Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Masaj Somatic
Masaj Somatic
I. Noiuni introductive
Sala de masaj:
cabinetul trebuie sa aib suficient spaiu pentru masaj;
sa fie dotat cu ferestre pentru o buna aerisire;
sa aib grup sanitar anex;
sa aib dulpior cu cearceafuri curate, prosoape curate etc.;
igiena stricta.
Uleiuri de masaj, pudra de talc, creme etc.
Canapeaua/masa de masaj:
poate avea diverse forme si dimensiuni;
inaltimea poate varia in functie de statura terapeutului: 60-65-70 cm,
lungimea: 2 m; latimea 70 cm;
taburet/scaunel: 45-50 cm;
cearceaf curat pentru fiecare pacient; foarte important: cearceaful se va
schimba dupa fiecare pacient/client.
Tinuta maseurului:
impecabila;
igiena personala stricta;
sa nu miroase neplacut, a transpiratie sau a parfumuri puternice;
1
unghiile sa fie scurt tiate;
fara inele, lanuri, bratari etc.;
sa nu consume nainte de lucru mncruri grele, cu mirosuri puternice
(usturoi, ceapa etc.);
costumaia sa sa fie obligatoriu curata, din materiale naturale (de preferina
bumbac), in functie de cerinele salonului si de tipul clienilor. Sa fie in
culori calde, plcute, nu stridente ori deprimante.
In masaj se intrebuinteaza numai ulei natural (de msline virgin, de smburi de
strugure, de nuci, de migdale - foarte bun, dar foarte scump); acesta este uleiul de baza,
in care se pune 1,2 % ulei esenial (4-6 picturi la 100 ml. ulei de baza; de pin, brad,
menta, portocale, lmie, rozmarin, lavanda, ctina etc.). Pudra de talc nu este eficienta
in masaj.
Masajul poate fi combinat si cu aromoterapie: vaporizator (apa + esene) sau mai
degrab 2-3 picturi puse intr-un bol cu apa, la cldura sau la rece.
Muzica- rol foarte important; sa fie in surdina, plcuta, relaxanta.
MASAJUL definiie
Masajul reprezint o succesiune de manevre aplicate asupra corpului uman in
scop terapeutic, profilactic sau estetic.
2
netezirea are rol nu numai in adaptarea treptata terapeut-
pacient ci si rol sedativ si importanta in stimularea circulaiei, realizndu-se de
obicei in sensul circulaiei sangvine.
2). Frmntarea- manevra ce urmeaz dupa netezire; este de trei tipuri, si trebuie
sa fie executate succesiv:
cu o mana;
cu ambele mini;
contratimp sau in zig-zag.
Pe lng aceste trei tipuri mai exist o form special de frmntare, denumita
geluire sau, popular, mersul ursului, care face trecerea de la frmntare la friciune.
a). Frmntarea cu o mn:
- se realizeaz prinznd muchiul cu o mana intre police si index;
- prinderea muchiului se realizeaz perpendicular pe fibra; putem mobiliza
muchiul dup planul osos; mna se va sprijini pe partea cubitala, se realizeaz o
compresiune asupra muchiului, l relaxam apoi prin destinderea minii si alunecare in
lungul muchiului si din nou compresie pe tot muchiul, de la origine la inserie;
- este o manevra sedativa;
Se intercaleaz netezirea si se trece la framantarea cu doua mini.
b). Frmntarea cu dou mini
- este identic cu cea cu o singur mn, doar c muchiul se va prinde cu ambele
mini, minile stand ca in oglinda, sub forma de gat de lebda;
- muchiul va fi prelucrat pe acelai traseu, de la origine la inserie.
- este o manevra sedativa;
Se intercaleaz netezirea si se trece la frmntarea in contratimp.
c). Frmntarea contratimp sau in zig-zag
- cu minile poziionate in oglinda prindem muchiul la nceput intre degetele
unei mini si policele celeilalte mini, apoi invers, astfel incat muchiul sa urmeze un
traseu in val continuu, in zig-zag, la 45o;
- nu compresie si destindere a muchiului, ci val continuu;
- este o manevra excitanta prin excelenta.
d). Pe langa aceste trei forme de frmntare, mai exist una special, geluirea sau
"mersul ursului", manevr ce face trecerea de la framantari la friciune. Framantarile
clasice prelucreaz muchi si grupe de muchi, pe cnd geluirea prelucreaz liniile dintre
aceti muchi, liniile dintre articulaii, liniile periarticulare, chiar periostul (= membrana
care imbraca osul).
