1

ACADEMIA DE STUDII ECOMONICE

FACULTATEA DE CIBERNETIC,
STATISTIC I INFORMATIC ECONOMIC

Anul I

SERIA A

GRUPA 1004

Piaa
vinurilor n
Romnia

Chiriac Andreea
2

Ciu Andrada-Elena
Brag Ionela-Cristiana

Cuprins

Scurt istoric al produsului3

1. Aria pietei..4
1.1. Teritoriul geografic4
1.2. Structura vanzarilor..5
2. Sturctura pietei..6
2.1. Portret-robot al consumatorului si comportamentul acestuia.......... 6
2.2. Criterii geografice......................................................................................... 7
2.3. Criterii demografice...................................................................................... 8
2.4. Specificul pietei............................................................................................. 10
3. Capacitatea pietei.11
4. Dinamina pietei.11
5. Dezvoltarea pietei12
6. Conjuctura pietei..14
7. Cerere si oferta.15
7.1. Cerere...............15
7.2 Oferta..17
8. Preturile si tarifele....19
9. Exporturile si importurile.22
10. Bibliografie24
3

Scurt istoric al produsului

Asa cum spune legenda, zeul vinului s-a nascut n Tracia, pe teritoriul
Romniei de astazi. n aceasta zona, producerea vinului este o ocupatie ce dateaza
din secolul VII .e.n. Abundenta si calitatea vinurilor produse de catre daci (locuitorii
acestei parti a Traciei) era att de vestita, nct marele rege dac Burebista, n
dorinta de a pune capat incursiunilor popoarelor migratoare, a ordonat distrugerea
tuturor viilor. Binenteles, nu toate viile au fost dezradacinate si, n scurt timp, alte
vii au fost plantate.

Dupa ce Dacia a fost cucerita de catre romani (n anul 106), pe monezile

batute n noua provincie era reprezentata o femeie careia doi copii i ofereau
struguri, ca simbol al principalei bogatii a tarii. n timpuri mai recente, evolutia
industriei vinului din Romnia a fost influentata de catre patru momente importante
din istoria tarii: strnsele legaturi cu Franta de-a lungul secolului XIX, strnsele
legaturi cu Germania si Austria din perioada interbelica, instaurarea comunismului
n 1948 si liberalizarea economica de dupa 1989. Romnia a ntretinut strnse
legaturi cu Franta de-a lungul secolul XIX: cultura franceza, educatia si ingineria
erau foarte apreciate, iar franceza era limba uzuala pentru cei educati. n momentul
n care filoxera a lovit podgoriile romnesti, era normal ca viticultorii de aici sa
ceara asistenta tehnica si ajutor practic colegilor lor francezi. Ca rezultat, marea
majoritate a viilor plantate post-filoxera au fost de provenienta franceza, cum ar fi:
Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Merlot, Chardonnay ori Sauvignon Blanc. De aceea
varietatile respective sunt cultivate n Romnia de mult mai mult timp ca n restul
tarilor din estul Europei.

O alta consecinta a schimbarii de orientare, n favoarea Germaniei si Austriei,

n perioada de dintre cele doua razboaie, a fost introducerea pe piata romneasca a
spritului: vin ce se bea acompaniat de apa minerala. Si astazi, n Romnia, spritul
este un mod foarte popular de a bea vinul, de aici rezultnd si preferinta
consumatorilor (dar si a producatorilor) romni pentru vinurile albe seci, din
moment ce acestea dau cel mai bun sprit. n timpul perioadei comuniste au fost
dezvoltate trei genuri de societati producatoare de vin: statiunile de cercetari
viticole, intreprinderi de stat pentru industrializarea vinului si cooperative agricole,
legate ntr-un fel sau altul de intreprinderile de stat.

Liberalizarea economiei romnesti, de dupa 1989, nu a afectat societatile de

cercetare din domeniul viei si vinului; pe de alta parte, viile aflate n patrimoniul
4

cooperativelor agricole au fost privatizate, iar intreprinderile si societatile vini-

viticole de stat au fost si ele privatizate.1

1.Aria pietei vinurilor

a Teritoriul geografic

Romania este unul dintre cei cincisprezece producatori de vin la nivel

mondial. In Europa, Romnia ocup locul sase 2, n ierarhia vinicol din Europa, iar
pentru perioada 2007 - 2014 Romnia are la dispoziie din bugetul UE circa 210
milioane euro pentru sectorul viti-vinicol, reconversie, replantare i promovare.
Principalele regiuni viticole ale Romaniei la care se va face cel mai adesea referire
sunt urmatoarele: Moldova, Muntenia si Oltenia, Transilvania, Banat, Crisana si
Maramures si Dobrogea.

Plantatiile pentru struguri de vin ocupa 82% din suprafata viticola totala, iar
productia de vinuri se situeaza la nivelul a 5 - 6 milioane hl anual. Nu putem
delimita un anumit teritoriu sau spaiu geografic, unde exist numai non-
consumatori absolui sau numai non-consumatori relativi. Teritoriul unde sunt
comercializate vinurile este determinat atat de interiorul tarii noastre, cat si de cel
exterior. Intern, comercializarea vinului este mai intens dezvoltata in apropierea
principalele regiuni viticole. Cei mai mari producatori din industria vinului sunt
Murfatlar, Cotnari, Jidvei, Recas si Vinexport Focsani.

Murfatlar Romania este cel mai important producator si exportator de vinuri

imbuteliate din tara. Compania produce 20 milioane de sticle de vin anual, din care
70% sunt vinuri albe iar 30% sunt vinuri rosii. Vinurile de la Murfatlar sunt grupate
in mai multe game sortimentale printre care se numara: Sec de Murfatlar, Premiat,
Vinoteca, Rai de Murfatlar, Ferma Noua, Lacrima lui Ovidiu.

Jidvei este al doilea jucator de pe piata vinului romanesc, detinand o pondere de

circa 14,5% (in volum) din piata. In prezent, oferta Jidvei include Perla, Perla Rose,
Feteasca Alba, Feteasca Regala, Sauvignon blanc, Riesling, Pinot Gris, Vinars si
vinuri spumoase Romantine.

