Marfuri lipsa la inventar si marfuri

degradate. Cum facem inregistrarile

contabile?
Cuvinte cheie: Monografii Contabile, inregistrari contabile, marfuri lipsa, marfuri
degradate, TVA la incasare, inventar

<br

Vom raspunde urmatoarelor intrebari:

A.

1) Care sunt monografia contabila si documentele justificative pentru minusurile la inventar la

gestuinea de marfuri tinand cont ca societatea este inregistrata in scopuri de TVA si in
sistemul TVA la incasare?
2) Ce implicatii sunt din punct de vedere al TVA si "TVA LA INCASARE"?
Inregistrari contabile perfecte pentru
unitatile de tip HORECA

- Cum sa evitati amenzile pe care ANAF vi le pregateste

- Solutii practice de contabilitate specifice activitatilor desfasurate in

cadrul unitatilor HORECA

>> Detalii Click Aici <<

3) Ce implicatii sunt din punct de vedere al impozitului pe profit?

4) Ce prebuie sa se precizeze atat in listele de inventariere, cat si in registrul inventar la motiv
(explicatie pe diferente)?

B.

1) Care sunt monografia contabila si documentele justificative pentru marfurile care nu mai
pot fi comercializate, depasirea termenului de garantie, tinand cont ca societatea este
inregistrata in scopuri de TVA si in sistemul TVA la incasare?
2) Ce implicatii sunt din punc de vedere al TVA si "TVA LA INCASARE"?
3) Ce implicatii sunt din punct de vedere al impozitului pe profit?
4) Ce prebuie sa se precizeze atat in listele de inventariere, cat si in registrul inventar la motiv
(explicatie pe diferente)?
A) Minus in gestiune:

1) Constatarea minusurilor dintr-o gestiune se face numai pe baza de inventar.

Inventarierea poate fi generala - efectuata asupra tuturor gestiunilor si elementelor

patrimoniale ale unitatii - sau partiala - numai pe o anumita gestiune/pe mai multe gestiuni,
daca sunt indicii de frauda/lipsuri/furturi.

Din datele de prezentare a firmei dvs. rezulta ca are ca obiect de activitate comertul cu
amanuntul.

In aceasta situatie, pot sa presupun ca evidenta marfurilor se tine global-valoric, situatie in

care descarcarea gestiunii de face cu ajutorul coeficientului K.

Lipsa in gestiune de care mentionati, in aceasta situatie, este una valorica, rezultata din
compararea stocului valoric la pret de vanzare stabilit in urma inventarierii cu stocul valoric,
la acel moment, din contabilitate si din raportul de gestiune.

De asemenea, inteleg ca acest minus nu este imputabil.

Inregistrarea in contabilitate a minusului se face ca la orice descarcare de gestiune in cazul

vanzarii, articolul contabil fiind urmatorul:
% = 371 1240 lei
607 700 lei
378 300 lei
4428. 240 lei
Pentru a stabili adaosul comercial aferent minusului, se determina coeficientul K, asa cum se
determina la orice vanzare de marfa, pana la momentul efectuarii inventarului (care este
reflecatat de data procesului-verbal de inventariere), cu datele de pana la acea data, respectiv:
K = [(TSC 378 (ianuarie - momentul inventarului)) / (TSD 371 (ianuarie - momentul
inventarului))] * 100 (presupunem ca este 30%).

Nota: TSD 371 nu contin TVA neexigibila.

Acest coeficient se inmulteste cu valoarea minusului in gestiune, la pret cu amanuntul fara

TVA neexigibila, rezultand adaosul comercial aferent minusului [(1240 lei - 240 lei) * 30% =
300 lei].

TVA neexigibila aferenta valorii lipsei este egala cu 1240 lei * 24/124.

Cheltuiala cu marfa este egala cu: 1240 lei - 240 lei (TVA neexigibila) - 300 lei (adaos
comercial) = 700 lei.
Ca documente justificative avem:

- decizia de inventariere - pentru desemnarea comisiei de inventariere;

- listele de inventariere (cod 14-3-12/a) - pe baza carora se stabileste stocul cantitativ si
valoric efectiv, faptic, la pret de vanzare cu amanuntul;
- raportul de gestiune - completat pana la momentul inventarului, din care rezulta stocul
valoric scriptic;
- procesul-verbal de inventariere intocmit de comisia de inventariere, care trebuie sa
contina, printre altele, rezultatele inventarierii (constatarea minusului respectiv, ca diferenta
intre valoarea stocului din raportul de gestiune si valoarea stocului inventariat), concluziile si
propunerile comisiei cu privire la cauzele lipsurilor constatate si persoanele vinovate, precum
si propuneri de masuri in legatura cu acestea (daca lipsurile sunt imputabile), asigurarea
integritatii bunurilor din gestiune, precum si alte aspecte legate de activitatea gestiunii
inventariate.

