Arta conducerii autovehicolului

Autovehicolul repere
Manevre interioare
Reglaj scaun sofer
Reglarea oglinzilor
Portiera
Reglajul la faruri
Comenzi de baza
Comanda ambreiajului
Turarea
Comanda schimbatorului de viteze
Frinarea
Manevrarea volanului
Controlul directiei de mers
Folosirea luminilor
Manevre de baza
Pornirea de pe loc
Pornirea n ramp
Pornirea in rampa cu spatele
Reducerea vitezei
Oprire temporara
Oprirea totala
Virajele
Depasirea
Intoarcerea
Mersul inapoi
Manevre compuse
Garare
Parcare laterala paralela cu bordura
Iesirea din parcare
Manevrarea schimbatorului la parcare
La trecerea de nivel la calea ferata
Schimbarea benzilor
Plecarea rapida de la semafor
Cum se procedeaza intr-un sens giratoriu?
Intoarcerea la linia de tramvai simpla
Intoarcerea la linia de tramvai protejata
Intoarcerea la scuar
Urcarea/ coborirea bordurilor
Urcarea coborirea pantelor
Circulatia in coloana
Anticiparea si conducerea preventiva
Generalitati
Accidentul de circulaie (definiie, legturi de cauzalitate).....
Obiective urmrite n adaptarea modului de deplasare
nainte sa va urcati la volan
Ce face un om experimentat cind se aseaza prima data la volanul unei masini pe care nu o

1
cunoaste ?
Plecarea corecta de pe loc
Reducerea "unghiului mort"
Variatiile de aderenta
Pornirea de pe loc
Patinarea
Acvaplanarea
Mersul debreiat
Ocolirea unor obstacole neprevzute aprute brusc
Virajele
Viteza
Manevrele
Oprirea
Frinarea
Intersectiile
Depasirile
Rampa/ panta
Conducerea de noapte si oboseala la volan
Conducerea de noapte
Oboseala la volan
Tips & tricks
Aprecierea distantelor in fata
Elemente specifice mediului urban respectiv rural
Conducerea pe ceata
Conducerea pe ploaie
Condusul masinii pe timp de iarna
Conducerea la inundatii
Vintul puternic, grindina, fulgerele/ trasnetele
Trickuri pentru iesirea din alte terenuri grele
Tractarea
Evitarea agresivitatii
Reducerea uzurii
Consumul de combustibil
Doamnele singure
Limbajul nonverbal al soferilor
Exercitii de perfectionare pentru incepatori

Manual (BMW) de conducere avansata (extrase)

Pregatirea de plecare
Virajele generalitati
Virajele controlul acestora
Virajele pregatirea acestora
Cnd bunul sim d rateuri...
Claxonul este pentru unii cea mai importanta pedala.
Repere autovehicol
Repere constructive:
- Geamuri
o Parbriz (fata)
o Luneta (spate)
o Geamuri laterale

2
 Fata/ spate
Stinga/ dreapta
- Portiere
o Fata/ spate
o Stinga /dreapta
- Scaune
o Fata = fotolii
o Spate = banchete
Interiorul
- Pedale:
o Ambreiaj
se manevreaza: cu piciorul sting fara tocul pe podea
o Frina de serviciu
Se manevreaza cu piciorul drept
Poate interfera cu sistemul antiderapaj (daca exista) care moduleaza sistemul de
frinare
o Acceleratie
Se manevreaza cu piciorul drept cu tocul la podea
- Schimbator de viteze:
o Grupuri de pozitii
In acelasi plan
Intermediara
o Centrala, este pozitia de start si cea de translatie
Anterioara fata de pozitia intermdiara
o 1 (stinga), 3 (dreapta), 5 (extrema dreapta)
Posterioara fata de pozitia intermediara
o 2 (stinga), 4 (dreapta)
In plan inferior sau in acelasi plan cu pozitia intermediara
Anterioara si in extrema stinga fata de pozitia intermediara sau
posterioara si in extrema dreapta
o Marche-arierre
- Frine:
o De serviciu (v. mai sus)
- actioneaza asupra tuturor rotilor
o De ajutor (de mina)
Blocheaza rotile spate
Face asigurarea la stationare
Are 2 pozitii:
Eliberata
Blocata
o Buton de comanda sistem antiderapaj (in caz ca nu este sistem de frinare mecanic
sau servofrina)
- Bloc lumini:
o Lumini de pozitie (la stationare)
o Faza intilnire (scurta)
o Faza de drum (lunga)
o Faruri de ceata:
Preferabile si in fata si in spate
Pun in evidenta in special marcajele

3
o Semnalizari:
Semnalele luminoase (intermitente pe directia de mers)
Schimbarea directiei de mers
Luminile de avarie
Se aprind in plus fata de luminile de pozitie (acestea se aprind
obligatoriu inclusiv in conditiile stationarii impuse de avarie)
o Lampa tripla din spate
Pozitie
Semnalizare schimbare directie de mers
Stop/ frina
o Lumina de interior:
Nu se lasa aprinsa pe timpul mersului
Pozitii:
Stinga/ dreapta
Aprindere la deschiderea portierei (poz centrala)
- Oglinzi:
o Retrovizoare interioara:
Frontala
Are 2 pozitii
Pozitie de lucru
Pozitie neutra (necesara cind se reflecta lumina unui autovehicul
din spate direct in ochii conducatorului auto)
o Retrovizoare exterioare:
Laterale:
Stinga/ dreapta
Reglajul se face:
o mai intii la cea din stinga
o astfel incit sa se vada o mica portiune din partea posterioara
de dincolo de stilpul central al caroseriei
Suplimentare:
Convexe
Ajuta la manevre
o Comanda dezaburire oglinzi laterale
- Stergatoare de parbriz:
o 2 parbriz si 1 luneta
o Comanda pozitii
Stergatoare parbriz:
Pozitie de repaos
Pozitie de activare temporara:
Pozitii de activare in trepte:
o I : intermitent (temporizator) reglabil
Reglare: Rapid:
Reglare: Lent:
o II: continuu lent:
o III: continuu rapid
Stergatoare luneta
Activitate lenta
- Parasolare:
- Climatizare:

4
o Bloc de comanda (sub bord):
Climatizare duala (stinga/dreapta)
Climatizare partiala (separat stinga/dreapta)
Comanda dezaburire:
Parbriz
Luneta
Ventilator:
In trepte
Preferabil treptele 1,2
Clapete pneumatice de dirijare flux de aer
o Fante de dirijare (deasupra bordului):
Reglaj manual
Se orienteaza spre geamurile laterale

Manevre interioare
Reglaj scaun sofer
- Fata spate
- Pe verticala
- In plan sagital
- Reglaj lateral

Reglarea oglinzilor
Laterale:
In oglinzile laterale nu trebuie sa vezi usile din fata ( decat daca te apleci usor si atunci vezi
daca ele sunt inchise), trebuie sa vezi putin aripile spate ca sa ai puncte de reper cand te uiti in
oglinzi si trebuie sa se vada doar un pic pt ca unghiul mort sa fie cat mai mic.
In cazul in care vezi putin din aripile laterale spate ...nu trebuie sa vezi in jos, inclusiv asfaltul,
trebuie sa vezi traficul cat se poate de mult pe banda laterala si cat mai departe in spate.
Singura data cand ti-ar trebui sa zicem sa fie mai in jos sunt atunci cand parchezi si vrei sa
vezi bordura. Deasemeni trebuie ca imaginile s nu cuprind poriuni de cer.
Aceste oglinzi deformeaz perspectiva imaginii, n sensul c obiectele din imagine sunt mai
aproape de ct par. n schimb, imaginile nu neal cnd este vorba s le folosim pentru
manevre n imediata apropiere a unor obstacole.
Imaginile din oglinzile exterioare nu pot s arate tot ce se afl n stnga ori n dreapta. Ele
informeaz dac se poate schimba direcia de mers, fr a stnjeni deplasarea eventual a unor
vehicule care vin din urm, pe banda din stnga sau din dreapta.
Cnd autoturismul a nceput modificarea direciei, imaginile din oglinzile retrovizoare se
schimb spre alt direcie i devin nefolositoare. Deci nainte de a vira conductorul se va
asigura n oglinda exterioar i va ntoarce un moment capul pentru a vedea dac lng
autoturism nu circul alt vehicul.
Controlezi distanta fata de linia de marcaj din stinga si fata de limita laterala dreapta prin
oglinzile retrovizoare.

Interioara:
Oglinda interioar se va nclina pentru a cuprinde imaginea spaiului de drum care se poate
observa prin geamul din spate (lunet).
La asigurare n mers, imaginea din oglinda interioar nu este util, fiindc vehiculul care se
vede n oglind i care circul chiar n spate nu creeaz probleme. Conductorul lui va pstra
o distan potrivit cu viteza pe care o impune vehiculul din fa.

5
 Suplimentare:
Se pot atasa pe masina 2 oglinjoare mai mici, una la fiecare oglinda laterala. Pe masina de
scoala sunt fixate in asa fel incat sa-l ajute pe instructor sa stie cam ce vad elevii in oglinda
propriu-zisa

Utilizare:
Ideea este ca in momentul in care stai pe scaun, in pozitie normala si iti arunci ochii in toate
cele 3 oglinzi sa vezi ceea ce trebuie sa vezi in fiecare, nu sa trebuiasca sa ai o anumita pozitie
pentru fiecare in parte.
'Teoria' spune ca procentul ar trebui sa fie cam 40/60 (urmarirea traficului spate/fata).

Portiera:
Te asiguri in oglinda stanga si deschizi usa (cu stanga mai comod, sau cu mina opusa
portierei, pentru asigurare suplimentara) apoi impingi portiera (eventual nu o deschizi din
prima larg).

Reglajul la faruri
E util pentru momentele in care masina e incarcata, fie cu persoane fie cu obiecte/bagaje.
Aceasta incarcare determina lasarea pe puntea spate a masinii si logic, ridicarea de bot cu tot
cu fasciculele de la faruri
Comenzi de baza

Comanda ambreiajului:

Ambreiajul se calca doar la

- plecarea de pe loc,
- la schimbarea vitezelor
- atunci cand intentionezi sa opresti

Orice debreiere (calcare a pedalei de ambreiaj) trebuie sa se execute brusc si total (pana la
podea), iar mentinerea ambreiajului in zona critica (de cuplare) trebuie limitata la un minim
necesar.

La pornire
- cand se elibereaza pedala (ambreiajul cupleaza), motorul are nevoie de un spor de putere,
pe care
in obtinem accelerand usor continuu, tot timpul pornirii pentru ca motorul s nu tind a se
opri, i nici mcar a-i micora turaia din cauza efortului de pornire. Motorul fiind accelerat,
conductorul ridic progresiv piciorul de pe pedal, astfel, autoturismul pornete lin.
Eliberatul usor trebuie sa il faci atunci cand ai plecat de pe loc. In plus, pastram piciorul in
ambreaj macar 3-4 m dupa plecarea de pe loc.
- nu dai drumul repede la ambreiaj pt ca ti se opreste motorul. Eliberarea brusca a pedalei
de ambreiaj va duce la o cuplare dura si eventual la spectaculoasele efecte numite popular
"scartait de roti". Ambreiajul se elibereaza incet incet la pornirea de pe loc pentru invingerea
inertiei.
- masina se face sa stea pe loc atunci cand luam piciorul din frana neridicind mai mult
decat
trebuia piciorul de pe ambreaj si negrabindu-ne la apasarea acceleratiei

6
Cand schimbi vitezele
- din prima viteza in a doua, din a 2a in a 3a si tot asa poti sa dai drumul mai repede la
ambreiaj
pentru exploatarea inertiei.
- Unii reusesc sa schimbe vitezele fara sa apese ambreiajul. Se face un mic artificiu: se
aduce turatia
motorului la un nivel la care acesta nu lucreaza nici ca propulsor si nici nu intra in frana de
motor. Numai la aceasta turatie poti misca usor trenul mobil (adica poti scoate usor din
viteze). La diferente de turatie trenul mobil este foarte greu de deplasat si fortarea lui duce la
distrugeri ale pinioanelor sau chiar la spargerea cutiei.

In mers si la oprire
- s reinem o consecin grav: apasnd fr rost pedala, ceea ce se ntmpl unor
nceptori, nu se
mai poate regla viteza cu pedala de acceleraie. Astfel, conductorul poate rmne fr
controlul reducerii vitezei, cnd frna nu este eficace, ori nu este acionat prompt n caz de
nevoie. Elibernd complet pedala, ambreiajul se cupleaz rigid i devine iari o legtur
sigur, permanent ntre motor i schimbtor.
- n deplasare foarte nceat, de manevrare a autoturismului n treapta 1 ori mararier,
conductorul
regleaz viteza, oprete sau pornete, apsnd sau respectiv elibernd pedala ambreiajului, n
limite mici, undeva la mijlocul cursei acesteia. Se decupleaz ori se cupleaz astfel motorul la
transmisie i roi, pentru o micare fin controlat a autoturismului. Concomitent se regleaz o
turaie potrivit cu pedala de acceleraie. Acest reglaj al vitezei nu este permis n treaptele 2
5. Este greit i poate fi foarte periculos s se apese fr rost pedala ambreiajului, n parcurs,
fiindc turaia roilor propulsoare rmne liber de comanda cu pedala de acceleraie. Nu
funcioneaz frna de motor.
Cand accelerezi nu mai apesi ambreiajul, deloc

Mult mai usor se conduce masina cu ambreiaj hidraulic, pentru ca pedala se misca foarte usor
spre deosebire de cel cu cablu, si astfel e mai usor sa "simti" ambreiajul, adica mai exact sa
lucrezi precis cu pedala.
Turarea
Desi in cazul majoritatii autovehiculelor se poate pleca de pe loc si cu motorul la turatia "de
relanti", aceasta manevra solicita un control fin al pedalei de ambreiaj. Pe de alta parte
ridicand turatia motorului prea mult in timpul eliberarii pedalei de ambreiaj va conduce la o
uzura prematura.
Trebuie sa specificam, ca turatia depinde de tipul motorului si de imprejurari. Majoritatea
motoarelor pornesc masina de pe loc fara probleme la 1000-1200 rpm, pentru un incepator
cred ca ar fi cel mai indicat 1500 - nu pleci tare nu pleci incet....e, sa zicem, ideal. Sa nu mai
vorbim de motoarele diesel de capacitate mare care au relantiul pe la 600-650, pleaca cu 800
si rareori ating 2000 in timpul mersului.Turatia de 2000 rpm pe langa uzura discului de
ambreiaj duce la plecari involuntare "in tromba", adica o masina condusa de un incepator
poate sa "sara" si sa loveasca masina din fata.
Nu se poate recomanda observarea turometrului n timpul conducerii fiindc s-ar neglija
concentrarea ateniei la mprejurrile din parcurs, ceea ce ar deveni o greeal grav.
Toat diversitatea situaiilor care cuprinde i schimbrile de treapt, trebuie s se rezolve cu
dou turaii sintetice: turaie mare i turaie mic. Ele se pot determina practic fr a
consulta mereu indicaia turometrului - o obsesie nepotrivit. Folosirea raional a motorului
cere fr dubiu s se foloseasc turaie mare la sarcini mari i turaie mic la sarcini mici.

7
Practica de a folosi turaie mic n momentele cnd se cere putere mare este foarte duntoare
motorului. Poate este o comoditate satisfcut de ignorarea schimbrii la timp a unei trepte
inferioare. Pentru exerciii, turaia mare este circa 2000 rot/min iar turaia mic este circa
1000 rot/min. Potrivit acestei concluzii, pornirea de pe loc cere mobilizarea motorului pentru
a furniza putere mare, cnd este necesar inevitabil s alegem turaia mare. O turaie mare nu
are rost dac deplasarea se bazeaz mai mult pe energia de micare ctigat de autoturism,
cnd trebuie schimbat n turaie mic, ajutndu-ne de o trept superioar.
Comanda schimbatorului de viteze:

Pentru mers nainte se introduce schimbtorul n treapta 1. E bine sa nu se foloseasca alt

treapt de demultiplicare n momentul pornirii. n treapta 1, roile propulsoare aplic fora de
propulsie cea mai mare. Pentru mers napoi, schimbtorul se introduce n mararier. Pornire se
mai face si cu a doua.......iarna cand a nins si vrei sa iesi din zapada .
La schimbarea ntr-o treapt inferioar conductorul face urmtoarea succesiune de comenzi,
a) - Imobilizeaz volanul cu mna stng.
b) - Apas complet pedala ambreiajului.
c) - Cu mna dreapt scoate maneta schimbtorului din treapta "veche".
d) - Conduce maneta spre treapta inferioar pe care a ales-o
e) - Apas puin pedala de acceleraie, mrind astfel turaia motorului.
f) - Introduce maneta schimbtorului n treapta inferioar.
g) - Ridic piciorul de pe pedala ambreiajului, motorul fiind accelerat.
h) - Cnd dorete propulsarea, va continua s apese pedala de acceleraie. Cnd dorete
frnarea, va reduce
accelerarea.
Cu oarecare greutate, construcia schimbtoarelor poate permite manipularea f fr comanda
e. Totui, nainte
de g nu poate lipsi comanda e.

Corespondenta treapta viteza

Trebuie sa intre in treapta 1, daca mergi cu o viteza care e prea mica pentru a 2-a. Cheia e sa
nu schimbi brusc, ci cu o mica ezitare la punctul mort. Mai poti sa faci ceva: impingi foarte
usor schimbatorul spre treapta 1, si astepti 1-2 secunde inainte de a-l misca mai hotarat, o sa
observi ca apropape ca intra singur in viteza. Insa nu stiu daca aceasta metoda e o.k. din
punctul de vedere al uzurii.
Viteza o schimbi numai daca ai terminat cu schimbarea directiei de mers.
Viteza a II-a o dai dupa 5-6 m de mers drept, apoi te duci in a III-a dupa un demaraj suficient.
La crestere, viteza I merge pana la 20 a IIa la 40 a III-a la 50.
Treapta trebuie sa corespunda vitezei cu care rulezi. In general e bine sa nu depasim cu mai
mult de 10 % viteza maxima admisa de constructor pentru treapta respective. Trebuie sa
asculti tot timpul motorul ptr a conduce "frumos"(doar sa-l asculti,nici nu e nevoie sa te uiti la
turometru):daca face prea urat,schimbi in treapta superioara,daca "dardaie" dand sa se
opreasca,schimbi in treapta inferioara! In general orice masina te smuceste daca vrei sa
schimbi in viteza superioara cand ai turatia motorului prea mica.
Daca ai viteza mare, vrei sa retrogradezi si esti intr-o treapta superioara franezi, in functie de
cat franezi (adica la viteza la care ajungi dupa ce ai franat) ii dai treapta respectiva. Poti s-o
faci si fara frana doar cand ai eliberat acceleratia (intrand in frana de motor) si n-ai mai
apasat-o un timp suficient astfel incat viteza a scazut.Retrogradezi cand turatia s-a miscorat
astfel incat sa fie buna pt noua treapta, altfel faci frana de motor. Cand retrogradezi, apesi si
un pic acceleratia dar doar un pic ca sa nu mai fie acel mic "soc" al retrogradarii. Trebuie sa

8
accelerezi pana la 1500 -2000 de ture (in functie de masina), preferabil numai cu cateva
momente inainte ca ambreiajul sa cupleze.
Daca se intampla sa bagi a 3-a in loc de a 5-a la vreo 120 la ora calci imediat ambreiajul, altfel
se tureza motorul si poate ceda cureaua de distributie iar motorul se face tocanita...
Frinarea:

1) - Conductorul se va asigura i va semnaliza ieirea din rnd, n timp ce autoturismul se

ndreapt spre un sector unde este permis oprirea.
2) - Va ridica piciorul drept de pe pedala de acceleraie. Eliberarea brusc a pedalei poate
avea ca efect un moment de frnare brutal.
3) - Va apsa pedala frnei, pn la oprire din mers dac se impune oprirea. Astfel, att
frna de serviciu, ct i frna de motor lucreaz concomitent. Este o msur preventiv i o
obligaie profesional.
4) - In timpul opririi, fora de comand a frnei este controlat cu piciorul drept, pentru o
frnare lin, pn ce autoturismul se oprete exact n locul dorit. Conductorul ncepe frnarea
din timp (ca sa nu fie nevoie sa franeze brusc) urmrind mai nti eficitatea frnrii. El
frneaz apoi mai puternic, i n ultima faz, mergnd ncet, poate hotr cu uurin, locul i
momentul opririi. Se maid a drumul la pedala spre sfarsitul franarii, conductorul o mai
elibereaz pentru a stopa linitit autoturismul ca sa nu dea in nas. Aderenta dintre fonta si
ferodoul frinelor creste pe masura ce viteza scade, de aceea spre sfirsitul frinarii actionarea
pedalei de frina trebuie sa diminue. Daca pe o scara de la 1 la 10 ar fi cat de tare se tine pedala
apasata, franarea lina ar trebui sa fie ceva de genul 5-5-5-5-5-4-3-2-1-1 (cu conditia sa nu te
infigi in spatele celui din fatza ta, sau in niste pietoni fara noroc pe lume... de asta, trebuie sa
franezi din timp).
5) Aproape de oprire din mers, cnd scade turaia motorului, efectul frnei de motor
dispare iar conductorul trebuie s apese pedala ambreiajului pentru a nu se opri motorul
odat cu autoturismul i cu roile propulsoare. Aceast comand este, s zicem, auxiliar cci
nu are scopul de a frna ori de a opri din mers.
6) - Dup oprire, schimbtorul va fi mutat la punctul mort. Pe timpul opririlor la intersecii,
pedala frnei se va apsa continuu, pentru a nu nainta autoturismul peste ali participani la
trafic, n cazul unei tamponri din spate, ori n cazul drumului cu declivitate.
7) - Conductorul elibereaz pedala ambreiajului, i plaseaz piciorul stng alturi de
pedal, n stnga ei. Aceast faz decurge astfel numai dac este sigur c o vreme,
autoturismul nu va trebui s porneasc de pe loc, de exemplu, la oprirea la semafor, dar dac
n momentele urmtoare va trebui s plece, cum este cazul autoturismului oprit pentru a
acorda prioritate altor participani la trafic, nu se mai slbete pedala ambreiajului, se
introduce schimbtorul n treapta 1, i se ateapt clipa eliberrii drumului, innd pedala
ambreiajului apsat.

Tehnica de oprire artat trebuie schimbat la punctul 3, dac n momentul apsrii pedalei
frnei, motorul merge cu turaie mic
3 b) - Nu se poate profita de efectul frnei de motor dac frnarea ncepe la o turaie mic a
motorului. n acest caz se va apsa pedala ambreiajului, concomitent cu pedala frnei. Dac
nu se va comanda decuplarea ambreiajului, frna de serviciu va fora oprirea motorului, iar
acesta se va opri trepidnd, odat cu autoturismul. Totui, dac se frneaz n acest mod
defectuos dar se asigur astfel evitarea unui pericol neateptat, nendemnarea conductorului
ar putea conta mai puin ca greeal.

Cand opresti nu conteaza in ce treapta de viteza e masina: usor apesi frana apoi ambreiajul la
podea si scoti pe liber.

9
La orice oprire sunt deci 2 situatii:
1. ai viteza mica si deci daca pui frana ajunge imediat la relanti e normal sa apresi ambreiajul
si apoi frana
2. ai viteza mai mare (esti intr-a 3-a, a 4-a sa zicem si vrei sa opresti) e normal sa nu apesi din
prima ambreiajul; apesi frana si apoi cand masina tinde sa ajunga la relanti apesi si ambeiajul.
Ma rog, mai e si a treia varianta cand sunt situatii in care sa zicem ca o scoti din viteza si o
lasi sa curga si la final o ajuti cu un pic de frana (sa zicem ca te apropii de un semafor si il
vezi rosu)

Ideal e intai frana si dupa aia ambreiaj. Franarea este mult mai eficienta atunci cand nu apesi
ambreiajul. Acesta trebuie apasat numai dupa ce masina a redus considerabil din viteza de
deplasare, ca sa nu se opreasca motorul. Apesi frana scade viteza considerabil dupa care poti
sa apesi ambreiajul pt oprire sau dupa caz ...la schimbarea treptei de viteza.
Nu este recomandat ca sa apesi pe ambreiaj atunci cand esti in treapta a 3 si sa franezi dupa
aceea. Pe timp de iarna e de preferat sa treci din 3 in 2 sa faci frana de motor si apoi oprire cu
ambreiaj la podea si frana. Ca sa faci asta trebuie sa iei piciorul de pe acceleratie mai din timp
ca sa scada viteza masini si apoi treci din 3 in 2.
Daca esti invatata sa apesi ambreiajul si apoi frana la fiecare mica franare e nasol; e nasol pt
tine pt ca trebuie sa te dezveti si pt masina ca uzura e mai mare. In general,cand schimbi 4-3
franezi in prealabil pana la aprox 40 la ora (sau alt reper:turatia motorului sa fie usor sub 2000
rpm,la motor pe benzina ->cifrele sunt orientative) Inca un lucru:daca esti cu a-5-a si vrei sa
incetinesti mult/opresti,nu e nevoie sa schimbi 5-4-3-2(-1),ci pur si simplu franezi,debreiezi si
opresti sau dupa ce ai franat bagi in treapta 2. In treapta I nu e recomandat sa bagi cat timp
masina e in miscare, deci nu schimbi niciodata 2-1 in mers (ma rog,exista o singura situatie
cand e nevoie si de asa ceva,si anume pe unele pante foarte abrupte). Asta o zic pentru ca am
vazut incepatori care schimbau 5-4-3-2-1 inainte de a opri (!!!!) si nu se sesizau la schimbarea
2-1 ca ceva e in neregula din faptul ca maneta nu prea vrea sa intre si nici macar dupa socul
resimtit in masina la ridicarea ambreiajului!
O frana de motor incorect pusa prin schimbarea intr-o treapta inferioara fara franare (cand
apar socuri in masina+turarea excesiva a motorului), pe langa faptul ca e incomoda, poate
duce chiar la avarii la ambreiaj(distrugerea placii de presiune) si uzura excesiva la motor(din
supraturare).
Sa nu incerci niciodata o frana de motor de tip 5-1 sau 4-1 ca omori masina.
Sunt 2 metode prin care se obtine frana de motor:
1. metoda ridicarii piciorului de pe acceleratie
2. metoda retrogradarii
Poti si sa iei piciorul de pe acceleratie putin si abia apoi sa retrogradezi ca sa nu fie foarte
mult supraturat motorul (ca sa nu mai vorbim ca atunci cand retrogradezi mai tii un pic
piciorul pe ambreiaj acolo unde cupleaza ca sa nu simiti smucitura specifica retrogradarii). Iar
ca frana de motor sa fie eficienta,trebuie sa ridici rapid ambreiajul,ca daca adormi cu el
patinat nu prea mai ai nici un efect de frana,ba dimpotriva,masina merge aproape pe liber...
Frana de motor e recomandata pentru
- iarna
- pe sectoare de drum unde e aderenta scazuta: umezeala, criblura, piatra cubica.
- la munte la coborarea pantelor...asta pt a nu uza si incalzi elementele franei de picior.
Frina de motor actioneaza numai pe rotile motoare.

