Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Contabilitate Generala
Contabilitate Generala
CONTABILITATE GENERALA
1
CURPINS
CAPITOLUL 1
CAPITOLUL 2
CAPITOLUL 3
EVALUAREA
3.3. Inventarierea 28
3.4. CAPITOLUL 4
CAPITOLUL 5
BILANTUL CONTABIL
2
5.4. Functiile bilantului 40
contabil 41
CAPITOL 6
6.1. Continut 42
CAPITOLUL 7
CONTABILITATEA CAPITALURILOR
CAPITOLUL 8
3
8.2. Contabilitatea imobilizarilor necorporale 59
CAPITOLUL 9
CONTABILITATEA STOCURILOR
9.1. Generalitati 64
CAPITOLUL 10
10.1. Generalitati 70
CAPITOLUL 11
CONTURILE DE TREZORERIE
conturile de la banci 80
CAPITOLUL 12
4
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR SI VENITURILOR
rezultatului exercitiului 93
CAPITOLUL 13
BALANTA DE VERIFICARE
ANEXA 1
BIBLIOGRAFIE
Prefata
5
Raportata la nevoia universitara cartea ofera fundamentele teoretice si
metodologice a noii contabilitati din Romania, de aceea ea ofera idei, concepte,
teze si solutii privind organizarea si functionarea contabilitatii.
Fiind structurat conform programei analitice a disciplinei de Contabilitate,
cursul trateaza intr-o ordine logica, explicita si accesibila obiectul si metoda
contabilitatii, structurile patrimoniale, principiile metodei bilant, documentatie,
evaluare, cont, dubla inregistrare, balanta de verificare, inventarierea.
Acest curs isi propune sa ofere studentilor modalitatile cele mai eficiente
pentru intelegerea si aprofundarea tuturor problemelor de contabilitate, sa le
formeze o gandire contabila logica, independenta si deprinderi necesare pentru
productia si utilizare informatiei contabile in activitatea unitatiii patrimonial
Capitolul 1
Contabilitatea - componenta principala a sistemului informational
economic
7
cel francez si se bazeaza pe normele contabile internationale care au fost
adaptate cerintelor si experientei practice romanesti.
8
Contabilitatea ca disciplina stiintifica, avand un obiect propriu de
cercetare, are si o metoda specifica de lucru pentru realizarea obiectului sau.
Datorita complexitatii obiectului de studiu, metoda contabilitatii reuneste mai
multe procedee tehnice de lucru. Deci nu se pune egal intre metoda si procedeu.
Metoda este o cale rationala de urmat pentru atingerea unui scop, iar
procedeul este numai o maniera de a atinge scopul.
Metoda contabilitatii cuprinde un ansamblu de procedee aflate intr-o
stransa corelatie si interconditionare ca un tot unitar, in vederea stabilirii
normelor si principiilor cu caracter special pe care se fundamenteaza
contabilitatea ca disciplina stiintifica si cu ajutorul carora cerceteaza starea si
miscarea elementelor patrimoniale ale unitatilor patrimoniale.
Metoda contabilitatii a fost influentata in elaborarea sa si de metodele de
cercetare ale altor stiinte cum ar fi: matematica, economia politica, stiintele
economice de ramura, cibernetica economica, de la care a preluat si utilizeaza
diferite categorii si procedee. Principalele trasaturi ale ale obiectului de studiu al
contabilitatii constau in reflectarea patrimoniului unitatilor economice si sociale,
atat sub aspectul utilitatii si functionalitatii bunurilor economice care il compun,
adica destinatiei economice al acestora, cat si sub aspectul raporturilor de
proprietate in cadrul carora se dobandeste bunurile economice ca obiecte de
drepturi si obligatii, adica al provenientei lor, sau in plan financiar al surselor de
finantare a bunurilor respective.
BANCA
CONTABILITATEA FINANCIARA
FURNIZORII
ZONA DE CONTACT CU MEDIUL
EXTERIOR
CONTABILITATEA DE GESTIUNE
ZONA INTERNA
CLIENTII INVESTITORII
15
Capitalul este o categorie economica, care din punct de vedere contabil,
se refera atat la bunurile si valorile economice de care dispune un agent
economic, cat si la relatiile de proprietate ale acestuia, in legatura cu bunurile de
care dispune, fara a include insa si relatiile de datorii, de obligatii, privind unele
bunuri procurate pe baza acestora.
Sursele economice (mijloacele economice) exprima la randul lor, acea
categorie economica ce se refera la modul concret de investire a acestora si
relatiile de proprietate care au stat la baza procurarii lor.
Bunuri cu
Drepturi cu Obligatii cu valoare
valoare = +
valoare economica ecnomica
economica
16
Activul si pasivul sunt structuri globale, specifice relatiilor de investiri si
finantari a elementelor patrimoniale, iar cele de cheltuieli si venituri sunt
specifice relatiilor de transformari a elementelor de patrimoniu, in cadrul
proceselor economice. Cuantumul activitatii unitatii patrimoniale este stabilit in
baza a doua criterii: modul de valorificare si gradul de lichiditate ale mijloacelor
economice. Astfel, mijloacele economice pot fi de doua categorii: unele care au o
durata mai mare de functionare, care se consuma si se valorifica treptat pe
parcursul mai multor cicluri de functionare si altele care se consuma dintr-o data
si care trebuiesc reinnoite in fiecare ciclu de exploatare. Din punct de vedere al
criteriilor mentionate, valorificarea si lichiditatea pot determina stucturile de activ
si de pasiv in continuare.
Strtucturi de activ
1. Active fixe imobilizari necorporale
- imobilizari corporale
- imobilizari financiare
2. Active circulante stocuri si productie in curs de executie
- mijloace circulante de decontare
- mijloace circulante banesti
3. Active de regularizare si asimilate
Active circulante
In functie de forma concreta pe care o imbraca si de functia pe care o
indeplinesc in cadrul ciclului de exploatare, activele circulante se impart in:
mijloace circulante materiale, mijloace circulante in decontare, mijloace
circulante banesti.