In cazul in care minusurile nu sunt imputabile, se va face o mentiune in acest sens in procesul
verbal, cu mentionarea cauzelor pentru care nu se pot imputa.

2) Din punctul de vedere al TVA, la data procesului-verbal de inventariere se va proceda la

ajustarea TVA deductibila/TVA dedusa odata cu plata furnizorilor, in conformitate cu art. 148
alin. (1) litera c) din Codul fiscal si punctul 53 alin. (6) si (7) din norme.

Inregistrarea in contabilitate a ajustarii se face in felul urmator:

635 / analitic ajustare TVA = 4426 168 lei (700 lei * 24%).

Suma de 700 lei este cheltuiala cu marfa lipsa in gestiune (cont 607).

TVA astfel rezultata din ajustare se declara in decontul de TVA aferent perioadei pentru care s-
a facut ajustarea pe randul 30 "Regularizari de taxa dedusa" cu semnul minus.

Pe masura ce furnizorii vor fi achitati, taxa se va deduce, deoarece s-a facut nededucerea
acesteia la momentul constatarii lipsei in gestiune.
De altfel, nici nu se poate cunoaste furnizorul de la care s-a facut achizitia marfii lipsa in
gestiune, astfel incat sa facem analiza daca este sau nu achitat la momentul inventarului.

3) Din punctul de vedere la impozitului pe profit, atat cheltuiala din cont 607 (de 700 lei), cat
si cheltuiala aferenta ajustarii TVA din cont 635 (de 168 lei) sunt cheltuieli nedeductibile la
calculul impozitului pe profit, asa cum este prevazut la art. 21 alin. (4) litera c) din Codul
fiscal si la punctul 41 din norme.

In aceste prevederi legale se specifica faptul ca daca bunurile sunt asigurate, atunci cheltuiala
cu marfa si cheltuiala cu TVA sunt deductibile, deoarece se considera ca prin incasarea
asigurarii se va obtine un venit impozabil.
Inainte de a proceda la scaderea din gestiune a marfurilor lipsa, este bine sa beneficiati de
prevederile HG 831/2004 privind perisabilitatile, in cazul in care marfurile comercializate de
dvs. se incadreaza in aceasta prevedere legala.

Aplicarea perisabilitatilor conform acestei hotarari conduce la o cheltuiala cu marfa

deductibila fiscal in limitele respective, conform art. 21 alin. (3) litera d) din Codul fiscal. De
asemenea, TVA aferenta scaderii din gestiune a marfurilor perisabile nu se ajusteaza, asa cum
este prevazut la art. 148 alin. (2) litera c) din Codul fiscal si la punctul 53 alin. (12) din norme.

4) Pentru diferentele respective, ca motiv se va preciza "lipsa in gestiune neimputabila".

B) Marfa expirata

1) Monografia contabila si modalitatea de determinare a costului marfii expirate sint

identice cu cele prezentate la punctul A)1).

Practic, daca la data inventarului se constata simultan lipsa in gestiune si marfa expirata,
atunci coeficienul K determinat cu valori de pana la data procesului-verbal de inventariere
(asa cum am prezentat mai sus) se va aplica asupra valorii marfii lipsa si asupra valorii marfii
expirate, caz in care veti avea doua inregistrari contabile identice, dar cu sume diferite: o
inregistrare pentru marfa lipsa si o inregistrare pentru marfa expirata.

Documentele pentru marfa expirata sunt cele stabilite la punctul A)1), insa cu mentiunea ca in
procesul-verbal de inventariere se va face referire si la marfa expirata/degradata, persoanele
vinovate (daca este cazul), precum si propuneri de masuri in legatura cu acestea (de regula, va
fi distrugerea, daca este vorba de produse alimentare care, evident, nu se mai pot
comercializa).

In listele de inventariere aferente produselor expirate se vor mentiona si termenele de

valabilitate, tocmai pentru a li se stabili aceasta caracteristica: termen depasit si pentru a se
stabili caracterul lor de necomercializare.

2) in ceea ce priveste TVA, la art. 148 alin. (2) litera b) se arata ca nu se ajusteaza TVA
deductibila in cazul bunurilor de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi
valorificate, in conditii stabilite prin norme.

In norme, la punctul 53 alin. (11) litera a) se prezinta doua conditii pentru neajustarea TVA in
cazul marfurilor degradate, care nu mai pot fi comercializate.