1 http://cultural.bzi.ro/scurt-istoric-al-vinului

2 http://curierulnational.ro/Actualitate%20Companii/2013-10-
14/Situatie+paradoxala+pe+piata+vinului
5

Cotnari produce patru soiuri de vin, respectiv Grasa de Cotnari, Tamaioasa

Romaneasca, Feteasca Alba si Francusa de Cotnari. In 2006, Cotnari a lansat o noua
gama de produse, selectie de vinuri albe, Chateau Cotnari, Blanc Cotnari, Grasa
2000 si Busuioaca de Moldova

Gama de produse Recas include: Schwaben Wine, Castle Rock, V-Legend of

Transylvania, La Putere, Sole/ La Putere Barrique, Miniaturi, Te Iubesc Mult, Bag in
Box - Recas

Producatorii de vin realizeaza aproape 23% din volume prin intermediul retelelor
moderne de retail, procent care se mentine constant in ultimii ani, potrivit datelor
firmei de cercetare de piata MEMRB. Pe de alta parte, vanzarile prin restaurante au
fost de doar 18%, iar perspectivele de crestere pe acest segment, unde in pietele
dezvoltate se fac cele mai mari rulaje, sunt indepartate, spun producatorii.

Daca marii producatori au produse atat in retelele moderne de retail, cat si in

HoReCa, cei care acum isi fac loc pe piata ataca cu precadere piata restaurantelor si
a hotelurilor. Printre firmele care au inceput ofensiva pe piata vinului se numara
Domeniile Viticole Franco - Romane (cu brandul Crai Nou realizat din struguri
ecologici), Cramele Garboiu sau Casa Olteanu. In supermarketuri exista o diluare a
personalitatii produselor mai ales prin prisma marcilor proprii, dar si din cauza
consului de necesitate si astfel, vinul poate fi taiat deseori de pe lista.

b Structura vanzarilor

Piata vinului in 2014 se va mentine la nivelul celei din 2013, in jurul valorii
de 400 de milioane de euro. Astfel, structura de vnzri a vinului pe judee, n anul
2014, litri de vin :

Judet Valoare (euro)

Alba 7112840

Arad 8770020

Arges 12512640

Bacau 13164340

Bihor 11172000

Bistrita- Nasaud 5809440

Botosani 8416240

Brasov 10987662

Braila 6963880
6

Buzau 9254140

Caras Severin 6200460

Calarasi 6051500

Cluj 13089860

Constanta 13331920

Covasna 4152260

Dambovita 10092040

Dolj 13685700

Galati 11546262

Giurigu 5587862

Gorj 7261800

Hargita 6070120

Hunedoara 9030700

Iasi 15193920

Ilfov 5587862

Maramures 9498062

Mehedinti 5697720

Mures 10801462

Neamt 10242862

Olt 8939462

Prahova 15435980

Satu Mare 6833540

Salaj 4617760

Sibiu 7839020

Suceava 12810560
7

Teleorman 8118320

Timis 12605740

Tulcea 4785340

Vaslui 8472100

Valcea 7690060

Vrancea 7205940

Municipiul Bucuresti 37258620

399.898.0
Total 16

2.Structura pietei
2.1. Portret-robot al consumatorului si comportamentul
acestuia
In general, vinul se adreseaza urmatoarelor categorii : persoanele fizice, cu
varsta peste 18 ani, actorilor de pe piata horeca, care servesc consumatorul final.

Neincrederea dintre consumatori si producatori, reprezinta, inca, o bariera de

netrecut. Cu toate ca piata horeca e departe de a fi perfecta in ceea ce priveste
cunostintele despre vin, producatorii si/sau distribuitorii acestei bauturi au realizat
ca nu pot fi puternici pe piata vinului, daca nu sunt puternici in sectorul horeca. Ca o
consecinta, vanzarile au crescut pe acest sector, mai ales in partea superpremium,
iar potentialul este in continuare unul important. Proprietarii si managerii isi
manifesta interesul pentru vin si mai ales pentru calitatea acestuia, constientizand
faptul ca satisfacerea exigentei clientului final contribuie considerabil la profit.

O alt particularitate a consumului de vin, este c oamenii atunci cnd ies n ora
s consume altceva dect ceea ce consum acas. Pe piaa horeca, clienii doresc
ceea ce nu este pe raft n magazine, supermarket-uri. Acest lucru se manifest cu
att mai pregnant, cu ct locaiile se afl mai sus.

n ceea ce privete vinurile nou intrate pe pia, consumatorii romni sunt mai
reticeni, barier evitat prin comunicarea direct, dndu-i-se rgaz consumatorului
de a se informa despre acest produs. O alt strategie reprezint vinul la pahar.
Percepia consumatorului depinde, n mare msur, de capacitatea brandului de a-i
oferi ceea ce ateapt.
8

O alt caracteristic, reprezint mrcile de vin. Apar tot mai multe ediii limitate,
fiecare sticl fiind nseriat i poart semntura celui care a produs vinul. De
exemplu, La Putere, conine 2 sortimente de vinuri albe barique : Chardonay i
Feteasc, acestea fiind i ediie limitat ( cte 12.000 de sticle fiecare, seria fiind
menionat pe etichet).

Consumatorul romn nu se mai rezum la vinurile dulci, cu un contimut ridicat de

zahr i eventual amestecate cu cola, sau la vinul alb amestecat cu ap, aa-zisul
pri. Se observ o uoar modificare a obiceiurilor de consum n ceea ce privete
vinul, i anume, trecerea n paralel de la vinuri dulci, la vinuri demiseci sau chiar
seci i de la vinurile albe, la vinurile roii. Totodat, orizontul de ateptare a
consumatorului fa de calitatea vinului este tot mai mare.

2.2 Criterii geografice

Dac facem o analiz empiric, vnzri ridicate sunt n zonele geografico-istorice
de producere a vinului, n apropierea zonelor viticole, unde putem face rost ntr-un
timp mai util i eficient de materia prim : strugurii.

Mai jos prezentm harta viticol a Romniei :

9

Regiunile geografico-istorice sunt : Moldova, Muntenia i Oltenia, Zona

de Vest, Transilvania, Dobrogea.

Potrivit unei recente lucrari de zonare a productiei viticole, in Romania exista un

numar de 37 podgorii, din care fac parte 123 de centre viticole, la care se mai
adauga 40 de centre viticole independente, situate in afara podgoriilor.

Vinurile Moldovei. Viile ocupa, in Moldova, o intindere de peste 90.000

hectare, ceea ce inseamna a treia parte din suprafata viticola a tarii. Plantatiile de
vii se insiruie pe toata lungimea provinciei, incepand din Botosani, in nord, pana in
Vrancea, in sud si pe toata latimea ei, din zona deluroasa a subcarpatilor rasariteni
si pana in apa Prutului.

Urmarind harta viticola a Moldovei si coborand pe ea, din nord catre sud, ne
intalnim cu cateva celebre podgorii. In judetul Iasi se afl in primul rand podgoria
Cotnari.

Vinurile Munteniei si Olteniei. Cele doua provincii din sudul Carpatilor

meridionali, Muntenia si Oltenia, detin impreuna o suprafata viticola de aproape
104.000 hectare. Viile sunt aici situate mai ales in zona colinara, pe ultimele
ramificatii ale muntilor, spre campie, unde s-au constituit mari si importante
10

podgorii, dar se intalnesc si pe nisipurile din sudul Olteniei, precum si in cateva

areale din apropierea Dunrii.