- mijloace circulante materiale, reprezinta acele valori economice care imbraca
forma sau indeplinesc functia de: materii prime si materiale, productia in curs
de executie, produse finite, marfuri si ambalaje. Mai sunt incluse si obiectele
de inventar de mica valoare sau scurta durata.
- mijloace circulante banesti sau plasamente de trezorerie si disponibilitatile
banesti, sunt acele valori economice care imbraca forma sau indeplinesc
functia de bani. Structural, ele se pot gasi sub forma de plasamente de
trezorerie, disponibilitati banesti si alte valori.
3. Venituri in avans
Sunt cunoscute sub denumirea de pasive de regularizare si apar din necesitatea
delimitarii pasivelor care apartin exercitiunlui curent de alte pasive aferente altor
exercitii. In aceasta categorie se include:
- venituri in avans
- subventiile
- subventiile pentru investitii.
19
4. Capital si rezerve
Reprezinta expresia baneasca a valorilor economice investite de actionari si
asociati pentru producerea de noi valori economice cu scopul de a obtine profit.
Capitatalul are un caracter stabil, in sensul ca asigura finantarea activitatii
unitatii patrimoniale pe o perioada mai mare de un an. Capitalul se formeaza la
inceputul activitatii, se modifica prin cresterea sau diminuarea lui pe parcursul
desfasurarii activitatii si se lichideaza la incetarea existentei unitatii. Din punct de
vedere al sursei de finantare, capitalul imbraca doua forme distincte: capital
prirpiu si capital strain.
20
financiare si rezultate exceptionale.
Profitul sau piederea cuprinde rezultatul curent, rezultatul exceptionalsi
impozitul pe profit.
Capitolul 3 Evaluarea
3.1. Evaluarea procedeu al metodei contabilitatii
22
5. creante si datorii evaluate si inregistrate la valoarea lor nominala inscrisa in
documentele justificative in care se consemneaza dreptul de creanta.
Evaluarea la iesirea din patrimoniu sau darea in consm se face prin utilizarea
urmatoarelor metode:
1. metoda primul intrat- primul iesit FIFO (first in- first out) potrivit careia
costul unitar de achizitie al primei intrari se atribuie primei iesiri;
2. metoda ultimul intrat primul iesit LIFO ( last in first out) adica pentru
iesiri se atribuie conturile de achizitie in ordinea inversa intrarilor;
3. metoda costului unitar mediu ponderat (CMP) calculat dupa fiecare
intrare, dupa formula:
CMP X = (Cantitatea din stocul initial + Cantitatea intrata)/ Cantitatea iesita
Valoarea materialelor iesite
23
Evaluarea curenta este practicata la inregistrarea operatiunilor
economice in contabilitate pe tot parcursul desfasurarii activitatii de expluatare,
finantare sau exceptionale, inclusiva celei de dezvoltare. Evaluarea curenta se
bazeaza pe datele inscrise in documentele justificative primite de la persoanele
fizice sau juridice cu care entitatea patrimoniala se afla in raporturi permanente
sau ocazionale.
Evaluarea curenta produce diferentierea in functie de sursa de
provenienta a bunurilor si de natura acestora.
Capitalul social subscris si varsat se evalueaza si inregistreaza distinct in
contabilitate, pe baza actelor de constitire a societatii si a documentelor
justificative privind varsamintele de capitatal.
Mijloacele fixe de evalueaza la intrarea in patrimoniu la valoarea de intrarea
care poate fi:
- costul de achizitie la intrarea cu titlu oneros;
- costul de productie in cazul constituirii sau producerii in unitatea proprie;
- valoarea actuala la intrarea cu titlu gratuit, la inventariere
3.3. Inventarierea
24
Mai multe discipline economice utilizeaza inventarierea ca procedeu,
atribuindu-I fiecare o anumita acceptiune. In contabilitate, inventarierea este un
procedeu de verificare faptica a existentei si starii mijloacelor economice, a
creantelor si datoriilor unitatii patrimoniale din punct de vedere cantitativ,
calitativ si valoric. Prin utilizarea acestui procedeu inventarierea ofera
capacitatea de a furniza informatii si date reale putand fi scoase astfel la iveala
neconcordantele ce pot apare intre datele din contabilitate si realitatea din teren.
Conform punctului 131 din Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii,
inventarierea se efectueaza la locurile de existenta, de depozitare sau pastrare a
bunurilor, prin cantarire, masurare, numarare sau alte mijloace de determinare a
bunurilor.
Documentul ce sta la baza inventarierii este registrul de inventariere.
25
impreuna cu concluziile referitoare la cauzele acestora, nominalizarea
vinovatilor si masuri de corectare, urmand a fi semnat de conducatorul
unitatii. Procesul verbal constituie baza efectuarii regularizarii rezultatelor
inventarierii. In principiu, plusurile se inregistreaza ca intrari in patrimoniu
iar lipsurile se imputa persoanelor vinovate.
27
publicata in Monitorul Oficial.
Documente contabile sunt acele documente care au ca scop realizarea
inregistrarii cronologice si sistematice a operatiunilor patrimoniale.