Manevrarea volanului

10
In primul rand nu trebuie sa incordezi muschi mainilor si sa nu strangi volanul in pumni foarte
tare. Volanul revine singur dupa efectuarea virajelor tu trebuie doar sa il ajuti putin sa revina
in linie dreapta fara sa-l strangi in pumn.
Nu as recomanda condusul cu o singura mana. In linie mai mult sau mai putin dreapta merge,
dar la viraje stranse daca iti aluneca mana de pe volan, ai sanse mari sa busesti masina.

Niciodata nu bagi mana in volan ci il rotesti cu mana in fata, altfel poti sa-ti prinzi degetele
intre spite si nu-l mai poti manevra efficient in caz de necessitate. Cand virezi stanga incepi cu
mana dreapta, cand virezi dreapta incepi cu mana stanga. Cand te apropii de un viraj spre
dreapta, mana stanga se muta de la ora 9 sau 10 unde o tii, la ora 7, dreapta ramane pe pozitie
la ora 2 sau 3 (dupa ce ai schimbat viteza daca e nevoie), iar cand intri in viraj, rotesti volanul
cu stanga, iar dreapta aluneca in sus pe volan, astfel ca atunci cand mana stanga ajunge cu
volanul la ora 12, dreapta e la ora 1 si preia rotirea volanului, in timp ce stanga aluneca inapoi
la ora 7 ca sa fie la locul potrivit in caz ca mai trebuie rotit volanul dupa ce mana dreapta a
ajuns jos cu el. Fiecare mana ramane pe jumatatea ei de volan, astfel sigur nu se incurca.
E bine sa ai volanul sub control, chiar daca de fapt il lasi sa revina singur la sfirsitul virajului;
cea mai simpla solutie e sa tii degetele intinse si podul palmei lipite pe volan, lasandu-l sa-ti
invarta mana. Insa chestia cu podul palmei e de evitat la intrarea in curba si la manevre de
parcare pentru ca iti mai transpira uneori palma si poate aluneca. La drum lung sa nu te
gandesti sa faci asa ceva, mainile trebuie sa stea pe volan neaparat.
Controlul directiei de mers

Unghiul jos stinga al parbrizului centreaza marcajul lontgitudinal, iar acesta trebuie sa se afle
in jumatatea/ treimea interioara a oglinzii retrovizoare laterale stingi.
Pe dreapta la viraje, tii bordura marcajul de delimitare a partii carosabile in unghiul din
dreapta jos al parbrizului.
Pozitia la volan: tii picioarele desfacute si relaxate.
Sa mergi drept la inceput, pentru multi chiar e o problema serioasa. Motivul este ca tin mana
prea stransa si prea fixa pe volan si nu il lasa sa se pozitioneze singur pe mijloc iar masina
oricat de buna ar fi, nu va merge drept daca nu e lasata. Volanul il tii relaxat, nu de parca ti l-
ar lua cineva cu de-a sila. Trece ceva timp pana isi da cineva seama cum sa tina mana pe
volan fara sa il stranga dar sa-l si aiba sub control in acelasi timp.
In mers micile devieri ale masinii se corecteaza permanent prin miscari permanente
imperceptibile ale volanului (preferabil), nu prin miscari rare si ample care conduc la viraje
inutile pe sosele.

Folosirea luminilor

Luminile de avarie se folosesc in urmatoarele situatii:

1)cand vehiculul este avariat si se afla in imposibilitatea de a se deplasa
2)cand acesta se deplaseaza se deplaseaza foarte lent si este un pericol pentru ceilalti
participanti la trafic
3)cand se blocheaza circulatia pe sensul de deplasare,la apropierea de acel obstacol
Manevre de baza

Pornirea de pe loc:

asezi scaunul, oglinzile (calci ambreiajul si iti potrivesti scaunul- Deschizi usa si intri in
masina
verifici ca masina sa fie cu frana de mana trasa si scoasa din viteza (daca nu, calci ambreiajul

11
si scoti maneta schimbatorului de viteze la punctul mort) se poate ca peste noapte sa fi dat
cineva peste ele) pui centura de siguranta in functie de cum ajungi la ambreiaj: sa poti sa
calci ambreiajul pana la podea si sa nu te intinzi pt asta dar nici sa nu dai cu ghenunchii de
volan iar la oglinzile exterioare
- Pui contactul si astepti pana se sting becurile de bord (cind se sting inseamna ca poti da la
farurile se deschid pe faza de intilnire (daca e intuneric)cheie) in afara de 3, martorul de
benzina, ulei si cel care iti arata ca este trasa frana de mana (un cerc cu semnul exclamarii);
Acordarea prioritatii daca e necesar Semnalizare la stinga/ dreapta - Asigurare fata
spate
dai cheie la- Apasarea totala (la podea) a ambreiajului (debraiere) si actionare frina de
serviciu
Cuplarea manetei schimbatorului de viteza in treapta Imotor
asigurare din nou- Eliberare totala frina de mina
- Se ridica in acelasi timp stangul de pe ambreiaj treptat nu brusc si, in timp ce piciorul se
ridica,
eliberare totala ambreiaj (ambreiere) dupa minim 3-4 m de la plecarea de pe loc, cand masina
s-a pus in miscare si continui sa accelerezidreptul se muta de pe frana pe acceleratie apasind-
o usor
Legat de aceasta sunt 2 metode:
1) Turezi putin si apoi ridici usor ambr si masina pleaca un pic sportiv
2) Ridici usor ambr pana simti ca tremura motorul si apoi accelerezi usor dupa care
continui sa ridici usor ambr pana la capat
- Oprirea semnalizarii

Precautii
Pn porneste motorul, maneta schimbtorului va fi pus la punctul mort, pentru ca rotirea
arborelui motor, comandat cu cheia de contact, s nu propulseze involuntar autoturismul la
nceperea funcionrii motorului (aceasta este o prim msur preventiv). Dac maneta nu va
fi pus la punctul mort, i motorul pornete imediat dup rsucirea cheii n contact,
autoturismul va fi propulsat necontrolat, ceea ce poate deveni extrem de grav, numai din
cauza uitrii manetei schimbtorului n una dintre trepte.
In plus, din acelai motiv, se va apsa complet pedala ambreiajului, ceea ce va decupla
transmisia nc ntr-un ansamblu al ei (a doua msur preventiv, de siguran), pentru cazul
c din greeal schimbtorul a rmas "n vitez".
Cu piciorul drept se va apsa pedala frnei (a treia msur preventiv).
Se rotete complet cheia n contact la poziia "funcionarea electromtorului" dac la bord s-a
stins semnalul galben sau rou privind pauza de iniiere a ordinatorului de funcionare.
Imediat dup pornirea motorului, cheia se elibereaz din mn. Ea i revine automat la
poziia "contact pentru funcionarea motorului".
Ideea e ca, daca ai scos la punctul mort si e trasa frana de mana nu trebuie sa tii calcat
ambreiajul si frana dar examinatorul va aprecia ca le tii calcate pt ca sunt 2 masuri de
precautie cind pui contactul si ulterior cind dai la cheie.
Potrivit modelului constructiv al autoturismului i/sau reglajelor lui, la pornirea motorului ar
putea fi necesar apsarea pedalei de acceleraie. n plus fa de cele artate mai sus, pentru
acest caz trebuie, de la nceput, tras frna de mn. Astfel, cu piciorul drept se va apsa
pedala de acceleraie n locul pedalei frnei. De asemenea, pornirea motorului rece poate fi o
problem specific modelului constructiv sau o problem datorat strii tehnice.

Pornirea n ramp

12
- Motorul pornit, schimbatorul la punctul mort, frina de serviciu apasata
Semnalizare- Asigurare
Viteza I- Ambreiaj la podea
- Activare frina de ajutor fara asigurarea ei (mina dreapta tine apasat butonul de blocare)
se trece si se apasa pedala de acceleratie pentru turatia 2000- Eliberare pedala frina de
serviciu
eliberare lenta ambreiaj pina ce se incepe cuplarea partiala si turatia scade putin (ambreiajul
se mentine in pozitia respectiva si pedala acceleratiei idem)
pedala ambreiajului in aceeasi pozitie sau se mai elibereaza foarte- Eliberare frina de
ajutor
accelerare apoi se elibereaza complet cu grija pedala ambreiajului putin pentru optimizarea
propulsiei

Una dintre mprejurrile care fac necesar stpnirea acestei probe este urmtoarea:
Presupunem c autoturismul se afl oprit n ramp, ateptnd ntr-un ir de vehicule, lumina
verde a semaforului. Condiia impus este ca aprinzndu-se lampa verde, comenzile pornirii
de pe loc s nu permit micarea autoturismului spre spate, nici mcar 1-2 centimetri.
In mod normal autoturismul este oprit, motorul funcioneaz i schimbtorul este la punctul
mort. Se poate mentine ambreiajul decuplat si masina in viteza pentru cazul in care cablul de
frana de mana cedeaza atunci cand ridici piciorul din frana de picior (mai ai o sansa si anume:
sa ridici brusc ambreiajul iar masina sa fie asigurata in viteza )
Conductorul ateapt momentul pornirii, tinand tot timpul pedala de frana apasata, ori facind
imobilizarea cu frana de mana, pentru a nu lsa autoturismul s mearg napoi, pe pant.
Plecand de la asta, sunt mai multe moduri de a pleca din rampa (de fapt 3, dar al doilea nu se
recomanda deoarece masina ori tot o sa se dea in spate ori o sa moara motorul; Bine, la
oricare din variante e posibil sa moara dar la asta mai ales. Cu timpul, se poate face si a doua)
Comenzile necesare pentru pornire n ramp sunt:
1) - Conductorul se asigur. n unele mprejurri trebuie s semnalizeze.
2) - Apas pedala ambreiajului i introduce schimbtorul n treapta 1. Piciorul drept ramine
pe frina de serviciu.
3) - La pornirea de pe loc trebuie apsat pedala acceleraiei cu piciorul drept, pentru a
mobiliza motorul s dezvolte putere. Nu poti pleca de pe loc daca ai un drum in rampa doar cu
ambreiajul ca nu are forta iti trebuie si putina acceleratie ca altfel iti moare motorul.
- Metode de plecare
- A) Plecarea din rampa cu frana de mana (se pare ca e cea mai buna pt incepatori):
a. se trage mai nti maneta frnei de mn, innd-o n poziia frnat, fr a o asigura (se
ine butonul siguranei apsat continuu, ct timp se ine maneta tras)
b. se elibereaz apoi pedala frnei, iar autoturismul rmne frnat, deoarece conductorul
ine maneta frnei de mn tras, cu mna dreapt; piciorul stang il tii in continuare pe
ambreiaj ca altfel moare motorul
c. se apas pedala acceleraiei pentru ca motorul s funcioneze n turaie (circa 2000
rot/min).
d. se elibereaz pedala ambreiajului, cte puin, pn ce turaia motorului scade ntru
ctva, pentru c acum trebuie s nceap propulsarea, dar autoturismul este frnat cu frna de
mn. Pedala ambreiajului se menine de acum, pentru un timp, n aceast poziie, unde
ambreiajul cupleaz parial motorul la transmisie. Pedala acceleraiei rmne mereu apsat.
e. se elibereaz complet frna de mn, fr nici un reglaj, dup care mna dreapt se
pune pe volan. Autoturismul pornete din loc, progresiv. Pedala ambreiajului rmne nc n
aceiai poziie, sau se mai elibereaz foarte puin, dac pornirea este prea nceat.
Dezavantaje la plecarea cu frina de ajutor:

13
-daca o tragi prea tare si nu o mai poti elibera, va asigura ca atunci cand in sfarsit reusesti sa
eliberezi frana, se va opri motorul. Desigur exista o solutie foarte simpla: tragi frana de mana
tinand butonul apasat, si atunci nu se blocheaza. Numai ca in situatii de stres mai uiti chestia
asta.
- B) Jocul de picioare.
In acelasi timp stangul se ridica de pe ambreiaj si dreptul se muta de pe frana pe
aceeleratie. Ca masina sa nu se duca la vale in spate, trebuie ca pana sa apuce piciorul drept sa
se ridice de pe frana tu sa fii ajuns cu stangul sa-l ridici in punctul in care prinde.
Metoda asta e destul de grea pt ca necesita sincronizare. Doar prin practica stii punctul in
care prinde ambreiajul si tu, in momentul in care cel din fata ta pleaca, sa-l ridici EXACT
acolo (nu mai sus sa-ti moara motorul si nici mai jos pt ca atunci cand ridici piciorul de pe
frana, masina sa o ia la vale).
Daca nu te misti prea repede risti sa te duci un pic in spate si/sau eventual sa turezi motorul.
Daca n-ai ridicat in punctul corect risti sa iti moara motorul (ca incepator, intotdeauna ai
tendinta sa ridici piciorul mai sus decat ar trebui, de aici si desele "morti" ale motorului). Eu
zic ca e mai grav ca incepator/cursant al scolii de soferi sa iti moara motorul in panta. Te
precipiti cand iti moare pe un dum drept dar atunci cand esti in rampa. Daca nu ai dubla
comanda, dupa ce ti s-a oprit si incerci sa o pornesti sin nou si sa pleci in sfarsit, precipitat
cum esti sigur risti sa intri in cel din spate.
- C) A treia metoda este asemanatoare cu a doua; de fapt e a doua un pic modificata.
Plecam din aceeasi pozitie, dreptul ramane pe frana si stangul il ridicam pana cand simtim
ca tremura putin masina stand pe loc (in acel moment ambreiajul a prins) dupa aceea il ti
acolo si apoi fara nici o problema mutam pe dreptul de pe frana pe acceleratie; dupa ce
accelerezi un pic, dai drumul de tot la ambreiaj.
E mai usor sa ridici din ambreiaj cu frana apasata si dupa aceea sa treci pe acceleratie,
decat sa te misti foarte repede.
Pe rampele foarte abrupte e mai usor sa pleci cu frana de mana, pentru ca ai piciorul drept
liber si poti sa accelerezi cat e nevoie inca de la inceput. Dar in situatiile obisnuite din trafic e
mult mai simplu cu frana de serviciu (de picior).

4) - Dup ce autoturismul capt o micare sigur, ctignd o oarecare energie de micare

se elibereaz complet, cu grij, pedala ambreiajului i se aeaz piciorul n stnga, alturi.
Apoi se accelereaz mai mult turaia motorului, mrind valoarea vitezei autoturismului.

In prima faza trebuiesc invatate manevrele asa cum sunt ele cerute la examen (metoda A).
1. In cazul in care nu se va folosi frana de mana la plecare in rampa, asa cum se cere la
examen, examinatoul o sa puncteze cu puncte gresite.
2. aceasta manevra nu este conceputa aiurea ...chiar daca se rezolvaaltfel ...necazul este atunci
cand nu se poate rezolva corect.
3. se sta in coloana si e de urcat o rampa... cum se procedeaza ????...daca mentii motorul turat
tot timpul si ambreiajul patinat....in scurt timp vei savura mirosul de ferodou incins...si o
schimbare de ambreiaj...ce costuri ..???
4. in cazul in care iti moare motorul ce faci ....cum repornesti motorul...????
5. chiar daca instructorul iti permite aceasta manevra sa o executi cum vrei tu ...incearca sa o
executi cum este scrisa la carte.
Una este ca sa conduci pentru a promova examenul si alta este ca stii sa faci ceva mai avansat.
Nu incercati sa va expuneti exminatorului trucurile pe care voi le puteti face cu masina... El
nu va ramane impresionat de acele calitati intrucat el este cu tine in masina pentru prima data
si nu va cunoaste asa cum va cunoaste instructorul capacitatile. Examinatorul nu apreciza
plecarea cu scart, demarajul, viteza marita, fandarile spectaculoase pentru a evita un alt

14
participant la trafic sau o nenorocita de groapa ce apare pe carosabil, franarile bruste, iesirea
fortata in intersectie, chiar daca tu ai avea intentia ca sa te opresti, mersul cu spatele in viteza
si am putea enumera multe.
In cazul in care examiatorul iti va cere sa faci plecarea din rampa fara frana de mana atunci
asa o vei executa.
Nu uita examinatorul vrea sa observe daca tu ca elev in scoala ai dobandit cele necesare
respectiv ...cunostintele, priceperile si deprinderile pentru a avea dreptul ca sa conduci pe
drumurile publice.
Daca examinatorul te pune sa opresti masina de tot (inclusiv motorul) in rampa, atunci mi se
pare evident ca vrea sa verifice daca brachezi rotile si apoi cum efectuezi pornirea de pe loc in
rampa cu frana de mana, fara sa utilizezi pedala.
Pe examinator il intereseaza sa vada ca masina nu cade in spate, motorul nu se opreste dar nici
nu se ambaleaza.

Pornirea in rampa cu spatele

Metoda turometrului: tii frana, lasi usor ambreiajul, iar cand acul turometrului coboara
putin , tii ambreiajul, te intorci in spate si muti piciorul drept de pe frana pe acceleratie.

Reducerea vitezei se poate face:

- luand putin piciorul de pe acceleratie

schimbare a vitezei- introducand intr-o treapta inferioara (frana de motor) = apasare a
ambreiajul la podea
intr-o treapta inferioara, eliberare usor ambreiaj
- prin frinare directa: apasand pe pedala de frana

Oprire temporara:

Apasare frina de serviciu- Ridicarea piciorului drept de pe acceleratie si trecerea lui pe

frina
La scaderea vitezei sub 20 km (10 15 km/ h) se apasa pe ambreiaj la podea cu piciorul sting
- Frina se apasa usor pana te opresti, se schimba intr-a I-a, si apoi se sta cu ambreiajul
apasat: in
felul asta la semafor se pleaca mai repede nemaipierzind timpul cu bagatul in viteza. Stopurile
prelungi uzeaza insa prematur ambreiajul, in acest mod
- Se poate sta si cu masina scoasa din viteza si cu piciorul pe frana, adica scoti la punctul
mort si
normal...ambreiaj, viteza 1, se elibereaza frina de serviciu sau se coboara frana de ajutor etc,
etc. (Uneori pare mai bine asa decat sa o tii in viteza pana te opresti de tot. De principiu totusi
nu se lasa maneta pe liber niciodata cand esti in miscare. Greseala e ca poate apare ceva
neprevazut si o sa creasca spatiul de franare). La viteze mici(sub 20 la ora) nu prea mai
conteaza chestia astaapoi doar apesi pe frana lasind masina sa curga pana la punctual de
oprire, controlul fiind din frana. Eventual actionezi apoi frana de ajutor. La pornire

Oprirea totala:

Semnalizare la dreapta- Asigurare spate

Apasare frina de serviciu- Ridicarea piciorului drept de pe acceleratie si trecerea lui pe

15
frina
- La scaderea vitezei sub 20 km (10 15 km/ h) se apasa pe ambreiaj la podea cu piciorul
sting si se
aduce maneta schimbatorului de viteza in punctul mort
- PT INCEPATORI REGULA: cand opriti ambreiajul apasati si frana de servicu pana se
opreste
verificati inca odata ca maneta sa fie pe liber miscand-o stinga-dreapta si dupa aceea ridicati
usor ambreiajul ramanand cu piciorul pe frana.masina, apoi scoateti din viteza
- Se opreste semnalizarea

In primul rand, cand tragi pe dreapta trebuie sa stii daca acolo ai voie sa opresti sau nu (adica
ai intalnit un semn de oprirea interzisa sau celelalte situatii in care oprirea este interzisa).
Atentie, nu opresti in dreptul unui copac sau echivalent, nu opresti acolo unde presupune
pericol sau stinjenirea altora.
Trebuie sa te asiguri intai si sa dai semnal dreapta inainte sa faci manevra de oprire pe dreapta
(da, chiar daca esti pe banda 1 si opresti trebuie sa te asiguri intai ca poate un biciclist sau un
scuterist destept trece si el p-acolo)
Pina opresti motorul de tot (adica de cand ai apasat ambreiajul + frana si ai oprit, pana ai
rasucit cheia de oprire motor) nu uita sa ramai cu piciorul pe ambreiaj. Apoi pt siguranta o
bagi intr-a intaia dupa ce ai oprit pana opresti motorul. Incorect este daca ridici piciorul de pe
ambreiaj in viteza fiind si, deci se opreste motorul inainte de a-l opri tu
Oprirea in sine: indiferent in ce viteza esti, dupa ce opresti motorul tragi frana de mana. Chiar
daca e motorul oprit, trebuie sa apesi ambreiajul sa schimbi vitezele (in cazul de fata, sa bagi
a-ntaia).
Atunci cand e in viteza si la relanti (adica masina nu se misca dar motorul merge - ca sa ma
exprim simplu) iti moare motorul. Daca e ambreiajul calcat nu mai moare.
Ce faceti daca opriti la semafor si uitati sa scoateti din viteza si din greseala ridicati pedala de
ambreiaj? Daca frana e apasata se opreste motorul ( no problem), daca nu, e posibil ca masina
sa se deplaseze ,daca nu ai experienta si te sperii poti apasa acceleratia din greseala
In viata de zi cu zi mai toata lumea se da 10 cm mai in spate la plecarea din rampa. De aceea
va recomand sa nu va opriti prea aproape de cel din fata cand va opriti pe o rampa (intervine
conduita preventiva: daca ala e varza si nu stie sa plece din rampa si intra in voi?). La fel, o sa
vezi ca cei din spatele tau nu se opresc chiar in spatele tau.

Virajele

Schimbarea directiei de mers ( Viraje la stinga <==> dreapta)

- Asigurarea din spate si lateral: stinga <==> dreapta
- Semnalizare la: stinga <==> dreapta
- Lateralizare: Apropierea de linia mediana (axul drumului) <==> ocuparea benzii sau
rindului din
dreapta
- Reducerea vitezei prin frinare si trecerea intr-o treapta inferioara de viteza (I - II)
- Marirea atentiei
o Urmarirea semnificatiei indicatoarelor si marcajelor in zona de preselectie pentru a
cunoaste daca manevra este permisa si posibila
o Daca intersectia este dirijata, se respecta semnificatia semnalelor agentului de circulatie,
semaforului electric sau indicatoarelor de reglementare a prioritatii
o Daca intersectia este nedirijata se acorda prioritate de dreapta
o Asigurare la stinga si la dreapta inainte de a intra in intersectie

16
- Efectuarea virajului la stinga <==> ocolind centrul imaginar aldreapta cu viteza redusa
intersectiei <==> la distanta de 50 60 cm de bordura sau acostament , dupa acordarea
prioritatii de trecere tuturor vehiculelor si pietonilor
- Readucerea vehicolului pe directia de mers inainte si si ocuparea unei pozitii de mers pe
partea dreapta
- Se opreste semnalizarea

In general virajele se fac in treapta 2 cu viteza mica fara sa accelerezi, astfel

- putind demara dupa curba (nu ridici complet piciorul de pe ambreiaj de la bun inceput ci
in timp
ce accelerezi usor asadar in timp ce dreptul apasa celalalt se ridica - concomitent sau poate
stangul mai sta un pic .in fct de curba) sau
- la nevoie; poti merge si incet fara sa subturezi motorul daca e sa cedezi prioritate.
Cu ambreiajul nu prea se intampla nimic, franezi inainte de curba atat cat sa obtii o viteza
care sa-ti permita sa iei virajul in conditii de siguranta pastrand banda pe care te afli, schimbi
intr-o treapta inferioara, in functie si de cat de larga e curba (viteza a II-a la viraje strinse sau
in unghi drept, viteza II/ III la viraje largi si cu vizibilitatea buna). Cand pornesti de pe loc,
pleci cu viteza I dupa care schimbi a doua si iei virajul cu a doua fara sa accelerezi prea tare.
Dupa finalizarea virajelor, cind ai intrat in linie dreapta apesi usor acceleratia si revi in treapta
3.
Se mai foloseste viteza a II-a indiferent de raza curbei acolo unde rampa e peste 7-8% si cere
viteza mica. Nu in ultimul rand modalitatea depinde si de masina (daca e mai mare , mai mica
, incarcata...etc) si de cum e plaja treptelor de viteza.
In viraj nu se intra niciodata cu masina scoasa din viteza ptr ca daca e nevoie sa te folosesti
de acceleratie urgent, s-ar putea sa te impotmolesti pina ajungi sa bagi in viteza si merge altfel
masina cind iei virajul cu a 2-a cu ambreiajul ridicat.
La trecerea de pe o banda pe alta mentii viteza de mers sau accelerezi. Ai grija sa nu faci
aceasta trecere in zona de preselectie.
Nu se recomand reducerea vitezei pe parcursul curbei. Vom recurge la frn numai n
cazul apariiei unei surprize. Pentru stabilitate i confort de-alungul curbei se recomand
accelerarea motorului, cel puin att ct este necesar pentru propulsare n vitez constant.
Pn a intra n curb, vom reduce valoarea vitezei, att ct este necesar pentru a merge
confortabil n curb. Apoi, vom schimba o treapt potrivit mersului confortabil i curburii
drumului. Dar, n aceeai clip n care ncepem modificarea direciei cu volanul, va trebui s
accelerm uor, fie c am schimbat o treapt inferioar, fie c am decis s folosim aceeai
treapt.

Depasirea

- Atentie: depasirea se face intotdeauna cu retrogradare (si daca vezi ca esti in situatie
limita.....mai
retogradezi o data, chiar daca ai retrogradat cand ai intrat in depasire)
- Asigurarea din spate in oglinda retrovizoare
- Semnalizare la stinga (50 100 m)
- Asigurare din fata
- Intarea in depasire numai daca cel din fata a inteles intentia noastra (nu mareste viteza,
accelerarecircula cit mai mult pe partea dreapta)
- In timpul depasirii se pastreaza un interval liber lateral suficient (de latimea unei portiere
deschise)
- La iesirea din depasire se semnalizeaza intentia de revenire ( semnalizare dreapta ),

17
revenirea pe banda, anterior de cel depasit, facindu-se cind manevra nu mai constituie un
pericol pentru acesta

La depasire retogradezi ca sa ai un surplus de putere, pentru a avea demarajul necesar.

PUTERE maxima=VITEZA maxima; CUPLU maxim=ACCELERATIE (DEMARAJ)
maxima! La depasire ai nevoie de acceleratie. Problema nu e de viteza in sine,ci de cum obtii
cat mai repede viteza respectiva.
Retrogradezi in functie de viteza pe care o ai si e de preferat ca turatia in treapta in treapta
inferioara sa iti cada in jurul turatiei de cuplu maxim.chestia asta e cu atat mai valabila cu cat
masina e mai incarcata. Deci numai pentru a prinde viteza mai mare se trece intr-o treapta inf.
dupa care se revine in treapta superioara. Normal ca motorul se va supratura dar iti va da si un
cuplu mare.
Daca motorul e supraturat poti schimba in treapta superioara daca din sens opus nu vine
nimeni, dar e recomandat sa termini depasirea si apoi sa schimbi, motorul poate merge mai
turat o perioada de timp. Daca din sens opus vine un vehicol in in nici un caz nu schimbi in
treapta superioara ......in cel mai bun caz, chiar retrogradezi.
Nu schimbi viteza atunci cind faci depasirea propriuzisa sau direct pe calea ferata ori in
viraje, ca daca nu-ti mai intra ai imbulinat-o. Cind vrem sa scoatem de la motor tot ce poate in
domeniu accelerare, treptele se schimba in functie de momentul in care cuplul scade iar in
treapta in care trecem motorul sa poata accelera la maxim.
Pina nu il vezi pe cel depasit in oglinda retrovizoare interioara si nu te asiguri ca ramine
acolo, nu consideri revenirea pe banda incheiata.
Cand ai masina plina mai bine stai in banca ta si o lasi mai moale cu depasirile.