Tehnica de execuie: se poziioneaz podul palmei pe regiunea pe care vrem s-o
prelucram, punem aratatorul si mijlociul (degetele 2 si 3), tragem uor napoi, presnd
esutul, apoi descongestionam printr-o alunecare uoara, mpingem nainte; operaiunea
se executa pe toata regiunea.
- este o manevra mai puin sedativa si mai mult excitanta.
3
3). Friciunea
- este o manevra pur excitanta;
- nu trebuie confundata cu frecia;
- nu mai intereseaz muchii, ci, ca si geluirea, prelucreaz liniile dintre muchi,
liniile dintre articulaii, periostul;
- este mai puternica dect geluirea;
- este o manevra de profunzime, locala, executata pe arie mica;
- se realizeaz cruciulie mici, cercuri, semicercuri (la vertebre de exemplu);
printre grupele de muchi mergem fcnd spirale stnga-dreapta, cerculee etc.
4). Vibraia
- se poate realiza pe vrful degetelor, cu toata palma sau doar cu partea cubitala,
vibrnd palma noastr si transmind vibraia noastr pacientului/clientului;
- este o manevra mai mult sedativa, mai puin excitanta;
- acioneaz si asupra muchilor si a articulaiilor etc.
5). Baterea
- este manevra cu efectul cel mai stimulator asupra fibrei musculare;
- este excitanta prin excelenta;
- este de trei tipuri, ele realizndu-se in ordine succesiva:
a). baterea cu causul: mana rigida, strnsa sub forma de caus, se poziioneaz pe
regiunea de prelucrat; se apas uor, crendu-se astfel un gol de aer care va aciona ca un
amortizor; se alterneaz de-a lungul muchiului;
b). baterea sub forma de nuiele: degetele relaxate sunt lsate sa cada pe muchi
asemeni nuielelor;
c). baterea cu pumnul: mana se tine ntredeschisa, relaxata, uoara, cu partea
cubitala pe zona de prelucrat; micarea se realizeaz din ncheietura, alternant.
Trecerea de la un tip de batere la altul se va face cursiv, astfel incat
pacientul/clientul sa nu realizeze ca sunt tipuri diferite.
d). Mai exista o forma speciala de batere, baterea sub forma de ciupituri, care se
realizeaz pe musculatura fesiera, pe abdomen si pe obraz.
4
Aadar manevrele sunt:
sedative:
- netezirea, framantarea cu o mana, framantarea cu doua mini - prin excelenta
sedative;
- vibraia: - mixta, preponderent sedativa;
excitante:
- framantarea contratimp, friciunea, baterea - prin excelenta excitante;
- geluirea: mixta, preponderent excitanta.
Micri (kinetoterapie)
In general, dupa fiecare masaj sau dupa masarea fiecrei regiuni, putem executa
cteva miscari. Acestea pot fi:
- active: le face clientul/pacientul la indicaiile noastre; micrile active sunt de
trei tipuri: simple (face micare clientul/pacientul), cu opoziie (clientul face miscari si
noi inem contra) sau cu incarcaturi (ii dam greutati).
- pasive: le executam noi; acestea sunt miscari propriu-zise combinate cu
presiuni, apsri, traciuni, scuturri.
Micrile, att cele pasive cat si cele active, pot fi:
- de flexie (pot fi si de anteductie in cazul membrelor) si extensie (pot fi si de
retroductie in cazul membrelor);
- de lateralitate: intr-o parte si in cealalt; pentru membre ele se pot numi miscari
de abducie (mana sau piciorul se deprteaz de corp) si miscari de adductie (mana sau
piciorul se apropie de corp);
- de rotaie interna si externa; la mana se numesc miscari de pronaie (cu palma in
jos) si supinaie (cu palma in sus);
- de circumducie: combinate, incluznd toate tipurile de mai sus; popular poarta
numele de cercuri ample sau rostogolire.
