SUPORT Noutati Fiscale 2023

Noutati fiscale 2023
Impozit pe profit 2023 - OG 16/2022

In MOf nr 716 din 15 iulie 2022 a fost publicata OG 16/2022 pentru modificarea
și completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și
alte măsuri financiar-fiscale, prin care au fost aduse schimbari semnificative legislatiei
fiscale. In continuare, vom prezenta modificarile referitoare la Titlul II “Impozit pe
profit”.
1. Neimpozitarea profitul reinvestit - 2023
Incepand cu 1 ianuarie 2023, profitul investit în echipamente tehnologice, active

utilizate în activitatea de producţie şi procesare, activele reprezentând
retehnologizare, calculatoare electronice şi echipamente periferice, maşini şi aparate
de casă, de control şi de facturare, în programe informatice, precum şi pentru dreptul de
utilizare a programelor informatice, produse şi/sau achiziţionate, inclusiv în baza
contractelor de leasing financiar, şi puse în funcţiune, folosite în scopul desfăşurării
activităţii economice, este scutit de impozit.
Activele corporale, cu excepţia activelor utilizate în activitatea de producţie
şi procesare, activele reprezentând retehnologizare, pentru care se aplică scutirea
de impozit sunt cele prevăzute în subgrupa 2.1, respectiv în clasa 2.2.9 din Catalogul
privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe.
Activele utilizate în activitatea producţie, procesare şi activele reprezentând
retehnologizare au fost stabilite prin OMF 4636/2022, publicat in MOf nr 1.275 din 30
decembrie 2022, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023.
Astfel, activele pentru care se aplică scutirea de impozit a profitului reinvestit
sunt cele prevăzute în următoarele subgrupe şi clase din Catalogul privind clasificarea
şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe:
a) clasa 1.1.1. "Clădiri industriale";
b) clasa 1.1.2. "Construcţii uşoare cu structuri metalice (hale de producţie, hale de
montaj etc.)";
c) clasa 1.1.3. "Centrale hidroelectrice, staţii şi posturi de transformare, staţii de
conexiuni";
d) clasa 1.1.4. "Centrale termoelectrice şi nuclearo-electrice";
e) clasa 1.2.1. "Clădiri agrozootehnice";
f) clasa 1.2.2. "Construcţii agricole uşoare (barăci, magazii, şoproane, cabane)";
g) clasa 1.2.3. "Depozite de îngrăşăminte minerale sau naturale (construcţii de
compostare)";
h) clasa 1.2.4. "Silozuri pentru furaje";
i) clasa 1.2.5. "Silozuri pentru depozitarea şi conservarea cerealelor";
j) clasa 1.2.7. "Construcţii pentru creşterea animalelor şi păsărilor, padocuri";
k) clasa 1.2.8. "Heleşteie, iazuri, bazine; ecluze şi ascensoare; baraje; jgheaburi etc.
pentru piscicultură";
l) clasa 1.2.9. "Terase pe arabil, plantaţii pomicole şi viticole";
1
m) clasa 1.2.10 "Sere, solarii, răsadniţe şi ciupercării";
n) subgrupa 2.2. "Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare";
o) subgrupa 2.4. "Animale şi plantaţii".
Sa nu uitam ca, in cazul microintreprinderilor care devin plătitoare de impozit

pe profit, pentru aplicarea facilităţii se ia în considerare profitul contabil brut cumulat
de la începutul trimestrului respectiv investit în activele prezentate mai sus, puse în
funcţiune începând cu trimestrul în care aceste entitati au devenit plătitoare de
impozit pe profit.
Sa ne aducem aminte
Pentru a se aplica scutirea de impozit, o conditie de indeplinit este aceea ca
activele sa fie noi, adica sa nu fi fost utilizate anterior datei achiziţiei. De asemenea,
contribuabilii care beneficiază de această facilitate fiscala nu pot alege metoda de
amortizare accelerată pentru activele respective.
Pentru activele luate in folosinta in baza contractelor de leasing financiar,
scutirea de impozit pe profit se aplica de catre utilizator (locatar).
ATENTIE! Nu conteaza daca activul a fost achizitionat din fonduri proprii, din
finantari nerambursabile sau credite bancare. De asemenea, nu este relevant momentul
la care se achita datoria catre furnizorul de imobilizari. Trebuie sa tineti cont de
momentul punerii in functiune a investitiei si de profitul contabil brut obtinut de la
inceputul anului respectiv si pana la sfarsitul acelui trimestru.
Profitul investit reprezintă soldul contului de profit şi pierdere, adică profitul

contabil brut cumulat de la începutul anului, obținut până în trimestrul sau în anul
punerii în funcțiune a activelor.
Scutirea de impozit pe profit se acordă în limita impozitului pe profit calculat
cumulat:
- de la începutul anului până în trimestrul punerii în funcțiune a activelor,
pentru entitatile care aplică sistemul trimestrial de declarare și plată a
impozitului pe profit;
- de la începutul anului punerii în funcțiune a activelor până la sfârșitul anului
respectiv, pentru entitatile care aplică sistemul anual de declarare și plată a
impozitului pe profit.
Profitul contabil brut cumulat de la începutul anului este profitul contabil la care
se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, înregistrat în trimestrul/anul punerii în
funcţiune a echipamentelor tehnologice respective (contul 121 + contul 691).
Scutirea se calculează trimestrial sau anual, în funcţie de caz. Suma profitului

scutit de la impozitare, mai puţin partea aferentă rezervei legale, va fi repartizată la
sfârşitul exerciţiului financiar sau în cursul anului următor cu prioritate pentru
constituirea rezervelor, până la nivelul profitului contabil înregistrat la sfârşitul
exerciţiului financiar.
2
Elemente Sume Explicatii
Utilaj ( 7 mai 2023) 100.000 lei Tinand cont ca atat profitul contabil brut, cat si
Profit contabil brut 300.000 lei profitul fiscal sunt mai mari decat investitia,
(ianuarie – iunie) societatea va putea deduce din impozitul pe profit
Profit fiscal 400.000 lei 16.000 lei.
(ianuarie – iunie) Daca la final de an profitul contabil este mai mare
decat suma de 100.000 lei, entitatea va trebui sa
repartizeze la rezerve profitul scutit de impozit
(100.000 lei).

Utilaj ( 7 mai 2023) 100.000 lei Profitul contabil brut este mai mare decat
Profit contabil brut 300.000 lei investitia, insa profitul fiscal este de doar 70.000
(ianuarie – iunie) lei. Astfel, entitatea va putea deduce din impozitul
Profit fiscal 70.000 lei pe profit 11.200 lei (70.000 lei x 16%).
(70.000 lei).

Utilaj ( 7 mai 2023) 100.000 lei Profitul fiscal este mai mare decat investitia, insa
Profit contabil brut 60.000 lei profitul contabil brut este de doar 60.000 lei. Astfel,
(ianuarie – iunie) entitatea va putea deduce din impozitul pe profit
Profit fiscal 400.000 lei 9.600 lei (60.000 lei x 16%).
(60.000 lei).

Utilaj ( 7 mai 2023) 100.000 lei Atat profitul contabil brut, cat si profitul fiscal din
Profit contabil brut 300.000 lei primul semestru sunt mai mari decat investitia.
(ianuarie – iunie) Insa, tinand cont ca exista acea pierdere fiscala din
Profit fiscal 200.000 lei anul 2022, profitul fiscal “final” este de 20.000 lei.
(ianuarie – iunie) Astfel, societatea va putea deduce din impozitul pe
Pierdere fiscala 2022 180.000 lei profit 3.200 lei (20.000 lei x 16%).
Daca la final de an profitul contabil este mai mare
(20.000 lei).
3
(ianuarie – iunie) Ar parea ca societatea va putea deduce din
Profit fiscal 250.000 lei impozitul pe profit 16.000 lei (100.000 lei x 16%).
(ianuarie – iunie) La final de an insa, desi profitul contabil este de
Profit contabil 2023 180.000 lei 180.000 lei, profitul fiscal anual a scazut la 5.000 lei.
(ianuarie – decembrie) Astfel, impozitul pe profit anual va fi diminuat cu
Profit fiscal 2023 5.000 lei 800 lei (5.000 lei x 16%), profitul scutit de impozit
(ianuarie – decembrie) fiind de 5.000 lei, iar suma repartizata la rezerve va
fi de 5.000 lei, in limita profitului scutit de impozit.

Utilaj ( 7 mai 2023) 100.000 lei Desi profitul contabil brut de la finalul anului
Profit contabil brut 30.000 lei depaseste cu mult valoarea investitiei, entitatea are
(ianuarie – iunie) un profit contabil pana in trimestrul punerii in
Profit fiscal 200.000 lei functiune de doar 30.000 lei. Astfel, societatea va
(ianuarie – iunie) putea deduce din impozitul pe profit 4.800 lei
Profit contabil 2023 400.000 lei (30.000 lei x 16%).
(ianuarie – decembrie) La final de an, entitatea va repartiza la rezerve
profitul scutit de impozit (30.000 lei).
În cazul în care la sfârșitul exercițiului financiar se recunoaste pierdere

contabilă, nu se efectuează recalcularea impozitului pe profit aferent profitului
investit, iar contribuabilul nu repartizează la rezerve suma profitului investit.

(ianuarie – iunie) Astfel, societatea va putea deduce din impozitul pe
Profit fiscal 200.000 lei profit 16.000 lei (100.000 lei x 16%).
(ianuarie – iunie) La final de an, profitul contabil este de doar 10.000
Profit contabil 2023 10.000 lei lei, ceea ce inseamna ca desi profitul scutit de
(ianuarie – decembrie) impozit este de 100.000 lei, suma de repartizat la
Profit fiscal 2023 300.000 lei rezerve va fi doar de 10.000 lei, in limita profitului
(ianuarie – decembrie) contabil de la finalul anului.
În cazul microintreprinderilor care devin plătitoare de impozit pe profit, pentru

aplicarea facilităţii se ia în considerare profitul contabil brut cumulat de la începutul
trimestrului respectiv investit în activele puse în funcţiune începând cu trimestrul în
care acestea au devenit plătitoare de impozit pe profit.

Utilaj ( 7 mai 2023) 100.000 lei Profitul contabil brut din primul semestru
MICROINTREPRINDERE 140.000 lei depaseste valoarea investitiei. Insa, in primul
Profit contabil brut trimestru, entitatea a fost microintreprindere, ceea
(ianuarie – martie)
4
IMPOZIT PROFIT 30.000 lei ce inseamna ca nu se tine cont de profitul contabil
Profit contabil brut din acel trimestru.
(aprilie – iunie) In al doilea trimestru, profit contabil brut este de
Profit fiscal 130.000 lei 30.000 lei, adica societatea va putea deduce din
(aprilie – iunie) impozitul pe profit 4.800 lei (30.000 lei x 16%).
La final de an, daca exista suficient profit contabil,
entitatea va repartiza la rezerve profitul scutit de
impozit (30.000 lei).
Scutire sau amanare a impozitarii profitului reinvestit?

Rezerva astfel constituită va fi impozitată la momentul utilizării sub orice formă,
precum şi în cazul operaţiunilor de reorganizare, dacă societatea beneficiară nu preia
această rezervă.
In cazul microintreprinderilor baza de impozitare cuprinde si rezervele
reprezentând facilități fiscale, constituite în perioada în care microîntreprinderile au
fost plătitoare de impozit pe profit, care sunt utilizate pentru majorarea capitalului
social, pentru distribuire către participanți sub orice formă, pentru acoperirea
pierderilor sau pentru oricare alt motiv. În situația în care rezervele fiscale sunt
menținute până la lichidare, acestea nu sunt luate în calcul pentru determinarea bazei
impozabile ca urmare a lichidării.
Entitatile au obligaţia de a păstra activele respective cel puţin o perioadă egală cu

jumătate din durata lor de utilizare economică, stabilită potrivit reglementărilor
contabile, dar nu neaparat mai mult de 5 ani.
În cazul nerespectării acestei prevederi, contribuabilul are obligaţia depunerii
declaraţiei fiscale rectificative deoarece impozitul pe profit se recalculează pentru
sumele respective şi se percep şi creanţe fiscale accesorii, începând cu data aplicării
facilităţii, cu următoarele excepţii:
- activele transferate în cadrul operaţiunilor de reorganizare;
- activele înstrăinate în cadrul procedurii de lichidare/faliment; şi
- activele sunt distruse, pierdute, furate sau defecte și înlocuite, în condițiile
în care aceste situații sunt demonstrate sau confirmate în mod corespunzător
de contribuabil. În cazul echipamentelor furate, contribuabilul demonstrează
furtul pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare;
- sunt scoase din patrimoniu ca urmare a îndeplinirii unor obligații
prevăzute de lege (OUG 25/2018).
Entitatile care aplică Legea 153/2020 in sensul ca scad valoarea caselor de

marcat puse in functiune din impozitul pe profit datorat, pentru achizițiile
reprezentând aparate de marcat electronice fiscale, nu aplică prevederile referitoare
la scutirea de impozit a profitului reinvestit.
---------------------------------------------------------------------
5
2. Impozitul pe dividende in cazul persoanelor juridice
Dividendele primite: sunt impozabile sau neimpozabile?

Conform Codului fiscal, sunt venituri neimpozabile la calculul rezultatului
fiscal:
- dividendele primite de la o persoană juridică română;
- dividende primite de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe
profit, situată într-un stat care nu este membru UE, cu care România are
încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă persoana juridică
română care primeşte dividendele deţine la persoana juridică străină, la data
înregistrării acestora, pe o perioadă neîntreruptă de 1 an, minimum 10% din
capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende;
Dividendele repartizate: sunt impozabile la sursa sau nu?

O persoană juridică română care plătește dividende către o persoană juridică
română are obligația să rețină, să declare și să plătească impozitul pe dividende reținut
către bugetul de stat.
Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 8%,
incepand cu 1 ianuarie 2023, asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice
române. Impozitul pe dividende se declară prin Declaratia 100 şi se plăteşte la bugetul
de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul.
Prin excepţie, în cazul în care dividendele distribuite nu au fost plătite până la
sfârşitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, impozitul pe dividende aferent
se plăteşte până la data de 25 ianuarie a anului următor anului în care s-a aprobat
distribuirea dividendelor.
Aceste prevederi nu se aplică pentru dividendele distribuite şi neplătite până la
sfârşitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, dacă în ultima zi a anului fiscal
respectiv sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la lit. a) şi b) de mai jos.
Incepand cu 18 iulie 2022, prevederile referitoare la impozitarea dividendelor

nu se aplică în cazul dividendelor plătite de o persoană juridică română unei alte
persoane juridice române, dacă, la data plăţii dividendelor, fiecare dintre aceste
persoane îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) persoana juridică beneficiară a dividendelor:
(i) deţine minimum 10% din titlurile de participare ale persoanei juridice
române care plăteşte dividendele, pe o perioadă de un an împlinit până la data
plăţii acestora inclusiv;
(ii) este constituită ca o SA, SCA, SRL, SNC, SCS sau are forma de organizare a unei
alte persoane juridice aflate sub incidenţa legislaţiei române;
(iii) plăteşte, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări, impozit pe profit sau
orice alt impozit care substituie impozitul pe profit;
b) persoana juridică care plăteşte dividendele:
(i) este constituită ca o SA, SCA, SRL, SNC, SCS sau are forma de organizare a unei
alte persoane juridice aflate sub incidenţa legislaţiei române;
(ii) plăteşte, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări, impozit pe profit sau
orice alt impozit care substituie impozitul pe profit.
6
Pana la intrarea in vigoare a acestor modificari din OG 16/2022, prevederile
referitoare la impozitarea dividendelor nu se aplicau în cazul dividendelor plătite de
o persoană juridică română unei alte persoane juridice române, dacă persoana
juridică română care primea dividendele deţinea, la data plăţii dividendelor, minimum
10% din titlurile de participare ale celeilalte persoane juridice, pe o perioadă de un an
împlinit până la data plăţii acestora inclusiv.
Consideram totusi ca impozitul pe venitul microintreprinderilor este un impozit
care substituie impozitul pe profit, iar aceste modificari NU conduc la retinerea
impozitului pe dividende daca vreuna dintre entitati este microintreprindere.
Practic, oricare dintre cele 2 entitati pot fi microintreprindere, iar daca se
indeplinesc conditiile de detinere a cel putin 10% din capitalul social de cel putin 1 an
de zile, atunci NU se retine la sursa impozit pe dividende.
EXEMPLU:
La 12 noiembrie 2022, entitatea ALFA, platitoare de impozit pe venitul
microintreprinderilor, a distribuit si a platit entitatii BETA, platitoare de impozit pe profit,
dividende in suma de 100.000 lei.
Entitatea BETA detine 8% din capitalul social al entitatii ALFA, incepand din anul
2018.
ENTITATEA ALFA:
Entitatea BETA detine mai putin de 10% din capitalul social al entitatii ALFA pe o
perioada neintrerupta de peste un an, astfel incat entitatea ALFA va trebui sa retina impozit
pe dividende. Fiind vorba de anul 2022, cota de impozit pe dividende utilizata este de 5%,
indiferent de anul din care provine profitul.
Înregistrările contabile efectuate sunt:
- repartizarea profitului la dividende:
100.000 lei 1171 = 457 100.000 lei
„Rezultat reportat” „Dividende de plată”
- retinerea impozitului pe dividende:

5.000 lei 457 = 446 5.000 lei
„Dividende de plată” "Alte taxe si impozite"
- plata dividendelor nete catre entitatea BETA:

95.000 lei 457 = 5121 95.000 lei
„Dividende de plată” "Conturi la banci in lei"
In Declaratia 100 aferenta lunii noiembrie 2022 se declara impozitul pe dividende,

avand ca scadenta data de 21 decembrie 2022.
ENTITATEA BETA:
Pentru entitatea BETA, platitoare de impozit pe profit fiind, venitul din dividende este
unul neimpozabil, chiar daca platitorul de dividende (entitatea ALFA) este
microintreprindere.
7
Conform art 23 din Codul fiscal, dividendele primite de la o persoană juridică română
sunt venituri neimpozabile, practic nefiind un criteriu ca entitatea care repartizeaza
dividendele sa fie la randul ei platitoare de impozit pe profit.
Înregistrarea contabila efectuata este:
- incasarea dividendelor repartizare de entitatea ALFA:
95.000 lei 5121 = 7611 95.000 lei

"Conturi la banci in lei" „Venituri din acțiuni
deținute la entități
asociate”
NU trebuie sa confundam regimul fiscal de la retinerea impozitului pe dividende de

catre platitorul lor cu regimul fiscal al veniturilor pentru beneficiarul dividendelor.
---------------------------------------------------------------------
3. Regimul cheltuielilor/veniturilor in cazul trecerii de la impozit pe

venit la impozit pe profit si invers
Trecerea de la microintreprindere la impozit pe profit
Conform art 23, alin d) din Codul fiscal, la calculul rezultatului fiscal, următoarele
venituri sunt neimpozabile:
- veniturile din anularea, recuperarea, inclusiv refacturarea cheltuielilor pentru
care nu s-a acordat deducere;
- veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a
acordat deducere;
- veniturile din restituirea ori anularea unor dobânzi și/sau penalități pentru care
nu s-a acordat deducere.
Exemplu:
In aprilie 2022, entitatea ALFA, platitoare de impozit pe venit, a emis o factura
de servicii de paza in suma de 20.000 lei, TVA 19%. In data de 19 august 2022 a
inceput procedura de deschidere a falimentului debitorului respectiv, iar societatea
ALFA decide sa constituie o ajustare pentru depreciere la nivelul intregii creante.
Incepand cu 1 ianuarie 2023, entitatea ALFA a devenit platitoare de impozit pe
profit. In data de 7 iunie 2023, este pronuntat falimentul debitorului, iar societatea
isi scoate din evidenta creanta fata de client.
Prezentaţi înregistrările contabile care se impun în acest caz, stiind ca entitatea

ALFA nu are salariati.
- emiterea facturii aferente serviciilor prestate (aprilie 2022):
23.800 lei 4111 = 704 20.000 lei
Clienţi Venituri din servicii
prestate
4427 3.800 lei
TVA colectată
8
August 2022 (intrarea in faliment):
- ajustarea TVA pentru creanta neincasata, tinand cont de deschiderea
falimentului:
(3.800 lei) 4111 = 4427 (3.800 lei)

Clienţi TVA colectată
- înregistrarea creanţei incerte, in urma deschiderii procedurii falimentului

debitorului:
20.000 lei 4118 = 4111 20.000 lei

Clienţi incerţi sau în Clienţi
litigiu
- înregistrarea ajustării pentru depreciere la nivelul a 100% din creanţa

respectivă:
20.000 lei 6814 = 491 20.000 lei

Cheltuieli de exploatare Ajustări pentru
privind ajustările pentru deprecierea creanţelor
deprecierea activelor - clienţi
circulante
Entitatea ALFA fiind microintreprindere, nu se pune problema deducerii sau nu

a sumei de 23.800 lei. Din punct de vedere al TVA, nu conteaza ca este
microintreprindere sau platitoare de impozit pe profit. Are dreptul sa ajusteze TVA de
3.800 lei, tinand cont ca a fost deschisa procedura falimentului.
Iunie 2023 (inchiderea falimentului):

- scoatarea din evidenţă a creanţei neîncasate:
20.000 lei 654 = 4111 20.000 lei
Pierderi din creanţe şi Clienţi
debitori diverşi
- anularea ajustării pentru depreciere:

20.000 lei 491 = 7814 20.000 lei
Ajustări pentru Venituri din ajustări
deprecierea creanţelor - pentru deprecierea
clienţi activelor circulante
La momentul eliminarii creantei din evidenta, entitatea ALFA este platitoare de

impozit pe profit. Conform art 25, alin (4), lit h din Codul fiscal, in cazul inchiderii
procedurii de faliment a debitorilor, pe baza hotărârii judecătoreşti, pierderile
rezultate sunt deductibile. In acest caz nu se aplica prevederea de la acelasi aliniat
9
conform careia pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor, pentru
partea neacoperită de provizion, sunt nedeductibile.
Conform art 23, lit d) din Codul fiscal, venitul de 20.000 lei va fi neimpozabil,
deoarece la momentul constituirii ajustarii, cheltuiala nu a putut fi dedusa pentru ca
entitatea era microintreprindere.
Trecerea de la impozit pe profit la microintreprindere
Conform art 53 din Codul fiscal, baza impozabilă in cazul microîntreprinderilor o

constituie veniturile din toate sursele, din care se scad:
- veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare
(grupa 78), care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului
impozabil sau au fost constituite în perioada în care entitatea era supusă
impozitului pe veniturile microîntreprinderilor;
- veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de
întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.
Cu alte cuvinte, daca la momentul constituirii unei ajustari pentru depreciere

societatea a fost platitoare de impozit pe profit si si-a dedus cheltuiala respectiva, iar la
momentul anularii ajustarii pentru depreciere este microintreprindere, atunci venitul
este inclus in baza de impozitare la care se utilizeaza cota de impozitare de 1%.
Exemplu:
In aprilie 2022, entitatea ALFA, platitoare de impozit pe profit, a emis o factura
de servicii de inginerie tehnica in suma de 30.000 lei, plus TVA unui client. Avand in
vedere ca in data de 21 iulie 2022 a inceput procedura de deschidere a falimentului
debitorului respectiv, societatea ALFA decide sa constituie o ajustare pentru
depreciere la nivelul intregii creante.
Incepand cu 1 ianuarie 2023, entitatea ALFA a devenit platitoare de impozit pe
venit. In data de 14 mai 2023, este pronuntat falimentul debitorului, iar societatea isi
scoate din evidenta creanta fata de client.
Prezentaţi înregistrările contabile care se impun în acest caz.

- emiterea facturii aferente serviciilor prestate (aprilie 2022):
35.700 lei 4111 = 704 30.000 lei

Clienţi Venituri din servicii
prestate
4427 5.700 lei
TVA colectată
10
IULIE 2022 (intrarea in faliment):
- ajustarea TVA pentru creanta neincasata, tinand cont de deschiderea
falimentului:
(5.700 lei) 4111 = 4427 (5.700 lei)
Clienţi TVA colectată
- înregistrarea creanţei incerte, in urma deschiderii procedurii falimentului

debitorului:
30.000 lei 4118 = 4111 30.000 lei
Clienţi incerţi sau în Clienţi
litigiu
- înregistrarea ajustării pentru depreciere la nivelul a 100% din creanţa

respectivă:
30.000 lei 6814 = 491 30.000 lei
Cheltuieli de exploatare Ajustări pentru
privind ajustările pentru deprecierea creanţelor
deprecierea activelor - clienţi
circulante
La calculul impozitului pe profit aferent trimestrului al II-lea din anul 2022,

entitatea va recunoaşte o cheltuială deductibilă în sumă de 30.000 lei.
MAI 2023 (inchiderea falimentului):

- scoatarea din evidenţă a creanţei neîncasate:
30.000 lei 654 = 4111 30.000 lei
Pierderi din creanţe şi Clienţi
debitori diverşi
- anularea ajustării pentru depreciere:

30.000 lei 491 = 7814 30.000 lei
Ajustări pentru Venituri din ajustări
deprecierea creanţelor - pentru deprecierea
clienţi activelor circulante
La momentul eliminarii creantei din evidenta, entitatea ALFA este

microintreprindere. Astfel, venitul din ajustari pentru depreciere in suma de 30.000
lei se impoziteaza cu 1% in al doilea trimestru al anului, deoarece la momentul
constituirii ajustarii, societatea era platitoare de impozit pe profit si si-a dedus
cheltuiala aferenta.
Insa, cheltuiala de 30.000 lei ca urmare a scoaterii creantei din evidenta nu
poate fi dedusa in vreun fel, chiar daca e vorba de inchiderea falimentului, pentru ca
entitatea este microintreprindere.
-------------------------------------------------------------------------------
11
Regimul Microintreprinderilor - 2023
Baza legala:
- Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în M.Of. nr. 688 din
10.09.2015;
- OG 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii 227/2015 privind
Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale,
publicata in MOf nr 716 din 15 iulie 2022;
- Legea 370/2022 privind aprobarea OG 16/2022, publicata in MOf nr 1.228
din 20 decembrie 2022.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
In acest material, va prezentam cele mai importante aspecte referitoare la
microintreprinderi, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2023.
1. Definitie
Pana la 31.12.2022
O microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplineşte
cumulativ următoarele condiţii, la 31 decembrie a anului fiscal precedent:
a) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei al sumei de 1.000.000
euro (4.948.100 lei, pentru anul 2022);
b) capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi
autorităţile locale;
c) nu se află în dizolvare cu lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la
instanţele judecătoreşti.
DUPA 01.01.2023
Conform Legii 370/2022, in anul 2023, o microîntreprindere este o persoană
juridică română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la 31 decembrie a
anului fiscal precedent:
a) a realizat venituri care nu au depăşit la finalul anului 2022 echivalentul în lei al
sumei de 1.000.000 euro (4.948.100 lei); Incepand cu anul 2023, plafonul este
de 500.000 de euro, respectiv de 2.473.700 lei, pentru veniturile obtinute de la
1 ianuarie 2023 incolo (NOU! Legea 370/2022);
b) capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi unitățile
administrativ-teritoriale;
c) nu se află în dizolvare cu lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la
instanţele judecătoreşti;
d) a realizat venituri, altele decât cele din consultanţă şi/sau management, cu
exceptia veniturilor din consultanta fiscala, corespunzatoare codului CAEN
6920 “Activități de contabilitate si audit financiar; consultanta in domeniul
fiscal”, în proporţie de peste 80% din veniturile totale (NOU! Legea 370/2022);
e) are cel puțin un salariat;
f) are asociați/acționari care dețin peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de
participare sau al drepturilor de vot la cel mult trei persoane juridice române
care se încadrează să aplice sistemul de impunere pe veniturile
microîntreprinderilor.
12
Primul an de aplicare al noilor prevederi este anul 2023 pe baza verificării
îndeplinirii acestor condiţii la 31 decembrie 2022.
ATENTIE! Entitatile care la 31 decembrie 2022 au avut venituri din consultanta
sau management, cu exceptia veniturilor din consultanta fiscala, corespunzatoare
codului CAEN 6920, de peste 20% din totalul veniturilor, incepand cu 1 ianuarie 2023
trec la impozit pe profit.
Este corect ca o ordonanta publicata in iulie 2022 sa conditioneze ponderea
veniturilor din anul 2022? Nu este, dar cred ca am invatat sa nu ne mai mire nimic in
acest domeniu.
In cazul în care oricare dintre asociații/acționarii persoanei juridice române

deține peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de
vot la mai mult de trei persoane juridice române care se încadrează să aplice sistemul
de impunere pe veniturile microîntreprinderilor şi nu au codurile CAEN aferente
impozitului specific, aceștia trebuie să stabilească cele trei persoane juridice române
care raman microintreprindere, restul persoanelor juridice urmând să treaca la impozit
pe profit.
Este interesant de urmarit daca in perioada urmatoare se vor aduce modificari
acestui criteriu din definitia microintreprinderii. Nu este prevazut nicaieri ca detinerea
a peste 25% din capitalul subscris trebuie sa fie directa sau indirecta, din textul legii
intelegandu-se ca este vorba strict de detinerea directa a acestei cote din capital.
EXEMPLU:
O persoana fizica este asociat unic in 6 societati comerciale.
Pentru ca toate acestea sa ramana microintreprinderi si dupa 1 ianuarie 2023,
ar putea ca persoana fizica sa ramana asociat unic doar in 3 societati, iar una din aceste
societati sa devina asociat unic in celelalte 3 societati.
Astfel, nicio persoana nu va detine mai mult de 25% din capital in mai mult de
trei persoane juridice române.
Este clar ca beneficiarul real in toate cele 6 societati este persoana fizica.
Dar OG 16/2022 face referire doar la detinerea directa a mai mult de 25% din
capitalul subscris al entitatilor.
Nu pot fi microintreprinderi următoarele persoane juridice române:

a) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
b) Fondul de compensare a investitorilor, înființat potrivit legii;
c) Fondul de garantare a pensiilor private, înființat potrivit legii;
d) Fondul de garantare a asiguraților, constituit potrivit legii;
e) entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică.
f) persoana juridică română care desfăşoară activităţi în domeniul bancar (OG
16/2022);
g) persoana juridică română care desfăşoară activităţi în domeniile asigurărilor şi
reasigurărilor, al pieţei de capital, inclusiv cea care desfăşoară activităţi de
intermediere în aceste domenii (OG 16/2022);
13
h) persoana juridică română care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de
noroc (OG 16/2022) – atentie la contractele de asociere in participatiune,
unde se considera ca ambele parti obtin venituri din activitati de jocuri de
noroc si practic trebuie sa fie platitoare de impozit pe profit;
i) persoana juridică română care desfăşoară activităţi de explorare, dezvoltare,
exploatare a zăcămintelor de petrol şi gaze naturale (OG 16/2022).
Incepand cu 1 ianuarie 2023, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor este

optional si nu obligatoriu, asa cum a fost pana la 31.12.2022.
Persoanele juridice române, cu exceptia celor de mai sus, pot opta să aplice
impozitul pe venit:
- la infiintare; sau
- începând cu anul fiscal următor celui în care îndeplinesc condiţiile de
microîntreprindere şi dacă nu au mai fost microîntreprinderi ulterior datei de 1
ianuarie 2023.
ATENTIE! Practic, incepand cu 1 ianuarie 2024, daca o microintreprindere trece

la impozit pe profit, NU va mai putea opta sa revina la regimul de microintreprindere,
ramanand platitoare de impozit pe profit pentru totdeauna. De asemenea, daca o
microintreprindere trece la impozit pe profit incepand cu al doilea trimestru din anul
2023, nu va mai putea trece vreodata la impozit pe venit.
Extras din OG 16/2022:

Persoanele juridice române pot opta să devina microintreprinderi începând cu
anul fiscal următor celui în care îndeplinesc condițiile de microîntreprindere și dacă
nu au mai fost plătitoare de impozit pe venit ulterior datei de 1 ianuarie 2023.
EXEMPLU:
In cursul anului 2022, entitatea ALFA a fost microintreprindere, insa la
31.12.2022 aceasta nu are niciun salariat.
Conform prevederilor legale, incepand cu 1 ianuarie 2023, entitatea va trece la
impozit pe profit.
Va mai putea entitatea sa redevina microintreprindere in viitor?
In niciun caz, entitatea ALFA nu va putea sa redevina microintreprindere in

cursul anului 2023. Codul fiscal prevede foarte clar ca o entitate poate trece de la
impozit pe profit la impozit pe venit doar incepand cu anul urmator celui in care
criteriile din definitia microintreprinderii sunt indeplinite.
Astfel, chiar daca entitate ALFA va avea un salariat cu norma intreaga incepand
cu 10 februarie 2023, aceasta va putea opta sa treaca la impozit pe venit doar incepand
cu 1 ianuarie 2024, bineinteles respectand toate conditiile din definitie la 31.12.2023.
Daca va mai incalca ulterior conditiile din definitia microintreprinderii, aceasta
va trece la impozit pe profit si NU va mai putea opta vreodata sa redevina
microintreprindere.
14
Microîntreprinderile nu pot opta pentru plata impozitului pe profit în cursul
anului fiscal, opţiunea putând fi exercitată începând cu anul fiscal următor, cu
excepţiile prevăzute la art. 52 din Codul fiscal si pe care le vom prezenta mai jos.
O persoană juridică română nou-înfiinţată poate opta să fie microîntreprindere