Vinurile Transilvaniei. Importanta regiunii viticole a Transilvaniei nu sta in

intinderea viilor, care nu depasesc 14.000 hectare, ci in calitatea vinurilor produse
aici, cu nuante particulare de noblete si originalitate, precum si in largile posibilitati
oferite de aceasta zona pentru extinderea viticulturii. Cultura vitei de vie este
favorizata in aceste locuri de un relief care pare a-i fi special destinat, format din
nesfarsite spinari de deal prea putin cultivate cu folos si care abia asteapta sa fie
acoperite cu vii.

Vinurile zonei de vest. Pe latura dinspre apus a tarii exista doua regiuni viticole:
cea a Banatului, in jumatatea sudica si cea a Crisanei si Maramursului, spre
nord. Intre ele se interpun, intervenind cu un accent aparte, viile Aradului.

Vinurile Dobrogei. In Dobrogea, vita de vie poate fi cultivate oriunde. La fiecare

pas, incotro te intorci, sunt locuri bune pentu vii. Relieful regiunii, format dintr-o
succesiune de coline si terenuri plane, larg invalurat, nu ridica probleme pentu
viticultura; lumina si caldura sunt peste tot din belsug; solul are o buna structura si
fertilitate si contine toate elementele chimice de care vita de vie are nevoie.

2.2. Criterii demografice

In functie de sex :

1.Barbatii sunt traditionalii amatori de vin, specialisti, colectionari, si in

general pe primul loc la consumul de vin. Unul din cinci barbati consuma vin la
masa de pranz, in timp de femeile prefera mai degraba sucurile sau cafeaua. Desi
se spune ca barbatii prefera mai degraba vinul rosu, balanta dintre vinul rosu si alb
s-a echilibrat in ultima vreme.

2.Femeile, desi pana recent prea putin asociate cu consumul de vin , ele
capata un loc din ce in ce mai important in acest domeniu. Poate ca cel mai
important factor este ca, recent, peste 60% din vinuri sunt cumparate din magazin
de catre femei, acestea avand astfel o parte din responsabilitatea alegerii vinului.
Femeile sunt amatoare de vin alb, iar in Romania raportul vinurilor albe si rosii este
de 70%-30%. Considerand si evolutia mentalitatii oamenilor si a statutului familiei,
femeile pot capata un rol din ce in ce mai important in alegerea, cumpararea si
consumul de vin.

In functie de cunostintele despre vin :

1.Expertii, desi reprezentand un segment mic din piata, acestia sunt cei care
pot da tonul unei noi mode sau pot promova un nou soi sau tip de vin. Ei sunt cei
care vor achizitiona cele mai scumpe vinuri, vinuri de colectie, vinuri care in mod
normal nu au cautare foarte mare in alte segmente de piata din ratiuni financiare.
11

2.Consumatorii amatori sunt acei consumatori de vin care au un oarecare

nivel de cunostine despre vin dar diversi alti factori ii impiedica sa colectioneze sau
sa cumpere vin scump. Acesti consumatori chizbuiesc indelung in fata raftului cu
vin, dar se vor gandi mereu la un raport calitate-pret convenabil. Ei ocupa
momentan cel mai mare segment de piata, fiind consumatori relativ fideli, care
mereu apreciaza un vin bun.

3.Consumatorii de ocazie sunt consumatorii de vin care nu consuma in mod

regulat vin , sau daca consuma, au cunostinte mici sau nule despre vin. Este o
categorie in crestere datorita mentalitatii din ce in ce mai larg raspandite in randul
consumatorilor de vin : aceea ca un vin trebuie in primul rand sa fie ieftin, restul
nemaiavand decat o importanta periferica. Vinuri precum Babanul sunt dedicate
acestui segment de piata.

In functie de varsta :

1. 18-30 ani. Acesta categorie de varsta ocupa un loc important, in acesta

perioada creeandu-se consumatorii fideli care, poate , vor aprecia un tip de vin
pentru o lunga perioada de timp. Acesta categorie de varsta este si cea mai
deschisa la alternativa cumpararii unui vin cu totul nou pe piata, deci producatorii
nou veniti pe piata romaneasca nu vor vrea sa o ignore.

2. 30-60 ani. Este segmentul de piata cel mai larg din acesta clasificare si
locul de unde marii producatori de vin obtin peste jumatate din profit. Vinurile rosii
tind sa fie mai apreciate in acest segment de piata.

3. Peste 60 ani. In acest segment de piata consumul va scadea, dar vor

exista si consumatori fideli care vor cumpara in continuare vin.

*Consumatorii sub 18 ani, desi numerosi, nu intra in sfera legalitatii, drept

urmare nu figureaza in aceasta clasificare

In functie de nivelul venitului:

1.Consumatorii cu venituri mari sunt cei care vor cumpara cele mai scumpe
vinuri, vinuri de colectie, vinuri rare. Ei pot contribui foarte mult la profitul firmei
astfel. Consumatorii cu venituri mari pot sa cumpere de asemenea si cantitati mari
de vin obisnuit pentru un evniment, ocazie etc, de aceea ei trebuie luati mereu in
considerare de firma.

2. Consumatorii cu venituri medii formeaza cea mai mare parte a

cnsumatorilor, ei consumand cea mai mare cantitate de vin de la marii producatori
romanesti. In acest segment cererea este foarte variata si este nevoie de o analiza
amanuntita a acesteia. Cel mai intalnit comportament al consumatorilor ce
formeaza acest segment este cautarea unui raport favorabil calitate-pret.
12

3. Consumatorii cu venituri mici sunt inca prea putin in vizorul comunicarii

de marketing a marilor producatori de vinuri deoarece majoritatea provin din mediul
rural unde se produce foarte mult vin pe cont propriu, in gospodarii, putini oameni
fiind tentati sa cumpere vin din magazine. In ceea ce priveste consumatorii cu
venituri mici dar care nu produc vin, pretul va fi inotdeauna principalul element luat
in considerare, exigentele fiind scazute.

In functie de natura consumatorului :

1.Consumatorii persoane fizice sunt clientii finali, cei care consuma vinul.
Foarte putini producatori de vin isi comercializeaza fara ajutorul unui intermediar
produsele, dar comunicare de marketing este foarte importanta pentru a atrage noi
clienti.

2.Consumatorii persoane juridice sunt firmele de comert care

achizitioneaza cantitati mari de vin in scopul recomercializarii catre clientii finali.
Acesti agenti economici vor tine mereu cont de ce vinuri se vand mai bine, de aceea
comunicarea de marketing cu clientii este la fel de importanta.

