SPIRU HARET ,, Facultatea de Sociologie -

Psihologie, Bucureti

Anul II
Dinamica Grupurilor

Barbu P. Daniela 2791228410017

08.11.2011
1. La psihosociologie accentul cade pe psihanaliz i teorii pan-explicative?
Da, deoarece Septimiu Chelcea precizeaza in revista franceza Connexions
(Beauvois Jean-Lon, Lvy Andr, Connexions, 1984, nr. 22, p.42) cei sapte
termeni implicati in psihosociologie rezultand faptul ca accentul cade pe :
1.Procesele sociale;
2.Intervenia social i aciuni-cercetare;
3.Profesionalism i contradicii interne;
4.Clinic i cantitativ;
5.Psihanaliz i teorii pan-explicative; ex.: comunicarea;
6.Situaia individului n grup;
7.Inovaie.

2. Persoanele aflate ntr-un mijloc de transport n comun constituie un grup social?

Persoanele aflate ntr-un mijloc de transport n comun nu constituie un grup
social, deoarece grupul social este un ansamblu mai mult sau mai putin numeros
de persoane, in care doua sau mai multe persoane aflate impreuna nu formeaza un
grup social.
Pentru a fi grup este necesar ca:
- acele persoane s interacioneze i
- s aib sentimentul de apartenen la grup ( sentimental de noi).
Sunt grupuri sociale :
- cuplurile maritale so-soie;
- diadele formate din dou persoane ntre care sunt stabilite relaii de prietenie,
iubire;
- comunitile urbane sau rurale;
- confesiunile religioase;
- clasele sociale;
- naiunile;
- grupuri de presiune;
- grupuri secundare;
- grupuri de referin etc.

3. Care sunt condiiile de ordin subiectiv ale existenei unui grup social ca
formatiune sociala?
Sociologii utilizeaz termenul de ,,grup cu neles de ,,grup social i formaiune
social. n cadrul formaiunilor sociale se disting grupuri sociale, colectiviti,
organizaii, fiecare fcnd parte dintr-o societate global.
Condiiile existenei unui grup social ca formaiune social sunt:
- de ordin obiectiv: interaciunea indivizilor dup reguli fixe;
- de ordin subiectiv:
a) sentimentul de a constitui o entitate;
b) membrii s se recunoasc ca entitate aparte (De Coster M., 1990, p.125, citat
de Chelcea 2010, p.185).

1
 4. Dai trei exemple de grupuri mari.
Grupuri mari:
- etnii;
- clase sociale;
- clase profesionale.