Intoarcerea

- Manevre comune initiale

o Asigurare fata spate
o Semnalizare la stinga
o Acordarea prioritatii
o Pornirea de pe loc in treapta I cu viteza redusa, virindu-se la maxim volanul spre
stinga inainte de a porni de pe loc
- Prin ocolire (daca spatiul permite)
o Readucerea autovehiculului pe directia inainte si pe dreapta linga bordura si
acostament
o Se opreste semnalizarea
- Prin manevrare inainte si inapoi (3 miscari)
o - Cea mai utilizata manevra
o Se vireaza stinga dupa semnalizarea opririi, oprire semnalizarea virajului si asigurare
o La sfirsitul deplasarii inainte cu fata, cu putin inainte ca rotile sa atinga bordura
se opreste
o Se scoate maneta schimbatorului de viteza din treapta I si se introduce in marche
arierre si se contravireaza dreapta pina la blocare, ulterior
o Dupa o noua asigurare dreapta stinga ne punem in miscare
o Cind am trecut cu scaunul de axul drumului, oprim imediat ce am ajuns cu scaunul la
jumatatea distantei dintre acest ax si bordura sau acostament si contraviram stinga
o Se scoate maneta schimbatorului de viteze din marche arriere si se trece in
treapta I
o Dupa o noua asigurare dreapta stinga se pune masina in miscare si se trece la
efectuarea virajului pentru inscrierea autovehiculului pe traiectoria dorita , pe partea dreapta a

18
drumului, cit mai aproape de bordura sau acostament
o Se opreste semnalizarea si se demareaza in vederea reintrarii in trafic
- Alta 1: Inainte de a opri se merge usor spre axul drumului si se vireaza apoi dreapta pina
la bordura. De aici se bracheaza rotile la stinga si se merge in marsarier. Ulterior se vireaza
dreapta maxim si se porneste pe directia inainte indreptind rotile dupa incadrarea pe sensul de
mers.
- Alta 2: Din mers se vireaza stinga pina la bordura contralaterala si de aici fluid, se merge
la dreapta pina asezam masina perpendicular pe bordura din dreapta. De aici se merge in
marsarier din nou pina la bordure contralaterala si apoi din nou se merge la dreapta pentru
incadrare pe sens.

Mersul inapoi

- Asigurarea fata spate

- Semnalizarea directiei si aprinderea suplimentara de lampi pentru mersul inapoi
- Acordarea prioritatii
- Pornirea de pe loc in marche arierre cu pedala ambreiajului in pozitia II: ambreiaj
patinat
pentru ca autovehicolul sa mearga cu viteza redusa (4-5 km/ h) fara smuncituri
- La terminare se opreste semnalizarea

La mersul cu spatele, stanga se tine pe volan la ora 12 si dreapta pe tetiera scaunului din
dreapta. Din cind in cind poti controla distanta fata de bordura/ acostament in oglinda
retrovizoare laterala. Te uiti din cand in cand prin luneta (dar nu prin oglinda retrovizoare din
masina ci direct prin luneta).
Atentie la momentul intoarcerii de cuprindere cu bratul drept al tetierei ...nu misca volanul
catre stanga...
in oglinda exterioara dreapta bordura trebuie sa se vada putin inclinata fata de marginea
masinii astfel incat distanta dintre oglinda si marginea masinii sa descreasca spre
spate. Atentie ca oglinda exterioara te pacaleste,deformeaza distantele si chiar
paralelismul
Reperul pe care ti-l iei prin luneta trebuie sa fie cit mai indepartat, avind grija ca in timp ce
mergi inapoi reperul respectiv sa ramana in aceeasi pozitie pe luneta.
Pentru a corecta fin traiectoria se face astfel: Cand vrea sa apropie autoturismul de tusa,
conducatorul roteste foarte putin volanul spre dreapta; mana stanga care tine volanul, ajunge
de la pozitia "ora 12", la pozitia "ora 1" de pe cadranul volanului. Continua drumul astfel,
asteptand efectul corectiei. Daca vrea sa se departeze de tusa, roteste putin volanul spre
stanga, pana mana stanga ajunge de la pozitia "ora 12" la pozitia "ora 11".
Manevre compuse

Atentie: se pot gasi repere,dar sa nu va asteptati sa functioneze perfect de fiecare data.

Garare

- Pe dreapta
o Se opreste autovehicolul paralel cu axul drumului si rotile drepte, la distanta de 1,5
2 m de masina de reper lateral si se depaseste cu 1 2 m masina reper
o Semnalizare intentie de garare cu semnalizator dreapta
o Acordare prioritate
o Se introduce maneta schimbatorului de viteze in marche arierre

19
o Se ocupa pozitia la volan corespunzatoare pentru mersul inapoi
o Se porneste cu viteza redusa si pedala ambreiajului in pozitia II (ambreiajul
patinat)
o Cind coltul lunetei este in acelasi plan cu laterala dinspre noi a masinii reper se
roteste volanul cu rapiditate, total dreapta (2 ture)
o Cind autovehicolul este paralel cu masina reper (perpendicular pe bordura) si
distanta intre masini este 80 100 cm se contravireaza 2 ture, dupa care se continua
deplasarea pina cind bara de protectie a intrat in spatiul delimitat

- Pe stinga
o Procesul este asemanator, numai ca masina se aseaza la axul drumului

Parcare laterala paralela cu bordura

- Semnalizare dreapta sau stinga pentru oprire (depinde pe ce parte a drumului parcam)
- Se depaseste locul unde urmeaza sa se faca parcarea cu jumatate lungime de masina,
asigurindu-se o distanta laterala de aproximativ 60 70 cm
- Semnalizare dreapta (sau stinga la parcarea pe stinga)
- Asigurare
- Se ocupa pozitia la volan corespunzatoare mersului inapoi
- Acordare prioritate
- Se incepe deplasarea spre spate cu viteza redusa si ambreiajul patinat
- Cind in coltul lunetei dispare coltul masinii reper se roteste volanul cel puti o tura (cel mai
sigur)
dreapta sau cand coltul celeilalte masini ajunge la mijlocul geamului lateral dreapta spate dai
complet dreapta.
- Se continua deplasarea pt a pozitiona auto la 45 grade fata de bordura (sau pina cind
tangentiala la
oglinda laterala dreapta atinge coltul- laanterna de pozitie, stop spate ale masinii de reper sau
ca echivalent: apare cel de-al doilea far al masinii din spate in oglinda stanga). Oprim auto si
rotim de volan ca rotile sa fie drepte ( sau se roteste volanul total stinga la unele masini) si
continuam sa ne asiguram in oglinzi la traficul pietonal. Daca am lasat rotile drepte continuam
astfel pina vedem in oglinda retrovizoare laterala dreapta suprapunerea minerului partierei
spate pe limita bordurii si ulterior rotim pina la refuz stinga volanul
- Se continua deplasarea cu spatele pina cind bara de protectie a masinii noastre este
paralela cu
bara de protectie a masinii reper (este paralela cu bordura)

E important sa urmaresti cu atentie coltul din fatza al masinii, pentru ca va trece la centimetri
de cealalta masina, si daca faci o miscare putin mai repede decat ar trebui, gata ai si lovit-o.
Acordam prioritatile cuvenite numai la manevra de deplasare pt a pozitiona auto la 45
grade. Dupa ce a fost executata aceasta manevra nu mai avem treaba cu traficul pe banda de
circulatie si ne asiguram la traficul pietonal si la deplasarea cu spatele, etc in oglinzile
masinii...
Avariile se pot folosii in situatia in care prin manevra pe care o faci ,se pune in pericol
siguranta circulatiei.
Nu va chinuiti sa parcati daca nu aveti spatiu de parcare 1,5 lungimea masinii pe care doriti sa
o parcati.
Atunci cand parchezi (prin parcare laterala sau nu) trebuie sa-ti lasi o anumita distanta fata
de cel din fata ca sa poti sa iesi (daca nu faci parcare laterala adica nu ai pe nimeni in spate ci

20
doar in fata si atunci trebuie sa faci acelasi lucru pt ca in spatele tau poate sa parcheze unu
care sa nu-ti lase loc deloc in spate si deci trebuie sa te folosesti doar de spatiul lasat de tine in
fata). Spatiul ideal pe care trebuie sa-l lasi este atunci cand ii vezi rotile celui din fata.
Pentru a nu-l lovi pe cel din spate in cazul de fata,cu mers inapoi se poate face astfel:
- duci imaginar,pe asfalt,o perpendiculara pe bordura care sa treaca fix pe sub bara fata a
masinii
din spate(poti s-o duci cu creta,sa vezi cum stau lucrurile).Cand esti fix cu spatele masinii la
linie,linia asta intersecteaza chederul inferior geamului stanga spate(ma rog,impropriu spus
"intersecteaza,ca dreptele astea sunt necoplanare,e vorba de intersectia "virtuala" in imaginea
pe care o vezi tu) intr-un anumit punct pe care il determini astfel. Bineinteles ca nu te vei duce
fix pana vezi linia aia imaginara ca intersecteaza chederul in punctul determinat,ci mai lasi
putin,ptr siguranta.
- sau mai era un reper,la Logan: e "de rau" atunci cand marginea inferioara a lunetei
depaseste
marginea inferioara a parbrizului celui din spate.Adica atunci and nu-i mai vezi deloc capota
celui din spate urmeaza sa-l atingi,dar si asta depinde de masina din spate,dar in general
merge.
- mai e o solutie:senzori de parcare pentru mers inapoi.

Iesirea din parcare

- iei dreapta/stanga de volan din momentul in care "stalpul B", adica locul de intalnire a usii
din fatza
cu cea din spate, a trecut de coltul celeilalte masini.
- daca vehiculul pe langa care treci are coltul in dreptul rotii tale din spate, atunci nu este
nici un
pericol de a o atinge, indiferent de distanta dintre masini.
- oglinzile laterale? Cand vezi ca distanta scade periculos tot ce ai de facut este sa indrepti
volanul...

Manevrarea schimbatorului la parcare:

Conductorii autovehiculelor imobilizate pe drumurile publice, care se ndeprteaz de

acestea, sunt obligai s acioneze frna de ajutor, s opreasc funcionarea motorului i s
cupleze ntr-o treapt de vitez inferioar sau n cea de parcare dac autovehiculul are
transmisie automat. Este indicat ca masina sa fie asigurata pe timpul parcarii (stationarii) cu
frana de mana si treapta 1. n ceea ce privete avantajul fixrii treptei 1, la imobilizarea
autoturismului staionat, s avem n vedere c n treapta a 5-a este uor a mpinge maina, pe
cnd n treapta 1 este necesar fora cea mai mare de tractare pentru schimbarea poziiei
autoturismului.
Ca regula generala, cand parchezi masina, tragi frana de ajutor si pui intr-o treapta inferioara
sau in marsarier in functie de inclinarea terenului. Pe rampa, adica pe deal in sus pui in viteza
1, iar pe panta, adica pe deal in jos pui in marsarier. n cazul imobilizrii involuntare a
autovehiculului n pant sau n ramp, conductorul trebuie s bracheze roile directoare
(adic s le lase virate i cu volanul blocat).
In caz de iarna poti sa ai surpriza nepalacuta ca atunci cand tragi frana de mana si dimineta
vrei sa pleci ...frana de mana nu se mai elibereaza de pe roti...Motivul ...condensul ...are mari
efecte...Este indicat ca pe timp de iarna la anumite masini sa nu cuplezi frana de mana...poate
sa inghete ...cablul sau chiar sabotii (placutele) ...In cazul in care simtiti aceata situatie ...faceti
manevra inainte ....inapoi...pana la deblocare...Sabotii de frana nu sunt pozitionati pe

21
orizontala ...iar manevra de mers inapoi poate sa-i deblocheze.In cazul placutelor de frana
...puteti folosi ceva alcool pentru deblocare...numai la rotiole din spate...cu conditia sa nu fie
blocat cablul...(hmmm...mecanica asta)
n amenajrile pentru parcare, dac nu se afl pe un drum public (sau n pant), putem s nu
tragem frna de mn, dei aceasta este o frn special pentru parcare, i nu are alt rol

La trecerea de nivel la calea ferata

Anterior de aceasta calci ambreiajul. Daca trecerea e foarte denivelata sau nu este vizibilitate,
opresti inainte de a intra pe sine si pleci cu a 1-a, iar daca se poate trece cu ceva viteza, atunci
incetinesti, retrogradezi si inainte de a trece efectiv sinele eliberezi ambreiajul si incepi sa
accelerezi. In ambele cazuri ideea e (mai ales la inceput, pana te obisnuiesti cu masina) ca
manevra de pornire respectiv eliberarea ambreiajului sa nu se intample PE trecere, ci inaintea
acesteia, ca in cazul in care se opreste motorul, sa n-o faca pe sine.
Trecerea cailor ferate proeminente sau a santurilor transversale se face piezis fara a depasi axa
drumului nu perpendicular, de catre autoturisme, in timp ce camioanele trec drept pentru a nu
solicita sasiul la torsiuni mari si a determina un balans care ar pune incarcatura in pericol.

Schimbarea benzilor

Circulatia se face pe banda 1, iar in functie de viteza si intensitatea traficului folosim benzile
2,3.... cu obligatia de a reveni pe banda 1 cand aceasta este libera.Banda din stanga o folosim
pentru depasire sau pentru virajul stanga. Mai este un caz specificat in lege pe un drum cu 3
benzi pe sens cand veh de pe banda 1 si veh de pe banda 3 vor sa intre simultan pe banda din
mijloc are prioritate veh care vine din stanga de pe banda 3. In rest cel care schimba banda
este obligat sa acorde prioritate celor care circula pe acea banda
Eu cand stiu ca trei sa schimb banda ma asigur sa vad daca VINE cineva de pe banda aia.
Ca sa vina cineva evident trebuie sa aibe viteza mai mare decat a mea. Daca vad ca vine, il las
sa treaca si ma bag. In cazul in care e cineva care merge cu viteza constanta, accelerez, dau
semnal si ma bag imdiat. Apoi mai e cazul in care e plina banda si tu trebuie sa te inscrii sa
faci virajul. In cazul asta de obicei se gaseste cineva sa te lase, daca unu sau 2 au probleme de
comportament cineva tot te va lasa.
Singurul caz in care cel din banda inferioara trebuie sa-ti acorde prioritate este cazul in care si
tu si el vreti sa schimbati banda, in acelasi timp. Atunci, el trebuie sa te lase pe tine sa reintri
pe banda 1 si apoi el sa treaca pe banda 2.
In afara oraselor , unde astia circula cu super-viteze, e o problema sa te incadrezi pe banda
2 ca sa faci un viraj .Asta presupune incetinirea vitezei, incadrare, asigurare, iar ei nu se mai
pot juca cat e drumul de lat, fiind stanjeniti si claxoneza 50 de metri inainte si dupa ce tu ai
facut deja virajul...
Asta cu mersul pe banda I si cand intalnesti un obstacol, incerci sa opresti apoi te bagi pe
banda 2: cineva cu experianta vede din timp ca toti din fata lui semnalizeaza si se baga pe
banda a doua; aia nu se baga de nebuni, inseamna ca ocolesc un obstacol asa ca si tu dai
semnal din timp si incerci sa te bagi din timp pe a doua astfel, in momentul in care ajungi in
dreptul obstacolului tu sa fii demult pe banda 2. Daca esti singur trebuie sa vezi soseaua nu
numai la 50m in fata ta ci sa vezi si mai departe; asa ca vezi din timp obsacolul si treci pe
banda 2 din timp, nu stai pana ajungi in spatele lui, opresti si ii astepti pe banda 2 sa treaca si
apoi te bagi si tu. Si inca ceva: asta cu mersul pe pe banda I si ferirea pietonilor e relativa pt
ca
1. Daca drumul are cel putin 2 benzi si mergi pe banda 1 trebuie sa ai grija de pietoni
obstacole dar esti mai ferit de cei care fac depasiri si intra pe contrasens.

22
2. Daca drumul are cel putin 2 benzi si mergi pe banda 2 (sau ma rog, ultima banda) nu prea
mai ai cum sa-ti sara pietoni sau sa fie obstacole dar esti mai expus depasirilor riscante a celor
care vin din sens invers
3. Daca drumul are o banda pe sens esti expus a tuturor pericolelor de mai sus
Daca esti pe banda 1 si intradevar n-ai loc sa treci printre unul care se baga pe banda dintr-
o straduta laterala si cei care trec pe banda 2, ii dai claxoane pana se da un pic inapoi si apoi
treci.

Plecarea rapida de la semafor (cateva idei pentru a economisi timp):

- la semafor e mai bine sa folosesti frana de serviciu si schimbatorul de viteze scos pe liber
(eventual daca culoarea la semafor e pe cale sa se schimbe, in timp ce incetinesti si opresti
duci mana la schimbator si imediat ce s-au oprit rotile, pui in viteza 1)
- urmaresti si tu semaforul de la pietoni si cand se pune rosu la ei o bagi intr-a I-a ca sa fi
pregatit cand se pune verde (asta daca esti primul la semafor ca daca esti mai in spate o sa ai
timp sa o bagi in viteza)
-cand se apropie ultima masina careia trebuie sa-i acorzi prioritate, incepi sa ridici din
ambreiaj, iar cand a trecut, nu mai ai mult de ridicat, accelerezi si ai plecat.
- ca sa pleci cu scartit de roti apesi ambreiajul pui a 1-a si in loc sa lasi usor ambreiajul si sa
apesi usor acceleratia bagi mai tare in acceleratie

Cum se procedeaza intr-un sens giratoriu?

Un sens giratoriu nu este altceva decat un drum cu prioritate care incepe in A si se termina
tot in A, si in care din dreapta patrund drumuri secundare! Prioritate au cei care se afla deja in
sensul giratoriu. Cel care urmeaza sa patrunda intr-un sens giratoriu trebuie doar sa le acorde
prioritate celor care vin din stanga lui. Semnalizarea este obligatorie numai la schimbarea
benzi sau la iesirea de pe acest drum. Daca pastrez banda in giratoriu voi semnaliza dreapta la
iesire obligatoriu, restul sunt recomandari.
NU se semnalizeaza obligatoriu deci intrarea in sensul giratoriu (la fel cum nu se
semnalizeaza in curbe). S.g. este un drum cu sens unic, asadar nu se poate patrunde in el decat
spre dreapta. De principiu NU este obligatorie semnalizarea stanga atata timp cat se urmeaza
s.g., ci doar dreapta la iesirea din el! ns daca nu iesi pe prima strada la dreapta atunci trebuie
sa te apropii de centrul sensului giratoriu, urmand sa revii pe banda 1 inainte de strada ta.
Intrnd n intersecia cu sens giratoriu, cei care vireaz pe prima strad la dreapta
semnalizeaz numai la dreapta iar cei care vor vira pe alt drum semnalizeaz la stnga, se duc
spre partea dreapt a centrului interseciei i apoi semnalizeaz la dreapta orientndu-se spre
drumul pe care l urmresc. Ideea e urmatoarea: intri cam in linie dreapta in sensul giratoriu si
nu executi viraj, deci la intrare nu ar fi problema dac nu semnalizezi. Dar daca intri pe banda
1 a sensului giratoriu si apoi te duci pe 2 sau pe 3, semnalizezi stanga, firesc. (sau intri pe 2
dar te duci pe 3).
Care ar fi aadar avantajele semnalizrii:
Rostul semnalizarii stanga in timpul mersului prin sensul giratoriu ar fi sa arate celor din
spate i eventual chiar celor din fa care vor s intre n giratoriu ca nu o iei pe urmatoarea
iesire la dreapta din intersecie ci mai mergi, pentru ca ceilai sa nu aiba probleme cu tine.
In sensul giratoriu cu trei benzi se acorda prioritate la schimbarea benzii:
Unul circula pe banda a doua in giratoriu, celalalt circula pe banda intai in giratoriu. Cel de
pe banda a doua face dreapta, cel de pe banda intai isi continua deplasarea in sensul giratoriu.
Nu se pune problema de prioritate de dreapta... e ca si cum pe un drum drept, cel din stanga ta
trage dreapta: corect e sa semnalizeze dreapta... sa astepte sa poate intra pe banda intai si apoi

23
sa faca dreapta.

Intoarcerea la linia de tramvai simpla

Va asigurati daca manevra este permisa...ATENTIE la indicatoare si marcaje. Incadrare

corespunzatoare, banda 2 sau banda 3 dupa caz, semnalizarea intentiei de a schimba directia
de mers deci semnal stanga. Asigurare in oglinda retrovizoare si inceperea franarii lente pana
la oprirea auto. Nu intrati pe linia de tramvai. Asigurati-va in oglinda laterala stanga pentru a
observa traficul (tramvai in circulatie sau bezmetici intrati in depasire pe linia de tramvai), si
acordati-le prioritate. Observati si traficul din sensul opus (nu uitati sa acordati prioritatea de
dreapta). Daca totul este ok puteti incepe manevra de intoarcere. Puteti selecta oricare intre
benzile libere. Elegant ar fi sa ne incadram pe banda 3, iar pe urma sa selectam banda dorita
pentru a circula in directia stabilita.

Intoarcerea la linia de tramvai protejata

Observarea indicatoarelor si a marcajelor. Se poate executa doar la intersectie si si se executa

precum o intoarcere in intersectie. ATENTIE executati manevra imediat dupa trecerea de
pietoni acordand prioritatile cuvenite.

Intoarcerea la scuar

Fie o executi din banda 3 imediat ce incepe scuarul, iar incadrarea o faci pe banda 1 daca e
libera 2 sau 3 dupa caz, fie exista marcaje ce te indruma ca sa executi manevra catre sfarsitul
scuarului (cum ar fi normal). Nu uita in cazul in care executi manevra de intoarcere la scuar sa
te opresti sa te asiguri si sa acorzi prioritatile cuvenite.

Urcarea coborirea pantelor

De obicei se urca o panta cu a 2-a sau a 3-a...da daca e f inclinata cu 1-a.

Cind cobori o panta abrupta aplici regula cu in aceeasi viteza ca la urcare, coborind in frana
de motor. Cind cobori in treapta a II-a mai intai franezi pana pe la 10 km/h si apoi schimbi in
treapta respectiva, ulterior din cand in cand mai pisti putin frana, fara sa apesi ambreiajul. Nu
e nici o problema daca se mai ambaleaza motorul, isi revine daca actionezi usor frana.
E de preferat sa nu schimbi viteza in rampa, dar daca o faci se face tot in functie de turatie,
doar ca va fi o turatie mai mare decat pe plan orizontal.
- in general pe rampa (ca si atunci cand masina este incarcata) trebuie sa ai o turatie mai
ridicata, pentru a permite motorului sa dezvolte o putere suficienta ptr invingerea fortelor care
se opun deplasarii.
- daca stii sa "ataci" rampa si nu e excesiv de lunga/inclinata poti sa o urci si cu a-4-a: totul
e sa ai demaraj la intrarea pe rampa.Mai exact trebuie sa ai turatie mare in zona de cuplu
maxim la intrare - deci vezi ca urmeaza rampa si iti faci demaraj accelerand. Se pot astfel urca
rampe ce-I drept nu foarte lungi astfel si cu a 5-a.
- daca ai intrat cu o treapta nepotrivita si vezi ca scade turatia sub o anumit valoare sau
simti ca nu mai trage dai treapta inferioara. Important este sa schimbi rapid, ca daca adormi
schimband treapta inferioara masina pierde rapid din viteza si te trezesti ca-i subturata si in
treapta inferioara si motorul tinde sa se opreasca/inaintezi cu viteza melcului. La retrogradare
pe rampa apesi acceleratia putin inainte de cuplarea ambreiajului chiar destul de ferm. (cu
exceptia cazului in care cu adevarat vrei frana de motor, cand evident nu vei mai apasa
acceleratia la ridicarea ambreiajului, ba chiar vei apasa frana/functie de situatie/cat de mult

24
vrei sa reduci viteza)
- schimbarea "in sus" se face la o turatie mai ridicata decat pe teren drept.

La urcarea pantelor usurinta de pinde si de tipul constructiv: Cele mai bune cataratoare
sunt masinile cu tractiunea pe toate cele 4 roti si motorul pe spate > cele cu motorul si
tractiunea pe spate > motor pe fata + tractiune pe spate > motor + tractiunea pe fata (la care
urcarea se poate face cel mai bine mergind cu spatele inainte. La cele cu tractiunea pe spate
este exact invers, deoarece usurind greutatea repartizata pe spate datorita inclinarii masinii,
aderenta scade si se poate produce patinare)

La urcarea pantelor folosirea treptelor de viteza inferioare are avantajele urmatoare:

- consum redus de benzina
- uzura mai mica la motor evitind fortarea la turatii joase
- zgomot mai mic, trepidatii reduse
- posibilitatea de a face un demaraj mai puternic in caz de nevoie
rezerva mare de putere disponibila

Cum se urca o rampa alunecoasa: trebuie sa ai oarecare avant la baza rampei si sa eviti sa
opresti in rampa ptr ca s-ar putea sa nu mai pornesti. Iarna, daca nu ai cauciucuri de iarna
eventual tractiune 4x4 nu te aventurezi. Daca totusi poti sa urci nu brusca comenzile, nu
accelera prea puternic si schimba in treapta inferioara.

Sa zicem ca avem de urcat/coborat o rampa/panta pavata cu piatra cubica si plina de gropi

si denivelari.Cum e mai bine sa se procedeze pentru a "menaja" cat mai mult masina? Incet de
tot. Chiar si in vieza 1 daca e foarte prost drumul, numai sa ai grija sa nu o turezi prea tare, ca
intr-a 1-a sare foarte usor turatia, iar daca e lunga rampa, poate sa se cam incalzeasca. Dar
cred ca poti sa urci in a 2-a. La coborare strict pe frana de motor, e foarte important sa nu
franezi in groapa.

Urcarea/ coborirea bordurilor

Cu viteza foarte mica, si nu se urca cu ambele roti din fata in acelasi timp, find mai bine sa vii
sub un unghi si sa urci pe diagonala bordurile astfel ca rotile sa o faca pe rind. Iti trebuie putin
avant, o viteza cam de 3-4 km/h este de-ajuns pentruca bordurile sa poata fi urcate cu ajutorul
inertiei masinii. Vii in viteza dar faci mai mult rau masinii, sau turezi pe loc cu roata langa
bordura,cu ambreiajul patinat (care cam dauneaza) ? Trebuie sa ai asadar initial macar 50 cm
intre roata cu care vrei sa urci si bordura.
Coborarea poti sa o faci la fel, pe diagonala, cu franarea ca la gropi, optional poti frana
daca ai viteza f mica si in momentul in care coboara roata.