2.4. Specificul Pietei

In Romania, potrivit legislatiei in vigoare Legea viei si vinului , nr.

67/1997 si HG nr. 314/1999 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare
a Legii viei si vinului nr. 67/1999 , se obtin urmatoarele categorii de
produse vinicole :
Vinuri stricto-sensu(vinuri propriu-zise)
A.Vinuri de consum curent
-vin de masa , cu taria alcoolica cuprinsa intre 8,5% vol. si 9,5% vol.
-vin de masa superior , cu taria alcoolica peste 9,5% vol.
B. Vinuri de calitate
-vinuri de calitate superioara VS , avand o tarie alcoolica dobandita
de minimum 10% vol.
-vinuri cu denumiri de origine , avand o tarie alcoolica dobandita de
minimum 10,5% vol.
Vinurile de calitate superioara VS pot fi exportate sub denumiri generice de
Landwein , Vin de Pays , Country Wine sau altele similare , cu mentionarea
indicatiei geografice recunoscute . Pentru aceste vinuri se admite ca nivelul
minim al tariei alcoolice totale sa fie de 10% vol. , iar cel al tariei alcoolice
dobandite , de 9% vol.
Vinuri cu denumire de origine pot fi :
vinuri cu denumire de origine controlata DOC- trebuie sa provina din
srtuguri cu continut in zaharuri de minimum 180 g/l;
vinuri cu denumire de origine controlata si trepte de calitate DOCC.
- cules la maturitatea deplina DOCC-CMD : vinuri provenite din struguri cu
continut in zaharuri de minimum 196 g/l ;
13

- cules tarziu DOCC-CT : vinuri provenite din struguri cu continut in zaharuri

de minimum 220 g/l .
Pentru producerea de vinuri rosii seci din aceasta categorie recoltarea
strugurilor poate fi facuta la un continut in zaharuri de minimum 204 g/l .
cules la innobilarea DOCC-CIB :vinuri obtinute din struguri cu un continut in
zaharuri de minimum 240 g/l , cu atac de mucegai nobil sau culesi la
stafidirea boabelor .
In functie de continutul sau rezidual , vinurile de consum curent si de calitate
pot fi : seci , demiseci ,demidulci si dulci .
C. Vinuri speciale
-Vinuri spumante
-Vinuri spumoase
-Vinuri perlante si petiante
-Vinuri aromatizate
-Vinuri licoroase

3.Capacitatea pietei
Piata vinului a inregistrat o cifra de afaceri totala de 400 milioane de euro in
2014 ,iar consumul reprezinta 24 litri pe cap de locuitor, fiind asteptat sa
creasca si in 2015 la 25, sau mai mult de 25 de litri pe cap de locuitor.

Consumatorii potentiali ai acestei piete reprezinta persoanele cu varsta mai

mare de 18 ani. In Romania, ei sunt in jur de 16 milioane. Consumatorii efectivi pe
piata vinului, reprezinta toata populatia de nationalitate romana, care a implinit 18
ani, plus alte nationalitati care, prin religia si traditia lor, nu le este interzis sa
consume bauturi alcoolice.Majoritatea populatiei, 18 milioane, conform
recensamantului din 2011, reprezinta din religii si confesii, care nu interzic
consumul de bauturi alcoolice.

4.Dinamica pieei
Piaa vinului a nregistrat n anul 2014 o cifr de afaceri de 400 milioane
euro, iar n anul 2012 -350 milioane euro, reprezentnd o cretere a vnzrilor n
perioada analizat.

Murfatlar a avut in anul 2014 vanzari de 145 mil de euro,98 mil euro Cotnari, 50 mil
euro Jidvei.

Din punctul de vedere al recoltei, 2014 a fost un an dificil, cu volume n scdere,

i cu diferene mari ntre diferitele regiuni ale rii. Au fost zone n ar unde
scderea produciei a fost i de 80%. Rezultatele slabe au fost determinate de
vremea ploias, care a adus mai multe boli n vii, astfel c tratamentele necesare au
fost mai numeroase.
14

Costurile sunt clar mai mari. Anumite categorii de produse vor putea suporta acest
cost mai mare prin reducerea marjei de profit, ceea ce nseamn o meninere a
preului actual. Vorbim de segmentul vinurilor cu un pre de raft mai mare de 16-18
lei. La restul va exista o presiune foarte mare pe pre i probabil ca acestea vor
crete. De asemenea se vor reduce i promoiile att ctre lanul de distribuie ct
i ctre consumatori, ceea ce n final echivaleaz tot cu o cretere a preului pltit.
Acest lucru se va manifesta acut dup Patele 2015 i mai ales la produsele
economice. Totui evoluia preului va fi mult mai blnd dect n 2013, a
adugat Negrescu,3

Murfatlar are o cot de pia de circa 30 %, Cotnari 18,7 %, Jidvei - peste

17% si Reca - circa 10%.

Pentru 2015, producatorii estimeaza o crestere a pietei, mai moderata

comparativ cu anul 2014, dar care va fi alimentata de aparitia unor noi producatori
externi.

Cresterea consumului pietei de vin din Romania se datoreaza in special cresterii

puterii de cumparare, dar obiceiurile de consum nu s-au modificat substantial in
ultimii ani, ponderea majora fiind detinuta in consum de vinul alb (70%). Vinul
romanesc detine 97% din total piata interna, iar 3% vinul de origine intra si
extracomunitara.

Ritmul mediu de variaie al vnzrilor produsului (serviciului) n perioada 2012-

2014 este prezentat in tabelul de mai jos :

Perioada Ritm mediu de variatie

R 2011-2012 7,407047
R 2012-2013 8,866210
R 2013-2014 9,0355436

5.Dezvoltarea pietei
Piata vinului a cunoscut o dezvoltare destul de ridicata. Datorita integrarii
Romniei n Uniunea European, cei mai mari actori de pe aceasta piata isi dezvolta
capacitile de producie, apar noi institute de cercetare-dezvoltare n sectorul
vitivinicol. Tot mai des au loc prezentri, trguri de vinuri, unde actorii de pe

3http://www.zf.ro/companii/daniel-negrescu-murfatlar-piata-vinului-a-revenit-la-conditii-
normale-in-2014-insa-ar-putea-suporta-cresteri-de-preturi-in-2015-13738046.
15

aceasta piata isi prezint capacitatile de productie, prezinta consumatorilor finali

ultimele lor produse, si le ofera pentru degustatie cele mai bune vinuri care poseda.

Piata vinului s-a dezvoltat pe cale intensiva. E bine cunoscut faptul, ca pe

parcursul unui an, nu poti mari capacitatea de productie a vinului datorita faptului
ca, plantatiile de vie, pentru a da roada, sunt necesari cativa ani pentru a dezvolta
butaii de vi de vie.