Din cadrul documentelor contabile fac parte:
- registru jurnal
- registru inventar
- cartea mare
- balanta de verificare
Activ Pasiv
1.Specificartea in expresie valorica a 1. Specificarea marimi valorice a
bunurilor(mijloacelor) economice surselor de finaniare a bunurilor
folosite in activitatea unui titular de economice.
patrimoniu
2. Pierderea (echivalent valoric al 2. Profit (echivalent valoric al cresterii
cresterii pasivelor) valorii bunurilor economice)
31
G. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an
1. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni
2. Sume datorate institutiilor de credit
3. Avansuri incasate in contul comenzilor
4. Datorii comerciale - furnizori
5. Efecte de comert de platit
6. Sume datorate societatilor din cadrul grupului
7. Sume datorate privind interesele de participare
8. Alte datorii (datorii fiscale, datorii pentru asigurarile sociale)
H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
32
a) in ambele parti ale bilantului, prin cresterea unui element de activ,
concomitent si cu aceeasi suma cu un element de pasiv:
A+x=P+x
b) in ambele parti ale bilantului, prin scaderea unui element de activ,
concomitent si cu aceeasi suma cu un element de pasi
Ax=Px
c) numai in activul bilantului, prin cresterea unui element de activ,
concomitent cu scaderea altui element de activ:
A+xx=P
d) numai in pasivul bilantului, prin cresterea unui element de pasiv,
concomitent cu scaderea altui element de pasiv:
A=P+xx
Bilant contabil 1
Activ Pasiv
Denumire Solduri Moif Sume finale Denumire Solduri Moifica Sume
posturi initiale icari (sume la posturi initiale ri (+, -) finale
(sume la (+, -) sfarsitul (sume la (sume la
inceputul perioadei) inceputul sfarsitul
perioadei) perioadei) perioadei
Mijloace 20 mil +10 20 mil Capital 30 mil +10 mil 30 mil
fixe 10 mil mil 20 mil social 5 mil 15 mil
Terenuri 2 mil 2 mil Furnizori 5 mil 5 mil
Materiale 7,5 mil 7,5 mil Credite
Banca o,5 mil 0,5 mil bancare
Casa
33
Total activ 40 mil 50 mil Total 40 mil 50 mil
pasiv
Bilant contabil 2
Activ Pasiv
Denumire Solduri Moif Sume finale Denumire Solduri Moif Sume
posturi initiale icari (sume la posturi initiale (sume icari finale
(sume la (+, -) sfarsitul la inceputul (+, -) (sume la
inceputul perioadei) perioadei) sfarsitul
perioadei) perioadei
Mijloace 20 mil - 1 20 mil Capital 30 mil -1 30 mil
fixe 20 mil mil 20 mil social 15 mil mil 14 mil
Terenuri 2 mil 2 mil Furnizori 5 mil 5 mil
Materiale 7,5 mil 6,5 mil Credite
Banca o,5 mil 0,5 mil bancare
Casa
Bilant contabil 3
Solduri Moif Sume finale Denumire Solduri Moific Sume
initiale icari (sume la posturi initiale ari (+, finale
Denumire (sume la (+, -) sfarsitul (sume la -) (sume la
posturi inceputul perioadei) inceputul sfarsitul
perioadei) perioadei) perioade
34
Mijloace 20 mil - 0,5 20 mil Capital 30 mil 30 mil
fixe 20 mil +0,5 20 mil social 14 mil 14 mil
Terenuri 2 mil 2 mil Furnizori 5 mil 5 mil
Materiale 6,5 mil 6 mil Credite
Banca o,5 mil 1 mil bancare
Casa
Activ Pasiv
Denumire Solduri Moif Sume Denumire Solduri Moifi Sume
posturi initiale icari finale posturi initiale cari finale
(sume la (+, -) (sume la (sume la (+, -) (sume la
inceputul sfarsitul inceputul sfarsitul
perioadei) perioadei perioadei perioadei)
Mijloace 20 mil 20 mil Capital 30 mil -2mil 30 mil
fixe 20 mil 20 mil social 14 mil +2mil 12 mil
Terenuri 2 mil 2 mil Furnizori 5 mil 7 mil
Materiale 6 mil 6 mil Credite
Banca 1 mil 1 mil bancare
Casa
35
Functia de generalizarea datelor contabilitatii izvoraste din necesitatea de
a grupa datele dispersate ale contabilitatii curente, dupa criterii bine stabilite,
intr-un numar restrans de indicatori, care sa poata oferi o imagine de ansamblu
asupra situatiei economico-financiare a unitatii patrimoniale.
Functia de cunoastere a mersului activitatii economico-financiara se
manifesta prin aceea ca, pe baza bilantului contabil se analizeaza periodic gradul
realizarii indicatorilor proiectati si a rezultatelor, se identifica rezerve si se
stabilesc masuri de perfectionare a activitatii economice si financiare.
Functia previzionala consta in posibilitatea oferita de bilant de a orienta
activitatea viitoare.
Bilantul contabil se compune din:
- bilantul propriu-zis
- contul de profit si pierdere
- anexa la bilant
- raportul de gestiune
36
Sunt supuse verificarii si certificarii bilanturile contabile ale societatilor
comerciale si ale altor unitati patrimoniale care, potrivit legii statelor si
contractelor de asociere au obligatia sa aibe cenzori.
Prin verificarea si certificarea bilanturilor se confirma daca acestea dau o
imagine fidela, clara si completa a patrimoniului situatiei financiare si a
rezultatului exercitiului. In acest scop, pe baza verificarilor din cursul anului, se
intocmeste un raport din care sa rezulte, in principal,urmatoarele:
- daca bilantul contabil concorda sau nu cu registrele contabile
- daca registrele de contabilitate sunt tinute in conformitate cu
reglementarile in vigoare
- respectarea cu buna credinta a regulilor privind evaluarea
patrimoniului si a celorlalte norme si principii contabile
Bilantul contabil poate fi certificat fara rezerve, cu rezerve sau se refuza
certificarea acestuia. Motivele certificarii cu rezerve sau refuzul de certificare se
mentioneaza in raport.
Termenul pentru depunerea bilantului contabil este pana la 15 aprilie a
anului urmator. Nedepunerea bilantului contabil sau a declaratiilor la termenele
prevazute in normele metodologice, precum si prezentarea unui bilant contabil
necorelat, cu continut eronat, constituie infractiune si se sanctioneaza conform
prevederilor O.G. emis in acest scop.
Capitolul 6
Contul procedeu de baza al metodei contabilitatii
6.1. Continut
Contul este un procedeu specific al metodei contabilitatii care reflecta
existenta si miscarea fiecarui element patrimonial, ca efect al modificarilor
produse de operatiile economice ce au loc intr-o perioada de gestiune.
