-1-

Universitatea Ecologic Bucureti Facultatea de Psihologie

Lect. univ. dr.

Gheorghe Perea

Cuprins:
T1. Introducere n tematica disciplinei......... ... 02
T2. Aspecte generale privind msurarea personalitii.................................................... 06
T3. Aspecte generale privind constructia testelor de personalitate .. 14
T4. Cerine, metode i strategii n construirea, adaptarea i experimentarea unui chestionar
de personalitate............................................................................................................................. 25
T5.Chestionarele de personalitate Eysenck EPQ i Pichot-PNP .... 31
T6. Chestionarele de temperament -Strelau-STI R i Rusalov-T . 34
T7. Chestionarul celor cinci superfactori NEO-PI-R (BIG FIVE) ... 40
T8. Chestionaurul de personalitate Freiburg FPI ... 45
T9.Chestionarele multifazice de personalitate Cattell -16 PF i Melnikov i Iampolski -14
PF .. 48
T10.Inventarul multifazic de personalitate Minnesota-MMPI i MMPI 2 ... 55
T11. Inventarul multifazic de personalitate California CPI (H. Gough) ... 59
T12. Indicatorul tipologic MyersBriggs privind stilurile cognitiv- apreciative-MBTI.. 66
T.13 Inventarul BarOn pentru determinarea coeficientului emoional - BarOn EQ-I
(Emotional Quotient Inventory)................................................................................................... 70
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................ 77
 -2-
T1. Introducere n tematica disciplinei

Chestionarele instrumente principale n psihodiagnoza dimensiunilor i

structurilor personalitii i pentru interpretarea profilului acesteia

1.Aspecte generale privind msurarea personalitii: concepte cheie

Psihodiagnoza (evaluarea psihologic) a personalitii, ca domeniu metodologic, include

3 categorii de instrumente(metode, probe de investigaie) de msurare:
1. Instrumentele psihometrice (chestionare, inventare, teste de personalitate care
cuantific rezultatele msurrii, avnd caliti psihometrice superioare);
2. Testele proiective. Acestea constituie un domeniu distinct n evaluarea psihologic i
fac obiectul unui curs separat;
3. Probele calitative (clinice), de tipul testelor situaionale sau utilizarea unor metode i
tehnici precum observaia, anamneza(metoda biografic) sau interviul clinic(de angajare). Aceste
metode i tehnici nu cuantificaspectele personalitii i sunt abordate n contextul altor
discipline, cum ar fi metodologia cercetrii, psihodiagnosticul clinic i chiar psihologia
organizaional.

1.1. Teorii ale personalitii

1.2. Msurare
1.3. Psihometrie
1.4. Norm etalon
1.5. Caliti psihometrice ale testelor
1.6. Tipuri de teste de personalitate (clasificare)
1.7. Domenii, scopuri i cerinte privind utilizarea testelor de personalitate
1.8. Responsabilitati etice, profesionale si legale privind utilizarea testelor de
personalitate
1.9. Modaliti de concepere a personalitii abordabile prin chestionare

1.1. Teorii ale personalitii (la baza oricrui instrument de msur a personalitii se
afl o teorie i un model privind structura acesteia);
Cel mai productiv model al personalitii pentru fundamentarea instrumentelor de
psihodiagnoz este modelul clasic dispoziional (modelul trsturilor);
Scalele chestionarelor (inventarelor) de personalitate vizeaz trsturile,
dimensiunile, factorii, tipurile i constructele de personalitate.

1.2. Msurare
Cel mai simplu, n domeniul personalitii msurare nseamn a da o valoare numeric
unui aspect psihic.
Msurarea se poate face pe mai multe tipuri de scal: nominal, ordinal, de interval i
de raport.
De interes pentru psihodiagnoza de personalitate sunt msurrile pe scale de interval i
de raport, dei exist excepii de la aceast regul, n relaie cu constructul msurat(chestionarele
tipologice, care utilizeaz scala nominal de msur, tip MBTI).

1.3. Psihometrie
Cel mai simplu, psihometrie nseamn a aprecia anumite caracteristici ale unui individ,
avnd ca unitate de msur media populaiei din care face parte i distribuia valorilor-test.
Psihometria este ramura din psihologie care se ocup cu acest tip de masurare.
 -3-
Stabilirea unitii de msur (norma-etalon) este munc pur de cercetare, n care
instrumentul este experimentat, urmrind a se stabili calitile sale psihometrice i etalonat cu
ajutorul unui eantion normativ.
Un test psihometric este asadar acela care realizeaza raportarea individului investigat la
un sistem normativ, respectiv scorurile de referin(etalonul) ale populaiei din care acesta face
parte.

1.4. Norm etalon

Realizarea unui etalon presupune investigarea populaiei pentru care este construit testul,
bazat pe utilizarea unui esantion reprezentativ. Scorurile obinute sunt procesate statistic si
structurate intr-un sistem de norme valori la care sunt raportate scorurile brute ale subiecilor
examinai i prin intermediul crora aceste scoruri brute capt semnificaie psihologic.
Normele pentru diferite caracteristici investigate(trsturi) cu ajutorul testelor pot s
difere semnificativ de la o cultur la alta, motiv pentru care este obligatorie realizarea unor studii
de estimare a calitilor psihometrice si de etalonare pentru orice test(chestionar de personalitate)
tradus dintr-o alt limb.

1.5. Caliti psihometrice ale testelor

Calitile psihometrice sunt cele care definesc valoarea testelor ca instrumente de msur,
respectiv capacitatea acestora de a surprinde n mod real, acurat i sistematic realitatea
psihologic pe care i propun s-o msoare.
Principalele caliti psihometrice ale testelor sunt validitatea respectiv capacitatea
testului de a msura ceea ce i propune s msoare, fidelitatea capacitatea testului de a oferi
msuri consistente si stabile i discriminarea capacitatea de a diferenia ntre indivizi n raport
cu constructele evaluate.

4. Domenii, scopuri i cerinte privind utilizarea testelor de personalitate

4.1. Domeniul clinic
4.2. Domeniul organizaional
4.3. Domeniul educaional
4.4. Domeniul judiciar
4.5. Evaluarea corelativ a perechilor sau grupurilor de subieci
4.6. Cercetarea
4.7. Responsabiliti etice, profesionale si legale privind utilizarea testelor de
personalitate
4.7.1. Liceniereareglementeaz dreptul de proprietate intelectual obinerea licenei
garanteaz un nivel minim de pregtire si cunotine, necesare pentru utilizarea probei respective.
4.7.2. Responsabiliti etice
1. Protecia subiectului
2. Dreptul la informare al subiecilor
3. Relaia cu terii

2. Chestionarul de personalitate-instrument cheie n psihodiagnoza personalitii

- Chestionarul de personalitate a permis cel mai mult, dintre testele psihologice, ca
psihologii practicieni s participe direct, att la activitatea de elaborare a instrumentelor de
psihodiagnoz, ct i la aplicarea acestora n proporie de mas n rndul populaiilor
profesionale;
- a legitimat i mai mult rolul acestora n interpretarea rezultatelor i a profilurilor de
personalitate n baza constructelor psihologice, formulate explicit;
- utilizarea acestui instrument de psihodiagnoz a condus la dezvoltarea rapid a
modelelor privind structura i profilul personalitii umane, dezvoltnd pe aceast cale
coordonatele psihologiei experimentale a personalitii
 -4-
Constructele i termenii utilizai de ctre psiholog n psihodiagnoza personalitii cu
ajutorul chestionarelor sunt oarecum diferii de cei folosii n limbajul curent, adic tind s
aparin numai jargonului profesional, datorit faptului c s-a aprofundat cunoaterea tiinific
prin aplicarea unui astfel de instrument operativ de cercetare;
Aplicarea chestionarului n practica de evaluare psihologic a personalului, sub forma
sistemului creion-hrtie, sau, sub form computerizat, tinde s nlocuiasc evaluarea direct a
personalitii i probele de tip situaional, i uneori, chiar, interviul de angajare efectuat de
nespecialiti
Dac n primele studii de validare, chestionarele de personalitate nu s-au bucurat de
coeficieni de corelaie semnificativi (r. = 0, 20) n raport cu unele criterii de performan
profesional, n comparaie cu testele de aptitudini, sunt n prezent numeroase studii care arat
indici de validitate crescui (r. ntre 0, 35 i 0, 56) ale acestor instrumente de psihodiagnoz a
personalitii, pentru funciile de conducere.
De aici ncrederea psihologilor practicieni c inventarele de personalitate pot fi mult mai
utile pentru selecionarea personalului pentru activiti profesionale complexe, solicitante, dect
sugereaz cifrele medii pentru unele profesii mai puin complexe

Avantaje i dezavantaje ale chestionarelor de personalitate

O problem care diminueaz capacitatea de predicie a chestionarelor de personalitate este
faptul c, unele dintre acestea sunt elaborate de psihiatrii i psihologii clinicieni i vizeaz, n
special, diagnosticul personalitii la populaia spitalizat (cu tulburri psihice i psihosomatice).
Validitatea chestionarelor de personalitate cu multe scale clinice (MMPI) pentru scopuri
de selecie profesional este mai redus, iar rspunsurile dezirabile sunt mai evidente.
Cercetrile de psihologie aplicat din ultimele decenii au fcut s apar i s fie validate
inventare de personalitate care descriu dimensiuni psihice ale personalitii normale cu
importan deosebit n grupurile profesionale(evideniindu-se aici aa-zisul sindrom de AS)
O alt problem a inventarelor (chestionarelor) de personalitate ca metod cheie n cadrul
orientrii metodologice a contructelor psihologice n evaluarea personalului, o reprezint timpul
de testare necesar pentru a obine punctaje edificatoare pe fiecare scal a profilului de
personalitate (uneori i peste 6 ore);
La timpul de aplicare trebuie inclus i timpul de prelucrare i interpretare a rezultatelor
care presupune o bun pregtire a psihologului pentru a putea interpreta orice profil;
Computerizarea unui numr ct mai mare de operaii de la aplicare i pn la interpretarea
rezultatelor, soluioneaz mult din problemele psihodiagnozei i prediciei reuitei profesionale
cu ajutorul inventarelor de personalitate (aici este posibil apariia i dezvoltarea elementelor
sistemului expert).

Clasificarea chestionarelor de personalitate

1. n funcie de aspectele din personalitate investigate:
- Chestionare de adaptare;
- Chestionare de interese;
- Chestionare de atitudini.

2. n funcie de multitudinea dimensiunilor sau trsturilor i factorilor de personalitate

supui evalurii:
- Chestionare unifazice (cu o singur dimensiune);
- Chestionare multifazice (inventare sau chestionare).

3.n funcie de normalitate / tulburare psihic:

- Chestionare clinice (MMPI) sau chestionare coninnd i scale clinice (FPI);
- Chestionare pentru personalitate normal (CPI)
 -5-
4. n funcie de laturile personalitii vizate:
- Chestionare de temperament (STI);
- Chestionare caracterologice;
- Chestionare de aspiraii.

5. n funcie de structura de personalitate vizat:

- Chestionare de factori, trsturi (16PF);
- Chestionare tipologice, de stil (MBTI);

6. n funcie de construcia opiunilor de rspuns:

- Chestionare cu rspuns dihotomic (DA/NU; A/F);
- Chestionare cu rspuns scalat (scal Likert, ordinal)

7. n funcie de scala de msur utilizat:

Chestionare psihometrice, cantitative;
Teste proiective
Probe calitative(clinice)

8.Dup criteriul vrstei: chestionare pentru aduli sau pentru adolesceni, rareori pt. copii
sub 10 ani.

9.Dup modalitatea de administrare, desprindem ntre chestionare cu administrare

exclusiv individual i chestionare care pot fi administrate colectiv.

10.Chestionare pe computer i chestionare creion hrtie.

Tendine n dezvoltarea chestionarelor de personalitate

Restrngerea numrului de factori de personalitate la un numr concentrat, universal,
operativ (v. EPQ, NEO PI-R de tip BIG FIVE).
Inventarele cu peste 400 itemi tind s acopere majoritatea constructelor psihice ale
personalitii i s nlocuiasc toate probele de personalitate ale unei baterii de selecie.
Accentuarea computerizrii, att a aplicrii chestionarului de personalitate, ct i a
interpretrii rezultatelor incluznd elemente ale sistemului expert.
Dezvoltarea gradului de validitate a chestionarelor de personalitate concomitent cu
dezvoltarea tehnicilor de evaluare standardizat a criteriilor de performan profesional i n
carier.
 -6-
T2. Aspecte generale privind msurarea personalitii

1. Termeni cheie

1.1. Psihodiagnoza personalitatii

Desi termenul de psihodiagnoza personalitatii este pe larg acceptat si utilizat n
comunitatea psihologilor, sub raport conceptual si de continut nu reprezinta termenul cel mai
adecvat. n primul rnd, diagnoza personalitatii nu se defineste ca tip de demers specific, diferit
de alte ramuri ale psihodiagnosticului, ci mai degraba prin domeniul sau obiectul investigatiei
personalitatea umana.
Cnd vorbim despre psihodiagnoza personalitatii avem n vedere utilizarea instrumentelor
psihodiagnostice n scopul investigarii, evaluarii sau predictiei n ceea ce priveste unele structuri
sau trasaturi ale personalitatii sau a unor activitati umane specifice conditionate de aceste trasaturi
sau structuri. n cel de-al doilea rnd, termenul nu precizeaza tipul de metodologie utilizata n
scop diagnostic, respectiv daca este o diagnoza proiectiva sau psihometrica.
Probabil termenul cel mai adecvat pentru domeniul de continut abordat n acest curs este
acela de evaluare psihometrica a personalitatii.

1.2. Teorie a personalitatii

Pentru a putea utiliza un test, este necesara cunoasterea teoriei personalitatii care sta la
baza sa. Sunt constructori de teste care prefera sa masoare dimensiuni ale personalitatii
consacrate n psihologie, precum cele teoretizate de Jung n MBTI sau SLIP (SLTDI) si
constructori care prefera sa ajunga prin studiu sistematic la modele ale personalitatii, cum este
cazul majoritatii constructorilor consacrati de teste. n testele de personalitate, laturile acesteia se
regasesc n scalele testelor si sunt de regula denumite trasaturi, dimensiuni sau constructe.

1.3. Masurare
Cel mai simplu, n domeniul personalitatii masurare nseamna a da o valoare numerica
unui aspect psihic. Masurarea se poate face pe mai multe tipuri de scala: nominala, ordinala, de
interval si de raport. De interes pentru psihodiagnoza de personalitate sunt masurarile pe scale de
interval si de raport, desi exista exceptii de la aceasta regula, n relatie cu constructul masurat. De
exemplu, inventarele tipologice de tip MBTI, stabilind apartenenta individului la o structura
tipologica prestabilita, realizeaza de fapt o masurare pe scala nominala.
Important de notat ca toate testele psihometrice de personalitate se bazeaza pe
autoevaluari sau heteroevaluari constiente, aspectele inconstiente ale psihismului ramnnd
neexplorate. Apoi, aceste evaluari pot fi viciate de faptul ca sunt bazate pe opinii ale subiectului,
presupozitia ca aceste opinii sunt evaluari valide fiind cumva implicita. In sfarsit, evaluariile pot
fi influentate de capacitatea si dorinta de autodezvaluire a subiectului.

1.4. Psihometrie
Cel mai simplu, psihometrie nseamna a aprecia anumite caracteristici ale unui individ,
avnd ca unitate de masura media populatiei din care face parte. Psihometria este ramura din
psihologie care se ocupa cu acest tip de masurare. Stabilirea unitatii de masura (norma) este
munca pura de cercetare, n care instrumentul este experimentat, urmarind a se stabili calitatile
sale psihometrice si etalonat cu ajutorul unui esantion normativ. Un test psihometric este asadar
acela care realizeaza raportarea individului investigat la un sistem normativ, respectiv scorurile de
referinta ale populatiei din care acesta face parte.

1.5. Norma etalon

Existenta unui sistem de norme, respectiv a unui etalon relevant, reprezinta o conditie
fundamentala pentru utilizarea unui test psihologic. Realizarea unui etalon presupune investigarea
populatiei pentru care este construit testul, bazata pe utilizarea unui esantion reprezentativ.
 -7-
Scorurile obtinute sunt procesate statistic si structurate intr-un sistem de norme valori la care
sunt raportate scorurile brute ale subiectilor examinati si prin intermediul carora aceste scoruri
brute capata semnificatie psihologica. Din acest punct de vedere, este improprie utilizarea unui
test psihologic pentru care nu exista studii de etalonare pe populatia in care este utilizat. Normele
pentru diferite caracteristici investigate cu ajutorul testelor pot sa difere semnificativ de la o
cultura la alta, motiv pentru care este obligatorie realizarea unor studii de estimare a calitatilor
psihometrice si de etalonare pentru orice test tradus dintr-o alta limba.

1.6. Calitati psihometrice ale testelor

Calitatile psihometrice sunt cele care definesc valoarea testelor ca instrumente de masura,
respectiv capacitatea acestora de a surprinde in mod real, acurat si sistematic realitatea
psihologica pe care isi propun s-o masoare. Principalele calitati psihometrice ale testelor sunt
validitatea respectiv capacitatea testului de a masura ceea ce isi propune sa masoare, fidelitatea
capacitatea testului de a oferi masuri consistente si stabile si discriminarea capacitatea de a
diferentia intre indivizi in raport cu constructele evaluate. Este contraindicata utilizarea testelor
care nu prezinta calitati psihometrice acceptabile sau teste despre care nu sunt cunoscute valorile
acestor indici.

2. Instrumente si metode utilizate pentru evaluarea psihologica a personalitatii

Exista mai multe categorii de astfel de instrumente si metode utilizate n domeniul
psihodiagnozei personalitatii:
a. Instrumente psihometrice: chestionarele, inventarele si testele care masoara diferite
aspecte sau trasaturi ale personalitatii sau ncearca surprinderea unei imagini generale de
ansamblu asupra acesteia, pornind de la o conceptie teoretica de lucru. Esentiale pentru aceste
instrumente sunt doua problematici: cea a masurarii n psihologie si cea a relatiei dintre test si
viziunea teoretica asupra personalitatii.
Aceasta categorie constituie domeniul principal al cursului.
b. Teste proiective. Acestea constituie un domeniu distinct n evaluarea psihologica si fac
obiectul unui curs separat.
c. Probe calitative, de tipul testelor situationale sau utilizarea unor metode si tehnici
precum observatia sau interviul clinic. Aceste metode si tehnici sunt abordate n contextul altor
discipline, cum ar fi metodologia cercetarii, psihodiagnosticul clinic si chiar psihologia
organizationala.
ncercnd a raspunde unei cerinte esentiale si fundamentale n evaluarea psihologica
si chiar n cercetare, se impune cu necesitate corelarea acestor tipuri de metode si tehnici n
demersul concret de evaluare. Niciodata nu vom face evaluare utiliznd un singur tip de
metoda, ci ntotdeauna prin corelarea informatiilor obinute cu ajutorul mai multor metode.