Pentru dezvoltare pietei vinului, sunt necesare mai multe legaturi dintre piata
vinului si piata HoReCa(hoteluri, restaurante i cafenele), legaturi, care,
conform specialistilor din domeniu, lasa mult de dorit. Capacitaile de productie a
vinului s-au mrit nu datorti cresterii numrului de plantaii de vii, ci a cresterii
calitaii managementului si a marketingului din acest sector vitivinicol. Totusi
conform NewsIN,in Romania, mai mult din 90% din cantitatea de vin
comercializata, se bea la domiciliu si jumatate din consumatori, prefera
vinurile demidulci, iar 20% vinurile dulci. Majoritatea consumatorilor nu au o
educatie in acest domaniu, care sa le permita alegerea unui vin de calitate. Astfel,
cresterea intensiva nu cred ca ar fi o alegere buna pentru dezvoltarea pietei
vinurilor in Romania.

Productia de vin din Romania a inregistrat un recul semnificativ. Cu toate acestea,

producatorii mizeaza pe cresteri ale profiturilor de 15 pana la 100%..Piata de
vin din Romania este una emergenta, care nu si-a atins potentialul maxim, drept
urmare, isi va continua trendul ultimilor ani. Poate ritmul nu va mai fi acelasi, dar
trendul se va pastra, afirma Cosmin Popescu, directorul general Murfatlar.Piata
vinului s-a ridicat in 2014 la aproximativ 400 mil. euro, principalii jucatori fiind
Murfatlar, Jidvei, Cotnari si Recas.

Timp de doi ani, 2011 i 2012, producia de vin a fost cu mult sub medie,
astfel c au crescut costurile de producie, productorii au majorat preurile la raft
din cauza ofertei deficitare, iar consumatorii, confruntndu-se cu scderea puterii
de cumprare, s-au orientat spre alte categorii de buturi substituibile vinului,
spune Daniel Negrescu, brand manager al Murfatlar.

Aceast scdere a consumului a marcat i evoluia anului trecut. Situaia s-a

schimbat n 2014, cnd productorii au revenit la condiii normale, n mare parte
datorit produciei peste medie nregistrat n 2013. Preurile i ofertele sunt acum
competitive n raport cu alte categorii, iar segmentul economic a dat semne de
revenire. Totui, nu este uor s readuci consumatorul, dup doi ani n care a
consumat puin sau s-a orientat spre alte buturi, a adugat Daniel Negrescu. 4

4 http://www.zf.ro/companii/daniel-negrescu-murfatlar-piata-vinului-a-revenit-la-
conditii-normale-in-2014-insa-ar-putea-suporta-cresteri-de-preturi-in-2015-
13738046
16

Va fi un an dificil, pentru ca toti producatorii au suprastocuri, iar consumatorul de

vin nu a iesit inca din criza. Cu alte cuvinte, la nivel general, consumul de vin
s-ar putea sa scada. Nu si la vinurile premium, care isi continua trendul
ascendent, insa cresterile esentiale nu se vor inregistra in segmentul HoReCa, ci in
IKA (n.r. International Key Account). Deja in Romania acest sector detine 50% din
vanzarile de vin evident, cele care intra in statistici si tinde sa se apropie de
procentul mondial, care se situeaza aproape de 80%. Va fi un an in care producatorii
de vinuri premium care se incapataneaza sa creeze branduri doar pentru HoReCa s-
ar putea sa aiba probleme. In segmentul low, constat cu surprindere ca, desi avem
supraproductie, un singur producator, nu dau nume, a facut o prima miscare
inteligenta, readucand in atentie un brand ce parea disparut. Totusi, nu exclud ca,
fortati de imprejurari, unii sa lanseze etichete noi in acest segment, cu preturi mai
reduse. Chiar si asa, insa, consumul nu va creste, pentru ca aceste vinuri se vor gasi
preponderent in retail, or, structura de consum la acest nivel se schimba mult mai
greu, clientul e mai reticent.

Din punctul meu de vedere, 2014 este primul an de reglaj dupa doi ani foarte
grei, in care preturile au fost foarte volatile, cum ar spune Isarescu. Productiile
mici din 2011, 2012 (la nivel mondial) au pus presiune pe stocurile producatorilor si
au marit preturile la consumator, marind totodata si diferenta dintre vin si produsele
substituente. Acest lucru a dus si la o resegmentare a pietei vinului. Numai daca te
gandesti cum arata raftul unui hipermarket in 2011 si cum arata acum, iti dai seama
foarte usor ce s-a schimbat. Aceasta evolutie a preturilor a pus in dificultate piata
vinului in ultimii doi ani. 2014 vine dupa o recolta 2013 buna, si in mod normal vinul
n-ar trebui sa mai aiba handicapul de pret din anii trecuti. Aceasta ar trebui sa fie o
tendinta in 2014, tendinta ce ar trebui sa determine si o crestere a consumului. Insa
asta va veni greu. Nu e usor sa vina consumatorul inapoi, dupa ce doi ani a
consumat mai putin, deloc sau a plecat spre alte bauturi.Daca ne raportam la
buzunarul omului, e greu de spus daca va scoate mai multi bani pentru vin decat
pana acum. Avand in vedere ca e an electoral, ar exista ceva sanse. Una peste alta,
eu vad o crestere a pietei cu cateva procente. Daca ne uitam la segmentul vinurilor
premium si super-premium, presiunea va fi din ce in ce mai mare pe producatori. Si,
pe cale de consecinta, va fi mai bine pentru consumatori. Concurenta creste, iar
asta va fi benefic, insa cu siguranta vor aparea si victime. Segmentul va creste in
2014, atat cantitativ, cat si calitativ si va creste mai mult decat media pietei. Si aici
unele preturi se vor corecta.5

6.Conjunctura pieei
Produsul Intern Brut pentru anul 2014 a fost de 669,5 mld RON
reprezentand o crestere fata de anul 2012, in care PIB-ul a fost de 587,5 mld RON.

5 http://vinul.ro/in-2014-vinul-romanesc-va-miza-pe-marketing-vanzarile-extrema-
urgenta.html
17

Cresterea PIB 2014/2012= 2,8 %. In fabricarea vinului, se utilizeaza in principal

strugurii, care se obtin din agricultura. Agricultura, n ponderea PIB-ului 2013/2014,
i-a redus continuu aportul n ultimii ani ajungnd pn la 6%. Cu toate acestea,
Romnia a rmas, totui, printre rile UE cu cea mai mare pondere a agriculturii n
PIB. Produsului intern brut ii putem atribui un calificativ favorabil.