începând cu primul an fiscal, atunci cand condiţiile prevăzute in definitie la lit. b) şi f)
sunt îndeplinite la data înregistrării în registrul comerţului, iar cea de la lit. e) în termen
de 30 de zile inclusiv de la data înregistrării persoanei juridice respective.
Astfel, incepand cu 1 ianuarie 2023, o firma ar trebui sa opteze inca de la infiintare
daca doreste sa fie platitoare de impozit pe venit prin depunerea unei Cereri de
înregistrare fiscala depusa la Registrul Comertului, avand apoi obligatia ca in termen
de 30 de zile sa angajeze cel putin o persoana, respectandu-se criteriile din definitia
salariatului.
Salariatul este acea persoana angajată cu contract individual de muncă cu
normă întreagă. Se accepta si situatiile in care microîntreprinderile:
a) au persoane angajate cu contract individual de muncă cu timp parțial dacă
fracțiunile de normă, însumate, reprezintă echivalentul unei norme întregi;
b) au încheiate contracte de administrare sau mandat, în cazul în care
remunerația acestora este cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe
ţară garantat în plată (3.000 lei pentru anul 2023).
Pana la 31.12.2022
Conform HG 354/2018 pentru modificarea și completarea Normelor
metodologice de aplicare a Codului fiscal, publicată în MOf nr 442 din 25 mai 2018,
pentru stabilirea numărului de salariați se iau în considerare și contractele
individuale de muncă suspendate, potrivit legii.
De exemplu, daca o microintreprindere avea un singur salariat care se afla in
concediu de crestere copil de pana la 2 ani, aceasta datora la bugetul de stat impozit pe
venit de 1%.
DUPA 01.01.2023
In cazul în care raportul de muncă este suspendat, condiţia referitoare la
deţinerea unui salariat se consideră îndeplinită dacă perioada de suspendare este mai
mică de 30 de zile şi situaţia este înregistrată pentru prima dată în anul fiscal
respectiv. În caz contrar entitatea datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în
care nu mai este îndeplinită condiţia de a avea cel putin un salariat.
Exemplu:
La 31 decembrie 2022, entitatea ALFA are 3 salariaţi cu următoarele contracte
de muncă:
- un contract de muncă cu timp parţial de 4 ore/zi;
- un contract individual de muncă cu 3 ore/zi.
Ce regim de impozitare va avea entitatea ALFA incepand cu anul 2023?
15
Tinand cont ca, insumand cele 3 fractiuni de norma rezulta 9 ore/zi, se
considera ca societatea indeplineste conditia privind numarul de salariati. Astfel,
entitatea ALFA poate plăti impozit pe veniturile microîntreprinderilor si in anul 2023,
bineinteles daca sunt respectate si celelalte conditii din definitia microintreprinderii
cu privire la plafonul de 500.000 euro si ponderea veniturilor din consultanta.
Exemplu:
La 31 decembrie 2023, entitatea ALFA, platitoare de impozit pe venit, are 3
salariaţi cu următoarele contracte de muncă:
- un contract de muncă cu norma intreaga suspendat incepand cu 10 decembrie
2023, angajatul fiind in concediu creştere copil în vârstă de până la 2 ani
(perioada de suspendare este clar mai mare de 30 de zile).
Ce regim de impozitare va avea entitatea ALFA incepand cu anul 2024?
Incepand cu 1 ianuarie 2023, dacă perioada de suspendare este mai mare de 30

de zile, acel angajat nu se ia in calcul la stabilirea numarului de salariati.
Insumand cele 2 fractiuni de norma ale celorlalti 2 angajati rezulta 6 ore/zi,
ceea ce inseamna ca societatea NU indeplineste conditia privind numarul de
salariati. Astfel, entitatea ALFA va trece la impozit pe profit incepand cu 1 ianuarie
2024 si nu va mai putea reveni niciodata la regimul de microintreprindere.
Daca totusi pe finalul anului 2023 ar mai angaja o persoana cu un contract de
munca cu timp partial de cel putin 2 ore/zi, atunci fractiunile de norma insumate ar
reprezenta 8 ore/zi, iar societatea va putea ramane microintreprindere si in anul
2024, bineinteles daca sunt respectate si celelalte conditii din definitia
microintreprinderii cu privire la plafonul de 500.000 euro si ponderea veniturilor din
consultanta sau management.
Incepand cu 1 ianuarie 2023 se abroga prevederea cu privire la optiunea unei

microintreprinderi de a trece la impozit pe profit daca are capitalul social de cel putin
45.000 lei si cel putin 2 salariati. La infiintarea unei entitati, regimul de impozitare “de
baza” va fi cel de impozit pe profit, iar daca entitatea doreste sa fie microintreprindere
trebuie sa opteze in acest sens inca de la infiintare, bineinteles indeplinind criteriile din
definitie.
2. Cota de impozitare
Pana la 31.12.2022
Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt:
- 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulți salariați;
- 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariați.
DUPA 01.01.2023
Cota de impozit pe veniturile microîntreprinderilor este de 1%.
16
Exemplu:
O societate cu 2 angajati cu norma intreaga a obtinut venituri din vanzarea
marfurilor in suma de 100.000 lei si cheltuieli cu marfurile si serviciile de la terti in
suma de 70.000 lei.
Calculati impozitul societatii daca este microintreprindere sau platitoare de
impozit pe profit.
Microintreprindere:
Venituri obtinute = 100.000 lei
Impozit pe venit = 100.000 lei x 1% = 1.000 lei
Platitor de impozit pe profit:

Venituri obtinute = 100.000 lei
Cheltuieli deductibile = 70.000 lei
Profit fiscal obtinut = 30.000 lei
Impozit pe profit = 30.000 lei x 16% = 4.800 lei
Iata ca, in acest caz cand entitatea are o marja de profit de 30%, aceasta ajunge
sa plateasca un impozit catre bugetul statului de aproximativ 5 ori mai mare.
In practica, trebuie facuta o analiza asupra faptului daca „este rentabil” ca o
astfel de societate:
- sa angajeze o persoana, sa suporte taxele salariale aferente si apoi sa opteze sa
aplice impozit pe venit de 1%; sau
- sa ramana platitoare de impozit pe profit si sa nu datoreze taxe salariale.
3. Reguli de ieşire din sistemul de impunere pe veniturile

microîntreprinderilor în cursul anului (Art 52 Cod fiscal)
Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari

de 500.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi/sau
management, cu excepția veniturilor din consultanță fiscală, corespunzatoare codului
CAEN 6920 “Activități de contabilitate si audit financiar; consultanta în domeniul fiscal”
(Legea 370/2022 de modificare a OG 16/2022), în veniturile totale este de peste 20%
inclusiv, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a depăşit
oricare dintre aceste limite.
Limitele fiscale se verifică pe baza veniturilor înregistrate cumulat de la începutul
anului fiscal, iar cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel
valabil la închiderea exerciţiului financiar precedent.
Practic, in acest caz, entitatea nu mai are posibilitatea de a mai opta in perioada
următoare să redevina microintreprindere, daca trecerea la impozit pe profit are loc
dupa 1 aprilie 2023, deoarece in primul trimestru al anului 2023 a fost
microintreprindere.
Asa cum am mai precizat, OG 16/2022 prevede foarte clar ca persoanele juridice
române pot opta să devina microintreprinderi începând cu anul fiscal următor celui în
17
care îndeplinesc condițiile de microîntreprindere și dacă nu au mai fost plătitoare de
impozit pe venit ulterior datei de 1 ianuarie 2023.
În cazul în care, în cursul unui an fiscal, o microîntreprindere nu mai îndeplineşte

condiţia de a avea cel putin un salariat, aceasta datorează impozit pe profit începând
cu trimestrul în care nu mai este îndeplinită această condiţie. Prin excepţie, o
microîntreprindere cu un singur salariat, al cărui raport de muncă încetează, ramane in
continuare platitoare de impozit pe venit dacă, în termen de 30 de zile de la încetarea
raportului de muncă, este angajat un nou salariat cu contract individual de muncă pe
durată nedeterminată sau pe durată determinată pe o perioadă de cel puţin 12 luni.
Bineinteles ca si aici trebuie sa tinem cont de definitia salariatului. Se accepta si
situatiile in care microîntreprinderile:
a) au persoane angajate cu contract individual de muncă cu timp parțial dacă
fracțiunile de normă, însumate, reprezintă echivalentul unei norme întregi;
b) au încheiate contracte de administrare sau mandat, în cazul în care remunerația
acestora este cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în
plată (3.000 lei pentru anul 2023).
Microîntreprinderile care în cursul unui trimestru încep să desfășoare activități

dintre cele prevăzute mai jos datorează impozit pe profit începând cu trimestrul
respectiv:
a) activități în domeniul bancar;
b) activități în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, inclusiv
activități de intermediere în aceste domenii;
c) activități în domeniul jocurilor de noroc;
d) activități de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol și gaze
naturale.
Calculul și plata impozitului pe profit de către microîntreprinderile care se
încadrează în situatiile de mai sus se efectuează luând în considerare veniturile și
cheltuielile realizate începând cu trimestrul respectiv.
Exemplu:
Daca o microintreprindere depaseste plafonul de 500.000 euro in luna august
2023, aceasta va datora impozit pe profit pe perioada iulie – decembrie 2023, iar cand
va depune in anul urmator Declaratia 101 privind impozitul pe profit pentru anul
2023, va acoperi doar ultimele doua trimestre ale anului.
Entitatea NU va mai putea opta ulterior sa treaca la impozit pe venit, chiar daca
in anii urmatori va obtine venituri sub plafonul de 500.000 de euro.
Daca în cursul anului fiscal, oricare dintre asociații/acționarii unei

microîntreprinderi deține peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau
al drepturilor de vot la mai mult de trei microîntreprinderi, asociații/acționarii
trebuie să stabilească microîntreprinderea/microîntreprinderile care urmează să aplice
impozit pe profit începând cu trimestrul în care se înregistrează situația respectivă,
astfel încât condiția referitoare la numărul maxim de trei microîntreprinderi la care
18
oricare dintre asociați/acționari deține peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de
participare sau al drepturilor de vot să fie îndeplinită.
In acest caz, ieşirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor
se comunică organului fiscal prin depunerea Declaratiei 700 şi este definitivă.
Conform art 88 din Codul de procedura fiscala, Declaratia 700 trebuie depusa
pana pe date de 15 ale lunii urmatoare celei in care situatia a fost inregistrata, iar
trecerea la impozit pe profit se face din trimestrul in care conditia referitoare la numărul
maxim de trei microîntreprinderi a fost incalcata.
4. Baza impozabila (Art 53 Cod fiscal)
Baza impozabilă in cazul microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice

sursă, din care se scad:
o) dividendele primite de la o filială a microîntreprinderii, persoană juridică situată
într-un alt stat membru UE, în măsura în care atât microîntreprinderea, cât şi
filiala îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 24 din Codul fiscal “Regimul fiscal al
dividendelor primite din statele membre ale UE”.
Nu uitati ca incepand cu 1 ianuarie 2021, din baza impozabila se scad si

dividendele primite de la o persoana juridica romana, indiferent ca aceasta este la
randul ei microintreprindere sau platitoare de impozit pe profit.
5. Termene de declarare a mențiunilor (Art 55 Cod fiscal)
Persoanele juridice române comunică organului fiscal aplicarea sistemului de

impunere pe veniturile microîntreprinderilor prin depunerea Declaratiei 700, până la
31 martie inclusiv a anului pentru care se plăteşte impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor.
Microîntreprinderile care, în anul 2023, devin plătitoare de impozit pe profit
ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute in definitie la data de 31.12.2022,
comunică organului fiscal ieşirea din categoria microîntreprinderilor, tot până la 31
martie inclusiv a anului fiscal 2023, prin depunerea Declaraţiei de menţiuni 700.
ATENTIE!!! Ramane de vazut daca ANAF va veni cu precizari suplimentare in

cazul urmator. In anul 2022, entitatea ALFA a fost microintreprindere, iar in anul
2023 indeplineste in continuare conditiile de a fi microintreprindere. Astfel:
- entitatea are obligatia de a depune Declaratia 700 pana in 31 martie 2023
pentru a-si exprima optiunea de a ramane microintreprindere si in acest an;
sau
- fiind deja microintreprindere, nu mai are obligatia de a depune Declaratia
700?
Din prudenta, daca se apropie termenul de 31 martie 2023 si nu ne vor fi
oferite precizari suplimentare, v-as recomanda sa depuneti totusi Declaratia 700 in
acest sens.
19
Microîntreprinderile care efectuează sponsorizări şi pun în funcţiune aparate de
marcat electronice fiscale scad aceste sume din impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor în următoarea ordine:
a) sumele aferente sponsorizărilor, precum şi sumele reportate, după caz;
b) costul de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale şi sumele
reportate, după caz.
Reducerea de impozit, conform OUG 153/2020, se aplică la impozitul pe
veniturile microîntreprinderilor după scăderea sumelor menţionate mai sus.
Pe perioada aplicării OUG 153/2020, Declaraţia informativă 107 privind
beneficiarii sponsorizarilor se depune până la data de 25 iunie inclusiv a anului
următor.
Exemplu:
Entitatea ALFA este o microintreprindere infiintata in octombrie 2022 si nu are
angajati. In ultimul trimestru al anului a obtinut venituri din prestari servicii de
300.000 lei si cheltuieli la nivelul sumei de 180.000 lei. In cadrul acestor cheltuieli se
regasesc:
- cheltuieli de sponsorizare 3.000 lei;
- cheltuieli cu achizitia si punerea in functiune a unei case de marcat 900 lei.
La 31 decembrie 2022, capitalul propriu este 140.000 lei, iar capitalul social
este de 20.000 lei.
Calculati impozitul pe venit aferent ultimului trimestru din 2022.
Impozit pe venit initial = 300.000 lei x 3% = 9.000 lei

Limita maxima sponsorizari = 9.000 lei x 20% = 1.800 lei
Impozit pe venit ramas dupa sponsorizare = 7.200 lei
Impozit pe venit dupa casa de marcat = 7.200 lei – 900 lei = 6.300 lei
Tinand cont ca entitatea este infiintata in 2022, aceasta poate beneficia doar de
bonificatia de 2% din OUG 153/2020 daca are un capital propriu pozitiv si acesta
reprezinta cel putin jumatate din capitalul social, conditii care sunt indeplinite.
Bonificatie acordata = 6.300 lei x 2% = 126 lei

Impozit pe venit FINAL Trim IV = 6.300 lei – 126 lei = 6.174 lei
Tinand cont de cheltuielile suportate, iata cum in loc de un impozit pe venit de

9.000 lei, entitatea datoreaza la bugetul de stat un impozit final de 6.174 lei.
Pana la data de 26 iunie 2023, entitatea va depune Declaratia 107 aferenta
anului 2022 si va prezenta informatiile specifice sponsorizarii acordate.
20
Reguli pentru entitatile platitoare de impozit specific
Începând cu 1 ianuarie 2023 se abrogă Legea 170/2016 privind impozitul
specific unor activități. Astfel, entitatile care au intrat sub incidența impozitului specific,
până la 31 decembrie 2022, pot opta, prin excepție de la prevederile art. 47 alin. (1) din
Codul fiscal referitoare la definitia microintreprinderii, pentru plata:
- impozitului pe veniturile microîntreprinderilor; sau
- impozitului pe profit.
Practic, o astfel de entitate poate fi microintreprindere:

 fără verificarea condiţiilor de încadrare în sistem (cele din definitie);
 fără să ţină cont de condiţia de deţinere de titluri de participare la cel mult 3
microîntreprinderi; si
 fără să aplice regulile de ieşire din sistem în cursul anului:
- depăşirea plafonului de 500.000 euro;
- ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi/sau management în
veniturile totale;
- neangajarea de personal în 30 de zile de la încetarea raportului de muncă a
singurului salariat.
De exemplu, un hotel care obtine in anul 2023 venituri de 4.000.000 lei poate
ramane microintreprindere, plafonul de 500.000 de euro neaplicandu-se in acest caz.
Opţiunea aplicării impozitului pe venit sau a impozitului pe profit se comunică
organului fiscal tot până în data de 31 martie 2023, prin depunerea Declaraţiei 700.
Nu mai este valabila prevederea conform careia regimul de microintreprindere
prevaleaza impozitului specific. Practic, de la 1 ianuarie 2023, un hotel, un restaurant,
un bar pot opta sa treaca la impozit pe profit, chiar daca nu au salariati sau au realizat
venituri mai mici decat plafonul de 500.000 euro.
Conform Legii 370/2022, in situația în care persoanele juridice române care

desfășoară activităţi pentru care datorau impozit specific obțin, în cursul anului,
venituri şi din alte activităţi în afara celor corespunzătoare acelor coduri CAEN, pentru
veniturile din alte activităţi aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit,
dacă îndeplinesc oricare dintre următoarele condiții:
a) realizează venituri din consultanță și/sau management în proporție de peste 20%
inclusiv din veniturile totale;
b) desfășoară activitățile de mai jos:
 activități în domeniul bancar;
 activități în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital,
inclusiv activități de intermediere în aceste domenii;
 activități în domeniul jocurilor de noroc;
 activități de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol și gaze
naturale.
c) veniturile din alte activităţi au depășit echivalentul în lei a 500.000 de euro.
Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la
închiderea exercițiului financiar precedent celui în care s-au înregistrat
veniturile.
21
Acestea datorează impozit pe profit pentru veniturile din alte activităţi începând
cu trimestrul în care s-a îndeplinit oricare dintre aceste condiții, pentru întreaga
perioadă în care există contribuabilul.
Limitele fiscale se verifică pe baza veniturilor înregistrate cumulat de la începutul
anului fiscal, iar calculul şi plata impozitului pe profit de către persoanele juridice
române care se încadrează în prevederile de mai sus se efectuează luând în considerare
veniturile şi cheltuielile realizate începând cu trimestrul în care s-a îndeplinit oricare
dintre aceste condiții.
EXEMPLU:
In anul 2023, entitatea ALFA este microintreprindere si a obtinut venituri in
suma de 5.000.000 de lei din activitati corespunzătoare codurilor CAEN 5510
"Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare" si 5610 "Restaurante".
Pe aceeasi societate se obtin si venituri din activitati de transport, iar in luna
mai 2023, acestea depasesc plafonul de 500.000 de euro.
Care este regimul de impozitare al entitatii ALFA in anul 2023?
Pentru veniturile obtinute din cele 2 CAEN-uri de mai sus, entitatea datoreaza
impozit pe venit, chiar daca plafonul de 500.000 de euro a fost depasit.
Insa, pentru veniturile din activitatile de transport, entitatea va trece la impozit
pe profit incepand cu aprilie 2023, adica inceputul trimestrului in care plafonul de
500.000 de euro a fost depasit.
Asistam practic la o premiera “fiscala”, deoarece entitatea datoreaza:
- impozit pe venit de 1%, pentru veniturile aferente CAEN 5510 si 5610,
pentru intreg anul 2023;
- impozit pe venit de 1%, pentru veniturile din activitatile de transport
obtinute in primul trimestru al anului 2023;
- impozit pe profit de 16%, pentru veniturile obtinute din activitatile de
transport, incepand cu al doilea trimestru al anului 2023.
Modificarea Declaratiei 700

In MOf nr 1.278 din 30 decembrie 2022 a fost publicat OPANAF 2.578/2022
privind modificarea OPANAF 1.699/2021 pentru aprobarea formularelor de
înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează
vectorul fiscal, prin care au fost aduse cateva modificari Declaratiei 010 si Declaratiei
700, tinand cont de eliminarea impozitului specific.
Astfel, Rândul 3 „Impozit specific unor activități“ din Sectiunea C a Declaratiei
700 a fost eliminat. Mai mult decat atat, tot in cadrul Sectiunii C, dar la randul 2
“Impozit pe veniturile microîntreprinderilor”, se aduc urmatoarele precizari:
- Rândul 2.1. “Luare în evidenţă începand cu data de” se completeaza de către
entitatile care îndeplinesc condițiile din definitia microintreprinderii;
- Apare un rand suplimentar “CAEN activitati care intra sub incidenta
impozitului pe veniturile microintreprinderilor”, unde entitatile care in
trecut datorau impozit specific si care acum opteaza sa treaca la impozit pe venit
trebuie sa aleaga CAEN-urile aferente activitatilor desfasurate.
-------------------------------------------------------------------------------
22
Regimul fiscal in cazul sponsorizarilor si
redirectionarea impozitului pe profit/venit 2023
Baza legala:
- Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în M.Of. nr. 688 din
10.09.2015;
- Legea 322/2021 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul
fiscal, publicata in MOf nr 1.245 din 30 decembrie 2021;
- OPANAF 1.679/2022 pentru aprobarea Procedurii privind redirecţionarea
impozitului pe profit/ veniturile microîntreprinderilor, pentru efectuarea
de sponsorizări şi/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private,
precum şi a modelului şi conţinutului unor formulare, publicat în MOf nr 923
din 21 septembrie 2022;
- OUG 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor
termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte
normative, publicata în MOf nr 1.186 din 9 decembrie 2022.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
In MOf nr 1245 din 30 decembrie 2021 a fost publicata Legea 322/2021 pentru
completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal care a adus o serie de modificari in
ceea ce priveste regimul fiscal aplicabil sponsorizarilor, atat in cazul entitatilor
platitoare de impozit pe venit, cat si a celor care datoreaza impozit pe profit.
Ce reprezinta sponsorizarea?
Conform Legii sponsorizarii nr 32/1994, sponsorizarea este actul juridic prin

care 2 persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor
bunuri materiale sau mijloace financiare pentru sustinerea unor activitati fara scop
lucrativ desfasurate de catre una dintre parti, denumita beneficiarul sponsorizarii.
Contractul de sponsorizare se incheie in forma scrisa, cu specificarea obiectului, valorii
si duratei sponsorizarii, precum si a drepturilor si obligatiilor partilor. NU este
obligatoriu incheierea acestuia in forma autentica.
Sponsor poate fi orice persoana fizica sau juridica din Romania sau din
strainatate care efectueaza o sponsorizare, in conditiile legii, sub condiţia ca banii sau
bunurile acordate să nu provină din surse bugetare.
Beneficiar al sponsorizarii poate (pot) fi:
a) orice persoana juridica fara scop lucrativ, care desfasoara sau urmeaza sa
desfasoare o activitate in domeniile: cultural, artistic, educativ, de invatamant,
stiintific-cercetare fundamentala si aplicata, umanitar, religios, filantropic,
sportiv, al protectiei drepturilor omului, medico-sanitar, de asistenta si servicii
sociale, de protectia mediului, social si comunitar, de reprezentare a asociatiilor
profesionale, precum si de intretinere, restaurare, conservare si punere in
valoare a monumentelor istorice;
b) institutiile si autoritatile publice, inclusiv organele de specialitate ale
administratiei publice, pentru activitatile prevazute la lit. a);
23
c) emisiuni sau programe ale organismelor de televiziune sau radiodifuziune,
precum si carti ori publicatii din domeniile definite la lit. a) de mai sus;
d) orice persoana fizica cu domiciliul in Romania, a carei activitate intr-unul dintre
domeniile prevazute la lit. a) este recunoscuta de catre o persoana juridica fara
scop lucrativ sau de catre o institutie publica, ce activeaza constant in domeniul
pentru care se solicita sponsorizarea.
Sponsorul sau beneficiarul au dreptul sa aduca la cunostinta publicului
sponsorizarea prin promovarea numelui, a marcii sau a imaginii sponsorului, insa intr-
un mod care sa nu lezeze, direct sau indirect, activitatea sponsorizata, bunele moravuri
sau ordinea si linistea publica.
Sponsorizare vs donatie
Atentie! Sponsorizarea NU trebuie confundata cu donatia. Donaţia este un act

prin care o persoană, numită donator, transmite în mod gratuit şi, de regulă, irevocabil,
dreptul de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil către o altă persoană, numită
donatar, care îl acceptă.
Donaţia este un contract cu titlu gratuit pentru că una dintre părţi urmăreşte să
procure celeilalte părţi un beneficiu, fără a obţine în schimb vreun avantaj. De
asemenea, donaţia este şi irevocabilă în baza principiului reglementat de art. 985 din
Codul Civil. O excepţie de la acest principiu este donaţia încheiată între soţi care poate fi
revocată, însă numai în timpul căsătoriei.
Potrivit art. 1011 din noul Cod Civil, donaţia se încheie prin înscris autentic, sub
sancţiunea nulităţii absolute. Prin urmare, pentru a fi valabil, atât actul de donaţie a unui
bun imobil (casă, apartament, teren etc.), cât şi a unui bun mobil (automobil, bani etc.)
trebuie încheiat la notarul public, în formă autentică.
Astfel, daca o persoana juridica efectueaza o donatie, cheltuiala aferenta este
nedeductibila la calculul impozitului pe profit.
Ce reprezinta mecenatul?
Mecenatul este un act de liberalitate prin care o persoana fizica sau juridica,
numita mecena, transfera, fara obligatie de contrapartida directa sau indirecta,
dreptul sau de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare catre o
persoana fizica, ca activitate filantropica cu caracter umanitar, pentru desfasurarea
unor activitati in domeniile: cultural, artistic, medico-sanitar sau stiintific.
Actul de mecenat se incheie in forma autentica, iar in continutul lui trebuie
specificat obiectul, durata si valoarea acestuia.
Spre deosebire de contractul de sponsorizare, care prevede drepturi şi obligaţii

de ambele părţi, actul de mecenat nu conţine nicio condiţie sau obligaţie pentru
beneficiar.
Beneficiar al mecenatului poate fi orice persoana fizica cu domiciliul in
Romania care necesita un sprijin in domeniile prezentate mai sus, fara obligativitatea de
a fi recunoscuta de catre o persoana juridica fara scop lucrativ sau de catre o institutie
publica.
24
Prevederi comune sponsorizarii/mecenatului
In cazul sponsorizarii sau mecenatului, constand in bunuri materiale, acestea

vor fi evaluate, prin actul juridic incheiat, la valoarea lor reala din momentul predarii
catre beneficiar.
In cadrul activitatilor de sponsorizare sau de mecenat se interzice ca sponsorul,
mecena sau beneficiarul sa efectueze reclama sau publicitate comerciala, anterioara,
concomitenta sau ulterioara in favoarea acestora sau a altor persoane.
Facilitatile prevazute in prezenta lege nu se acorda in cazul:

 sponsorizarii reciproce intre persoane fizice sau juridice;
 sponsorizarii efectuate de catre rude ori afini pana la gradul al patrulea
inclusiv;
 sponsorizarii unei persoane juridice fara scop lucrativ de catre o alta persoana
juridica care conduce sau controleaza direct persoana juridica sponsorizata.
Aceste restrictii de mai sus se aplica si persoanelor fizice sau juridice care
efectueaza acte de mecenat.
De retinut!
- in cazul actului de mecenat, se transfera bunuri sau bani unei persoane fizice, iar
in cazul sponsorizarii, se pot transfera bunuri sau bani unei persoane fizice sau
juridice fara scop lucrativ;
- sponsorizarea poate fi acordată pentru orice activitaţi legale cu scop
nepatrimonial, iar mecenatul s-a impus doar în legătură cu sprijinirea unor
domenii precise (cultural, artistic, medico-sanitar, ştiinţific - cercetare
fundamentală şi aplicată);
- spre deosebire de contractul de sponsorizare care este un act încheiat prin voinţa
părţilor (“sub semnătura privată”, nefiind deci necesară autentificarea), actul de
mecenat trebuie încheiat în faţa notarului;
- cadrul legal fiscal prevede facilitati in cazul sponsorizarilor si actelor de mecenat,
NU si in cazul donatiei.
1. Regimul sponsorizarilor in cazul platitorilor de impozit pe profit
Tratamentul fiscal pentru sponsor
Cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private

sunt nedeductibile. Contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat,
potrivit prevederilor legii privind sponsorizarea şi ale legii bibliotecilor, precum şi cei
cei care acordă burse private scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente în
limita minimă precizată mai jos:
- 0,75% din cifra de afaceri;
- 20% din impozitul pe profit datorat.
25
ATENTIE!:
Incepand cu 1 aprilie 2019, in cazul sponsorizărilor efectuate către entități
persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv unități de cult, sumele aferente acestora se
scad din impozitul pe profit datorat, în limitele de mai sus, doar dacă beneficiarul
sponsorizării este înscris, la data încheierii contractului, în Registrul
entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.
https://www.anaf.ro/RegistrulEntitatilorUnitatilorCult/
Calculul se face la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, cumulat de la

inceputul anului.
De regula, sponsorizarile se acorda spre finalul anului, moment in care societatile
au o imagine de ansamblu cu privire la nivelul cifrei de afaceri si al impozitului pe profit,
criterii in functie de care se poate stabili nivelul sumei acordate ca sponsorizare care se
poate scadea apoi din impozitul datorat bugetului de stat.
NOU!!!
Conform Legii 322/2021, in cazul în care valoarea stabilită conform regulei de
mai sus, diminuată cu sumele reportate, nu a fost utilizată integral, entitatile pot dispune
redirecţionarea impozitului pe profit, în limita valorii astfel calculate, pentru
efectuarea de sponsorizări şi/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private, în
termen de maximum 6 luni de la termenul legal de depunere a Declaraţiei anuale 101
de impozit pe profit, prin depunerea Formularului 177 “Cerere privind
redirecţionarea impozitului pe profit/pe veniturile microîntreprinderilor”.
Daca, tinand cont de OUG 153/2020 privind acordarea unor bonificatii la
stabilirea impozitului pe profit, termenul de depunere al Declaratiei 101 a fost prelungit
pana la data de 25 iunie a anului urmator, termenul de depunere al Formularului 177
este 25 decembrie a anului urmator celui in care sponsorizarea a fost efectuata.
Pentru sponsorizarile aferente anului 2021, Formularul 177 a putut fi
depus pana la 27 decembrie 2022, daca entitatea respectiva nu a efectuat
sponsorizari in limita maxima permisa din acel an.
Conform OUG 168/2022, publicata în MOf nr 1.186 din 9 decembrie 2022, in
situaţia în care, ulterior depunerii Formularului 177, impozitul pe profit datorat al
anului pentru care s-a dispus redirecţionarea se rectifică în sensul diminuării acestuia,
iar entitatile au redirecţionat o sumă mai mare decât suma care putea fi redirecţionată,
acestea datorează bugetului de stat diferenţa de impozit pe profit care a fost
redirecţionată în plus. Procedura privind determinarea şi regularizarea diferenţei de
impozit pe profit care a fost redirecţionată în plus va fi stabilita prin OPANAF.
În cazul contribuabililor membri ai unui grup fiscal, redirecţionarea poate fi

dispusă numai de persoana juridică responsabilă.
Obligaţia plăţii sumei redirecţionate din impozitul pe profit revine organului
fiscal. Redirecţionarea impozitului pe profit pentru sponsorizarea entităţilor persoane
juridice fără scop lucrativ, inclusiv a unităţilor de cult, poate fi efectuată doar dacă
beneficiarul sponsorizării este înscris, la data plăţii sumei respective de către organul
fiscal, în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.
26
În cazul redirecţionării impozitului pe profit către UNICEF şi către alte organizaţii
internaţionale care îşi desfăşoară activitatea potrivit prevederilor unor acorduri
speciale la care România este parte, NU există obligaţia înscrierii entităţii beneficiare
respective în Registru.
Procedura, modelul şi conţinutul formularului de redirecţionare au fost stabilite
prin OPANAF 1.679/2022.
Termenul pentru soluţionarea Formularului 177 este de 45 de zile de la

depunerea lui. Pentru entitatile care, la data depunerii formularului, nu au stinse
debitele reprezentând impozitul pe profit, termenul de 45 de zile începe să curgă de la
data stingerii debitului. Practic, organul fiscal redirectioneaza acea cota maxima
permisa din impozitul datorat, dar conditia este ca entitatea sa-si fi achitat impozitul pe
profit declarat. Consideram ca aceasta este o conditie de bun simt care trebuie
respectata.
Opţiunea de redirecţionare poate fi exercitată pentru una sau mai multe entităţi,
selectandu-se din continutul formularului butonul “Adauga beneficiar”.
Daca o entitate solicită redirecţionarea impozitului pe profit prin depunerea mai
multor Formulare 177, solicitările vor fi analizate în ordinea cronologică a înregistrării
acestora la organul fiscal.
Atunci cand se constată erori în formularul depus, organul fiscal transmite
contribuabilului o notificare in care detaliază erorile identificate şi solicită remedierea
acestora in termen de 15 zile. Corectarea informaţiilor se realizează prin depunerea
unui Formular 177 rectificativ, care va cuprinde informaţiile corectate solicitate în
notificare, precum şi toate informaţiile corecte înscrise în cererea iniţială.
Cererea rectificativă se întocmeşte pe acelaşi model de formular, înscriind "X"
în spaţiul special prevăzut în acest scop, caz in care se completează si numarul de
inregistrare al Formularului initial care este rectificat acum.
Dacă, în termenul prevăzut în notificare, contribuabilul nu corectează
informaţiile eronate, identificate în notificare, cererea se clasează, insa contribuabilul
poate depune un nou Formular 177, bineinteles respectand termenul limita de
depunere prevazut de lege.
Exemplu:
In anul 2022, entitatea ALFA a obtinut o cifra de afaceri de 1.000.000 lei, iar
impozitul pe profit calculat este de 30.000 lei. In cursul anului, entitatea a incheiat un
contract de sponsorizare cu un ONG la nivelul sumei de 4.000 de lei.
Cum va proceda entitatea la finalul anului 2022?
0,75% din cifra de afaceri = 7.500 lei (1.000.000 lei x 0,75%)

20% din impozitul pe profit = 6.000 lei (30.000 lei x 20%)
Limita minima = 6.000 lei
Cheltuiala cu sponsorizarea = 4.000 lei
In anul 2022, entitatea ALFA ar fi putut directiona sponsorizari catre entitatile

inscrise in Registrul special in limita sumei de 6.000 de lei, insa aceasta a incheiat un
contract de sponsorizare doar pentru 4.000 de lei.
27
Astfel, pana in data de 25 decembrie 2023, entitatea va putea intocmi
Formularul 177 prin care sa aloce diferenta de 2.000 de lei catre un ONG sau o
unitate de cult, plata sumei urmand sa fie efectuata direct de catre organul fiscal. Mai
mult decat atat, entitatea ALFA va trebui sa incheie cu acel ONG si un contract de
sponsorizare pentru suma trecuta in Formularul 177, deoarece este un camp
obligatoriu in continutul formularului.
In situatia inversa in care limita pentru sponsorizare ar fi fost de 6.000 de lei,
iar contractul incheiat in suma de 10.000 lei, entitatea ar fi “pierdut” diferenta de
4.000 de lei deoarece, odata cu intrarea in vigoare a Legii 322/2021, sumele
neutilizate in anul efectuarii sponsorizarii nu vor mai putea fi reportate in urmatorii
7 ani fiscali si practic nu vor mai putea fi scazute din impozitul pe profit din anii
urmatori.
CONCLUZIE:
Formularul 177 aferent anului 2021 a putut fi depus până pe 27 decembrie
2022, daca entitatea nu a epuizat în anul 2021 plafonul maxim care putea fi alocat
pentru efectuarea de sponsorizări deductibile din impozit și a dorit, în anul 2022, să
redirecționeze restul din plafon sau plafonul integral daca în 2021 nu a făcut nicio
sponsorizare către o organizație nonprofit (asociație, fundație) sau o unitate de cult
(parohie) etc.
Faptul ca se intocmeste acest formular NU inseamna ca entitatea beneficiaza si de
vreo reducere a impozitului pe profit. Organul fiscal va vira suma calculata catre ONG
ales, insa fara ca societatea sa isi recalculeze impozitul pe profit datorat bugetului de
stat pentru acel an.
In plus, entitatea ar trebui sa incheie cu acel ONG un contract de sponsorizare
pentru suma calculata si trecuta in Formularul 177, chiar daca suntem in alt an
calendaristic fata de anul pentru care s-a calculat impozitul pe profit.
ATENTIE!!!
Din punctul meu de vedere, impozitul pe profit de care se tine cont este cel
calculat inainte de a se aplica bonificatia aferenta OUG 153/2020. Cel putin asta
rezulta din art 1, alin (2) al Procedurii privind redirectionarea impozitului pe profit,
aprobata prin OPANAF 1679/2022.
Ramane de vazut daca in perioada urmatoare ANAF va veni cu precizari in acest
sens.
----------------------------------------------------------------
Pana la intrarea in vigoare a Legii 322/2021, sumele care nu erau scăzute din
impozitul pe profit se reportau în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor
sume se efectua în ordinea înregistrării acestora, în aceleaşi condiţii, la fiecare termen
de plată a impozitului pe profit.
Începând cu 1 ianuarie 2022, entitatile pot dispune asupra valorii minime dintre
0,75% din cifra de afaceri si 20% din impozit numai dacă aceasta, în urma diminuării cu
sumele reportate, este pozitivă.
28
Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit se reportează numai pentru
sponsorizări/acte de mecenat/acordarea de burse private efectuate înainte de 1
ianuarie 2022, fără a depăşi anul 2028.
Exemplu:
Entitatea Alfa, plătitoare de impozit pe profit, a înregistrat următoarele
venituri si cheltuieli la 31 decembrie 2021:
 Venituri din vanzarea produselor finite = 100.000 lei;
 Venituri din prestari servicii = 40.000 lei;
 Venituri din dobanzi = 5.000 lei
 Cheltuieli cu materii prime = 40.000 lei;
 Cheltuieli cu salariile = 10.000 lei;
 Cheltuieli cu servicii primite de la terti = 15.000 lei;
 Cheltuieli cu sponsorizarea platite = 4.000 lei;
 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 12.000 lei.
Care este impozitul pe profit datorat la 31 decembrie 2021?
Total cifra de afaceri = 100.000 lei + 40.000 lei = 140.000 lei

Total venituri = 140.000 lei + 5.000 lei = 145.000 lei – impozabile
Total cheltuieli = 81.000 lei
Cheltuieli nedeductibile = 4.000 lei (sponsorizare) + 12.000 lei = 16.000 lei
Cheltuieli deductibile = 81.000 lei – 16.000 lei = 65.000 lei
Rezultat fiscal = 145.000 lei – 65.000 lei = 80.000 lei
Impozit pe profit inainte de scaderea sponsorizarii = 80.000 lei x 16% = 12.800
lei
0,75% din cifra de afaceri = 1.050 lei (140.000 lei x 0,75%)