3. Tipuri de teste de personalitate

Putem formula mai multe tipologii n functie de criteriul utilizat.
a. Una dintre acestea a fost formulata la punctul anterior.
b. O tipologie rezulta din strategia folosita n costructia testelor (pt. cele psihometrice).
Conform celor trei tipuri de strategii de constructie, rezulta 3 tipuri de teste: empirice, factoriale
sau rezultate prin metoda rationala.
c. Dupa criteriul sanatatii psihice, ntlnim teste clinice si teste destinate evaluarii
normalitatii.
d. Dupa criteriul vrstei subiectilor carora se adreseaza putem distinge ntre teste pentru
adulti si teste pentru adolescenti.
Nu exista teste de personalitate pentru copii, desi exista posibilitatea ca unele teste de
personalitate sa fie aplicate copiilor pentru o anumita vrsta. Majoritatea testelor de personalitate
sunt aplicabile ncepnd cu vrsta de 13-14 ani.
 -8-
e. Considernd persoana care face evaluarea ntlnim teste bazate pe autoevaluare (de
tipul chestionarelor sau inventarelor) si teste de heteroevaluare (liste de adjective sau scale
clinice).
f. Dupa tipul de raspuns solicitat de la subiect la itemi, ntlnim teste cu raspuns
dihotomic, trihotomic, pe scala Likert, cu alegere fortata (ipsative) sau de tip Q-sort.
g. Dupa modalitatea de administrare, desprindem ntre teste cu administrare exclusiv
individuala si teste care pot fi administrate colectiv.
h. Teste pe computer si teste creion hrtie. n utilizarea testelor n forma computeriata se
impune reevaluarea calitatilor psihometrice ale acestora, n special a fidelitatii. n multe cazuri
programele de computer sunt utilizate pentru calcularea scorurilor subiectilor si trasarea
profilelor.
i. Dupa variabila investigata ntlnim teste unidimensionale sau partiale, care masoara o
singura trasatura de personalitate si teste care urmaresc evaluarea ntregii personalitati, o imagine
de ansamblu.
j. Introducnd o variabila contextuala, deprindem ntre doua categorii de teste: care
evalueaza subiectul independent de contextul particular n care se afla sau n care se face
evaluarea si teste care evalueaza subiectul n interactiune cu situatia. Aceasta a doua categorie o
ntlnim n special n domeniul organizational sau educational.

4. Domenii, scopuri si cerinte privind utilizarea testelor de personalitate

4.1. Domeniul clinic

Exista cteva scopuri specifice privind utilizarea testelor de personalitate n domeniul
clinic si psihoterapie. Acestea sunt n mod evident interdependente si decurg ntr-o anumita
masura unul din altul, motiv pentru care nu insistam asupra acestei idei.
a. n primul rnd putem vorbi despre un scop diagnostic, n sensul de contributie la
diagnosticul psihiatric sau de evidentiere si explicare a unor mecanisme cauzale implicate n
geneza unei tulburari psihice. Este vorba, de exemplu, despre evidentierea nivelului
nevrotismului unui subiect care solicita asistenta de specialitate pentru acuze de tip anxios sau
depresiv sau despre utilizarea rezultatelor la un test clinic tip MMPI pentru a evidentia tipul e
tulburare prezentata de un pacient (cu ajutorul scalelor clinice ale testului). Ideea de baza este
aceea de a stabili un diagnostic, de a cunoaste, de a putea oferi o explicatie pentru unele fapte
plasate la nivelul biografiei obiective a clientilor.
b. n cela de-al doilea rnd putem aduce n discutie un scop de tip predictiv sau
prognostic. n cadrul acestei abordari problematica este aceea de a anticipa evolutia viitoare a
subiectului, eventual nscris ntr-un program terapeutic sau profilactic. O alta finalitate de tip
predictiv vizeaza evidentierea resurselor personale pe care se poate baza interventia de tip
recuperativ. n acest caz, datele recoltate prin aplicarea testelor vor constitui un punct de pornire
important privind structurarea unor obiective sau programe de interventie sau de orientare
preferentiala a acestor programe.
c. Validarea unor interventii de tip recuperativ sau corectiv constituie cel de-al treilea scop
posibil privind utilizarea testelor psihologice n domeniul clinic. Avem n vedere nu numai testele
de personalitate, ci si testele destinate investigari functiilor psihice, a capacitatii intelectuale sau a
potentialului aptitudinal, precum si unele instrumente construite special pentru practica clinica,
destinate a evalua fie complianta subiectului, fie evolutia dispozitiei acestuia (scale clinice).
Maniera de utilizare specifica n acest context este cea test retest, accentul caznd
asupra analizei comparative a celor doua seturi de scoruri. De exemplu, evolutia rezultatelor la un
test de inteligenta poate evidentia recuperarea sau depasirea unei depresii (care atrage un anumit
nivel de bradipsihie tradus n performante scazute la test n faza initiala) sau un anumit nivel de
retard sau deficit intelectual (n cazul mentinerii unor scoruri scazute dupa remiterea unui episod
psihotic). Un alt exemplu poate viza modul n care evolueaza scalele clinice MMPI n urma
tratamentului medicamentos sau n urma psihoterapiei sau modul n care se modifica n urma
 -9-
psihoterapiei scorurile la factorul Nevrotism si fatetele acestuia din NEO PI R. n acest mod sunt
date o masura si o valoare obiectiva rezultatelor unei interventii specifice.

4.2. Domeniul organizational

Foarte inalt specifice domeniului organizational sunt doua tipuri de demersuri, care au
scopuri specifice si diferentiate: selectia si evaluarea de personal.
a. n selectia de personal accentul cade asupra validitatii predictive a setului (bateriei) de
instrumente utilizate, deci a problematicii corelatiei ntre predictori (rezultatele la teste) si criteriu
(eficienta subiectului n rolul profesional, rezultatele n locul de munca vizat). De amintit ca n
mod uzual n selectia de personal se utilizeaza baterii mai largi, care cuprind si alte tipuri de
probe dect cele de personalitate, precum si faptul ca, n functie de profesia sau postul avut n
vedere pentru selectie, instrumentele utilizate vor fi diferentiate.
Revenind la problematica corelatiei predictor criteriu si a alegerii instrumentelor pentru
selectie, amintim ca exista 4 situatii posibile, psihologul diagnostician urmarind una anume dintre
acestea.
Prima situatie vizeaza o corelatie nula (rezultate slabe la teste si rezultate profesionale
slabe), n care instrumentul respectiv nu are valoare predictiva, deci nu poate fi utilizat pentru
selectie (nu este relevant). Urmatoarele doua situatii vizeaza corelatia negativa (rezultate bune la
teste si rezultate profesionale slabe sau rezultate slabe la teste si rezultate profesionale bune) si
conduc catre cele doua tipuri de eroare posibile a fi comise de psiholog. Si ntr-un caz si n
celalalt dintre ultimele doua problema este aceea a alegerii gresite a instrumentelor pentru
selectie, ele neavnd valoare predictiva. n sfrsit situatia vizata de psiholog n selectie este aceea
a corelatiei pozitive si nalte ntre predictor si criteriu (rezultate nalte si la probele administrate si
n activitatea profesionala), ceea ce indica o valoare predictiva ridicata a instrumentului si
posibilitatea utilizarii acestuia n selectie.
De-a lungul timpului, n selectia de personal au fost construite mai multe solutii pentru
atingerea acestui tip de corelatie, ncepnd cu construirea profesiogramelor (psiho-
profesiograme), a profilelor ocupationale si mergnd catre utilizarea grupurilor de experti sau a
evaluarii bazate pe interactiunea individ situatie profesionala. Fiecare dintre strategiile sau
solutiile enumerate presupune parcurgerea anumitor pasi si demersuri specifice.
b. Evaluarea personalului aduce n atentia psihologului provocarea de a da o masura
obiectiva evolutiei n timp a subiectului angajat n cariera, a modului n care acesta face fata n
conditiile solicitarilor postului, a progreselor realizate, a achizitiilor n urma unor programe de
perfectionare sau training etc. Evaluarea personalului pote fi extrem de utila si dintr-o perspectiva
manageriala, oferind managerilor posibilitatea de a-si adapta si ajusta interactiunile cu fiecare
subordonat, in functie de dominantele structurii personalitatii acestora.
Numai o parte a instrumentelor existente pot fi utilizate n acest scop, cum ar fi spre
exemplu un test de rezistenta la frustrare sau stres n conditiile unui job foarte solicitant sau
reaplicarea unui test de personalitate construit prin strategia empirica pentru a ilustra modul n
care personalitatea subiectuluieste influentata de parcurgerea unui traseu profesional anume.
O situatie aparte o constituie acele profesii sau posturi care necesita o avizare initiala,
eventual periodica, n care criteriile de evaluare sunt clar stabilite si normate, psihologul stabilind
n urma aplicarii testelor un calificativ de tipul apt inapt.
n cel mai nalt mod specifica evaluarii de personal este necesitatea ca psihologul sa
identifice acele criterii relevante si sa construiasca modalitati si instrumente de evaluare specifice
realitatii organizatiei n care activeaza. Diversitatea pe acest plan este foarte mare, ceea ce
impune un demers de cercetare si resurse de tip creativ ale psihologului, acesta avnd sarcina de a
adapta si construi instrumente si modalitati de evaluare care sa-i permita atingerea scopurilor
specifice din organizatie.
Un caz aparte al evaluarii de personal este acela in care scorurile la testele psihometrice
sunt utilizate pentru proiectarea sau echilibrarea echipelor de lucru. In aceasta situatie evaluarea
 - 10 -
vizeaza fie echilibrarea structurii echipelor din punct de vedere a prezentei anumitor caracteristici
psihologice, fie structurarea unor echipe care prezinta o distributie anume a unui set de trasaturi.

4.3. Domeniul educational

Domeniul educational poate fi plasat din persectiva evaluarii psihologice la intersectia
dintre cel clinic si cel organizational, pe de o parte datorita demersurilor viznd consilierea
psihologica iar pe de alta parte datorita celor viznd orientarea profedsionala sau a carierei, ca
tipuri de demersuri definitorii pentru activitatea psihologului diagnostician n domeniul
educational. Daca din perspectiva orientarii carierei activitatea psihologului se apropie mai
degraba de specificul selectiei, din perspectiva consilierii scolare se apropie mai degraba de
domeniul clinic.
Exista nsa o serie de aspecte specifice. n orientarea vocationala accentul cade asupra
corelatiei dintre potentialul aptitudinal sau de personalitate si structurile motivationale ale
subiectului (interese, aspiratii etc), pe de o parte iar pe de alta parte asupra corelatiei dintre
structurile motivationale ale subiectului si realitatea pietei fortei de munca (oferte si posibilitati).
n ceea ce priveste consilierea, amintim n primul rnd faptul ca aceasta este plasata n
domeniul normalitatii psihice, cazurile de tulburari intrnd n sfera psihologului clinician.
Scopurile consilierului vizeaza ca prin instrumentele diagnostice utilizate sa faciliteze o mai buna
autocunoastere a subiectului, precum si o adaptare mai eficienta a acestuia la cerintele si
conditiile mediului si procesului educational.
n ceea ce priveste testele de personalitate, apare restrictia legata de vrsta subiectilor
cuprinsi n procesul educativ.

4.4. Domeniul judiciar

Este un domeniu oarecum particular, n care activitatea psihologului diagnostician poate
capata valente care o apropie mai degraba de un demers de cercetare sau mai degraba de unul de
investigatie clinica.

4.5. Evaluarea corelativa a perechilor sau grupurilor de subiecti

Aceste situatii sunt cumva de tip particular si se pot plasa practic n oricare dintre
domeniile aplicative mentionate la punctele anterioare. Este cazul de exemplu al evaluarii
cuplurilor n situatii de consiliere sau psihoterapie sau cazul evaluarii echipelor de lucru n
domeniul organizational, indiferent daca n componenta acestora intra 2 sau mai multe persoane.
Particular si specific pentru acest tip de abordare este faptul ca analiza nu este focalizata asupra
scorurilor individuale, ci mai degraba asupra modului n care scorurile la teste obtinute de
persoane diferite coreleaza ntre ele si se manifesta la nivel comportamental. Scopul unor astfel
de evaluari poate fi acela de a explica unele fenomene disfunctionale, de a face predictii sau de a
contura directii de intervetie.

4.6. Cercetarea
Cercetarea psihologica este un demers ce poate fi plasat n contextul oricaruia dintre
domeniile enumerate mai sus sau poate avea un caracter independent relativ la un domeniu
anume, n cercetarea fundamentala sau atunci cnd psihologul activeaza n cadrul unui institut de
cercetare.
Problematica specifica a utilizarii testelor de personalitate n cercetare priveste selectarea
unor instrumente adecvate obiectivelor cercetarii (situatie n care alegerea instrumentelor poate
deveni o sursa de eroare), precum si cea a constructiei unor instrumente de natura a raspunde
obiectivelor cercetarii.
O situatie particulara este aceea n care cercetarea are drept scop construirea si
standardizarea unui instrument psihodiagnostic sau importul acestuia dintr-o alta cultura
(traducerea, adaptarea si standardizarea acestuia).
 - 11 -
Multe teste psihometrice, in special cele cu numar redus de itemi, sunt preferate de catre
cercetatori, oferind scoruri care permit analize statistice multiple si variate. n plus, ofera un plus
de obiectivitate a evaluarii fata de situatiile experimentale clasice.

4.7. Responsabilitati etice, profesionale si legale privind utilizarea testelor de

personalitate

4.7.1. Licentierea
Majoritatea testelor psihologice intra sub incidenta legii care reglementeaza dreptul de
proprietate intelectuala, precum si sub incidenta legilor civile, facand obiectul unor tranzactii
comerciale. De regula, utilizarea testelor psihologice necesita obtinerea unei licente de utilizare
de catre psiholog.
Din punct de vedere legal si profesional, este interzisa utilizarea unui test fara licenta de
utilizare, daca regimul juridic al acestuia solicita licentierea. Inainte de utilizarea unui test,
recomandam informarea cu privire la regimul juridic si comercial al acestuia.
In principiu, licentierea acopera doua categorii de aspecte. In primul rand ea garanteaza si
reglementeaza legalitatea utilizarii si respectarea dreptului de proprietate asupra probei. In cel de-
al doilea rand, obtinerea licentei garanteaza un nivel minim de pregatire si cunostinte, necesare
pentru utilizarea probei respective.

4.7.2. Responsabilitati etice

Facand obiectul activitatii psihologilor, utilizarea testelor psihologice trebuie sa respecte
principalele principii si domenii ale eticii profesionale. Din acest punct de vedere sunt 3 aspecte
fundamentale care trebuie sa intre in atentia utilizatorului de teste:
1. Protectia subiectului va fi avuta in vedere in special atunci cand rezultatele la teste sunt
folosite pentru a lua decizii in legatura cu subiectul, asa cum este cazul situatiilor de selectie si
evaluare profesionala, in unele cazuri clinice sau acolo unde exista responsabilitati de ordin
judiciar pentru subiectul evaluat. Protectia si preocuparea pentru bunastarea subiectului trebuie de
asemenea avuta in vedere atunci cand subiectului ii sunt comunicate rezultatele evaluarii, in
sensul ca aceasta sa nu dauneze imaginii de sine a subiectului.
2. Dreptul la informare al subiectilor va fi respectat atat in faza de pregatire a evaluarii,
cat si in ceea ce priveste comunicarea rezultatelor. Subiectul va trebui informat cu privire la
scopurile si continutul evaluarii, modul de garantare a confidentialitatii datelor, precum si la
consecintele pe care le poate avea evaluarea, de exemplu pentru cariera acestuia. Ca principiu,
este necesara obtinerea consimtamantului informat al subiectului pentru parcurgerea evaluarii.
3. Relatia cu tertii reprezinta probabil domeniul cel mai dificil de abordat din perspectiva
etica de catre utilizatorii de teste si care poate genera cele mai multe dileme etice. Psihologul va
trebui sa aiba intotdeauna in vedere faptul ca principala responsabilitate din perspectiva etica
vizeaza subiectul evaluat si in niciun caz un tert, chiar daca acesta este un parinte, o organizatie
angajatoare sau o institutie a statului. Aceasta decurge din principiul amintit la punctul 1,
respectiv din natura umanista si liberala a profesiei de psiholog. De exemplu, este interzis ca
psihologul sa accepte examinarea psihologica pentru concedierea unor angajati sau orice forma
de discriminare a subiectilor de catre un tert avand ca baza rezultatele la teste. Toate aceste
aspecte vor trebui avute in vedere si specificate in etapa negocierii contractului cu tertii.

5. Limite si dificultati intrinseci masurarii personalitatii prin chestionare

Exista 4 mari categorii de limite:
a. limite care tin de capacitatea de operationalizare a dimensiunilor (constructelor) de
masurat (de fapt de limitele acestei capacitati)
b. care tin de capacitatea de exprimare (n itemii chestionarului) a continuturilor
dimensiunii
c. care tin de posibilitatea de control a transmiterii si mai ales a receptarii cortecte a probei
 - 12 -
d. care tin de intentionalitatea si starea interna a rspondentului.
Interventia acestor variabile poate conduce catre erori n evaluare (surse de eroare).
Solutii conturate pentru depasirea acestor limite:
a. reconsiderarea n timp a modului de construire a itemilor
b. utilizarea procedurilor statistice pentru a elimina sursele de distorsionare sau pentru a
construi modele de control a corelarii informatiilor
c. construirea de noi taxonomii asupra personalitatii.
Apare de asemenea ntrebarea legitima daca chestionarul ca instrument, a carui
standardizare ne mpinge spre inferente tipologice cu nivel mediu de generalitate, este capabil sa
surprinda si unicitatea, forma vie a psihismului care se manifesta n realitate (clasica problema a
abordarii nomotetice sau idiografice).
Alte probleme legate de evaluarea personalitatii prin chestionare:
a. probleme legate de vizibilitatea (transperenta itemilor)
b. care tin de schimbarea sau constanta comportamentului individual
c. care tin de specificitatea raspunsului la item (ceea ce atrage dificultati n gruparea
itemilor n categorii)
d. care tin de determinaarea unor criterii externe de validare
e. care tin de interpretarea datelor: o interpretare factuala, literala (apropiata de situatia
interviului) sau una psihologica diagnostica (bazata pe validarea chestionarului)
f. probleme care tin de ambiguitatea raspunsurilor la itemi (ceea ce semnifica existenta
unor posibilitati largi de interpretare a fiecarui raspuns) sau specificitatea foarte mare a itemilor
(ceea ce scade gama de posibilitati de interpretare).