Consumul de vin pe cap de locuitor in 2014 a fost de 24 litri, mentinand

o valoare constanta, ca si in anul 2012. Rata medie anuala de crestere a productiei
pentru 2013-2014 e de 2,4 %. Productia e in continua crestere, sunt catalizate
eforturi de crestere si pe viitor atat a consumului , cat si a ratei medii anuale de
crestere a productiei. Dinamicii productiei de vin, ii putem aplica un calificativ
foarte favorabil6.

Rata inflatiei pentru anul 2014 este de 1,55%, iar in anul 2012 de 4,95%
reprezentand o scadere considerabila, valoarea anului 2014 fiind cea mai mica de
la 1990 incoace. Nu s-a observat pe piata vinului o crestere a pretului cauzata de
inflatie. Preturile nu au crescut in aceasta perioada deoarece producatorii considera
ca acest lucru ar descuraja oamenii sa cumpere. Astfel, ratei inflatiei ii atribuim un
calificativ, nici favorabil, nici nefavorabil.

Rata omajului pentru 2014 este de 7 %, aceeasi ca in anul 2012. Este

greu de stabilit o anumita legatura dintre rata somajului si piata vinului. Sunt
necesare analize complexe. Astfel, ratei omajului ii atribuim un calificativ nici
favorabil, nici nefavorabil.

Cursul de schimb lei/euro ca o medie la nivelul anului 2014, nu au fost variatii

majore. Astfel nu a influentat productia vinului, si i atribuim calificativ, nici
favorabil, nici nefavorabil.7

Dinamica /Indicatori -2 -1 0 +1 +2
PIB
Productia industriala
Rata inflatiei
Rata somajului
Cursul de schimb
*-2=foarte nefavorabil, iar +2=foarte favorabil

7.Cererea si oferta
7.1. Cererea

6 http://www.capital.ro/gustul-amar-al-vinului-in-2014.html

7 www.insse.ro
18

Vinul este un produs cautat in Romania, fiind cantitativ al doilea tip de bautura
alcoolica vandut dupa bere. Vinul este cumparat de o gama foarte larga de
persoane. Transferul vinului de la producator la consumator se face intr-o proportie
covarsitoare prin intermediari : firme de comert cu ridicata sau cu amanuntul. Un
numar relativ mic de sticle de vin sunt cumparate direct pentru consum de catre
colectionari sau diverse persoane. Cea mai mare parte a vinului trece mai intai
printr-un magazin inainte de a ajunge in paharele oamenilor. Astfel, din punctul de
vedere al producatorului, majoritatea vinului este vandut firmelor de comert. Din
punctul de vedere al acestor firme de comert, vinul este apoi vandut direct
consumatorilor. Peste trei sferturi din populatia Romaniei consuma vin , mai des sau
mai rar in functie de mai multe elemente.

La nivelul anului 2014, consumatorii potentiali de vinuri sunt in numar de

16.269.839, adica populatia Romaniei cu varsta de peste 18 ani.

n "European Status Report on Alcohol and Health 2014 este prezentat un profil de
ar. Conform acestui raport, n perioada 2008-2011, n Romnia, consumul
nregistrat de alcool la aduli (persoane 15 ani +) este de aproximativ 11,3 litri de
alcool pur pe cap de locuitor pe an i are o tendin stabil pe perioada de studiu,
dar s-a dublat fa de ultimele trei decenii. La acest consum se adaug un consum
nenregistrat de alcool de aproximativ 4 litri de alcool pur pe cap de locuitor pe an,
ajungndu-se n final la un consum total de 15,3 litri de alcool pur. Consumul total
de alcool n rile europene n perioada de referin este de 12,2 litri alcool pur pe
locuitor 15 ani + pe an.8

Nivelul consumului de alcool exprimat n litri per capita (unitate de msur care
depinde de numrul populaiei adulte indiferent de comportamentul fa de alcool)
nu ofer dimensiunea real a consumului de alcool de ctre persoanele care se
autodeclar butoare. Consumul de alcool realizat numai de ctre persoanele15
ani+ care se declar butoare indic un consum total de 24,48 litri alcool pur per
capita, din care 31,75 litri alcool pur consumat de ctre brbai, iar 15,02 litri alcool
pur consum de ctre femei.
Influena cultural n funcie de regiunile geografice de reziden e semnificativ n
cazul intensitii consumului de alcool. Dac n rndul transilvnenilor se ntlnesc
ntr-o mai mare msur abstineni, bucuretenii sunt mai degrab consumatori
light, iar moldovenii i muntenii sunt mult mai prezeni n zona consumului
medium i hard.
S-a observat ca in mediul rural se consuma mai mult vin in comparatie cu mediul
urban. Cei din mediul consuma mai mult din productie proprie, iar cei din mediul
urbam consuma vin imbuteliat.

8 http://www.dsptimis.ro/promovare/analiza_alcool_13.pdf
19

Romania ramane in top zece consumatori de vin la nivel mondial, consumul

fiscalizat in Romania fiind de 24 de litri pe cap de locuitor, ceea ce ne situeaza pe
locul noua. Dintre acestia, 15% sunt vinuri peste medie.
Super premium sau premium, este greu de definit. Pe zona urbana, ramanem cu un
comportament de consum similar celui din Europa, deci putem spune ca suntem
undeva la 5% din consumul fiscalizat pe vinuri premium si super premium.
Romania exporta, in prezent, pe piete mature, in SUA, Canada, Germania, China,
Japonia, Israel, Polonia.Cele mai bine vandute la export sunt cupajele dintre soiurile
autohtone si cele straine.
Pretul mediu al unei sticle de vin este intre 16-18 lei.

In graficele alaturate, avem cererea vin a consumatorilor romani pentru anul

2014.

7.2. Oferta

9 http://www.ONVV.ro
20

Productia de vin in anul 2014 a fost de 4,1 milioane de hectolitri, conform

Mediafax.ro.
Dintre rile din Europa de Est, Romnia este cel mai bine clasat n topul
ntocmit de organizaie, pe locul 12. Ungaria ocup locul 16, iar Bulgaria
locul 18.

Piata vinului necesita abordari specifice deoarece nu e reglementata prin politici

guvernamentale bazat pe instrumente i mecanisme de intervenie caracteristice
celorlalte piee, dar a beneficiat de unele msuri generale de politic agricol, cum
ar fi politicile financiare i de credit, taxe vamale i intervenia privind stocurile de
vin i distilarea.

Companiile ce opereaz pe piaa vinului i oferta de vin

Competena i exploatarea produselor de vin pe pia sunt afectate de degradarea

patrimoniului vitivinicol, dependena de condiiile meteorologice, randament sczut
n raport cu productorii externi, cheltuieli ridicate pentru ntreinerea i exploatarea
plantaiilor vitivinicole, absena unui control adecvat pe filiera viticol. Un alt factor
foarte important reprezint inexistana unei reele de reprezentan comercial pe
piaa de interes.