5. Grupurile de referin sunt numai pozitive?

Conceptul de grup de referinta a fost pus n circulatie n 1912 de H.H. Hyman, n
Psychology of Status (apud Mihu, 1970). Hyman a constatat ca statusul subiectiv
nu poate fi prezis n mod direct din nivelul veniturilor sau din cel educativ, ci el
este, ntr-o anumita masura, dependent de tipul grupurilor care au fost folosite de
indivizi pentru determinarea subiectiva a pozitiei.
Functiile grupului de referinta:
- Normativa: Grupul de referinta influenteaza direct criteriile si standardele
judecata si actiunile individului. Astfel, individul tinde la o pozitie buna intr-
un grup, iar pentru aceasta adera la valorile si normele grupului de referinta.
- Comparativa: Evaluarea propriei activitati sau a propriului comportament se
face in comparatie cu standardele grupului de referinta. n acest fel, oamenii
judeca viata, comportamentul si valorile proprii, de
pilda,sanatatea,inteligenta,
nivelul de trai, pozitia sociala, activitatea profesionala. Se ntmpla ca, atunci
cnd grupul de referinta este diferit de grupul de apartenenta, individul sa
constientizeze diferenta dintre ceea ce este el n grupul de apartenenta si ceea
ce crede el ca ar putea fi, asa cum rezulta din compararea cu grupul de
referinta.
Unele grupuri de referinta pot avea si influente negative asupra individului.
Compararea facuta de o persoana cu unele grupuri accentueaza diferenta dintre
ea si alte persoane sau alte grupuri. De pilda, insi dintr-o unitate industriala
refuza sa se identifice cu grupul de manageri din cauza lipsei de eficienta si
randament a managementului sau a unor relatii interumane tensionate. n
consecinta, aceste persoane se delimiteaza de acest grup. Ele asteapta sa se
schimbe echipa de conducere cu o alta n care si pot regasi valorile si normele
adecvate aspiratiilor si intereselor lor. Grupul de referinta este judecat si acceptat
de catre indivizi n functie de contextul n care fiinteaza. Un grup nu devine grup
de referinta de la sine. Conditii sociale concrete si trasaturi psihologice ale
indivizilor contribuie la afirmarea grupurilor de referinta.
Caracteristicile grupurilor de referin sunt:
- influeneaz explicit sau latent judecile i comportamentele;
- sunt diferite fa de grupurile de apartenen;
- pot fi i negative;
- pot s nu mai fie de referin (Chelcea, 2010, p. 188).
Grupuri de referin la care individul se raporteaz i la care aspir s devin
membru; atitudinile, valorile, comportamentele acelui grup sunt repere normative
pentru individ. Ex.: Profesorii sunt grupuri de referin pentru studeni.
 2
6. Cine a propus teoria cmpului social?
Lewin Kurt propune teoria cmpului social i apreciaz comportamentul
individului ca o funcie ce descrie interaciunea dintre persoan i mediul
nconjurtor. Totodat, Lewin apreciaz c cercetrile din domeniul psihologiei
sociale trebuie s aib finalitate n rezolvarea unor probleme sociale
majore(Cureu Petru Lucian, 2007).

7. Precizai dou caracteristici ale grupurilor primare.

Grupurile primare sunt grupuri mici n care indivizii au relaii fa n fa, se
cunosc nemijlocit, au relaii emoional-afective, de intimitate i solidaritate. n
formarea personalitii, cel mai important grup primar este familia. Ulterior se
adaug grupul de prietenii, asociaiile, importante pentru sigurana i confortul
individului.
Ex. de grupuri primare: familia, grupul de joc al copiilor, grupul de vecintate,
comunitatea de btrni.
Caracteristicile grupurilor primare:
- interaciuni face to face frecvente;
- membrii se identific puternic cu grupul;

8. Liderul informal este cel oficial (numit sau ales), cu responsabiliti specificate,
nscrise n organigrame?
Liderul are influena cea mai puternic, chiar dac suma influenelor fiecrui
membru ar fi mai mare. Liderul, pe lng abilitile sale personale, are o poziie
social care i asigur exercitarea influenei i deine puterea de a mprii
sarcini i recompense.
n funcie de statutul de recunoatere oficial exist: lider formal, lider informal.
Liderul formal este cel oficial, numit sau ales, cu responsabiliti specificate,
nscrise n organigrame. Chiar i n grupurile informale, unde nu exist
organigram, funcioneaz un lider informal (neoficial, nescris).
Exemple:
- grupul de prieteni.
n grupurile formale (instituii, organizaii) pot aprea lideri informali care pe
termen lung tinde s ia locul celui formal. De cele mai multe ori, ca urmare a
responsabilitilor proprii, care nu coincid integral cu cele ale membrilor grupului,
liderul informal odat ajuns formal pierde din simpatii.

9. Liderul laissez-faire se consult permanent cu membrii grupului?

Liderul laissez-faire las lucrurile s mearg de la sine( identificat de K. Lewin).
Cel mai ineficient lider este cel care neglijeaz ambele aspecte (sarcina i
relaiile),
lider asociat de obicei cu cel laissez-faire.
Liderul orientat spre sarcin i n acelai timp relaionar este rar de ntlnit i
presupune caliti i eforturi deosebite.Dezvoltarea prea puternica a uneia dintre
dimensiuni nu este benefic.
 3
Ex.: dac dimensiunea raporturi afective subordonai lider este prea puternic
exist riscul ca informaiile de la membrii spre lider s fie filtrate astfel nct s nu
supere liderul. Astfel, liderul nu va cunoate situaia real. absena unui feed back
real ntre lider i grup afecteaz atingerea elurilor.
4