20% din impozitul pe profit = 2.560 lei (12.800 lei x 20%)
MINIM dintre cele 2 criterii = 1.050 lei
Impozit pe profit final 2021 = 12.800 lei – 1.050 lei = 11.750 lei
Diferenta de recuperat = 11.750 lei – 12.000 lei = 250 lei
Inregistrarea contabila la 31 decembrie 2021 este:
-250 lei 691 = 4411 -250 lei
„Cheltuieli cu „Impozit pe profit”
impozitul pe profit”
Suma de 2.950 lei (4.000 lei – 1.050 lei), reprezentand cheltuieli cu

sponsorizarea care nu s-au scazut din impozitul pe profit, se va recupera in urmatorii
7 ani consecutivi, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, tinand cont ca este
vorba de anul 2021.
Daca ar fi fost vorba de anul 2022 sau de un an ulterior acestuia, diferenta de
2.950 lei NU mai putea fi reportata si scazuta din impozit in perioadele urmatoare.
29
Tratamentul TVA in cazul sponsorizarilor
Bunurile acordate gratuit în cadrul acţiunilor de sponsorizare sau mecenat NU
sunt considerate livrări de bunuri dacă valoarea totală în cursul unui an calendaristic se
încadrează în limita a 3‰ din cifra de afaceri constituită din operaţiuni taxabile,
scutite cu sau fără drept de deducere, precum şi din operaţiuni pentru care locul
livrării/prestării este considerat a fi în străinătate, potrivit prevederilor art. 275 şi 278
din Legea 227/2015 privind Codul fiscal.
Încadrarea în plafon se determină pe baza datelor raportate prin Deconturile de
TVA 300 depuse pentru un an calendaristic. Nu se iau în calcul pentru încadrarea în
aceste plafoane sponsorizările şi acţiunile de mecenat, acordate în numerar, şi nici
bunurile pentru care taxa nu a fost dedusă.
Depăşirea plafoanelor constituie livrare de bunuri cu plată, respectiv se
colectează TVA. Taxa colectată aferentă depăşirii se include în Decontul 300
întocmit pentru ultima perioadă fiscală a anului respectiv.
Exemplu:
In data de 3 octombrie 2022, societatea Alfa, plătitoare de impozit pe profit si
inregistrata in scopuri de TVA cu perioada fiscala “Luna”, care are ca obiect de activitate
producerea si comercializarea preparatelor din carne a încheiat un contract de sponsorizare,
în calitate de sponsor. Astfel, in 7 octombrie 2022, aceasta acorda mezeluri in valoare de
4.000 lei unei asociatii care promoveaza interesele copiilor defavorizati, inscrisa in Registrul
ANAF.
La calculul profitului impozabil pentru anul 2022, se cunosc următoarele informaţii
preluate din contabilitatea entitatii Alfa:
Elemente Suma
Venituri din vânzarea produselor finite 400.000 lei
Venituri din chirii 50.000 lei
Venituri din cedarea imobilizarilor 100.000 lei
TOTAL VENITURI 550.000 lei
Cheltuieli cu materiile prime 220.000 lei
Cheltuieli cu materialele consumabile 30.000 lei
Cheltuieli cu personalul 70.000 lei
Cheltuieli cu servicii de la terti 50.000 lei
Cheltuieli cu impozitul pe profit 10.000 lei
Cheltuieli cu sponsorizarea 4.000 lei
TOTAL CHELTUIELI 384.000 lei
Avansuri facturate clientilor 100.000 lei
Societatea Alfa a obtinut venituri totale de 550.000 lei, cifra de afaceri „contabila” fiind
de 450.000 lei.
Cheltuielile cu sponsorizarea se inregistreaza astfel in contabilitate:
4.000 lei 6584 = 345 4.000 lei

Cheltuieli cu sumele sau Produse finite
bunurile acordate ca
sponsorizări
30
Impozitul pe profit pentru anul 2022 se determină astfel:
Algoritmul de calcul Suma
Venituri impozabile 550.000 lei
Cheltuieli deductibile 370.000 lei
- Cheltuieli cu materiile prime
- Cheltuieli cu materialele consumabile
- Cheltuieli cu personalul
- Cheltuieli cu servicii de la terti
Profit impozabil (550.000 lei – 370.000 lei) 180.000 lei
Impozit pe profit înainte de deducerea cheltuielii cu sponsorizarea
(180.000 lei x 16%) 28.800 lei
7,50/00 din cifra de afaceri (450.000 lei x 7,50/00); 3.375 lei
20% din impozitul pe profit (28.800 lei x 20%) 5.760 lei
Suma care se deduce din impozitul pe profit pentru sponsorizare 3.375 lei
Impozitul pe profit datorat pentru anul 2022 (28.800 lei – 3.375 lei) 25.425 lei
Impozit pe profit declarat in trimestrele precedente 10.000 lei
Diferenta de impozit pe profit datorat 15.425 lei
Societatea Alfa va depune Declaratia 101 pana in 25 iunie 2023, termen pana la care
ar trebui sa achite si diferenta de impozit pe profit de 15.425 lei.
Inregistrarea contabila la 31 decembrie 2022 este:
15.425 lei 691 = 4411 15.425 lei

„Cheltuieli cu impozitul „Impozit pe profit”
pe profit”
Atentie! Societatea Alfa a inregistrat cheltuieli cu sponsorizarea de 4.000 lei. Suma de

625 lei (4.000 lei – 3.375 lei) care nu s-a scăzut din impozitul pe profit NU se mai reportează
în următorii ani.
Actiunea de sponsorizare a constat in acordarea de bunuri cu titlu gratuit. Din punct
de vedere al TVA, cifra de afaceri de care trebuie sa tinem cont este constituită din
operaţiuni taxabile, scutite cu sau fără drept de deducere.
Astfel, cifra de afaceri pentru calculul TVA este de 650.000 lei, avansurile facturate
intrand si ele in baza de impozitare a TVA, chiar daca in contabilitate se evidentiaza in contul
419 „Clienti creditori”, precum si veniturile din vanzarea de imobilizari.
Din punct de vedere al TVA, situatia este urmatoarea:

Algoritmul de calcul Suma
“Cifra de afaceri” pentru TVA 650.000 lei
Plafon de 3‰ din cifra de afaceri 1.950 lei
Cheltuieli cu sponsorizarea 4.000 lei
Depasire plafon (4.000 lei – 1.950 lei) 2.050 lei
TVA colectata (2.050 lei x 9%) 184,5 lei
Inregistrarea contabila efectuata la 31 decembrie 2022 este:

184,5 lei 635 = 4427 184,5 lei
Cheltuieli cu alte impozite TVA colectata
si taxe
31
Cheltuiala este nedeductibila fiscal, avand acelasi regim ca si cheltuiala cu
sponsorizarea in sine.
Suma de 185 lei se evidentiaza la randul de Regularizari din Decontul de TVA 300
aferent ultimei perioade fiscale din anul 2022.
Daca societatea ar fi acordat sponsorizare in bani sau ar fi fost neplatitoare de TVA,
atunci nu ar fi trebuit sa colecteze TVA.
Tratamentul fiscal pentru beneficiarul sponsorizarii
Pentru organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale,

donaţiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare sunt scutite de la plata
impozitului pe profit.
Asa cum am prezentat, sponsorizarea este utila pentru ambele parti implicate,
semnarea unui contract in acest sens fiind obligatorie. Pentru sponsor sau mecena,
înţelegerea scrisă este utilă deoarece în baza ei isi poate reduce impozitul pe
profit/venit datorat.
Pentru beneficiar, contractul de sponsorizare sau actul de mecenat este o dovadă
scrisă care poate fi folosită pentru interesul propriu sau în faţa organului fiscal. Cu acest
act se face dovada că venitul sau bunul în cauză provine din sponsorizare sau mecenat
şi astfel nu este supus impozitării.
De retinut:
- pentru stabilirea deductibilitatii cheltuielilor cu sponsorizarea la calculul
impozit pe profit/venit, se utilizeaza o baza de calcul, iar din punct de vedere al
TVA, cadrul legal prevede o alta baza de calcul si doar daca sponsorizarea consta
in acordarea de bunuri la care entitatea si-a dedus TVA;
- pentru entitatile platitoare de impozit pe profit, cheltuielile cu sponsorizarea
efectuate pana la 31.12.2021 si neutilizate in anul in care au fost suportate, pot fi
reportate in urmatorii 7 ani consecutivi. Incepand cu anul 2022, aceasta facilitate
nu se mai aplica.
2. Regimul sponsorizarilor in cazul microintreprinderilor
Conform Codului fiscal, microîntreprinderile care efectuează sponsorizări pentru

susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care la data încheierii
contractului sunt înscrise în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se
acordă deduceri fiscale, scad sumele aferente din impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor până la nivelul valorii reprezentând 20% din impozitul pe venit
datorat pentru trimestrul în care au înregistrat cheltuielile respective.
Aceste prevederi se aplică şi pentru sponsorizările efectuate către instituţiile şi

autorităţile publice, inclusiv organele de specialitate ale administraţiei publice. În
acest caz, deducerea sumelor reprezentând sponsorizări din impozitul pe venit, în limita
de 20%, se efectuează în baza contractului de sponsorizare, fără a exista obligaţia
înscrierii entităţilor beneficiare respective în Registrul entităţilor/unităţilor de cult.
32
NOU!!!
Conform Legii 322/2021, in cazul în care valoarea stabilită de 20%, diminuată
cu sumele reportate, după caz, nu a fost utilizată integral, entitatile pot dispune
redirecţionarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, în limita diferenţei
astfel calculate pentru întregul an fiscal, pentru activităţi de sponsorizare, respectiv
pentru acordarea de burse, în termen de 6 luni de la termenul de depunere a
Declaraţiei de impozit aferente trimestrului IV, prin depunerea Formularului 177
“Cerere privind redirecţionarea impozitului pe profit/pe veniturile
microîntreprinderilor”.
Daca, tinand cont de OUG 153/2020 privind acordarea unor bonificatii la
stabilirea impozitului pe venit, termenul de depunere al Declaratiei 100 aferenta
Trimestrului IV a fost prelungit pana la data de 25 iunie a anului urmator, termenul de
depunere al Formularului 177 este 25 decembrie a anului urmator celui in care
sponsorizarea a fost efectuata.
Pentru anul 2021, Formularul 177 a putut fi depus pana la 27 decembrie
2022, daca entitatea respectiva nu a efectuat sponsorizari in limita maxima
permisa din acel an.
Conform OUG 168/2022, publicata în MOf nr 1.186 din 9 decembrie 2022, in

situaţia în care, ulterior depunerii Formularului 177, impozitul pe venit datorat al anului
pentru care s-a dispus redirecţionarea se rectifică în sensul diminuării acestuia, iar
entitatile au redirecţionat o sumă mai mare decât suma care putea fi redirecţionată,
acestea datorează bugetului de stat diferenţa de impozit pe venit care a fost
redirecţionată în plus. Procedura privind determinarea şi regularizarea diferenţei de
impozit pe profit care a fost redirecţionată în plus va fi stabilita prin OPANAF.
Obligaţia plăţii sumei redirecţionate din impozitul pe venit revine organului

fiscal. Redirecţionarea impozitului pe venit pentru sponsorizarea persoanelor juridice
fără scop lucrativ, inclusiv a unităţilor de cult, poate fi efectuată doar dacă beneficiarul
sponsorizării este înscris, la data plăţii sumei respective de către organul fiscal, în
Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.
Procedura, modelul şi conţinutul formularului de redirecţionare au fost stabilite
prin OPANAF 1.679/2022.
Termenul pentru soluţionarea Formularului 177 este de 45 de zile de la

depunerea lui. Pentru entitatile care, la data depunerii formularului, nu au stinse
debitele reprezentând impozitul pe venit, termenul de 45 de zile începe să curgă de la
data stingerii debitului. Practic, organul fiscal redirectioneaza acea cota maxima
permisa din impozitul datorat, dar conditia este ca entitatea sa-si fi achitat impozitul pe
venit declarat. Consideram ca aceasta este o conditie de bun simt care trebuie
respectata.
Opţiunea de redirecţionare poate fi exercitată pentru una sau mai multe entităţi,
selectandu-se din continutul formularului butonul “Adauga beneficiar”.
33
Daca o entitate solicită redirecţionarea impozitului pe venit prin depunerea mai
multor Formulare 177, solicitările vor fi analizate în ordinea cronologică a înregistrării
acestora la organul fiscal.
Atunci cand se constată erori în formularul depus, organul fiscal transmite
contribuabilului o notificare in care detaliază erorile identificate şi solicită remedierea
acestora in termen de 15 zile. Corectarea informaţiilor se realizează prin depunerea
unui Formular 177 rectificativ, care va cuprinde informaţiile corectate solicitate în
notificare, precum şi toate informaţiile corecte înscrise în cererea iniţială.
Cererea rectificativă se întocmeşte pe acelaşi model de formular, înscriind "X"
în spaţiul special prevăzut în acest scop, caz in care se completează si numarul de
inregistrare al Formularului initial care este rectificat acum.
Dacă, în termenul prevăzut în notificare, contribuabilul nu corectează
informaţiile eronate, identificate în notificare, cererea se clasează, insa contribuabilul
poate depune un nou Formular 177, bineinteles respectand termenul limita de
depunere prevazut de lege.
Exemplu:
In luna mai 2022, entitatea ALFA a efectuat o sponsorizare in suma de 400 de
lei. Impozitul pe venit aferent fiecarui trimestru din 2022 se prezinta astfel:
Trimestrul I 1.500 lei

Trimestrul II 3.000 lei
Trimestrul III 2.000 lei
Trimestrul IV 2.500 lei
TOTAL: 9.000 lei
Cum va proceda entitatea dupa inchiderea exercitiului financiar 2022?
Impozitul pentru intreg anul fiscal 2022 este de 9.000 lei. Limita de 20%
reprezinta 1.800 de lei. Entitatea a efectuat o sponsorizare de doar 400 de lei.
Astfel, pana la 25 decembrie 2023, aceasta poate intocmi Formularul de
redirectionare 177 prin care sa aloce diferenta de 1.400 de lei (1.800 lei – 400 lei)
catre diverse entitati inscrise in Registrul ANAF, situatie in care va incheia cu acele
entitati si contracte de sponsorizare, deoarece numarul si data contractelor de
sponsorizare reprezinta campuri obligatorii in continutul Formularului 177.
Exemplu:
In luna februarie 2022, entitatea ALFA a efectuat o sponsorizare in suma de 800
de lei. Impozitul pe venit aferent fiecarui trimestru din 2022 se prezinta astfel:
Trimestrul I 1.000 lei

Trimestrul II 3.000 lei
Trimestrul III 4.000 lei
Trimestrul IV 2.000 lei
TOTAL: 10.000 lei
Cum va proceda entitatea dupa inchiderea exercitiului financiar 2022?
34
In primul trimestru, entitatea ar putea sa isi deduca din impozit maximum 200
de lei (1.000 lei x 20%). Faptul ca aceasta a efectuat o sponsorizare de 800 de lei, nu
inseamna ca diferenta de 600 de lei o va putea reporta in trimestrele viitoare.
Pe de alta parte, impozitul pe venit pentru intreg anul 2022 este de 10.000 lei.
Limita de 20% reprezinta 2.000 de lei. Desi entitatea a efectuat o sponsorizare de 800
de lei, aceasta si-a putut deduce din impozit doar 200 de lei in primul trimestru.
Astfel, pana la 25 decembrie 2023, aceasta poate intocmi Formularul de
redirectionare 177 prin care sa aloce diferenta de 1.800 de lei (2.000 lei – 200 lei)
catre diverse entitati inscrise in Registrul ANAF, situatie in care va incheia cu acele
entitati si contracte de sponsorizare, deoarece numarul si data contractelor de
sponsorizare reprezinta campuri obligatorii in continutul Formularului 177.
Pana la adoptarea Legii 322/2021, sumele care nu erau scăzute din impozitul pe
veniturile microîntreprinderilor datorat se reportau în trimestrele următoare, pe o
perioadă de 28 de trimestre consecutive (echivalentul celor 7 ani fiscali, din randul
platitorilor de impozit pe profit). Scăderea acestor sume din impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor datorat, în următoarele 28 de trimestre consecutive, s-ar fi
efectuat în ordinea înregistrării acestora, în aceleași condiții, la fiecare termen de plată
a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.
Începând cu 1 ianuarie 2022, entitatile pot dispune asupra valorii de 20% din
impozit numai dacă aceasta, în urma diminuării cu sumele reportate, este pozitivă.
Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se
reportează numai pentru sponsorizările efectuate înainte de 1 ianuarie 2022, fără a
depăşi anul 2028.
Practic, o sponsorizare care depaseste limita de 20% din impozitul unui
trimestru NU mai poate fi reportata in urmatoarele 28 de trimestre consecutive.
CONCLUZIE:
Formularul 177 aferent anului 2021 a putut fi depus până pe 27 decembrie
2022, daca entitatea nu a epuizat în anul 2021 plafonul maxim care putea fi alocat
pentru efectuarea de sponsorizări deductibile din impozit și a dorit, în anul 2022, să
redirecționeze restul din plafon sau plafonul integral daca în 2021 nu a făcut nicio
sponsorizare către o organizație nonprofit (asociație, fundație) sau o unitate de cult
(parohie) etc.
Faptul ca se intocmeste acest formular NU inseamna ca entitatea beneficiaza si de
vreo reducere a impozitului pe venit. Organul fiscal va vira suma calculata catre ONG
ales, insa fara ca societatea sa isi recalculeze impozitul pe venit datorat bugetului de stat
pentru acel an.
In plus, entitatea ar trebui sa incheie cu acel ONG un contract de sponsorizare
pentru suma calculata si trecuta in Formularul 177, chiar daca suntem in alt an
calendaristic fata de anul pentru care s-a calculat impozitul pe venit.
35
ATENTIE!!!
Din punctul meu de vedere, impozitul pe venit de care se tine cont este cel calculat
inainte de a se aplica bonificatia aferenta OUG 153/2020. Cel putin asta rezulta din
art 1, alin (3) al Procedurii privind redirectionarea impozitului pe venit, aprobata prin
OPANAF 1679/2022.
Ramane de vazut daca in perioada urmatoare ANAF va veni cu precizari in acest
sens.
-------------------------------------------------------------------------------
Impozit pe venit si contributii sociale 2023

fiscale. In continuare, va prezentam cele mai importante aspecte referitoare la impozitul
pe veniturile obtinute de catre persoanele fizice si contributiile sociale aferente.
Iata care sunt principalele categorii de venituri pe care o persoana fizica le poate
obtine, multe dintre ele facand obiectul Declaratiei unice, cum ar fi:
Categorie de venit Se incadreaza in

Declaratia unica
Venituri din activitati independente DA
Venituri din drepturi de proprietate intelectuala DEPINDE
Venituri din salarii si asimilate salariilor NU
Venituri din cedarea folosintei bunurilor (chirii) DA
Venituri din dividende DA (CASS)
Venituri din transferul titlurilor de participare DA
Venituri din alte surse DEPINDE
Venituri din activități agricole (de norme de venit) DA
Venituri din transferul proprietăților imobiliare din NU
patrimoniul personal
Venituri din premii NU
Venituri din jocuri de noroc NU
Venituri din activitati independente

In MOf nr 36 din 12 ianuarie 2023 a fost publicata Legea 34/2023 pentru
modificarea si completarea Codului fiscal prin care, in categoria cheltuielilor deductibile
limitat a fost introdusa si:
- contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităţilor sportive în vederea
practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau
terapeutic oferite de furnizori ale căror activităţi sunt încadrate la codurile CAEN
36
9311, 9312 sau 9313, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent
dacă activitatea se desfăşoară individual sau într-o formă de asociere; precum şi
- contravaloarea abonamentelor, oferite de acelaşi furnizor care acţionează în nume
propriu sau în calitate de intermediar, ce includ atât servicii medicale, cât şi dreptul
de a utiliza facilităţile sportive, în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu
scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic, plătite în scopul personal al
contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfăşoară individual sau într-o
formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare
persoană.
Aceasta prevedere se aplică sumelor plătite începând cu data de 15 ianuarie
2023, data intrării în vigoare a Legii 34/2023.
Diminuarea plafonului pentru normele de venit
Incepând cu veniturile aferente anului 2023, persoanele pentru care venitul net
se determină pe bază de norme de venit și care în anul fiscal anterior au înregistrat un
venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro (până in
anul 2022, plafonul era de 100.000 euro), începând cu anul fiscal următor au obligația
determinării venitului net anual în sistem real.
Cursul de schimb valutar utilizat este cursul de schimb mediu anual comunicat
de BNR, la sfârşitul anului fiscal.
Astfel, pentru anul 2022, plafonul ramane in continuare de 100.000 de euro, iar
daca o PFA la norma de venit obtine in anul 2023 venituri mai mari decat plafonul de
25.000 de euro, va trece la modalitatea de calcul a impozitului in sistem real incepand
cu anul 2024.
Plafon CAS pentru venituri din activitati independente si drepturi de autor
PANA LA 31.12.2022
Pentru anul 2022, plafonul la care trebuie sa ne raportam din punctul de
vedere al CAS este de cel putin 30.600 lei, echivalentul a 12 salarii minime pe
economie (2.550 lei x 12 luni).
Important:
- se datoreaza CAS de catre persoanele fizice care obtin venituri din activitati
independente, din contracte de activitate sportivă si din drepturi de
proprietate intelectuala;
- pensionarii sau persoanele asigurate in sisteme proprii de asigurari sociale
(avocati, notari) nu datoreaza CAS pentru veniturile enumerate mai sus;
- CAS nu se datoreaza pentru veniturile din drepturi de proprietate
intelectuala in situatia in care persoanele fizice respective obtin si venituri
din salarii;
- persoana fizica face evaluarea pentru incadrarea ca platitor de CAS, in functie de
venitul estimat pentru anul curent (independent de venitul realizat in anul
precedent):
37
a) daca venitul net estimat pentru anul 2022 este >= 30.600 lei, atunci
datoreaza CAS la un venit ales, dar nu mai mic decat nivelul salariul minim
brut pe tara (anual 25% x cel putin 2.550 lei x 12 luni);
b) daca venitul net estimat pentru anul 2022 este < 30.600 lei – NU este
obligatorie plata CAS (persoana se poate asigura optional). Totusi, in
situatia in care in anul viitor, odata cu depunerea declaratiei finale, se
constata depasirea plafonului, atunci se datoreaza CAS conform lit.a).
- platile de CAS se pot efectua oricand pana la scadenta (25 mai anul urmator);
- contribuabilul are posibilitatea de a rectifica oricand Declaratia unica cu privire
la veniturile estimate;
DUPA 01.01.2023
Baza anuală de calcul al CAS o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu
poate fi mai mic decât:
a) nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere
a Declaraţiei unice, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii
minime pe ţară inclusiv şi 24 de salarii minime brute pe ţară;
b) nivelul de 24 de salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de
depunere a Declaraţiei unice, în cazul veniturilor realizate cel putin egale cu 24
de salarii minime brute pe ţară;
Exemplu:
An Venituri obtinute din CAS datorata
activitati independente
2022 100.000 lei 7.650 lei (2550 lei x 12 luni x 25%)
2023 100.000 lei 18.000 lei (3.000 lei x 24 luni x 25%)
Persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente sau drepturi
de proprietate intelectuala, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, cu
excepţia celor care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală sau în
baza contractelor de activitate sportivă, pentru care impozitul se reţine la sursă de către
plătitorul de venit, depun Declaraţia unică până la termenul de 25 mai inclusiv al anului
următor celui pentru care se stabileşte contribuţia datorată, dacă realizează venituri
peste plafoanele prezentate mai sus.
Prin excepţie, în situaţia în care venitul realizat se încadrează în acelaşi plafon

cu venitul estimat, contribuabilii nu au obligaţia depunerii Declaraţiei unice, în
vederea stabilirii CAS.
Aspecte cu privire la CASS datorata prin Declaratia unica

PANA LA 31.12.2022
Pentru anul 2022, plafonul la care trebuie sa ne raportam din punctul de
vedere al CASS este de 30.600 lei, echivalentul a 12 salarii minime pe economie (2.550
lei x 12 luni).
38
Important:
- CASS se datoreaza in functie de veniturile estimate a se realiza in anul curent,
cumulat, din activitati independente, activitati sportive, cedarea folosintei
bunurilor, asocieri, activitati agricole, investitii si alte surse:
a) daca venitul net estimat a se realiza, din sursele de mai sus, pentru anul 2022
este >= 30.600 lei, atunci se datoreaza CASS la salariul minim brut pe tara
(anual 10% x 2.550 lei x 12 luni);
b) daca venitul net estimat pentru anul 2022 este < 30.600 lei, atunci NU este
obligatorie plata CASS (persoana se poate asigura optional). Totusi, in
situatia in care in anul viitor, odata cu depunerea declaratiei finale, se
constata depasirea plafonului atunci se datoreaza CASS conform lit. a).
- daca pentru anul 2022 se estimeaza venituri < 30.600 lei, persoanele fizice pot
opta pentru plata contributiei, datorand CASS astfel:
a) daca depun Declaratia unica pana la termenul legal de depunere (25 mai
2022), la o baza de calcul reprezentand valoarea a 6 salarii de baza minime
brute pe tara, in vigoare la data depunerii acesteia; SAU
b) daca depun Declaratia unica dupa termenul legal de depunere (25 mai
2022), la o baza de calcul echivalenta cu valoarea salariului de baza minim
brut pe tara, in vigoare la data depunerii declaratiei, inmultita cu numarul
de luni ramase pana la termenul legal de depunere a declaratiei (25 mai
2023), inclusiv luna in care se depune declaratia.
- persoana fizica are calitatea de asigurat la sistemul de sanatate de la data
depunerii declaratiei, data efectuarii platii CASS nefiind relevanta;
- CASS nu se datoreaza pentru venituri din drepturi de proprietate intelectuala in
situatia in care persoanele fizice respective obtin si venituri din salarii;
- persoanele fizice care au calitatea de pensionari nu datoreaza CASS pentru
veniturile din drepturi de proprietate intelectuală
Persoanele fizice care nu obtin venituri si nu se incadreaza in categoriile de

persoane exceptate de la plata CASS pot opta, prin depunerea Declaratiei unice, pentru
plata contributiei, datorand CASS la o baza de calcul de 6 salarii minime brute pe tara.
DUPA 01.01.2023
Baza anuală de calcul al CASS o reprezintă:
a) nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară (18.000 lei), în vigoare la termenul de
depunere a Declaraţiei unice, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 salarii
minime brute pe ţară inclusiv şi 12 salarii minime brute pe ţară;
b) nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară (36.000 lei), în vigoare la termenul
de depunere a Declaraţiei unice, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12
salarii minime brute pe ţară inclusiv şi 24 de salarii minime brute pe ţară;
c) nivelul de 24 de salarii minime brute pe ţară (72.000 lei), în vigoare la termenul
de depunere a Declaraţiei unice, în cazul veniturilor realizate cel putin egale cu
24 de salarii minime brute pe ţară.
39
Exemplu:
An Venituri din dividende CASS datorata
2022 25.000 lei 0 lei
Persoanele fizice care realizează venituri din activitati independente, activitati

sportive, cedarea folosintei bunurilor, asocieri, activitati agricole, investitii si alte surse,
cu excepţia celor pentru care plătitorii de venituri stabilesc şi declară CASS, depun
Declaraţia unică până la termenul de 25 mai inclusiv al anului următor celui pentru
care se stabileşte contribuţia datorată, dacă realizează venituri peste plafoanele
prezentate mai sus.
Prin excepţie, în situaţia în care venitul realizat se încadrează în acelaşi plafon cu
venitul estimat, contribuabilii nu au obligaţia depunerii Declaraţiei unice în vederea
stabilirii CASS.
-----------------------------------------------------------------------------------------------
Venituri de natura salariala

Nou model pentru CIM
In MOf nr 1.180 din 9 decembrie 2022 a fost publicat OMMSS 2.171/2022 pentru
aprobarea modelului-cadru al contractului individual de muncă, ceea ce inseamna ca
OMMSS 64/2003 a fost abrogat.
Astfel, incepand cu 9 decembrie 2022, contractele individuale de muncă
încheiate între angajatori și salariati trebuie sa cuprinda în mod obligatoriu elementele
prevăzute în modelul-cadru prezentat in OMMSS 2.171/2022. Prin negociere între părți,
contractele individuale de muncă pot cuprinde și clauze specifice.
Aspecte privind veniturile salariale

Incepand cu 1 ianuarie 2023, este eliminată scutirea de la plata impozitului
pe venituri din salarii realizate de persoanele fizice ca urmare a desfășurării activității
pe bază de contract individual de muncă încheiat pe o perioadă de 12 luni, cu persoane
juridice române care desfășoară activități sezoniere care intră sub incidența Legii
170/2016 privind impozitul specific (hoteluri, restaurante, pensiuni, sau baruri), tinand
cont ca impozitul specific se abroga.
Incepând cu 18 iulie 2022, OG 16/2022 a inclus in categoria veniturilor
neimpozabile și indemnizaţiile pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice.
40
NOU - Important!!!
Incepand cu veniturile lunii ianuarie 2023, următoarele elemente cumulate lunar
NU reprezintă venit impozabil, în limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul
de bază corespunzător locului de muncă ocupat:
a) prestaţiile suplimentare primite de salariaţi în baza clauzei de mobilitate potrivit
legii, altele decât indemnizaţia de delegare, indemnizaţia de detaşare etc, în
limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia de delegare/detaşare
pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;
b) contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajaţii proprii, în
alte situaţii decât cea in care este interzisă introducerea alimentelor în incinta
unității, asa cum se prevede în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în
limita valorii maxime a unui tichet de masă/persoană/zi, prevăzută la data
acordării. La stabilirea plafonului lunar neimpozabil nu se iau în calcul numărul
de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă
sau muncă la domiciliu sau se află în concediu de odihnă/medical/delegare. Prin
hrană se înţelege hrana preparată în unităţi proprii sau achiziţionată de la unităţi
specializate. Prevederile nu se aplica angajaţilor care primesc tichete de masă.
c) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru spaţiile de cazare/de locuit puse de
către angajatori la dispoziţia angajaţilor proprii, asa cum este prevăzut în
contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita unui plafon neimpozabil
de 20% din salariul de bază minim brut pe ţară/lună/persoană (600 lei), în
următoarele condiţii:
- angajatul, soţul/soţia acestuia nu deţin o locuinţă în proprietate personală
sau în folosinţă în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea;
- spaţiul de cazare/de locuit se află în unităţile proprii, inclusiv de tip hotelier
sau într-un imobil închiriat în acest scop de către angajator;
- contractul de închiriere dintre angajator şi terţă persoană este încheiat în
condiţiile legii;
- plafonul neimpozabil se acordă unuia dintre soţi, în cazul în care ambii soţi
desfăşoară activitate în aceeaşi localitate, la acelaşi angajator sau la angajatori
diferiţi, pe baza declaraţiei pe propria răspundere a acestuia.
La determinarea plafonului de 20% din salariul de bază minim brut se ia în
calcul valoarea cea mai mică a salariului minim brut pe ţară, în vigoare în luna pentru
care se acordă avantajele. Verificarea îndeplinirii condiţiilor se efectuează pe baza
documentelor justificative şi constituie responsabilitatea angajatorului.
d) contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv

transportul, pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de
familie ai acestora, acordate de angajator, asa cum este prevăzut în contractul
de muncă, regulamentul intern, în limita unui plafon anual, pentru fiecare
angajat, reprezentând nivelul unui câştig salarial mediu brut pe anul în care
au fost acordate (in anul 2023, conform Legii 369/2022 privind bugetul
asigurărilor sociale de stat pe anul 2023, publicata in MOf nr 1.215 din 19
decembrie 2022, câștigul salarial mediu brut este de 6.789 lei);
41
e) contribuţiile la un fond de pensii facultative şi cele reprezentând
contribuţii la scheme de pensii facultative suportate de angajator pentru
angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;
f) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale
furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajaţii
proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al
sumei de 400 euro pentru fiecare persoană;
g) sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă
pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi
desfăşoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă şi abonamentul de
date, şi achiziţia mobilierului şi a echipamentelor de birou, în limita unui
plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care
persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă. Sumele sunt
acordate fără necesitatea de prezentare a documentelor justificative;
h) NOU!!! contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităţilor
sportive în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de
întreţinere, profilactic sau terapeutic oferite de furnizori ale căror activităţi
sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, precum şi
contravaloarea abonamentelor, oferite de acelaşi furnizor care acţionează în
nume propriu sau în calitate de intermediar, ce includ atât servicii medicale,
cât şi dreptul de a utiliza facilităţile sportive, în vederea practicării sportului
şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic, suportate
de angajator pentru angajaţii proprii, în limita echivalentului în lei a 400 euro
anual pentru fiecare persoană (incepand cu veniturile lunii februarie
2023).
Ordinea în care aceste venituri se includ în plafonul lunar de cel mult 33% din
salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat se stabileşte de catre
angajator.
Daca se depaseste acea limita de 33%, se datoreaza si impozit pe venit, dar si
CAS si CASS, sumele respective intrand in baza de calcul a contributiilor sociale.
In categoria avantajelor in natura sunt incluse si:

- veniturile prevăzute la lit. d)-g) de mai sus, pentru partea care depăşeşte limita
de 33%;
- cazarea, hrana, îmbrăcămintea, personalul pentru munci casnice, precum şi alte
bunuri sau servicii oferite gratuit ori la un preţ mai mic decât preţul pieţei, altele
decât cele care se încadrează în limitele prevăzute la lit. b) şi c) de mai sus;
In categoria veniturilor asimilate salariilor se includ si prestaţiile suplimentare

primite de salariaţi în baza clauzei de mobilitate, altele decât indemnizaţia de delegare,
indemnizaţia de detaşare etc pentru partea care depăşeşte limita de 33% prezentata
mai sus.
Din categoria veniturilor neimpozabile au fost eliminate urmatoarele beneficii
care au fost mutate in categoria veniturilor pentru care se aplica limita de 33% din
salariul de baza:
42
- contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul,
pe perioada concediului, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora
in limita salariului mediu pe economie;
- contribuţiile la un fond de pensii facultativ şi cele reprezentând contribuţii la
scheme de pensii facultative, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în
limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;
- primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale
furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajaţii
proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al
sumei de 400 euro, pentru fiecare persoană;
- sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă
pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară
activitatea, precum electricitate, încălzire, apă şi abonamentul de date, şi achiziţia
mobilierului şi a echipamentelor de birou, în limita unui plafon lunar de 400 lei
corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară
activitate în regim de telemuncă.
Determinarea impozitului pe venitul din salarii