Planurile:
- frontal;
- lateral;
- transversal;
- sagital.
Intersecia planului transversal cu cel sagital = axul central.
5
II. Masajul spatelui
Anatomie:
Oase:
- coloana vertebrala: 33-34 vertebre; 15% din populaia globului are o vertebra in
plus, adic 34; se mparte in:
- coloana cervicala: 7 vertebre cervicale, notate de la C1 la C7;
- coloana dorsala sau toracala: spatele propriu-zis; cuprinde 12 vertebre,
notate D1-D12 sau T1-T12; de fiecare vertebra dorsala se prinde cate
o coasta: 12 perechi de coaste;
- coloana lombara: 5 vertebre lombare, cele mai mari, notate L1-L5;
- osul sacru: 5 vertebre;
- coada sau coccisul: 4 sau 5 vertebre.
- omoplatul sau scapula;
- crestele iliace: ca nite aripioare, la fund.
Muchi:
- muchii paravertebrali: se prind de coloana, de o parte si de alta, susinnd-o;
- marele dorsal: cuprinde tot spatele;
- marele si micul dinat: printre coaste;
- ptratul lombar: in regiunea lombara;
- musculatura fesiera: pe fund se gsesc trei muchi fesieri: marele, micul si
mijlociul.
Framantarea
1. Cu o mana
Prelucram muchii pe trei linii, mai intai pe partea dreapta, apoi pe partea stnga,
similar, tot pe trei linii:
- prima linie: cea a muchilor paravertebrali: plecam de pe fund, naintam pe
spate, ajungem la C7, mergem pe deasupra omoplatului, prelucram fibre din muchiul
trapez pana la umr, in semicerc;
7
- linia a II-a: mijlocie; plecam de pe mijlocul fundului, naintam pe spate pe
muchiul marele dorsal, ajungem pe omoplat si prelucram in semicerc muchii de pe
omoplat pana la umr;
- linia a III-a: linia laterala a spatelui sau linia axilei; plecam de la musculatura
soldului, urcam pe partea laterala prelucrnd micul si marele dinat pana la cca. 3 cm de
axila, prelucram apoi in semicerc micul si marele rotund.
Se prelucreaz mai intai jumtatea dreapta, deprtata de noi, apoi jumtatea
stnga, apropiata; cnd ajungem la linia a treia de langa noi facem framantari cu mana
stnga.
Pe aceleai linii se realizeaz si framantarea cu doua mini si cea contratimp,
cnd shimbam poziia si stm cu fata la pacient. Intre framantari introducem cele doua
neteziri principale: cate 1-2-3 neteziri.
Friciunea
Se face pe aceleai trasee ca si geluirea; se face numai in masajul terapeutic. Este
precedata, si ea, de aproape toate tipurile de netezire.
Cnd prelucram coloana intram cu degetele printre vertebre, dam uor la o parte
tendoanele muchilor prin miscari circulare si facem miscari de friciune direct pe
vertebre (os; pe vertebre: cruciulie, cerculee; omoplat, printre coaste: naintam uor cu
miscari de spirala-cerculee continue).
La masajul de ntreinere si relaxare putem face o friciune cu toata palma pe
muchii paravertebrali.
Vibraia
Mai intai cele doua neteziri principale.
Facem vibraii cu toata palma pe muchii paravertebrali si pe fund; la masajul
terapeutic se pot face vibraii si printre coaste.
Baterea
Mai intai cele doua neteziri principale.
Se realizeaz numai pe muchi; pe toi muchii spatelui, pe lungimea lor,
continuu, fara oprire intre tipurile de batere; zona rinichilor: batem foarte uor sau chiar
o evitam. Putem prelucra spatele si fundul in acelai timp sau mai intai unul si apoi
celalalt - cum ne vine noua bine.
Realizam bateri cu causul, nuiele, cu pumnul, iar pe fund si ciupituri.
8
Miscari dupa terminarea masajului spatelui:
Miscari pasive - presiuni
- cu minile de o parte si de alta a coloanei realizam apsri mai uoare sau mai
puternice din aproape in aproape pe regiunea dorsala, eventual pe fund, nu si pe regiunea
lombara;
- mana peste mana direct pe coloana: presiuni uoare pe coloana din aproape in
aproape, evitnd regiunea lombara;
- putem face si presiuni din lateral, deasupra coastelor.