Un rol important n oferta de vin l joac distribuia. Distribuia realizeaz legtura

dintre productor i consumator i influeneaz n sensul satisfacerii nevoilor de
21

consum . Distribuia asigur antrenarea resurselor umane i materiale i deine o

pondere nsemnat n preul final al vinului.

Sistemele de distribuie, sunt de mai multe tipuri :

1 Marii producatori de struguri i vin -> Consumatori ;
2.Marii producatori de struguri i vin -> Export ;
3. Marii producatori de struguri i vin -> Engrosisti
Marii producatori de struguri i vin -> Export
4. Micii productori de struguri -> Centre de colectare a strugurilor - >Marii
producatori de vin -> Engrosisti-> Consumatori.
5. Micii producator de strugurii -> Cooperative de vinificatie -> Engrosisti (vin) ->
Consumatori.
6. Micii productori de struguri - > Cooperative de vinificatie- > Consumatori
7. Micii productori de struguri -> Procesare n gospodrii -> Consumatori
8. Micii productori de struguri -> Procesare n gospodrii -> Autoconsum

Producatorii mari de vinuri pentru fiecare regiune a tarii:

Dobrogea: Murfatlar Romania ,Karom Drinks, Vinvico Constanta, Fruvimed, Viticola

Sarica Niculitel,Ovidius Mercado ;
Moldova : Bucium Iasi ,Cotnari,Vinia,SCDVV Iasi,Vincon Vrancea,Veritas Panciu,Vinuri
Nicoresti,Prowine International,SCDVV Odobesti,Ramex,Bachus ;
Banat : Cramele Recas ,SCDVV Minis ;
Transilvania : Jidvei ,Casa Vinului Mures,Prescon Mures ;
Oltenia : Carl Reh Winery ,Vie Vin Vanju Mare ,Vinarte,SD Banu Maracine ;
Muntenia : Provinum S.E.R.V.E.,Vinterra International,Cramele Halewood,Carpathian
Winery,Videlmar,DVFR,ICDVV Valea Calugareasca,SCDVV Stefanesti Arges,Tohani,
Rovit

Vom analiza liderii de piata, precizand cota de piata si cifra de afaceri.

Denumirea firmei Cota de pe pia (%) Cifra de afaceri (mil. euro)
Murfaltar 30 105
Cotnari 18.7 65,45
Jidvei 17 59,5
Recas 10 25
22

COTELE DE PIA ALE PRINCIPALILOR

PRODUCTORI
PINOT NOIR Cantitate(%) Valoric(%)
PRODUCTOR
Vie Vin Murfatlar 74.2 78.9
Vinexport Focani 2.8 1.8
Tohani 6.8 5.1
Vincon 6.4 5.5
Ali productori 9.8 8.7

MERLOT
Vie Vin Murfatlar 48.1 52.6
Pietroasele 15.3 15.5
Tohani 5.1 4.1
Vincon 7.0 0.4
Ali productori 24.5 21.4

CABERNET
SAUVIGNON
Vie Vin Murfatlar 73.3 78.4
Tohani 4.4 3.7
Recatim 4.4 2.6
Vincon 3.1 2.7
Vinexport Focani 3.5 2.6
Ali productori 11.3 10.0

8.Preturile si tarifele
23

Preul vinurilor difer n funcie de raportul cerere-ofert.Cu toi tim ca preul

de la fabric difer fa de preul din supermarchet,de aceea preurilor de pe piaa
vinurilor nu li se aplic regula concurenei. Sunt vinuri de mas, accesibile la pre
care nu pot s gaseasc o pia de desfacere i sunt vinuri de calitate superioar
care se vnd la preuri ridicate i domin segmente importante pe pia. Aadar,
pentru anumite mrci, preul depaete nivelul concurenei deoarece se adreseaz
pieelor de lux, unde consumatori au venituri mari i exigene ridicate.
Produsele de pe piaa vinului cunosc o disparitate de pre comparabil cu cea
nregistrat n domeniul viticol. La modul general, disparitile de pre sunt
importante din toate privinele :
- intre regiunile de productie ;
- intre vinurile rosii si albe ;
- intre cele catalogate ca fiind de calitate.
n concluzie, separarea vinurilor de mas i de calitate exprima
comportamentul diferit al consumatorilor, indicnd adesea tendine divergente n
evoluia consumului.

Pretul mediu al unei sticle de vin este intre 16-18 lei. Pretul unei sticle
de vin variaza in functie de mai multi factori, cum ar fi vechimea vinului, tipul de
struguri din care este facut, etc. Pretul minim al unei sticle de vin este de 7,2 lei.
Cel mai scump vin din Romnia n momentul de fa este un Cabernet Sauvignon
Murfatlar, din 1937, vin rou, demisec i este echivalat la 800 de euro.
Pretul variaza, dupa cum se vede si in exemplul urmator. Pretul de producator
este mai mic decat cel din supermarket. Fiecare supermaket isi stabileste pretul in
functie de pretul de producator si de concurenta.

Exemplu:
Sortimentul de vin Jidvei Pre productor Pre magazin
Kaufland Carrefour
Feteasc Regal (sec) 16 lei 17,8 lei 19 lei
Riesling Dry (sec) 16,4 lei 17 lei 19,5 lei
Sauvignon Blanc 17 lei 18 lei 21 lei

Tratatele de specialitate clasific vinurile n urmatoarele segmente de pre:

Tip vin Interval de pre

Vin vrsat <3/ litru
Vin premium 3-7/ litru
Tip vin Interval de pre
Vin vrsat <3/ litru
Vin premium 3-7/ litru
Vin superpremium 7-10/ litru
Vin ultrapremium 10-35/ litru
Vin icoana >35/litru
24

Determinarea segmentelor de pret cu identificarea principaleleor marci incluse in fiecare

segment. Preturi in RON/sticla. Cantitatea standard: 750ML. Vinurile vandute in
cantitati diferite decat cea standard au cantitatea specificata.