Impozitul pe veniturile salariale se determină astfel:
a) la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de
calcul determinate ca diferenţă între venitul net din salarii calculat prin
deducerea din venitul brut a contribuţiilor sociale obligatorii aferente unei luni şi
următoarele:
- deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
- cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;
- contribuţiile la fondurile de pensii facultative, suportate de angajați, astfel
încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei a 400 de euro;
- primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile
medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajați, astfel
încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400
euro. Contractul de asigurare, respectiv abonamentul vizează servicii
medicale furnizate angajatului și/sau oricărei persoane aflate în întreținerea
sa.
- NOU!!! contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităţilor
sportive în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de
întreţinere, profilactic sau terapeutic oferite de furnizori ale căror activităţi
sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, precum şi
contravaloarea abonamentelor, oferite de acelaşi furnizor care acţionează în
nume propriu sau în calitate de intermediar, ce includ atât servicii
medicale, cât şi dreptul de a utiliza facilităţile sportive, în vederea
practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau
terapeutic, suportate de angajaţi, în limita echivalentului în lei a 400 euro
anual. Abonamentul vizează servicii furnizate angajatului şi/sau oricărei
persoane aflate în întreţinerea sa, în limita aceluiaşi plafon, indiferent de
numărul de persoane (incepand cu veniturile lunii februarie 2023).
43
b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 10% asupra
bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile
sociale obligatorii aferente unei luni, pe fiecare loc de realizare a acestora.
Deducerea personala 2023
PANA LA 31.12.2022
Persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei
sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei
impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază.
La determinarea deducerilor personale lunare se ţine cont de venitul brut lunar
din salarii şi de numărul de persoane aflate în întreţinerea contribuabilului.
În categoria persoanelor în întreţinere pot intra soţia/soţul, copiii sau alţi membri
de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea
inclusiv, ale căror venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 510 lei lunar.
În cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, suma
reprezentând deducerea personală se atribuie unui singur contribuabil, conform
înţelegerii între părţi.
Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniţi, ai contribuabilului, sunt
consideraţi întreţinuţi. In acest caz, suma reprezentând deducerea personală se
atribuie fiecărui contribuabil în întreținerea căruia/cărora se află aceștia.
Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere persoanele fizice care deţin
2
terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 m în zonele colinare şi de şes şi
2
de peste 20.000 m în zonele montane.
- lei -
Deducerea personală lunară stabilită pentru un contribuabil în funcţie de
Venit brut numărul persoanelor aflate în întreţinere
lunar Fără persoane Cu o persoană Cu 2 persoane Cu 3 persoane Cu 4 persoane
din salarii în întreţinere în întreţinere în întreţinere în întreţinere sau mai multe în
(VBL) întreţinere
Până la
510 670 830 990 1.310
1950
De la 1.951
Se calculeaza conform Normelor metodologice ale Codului fiscal *
la 3.600
Peste 3601 0 0 0 0 0
* Sumele reprezentând deducerile personale pentru venitul brut lunar din salarii
cuprins între 1.951 şi 3.600 lei sunt calculate prin reducerea cu cate 15 lei a deducerii
cuvenite in functie de numarul persoanelor in intretinere la fiecare crestere cu cate 50
lei a venitului brut realizat, tabelul cu sumele aferente regasindu-se in continutul
Codului fiscal.
De exemplu, daca un salariat fara persoane in intretinere obtine un venit brut
lunar de 2.000 lei, atunci deducerea cuvenita ar fi fost de 495 lei (510 lei – 15 lei), daca
venitul ar fi fost de 2.050 lei, deducerea ar fi de 480 lei (495 lei – 15 lei) si tot asa.
44
DUPA 01.01.2023
Deducerea personală cuprinde deducerea personală de bază şi deducerea
personală suplimentară şi se acordă în limita venitului impozabil lunar realizat.
Deducerea personală de bază

Deducerea personală de bază se acordă pentru persoanele fizice care au un venit
lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului minim în vigoare în luna de
realizare a venitului. Daca în cursul aceleiaşi luni, se utilizează mai multe valori ale
salariului minim, se ia în calcul valoarea cea mai mică a salariului minim.
Pentru personele care obtin venituri brute lunare din salarii de până la nivelul
maxim prevăzut mai sus, deducerea personala de bază se stabileste potrivit unui tabel
care se regaseste in OG 16/2022, ca un procent din salariul minim, cuprins între
0,50% și 45%.
Persoanele care obtin venituri brute lunare din salarii de peste nivelul prezentat
mai sus NU beneficiaza de deducerea personală de bază.
De exemplu, incepand cu 1 ianuarie 2023 salariul minim pe economie a devenit
3.000 de lei, ceea ce inseamna ca doar salariatii care au venit brut de pana in 5.000 de
lei vor beneficia de deducerea de baza, iar in cazul celor care au un venit brut lunar mai
mare de 5.000 de lei NU se va tine cont de deducerea de baza la stabilirea impozitului
pe venit.
Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie,

rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv,
ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc lunar 20% din salariul de
bază minim – 600 lei (cu excepția unor venituri precum bursele și premiile primite de
elevi, premiile pentru sportivi, sau a pensiilor de urmaș).
În cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, suma
reprezentând deducerea personală de bază se atribuie unui singur contribuabil,
conform înţelegerii între părţi.
Pentru copiii minori ai contribuabililor, suma reprezentând deducerea
personală de bază se atribuie fiecărui contribuabil în întreţinerea căruia/cărora se află
aceştia.
Suma reprezentând deducerea personală de bază se acordă pentru persoanele
aflate în întreţinerea contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal
în care acestea au fost întreţinute. Perioada se rotunjeşte la luni întregi în favoarea
contribuabilului.
Deducerea personală suplimentară

Deducerea personală suplimentară se acordă astfel:
a) 15% din salariul de bază minim pentru angajatii cu vârsta de până la 26 de ani,
care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la nivelul de 2.000
de lei peste nivelul salariului de bază minim (maximum 5.000 de lei);
b) 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 ani, dacă acesta
este înscris într-o unitate de învăţământ, părintelui care realizează venituri din
salarii, indiferent de nivelul acestora.
45
În cazul în care copilul este întreţinut de ambii părinţi, deducerea personală
suplimentară de 100 de lei se acordă doar unuia dintre părinţi prin prezentarea
documentului care atestă înscrierea copilului într-o unitate de învăţământ şi a unei
declaraţii pe propria răspundere din partea părintelui beneficiar.
În cazul în care părintele desfăşoară activitate la mai mulţi angajatori, părintele
care beneficiază de deducerea personală suplimentară de 100 lei/copil are obligaţia să
declare că nu beneficiază de astfel de deduceri de la un alt angajator.
Acordarea deducerii de 100 de lei are ca efect scăderea lunară a impozitului pe
venit cu 10 lei pentru fiecare copil minor, dacă este înscris într-o unitate de învățământ
și, implicit, creșterea salariului net lunar cu 10 lei, pentru fiecare copil pentru care se
solicită acordarea deducerii. Fiecare salariat trebuie sa decida daca „merita” sa solicite
adeverinta de la unitatea scolara si sa o depuna apoi, impreuna cu declaratia aferenta,
la angajator.
Contributii sociale in cazul contractelor de munca part-time

Incepand cu veniturile lunii august 2022, CAS si CASS datorate de persoanele
fizice care obţin venituri din salarii, în baza unui contract individual de muncă cu normă
întreagă sau cu timp parţial, nu pot fi mai mici decât nivelul contribuţiilor sociale
calculate asupra salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care
se datorează contribuţiile, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care
contractul a fost activ. Inclusiv pentru angajatii din sectorul „Constructii”, se face analiza
in functie de salariul minim pe economie de 3.000 de lei.
Aceste prevederi nu se aplică în cazul persoanelor fizice aflate în una dintre
următoarele situaţii:
a) sunt elevi sau studenţi, cu vârsta până la 26 de ani, aflaţi într-o formă de
şcolarizare (angajatorul trebuie să solicite documente justificative);
b) sunt ucenici, în vârstă de până la 18 ani;
c) sunt persoane cu dizabilităţi sau alte categorii de persoane cărora prin lege li
se recunoaşte posibilitatea de a lucra mai puţin de 8 ore pe zi (angajatorul trebuie
să solicite documente justificative);
d) au calitatea de pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii,
cu excepţia pensionarilor pentru limită de vârstă care beneficiază de pensii de
serviciu în baza unor legi/statute speciale, precum şi a celor care cumulează
pensia pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii cu pensia stabilită în
unul dintre sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii
(angajatorul trebuie să solicite documente justificative);
e) realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în
baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de
calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu salariul de bază minim
brut pe ţară.
În această ultima situaţie, salariaţii au obligaţia să depună, lunar, până la data de

5 a lunii următoare celei pentru care se constituie drepturile salariale, la fiecare
angajator o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că realizează venituri
din salarii din două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de
calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu salariul minim brut pe ţară.
46
Dacă la unul dintre angajatori baza lunară de calcul al CAS şi al CASS aferente
veniturilor realizate din salarii, corespunzătoare numărului de zile lucrate în lună, este
cel puţin egală cu salariul minim brut pe ţară, salariaţii nu au obligaţia depunerii
declaraţiei pe propria răspundere la angajatorul respectiv.
În cazul în care CAS si CASS calculate sunt mai mici decât contribuţiile sociale
calculate asupra salariului minim, diferenţa se suportă de către angajator/plătitorul
de venit în numele angajatului/beneficiarului de venit.
Pentru veniturile aferente anului 2023, nivelul salariului de bază minim brut pe
țară in cazul salariatilor cu contracte de munca part-time care nu obtin venituri cel
putin la nivelul salariului minim, se diminuează cu suma de 200 lei lunar, ajungand
practic la nivelul sumei de 2.800 de lei. Astfel, o persoana care nu se incadreaza pe
exceptii si obtine un venit brut salarial sub nivelul sumei de 3.000 lei, va datora
contributii sociale la nivelul sumei de 2.800 lei.
-----------------------------------------------------------------------------------------------
Venituri din cedarea folosintei bunurilor (chirii)

Incepand cu 1 ianuarie 2023, in cazul veniturilor din cedarea folosinței bunurilor,
altele decât veniturile din arendă și din închirierea în scop turistic a camerelor situate
în locuințe proprietate personală, venitul impozabil este egal cu venitul brut, fara a
se mai deduce din venitul brut cheltuielile forfetare determinate prin aplicarea cotei de
40% asupra venitului brut, așa cum s-a procedat până la 31.12.2022.
Tot de la 1 ianuarie 2023, aceste persoane au obligația înregistrării la organul

fiscal a contractului încheiat între părți, precum și a modificărilor survenite ulterior, în
termen de cel mult 30 de zile de la încheierea/producerea modificării acestuia.
În cazul contractelor de închiriere aflate în derulare la data de 1 ianuarie
2023, înregistrarea la organul fiscal a contractului încheiat între părți și a modificărilor
survenite se efectuează în termen de cel mult 90 de zile de la data la care a intervenit
obligația înregistrării acestora, respectiv 01.01.2023.
Exemplu:
In anul 2023, Dragomir Ştefan a inchiriat un apartament unei persoane juridice,
chiria lunara fiind de 2.000 lei.
Care este impozitul pe venit datorat pentru o luna de chirie?
PANA LA 31.12.2022
Venit brut din chirii = 2.000 lei/luna
Cheltuieli forfetare = 2.000 lei x 40% = 800 lei
Baza calcul impozit pe venit = 2.000 lei – 800 lei = 1.200 lei
Impozit pe venit = 1.200 lei x 10% = 120 lei/luna
DUPA 01.01.2023
Venit brut din chirii = 2.000 lei/luna
Cheltuieli forfetare = 0 lei
Baza calcul impozit pe venit = 2.000 lei
Impozit pe venit = 2.000 lei x 10% = 200 lei/luna
47
Procedura de înregistrare a contractelor de inchiriere
Procedura de înregistrare a contractelor de locatiune a fost stabilită prin
OPANAF 2.031/2022, publicat in MOf nr 1.164 din 5 decembrie 2022.
Dacă bunul a cărui folosință se cedează este deținut în comun, fiecare
coproprietar are obligația înregistrării contractului de închiriere la organul fiscal.
Organul fiscal este cel în a cărui rază teritorială persoana fizică rezidentă are domiciliul
fiscal.
Pentru înregistrarea contractului de închiriere, contribuabilul depune
Formularul C168 „Cererea de înregistrare a contractelor de locațiune“, însoțită de o
copie a contractului de închiriere. Conformitatea cu originalul a copiei contractului de
închiriere, având număr și dată, se efectuează de către contribuabil prin înscrierea
mențiunii „conform cu originalul“ și semnătura acestuia.
Formularul C168, însoțit de copia contractului de închiriere, se depune:
- direct la registratura organului fiscal;
- prin poștă cu confirmare de primire; sau
- prin mijloace electronice de transmitere la distanță.
Mențiunile privind modificarea sau încetarea contractului de închiriere se declară
prin completarea și depunerea Formularului C168, având bifată în formular căsuța
„Modificare“ sau „Încetare“, după caz, însoțită de documentele justificative.
Formularul C168 se completează și se depune de către:
- persoanele fizice care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor și care
au obligația înregistrării contractului la organul fiscal;
- locatorii care solicită înregistrarea contractului la organul fiscal pentru a
constitui titlu executoriu pentru plata chiriei la termenele și modalitățile
stabilite în contract sau, în lipsa acestora, prin lege.
ATENTIE! Persoanele fizice care figurează în evidențele fiscale cu venituri

obținute din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal și care nu și-au
îndeplinit obligația de înregistrare a contractelor de închiriere vor fi notificate de catre
organul fiscal in vederea inregistrarii acestora.
-----------------------------------------------------------------------------------------------
Venituri din dividende
Veniturile sub formă de dividende, inclusiv câştigul obţinut ca urmare a deţinerii

de titluri de participare la organisme de plasament colectiv, se impun cu o cotă de 8%
din suma acestora, impozitul fiind final (față de cota de 5% valabila pana la 31.12.2022).
Aceasta cota majorata se aplică începând cu veniturile din dividende distribuite
după data de 1 ianuarie 2023, indiferent de anul din care provine profitul.
Conform Legii 370/2022, in cazul dividendelor distribuite în baza situațiilor
financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cota de impozit pe dividende
este de 5%, fără recalcularea impozitului pe dividendele respective, după
regularizarea acestora pe baza situațiilor financiare anuale aferente exercițiului
financiar 2022.
-----------------------------------------------------------------------------------------------
48
Venituri din jocuri de noroc
Pentru jocurile de noroc se aplică un nou barem de impozitare, fiind modificate

atât tranșele de venit, care scad, cât și cotele de impunere, care cresc (față de 1%, 16%
și 25% anterior).
Transe de venit Impozit pe venit

până la 10.000 lei, inclusiv 3%
intre 10.001 lei - 66.750 lei 300 + 20% pentru ceea ce depăşeşte suma de 10.000
peste 66.750 lei 11.650 + 40% pentru ceea ce depăşeşte suma de 66.750
Impozitarea veniturilor obținute ca urmare a participării la jocurile de noroc

caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine și lozuri, se realizează
aplicând o cotă de impunere de 40% părții din venit care depășește plafonul
neimpozabil de 66.750 lei.
Aceste reguli noi de impozitare se aplică veniturilor plătite începând cu 1 august
2022.
Impozitul pe veniturile din premii si jocuri de noroc se declara de către
organizator/plătitorul de venit:
- LUNAR, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut,
prin Declaratia 100;
- ANUAL, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul
expirat, prin Declaratia 205.
Pentru veniturile din premii și din jocuri de noroc NU se datorează contribuții
sociale.
----------------------------------------------------------------------------------------------
Venituri din transferul proprietăților imobiliare

din patrimoniul personal
PANA LA 31.12.2022
Pentru tranzacţiile încheiate începând cu 1 februarie 2017, la transferul
dreptului de proprietate asupra construcţiilor şi a terenurilor terenurilor de orice fel,
contribuabilii datorează un impozit calculat prin aplicarea cotei de 3% asupra venitului
impozabil. Venitul impozabil se stabileşte prin deducerea din valoarea tranzacţiei a
sumei neimpozabile de 450.000 lei.
Exemplu:
In anul 2022, o persoana fizica vinde un apartament de 3 camere la pretul de
550.000 lei. Astfel, impozitul retinut de catre notar va fi de 3.000 lei ((550.000 lei –
450.000 lei) x 3%), indiferent de perioada de detinere a bunului imobil.
49
Notarii publici au obligaţia să depună semestrial la organul fiscal teritorial o
declaraţie informativă privind transferurile de proprietăţi imobiliare, cuprinzând
următoarele elemente pentru fiecare tranzacţie
a. părţile contractante;
b. valoarea înscrisă în contractul de vanzare-cumparare;
c. impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul
personal;
d. taxele notariale aferente transferului
DUPA 01.01.2023
Contribuabilii datorează un impozit care se calculează la valoarea tranzacţiei prin
aplicarea următoarelor cote:
a) 3% pentru construcţiile de orice fel şi terenurile aferente acestora, precum şi
asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, deţinute o perioadă de până la 3
ani inclusiv;
b) 1% pentru imobilele deţinute o perioadă mai mare de 3 ani.
Exemplu:
In anul 2023, o persoana fizica vinde un apartament de 3 camere la pretul de
550.000 lei.
Apartamentul este detinut de 4 ani:
Apartamentul este detinut de 2 ani:

Daca tranzactia ar fi avut loc in anul 2022, impozitul retinut ar fi fost de 3.000
lei ((550.000 lei – 450.000 lei) x 3%), indiferent de perioada de detinere a bunului
imobil.
-------------------------------------------------------------------------------
Prevederi speciale pentru sectoarele

„Constructii” si “Industria alimentara” 2023
Baza legala:
- OUG 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor
publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor
acte normative și prorogarea unor termene, publicata in MOf nr 1.116 din 29
decembrie 2018;
- OUG 43/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care
privesc stabilirea unor măsuri în domeniul investiţiilor, publicata in MOf nr
507 din 21 iunie 2019;
- Legea 135/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative,
publicata in MOf nr 489 din 17 mai 2022;
50
- OMF 1525/2022 privind stabilirea Procedurii de acordare a facilităților
fiscale în sectorul agricol și în industria alimentară, publicat in MOf nr 661
din 1 iulie 2022;
- OMF 1528/2022 privind stabilirea Procedurii de acordare a facilităților
fiscale în domeniul construcțiilor, publicat in MOf nr 661 din 1 iulie 2022;
- OG 16/2022 pentru modificarea şi completarea Legii 227/2015 privind
Codul fiscal, abrogarea unor acte normative şi alte măsuri financiar-fiscale,
publicata in MOf nr 716 din 15 iulie 2022;
- OPANAF 1667/2022 pentru aprobarea modelului, conținutului, modalității
de depunere și de gestionare a Declarației 112 privind obligațiile de plată a
contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a
persoanelor asigurate, publicat in MOf nr 918 din 19 septembrie 2022.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
Prin derogare de la prevederile Codului muncii, până la 31 decembrie 2028,

pentru domeniile “Agricol” și „Industria alimentară”, salariul de bază minim brut este de
3.000 lei lunar, fără a include indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri.
NOU!!!
Conform OUG 168/2022 privind unele măsuri fiscal bugetare, publicata in MOf
nr 1.186 din 9 decembrie 2022, in perioada 1 ianuarie 2023 - 31 decembrie 2028,
pentru domeniul „Construcții”, salariul de bază minim brut pe țară este de 4.000 lei
lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună,
reprezentând în medie 24,194 lei/oră. Aceasta prevedere se aplică exclusiv domeniilor
de activitate prevăzute la art. 60, pct. 5 din Codul fiscal.
Nerespectarea dispozitiei cu privire la garantarea in plata a salariului minim de
4.000 de lei constituie contravenție și se sancționează cu amenda de la 300 lei la 2.000
lei și atrage anularea acordării facilităților fiscale. Recalcularea contribuțiilor și a
impozitului se efectuează în conformitate cu prevederile Codului fiscal, iar pentru
diferențele de obligații fiscale rezultate ca urmare a recalculării contribuțiilor sociale și
impozitului pe venit se percep dobânzi și penalități de întârziere.
Sectorul Constructii
Conform art 60 din Codul fiscal, sunt scutite de la plata impozitului pe venit
persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii, pana la 31 decembrie 2028
inclusiv, daca sunt îndeplinite cumulativ condițiile de mai jos.
Conform OG 16/2022, incepand cu 1 ianuarie 2023, se introduce si mentiunea
ca veniturile sunt scutite de impozit pentru activitatea desfăşurată în România si ca
ele trebuie obtinute in baza contractului individual de muncă. Practic,
administratorilor cu remuneratie nu li se mai aplica facilitatile incepand cu 1
ianuarie 2023!!!
Conditiile sunt:
a) angajatorii desfășoara activități în sectorul Construcții care cuprind:
(i) activitatea de construcții definită la codul CAEN 41.42.43 - secțiunea F
(Construcții);
51
(ii) domeniile de producere a materialelor de construcții, definite de următoarele
coduri CAEN:
2312 - Prelucrarea și fasonarea sticlei plate;
2331 - Fabricarea plăcilor și dalelor din ceramic;
2332 - Fabricarea cărămizilor, țiglelor și altor produse pentru construcții din argilă
arsă;
2361 - Fabricarea produselor din beton pentru construcții;
2362 - Fabricarea produselor din ipsos pentru construcții;
2363 - Fabricarea betonului;
2364 - Fabricarea mortarului;
2369 - Fabricarea altor articole din beton, ciment și ipsos;
2370 - Tăierea, fasonarea și finisarea pietrei;
2223 - Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcții;
1623 - Fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie pentru construcții;
2512 - Fabricarea de uși și ferestre din metal;
2511 - Fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor
metalice;
0811 - Extracția pietrei ornamentale și a pietrei pentru construcții, extracția pietrei
calcaroase, ghipsului, cretei și a ardeziei;
0812 - Extracția pietrișului și nisipului;
2351 - Fabricarea cimentului;
2352 - Fabricarea varului și ipsosului;
2399 - Fabricarea altor produse din minerale nemetalice n.c.a.;
(iii) 711 - Activități de arhitectură, inginerie și servicii de consultanță tehnică
(veniturile luate în calcul la determinarea indicatorului "Cifra de afaceri realizată
din activitatea de construcţii" sunt cele obţinute din activităţile care se
circumscriu domeniilor prevăzute în codurile CAEN de mai sus);
În activităţi specifice domeniului construcţii sunt incluse lucrări de întreţinere

curentă şi/sau periodică a drumurilor, aşa cum sunt definite în Normativul privind
întreţinerea şi repararea drumurilor publice Ind AND 554-2002.
b) angajatorii realizează cifră de afaceri din activităţile de mai sus în limita a cel puţin
80% din cifra de afaceri totală. Această cifră de afaceri se realizează pe bază de
contract sau comandă şi acoperă manoperă, materiale, utilaje, transport,
echipamente, dotări, precum şi alte activităţi auxiliare necesare activităţilor de mai
sus. Cifra de afaceri va cuprinde inclusiv producţia realizată şi nefacturată. Pentru:
- angajatorii nou-înfiinţaţi, cifra de afaceri se calculează cumulat de la data
înregistrării, inclusiv luna în care se aplică scutirea;
- angajatorii existenţi la data de 1 ianuarie a fiecărui an, cifra de afaceri se
calculează cumulat pentru perioada corespunzătoare din anul curent, inclusiv
luna în care se aplică scutirea.
52
ATENTIE (OG 16/2022 si Legea 370/2022)!
Calculul cifrei de afaceri:
OG 16/2022 Legea 370/2022

Pentru determinarea ponderii cifrei de Pentru determinarea ponderii cifrei de
afaceri realizată efectiv din activitatea de afaceri realizată efectiv din activitatea de
construcţii în cifra de afaceri totală, construcţii în cifra de afaceri totală,
indicatorul cifra de afaceri realizată indicatorul cifra de afaceri realizată
efectiv din activitatea de construcţii efectiv din activitatea de construcţii
cuprinde numai veniturile din activitatea cuprinde numai veniturile din activitatea
desfăşurată pe teritoriul României, iar desfăşurată pe teritoriul României, iar
indicatorul cifra de afaceri totală indicatorul cifra de afaceri totală
cuprinde atât veniturile din activitatea cuprinde veniturile din intreaga activitate
desfăşurată pe teritoriul României, cât desfăşurată pe teritoriul României. Prin
şi în afara României. Prin activitatea activitatea desfăşurată pe teritoriul
desfăşurată pe teritoriul României se României se înţelege activitatea
înţelege activitatea desfăşurată efectiv în desfăşurată efectiv în România în scopul
România în scopul realizării de produse şi realizării de produse şi prestări de
prestări de servicii. servicii.
c) veniturile brute lunare din salarii realizate de persoanele fizice pentru care se aplică
scutirea, sunt calculate la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de
minimum 4.000 lei lunar. Scutirea se aplică pentru sumele din venitul brut lunar de
până la 10.000 lei inclusiv (pana la 31 iulie 2022, plafonul maxim neimpozabil
lunar era de 30.000 lei). Partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu
beneficiază de facilităţi fiscale.
Pentru salariaţii care au încheiate contracte de muncă cu timp parţial, facilităţile
fiscale se acordă numai dacă câştigul salarial brut de bază este stabilit proporţional cu
câştigul brut de bază pentru un program de lucru normal de 8 ore/zi.
FACILITATI PENTRU ANGAJATI:

- sunt scutiti de impozitul pe venit de 10%;
- cota CAS scade cu 3,75 puncte procentuale, rezultand 21,25% (sunt scutiti de
contributia catre fondurile de pensii administrate privat – Pilonul II de pensii);
- sunt scutiti de CASS de 10%;
Facilităţile fiscale nu se acordă persoanelor fizice care sunt detaşate în afara

României. Facilităţile fiscale se acordă pentru activitatea desfăşurată în România,
inclusiv persoanelor fizice detaşate pe teritoriul României, dacă plătitorul de venituri
la care sunt detaşate desfăşoară activităţi în sectorul Constructii şi îndeplineşte
condiţiile prevazute la lit a-c de mai sus.
Persoanele fizice care realizează venituri din salarii din domeniul Constructii si
pentru care sunt indeplinite conditiile de mai sus:
- pot opta pentru plata cotei de 3,75% datorate la fondul de pensii administrat
privat. Opțiunea se depune în scris, la angajator, acesta reținând contribuția
53
aferentă începând cu veniturile lunii următoare celei în care s-a înregistrat
opţiunea;
- sunt asigurate până la 31 decembrie 2028 inclusiv în sistemul asigurărilor
sociale de sănătate, fără plata contribuției;
- beneficiază, până la 31 decembrie 2028 inclusiv, de drepturile acordate din
sistemul asigurărilor pentru accidente de muncă și boli profesionale, sistemul
asigurărilor pentru șomaj, inclusiv de concedii și indemnizații de asigurări sociale
de sănătate.
De asemenea, perioadele lucrate constituie stagiu de cotizare pentru stabilirea
dreptului la indemnizație de șomaj și indemnizație pentru incapacitate temporară de
muncă.
CAS suportata de angajator

In cazul veniturilor din salarii si asimilate salariilor, CAS suportata de angajator
este de:
- 0% - pentru conditii normale de munca;
- 4% - pentru condiții deosebite de muncă;
- 8% - pentru condiții speciale de muncă.
NU se cuprind în baza lunară de calcul al CAS datorate de angajatorii care

desfășoară activități în domeniul Construcții și care se încadrează în condițiile
prezentate mai sus veniturile din salarii realizate de persoanele fizice în baza
contractelor individuale de muncă încheiate cu acești angajatori, pana la 31 decembrie
2028 inclusiv. Practic, se acorda o scutire de la plata CAS datorate de angajatori, în cazul
condiţiilor deosebite de muncă sau speciale de muncă.
Procedura de acordare a facilitatilor fiscale
Prin angajator se înţelege persoana fizică sau juridică care desfăşoară

activităţile corespunzătoare codurilor CAEN prezentate mai sus.
Pentru angajatorii nou-înfiinţaţi, cifra de afaceri din activităţile de constructii şi
cifra de afaceri totală se calculează cumulat de la începutul anului sau începând cu luna
înfiinţării, după caz, până la luna în care se aplică scutirea inclusiv, denumit în
continuare principiul angajatorilor nou-înfiinţaţi.
Pentru angajatorii existenţi la 1 ianuarie a fiecărui an se consideră ca bază de
calcul cifra de afaceri din activităţile de construcţii şi cifra de afaceri totală, realizate
cumulat pe anul fiscal anterior. În cazul în care limita minimă a procentului de 80% nu
este realizată, se aplică principiul angajatorilor nou-înfiinţaţi.
"Cifra de afaceri totală" realizată cumulat de la începutul anului, inclusiv din

luna de raportare, se completează cu suma veniturilor cumulate de la începutul anului
până la sfârşitul lunii de raportare, realizate din vânzarea de produse şi prestarea de
servicii, evidenţiate potrivit reglementărilor contabile, la care:
1. se adaugă, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele
reprezentând:
54
(i) veniturile din subvenţiile de exploatare aferente cifrei de afaceri nete,
înregistrate în contabilitate (contul 7411);
(ii) soldurile lunare creditoare înainte de transferul în contul de profit şi pierdere
ale veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse şi servicii în curs de
execuţie (conturile 711 si 712), evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor
de raportare în care se înregistrează sold creditor;
(iii) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi producţia de investiţii
imobiliare (conturile 722 si 725), înregistrate în contabilitate;
2. se scad, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele
reprezentând soldurile lunare debitoare înainte de transferul în contul de profit şi
pierdere ale veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse şi servicii în curs de
execuţie (conturile 711 si 712), evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor de
raportare în care se înregistrează sold debitor.
“Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii" se

completează cu cifra de afaceri realizată efectiv din activităţile desfăşurate aferente
codurilor CAEN prevăzute mai sus, respectiv cu suma veniturilor cumulate de la
începutul anului până la sfârşitul lunii de raportare, realizate din vânzarea de produse
şi prestarea de servicii, fără a lua în calcul, cumulat de la începutul anului până la
sfârşitul lunii de raportare, veniturile realizate din redevenţe, locaţii de gestiune şi
chirii (contul 706), evidenţiate potrivit reglementărilor contabile, la care:
reprezentând:
(iii) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi producţia de investiţii
imobiliare (conturile 722 si 725), înregistrate în contabilitate;
La determinarea cifrei de afaceri realizate efectiv din activitatea de construcţii,

pentru stabilirea veniturilor din vânzarea de produse, se iau în calcul veniturile realizate
din vânzarea produselor finite, semifabricatelor, produselor reziduale şi a mărfurilor,
care sunt obţinute din producţia proprie. Nu se iau în calcul veniturile din vânzarea
de produse achiziţionate în scopul revânzării.
Cifra de afaceri luată în calcul pentru aplicarea facilităţilor se poate referi şi la alte
tipuri de contracte şi activităţi specifice destinate sectorului de construcţii, precum
contracte de servicii, de furnizare.
55
Calculul indicatorului "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de
construcţii" se efectuează pentru întreaga activitate desfăşurată de angajator pe
teritoriul României, inclusiv de la nivelul sucursalelor, filialelor sau punctelor de lucru
din România ale acestuia.
Prin activitatea desfăşurată pe teritoriul României se înţelege activitatea
desfăşurată efectiv în România în domeniul construcţiilor, în scopul realizării de
produse şi prestării de servicii, indiferent de statutul de rezidenţă al beneficiarilor.
---------------------------------------------------------------------
Sectorul Agricol si Industria alimentara

Conform art 60 din Codul fiscal, sunt scutite de la plata impozitului pe venit
persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii, pana la 31 decembrie 2028
inclusiv, daca sunt îndeplinite cumulativ condițiile de mai jos.
Conform OG 16/2022, incepand cu 1 ianuarie 2023, se introduce si mentiunea
ca veniturile sunt scutite de impozit pentru activitatea desfăşurată în România si ca
ele trebuie obtinute in baza contractului individual de muncă. Practic,
administratorilor cu remuneratie nu li se mai aplica facilitatile incepand cu 1 ianuarie
2023.
Conditiile sunt:
a) angajatorii desfăşoară pe teritoriul României activităţi în sectorul agricol şi în
industria alimentară definite de următoarele coduri CAEN:
(i) cod CAEN 01: Agricultură, vânătoare şi servicii anexe
011 - Cultivarea plantelor nepermanente;
012 - Cultivarea plantelor din culturi permanente;
013 - Cultivarea plantelor pentru înmulţire;
014 - Creşterea animalelor;
015 - Activităţi în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creşterea
animalelor);
016 - Activităţi auxiliare agriculturii şi activităţi după recoltare;
(ii) cod CAEN 10: Industria alimentară;
b) angajatorii realizează cifră de afaceri din activităţile de mai sus în limita a cel
puţin 80% din cifra de afaceri totală. Această cifră de afaceri se realizează pe bază
de contract, comandă sau alte documente specifice sectorului agricol şi industriei
alimentare şi acoperă manoperă, materiale, utilaje, transport, echipamente,
dotări. Cifra de afaceri va cuprinde inclusiv producţia realizată şi nefacturată.
Pentru:
- angajatorii nou-înfiinţaţi, respectiv înregistraţi începând cu iunie 2022, cifra
de afaceri se calculează cumulat de la data înregistrării, inclusiv luna în care se
aplică scutirea;
- angajatorii existenţi la 1 iunie 2022, se consideră ca bază de calcul cifra de
afaceri realizată cumulat de la începutul anului, respectiv cumulat de la data
înregistrării în cazul celor constituiţi în perioada cuprinsă între începutul
anului şi data de 1 iunie 2022, inclusiv luna în care se aplică scutirea;
56
- angajatorii existenţi la 1 ianuarie a fiecărui an ulterior datei de 1 iunie
2022, cifra de afaceri se calculează cumulat pentru perioada corespunzătoare
din anul curent, inclusiv luna în care se aplică scutirea.
c) veniturile brute lunare din salarii realizate de persoanele fizice pentru care se
aplică scutirea, sunt calculate la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de
muncă/zi de minimum 3.000 lei lunar. Scutirea se aplică pentru sumele din
venitul brut lunar de până la 10.000 lei inclusiv. Partea din venitul brut lunar ce
depăşeşte 10.000 lei nu beneficiază de facilităţi fiscale.
Pentru salariaţii care au încheiate contracte de muncă cu timp parţial, facilităţile

fiscale se acordă numai dacă câştigul salarial brut de bază este stabilit proporţional cu
câştigul brut de bază pentru un program de lucru normal de 8 ore/zi.
FACILITATI PENTRU ANGAJATI:

- sunt scutiti de impozitul pe venit de 10%;
- cota CAS scade cu 3,75 puncte procentuale, rezultand 21,25% (sunt scutiti de
contributia catre fondurile de pensii administrate privat – Pilonul II de pensii);
- sunt scutiti de CASS de 10%;
Facilităţile fiscale nu se acordă persoanelor fizice care sunt detaşate în afara

României. Facilităţile fiscale se acordă pentru activitatea desfăşurată în România,
inclusiv persoanelor fizice detaşate pe teritoriul României, dacă plătitorul de venituri
la care sunt detaşate desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară şi
îndeplineşte condiţiile prevazute la lit a-c de mai sus.
Persoanele fizice care realizează venituri din salarii din domeniile Agricol si
Industria alimentara si pentru care sunt indeplinite conditiile de mai sus:
- pot opta pentru plata cotei de 3,75% datorate la fondul de pensii administrat
privat. Opțiunea se depune în scris, la angajator, acesta reținând contribuția
aferentă începând cu veniturile lunii următoare celei în care s-a înregistrat
opţiunea;
- sunt asigurate până la 31 decembrie 2028 inclusiv în sistemul asigurărilor
sociale de sănătate, fără plata contribuției;
- beneficiază, până la 31 decembrie 2028 inclusiv, de drepturile acordate din
sistemul asigurărilor pentru accidente de muncă și boli profesionale, sistemul
asigurărilor pentru șomaj, inclusiv de concedii și indemnizații de asigurări sociale
de sănătate.
De asemenea, perioadele lucrate constituie stagiu de cotizare pentru stabilirea
dreptului la indemnizație de șomaj și indemnizație pentru incapacitate temporară de
muncă.
CAS suportata de angajator