Miscari active: exact prima micare - invitam pacientul sa inspire adnc pe nas,
sa umple plmnii cu aer, apoi, in timp ce expira pe gura, noi l apsam cu minile
poziionate de o parte si de alta a coloanei, ajutndu-l sa dea aerul afara, chiar si
cantitatea reziduala.
In cazul persoanelor obeze, ca si in cazul persoanelor atletice se pot face si
extensii.
9
III. Masajul membrelor inferioare
Anatomie
Coapsa:
- osul femur = osul coapsei;
- muchi: - anterior: muchiul cvadriceps femural; este principalul susintor al
genunchiului; la partea inferioara a tendonului este cuprinsa rotula;
- posterior: muchiul biceps femural: face extensia coapsei pe bazin;
- lateral intern: grupa muchilor adductori, care realizeaz micarea de
adductie (apropie piciorul de planul sagital);
- lateral extern: grupa muchilor abductori (indeparteaza piciorul de
planul sagital), care realizeaz micarea de abducie (-muchiul
tensor).
Tendoanele muchi semimembranos si semitendinos formeaz plica
genunchiului; la plica genunchiului se formeaz laba de gsca.
Gamba:
- oase: doua la numr, tibia si peroneul (fibula);
- muchi: - anterior: muchiul tibialo-anterior;
- posterior: muchiul solear;
- posterior lateral-intern: muchiul gemen intern;
- posterior lateral extern: muchiul gemen extern;
Solearul cu gemenii formeaz muchiul triceps sural, cu o singura
origine (inferior: tendonul lui Ahile) si trei capete de inserie
diferite.
Piciorul: vezi masajul piciorului
Masajul membrului inferior se realizeaz mai intai pe partea lui posterioara si apoi
pe partea anterioara.
Framantarea
Se executa pe trei linii:
- lateral-interna;
- mediana-posterioara;
- lateral-externa: cu mana stnga;
Se executa toate cele trei tipuri de framantare, cu neteziri intercalate intre ele.
Geluirea si friciunea
Se executa printre grupele de muchi, cam pe trei linii, insistnd asupra
tendonului lui Ahile si calcaiului.
Vibraia
Se executa pe trei linii, ca framantarile.
Baterea
Se executa sub toate cele trei forme (caus, nuiele, pumn) in lungul membrului
inferior, pe toate grupele de muchi.
Nu se bate pe partea posterioara a genunchiului si nici nu se fac presiuni prea mari
pt. ca pe aici trec vase de snge si nervi importani.
Micri
Pasive: flexia gambei pe coapsa 3-4 miscari progresiv, ncercnd sa atingem
fundul cu calcaiul.
12
IV. Masajul piciorului
Topografie:
Piciorul este delimitat superior de glezna, iar inferior de degete.
Anatomie:
Oase:
- tarsul: 7 oase tarsiene, dispuse pe doua rnduri;
- metatarsul: 5 oase metatarsiene;
- falangele degetelor: 10 in total la un picior, cate doua la fiecare deget;
Muchi:
- pe fata dorsala (din spate): tendoanele si muchii extensori ai degetelor;
- pe partea anterioara (plantar): tendoanele si muchii flexori ai degetelor;
- muchii interosoi;
Tot acest ansamblu formeaz bolta plantara, susinuta de tendoane si ligamente
puternice si de muchii interosoi; aponevroza plantara.
Framantari:
Se executa pe doua linii:
1). pe muchii de pe latura lateral externa a tlpii, de la degetul mic spre clci;
2). pe linia musculaturii de sub pernuele degetelor, de la degetul mic spre degetul
mare.
Geluirea si friciunea
1). se fac pe partea dorsala a piciorului, printre tendoanele extensorilor degetelor;
13
2). pe cele doua muchii laterale ale piciorului, interna si externa;
3). in talpa piciorului, in special asupra aponevrozei boltii plantare.
Avem si o friciune cu nodul unui deget (articulaia interfalangiana) in bolta
plantara (scobitura piciorului).