Acest procedeu este conceput in asa fel incat sa preia existentele de activ
si de pasiv in bilantul initial, de la inceputul perioadei de gestiune, iar in cursul
perioadei de gestiune inregistreaza modificarile in patrimoniu, ca la finele
perioadei sa-I ofere existentele patrimoniale necesare intocmirii bilantului final
pe baza relatiei matematice:
Forma care raspunde cel mai bine necesitatilor este forma bilaterala, de
cantar cu doua talere. Ea poate fi imaginata sub forma literei T care indica
posibilitatea practica de separare si inregistrare intr-o parte a castigurilor,
succesiv pe masura ce au loc, si in partea opusa micsorarile care , de asemenea,
se aduna pe masura ce au loc in cursul exercitiului financiar.
Conventional, s-a stabilit ca pentru conturile privind mijloacele economice
existentul initial si cresterile sa se inregistreze in partea stanga si micsorarile in
partea dreapta, iar pentru conturile de surse de finantare, in partea dreapta sa
se inregistreze existentul initial si cresterile, iar in partea stanga micsorarile.
Forma bilaterala a contului face posibila cunoasterea separata a
cresterilor si a totalului acestora, cat si a micsorarilor si totalul acestora,
permitand calcularea cu usurinta a existentului final al elementului de activ sau
de pasiv pentru care s-a deschis contul respectiv.
Elementele componente ale contului formeaza structura acestuia, care
este:
1. denumirea sau titlul contului;
2. explicatia operatiei economice inregistrate in cont;
38
3. debitul sau creditul contului;
4. rulajul contului;
5. totalul sumelor;
6. soldul contului.
39
6. Soldul contului
Soldul contului exprima existentul valoric la un moment dat al elementului
patrimonial care se evidentiaza cu ajutorul contului respectiv.
Soldul se determina ca diferenta intre totalul sumelor debitoare si totalul
sumelor creditoare. Daca totalul sumelor debitoare este mai mare decat totalul
sumelor creditoare, contul prezinta sold debitor, iar daca totalul sumelor
creditoare este mai mare decat totalul sumelor debitoare, contul are sold
creditor. In cazul in care totalul sumelor debitoare este egal cu totalul sumelor
creditoare, contul nu are sold si se numeste cont soldat sau balansat.
A patra regula solduri finale, iar continutul economic al soldului este diferit:
- conturile de activ pot prezenta numai sold debitor, si reprezinta
existentele de activ la un moment dat.
- conturile de pativ pot prezenta numai sold creditor, si reprezinta
existentele de pasiv la un moment dat.
Din cele patru reguli partiale prezentate rezulta doua reguli generalede
functionare a conturilor. Conturile de ACTIV
40
- incep sa functioneze prin debitare si se debiteaza cu existentul initial
de active preluat din bilantul initial;
- se debiteaza cu cresterile de activ si cheltuieli;
- se crediteaza cu micsorarile de active si cheltuieli;
- pot prezenta numai sold debitor si reprezinta existentele de activ la un
moment dat.
Conturile de PASIV
- incep sa functioneze prin creditare si se crediteaza cu existentul initial
de pasiv preluat din bilantul initial;
- se crediteaza cu cresterile de pasiv si venituri;
- se debiteaza cu micsorarile de pasiv si venituri;
- - pot prezenta numai sold creditor si reprezinta existentele de pasiv la
un moment dat.
Conturile care se supun acestor reguli de functionare se numesc
monofunctionale. Exista insa conturi care nu se supun rigorilor uneia din cele
doua reguli generale. Ele incep sa functioneze fie prin debitare sau creditare si
pot prezenta sold debitor sau creditor. Acestea se numesc conturi bifunctionale.
41
Planul de conturi general este un tablou al tuturor conturilor folosite de
catre un sector de activitate al economiei nationale.
Planul de conturi cuprinde actualmente 9 clase de conturi simbolizate cu o
cifra:
Clasa 1 Conturi de capitaluri
Clasa 2 Conturi de imobilizari
Clasa 3 Conturi de stocuri si productie in curs de executie
Clasa 4 Conturi de terti
Clasa 5 Conturi de trezorerie
Clasa 6 Conturi de cheltuieli
Clasa 7 Conturi de venituri
Clasa 8 Conturi speciale
Clasa 9 Conturi de gestiune.
El este structurat pe clase, grupe, conturi sintetice de gradul I, conturi
sintetice de gradul II. Clasificarea si ordonarea acestor structuri s-a facut dupa
criteriul zecimal. Astfel, planul de conturi cuprinde 10 clase, fiecare clasa
cuprinde 10 grupe, fiecare grupa 10 conturi sintetice de gradul I si fiecare cont
de gradul I cuprinde 10 conturi sintetice de gradul II.
Grupele de conturi din cadrul fiecarei clase sunt simbolizate cu doua cifre:
prima reprezinta simbolul grupei si a doua cifra reprezinta simbolul contului
sintetic de gradul I.
Subconturile sunt simbolizate cu patru cifre, primele trei cifre reprezinta
simbolul contului sintetic, iar a patra cifra reprezinta simbolul subcontului.
42
certe, dar nedeterminate ca volum.
3) Datoriile pe termen lung - reprezinta surse financiare straine, furnizate
pe termen mediu si lung.
44
c) constituirea capitalului ca varsat (transformarea capitalului subscris in
capital varsat in limita aportului adus).