6. Modalitati de concepere a personalitatii abordabile prin chestionare

6.1. Modelarea personalitatii ca un sistem de dimensiuni sau trasaturi

Constructia testelor de personalitate a fost influentata n cea mai nalta masura de teoriile
care concep personalitatea ca un sistem (structura) de trasaturi, acestea din urma fiind ntelese ca
moduri specifice si carecteristice de comportament, cunoastere, simtire.
Prin termenul de trasatura de personalitate nlelegem o dispozitie sau caracteristica
subiacenta ce poate fi folosita ca explicatie pentru regularitatile si consistenta comportamentului
individual
(Dictionary of psychology, 1985). Acest sens de definire a trasaturilor de personalitate
implica o baza explicativa, o teorie asupra personalitatii, datele recoltate prin teste neputnd fi
interpretate fara cunoasterea acestei teorii.
n perioada de construire a marilor teste empirice, Wiggins definea o trasatura de
personalitate ca un pattern de comportament observabil si nu ca o simpla dispozitie psihica
(explicatia comportamentului putnd fi gasita la un alt nivel), n timp ce actualmente tendinta este
aceea de a concepe trasaturile ca si constructe explicative.
Costa si McCrae definesc trasaturile de personalitate ca dimensiuni ale diferentelor
individuale privind tendinta de a aparea / prezenta patternuri consistente de gndire si actiune.
Exista doua implicatii ale acestei idei:
a. Reliefarea (prin teste adecvate) a acestor trasaturi ne da posibiitatea de a infera asupra
subiectului si mai ales asupra comportamentului, gndirii, simtirii concrete a acestuiea si
b. Putem vorbi despre trasatura ca prorpietate a unui individ ce justifica plasarea sa de-a
lungul unei dimensiuni a psihismului (bipolaritatea factoriala), . Trasatura devenind astfel o
explicatie posibila asupra comportamentului persoanei.

6.2. Structuri cognitiv-preferentiale de personalitate

Modelarea personalitatii n termeni de structuri preferentiale reprezinta o tendinta
complementara celei n care personalitatea era abordata prin trasaturile sau dimensiunile de baza..
Aceasta tendinta este preocupata de structurile si tipurile comune. Este vorba de o abordare, o
 - 13 -
perspectiva diferentiala versus una bazata pe ceea ce este comun interindividual (o abordare
idiografica sau una nomotetica dupa Allport). Ideea de baza a acestei abordari este aceea conform
careia fiecare individ prezinta o echilibrare specifica a unor tipuri sau structuri de baza.
De baza n aceasta abordare sunt teoriile asupra tipurilor, dintre care una fundamentala
este cea jungiana. Aceasta din urma se particularizeaza cumva prin faptul ca a condus la viziuni
care mbina, sintetizeaza aceasta tendinta cu cea diferentiatoare. n psihologia personalitatii au
fost construite numeroase tipologii, pornind de la presupunerea ca exista patternuri coerente de
comportament sau stiluri consistennte de actiune suficient de bine definite pentru a permite o
taxonomie a persoanei de-a lungul acestor tipuri.
Pna n anii 80, n diagnoza personalitatii s-a manifestat tendinta de aplicare n diagnoza a
tipologiilor temperamentale sau de orientare a valorilor. Actualmente se manifesta o tendinta de a
integra o viziune tipologica cu perspectiva diferentiala.

6.3. Teoriile cognitiviste: constructele personale si stilurile apreciative

Psihologia cognitiva defoneste psihismul ca sistem functional aparut si dezvoltat n
functie de mediu si necesitatile acestuia. Ca o alta idee ade baza a acestei abordari, retinem faptul
ca nu toate aspectele functionarii psihice sunt utile pentru adaptare sau supravietuire, aparnd
cumva ca anomalii.
ntr-o varianta clasica, abordarea cognitiva cerceteaza si ierarhizeaza structurile mentale
n functie de relatia lor directa cu adaptarea organismului la realitate. O perspectiva cognitivista
mai noua depaseste aceasta viziune, aducnd n sfera preocuparilor si ceea ce este distorsionat,
irational, anormal etc si de aici apare perspectiva unor structuri care pot explica singularul,
excentricitatea, chiar boala, ntelese ca alternative cu valoare de supravietuire n circumstante
irationale.
Un model de baza pentru aceasta abordare este modelul constructelor personale al lui
Kelly iar un altul este cel privind stilurile cognitive (dependent de cmp vs independent,
internalizant vs externalizant, impulsiv vs reflexiv, evolutiv vs reductiv). La acestea se adauga
alternanta ntre stiluri (mobilitate vs fixitate), varierea ntre stiluri n functie de situatie. n
Romnia au existat cercetari ale lui Marcus, Catina si Minulescu cu privire la unele stiluri
apreciative cu rol prognostic pentru orientarea vocationala. Cercetarile lui Marcus privind
empatia au relavat importanta criteriului afectiv n apreciere, prin utilizarea prevalenta a propriei
experiente afective: stil analogic, empatic, reflexiv, detasat etc.
Ideea de baza a noii abordari cognitive este aceea de a include n evaluare si modelare att
mecanismele cognitive (de procresare logica), ct si a celor inconstiente de natura afectiva. De
amintit ca aceasta orientare nu a generat niciun instrument complex acreditat si utilizat pe plan
international.
 - 14 -
T3. Aspecte generale privind constructia testelor de personalitate

Cerinte generale si etape generale n construirea unui chestionar de personalitate

Asamblarea unui esantion de itemi

Exista 2 probleme esentiale n construirea si experimentarea unui chestionar de evaluare a

personalitatii:
a. definirea constructului, deci a trasaturii care va fi masurata. Aceasta se va face n
functie de scopul testarii si de orientarea teoretica cu care opereaza autorul.
b. Construirea unui set de itemi prin care subiectul este chestionat n legatura cu acele
comportamente sau situatii care sunt relevante pentru trasatura respectiva. Raspunsurile
subiectului la itemi vor servi ca indicatori ai constructului.
Aceste doua probleme sunt strns legate si presupun un demers unitar prin care pornind
de la o definitie de lucru asupra constructului psihologul traduce dimensiunile acesteia ninr-un
set de itemi.
Este vorba de un proces de operationalizare gradata a constructului, pna la transpunerea
acestuia n itemi.
n definirea constructului psihologul poate opera cu o definitie specifica asupra acestuia
sau si poate construi propria definitie de lucru reunind elemente prin care constructul rerspectiv
este definit de catre mai multi autori sau n mai multe lucrari. De exemplu, Porot semnaleaza trei
conditii esentiale ale anxietatii: sentimentul unui pericol indeterminat, acompaniat de fantasme
tragice; starea de atentie fata de pericol, alerta psihica; convingerea de neputinta si sentimentul de
dezorganizare. Daca utilizam drept reper modul de definire cu care opereaza proiecte de tip DSM
sau ICD va fi necesar sa adaugam simptomatologia somatica n definitia anxietatii si sa facem
unele diferentieri mai fine ntre tipurile concrete de manifestare a anxietatii. n sfrsit, daca
operam n cadrul unei definiri din perspectiva terapiei cognitiv-comportamentale vom accentua
asupra perturbarilor cognitive ce apar n anxietate sau asupra modului detasat de
autoexperimentare si asupra calitatilor experientei emotionale dacadefinitia este una
experientiala. Modul de definire este strict dependent de scopul testarii. Pentru a satisface o
pretentie de exhaustivitate, este necesara o munca prealabila de documentare n problematica
respectiva si construirea unei definitii de lucru de tip integrativ sau sumativ.
n pasul urmator vor fi identificate dimensiunile definitiei, cu un grad de generalitate mai
redus.
Acestea vor rezulta n functie de tipul de definitie cu care autorul opereaza si descopul
evaluarii.
Daca scopul este evaluarea nivelului anxietatii pacientilor din clinica, centrarea va fi
asupra simptomelor iar dimensiunile pot viza de exemplu principalele tipuri de manifestari ale
anxietatii: emotionale, somatice, comportamentale si cognitive. ntr-o definitie de tipul celei
utilizate de Porot aceste dimensiuni sunt sugerate chiar de autor. Unii autori precum Anastasi
recomanda ca procesul de operationalizare sa continue prin identificarea de variabile si indicatori,
cu un nivel de generalitate tot mai redus, acestia din urma urmnd a fi tradusi n itemi.
Organizarea este una de tip arborescent, de la general la particular. Este posibil ca o dimersnsiune
sau o variabila a constructului sa fie reprezentata n instrumentul final printr-un numar inegal de
itemi, n functie de marima acesteia si relevanta ei n definirea constuctului.

Cerinte n construirea testului

a. Alegerea tipului de proba sau de chestionar depinde de scopul evaluarii (ce testam) si
de domeniul de aplicare (de ce testam si pe cine). Ideea este de a raspunde unor probleme
specifice ale contextului si ale subiectilor vizati care pot deteriora comunicarea prion chestionar
devenind surse de eroare n evaluare.
b. Cerinte ce tin intrinsec de construirea chestionarului: adecvarea continutului itemilor,
numarul de itemi, omogenitatea sau neomogenitatea acestora, calitatile itemilor, relatia existenta
 - 15 -
ntre item si trasatura etc. Toate aceste aspecte vor afecta calitatile psihometrice ale testului, deci
valoarea acestuia ca instrument de masurare.

Aplicarea experimentala a esantionului de itemi

Un studiu pilot initial se poate face pe un numar minim de 20 subiecti (dupa Meili, 1964).
Scopul acestui studiu pilot este acela de a aduce corectii chestionarului, de a raspunde unor
ntrebari care privesc interventia necontrolata a anumitor aspecte sau variabile ce pot influenta
rezultatele si fidelitatea testului.
Surse de eroare n evaluare care apar si pot fi corectate n aceasta etapa:
a. Standardizarea corecta (sau incorecta) a instructajului si/sau conditiilor specifice de
raspuns,
b. Standardizarea tipului de raspuns,
c. Formularea unor itemi/scale de validare (control) a chestionarului n raport cu
atitudinea subiectului (estimarea incorecta a unor manifestari simptomatice sau situationale,
atitudini de fatada sau bazate pe dezirabilitatea sociala etc),
d. Construirea unor exemple introductive.

Validarea statistica preliminara

Aceasta etapa are ca scop eliminarea itemilor neomogeni, nesemnificativi, care dubleaza
un aspect investigat etc. Se realizeaza n genere pe un numar de subiecti suficient de larg ca sa
permita clarificarea urmatoarelor aspecte:
a. Nivelul de dificultate al itemilor,
b. Precizarea grilei de raspuns (repartitia itemilor n functie de posibilitatile de raspuns),
c. Capacitatea de discriminare.
Scopul acestei etape este acela de a elimina acei itemi care sunt neadecvati si de a ordona
itemii n functie de gradul de dificultate (daca este cazul sa facem aceasta ordonare, n special
pentru probe ce presupun performanta rezolutiva) si de tipul de grila folosit (nu se vor pune, de
exemplu prea multi itemi ntr-o succesiune prelungita de reactii relevante prin acelasi fel de
raspuns: Da sau Nu).
Tot n aceasta etapa vor fi eliminati si acei itemi care sunt reprezentativi pentru trasatura
dar care, datorita unor motive precum dezirabilitatea, primesc acelasi tip de raspuns de la
majoritatea subiectilor.
n aceasta etapa vom obtine o repartitie echilibrata a itemilor n chestionar; adecvarea
nivelului de dificultate a limbajului la cel al populatiei vizate; eliminarea acelor itemi ce nu
contribuiela sau sunt irelevanti pentru posibilitatea de a dihotomiza subiectii n functiede
variabila testata. Aceasta din urma calitate capacitatea de discriminare este considerata, alaturi
de omogenitate, ca fiind inseparabila de validitatea testului (Meili). Capacitatea de discriminare
se determina statistic prin corelatia cu un criteriu extern fie prin comparatia corelatiei fiecarui
item cu rezultatele globale ale scalei/chestionarului erxperimentat.

Cerinte pentru validarea statistica preliminara

a. Lucrul cu un grup de subiecti semnificativ pentru dimensiunea avuta n vedere (criteriu
extern).
b. Sarcina testului (continutul itemilor) sa se refere la variabila avuta n vedere.

Standardizarea interpretarii prin etalonarea chestionarului

Cerinte privind etalonarea
a. Construirea chestionarului n forma finala (definitiva). Problema aici este aceea de a
respecta cerintale din etapele anterioare
b. Construirea unui lot (esantion) de subiecti adecvat, ct mai diversificat n functie de de
criteriile specifice categoriei populationale testate cu ajutorul instrumentului.
 - 16 -
n aceasta etapa aplicam forma definitiva a chestionarului, exemplele de familiarizare cu
proba (daca este cazul), experimentarea limitei de timp de raspuns (daca este cazul, vom cere
fiecarui subiect sa ncercuiasca ultimul item la care a raspuns, din minut n minut, pna cnd
ultimul subiect termina de raspuns).
Tot n aceasta etapa suntem interesati de valoarea testului ca masura standardizata. Aici
sunt realizate cercetari privind validitatea diferitelor scale sau fatete, sunt continuate investigatiile
privind fidelitatea, corelatii cu alte teste, studii factoriale care sa permita descoperirea de noi
grupari (fatete sau factori specifici), studii privind validitatea predictiva sau de criteriu etc.

Strategii de construire a chestionarelor de personalitate

Megargee (1972) inventariaza 3 astfel de stategii sau metode: a. Metoda intuitiva sau
abordarea rationala, b. Metoda criteriului extern sau metoda empirica, c. Metoda criteriului intern
sau metoda factoriala. Desigur, pot exista si strategii de constructie care combina elemente
specifice celor trei metode, numite strategii mixte.

Metoda intuitiva sau abordarea rationala

Autorul chestionarului este cel care decide ce itemi vor fi inclusi n chestionar si care sunt
continuturile relevante pentru a traduce trasatura ntr-un comportament. Acest fapt face ca o serie
de aspecte cum ar fi cunostintele acestuia de psihologie, experienta n construirea si utilizarea de
teste si cunoasterea problematicii specifice a trasaturii tinta sa capete o importanta speciala.
Hase si Goldberg (1967) realizeaza o tipologie a abordarilor rationale folosind 2 criterii.
Folosind drept criteriu modul de selectare a continutului itemilor, disting ntre abordari n care
selectia se bazeaza pe ntelegerea strict intuitiva a trasaturii si abordari n care selectia este
ghidata de o teorie formalizata asupra personalitatii. Un al doilea criteriu priveste instanta care
selectioneaza itemii si diferentiaza ntre strategii n care autorul chestionarului este cel care
opteaza si strategii n care se constituie un grup de persoane care face selectia (judecatori,
experti).
Megargee (1972) deferentiaza ntre selectii pur intuitive si cele mixte (partial empirice), n
care selectia este partial ghidata de date experimentale. De exemplu, este cazul a 4 dintre scalele
CPI construite pe baza analizei consistentei interne. n astfel de scale autorul selecteaza intuitiv
un lot de itemi care par sa traduca (reflecte) trasatura investigata, selectia initiala este analizata
sub aspectul consistentei interne si sunt pastrati acei itemi care obtin un coeficient de corelatie
satisfacator (un nivel suficient de ncredere).

Pasi
a. selectia intuitiva a continuturilor itemilor si a lotului initial de itemi
b. administrarea ntregului lot de itemi unui grup de subiecti
c. calcularea scorurilor totale la aceasta scala preliminara
d. calcularea corelatiilor dintre scorurile la itemi si scorurile totale pentru toti itemii din
lotul preliminar
e. utilizarea coeficientilor de corelatie drept criteriu pentru selectia finala a itemilor (vor fi
selectati acei itemi cu cele mai mari corelatii ntre scorurile proprii si cele totale).
ntr-un astfel de demers mixt, datele empirice pot fi utilizate pentru a creste validitatea
discriminativa a testului prin eliminarea itemilor cu patternuri de raspuns ambigui sau care
prezinta corelatii semnificative cu scale care masoara alte trasaturi.

Avantaje si dezavantaje
Dupa Megargee, principalele avantaje ale strategiei intuitive ar fi legate de:
a. validitatea de continut ridicata
b. coerenta intrinseca (consistenta interna) a instrumentului.
Principalele dezavantaje ale metodei rationale tin de:
 - 17 -
a. omogenitatea si continutul itemilor depind de abilitatea autorului de a-si imagina si
anticipa raspunsurile la problemele itemilor ale subiectilorcaracterizati prin trasatura respectiva
b. transparenta instrumentului, facilitatea pentru subiect de a ntelege sensul itemilor si
modelul de raspuns expectat de autor/chestionar, ceea ce deschide posibilitatea distorsionarii
voite a raspunsurilor pentru a simula/disimula/da raspunsuri dezirabile. Acesta este motivul
pentru care unele chestionare precum CPI sau MMPI au construite scale de validare a profilului
individual sau scale de corectie a scorurilor individuale.

Metoda empirica sau a criteriului extern

Selectia itemilor n test este ghidata doar de relatia empiric determinata ntre itemul
testului si o masura criteriu specifica.

Etape
a. asamblarea unui esantion initial de itemi, pe baze rationale sau folosind itemi din alte
chestionare
b. administrarea setului de itemi la doua grupuri de subiecti care difera ntre ei doar la
nivelul trasaturii evaluate
c. determinarea pentru fiecare lot a frecventei raspunsurilor acord/dezcord
d. determinarea semnificatiei statistice a diferntelor obtinute
e. itemii care diferntiaza semnificativ cele doua loturi sunt selectati pentru scala
preliminara
f. scala rezultata este aplicata din nou loturilor criteriu initiale
g. daca raspunsurile analizate sunt satisfacatoare, scala va fi validata pe noi loturi pentru a
identifica si elimina itemii cu o capacitate scazuta de discriminare
h. aceasta scala prescurtata si rafinata va fi din nou validata.
Avantaje
a. depaseste abilitatea intuitiva a unei singure persoane
b. reprezinta o consecinta a comportamentului (raspunsului) unui numar mare de persoane
fata de continutul itemilor si poate detecta astfel itemi discriminativi pentru respectiva trasatura,
care sunt departe de a fi evidenti de la sine. Prin aceasta metoda a fost construita, de exemplu,
scala de socializare din CPI.
Apare o cerinta foarte importanta legata de aceasta modalitate de selectie, anume aceea a
unei mari acurateti n selectionarea loturilor criteriu de subiecti, cazul contrar conducnd spre
selectii gresite, de itemi irelevanti.
Concluzionnd, n cadrul acestei metode relatia empiric stabilita ntre itemi si un criteriu
extern si nu continutul manifest al itemilor determina selectionarea acestora pentru chestionarul
final. Un item va fi inclus n test daca este capabil n mod empiric sa diferentieze cele doua loturi,
indiferent daca raspunsurile subiectilor par paradoxale (relatia cu criteriul este obscura) sau
directia lor pare absurda. Psihologul nu va fi preocupat de adevarul literal al raspunsului
subiectului la item, ci interesul sau va fi orientat catre relatia dintre raspunsul subiectului la item
si alte dimensiuni comportamentale implicite. Din aceste motive, scalele derivate empiric pot fi
mai subtile si mai dificil de trucat dect cele rationale. Scaderea validitatii aparente/de continut
(implicita acestui tip de scala) face ca testul sa fie mai greu acceptat de catre subiecti (nu nteleg
de ce te intereseaza acest lucru sau de ce acest aspect are relevanta pentru angajarea mea) si
mult mai dificil de explicat nespecialistilor care presupun existenta unei relatii directe ntre item
si constructul investigat.
Aceasta metoda de selectarea itemilor ntr-un chestionar devine decisiva atunci cnd se
pune problema utilitatii predictive a instrumentului n raport cu diferite criterii, deci pentru
construirea unor chestionare de tip vocational, clinic sau pentru masurarea unor trasaturi care sunt
marcate de prejudecata mentalitatii comune.