Circulatia in coloana

1. In coloana nu mentineti masina in viteza si nu mentineti apasat ambreiajul.

2. Mentineti o distanta apreciabila fata de cel ce se afla in fata voastra. ( in caz de
nevoie sa puteti vira si sa treceti in siguranta, fara alte manevre pe o alta banda, nu veti savura
noxele celui din fata si evitati o supraincalzire a motorului)
3. Evitati a va pozitiona cu automobilul catre axul drumului ca sa vedeti ce se intampla
in fata ( daca fiecarea ar fura cate 25 cm din banda ca sa vada ce e in fata ...atunci va dati
seama ce se intampla).
4. Pastrati-va calmul.

25
 5. In cazul in care cel dintr-o banda alaturata semnalizeaza intentia de a parasi banda (a
schimba directia de mers), permiteti acest lucru chiar daca aveti prioritate.
6. Plecarea de pe loc trebuie facuta lin si fara bruscari ( evitati consumul de carburant
uzura ambreiajului si oprirea in siguranta), trebuie doar sa tineti minte sa tineti ambreiajul pe
loc cand masina incepe sa se miste si sa-i dati drumul dupa cateva secunde cand vedeti ca s-a
pus in miscare.
7. Puteti rula si in treapta 1 de viteza cu ambreiajul ridicat si viteza redusa. Chestia asta
merge fara acceleratie si chiar si in panta usoara, pe orice masina. Turatia motorului trebuie sa
fie un pic mai mare decat cea de relanti. Ambreiajul il apasati si il mai ridicati mai mergeti iar
apasati etc., asta nu e uzura foarte mare, dar sa mergeti incontinuu cu el apasat la jumate nu e
bine deloc!
8. In cazul in care coloana este mare si se deplaseaza foarte greu si incet puteti opri
motorul si introduce maneta schimbatorului in viteza 1
9. Nu uitati ...NU CLAXONATI !!! SI NU INJURATI !!!
Folosirea luminilor

Faza de drum se schimba cu cea de intilnire cind lumina tinde sa ajunga la portbagajul
celui din fata ta.

Anticiparea si conducerea preventiva

Conducerea preventiva reprezinta comportamentul rutier al conducatorului de vehicul si al

pietonilor care asigura evitarea producerii unui accident, prin anticiparea situatiilor care pot
genera accidente, prin evitarea actiunilor incorecte ale partenerilor de drum si de adaptare a
modului de deplasare la conditiile atmosferice , de vizibilitate, de drum si de trafic.
Deasemeni implica alegerea celei mai bune solutii pentru iesirea cu minimum de consecinte
dintr-un accident care nu a putut fi evitat in nici un fel.
Dupa toate acestea trebuie sa tinem seama si de profilul psihologic al individului.
nceptorul se deprinde s-i creeze situaii favorabile concentrrii ateniei, raportndu-se
totodat la prevederile regulamentare.
Cond preventiva urmareste
1. Caracteristici de comportament (trsturi de personalitate, tipuri de conductori auto,
obiective urmrite la formarea conductorilor auto)
2. Adaptarea modului de deplasare in funcie de condiiile specifice
3. Identific situaiile periculoase d.p.d.v. al pierderii aderenei i vizibilitii
4. Contientizeaz existena factorilor de risc
Elementele conducerii preventive
cunotine teoretice i practice: normele de circulaie rutier/ conduit preventiv,
tehnicile de conducere n siguran, efectele negative asupra conducerii generate de starea
psihic
prevederea: capacitatea conducatorului de a anticipa situaii care ar putea deveni
periculoase
- imediata (deduci in timpul conducerii);
- indepartata (inainte de a pleca la durm)
vigilena: capacitatea conducatorului de a observa si de a fi atent permanent la tot ce
se intampla in jurul lui.
- drum (stare, semnalizare, geometrie)
- ceilali participani la trafic
- autovehiculul pe care l conduce (aparatura de bord, zgomote)
judecata: capacitatea conducatorului de a analiza situatiile din trafic si de a gasi cele

26
mai bune solutii la problemele care se ivesc pe parcurs.
- prompta ;
- rapida ;
- selectiva
ndemnarea: capacitatea conducatorului de a executa in mod corect, in siguranta si
rapid manevrele autovehiculului

Timpul de reacie
In condiii normale este 1,5 secunde. La un conductor auto nceptor creste la peste 3
secunde
Depinde de:
starea psihica/ emoionala
vrsta , starea de sntate
consumul de alcool, medicamente, droguri
oboseala, lipsa somnului
complexitatea si numrul de stimuli
< Tr este mai mare in cazul stimulilor neateptai
< Tr este mai mare cu cat informaia este mai ampla si mai complexa

Tehnica de rezolvare a problemelor de trafic cuprinde 5 etape:

sesizarea = capacitatea de a privi, vedea, observa i culege informaii formarea
ipotezei
Se face n mod activ (se caut, se urmrete,se detecteaz informaii) sau pasiv (ateapt s
vad ce se ntmpl)
Metode de a sesiza de a detecta pericole:
privete n faa vehiculului regula celor 15 secunde
pstreaz imaginea global a situaiei
menine ochii mobili
pstreaz o soluie de rezerv
se asigur c este vizibil
identificarea = capacitatea de a nelege semnificaia informaiilor sesizate i legtura
acestora cu propria persoan ca participant la trafic
Dac este atent i corect, conductorul auto poate observa i identifica orice situaie din
trafic.
Tehnicile de identificare rapid a obiectelor i fenomenelor, precum i nelegerea raporturilor
lor cauzale se capt prin educaie i experien.
prevederea = anticiparea mental a evoluiei evenimentelor i elaborarea, pe aceast baz a
variantelor comportamentale corespunztoare situaiei date
Presupune cunotine teoretice i un registru amplu de soluii corespunztoare diverselor
probleme
decizia = procesul psihic care determin alegerea unei variante comportamentale ca soluie
concret a problemei de trafic
execuia = punerea n practic a soluiei decise acionarea comenzilor

Situaii periculoase
Variaii de aderen
Scderea vizibilitii
Oboseala
Obinuina

27
 Accidentul de circulaie (definiie, legturi de cauzalitate)..... (paragraf de completat)

Cauzele principale ale accidentelor auto sunt in ordinea importantei urmatoarele:

- imprudenta
- lipsa de experienta
- conditia fizica necorespunzatoare a conducatorului auto
- drumuri sau puncte periculoase
- starea tehnica deficienta a masinii
- semnalizarea stradala insuficienta sau gresita.
Frecventa maxima a accidentelor este in amurg. In primele 15-20 minute de mers se
produc cele mai
multe accidente.
Securitatea pasiva a masinii devine mai slaba pe masura ce masina imbatrineste.
Coliziunea frontala are cele mai grave consecinte, a se evita pe cat posibil patrunderea pe
contrasens pentru ca se aduna vitezele celor doua masini.

Obiective urmrite n adaptarea modului de deplasare (paragraf de completat n

continuare)

Dan1972's Golden Rules

Cand ma urc la volan sunt calm si stapan pe mine. Las orgoliile puerile si conduc bine si
sigur.
Conduc numai pe ceea ce vad, nu pe presupuneri sau banuieli, .
Privesc in toate oglinzile si in unghiurile moarte la fiecare plecare de pe loc.
Merg cu viteza potrivita dupa vizibilitatea pe care o am. Viteza mea mi permite s vad
toate semnele de circulatie, marcajele si semafoarele. Mereu pot opri in siguranta.
Privesc mult in fata masinii si baleiez cu privirea mult dincolo de marginile laterale ale
drumului.
Stiu permanent ce se intampla in spatele si in lateralele masinii mele.
Iau curbele cu viteza adecvata pentru a putea vedea orice obstacol apare si a putea opri in
siguranta. Iau curbele corect, pe sensul meu de mers.
Trec prin intersectii cu viteza redusa si privesc in dreapta si in stanga dupa orice obiect ce ar
putea intersecta traiectoria mea. La virajele de pe stradutele inguste ma asigur la perfectie,
elimin orice risc
Cand merg cu spatele ma asigur la perfectie si merg incet.
Dozez franarea, dupa necesitati.
Intuitia imi da cele mai bune solutii mereu
Imi propun s mi perfectionez mereu capacitatea de a anticipa traficul
E greit s ai senzaia c permanent ai lucrurile sub control. Poi s fii tu supertare, tot se
ntmpl s ai momente de scdere sau pierdere a aderenei. Iar dac vrei s sari capra nici un
sistem nu poate s te mpiedice, ele nu snt fcute s corecteze erorile umane ci doar s
amelioreze efectele lor.
Principii:
1. Indicatoarele sunt niste bucati de tabla. Zebra e o vopsea data pe asfalt. Semafoarele sunt
niste becuri colorate ca alea de pom. Sa ne gandim la acest lucru. Indicatoarele si semafoarele,
in sine, nu-ti ofera nimic. Doar conventiile dintre oameni, privitoare la acestea, ne fac sa
calatorim intr-o oarecare siguranta cand ne ghidam dupa conventiile respective, stranse in
articole de lege. Conveniile ns nu sunt inviolabile iar sigurana noastr cere s anticipm pe
ct posibil nclcarea lor de ctre celali.

28
2. Desi pare aproape indestructibila, masina e o tabla destul de ordinara, conceputa sa fie
slaba, sa se deformeze la impact, sa absoarba socurile.Orice lovitura a masinii de un corp dur,
chiar si la 20 de km pe ora inseamna daune importante. Deci bani aruncati, nervi, timp fara
masina, carnet suspendat.
3. Masina are o tona cel putin. Un om are pana in 100 si ceva de kg. In fine, majoritatea. A
atinge oasele si
carnea unui om cu o tabla de o tona, chiar si cat numai ai pornit masina, inseamna poate chiar
a-i lasa probleme de sanatate pe viata. Nu pleca de pe loc niciodata, nici in ambuteiaje cand te
misti doar 2 metri, fara sa te uiti in oglinzi si in unghiurile moarte.
4. Ideea N-ARE CE SA VINA e paguboasa. Are ce sa vina de peste tot. Si cand esti pe
sens unic poate sa vina cineva din sens opus care ori nu a vazut semnul ori nu e interesat de el,
poate sa apara ceva de oriunde. Nu te uita de cateva ori si o sa te convingi.
5. Esti langa casa, te-ai relaxat. Gresit. Poti sa te relaxezi cat de cat numai dupa ce masina
este incuiata si te-ai indepartat de ea. Multe probleme pot aparea in locurile pe care le cunosti
la perfectie. Pe langa bloc, pe stradutele pe care ai copilarit, etc. Stii fiecare piatra, stii
semnele pe de rost, stii toate unghiurile, poti merge cu ochii inchisi. Dar, surpriza: pentru unii
locul e nou! Nici cand ai oprit masina nu te-ai relaxat, caci trebuie atentie, dupa cum stim, si
la deschiderea portierei. Nu e bine sa o deschizi peste un scuterist sau sa-i dai cu ea in cap
unui copil cand trece ma-sa pe langa tine cu el de manuta.
Mai in gluma, mai in serios : Cand stii ca ti-a intrat in sange sa te asiguri si sa mergi
preventiv?
- Cand constati ca atunci cand mergi pe jos, prin aglomeratie sau locuri speciale, cum ar fi
scari intortocheate, colturi, mergi ca si cum ai fi cu masina. La fiecare schimbare de directie
arunci ochii intr-o parte si peste umar, cand faci "depasiri" te asiguri si mai bine, te uiti mult
inainte sa vezi pe ce culoare sa o iei, te uiti unde trebuie sa ajungi cand ai de facut un "viraj",
nu dai coltul ca orbetele ci usor, uitandu-te daca nu vine careva in fuga si sa dea peste tine,
etc.

nainte sa va urcati la volan

- Actele ...uitati-va bine sa le aveti la voi.
- De fiecare data cind se foloseste masina este bine sa aruncam o privire la cauciucuri.
- Daca avem un drum de facut trebuie sa ne stabilim traseul , sa ne asiguram ca autovehiculul
este in stare buna de functionare , ca este dotat cu tot ce ar avea nevoie , si nu in ultimul rand :
sa ne odihnim foarte bine inainte de a pleca undeva , fie si pana in oras.
- Este recomandabil la vreme de noapte sa nu pleci singur
- Atentie la parasolare fiindca pot masca anumite indicatoare. Nu se recomanda agatarea de
parbriz sau de geamul din spate de jucarii miscatoare sau fixe deoarece distrag atentia,
impiedica vizibilitatea la depasire si dezobisnuiesc conducatorul auto de uitatul in oglinzile
retrovizoare.
- Se recomanda bavete de cauciuc inapoia rotilor pentru a reduce stropirea celor din spate
- Nu se recomanda bagaje pe acoperis: scad stabiliatatea masinii ridicind centrul de greutate si
cresc consumul de combustibil.
- In portbagaj, bagajele cele mai grele se pun cit mai jos. Nu se pun toate greutatile si nici 2
persoane grele pe aceeasi parte a masinii.
- Portiera este reper dimensional pentru distanta laterala de siguranta fata de alt autovehicul

Ce face un om experimentat cind se aseaza prima data la volanul unei masini pe care nu o
cunoaste ?

- Intri in masina, asezi scaunul in pozitia corecta astfel incat cand intinzi mana stanga si o

29
asezi pe partea superioara a volanului sa stea pe volan incheietura mainii. ncerci jocul
volanului. Te uiti in toate oglinzile si le pozitionezi pentru tine. Te uiti la pedale si executi de
cateva ori miscarea de ridicare a piciorului de pe acceleratie si mutarea pe frana. Dupa ce
consideri ca ti-au intrat in obisnuita miscarile functie de distanta dintre pedalele respectivei
masini, treci la etapa urmatoare.
- Te uiti la schimbator, vezi daca te pricepi care sunt vitezele, daca nu, intrebi. Dupa ce ai
aflat, tot cu masina fara motorul pornit, apesi ambreiajul si schimbi in toate vitezele de mai
multe ori, ca si cand ai merge. Asta fiindca fiecare masina are chichitele ei si te poti trezi ca ai
pornit si nu-ti intra intr-o viteza. Deci apesi ambreiajul si 1-2-3-4-5, 4-3-2-1- punctul mort.
- Dupa ce ai vazut cum e cu vitezele, pornesti masina. Cu schimbtorul in punctul mort te joci
putin cu acceleratia, de cateva ori, urci la 2000 de ture, lasi la 0 iar urci si tot asa, sa fii
obisnuit cu acceleratia.
- Apoi pornesti. Cum ai pornit, mergi o bucata scurta si dupa ce ai o oarecare viteza, sa zicem
un 30km/h ciupesti frana sa vezi cum reactioneaza. Repeti de cateva ori aceasta miscare pana
simti frana.
- Si apoi drum bun!

Plecarea corecta de pe loc:

a) intorci capul in partea dreapta, cu coada ochiului acoperi unghiul mort
b) urmatoarea oprire a privirii, din miscarea capului, este in oglinda din dreapta
c) urmatoarea oprire a privirii este in oglinda din interior
d) apoi oglinda din stanga
e) apoi unghiul mort din stanga
Deci, la fiecare plecare de pe loc se face aceasta rotatie a privirii. Dupa un timp, rotatia
completa a privirii prin unghiurile moarte si oglinzi intra in reflex, nu mai necesita niciun
efort. Si merita! Acest obicei ajuta mai ales in cazul mersului prin locurile foarte aglomerate
unde e o adevarata nebunie si intr-o zi iti aceast deprindere i poate salva masina sau viata
ori sanatatea unui pieton/motociclist/biciclist si pe tine te poate scapa de parnaie si probleme
de constiinta.
Atentie la cazurile speciale, cand sa zicem masina este intr-o curba, sa spunem la dreapta,
poti fi pe trotuar, orientat cu botul masinii pe directia de mers si sa vrei sa iesi in strada, iar in
spate se face o strada, sau o bretea care vine din dreapta. O simpla privire in unghiul mort din
stanga nu asigura vizibilitatea necesara ca sa-i vedem pe cei care vin repede din spate.
Intoarcem capul mult, ne uitam si prin luneta si ne asiguram ca am vazut cat trebuie. Pot
aparea si alte cazuri, de aceea la volan se mai si gandeste functie de locul in care suntem.

Reducerea "unghiului mort"

Oglinzile trebuie reglate cat mai spre exterior pentru reducerea la maxim unghiului mort.
Fiti foarte atenti cand schimbati banda,depasiti,etc la motociclisti aflati in unghiul mort! Pe
aia nici nu trebuie sa-i acrosezi,e suficient sa le tai calea si sa-i dezechilibrezi si ajung in sant.
Daca in oglinzi mai devreme ai vazut o masina si peste 20 de sec n-o mai vezi te mai
asiguri o data ca poate e in unghiul mort.
O chestiune esentiala, folosita in oras dar si pe autostrada: uitat in oglinda retrovizoare, in
cele laterale si peste umar (treci pe banda din stanga te uiti peste umarul stang,, si vrei la
dreapta, ibidem) In felul asta acoperi unghiul mort.
Ptr reducerea unghiului mort nu stiu o solutie mai buna decat o asigurare temeinica , asa
cum a mai zis cineva : sa dai si cu ochii peste umeri in functie de manevra pe care vrei sa o
faci.
Exista masini cu dotari Super- , extra-, etc.....care au senzori ce te avertizeaza de distante si

30
unele in functie de distantele dintre masina ta si alte obiecte/masini din jur. Insa ceea ce ne
putem permite : o secunda , timp in care aruncam o privire peste umeri , este suficienta.
Exista oglinzi panoramice care se pun peste sau in locul retrovizorului central dar
utilizarea lor este obositoare pentru sofer.

Variatiile de aderenta

Localizare:
- acolo unde drumul este mai tocit/ lustruit: viraje, intersectii, zone cu trafic intens, zone de
frinare, etc
- acolo unde drumul este acoperit cu praf: durmuri de tara, linga santiere, pe marginile mai
putin umblate
- acolo unde sunt raspinditi lubrefianti: statii de autobus, linga cai ferate sau statii de utilaje
agricole, etc.
- pe drumuri umede (ploaie, etc)

Condiii:

Pornirea de pe loc / demaraj: plecare cu treapta a II-a pt. a micora puterea n roi;

Patinarea pe carosabil acoperit cu polei, mzg, ghea: nu se accelereaz

Acvaplanarea
Pierderea controlului direciei datorit vitezei mari pe carosabil ud ce conduce la
ruperea aderenei datorit pierderii contactului dintre roat i sol.
Evitarea se face prin reducerea vitezei i folosirea anvelopelor fr grad mare de uzur.
Deasemeni se folosete frna de motor i se manevreaz uor direcia.

Mersul debreiat - reduce aderenta rotilor

Ocolirea unor obstacole neprevzute aprute brusc

Atentie la
- grupurile de persoane (inclusive cele de pe refugiile de tramvai): copii care tisnesc printre
picioarele
adultilor sau adulti care fac un pas inapoi ferindu-se de gesturile altora
- turmele de cai din care pot tisni minji care sa taie soseaua
- turmele mari in care daca intram ne putem distruge masina: mai bine asteptam 2-3 minute
pina
traverseaza soseaua
- nu e bine sa te bazezi numai pe semnalizare cind faci o manevra, invariabil trebuie sa te
asiguri
correct
Soselele cu circulatie redusa prezinta risc mai mare pentru
- copii
- animale nepazite/ speriate/ neobisnuite cu autovehicolele
- pasari domestice care traverseaza soseaua in zbor la sol sau in mers
Ocolirea unor obstacole aprute brusc
Manevrele brute conduc la derapaj i rsturnarea autovehiculului
Este necesar intervenia controlat, orice manevr presupune i redresarea acesteia
Frnarea se face scurt pentru a evita blocarea roilor, apoi se ocolete

31
Virajele
Taierea virajelor duce masina pe sensul opus.
Suprafata transversala maturate de masina in curbe este mai mare decit cea in linie dreapta,
astfel ca masinii ii trebuie la viraje o largime mai mare de drum.
In viraje daca rotile din spate dau o deriva mai mare decit cele din fata masina
supravireaza, iar daca cele din fata produc o deriva mai mare atunci subvireaza. Deriva se
poate transforma in derapaj sau invers, in functie de gradul de aderenta al drumului. Fara
pasageri in spate masina subvireaza, iar cu pasageri poate supravira (se poate compensa
marind presiunea in pneurile din spate la supraincarcari)
Suprainnaltarea mediana a soselei (bombamentul) constituie un avantaj in cazul virajelor la
dreapta (reduce riscul de derapare) si un dezavantaj (creste riscul) in cazul celor la stinga.
Apare o oarecare compensare datorita faptului ca virajul la stinga se face cu o raza mai mare,
la dreapta fiind mai strins.
Atentie la viraje pe drumurile cu o singura banda pe sens, mai ales la cele lipsite de
vizibilitate: cel din fata poate taia virajul incalcind marcajul lontgitudinal median, iar spre
acostament latimea poate fi redusa de o gramada de pietris sau de un grup de persoane.
Tehnica efecturii virajului
o reducerea vit. nainte de curba
o adaptarea vit. la gradul de dificultate al curbei
o pstrarea vizibilitii
o pstrarea unei rezerve de putere pt. o buna stabilitate
o rotirea uoar a volanului n direcia de deplasare a punii
o evitarea frnrii brute, a bruscrii direciei i folosirea lanurilor
antiderapante
o meninem uor i constant pedala de acceleraie pe tot parcursul curbei, urmrind astfel s
nu intervin cumva frna de motor i accelerm uor cand ajungem in varful curbei

Viteza
Viteza corecta este aceea care iti permite sa procesezi toate informatiile de care ai nevoie
pe segmentul de drum si in situatia in care esti.
Intr-o zona necunoscuta mergi mai incet si te uiti dupa indicatoare
If vizibilitate < 50 m nu depasesti si reduci viteza.
Este preferabila reducerea vitezei in panta, pe poduri/ viaducte
Este bine sa conduci astfel incit sa poti opri pina unde vezi soseaua libera. Regula de fier:
Nu accelerezi decat in masura in care portiunea pe care ai vizibilitate e acoperita de
capacitatea de a frana pentru viteza respectiva. Mai bine ajungi 10 minute mai tirziu decit
niciodata.

Exemplul 1:
Mergi pe banda 2, intr-o coloana de cateva masini, pe banda 1 e un troleibuz care se apropie
de statie, iar in fata lui vezi ca e liber. Iti faci socoteala ca dupa troleibuz o sa intri imediat in
banda 1 si o sa iei toata coloana, caci e libera deh, vezi ca e liber.Deci pui semnalul, doar esti
un conducator ok, si dupa troleibuz intri accelerand. Buf! BUBA.
Ce s-a intamplat? Un imbecil mergea pe contrasens. E drept, incet, dar mergea.
Exemplul 2:
Mergi pe banda 2, 1 e mai libera. Un tip din fata ta se baga pe 1 si ii trage forje. Ce, tu esti
mai prost? O iei dupa el si blana, blana, blana, blana, pe langa prostii care abia se taraie pe
banda 2.Dupa curba POC, iar BUBA.
Pe banda 1 era oprit un camion de la lucrari publice, semnalizat doar cu un popic aflat la 3

32
metri de el.

Manevrele
Trebuie sa ai in minte cind faci manevre cele 4 principii: asigurare, semnalizare, prioritate
si incadrarea in timp si spatiu.
In mers nu te bazezi pe semnalizare numai, ci asociezi asigurarea temeinica.
Nu e bine sa mergi pe muche de cutit niciodata: nu conduci la limita posibilului in curbe,
intersectii si mai ales in depasiri.
Trebuie sa-ti arunci ochii si sa vezi lucrurile cu mult inainte.
Trebuie sa gandesti nitel fazele dinainte, dar sa le gandesti bine.. apoi sa cunosti cat de cat
masina, cat poti sa te bagi cu ea. Sa stii bine dimensiunile, sa-i dai blana pe niste stradute
libere cand ai ocazia si sa vezi cum se comporta la 3-5 mii de ture, apoi fa niste franari sa vezi
si cu alea cum e si cat te tin. Te ajuta mult chestiile astea sa-ti faci niste repere despre ce poti
si ce nu poti sa faci.
E bine sa invatam sa nu ne uitam "sub nas" in timpul mersului ci mult inainte, ca sa putem
anticipa ce se va intampla.
Nu te obisnui ns ca in mers pe drumurile mai lungi sa te uiti pierdut in fata si sa te doara
in fund de ce se
intampla in spate. Asta te poate costa viata. Chiar daca banda ta e libera cat vezi cu ochii, sa te
uiti frecvent in oglinzi. Sa stii tot ce se intampla in spatele tau si creierul tau sa analizeze
aceste informatii functie de traficul de pe sensul opus si de pe strazile care dau pe sensul tau
de mers.

Exemple
1) Tu poate mergi linistit cu 80-90, ai banda libera cat vezi cu ochii, te gandesti departe si
din spate
vine unul cu 200, din sens opus vine un tir, el se vrea sa se bage in fata ta la mustata, tu habar
n-ai ce se intampla si te agata.
Daca l-ai fi vazut venind te pregateai, poate te trageai putin dreapta si scapati amandoi.
2) Vii pe banda 1 si urmeaza sa faci la dreapta peste 100-200 de metri. In fata ta pe banda
nu e nimic. Esti
primul, esti smecher in sfarsit. Asa ca ii dai in goarna sa castigi 3 secunde. Treci pe langa un
autobuz care merge linistit pe banda 2. N-ai nicio treaba, interesul tau e sa treci de intersectie
repede. Te apropii de intersectie, esti un meserias si te uiti dupa locul unde vei face la dreapta,
sa stii ce si cum, si deodata ZDRANG! Te trezesti in copac. Soseaua avea 3 benzi si o
domnisoara super cu un Tuareg nou-nout luat de prietenul ei arab a venit brusc de pe banda 3,
prin fata autobuzului si te-a ciufulit. Rau de tot.
Ce trebuia sa faci? Sa nu treci ca vantul prin dreptul autobuzului care iti obtura vederea
asupra benzii 3, iar cand treceai de el intai te uitai daca nu vine tare ceva de acolo din banda 3
si pe urma te uitai in dreapta.
3) Mergi pe 2, pe 1 nu e nimic, urmeaza sa faci la dreapta, pui semnal sa schimbi banda pe
1 si linistit ca nu e
nimic intri direct in banda, adica adanc, nu gradat. De pe 2 sau chiar 3, de undeva mult din
spate vine un X6 intra direct pe 1 cu 110 la ora si te spulbera.
4) Sa zicem ca vii pe banda 2. Pe banda 1, mai in departare, vezi o masina oprita cu
avariile, care blocheaza
banda. Dupa acea masina, la o oarecare distanta, tu vrei sa faci dreapta. Vezi ca dupa masina
oprita cu avariile nu mai e niciun obstacol, asa ca iti faci socoteala sa intri imediat, la 1 metru
in fata ei. Pui semnalul in apropierea ei, te asiguri, cand stii precis ca nu mai are loc nimeni sa
intre printre voi, pac intri in banda 1. SI POC: Imbecilul cu avariile puse a plecat deodata de

33
pe loc.
Daca lasai 10 metri dupa ce treceai de el si intrai in banda 1 cand il vedeai in oglinda
scapai.
Merita sa faci asta, chiar daca uneori o sa se intample sa pierzi o pozitie, ca o sa se bage altul
imediat pe banda 1. Nu-i bai. Intri la sigur dupa 2 secunde.