Aceste doua conditii sunt:

- degradarea calitativa a bunurilor se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu documente.

Sunt incluse in aceasta categorie si produsele accizabile pentru care autoritatea competenta a
emis decizie de aprobare a distrugerii;
- se face dovada ca bunurile au fost distruse.

Se observa ca, cel putin pentru prima conditie, documentele la care face referire norma nu
sunt explicate, lasand la altitudinea firmei sa intocmeasca aceste documente. De asemenea, nu
apare explicit teremneul de garantie expirat.

Prin analogie, marfurile cu termen expirat le putem considera degradate calitativ.

Dupa parerea mea, documentele din care sa rezulte cauzele obiective ale degradarii
calitative a bunurilor ar putea fi:

- o declaratie a administratorului unitatii din care sa rezulte ca s-au achizitionat produse

dintr-un sortiment/din mai multe sortimente care nu au fost comercializate in mod normal de
societate, pentru diversificarea ofertei catre clienti, insa acest fapt s-a dovedit a nu fi unul de
bun augur, deoarece marfurile nu s-au vandut, chiar daca, de exemplu, li s-au redus substantial
preturile de vanzare; la aceasta declaratie se vor anexa copii de pe facturile de achizitii, de pe
NIR-urile aferente si de pe documentele de reducere de pret;
- sau o declaratie a administratorului din care sa rezulte ca societatea a achizitionat produse
cu un termen de valabilitate mai mic decat in mod obisnuit si care, desi au beneficiat de un
pret de vanzare redus inca de la achizitie, nu s-au vandut; se vor anexa copii de pe facturile de
achizitie, de pe NIR-uri si de pe documentele de reducere de pret;
- sau o declaratie a administratorului ca pentru produsele respective, desi s-au depus toate
diligentele pentru a fi vandute (reduceri de preturi de vanzare, asezare in fata pe raft, stocuri
optice vizibile etc.), acestea s-au dovedit a fi nevandabile, ajungand sa aiba termen depasit, iar
furnizorii nu permit returnarea marfurilor; se vor anexa copii de pe facturile de achizitie, de pe
NIR-uri si de pe documentele de reducere de pret.

Dovada ca bunurile au fost distruse, cerinta de la punctul 2, este asigurata de catre o firma
specializata in ridicare de astfel de bunuri, care va elibera un document de ridicare a acestora,
sau de catre o comisie de la ANPC, care va asista la distrugerea produselor si care va elibera
un proces-verbal de distrugere.

Numai in aceste conditii nu se ajusteaza TVA la produsele distruse ca urmare a teremnului

depasit/degradate calitativ.

In cazul in care societatea nu detine documente justificative, atunci se va proceda la ajustarea

TVA prin aplicarea cotei de TVA la cheltuiala cu marfa, exact asa cum am prezentat la punctul
A)2), iar inregistrarea in contabilitate este aceeasi:
635 / analitic TVA ajustat marfa degradata = 4426.

In ceea ce priveste sistemul de TVA la incasare, daca aveti documentele solicitate la cele
doua puncte, atunci nu se face ajustare la TVA, iar TVA aferenta furnizorilor achitati de
acum incolo se va deduce.
Daca se va proceda la ajustarea TVA, pentru neindeplinirea conditiilor din norme, TVA
aferenta furnizorilor ce urmeaza a fi achitati se va deduce, deoarece la acest moment s-a platit
TVA la buget (prin ajustare).

3) in ceea ce priveste impozitul pe profit, avem acelasi articol 21 alin. (4) litera c) din Codul
fiscal si punctul 41 din normele aferente, care prevede faptul ca in lipsa unui contract de
asigurare, cheltuiala cu marfa este nedeductibila, inclusiv TVA aferenta, daca a fost ajustata.

4) in listele de inventariere si in registrul inventar, marfurile degradate/expirate se vor trece

cantitativ si valoric, atat la valoarea din contabilitate, cat si la valoarea de inventar (probabil
zero), iar la cauzele diferentelor se va mentiona "marfuri expirate/degradate".

Baza legala:

punctele 2, 35, 42, 43, 44, 45 din Norma privind inventarierea aprobata de OMFP
2861/2009;
punctul 160 alin. (4), (5), (6), (7) si (8) din Reglementarile contabile aprobate prin OMFP
3055/2009;
OMFP 3512/2008 privind documentele financiar-contabile;
OPANAF 1790 din 20 noiembrie 2012 pentru aprobarea modelului si coninutului
formularului (300) "Decont de taxa pe valoarea adaugata" - cu modificarile si completarile
ulterioare.</br