Metoda analizei factoriale sau a criteriului intern

 - 18 -
Pune accent pe analiza criteriului intern, respectiv pe tehnici statistice care permit ca,
odata cu identificarea unui factor care apare ca dimensiune responsabila de variatia semnificativa
a comportamentului, sa construim si o scala pentru a defini psihologic si a evalua respectivul
factor.

Pasi
a. construirea pe baze apriori a unui lot relativ mic de itemi (celelalte metode presupuneau
o selectie finala dintr-un numar initial mare de itemi posibili), itemi ce par sa fie strns legat de
factorul vizat
b. acesti itemi sunt administrati unui numar mare de subiecti, testati adesea n paralel si cu
alte instrumente semnificative n raport cu factorul-dimensiunea vizata
c. se realizeaza o intercorelare a itemilor, matricea rezultata fiind analizata factorial, rotata
conform procedurii alese si obtinndu-se astfel o clusterizare care este responsabila de un anumit
cuantum al variatiei comportamentului subiectilor testati
d. se determina ncarcatura factoriala a fiecarui item (corelatia cu fiecare factor rezultat)
e. vor fi selectati pentru scala finala acei itemi care au cea mai nalta ncarcatura
factoriala.
Rezultatul va fi o solutie structurala simpla, n care fiecare factor este responsabil pentru o
anumita trasatura.
n aceasta metoda pot interveni erori datorate metodei de analiza factoriala sau datorita
lipsei de distinctivitate conceptuala ntre structura si fenomen. Astfel, abilitatea cercetatorului
consta n analiza semnificatiei psihologice a itemilor care structureaza un anume factor, pentru a
da consistenta psihologica, sens calitativ produsului analizei cantitative. Majoritatea
chestionarelor contemporane sunt construite cu ajutorul acestei metode, existnd chiar tendinta de
fi pus sub semnul ntrebarii orice chestionar care nu a fost supus analizei factoriale.

Avantaje si dezavantaje
Avantajul principal al unei astfel de scale este puritatea factoriala si omogenitatea sa, ceea
ce nseamna ca scoruri egale semnifica performante echivalente la testul respectiv (deziderat
central pentru orice instrument de psihodiagnostic).
Dezavantajul testelor factoriale vine din faptul ca scalele factoriale nu relationeaza
suficient de flexibil si relevant cu comportamentul viu, deci cu modele comportamentale
complexe n care factorul respectiv apare doar ca una dintre dterminante (fapt acuzat adesea de
psihodiagnosticienii de orientare clinica).
In sfarsit, un caz special de strategie de construire a chestionarelor de personalitate este
cel al abordarii lingvistice, care este prezentat detaliat la capitolul privind abordarea Big Five.
Aspecte generale si probleme privind construirea itemilor chestionarelor de personalitate
n istoria psihodiagnozei s-a remarcat o anumita evolutie a preocuparilor vis a vis de
construirea itemilor. Angleitner, John si Lohr (1986) amintesc despre o anumita neglijare n faza
de nceput a construirii de teste de personalitate, a preocuparilor legate de proprietatile itemilor,
n favoarea centrarii aproape exclusive asupra principiilor de construire a scalelor. De aici rezulta
inevitabil o sursa importanta de eroare n evaluare.
n sfrsit, actualmente exista cteva probleme legate de constructia itemilor care intra n
sfera preocuparilor creatorului de teste: cum trebuie construit lotul initial de itremi; cum trebuiesc
scrisi itemii; cum influenteaza caracteristicile formale si de continut ale formularii modul n care
vor prelucra subiectii acel item. Aceste categorii de probleme au preocupat pe creatorii clasici de
teste se se afla n dezbaterile actuale n domeniu.

Strategii generale de construire a itemilor - Problema limbajului

n 1957, Loevinger aducea n discutia specialistilor o anumita problematica. El
incrimineaza faptul ca deficienta majora care apare n procesul de generare a itemilor pentru a
reprezenta un anumit construct tine de imposibilitatea de a-l repeta ca pe orice experiment
 - 19 -
psihologic. Aceasta deficienta ar tine de gradul mare de subiectivitate care vine din partea
cercetatorului care construieste testul. El a ncearcat sa structureze cteva reguli privind
construirea lotului initial de itemi, pornind de la postularea realitatii ca itemii lotului initial sunt
ntotdeauna extrasi dintr-o arie de continuturi mai larga dect trasatura propriuzisa. De aici apare
posibilitatea erorii legata de selectia unor itemi care traduc alte continuturi.

Regulile formulate de Loevinger:

a. Necesitatea de a fi construiti si itemi care sa evalueze alte trasaturi, nrudite dar cu
valoare discriminativa fata de trasatura avuta n vedere,
b. Itemii trebuie alesi astfel nct sa reprezinte toate continuturile posibile care ar putea
exprima trasatura respectiva, n functie de toate teoriile cunoscute,
c. Domeniile continuturilor ar trebui sa fie reprezentative pentru importanta lor
existentiala.
n 1967, Jackson accentueaza asupra necesitatii de a opera definitii specifice si reciproc
exclusive pentru fiecare construct (trasatura), bazate pe trecerea n revista a literaturii de
specialitate privind dimensiunea respectiva. Sistemul propus de Jackson (sistem secvential de
dezvoltare a scalei de personalitate) consta n aceea ca unui grup de judecatori experti li se dau
descrieri ale unor persoane tinta care manifesta n nalta masura n comportamentul lor trasatura
investigata. n pasul urmator ei vor judeca si ranga probabilitatea ca aceste persoane sa aprobe
fiecare dintre itemii propusi. O alta sarcina a grupului de judecatori experti era aceea de a stabili
gradul, masura n care itemii pot fi considerati relevanti pentru constructul respectiv.
n 1983, Buss si Craik propun un al doilea model coerent privind generarea itemilor
(primul fiind al lui Jackson), pornind de la ceea ce autorii numesc frecventa actiunii si care se
bazeaza pe prototipicitatea unui comportament pentru o anumita trasatura. Pasi:
1. selectarea n mod sistematic a unui set de trasaturi dintr-un model structurat de
comportament interpersonal (realizat de Wiggins n 1979).
2. un esantion larg de subiecti are sarcina de a identifica comportamentele observabile
care corespund trasaturii (genereaza acte comportamentale care pot fi considerate manifestari ale
trasaturii),
3. alt lot de subiecti apreciaza prin rangare gradul de prototipicitate al acestor acte
comportamentale pentru trasatura data. Aceasta evaluare se face pornind de la un set de reguli de
evaluare a prototipicitatii si este bazata pe consensul unui mare numar de vorbitori ai unei limbi,
fiind prima tentativa de a capitaliza cunostintele semantice ale oamenilor n legatura cu acele
comportamente care sunt tipice pentru o anumita trasatura.
Dezavantajul principal al metodei consta n faptul ca nu mai este la fel de utila atunci
cnd se pune problema construirii unor itemi pentru investigarea unei trasaturi pentru care nu
exista denumiri elaborate la nivelul limbajului comun (nu ne putem astepta ca oamenii sa aiba
intuitii semantice relevante), cum ar fi de exemplu cazul unor dimensiuni ce se manifesta n
afectiunile psihice.
Problema fundamentala care apare ca sursa de eroare n evaluare si este legata de
generarea itemilor este subiectivitatea initiala din partea autorului testului. Aceasta problema nu
poate fi corijata prin metodele statistice de experimentare, ntruct ceea ce nu a fost cuprins n
test si este relevant pentru trasatura nu mai poate fi recuperat pentru a deveni parte a scalei
rezultate. Un alt mod n care se manifesta subiectivitatea autorului este legat de decizia acestuia
privind denumirea scalei sau factorului rezultat, decizie care va reflecta preconceptiile acestuia.
Aceasta problema se manifesta chiar si n chestionarele actuale, cum este de exemplu situatia
factorului V din chestionarele de tip Big Five.
O alta problema comuna n modelele propuse de Buss si Craik sau de Jackson se leaga de
definirea relevantei pentru personalitate a anumitor cuvinte din limbajul curent. Allport si Odbert
(1936) considera de exemplu (ntr-o modalitate clasica) ca relevanti pentru personalitate sunt acei
termeni care pot fi folositi pentru a distinge comportamentul unui om de comportamentul
altuia.
 - 20 -
n 1990, Angleitner, Ostendorf si John propun un model de definire si operare selectiva
prin trei modalitati.
1. Prima dintre ele identifica o taxonomie a tipurilor de caracteristici de personalitate care
pot fi regasite direct la nivelul limbajului natural (substantive, verbe, adjective, adverbe etc).
Aceasta clasificare cuprinde 6 categorii de coninuturi:
a. trasaturi stabile;
b. stari si dispozitii psihice;
c. activitati;
d. roluri sociale, relatii si efecte sociale;
e. abilitati si talente;
f. caracteristici care tin de prezenta fizica.
2. A doua modalitate se refera la specificarea unor criterii de excludere:
a. un termen nu este relevant pentru personalitate daca este nondistinctiv si nu se aplica la
toti indivizii;
b. Termeni ce se refera la originea geografica, nationalitate, identitati profesionale sau
legate de o anumita munca; c. Termeni care se refera doar la o parte din persoana si d. Termeni a
caror implicatie pentru personalitate este metaforica si neprecisa.
3. cea de-a treia modalitate este o grila de identificare prin care se exclud acei termeni
care nu se potrivesc n oricare dintre urmatoarele propozitii criteriu:
1. Pentru adjective Ct de...... sunt?, Ct de...... s-a comportat X?
2. Pentru substantive Este X......?, Poti sa spui ca X este un......?
3. Pentru substantive atributive ...... lui X este remarcabila?, Prezinta (poseda)
X......?
Hofstee (cercetnd limba olandeza) n 1990, indica 5 tipuri de obstacole ce trebuie avute
n vedere atunci cnd se pune problema utilizarii limbajului natural n construirea unui sistem
stiintific de categorii psihonosologice:
1. domeniul este greu de delimitat (att categoriile ca atare ct si alegerea itemilor din
interiorul acestor categorii),
2. masura n care termenii sunt traductibili dintr-o limba n alta este limitata,
3. rolul coplesitor al aspectelor evaluative n limbajul comun este stnjenitor pentru un
punct stiintific de vedere,
4. nu se pot aplica taxonomizari simple sau reguli precise,
5. multi termeni (sau expresii) sunt paradoxali cnd sunt folositi la persoana ntia
(autodescrieri). Pe de alta parte, ncercarile de a construi un limbaj total artificial s-ar dovedi
inutile ntr-un sens sau altul (fie ca nu ar fi nteles, fie ca termenii ar asimila repede
impedimentele limbajului curent).
Principala strategie pentru a depasi aceasta situatie (obstacole) consta n selectarea acelor
termeni care se subsumeaza principiului polaritatii trasaturilor de personalitate. Acelasi autor
pledeaza pentru formularea itemilor la persoana a treia singular (cerinta abandonarii
chestionarelor care cer subiectului sa se autocaracterizeze n functie de itemi care genereaza
paradoxuri cnd sunt aplicati la persoana ntia). O alta recomandare a autorului vizeaza
heteroevaluarea (aceleasi chestionare completate de alte persoane care cunosc pe cea testata),
procedura care poate include sau nu si persoana testata ca judecator.
Mc Crae (1990) afirma un scepticism legat de capacitatea omului obisnuit (nespecialist)
de a ntelege adevartele baze ale personalitatii. Dupa opinia sa, n studierea limbii trebuie sa se
continue examinarea legaturilor empirice cu alte sisteme ale personalitatii, sa se depaseasca
utilizarea lexiconului pentru a analiza limbajul vorbit si scris actual. Ei (Costa si Mc Crae)
dezvolta variante ale aceluiasi chestionar destinate autoevaluarii (persoana I-a singular) sau
heteroevaluarii (persoana a III-a singular).
De Raad face unele studii (1992) privind diferentierile ntre adjective, substantive si verbe
dupa capacitatea acestora de a capta si reda sensuri ale personalitatii. El dentifica faptul ca
utilizarea ideosincratica n scalele de evaluare este mai probabila pentu substantive dect pentru
 - 21 -
verbe si pentru verbe n raport cu adjectivele. Aceste diferentieri conduc n practica la diferente n
ordinea factorilor derivati prin ele sau chiar n numarul factorilor rezultati. Factorii derivati prin
substantive prezinta o tendinta spre o descriere mai coerenta si bine definita. Ei tind sa cuprinda
cele mai extreme semnificatii ale dimensiunilor derivate din utilizarea adjectivelor. De asemenea,
ei au o mai larga variatie n sensuri. Aceste aspecte confirma caracteristica substantivelor de a fi
reprezentative prin ele nsele. Verbele si extrag partial sensurile din situatii interpersonale, fiind
astfel mai conditionate si necesitnd mai multa specificare. Un studiu realizat pe limba germana
subliniaza capacitatea verbelor de a capta aspecte temperamentale.
n cercetarile privind dimensiunile Big Five apare concluzia ca o posibila sursa de variatie
a acestor dimensiuni n diferite limbi tine de modurile diferentiate de relationare ntre cele trei
categorii de termeni (adjective, substantive si verbe), moduri specifice pentru fiecare limba.
Concluziile cercetatorilor se ndreapta catre un acord n ceea ce priveste o mai buna capacitate a
adjectivelor de a deveni descriptori de personalitate, dar este preferabil sa se combine capacitatile
de captare a diferitelor clase lingvistice, conform specificului fiecarei limbi (De Raad si Hofstee,
1993). O alta recomandare cu referire la modalitatea de utilizare practica priveste utilizarea de
propozitii si fraze n cea mai simpla forma acceptabila gramatical si nu a unor cuvinte singulare
(Goldberg 1982, Brigs, 1992).
O alta tendinta, contrara, este promovata de alti creatori de teste precum Gough si consta
n aceea ca strategiile sunt utilizate ntr-o maniera flexibila iar instrumentele sunt dezvoltate din
interiorul aceluiasi lot initial de itemi (unii preluati, altii rescrisi sau nou creati). Un studiu
comparativ releva faptul ca scalele care evalueaza constructe similare tind sa cuprinda itemi
relativ asemanatori, indiferent de diferentele dintre chestionare privind constructia sau chiar
teoria de baza (de exemplu itemi care descriu reactii psihofiziologice pentru scalele de nevrotism
sau itemi care descriu comportamente pentru scalele de extraversie sau minciuna). Angleitner
concluzioneaza n 1986 ca ntre cercetatori pare sa existe o intuitie mpartasita privind ce tipuri de
itemi sunt mai adecvate n masurarea / exprimarea unor trasaturi de personalitate, chiar daca
aceste intuitii nu au fost pna n prezent sistematizate.

Relatia item - trasatura

Ca prima etapa n construirea itemului, decizia privind trasatura si continuturile
psihologice implica o constanta raportare a itemului la validitatea sa discriminativa:
1. Definirea trasaturii ntr-o modalitate optima se face din perspectiva unei teorii
structurale care reflecta importanta pentru viata a diferentelor interindividuale generate de
dimensiunea psihica avuta n vedere.
Aceasta definire trebuie realizata explicit, fiind descrise att relatiile de tip convergent ct
si cele de tip divergent cu alte trasaturi (constructe) si cu tipurile relevante si specifice de
manifestare a trasaturii respective.
2. Pentru evitarea formularii unor itemi nereproductibili sau de tip ideosincratic se vor
utiliza loturi de subiecti pentru generarea exemplarelor fiecarui tip de itemi iar selectia se va baza
pe acordul ntre un numar mai mare de persoane judecator privind gradul de relevanta al
continutului itemului pentru trasatura.
3. Pentru a capta influenta contextului situational, se va avea n vedere faptul daca n
textul itemului sunt incluse aspecte relevante ale acestuia (ale contextului) si daca continutul este
ct mai explicit posibil.
Angleitner realizeaza o descriere sistematica a relatiei item - trasatura pornind de la
propriile cercetari si rezultatele obtinute de Janke (1973) si Lennertz (1973). El prezinta un sistem
format din 7 categorii, dintre care primele doua sunt centrale (fiind prezente cu mare frecventa n
aproximativ toate genurile de chestionare. Celelalte 5 categorii se refera la continuturi indirect
legate de trasatura de personalitate, fapt responsabil de altfel si de diferentele care apar n
stabilitatea raspunsurilor la itemii de aceste tipuri.
 - 22 -
Denumire Definirea continuturilor psihologice
1. Descrieri de reactii1 Sunt trairi evaluate prin itemi si pot fi:
a. deschise, comportamente observabile
b. acoperite, interne, neobservabile de altii: senzatii,
sentimente, cognitii interioare
c. simptome precum reactii fiziologice
2. Atribute ale trasaturii2 Reprezinta dispozitii, de obicei descrise prin adjective sau
substantive si pot fi:
a. nemodificabile
b. modificabile, cnd sunt specificate frecventa, durata,
contextul situational
3. Dorinte si trebuinte3 Intentia de a se angaja n comportamente specificate, dorinta
pentru ceva anume (nu si acelea pentru care se specifica
realizarea n prezent)
4. Fapte biografice4 Itemi centrati pe aspecte din trecut
5. Atitudini5 Opinii puternic sustinute, atitudini si opinii fata de diferite
categorii de subiecte generale, personale, sociale
6. Reactii ale altora6 Itemi care descriu comportamente, reactii si atitudini ale
altora fata de persoana
7. Itemi bizari7 Majoritatea de acest fel descriu comportamente si trairi
evident neobisnuit, stranii, anormale

Caracteristici de suprafata ale itemilor

Problema care apare n discutie n etapa de scriere propriuzisa a itemilor (dupa selectarea
constructului si a continuturilor relevante) este legata de posibilitatea de a da cea mai adecvata
forma pentru diferitele tipuri de continuturi. Apar doua aspecte legate de aceasta problematica:
a. Gasirea formei celei mai adecvate pentru a da itemului calitatea de indicator al
constructului si
b. Gasirea formei de raspuns cea mai adecvata pentru a da subiectului posibilitatea de a-si
exprima propria situatie