1011 1012
=
Capital subscris nevarsat Capital subscris varsat
Aducere aport
Conturi de imobilizari = 456 Actionari, asociati
Cont de stocuri sau disponibilitati
Transformare capital
1011Capital subscris nevarsat = 1012 Capital subscris varsat
47
inregistreaza:
129 Repartizarea profitului = 1061 Rezerve legale
b) In cazul pierderilor
107 Rezultat reportat = 121 Profit si pierdere sau
107 Rezultat reportat = %
1011 Capital subscris nevarsat
106 Rezerve
457 Dividente de plata
50
In spiritul principiului prudentei se constituie si provizioane pentru riscuri si
cheltuieli. Evidenta constituirii si diminuarii se realizeaza prin contul sintetic de
gradul I 151 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli. In creditul conturilor se
inregistreaza constituirea provizioanelor, iar in debit provizioanele diminuate sau
anulate. Soldul creditor al conturilor evidentiaza provizioanele constituite pentru
finantarea acestor elemente de activ a caror realizare sau plata este incorecta,
ori pentru cheltuielile care devin exigibile in perioada urmatoare:
a) La finele exercitiului, constituirea provizioanelor genereaza
inregistrarea:
6812 = 151
Cheltuieli de exploatare Provizioane pentru riscuri
privind provizioanele pentru si cheltuieli
riscuri si cheltuieli
51
3. La scadenta se rascumpara obligatiunile
505 = 512
Obligatiuni emise si rascumparate Conturi curente la banci
6. Plata dobanzii
168 = 512
Dodanzile aferente imprumututrilor Conturi curente la banci
52
Evidenta bunurilor preluate din patrimoniu in concesiune sau alt mod
asimilat, a datoriilor din redevente, locatii de gestiune si alte datorii similare se
realizeaza prin contul de pasiv 167 Alte imprumuturi si datorii asimilate, iar
dobanzile corespunzatoare la contul 1687 Dobanzi aferente altor imprumuturi si
datorii asimilate.
Se crediteaza cu valoarea bunurilor preluate in concesiune, locatii de
finantare si valori asimilate, se debiteaza cu sumele platite ca datorii in contul
concesiunilor, locatiilor de finantare si alte valori asimilate.
Soldul contului este creditor si reprezinta datoriile privind concesiunile,
locatiile de finantare si alte datorii asimilate.
54
fondului comercial la sfarsitul exercitiului.
55
receptiei se acorda un nr. de inventar mijlocului fix, din Registrul numerelor de
inventariere dupa care se intocmeste Fisa mijlocului fix.
La iesirea mijlocului fix numarul sau de inventar nu se mai acorda altui
mijloc fix in cursul aceluiasi exercitiu financiar. Pentru eventualul transfer al
mijlocului fix de la unitate la alte unitati sau de la o sectie la alta se intocmeste
Bonul de miscare a mijlocului fix.
La cumparare prin licitatie apare ca document specific, in afara celor
mentionate in interior, Procesul verbal de licitatie.
Iesirea mijlocului fix are loc pe urmatoarele cai:
- scoaterea din functiune;
- vanzarea mijlocului fix prin licitatie;
- acordarea mijlocului fix cu titlu gratuit.
Scoaterea din functiune a mijloacelor fixe are loc, de regula, la
expirarea duratei normale de functionare.
La vanzarea prin licitatie se intocmeste Procesul verbal de licitatie, iar apoi
Factura pentru vanzare.
.
Pentru evidentierea imobilizarilor corporale se utilizeaza conturile sintetice
211 Terenuri si 213 Mijloace fixe care sunt conturi de activ. Se debiteaza cu
intrarile in patrimoniu a terenurilor si respectiv a mijloacelor fixe pe diverse cai.
Soldurile debitoare reflecta existentul de imobilizari corporale, respectiv terenuri
si mijloace fixe.
Contul 213 Mijloace fixe este prevazut a se desfasura pe subconturi care se
deschid pe categorii ale acestora astfel: 212 Cladiri,
2132 Constructii speciale,
2133 Masini, utilaje si instalatii de lucru,
2134 Aparate si instalatii de masurare, control si reglare,
2135 Mijloace de transport,
2136Animale de lucru,
Aa = V.I. / T
Aa = amortizarea anuala V.I = valoarea de inregistrare T = timpul de functionare
Calculul si inregistrarea amortizarii mijlocului fix se face conform Legii nr. 15/24
martie 1994. Se calculeaza de la data punerii in functiune a mijloacelor fixe si
pana la recuperarea integrala a valorii de intrare In practica contabila se
utilizeaza 3 metode de calcul al amortizarii mijloacelor fixe:
- amortizare liniara
- amortizare degresiva
- amortizare accelerata
Amortizare liniara
Consta in repartizarea uniforma a valorii de intrare a mijlocului fix asupra
56
cheltuielilor de exploatare, proportional cu durata normala de utilizare, exprimata
in ani. Ea se calculeaza prin aplicarea cotei medii anuale de amortizare la
valoarea de intrare a mijlocului fix. Cota medie anuala de amortizare se
stabileste in procente, ca raport intre 100 si durata normala de utilizare
exprimata in ani. De exemplu, daca un mijloc fix achizitionat are o valoare de
intrare de 500000 lei si o durata normala de utilizare de 5 ani,
> amortizarea va fi egala cu: 500000lei / 5 ani = 100000 lei
> cota medie anuala de amortizare va fi egala cu: 100 / 5 ani = 20 %. Deci,
prin aplicarea cotei medii anuale la valoarea de intrare a
mijlocului fix, se obtine amortizarea anuala, egala pentru toti cei 5 ani.
Amortizare degresiva
Consta in multiplicarea cotelor medii de amortizare liniara cu coeficienti
prevazuti de legislatie, si anume:
> 1,5 pentru mijloace fixe cu durata normala de utilizare cuprinsa intre 2 -
5 ani
> 2 pentru mijloace fixe cu durata normala de utilizare cuprinsa intre 5 - 10
ani
> 2,5 pentru mijloace fixe cu durata normala de utilizare de peste 10 ani
Se obtin astfel cotele de amortizare degresive corespunzatoare.