Cnd ai n faa ta un trailer care ncetinete i bag semnal:

- spre stnga: nainte de a vira pe banda inferioar ca s-l devansezi, casc ochii i vezi dac
nu cumva n dreapta se desprinde vreun drum !. Se poate ntmpla ca trailerul s se angajeze la
stnga pentru a vira optim spre dreapta, uneori fr s se mai complice n timpul manevrei cu
schimbarea semnalului de la stnga la dreapta. Atenie mare: virajul la stnga se produce mai
lent dect cel spre dreapta, iar remorca v va mpiedica s vedei la nceput cum cabina face
rondou spre dreapta ! Ignorarea unei astfel de posibiliti se poate termina tragic, virnd spre
banda inferioar pentru devansare luai din plin accelerare n bot cabina trailerului....
- valabil este i reciproca, fericit vezi cum nenea cu trailerul se duce de pe benzile superioare
pe banda 1 i tu calci acceleraia, pentru a vedea cu groaz cum cabina apare cu un hocus-
pocus drept n faa ta, angajat perpendicular pe direcia ta de nnaintare
Este recomandata la mersul cu spatele pe linga semnalizezarea directiei pe care te vei
incadra, sa se bage avariile, ca masura suplimentara de avertizare pentru ceilalti parteneri de
trafic.Se considera ca luminile albe nu se vad ziua la lumina puternica si asa pui si avariile.

Oprirea
Atit inainte cit si dupa oprire este necesara asigurarea (evitam lovirile din spate).
La oprire, daca nu pastram o distanta corespunzatoare fata de cel din fata , nu putem iesi de
pe banda la necesitate. Mereu atentie la cel din spate cand pui frana. De multe e greu sa mentii
un echilibru intre atentia pe care trebuie sa o acorzi celor din fata si aceea orientate spre
pericolele care pot veni din spate, dar cu experienta devine mai usor.
Daca va pregatiti sa virati la stanga si va opriti langa axul drumului nu va opriti cu rotile
directionate spre stanga, volanul se invarte numai la plecare pentru ca daca Doamne fereste
intra cineva in voi din spate, sa nu va impinga pe contrasens.
Mentineti o distanta suplimentara in momentele cand nu va uitati in fatza, si aceste
momente sa fie cat mai scurte.
La imobilizarea pe carosabil dupa aprinderea luminilor de avarie se adauga dupa coborirea din
masina
triunghiurile reflectorizante la distante variabile, mai aproape daca e vizibilitate buna sau mai
departe daca e vizibilitate proasta.
Reparatiile la masina nu se fac pe carosabil ci pe un drum lateral sau cimp.
Oprirea motorului in timpul mersului e o prostie. Ti se blocheaza volanul si daca faci
ditamai accidentul iti iese pe nas farama insesizabila de economie de carburant. Sau si daca o
prastie de masina careia nu i se blocheaza volanul, poate ai nevoie sa accelerezi intr-o secunda
sa scapi de unul care iti taie calea. Si nu poti si o iei in plin.

Frinarea
I) Franarea in 3 etape
- avertizarea celui din spate
- franare de reducere semnificativa a vitezei,
- franare usoara, pentru oprire fina si sigura
1. Lasam pana la masina din fata o distanta suficienta pentru siguranta. Nu trebuie sa mergi in
fundul masinii din fata ca sa mergi tare. Poti sa ai aceeasi viteza, fie si 80 sau mai mult, si
daca stai putin mai in spate. Abia ai vizibilitate mai buna in fata, si poti anticipa mai bine ce

34
se va intampla si nici nu vei fi suprins de o franare puternica a celui din fata.
2. Cand vedem ca urmeaza sa franam se recomanda:
a) privim in oglinda din interior, pentru a vedea ce distanta este intre masina noastra si
urmatoarea din spate
b) incepem franarea din timp, in primul moment foarte usor, practic important este doar sa
se aprinda becurile
de frana, sa vada cel din spate ca franam. Atat de usoara sa fie aceasta apasare, incat masina
practic nici nu isi va incetini miscarea.
c) pe portiunea urmatoare, dupa ce soferul din spate a observat ca franam, incepem
franarea mai puternica. Este
perioada cu cea mai tare franare, cand reducem semnificativ viteza masinii.
d) pe ultima portiune, cand ne apropiem de masina din fata, viteza trebuie sa fie deja foarte
mica, incat daca la
cativa metri de masina din fata dam peste o portiune de mazga sau gheata tot sa putem opri in
siguranta
e) pe ultimii centimetri, cand masina se misca foarte usor, urmeaza manevra de finete care
ne recomanda ca
meseriasi: cand masina e gata gata sa se opreasca NU ii punem capac la frana, apasand pana
la fund si oprind masina cu o smucitura (cum fac majoritatea amatorilor), ci exact invers:
ridicam piciorul de pe frana, si masina se va opri firesc, fara nicio smucitura. Abia dupa ce s-a
oprit complet masina, reapasam frana si o tinem apasata pana cand pornim iar.
II) Despre frna de motor:
1. Dac micorez turaia motorului, beneficiez de frn de motor. Frn mai puternic dac
sunt ntr-o treapt
inferioar i slab dac sunt ntr-o treapt superioar.
2. Dac piciorul drept prsete pedala acceleraiei i ncep s aps pedala frnei, lucreaz
n plus i sistemul de frnare. Acest sistem este foarte eficace numai dac aderena este bun.
3. Dac merg pe un drum alunecos, sunt mereu cu grij deosebit i, merg cu vitez de
valoare mic. Treapta a 3-a este deja cam mult i se poate folosi numai pe un segment de
drum care nu are nici o ameninare. De ce? Fiindc frna de motor n treapta 3 nu este destul
de eficace. Voi merge cu motorul accelerat, fie n treapta 3, fie n treapta 2. Motorul s fie
accelerat astfel ca reducndu-i turaia, frna de motor s foloseasc i s nu fiu nevoit a apsa
puternic pedala frnei, provocnd astfel blocarea roilor. Ceea ce ar duce la derapare,
pierderea controlului volanului i oprirea motorului, adic lipsa frnei de motor. Pe un drum
alunecos, dotarea cu ABS m scutete de blocarea roilor, de derapare, de pierderea complet
a controlului volanului dar, nu mbuntete aciunea frnei. Lungimea drumului i timpul
pn la oprire nu se scurteaz. Nu in intervalul de timp cat schimbi viteza se blocheaza rotile,
daca franezi constant, ci imediat dupa ce ai retrogradat, daca ambreizi brusc. Cred ca toti ati
observat ca atunci cand retrogradezi, daca ridici brusc piciorul de pe ambreiaj, fara sprit de
acceleratie, sau fara sa se foloseasca ambreiajul dublu, masina va "da in nas". Acela e
momentul cand, daca franarea e foarte aproape de limita de aderenta, frana de motor va bloca
rotile, pentru foarte putin timp.
4. n orice situaie i pe orice fel de drum voi merge cu o vitez care s permit msuri
sigure i imediate. oferul cu mult experien spune c nu garanteaz imposibilitatea de a i
se ntmpla evenimente neplcute. Aceast convingere m determin s fiu mult mai
circumspect n timpul conducerii.
5. Adaug c n cteva cazuri extreme, pe drum alunecos, am vrut s nlocuiesc efectul
dotrii cu ABS, apsnd sacadat pedala frnei. Am fost mulumit de rezultat dar niciodat nu
eram ntr-o situaie critic. Am schimbat de multe ori n treapta inferioar pe timpul frnrii i
am avut rezultate bune. Dac vreau s schimb ns, din treapta 3 direct n treapta 1, mi

35
trebuie un exerciiu. n timpul ct maneta trece din treapta 3 spre treapta 1, eliberez scurt timp
pedala ambreiajului accelernd motorul.
Exista probleme in a aprecia distantele la frinare...O distanta sigura in mers (se numeste
distanta de siguranta) fata de cel din fata pentru ca spatiul de franare sa fie si el sigur... ar fi de
2 secunde la viteaza de mers. In calculul ei intra atat factori psihologici (oboseala, viteza de
reactie, etc.) cat si fizici (viteza, carosabilul (natura lui si umezeala de pe el), pneurile
(materialul, uzura lor), etc) incat nu iti poate da nimeni o formula absolut sigura!
La frinarea de urgenta cu totii auzim sfaturi ca: pompati frana ca sa mentineti controlul
directiei, daca vine cineva spre tine (pe contrasens) mai bine sari santzul, etc. insa in practica
cei mai multi soferi nu au prezenta de spirit necesara, si nu fac altceva decat sa calce frana cu
toata puterea si sa inchida ochii.

III) Diverse
Cum intra unul in fata noastra luam piciorul de pe acceleratie (si suntem si gata de frana),
si refacem astfel distanta de siguranta.
Pentru a evita situatia neplacuta de a frana brusc pe trecerea de pietoni,
- la presemnalizarea trecerii ridici piciorul de pe acceleratie si il tii deasupra franei si, daca
vezi pietoni franezi din timp usor si calm ca sa aiba timp si cei din spate. Observa bine
trecerea si intentia pietonilor si daca sunt in apropierea trecerii este mai bine sa opresti. Ii
inviti apoi elegant sa traverseze dupa care i-ti poti continua drumul. Fii cu atentie la frana de
motor insa: in asemenea conditii franezi dar din spate nu exista nici un indiciu asupra franei
tale (nu se aprind stopurile)...
- cand nu ai presemnalizare si vezi trecerea, iti inchipui ca ai presemnalizare si faci la fel.
Cand te apropii serios de trecere, si la fel vezi ca nu ai pe nimeni (0,5 m), accelerezi usor, si
schimbi viteza a III-a.
- pentru pietonii care iti ies dintre masinile de transport marfa arunci o privire scurta pe sub
rotile masinii si daca vezi ceva picioare e clar ca ar putea sa-ti iasa in fata.

Intersectiile
Ca sa nu ramii blocat in intersectie la semafoarele cu cronometru la ultimele 2 secunde de
verde poti sa opresti...indiferent daca ai masini in spatele tau si mai ales daca e o intersectie
mare...si nu ai timp sa treci sau nu ai unde sa te duci...sau daca nu poti trece in siguranta...
Cind insa nu mai poti opri in conditii de siguranta cand se face galben mai bine e sa treci
de interesectie decat sa risti sa te trezesti cu cineva in .... dos. Daca tu ai 50 la ora, in fata e
semaforul pe verde si esti la mai putin de 15 metri de el si se face galben, poti eventual calca
acceleratia, nu frana, si treci de intersectie (altfel risti la fel, sa te trezesti pocnita in spate
pentru ca o masina opreste in medie de la 50 km/h in approx 10-15 metri, dar asta presupune
franare de urgentza, caz in care e posibil ca cel din spate sa nu reactioneze destul de rapid...).
Exista si posibilitatea ca sa se lanseze un meseriash perpendicular pe tine dar redusa, mare
atentie insa la masinile cu drept de circulatie prioritar cum ar fi Salvarea.
Cand treci pe verde sa nu ai impresia ca nu se poate intampla nimic. Nu trece cu muzica la
maxim si cu ochii numai inainte, caci daca te izbeste camionul de pompieri care alearga la o
interventie ai cam terminat-o cu soferia si cu viata. S-a intamplat de multe ori. Sau poate vine
cineva pe rosu.
Prin intersectie se trece uitandu-te in toate partile in timp ce treci cu viteza mica, nu cu
blana ca ai vrut sa prinzi verde. Chiar daca ai forjat-o sa prinzi un verde, exact cand intri in
intersectie ai redus viteza si ai baleiat cu privirea cat mai mult in stanga si in dreapta dupa
lucruri ce ar putea intersecta traiectoria masinii tale. Te uiti mai ales dupa unele masini care
sunt oprite in centrul acesteia ca sa-ti dea prioritate de dreapta daca nu sunt alte vehicule care
trec.

36
 Exemple:
- s zicem c eti pe banda 3 din 3, ai voie nainte i la stnga, tu mergi inainte, cel din faa ta
nu a dat din timp semnal c va face stnga i te-ai blocat pentru cteva secunde. Normal,
ncetineti ct timp cel din fa ia virajul, iar apoi, nervos, n spume c ai pierdut 2 secunde
extraordinar de preioase pentru tine, dai un pri de sare turometrul la 4000. Tocmai cnd, cel
de pe banda 2, vznd c eti blocat pre de o secund pune semnalul stnga i face i el viraj,
cci tocmai i zisese nevast-sa GICULE, AI UITAT C TRECEM PE LA PIA? De
acord, manevra lui nu este regulamentar, dar dac tu ai fi mers linitit, constant, ai fi
accelerat treptat i nu cu pri, ar fi trecut i el i nici tu nu peai nimic. Dar pentru c ai fcut
spume aiurea, POC!
- Exemplul este valabil i atunci cnd, n situaia de mai sus, te apuc nervii i n loc s atepi
1 secund s i se elibereze banda te arunci pe banda 2 s nu pierzi timp, i din nervi, din
neasigurare perfect, o frigi. i poate mai ru accidentezi pe cineva care merge pe 2 roi, c i-
ai aruncat ochii n fug la asigurare i ai srit.
- Eram pe banda 2 din 2, in fata mea unul a dat semnal stanga sa intre in benzinarie. Asigurat
in oglinzi, dat semnal dreapta, trecut pe banda 1, l-am depasit, am dat semnal stanga din nou,
MA ASIGUR si cand sa schimb banda ... idiotul se razgandise si o forja tare inainte sa
recupereze terenul. Cati dintre voi faceti asta ? Stiind ca ala avea semnal pus stanga si era
liber in fata lui, sa stea linistiti ca nu are cine sa vina pe banda 2 ?
- Iar pe partea dreapta e si mai de belea, poate ca exact cand schimbi de pe 3 pe 2 cu o
asigurare doar in oglinda sa apara exact atunci unul care schimba de pe 1 pe 2 sau un vehicul
pe doua roti.

n acele intersectii in care ai voie la dreapta pe galben/ verde intermittent:

- acorzi prioritate tuturor pietonilor si autovehiculelor care au drept de circulatie
- m-am obisnuit sa verific secundele semaforului ptr pietoni, deci nu doar culoarea, trecerea si
trotuarul de langa tine ci si secundele, sunt pietoni care tasnesc de pe langa vreun chiosc de
ziare cand secundarul arata 2-3 secunde de rosu si nu-i foarte placut sa te trezesti cu ei asa.
- eu ii invat pe elevi sa nu treaca daca becul nu arde (ma refer la virajul dreapta) si sa astepte
verdele general.
Stim cu totii cat de mult astepti ca sa intri dintr-o intersectie cu indicatoare pe un drum cu
prioritate.
- Dimpotriva soferii care se afla pe drumul cu prioritate sunt relaxati si numai semnalizeaza la
apropierea de respectiva intersectie virajul catre drumul fara prioritate sau cazul celor fara
experienta la apropierea de respectiva intersectie uita semnalul pus.
- De multe ori suntem tentati sa ne luam dupa semnal si sa intram sau nu pe drumul cu
prioritate fara sa luam in calcul ca unul poate sa nu semnalizeze sau sa uite semnalul pus.
Pentru siguranta in acest caz trebuie urmarita mai degraba viteza de deplasare a celui aflat pe
drumul cu prioritate fiindca e clar ca cel care vrea sa vireze va incetini chiar daca nu are
semnalul pus dar in ultima clipa il pune ( fara folos) iar cel care nu vrea sa vireze dar are
semnalul pus nu va reduce viteza.
E bine s stai o clip n plus s gogonezi ochii n intersecie, dac soarele se afl n partea
spre care vrei s virezi. Pentru c lumina i bate direct n ochi cnd te asiguri n direcia
respectiv, poi scpa amnunte eseniale (din acelea care ignorate se las cu Buuuum !)
Cand avem de facut un viraj sa ne uitam mult dincolo de el pe drumul pe care intram, ca sa
pricepem unde trebuie sa ne plasam ca sa fie mai bine. Cnd ne apropiem de o intersectie
semaforizata ne uitam la semafor inca de la distant si functie de culoarea lui, ne grabim sau
dozam viteza din ridicarea piciorului de pe acceleratie. Ne uitam in oglinzi sa stim ce si cum e
prin spate si pe langa noi, ne lamurim unde e mai bine sa fim plasati cand vom ajunge la

37
intersectie si, procedand astfel de multe ori vom reusi sa avem un mers uniform si in timp ce
noi inca vom avea viteza se va face verde si prin schimbarea inspirata si din timp a benzii
vom ajunge chiar inaintea celor care s-au grabit degeaba si au stat pe loc la rosu.

Despre un obicei prost si foarte raspandit

- Dupa o vreme, se instaleaza un obicei prost de tot, care cuprinde doua greseli. Fara indoiala
o sa-l recunoasteti si daca va plasati la o intersectie de strazi o sa observati ca este o eroare
frecventa. In momentul cand conducatorul auto ajunge la o intersectie de drumuri si se asigura
pentru a da prioritate inainte de a executa virajul, lasa masina sa se miste putin.
- Deci sa zicem ca respectivul face dreapta: sta cu capul intors spre stanga, si masina este
aproape oprita, dar inca se mai misca nitel. Si conducatorul auto o lasa asa si deplasandu-se
usor pe directia pe care urmeaza sa se inscrie sta cu capul intors in partea opusa. Apoi mai
face o greseala si mai grava: cand vede ca din stanga nu mai vine nimic, elibereaza ambreiajul
si viteza automobilului creste putin, in timp ce capul lui este inca in miscarea de intoarcere si
nu are privirea atintita in locul de deplasare al masinii.
- Deci doua greseli grave, care pot produce un accident, la un moment dat. Un pieton sau
biciclist, un copil sau un caine pot aparea dintr-o parte ca sa treaca prin fata masinii si il luam
sub roti sau pe capota direct.
- Corect se face astfel:
- iti stabilesti locul unde ai maxima vizibilitate pentru asigurare
- opresti masina complet, adica ingheti rotile
- intorci capul pentru asigurare
- in momentul cand vezi clar poti face virajul intorci capul pe directia pe care urmezi sa te
deplasezi
- si pleci in directia respectiva daca e liber
- cand deja ai terminat virajul, masina e dreapta si ai fotografiat ce este in fata, arunci o
privire in oglinzi
pentru a vedea exact ce s-a schimbat in spatele tau in secundele cat tu ai executat virajul.
Fiindca poate veni cineva foarte repede si este bine sa stii cat mai din timp.

Un caz deosebit apare n locuri aglomerate, unde sunt numai dou benzi pe sens, fr
band de stocare pentru vehiculele care vireaz la stnga. La semnalul verde, circulaia pe
direcia nainte din ambele sensuri i pietonii care opresc circulaia spre dreapta a vehiculelor
ar putea obliga vehiculele care vireaz la stnga s nainteze n intersecie pentru a nu o bloca
i s execute apoi virajul prin dreapta centrului. Se poate tolera acest traseu numai n
mprejurri nepotrivite virajului prin stnga centrului.

Depasirile
Depasirile trebuie sa dureze cit mai putin. Ele se incep cu o viteza deja superioara celui din
fata. Aceasta se poate obtine raminind putin in urma si apoi demarind pentru a putea depasi.
Aprecierea justa a vitezei masinii din fata este foarte grea si orice greseala este foarte
periculoasa. Aprecierea se face de obicei observind viteza cu care creste imaginea ei, dar de la
distante mari este imposibil. La 500-600 m chiar daca aceasta merge cu 100 km/ h face
impresia ca sta pe loc. Cel mai bine asadar este sa depasesti cind soseaua din fata este libera.
Chiar in acest caz, depasind un camion sau o caruta, in momentul cel mai critic acestea ne pot
taia drumul spre a intra intr-o curte sau drum de cimp. De aceea este bine sa privim partea
stinga a soselei si daca vedem ca exista vreun podet, fintina, curte, etc.., este bine sa n
depasim decit dupa ce trecem de ele.
In caz de erori, cei care sunt depasiti trebuie sa realizeze greseala celuilalt si sa reduca
viteza deplasindu-se cit mai mult spre dreapta.(de exemplu cnd cel care depete dup ce

38
intr pe band n faa ta frneaz brusc, astfel c e bine de principiu s ai grija sa te dai usor in
dreapta si sa reduci viteza luand piciorul de pe acceleratie cand respectivul a trecut d
e tine.)
Depasirile camioanelor / autobuzelor:
- sunt mult mai periculoase deoarece:
- din cauza latimii mari a acestora nu se poate vedea daca in fata lor merg sau nu alte
vehicole
- soferii camioanelor/ autobuzelor din cauza latimii mari ale platformelor nu vad nici macar
jumatate
din latimea drumului din spate, astfel ca nu remarca masinile care intra in depasire si, din
cauza trepidatiilor cabinei nu vad clar in oglinzile retrovizoare. Deasemeni zgomotul
caroseriaei si al motorului acopera claxoanele celorlalti participanti la trafic.
- inainte de a depasi in aceste cazuri, este bine sa rulam la o distanta mai mare in spatele
lor, circa 100 m mergind putin spre stinga deoarece:
- se vede daca din sensul opus vine vreun vehicol
- avem mai multe sanse sa fim remarcati de conducatorul camionului/ autobuzului
- evitam surpriza neplacuta a triplarii din spate
- evitam surpriza unei frinari bruste a celui din fata
- cei din spatele nostru realizeaza mai devreme intentia noastra
- evitam stropirea parbrizului cu noroi
- putem vedea pe sub camion/ autobuz daca in fata acestora exista vreun vehicul/ pieton
care
traverseaza drumul
- trecerea spre stinga trebuie facuta progresiv si cu atentie, nu brusc
- trecerea pe linga camioanele/ autobuzele stationate se face cu piciorul pe frina, nu pe
acceleratie

Rampa/panta
In serpentine atit la urcare cit mai ales la coborire trebuie sa privim nu numai virajul din
fata noastra, ci si drumul pe 100 m dincolo de cotitura care adeseori este vizibil.
Virfurile de rampa prezinta 2 pericole
- lipsa de vizibilitate
- scaderea aderentei dupa trecerea culmii cu viteza mare (risc crescut in caz de necessitate
viraj sau
frina)
Frinarile in panta trebuiesc executate mai devreme (distanta de frinare fiind mai lunga),
deoarece datorita inclinarii soselei aderenta este redusa.

Conducerea de noapte si oboseala la volan

Conducerea de noapte

Avantaje ale conducerii de noapte

- sosele mai libere
- uzura mai mica a
- motorului (praf mai putin, temperature uleiului mai mica in special vara)
- cauciucurilor (in special vara)
- frinelor (lipsa aglomeratiei)
- consum mai mic de combustibil

39
 Dezavantaje:
- in cazul iluminarii cu lumina farurilor sectorul de drum vizibil este subtantial mai redus
decat in timpul zilei
- perceperea distantelor si a vitezei de deplasare a unui alt autovehicul se face cu
dificultate.
- lipsa de vizibilitate laterala
- orbirea de catre farurile celor din sens opus
- accentuarea gradului de miopie
- oboseala. Aceasta duce la scaderea capacitatii de concentrare si la marirea timpului de
reactie. In intervalul
03:00 - 07:00 este probabil sa existe un maxim al acesteia, precum si in perioada in care in
mod normal dormiti (ex: somnul de dupa-amiaza). Alcoolul si oboseala reprezinta o
combinatie de factori care pot duce la accident rutier.
- riscul crescut de adormire la volan
- sunt greu de vazut:
- pietonii imbracati in haine inchise la culoare
- platformele vehiculelor incarcate cu busteni sau bare lungi de depasesc spatele acestora,
daca limitele
incarcaturii nu sunt semnalizate luminos
- varsta. Scaderea acuitatii vizuale pe timp de noapte incepe de la varsta de 20 ani. Cu
trecerea vremii cantitatea
de lumina care va strabate corneea, scade. Cu fiecare aproximativ 15 ani aceasta cantitate este
injumatatita, astfel incat la 60 ani aveti nevoie de 3 ori mai multa lumina decat la 20, pentru a
percepe aceleasi detalii.
- parbrizul si farurile vara se acopera de insecte strivite
- soferii fara experienta si incepatorii sunt mai predispusi accidentelor in aceasta perioada.

Mediul ambiant
Soselele de culoare mai deschisa (beton) permit o viteza mai mare (grad de vizibilitate
superior, conduc la oboseala mai mica a ochilor si permit revenirea vederii dupa orbirea cu
farurile celor din sens opus, mai rapid)
Iluminarea cu lumina galbena menajeaza ochii, orbirea remanenta este mai redusa.