Forma de raspuns
Raspunsurile la itemi pot fi subsumate unor comportamente verbale nalt standardizate,
comportamente provocate de stimuli verbali. Problemele care apar aici sunt legate de tipul de
raspuns solicitat de la subiect: dihotomic, trihotomic, pe o scala Likert sau cu alegere fortata
(exprimare seaca si generala a itemului iar raspunsurile redau continutul propriuzis al diverselor
comportamente posibile).
n tipul clasic de raspuns de tip Da/Nu, Adevarat/Fals, eventual cu un raspuns mediu de
tip Nu stiu, subiectul traieste dificultatea de a lege un raspuns prea extremizat. Daca este utilizat
acest format de raspuns este important sa se moduleze continutul itemului prin specificarea
frecventei sau a intensitatii manifestarii descrise, pentru a evita ca si itemul sa exprime situatii la
fel de extreme ca si raspunsurile. Raspunsurile dihotomizate pot fi utilizate numai la itemii
modulati.
n prezent nu se mai folosesc raspunsuri de tip Nu stiu sau ?, considerndu-se a fi
nesatisfacatoare din punct de vedere al informatiei (pot traduce fie nentelegerea itemului, fie
1
categorii centrale, prezente cu mare frecventa n aproximativ toate genurile de chestionare
2
categorii centrale, prezente cu mare frecventa n aproximativ toate genurile de chestionare
3
categorii care se refera la continuturi indirect legate de trasatura de personalitate
4
categorii care se refera la continuturi indirect legate de trasatura de personalitate
5
categorii care se refera la continuturi indirect legate de trasatura de personalitate
6
categorii care se refera la continuturi indirect legate de trasatura de personalitate
7
categorii care se refera la continuturi indirect legate de trasatura de personalitate
 - 23 -
nesiguranta subiectului, fie un grad intermediar de raspuns de raspuns n situatia unor itemi
nemodulati) (Anastasi, 1957).
Goldberg (1981) indica cel putin 4 modalitati de apreciere de catre subiecti a
raspunsurilor de tip mediu:
1. o atribuire situationala (conduita mea depinde de situatie),
2. o expresie a incertitudinii (nu pot decide, nu-mi cunosc suficient de bine acest aspect),
3. ambiguitatea itemului (nu sunt sigur ce nseamna),
4. neutralitatea (ma aflu undeva la medie n ceea ce priveste aceasta caracteristica).
Cercetarile au demonstrat ca si modularea prin intensitate, frecventa sau masura
reprezinta o sursa de ambiguitate (deci de eroare), deoarece subiectii nu nteleg aceleasi lucruri
prin cuvinte ca rar, uneori, adesea, frecvent.
n timp, a fost preferata ca forma de raspuns tehnica alegerilor fortate (dezvoltata n
perioada anilor 40 de chestionarele destinate selectiei profesionale). n esenta aceasta forma cere
subiectilor sa aleaga ntre doua sau mai multe raspunsuri de tip descriere, fraze care par egale din
perspectiva acceptabilitatii dar care au validitate diferita fata de criteriul extern. De obicei se
construiesc pereci sau tetrade (de fapt doua perechi: 2 raspunsuri dezirabile si 2 indezirabile). n
forme si mai extinse / (de tip 5 variante de raspuns), subiectului i se cere de obicei sa precizeze
care este raspunsul cel mai caracteristic si cel mai putin caracteristic pentru el. O forma speciala a
tehnicii alegerilor fortate este cea a sortarii Q, dezvoltata de Stephenson (1950), care cere
subiectului sa rangheze un numar impar de raspunsuri-situatii, n functie de un criteriu dat,
ncepnd de la o extrema catre cealalta.
Intentia este de a da subiectului posibilitatea de a se exprima personal.
Raspunsurile pe scala Likert sunt folosite n special n studiul atitudinilor. Problema care
apare este legata de numarul de variante de raspuns. Se apreciaza ca scalele cu mai mult de 5
trepte nu reusesc diferentieri acceptabile, diferenta dintre treapta 2-3 de exemplu fiind grevata de
subiectivitatea respondentului. Preferabile sunt scalele cu 5 trepte. O alta problema se leaga de
transparenta itemilor si de ideea de dezirabilitate, ceea ce poate conduce subiectul catre
falsificarea n acest sens a raspunsurilor.
Un tip special de raspuns care combina variantele prezentate mai sus este folosit de autorii
Neo Pi R (Costa si Mc Crae), prin care se cere subiectului sa-si exprime acordul sau dezacordul
fata de o anumita afirmatie pe o scala gradata n 5 trepte (Dezacord total, Dezacord partial,
Neutru, Acord partial, Acord total).

Forma itemului
Sub acest aspect, diversitatea care apare n practica este dezarmanta. Opinia curenta
asupra caracteristicilor de suprafata precum lungimea itemului sau complexitatea sintactica a
propozitiei / frazei este ca acestea trebuie corelate cu modul n care se face prelucrarea itemului
de catre subiectii respondenti. Foss si Hakes (1978) sau Wiggins (1965) sprijina ideea ca gradul
de comprehensibilitate al propozitiilor este invers proportional cu numarul mai mare de
transformari implicate si numarul nivelelor n procesarile ntelegerii. Altfel spus, itemul va fi cu
att mai inteligibil cu ct numarul de transformari este mai mic.
Exista 3 aspecte fundamentale ale structurii de suprafata a itemilor:
1. Lungimea (numarul de cuvinte, litere, propozitii - indicata o lungime medie de 12
cuvinte)
2. Complexitatea (corelata pozitiv cu numarul de negatii, trecerea la diateza pasiva, timpul
trecut, alte moduri verbale dect indicativul, referinta personala)
3. Formatul propriuzis al itemului (dat de tipul de propozitie si de tipul de raspuns)
Lievert (1969), Lohr si Angleitner (1980), Angleitner (1986) recomanda itemi ct mai scurti, cu
evitarea multor propozitii si negatii. Lungimea medie a itemilor din principalele chestionare
analizate (altele dect Big Five) este de aproximativ 12 cuvinte. Conjugarea la timpul trcut si la
modul subjonctiv sau conditional apare doar n 10, 5 % dintre cazuri. Doar 4, 5% dintre itemii
 - 24 -
curenti nu au referinta personala. Exista si o corelatie posibila cu categoria de relatie item -
trasatura.
Astfel, chestionarele care contin itemi biografici (MMPI de exemplu) contin si cel mai
mare numar de itemi la trecut; frecventa mare a itemilor legati de dorinte, interese, atitudini,
opinii (specifica pentru 16 PF de exemplu) conduce la exprimarea prin actiuni de natura ipotetica,
deci verbe la modurile subjonctiv sau conditional.

Caracteristici semantice ale itemilor

Se refera la acele caracteristici responsabile de aparitia unor dificultati sau confuzii n
prelucrarea cognitiva a continuturilor itemilor de catre subiecti.
Angleitner (1986) descrie 5 caracteristici semantice care intervin semnificativ ngreunnd
sau simplificnd procesarile raspunsului:
1. Comprehensibilitatea (ct de usor poate fi nteles)
Cauzele care conduc spre o comprehensibilitate scazuta tin de utilizarea unor cuvinte
neobisnuite, a unor structuri propozitionale complicate, fortate sau neclare sau de erorile
gramaticale.
2. Ambiguitatea (posibilitatea atribuirii a mai mult dect un nteles)
Este incertitudinea legata de ntelesul stimulului (spre deosebire de echivocitate nteleasa
ca difernta ntre persoane n ceea ce priveste interpretarea itemului, dupa Goldberg 1963).
Cauzele ambiguitati tin de prezenta unor cuvinte sau afirmatii cu mai multe ntelesuri; de relatii
echivoce existente ntre propozitiile frazei; de incompatibilitatea dintre itemi si formatul
raspunsului (prin introducerea unei negatii, a unor conjunctii de tip sau / sau, a unor fraze cu mai
multe propozitii principale).
Aceste erori pun subiectul n 2 posturi tipice: a. Nu recunoaste natura ambigua a itemului
si pur si simplu l ntelege gresit (interpretndu-l n alt sens dect cel vizat de psiholog) si b.
Recunoaste ambiguitatea itemului, nsa nu este sigur de care dintre ntelesurile posibile este
vorba.
3. Nivelul de abstractizare (cu ct informatia este mai abstracta cu att cere o procesare
mai desfasurata)
Nivelul de abstractizare ridicat intervine n procesele de comparare item - experienta
personala. Un item concret (care afirma o informatie specificata, care se refera la comportamente
clar specificate, numesc conditii si situatii semnificative sau includ fapte a caror veridicitate poate
fi afirmata) ajuta la o evocare rapida din memorie. Itemul abstract cere procesarea n continuare a
ntelesului sau, integrarea treptata si/sau suplimentarea informatiei prin exemple, referinte la fapte
concrete. Itemii abstracti sunt de regula cei care prezinta atitudini, opinii, descrieri generale, cer
interpretarea unor evenimente generale sau integrarea lor de-a lungul unor situatii diverse,
comparatii cu standarde nespecificate, inferente personale. Cercetarile indica o relatie direct
proportionala ntre gradul de abstractizare si diferentierile n modul cum nteleg subiectii acesti
itemi (Angleitner, 1986).
4. Gradul de referinta personala (informatia care include direct si semnificativ pe subiect)
Gradul n care continutul itemului este semnificativ pentru imaginea de sine a subiectului
este n relatie directa cu capacitatea acestuia de a raspunde pe baza unei perceptii sau experiente
proprii asupra lucrurilor, n masura n care subiectul este direct mentionat prin item, fie la nivelul
trairii unor evenimente, fie la nivelul actiunii si al implicarii emotionale. Referinta personala
intervine n stadiul compararii item-eu.
5. Evaluarea (dezirabilitatea sociala a continutului)
Masura n care un item evoca valori, standarde aprobate social, determinari si prjudecati
comune, este direct proportionala cu probabilitatea ca subiectul sa selecteze raspunsul n sensul
dezirabilitatii sociale. Acest gen de judecata intervine mai ales n stadiul evaluarilor asupra
utilitatii.
 - 25 -
T4. Cerine, metode i strategii n construirea, adaptarea i experimentarea unui
chestionar de personalitate

1. Cerine fundamentale n construirea i experimentarea unui chestionar de

personalitate

1.1. limite i dificulti n msurarea personalitii prin chestionare;

1.2. avantaje i noi posibiliti;
1.3.cerine i etape generale.

1.1. Limite i dificulti n msurarea personalitii prin chestionare;

1 abordeaz dimensiuni i structuri globale ale personalitii (trsturile, tipurile,
sistemul, profilul personalitii) posibil de a fi operaionalizate i scalate printr-un numr, de
regul, mare de itemi (ntrebri, afirmaii) prin care subiectul se autodescrie (i dezvluie
indirect modul caracteristic de a gndi, a simi i a aciona n situaii tipice);
2 n comparaie cu testele de aptitudini, de performan, chestionarele abordeaz
indirect, dimensiunea de msurat prin autodescrierea subiectului evaluat, (n acest sens este o
prob subiectiv) iar validitatea lor depinde foarte mult de modul de construire a itemilor, de
forma i coninutul acestora.
3 constructele psihologice (termenii de specialitate) n baza crora sunt construite
chestionarele de personalitate deriv din teoriile i modelele psihologice ale personalitii care
sunt ntr-o continu dezvoltare i aproximare a personalitii reale, n toat complexitatea i
completitudinea ei pentru fiina uman, vie.
- Originea chestionarelor st probabil n necesitatea psihologului de a realiza un interviu
ct mai sistematizat al subiectului, ceea ce implic supoziia c fiecare rspuns trebuie
considerat/ponderat ca indiciu al existenei/prezenei trsturii avute n vedere (n cazul
interviului interpretarea rspunsului ia n consideraie i limbajul nonverbal al subiectului);
- Problema dezirabilitii rspunsului de faad al subiectului (s aleag un rspuns
dezirabil care s-l pun ntr-o lumin favorabil n cadrul procesului de evaluare) reprezint una
dintre cele mai mari limite ale chestionarului de personalitate.
- O problem care diminueaz capacitatea de predicie a chestionarelor de personalitate
privind performana profesional n activiti de selecie a personalului, este faptul c unele din
chestionarele (inventarele) de personalitate des utilizate, sunt elaborate de psihiatrii i psihologi
clinicieni pentru populaia spitalizat.
- Chestionarele cu scale clinice utilizate n selecia profesional au un grad mai redus de
validitate, iar rspunsurile dezirabile sunt mai evidente n acest context de evaluare.
- Evaluarea personalitii cu ajutorul chestionarelor (inventarelor) de personalitate ia mult
timp de testare i interpretare a profilelor de personalitate obinute (n forma de aplicare creion-
hrtie);
- Presupune o bun pregtire i experien a psihologului practician pentru interpretarea
oricrui tip de profil.

1.2. Avantajele i noile perspective ale utilizrii chestionarelor de personalitate

1. Accelereaz dezvoltarea teoriilor i modelelor trsturilor (factorilor), tipurilor i
structurilor unidimensionale i multidimensionale ale personalitii;
2. Asigur fundamentarea psihologiei experimentale a personalitii i validitii
modelului psihometric n selecia profesional a personalului;
3. Chestionarele de personalitate au devenit metoda cheie n cadrul orientrii
metodologice a constructelor psihologice n evaluarea personalitii (crete rolul psihologului
practician n activiti de selecie de personal).
 - 26 -
4. Construcia de chestionare de personalitate care se adreseaz populaiei generale,
normale, a crescut valoarea psihodiagnostic i prognostic a acestor instrumente de evaluare
(CPI, NEO-PI-R);
5. Computerizarea aplicrii i interpretrii rezultatelor chestionarelor de personalitate
soluioneaz multe din problemele psihodiagnozei i prediciei profesionale, ale elaborrii
profilelor psihologice;
6. Permit n cea mai mare msur cuantificarea, standardizarea i aplicarea procedurilor
statistice de procesare i interpretare a rezultatelor evalurii psihologice (analiza de corelaie,
factorial, clasterizarea, metoda de analiz latent-structural, etc.);
7. Elaborarea scalelor interne de validare a rspunsurilor la chestionare(a scalelor de
minciun-L), precum i construcia special a itemilor, bazat pe analiza factorial, sunt trucuri
care au crescut considerabil validitatea acestor instrumente.

1.3 Cerine i etape generale n construcia chestionarelor de personalitate

1. Definirea constructului (conceptului) chestionarului, a scalelor acestuia referitoare
la dimensiunile, trsturile de personalitate ce vor fi msurate (evaluatea);
2. Construirea pentru fiecare scal a unui set de itemi, prin care subiectul este
ntrebat, provocat s se autodescrie n legtur cu acele comportamente care sunt relevante
pentru trstura vizat, sau n legtur cu situaiile relevante pentru aceea trstur.

Etapa I
Alegerea tipului de chestionar de personalitate ca set coerent de itemi, este n funcie de :
- definirea, obiectivului testrii (ce testm? Ce constructe psihologice - dimensiuni,
trsturi, factori de personalitate evalum?);
- definirea domeniului de aplicare (de ce testm, n ce scop: consiliere vocaional,
expertiz clinic, judiciar, psihoterapie, selecie i repartizare profesional? etc.).
Alte cerine legate de construirea tipului necesar de chestionar de personalitate, se
raporteaz la :
- cunoaterea tipului de expectane ale subiecilor ce urmeaz a fi testai (motivaii,
stri afective, atitudini, prejudeci, idiosincrazii) ce pot distorsiona comunicarea prin chestionar;
- stabilirea numrului de itemi i adecvarea acestora, a gradului de
omogenitate/neomogenitate a lor, de care depind calitile psihometrice ale chestionarului.

Etapa II
Aplicarea experimental a primei variante a chestionarului pe cel puin 20 de
subieci (Meili-1964).
Cerine:
-standardizarea corect a instructajului de aplicare;
-standardizarea tipului de rspuns (dihotonic, scal Likert);
- formularea unei scale de validare a chestionarului n raport cu atitudinea
subiectului (supra/subdimensionarea unor simptome, trsturi, situaii, atitudini de faad, gradul
de dezirabilitate, disimulare, minciun, etc.);
- construirea unor exemple introductive.

Experimentarea primei variante a chestionarului privete i validarea preliminar a

itemilor prin care sunt clarificate urmtoarele aspecte:
Nivelul de dificultate al itemilor;
Repartiia corect a rspunsurilor (itemilor) semnificativi pe pe diferite scale
(precizarea grilei de corecie);
Capacitatea de discriminare a itemilor pe diferite scale (legat de omogenitatea i
validitatea acestora);
Eliminarea itemilor neadecvai pe fiecare scal.
 - 27 -

Etapa III
Alctuirea formei finale a chestionarului conform concluziilor ce decurg din
etapele anterioare;
Standardizarea interpretrii chestionarului prin procesul de etalonare a sa;
Stabilirea calitilor lui metrice prin studierea diferitelor faete ale validitii
acestuia (de coninut, relative la criteriul exterior, etc.) n contextul aplicativ dat;
Continuarea cercetrilor privind calitile metrice i faetele validitii
chestionarului de personalitate, n comparaie cu alte instrumente de acelai tip, alte domenii
aplicative, etc..

2.Stategii i metode n construirea chestionarelor de personalitate

2.1. Metoda intuitiv
- are la baz consistena intern - validitatea intern - a scalelor unui chestionar de
personalitate, natura relaiei item-scor global al scalei, perceput sau verificat de autorul
chestionarului;
- strategiile intuitive ale autorului stabilesc ce itemi, ce coninuturi sunt relevante pentru a
traduce trstura (scala) n comportamente relevante;
- la rigoare, se realizeaz o analiz statistic a itemilor unei scale (ponderea itemilor la
testele de inteligen, coeficienii de corelaie biseriali dintre rspunsurile dihotomice i scorul
total al scalei n cazul chestionarelor de personalitate).
Metoda intuitiv n 5 pai:
Selecia intuitiv a coninuturilor itemilor i a setului iniial de itemi pe fiecare
scal;
Administrarea variantei iniiale a chestionarului de personalitate pe un lot de
subieci (minimum 20);
Calcularea scorurilor totale pe fiecare scal a variantei iniiale a chestionarului;
Calcularea corelaiei (validitii interne) dintre fiecare item i scorul global al
scalei de apartenen;
Eliminarea itemilor avnd coeficieni de corelaie mici cu scorul global al scalei
de apartenen

2.2 Metoda empiric

Are la baz strategia criteriului extern (validitatea extern) i se realizeaz n 7 pai:
1. Se asambleaz, pe baze raionale sau reunind itemi din diferite chestionare, un numr
de scale cu itemii lor;
2. Se administreaz varianta iniial a chestionarului pe loturi extreme n privina
rezultatelor la trsturile vizate de chestionar;
3. Determinarea pentru fiecare lot a frecvenei rspunsurilor DA/NU, Acord/Dezacord n
raport cu trsturile vizate;
4. Determinarea semnificaiei statistice a diferenelor obinute;
5. Itemii care difereniaz semnificativ cele dou loturi la scala vizat sunt reinui pentru
aceea scal;
6. Aceast scal se aplic din nou loturilor - criteriu iniiale;
7. Dac itemii analizai sunt satisfctori, scala va fi validat pe noi loturi;
8. Se obine o scal mai restrns (prescurtat) i rafinat care va fi din nou validat dup
o vreme (ani).
Metoda empiric de confruntare cu un criteriu extern de performan comportamental
conduce la construirea unor chestionare de personalitate cu nalt valoare predictiv n domeniul
profesional, greu de trucat (cu o validitate aparent, redus)

3. Metoda analizei factoriale

 - 28 -
- Pune accent pe aprofundarea analizei criteriului intern, validitii interne, de
coninut) care, odat ce descoper un factor care apare ca dimensiune responsabil de variaia
semnificativ a comportamentului, permite elaborarea unei scale pentru a defini psihologic i a
evalua respectivul factor;
Marea majoritate a chestionarelor de personalitate contemporane sunt construite
pe baza analizei factoriale;
S-a depit structura factorial simpl, obinndu-se modele geometrice de tip
circumplex, care pot reda mai mult din complexitatea personalitii.