Amortizare accelerata
Consta in calcularea, la data intrarii mijloacelor fixe in patrimoniul unitatii,
a unei amortizari anuale de pana la 50 % din valoarea de intrare a acestora, iar
in exercitiile urmatoare calcularea amortixzarii anuale dupa regimul liniar, prin
raportarea valorii ramase la numarul de ani de utilizare ramasi. Pentru utilizarea
regimului de amortizare accelerata este necesara aprobarea Ministerului de
Finante, in care scop, agentii economici trebuie sa depuna o documentatie de
fundamentare, pe baza careia se stabileste un punctaj in functie de care se
elibereaza aprobarea.
Pentru evidentierea amortizarii imobilizarilor corporale se utilizeaza contul
sintetic 281 Amortizari privind imobilizarile corporale care indeplineste o functie
de cont rectificativ a valorii de intrare a imobilizarilor corporale in patrimoniu si
are functii contabile de pasiv. Se crediteaza cu amortizarea imobilizarilor
corporale calculata si inclusa in cheltuieli. Soldul este creditor si reflecta
amortizarea mijloacelor fixe.
1. Achizitionare utilaj
2123 Masini, utilaje si instalatii = 404 Funizori
de lucru de imobilizari
2. Inregistrarea amortizarii
681 Cheltuieli de exploatare = 281 Amortizarile privind
amortizarile si provizioanele privind imobilizarile corporale
57
debitor si evidentiaza valoarea imobilizarilor corporale in curs. Inregistrarile
contabile sunt asemanatoare imobilizarilor corporale.
9.1. Generalitati
58
Stocurile si productia in curs de executie reprezinta bunuri materiale,
lucrari si servicii destinate sa fie consumate la prima lor utilizare, sa fie vindute,
precum si productia in curs de executie aflata sub forma productiei neterminate.
In contabilitatea financiara a unitatii patrimoniale, stocurile sunt clasificate si
delimitate in functie de patru criterii: fizic, destinatia, faza ciclui de exploatare si
locul de creare a gestiunilor .
Corespunzator acestor criterii se individualizeaza urmatoarele:
materi prime;
materiale consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale
pentru ambalat, piese de schimb si alte materiale consumabile
care participa indirect la activitatea de productie)
produsele (semifabricate, finite si reziduale )
animale tinere si la ingrasat;
produsele in curs de executie;
marfurile; o ambalajele.
In contabilitatea tarii noastre, in sfera stocurilor sunt incluse si obiecte de
inventar si baracamente. Obiectele de inventar sunt bunuri cu o
valoare mai mica decit limita prevazuta de lege (15 milioane lei)
pentru a fi considerate mijloace fixe, indiferent de durata lor de viata.
Baracamentele sau amenajarile provizorii sunt achizitionate
sau construite de unitatile patrimoniale pentru executarea lucrarilor si
prestarilor de constructii din care, prin decontare, se recupereaza
cheltuielile materiale.
59
Conturile de stocuri si productie in curs de executie au functia contabila de activ.
Se debiteaza cu valoarea stocurilor intrate in gestiunea unitatii patrimoniale. Se
crediteaza cu valoarea stocurilor iesite din gestiunea unitattii patrimoniale prin
consum, vanzare si alte destinatii. Soldul conturilor este debitor si reprezinta
valoarea bunurilor si serviciilor in stoc sau in sold la sfirsitul exercitiului financiar.
Continutul si functia lui contabila se diferentiaza in raport de metoda
inventarului permanent sau intermitent folosita pentru evidenta miscarii
stocurilor.
Contabilitatea provizioanelor
Provizioanele pentru deprecierea stocurilor se calculeaza la inchiderea
exercitiului financiar cu ocazia inventarului general al patrimoniului. In acest caz
se foloseste relatia:
60
soldului provizioanelor, calculat pe baza de inventar la inchiderea exercitiului
financiar, cu soldul creditor al conturilor de provizioane pentru deprecierea
stoccurilor
Inregistrarea se face astffel:
68 Cheltuieli cu amortizarea = 39 Provizioane pentru deprecierea
si provizioanele stocurilor si productiei in curs de executie
Daca soldul fiind calculat este mai mic decit cel contabil, pentru diferenta
se face inregistrarea de diminuare a provizionului.
39 Provizioane pentru deprecierea = 78 Venituri din provizioane stocurilor
s si productiei in curs de executie
371 Marfuri = %
401 Furnizori
378 Diferente de pret la marfuri
10.1. Generalitati
64
401 Furnizori,
403 Efecte de plata,
404 Furnizori de imobilizari,
456 Decontari cu asociatii privind capitalul.
66
413 Efecte de primit = 411 Clienti
Cl 6 stocuri
67
4428 TVA neexigibil
3. Primire factura
Prin scaderea totalurilor retinerilor din salariul brut se obtine suma neta
care se achita angajatului. Ea poate fi achitata in doua chenzine lunare sau
integral la sfarsitul lunii.
Salariatii mai pot beneficia de indemnizatii pentru concediile de odihna si
cele medicale.
Conturile utilizate pentru evidentierea decontarilor personalului sunt:
- 42 Personal si conturi asimilate
i. 421 Personal remuneratii datorate
ii. 423 Personal ajutoare materiale datorate
iii. 424 Participarea salariatiilor la profit
iv. 425 Avansuri acordate personalui,
v. 426 Drepturi de peronal neridicate
vi. 427 Retineri din remuneratii datorate tertilor
vii. 428 Alte datorii si creante in legatura cu personalul
- 43 Asigurari sociale
i. 431 Contributia la asigurarile sociale
ii. 437 Contributia la protectia sociale
iii. 438 Alte datorii si creante sociale.
69
crediteaza cu sumele datorate personalului neridicate in termen legal, se
debiteaza cu sumele platite din drepturile neridicate. Soldul final al contului este
creditor si reprezinta sumele neridicate de personal datorate de unitatea
economica.
Contul 427 Retineri din remuneratii datorate tertilor evidentiaza popririle
instituite asupra salariatilor datorate tertilor. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu
sumele retinute de la salariati pe statele de salarii pentru achitarea obligatiilor
fata de terti. Se debiteaza cu sumele platite tertilor. Soldul contului este creditor
si reflecta sumele retinute din salarii si nevirate tertilor.