In cazul veniturilor din salarii, CAS suportata de angajator este de:
- 0% - pentru conditii normale de munca;
- 4% - pentru condiții deosebite de muncă;
- 8% - pentru condiții speciale de muncă.
57
NU se cuprind în baza lunară de calcul al CAS datorate de angajatorii care
desfășoară activități în domeniile Agricol si Industria alimentara și care se încadrează
în condițiile prezentate mai sus veniturile din salarii realizate de persoanele fizice în
baza contractelor individuale de muncă încheiate cu acești angajatori, pana la 31
decembrie 2028 inclusiv. Practic, se acorda o scutire de la plata CAS datorate de
angajatori, în cazul condiţiilor deosebite de muncă sau speciale de muncă.
Procedura de acordare a facilitatilor fiscale
Prin angajator se înţelege persoana fizică sau juridică care desfăşoară

activităţile corespunzătoare codurilor CAEN prezentate mai sus.
În cazul angajatorilor care conduc evidenţa contabilă pe baza reglementărilor
privind contabilitatea în partidă simplă (PFA, II, IF), în vederea aplicării mecanismului
de calcul al cifrei de afaceri, aceştia organizează evidenţa astfel încât să determine
corespunzător indicatorii "Cifra de afaceri totală" si "Cifra de afaceri realizată efectiv din
activitatea în sectorul agricol şi în industria alimentară".
"Cifra de afaceri totală" realizată cumulat de la începutul anului, inclusiv din

luna de raportare, se completează cu suma veniturilor cumulate de la începutul anului
până la sfârşitul lunii de raportare, realizate din vânzarea de produse şi prestarea de
servicii, evidenţiate potrivit OMFP 1.802/2014, la care:
reprezentând:
(iii) veniturile din producţia de imobilizări corporale (contul 722), înregistrate în
contabilitate;
"Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea în sectorul agricol şi în

industria alimentară" se completează cu cifra de afaceri realizată efectiv din
activităţile aferente codurilor CAEN prevăzute mai sus, respectiv cu suma veniturilor
cumulate de la începutul anului până la sfârşitul lunii de raportare, obţinute din
vânzarea de produse şi prestarea de servicii din activităţile aferente codurilor CAEN
prevăzute la art. 60 pct. 7 lit. a) din Codul fiscal, la care:
reprezentând:
58
(i) veniturile din subvenţiile de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (contul
7411) specifice activităţii în sectorul agricol şi în industria alimentară,
înregistrate în contabilitate;
execuţie (conturile 711 si 712), specifice activităţii în sectorul agricol şi în
industria alimentară, evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor de
raportare în care se înregistrează sold creditor;
(iii) veniturile din producţia de imobilizări corporale (contul 722) efectuate în
scopul desfăşurării activităţii în sectorul agricol şi în industria alimentară,
înregistrate în contabilitate;
execuţie (conturile 711 si 712), specifice activităţii în sectorul agricol şi în industria
alimentară, evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor de raportare în care se
înregistrează sold debitor.
Pentru stabilirea veniturilor din vânzarea de produse, se iau în calcul veniturile

realizate din vânzarea produselor finite, semifabricatelor, produselor reziduale şi a
mărfurilor, care sunt obţinute din producţia proprie. Nu se iau în calcul veniturile din
vânzarea de produse achiziţionate în scopul revânzării.
Calculul indicatorului "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea în sectorul

agricol şi în industria alimentară" se efectuează pentru întreaga activitate desfăşurată
de angajator pe teritoriul României, inclusiv de la nivelul sucursalelor, filialelor sau
punctelor de lucru din România ale acestuia.
Veniturile realizate din activitatea în sectorul agricol şi în industria alimentară în
afara teritoriului României se vor avea în vedere numai pentru calculul cifrei de
afaceri totale realizate din întreaga activitate.
Prin activitatea desfăşurată pe teritoriul României se înţelege activitatea
desfăşurată efectiv în România în sectorul agricol şi în industria alimentară, în scopul
realizării de produse şi prestării de servicii, indiferent de statutul de rezidenţă al
beneficiarilor.
-------------------------------------------------------------------------------
59
Taxa pe valoare adaugata 2023
fiscale. In continuare, le vom prezenta pe cele mai importante dintre acestea care
afecteaza TVA.
1. Modificarea cotei TVA pentru o serie de operatiuni
Conform OG 16/2022, incepand cu 1 ianuarie 2023, cota de TVA standard de

19% se aplica si pentru Ape, inclusiv ape minerale și ape gazeificate, care conțin
zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate (NC 2202 10 00) si Altele bauturi incadrate
la codul NC 2202 99 (bauturi pe baza de soia si alte bauturi avand un conținut de
grăsimi).
Bauturile nealcoolice de la codurile NC 2202 10 00 și 2202 99 sunt:
Cod NC Detalii
2202 10 00 Ape, inclusiv ape minerale și ape gazeificate, care conțin zahăr sau alți
îndulcitori sau aromatizate
2202 99 11 Băuturi pe bază de soia cu un conținut de proteine de minimum 2,8 %
din greutate, care nu conțin lapte, produse lactate și grăsimi derivate
din acestea
2202 99 15 Băuturi pe bază de soia cu un conținut de proteine mai mic de 2,8 %
din greutate care nu conțin lapte, produse lactate și grăsimi derivate
din acestea;
Băuturi pe bază de fructe cu coajă lemnoasă de la capitolul 08, cereale
de la capitolul 10 sau semințe de la capitolul 12
2202 99 19 Altele - Băuturi nealcoolice, care nu conțin lapte, produse lactate,
grăsimi derivate din acestea (exclusiv apă, sucuri de fructe/legume,
lapte, bere; băuturi pe bază de soia; băuturi pe bază de fructe cu coajă
lemnoasă de la cap.08, cereale de la cap.10, semințe de la cap.12
2202 99 91 Băuturi nealcoolice, cu un conținut de grăsimi provenite din lapte sau
produse lactate sub 0,2 % din greutate
produse lactate de minimum 0,2 % dar sub 2 %
produse lactate de minimum 2 %
Practic, se incadreaza aici:

- sucurile acidulate (Coca Cola, Pepsi, Fanta, Mirinda, Sprite, 7Up etc);
- sucurile neacidulate (Lipton, Nestea, Prigat, Tymbark, Santal etc);
- sucurile preparate (limonade, citronade etc), daca se adăuga zahăr,
îndulcitori sau diverse arome;
- alte bauturi cu continut de grasimi (lapte cu cacao Nesquick, Fulga, Zuzu,
Mullermilch, lapte de migdale, lapte de ovaz, cafea cu lapte etc).
60
Incepand cu 1 ianuarie 2023, cota redusa de TVA de 9% se aplica si pentru:
- cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară,
inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
- serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice şi a
băuturilor nealcoolice care se încadrează la codurile NC 2202 10 00 şi 2202 99
pentru care se aplica TVA de 19%;
- livrarea de îngrăşăminte chimice şi de pesticide chimice de tipul celor utilizate
în mod normal în producţia agricolă (sunt prevăzute in OMF 4.634/2022).
Conform OMF 4.634/2022, in categoria prestărilor de servicii utilizate în mod

normal în producția agricolă pentru care se aplica TVA redusa de 9%, pe langa cele
existente, au mai fost adaugate:
- insămânțarea artificială la animale; si
- multiplicarea semințelor.
De asemenea in categoria pesticidelor pentru care se aplica TVA de 9% a fost
introdus si codul NC 3808 52 “DDT (ISO) [clofenotan (DCI)], în ambalaje cu o greutate
netă de maximum 300 g”.
Cota redusă de TVA de 5% se aplică până la 31 decembrie 2029 inclusiv la:

- livrarea de lemn de foc către persoanele fizice, sub formă de trunchiuri,
butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare, care se încadrează la codurile
NC 4401 11 00 şi 4401 12 00;
- livrările de lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau
sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 11 00 şi 4401 12 00,
realizate către persoane juridice sau alte entităţi, indiferent de forma juridică
de organizare a acestora, inclusiv şcoli, spitale, dispensare medicale şi unităţi de
asistenţă sociala.
NOU!!! In MOf nr 40 din 13 ianuarie 2023 a fost publicata Legea 39/2023 pentru
completarea art. 291 alin. (3) din Codul fiscal, prin care, incepand cu 16 ianuarie 2023,
in categoria operatiunilor pentru care se aplica o cota redusa de TVA de 5% se
incadreaza si:
a) livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice,
sisteme de încălzire cu emisii scăzute de înaltă eficienţă care se încadrează în
valorile de referinţă pentru emisiile de PM stabilite în anexa V la Regulamentul
(UE) 2015/1.189, destinate locuinţelor, inclusiv a kiturilor de instalare, a
componentelor, respectiv a soluţiilor complete, după caz;
b) livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice,
sisteme de încălzire cu emisii scăzute de înaltă eficienţă care se încadrează în
valorile de referinţă pentru emisiile de PM stabilite în anexa V la Regulamentul
(UE) 2015/1.189, inclusiv a kiturilor de instalare, a componentelor, respectiv
a soluţiilor complete, după caz, destinate clădirilor administraţiei publice
centrale sau locale, clădirilor entităţilor aflate în coordonarea/
subordonarea acestora, cu excepţia societăţilor comerciale.
61
2. Cota TVA la vanzarea de locuinte sociale
In primul rand, lasand la o parte conditiile de suprafata si nivelul pretului de

vanzare, mentionam ca se poate aplica o cota redusă de TVA numai în cazul locuințelor
care în momentul vânzării pot fi locuite ca atare.
NOU:
Conform Legii 301/2022 pentru aprobarea OUG 31/2019 privind acordarea
unor facilități fiscale și pentru modificarea și completarea Legii 227/2015 privind Codul
fiscal, publicata in MOf nr 1.107 din 17 noiembrie 2022, locuințele care în momentul
livrării pot fi locuite ca atare reprezintă locuințele care la data livrării îndeplinesc
următoarele condiții:
- deținătorii acestora au acces liber individual la spațiul locuibil, fără tulburarea
posesiei și a folosinței exclusive a spațiului deținut de către o altă persoană sau
familie;
- au acces la energie electrică și apă potabilă, evacuarea controlată a apelor uzate
și a reziduurilor menajere;
- sunt formate cel puțin dintr-un spațiu pentru odihnă, un spațiu pentru pregătirea
hranei și un grup sanitar, indiferent care sunt dotările existente și gradul de
finisare la data livrării.
Aceste conditii trebuie indeplinite cumulativ pentru ca vanzatorul sa poata
aplica TVA de 5% la vanzarea imobilului catre o persoana fizica, bineinteles cu
respectarea si a celorlalte criterii legate de suprafata si pretul de vanzare.
PANA LA 31.12.2022:
Cota redusă de TVA de 5% se aplica în cazul livrării de locuințe care au o
suprafață utilă de maximum 120 m2, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare,
inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 450.000 lei, exclusiv
TVA, achiziționate de persoane fizice.
Incepand cu 1 ianuarie 2019, au fost eliminate prevederile referitoare la faptul
ca o persoana fizica are dreptul sa achizitioneze o singura locuinta cu TVA de 5% sau
conditionarea aplicarii cotei reduse in functie de suprafata terenului aferent
constructiei. De asemenea, nu se mai solicita Declaratie pe propria raspundere
autentificata de un notar prin care cumparatorul sa ateste ca este prima lui locuinta
achizitionata cu 5%.
Conform OUG 130/2021, in anul 2022, orice persoană fizică putea achiziționa cu
cota redusa de TVA de 5%, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte
persoane fizice, o singură locuință cu suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv
anexele gospodărești, a cărei valoare este inclusa in intervalul 450.001 lei – 700.000
lei, exclusiv TVA.
In acest sens, a fost infiintat “Registrul achizițiilor de locuințe cu cota redusă
de TVA de 5%” (Registrul), în format electronic, pe baza informațiilor din actele juridice
între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate pentru locuințele sociale,
62
atat cu valoarea sub 450.000 lei, cat si a celor cu valoarea cuprinsa intre 450.001 lei –
700.000 lei, autentificate începând cu 1 ianuarie 2022.
Procedura privind organizarea Registrului a fost stabilita prin OPANAF 98/2022

pentru aprobarea Procedurii privind organizarea Registrului achiziţiilor de locuinţe cu
cota redusă de TVA de 5%, publicat in MOf nr 131 din 09 februarie 2022.
Până la acest termen, cota redusă de TVA de 5% în cazul locuințelor a căror
valoare depășea suma de 450.000 lei, dar nu depășea suma de 700.000 lei, exclusiv TVA,
se aplica pe baza declarației pe propria răspundere a cumpărătorului, autentificată
de un notar, din care rezulta că este îndeplinită condiția referitoare la achiziția unei
singure locuințe cu cota redusă de TVA de 5%, care se pastra la furnizor.
După operaționalizarea Registrului, notarii publici au obligația ca, în maximum

10 zile, să completeze registrul cu informațiile referitoare la actele juridice care au ca
obiect transferul dreptului de proprietate pentru locuințele la care se aplica cota redusa
de 5%, acte care au fost autentificate până la termenul de 10 zile mentionat mai sus.
Notarii publici au obligația:

a) să verifice îndeplinirea condiției referitoare la achiziția unei singure locuințe a
cărei valoare este inclusa in intervalul 450.001 lei – 700.000 lei, exclusiv TVA,
cu cota redusă de TVA de 5%, prin consultarea Registrului, înainte de
autentificarea actelor juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de
proprietate sau plata în avans pentru achiziția unei astfel de locuințe și, în situația
în care constată că nu este îndeplinită această condiție, să le autentifice doar dacă
livrarea se efectuează cu cota standard de TVA de 19%;
b) să completeze Registrul, la data autentificării actelor juridice între vii care au ca
obiect transferul dreptului de proprietate pentru locuințele atat cu valoarea sub
450.000 lei, cat si a celor cu valoarea cuprinsa intre 450.001 lei – 700.000 lei;
c) să înscrie în actele juridice care au ca obiect transferul dreptului de proprietate
sau plata în avans pentru achiziția unei locuințe cu valoarea sub 450.000 lei, cat
si a celor cu valoarea cuprinsa intre 450.001 lei – 700.000 lei mențiuni cu privire
la respectarea obligațiilor prevăzute la lit. a) și, după caz, la lit. b);
d) să înscrie în actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de
proprietate pentru locuințele cu valoarea sub 450.000 lei mențiuni cu privire la
respectarea obligației prevăzute la lit. b);
e) să înscrie în actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de
proprietate sau plata în avans pentru locuințele cu valoarea sub 450.000 lei, cat
si a celor cu valoarea cuprinsa intre 450.001 lei – 700.000 lei cota de TVA
aplicată, indiferent dacă TVA se aplică la preț sau este inclusă în preț.
În urma efectuării interogării in Registru, notarului public i se eliberează un

certificat generat de aplicaţia informatică care se ataşează la documentaţia actului
autentic încheiat. La interogarea de către notarul public, aplicaţia informatică
evidenţiază exclusiv înregistrările achiziţiilor a căror valoare este cuprinsă între
450.000 şi 700.000 lei.
63
DUPA 01.01.2023:
Cota redusă de TVA de 5% se aplica în cazul livrării de locuințe care au o
suprafață utilă de maximum 120 m2, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare,
inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 600.000 lei, exclusiv
TVA, achiziționate de persoane fizice in mod individual sau în comun cu alte persoane
fizice.
Incepând cu 1 ianuarie 2023, orice persoană fizică poate achiziţiona, în mod
individual sau în comun cu altă persoană fizică, o singură locuinţă a cărei valoare nu
depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de 5%.
Se abroga prevederea referitoare la aplicarea cotei reduse de 5% pentru
locuintele a caror valoare este cuprinsa intre 450.001 lei si 700.000 lei, precum si
prevederile referitoare la "Registrul achiziţiilor de locuinţe cu TVA redusa de 5%”.
OG 16/2022 din iulie 2022 a stabilit ca se va organiza „Registrul achiziţiilor de

locuinţe cu cota redusă de TVA de 5%, începând cu 1 ianuarie 2023” pe baza
informaţiilor din actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de
proprietate pentru locuinţele sociale, autentificate începând cu 1 ianuarie 2023.
Procedura privind organizarea Registrului a fost stabilita prin OPANAF 2.053/2022,
publicat in MOf nr 1.144 din 28 noiembrie 2022, care a abrogat OPANAF 98/2022.
Este important de mentionat ca organul fiscal are acces la informațiile înscrise
în Registru, conform competențelor care ii revin.
Notarii publici au obligaţia:

a) să verifice îndeplinirea condiţiei referitoare la achiziţia unei singure locuinţe a
cărei valoare nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de
TVA de 5%, prin consultarea Registrului, înainte de autentificarea actelor
juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate sau plata în
avans pentru achiziţia unei astfel de locuinţe şi, în situaţia în care constată că nu
este îndeplinită această condiţie, să le autentifice doar dacă livrarea se efectuează
cu cota standard de TVA de 19%;
b) să completeze Registrul la data autentificării actelor juridice între vii care au ca
obiect transferul dreptului de proprietate pentru locuinţele sociale a căror
valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de
600.000 lei;
c) să înscrie în actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de
proprietate sau plata în avans pentru achiziţia unei locuinţe sociale menţiuni cu
privire la respectarea obligaţiilor prevăzute la lit. a) şi b) de mai sus;
d) să înscrie în actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de
proprietate sau plata în avans pentru locuinţele sociale cota de TVA aplicată,
indiferent dacă TVA se aplică la preţ sau este inclusă în preţ.
Registrul este organizat în format electronic si se completează de notarii publici

la data autentificării actelor juridice care au ca obiect transferul dreptului de proprietate
pentru locuințele a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu
depășește suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, achiziționate de persoane fizice în mod
64
individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, pentru care se
aplică cota redusă de TVA de 5%.
Registrul se utilizează în situația în care vanzatorul este înregistrat în scopuri de
TVA în România, precum și în cazul în care codul de înregistrare în scopuri de TVA al
acestuia a fost anulat din oficiu de catre organul fiscal, deoarece si in acest caz
vanzatorul are obligatia de a colecta TVA pentru vanzarile realizate, dar nu mai are drept
de deducere a TVA din achizitiile efectuate.
Registrul cuprinde datele de identificare ale dobânditorului/dobânditorilor
persoană fizică/persoane fizice (nume, prenume și CNP). Daca dobânditorii sunt
căsătoriți, în registru se înregistrează ambii soți, cu excepția situației în care, prin
convenție, s-a stabilit că bunul se dobândește de către un singur soț ca bun propriu,
situație în care se înregistrează doar soțul care are calitatea de dobânditor.
În anul 2023, notarii completează registrul și cu informațiile din actele juridice
autentificate în anul 2023, care au ca obiect transferul dreptului de proprietate pentru
locuințele a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, depășește suma
de 600.000 lei, dar nu depășește suma de 700.000 lei, exclusiv TVA, achiziționate de
persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane
fizice, dacă au încheiat până la 1 ianuarie 2023 acte juridice care au ca obiect plata unui
avans reprezentând plata parțială sau integrală a contravalorii pentru achiziționarea
unei astfel de locuințe.
Prevederi tranzitorii:
In anul 2023, cota redusă de TVA de 5% se aplică şi pentru:
a) livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv
anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite,
nu depăşeşte suma de 450.000 lei, exclusiv TVA, achiziţionate de persoane
fizice, dacă au încheiat până la 1 ianuarie 2023 acte juridice între vii care au ca
obiect plata în avans pentru achiziţionarea de astfel de locuinţe;
b) livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv
anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite,
depăşeşte suma de 600.000 lei, dar nu depăşeşte suma de 700.000 lei,
exclusiv TVA, achiziţionate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu
alte persoane fizice, dacă au încheiat până la 1 ianuarie 2023 acte juridice între
vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziţionarea unei astfel de locuinţe.
Incepând cu 1 ianuarie 2023, persoana fizică poate achiziţiona, în mod individual

sau în comun cu alte persoane fizice, o singură locuinţă cu cota redusă de 5%, cu
excepţia situaţiei prevăzute la lit. a) de mai sus.
-------------------------------------------------------------------------------
65
Repartizarea interimara a dividendelor
Baza legala:
- Legea 163/2018 privind modificarea Legii contabilitatii nr. 82/1991 si
modificarea Legii societatilor nr. 31/1990, publicata in MOf nr 595 din 12 iulie
2018;
- OMFP 3067/2018 pentru completarea unor reglementări contabile, publicat
in MOf nr 792 din 17 septembrie 2018;
- OPANAF 765/2022 privind Procedura de restituire a impozitului pe
dividende rezultat din regularizarea anuală a dividendelor distribuite
parţial în cursul anului, publicat in MOf nr 402 din 27 aprilie 2022;
- OMF 4.291/2022 pentru reglementarea unor aspecte contabile, publicat in
MOf nr 18 din 6 ianuarie 2023.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
Incepand cu 16 iulie 2018, a intrat in vigoare Legea 163/2018 privind

modificarea Legii contabilitatii nr. 82/1991 si modificarea Legii societatilor nr.
31/1990, publicata in MOf nr 595 din 12 iulie 2018.
Practic, asociatii/actionarii unei entitati pot opta sa repartizeze trimestrial
profitul drept dividende, în cursul exerciţiului financiar. Suma repartizata nu trebuie
sa depaseasca profitul contabil net realizat trimestrial, plus eventualele profituri
reportate şi sume retrase din rezerve disponibile în acest scop, din care se scad orice
pierderi reportate şi sume depuse în rezerve în conformitate cu cerinţele legale.
In acest scop, se intocmesc situaţii financiare interimare care trebuie aprobate
de adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor. Sumele aferente repartizărilor
interimare de dividende se înregistrează în contabilitate şi se reflectă în situaţiile
financiare interimare drept creanţe faţă de acţionari/asociaţi.
Regularizarea sumelor repartizate în cursul exerciţiului financiar trebuie să aibă
loc după aprobarea situaţiilor financiare anuale, iar dividendele repartizate şi plătite în
plus în cursul exerciţiului financiar se restituie de catre acţionari/asociaţi în termen
de 60 de zile de la data aprobării situaţiilor financiare anuale. Obligaţia de restituire
intervine pentru persoanele care au încasat dividende trimestrial, iar conducerea
societăţii are obligaţia de a urmări recuperarea acestor sume şi de a dispune măsurile
care se impun în acest scop.
In MOf nr 792 din 17 septembrie 2018 a fost publicat OMFP 3067/2018 pentru
completarea unor reglementări contabile prin care au fost aduse modificari si
reglementarilor contabile, astfel incat aceste prevederi sa poata fi aplicate efectiv in
practica.
Astfel, a fost introdus contul 463 „Creanțe reprezentând dividende
repartizate în cursul exercițiului financiar” prin care entitățile evidențiaza
repartizarea dividendelor interimare, urmand ca acestea sa se regularizeze pe seama
dividendelor distribuite in baza situațiilor financiare anuale.
Din punct de vedere fiscal, impozitul pe dividende trebuie retinut in
continuare la momentul platii acestora, chiar daca dividendele sunt interimare.
66
NOU:
Reamintim ca pana la 31.12.2022, cota de impozitare a dividendelor a fost de 5%,
iar incepand cu 01.01.2023, aceasta a crescut la 8%, conform OG 16/2022.
Conform Legii 370/2022, in cazul dividendelor distribuite în baza situațiilor
financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cota de impozit pe dividende
este de 5%, fără recalcularea impozitului pe dividendele respective, după
regularizarea acestora pe baza situațiilor financiare anuale aferente exercițiului
financiar 2022.
EXEMPLU:
La 30 septembrie 2022, entitatea ALFA a obtinut un profit contabil net de 50.000 lei.
In data de 21 octombrie 2022 sunt aprobate situatiile financiare interimare aferente celui de-
al treilea trimestru si s-a hotarat repartizarea profitului ca dividende interimare care se
achita asociatilor in data de 26 octombrie 2022.
- repartizarea interimara a dividendelor:
50.000 lei 463 = 456 50.000 lei

„Creanțe reprezentând „Decontări cu
dividende repartizate în acţionarii/asociaţii
cursul exercițiului privind capitalul”
financiar”
- retinerea impozitului pe dividende, cota de impozit fiind de 5%:
2.500 lei 456 = 446 2.500 lei

„Decontări cu "Alte taxe si impozite"
acţionarii/asociaţii privind
capitalul”
- plata dividendelor interimare nete catre asociati:
47.500 lei 456 = 5121 47.500 lei

„Decontări cu "Conturi la banci in lei"
capitalul”
In Declaratia 100 aferenta lunii octombrie 2022 se declara impozitul pe dividende,

avand ca scadenta data de 25 noiembrie 2022.
In continuarea exemplului, consideram ca aprobarea situatiilor financiare anuale

pentru 2022 are loc in aprilie 2023, iar profitul contabil net anual va fi de 60.000 lei si se
decide prin Hotarare AGA plata diferentei catre asociati.
67
- transferul rezultatului contabil net la rezultatul reportat, la 1 ianuarie:
60.000 lei 121 = 1171 60.000 lei

"Profit sau pierdere " "Rezultat reportat"
- repartizarea dividendelor dupa aprobarea situatiilor financiare anuale:
60.000 lei 1171 = 457 60.000 lei

"Rezultat reportat" „Dividende de plată”
- regularizarea dividendelor:
50.000 lei 457 = 463 50.000 lei

„Dividende de plată” „Creanțe reprezentând
dividende repartizate în
cursul exercițiului
financiar”
- retinerea impozitului pe restul dividendelor brute de 10.000 lei, utilizand cota de 8%:
800 lei 457 = 446 800 lei

„Dividende de plată” "Alte taxe si impozite"
- plata dividendelor nete catre asociati:
9.200 lei 457 = 5121 9.200 lei

„Dividende de plată” "Conturi la banci in lei"
Entitățile care au optat pentru repartizarea trimestrială de dividende, au obligatia

întocmirii de situații financiare interimare formate din bilanț și cont de profit și pierdere
care au aproximativ aceeași structură cu cea aplicabilă situațiilor financiare anuale (nu
apar Formularele 030 si 040). Veniturile și cheltuielile se stabilesc cumulat de la
începutul exercițiului financiar până la finele trimestrului pentru care entitatea a optat
să repartizeze dividende. Situațiile financiare interimare sunt însoțite de politicile
contabile semnificative.
Pentru întocmirea situaţiilor financiare interimare, entitatile vor efectua
inventarierea activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, conform OMFP 2.861/2009,
iar rezultatele inventarierii şi ale evaluării efectuate cu această ocazie se înregistrează
în contabilitate.
Termenul de depunere al situațiilor financiare interimare: 30 de zile de la
APROBAREA acestora de către adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor.
Daca entitatile care repartizeaza profitul catre asociati in cursul exercitiului

financiar au obligaţia de auditare statutară a situaţiilor financiare anuale sau optează
pentru auditarea acestora, atunci vor supune auditului si situaţiile financiare interimare
întocmite. De asemenea, daca situaţiile financiare anuale fac obiectul verificării de către
cenzori, atunci si situaţiile financiare interimare sunt supuse verificării de către cenzori.
68
Si Legea societăţilor nr. 31/1990 a suferit modificari. Astfel:
Inainte de Legea 163/2018 Dupa Legea 163/2018

Art 67 Art 67
2) Dividendele se distribuie asociaţilor 2) Dividendele se distribuie asociaţilor
proporţional cu cota de participare la proporţional cu cota de participare la
capitalul social vărsat, dacă prin actul capitalul social vărsat, opţional
constitutiv nu se prevede altfel. trimestrial pe baza situaţiilor
financiare interimare şi anual, după
regularizarea efectuată prin situaţiile
financiare anuale, dacă prin actul
constitutiv nu se prevede altfel.
Acestea se plătesc în termenul stabilit de Acestea se pot plăti în mod opţional

adunarea generală a asociaţilor, dar nu trimestrial în termenul stabilit de
mai târziu de 6 luni de la data aprobării adunarea generală a asociaţilor,
situaţiei financiare anuale aferente regularizarea diferenţelor rezultate din
exerciţiului financiar încheiat. distribuirea dividendelor în timpul anului
urmând să se facă prin situaţiile
financiare anuale.
Plata diferenţelor rezultate din
regularizare se face în termen de 60 de
zile de la data aprobării situaţiilor
financiare anuale aferente exerciţiului
financiar încheiat.
În caz contrar, societatea datorează, după În caz contrar, societatea datorează, după
acest termen, dobândă penalizatoare acest termen, dobândă penalizatoare
calculată conform art. 3 din OG 13/2011, calculată conform art. 3 din OG 13/2011,
dacă prin actul constitutiv sau prin dacă prin actul constitutiv sau prin
hotărârea adunării generale a acţionarilor hotărârea adunării generale a acţionarilor
care a aprobat situaţia financiară aferentă care a aprobat situaţiile financiare
exerciţiului financiar încheiat nu s-a aferente exerciţiului financiar încheiat nu
stabilit o dobândă mai mare. s-a stabilit o dobândă mai mare.
Rata dobânzii legale penalizatoare se stabilește la nivelul ratei dobânzii de

referință BNR plus 4 puncte procentuale.
În cazul distribuirii parţiale a dividendelor între asociaţi/acţionari în cursul
anului financiar, situaţiile financiare anuale vor evidenţia dividendele atribuite parţial
şi vor regulariza diferenţele rezultate, în mod corespunzător.
În cazul în care asociaţii sau acţionarii datorează restituiri de dividende, în

urma regularizării operate în situaţiile financiare anuale, acestea se achită societăţii în
termen de 60 de zile de la data aprobării situaţiilor financiare anuale. În caz contrar,
asociaţii sau acţionarii datorează, după acest termen, dobândă penalizatoare calculată
69
conform art. 3 din OG 13/2011, dacă prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării
generale a acţionarilor care a aprobat situaţiile financiare aferente exerciţiului financiar
încheiat nu s-a stabilit o dobândă mai mare.
Dividendele plătite contrar prevederilor de mai sus se restituie, dacă societatea
dovedeşte că asociaţii au cunoscut neregularitatea distribuirii sau, în împrejurările
existente, trebuia să o cunoască.
ATENTIE!!! Se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani fondatorul,
administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere
sau al directoratului ori reprezentantul legal al societăţii care:

b) încasează sau plăteşte dividende, sub b) încasează sau plăteşte dividende, sub
orice formă, din profituri fictive ori care orice formă, din profituri fictive ori care
nu puteau fi distribuite, în lipsa situaţiei nu puteau fi distribuite în cursul
financiare anuale sau contrar celor exerciţiului financiar pe baza situaţiei
rezultate din aceasta. financiare interimare şi anual, pe baza
situaţiilor financiare anuale, sau contrar
celor rezultate din acestea.
In MOf nr 402 din 27 aprilie 2022 a fost publicat OPANAF 765/2022 prin care a
fost aprobata aprobă Procedura de restituire a impozitului pe dividende rezultat din
regularizarea anuală a dividendelor distribuite parțial în cursul anului.
Atunci cand din regularizarea anuală a dividendelor plătite ca urmare a
distribuirii parțiale în cursul anului a acestora rezultă sume de restituit de la bugetul de
stat, entitatea poate solicita restituirea acestora.
În situația în care plătitorul de dividende constată că sumele distribuite au fost
mai mari decât dividendele datorate, acesta corectează debitele reprezentând impozitul
pe dividende declarate la organul fiscal prin depunerea unei declarații rectificative în
care se evidențiază suma reprezentând impozit pe dividende rezultată ca fiind plătită în
plus ca urmare a regularizării anuale a dividendelor, după restituirea de către
asociați/acționari a dividendelor.
Ulterior depunerii declarației rectificative, entitatea depune la organul fiscal o
Declarație de regularizare/cerere de restituire a impozitului pe dividende, insa
numai după restituirea de către asociați/acționari a dividendelor distribuite în plus.
Cererea de restituire se poate depune până la împlinirea termenului de
prescripție a dreptului de a cere restituirea, respectiv de 5 ani de la data de 1 ianuarie
a anului următor celui în care a luat naștere dreptul la restituire.
În cazul în care entitatea înregistrează obligații fiscale restante, inclusiv amenzi
de orice fel și alte creanțe bugetare, suma rezultată după regularizarea anuală a
dividendelor se restituie numai după efectuarea compensării.
Daca suma de restituit entitatii este mai mică decât obligațiile fiscale restante ale
acesteia, compensarea se efectuează până la concurența acestei sume. În cazul în care
suma de restituit entitatii este mai mare decât suma reprezentând obligații fiscale
restante ale acesteia, compensarea se efectuează până la concurența acestor obligații,
diferența rezultată restituindu-se acestuia.
70
Entitatea poate solicita restituirea impozitului pe dividende și în situația în care
după aprobarea situațiilor financiare anuale în cazul dividendelor interimare distribuite
și neplătite acționarilor sau asociațiilor rezultă sume plătite în plus la buget.
EXEMPLU:
La 30 septembrie 2022, entitatea ALFA a obtinut un profit contabil net de 50.000 lei.
In data de 21 octombrie 2022 sunt aprobate situatiile financiare interimare aferente celui de-
al treilea trimestru si s-a hotarat repartizarea profitului ca dividende interimare care se
achita asociatilor in data de 26 octombrie 2022.
- repartizarea interimara a dividendelor:
50.000 lei 463 = 456 50.000 lei

financiar”
- retinerea impozitului pe dividende, cota de impozit fiind de 5%:
2.500 lei 456 = 446 2.500 lei

capitalul”
- plata dividendelor interimare nete catre asociati:
47.500 lei 456 = 5121 47.500 lei

„Decontări cu "Conturi la banci in lei"
capitalul”
In Declaratia 100 aferenta lunii octombrie 2022 se declara impozitul pe dividende,

avand ca scadenta data de 25 noiembrie 2022.
In continuarea exemplului, consideram ca aprobarea situatiilor financiare anuale

pentru 2022 are loc in aprilie 2023, iar profitul contabil net anual este de 30.000 lei.
Astfel, conform cadrului legal, in termen de 60 de zile de la aprobarea situaţiilor
financiare anuale, asociatii trebuie sa restituie dividendele incasate in mod necuvenit.