3. Metoda analizei factoriale n 5 pai

Construirea pentru o scal, a unui set relativ mic de itemi, pe baz deductiv,
inferenial;
Se administreaz scala sau chestionarul iniial pe un numr mare de subieci,
testai n paralel cu scale, chestionare deja validate privind trstura sau trsturile vizate;
Se procedeaz la calculul de intercorelaie a itemilor, matricea de intercorelaie
fiind analizat factorial, rotat conform procedurilor alese n acest scop, obinndu-se clusterii
responsabili de cuantumul de variaii comportamentale al factorului;
Se determin ncrctura factorial a fiecrui item;
Se selecteaz itemii cu cea mai mare ncrctur factorial.

4. Modaliti de construire a itemilor chestionarelor de personalitate

- strategii generale, legate de limbaj (vocabular curent, persoanele a-I-a i a III-a,
nivelurile psihologice implicate, etc.);
- relaia item trstur coninuturile psihologice (descrieri de reacii, atribute ale
trsturii, dorine i trebuine, fapte biografice, atitudini, reacii ale altora, itemi bizari);
- caracteristici de suprafa ale itemilor (lungimea, complexitatea, formatul itemului)
- caracteristici semantice ale itemilor(nivel de abstractizare, dezirabilitate social);
- caracteristici psihometrice (metodologia sistematic de construire i experimentare a
chestionarului de personalitate, aplicat la inventarele de tip Big Five tinde s devin etalon
pentru oricare alt chestionar nou).

4. Principii de baz n traducerea i adaptarea chestionarelor de personalitate

4.1. -5 motive n favoarea traducerii i adaptrii chestionarelor de personalitate;
4.2.-13 pai n procesul de adaptare a chestionarelor de personalitate;
4.3. - Ghidul de adaptare a testelor realizat de Comisia Internaional de teste.

Principii de baz n traducerea i adaptarea testelor psihologice

n literatur se contureaz cel puin 5 motive n favoarea adaptrii de teste:
1.Adaptarea testelor e considerabil mai ieftin i rapid fa de construirea unuia nou.
2.Cnd scopul adaptrii unui test este o evaluare, un studiu transcultural, adaptarea unui
test este calea cea mai eficient de a produce un test echivalent ntr-o alt limb.
3. Poate exista o lips de experien pentru dezvoltarea unui nou test ntr-o alt limb.
4.Exist un soi de siguran asociat cu testele adaptate fa de cele noi construite, mai
ales cnd testul original, adaptat e bine cunoscut.
5. Corectitudinea examinrilor adesea rezult din prezena unor versiuni n multiple limbi.

13 pasii care trebuie urmati in procesul de adaptare a testelor

1. Sigurana c n limba i grupul cultural de interes exist constructul echivalent.
2. Decizia dac s se adapteze un test sau s se creeze unul nou.
3. Selectarea unor traductori nalt calificai
4.Traducerea i adaptarea testului.
5. Revizuirea versiunii adaptate a testului i realizarea obligatorie a unei recapitulri.
 - 29 -
6. Realizai o mic recenzie a versiunii adaptate a testului.
7. Realizai aciuni mai ample n privina adaptrii testului.
8. Alegerea unui design statistic n vederea conectrii celor dou versiuni a testelor, sursa
i int.
9. Dac se are n vedere studiul comparativ transcultural trebuie s existe echivalena de
limb a versiunilor testului.
10. Realizai validarea cercetrii.
11. ntocmirea documentelor i pregtirea unui manual pentru utilizatorii testului nou
adaptat.
12. Pregtirea utilizatorilor.
13.Monitorizarea testului adaptat.

Ghidul de adaptare a testelor realizat de Comisia Internaional de Teste

Implementare i adaptare teste

Cei care se ocup de dezvoltarea, implementarea i publicarea testelor:

1.Ar trebui s se asigure c procesul de adaptare ia n calcul n totalitate diferenele

lingvistice i culturale.
2. Ar trebui s furnizeze dovada c limba folosit n instruciuni, itemi n sine, ca i n
manual, este cea adecvat pentru toate culturile, populaiile, limbile pentru care e destinat
adaptarea instrumentului..
3. Ar trebui s fac dovada c alegerea tehnicii de testare, formatul itemilor, regulile de
testare i procedeele folosite, sunt familiare populaiilor implicate.
4. Ar trebui s fac dovada familiarizrii populaiilor implicate cu coninutului itemilor.
5. Ar trebui s implementeze dovezi sistematice de raionament att lingvistic ct i
psihologic pentru mbuntirea acurateei procesului de adaptare i compilarea dovezilor de
echivalen a tuturor versiunilor lingvistice.
6.Ar trebui s se asigure c datele colectate permit folosirea unor tehnici statistice
adecvate pentru stabilirea echivalenei itemilor din versiunile lingvistice diferite ale
instrumentului.
7. Ar trebui s aplice tehnici statistice adecvate pentru stabilirea echivalenei versiunilor i
pentru identificarea componentelor problematice sau aspectelor inadecvate ntr-una sau mai multe
din populaiile int.
8. Ar trebui s furnizeze informaii privind evaluarea validitii n toate populaiile int
pentru care se dorete adaptarea testului.
9. Ar trebui s furnizeze probe statistice pentru echivalarea ntrebrilor n toate populaiile
int.
10.ntrebrile nonechivalente nu trebuie folosite n realizarea unei scale comune i n
compararea acestor populaii. Totui ele pot fi utile n sporirea validitii de coninut a scorurilor
raportate pentru fiecare populaie separat.
Administrare
1. Cei care ntocmesc testele i le administreaz ar trebui s ncerce s anticipeze tipurile
de probleme care pot apare i s ia msuri adecvate de remediere a acestora prin pregtirea unor
materiale i instruciuni adecvate.
2. Cei care administreaz testul trebuie s fie foarte precii n privina factorilor legai de
materialele stimul, n privina procedurilor de administrare i a modurilor de rspuns care pot
modera validitatea rezultatelor.
3. Acele aspecte ale mediului care influeneaz administrarea testului ar trebui s fie
similare pe ct posibil n ambele populaii.
4. Instruciunile de administrare a testului ar trebui ca att n limba surs ct i n cea int
s minimalizeze influenele unor surse nedorite de variaie din populaiile implicate.
 - 30 -

Documentaie, interpretare scoruri.

Cnd un test e adaptat pentru uz ntr-o alt cultur, documentaia schimbrii ar
trebui furnizat nainte de dovada echivalenei.
Diferenele de scor ntre eantioanele de populaie crora li-sa administrat testul,
nu ar trebui luate de la nceput drept valori reale. Cercettorii au responsabilitatea de a
fundamenta diferenele. (de a vedea dac ezit diferene reale) fa de alte studii, dovezi empirice.
Comparaiile transculturale pot fi fcute doar la nivelul invarianei care a fost
stabilit pentru scala la al crei scor a fost raportat.
Autorul testului trebuie s dispun de informaii specifice i s furnizeze aceste
informaii pe ci n care contextele socioculturale i ecologice ar putea afecta performanele la
test i s sugereze folosirea unor proceduri pentru luarea n calcul a acestor efecte la interpretarea
rezultatelor.
 - 31 -
T5. Chestionarele de personalitate Eysenck EPQ i Pichot PNP

Chestionarul de personalitate EPQ, Eysenck

EPQ este o variant nou din seria de chestionare binecunoscute n practica psihologic
ale lui Eysenck (MMQ chestinarul medical Maudsley, MPI Inventarul de personalitate
Maudsley, MPI- Inventarul de personalitate Eysenck).
n versiunea utilizat i adaptat de noi (1990) pentru aplicarea sa n mediul militar
romnesc, EPQ include 5 scale: Extraversiune (E), Psihotism (P), Neuroticism (N), scala de
minciun sau de dezirabilitate social, disimulare (L) i scala de devian comportamental
(C), fa de 3 scale existente n primele versiuni ale autorului (E, N, L).

Modelul personalitii propus de Hans Eysenck prevede existena a 3 dimensiuni

fundamentale :
1 Extra Introversiunea (E);
2 Neuroticism Stabilitate (N);
3 Psihotism (P).
Extraversiunea descrie o persoan deschis, tonic, care agreeaz stimularea i creia
i displace singurtatea;
Introversiunea explic un comportament linitit, rezervat, n lupt continu pentru
autocontrol i reprimarea excitrii;
Neuroticismul este descris ca o trstur specific unei persoane labile emoional,
deseori anxioas i depresiv cu dificulti n restabilirea echilibrului psihic dup ocuri
emoionale.
Stabilitatea opus neuroticismului, descrie o persoan calm, ce nu este uor
impresionabil;
Psihotismul descrie o structur individual nclinat spre un comportament agresiv i
ostil, egocentric i impulsiv, cu o sensibilitate sczut fa de sentimentele semenilor. n varianta
pozitiv poate fi original i creativ, cu preferine pentru risc i aventur, pentru lucruri bizare i
oameni ciudai.

Deviana comportamental (C) este o scal mai recent care integreaz itemi din
scalele N, P i E i care ncearc s surprind comportamentul nclinat spre devian i antisocial
(experimentat mai nti n compoziia lui EPQ junior, apoi i n compoziia lui EPQ pentru
aduli).
EPQ a fost experimentat n numeroase ri, fcnd obiectul unor studii interculturale
extinse (Bulgaria, Frana, Germania, Italia, fosta Iugoslavie, Spania, Ungaria i Romnia)
n cadrul studiului realizat n Romnia (sept.1989) s-a fcut comparaie ntre eantionul
romnesc (465 brbai i 549 femei) cu eantionul englezesc, existnd o consisten bun a
factorilor P, E, N i L la ambele loturi.
n varianta adaptat de noi pentru aduli n mediul militar, chestionarul conine 90 itemi;
30 itemi din cadrul scalelor N, P, i E au fost integrai n scala devian comportamental C.
Versiunea adapatat la Universitatea din Cluj-Napoca n 1990 la care a participat i Sybil
Eysenck, conine 4 factorii P, E, N i L -79 itemi.
 - 32 -
EPQ Chestionarul de personalitate

Scala i tipul Total

Itemi afereni
de rspuns itemi
A 1, 5, 10, 14, 17, 25, 32, 36, 40, 45, 49, 52, 56, 60, 64, 70, 82, 86
E 21
F 21, 29, 42
A 22, 26, 30, 33, 43, 46, 50, 65, 67, 74, 76, 79, 83, 87, 90
P 25
F 2, 6, 9, 11, 18, 37, 53, 57, 61, 71
3, 7, 12, 15, 19, 23, 27, 31, 34, 38, 41, 47, 54, 58, 62, 66, 68, 72, 75, 77,
A
N 80, 84, 88 23
F
A 13, 20, 35, 55, 78
L 21
F 4, 8, 16, 24, 28, 39, 44, 48, 51, 59, 63, 69, 73, 81, 85, 89
3, 7, 12, 15, 19, 23, 27, 30, 31, 33, 34, 38, 41, 45, 46, 47, 54, 58, 62, 65,
A
C 68, 74, 75, 76, 77, 79, 87 32
F 2, 9, 18, 53, 57
TOTAL 90/120

EPQ Chestionarul de personalitate etalonul n note standard T realizat de noi pe un lot de

militari cu studii superioare ofieri (N = 543)

E P N L C
NB-NT NB-NT NB-NT NB-NT NB-NT NB-NT NB-NT NB-NT NB-NT
1-4- 19 17- 53 1- 32 0- 34 11- 67 0-2-25 13- 51 1- 29 12- 66
5- 22 19- 55 2- 37 1- 37 12- 70 3- 27 14- 54 2- 33 13- 69
6- 24 19- 58 3- 43 2- 40 13- 73 4- 30 15- 56 3- 36 14- 73
7- 27 20- 61 4- 48 3- 43 14- 76 5- 32 16- 58 4- 39
8- 29 21- 63 5- 53 4- 46 6- 34 17- 61 5- 43
9- 32 6- 59 5- 49 7- 37 18- 63 6- 46
10- 35 7- 64 6- 52 8- 39 19- 66 7- 49
11- 37 8- 70 7- 55 9- 42 20- 68 8- 53
12- 40 9- 75 8- 58 10- 44 21- 70 9- 56
13 -42 10- 80 9- 61 11- 46 10- 59
16- 50 11- 86 10- 64 12- 49 11- 63

ETALON

NOTE BRUTE
STANINE
N P C E L
1 17 - 23 11 - 12 19 - 34 0 - 6 21
2 13 - 16 9 - 10 15 - 18 7 - 9 20
3 11 - 12 7 - 8 12 - 14 10 - 12 19
4 8 - 10 5-6 9 - 11 13 - 14 17 - 18
5 6-7 4 7 - 8 15 - 16 15 - 16
6 4-5 3 5-6 17 11 - 14
7 2-3 2 4 18 - 19 7 - 10
8 1 1 3 20 2-6
9 0 0 0-2 21 0-1
 - 33 -

Chestionarul PNP (de nevrotism) Pierre Pichot

Diagnosticheaz pe un evantai de 3 scale clinice (tendine nevrotice - N, paranoice - Pa

i psihopatice Ps) i o scal de minciun L;
Este alctuit din dou pri: prima parte cuprinde un test de asociere impus de alegere
din 20 serii de cuvinte i un test de alegere / respingere din 20 gusturi alimentare (prob
proiectiv, obiectiv);
n a doua parte se aplic un chestionar cu 83 itemi (afirmaii la persoana I-a) la care se
solicit un rspuns trihotomic: A ? F.
Tendinele nevrotice (N), cnd se aplic i prima parte, integreaz i punctajul obinut de
subiect la aceast parte proiectiv (se acord cte un punct pentru fiecare item la prima parte i
cte 2 puncte la itemii chestionarului)
n practica seleciei de personal, n domeniul militar s-a adaptat i s-a folosit cu succes
numai chestionarul cu cei 83 itemi, fiind mai uor de scorat i de interpretat rezultatele prin
analiz comparative cu scalele clinice similare din componena altor chestionare (EPQ).
PNP este adecvat pentru aplicare la subieci cu nivel mediu al studiilor colare, adic
populaiei generale.
Este un instrument clinic care nu traumatizeaz prin modul de alctuire a itemilor.
Cu ajutorul acestuia sunt identificai, ndeosebi, subiecii nevrotici, dar i o parte din acei
subieci cu tendine paranoice i cu personaliti de tip psihopatic.
La itemii scalei de nevrotism (N) punctajul se dubleaz n comparaie cu celelalte scale
ale chestionarului.
Grila de corecie a chestionarului PNP

Scala i tipul Total

Itemi afereni
de rspuns itemi
1, 11, 12, 17, 18, 21, 22, 23, 24, 28, 29, 32, 33, 35, 36, 40, 43, 45, 46, 47,
N A
48, 49, 50, 52 32
F 55, 60, 64, 68, 74, 75, 78, 80
L A 2, 7, 8, 9, 14, 30, 31, 44, 54, 56, 57, 58, 66
15
F 77, 81
Pa A 4, 6, 15, 16, 25, 26, 27, 39, 53, 59, 61, 63, 67, 70, 71, 79, 82
18
F 10
A 5, 13, 19, 20, 38, 39, 41, 42, 51, 59, 62, 69, 72, 76.
Ps 20
F 3, 34, 37, 65, 73, 83.
TOTAL 83

Etalon PNP studii medii (N=870)

N L Pa Ps
NB - NT NB - NT NB - NT NB - NT NB - NT NB - NT NB - NT NB - NT
2 40 20 - 63 1 - 32 10 - 60 1 - 34 9 - 58 1 - 32 10 - 62
4 42 22 - 65 2 - 35 11 - 63 2 - 36 10 - 61 2 - 35 11 - 65
6 45 24 - 68 3 - 38 12 - 66 3 - 37 11 - 64 3 - 39 12 - 69
8 47 26 - 70 4 - 41 13 - 70 3 - 40 12 - 67 4 - 42 13 - 73
10 50 28 - 73 5 - 44 14 - 75 4 - 43 13 - 70 5 - 46 14 - 77
12 52 30 - 76 6 - 47 15 - 78 5 - 46 14 - 73 6 - 49
14 - 55 7 - 51 6 - 49 15 - 76 7 - 52
16 - 58 8 - 54 7 - 52 8 - 56
18 - 60 9 - 57 8 - 55 9 - 59
 - 34 -

Interpretarea notelor standard:

10. NT 80=NT extrem de ridicat

9. NT 79-NT70= NT foarte ridicat
8. NT69-NT60= NT ridicat
7. NT59-NT56= NT medie spre ridicat
6. NT55-NT54= NT medie superioar
5. NT53-NT47= NT medie
4. NT46-NT45 = NT medie inferioar
3. NT44-NT40= NT sczut
2. NT39-NT30= NT foarte sczut
1. NT 29= NT extrem de sczut
 - 35 -
T6. Chestionarele de temperament - Strelau - STI R i Rusalov - CST

Chestionarul de temperament Strelau-STI R - dimensiuni, interpretare

Dimensiunile circumscrise n aria temperamentului sunt trsturi ale personalitii care
implic aspecte psihofiziologice-dinamico-energetice, formale ale acesteia, cu accent pe
intensitatea trsturilor avute n vedere (mai puin pe frecvena comportamentului nregistrat):
Strelau este unul din autorii europeni (ceh) deja cunoscut de decenii prin studiile sale
experimentale i interculturale privind trsturile temperamentale, sau a configuraiilor de
trsturi, creatorul chestionarului STI(Strelau Temperament Inventory) care prezint o versiune
revzut STI- R (1983) i una mai recent FCB-TI-Inventarul de temperament privind
caracteristicile formale ale comportamentului (1993)
Construcia chestionarelor lui Strelau se bazeaz pe o strategie raional-empiric i pe o
teorie reglatorie a temperamentului (RTT), ca structur a personalitii avnd ca punct de pornire
teoria lui Pavlov privind tipurile de ANS (Activitatea Nervoas superioar).
Proprietile SNC, ca trsturi generale se pot evidenia n toate tipurile temperamentale,
n caracteristicile motorii, n activitatea verbal, n reaciile emoionale.
Dimensiuni i interpretare
Cele 4 scale sunt:
1. SE- fora excitaiei;
2. SI fora inhibiiei;
3. MO mobilitatea proprietilor SNC (sistemului nervos central;
4. B echilibrul proprietilor SNC.
Proprietile SNC (fora excitaiei i inhibiiei) sunt considerate de ctre Strelau i
colaboratorul su Angleitner, ca trsturi generale, foarte stabile care se pot evidenia n toate
tipurile de temperamente, n caracteristicile motorii, n activitatea verbal i n reaciile
emoionale.