Contul 431 Contributia la asigurarile sociale evidentiaza contributia
personalului la asigurarile sociale. Este cont cu functie contabila de pasiv. Se
crediteaza cu contributia personalului la sigurarile sociale, se debiteaza cu sumele
virate bugetului asigurarilor sociale. Soldul final creditor exprima sumele datorate
bugetului asigurarilor sociale nevarsate inca.
Contul 437 Contributia la protectia sociale evidentiaza decontarile privind
ajutorul de somaj. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu sumele datorate pentru
constituirea fondului de somaj si se debiteaza cu sumele virate la buget. Soldul
creditor al contului reflecta contributia la fondul de somaj constituita sii nevirata
inca.
Contul 444 Impozit pe salarii evidentiaza datoriile la bugetul statului
asupra venituluii realizat. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu retinerea din
salariu, se debiteaza cu virarea impozitului la bugetul statului.
Inregistrarile contabile aferente decontarilor personalului sunt:
72
16 - incasari din imprumuturi
41 - incasari din clienti
45 - incasari din cadrul grupului
46 - incasari debitoare
518 - dobanzi
519 - credite pe termen scurt
b) Platile din conturi bancare, pe baza documentelor justificative si
a extraselor de cont, se inregistreaza astfel:
% = 5121 Conturi curente le banci
161 imprumuturi
20 - imobilizari necorporale
26 - imobilizari financiare
40 - furnizori
42 - personal
43 - asigurari sociale
44 - bugetul de stat
45 - decontari cu asociatii
46 - debit si credit
519 - credit pe termen scurt
58 - viramente interne
4. Se platesc dobanzile.
5186 Dobanzi de plata = 512 Conturi curente la banci
75
666 Cheltuieli privind dobanzile = 5198 Credit bancar pe termen scurt
76
cheltuielilor. Conturile de venituri sunt asimilate conturilor de pasiv. Se
crediteaza cu veniturile incasate in timpul anului de exercitiu financiar, se
debiteaza cu incorporarea veniturilor in rezultate. Nu prezinta sold.
Conturile de cheltuieli si cele de de venituri se inchid la sfarsitul
exercitiului financiar prin contul 121" Rezultatul exercitiului". Cheltuielile se
repartizeaza asupra rezultatului, iar veniturile se incorporeaza in rezultat. Contul
121 "Rezultatul exercitiului' este un cont de bilant, fiind inclus in categoria
conturilor de capitaluri proprii. Soldul creditor al contului evidentieaza rezultatul
sub forma de profit, iar soldul debitor rezultatul sub forma de pierdere.
In felul acesta contul 121 "Rezultatul exercitiului" realizeaza legatura
dintre conturile de cheltuieli si venituri pe de o parte si conturi de bilant, pe de
alta parte. Astfel, soldul sau creditor reprezinta profitul creat ca sursa de
finantare in urma excedentului veniturilor asupra cheltuielilor, iar pierderea ca
sold debitor, exprima bunurile economice nerecuperate ca urmare a excedentului
cheltuielilor asupra veniturilor.
77
c) preluarea de socuri la inchiderea exercitiului pe baza de inventar.
30 "Stocuri" = 60 "Cheltuieli"
Cheltuieli cu personalul
La aceasta grupa de cheltuieli sunt contabilizate cheltuielile cu salariile
personalului, cheltuieli privind contributia angajatului la asigurarile sociale si
contributia angajatului la fondul de somaj.
64 "Cheltuieli cu personalul" = %
42 "Personal si conturi asimilate"
43 "Datorii privind asigurarile sociale
protectia sociala"
Alte cheltuieli de exploatare
Prin grupa 65 "Alte cheltuieli de exploatare" se inregistreaza cheltuielile
78
ocazionate de pierderi de creante suportate de unitate, pierderi din lichidarea
dobanzilor si creantelor, precum si alte cheltuieli de exploatare. Inregistrarea
contabila este de forma:
65 "Cheltuieli de exploatare" = %
416 "Clienti incerti"
167 "Alte datorii si imprumuturi"
267 "Creante imobilizate"
40 "Terti"
79
In cazul creantelor si disponibilitatilor, diferentele nefavorabile de
curs valutar apar in situatia in care valoarea contabila de intrare, din
momentul derularii operatiei, este mai mare decat valoarea la cursul zilei
din momentul incasarii creantei sau evaluarii disponibilitatilor. Pentru
datorii, diferentele nefavorabile apar in situatie inversa.
Cheltuielile se inregistreaza prin relatia:
80
cheltuieli determinate de incetarea activitaii.
Inregistrarea cheltuielilor se face prin formula:
672 "Cheltuieli privind = %
operatiile de capital 20 "Imobilizari necorporale"
21"Imobilizari corporale"
26 "Imobilizari financiare"
503 "Actiuni proprii"
81
bunuri si servicii neprimite.
% = 401 "Firnizori"
607 "Cheltuieli privind marfurile"
4426 "TVA deductibila"
428 "Alte datorii in legatura cu pers = 758 "Alte venituri din exploatare"
83
e) venituri din diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in
urma lichidarii creantelor si datoriilor in devizie la cursul zilei cu ocazia
lichidarii exercitiului financiar:
% =765 "Venituri din diferente de curs valutar
16 "Imprumuturi"
267 "Creante imobilizate"
40 "Furnizori"
41 "Clienti"
45 "Grup si asociati"
46 "Debitori si creditori"
51"Conturi la banci"
53 "Casa"
85
Tipurile de inregistrari care intervin sunt:
a. decontarea sau repartizarea cheltuielilor asupra rezultatului pentru
soldul debitor al conturilor.
121 Profit si pierdere = 6 Conturi de cheltuieli
In urma celor doua categorii de operatii prezentate mai sus, soldul creditor
sau debitor al contului 121 Profit si pierdere reprezinta rezultattul exercitiului
inainte de impozitare.