Ce e de facut:
- Pregatiti-va corespunzator de drum:
- dormiti pentru a evita ca oboseala sa se instaleze in timpul calatoriei, evitati consumul de
alcool.
- Pregatiti-va autovehiculul:
- parbrizul si luneta trebuie sa fie curate si fara zgirieturi. Din cind in cind in mers, chiar
dac ai senzatia ca nu e necesar, e bine sa opresti sa stergi parbrizul, luneta, farurile si mai ales
ochelarii. Un parbriz usor bombat reduce gradul de orbire.
- nu folositi surse de iluminat in masina (lanterna, brichete, etc.) care pot cauza orbirea
temporara. Luminile tabloului de bord trebuie sa fie cit mai reduse si sa nu se reflecte in
parbriz.
- reglajul farurilor: conducatorul trebuie sa se convinga personal ca faza de intilnire nu
orbeste ducindu-se la 30 m inaintea masinii pentru a constata ca farurile il lumineaza de la
pamint numai pina la genunchi. (mai ales la camioane, unde deseori reglajul se face in mod
gresit fara incarcatura)
- nu se circula cu faza de intilnire defecta. Nu se circula fara luminile din stinga
functionale (autovehicolul poate fi confundat cu o motocicleta si acrosat)

40
 - este utila o oglinda retrovizoare cenusie spre a evita orbirea de la farurile celor din urma.
- farurile de ceata montate inclusive in spate scad riscul de lovire din spate.
- Conduceti preventiv
- In timpul calatoriei pastrati-va o viteza la care puteti fi sigur ca aveti timp de reactie.
Orientati-va de unde incepeti sa distingeti obiectele si intrebati-va daca aveti timp de reactie
in acel interval. Conduceti cu viteza care va permite sa opriti pina acolo unde vedeti.
- Nu mergeti pe principiul ca 'toate sunt iluminate sau reflectorizante'. Multe mijloace auto
agricole nu au ca lumina decat farurile, si aici includem tractoarele si combinele. De
asemenea biciclistii si pietonii pot fi dificil de vazut deci pregatiti-va si pentru aceasta
eventualitate. De fapt puteti intalni pietoni care traverseaza si pe autostrada asa ca nu trebuie
sa fiti surprinsi
- Nu priviti fix intr-un punct: obisnuiti-va cu o miscare triunghiulara a ochilor: coltul din
dreapta, drept inainte, apoi un punct chiar langa masina ce se apropie de pe contrasens, apoi
pe linia ce desparte cele doua sensuri de mers, la jumatatea distantei dintre masina
dumneavoastra si cea de pe sens opus.
- Uneori pentru a reduce solicitarea, este preferabil sa tii trena altei masini care circula cu
viteza convenabila si serveste drept paravan. Preferabil (avind in vedere ca autoturismele au
geamurile din spate largi), este preferabil sa ne postam in spatele uni autocamion rapid.
Dezavantajul este insa ca inghitim praful de la acesta (nu si pe soselele umede, pe acestea insa
apare pericolul stropirii cu noroi)
- Folosirea luminilor:
- Fazele se schimba de la 200 m distanta intre vehicule le care vin din sensuri opuse (odata
cu scaderea vitezei la limita de siguranta si marirea atentiei, tinind cit mai bine dreapta) si de
la 100 m daca circula pe acelasi sens (limina sa nu depaseasca portbagajul celui din fata).
- Comutati pe luminile de drum dupa ce ati trecut de vehiculul de pe contrasens si in nici
un caz in fata acestuia la cativa metri, pe motiv ca 'ati trecut'.
- Semnalizarea cu farurile se poate folosesi si la intersectii.
- Cum va feriti de farurile celor care vin de pe sens opus pe timp de noapte
- Nu priviti la farurile celui din fata ci spre inainte la linia pe care o urmati sau, tinand ochii
putin mai spre partea dreapta a drumului (adica daca drumul este marcat, sa incerci sa te
orientezi pe banda ta privind axa din dreapta ) efectul de orbire este astfel mai putin pronuntat.
Se poate insa ca intr-o curba sa incerci sa privesti spre inainte, si apoi sa te trezesti ca iti vine
unul din fata si iti taie curba cu razele de lumina.
- Daca ati fost 'orbit' de un vehicul de pe contrasens, reduceti viteza pana cand considerati
ca acuitatea vizuala v-a revenit la normal, insa daca este atat de orbitoare lumina celor din fata
nu va ramane decat sa opriti
- Atentie marita
- in zonele rurale:
- uitati-va dupa animale, pietoni (care pot fi chiar in stare de ebrietate) sau biciclisti,
mai mult sau mai putin semnalizati.
- Depasirile:
- masinile de pe sensul contrar par mai aproape decit in realitate
- este bine ca dupa ce semnalizam depasirea sa facem avertizare cu citeva schimbari de
faza rapid si insistent, dar nu de la o distanta prea mare ci atunci cind trecem spre stinga
(manevra utila in special la depasirea camioanelor/ autobuzelor)
- Virajele
- se pot intilni vehicule care stationeaza fara a fi marcate cu elemente reflectorizante la
distantele utile.
- virajele complet vizibile ziua noaptea nu se vad decit partial, din cauza faptului ca
lumina farurilor bate numai pe directia inainte

41
 - anticiparea adaptarii vitezei la curba respective este mult mai dificila
- virajele la stinga se vor lua cu faza de drum (ne facem remarcati mai devreme fara a-i
orbi pe altii) si cele la dreapta cu faza de intilnire (evitam orbirea celorlalti). Se poate intra cu
lumina de intalnire si la stinga. Asta va va permite sa observati luminile altor participanti la
trafic mai din timp.
- farurile de ceata (cimp larg ce lumineaza bine lateral) sau cele suplimentare orientate
paralel cu rotile directoare amelioreaza vizibilitatea in curbe
- Panta/ rampa
- fundurile de vai si virfurile de rampa sunt locuri unde vizibilitatea dispare aproape
complet
- se trece pe faza de intilnire cu mult timp inainte de a ajunge la virful de rampa (soferii
de camioane fiind mai sus vor fi orbiti cu mult inaintea noastra, altfel)
- atentie mare la vehicolele/ pietonii/ animalele/ obstacolelel de dupa virfurile de rampa
- Trecerile de nivel cu calea ferata
- lipsa de vizibilitate la barierele plasate in curbe
- pericolul ca bariera sa fie deschisa gresit este mai mare
- un sofer orbit de luminile farurilor vede mult mai greu bariera
- Ce nu este indicat sa faceti:
- Exista o conceptie conform careia ochelarii de condus noaptea, cu lentile portocalii sau
roz, favorizeaza vederea pe timp de noapte. Nimic mai gresit; desi pot face imaginile
percepute mai placute, acestia au un dezavantaj major: reduc vizibilitatea soferului in zonele
mai intunecate, astfel incat timpul pe care il aveti la dispozitie la aparitia unui obstacol va fi
mai scazut. A nu se confunda insa cu ochelarii cu lentile perfect transparente si acoperite cu
un strat AR (Anti Reflex) care au doua avantaje: minimizeaza reflexia din lentile si maresc
indicele de transmitere a luminii catre ochi. Acestia doar minimizeaza aberatiile optice
inerente lentilelor oftalmologice.
- Nu folositi excesiv faza de drum. Dincolo de faptul ca aceasta constituie o abatere de la
Regulament, nu veti face decat sa provocati alti conducatori sa procedeze la fel, reducandu-va
astfel spatiul de reactie.
- Nu considerati distanta pana la o masina dupa luminile sale! Acestea variaza de la model
la model si nu pot constitui un reper. Din experienta, nu o data s-a intamplat ca ceea ce
consideram "lumina de intalnire" a unei masini, aflata departe, sa fie "lumina de pozitie" a
unui aiurit, aflat foarte aproape.

Oboseala la volan
Trebuie sa ne gandim la doua situatii diferite: la drum lung, respectiv dupa o zi lunga de
serviciu in drum spre casa in oras.
La drum lung o solutie temporara e sa deschizi un pic geamul sa intre aer proaspat, tragi pe
dreapta in prima parcare si cobori, faci cativa pasi, iti intinzi bratele si picioarele, si daca simti
ca ti-ai revenit un pic, continui drumul, daca nu, si situatia o permite, dormi putin, chiar si 5-
10 minute ajuta. Poti opri la o statie de benzina/ popas/ fintina ca sa te stropesti/ speli pe fata
cu apa rece. Poti sa-ti masezi ceafa urechile si ochii repetat, apasat cu ambele miini. Insa toate
acestea nu se pot face in traficul aglomerat din oras.
Oboseala este la fel de periculoasa pentru soferi ca starea de ebrietate.
Multi soferi fie nu cunosc, fie nu tin seama de cateva semne ce te "anunta" ca esti obosit,
ca devii somnolent, ca poti adormi la volan si ca este cazul sa te opresti in cea mai apropiata
zona sigura sa dormi 20 de minute sau macar sa iei o pauza si sa bei o cafea, un ceai negru, o
ciocolata (trebuie tinut insa cont de faptul ca sunt necesare cam 30 de minute pentru ca
efectele cafeinei sa se faca simtite) si sa faci putina miscare.
Semne care ar trebui sa-i atraga atentia unui sofer experimentat (si sa nu fie ignorate):

42
 ai dificultati in a-ti fixa privirea
clipesti des
ai ochii impaienjeniti
casti des
iti fug gandurile in alta parte
nu-ti amintesti ultimii km parcursi
iti "cade capul"
te sprijini cu umarul de usa/geam
nu mai esti atent la drum
nu mai poti "tine banda" bine, calci frecvent linia de demarcare
te apropii prea mult de vehiculul din fata sau de marginea drumului
Gandeste-te din timp daca nivelul de oboseala resimtit iti permite sa mai continui drumul
sau nu! Gaseste un loc unde poti atipi. Cea mai buna solutie impotriva oboselii la volan este o
scurta repriza de somn de aproximativ 15 minute. Se considera ca acest interval de 15 minute
este ideal pentru a te odihni si totusi nu suficient pentru a cadea intr-un somn profund din care
iti va fi mult mai greu sa te trezesti.
Noaptea e bine sa lupti contra somnului stind de vorba cu un pasager. Deasemeni, reglajul
spatarului cit mai aproape de verticala scade riscul de adormire (mult mai mare cu spatarul
lasat in spate).
O doza de bautura energizanta sau o cafea elimina efectele oboselii pentru un interval de
90 de minute dupa ce a fost absorbita. Dar nu uita ca aceasta masura este doar de scurta durata
si te va ajuta eventual sa ajungi in siguranta la un loc mai bun unde poti sa dormi mai multe
ore. Majoritatea soferilor care simt oboseala in timpul condusului incearca sa se mentina treji
prin deschiderea geamurilor sau a radioului. Energizantele si produsele de genul acesta au un
pacat: in timp ce oboseala "naturala" se instaleaza treptat, cand trece efectul energizantului
ramai brusc in "pana de curent".
Cateva sfaturi pentru a evita oboseala la volan
- Evit drumurile, manevrele, devierile de la traseu inutile
- Pe cat posibil, fa schimb din cand in cand cu cineva la volan. Planifica-ti traseul dinainte si
include opriri din timp in timp;
- Incearca sa gasesti rute care iti mentin atentia treaza mai degraba decat drumuri plictisitoare
de tipul autostrazilor;
- Inainte de a urca la volan pentru o perioada mai lunga de timp, asigura-te ca ai baut multa
apa si ai mancat ceva frugal - deshidratarea te poate face letargic (letargica)
- Confortul la volan este esential. Daca faci cu schimbul la condus, schimba-ti pozitia
scaunului ori de cate ori preiei volanul;
- Mentine interiorul masinii aerisit si nu purta haine prea groase sau prea stramte care ar putea
sa-ti diminueze din libertatea miscarii.
- Dupa fiecare doua ore de condus, fa o pauza de aproximativ 15 minute;
- Evita sa conduci mai mult de opt ore pe zi;
- Dormi aproximativ 11 ore intre intervalele de condus;
- Evita sa conduci dimineata devreme pentru lungi perioade de timp daca nu ai dormit bine
sau chiar deloc ori seara dupa o zi plina la serviciu. Majoritatea accidentelor au loc intre 2 si 6
dimineata si intre 2 si 4 dupa amiaza, atunci cand corpul da randament minim.
In concluzie prima forma de oboseala ce poate sa se observe la volan este o nereusita sau o
reusita mai greoaie la o anumita miscare sau gest.
Tips & Tricks

Aprecierea distantelor in fata

Eu am rezolvat problema asta simplu: m'am dat jos din masina in diferite etape sa'mi fac o

43
idee cum vedeam de la volan si unde era masina. chit ca se uitau unii ciudat la mine, eu
stateam si masuram si imi faceam repere, asa reusesc acum sa trec si la o palma de obstacol si
nu odata sau din nimiereala, pur si simplu am invatzat dinstantele. nu trei sa faci asta decat de
cateva ori iar apoi scapi de probleme.
Un tip de inceput: cand nu mai vezi un reper sau obstacol, pentru ca te'ai apropiat prea
mult de el, nu inseamna ca'l si lovesti (ba ai sa fii surprins cat spatiu mai e). incearca sa te
apropii de un zid cu masina, da'i pana crezi ca te lovesti de el, iar cand crezi ca nu mai merge
da'te jos si vezi cat de aproape esti. s'ar putea sa ai surprize.. apoi incearca cu un obstacol mai
jos decat capota ta, poate fi si o sticla de plastic, tot asa, incearca sa te apropii cat mai mult de
ea, dar fara sa o atingi. daca la faza cu zidul ai reusit sa opresti la o palma, acum sigur vei fi
surprins.
Insa eu fac altfel:nu ma dau deloc jos din masina ca altii;am reusit sa ma pot intinde pana
la scoate capul pe geamul din dreapta,in timp ce controlez in continuare ambreiajul fara mari
probleme.
Senzorii sunt buni,de exemplu,pentru invatarea distantelor!Pai il auzi ca piuie si stii ca mai ai
30 cm;asa te prinzi mai repede singur de cum sta treaba,nu trebuie sa te mai dai jos de cinshpe
ori din masina.Apoi poti renunta la ei.

Circulaia n mediul urban respectiv rural

Factori de risc urbani

trafic intens
numr mare de intersecii
starea necorespunztoare a drumurilor
i nsuficiena locurilor de parcare
pietonii
Msuri de conduit preventiv urban
alegerea judicioas a traseelor
evitarea deplasrii n orele de vrf
asigurarea la circulaia n intersecii
adaptarea vitezei de deplasare la condiiile de trafic
folosirea mijloacelor de transport n comun
Factori de risc rurali
drumuri deteriorate
semnalizarea necorespunztoare a mijloacelor de transport
prezena, pe carosabil, a pietonilor, copiilor, animalelor
obstacole nesemnalizate
transporturi de ncrcturi agabaritice
Msuri de conduit preventiv rural
sporirea ateniei
pstrarea distanei laterale fa de animale, grupuri de copii i pietoni
avertizare sonor i optic din timp
adaptarea vitezei de deplasare

Conducerea pe ceata
Ziua pericolul de accident este mai mare ca noaptea, din cauza aglomeratiei si din cauza
faptului ca lumea tinde in generala sa mearga cu viteze mai mari.
Cea mai buna solutie ar fi sa trageti pe dreapta, sa aprindeti avariile si pozitiile pentru a
face masina cat mai vizibila si sa asteptati ca ceata sa se ridice.
Ceata poate veni in valuri. Aceasta poate trece rapid de la densitatea la care nu poti vedea

44
la 10 m in fata la o vizibilitate aparenta de 100 m si inapoi, in interval foarte scurt. Evident, cu
cat viteza dumneavoastra de deplasare este mai mica cu atat aveti posibilitatea si timpul
necesar sa evitati eventualele probleme aparute.
Cand intrati in ceata, verificati-va oglinzile retrovizoare si apasati usor pedala de frana.
Aceasta miscare este menita sa-i avertizeze pe conducatorii auto care vin din spate asupra
intentiei dumneavoastra de a reduce viteza.
Folositi faza de intalnire si eventual farurile de ceata! Daca in mod normal folosirea fazei
mari la apropierea de alte vehicule este o contraventie, in acest caz este total nerecomandat;
tot ce veti obtine va fi un halou de lumina prin care nu veti mai vedea nimic!
Verificati-va din cand in cand viteza! Involuntar, multi conducatori auto cresc viteza odata
cu adaptarea la noile conditii. Incercati sa observati distanta la care obiectele 'ies' din ceata si
ganditi-va ca aceea va fi distanta dumneavoastra de franare maxima.
Folositi stergatoarele de parbriz si dezaburirea.
Fiti foarte atenti! Alti conducatori s-ar putea sa nu foloseasca luminile proprii.
In cazul in care parcati pe langa drumul principal, asigurati-va ca ati scos masina complet
de pe drum.

Conducerea pe ploaie
Atenie la nervozitatea mrit a participanilor la trafic!
- este mai grea deoarece
- scade vizibilitatea (vederea este stinjenita de picaturile de apa de pe parbriz) in
special
noaptea (se intuneca marcat culoarea soselei, gradul de iluminare al farurilor este scazut de
picaturile de apa si noroi, asfaltul ud reflecta luminile masinilor de pe contrasens)
- aderenta cauciucurilor pe sosea scade
- mai putin pe soselele de beton aspru si curat (-20 %)
- pe soselelele asfaltate (-50 %)
- pe soselelel gudronate ( sub 50 %)
- cel mai mult pe dungile vopsite pe asfalt sau la inceputul ploii cind se formeaza
din
praf si apa mizga (sub 2/3 ) Cu cit soseaua este mai murdara (praf, frunze, ulei) cu atit
aderenta este mai mica.
- Pe soselele ude aderenta pneurilor tocite complet scade cu 50% dar creste pe
soselele
uscate
- Patinarea (in mers sau pe loc)
- tipuri
- fara blocare rotilor doar la viteze mici autovehicolul urmeaza traiectoria
imprimata
de conducator
- cu rotile din fata blocate traiectorie indiferenta de bracaj/ viteza/ sosea pe
directia
inainte
- acvaplanarea la viteze relativ mari pe ploaie foarte puternica sau la balti mari,
fara a
putea pastra controlul directiei/ acceleratiei/ frinei
- la blocarea rotilor din fata cu patinare pe directia inainte trebuie sa slabim putin frina,
pentru
ca rotile reincepind sa se invirteasca sa putem relua controlul directiei
- daca rotile din fata ramin blocate si ne indreptam spre trotuar/ bordura, se indreapta

45
directia
pentru ca lovitura sa nu se produca din flancul rotilor, ceea c ear cauza distrugeri mai mari
- Derapajul (numai in mers)
- deviatie laterala inafara traiectoriei dorite produsa in genral de rotile din spate
- cauze
- drum alunecos
- blocarea rotilor din spate
- depasirea vitezei limita in viraje
- miscarea ampla si brusca a volanului la inceputul unui viraj sau chiar pe linie
dreapta
- patinarea/ suprainvirtirea rotilor motrice
- inclinarea laterala a soselei pe drum alunecos
- dezumflarea brusca a unui pneu
- mai rapid cu rotile din spate blocate decit cu ele patinind prin suprainvirtire
- Depasirile pe soseaua uda
- Se pornesc stergatoarele de parbriza inainte de a ne apropia de masina din fata
- Se merge la distanta de masina din fata pentru a nu fi stropiti
- Trecerea se face cit mai spre stinga inainte de a incepe depasirea
- Incrucisarile cu alte masini
- Se pornesc in prealabil stergatoarele de parbriz
- ploaia torentiala
- Cand ploua cu galeata si nu mai vezi nimic in fata , nu mai conduci . Lasi totul si tragi pe
dreapta .
- Atentie la geamuri, se pot aburi rapid.

Condusul masinii pe timp de iarna

Faceti verificarea de iarna la masina.

Alegeti o solutie de buna calitate pentru parbriz. Sunt unele produse pe baza de metanol.
Metanolul e toxic, mai bine a se evita. De asemenea se poate ca detergentul folosit de
producator sa fie inadecvat si produsul sa lase urme.
La inceputul iernii se vor turna in broaste cateva picaturi de fluid special de degivraj, sau
macar glicerina (de la farmacie).
Bateria sa fie in buna stare, incarcata si cu contactele cu cablajul greu curatate, nesulfatate
si unse.
Pentru iarna, prima recomandare este CAUCIUCURI DE ZAPADA. Nu all seasons ci de
zapada. Tractiunea e de 2-3 ori mai buna decat cu cele normale. Asadar o investitie in
sigurantanu strica. Macar pe rotile motoare.
Este indicat ca sa avem la noi indiferent de sezon (mai ales masini mai vechi) o mica trusa de
scule, buji de rezerva, bobina de inductie, fise, sufa de remorcare, cabluri electrice pentru
pornire, un spray pt deblocarea piulitelor, manusi de protectie, lanturi anitderapante, o rezerva
de combustibil, antigel, o toporisca, becuri de rezerva inclusive pentru farurile de ceata,
deasemeni o laanterna eficienta (daca trebuiesc facute cumva noaptea reparatii sau montare de
lanturi antiderapante)
O lopata cu coada scurtata in porbagaj, un saculet cu 3-4 kg de nisip si un razuitor nu sunt
de loc timpenii.
Ochelari de soare - sa nu lipseasca. Iarna, unghiul de incidenta al soarelui la orizont e mult
mai mic. O sosea uda intr-o zi cu soare iarna e CRIMINALA pentru ochi!! NU vezi decat
reflectarea soarelui pe umezeala si e fffff suparator.
Daca plecati inafara orasului sa aveti ceva mai mult combustibil decat aveti nevoie sa ajungeti

46
la destinatie. Este preferabil sa aveti rezervorul cit mai plin.
Realizati asigurarea posibilitatii de a fi vazuti de ceilalti participanti la trafic, (curatati tot
autoturismul de zapada). Nu uitati sa aprindeti farurile pe faza scurta si in oras (si daca e cazul
proiectoarele si lumina de ceata) nu ca sa vedeticat SA FITI VAZUTI !
In general e bine ca inainte de pornire inchidem sau verificam toti consumatorii sa fie inchisi,
respectiv aeroterma, dezaburire, faruri, stergatoare si radioul. Nu aprindeti farurile.
Pentru pornire, rotile trebuie sa fie pe directia inainte, altfel masina nu pleaca. Pleci de pe
loc usor, daca patineaza o idee buna este sa plecati de pe loc in treapta a 2-a a cutiei de viteze.
Asta va imprima un moment mai scazut asupra rotilor, ceea ce va face ca tendinta de derapare
sa fie mai scazuta. Necesita insa o corelare mai mare intre cele doua pedale: ambreiaj si
acceleratie.
Atentie la chiciura depusa pe pneuri, faruri sau parbriz (reduce aderenta/ iluminarea/
vizibilitatea),

Atentie in diminetile umede de Noiembrie -samd. Afara pot fi +3 +5 grade. La sol

temperatura poate fi sub limita de inghet si te trezesti cu capcane de gheata, aluneci si nu stii
de ce.
Zapada este: afinata, batuta, troienita, semitopita (lapovita)
Prima zapada este cea mai periculoasa. In cazul in care nu a fost aruncat nisip, drumul
devine alunecos. Un alt pericol este acela al dezghetului-inghetului peste noapte, ceea ce duce
la formarea unui strat subtire de gheata pe suprafata drumului.
Atentie la cauciucurile din dreapta, caci se infunda mai usor cu zapada afinata.
Gheata este si mai problematica. Cu cat este mai subtire cu atat este mai greu de vazut.
Gheata va persista si in zilele mai insorite de iarna, in zonele umbrite de copaci sau cladiri. De
asemenea, dupa o noapte cu temperaturi scazute sub 0, asteptati-va sa intalniti portiuni de
gheata.
Un dezavantaj este ca amestecul de apa si sare este foarte coroziv pentru elementele
metalice expuse ale masinii. Solutia este de a o spala de indata ce vremea o va permite,
insistand pe partea inferioara a ei.

Lasa distanta putin mai mare inte voi si cel din fata.
Nu opriti in panta sau pe sosea bombata daca drumul este alunecos.
Nu rulati debreiat sau cu viteza scoasa la punctul mort
Pe ninsoare abundenta folositi faza scurta si/ sau farurile de ceata.
Din cind in cind e bine sa stergem gheata depusa pe faruri sau lama stergatorului de parbriz.
Pe timpul iernii indiferent de ce masina conduceti nu trebuie sa bruscti comenzile masinii.
Reduceti viteza indiferent de situatie, circulati cu o viteza redusa chiar daca legea va permite
ca sa circulati cu o vitaza mai mare pe acel sector de drum.
Daca motorul se ambaleaza mai mult decit este normal inseamna ca rotile incep sa patineze si
acceleratia trebuie redusa. In general este bine sa nu ambalati motorul prea mult inainte de a
ambreia.
Este avantajos sa urmam urmele lasate de altii.Atentie insa, zapada batatorita formeaza
fagasuri (sleauri) care deviza directia. Pe de alta parte pe marginea soselei apar brazde de
zapada afinata care la atingerea lor in viteza pot devia brusc masina inafara (pot fura
volanul chiar). Un fenomen similar se intimpla acolo unde exista noroi pe marginile soselei.
La mersul prin noroi/ zapada este de evitat oprirea, deoarece plecarea de pe loc poate fi
dificila.
La zapezi si noroaie mari, pentru ca rotile motoare sa aiba aderenta cit mai buna:
- Pe zapada un cauciuc mai desumflat are aderenta mai buna. presiune trebuie sa fie mai
mica

47
cu 0,2 bar. Exemplu in loc de 2,2 bar sa fie 2,0 bar. Daca pui anvelove de iarna presiunea
trebuie sa fie mai mica cu 0,2 bar.
- Daca zapada afinata are peste 20 cm sunt necesare pneuri speciale sau lanturi la rotile
motrice, acestea trebuind sa aiba cel putin 8 bratari transversale. Lanturile improvizate pot
duce la ruperea organelor de transmisie. Daca sunt folosite numai pe zapada, lanturile nu
produc deteriorari cauciucurilor.
- Se repartizeaza in caz de impotmolire pe rotile motoare o greutate mai mare (nu se
descarca in nici un caz masina fiiindca astfel scade aderenta)

Nu e bine sa folositi frana de serviciu ci, mai degraba, cea de motor (evita alunecarea)
deoarece cu frana de serviciu rotile se pot bloca sau poti pierde controlul. Se recomanda teste
de frana si acceleratie cat este liber. Recomand oricui este la inceput sa incerce sa vada cat il
tin franele, cat poate accelera, ajuta enorm. De fapt este necesar indiferent de experienta, ca in
momentul in care nu esti sigur de ce e pe jos, cum prinzi ocazia si ai liber in spate sa incerci
frana. Abia atunci iti dai seama cat trebuie sa tii distanta.
NU frana in curbe daca pe jos e polei/zapada, te duci de coada de nu te vezi
ABS nu-ti mareste distanta de franare decat in putine cazuri:anume cand esti in zapada
afanata,cand daca rotile s-ar bloca,s-ar afunda in zapada si spatiul de franare ar fi mai mi,insa
ABS_ul nu le permite sa se blocheze. Pe gheata insa,ABS-ul micsoreaza distanta de franare-
ca daca blochezi rotile pe gheata te duci sanie si spatiul de franare e mult mai mare decat daca
ai avea ABS.

Daca vehiculul derapeaza, nu franati. Ridicati usor piciorul de pe acceleratie si rotiti

volanul in sensul in care derapeaza FATA masinii. Manevra asta va va perimite obtinerea
controlului masinii. Rotiti volanul usor si nu prin miscari bruste.

Pe polei:
- se porneste in viteza II sau chiar III cu mare finete
- accelerarile se fac foarte lin
- frina se foloseste cit mai rar
- nu se ruleaza debreiat
- volanul se manevreaza la minim
- claxonul se foloseste cit mai des pentru a nu fi nevoiti sa frinam
- scadem presiunea la pneuri cu 10 %
- lanturile nu ofera aderenta prea mare, trebuie sa aiba minim 10 bratari (zale cit mai mic si
mai multe preferabil) si sa fie bine intinse. Le putem intinde scazind presiunea la 0,5
atmosfere si umflind rotile ulterior ca mai sus. Cele mai bune rezultate se folosesc cu pneuri
speciale cu cuie cu virf de wolfram, dar acestea sunt foarte scumpe si cam distrug carosabilul.
Se pot folosi sprayuri careacopera banda de rulare un strat aderent de sticla pisata (o sprayere
poate rezista pina la 200 km).
- daca sunteti obligati sa frinati, cautati sa treceti pe marginea drumului unde este zapada
afinata.
- poleiul ca aderenta este de mai multe feluri. Aderenta scade uscat si grunturos > uscat
neted circulat > uscat neted neumblat > umed circulat (poleiul umed neted udat de o
ploaie rece ca gheata). Poleiul care incepe sa se topeasca din loc in loc este absolut criminal.

Ce faceti cand va impotmoliti in zapada?

Daca masina se impotmoleste, imediat ce s-a oprit nu ambalati motorul, caci odata cu
patinarea rotilor sub ele se sapa fagase agravind situatia. Angajati-o in tangaj inapoi
inainte (marsarier 1-3 m inapoi, apoi inaintare) pina treceti de pasajul dificil. Rotile

48
directoare se tin daca tractiunea este pe spate indreptate direct spre linia fagaselor. Daca
tractiunea este pe fata se pot braca usor spre zona care pare mai convenabila. Fagasele se
desfunda eliberind zapada din fata rotilor cu ajutorul lopetii si ulterior li se creste aderenta.
Daca masina se impotmoleste complet:
- impingem cu miinile masina cu motorul pornit
- inainte ca rotile sa fi sapat santuri prea adinci prin patinare, marim aderenta asezind
in drumul rotilor motoare crengi, pamint, pietris, saci, covorasele din masina, nisip scinduri,
etc. (se poate in caz de necesitate curata pamint de sub caroserie)
- se despotmoleste cu lopata
- se poate tracta. Cablul se prinde in diagonala de bratul inferior al suspensiei fata si
masina tractoare se aseaza la o distanta de maxim 2-3 m.
Uneori noaptea in timpul manevrelor pe noroaie sau zapezi mari, pentru a sti in care
pozitie volanul tine rotile directoare drepte, este bine sa marcam spita din stinga cu o bratara.