Vibraia:
Se face pe aceleai trasee ca si geluirile. Pe partea dorsala: vibraie cu vrful
degetelor; in talpa: vibraie cu nodul degetelor.
Baterea
Se face numai baterea cu pumnul si numai in bolta plantara (scobitura piciorului).
Miscari
1. O micare speciala de mobilizare a oaselor tarsului si metatarsului. Aplicam
indexul de la ambele mini in bolta plantara si policele pe partea dorsala:
- prima micare: fixam talpa cu indexul si cu policele alunecam in lateral, spre
partile laterale ale piciorului, mobiliznd oasele tarsului si metatarsului;
- a doua micare: fixam piciorul cu policele pe partea dorsala si cu indexul tragem
spre partile laterale ale piciorului, mobiliznd oasele tarsului si metatarsului in
sens invers;
2). Alte miscari: flexia si extensia gleznei, miscari de lateralitate interna si
externa, miscari de rotaie interna si externa si miscari de circumducie.
Se executa mai intai pasiv, apoi activ.
14
V. Masajul abdomenului
Topografie:
Abdomenul este delimitat inferior de simfiza pubiana si de crestele iliace
anterioare, iar superior de ultimele perechi de coaste si de captul sternului.
Anatomie
- pe mijloc, pe linia ombilicului si pubiana, avem linia alba, iar de o parte si de alta
a acesteia avem cei doi muchi drepti abdominali;
- muschii oblici abdominali;
- muchiul transvers-abdominal;
- central, deasupra simfizei pubiene, se afla muchiul piramidal
Musculatura abdomenului: rol de presa asupra organelor abdominale
Muchii drepi abdominali: rol de a susine coloana lombara
Framantari:
Se executa pe 3 linii: prima linie este cea de langa linia alba - muchii drepi
abdominali, apoi linia mijlocie/mediana, si ultima linie, cea laterala.
Se vor executa toate cele 3 tipuri de framantari.
Geluirea si friciunea:
Se fac pe sub coaste, pe colon, plecnd de pe partea alturata (de la stnga la
dreapta), in sensul evacurii intestinale.
Friciunea se face si pe crestele iliace anterioare.
15
Att pentru geluire cat si pentru friciune, daca vrem sa mrim presiunea, aezam
mana peste mana.
Vibraia:
Se face cu toata palma pe muchii abdominali si cu partea cubitala pe sub coaste,
pe deasupra ficatului si pe colon.
Baterea:
Se executa in evantai deasupra ombilicului, in special pe muchii drepi
abdominali; la sportivi si pe abdomen. Sub ombilic se face baterea sub forma de
ciupituri.
Miscari:
- Miscari pasive: de mobilizare a masei intestinale si a organelor abdominale;
poziionam minile ca la netezirea principala, cu o mana mpingem iar cu
cealalt tragem spre linia mediana pe care o traversam pana cnd minile
ajung fiecare de cealalt parte; a doua micare: ambele mini poziionate pe
partea deprtata de noi, mobilizam masa intestinala/organele spre linia
mediana, basculam minile si ajungem de partea apropiata de noi; repetam
micarea in sens invers; a treia micare pasiva: mana peste mana, pe linia
alba, facem presiuni asupra abdomenului; se poate executa si activ: pacientul
umfla in mod voit abdomenul iar noi opunem rezistenta.
- Miscari active: pacientul duce un genunchi la piept, apoi pe celalalt, apoi un picior
ntins sus, apoi celalalt, apoi cu amndou picioarele sus, bicicleta, foarfec,
miscari de not; meninerea ambelor picioare sus, pentru cteva secunde
La sfrit: vibraii uoare (tremurturi), asupra abdomenului si pe membrele
inferioare.
16
VI. Masajul toracelui anterior
Topografie:
Regiunea toracelui anterior este delimitata superior de clavicula iar inferior de
ultimele perechi de coaste (mai exact: a zecea pereche de coaste).
Anatomie:
Oase:
-osul stern;
- 10 perechi de coaste;
- 2 clavicule
Sternul are 3 poriuni: manubriul, corpul sternului si vrful (apendice xifoid);
claviculele se articuleaza cu sternul la nivelul manubriului.
Muchii:
- intercostali;
- la nivelul pieptului avem marele si micul pectoral.