MARCA/Vinuri/Colectie 5-10 RON 10-20 RON >20 RON

MURFATLAR
Rai de Murfatlar:
Alb 19.08
Rosu 15.50
Roze 19.08
Muscat Ottonel 16.12
Merlot 18.85
Cabernet Sauvignon 15.50
Pinot Noir 18.85
Sauvignon Blanc 17.30
Cabernet Sauvignon 17.50
Rosu 25
Sauvignon Blanc 20.60
Chardonnay 20.70
Merlot 21.50
Feteasca Neagra 42
Cabernet Sauvignon 42
Muscat Ottonel 17.50
Merlot Rose 21.22
Merlot 10.80
Vin de calitate superioara: 16.01
Feteasca Alba: 17.53
Demisec 15 23.37
Demidulce 13.73 20.60
Sec 24.28
Spumant Jidvei Romantine 47.70
Roze
COTNARI
Blanc Cotnari-demisec 12.23 24.75
Grasa de Cotnari-dulce 12.34
Tamaioasa Romaneasca- 19.35
dulce
n medie consumatorii platesc cu 10-15% mai mult pentru vinurile
romneti dect preul oferit de productor. Preurile vinurilor se calculeaz n
funcie de un pre de baz care include taxele, promovarea i alte cheltuieli, la care
se adaug, de regula 1 euro pentru fiecare an vechime.
25

Dinamica pretului mediu de vanzare a vinului: preurile mrfurilor

nealimentare au crescut cu 0,4%. S-au observat creteri ale preurilor la alcool
(+1,4%). Conform www.insse.ro , pentru vin s-au inregistrat urmatoarele date
pentru indicele preturilor de consum: 100,15-decembrie 2014 100,61-noiembrie
2013 si 101,98-decembrie 2012.

9. Importurile si exporturile de vin

PRODUCATORI DE VINURI PE PIATA ROMANEASCA
Dobrogea Banat Transilvania Oltenia Moldova Muntenia

Murfatlar Cramele Carl Reh Bucium Iasi Provinum

Romania Recas Jidvei Winery
Cotnari S.E.R.V.E.
Karom SCDVV Prescon Vie Vin Vanju
Drinks Minis Mures Mare Vinia Vinterra
International
Vinvico Vinarte SCDVV Iasi
Constanta Cramele Halewood
SD Banu Vincon Vrancea
Fruvimed Maracine Carpathian Winery
Veritas Panciu
Viticola Domeniul Videlmar
Sarica Coroanei Vinuri Nicoresti
Niculitel Segarcea DVFR
Prowine International
Alcovin SRL ICDVV Valea
SCDVV Odobesti Calugareasca
Ovidius
Mercado Ramex SCDVV Stefanesti
- Arges
Bachus
Tohani
Casa de vinuri Husi
Rovit

Fontana di Vini

Volumul productiei, volumul importurilor, volumul exporturilor

26

Romania a importat anul trecut 54.529 tone de vin obtinut din struguri proaspeti, o
cantitate de aproape cinci ori mai mare decat cea exportata, care a totalizat numai
11.382 tone in 2013, conform balantei comerciale cu produse agroalimentare a
Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR). 10

Valoarea importurilor de vin din tarile intra si extracomunitare a totalizat

aproape 42 de milioane de euro, in 2014, fiind in scadere cu 16% fata de cele
50 de milioane de euro cheltuite in 2013 insa pentru o cantitate mult mai mare,
respectiv de 90.769 tone de vin.

Conform datelor statistice, incasarile din exporturile de vin au totalizat 15,92

milioane de euro, in 2014, cu 10% mai mult fata de suma obtinuta in acceasi
perioada din 2012, de 14,42 milioane de euro.

Vinurile din struguri proaspeti au fost exportate atat in tarile comunitare, cat
si in cele extracomunitare si au totalizat 11.382 de tone in 2013, in timp ce in
perioada similara din 2012 exporturile au fost cu 907 tone mai mici, respectiv de
10.475 de tone.
Importurile au scazut cu 1,8 in perioada 2012-2014.Exporturile au crescut cu
2,3 in aceeasi perioada analizata.

Tot in perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2014, au mai fost importate 4.511 de

tone de vermuturi si alte vinuri din struguri proaspeti, in valoare de 2,88 milioane de
euro, si au fost exportate din aceasta categorie doar 443 de tone, pentru care au
fost incasata o suma de 632.235 de euro.

Importuri de 22 de milioane de euro din Spania

Principalele piee de unde Romnia a importat vinuri anul trecut au fost Spania,
Italia, Bulgaria, Republica Moldova i Germania.

Astfel, n 2014 Romnia a importat din Spania vinuri n valoare de peste 22,6
milioane de euro, pe urmtorul loc fiind Italia, de unde au fost importate vinuri n
valoare de 9,6 milioane euro.

Import de vinuri 201411

Statul cantitatea (tone) valoarea (mii euro)

10 http://www.dce.gov.ro/Info_business/produse/Vin2014.pdf
27

Spania 61.627,1 22.688,7

Italia 13.603,4 9.625,4
Bulgaria 5.550,4 2.047,9
R. Moldova 3.190,6 2.172,4
Germania 2.126,9 3.026,1

Export de vinuri 201412

Statul Cantitatea (tone) Valoarea (mii euro)
Germania 3.276,6 2775,6
Marea Britanie 1.358,6 1.876,4
Cehia 787,6 526,1
China 800,6 2.297,1
SUA 692,3 1.053,2

10. Bibliografie
http://www.romanianwines.ch/history_ro.htm
http://www.financiarul.ro/2008/11/20/piata-vinului-se-apropie-de-500-milioane-de-euro-in-
conditiile-celei-mai-mari-productii-din-ultimii-10-ani/
http://www.jidvei.ro/
http://www.standard.ro/articol_2761/vreme_rea_pentru_exporturile_romanesti_de_vinuri.ht
ml
http://gastronomie.ele.ro/Lacrima_lui_Ovidiu_--r365.html
http://www.studentie.ro/REFERAT_MARKETING_ZARAZA_SI_MIORITA-nrciteste15478.html
http://www.romanianwines.ch/grasa_cotnari_ro.htm
http://www.nba.ro/index?lg=0&id=105
http://www.ondov.ro/documente/proiect.pdf
http://www.vinul.ro/producatori.html
http://www.vinul.ro/despre_vinuri.html
http://www.ghidafaceri.ro/preturi-catalog-firme-vanzare-producatori-10-/distribuitori_vinuri
www.standard.ro/articles/pdf/57580
http://www.marshal.ro/romana/turism-in-romania/podgorii/cotnari
http://www.iqads.ro/stire_1208/murfatlar_vinul.html
http://www.clubafaceri.ro/info_stiri/2006/11/10/7022/Piata+vinurilor+romanesti+musteste
+european.html
http://www.wall-street.ro/articol/Companii/20428/Peste-90-din-vinul-comercializat-in-
Romania-se-consuma-acasa.html
11 Institutul Naional de Statistic, Autoritatea Naional a Vmilor

12 Institutul Naional de Statistic, Autoritatea Naional a Vmilor

28

http://ro.wikipedia.org/wiki/Popula%C5%A3ia_Rom%C3%A2niei
http://www.bizcity.ro/antreprenoriat/vinurile-rosii-si-seci-urca-in-preferintele-romanilor-
41377.html