SE fora excitaiei
Definiie : capacitatea funcional a SNC care se manifest n abilitatea de a suporta o
stimulare intens sau de lung durat, fr a trece la inhibiia de protecie (transmarginal).
Sursele de stimulare pot fi multiple: situaii, medii, sarcini i stimuli discrei
(caracterizai printr-un nivel dat de variaie, noutate, intensitate, complexitate, semnificaie)
activiti diferite, care prezint aspecte variate de ameninare, risc, tensiune i un impact n
creterea nivelului de activare(Strelau, Angleitner, Bantelman, Ruch, 1990).
Scala SE privind fora excitaiei a fost construit iniial din 90 itemi, referitori la 7
componente:
1.rezistena la factorii amenintori pentru aciunile planificate anterior;
2. tendina de a ncepe o aciune n condiii nalt stimulative;
3.preferina pentru activiti care presupun risc;
4.rezistena emoional cnd se desfoar o activitate cu ncrctur social i fizic;
5. stabilitatea performanei n situaii nalt stimulative;
6. rezistena la oboseal cnd persoana este implicat n activiti de durat sau intense;
7. capacitatea de a reaciona adecvat la tensiuni emoionale puternicie

Scala SI-de for a inhibiiei (inhibiie condiionat-Pavlov).

- se msoar prin abilitatea de a menine o stare de inhibiie condiionat, de persisten a
inhibiiei ce se manifest i se evalueaz prin cantitatea de timp n care SNC este capabil s
rmn n starea de inhibiie.
- circumscrie 5 componente:
1. Capacitatea de a se reine de la reacii i acte comportamentale care sunt indezirabile
social;
 - 36 -
2. Capacitatea de a atepta fr dificultate indeplinirea unei aciuni cnd se impune
ntrzierea acesteia;
3. Capacitatea de a ntrerupe n plin desfurare o reacie sau aciune cnd aceasta se
impune;
4. Capacitatea de a ntrzia reacia fa de stimulii externi dac circumstanele o cer;
5. Capacitatea de a-i reine exprimarea emoiilor la nevoie.

Scala MO mobilitatea proceselor nervoase (excitaia i inhibiia) este definit ca

abilitatea SNC de a forma uor noi reflexe condiionate, de a rspunde adecvat i ct mai rapid
posibil la schimbrile continui de mediu (neleas diferit de labilitatea proceselor nervoase
definit prin viteza cu care sunt generate i oprite procesele SNC).
Include 5 componente:
1. reacia adecvat la schimbrile neateptate de mediu;
2. adaptare rapid la noi circumstane/mprejurri;
3. trecerea facil de la o activitate la alta;
4. scimbarea facil a dispoziiei (de la pozitiv la negativ i invers);
5. preferina pentru situaii care solicit realizarea simultan a unor activiti diferite.

Versiunea adaptat n Romnia a STI-R8

- Chestionarul de baz STI-R conine 252 itemi i constituie punctul de plecare a unor
versiuni adaptate i experimentate ntr-o serie de state din lume -Germania, Polonia, SUA, Rusia,
Coreea de Sud, Italia, Grecia, Frana, Japonia, China i Romnia.
- Studiu de experimentare a variantei romneti, STI-RR, Minulescu, 1992, a reinut un
total de 48 itemi cu scale n 4 trepte (1. Acord total, 2. Acord moderat, 3. Dezacord moderat, 4.
Dezacord total) cte 16 itemi pentru fiecare din cele 3 scale primare, avnd urmtoarele date
tehnice:
1.Scala SE, coeficient alpha.844, m= 38, 39, SD=9, 04;
2. Scala SI coeficient alpha.730, m=48, 39, SD= 7, 15;
3. Scala MO coeficient alpha.804, m=47, 88, SD= 7, 65;
N= 399 subieci dintre care 247 brbai, vrsta medie = 28, 06;

Chestionarul de structur a temperamentului CST Rusalov, varianta romneasc

(Perea, 1993)
Descriere
CST este un chestionar interesant prin concepie i construcie, aproape necunoscut n
literatura anglo-saxon de specialitate ct i la noi, realizat de autorul rus Rusalov pentru
diagnoza structurii temperamentului uman, publicat n Psihologhiceski jurnal (nr. 1/1989,
Moskva) prin studiul intitulat, Aspectele obiectual i comunicaional ale temperamentului
uman.
n 1990 CST a fost tradus din limba rus, adaptat i experimentat de noi n evaluarea
psihologic a unor categorii de personal din armat; mult mai trziu a fost publicat i la noi
prima referin despre acest instrument (Perea, Gh. 2002, Psihologie militar aplicat, Ed.
Academiei de nalte Studii Militare, Bucureti).
- conine 105 itemi cu rspuns dihotomic (DA, NU) repartizai n 9 scale (8 scale de baz
a cte 12 itemi-in total 96 itemi + scala L cu 9 itemi) pentru a mri capacitatea de discriminare a
scalelor, n versiunea noastr itemii scalelor au fost ponderai pe o scal de la 1 la 4 puncte n
baza coeficientului de corelaie item-scal); scalele sunt:
1. PEA potenialul energetic n activitate;
2. PEC potenialul energetic n comunicare;
3. PA plasticitatea n activitate;
8
Textul complet al versiunii romneti, fr grila de corecie este anexat la cartea, Minulescu Mihaela, Chestionarele
de personalitate n evaluarea psihologic, Ed. GARREL PUPLISHING HOUSE, 1996, Bucureti.
 - 37 -
4. PC plasticitatea n comunicare;
5. TA - tempo-ul n activitate;
6. TC - tempo-ul n comunicare;
7. SEA - sensibilitatea emoional n activitate;
8. SEC - sensibilitatea emoional n comunicare;
9. L - scala de dezirabilitate, tendina spre disimulare:

Conceptul chestionarului structurii temperamentului CST - Rusalov

Noul model teoretic n 8 dimensiuni al structurii temperamentului uman este
fundamentat de Rusalov printr-o metod raional-empiric- analiza latent- structural (ca metod
statistic), ct i pe concepia sistemului funcional a lui Anohin.
S-a stabilit c numrul dimensiunilor (scalelor) fundamentale msurabile ale
temperamentului, ct i coninutul lor corespund celor 4 stadii ale sistemului funcional din
neurofiziologie i psihofiziologie, i anume:
Sinteza aferent potenialul energetic (PE);
Programarea (luarea deciziei) plasticitatea (P);
Execuia tempo-ul (T);
Legtura invers (autoreglarea) sensibilitatea emoional (SE).
PE _____________P_________T__________SE

1.Spre deosebire de chestionarele de temperament construite pn la el, CST ia n

considerare manifestarea formelor tipice de comportament n cele dou sfere (aspecte) distincte i
importante ale activitii umane - obiectual i comunicativ (n psihologia ruseasc s-a
stabilit de mult vreme cele 2 aspecte distincte ale interaciunii om mediu, i anume:
interaciunea subiect obiect activitatea obiectual i interaciunea subiect-subiect sau
activitatea de comunicare(societatea).
2. Astfel, fiecare din cele 4 scale de baz ale temperamentului este ramificat n 2
subscale: una orientat pe activitatea obiectual i alta orientat pe activitatea de
comunicare(1.PEA, 2. PEC, 3.PA, 4.PC, 5. TA, 6. TC, 7. SEA, 8. SEC)
- Pornind de la nsuirile formale ale comportamentului uman care au o baz biologic,
psihologia ruseasc consider temperamentul ca fiind substructura cea mai stabil a
individualitii omului reprezentnd complexul de caracteristici formale, spre deosebire de
aspectele de coninut sau valorice(aptitudinile i calitile de personalitate, caracterul, interesele,
setul de valori, credinele, aspiraiile, cunotinele i deprinderile, abilitile etc..) ce constituie, la
un loc, particularitile personalitii.
- exist 4 parametrii funcionali ai organizrii formale a comportamentului uman: 1.
amplitudinea sintezei aferente, potenialul energetic; 2. capacitatea de comutare rapid de la
anumite programe de comportament la altele mai adaptative plasticitatea (flexibilitatea)
adaptrii comportamentale; 3. viteza de execuie unui program comportamental sau altul
tempo-ul; 4. nivelul sensibilitii emoionale la necoincidena posibil a rezultatului aciunii cu
acceptorul rezultatului aciunii (sensibilitatea emoional care afecteaz autoreglarea, de
ansamblu, a personalitii).
Conform teoriei susinute de Nebliin i Teplov structura temperamentului poate fi
grupat i bidimensional, astfel:
1 activismul -1.1. potenialul energetic;
-2.1. plasticitatea;
-3.1. viteza (tempo-ul);
2 emoionalitatea ca reacie la feedbackul rezultatului aciunii (obiectuale i
comunicative)
Coninutul psihologic al scalelor CST dup Rusalov
PEA POTENIALUL ENERGETIC N ACTIVITATE exprim:
- nivelul trebuinei de nsuire a lumii obiectuale;
 - 38 -
- setea de activitate fizic i intelectual;
- gradul de implicare n activitatea de munc concret(practic)-v. tipul workahoolic.

PEC POTENIALUL ENERGETIC N COMUNICARE, exprim:

- nivelul trebuinei pentru contactele sociale i pentru comunicarea interpersonal;
- dorina de nsuire a formelor sociale de activitate (munca cu oamenii);
- tendina spre liderat;
- nevoia de comunicare interpersonal i de implicare n activiti sociale.

Coninutul psihologic al scalelor CST dup Rusalov

PA plasticitatea n activitate, reflect:
- uurina sau dificultatea comunicrii de la un obiect de activitate la altul;
- rapiditatea sau dificultatea trecerii de la unele procedee de gndire la altele n procesul
interaciunii cu obiectul muncii;
- dorina spre varietate sau monotonie n alegerea formelor de activitate obiectual:
PC plasticitatea n comunicare, se refer la :
- uurina sau dificultatea comunicrii cu persoane foarte diferite;
- varietatea sau srcia programelor comunicative;
- varietatea sau srcia formelor necontientizate de comunicare spontan cu ceilali.
TA tempo-ul n activitate se exprim prin:
- viteza n executarea anumitor operaii de munc;
- viteza actelor motorii implicate n executarea activitii concrete (practice);
- TC tempo-ul n comunicare vizeaz:
- viteza exprimrii verbale, debitul verbal:
SEA sensibilitatea emoional n activitate se exprim:
- n sensibilitatea emoional fa de necoincidena dintre rezultatele ateptate, planificate
i rezultatele aciunii concrete, reale de munc;
- sensibilitatea fa de insuccesele n activitate;
SEC sensibilitatea n comunicare se exprim prin:
- sensibilitatea emoional n sfera comunicrii cu alii;
- sensibilitatea fa de insuccesele nregistrate n comunicarea interpersonal i la
aprecierile celorlalte persoane.
L scala de minciun a fost introdus pentru controlul veridicitii rspunsurilor date la
chestionar, provine din chestionarul EPI(Eysenck).

Tehnica de analiz latent-structural a lui Lazarsfeld pentru construirea CST

Este o tehnic folosit de psihologii rui pentru adaptarea chestionarelor de personalitate
la populaia rus i pentru crearea de chestionare noi din combinarea itemilor i scalelor
chestionarelor de personalitate consacrate, din occident (v. 14PF din MMPI i 16 PF).
Programul de analiz latent structural a raportului item- scal (analiza de item) ofer 2
tipuri de informaii:
1. Coeficientul de corelaie (liniar simpl) al fiecrui item al unei scale cu scala nominal
de care aparine (nivelul de apartenen la scal);
2. Nivelul legturii fiecrei variante de rspuns (DA sau NU) al fiecrui item cu scala de
apartenen i cu celelalte scale:
Scalele CST sunt consistente intern, omogene i valide pentru c itemii reinui n form
final a chestionarului au coeficieni de corelaie mari; peste 0, 50 i coeficieni de corelaie mai
mici, dar semnificativi (0, 37) statistic pentru sensul scalei; de exemplu pentru scala PEA cea mai
mare pondere (0, 63) o are itemul 58. De regul simii c dispunei de un surplus de energie
(for) nct ai vrea s desfurai o activitate deosebit de grea, dificil?.
Pentru a crete ponderea unor itemi n raport cu alii i a face fiecare scal mai
discriminativ, am scalat coeficienii de corelaie al fiecrui item cu scala de apartenen, n
 - 39 -
intervale de 4 puncte; astfel punctajul brut maxim posibil de obinut de pe fiecare scal, a crescut
de la 12 puncte la 30 de puncte (versiunea romneasc a CST, Perea, 2002).

Calitile psihometrice ale CST

Scalele referitoare la potenialul energetic i la plasticitate nu coreleaz ntre ele pe cele 2
faete ale comportamentului obiectual i comunicativ, ceea ce confirm relevana mecanismelor
distincte pentru performarea celor dou laturi ale interaciunii cu lumea obiectual i cu ceilali.
Scalele de sensibilitate emoional i de tempo pe cele 2 aspecte, obiectual i comunicativ,
coreleaz semnificativ ntre ele, rmnnd totui valabil distincia unei posibile autonomii, n
ceea ce privete variabilitate interindividual.
Rusalov a dovedit validitatea extern a CST cu ajutorul metodei experilor prin culegerea
datelor criteriului extern n grupuri autoanalitice competente, cu durata de cel puin 2 ani(a folosit
metoda aprecierii interpersonale-peer rating- aplicat membrilor grupului privind cele 9
trasturi ale CST);a solicitat membrilor grupului s se noteze reciproc i independent, ntr-un
formular, cu puncte de la 0 12, n privina aprecierii manifestrii n comportament a fiecreia
dintre cele 9 trsturi ale chestionarului.
Coeficienii de corelaie-validitate, dintre autoevaluarea cu ajutorul CST i interevaluarea
cu ajutorul metodei experilor s-au situat ntre valorile de 0, 60 i 0, 80.

Grila de corecie CST RUSALOV PEREA

Scala i tipul Nr.

Numr de itemi / valoare
de rspuns I.V.
DA 4 (2), 8 (1), 15 (1), 22 (3), 42 (4), 50 (2), 58 (4), 64 (3). 98 (1) 12
PEA
NU 27 (2), 83 (3), 103 (4) 30
DA 11 (3), 30 (2), 57 (1), 62 (4), 78 (1), 86 (1) 12
PEC
NU 3 (3), 34 (2), 74 (3), 90 (2), 105 (4) 30
DA 20 (2), 25 (3), 38 (1), 47 (1), 66 (4), 71 (4), 76 (2), 101 (4), 104 (1) 12
PA
NU 54 (2), 59 (3) 30
DA 2 (4), 9 (3), 26 (2), 45 (2), 68 (4), 85 (2), 99 (2) 12
PC
NU 31 (4), 81 (2), 87 (1), 93 (1) 30
DA 1 (3), 13 (3), 19 (2), 33 (2), 46 (4), 49 (2), 55 (1), 77 (4) 12
TA
NU 29 (1), 43 (3), 70 (1), 04 (4) 30
DA 24 (2), 37 (3), 39 (2), 51 (1), 72 (1), 92 (3) 12
TC
NU 5 (4), 10 (1), 16 (4), 56 (3), 96 (2), 102 (4) 30
14 (3), 17 (1), 28 (2), 40 (3), 60 (1), 61 (4), 69 (2), 79 (3), 88 (2), 91 (1),
DA 12
SEA 95 (4), 97 (4)
NU 30
6 (4), 7 (2), 36 (4), 41 (3), 48 (1), 53 (3), 63 (2), 75 (3), 80 (2), 84 (4), 100
DA 12
SEC (1)
NU 30
DA 32 (1), 52 (2), 89 (2) 9
L
NU 12 (1), 23 (3), 44 (2), 65 (3), 73 (3), 82 (1) 18

ETALON N NOTE T -CST PEREA N=838, 508 brbai, vrsta medie-35, 6 ani
 - 40 -

PEA PEC PA PC TA TC SEA SEC L

C
NT CB NT CB NT CB NT CB NT CB NT CB NT CB NT CB NT
B
0 * 0 19 0 * 0 27 0 * 0 21 0 33 0 36 0 28
1 * 1 19 1 * 1 * 1 * 1 * 1 35 1 37 1 30
2 * 2 19 2 * 2 * 2 * 2 22 2 35 2 39 2 30
3 * 3 19 3 * 3 34 3 * 3 26 3 36 3 40 3 35
4 * 4 19 4 * 4 36 4 * 4 29 4 37 4 42 4 31
5 * 5 26 5 * 5 38 5 * 5 31 5 38 5 43 5 40
6 * 6 28 6 * 6 41 6 25 6 32 6 40 6 45 6 42
7 * 7 29 7 28 7 43 7 26 7 33 7 41 7 46 7 45
8 22 8 30 8 30 8 45 8 28 8 34 8 42 8 48 8 47
9 * 9 31 9 32 9 47 9 30 9 36 9 43 9 49 9 50
10 26 10 32 10 34 10 50 10 31 10 38 10 44 10 50 10 52
11 28 11 33 11 36 11 52 11 32 11 39 11 45 11 52 11 54
12 * 12 36 12 37 12 54 12 34 12 41 12 46 12 53 12 56
13 31 13 37 13 38 13 56 13 35 13 43 13 47 13 54 13 60
14 33 14 38 14 39 14 59 14 37 14 44 14 49 14 56 14 63
15 35 15 40 15 40 15 61 15 38 15 46 15 50 15 58
16 37 16 41 16 42 16 63 16 40 16 48 16 51 16 59
17 40 17 42 17 43 17 65 17 41 17 49 17 52 17 60
18 42 18 44 18 44 18 68 18 43 18 51 18 53 18 62
19 44 19 45 19 45 19 70 19 44 19 53 19 54 19 64
20 46 20 47 20 46 20 71 20 46 20 54 20 55 20 65
21 48 21 48 21 47 21 * 21 47 21 56 21 56 21 66
22 50 22 49 22 50 22 75 22 49 22 58 22 58 22 68
23 52 23 51 23 51 23 77 23 50 23 59 23 59 23 69
24 54 24 52 24 52 24 78 24 52 24 61 24 60 24 71
25 56 25 54 25 53 25 80 25 54 25 63 25 61 25 72
26 58 26 55 26 54 26 26 55 26 65 26 62 26 74
27 59 27 56 27 57 27 27 58 27 * 27 63 27 75
28 61 28 57 28 58 28 28 59 28 67 28 64 28 76
29 63 29 59 29 60 29 29 60 29 69 29 65 29 77
30 65 30 60 30 61 30 30 61 30 30 67 30 79
 - 41 -
T7. Chestionarul celor cinci superfactori NEO-PI-R

1. Elemente definitorii pentru abordarea Big Five

Exist un consens destul de larg ntre cercettorii din domeniu si constructorii de teste de
personalitate n ceea ce privete o viziune asupra personalitii ca o structur constnd din 5
superfactori sau dimensiuni mari ale personalitii.
Chestionarele de tip Big Five se nscriu n sfera analizei factoriale aplicate n studiul
personalitii i foarte general vorbind, n curentul care vizeaz conceperea personalitii ca un
ansamblu de trsturi sau dimensiuni.
Modelul Big Five este n esena un cadru general de nelegere si descriere a
personalitii, n care ceea ce d sens dimensiunilor personalitii sunt acele grupri de nelesuri
psihologice importante n viata de zi cu zi i utilizate ca atare pentru a diferenia indivizii n
cadrul fiecrei limbi (Minulescu, 1996, 2004)
Big Five este de asemenea o abordare lingvistica n studiul personalitii.