17
Framantari:
Se executa la barbati hemitoracal (pe jumtate de torace), pe 2 sau pe 3 linii,
avnd grija sa protejam mamelonul; la femei se face pe marele pectoral deasupra
snului, pe o linie sau 2, in functie de mrimea snului.
Se executa toate cele 3 tipuri de framantari.
Geluirea si friciunea:
Se vor face pe stern, pe sub clavicule, printre coaste si printre fibrele muchilor
pectorali.
Vibraia:
Se va realiza pe aceleai trasee, mai ales pe muchiul marele pectoral.
Baterea:
La barbati se face pe tot hemitoracele: baterea caus si nuiele; pe pectoralii
dezvoltai se face si baterea cu pumnul.
La femei se face doar baterea in nuiele pe muchiul marele pectoral.
Miscari:
Uoare apsri pe stern si din lateral asupra coastelor.
Exerciii active de respiraie ampla: inspiraie si expiraie ajutate de miscari ale
braelor.
18
VII. Masajul membrului superior
Topografie:
Delimitarea superioara este articulaia umrului; delimitarea inferioara este
articulaia pumnului.
Anatomie:
Membrul superior cuprinde: braul, antebraul si mana.
Oase:
- osul braului = humerus;
- oasele antebraului: radius (ulna) si cubitus;
- oasele minii: vezi masajul minii.
Muchii:
- muchii braului:
- pe partea anterioara: bicepsul, care realizeaz flexia antebraului pe
bra; este deci un muchi flexor;
- pe partea posterioara: tricepsul, care prin contracia sa realizeaz
extensia antebraului pe bra; este deci un muchi extensor;
- muchii antebraului:
- lateral intern: grupa muchilor flexori (ai palmei);
- lateral extern: grupa muchilor extensori ai palmei.
Muchi agonisti = sunt numii muchii de pe latura interna a antebraului + cei de
pe fata braului;
Muchi antagoniti: bicepsul + tricepsul.
Poziia pacientului: la masajul general: in decubit dorsal (cu fata in sus); putem
face si din poziie ezut: cnd se face masajul minilor o data cu ceafa.
Poziia terapeutului: de o parte sau de alta a canapelei, in functie de mana/partea
pe care o lucreaz.
Framantari:
Se fac pe aceleai trasee ca si netezirile.
19
Geluirile si friciunile:
Se fac printre grupele musculare, tot cam pe doua linii; eventual le putem face
urmrind si oasele radius si cubitus.
Vibraia:
Se va realiza cu toata palma pe aceste doua grupe de muchi: flexori si extensori.
Baterea:
De obicei se face doar la persoanele cu musculatura puternica.
Miscari:
- flexia si extensia cotului;
- miscari din articulaia pumnului;
- miscari din articulaia umrului.
20
VIII. Masajul minii
Framantari:
Facem framantari pe eminenta tenara, pe cea hipotenara si pe pernuele de sub
degete. Executam toate cele trei tipuri de framantare.
La framantarea cu o mana avem o linie in plus, cea dintre degetul mare si aratator.
21
Geluirea si friciunea:
1). pe partea dorsala a minii, printre oasele metacarpiene si tendoanele
extensorilor: cu doua degete;
2). pe partile laterale ale palmei si printre cele doua eminente.
In plus, la friciune, vom face si friciunea cu nodul unui deget pe aponevroza
palmara.
Vibraia:
Se va realiza pe traseele geluirii.
Baterea:
Sub forma de nuiele pe cele doua eminente si cu pumnul pe nevroza palmara
(mijlocul palmei).
Masajul degetelor
Avem o singura netezire: inem un deget si netezim fata sa palmara intre index si
police.
Framantarea se face pe fata palmara, iar la degetul cel mare si la cel mic si pe
partea laterala.
Geluirea si friciunea degetelor se fac pe cate doua laturi odat: antero-posterior si
latero-lateral.
Miscari:
Pasive:
- o micare speciala de mobilizare a carpului si metacarpului: punem indexul in
palma (jos) si policele pe partea posterioara a minii; indicele ramane fix, iar policele
trage lateral si in jos; apoi policele ramane fix si tragem cu indexul lateral si in sus;
- alte miscari:
- flexia si extensia pumnului;
- miscari de lateralitate;
- supinaie si pronaie;
- circumducie: intr-un sens si in celalalt.