Calculul aferent are un caracter cumulat dee la inceputul anului. De fiecare
data,din impozitul datorat se retine sumele varsate in lunile precedente
Cheltuielile fiscale datorate genereaza inregistrarea:
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 441 Impozit pe profit
86
conturilor utilizate cu sumele aferente. Caracteristic balantei este faptul ca
sumele se cumuleaza de fiecare data de la inceputul anului pana la luna de calcul
inclusiv.
Anual unitatea patrimoniala intocmeste 12 balante de verificare cu caracter
obligatoriu ce dau o imagine de ansamblu asupra mijloacelor economice, surselor
de finantare, cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor financiare.
Balanta de verificare asigura respectarea echilibrului permanent impus de
dubla inregistrare in conturi.
In functie de numarul de egalitati pe care le contin, existe balante cu :
- o serie de egalitati
- doua serii de egalitati
- trei serii de egalitati
- patru serii de egalitati
Balanta de verificare cu o serie de egalitati poate fi intocmita in doua
variante: pe baza de total sume debitoare sau creditoare sau pe baza de solduri
finale. Egalitatea este: TSD = TSC sau TSfD = TSfC
ANEXA NR 1
89
167 Alte imprumuturi si datorii asimilate
168 Dobanzi aferente imprumuturilor si datorii asimilate
212 Constructii
213 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii
90
2323 avansuri acordate pentru alte imobilizari corporale
92
303 Materiale de natura obiectelor de inventar
308 Diferente de pret la materii prime si materiale
GR 33 PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE
331 Produse in curs de executie
332 Lucrari si servicii in curs de executie GR 34
PRODUSE
341 Semifabricate
345 Produse finite
346 Produse reziduale
348 Diferente de pret la produse
3481 diferente de pret la semifabricate
3485 diferente de pret la produse finite
3486 diferente de pret la produse reziduale GR 35
STOCURI AFLATE LA TERTI
351 Materii si materiale aflate la terti 354
Produse aflate la terti
3541 semifabricate aflate la terti
3545 produse finite aflate la terti
3546 produse reziduale aflate la terti
93
terti
3952 provizioane pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terti
3953 provizioane pentru deprecierea produselor finite aflate la terti
3954 provizioane pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terti
94
4314 contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate
437 Ajutor de somaj
4315 contributia unitatii la fondul de somaj
4371 contributia personalului la fonful de somaj 438 Alte
datorii si creante sociale
95
471 Cheltuieli inregistrate in avans
472 Venituri inregistrate in avans
473 Decontari din operatii in curs de clarificare GR 48
DECONTARI IN CADRUL UNITATII
96
518 Dobanzi
5186 dobanzi de platit
5187 dobanzi de incasat
519 Credite bancare pe termen scurt
5191 credite bancare pe termen scurt
5192 credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta
5193 credite externe guvernamentale
5194 credite externe garantate de stat
5195 credite externe garantate de banci
5196 credite de la trezoreria statului
5197credite interne garantate de stat
5198 dobanzi aferente creditelor bancare pe terment scurt
GR 53 CASA
531 Casa
5311 casa in lei 5314
casa in valuta
532 Alte valori
5321 timbre fiscale si postale
5322 bilete de tratament si odihna
5323 tichete si bilete de calatorie
5328 alte valori
GR 54 ACREDITIVE
541 Acreditive
5411 acreditive in lei
5412 acreditive in valuta
542 Avansuri de trezorerie
GR 58 VIRAMENTE INTERNE
581 Viramente interne
GR 59 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE
TREZORERIE
591 Provizioane pentru deprecierea investitiilor financiare la societati din cadrul
grupului
592 Provizioane pentru deprecierea actiunilor proprii
593 Provizioane pentru deprecierea actiunilor
97
6023 cheltuieli privind materialele pentru ambalat
6024 cheltuieli privind piesele de schimb
6025 cheltuieli privind seminte si materialele de plantat
6026 cheltuieli privind furajele
6028 cheltuieli privind alte materiale consumabile
603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
604 Cheltuieli privind materialele nestocate
605 Cheltuieli privind energia si apa
606 Cheltuieli cu animale si pasarile
607 Cheltuieli privind marfurile
608 Cheltuieli privind ambalajele
GR 61 CHELTUIELI CU LUCRARILE SI SERVICIILE EXECUTATE DE TERTI
611 Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile
612 Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile
613 Cheltuieli cu primele de asigurare
614.Cheltuieli cu studiile si cercetarile
GR 62 CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERTI
621 Cheltuieli cu colaboratorii
622 Cheltuieli privind comisioanele si onorariile
623 Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate
624 Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoanal
625 Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari
626 Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii
627 Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate
628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti
GR 63 CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE SI VARSAMINTE
ASIMILATE
635 Cheltuieli cu alte impozite , taxe si varsaminte
GR 64 CHELTUIELI CU PERSONALUL
641 Cheltuieli cu salariile
645 Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
6451 contributia unitatii la asigurarile sociale
6452 contributia unitatii pentru ajutorul de somaj
98
6641 cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate
6642 pierderi privind investitiile financiare pe termen scurt cedate
100
GR 78 VENITURI DIN PROVIZIOANE SI AJUSTAREA LA
INFLATIE
781 VeniturI din provizioane privind activitatea de exploatare
7812 veniturI din provizioane pentru riscuri si cheltuieli
7813 veniturI din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor
7814 veniturI din provizioane pentru deprecierea activelor circulante
7815 veniturI din fondul comercial negativ
786 Venituri financiare din provizioane
7863 venituri din provizioane pentru depreciera imobilizarilor financiare
7864 venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante
788 Venituri din ajustarea la inflatie
791 Venituri din impozitul pe profit amanat
101
BIBLIOGRAFIE
RISTEA M
Contabilitatea intreprinderii, Editura
Margaritar, Bucuresti 2003
Contabilitatea financiara a
MUNTEANU VICTOR intreprinderii, Editura Lucman,
Bucuresti 1998
102