- transferul rezultatului contabil net la rezultatul reportat, la 1 ianuarie:
30.000 lei 121 = 1171 30.000 lei

"Profit sau pierdere " "Rezultat reportat"
- repartizarea dividendelor dupa aprobarea situatiilor financiare anuale:

30.000 lei 1171 = 457 30.000 lei
"Rezultat reportat" „Dividende de plată”
71
- regularizarea dividendelor:
30.000 lei 457 = 463 30.000 lei

„Dividende de plată” „Creanțe reprezentând
financiar”
- rectificarea impozitului pe dividendele care trebuie restituite (20.000 lei x 5%):
(1.000 lei) 456 = 446 (1.000 lei)

capitalul”
- corectarea dividendelor interimare la care asociatii aveau dreptul:
(1.000 lei) 463 = 456 (1.000 lei)

financiar”
- restituirea sumei de 19.000 lei reprezentand dividende interimare necuvenite:
19.000 lei 5121 = 463 19.000 lei

"Conturi la banci in lei" „Creanțe reprezentând
financiar”
Entitatea va depune Declaratia 710 pe luna octombrie 2022, in care va corecta

impozitul pe dividende de la 2.500 lei cat a fost declarat initial, la suma finala de 1.500 lei,
tinand cont ca profitul contabil net aferent anului 2022 a fost de 30.000 lei.
Dupa restituirea sumei de 19.000 lei, asociatii pot depune la organul fiscal Declarația
de regularizare/cerere de restituire a impozitului pe dividende. Restituirea sumei de 1.000
de lei, reprezentând impozit pe dividende declarat in plus, se efectuează prin decontare
bancară, în contul indicat de entitate în cererea de restituire.
Primirea de dividende interimare

Odata cu intrarea in vigoare a Legii 163/2018 prin care a fost reglementat
conceptul de dividende interimare, OMFP 1802/2014 a fost modificat pentru a se
introduce si conturile necesare reflectarii in evidenta contabila a distribuirii acestor
dividende. Insa, pana acum, nu existau prevederi legate de inregistrarea in contabilitate
in cazul in care beneficiarul dividendelor interimare este o persoana juridica.
72
OMF 4.291/2022 stabileste ca entităţile care primesc dividende interimare
evidenţiază sumele corespunzătoare acestora pe seama datoriilor, astfel:
X lei 461 = 467 X lei

“Debitori diversi” “Datorii aferente
distribuirilor interimare
de dividende”
Regularizarea sumelor aferente dividendelor interimare se efectuează pe seama

dividendelor cuvenite în baza situaţiilor financiare anuale aprobate ale entităţii care a
optat să efectueze repartizări interimare de dividende. Inregistratile contabile la
beneficiar sunt:
X lei 461 = 761 X lei

“Debitori diversi” “Venituri din imobilizări
financiare”
X lei 467 = 461 X lei

“Datorii aferente “Debitori diversi”
de dividende”
-------------------------------------------------------------------------------
Alte noutati contabile si fiscale 2023

1. Intocmirea situatiilor financiare 2022 (OMF 4.268/2022)
In MOf nr 22 din 9 ianuarie 2023 a fost publicat OMF 4.268/2022 privind

principalele aspecte legate de întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare anuale şi a
raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unităţile teritoriale ale
Ministerului Finanţelor, precum şi pentru reglementarea unor aspecte contabile prin
care se aproba structura situatiilor financiare aferente anului 2022.
Termenele de depunere a situațiilor financiare anuale sunt:

- 150 de zile de la încheierea exercițiului financiar – pentru societăți,
societăți/companii naționale, regii autonome, institute naționale de cercetare-
dezvoltare, subunități din România ale unor persoane juridice cu sediul în
străinătate, sediile permanente - 30 mai 2023 inclusiv;
- 120 de zile de la încheierea exercițiului financiar – pentru persoanele juridice
fără scop patrimonial (asociatii, fundatii) – 30 aprilie 2023 inclusiv;
- 90 de zile de la încheierea exercițiului financiar – pentru persoanele juridice
aflate în lichidare (31 martie 2023) – o raportare contabilă anuală.
73
Conform art. 29 și art. 30 din Legea 82/1991, situațiile financiare anuale trebuie
sa fie însoțite de:
- raportul administratorilor;
- raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, daca este cazul; și
- propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii contabile (de
exemplu, Hotararea AGA prin care se decide repartizarea profitului sau
reportarea acestuia pentru exercitiile urmatoare);
- o declarație scrisă prin care se asumă răspunderea pentru întocmirea acestor
situații și prin care se confirmă că:
a) politicile contabile utilizate sunt conforme cu reglementările contabile
aplicabile,
b) situațiile financiare oferă o imagine fidelă a poziției financiare, performanței
financiare și a celorlalte informații privind activitatea desfășurată,
c) persoana juridică își desfășoară activitatea în condiții de continuitate.
Formatul electronic al situațiilor financiare anuale intocmite conform OMFP

1802/2014 contine atasat un fișier „zip” care cuprinde:
- prima pagină din situațiile financiare anuale semnată; și
- documentele cerute de lege, scanate alb-negru cu o rezoluție care să permită
încadrarea în limita a 9,5 MB a fișierului PDF la care este atașat fișierul zip.
Cerințe privind întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale
A. Microentitatile
Atentie! Nu trebuie sa confundati microintreprinderile prezentate in Codul fiscal

cu microentitatile definite in continutul OMFP 1802/2014. Acestea reprezinta acele
societăţi care la data bilanţului nu depăşesc limitele a cel puţin 2 dintre următoarele 3
criterii:
a) total active: 1.500.000 lei;
b) cifra de afaceri netă: 3.000.000 lei;
c) număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 10.
Situațiile financiare anuale ale microentitatilor sunt compuse din:

- bilanț prescurtat;
- cont prescurtat de profit și pierdere care prezinta separat:
- informatii suplimentare care cuprind:
 politicile contabile despre:
 bazele de evaluare aplicate diferitelor elemente;
 conformitatea politicilor contabile adoptate cu principiile contabile
prevăzute de reglementările contabile;
 orice modificări semnificative ale politicilor contabile adoptate;
 valoarea totală a oricăror angajamente financiare, garanții sau active și
datorii contingente neincluse în bilanț, indicând natura și forma oricărei
garanții reale care a fost acordată;
 orice angajamente privind pensiile și entitățile afiliate sau asociate;
74
 suma avansurilor și creditelor acordate membrilor organelor de
administrație, de conducere și de supraveghere, cu indicarea ratelor
dobânzii, a principalelor condiții și a oricăror sume restituite, amortizate sau
la care s-a renunțat, precum și a angajamentelor asumate în numele acestora
sub forma garanțiilor de orice fel, cu indicarea totalului pe fiecare categorie;
 informații privind achizițiile propriilor acțiuni, și anume:
 motivele achizițiilor efectuate în cursul exercițiului financiar;
 numărul și valoarea nominală sau, în absența acesteia, echivalentul
contabil al acțiunilor achiziționate și înstrăinate în cursul exercițiului
financiar și proporția din capitalul subscris pe care acestea o
reprezintă;
 în cazul achiziției și înstrăinării cu titlu oneros, contravaloarea
acțiunilor;
 numărul și valoarea nominală sau, în absența acesteia, echivalentul
contabil al tuturor acțiunilor achiziționate și deținute de entitate și
proporția din capitalul subscris pe care acestea o reprezintă;
B. Entităţile mici
Entităţile mici sunt entităţile care, la data bilanțului, nu se încadrează în
categoria microentităţilor şi care nu depășesc limitele a cel puțin 2 dintre următoarele
3 criterii:
c) număr mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.
Situațiile financiare anuale ale entitatilor mici sunt compuse din:
- bilanț prescurtat;
- cont de profit și pierdere;
- notele explicative la situațiile financiare anuale.
Opțional, entitățile mici pot întocmi situația modificărilor capitalului propriu
și/sau situația fluxurilor de trezorerie.
C. Entităţile mijlocii şi mari

Entităţile mijlocii şi mari sunt entităţile care, la data bilanțului, depășesc
limitele a cel puțin 2 dintre următoarele 3 criterii:
c) număr mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.
Situațiile financiare anuale ale entitatilor mijlocii si mari sunt compuse din:
- bilanț;
- cont de profit și pierdere;
- situaţia modificărilor capitalului propriu;
- situaţia fluxurilor de trezorerie; si
- notele explicative la situațiile financiare anuale.
Entitățile de interes public (societățile/companiile naționale, societățile cu
capital integral/majoritar de stat și regiile autonome) sunt asimilate entitățile mijlocii
și mari, indiferent dacă îndeplinesc sau nu criteriile de mai sus.
75
RETINETI:
In tabelul de mai jos, regasiti sintetizat conținutul situațiilor financiare pentru
fiecare categorie de entități:
Entitati Entitati
Componente situatii financiare Microentitati
mici mijlocii si mari
Bilanț - - DA
Bilanț prescurtat DA DA -
Cont de profit și pierdere DA DA
Cont de profit și pierdere prescurtat DA - -
Situația fluxurilor de trezorerie - Optional DA
Situația modificărilor capitalului propriu - Optional DA
Note explicative - DA DA
Informații suplimentare DA - DA
Raport consolidat - plăţi către guverne - - DA
----------------------------------------------------------------------------------
Entitatea schimbă categoria în care se încadrează doar dacă 2 exerciţii financiare
consecutive depăşeşte sau încetează să depăşească criteriile de mărime. Ca urmare,
modificarea criteriilor de mărime nu determină automat încadrarea entităţii într-o nouă
categorie. Pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale, încadrarea în criteriile de
mărime se efectuează la sfârşitul exerciţiului financiar, pe baza indicatorilor determinaţi
din situaţiile financiare ale exerciţiului financiar precedent celui de raportare şi a
indicatorilor determinaţi pe baza datelor din contabilitate şi a balanţei de verificare
încheiate la finele exerciţiului financiar curent.
În cazul entităţilor nou-înfiinţate, acestea pot întocmi pentru primul exerciţiu de

raportare situaţii financiare anuale în oricare dintre formatele prevăzute mai sus.
Pentru al doilea exerciţiu financiar de raportare, entitatile vor analiza indicatorii
determinaţi din situaţiile financiare ale anului precedent şi indicatorii determinaţi pe
baza datelor din contabilitate şi a balanţei de verificare încheiate la sfârşitul exerciţiului
financiar curent si vor întocmi situaţii financiare anuale în funcţie de criteriile de
mărime înregistrate.
Exemplu:
Entitatea Alfa a fost înfiinţată în august 2018. Dispuneţi de următoarele
informaţii extrase din evidenţa contabilă de la sfarsitul celor 5 exerciţii financiare care
au urmat (sumele sunt exprimate în lei):
Indicatori 2018 2019 2020 2021 2022
Total active 1.200.000 1.300.000 1.350.000 1.600.000 1.430.000
Cifra de afaceri netă 3.400.000 2.300.000 3.800.000 4.200.000 4.100.000
Nr mediu de salariaţi 8 11 15 18 9
Având în vedere că pentru exerciţiul financiar 2018 entitatea a întocmit situaţii

financiare aferente microentitatilor, care consideraţi că va fi componenţa situaţiilor
financiare pentru întreaga perioadă de mai sus?
76
LA 31.12.2019:
Avand in vedere ca in anul 2018 nu s-au depasit 2 criterii de marime specifice
microentitatilor (total active < 1.500.000 lei si numar mediu salariati < 10), iar in anul
2019 situatia a fost similara in sensul ca nu s-au depasit 2 criterii (total active <
1.500.000 lei si cifra de afaceri neta < 3.000.000 lei), societatea Alfa va fi considerata
MICROENTITATE si va intocmi situatii financiare alcatuite din bilanț prescurtat, cont
prescurtat de profit si pierdere si o serie de informatii suplimentare (daca este cazul).
LA 31.12.2020:
Entitatea a depasit 2 criterii de marime specifice microentitatilor (cifra de
afaceri neta > 3.000.000 lei si numar mediu salariati > 10), insa in anul precedent s-a
depasit un singur criteriu de marime (numar mediu salariati > 10). Astfel, entitatea va
fi considerata tot MICROENTITATE si va intocmi situatii financiare cu aceleasi
componente.
LA 31.12.2021:
In anul precedent, entitatea a depasit 2 criterii de marime aferente
microentitatilor (cifra de afaceri neta > 3.000.000 lei si numar mediu salariati > 10).
In anul curent, au fost depasite toate cele 3 criterii de marime, insa nu s-au depasit
criteriile de marime specifice entitatilor mici. Astfel, entitatea va fi considerata
ENTITATE MICA si va intocmi situatii financiare alcatuite din bilanț prescurtat, cont
de profit si pierdere si note explicative.
LA 31.12.2022:
Entitatea a depasit un singur criteriu de marime specific microentitatilor (cifra
de afaceri > 3.000.000 lei), insa va fi calificata tot ca ENTITATE MICA, deoarece este
primul an dupa 2021 in care societatea nu depaseste 2 criterii de marime.
Daca si la sfarsitul anului 2023 societatea ar fi inregistrat aceleasi sume ca in
anul 2022, atunci ar fi fost considerata iar MICROENTITATE si ar fi depus situatii
financiare conform cerintelor specifice.
Asa cum am prezentat mai sus, criteriile in functie de care se clasifica entitatile
sunt:
- total active;
- cifra de afaceri neta; si
- numar mediu de salariati.
Total active = Active Imobilizate + Active Circulante + Cheltuieli in avans.

Cifră de afaceri netă = sumele obținute din vânzarea de produse și prestarea de
servicii după deducerea reducerilor comerciale acordate și a TVA și a altor impozite
direct legate de cifra de afaceri;
Numarul mediu de salariati nu trebuie confundat cu numarul de salariati
existent la sfarsitul anului.
77
Exemplu:
Societatea Alfa prezinta la 31 decembrie 2021 urmatoarele date:
- cifra de afaceri 2.000.000 lei;
- total active 1.800.000 lei; si
- numar mediu de salariati – 12.
La 31 decembrie 2022, se cunosc urmatoarele informatii:
- cifra de afaceri 2.600.000 lei;
- total active 1.600.000 lei;
- in perioada ianuarie-iunie a avut 8 salariati, in perioada iulie–noiembrie 6
salariati, iar in luna decembrie 12 salariati.
Care va fi componenta situatiilor financiare intocmite de entitatea Alfa?
Criteriul privind cifra de afaceri NU este indeplinit in niciun an din cei doi ani
prezentati. Desi totalul activelor detinute in fiecare din cei 2 ani este mai mare decat
plafonul de 1.500.000 lei, societatea Alfa va fi MICROENTITATE, deoarece numarul
mediu de salariati NU este minim 10 in ambele exercitii financiare (desi in decembrie
2022 are 12 salariati).
6 5 1
Numar mediu salariati 2022 = 8   6   12   7,5 angajati
12 12 12
In concluzie, informaţiile care trebuie reflectate de entităţi in situatiile financiare

depind de mărimea acestora. Astfel, microentităţile vor prezenta un număr redus de
informaţii, atât în bilanţ, cât şi în contul de profit şi pierdere, în timp ce entităţile mijlocii
şi mari vor prezenta informaţii mai dezvoltate.
---------------------------------------------------------------------
2. Modificarea reglementarilor contabile (OMF 4.291/2022)
In MOf nr 18 din 6 ianuarie 2023 a fost publicat OMF 4.291/2022 pentru

reglementarea unor aspecte contabile, prin care au fost aduse o serie de modificari
reglementarilor contabile aprobate prin OMFP 1802/2014, cat si reglementarilor
contabile conforme cu IFRS aprobate prin OMFP 2.844/2016.
Modificarea Planului de conturi

OMF 4.291/2022 a adus o serie de completari si modificari Planului de conturi.
Astfel, se introduc urmatoarele conturi:
- 467 "Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende"
- 6053 "Cheltuieli privind consumul de gaze naturale";
- 6058 "Cheltuieli cu alte utilităţi";
- 694 "Cheltuieli cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul
grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit";
- 794 "Venituri din impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul
grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit"
Modificarile efectuate constau in:
- denumirea grupei 60 se modifică astfel: "Cheltuieli privind stocurile şi alte
consumuri", in loc de “Cheltuieli privind stocurile”;
78
- denumirea contului 605 se modifică in "Cheltuieli privind utilităţile", in loc de
605 “Cheltuieli privind energia si apa”.
Astfel, dupa aceste modificari, pentru reflectarea utilitatilor, vom avea conturile:
- 6051 “Cheltuieli privind consumul de energie”;
- 6052 “Cheltuieli privind consumul de apa”;
- 6053 "Cheltuieli privind consumul de gaze naturale";
- 6058 "Cheltuieli cu alte utilităţi".
In functie de rationamentul profesional al fiecaruia, am putea considera ca o

factura constand in abonament Internet si cablu TV aferenta unui bun imobil ar trebui
reflectata in contul 6058 “Cheltuieli cu alte utilitati” sau o factura aferenta unui serviciu
de salubrizare ce tine de un bun imobil. Ramane la alegerea fiecaruia sa decideti contul
pe care doriti sa il folositi.
Desi OMF 4.291/2022 a fost publicat in MOf in 6 ianuarie 2023, aceste
prevederi se aplică începând cu situaţiile financiare anuale aferente exerciţiului
financiar al anului 2022. Asta inseamna ca ar trebui ca in Balanta de verificare de la
31.12.2022 sa efectuam o serie de retratari si sa transferam soldurile sau rulajele
corespunzatoare din conturile vechi in cele noi.
Primirea de dividende interimare

Odata cu intrarea in vigoare a Legii 163/2018 prin care a fost reglementat
conceptul de dividende interimare, OMFP 1802/2014 a fost modificat pentru a se
introduce si conturile necesare reflectarii in evidenta contabila a distribuirii acestor
dividende. Insa, pana acum, nu existau prevederi legate de inregistrarea in contabilitate
in cazul in care beneficiarul dividendelor interimare este o persoana juridica.
OMF 4.291/2022 stabileste ca entităţile care primesc dividende
interimare evidenţiază sumele corespunzătoare acestora pe seama datoriilor, astfel:
X lei 461 = 467 X lei
“Debitori diversi” “Datorii aferente
de dividende”
Regularizarea sumelor aferente dividendelor interimare se efectuează pe seama

dividendelor cuvenite în baza situaţiilor financiare anuale aprobate ale entităţii care a
optat să efectueze repartizări interimare de dividende. Inregistratile contabile la
beneficiar sunt:
X lei 461 = 761 X lei
“Debitori diversi” “Venituri din imobilizări
financiare”
X lei 467 = 461 X lei

“Datorii aferente “Debitori diversi”
de dividende”
79
Detalii privind recunoasterea avansurilor incasate de la clienti
Conform art 311 din OMFP 1802/2014, avansurile acordate furnizorilor,
precum şi cele primite de la clienţi se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.
De asemenea, avansurile acordate furnizorilor de imobilizări se reflectă distinct de
avansurile acordate altor furnizori.
Conform OMF 4.291/2022, dacă un client plăteşte o sumă înainte ca entitatea să
transfere acestuia un bun sau un serviciu, în momentul încasării entitatea înregistrează
o datorie faţă de client. În acest caz, datoria faţă de client reprezintă obligaţia entităţii
de a transfera clientului bunurile sau serviciile pentru care a încasat suma respectivă.
Sumele încasate în condiţiile de mai sus se înregistrează ca o datorie faţă de client,
in contul 419 “Clienţi–creditori”. Entitatea scoate din evidenţă acea datorie şi
recunoaşte venituri atunci când transferă bunurile sau serviciile respective şi, prin
urmare, îşi îndeplineşte obligaţia contractuală.
O entitate poate percepe uneori un avans nerambursabil de la client, la

începutul contractului sau aproape de această dată (de exemplu, comisioanele de
activare din contractele de telecomunicaţii, comisioanele de constituire din anumite
contracte de servicii şi onorariile iniţiale din unele contracte de furnizare).
În această situaţie entitatea trebuie să stabilească dacă avansul încasat se referă
la prestarea unui serviciu într-o perioadă viitoare. Astfel:
- dacă avansul încasat reprezintă o plată în avans efectuată de un client pentru
servicii care urmează să fie prestate într-o perioadă viitoare, suma
corespunzătoare se evidenţiază în contul 472 “Venituri înregistrate în avans”,
urmând a fi recunoscută la venituri atunci când vor fi prestate serviciile
respective;
- daca avansul nu se referă la servicii viitoare, suma încasată de la client se
recunoaşte pe seama veniturilor perioadei.
Intreruperea capitalizarii costurilor indatorarii

Entitatile trebuie să întrerupă capitalizarea costurilor îndatorării pe parcursul
perioadelor prelungite în care acestea nu lucrează efectiv la realizarea activului cu
ciclu lung de fabricaţie.
O entitate poate suporta costuri ale îndatorării în timpul unei perioade prelungite
în care ea întrerupe activităţile necesare pregătirii unui activ pentru utilizarea sa
prestabilită sau pentru vânzare. Capitalizarea costurilor îndatorării nu se întrerupe pe
parcursul perioadei în care entitatea execută lucrări tehnice şi administrative
semnificative sau atunci când o amânare temporară este o parte necesară a procesului
de pregătire a unui activ pentru utilizarea sa prestabilită sau pentru vânzare.
---------------------------------------------------------------------
80
3. Modificarea Legii contabilitatii (Legea 36/2023)
In MOf nr 36 din 12 ianuarie 2023 a fost publicata Legea 36/2023 pentru

modificarea Legii contabilitatii prin care a fost redus termenul de pastrare pentru unele
registre, astfel:

Articolul 23: Articolul 23:
(1) Persoanele care utilizează sisteme (1) Persoanele care utilizează sisteme
informatice de prelucrare automată a datelor informatice de prelucrare automată a datelor
au obligația să asigure prelucrarea datelor au obligația să asigure prelucrarea datelor
înregistrate în contabilitate în conformitate înregistrate în contabilitate în conformitate
cu reglementările contabile aplicabile, cu reglementările contabile aplicabile,
controlul și păstrarea acestora pe suporturi controlul și păstrarea acestora pe suporturi
tehnice timp de 10 ani. tehnice timp de 5 ani calculați de la data de
1 iulie a anului următor celui încheierii
exercițiului financiar în care au fost
întocmite.

Registrele de contabilitate obligatorii și Registrele de contabilitate obligatorii și
documentele justificative care stau la baza documentele justificative care stau la baza
înregistrărilor în contabilitatea financiară se înregistrărilor în contabilitatea financiară se
păstrează în arhiva persoanelor timp de 10 păstrează în arhiva persoanelor timp de 5
ani, cu începere de la data încheierii ani calculați de la data de 1 iulie a anului
exercițiului financiar în cursul căruia au fost următor celui încheierii exercițiului financiar
întocmite, cu excepția statelor de salarii, care în care au fost întocmite, inclusiv pentru
se păstrează timp de 50 de ani. statele de salarii.
---------------------------------------------------------------------
4. Impozitarea bacsisului – 1 ianuarie 2023
In MOf nr 1.255 din 27 decembrie 2022 a fost publicata Legea 376/2022 pentru
modificarea și completarea OUG 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a
utiliza aparate de marcat electronice fiscal prin care au fost aprobate regulile de
impozitare ale bacsisului, incepand cu 1 ianuarie 2023.
Bacşişul reprezinta orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus
faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către entitatile care
desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN:
- 5610 „Restaurante”;
- 5630 „Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor”.
Asadar, notiunea de “bacsis” nu s-a legiferat in toate domeniile (spalatorii auto,
saloane de infrumusetare etc.), ci doar in activitatea de alimentatie publica (restaurante
si baruri).
81
Bacşişul nu intra in baza de impozitare a TVA, acesta nefiind asimilat unei
livrări de bunuri sau unei prestări de servicii. Din moment ce aceste sume se distribuie
apoi salariatilor, nu era normal ca pentru ele sa se colecteze TVA.
Este interzis ca entitatile să condiţioneze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau
prestarea de servicii de acordarea bacşişului.
Restaurantele si barurile au obligatia evidentierii bacşişului pe bonul fiscal,
indiferent de modalitatea de încasare a acestuia (numerar, card etc.). Prin exceptie,
pentru livrarea produselor la domiciliul clienţilor, entitatile NU au obligaţia de a
evidenţia bacşişul pe bonul fiscal.
Procedura de recunoastere a bacsisului

In prima faza, restaurantele si barurile înmâneaza clientului o notă de plată,
înainte de a emite bonul fiscal, în care sunt prevăzute rubrici destinate alegerii de către
client a nivelului bacşişului oferit (între 0% şi 15% din valoarea consumaţiei), precum
şi o altă rubrică în care clientul să poată înscrie bacsisul, în valoare absolută, dacă acesta
doreste astfel. Deci, clientul fie alege un procent din valoarea consumatiei, fie o suma
fixa pe care doreste sa o ofere ca bacsis, chiar daca aceasta este mai mare decat 15% din
consumatie.
Bacşişul se evidenţiază distinct pe acelaşi bon fiscal cu bunurile livrate/serviciile
prestate şi este introdus în baza de date a caselor de marcat sub formă de articol, cu
denumirea „bacşiş”. Daca un client nu ofera bacsis, aceasta pozitie nu trebuie sa apara
pe bonul fiscal cu valoarea “zero”, ci pur si simplu nu mai apare deloc inscris pe bon.
În situaţia în care un client solicita eliberarea unei facturi, bacşişul se evidenţiază
distinct şi pe aceasta. Sumele reprezentând bacşiş se înregistrează în contabilitatea
entităţilor plătitoare in categoria cheltuielilor de protocol şi au regimul fiscal al
acestora (sunt deductibile in limita a 2% din profitul contabil brut, la care se adauga
cheltuielile de protocol).
In cazul restaurantelor si a barurilor, sumele provenite din încasarea bacşişului

se înregistrează pe seama conturilor de datorii (de exemplu, 462 “Creditori diversi”
sau 4281 “Alte datorii în legătură cu personalul”, in functie de rationamentul
profesional al fiecaruia), folosind un analitic distinct şi se distribuie integral salariaţilor,
pe baza unei evidenţe nominale a acestora.
Entitatile stabilesc, printr-un regulament intern, procedura şi modalitatea
de distribuire către salariaţi a sumelor provenite din încasarea bacşişului.
Asadar, observati ca bacsisul poate fi oferit doar salariatilor, nu zilierilor si
nici administratorului firmei sau asociatilor acesteia, daca nu au si calitatea de
salariat!
Depinde de fiecare entitate in parte daca doreste sa acorde bacsisul
zilnic/saptamanal/lunar si ponderea alocata fiecarui salariat. Poate entitatea dispune
de un soft prin care, odata cu emiterea bonului fiscal se evidentiaza in continutului
softului si persoana/persoanele care au servit la masa respectiva si apoi suma primita
ca bacsis va fi oferita doar acestora. Este un aspect pe care entitatea trebuie sa il
stabileasca prin acel regulament intern.
82
Tratamentul contabil si fiscal al bacsisului
Din punct de vedere fiscal, restaurantele si barurile nu vor recunoaste la venituri
sumele provenite din încasarea bacşişului, iar atunci cand aceste sume se distribuie
către salariaţi, nu vor fi trecute pe cheltuieli.
Sumele provenite din încasarea bacşişului de către salariaţi sunt calificate ca
venituri din alte surse, ceea ce inseamna ca se retine la sursa impozit pe venit de 10%
la momentul distribuirii bacşişului, fara a se datora insa contributii sociale.
Aceste sume nu pot fi reîncadrate fiscal ca venituri salariale sau asimilate salariilor.
Practic, impozitul retinut va fi declarat de catre entitate prin Declaratia 100
depusa pentru luna in care sumele au fost distribuite salariatilor, termenul de plata catre
bugetul statului fiind 25 ale lunii urmatoare. Fiind vorba de venituri din alte surse, acest
impozit retinut va fi evidentiat si in Declaratia 205 pe care entitatea o va intocmi pentru
anul respectiv.
Exemplu:
Pentru bacsisul distribuit salariatilor in luna ianuarie 2023, entitatea va intocmi
Declaratia 100 pe luna ianuarie, termenul de declarare si de plata al impozitului fiind
25 februarie 2023.
Pana in 29 februarie 2024, entitatea va depune si Declaratia 205 aferenta
anului 2023, unde va evidentia impozitul retinut pentru fiecare salariat, identificat
prin CNP.
ATENTIE! In mod normal, pentru veniturile din alte surse se datoreaza CASS daca
persoana care obtine venitul depaseste unul din plafoanele aferente (6, 12 sau 24 salarii
minime). Insa, Legea 376/2022 prevede ca pentru sumele incasate ca bacsis nu se
datoreaza CASS, indiferent de nivelul acestora.
În cazul în care, pentru livrarea produselor la domiciliul clienţilor se optează
pentru evidenţierea bacşişului pe bonul fiscal, prevederile de mai sus sunt aplicabile
integral.
Nerespectarea de către entitati a prevederilor referitoare la bacsis reprezinta
contraventie si se sanctioneaza cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei.
EXEMPLU:
Entitatea ALFA are ca obiect de activitate CAEN 5610 „Restaurante” si a stabilit, prin
regulament intern, ca bacsisul sa fie distribuit saptamanal salariatilor sai.
In 9 ianuarie 2023, entitatea a incasat pe baza raportului Z, urmatoarele sume:
- produse de restaurant cu TVA inclus de 9% - 30.000 lei, din care 20.000 lei au
fost incasati cu cardul, iar 10.000 lei in numerar;
- bauturi alcoolice si bauturi care conțin zahar si îndulcitori cu TVA inclus de
19% - 3.000 lei, din care 2.000 lei au fost incasati cu cardul, iar 1.000 lei in
numerar;
- bacsis - 3.500 lei, din care 2.000 lei au fost incasati cu cardul, iar 1.500 lei in
numerar.
Inregistrarile contabile sunt:
83
- evidentierea raportului Z din 9 ianuarie 2023:
36.500 lei 4111 = 7015 27.523 lei
„Clienti” „Venituri din vanzarea
produselor finite”
707 2.521 lei
“Venituri din vânzarea
mărfurilor”
4427.19 2.477 lei
“TVA colectata 19%”
4427.09 479 lei
“TVA colectata 9%”
462.01 3.500 lei
“Creditori diversi –
bacsis”
- incasarea sumelor aferente raportului Z din 9 ianuarie 2023:

12.500 lei 5311 = 4111 36.500 lei
“Casa in lei” „Clienti”
24.000 lei 5125
„Sume în curs de
decontare”
- retinerea impozitului pe venit la momentul distribuirii bacsisului:

350 lei 462.01 = 446.01 350 lei
“Creditori diversi – “Alte taxe si impozite”
bacsis”
- plata sumelor nete aferente bacsisului catre salariati:

3.150 lei 462.01 = 5121 3.150 lei
“Creditori diversi – “Conturi la banci in lei”
bacsis”
Presupunem ca in data de 10 ianuarie 2023, clientul BETA SRL solicita restaurantului

ALFA SRL o factura pentru consumatia avuta in suma de 510 lei si platita cash, astfel:
- produse de restaurant cu TVA inclus de 9% - 400 lei (baza 366,97 lei);
- bauturi care conțin zahar cu TVA inclus de 19% - 60 lei (baza 50,42 lei);
- bacsis - 50 lei (TVA 0%).
Cheltuieli de protocol = 366,97 lei + 50,42 lei + 50 lei = 467,39 lei
Inregistrarile contabile sunt:
- recunoasterea cheltuielii de protocol, pe baza facturii primite de la restaurant:
467,39 lei 6231 = 401 510 lei
„ Cheltuieli de protocol” “Furnizori”
42,61 lei 4426
“TVA deductibila”
- plata facturii in numerar:

510 lei 401 = 5311 510 lei
“Furnizori” “Casa in lei”
---------------------------------------------------------------------
84
5. Majorarea salariului minim pe economie – 1 ianuarie 2023
Conform HG 1.447/2022 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară

garantat în plată, publicat in MOf nr 1.186 din 9 decembrie 2022, incepand cu 1 ianuarie
2023, salariul minim pe economie este la nivelul sumei de 3.000 lei/luna, pentru un
program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând 18,145 lei/oră,
ceea ce inseamna o creștere de 17,64% față de salariul minim valabil in anul 2022.
nr 1.186 din 9 decembrie 2022, in perioada 1 ianuarie 2023 - 31 decembrie 2028,
pentru domeniul „Construcții”, salariul de bază minim brut pe țară este de 4.000 lei
lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună,
reprezentând în medie 24,194 lei/oră. Aceasta prevedere se aplică exclusiv domeniilor
de activitate prevăzute la art. 60, pct. 5 din Codul fiscal.
Nerespectarea dispozitiei cu privire la garantarea in plata a salariului minim de
4.000 de lei constituie contravenție și se sancționează cu amenda de la 300 lei la 2.000
lei și atrage anularea acordării facilităților fiscale. Recalcularea contribuțiilor și a
impozitului se efectuează în conformitate cu prevederile Codului fiscal, iar pentru
diferențele de obligații fiscale rezultate ca urmare a recalculării contribuțiilor sociale și
impozitului pe venit se percep dobânzi și penalități de întârziere.
Asadar, salariul minim ramane 3.000 de lei pentru salariatii carora li se aplica
prevederile referitoare la sectorul “Industria alimentara”.
Conform Notei de fundamentare, in România beneficiază în prezent de salariul
minim un număr de circa 1,2 milioane de salariați, ceea ce reprezintă un procent de
aproximativ 23 % din numărul total de salariați active, care sunt de 5,27 milioane. De
majorarea salariului de bază minim de 3.000 de lei vor beneficia un număr de 2.181.134
salariați.
Aceasta modificare are implicatii si in ceea ce priveste toate categoriile de venit

care fac obiectul Declaratiei unice. De exemplu, plafonul anual pentru a stabili daca o
persoana datoreaza contributii sociale la veniturile din activitati independente, CASS la
dividende etc se prezinta astfel:
- in anul 2019, a fost de 24.960 lei (2.080 lei x 12 luni);
- in anul 2020, acesta a devenit 26.760 lei (2.230 lei x 12 luni);
- in anul 2021, plafonul a fost de 27.600 lei (2.300 lei x 12 luni);
- in anul 2022, plafonul a fost de 30.600 lei (2.550 lei x 12 luni); si
- in anul 2023, plafonul devine 36.000 lei (3.000 lei x 12 luni) sau 72.000 lei
(3.000 lei x 24 luni);
Majorarea salariului minim brut influențează si alte drepturi și obligații, astfel:

- creșterea contribuției pentru persoane cu handicap neincadrate întrucât acest
calcul se raportează la salariul minim (art 78, alin (3) din Legea 448/2006);
- modificarea bazei anuale de calcul al CAS în cazul persoanelor care realizează
venituri din drepturi de proprietate intelectuală pentru ca venitul ales de
85
contribuabil nu poate fi mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute, în vigoare
la termenul de depunere a Declaraţiei unice;
- majorarea normelor de venit pentru veniturile din activități independente
impuse pe baza normelor de venit. Norma de venit pentru fiecare activitate
desfășurată de contribuabil nu poate fi mai mică decât salariul minim brut în
vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulțit cu 12. (art 69, alin (3) din Legea
227/2015).
---------------------------------------------------------------------
6. Scutirea de taxele salariale a unei sume de 200 lei
nr 1.186 din 9 decembrie 2022, în ianuarie-decembrie 2023, în cazul salariaților care
desfășoară activitate în baza contractului individual de muncă, încadrați cu normă
întreagă, la locul unde se află funcția de bază, NU se datorează impozit pe venit și nu se
cuprinde în baza lunară de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii suma de 200
lei/lună, reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor, dacă sunt îndeplinite
cumulativ următoarele condiții:
a) nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit CIM, fără a include sporuri
și alte adaosuri, este egal cu nivelul salariului minim brut pe țară, în vigoare în
luna căreia îi sunt aferente veniturile (incepand cu 1 ianuarie 2023, salariul
minim devine 3.000 de lei);
b) venitul brut realizat din salarii și asimilate salariilor, în baza aceluiași CIM,
pentru aceeași lună, nu depășește nivelul de 4.000 lei inclusiv. Venitul brut
cuprinde, pe langa salariul de baza, diverse sporuri, indemnizatii, tichete de masă,
tichete cadou, de vacanță, culturale etc.
Condiția de la lit. a) de mai sus nu se consideră a fi îndeplinită dacă salariul de

bază brut lunar este diminuat pentru a atinge nivelul salariului minim.
Prevederile de mai sus se aplică în același condiții și în cazul salariaților care
desfășoară activitate în sectorul agricol și industria alimentară și nu beneficiază de
facilitățile fiscale prevăzute de Codul fiscal specifice acestui sector.
Suma neimpozabila de 200 de lei se diminuează în funcție de:
a) perioada din lună în care salariul de bază este menținut la nivelul salariului minim
brut pe țară;
b) data de la care angajații noi sunt încadrați în muncă la un nivel al salariului egal
cu nivelul salariului minim brut pe țară;
c) fracția din lună pentru care se determină veniturile din salarii;
d) data de la care încetează contractul individual de muncă.
Va puteti intalni si cu situatii oarecum neechitabile. Dacă un angajat are un salariu

de baza de 3.100 de lei, iar un alt angajat are salariul de baza de 3.000 de lei, angajatul
cu salariul de incadrare mai mic va beneficia de un salariu net mai mare. Asta se
intampla pentru că scutirea de taxe a sumei de 200 de lei se aplica doar in cazul
salariatilor care au un salariu de baza de 3.000 lei, nici mai mult, nici mai putin.
86
Pentru veniturile aferente anului 2023, nivelul salariului de bază minim brut pe
țară in cazul salariatilor cu contracte de munca part-time care nu obtin venituri cel
putin la nivelul salariului minim, se diminuează cu suma de 200 lei lunar, ajungand
practic la nivelul sumei de 2.800 de lei. Astfel, o persoana care nu se incadreaza pe
exceptii si obtine un venit brut salarial sub nivelul sumei de 3.000 lei, va datora
contributii sociale la nivelul sumei de 2.800 lei.
Aceste prevederi se aplică veniturilor aferente lunilor ianuarie—decembrie 2023
inclusiv.
---------------------------------------------------------------------
7. Declaratia informativa 406 (SAF-T) – Contribuabili mijlocii
In MOf nr 1.207 din 15 decembrie 2022 a fost publicat OPANAF 2.518/2022

pentru modificarea unor ordine ale președintelui ANAF privind organizarea activității
de administrare a contribuabililor mari și mijlocii.
Astfel, va puteti afla in una din urmatoarele situatii de mai jos.
1. Pentru entitatile încadrate în categoria contribuabililor mijlocii la 31 decembrie
2021, obligația de depunere a Declarației informative D406 începe de la 1
ianuarie 2023, care reprezintă data de referință pentru contribuabilii mijlocii.
2. Prin exceptie, pentru entitatile încadrate în categoria contribuabili mijlocii la 31
decembrie 2021 și care nu se mai regăsesc în această categorie la 1 ianuarie
2023, depunerea Declarației informative D406 devine opțională începând cu 1
ianuarie 2023, urmând să devină obligatorie începând cu 1 ianuarie 2025.
Entitatile care au optat pentru depunerea Declarației informative D 406 NU vor
putea renunța ulterior la opțiunea exprimată. Opțiunea devine efectivă prin
depunerea unei Declarații informative D 406 validate de ANAF.
3. IMPORTANT!!! Pentru entitatile încadrate la 31 decembrie 2021 în categoria
contribuabililor mici, care și-au menținut această încadrare pe parcursul anului
2022, iar începând cu 1 ianuarie 2023 sunt încadrați în categoria
contribuabililor mijlocii, obligația de depunere a Declarației informative D406
începe de la 1 ianuarie 2023.
4. IMPORTANT!!! Pentru entitatile care nu sunt încadrate la 31 decembrie 2021
în categoria marilor contribuabili sau a contribuabililor mijlocii (practic,
contribuabilii mici) și care își păstrează această încadrare și după 1 ianuarie
2022, obligația de depunere a Declarației informative D406 începe de la 1
ianuarie 2025, care reprezintă data de referință pentru contribuabilii mici.
5. Entitatile care la 31 decembrie 2021 erau încadrate în categoria marilor
contribuabili, iar începând cu 1 ianuarie 2022 sunt încadrate în categoria
contribuabililor mijlocii au obligația depunerii Declarației informative D406
începând cu 1 ianuarie 2023.
6. Entitatile care la 31 decembrie 2021 erau încadrate în categoria marilor
contribuabili, iar începând cu 1 ianuarie 2022 sunt încadrate în categoria
contribuabililor mici au obligația depunerii Declarației informative D406
începând cu 1 ianuarie 2025.
87
7. Contribuabilii nerezidenți înregistrați doar în scop de TVA în România au
obligația de depunere a Declarației informative D406 începând cu 1 ianuarie
2025.
8. Entitatile care au fost încadrate într-o categorie care avea obligația depunerii
Declarației informative D406, iar ulterior sunt încadrați într-o categorie pentru
care nu s-a împlinit data de referință pentru depunerea declarației continuă să
raporteze fișierul standard de control fiscal prin depunerea de declarații
informative D406.
9. Pentru entitatile încadrate în categoria mari contribuabili la 1 ianuarie 2022,
care au făcut parte din această categorie și în anul 2021, obligația de depunere
a Declarației informative D406 a început de la 1 ianuarie 2022.
10. Pentru entitatile încadrate în categoria mari contribuabili la 1 ianuarie
2022, care nu au făcut parte din această categorie în anul 2021, obligația de
depunere a Declarației informative D406 a început de la 1 iulie 2022.
Informațiile detaliate referitoare la datele de la care categoriile de entitati sunt

obligate să depună Declarația informativă D406 (SAF-T), precum și categoriile de
entitati exceptate de la depunerea fișierului se publică pe site-ul ANAF prin intermediul
„Ghidului contribuabilului pentru pregătirea și depunerea Declarației informative D406
- Fișierul standard de control fiscal (SAF-T)“.
---------------------------------------------------------------------
8. Utilizarea POS-urilor – plafon de 50.000 lei
Persoanele juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul și cu

ridicata, așa cum acestea sunt definite de OG 99/2000 privind comercializarea
produselor și serviciilor de piață, precum și cele care desfășoară activități de prestări de
servicii, care realizează în cursul unui an încasări în numerar cu o valoare mai mare
de 50.000 lei, au OBLIGATIA să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit
sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de
acceptare. Atentie! Este vorba de incasarile in numerar, nu de cifra de afaceri a
societatii!
Se consideră prestare de servicii orice operațiune care nu constituie livrare de
bunuri.
Obligația de acceptare a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin
intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, apare
începând cu trimestrul următor celui în care încasările în numerar din cursul anului
respectiv au depășit pragul de 50.000 lei.
În cazul în care, timp de 2 ani consecutivi, pragul de 50.000 lei nu a fost depășit,
entitățile NU mai au obligația de acceptare a cardurilor de debit, de credit sau preplătite,
prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, dar pot
opta pentru continuarea acceptării acestor instrumente de plată.
---------------------------------------------------------------------
88
9. Suspendarea depunerii Declaratiilor 392A, 392B si 393
Conform OUG 168/2022 privind unele măsuri fiscal bugetare, prorogarea unor
termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicata
in MOf nr 1.186 din 9 decembrie 2022, pana la 31 decembrie 2023, se suspenda
obligatia depunerii declaratiilor informative 392A (depusa de entitatile inregistrate in
scopuri de TVA, cu cifra de afaceri < 300.000 lei), 392B (depusa de entitatile
neinregistrate in scopuri de TVA, cu cifra de afaceri < 300.000 lei) si 393 (depusa de
entitatile inregistrate in scopuri de TVA care presteaza servicii de transport
international de persoane).
Anterior, OG 6/2020, publicata in MOf nr 72 din 31 ianuarie 2020 prevedea
suspendarea depunerii acestor declaratii pana la 31 decembrie 2022.
---------------------------------------------------------------------
10. Cheltuieli aferente unităţilor de educaţie timpurie
Conform cadrului legal in vigoare, unităţile în care se oferă servicii de educaţie

timpurie antepreşcolară sunt creşele sau grădiniţa sau centrul de zi, în situaţia în care
se înfiinţează grupe de educaţie antepreşcolară în aceste unităţi.
Legea 239/2020 pentru modificarea şi completarea Legii 227/2015 privind
Codul fiscal, publicata in MOf nr 1.041 din 6 noiembrie 2020 a introdus in categoria
cheltuielilor nedeductibile cheltuielile privind funcţionarea unităţilor de educaţie
timpurie aflate în administrarea contribuabilului sau sumele achitate de entitate
pentru plasarea copiilor angajaţilor în unităţi de educaţie timpurie aflate în unităţi care
oferă servicii de educaţie timpurie.
Pe de alta parte, conform acestei legi, entitatile platitoare de impozit pe profit care
efectuează cheltuieli cu educaţia timpurie ar fi trebuit sa scada din impozitul pe profit
datorat cheltuielile cu educaţia timpurie, dar nu mai mult de 1.500 lei/lună
pentru fiecare copil. În cazul în care suma depăşea impozitul pe profit datorat,
diferenţa ar fi trebuit scăzută, în ordine, din impozitul pe salarii reţinut de contribuabil
pentru angajaţi, din TVA datorată sau din accizele datorate la bugetul de stat.
O alta facilitate introdusa prin Legea 239/2020 a constat in faptul ca sumele
plătite de angajatori pentru educația timpurie a copiilor angajaților erau considerate
venituri neimpozabile din perspectiva impozitului pe venit si a contributiilor sociale
pentru salariati.
Insa, începând cu 1 aprilie 2021 și până la 31 decembrie 2021 inclusiv, OUG
19/2021 a suspendat aceste masuri. Astfel, facilitatile de mai sus au putut fi aplicate
doar in perioada noiembrie 2020 – martie 2021.
In mod normal, incepand cu 1 ianuarie 2022, prevederile de mai sus ar fi trebuit
sa intre din nou in vigoare insa, OUG 130/2021 a suspendat aplicarea lor până la 31
decembrie 2022 inclusiv.
NOU!!!
OUG 168/2022 privind unele măsuri fiscal bugetare, publicata in MOf nr 1.186
din 9 decembrie 2022 prevede ca aplicarea acestor facilitati se suspendă începând cu
1 ianuarie 2023 și până la 31 decembrie 2023 inclusiv.
89
Pe perioada suspendării, cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a
creșelor și grădinițelor aflate în administrarea contribuabililor sunt considerate
cheltuieli cu deductibilitate limitată de natura cheltuielilor sociale și intră sub
incidența limitei de 5% aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului.
Precizam ca, in cazul microintreprinderilor, aceste masuri NU SE APLICA.
---------------------------------------------------------------------
11. Accesul salariatilor la REVISAL (Legea 144/2022)
In MOf nr 502 din 23 mai 2022 a fost publicata Legea 144/2022 pentru
modificarea și completarea art 34 din Legea 53/2003 - Codul muncii.
Astfel, Registrul general de evidență a salariaților se completează și se transmite
catre ITM în ordinea angajării și cuprinde:
- elementele de identificare ale tuturor salariaților;
- data angajării;
- funcția/ocupația conform specificației Clasificării ocupațiilor din România;
- nivelul și specialitatea studiilor absolvite (NOU);
- tipul contractului individual de muncă;
- salariul, sporurile și cuantumul acestora;
- perioada și cauzele de suspendare a contractului individual de muncă;
- perioada detașării și data încetării contractului individual de muncă.
NOU!
Odata cu Legea 144/2022, REVISAL ar trebui sa devina accesibil online pentru
salariați/foști salariați, în privința datelor care îi privesc. Dreptul de acces se limitează
la vizualizarea, descărcarea și tipărirea acestor date, precum și la generarea online și
descărcarea unui extras din registru care sa reprezinta si o dovada a vechimii în muncă
și/sau în specialitate.
Metodologia de întocmire a REVISAL, înregistrările care se efectuează, condițiile
privind accesul online al salariaților sau al foștilor salariați la datele din registru, inclusiv
condițiile privind dovada vechimii în muncă și/sau în specialitate, precum și orice alte
elemente în legătură cu întocmirea acestora ar fi trebuit stabilite prin HG in termen de
60 de zile de la data intrării în vigoare a Legii 144/2022, cu respectarea prevederilor
legale privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR).
Cu o oarecare intarziere, in MOf nr 937 din 26 septembrie 2022 a fost publicata

HG 1.164/2022 privind aprobarea Procedurii de acces online al salariaţilor sau foştilor
salariaţi la datele din REVISAL, a modalităţii de generare şi descărcare a extrasului,
precum şi a condiţiilor în care prin extras se poate dovedi vechimea în muncă şi/sau
specialitate, care intră în vigoare la data de 31 decembrie 2024!!!
Insa, incepand cu 26 septembrie 2022 si până la data achiziţionării noului sistem
informatic care va permite salariaţilor/foştilor salariaţi accesul online la datele din
REVISAL, inspectoratele teritoriale de muncă au obligaţia să elibereze la solicitarea
scrisă a acestora un extras din registru în termen de cel mult 15 zile de la data
înregistrării solicitării, document pentru care vor percepe un tarif de 20 lei.
90
Procedura de acces online al salariaţilor la datele din REVISAL
În vederea asigurării accesului online la REVISAL, salariatul sau fostul salariat se
poate prezenta pentru obţinerea numelui de utilizator şi a parolei la:
- sediul ITM în a cărui rază teritorială angajatorul îşi are sediul sau domiciliul;
- sediul ITM în a cărui rază teritorială salariatul/fostul salariat are domiciliul,
daca sediul angajatorului a fost/se află în altă localitate decât localitatea de
domiciliu a salariatului/fostului salariat.
Salariaţii/foştii salariaţi care deţin semnătura electronică calificată se pot adresa
ITM prin e-mail, utilizând această semnătură, în vederea obţinerii numelui de utilizator
şi a parolei.
Obţinerea numelui de utilizator şi a parolei se face în baza prezentării

următoarelor documente:
- solicitare scrisă pentru eliberarea numelui de utilizator şi a parolei, conform
modelului din HG 1.164/2022;
- cartea de identitate, în original sau scanată, pentru cei care solicita datele prin
e-mail, cu certificat digital;
- procură specială, pentru cererile formulate de persoana împuternicită, în
original sau duplicat de pe actul original.
Accesul la propriile date din REVISAL, cu privire la activitatea desfăşurată în baza

contractelor individuale de muncă se limitează la vizualizarea, descărcarea şi tipărirea
acestor date, precum şi la generarea online şi descărcarea unui extras din registru.
Vechimea în muncă sau în specialitate poate fi dovedită cu extrasul generat online
din REVISAL asumat de angajator prin semnătură olografă sau, după caz, semnătură
electronică calificată, care atestă activitatea desfăşurată, durata activităţii, salariul,
vechimea în muncă şi în specialitate, conform documentelor deţinute de angajator.
---------------------------------------------------------------------
12. Pastrarea statelor de salarii (Legea 195/2022)
Conform Legii contabilitatii 82/1991, registrele de contabilitate obligatorii

(Registrul-jurnal, Registrul-inventar și Cartea mare) și documentele justificative care
stau la baza înregistrărilor în contabilitatea financiară se păstrează în arhiva timp de
10 ani, cu începere de la data încheierii exercițiului financiar în cursul căruia au fost
întocmite, cu excepția statelor de salarii, care se păstrează timp de 50 de ani.
Prin excepție, OMFP 2634/2015 prevede registrele de contabilitate și
documentele justificative care se păstrează timp de 5 ani (NIR, bon de consum, chitante,
dispozitii de plata/incasare, ordine de deplasare, decont de cheltuieli etc.).
NOU!!!
Conform Legii 195/2022 pentru completarea art. 25 din Legea contabilității nr.
82/1991, publicata in MOf nr 668 din 4 iulie 2022, incepând cu 1 ianuarie 2023, statele
de salarii pentru care angajatorul are o declarație informativă privind impozitul reținut
la sursă, pe beneficiari de venit sau pentru care angajatorul are obligația legală de a
depune Declarația 112, se păstrează timp de 5 ani.
---------------------------------------------------------------------
91
13. Praguri valorice INTRASTAT 2023
Baza legala:
- Ordinul INS 1.493/2022 privind pragurile valorice Intrastat pentru colectarea
informațiilor statistice de comerț intra-UE cu bunuri în anul 2023, publicat in MOf
nr 1.044 din 28 octombrie 2022;
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
In MOf nr 1.044 din 28 octombrie 2022 a fost publicat Ordinul Institutului

National de Statistica 1.493/2022 privind pragurile valorice Intrastat pentru anul
2023.
Astfel, spre deosebire de ultimii 6 ani cand plafonul pentru ambele tipuri de
operatiuni a fost de 900.000 lei, in anul 2023 pragurile valorice sunt:
- 1.000.000 lei pentru expedieri intra-UE de bunuri; și
- 1.000.000 lei pentru introduceri intra-UE de bunuri.
Pentru anul 2023, normele de completare a Declarației statistice Intrastat au fost
adoptate prin Ordinul INS 1.623/2022, publicat in MOf nr 1.265 din 29 decembrie
2022.
Entitatile care în anul 2022 au efectuat schimburi de bunuri cu statele membre

UE a căror valoare anuală, separat pentru cele două fluxuri, expedieri și, respectiv,
introduceri de bunuri, depășește valoarea pragurilor Intrastat de mai sus trebuie să
completeze și să transmită la INS declarații statistice Intrastat începând cu luna
ianuarie 2023.
În cursul anului 2023 pot deveni furnizori de date Intrastat și alte entitati care
realizează schimburi intra-UE de bunuri a căror valoare cumulată de la începutul anului
depășește pragurile Intrastat pentru anul 2023.
Aceste entitati trebuie să completeze și să transmită declarații statistice Intrastat
începând din luna în care valoarea cumulată de la începutul anului 2023 a expedierilor
și/sau a introducerilor intra-UE de bunuri depășește pragurile Intrastat, separat pentru
cele două fluxuri, expedieri și, respectiv, introduceri de bunuri.
De asemenea, aceste entitati vor avea obligatia ca si in anul 2024 sa depuna
declaratiile statistice aferente categoriei de operatiuni la care plafonul a fost depasit.
Exemplu:
Daca in perioada ianuarie-martie 2023 s-a depasit plafonul de 1.000.000 lei
pentru livrari intracomunitare de bunuri, incepand cu luna martie 2023, entitatea va
depune lunar Declaratia statistica pentru expedieri de bunuri, atat in anul 2023, cat si
in anul 2024 (daca nu se majoreaza plafonul pentru anul 2024).
Chiar daca intr-o luna din acest interval nu ar mai efectua livrari
intracomunitare de bunuri, entitatea va avea obligatia de a depune Declaratia
Intrastat „pe zero” pe acea luna.
92
Obligațiile în sistemul Intrastat se stabilesc de către INS pe baza declarațiilor
statistice Intrastat din anul precedent și a informațiilor din Deconturile de TVA 300 și
Declarațiile recapitulative 390 furnizate de Ministerul Finanțelor.
Nu uitati:
- obligaţia de raportare pentru sistemul Intrastat intervine în luna în care valoarea
cumulată de la începutul anului de referinţă a schimburilor intracomunitare de
bunuri depăşeşte nivelul pragurilor valorice Intrastat, separat pe cele două
fluxuri. De exemplu, daca in mai 2023 depasiti plafonul pentru achizitii de bunuri
de 1.000.000 lei, veti intocmi Declaratia statistica incepand cu luna mai 2023
inclusiv;
- in Declaratia statistica trebuie sa raportati STRICT intrarile si iesirile
intracomunitare de bunuri. De exemplu, daca aveti o factura de bunuri de la un
furnizor din Germania emisa in martie 2023, iar bunurile intra in tara si le
receptionati in 13 aprilie 2023, veti raporta aceasta achizitie in Declaratia
aferenta lunii aprilie 2023, chiar daca factura primita de la furnizori o includeti in
Declaratia recapitulativa 390 aferenta lunii martie 2023;
- daca achizitionati bunuri din tari non-UE, acestea nu fac obiectul raportarii
statistice Intrastat si nici NU trebuie sa le includeti in calculul plafonului de
1.000.000 lei;
- termenul limită de transmitere a datelor Intrastat îl reprezintă întotdeauna data
de 15 a lunii următoare celei de referinţă, chiar daca aceasta data este in zi
nelucratoare/week-end.
ATENTIE:
Conform Legii 422/2006 privind organizarea şi funcţionarea sistemului statistic
de comerţ internaţional cu bunuri, constituie contravenţii următoarele fapte săvârşite
de către furnizorii de informaţii statistice Intrastat:
- refuzul transmiterii datelor statistice solicitate;
- intârzieri în transmiterea datelor;
- comunicarea de date incorecte şi incomplete;
- refuzul de a prezenta persoanelor autorizate de către conducerea INS
documentele şi evidenţele necesare verificării datelor;
- neaplicarea măsurilor dispuse de către INS prin atenţionări sau procese
verbale de constatare a contravenţiei.
Contravenţiile prevăzute mai sus se aplică persoanelor juridice şi se sancţionează
cu amendă de la 7.500 Lei la 15.000 Lei.
---------------------------------------------------------------------
14. Impozitarea castigurilor din transferul titlurilor de valoare - 2023
modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, lege care intra în
vigoare la data de 1 ianuarie 2023. Pe scurt, putem afirma ca investitorii individuali
care tranzactioneaza titluri la Bursa vor beneficia de reducerea impozitului pentru
aceste operatiuni.
93
Pana la 31.12.2022, câștigul net anual/pierderea netă anuală din transferul
titlurilor de valoare se determină de către contribuabil, pe baza Declarației unice,
acestia avand obligatia stabilirii impozitului pe venit de 10% din castigul rezultat si
de a-l achita pana la data de 25 mai a anului urmator celui in care castigul a fost obtinut.
NOU:
Incepand cu 01.01.2023, in cazul tranzactiilor cu titluri de valoare realizate prin
intermediari, societăți de administrare a investițiilor, societăți de investiții
autoadministrate, administratori de fonduri de investiții alternative, rezidenți fiscali
români sau nerezidenți care au în România un sediu permanent ce are calitatea de
intermediar, atât pentru veniturile obținute din România, cât și pentru cele obținute din
străinătate, impozitul pe venit se retine la sursa.
Aceste entitati au obligatia sa transmita către fiecare contribuabil informațiile
privind totalul câștigurilor/pierderilor și a impozitului calculat și reținut la sursă, în
formă scrisă sau prin mijloace electronice, pentru tranzacțiile efectuate în cursul anului
fiscal, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul anterior si
sa depuna Declaratia 205 aferenta.
Pentru tranzacțiile care nu se realizează prin intermediul acestor entități,
beneficiarii veniturilor au obligatia declarării veniturilor prin Declarația unică si
suporta un impozit pe venit de 10% din castigul obtinut.
Conform Codului fiscal, câștigul/pierderea din transferul titlurilor de valoare

reprezintă diferența pozitivă/negativă realizată între prețul de vânzare și valoarea lor
fiscală, pe tipuri de titluri de valori, care include costurile aferente tranzacției.
Veniturile sub forma câștigurilor din transferul titlurilor de valoare, se impun
prin reținere la sursă astfel:
- prin aplicarea unei cote de 1% asupra fiecărui câștig din transferul titlurilor de
valoare care au fost dobândite și înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de
zile, inclusiv, de la data dobândirii;
- prin aplicarea unei cote de 3% asupra fiecărui câștig din transferul titlurilor de
valoare care au fost dobândite și înstrăinate într-o perioadă mai mică de 365 de
zile de la data dobândirii.
Valoarea fiscală se determină prin aplicarea metodei prețului mediu ponderat,
cuprinzând și costurile aferente transferului, pe fiecare simbol, indiferent de perioada
de deținere.
Calcularea și reținerea la sursă a impozitului pe venit se efectueaza la fiecare
transfer si se declară și se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei în care a fost reținut și reprezinta impozit final.
Pierderile obținute din transferul titlurilor de valoare efectuate prin
intermediari si celelalte entitati prezentate NU se reportează și nu se compensează,
acestea reprezentând pierderi definitive ale contribuabilului.
Determinarea impozitului pe venit în cazul transferului titlurilor de valoare

Pentru anul fiscal 1 ianuarie 2022-31 decembrie 2022:
- pentru câștigurile/pierderile aferente perioadei, obligațiile fiscale sunt cele în
vigoare la data realizării câștigului/înregistrării pierderii;
94
- pierderea netă obținută din transferul titlurilor de valoare care nu a fost
efectuat prin intermediari, aferentă anului fiscal 2022, se reportează și se
compensează, potrivit regulilor de reportare.
In cazul transferului titlurilor de valoare efectuate prin intemediari, dobândite
anterior datei de 1 ianuarie 2023, impozitul se calculează astfel:
- prin aplicarea cotei de 3% asupra câștigului realizat începând cu 1 ianuarie
2023, pentru cele deținute o perioadă mai mică de 365 de zile de la data
dobândirii;
- prin aplicarea cotei de 1% asupra câștigului realizat începând cu 1 ianuarie
2023, pentru cele deținute o perioadă mai mare de 365 de zile, de la data
dobândirii.
Pierderile obținute și necompensate până la 1 ianuarie 2023 din transferul
titlurilor de valoare efectuate prin intermediari NU se reportează, acestea reprezentând
pierderi definitive ale contribuabilului indiferent de data la care au fost înregistrate.
---------------------------------------------------------------------
15. Modificarea tratamentului privind diurna (Legea 72/2022)
In MOf nr 315 din 31 martie 2022 a fost publicata Legea 72/2022 prin care,
incepand cu veniturile lunii MAI 2022, au fost introduse noi reguli privind impozitarea
indemnizatiei de delegare (diurnei).
Aspecte generale privind diurna

In esenta, diurna poate sa fie interna sau externa. Aceasta se ofera personalului
trimis in tara sau in strainatate pentru a indeplini anumite sarcini de serviciu pe o
perioada determinata de timp.
Pentru deplasarile in tara, într-o localitate situată la o distanță mai mare de 5 km
de localitatea în care își are locul permanent de muncă, persoana delegată (salariat sau
administrator) beneficiază de o indemnizație de delegare (diurna), indiferent de funcția
pe care o îndeplinește.
Diurna se acorda fără prezentarea de documente justificative, scopul ei fiind
acoperirea cheltuielilor de hrană, a celor mărunte uzuale, precum și a costului
transportului în interiorul localității în care își desfășoară activitatea angajatul/
administratorul.
In ceea ce priveste cheltuielile de cazare, in mediul privat, persoanele delegate
se pot caza la orice unitate turistica, fie ea de 3 stele sau de 5 stele, atat timp cat prezinta
documente justificative (factura de la hotel/pensiune) si pot dovedi apoi ca deplasarea
a fost efectuata in scopul activitatii economice.
Este necesar ca de fiecare data cand acordati diurna unui salariat sau
administratorului pentru o deplasare efectuata, sa intocmiti un Ordin de deplasare,
document care se poate achizitiona din librarii sau se poate descarca de pe Internet, in
care veti scrie:
- scopul deplasarii;
- ziua si ora plecarii si ziua si ora intoarcerii;
- suma acordata ca diurna;
- facturile si bonurile care au fost procurate pe durata deplasarii.
95
Reguli pentru deplasarile in tara
Pentru delegarea cu o durată de o singură zi, precum și pentru ultima zi, în cazul
delegării dispuse pentru o perioadă mai lungă de o zi, indemnizația de delegare se
acordă numai dacă durata delegării este de cel puțin 12 ore.
Numărul zilelor calendaristice în care persoana se află în delegare se calculează
de la data și ora plecării până la data și ora înapoierii mijlocului de transport din și în
localitatea unde își are locul permanent de muncă, considerându-se fiecare 24 de ore
câte o zi de delegare.
Reguli pentru deplasarile in strainatate

Conform HG 518/1995, perioada pentru care se acordă diurna în valută se
determină în funcție de mijlocul de transport folosit, avându-se în vedere:
- momentul decolării avionului, la plecarea în străinătate, și momentul aterizării
avionului, la sosirea în țară;
- momentul trecerii cu trenul sau cu mijloacele auto prin punctele de trecere a
frontierei, atât la plecarea în străinătate, cât și la înapoierea în țară.
Pentru fracțiunile de timp care nu însumează 24 de ore, diurna se acordă astfel:

- 50% până la 12 ore; și
- 100% pentru perioada care depășește 12 ore.
Regimul fiscal aplicabil indemnizatiei de delegare

Conform art 76, alin 2 din Codul fiscal, sunt considerate asimilate salariilor
indemnizaţia de delegare, indemnizaţia de detaşare, inclusiv indemnizaţia specifică
detaşării transnaţionale, prestaţiile suplimentare primite de lucrătorii mobili, precum şi
orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea
cheltuielilor de transport şi cazare, primite de salariaţi pe perioada desfăşurării
activităţii în altă localitate, în ţară sau în străinătate, în interesul serviciului, pentru
partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit astfel:
- în țară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizație, prin HG 714/2018 (20 lei
x 2,5 = 50 lei/zi), insa în limita a 3 salarii de bază aferente locului de muncă
ocupat;
- în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă, prin HG 518/1995
(variaza de la tara la tara), insa în limita a 3 salarii de bază aferente locului de
muncă ocupat.
Plafonul aferent valorii a 3 salarii de bază se calculează prin raportarea celor 3

salarii la numărul de zile lucrătoare din luna respectivă, iar rezultatul se multiplică cu
numărul de zile din perioada de delegare/detașare/desfășurare a activității în altă
localitate, în țară sau în străinătate.
96
Aceste reguli sunt aplicabile si:
- administratorilor stabiliți potrivit actului constitutiv, contractului de
administrare/mandat;
- directorilor care își desfășoară activitatea în baza contractului de mandat;
- membrilor directoratului de la societățile administrate în sistem dualist și ai
consiliului de supraveghere; și
- managerilor, în baza contractului de management.
Pentru sumele care depasesc plafonul de 3 salarii de bază aferente locului de

muncă ocupat se datoreaza atat impozit pe venit, cat si CAS si CASS.
Exempul 1:
In luna noiembrie 2022, un angajat care are salariul de baza de 3.000 de lei este
trimis 3 zile in deplasare la Brasov, diurna fiind de 70 lei/zi.
Diurna este considerata venit salarial?
In primul rand, pentru a nu se considera venit salarial, diurna pentru

deplasarile in tara nu trebuie sa depaseasca limita de 50 lei/zi, regula care in exemplul
dat nu se respecta, din moment ce diurna este de 70 lei/zi. Se constata depasirea
limitei cu 20 de lei pe zi.
In acest caz, suma de 60 de lei (20 lei x 3 zile) reprezinta venit asimilat salariilor,
ceea ce inseamna ca va fi introdusa in Statul de salarii si se datoreaza impozit pe venit
si contributii sociale, dupa caz, catre bugetul de stat.
Bineinteles ca daca aceasta persoana este salariata a unei entitati din domeniul
constructiilor, pe aceasta suma se va datora doar CAS de 21,25%.
Plafon diurna = 3.000 lei x 3 luni / 21 zile lucratoare x 3 zile = 1.286 lei
Diurna acordata = 70 lei x 3 zile = 210 lei
Chiar daca diurna acordata de 210 lei se incadreaza in plafonul calculat conform
Legii 72/2022 de 1.286 lei, faptul ca s-a depasit limita zilnica de 50 de lei, stabilita prin
HG 714/2008, duce la incadrarea sumei de 60 de lei ca venit salarial.
Exemplul 2:
In luna noiembrie 2022, un angajat care are salariul de baza de 3.000 de lei este
trimis 3 zile in deplasare la Brasov, diurna fiind de 50 lei/zi.
Diurna acordata = 50 lei x 3 zile = 150 lei
Diurna acordata nu a depasit limita zilnica de 50 de lei, stabilita prin HG

714/2008 si nici plafonul de 1.286 lei, calculat conform Legii 72/2022.
Astfel, diurna de 150 de lei NU reprezinta venit salarial.
97
Exemplul 3:
Un angajat are salariul de baza de 2.600 de lei si in luna noiembrie 2022 a fost
trimis pentru 20 de zile in delegatie la Barcelona (1 euro = 4,9417 lei), diurna zilnica
fiind de 85 euro.
Diurna acordata = 85 euro/zi

Plafon diurna conform HG 518/1995 = 35 euro x 2,5 euro = 87,5 euro/zi
In prima faza, tinand cont ca nivelul zilnic de 85 de euro se incadreaza in limita
de 87,5 euro (2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă in Spania, prin HG 518/1995),
indeplinim prima conditie din Codul fiscal pentru a nu fi venit salarial si trebuie sa
verificam si cea de-a doua conditie.
Diurna acordata = 85 euro x 20 zile x 4,9417 lei/euro = 8.401 lei

Astfel, suma de 972 lei (8.401 lei – 7.429 lei) va fi considerata venit salarial in
luna noiembrie 2022 si se vor datora impozitul pe venit si contributiile sociale
aferente, dupa caz.
Exemplul 4:
Un angajat are salariul de baza de 4.000 de lei si in luna noiembrie 2022 a fost
trimis pentru 10 de zile in delegatie la Barcelona (1 euro = 4,9417 lei), diurna zilnica
fiind de 85 euro.
Diurna acordata = 85 euro/zi

Plafon diurna conf HG 518/1995 = 35 euro x 2,5 euro = 87,5 euro/zi
In prima faza, tinand cont ca nivelul zilnic de 85 de euro se incadreaza in limita
de 87,5 euro (2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă in Spania, prin HG 518/1995),
indeplinim prima conditie din Codul fiscal pentru a nu fi venit salarial si trebuie sa
verificam si cea de-a doua conditie.
Diurna acordata = 85 euro x 10 zile x 4,9417 lei/euro = 4.200 lei

Astfel, diurna acordata de 4.200 lei NU reprezinta venit salarial.
Concluzii:
- in cazul deplasarilor in tara, in cazul angajatilor incadrati cu norma intreaga, nu
exista riscul depasirii plafonului de 3 salarii de incadrare introdus de Legea
72/2022, tinand cont ca diurna maxima neimpozabila care poate fi acordata este
de 50 lei/zi, iar salariul minim pe economie in anul 2022 este de 2.550 lei;
- in cazul deplasarilor in strainatate, nu mai este suficient sa va incadrati in plafonul
de 2,5 ori diurna stabilita prin HG 518/1995. Asa cum ati vazut in exemplul 3 de
mai sus, in functie de numarul de zile aferent deplasarii si de salariul de baza
al angajatului, o parte din diurna poate fi totusi considerata venit salarial, in urma
aplicarii formulei introduse de Legea 72/2022.
98
Procedura anulare obligatii fiscale recalificare sume ca diurna
Legea 72/2022 prevede si anularea diferențelor de obligații fiscale principale și
accesorii, stabilite de organul fiscal, ca urmare a calificării ulterioare a sumelor
reprezentând indemnizații sau orice alte sume de aceeași natură, primite pe perioada
delegării, detașării sau desfășurării activității pe teritoriul altei țări, de către angajați ai
angajatorilor români care și-au desfășurat activitate pe teritoriul altei țări, aferente
perioadelor fiscale cuprinse între 1 iulie 2015 și data intrării în vigoare a Legii 72/2022.
In cazul platii acestor sume de catre contribuabili, ele urmeaza a fi restituite, insa
la cererea entitatilor, termenul de prescripție a dreptului de a cere restituirea sumelor
începand să curgă de la data intrării în vigoare a Legii 72/2022.
Procedura de aplicare a acestor prevederi a fost adoptata prin OPANAF
1.000/2022 privind aprobarea procedurilor de anulare a obligațiilor fiscale ce fac
obiectul prevederilor art. I din Legea 72/2022, publicat in MOf nr. 517 din 26 mai 2022.
---------------------------------------------------------------------
16. Contributia pentru persoanele cu handicap neincadrate
In MOf nr 1.020 din 20 octombrie 2022 a fost publicat Ordinul 1.001/2022 emis
de Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilitati prin
care au fost aprobate Instrucțiunile pentru aplicarea art. 78 din Legea
448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
Conform art 78 din Legea 448/2006, persoanele cu handicap pot fi încadrate în
muncă conform pregătirii lor profesionale și capacității de muncă, atestate prin
certificatul de încadrare în grad de handicap. Pentru integrarea acestora în muncă,
angajatorii asigură accesul lor la ocuparea unui loc de muncă adaptat, în conformitate
cu potențialul funcțional și capacitatea de adaptare a acestora.
Autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au
cel puțin 50 de angajați, au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent
de cel puțin 4% din numărul total de angajați. Entitatile care nu angajează persoane cu
handicap în condițiile de mai sus, pot opta pentru una dintre următoarele obligații:
a) să plătească, lunar, către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază
minim brut pe țară înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat
persoane cu handicap;
b) să plătească, lunar, către bugetul de stat o sumă reprezentând echivalentul a
minimum 50% din salariul de bază minim brut pe țară înmulțit cu numărul de
locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, iar cu suma
reprezentând diferența până la nivelul sumei prevăzute la lit. a) să achiziționeze,
pe bază de parteneriat, produse și/sau servicii realizate prin activitatea proprie a
persoanelor cu handicap angajate în unități protejate autorizate.
Instructiuni pentru aplicarea prevederilor din Legea 448/2006

Angajatul este salariatul cu normă întreagă. Pentru salariații cu normă întreagă,
durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână,
iar in cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani, durata timpului de muncă este de 6 ore
pe zi și de 30 de ore pe săptămână.
99
Salariații angajați cu fracțiune de normă sunt incluși în numărul total de angajați
proporțional cu timpul efectiv lucrat conform prevederilor contractului individual de
muncă.
Procentul de 4% din numărul total de angajați se determină ca medie aritmetică

rezultată din suma efectivelor zilnice de salariați din luna respectivă, inclusiv zilele de
repaus săptămânal, zilele de sărbători legale și alte zile în care nu se lucrează, împărțită
la numărul total de zile calendaristice.
În efectivele zilnice nu se includ salariatii:
- aflați în concediu fără plată;
- aflați în grevă;
- detașați la lucru în străinătate; și
- ale căror contracte individuale de muncă sunt suspendate.
Pentru fiecare zi de repaus săptămânal sau de sărbătoare legală se iau în calcul
efectivele de salariați din ziua lucrătoare precedentă, cu excepția persoanelor al căror
contract individual de muncă a încetat în acea zi.
Este important de precizat ca procentul de 4% rezultat este un număr care
are o valoare zecimală din două cifre. Nu trebuie sa rotunijiti numarul rezultat.
Procentul de 4% rezultat se înmulțește cu salariul de bază minim brut pe țară sau
cu 50% din salariul minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se plătește, în
funcție de opțiunea angajatorului.
Sumele rezultate reprezintă obligații de plată la bugetul de stat si se
raporteaza prin Declaratia 100 aferenta lunii respective si nu prin Declaratia 112.
Achiziționarea de produse și/sau servicii realizate prin activitatea proprie a

persoanelor cu handicap angajate în unități protejate autorizate se realizează pe baza
unui acord de parteneriat, iar plata poate fi parțială.
În situația în care entitatea achiziționează, parțial, produse și/sau servicii
realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unități protejate
autorizate, în sumă mai mică decât suma datorată bugetului de stat, acesta datorează
bugetului de stat diferența de sumă.
În situația în care entitatea achiziționează produse și/sau servicii în sumă mai
mare decât suma datorată bugetului de stat în luna respectivă, entitatea datoreaza
doar acea limita minima de 50% din salariul de bază minim brut pe țară înmulțit cu
numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, iar diferența în
plus se reportează în luna următoare, în sensul diminuării obligației de plată.
---------------------------------------------------------------------
17. Vechime in munca pentru PFA (Legea 125/2022)
completarea OUG 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către PFA, II
si IF.
Conform OUG 44/2008, persoana fizică ce desfășoară activități economice ca
PFA este asigurată în sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și are
dreptul de a fi asigurată în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
100
Legea 125/2022 prevede ca perioada în care o PFA desfășoară activități
economice în baza OUG 44/2008 constituie vechime în specialitate, cu îndeplinirea
următoarelor condiții:
a) activitatea economică pe care o desfășoară a produs venituri nete în anul supus
recunoașterii vechimii a căror valoare este cel puțin egală cu nivelul a 12 salarii
minime pe economie din anul respectiv;
b) este înregistrată la registrul comerțului cu un singur cod CAEN de activitate sau
cu codul CAEN principal de activitate pentru care se dorește recunoașterea
vechimii.
Vechimea în muncă și vechimea în specialitate este considerată perioada în care