Active: aceleai miscari executate in mod activ: in plus avem si strngerea si
deschiderea pumnului, apropierea si deprtarea degetelor etc.
La articulaiile degetelor nu avem dect flexii si extensii, executate si pasiv si
activ.
22
IX. Masajul regiunii cervicale
Topografie:
Superior este delimitata de linia nucala (care unete gatul cu capul), iar inferior
este delimitata de linia care trece printre vertebra C 7 (ultima cervicala) si T1 (prima
toracala).
Anatomie:
Oase:
- coloana cervicala cu cele 7 vertebre cervicale notate C 1 - C7; C1 se numete atlas
(- se articuleaz cu osul occipital), C2 se numete axis (are ca un spin /dinte care se
articuleaz cu atlasul si in jurul cruia atlasul se poate roti: in felul acesta rezulta
mobilitatea gatului, ca putem privi in toate partile, putem da capul uor pe spate); C 7,
ultima vertebra cervicala, este proeminenta si se simte la palpare; intre C 7 si T1 se afla un
pachet vasculo-nervos important pe care vertebra C7 l protejeaz;
- cei doi omoplai; omoplatul are trei laturi/muchii (forma unui triunghi: latura sau
muchia superioara, cea laterala si cea vertebrala); sub muchia superioara se afla o
creasta/proeminenta osoasa care brzdeaz omoplatul = spina scapulara;
- coastele: omoplatul acoper primele 5-6 perechi de coaste.
Muchii:
- muchii paravertebrali;
- superior, deasupra omoplatului, de la occipital pana la umr: muchiul trapez;
sunt doi muchi trapezi, drept si stng;
- muchiul marele dorsal, care se prinde de omoplat;
- deasupra spinei scapulare: muchiul supraspinos;
- dedesubtul spinei scapulare: muchiul subspinos sau infraspinos;
- muchiul suprascapular sau ridictor al omoplatului.
23
2). netezire principala: netezirea paravertebrala; plecam tot de la nivelul
occipitalului si alunecam cu palmele printre omoplai, pe musculatura paravertebrala
pana la vrful inferior al omoplailor;
Neteziri secundare:
3). netezirea cu doua degete prin santurile paravertebrale, de la occipital pana
intre omoplai;
4). netezirea intre index si police de la occipital spre umr, separat a fiecarui
muchi trapez in parte; cu o mana susinem capul, iar cu mana opusa netezim trapezul de
cealalt parte a minii;
5). netezirea pieptene intre coloana si omoplat.
ncheiem cu cate o netezire principala si trecem la framantari.
Framantari:
Se executa pe cate trei linii pe fiecare parte:
1). de la occipital pana la umr, pe muchiul trapez si suprascapular;
2). de la occipital pana la unghiul intern (vertebral) al omoplatului, dupa care
prelucram musculatura de pe omoplat pana la vrful inferior al omoplatului; linia a doua
este practic linia omoplatului;
3). linia muchilor paravertebrali: de la occipital coboram printre coloana si
omoplat.
Prelucram intai o parte a cefei, pe trei linii, apoi si partea cealalt, similar. Se
executa toate cele trei tipuri de framantari.
REGULA: In timpul framantarii cu o mana, mana de pe partea pe care o
prelucram va susine capul in poziie anatomica si intr-o uoara extensie (aplecare) spre
partea pe care o prelucram, iar cealalt mana (opusa parii pe care o lucram) efectueaz
framantari. Schimbam minile intre ele si prelucram si partea cealalt.
La framantarea cu doua mini si la cea contratimp nu mai putem susine capul, dar
vom avea grija, pe cat posibil, ca acesta sa stea in echilibru (in poziie anatomica; avem
o prghie biologica de gradul I - gen fntna cu cumpna).
Geluirea si friciunea:
Se realizeaz pe urmtoarele trasee:
1). traseul paravertebral;
2). pe doua muchii ale omoplatului: muchia vertebrala si muchia superioara;
3). traseul muchilor trapezi;
4). linia nucala (unde se unete gatul cu capul).