In caz ca am ramas blocati intre nametii pe un drum pustiu, iar situatia se inrautateste,
ninsoare viscol etc, lipsa de semnal la telefonul mobil putem sa aprindem la o distanta
apreciabila de masina covorasele interioare de cauciuc si chiar roata de rezerva. Astfel vom
avea o sursa de caldura si am putea fi reperati (cauciucul ars degaja un fum negru si dens ce
atrage atentia). Putem chiar sa aprindem si roata de rezerva.

Incalzirea motorului iarna

Depinde de masina. La cele noi 20-30 de secunde sunt de ajuns, iar cele vechi... nu prea
reusesti sa pleci cu ele pana nu se incalzesc putin, cel mai important e insa sa nu incalzesti
motorul turandu-l excesiv, ci doar la relanti.
Ca regula generala: pornesti motorul, stergi sau cureti de gheata geamurile si astepti pana
ai vizibilitate cat de cat buna (dezaburire, etc), si pleci, in timpul acesta si motorul se
incalzeste suficient.
Consumul va creste oricum, pentru ca motorul rece consuma mult mai mult decat cel cald
(unii zic, ca inainte de a atinge 60-70 de grade, poate consuma cu 80%mai mult.

Conducerea in inundatii
Daca locuiti in zone predispuse inundatiilor, parcati masina intr-o zona mai inalta, cand
mass-media anunta asemenea fenomene. Dincolo de posibilitatea distrugerii masinii daca este
lasata in apa, considerati riscul ca aceasta sa constituie un pericol daca este dusa de apa.
Nu plecati in calatorie decat daca e absolut necesar. Considerati rute ocolitoare ale zonelor
cu inundatii.
Nu treceti prin zonele inundate decat daca sunteti siguri de adancimea apei.
Conduceti incet si fara schimbari bruste de directie. Marind viteza, riscati sa formati un val
care sa umezeasca partile electrice sensibile ale motorului.
Folositi motorul usor turat chiar prin folosirea usoara a ambreiajului. Evitati ca apa sa intre
in sistemul de evacuare, deoarece asta ar putea opri motorul.
Vehiculele moderne sunt echipate cu toba catalitica. Rolul acesteia este de a asigura o
reducere a emisiilor poluante. Intreg sistemul functioneaza la temperaturi ridicate. Toba poate
crapa daca este scufundata in apa. Inlocuirea acesteia este costisitoare.
Priza de aer la autovehiculele moderne este situata in stanga-jos in compartimentul
motorului. Patrunderea unei mici cantitati de apa in acest sistem poate duce la deteriorari
considerabile. Toate motoarele sunt afectate, dar cu preponderenta motoarele Diesel si cele cu
turbo-alimentare.
Ganditi-va la ceilalti! Pastrati-va o viteza mica de deplasare, evitati sa-i stropiti pe ceilalti
participanti la trafic sau pe pietoni.

49
 Daca masina dumneavoastra s-a oprit si nu porneste dupa un numar rezonabil de incercari,
abandonati-o si cautati un loc sigur de adapost. Atentie pe unde calcati! Uneori 20 -30 cm de
apa miscandu-se rapid va pot ingreuna mersul pe propriile picioare.
De indata ce ati iesit din zona inundata, testati-va franele. Daca acestea nu raspund
corespunzator, strabateti cativa zeci de metri cu piciorul usor apasat pe pedala de acceleratie.
Manevra aceasta va duce la uscarea rapida a sistemului placute de frana - discuri de frana.
Daca autoturismul dumneavoastra a stat in apa sau apa a patruns in interior, indiferent de
perioada, faceti o vizita la un atelier service in cel mai scurt timp posibil.

Vintul puternic, grindina, fulgerele/ trasnetele

Daca vintul lateral este violent masina poate executa deviatii periculoase. Daca pe
marginile drumului sunt pomi sau cladiri atunci rafalelel vin aleator dintr-o parte sau alta,
provocind devieri si mai mari. Cele mai sensibile masini sunt cele cu motorul pe spate.
Vintul puternic din fata mascheaza avertizarile sonore ale autovehicolelor din spate. Vintul
cald puternic din spate impiedica racirea motorului (desi orice vint din spate tinde sa scada
consumul de combustibil)
Grindina impune gasirea unui adapost (copac/ gang). Daca nu gasim adapost acoperim
capota si acoperisul cu presurile si pernele masinii.
Fulgerele si trasnetele (daca va surprinde pe drum o furtuna violenta cu multe descarcari):
se coboara antena radio pentru a evita distrugerile aparatului. Nu opriti daca scade
vizibilitatea marcat, linga copaci sau stilpi care pot cadea din cauza vijeliei. In rest puteti sta
linistiti inauntrul autovehicolelor, caroseria va protejeaza de descarcari electrice chiar daca
acestea lovesc masina.

Trickuri pentru iesirea din alte terenuri grele:

O mentiune: transmisiile hidraulice se comporta mult mai bine pe terenuri grele.
Alte tipuri de teren:
- Soselele neasfaltate: este bine sa evitam sa mergem pe marginea drumului deoarece
putem sa prindem cuie in cauciucuri. De preferat daca drumul este uscat sa mergem cu viteza
mica, sub 40 km/h, astfel risul de perforare de catre cuie al rotilor (in special din spate) fiind
mult mai mic. Daca soseaua este noroioasa nu prea are importanta cu ce viteza mergem, in
acest caz.
- Mersul pe cimp si aratura: periculos din cauza prafului. Mai ales daca se merge vara
pe cimp in coloana, filtrul de aer se curata zilnic.
- Iarba: rotile strivind iarba patineaza usor. Soselele neumblate cu iarba pot ascunde
obstacole neplacute in care masina se poate propti
- Noroiul: tangajul te poate scoate
- Nisipul: Nu intrati in nisip decat daca aveti garda la sol mare...altfel nu va va trebui mult
ca
sa va impotmoliti. Cand se intampla asa ceva sa desumflii rotile. Ai nevoie si de un compresor
pentru a le reumfla cand iesi de acolo! Ia la tine o lopatica (nu, nu de plastic) si niste scanduri
pe care sa le bagi sub rotile din spate. De unul singur, e cam greu, dar cheama pe altii sa te
ajute (sa impinga) si dupa ce ai pus mashina in miscare, gandeste-te ca esti pe gheata: evita
manevrele bruste si nu opri masina... mai ales nu accelera brusc, ca te afunzi iar in nisip. Cu a
2-a si cu motorul usor accelerat iese...Si cu joc la ambreiaj bine controlat sa nu scapi in
extrema cealalta...in loc sa te misti...sapi
- Pietrisul: poti iesi bagind presurile sub roti
- Padurea defrisata: nu se recomanda mersul prin aceste zone deoarece se pot produce
accidente grave persoanelor din masina si deteriorari importante ale sasiului

50
- Trecere prin vad: se face incet cu 1-2 km/ h, se evita apele adinci (preferabil nu peste
1/ 2 m), se urmareste sa fie teren ferm (pietris sau nisip), preferabil sa se scoata cureaua de la
ventilator inainte de a intra in riu pentru a nu antrena apa in motor. Nu se trec apele
morciloase, se evita oprirea in timpul traversarii (apa in miscare spala pamintul sub roti si
masina se impotmoleste)
- Apele inghetate: pot fi trecute daca gheata are cel putin 10 cm (se face un control
forind 3-4 gauri in gheata mai inti spre mal si apoi pina dincolo de firul apei)

Tractarea
Nu este indicat sa pornesti o masina noua,cu calculator tractata sau impinsa

Evitarea agresivitatii
Nu fiti un sofer agresiv!
Estimati-va realist durata calatoriei. Luati in calcul starea vremii, prezenta unor probleme in
trafic, faptul ca nu veti putea merge cu 120 km/h in oras. Daca totusi ati intarziat, nu va faceti
probleme. Respirati adanc si resemnati-va! Tineti minte: "Mai bine mai tarziu decat
niciodata"!
Fiti un bun exemplu. Cu atat mai mult daca in autovehiculul dumneavoastra sunt si copii sau
tineri. Aduceti-va aminte ca si dumneavoastra ati apreciat de-a lungul timpului politetea la
volan.
Acordati-le celorlalti conducatori prezumtia de nevinovatie. Nu luati tot ce se intampla ca pe
ceva personal. Ceilalti conducatori pot avea intr-adevar un motiv intemeiat sa depaseasca
viteza legala, sau nu cunosc zona, sau pur si simplu se gandesc la alt ceva decat la trafic.
Nu faceti uz nejustificat de faruri si/sau claxon. De la un nivel incolo, efectul va fi altul
decat cel scontat, producand iritare.
Puneti-va in locul celuilalt. Ganditi-va daca manevra pe care o fac este sigura si pentru el,
daca o pot efectua fara sa-l incomodez sau ginditi-va ce ati spune dumneavoastra daca rolurile
ar fi schimbate.
Cedati prioritatea acolo unde trebuie. Permiteti masinilor de politie, pompieri, ambulanta sa
va depaseasca. Dincolo de amenzile destul de mari care se dau pentru nerespectarea regimului
acestora, ganditi-va la aspectele umanitare unde fiecare secunda conteaza!
Daca intalniti un sofer agresiv
Daca un autovehicul din spate va face semne disperate sa va dati 'la o parte', cel mai bun sfat
este sa puneti semnal dreapta si treceti pe banda adiacenta, avand in vedere sa nu stanjeniti
traficul de pe banda respectiva. Civilizatia rutiera a atins cote atat de 'inalte' incat sunteti
somat sa schimbati banda chiar daca nu aveti nici o alta banda libera.
Dupa ce 'agitatul' a trecut, nu aruncati priviri suparate in directia lui. In general, evitati
contactul vizual cu acesta. Psihologic s-a constatat ca aceasta este perceput ca o ofensa.
Daca 'agitatul' a petrecut ceva mai mult timp de 1 - 3 s in spatele dumneavoastra, cand
sunteti depasit pot aparea tot felul de sicane din partea acestuia: puteti fi presat usor spre
bordura sau sa treaca in fata dvs si sa urmeze o frana brusca...

Trickuri diverse

Daca s-au defectat stergatoarele frecati gemul cu un mar ras, un cartof sau cu un sapun de
ras si apoi stergeti parbrizul cu o hirtie uda.
Noapte la o pana, daca nu aveti lumina, aprindeti faza de intilnire si rugati 2 persoane sa
tina batiste albe sau ziare la m de faruri, veti avea astfel suficienta lumina pentru depanare.
Pentru orientarea in cimp, bisectoarea unghiului dintre dreapta ce prelungeste centrul cu
limba mica si dreapta dintre centru si ora 1, la ceasul tinut orizontal cu limba orara indreptata

51
spre soare, indica sudul.

Reducerea uzurii

Alimentezi imediat ce vezi ca se aprinde pe bord becul rosu care semnalizeaza lipsa de
carburant, altfel arzi pompa de injectie (nu astepti sa dispara tot carburantul din rezervor.)
Nu este recomandata intoarcerea volanului in timp ce masina este oprita din considerente
de uzura, este bine sa fie intr-o oarecare inertie oricat de mica. Daca ai masina fara servo, faci
"bracarile" in sens invers din miscare pe ultimul metru, asta ca sa-ti vina mai usor (si uzezi si
pneurile mai putin,etc)
Uzura cauciucurilor este mult mai mare cind se ruleaza accelerind pina la fund, frinind
puternic sau luind virajele cu scirtiituri de roti (mai ales pe drumurile sinuoase).
Stergatoarele nu se poarnesc pe uscat fiindca se zgirie parbrizul si se distrug cauciucurile.
Motorul trebuie nclzit nainte de a pleca la drum. Nu se recomand obiceiul de a pleca la
drum cu motorul rece, fiindc uzura este mare. Dar constructorul mainii afirm c motorul
poate funciona fr a fi nclzit, i zice astfel pentru c, n caz de nevoie, se poate porni la
drum, cu maina construit de el, fr o nclzire prealabil. Nu este cazul transmisiei care nu
cere neaprat nclzire.
Cind se circula la temperaturi mari ale mediului ambiant, oprirea motorului se face dupa
cel putin 2 minute de mers pe loc la relanti, pentru a-i da acestuia timp sa se raceasca (altfel,
dupa oprire lichidul de racire nemaicirculind, in primele momente motorul se infierbinta mai
mult decit ar trebui)
Printre cauzele distrugerii cutiei de viteze se pot numara: introducerea in viteze atunci cand
ansamblul ambreiaj - placa de presiune nu este in totalitate eliberat (pedala ne-apasata pana la
capat, cablul de ambreiaj cu o cursa prea mica, etc.). Sunetul care apare in acele momente este
inconfundabil si nu cred ca nu l-ati auzit in timpul scolii de soferi niciodata! De asemenea ati
realizat, probabil, ca este ceva grav dupa reactia instructorului.
La denivelari sau gropi conteaza 3 chestii:
- in primul rand diametrul gropii - daca are sub 20 de centimetri nu sunt probleme deloc,
indiferent de
groapa, chiar e indicat sa ai viteza mai mare. Daca are diametrul mai mare si roata are timp sa
cada in ea, conteaza marginile si adancimea - daca nu e adanca poti trece linistita, daca e
adanca, conteaza cat de abrupte sunt marginile. Cel mai nasol caz este ala in care e groapa
adanca si marginile abrupte, acolo risti sa rupi masina.
- in general cele mai multe gropi sunt cele peste care poti sa treci lejer cu viteza, dar apoi
sunt si cele
in care'ti rupi masina - cel mai bine le memorezi pe astea. Decat sa franezi la viteze mari mai
bine treci cu toata viteza peste groapa, produci mult mai putine pagube .
- cand te apropii cu viteza de o groapa mare franezi cat poti inainte. In cazul in care te
surprinde vreo
groapa sau bumper, whatever in cazul in care franezi brusc sa eliberezi complet frana inainte
ca rotile sa intre in groapa cu o secunda pentru ca amortizoarele sa poata absorbi socul. Altfel
amortizoarele sunt deja comprimate si nu mai pot absorbi. Risti sa le faci praf si nu numai
atat. E bine sa apesi si ambreiajul cind treci peste groapa, urmind a-l elibera ulterior.
Daca masina fiind oprita si motorul merge se porneste inca o data motorul (cuplezi
electromotorul cand motorul functioneaza) se uzeaza danturile delor doua roti dintate de
cuplaj. Asta nu ar trebui sa se poata intampla, pentru ca butucul de contact are un mecanism
care nu iti permite sa dai de doua ori la demaror fara a invarti cheia mai intai spre inapoi,
intrerupand contactul. Bineinteles, se intampla ca acest mecanism sa nu functioneze...
Unii soferi la semafor noaptea trec de la faza scurta la pozitii, iar atunci cand se pregatesc

52
sa plece aprind din nou faza scurta ca sa nu consume bateria.
In stationare vara, intr-o curte sau loc pazit, pentru a evita supraincalzirea caroseriei lasati
geamurile intredeschise.

Ce nu-i place ambreiajului

> Eliberarea brusca a pedalei de ambreiaj cind maneta de viteze se afla intr-una din viteze.
Astfel, transmisia primeste dintr-o data tot cuplul maxim, iar motorul se opreste fiind infrinat
de forta de inertie a masinii. O astfel de manevra poate distruge diverse componente ale
transmisiei (axe planetare, disc de ambreiaj etc). Pedala de ambreiaj poate fi eliberata brusc
doar daca maneta de viteze se afla la punctul mort, in acest caz neexistind pericolul unor
defectiuni.
> Eliberarea prea lenta a pedalei si in acelasi timp accelerarea puternica a motorului duce la
patinarea (cuplarea incompleta) a discului de ambreiaj. Materialul de frictiune (ferodourile) de
pe ambele fete ale discului se incing foarte tare, iar arcurile din componenta discului de
ambreiaj si care amortizeaza socurile transmisiei se decalesc si nu mai functioneaza corect.
> Mentinerea timp indelungat a piciorului pe pedala de ambreiaj (in special la stop, in
asteptarea culorii verzi a semaforului) duce la suprasolicitarea rulmentului de presiune si
uzura rapida a acestuia.
> Sprijinirea piciorului pe pedala de ambreiaj in timpul mersului determina o ambreiere
incompleta si duce in timp la uzura prematura a ferodourilor si a rulmentului de presiune.
> Aceleasi uzuri apar si in cazul in care sistemul de actionare a ambreiajului (cursa pedalei de
ambreiaj) este incorect reglata (pedala actioneaza prea sus).
> Fortarea repetata a ambreiajului, fie la urcarea unor pante abrupte, fie la mersul indelungat
prin zapada mare sau nisip, fie la tractarea unui alt autoturism sau a unei rulote (apare miros
de ars). Suprasolicitarea ambreiajului in astfel de situatii produce uzura saibelor de ferodou,
decalirea arcurilor de presiune, deformarea discului de ambreiaj din cauza diferentelor mari de
temperatura etc.
> Plecarea de pe loc, folosind o treapta superioara de viteza fata de cea indicata.
> Trecerea brusca dintr-o treapta superioara de viteza intr-una inferioara, prin eliberarea
brusca a pedalei de ambreiaj, poate duce la distrugerea unor piese ale transmisiei.
Altele
> Nu il apasa inutil la viraje

Cauciucuri de vara/ iarna

Daca soferul sta bine (~binisor) la capitolul $$$, cele mai bune gume sunt cele de iarna. De
ce ? Deoarece sunt facute dintr-un cauciuc mai moale care are o foarte buna aderenta pe uscat
si o aderenta superioara fata de celelalte pe ud, zapada etc. Problema este ca, datorita
moliciunii acestor anvelope, gradul de uzura este mult mai mare, se tocesc repede si trebuiesc
schimbate mult mai des. De asemenea sunt suscceptibile sa se incalzeazca vara mai accentuat
ca celelalte.
La o masina sport, pe autostrada sunt mai indicate cele de vara (vara) deoarece fuge mai
bine, se aseaza altfel pe drum etc. Dar pentru o masina normala cu un sofer obisnuit (care are
o viteza medie de croaziera de 120-130 km/h) sunt cea mai convenabila optiune. Dar atentie si
la costuri !!.
Daca "punga" e mai subtire atunci vin all seasons. Care oricum sunt un compromis.
Aderenta e mai slaba pe uscat fata de cele de vara dar mai buna pe zapada. Cel mai bun
comportament l-au avut pe asfalt ud.
Consumul de combustibil

Saptaminal verifici presiunea la pneuri, altfel daca acestea se moaie, ajungi sa consumi mai

53
mult combustibil decit ar fi cazul.
Viteza economica pentru autovehicole este aproximativ din viteza maxima.
Consum mai redus se obtine ruland cu viteza constanta la o turatie a motorului apropiata de
cuplul maxim.
- Nu are rost la o circulatie normala intr-un oras, sa accelerezi puternic ca sa pleci in
tromba de la un semafor, sa accelerezi in gol la aceleasi semafoare, sa mergi cu viteza mare si
sa pui frana brusca cand ajungi la celalalt semafor ori sa ai reprize accentuate in trepte
inferioare de viteza - toate conduc la crestera consumului in localitati. Orice frinare in plus
creste consumul, un bun sofer folosind cit mai putin frinele.
- Se recomanda o pornire usoara de pe loc si cand ajungi la o distanta de unde poti sa
vezi lumina urmatorului semafor si sa apreciezi daca poti intra in intersectie sau nu, in cazul
in care nu poti intra in intersectie, sa iei piciorul de pe acceleratie si, fara a schimba intr-o
treapta inferioara sa opresti lin (cat permite treapta respectiva de viteza) actionand frana de
serviciu in ultima parte a opririi
Consumul este influentat si de numarul de consumatori auxiliari - aer conditionat, lumini,
sistemele de racire a motorului, sisteme acustice foarte puternice (pentru a obtine puteri
acustice mari in tensiuni electrice mici - 12 V, se folosesc curenti mari).
Cu viteza la punctul mort, computerul gestioneaza injectia de motorina in acelasi fel ca
turatia de la relanti, consumindu-se cca 1-1,7 l la %. In frina de motor, computerul taie
injectia total, consumul fiind 0.

Doamne singure

Situatiile neplacute: ce aveti de facut daca acestea apar. Noi le-am grupat in patru
categorii:

Calatoria
Considerati totdeauna o idee buna sa aveti o harta cu dumneavoastra.
Planificati-va din timp calatoria si asigurati-va ca aveti destul combustibil.
Asigurati-va ca cineva va cunoaste drumul pe care il veti urma (macar cu aproximatie!) si
timpul aproximativ de sosire.
Inchideti usile pe dinauntru!
Cand un alt autovehicul va semnalizeaza din spate cu farurile si banda intai este libera, nu
va incapatanati sa circulati pe banda a doua. S-a constatat ca acest comportament irita, deci
asigurati-va, semnalizati si schimbati banda de mers.
Un sfat bun este acela de a avea un telefon mobil; chiar daca vorbitul la telefon este interzis
in timpul mersului in absenta unui dispozitiv tip "maini libere", acesta va poate salva din
multe situatii dificile.
O situatie deosebita se iveste atunci cand mergeti sa platiti la statiile de alimentare. Foarte
multa lume lasa 'la vedere' mobilul, poseta, cartea de credit, banii pe locul pasagerului din
dreapta sau copilul pe locul din spate!. Ganditi-va la consecinte...
Mutati masina de langa pompa si incuiati-o cat timp platiti!

Sunt urmarita
Speram ca asta nu vi se va intampla vreodata! Dar cum ideea multora de 'amuzant' este aceea
de a enerva pe ceilalti participanti la trafic ar fi bine sa stim cum ne comportam in aceste
conditii:
Reduceti viteza, dar nu opriti. Nu va indreptati spre casa, ci spre un loc bine luminat (statie
de alimentare, etc.) unde sunati din claxon si semnalizati cu farurile. Asta ar trebui sa-i puna
pe fuga pe urmaritori.

54
 Daca sunteti fortata sa opriti, inchideti toate ferestrele si usile. Nu va dati jos din masina. Nu
loviti si nu impingeti cealalta masina deoarece manevra aceasta poate avea consecinte greu de
estimat. Opriti cu rotile inspre drum pentru a putea pleca cat mai repede.
Ramaneti calma si increzatoare in fortele proprii si plecati de indata ce puteti.

Probleme cu masina
In primul rand, daca asa ceva se intampla, luati legatura cat de repede posibil cu cineva
capabil sa va ajute. Nu faceti autostopul. Cat timp asteptati va recomandam sa asteptati langa
masina sau pe locul pasagerului cu usa soferului intredeschisa; asta va crea impresia ca sunteti
insotita si ca asteptati pe cineva.
Daca se ofera cineva sa va ajute, inchideti usile masinii si purtati dialogul cu acesta prin
geamul intredeschis. O persoana dornica sa ajute cu adevarat va raspunde intrebarilor
dumneavoastra si va intelege situatia. Daca dintr-un motiv sau altul nu aveti incredere in
persoana respectiva, pretextati ca politia/baietii de la service/prietenul dumneavoastra trebuie
sa soseasca.

Parcarea
Parcati in zonele luminate.
Nu lasati banii, portofelul, telefonul mobil, poseta, sacosele si alte lucruri de valoare la
vedere. Nu lasati partea detasabila a casetofonului sau CD-ului in unitate.
Dupa parcare, dati 1-2 m cu spatele pentru a putea pleca usor. Lasati-va un spatiu fata de
masinile parcate suficient pentru deschiderea usilor.
Intr-o parcare cu plata parcati cat mai aproape de iesire sau de persoana care taxeaza.
Luati-va un reper pentru a va putea gasi autovehiculul usor la intoarcere.
Daca este posibil, intoarceti-va la masina intr-un grup.
Cheile trebuie sa fie la indemana si pana plecati din parcare, blocati-va usile pe dinauntru.
Sfaturile anterioare ar trebui sa asigure unei doamne sau domnisoare singure o calatorie lipsita
de probleme!

Limbajul nonverbal al soferilor

Alternare consecutiva rapida faza lunga/faza scurta

Nu tineti cont 100% de semnalele cu farurile, puteti sa o patiti. Reactia cea mai indicata ar
fi in majoritatea cazurilor: "Bine ca m-a vazut, acum sa vad ce face el..."
1. Daca esti pe drum drept si intalnesti pe cineva venind din sens opus care semnalizeaza
astfel, in general este atentionare de radar, dar poate uneori atentiona si cu privire la alte
chestii neprevazute -blocaj in urma unui accident de ex, deci presupune sa circuli cu atentie...
Semnal cu farurile, urmat de doua degete intinse orizontal si de o miscare a mainii spre
stanga insemna: radar pe partea stanga in a doua localitate
O varianta la semnalizarea de "Atentie Politie/ radar", dupa alternarea faza de drum/
intilnire faci cu palma in jos de 2-3 ori, semn ca lumea trebuie sa incetineasca
2. Cel din spate poate da uneori flashuri cand i se pare ca nu mergeti destul de repede si vrea
sa va depaseasca sau sa va faca sa accelerati.
3. Daca intentionezi sa schimbi banda sau directia de mers, cel care are prioritate si
semnalizeaza astfel, isi manifesta acordul de a te lasa sa efectuezi manevra (e util in caz ca
nu-ti dai seama daca chiar nu mai accelereaza, incetineste sau opreste).
In leg cu flashurile: 1 flash inseamna ca il lasi sa treaca/sa se bage mai multe inseamna da-
te la o parte
Atentie la alternarea fazei de drum cu cea de intalnire daca mergeti in strainatate. Daca la
noi in intersectie au mesajul de "du-te", in unele tari inseamna "vezi ca ma duc eu".

55
De obicei insa, pentru atentionari de genul asta se foloseste...

Claxonul
1. Este utilizat pentru a transmite mesajul contrar celui despre care scriam mai sus la cazul 2,
deci exprima ideea: "Nu te baga, e dreptul meu!"
In mod exceptional, poate totusi fi folosit la permisiunea de trecere, pentru a atrage atentia
celuilalt sofer in caz ca nu a observat/reactionat la mesajul luminos, caz in care e insotit de
gestul ce indica permisiunea de a trece.
2. Daca esti la semafor si in fata ta se afla cel putin o masina, claxonul tau prompt (prelung
si/sau viguros) in secunda schimbarii culorii semaforului in verde exprima mesajul: "Hai
moshcaitzilor, miscati-va rapid. In functie de gabaritul masinii, conotatia poate fi si "Acu' te
imping de la spate!"
3. Intr-o oarecare masura legat de punctul anterior, exprima invective in diferite grade de
vulgaritate
4. Mai multe claxoane combinate, prelungi, notifica prezenta unui convoi mortuar cu masini
si eventual si persoane mergand pe jos in coloana.
Il folosesc si nuntasii care se deplaseaza dupa mireasa, la biserica etc, si, datorita distantelor
lungi merg cu masinile impodobite cu flori, baloane samd.
5. Oare e cazul sa scriu si ca in principiu claxonul atentioneaza ca te paste un pericol
iminent?