PFA a desfășurat activitate economică și a achitat contribuțiile, taxele și impozitele
legale, nefiind luată în considerare perioada în care PFA nu a avut activitate generatoare
de venit sau a avut activitatea suspendată.
---------------------------------------------------------------------
18. Stabilirea venitului impozabil lunar din pensii
Conform art 100, alin (1) din Codul fiscal, venitul impozabil lunar din pensii se
stabilește prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000
lei și, daca este cazul, a CASS.
Incepand cu veniturile din pensii aferente lunii ianuarie 2022, baza lunară de
calcul al CASS o reprezintă partea care depășește plafonul lunar de 4.000 lei, pentru
fiecare drept de pensie. Astfel, sunt exceptati de la plata CASS pensionarii pentru
veniturile din pensii de până la suma de 4.000 lei lunar inclusiv.
Exemplu:
Popescu Rares are un venit brut lunar din pensie de 7.000 lei.
Stabiliti venitul net din pensii care i se cuvine acestuia.
Baza de calcul CASS = 7.000 lei – 4.000 lei = 3.000 lei

CASS = 3.000 lei x 10% = 300 lei
Venit impozabil = 7.000 lei – 2.000 lei – 300 lei = 4.700 lei
Impozit pe venit = 4.700 lei x 10% = 470 lei
VENIT NET PENSIE = 7.000 lei – 470 lei – 300 lei = 6.330 lei
De asemenea, persoanele fizice care obțin din străinătate venituri din pensii
pentru care se datorează CASS au obligația să depună Declarația unica 212, cu
respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale,
precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este
parte.
NOU:
Conform Legii 309/2022 pentru modificarea Legii 227/2015 privind Codul
fiscal, publicata in MOf nr 1.109 din 17 noiembrie 2022, care intra in vigoare insa de la
1 ianuarie 2024, drepturile primite în conformitate cu Legea 411/2004 privind
101
fondurile de pensii administrate privat, Legea 204/2006 privind pensiile facultative și
Legea 1/2020 privind pensiile ocupaționale, reprezintă venituri din pensii.
Pentru sumele primite ca plată unică de către participanții la fondurile de pensii

administrate privat și moștenitorii legali ai acestora, venitul impozabil este constituit
din sumele care depășesc contribuțiile nete ale participanților la care fiecare fond
de pensii acordă un singur plafon de venit neimpozabil, conform art 100, alin (1) din
Codul fiscal.
Pentru sumele primite ca plăți eșalonate în rate de către participanții la
fondurile de pensii administrate privat și moștenitorii legali ai acestora, venitul
impozabil este constituit din sumele care depășesc contribuțiile nete ale participanților,
la care se aplică plafonul de venit neimpozabil pentru fiecare rată lunară de la fiecare
fond de pensii.
Pentru sumele primite ca plată unică de către participanții la fondurile de pensii

facultative și/sau fondurile de pensii ocupaționale și moștenitorii legali ai acestora,
venitul impozabil este constituit din sumele care depășesc contribuțiile nete ale
participanților, la care fiecare fond de pensii acordă un singur plafon de venit
neimpozabil stabilit conform art 100, alin (1) din Codul fiscal.
Pentru sumele primite ca plăți eșalonate în rate de către participanții la
fondurile de pensii facultative și/sau ocupaționale, precum și moștenitorii legali ai
acestora, venitul impozabil este constituit din sumele care depășesc contribuțiile nete
ale participanților, la care se aplică plafonul de venit neimpozabil pentru fiecare rată
lunară de la fiecare fond de pensii.
---------------------------------------------------------------------
19. Majorarea valorii tichetelor culturale (OMF 2.061/2022)
In MOf nr 599 din 13 iulie 2018 a fost publicata Legea 165/2018 privind
acordarea biletelor de valoare prin care practic s-a unificat legislatia cu privire la
tichetele de masă, tichetele cadou, voucherele de vacanţă, tichetele culturale şi tichetele
de creşă, lege care a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2019.
Tichetele culturale sunt bilete de valoare acordate angajaţilor, lunar sau

ocazional, pentru achitarea contravalorii de bunuri şi servicii culturale care pot fi:
- abonamente sau bilete la spectacole, concerte, proiecţii cinematografice,
muzee, festivaluri, târguri şi expoziţii, permanente sau itinerante, parcuri
tematice, inclusiv cele destinate copiilor;
- cărţi, manuale şcolare, albume muzicale, filme, în orice format.
Conform Legii 165/2018 adoptata in forma initiala, nivelul maxim al sumelor

acordate sub forma tichetelor culturale nu putea depăşi suma de 150 de lei pentru
tichetele acordate lunar, respectiv suma de 300 de lei/eveniment, pentru cele
acordate ocazional.
102
NOU!!!
Conform OMF 2.061/2022 privind stabilirea valorii sumei indexate care se
acordă sub formă de tichete culturale pentru semestrul II al anului 2022, publicat in MOf
nr. 923 din 21 septembrie 2022, pentru intervalul calendaristic cuprins între 1
octombrie 2022 și 31 martie 2023, valoarea sumei care se acordă lunar, respectiv
ocazional, sub formă de tichete culturale este de maximum 190 lei/lună, respectiv de
maximum 380 lei/eveniment.
Regimul fiscal aplicabil tichetelor culturale este următorul:

- pentru angajator reprezintă cheltuieli sociale (deductibile în limita unei cote de
până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului);
- pentru beneficiar reprezintă avantaje în natură la stabilirea impozitului pe
venit, conform art. 76 alin. (3) din Codul fiscal (se retine impozit pe venit de 10%,
fara a intra in baza de calcul al contributiilor sociale).
---------------------------------------------------------------------
20. Majorarea valorii tichetelor de cresa (OMF 2.062/2022)
Tichetele de creşă sunt bilete de valoare care se pot acorda, lunar, angajaţilor care
NU beneficiază de concediul şi de indemnizaţia acordate pentru creşterea copilului în
vârstă de până la 2 ani, respectiv de până la 3 ani în cazul copilului cu handicap.
Tichetele de creşă pot fi utilizate numai pentru achitarea taxelor la creşa unde
este înscris copilul. Acestea se acordă, la cerere, unuia dintre părinţi sau tutorelui căruia
i-a fost încredinţat copilul spre creştere şi educare, pe baza livretului de familie.
Conform Legii 165/2018 adoptata in forma initiala, nivelul maxim al sumelor
acordate sub forma tichetelor de creşă nu putea depăşi suma de 450 de lei pentru o
lună, pentru fiecare copil aflat la creşă (natural sau adoptat). Valoarea nominală a unui
tichet de creşă este de 10 lei sau un multiplu de 10, dar nu mai mare de 100 lei.
Valoarea tichetelor de creşă se cumulează cu alocaţia de stat pentru copii şi cu
stimulentul de inserţie care se acordă la reluarea activităţii.
NOU!!!
Conform OMF 2.062/2022 privind stabilirea valorii sumei lunare indexate care
se acordă sub formă de tichete de creșă pentru semestrul II al anului 2022, publicat in
MOf nr. 948 din 28 septembrie 2022, pentru intervalul calendaristic cuprins între 1
octombrie 2022 și 31 martie 2023, valoarea sumei lunare care se acordă sub formă
de tichete de creșă este de 570 de lei.
Regimul fiscal aplicabil tichetelor de cresa este următorul:

- pentru angajator reprezintă cheltuieli sociale (deductibile în limita unei cote de
până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului);
- pentru beneficiar reprezintă avantaje în natură la stabilirea impozitului pe
venit, conform art. 76 alin. (3) din Codul fiscal (se retine impozit pe venit de 10%,
fara a intra in baza de calcul al contributiilor sociale).
---------------------------------------------------------------------
103
21. Majorarea valorii tichetelor de masa 2022 (Legea
187/2022)
In MOf nr 613 din 22 iunie 2022 a fost publicata Legea 187/2022 pentru
modificarea și completarea Legii 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare.
Astfel, incepand cu 1 iulie 2022, valoarea nominală a unui tichet de masă nu
poate depăși suma de 30 de lei.
Valoarea nominală se aplică pana la 31 martie 2023.
In plus, Legea 187/2022 prevede si faptul ca voucherele de vacanță pot fi

utilizate și pentru acoperirea cheltuielilor cu taberele școlare, naționale sau tematice,
organizate pe teritoriul României, la care participă copilul titularului.
Tichetele de masă sunt bilete de valoare acordate angajaţilor, lunar, ca alocaţie

individuală de hrană, utilizate numai pentru achitarea mesei sau pentru achiziţionarea
de produse alimentare.
Tichetul de masă este valabil în anul calendaristic în care a fost emis, cu excepţia
tichetului emis în perioada 1 noiembrie - 31 decembrie, care poate fi utilizat până la data
de 31 decembrie a anului următor.
Inainte de OUG 130/2021

Tichetele de masă se distribuie de către angajator, lunar, în ultima decadă a
fiecărei luni, pentru luna următoare. Angajatorul distribuie, pe salariat, un număr de
tichete de masă corespunzător numărului de zile lucrătoare din luna pentru care se face
distribuirea.
Dupa OUG 130/2021:

Valoarea tichetelor de masă este transferată lunar salariaților de către unitatea
emitentă, corespunzător numărului de zile lucrătoare din luna pentru care se face
transferul.
Salariatul poate utiliza lunar un număr de tichete de masă cel mult egal cu
numărul de zile lucrate. Salariatul are obligația să restituie angajatorului, la finele
fiecărei luni, precum și la încetarea contractului individual de muncă, valoarea
corespunzătoare tichetelor de masă necuvenite.
In situaţia în care un salariat utilizează într-o lună un număr de tichete de masă

mai mare decât numărul de zile lucrate, iar angajatorul nu a încasat de la salariat
contravaloarea tichetelor utilizate şi necuvenite, angajatorul acordă acestuia pentru
luna următoare un număr de tichete de masă egal cu numărul de zile lucrătoare,
diminuat cu numărul de tichete acordate pentru luna anterioară şi necuvenite.
NU se consideră zile lucrate perioadele în care salariaţii:

- efectuează concediul de odihnă, potrivit Codului muncii;
- beneficiază de zile libere plătite, în cazul unor evenimente familiale deosebite,
potrivit prevederilor Codului muncii;
104
- sunt delegaţi sau detaşaţi în afara localităţii în care îşi au locul permanent de
muncă şi primesc indemnizaţie de delegare sau de detaşare;
- se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, sunt absenţi de la
locul de muncă sau se află în alte situaţii stabilite de angajator împreună cu
organizaţiile sindicale ori, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor.
În cazul salariaţilor angajaţi în baza unui contract individual de muncă cu timp

parţial, precum şi în cazul cumulului de funcţii, biletele de valoare, cu excepţia tichetelor
cadou şi tichetelor culturale, pot fi acordate numai de către angajatorii unde salariaţii în
cauză îşi au funcţia de bază. În cazul în care nu se poate stabili funcţia de bază,
beneficiarul biletelor de valoare alege, în scris, angajatorul care îi va acorda biletele de
valoare, având obligaţia de a transmite, în termen de maximum 10 zile lucrătoare, şi
către ceilalţi angajatori opţiunea realizată.
În cazul salariaţilor a căror durată zilnică a timpului de muncă este mai mare de
8 ore (în regim de tură), numărul de zile pentru care se acordă tichete de masă se
determină prin împărţirea numărului de ore în care salariatul a fost prezent la lucru la
durata normală a timpului de muncă de 8 ore. Fracţiile rezultate din calcul se consideră
zi de prezenţă la lucru, cu condiţia ca totalul zilelor rezultat să nu depăşească numărul
de zile lucrătoare din luna pentru care se acordă tichetele.
---------------------------------------------------------------------
22. Modificari aduse Concediului paternal (OUG 117/2022)
In MOf nr 845 din 29 august 2022 a fost publicata OUG 117/2022 prin care au
fost aduse modificari si completari Legii concediului paternal nr 210/1999.
De asemenea, in MOf nr 6 din 4 ianuarie 2023 a fost publicata HG 1.577/2022
pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a Legii concediului paternal nr.
210/1999, aprobate prin HG 244/2000.
Concediul paternal se acordă în scopul de a asigura participarea efectivă a
tatălui la îngrijirea copilului nou-născut și de a facilita concilierea vieții profesionale cu
viața de familie în cazul lucrătorilor care sunt părinți.
Prin lucrător se înțelege persoana care desfășoară activitate în baza unui raport
de muncă sau de serviciu, cei care ocupă o funcție de demnitate publică, dar și
persoanele care desfasoara activitate pe baza unor:
a) contracte din activitate sportivă;
b) convenții de muncă individuale;
c) contracte de mandat (directorii);
d) contracte de management;
e) contracte de management și de administrare;
Conform OUG 117/2022, tatăl copilului nou-născut care are calitatea de lucrător
are dreptul la un concediu paternal plătit de 10 zile lucrătoare, spre deosebire de
cele 5 zile lucratoare prevazute anterior. De acest drept beneficiază și polițiștii, cadrele
militare, soldații și gradații profesioniști, precum și funcționarii publici cu statut special
din sistemul administrației penitenciare, în activitate.
105
Conform Legii 283/2022 pentru modificarea și completarea Legii 53/2003 -
Codul muncii, publicata in MOf nr 1.013 din 19 octombrie 2022, acordarea concediului
paternal nu este condiționată de perioada de activitate prestată sau de vechimea în
muncă a salariatului.
Conform normelor de aplicare, titularul dreptului la concediu paternal este tatăl
copilului nounăscut care participă efectiv la îngrijirea acestuia, indiferent dacă copilul
este născut din căsătorie, din afara căsătoriei sau este adoptat.
Angajatorul are obligația de a aproba concediul paternal si de a informa angajații

cu privire la dreptul stabilit potrivit Legii 210/1999. Constituie contravenție și se
sancționează cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei nerespectarea de către angajator
a acestei prevederi, aplicarea sancțiunilor facandu-se de către inspectorii de muncă.
Indemnizația pentru concediul paternal se plătește din fondul de salarii al

angajatorului și este egală cu salariul corespunzător perioadei respective. Perioada
concediului paternal constituie vechime în muncă și în serviciu, precum și în
specialitate și se are în vedere la stabilirea drepturilor ce se acordă în raport cu acestea.
Concediul paternal se acordă la cerere, în primele 8 săptămâni de la nașterea
copilului, justificat cu certificatul de naștere al acestuia, din care rezultă calitatea de
tata.
Inainte de OUG 117/2022 Dupa OUG 117/2022

(1) În cazul în care tatăl copilului nou- (1) În cazul în care tatăl copilului nou-
născut a obținut atestatul de absolvire a născut a obținut atestatul de absolvire a
cursului de puericultura, durata cursului de puericultură, durata
concediului paternal se majorează cu 10 concediului paternal se majorează cu 5
zile lucrătoare. zile lucrătoare.
(2) Tatăl poate beneficia de prevederea (2) Tatăl poate beneficia de prevederile
cuprinsă la alin. (1) numai o singură alin. (1) pentru fiecare copil nou-născut,
dată. pe baza atestatului de absolvire a cursului
de puericultură, indiferent când este
acesta obținut.
(1) În cazul decesului mamei copilului în (1) În cazul decesului mamei copilului în
timpul nașterii sau în perioada timpul nașterii sau în perioada
concediului de lauzie, tatăl copilului concediului de lauzie, tatăl copilului
beneficiază de restul concediului beneficiază de restul concediului
neefectuat de către mama. neefectuat de către mama.
(2) Pe perioada concediului acordat în (2) Pe perioada concediului acordat în

condițiile alin. (1), tatăl copilului condițiile alin. (1), tatăl copilului
beneficiază de o indemnizație egala cu beneficiază de o indemnizație egală cu
ajutorul pentru sarcina și lauzie cuvenit ajutorul pentru sarcină și lăuzie cuvenit
mamei sau de o indemnizație calculată mamei sau de o indemnizație calculată
106
după salariul de baza și vechimea în după salariul de bază și vechimea în
munca ale acestuia, acordată de unitatea muncă ale acestuia, în condițiile legii.
la care tatăl își desfășoară activitatea,
la alegere.
Drepturile dobândite de lucrător anterior momentului acordării concediului

paternal sau care sunt în curs de a fi dobândite de lucrător la data la care începe
concediul paternal se mențin pe toată durata concediului și se aplică și după încetarea
acestuia. Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 4.000 lei la 8.000
lei nerespectarea de către angajator a acestei prevederi, aplicarea sancțiunilor facandu-
se de către inspectorii de muncă.
La încetarea concediului paternal, lucrătorul va beneficia de condiții care nu îi
sunt mai puțin favorabile, precum și de orice îmbunătățire a condițiilor de muncă la care
ar fi avut dreptul dacă nu ar fi efectuat concediul.
Este interzisă aplicarea unui tratament mai puțin favorabil tatălui care a solicitat
sau a efectuat concediul de paternitate.
---------------------------------------------------------------------
23. Concediul de ingrijitor (Legea 283/2022)
In MOf nr 1.013 din 19 octombrie 2022 a fost publicata Legea 283/2022 pentru
modificarea și completarea Legii 53/2003 - Codul muncii, precum și a OUG 57/2019
privind Codul administrativ, prin care a fost introdus un nou tip de concediu, si anume
concediul de ingrijitor.
In plus, in MOf nr 1.241 din 22 decembrie 2022 a fost publicat OMMSS
2.172/2022 privind acordarea concediului de îngrijitor in care este prezentata lista
problemelor medicale grave în baza cărora salariatul poate solicita concediu de
îngrijitor.
Angajatorul are obligația acordării concediului de îngrijitor salariatului în

vederea oferirii de către acesta de îngrijire sau sprijin personal unei rude sau unei
persoane care locuiește în aceeași gospodărie cu salariatul și care are nevoie de îngrijire
sau sprijin ca urmare a unei probleme medicale grave, cu o durată de 5 zile lucrătoare
într-un an calendaristic, la solicitarea scrisă a salariatului. Acest concediu de 5 zile
lucratoare nu se include în durata concediului de odihnă anual și constituie vechime în
muncă și în specialitate.
Prin rudă se înțelege fiul, fiica, mama, tatăl sau soțul/soția unui salariat.
Prin legi speciale sau prin contractul colectiv de muncă se poate stabili pentru
concediul de îngrijitor o durată mai mare decât cea de 5 zile lucratoare. Salariații care
beneficiază de concediul de îngrijitor sunt asigurați, pe această perioadă, în sistemul
asigurărilor sociale de sănătate fără plata contribuției. Perioada concediului de îngrijitor
constituie stagiu de cotizare pentru stabilirea dreptului la indemnizație de șomaj și
indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă.
107
Neacordarea concediului de îngrijitor salariaților care îndeplinesc condițiile
legale reprezinta contraventie si se sanctioneaza cu amendă de la 4.000 lei la 8.000
lei.
Problemele medicale grave, precum și condițiile pentru acordarea concediului de
îngrijitor au fost stabilite prin OMMSS 2.172/2022.
Problemele medicale grave sunt afecțiuni sau complicații ale acestora care
afectează statusul funcțional al pacientului pentru anumite perioade sau permanent,
respectiv limitează semnificativ posibilitatea efectuării activităților de bază și
activităților instrumentale cotidiene, ajungând până la imposibilitatea efectuării
acestora, necesitând sprijinul altei persoane.
Angajatorul are obligația acordării concediului de îngrijitor salariatului, la
solicitarea scrisă a acestuia. În termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la
momentul înaintării solicitării, salariatul are obligația depunerii la angajator a
documentelor prin care face dovada faptului că persoana căreia i-a oferit îngrijire sau
sprijin este rudă sau o persoană care locuiește în aceeași gospodărie cu acesta, precum
și a existenței problemei medicale grave care a determinat solicitarea concediului de
îngrijitor de către salariat.
Documentele prin care face dovada faptului că persoana căreia i-a oferit îngrijire
sau sprijin este rudă sunt, după caz:
- actul de identitate;
- certificatul de naștere;
- certificatul de căsătorie.
Documentele prin care face dovada faptului că persoana căreia i-a oferit îngrijire
sau sprijin locuiește în aceeași gospodărie cu angajatul sunt, după caz:
- actul de identitate al persoanei care necesită îngrijire din care rezultă același
domiciliu sau reședință cu salariatul;
- actul prin care persoana a fost luată în spațiu;
- adeverința de la asociația de proprietari/locatari; sau
- declarația pe propria răspundere a salariatului din care să rezulte faptul că
persoana căreia salariatul i-a oferit îngrijire sau sprijin locuiește în aceeași
gospodărie cu acesta, cel puțin pe perioada concediului de îngrijire.
Documentul medical prin care se face dovada existenței problemei medicale
grave va fi reprezentat de:
- biletul de externare din spital; sau
- adeverința medicală emisă de medicul curant ori de medicul de familie al
persoanei cu probleme medicale grave.
Salariatul are dreptul de a absenta de la locul de muncă în situații neprevăzute,

determinate de o situație de urgență familială cauzată de boală sau de accident, care
fac indispensabilă prezența imediată a salariatului, în condițiile informării prealabile a
angajatorului și cu recuperarea perioadei absentate până la acoperirea integrală a
duratei normale a programului de lucru a salariatului. Absentarea de la locul de muncă
nu poate avea o durată mai mare de 10 zile lucrătoare într-un an calendaristic.
Angajatorul și salariatul stabilesc de comun acord modalitatea de recuperare a
perioadei de absență, în limita numărului de 10 zile lucrătoare.
---------------------------------------------------------------------
108
24. Declaratia 395 – o noua obligatie pentru furnizorii de servicii
postale
In MOf nr 494 din 18 mai 2022 a fost publicata OUG 67/2022 privind unele
măsuri fiscale, precum și pentru modificarea și completarea art. 59 din Legea nr.
207/2015 privind Codul de procedură fiscală.
În scopul asigurării conformării fiscale, furnizorul de servicii poștale de
trimitere contra ramburs este obligat, sub rezerva respectării inviolabilității
secretului corespondenței, să furnizeze lunar organului fiscal informații referitoare la
trimiterile poștale care au ca particularitate achitarea de către destinatar
expeditorului, prin intermediul rețelei poștale, a contravalorii bunului care face obiectul
trimiterii poștale înregistrate.
Informațiile referitoare la trimiterile poștale se referă la:
a) numărul de înregistrare și data trimiterii poștale;
b) datele de identificare a expeditorului;
c) numele și prenumele în cazul persoanelor fizice și denumirea în cazul
persoanelor juridice destinatare;
d) adresele de expediție, respectiv livrare;
e) contravaloarea bunului livrat.
Perioada de stocare a datelor este de 5 ani, calculată de la data primirii de către
organul fiscal, urmând ca datele să fie șterse automat după împlinirea acestui termen.
Furnizorul de servicii poștale informează persoanele ale căror date cu caracter
personal sunt prelucrate privind transmiterea acestora către organul fiscal central,
datele fiind protejate conform regulilor GDPR.
Conform OUG 67/2022, furnizarea informațiilor se face prin completarea unei
declarații pe propria răspundere de către contribuabili/plătitori ori de către furnizorii
de servicii poștale de trimitere contra ramburs.
In MOf nr 926 din 21 septembrie 2022 a fost publicat OPANAF 1.644/2022

privind declararea serviciilor de trimitere contra ramburs efectuate de către furnizorii
de servicii poștale pe teritoriul național prin care a fost aprobat Formularul 395
„Declarație informativă privind trimiterile poștale contra ramburs efectuate de către
furnizorii de servicii poștale pe teritoriul național“.
Prevederile ordinului se aplică pentru trimiterile poștale contra ramburs
efectuate pe teritoriul național începând cu luna următoare de la împlinirea unui termen
de 60 de zile de la intrarea în vigoare a ordinului.
Practic, Declaratia 395 va fi intocmita pentru trimiterile postale contra ramburs
efectuate incepand cu 1 decembrie 2022, iar termenul de depunere este ultima zi
calendaristică a lunii următoare perioadei de raportare.
În situația în care nu au fost înregistrate operațiuni în perioada de raportare,
se depune Declarația 395 completată doar cu câmpurile aferente datelor de identificare
ale furnizorului de servicii poștale și ale reprezentantului legal.
Livrările cuprinse în declarație sunt cele care au fost livrate efectiv
destinatarului în perioada de raportare, și nu cele pentru care au fost emise documente
de transport în perioada de raportare.
109
---------------------------------------------------------------------
25. Introducerea unui raport privind impozitul pe profit (OMFP 1802/2014)
Baza legala:
- OMF 2.048/2022 privind completarea reglementărilor contabile aplicabile
operatorilor economici, publicat in MOf nr 878 din 7 septembrie 2022;
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
In MOf nr 878 din 7 septembrie 2022 a fost publicat OMF 2.048/2022 care intra
in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2023 si prin care anumite entitati vor avea obligația
să întocmească si să publice un raport privind informațiile referitoare la impozitul pe
profit. Practic, a fost implementata si in legislatia nationala Directiva 2021/2.101/UE a
Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea
ce privește prezentarea, de către anumite întreprinderi și sucursale, de informații
privind impozitul pe profit.
Definitii:
Termen Explicatie
societate-mamă finală o entitate care întocmește situațiile financiare anuale consolidate
ale celui mai mare grup de entități;
situații financiare situațiile financiare care sunt întocmite de o societate-mamă a unui
anuale consolidate grup, în care activele, datoriile, capitalurile proprii, veniturile și
cheltuielile sunt prezentate ca fiind cele ale unei singure entități;
jurisdicție fiscală un stat sau o jurisdicție nestatală care are autonomie fiscală în ceea
ce privește impozitul pe profit;
entitate autonomă o entitate care nu face parte dintr-un grup.
Societățile-mamă finale, a căror cifră de afaceri netă consolidată a depășit la

data bilanțului lor, pentru fiecare dintre ultimele 2 exerciții financiare consecutive,
cuantumul de 3.700.000.000 lei (echivalentul a 747.474.740 euro la cursul valutar
publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 21 decembrie 2021), astfel
cum se reflectă în situațiile lor financiare anuale consolidate, au obligația să
întocmească, să publice și să asigure accesul la un raport privind informațiile referitoare
la impozitul pe profit pentru cel mai recent dintre respectivele 2 exerciții financiare
consecutive.
O societate-mamă finală nu mai are aceasta obligație de raportare atunci când
cifra de afaceri netă consolidată la data bilanțului scade sub cuantumul de
3.700.000.000 lei pentru fiecare dintre ultimele 2 exerciții financiare consecutive.
Entitățile autonome a căror cifră de afaceri netă a depășit la data bilanțului lor,
pentru fiecare dintre ultimele 2 exerciții financiare consecutive, cuantumul de
3.700.000.000 lei, au obligația să întocmească, să publice și să asigure accesul la un
raport privind informațiile referitoare la impozitul pe profit pentru cel mai recent dintre
respectivele 2 exerciții financiare consecutive.
110
O entitate autonomă NU mai are aceasta obligație de raportare atunci când cifra
de afaceri netă a acesteia la data bilanțului scade sub plafonul de 3.700.000.000 lei
pentru fiecare dintre ultimele 2 exerciții financiare consecutive
Aceste prevederi NU se aplică în cazul în care entitățile, inclusiv sucursalele lor,

sunt stabilite, își au sediul comercial fix sau au o activitate economică permanentă pe
teritoriul unui singur stat membru și în nicio altă jurisdicție fiscală.
Raportul trebuie sa includa informaţii cu privire la toate activităţile entităţii

autonome sau ale societăţii-mamă finale, inclusiv activităţile tuturor entităţilor afiliate,
consolidate în situaţiile financiare aferente exerciţiului financiar în cauză, cum ar fi:
a) numele societăţii-mamă finale sau al entităţii autonome;
b) exerciţiul financiar în cauză;
c) moneda utilizată pentru prezentarea raportului şi, după caz, o listă a tuturor
filialelor consolidate în situaţiile financiare ale societăţii-mamă finale, pentru
exerciţiul financiar relevant;
d) o scurtă descriere a naturii activităţilor acestora;
e) numărul de salariaţi în echivalent normă întreagă;
f) veniturile, care reprezintă suma cifrei de afaceri nete, a altor venituri din
exploatare, a veniturilor din interese de participare, cu excepţia dividendelor
primite de la entităţile afiliate, a veniturilor din alte investiţii şi împrumuturi care
fac parte din activele imobilizate, a altor dobânzi de încasat şi a altor venituri
similare;
g) cuantumul profitului sau pierderii brut(e);
h) cuantumul impozitului pe profit recunoscut în cursul exerciţiului financiar în
cauză;
i) cuantumul impozitului pe profit plătit în cursul exerciţiului financiar în cauză; şi
j) cuantumul câştigurilor acumulate la sfârşitul exerciţiului financiar în cauză.
Raportul privind impozitul pe profit trebuie sa prezinte informaţiile separat

pentru fiecare stat membru si se publică în termen de 12 luni de la data bilanţului
exerciţiului financiar pentru care este întocmit raportul. Acesta rămâne accesibil pe
pagina de internet a entitatii vizate pentru o perioadă de cel puţin 5 ani consecutivi.
În cazul în care există obligaţia auditării situaţiilor financiare anuale, raportul de
audit stabileşte dacă, pentru exerciţiul financiar anterior exerciţiului financiar pentru
care au fost întocmite situaţiile financiare care fac obiectul auditului, entitatea a avut
obligaţia de a publica un raport privind informaţiile referitoare la impozitul pe profit şi,
în caz afirmativ, dacă raportul a fost publicat.
Am dorit sa prezentam cateva aspecte legate de aceasta noua raportare, dar

tinand cont de categoriile de entitati vizate (cifra de afaceri > 3.700.000.000 lei) nu am
transpus intr-o maniera foarte analitica prevederile legale. Mai multe detalii puteti citi
parcurgand continutul OMF 2.048/2022.
-------------------------------------------------------------------------------
111
Noutati Contabile SRL este o firmă de contabilitate din București, având ca asociat pe
Lect. Univ. Dr. Rapcencu Cristian. Oferim servicii de:
- Contabilitate;
- Consultanță fiscală-contabilă;
- Certificarea declaratiilor fiscale;
- Cursuri de pregatire profesionala;
- Alte servicii financiar-contabile.
Când aveți nevoie de soluții pentru orice problemă în aceste domenii, (fie că este vorba de
o întrebare punctuală, de reflectarea unor înregistrări contabile, de un tratament fiscal
ori monografie contabilă pe o speță anume) vă putem oferi sprijin, contactându-ne la
noutatifiscale@gmail.com.
112

SUPORT Noutati Fiscale 2023

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SUPORT Noutati Fiscale 2023

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Noutati fiscale 2023

Impozit pe profit 2023 - OG 16/2022

1. Neimpozitarea profitul reinvestit - 2023

Incepand cu 1 ianuarie 2023, profitul investit în echipamente tehnologice, active

Sa nu uitam ca, in cazul microintreprinderilor care devin plătitoare de impozit

Profitul investit reprezintă soldul contului de profit şi pierdere, adică profitul

Scutirea se calculează trimestrial sau anual, în funcţie de caz. Suma profitului

Elemente Sume Explicatii

Elemente Sume Explicatii

Elemente Sume Explicatii

Elemente Sume Explicatii

În cazul în care la sfârșitul exercițiului financiar se recunoaste pierdere

Elemente Sume Explicatii

În cazul microintreprinderilor care devin plătitoare de impozit pe profit, pentru

Elemente Sume Explicatii

Scutire sau amanare a impozitarii profitului reinvestit?

Entitatile au obligaţia de a păstra activele respective cel puţin o perioadă egală cu

Entitatile care aplică Legea 153/2020 in sensul ca scad valoarea caselor de

Dividendele primite: sunt impozabile sau neimpozabile?

Dividendele repartizate: sunt impozabile la sursa sau nu?

Incepand cu 18 iulie 2022, prevederile referitoare la impozitarea dividendelor

- retinerea impozitului pe dividende:

- plata dividendelor nete catre entitatea BETA:

In Declaratia 100 aferenta lunii noiembrie 2022 se declara impozitul pe dividende,

95.000 lei 5121 = 7611 95.000 lei

NU trebuie sa confundam regimul fiscal de la retinerea impozitului pe dividende de

3. Regimul cheltuielilor/veniturilor in cazul trecerii de la impozit pe

Trecerea de la microintreprindere la impozit pe profit

Prezentaţi înregistrările contabile care se impun în acest caz, stiind ca entitatea

(3.800 lei) 4111 = 4427 (3.800 lei)

- înregistrarea creanţei incerte, in urma deschiderii procedurii falimentului

20.000 lei 4118 = 4111 20.000 lei

- înregistrarea ajustării pentru depreciere la nivelul a 100% din creanţa

20.000 lei 6814 = 491 20.000 lei

Entitatea ALFA fiind microintreprindere, nu se pune problema deducerii sau nu

Iunie 2023 (inchiderea falimentului):

- anularea ajustării pentru depreciere:

La momentul eliminarii creantei din evidenta, entitatea ALFA este platitoare de

Trecerea de la impozit pe profit la microintreprindere

Conform art 53 din Codul fiscal, baza impozabilă in cazul microîntreprinderilor o

Cu alte cuvinte, daca la momentul constituirii unei ajustari pentru depreciere

Prezentaţi înregistrările contabile care se impun în acest caz.

35.700 lei 4111 = 704 30.000 lei

- înregistrarea creanţei incerte, in urma deschiderii procedurii falimentului

- înregistrarea ajustării pentru depreciere la nivelul a 100% din creanţa

La calculul impozitului pe profit aferent trimestrului al II-lea din anul 2022,

MAI 2023 (inchiderea falimentului):

- anularea ajustării pentru depreciere:

La momentul eliminarii creantei din evidenta, entitatea ALFA este

In cazul în care oricare dintre asociații/acționarii persoanei juridice române

Nu pot fi microintreprinderi următoarele persoane juridice române:

Incepand cu 1 ianuarie 2023, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor este

ATENTIE! Practic, incepand cu 1 ianuarie 2024, daca o microintreprindere trece

Extras din OG 16/2022:

In niciun caz, entitatea ALFA nu va putea sa redevina microintreprindere in

O persoană juridică română nou-înfiinţată poate opta să fie microîntreprindere

Incepand cu 1 ianuarie 2023, dacă perioada de suspendare este mai mare de 30

Incepand cu 1 ianuarie 2023 se abroga prevederea cu privire la optiunea unei

Platitor de impozit pe profit:

3. Reguli de ieşire din sistemul de impunere pe veniturile

Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari

În cazul în care, în cursul unui an fiscal, o microîntreprindere nu mai îndeplineşte

Microîntreprinderile care în cursul unui trimestru încep să desfășoare activități