In plus, la friciune, vom face si friciunea circulara cu degetele in gurile
occipitale (ale nervului Arnold - vezi nevralgia de Arnold).
Vibraia:
Se va realiza pe traseele geluirii:
- cu doua degete paravertebral;
24
- cu toata palma paravertebral si pe latura laterala (muchii trapezi);
- cu 1-2 degete pe marginile gurilor nervului Arnold.
Baterea:
Sub cele trei forme, in special in unghiul costo-vertebral.
25
X. Masajul capului
Anatomie:
Oase:
- oasele calotei craniene:
- anterior: osul frontal;
- posterior: osul occipital; acestea sunt oase nepereche;
- lateral: 2 oase temporale, situate la nivelul tmplelor;
- lateral superior: 2 oase parietale.
Temporalele si parietalele sunt oase pereche.
Planul sagital (linia care unete nasul cu gaura occipitala): mparte calota in doua:
dreapta si stnga.
Planul frontal principal (median lateral: unete urechile): mparte calota in doua:
fata si spate.
Cretetul/vrful capului = vertex
26
Framantari si bateri nu avem.
Ne putem ntlni cu cteva situaii: chelie (se poate face masaj, cu o pictura de
ulei); periua (de evitat sa facem masaj); par de lungime normala (scurt spre mediu: cel
mai bine se face masajul capului); par lung (ridicam minile dupa ce trecem 10-15 cm
prin par).
27
XI. Masajul feei si al frunii
Anatomie
Oase:
- la frunte avem osul frontal;
- la fata avem mandibula (maxilarul inferior) si maxilarul superior (stng si drept,
deci doua oase);
- umerii obrajilor sunt dai de cele doua oase zigomatice care mpreuna cu osul
nazal formeaz piramida nazala.
Muchi:
- muchii mimicii au un capt de prindere pe pielea fetei si celalalt pe os.
Poziia pacientului: pe canapea cu fata in sus, cu marginea canapelei uor ridicata
sau/si cu o pernua sub cap; sau stand pe un scaun cu sptar de obicei si cu capul sprijinit
pe pieptul terapeutului
Poziia terapeutului: la capul pacientului, in spate.
Framantari
Cate doua linii pe fiecare parte a fetei:
1). de la regiunea mentoniera (nivelul brbiei) pana la articulaia temporo-
mandibulara (linia mandibulei);
28
2). plecam de la comisura bucala, prindem apoi osul zigomatic (musculatura
obrazului) pana la temporale (in fata urechilor).
Executam framantarea cu o mana, cu doua mini si contratimp.
La frunte nu avem framantari.
Totul se face ascendent.
Geluiri si friciuni
1). prima linie este cea a mandibulei: din mijlocul brbiei pana la articulaia
temporo-mandibulara;
2). a doua linie: pe osul zigomatic pana la tmple.
Se pot face si pe maxilarul superior (deasupra buzei superioare).
La frunte: pe toata fruntea, fie de la centru spre tmple, fie de la un capt la
celalalt.
Insistam cu friciunea pe sub arcade (inferioara si superioara), la coada ochiului si
la baza piramidei nazale.
Vibraia
Se face cu toata palma pe musculatura obrazului, pe frunte si pe sub arcade
Baterea
Cu degetele ca la pian: pe obraz, frunte, arcade.
Pe obraz: si baterea sub forma de ciupituri.
29
XII. Masajul general
Masajul general
Masajul anticelulitic
Este un masaj terapeutic.
Se face mai intai un masaj regional pe regiunile/segmentele afectate, dupa care se
trece la masajul terapeutic zonal, insistnd pe framantari, in special pe cea contratimp;
vom cuta sa prindem o masa cat mai mare de esut adipos, astfel incat, chiar daca
lucram cu o intensitate ceva mai mare, sa nu producem leziuni; baterile vor fi uoare.
Putem insista si pe friciuni, cutnd sa imbunatatim structura si sa redm
elasticitatea esutului conjunctiv, a stratului adipos si a dermei(pielii).
Pentru a mari efectul, masajul anticelulitic se poate combina cu proceduri de
mpachetare la cald (de obicei cu parafina), si cu creme/substane termoactive care sa
mreasc microcirculatia in esut.
31