Avarii
1. Puse in functiune timp de cateva secunde, arata multumirea ta pentru cel din spate care ti-a
permis sa intri pe banda/pe drum in fata lui.
2. Mai pot fi folosite, fara prea mult efect, cu mesajul: Stinge odata boule faza lunga ca ma
orbesti in oglinda!
3. Combinate cu pozitionarea automobilului intr-un loc cu oprire/stationare interzisa, exprima
mesajul: "Eu aici vreau sa opresc ca am o treaba si e cel mai apropiat loc, nu am chef sa caut
altul, asa ca voi descurcati-va si evitati-ma..."
4. Se mai folosesc si pe autostrada cand vezi un blocaj sau ceva obstacol in fata, pentru a-l
avertiza pe cel din spate ca vei frana puternic. Unele masini pornesc automat luminile de
avarie la franare de urgenta.
Atunci cand mergi la drum intins si deci ai viteza si dintr-un motiv sau altul toate masinile
din fata ta se opresc, pana sa te opresti, dai drumu la avarii (oricat de aproape sau departe este
cel din spatele tau). In felul asta ii zici: "nu pun frana doar sa reduc viteza ci o sa ma opresc pe
loc".
5. Sensul de baza: "Am o problema cu masina, aveti grija ca merg incet sau cine stie ce s-ar
putea intampla daca va tineti pe langa mine..."
6. Majoritatea soferilor le folosesc ca sa comunice si ca e posibil sa dea inapoi...

Luminile de semnalizare
O semnalizare de 1-2 secunde spre dreapta inseamna in functie de situatie: "poti sa ma
depasesti" sau "depaseste-ma"

Gest cu mana
Arata permisiunea -fie pentru pietoni de a traversa, fie pentru o masina care doreste sa treaca
prin fata ta. Am remarcat ca se efectueaza in general cu palma deschisa orientata catre directia
de destinatie (de ex pt un pieton care e in dreapta si vrea sa traverseze in stanga ta, semnul se
face cu mana dreapta pe directia de deplasare -de la dreapta spre stanga).

56
Gest cu aratatorul sau mana
E un semn intrebator efectuat cu aratatorul sau taisul palmei care ii arata celuilalt sofer unde
ai vrea sa ajungi (in fata lui, de regula) si care ii cere confirmarea permisiunii de intercalare.
O varianta este si gestul cu palma deschisa catre celalalt sofer, ca un salut, care continua/se
reia si dupa efectuarea manevrei, ca semn de multumire.

Gest afirmativ cu capul

Este confirmarea la cererea/intrebarea de mai sus adresata de un alt sofer.

Gest cu degetul mijlociu

Inutil sa insist asupra vulgaritatii sale... De obicei cel care il face este chiar cel vinovat care a
"comis-o", eventual ti-a taiat fata sau a facut alta chestie neregulamentara, dar care tot el e "cu
gura mare"...

Pentru cei care parcheaza

Daca va gasiti stergatoarele de parbriz ridicate, inseamna ca fie ati blocat alta masina care
incerca sa iasa, fie obstructionati trecerea pietonilor...
EXERCITII DE PERFECTIONARE pentru incepatori
- a) Urmatorul exercitiu se face cel mai bine pe drumurile cu multe curbe si cu o circulatie
relativ relaxata:
Dupa ce te asiguri in oglinzi sa stii ca nu pui pe nimeni in pericol, renunti sa te mai uiti in
apropierea masinii in fata si te uiti foarte departe sa vezi drumul pe o distanta cat mai mare in
fata, iar in latime sa vezi mai mult decat drumul, sa stii si pe troatuare sau zonele adiacente
drumului ce se intampla. O haita de caini aflata la 10 metri de marginea drumului e un motiv
bun sa mai iei piciorul de pe acceleratie si sa te asiguri bine de tot sa stii ce manevre de
evitare iti poti perminte. Niste copii care se joaca pe trotuar si se alearga, la fel. Sa urmaresti
atunci cand faci acest exercitiu, in curbe sa pastreze perfect banda ta, sa nu ciupesti din alta.
Mai ales in conditiile strazilor din Romania este important sa stii in ce locuri ating rotile
pamantul.
Uneori, din cauza unor lucrari se circula pe o banda ingustata, care e la alt nivel fata de cea de
alaturi unde se executa decopertarea, sau ai parte de gropi in locuri sau/si momente in care nu
poti sa le eviti complet si vrei sa o iei cu roata chiar pe langa ele. Pentru a sti exact unde calca
rotile se face un exercitiu in doua etape:

1) Gaseste un loc mai necirculat, cu asfalt uscat (o curte de scoala, seara, cand nu mai sunt
copii sau la sfarsitul saptamanii, un trotuar dintr-o zona mai necirculata, etc.). Sa ai in
portbagaj cateva bidoane de 5 litri de apa. Opresti masina cu rotile drepte, te duci in fata
masinii si cu apa din bidoane formezi niste balti cat mai mari, in fata masinii. Apoi treci prin
balti, tot cu rotile drepte, ca sa ramana pe asfalt urmele rotilor. Mergi tot inainte, apoi intorci
masina, o pozitionezi in fata urmelor si te relaxezi uitandu-te la ele ca sa ti se intipareasca in
minte. Cand consideri ca ai terminat cu aceasta etapa, treci la urmatoarea.

2) Pui jos un paharel de plastic, sau ceva asemanator si mergand incet la inceput incerci sa
il calci cu una din roti, apoi cu cealalta. Trebuie sa ajungi ca de fiecare data sa calci ce obiect
vrei.

- b) n timpul conducerii, privim periferic pasagerul din dreapta. Daca atunci cand sunt
schimbate vitezele el are o cat de mica miscare involuntara a trunchiului, sau chiar si numai a
capului inainte-inapoi, nu este bine. Schimbarea vitezelor trebuie sa fie atat de buna incat
pasagerul sa nu simta nimic, daca nu ar auzi motorul sa nu-si dea seama cand ati schimbat 4

57
viteze si deja aveti 70-80 pe ora. Accelerarea sa fie atat de gradata si schimbarea atat de buna
incat sa nu se simta nimic in timpul accelerarii. La franare la fel. Franarea sa se faca atat de
gradat incat pasagerul sa nu simta niciun disconfort.
- c) In legatura cu frana: e bine sa se invete omul inca de la inceput sa nu franeze lasand
calcaiul fix pe podeaua masinii si mutand doar varful de pe acceleratie pe frana, ci ridicand
complet piciorul de pe podea si acceleratie si punandu-l pe frana. Explicatia e urmatoarea: la
masina pe care o conduci foarte des te inveti cu o anumita distanta intre acceleratie si frana,
dar daca schimbi masina si faci la fel, adica franezi tinand calcaiul pe podea si miscand doar
varful piciorului poti sa te poticnesti cu marginea pantofului in marginea pedalei de frana si
pur si simplu sa nu franezi exact cand e neaparata nevoie! Daca te inveti sa ridici piciorul si sa
il pui pe frana nu poti gresi chiar daca schimbi foarte des masinile.

Manual de conducere avansata (BMW)

Pregatirea de plecare
1) Eliberarea interiorului:
- toate obiectele libere sau care tind sa devina libere trebuiesc indepartate. Cautati sub
banchete in primul rind acolo unde este tendinta lor naturala de a ajunge, la decelerari
obiectele respective se vor incurca intre picioarele voastre si pedalier. Nu puneti niciodata
obiecte pe polita de sub luneta, ele pod deveni proiectile, uneori letale.
- Este recomandabila indepartatrea presului de sub bancheta conducatorului, deoarece poate
interfera cu pedalierul sau te poti incurca in el
2) Nu depasiti in general presiunile recomandate de producator pentru umflarea pneurilor.
In mers datorita incalzirii aerului, presiunea tinde sa creasca.
3) Pozitia in scaun
- soferul nu trebuie sa fie un obiect liber in interior.Pentru a controla ferm masina, pozitia
pe bancheta trebuie sa se faca de o asemnea maniera astfel incit sa permita membrelor
maximul de mobilitate si de forta asupra dispozitivelor de conducere. Trebuie sa stati IN
scaun si nu PE scaun. Pentru aceasta folositi-va picioarele pentru a va impinge in acesta si
leganati-va fundul pentru a va cuibari mai bine in pozitia optima. Evident, totul trebuie facut
astfel incit sa ajungeti cu picioarele eficient la pedalier.
- Bratele trebuie sa fie usor indoite, cind tineti miinile pe volan preferabil aplicate la orele 9
si 3
- daca acesta este prea departe, veti avea tendinta de a va indeparta de spatar, ceea ce
va duce la virajele strinse la tendinta de a folosi volanul ca punct de sprijin. Pentru a va
verifica pozitia, cu mina stinga la ora 9 puneti mina dreapta imediat deasupra. Pozitia corecta
presupune sa nu va indepartati de scaun pentru aceasta manevra.
- volanul nu trebuie sa fie nici prea aproape. Pentru a va verifica pozitia, cu miinile
in pozitia 9-3 rotiti volanul dreapta-stinga fara a va lua miinile de pe el. Daca in timpul
manevrei coatele va lovesc parte asezata a corpului, atunci sunteti prea aproape.
- unele persoane cum sunt cele scunde nu vor putea niciodata adopta o pozitie
absolut corecta, exceptind modificarea interiorului masinii cum ar fi lungirea pedalierului. O
alternativa este un compromis acceptabil intre pozitionarea optima fata de pedalier, bratele
usor inclinate si vizibilitatea peste tabloul de bord.
4) Oglinzile si dispozitivele de control
- verificati reglajul oglinzilor inainte de pornire
- aruncati un ochi la martorii de bord inainte de plecare
- in trafic monitorizati permanent oglinzile si, mai ales cind sunteti pe un drum drept
aruncati cite o privire la dispozitivele de control aflate pe bord.
5) Centurile de siguranta

58
 - verificati pozitionare lor corecta pe corp
6) Actionarea volanului
- se face obligatoriu cu ambele mini, altfel nu se pot obtine miscari line si cu acuratete.
- nu stringeti volanul prea ferm, deoarece pe linga faptul ca aceasta va bloca circulatia
singelui, finetea miscarilor va scadea. Daca se poate, puneti-va degetele mari pe spite.
- la actionare, mai degraba decit sa impingeti in sus, trageti in jos de volan. Niciodata sa nu
va incrucisati antebratele. Daca actionarea volanului impune, deplasati-va miinile inainte de
efectuarea unui viraj la orele 1 si 7 (viraj dreapta) respective 11 si 5. O alta solutie este sa
lasati mina opusa sensului de virare sa alunece pe volan in timp ce acesta este actionat de
cealalta mina, pina ce miinile ajung in pozitii opuse, moment in care stringeti mina libera si
continuati cu ea cursa volanului. Puteti de asemenea folosi mina pentru o rotatie integrala a
volanului.

Virajele
1) linia de deplasare corecta la viraje implica folosirea latimii intregului spatiu disponibil si
urmeaza drumul intre extremele laterale pe raza maxima ale virajului (extrema opusa sensului
de virare), tangent la limita interna (in sensul virajului) a caii de rulare intr-un punct numit
Apex. Acest drum este cel mai sigur si in general cel mai rapid.
2) Inainte de a incepe vrajul viteza trebuie sa scada.
a. Actionarea frinei de serviciu este mai eficienta decit retrogradarea si folosirea
ambreiajului. Daca se foloseste frina de serviciu, frinarea trebuie sa se termine in linie
dreapta, cu putin inainte de a initia virarea.
b. La retrogradare, schimbarea vitezei trebuie sa se faca in linie dreapta si ambreierea
trebuie sa se termine inainte de initierea virajului
3) Actionarea volanului trebuie sa se faca fluid, cu o miscare lina, Odata ajuns la apex
rotatia trebuie sa se faca in sens invers. Volanul trebuie miscat minimul necesar, nici mai
mult, nici mai putin.
4) Accelerarea incepe numai dupa orientarea spre Apexul. In nici un caz nu initiati
procedura in timpul intrarii
propriuzise in viraj, altfel masina se poate deplasa inafara caii de rulare sau pe contrasens.
5) Studiati iesirea din viraj din timp,pentru a va putea adapta eficient la ceea ce va asteapta
cind atingeti extrema cealalta a caii de rulare.

Controlul virajului
1) Elemente de fizica
a. Aria suprafatei de contact cu calea de rulare a rotilor este aceeasi indiferent de tipul de
anvelopa folosit si depinde de greutatea masinii. Anvelopele mai late schimba doar forma
acestei suprafete, facind-o mai lata dar mai scurta (ceea ce creste forta de tractiune unghiulara,
poate). Aderenta (care la urma urmei determina capaiatatea de accelerare, frinare si virare),
depinde de factori ca suprafata de rulare, compozitia anvelopei, dimensiunea si forma
suprafetei de contact, greutatea masinii, presiunea de umflare, virsta anvelopei, gradul de
uzura,etc.
b. Limita de aderenta si deci de tractiune este aceeasi in toate directiile si este egala pentru
frinare, acelerare, virare.O consecinta este faptul ca atunci cind se face mai mult de o actiune
(de exemplu se combina acccelerarea cu virarea), desi per ansamblu aderenta/tractiunea totala
ramin aceleasi, tractiunea/aderenta pe fiecare miscare in parte sunt mai mici. Asadar frinarea
la maximul de aderenta, in caz de virare presupune pierderea aderentei. Deasemeni, nu poti
accelera cind utilizezi la maxim aderenta pentru procesul de virare. Dupa atingerea Apexului
in viraj insa, incheind virarea cu o raza mai mare, exista rezerva de tractiune pentru
accelerare.

59
c. Limita de viteza care poate fi atinsa intr-un viraj fara pierderea aderentei, este cu atit mai
mare cu cit raza de virare este mai mare.
d. Aderenta/ tractiunea cresc cu greutatea. La frinare greutatea se transfera pe rotile din
fata, la eliberarea frinei transferul se face pe puntea spate.La accelerare greutatea se transfera
pe puntea spate.
2) Unghiul de alunecare
a. Unghiul de alunecare: in viraje, rezultanta fortelor face ca deplasarea rotilor sa ia o
directie sub un anumit unghi cu directia teoretica imprimata de rotatia volanului, numit unghi
de alunecare. Pe masura ce rotile pierd aderenta sau forta de tractiune laterala scade, acest
unghi se reduce. Zgomotul facut de cauciucuri creste sau scade proportional cu acest unghi,
ceea ce poate fi eventual un indicator al pierderii aderentei. La unghiuri mari, rotile pierd
oarecum aderenta si aluneca in lateral, dar se pastreaza intr-o oarecare masura tractiunea (se
spune ca se face un drift ).
b. Daca unghiul de alunecare al rotilor din fata este mai mic decit al celor din spate, se
spune ca masina este subdirijata. Soferul simte ca si cum masina nu ar vrea sa se lase condusa
pe directie si trebuie ori sa adauge forta volanului, ori sa reduca acceleratia, ori amindoua.
Viteza prea mare de intrare in viraj face ca maina sa fie subdirijata.
c. Cind situatia este in sens invers, se spune ca masina este supradirijata si partea din fata a
masinii descrie o traiectorie de virare cu raza mai mica decit cea intentionata., spunindu-se ca
masina incepe sa se dezlipeasca (spatele masinii intra pe traiectoria de virare inaintea partii
din fata si tinde sa rotesca). Eliberarea brusca a acceleratiei face ca odata cu transferul
greutatii pe puntea fata, sa se piarda o parte din aderenta la puntea spate si astfel sa creasca
unghiul de alunecare pe spate.
d. Ideal este ca unghiul de alunecare sa fie egal fata-spate. Un sofer experimentat cind
sesiseaza iminenta de derapaj, slabeste cursiv acceleratia adaugind in acelasi timp
parcimonios forta volanului.
3) Controlul derapajului
a. Daca se pierde in derapaj controlul alunecarii, se apasa imediat cu stingul pe ambreiaj si
dreptul pe frina. Cu putin noroc, masina se va roti violent disipindu-si viteza pe carosabil si
oprindu-se pe partea interioara a virajului cu fata orientata aproximativ spre directia initiala de
mers. Nu eliberati cumva frinele mai inainte de a se opri masina complet, deoarece riscati ca
maina sa faca un salt inainte revenind in zona circulata. Daca veti reusi sa apasati ambreiajul
primul, aveti sansa de a va opri cu motorul mergind, ceea ce va va creste posibilitattea de a va
reinscrie rapid in trafic.
b. Daca nu se pierde integral controlul alunecarii, ideala este o combinatie de slabire
cursiva a acceleratiei+eliberare ambreiaj+contravirare. Pe suprafetele alunecoase (gheata/
polei) contravirarea in directia in care doresti fata masinii sa se angajeze se face mai amplu.
Aceasta va induce un balans al spatelui spre iesirea din derapajul initial cu orientarea spre
derapare in directie inversa. Intre timp se contravireaza din nou, in directie opusa, s.a.m.d.,
pina cind masina incetineste si balansul dintr-o parte in alta se reduce, capatindu-se astfel
controlul masinii. Pe suprafetele uscate la viteze mari contravirarea se face insa la minim,
doar atit cit sa se corecteze derapajul initial. Altfel masina nu mai poate fi stapinita.
4) Conducerea inafara carosabilului (atentie, cele de mai jos presupun ca nu exista santuri
marginale sau obstacole laterale)
a. Atit timp cit se iese acidental inafara carosabilului pastrind un oarecare control al
masinii, nu se incearca in nici un caz revenirea rapida la drum sau evitarea iesirii inafara
drumului prin: eliberarea brusca a acceleratiei sau actionarea fortata a volanului (veti pierde
total controlul, masina cel mai probabil se va roti si veti ajunge pe interiorul virajului/ pe
contrasens). Daca nu aveti controlul masinii, oricum sunteti doar un simplu spectator fara a
putea interveni. Cel mai frecvent, iesirea in peisaj risca sa se produca spre sfirsitul virajului.

60
b. Daca iesiti doar cu rotile laterale inafara, nu se intimpla mare lucru, singura actiune pe
care trebuie sa o faceti fiind aceia de a nu forta revenirea rapida inainte de a recapata
controlul. Oricum aceasta revenire trebuie sa o faceti gradual.
c. Daca iesiti afara cu toate 4 rotile, tipul de conducere necesita o ajustare. Eliberati
controlat si cursiv acceleratia si reduceti actionarea volanului, ceea ce va creste raza de viraj si
va va ajuta la recistigarea controlului. Deabea dupa ce masina a incetinit si ati recistigat
complet controlul, va puteti gindi la revenirea pe carosabil. In tot cazul nu eliberati rapid
acceleratia si nu fortati volanul.
5) Punctul de initiere al frinarii
a. Ideal este acela care incetineste masina suficient astfel incit sa permita traiectoria optima
de-a lungul virajului si accelerarea cit mai rapida dupa iesirea din viraj. Acest punct depinde
numai de sofer, de masina si de starea carosabilului. Cu cit viteza de intrare in viraj este mai
mare, cu atit acest punct vine mai devreme si cu cit experienta soferului creste cu atit
capaciatatea de a mentine viteze mari in viraj creste si deci frinarea poate fi aminata. In
general exceptind mersul in rampa, aproape toate conditiile care schimba carosabilul cresc
distanta de frinare.
b. Daca nu puteti frina suficient pentru a lua virajul, nu incercati sa fortati inscrierea pe
traiectorie deoarece veti pierde controlul masinii. Oricum veti iesi inafara dar fara sa aveti in
tot acest timp controlul. Continuati sa frinati in timp ce iesiti drept inainte inafara
carosabilului, aceasta va incetini masina si va va ajuta sa opriti la timp pentru a evita lovirea
de un obstacol sau sa o puteti dirija pentru ocolirea acestuia. Exceptia evident este
reprezentata de un obstacol pe directia inainte, ceea ce face preferabila intrarea in miscarea de
rotatie, in timp ce iesiti inafara.
6) In conducerea pe ploaie, cel mai mult scade tractiunea laterala (sub 20 % din cea initiala)
, mai putin forta de frinare (in jur de 50 %) si mai putin capacitatea de accelerare (se pastreaza
pina la 70 %). Viteza trebuie redusa, iar daca suprafata este foarte alunecoasa nu se apasa pe
acceleratie pina se intra in linia dreapta si se vireaza cu raza mai mare, pe exteriorul curbei. In
general, de-a lungul traiectoriei optime datorita frictiunii ramin cauciuc pe asfalt si uneori
diverse lichide, ceea ce face calea de rulare mai alunecoasa in aceasta zona. Se poate evita
aceasta mergind pe exteriorul curbei dar atentie, la un moment dat tot veti intersecta zona in
care veti risca sa pierdeti tractiunea.

Pregatirea virajelor
1) Retrogradarea
a. Se face si pentru a obtine forta necesara accelerarii la iesirea din viraj. Se face depricipiu
atit timp cit masina mai este in linie dreapta. Daca se face concomitent frinarea si
retrogradarea, masina risca la ambreiere sa se dezechilibreze (sa se cabreze) la intrarea in
viraj. Pentru a evita aceasta, motorului ii trebuie crescuta turatia cu scurt timp inainte de
eliberarea pedalei de ambreiaj. Pentru aceasta, se pot opera in acelasi timp frina si acceleratia
cu piciorul drept (cu bombeul respectiv calciiul), dupa debreiere. Ambreierea se face imediat
dupa eliberarea acceleratiei cind turatia a inceput sa scada, dar inainte de a ajunge la relanti.
Daca se accelereaza prea mult sau se ambreiaza prea rapid masina dupa retrogradare
accelereaza. Daca turatia motorului va fi prea mica sau ambreierea se face prea tirziu, masina
se va cabra, efectul fiind cel al unei frinari suplimentare. Atentie insa, manevra de frinare si
retrogradare concomitenta creste distanta de frinare.
b. Dubla debreiere: se poate face pentru a reduce uzura. Implica
i. Frinare continua pe parcursul i-viii
ii. Debreiere
iii. Deplasarea schimbatorului in pozitie neutrala
iv. Ambreiere

61
v. Piscarea acceleratiei
vi. Debreiere
vii. Deplasarea schimbatorului in pozitia dorita
viii. Ambreiere
2) Tehnica frinarii in viraj: nu se recomanda decit conducatorilor auto foarte experimentati.
Poate aduce anumite avantaje in ceea ce priveste viteza, discutabile insa. Implica eliberarea
incompleta a frinelor odata cu intrarea in viraj. Pe masura ce volanul se roteste, frinele se
elibereaza din ce in ce mai mult. Din momentul in care masina este pozitionata spre Apexul
virajului, se apasa usor pe acceleratie. Daca nu se accelereaza la timp insa, frinarea in aceste
conditii implica riscul aparitiei unei miscari de rotatie a spatelui masinii spre exteriorul curbei
si derapajul. Tranzitia intre frinarea propriuzisa, eliberarea frinelor, actionarea volanului si
accelerare trebuie sa se faca foarte fin.
3) Traiectoria optima de virare
a. Este o linie teoretica dintr-o extrema intr-alta ale arcului extern tangenta la centrul
geometric (Apex geometric) al arcului intern ale virajului, ce ofera raza cea mai mare de
virare si deci viteza maxima posibila in interiorul virajului. Cu toate acestea datorita
necesitatii de a frina la iesirea si intrarea in viraj, nu ofera si timpul cel mai scurt per
ansamblu.
b. Solutia pentru optimizarea timpului o constituie o traiectorie tangenta tardiv la arcul
intern (Apex tradiv), intr-un punct situat dupa Apexul geometric. In acest caz intrarea in viraj
se face dupa o traiectorie cu raza mai mica ceea ce necesita o frinare initiala suplimentara,
insa ulterior raza virajului devine mult mai mare decit cea teoretica permitind accelerarea
imediat dupa orientarea spre Apexul tardiv (pina la Apex se accelereaza usor, ulterior dupa
trecerea de acesta mai cu forta). Accelerarea, prin transferul posterior de greutate ofera
aderenta suplimentara rotilor din spate, stabilizind tendinta de rotatie si oferind o capacitate de
virare suplimentara.
c. Apexul precoce (situat inaintea Apexului geometric): implica raza cea mai mica de virare
la sfirsitul virajului, ceea ce conduce la necesitatea frinarii suplimentare in viraj (posibila intr-
o oarecare masura datorita razei mari de virare la intrarea in viraj), la imposibilitatea
accelerarii in cadrul acestuia datorita riscului crescut de a intra pe contrasens sau de a iesi
inafara carosabilului. Reprezinta tendinta naturala cea mai frecventa (gresita insa). Are totusi
calitatea de a putea fi folosit in virajele si mai ales in succesiunile de viraje care implica
necesitatea unor viteze mici sau foarte mici, oferind un timp mai surt de parcurgere per
ansamblu decit tehnica Apexului tardiv. Deasemenea ofera posibilitate de frinare suplimentara
in caz ca intrarea in viraj se face cu o viteza prea mare, minimalizind in acest caz riscul de
iesire inafara carosabilului. In principiu totusi, in cazul unui traseu pe un drum necunoscut, nu
se recomanda in nici un caz tehnica Apexului precoce si mai ales nu se recomanda atingerea
Apexului pina ce soferul nu vede unde duce si ce se afla pe drum in directia spre care vireaza.
d. Alegerea traiectoriei si vitezei optime, implica intrarea cu viteza mica in viraj, pentru a
putea accelera ulterior in siguranta. O viteza initiala prea mare implica transferul atentiei si a
manevrabilitatii spre necesitatea de a a controla masina pentru a evita iesirea inafara
carosabilului sau pe contrasens.

Cnd bunul sim d rateuri...

Claxonul este pentru unii cea mai importanta pedala.

Sa ne gandim de cate ori ne scot din sarite istericele si nevrozatii care claxoneaza prea des
si aiurea! Claxonul este pentru a preintampina un pericol. Si cand chiar are rost, nu cand
lucrurile deja se petrec. Excesul de claxon este semnul soferului slab, nervos, care nu gaseste
solutii reale. TI-TIIIIII!

62
 Deci:
Nu claxona pentru ca te-ai enervat. Chiar daca ai dreptate.
Nu claxona pentru ca s-a facut verde si cel din fata nu pleaca in prima jumatate de secunda.
Chiar daca, in extremis, ajungi sa pierzi un semafor, parca e mai bine sa fii domn/doamna.
Nu claxona pietonul sa treaca pe trecere. Nici sa treaca mai repede, nici in semn ca il lasi.
Asteapta si nu te tigani.
Nu claxona ca sa ii faci semn celui din spate sa te lase sa intri pe banda in fata lui. Ai rabdare,
foloseste semnalizarea si frana daca nu te lasa. Nu claxonul si acceleratia.
Nu claxona niciodata, dar niciodata incepatorii! Daca esti mai sofer gaseste solutii sa eviti
accidentele, sa te strecori pe unde se poate si sa-ti vezi de treaba. Incepatorul nu va conduce
mai bine ca il claxonezi tu si-l injuri.
Nu claxona niciodata cand mergi prin aglomeratie pietonii de langa tine, daca vezi ca nu au
auzit masina. Eventual scoate din viteza si ambaleaza usor, cat sa auda lumea ca e o masina.
Dar nu exagera si nu uita Si mai bine, scoate capul pe geam si spune-i omului: Numai putin,
va rog. Multumesc.

63