Modelul lui Costa si McCrae asupra personalitii umane

Costa i McCrae sunt creatorii modelului Big Five care au fost preocupai mai ales de
construirea unui instrument psihodiagnostic complet, drept pentru care s-au focalizat pe
descoperirea si validarea faetelor celor 5 mari factori i pe construirea unui model interpretativ
bazat pe acest model(n 1985 au lansat prima varianta a chestionarului NEO, iar varianta aflata n
uz n prezent dateaz din 1992)
Tendinele bazale ale personalitii (Nevrotism, Extraversie, Deschidere, Agreabilitate,
Contiinciozitate) - apar ca dispoziii psihice fundamentale endogene, concepte ipotetice
neobservabile direct, dar care pot fi inferate prin analiza factorial
Adaptrile caracteristice (expresii fenotipice ale trsturilor ce definesc identitatea
contextualizat a persoanei si conin obiceiuri, deprinderi, valori, motive, roluri, relaii)
 - 42 -
Figura 1. Schema modelului Costa si McCrae (Minulescu, 1996)

Influenele externe (cadrul sociocultural de formare a persoanei, evenimentele de via si

ntririle pozitive sau negative primite de individ de-a lungul vieii);
Biografia obiectiv este constituit din cursul real al comportamentelor si tririlor care
formeaz viaa individului;
Imaginea de sine, (subdiviziune a nivelului adaptrile caracteristice); coninuturile
itemilor chestionarului sunt legate direct i n mare msura de acest nivel al imaginii de sine.

Cei cinci superfactori NEO-PI-R si faetele acestora

1. N-Nevrotism (continuum cuprins ntre stabilitate emoional i instabilitate,
neadaptare);
N1 Tensionat: ca predispoziie general, scorurile foarte nalte putnd trimite i ctre
coninuturi de tip fobic vs. calm, relaxare;
N2 Ostil: tendina de a tri stri de mnie, nverunare vs. o stare prevalent de confort
psihic;
N3 Depresiv: predispoziia de a tri afecte i o dispoziie de tip depresiv vs. inexistena
acestora;
N4 Anxios social: anxietate social si timiditate vs. stri de ncredere sau abilitai
sociale;
N5 Impulsiv: incapacitate de autocontrol vs. capacitatea de a rezista la tentaii i
frustrri;
N6 Vulnerabil la stres: vulnerabilitatea fata de stres vs. Autoaprecierea de competen
si stpnire n faa stresului.

2. E-Extraversie (orientarea preponderent extravert (scoruri nalte) vs. orientarea

introvert (neleas ca lips a extraversiei)
E1 Cald / entuziast: comportament afectiv si prietenos vs. o atitudine distant, formal,
rezervat;
E2 Cu spirit gregar: preferin pentru compania celorlali vs. tendin de a evita
compania;
E3 Asertiv: comportament dominant, ascendena sociala vs. tendina de a rmne n
fundal;
E4 Activ: energie, tempo ridicat vs. preferina pentru loisir si un tempo mai lent;
E5 Caut stimularea: preferina pentru stimulare vs. preferina pentru o anumit
monotonie;
E6 Exuberant: tendina de a tri stri emoionale pozitive vs. lipsa de exuberan si
verv.

3.O-Deschidere ctre experiena (openness to experience)

- imaginaie activ, sensibilitate estetic, atenie pentru viata interioara si pentru
sentimente, preferina pentru varietate, curiozitatea intelectual, independena n gndire vs.
conservator, preferin pentru familiar, via afectiv n surdin si fr triri exacerbate
O1.- plin de fantezie: imaginaie vie, vise orientate spre mbogirea vieii interioare vs.
structuri prozaice care prefera sa rmn centrate n ceea ce fac aici i acum;
O2.- cu interes estetic: deschidere ctre i interes pentru art si frumos vs. lipsa
interesului pentru estetic;
O3.- mod propriu de a simi: apreciere si sensibilitate pentru viata interioar vs. afecte
mai puin difereniate, mai puin nuanate;
O4.- deschis spre aciuni noi: dorina de a ncerca lucruri si activiti noi vs. nevoia de
ancorare n ceea ce este deja cunoscut dar fr a schimba ceva;
O5.-deschis spre idei noi: curiozitate intelectual, interes pentru idei noi vs. o curiozitate
 - 43 -
srac, interese limitate;
O6.-deschis spre noi valori: tendina de a reexamina valorile personale, sociale etc. vs.
tendina de a accepta autoritatea i tradiiile ;

4. A-Agreabilitate (altruist, cooperant, prosocial, cu spirit de ntrajutorare, uneori

dependent vs. dominator si antagonist, egocentric, competitiv, uneori narcisic, hedonist si
antisocial)
A1ncreztor:dispoziia spre un comportament ncreztor vs. cinism sau scepticism n
raporturile cu ceilali;
A2Sincer n exprimarea opiniilor i n conduit: mod sincer, deschis si ingenios de
manifestare vs. tendina la manipulare prin flatri, minciun;
A3Altruist: interes activ pentru binele altora, generozitate vs. centrare pe propria
persoan, egocentric, egoist;
A4Binevointor: tendina de a ceda, uita, ierta n situaii conflictuale vs. agresivitate,
tendine competitive;
A5Modest: modestie, umilin vs. arogan, atitudine de superioritate;
A6Blnd: simpatie si preocupare fa de ceilali vs. duritate, lipsa emoiilor pe plan
interpersonal.

5. C-Constiinciozitate (autocontrolat, capabil de autoorganizare, planificat, cu spiritul

ndeplinirii datoriei, cu voin de finalizare vs. neprincipial, superficial, hedonist.)
C1Competent: sentimentul de a fi competent, capabil vs. ncrederea redusa n propriile
capaciti;
C2Ordonat: organizare, claritate, spirit ordonat vs. o autoapreciere sczut privind
organizarea si modul puin metodic de lucru;
C3Responsabil: responsabilitatea asumrii contiente, principii etice stricte vs. un
comportament supus circumstanelor, n care e dificil de avut ncredere;
C4Dornic de realizare: nivel de aspiraie nalt i perseverena n realizarea lui vs.
apatie, lene, lipsa ambiiei;
C5Auto-disciplinat: capacitatea de a finaliza in ciuda obstacolelor vs. tendina de a
amna, de descurajare;
C6Deliberativ: tendina de a gndi atent nainte de a aciona vs. tendine de a se pripi.

Stabilitatea scorurilor Big Five de-a lungul timpului

Efecte ale mbtrnirii asupra structurii de personalitate
- de la 20 la 30 de ani, A i C tind s creasc, iar N, E i O tind sa descreasc;
- N+ la vrsta adolescenei = stil de via rebel i contestatar specific acestei vrste;
- N+la 35 de ani poate ngrijora, iar la 50 de ani poate fi expresia unei atitudini
greite si a unui stil de relaionare interpersonal neproductiv;
- profilul E+, A-, C-, N++, O- poate fi descris astfel: o persoan comunicativ i
sociabil, ns nu foarte deschis spre noutate i nu foarte original, cu accente de agresivitate i
poziionri antagonice frecvente, lipsit de contiinciozitate, ordine si structurare i care are multe
griji i este animat deseori de angoase i de o anxietate neobinuit.
 - 44 -
Profil NEO-PI-R Subiect de sex masculin, 15 de ani

Descrierea unui elev de 15 ani

-N++(T63)- copil foarte emotiv, n special n mediul colar, animat de o frica puternica
atunci cnd este chemat sa rspund, frica ce se transfera n general asupra felului n care i
rezolva temele si se raporteaz la viitorul sau colar;
-E+(T52)n timpul liber este acelai copil sociabil, jucu i nstrunic;
-C-(T44) iar scorurile mici pe contiinciozitate nu ar trebui s mire n mod deosebit
pentru un copil de 15 ani;
- n mod cert nimic din cele descrise aici nu sunt semnul unor probleme majore de
adaptare si simptomatica descrisa se nscrie n mare n expectaiile pe care le avem;
- unei persoane trecute de 30 de ani, A- i C-, precum si N++ ar fi expresia unor probleme
de adaptare(agresiv i certrea, ca lipsindu-i structurarea i hotrrea pentru a duce la capt
proiectele ncepute i ca fiind animat de accente anxioase puternice, cu o puternic posibilitate
ca acestea s exprime structuri psihice puternic maladaptative)

6. Instrumentele necesare pentru aplicarea chestionarului NEO-PI-R

6.1. Setul cu 240 itemi (7 pagini A4)
6.2. Foaie de rspunsuri (2 pagini A4)
6.3. Grila de cotare a rspunsurilor (2 pagini A4)
6.4. Etalon orientativ pentru interpretarea profilului

7. Folosirea Big Five n practica psihologic

Folosirea Big Five n consiliere si psihoterapie
Utilizri n selecia de personal
Utilizri n consultanta n cariera
Utilizri n optimizarea echipelor
 - 45 -

Tabelul 1. Intersectii ntre scorurile Big Five si alte modele teoretice consacrate n
psihologie

Model teoretic/aria de
Tematica Scorurile Big Five
acoperire
Stil de conducere Vizionar O+, A-
Catalizator O+, A+
Rezolvator O-, C-
Tradiionalist O-, C+
Hexagonul Holland Realist O-, A-
Investigativ E+, O+, C-
Artistic N+, E+, O+, A-, C-
Social N-, E+, A+
ntreprinztor E+, A-, C+
Convenional E-, O-, A+, C+
Stil conflictual Negociator N, E(+), A, C(-),
Agresiv N+, E+, A-, C+
Submisiv N-, E-, A+, C-
Evitant N+, E-, C-
Stil de nvare n clasa N+, E-
Tutoriat N+, E+,
Prin coresponden N-, E-
Independent N-, E+
Stil decizional Autocrat N+, O-, A-, C+
Birocrat N-, C+
Diplomat N-, A, C-
Consensual N+, E+, A+, C
Exemple de cariere ntreprinztor / om de afaceri E+, O+, A, C+
Asistent zbor N+, E+, O+,
Trainer N(+), E+, O, A+, C
Agent de vnzri N-, E+, O, A, C+
 - 46 -
T8. Chestionarul de personalitate Freiburg FPI

1. Prezentare general - FPI

Chestionarul multifazic de personalitate FPI este construit de Fahrenberg, Selg,
Hampel(22) n spiritul unei teorii tradiionale asupra personalitii, prin raportarea la nosologia
psihiatric.i prin aplicarea analizei factoriale
Forma complet a chestionarului FPI G conine 12 scale cu un total de 212 itemi; exist
variante prescurtate utilizabile fie pentru trieri rapide, fie pentru reexaminri: FPI K cu 76 itemi,
FPI HA i FPI HB a cte 114 itemi
FPI-ul se administreaz in grup sau individual, fr limit de timp (obinuit completarea
chestionarului dureaz 3040 minute)
Chestionarul se administreaz persoanelor cu nivel educaional i de dezvoltare
intelectual medie, capabile s surprind semnificaia itemilor
Pentru corectarea fielor de rspuns se utilizeaz un set de grile sau calculatorul

2. Descriere scale FPI i interpretare

Denumirile celor nou dimensiuni bipolare ale FPI-ului i semnificaia lor este
urmtoarea:
FPI 1-N1-(Nervozitate):cu tulburri psihosomatice / fr tulburri psihosomatice, 34
itemi).
FPI 2-A2-(Agresivitate): agresivitate spontan, imaturitate emoional / lips de
agresivitate, stpnire de sine, 26 itemi)
FPI 3-D3-(Depresie), prost dispus nesigur de sine / mulumit, sigur de sine, 28 itemi)
FPI 4-E4-(Emotivitate, excitabilitate): iritabil, sensibil Ia frustrare / linitit, insensibil, 20
itemi)
FPI 5-S5+(Sociabilitate), sociabil, voios/nesociabil, reinut, 16 itemi)
FPI 6-C6+(Calm): ncreztor ia forele proprii, bine dispus/ iritabil, ovitor, 20 itemi),
20 itemi)
FPI 7-TD7-(Tendin de dominare), agresivitate reactiv, caut s se impun /
ngduitor, moderat, 20 itemi)
FPI 8-I8-(Inhibiie):inhibat, ncordat/degajat, capabil de contact, 20 itemi).
FPI 9-FD9+(Firea deschis)-sincer, deschis/rezervat, nchis la fire, disimulant)
FPI 10-E10+ (Extraversiune)-extravertit/ introvertit, 14 itemi)
FPI 11-Nle11-(Labilitate emoional) emoional labil/emoional stabil, 24 itemi)
FPI 12-M12+(Masculinitate):autocaracterizare tipic masculin / tipic feminin, 26 itemi)

Interpretarea chestionarului presupune utilizarea descrierilor comportamentale care

explic cei doi poli ai fiecrei scri redate n manualul testului;n plus, pe baza studiului
intercorelaiilor dintre scrile chestionarului s-au stabilit anumite relaii ntre ele, fapt ce permite
o interpretare mai nuanat a sa.
De asemenea, au fost studiate relaiile scrilor FPI cu variabile ca sex, nivel de
colarizare etc.
Exist o tendin de asociere a variaiei scorurilor la diferite scale, astfel:
cotele mari la FPI 1(N1-nervozitate) atrag i cote mari la FPI 3(D3-depresie), FPI
4(E4-excitabilitate, emotivitate), FPI 8(I8-inhibiie) i cote mici la FPI M(M12-masculinitate);
cotele mari la: FPI 2(A2-agresivitate) se asociaz cu aceeai cretere la FPI 4(E4-
excitabilitate, emotivitate), FPI 7(TD7-tendina spre dominare), FPI 9(FD9-firea deschis,
autocritic), FPI 10(E10-extravertit) i FPI 12(M12 cu masculinitate autodescris)
cotele mari la FPI 3(D3-deprezivitate) se asociaz cu note ridicate la FPI 1(N1-
nervozitate), FPI 4(E4-excitabilitate, emotivitate), FPI 7(TD7-tendina de dominare), FPI
8(I8-inhibiie), FPI 9(FD9-firea deschis) i cote mici la FPI 12(M12-masculinitate);
 - 47 -
cote mari la FPI 4(E4-excitabilitatea) atrag cote mari la scalele 1(N1-nervozitate),
2(A2-agresivitate), 3(D3-depresie), 7(TD7-tendina de dominare), FPI 11(N11-labilitate
emoional); FPI 5(S5-sociabilitate), cote ridicate la FPI 10(E10-extraversia) i cote mici la
FPI 8(I8-inhibiia);
creterea lui FPI 7(TD7-tendina spre dominare) atrage creteri la scalele 2(A2-
agresivitate), 3(D3-depresivitate), 4(E4-excitabilitea) i FPI 11(N11-labilitate emoional)
cotele mari la FPI 8(I8-inhibiie) se asociaz cu creteri la scalele 1(N1-nervozitate),
3(D3-depresivitate), 11(N11-labilitate emoional) i mici la FPI 5(S5-sociabilitatea) i
12(M12-masculinitatea);
cotele mari la FPI 9(FD9-firea deschis) se asociaz cu creteri la scalele 2(A2-
agresivitatea), 3(D3-depresivitatea), 11(N11-labilitatea emoional);
cotele mari la FPI 11(N11-labilitate emoionqal) se asociaz cu creteri la scalele
1(N1-nervozitatea, 2(A2-agresivitate), 3(D3-depresia), 4(E4-excitabilitatea), 7(TD7-tendina
spre dominare), 8(I8-inhibiia), 9(FD9-firea deschis) i cote mici la FPI 12(M112-
masculinitate);
creterea notei la FPI 12(M12-masculinitate) se asociaz cu creteri la FPI 1(N1-
nervozitate), 3(D3-depresivitate), 8(I8-inhibiie) i 11(N11-labilitatea emoional)
Singura scala complet independenta este FPI 6(C6-calm).
Aceste asocieri indic pentru interpretarea datelor exact structura funcional a scalelor,
din alctuirea chestionarului

Datele provin din experimentarea i aplicarea pe populaia romneasc (Pitariu, lernuan,

1984, Pitariu, 1986 (Utilizarea inventarului de personalitate Freiburg-FPI-n investigarea
capacitii de adaptare la viaa militar, Revista sanitar militar, 1984, p.47-55)

3. Grilele de corecie sau unde i cum se coteaz itemii scalelor FPI

FPI 1 (N1-nervozitatea - 34 itemi)

DA: 8, 9, 10, 16, 21, 22, 27, 31, 37, 38, 42, 43, 48, 49, 54, 63, 67, 79, 8o, 81, 104, 110,
112, 116, 126, 127, 153, 154, 159, 16o, 17o, 196, 197.
NU: 91

FPI 2(A2-agresivitatea - 26 itemi)

DA: 18, 25, 45, 58, 59, 64, 68, 84, 93, 94, 95, 96, 114, 123, 128, 139, 145, 165, 169, 171,
182, 192, 208, 212
NU:119, 185

FPI 3(D3-depresivitatea-28 itemi)

DA: 6, 3o, 39, 41, 52, 55, 56, 6o, 77, 88, 89, lo3, 108, 13o, 138, 14o, 147, 152, 157, 158,
164, 177, 187, 189, 193, 2o5, 206
NU:178.

FPI 4 (E4-excitabilitatea, emotivitatea - 20 itemi)

DA:11, 17, 44, 46, lo5, 122, 133, 136, 146, 149, 155, 162, 163, 175, 191, 194, 2oo, 2o3,
21o
NU:61

FPI 5(S5-sociabilitate-28 itemi)

DA:26, 34, 62, 35, 98, lo2, 12o, 172, 174, 161, 186, 199
NU:3, 7, 13, 14, 2o, 4o, 73, 100, 117, 125, 134, 142, 176, 18o, 188, 211

FPI 6 (C6-Caracter calm-20 itemi)

 - 48 -
DA:4, 24, 36, 57, 71, 74, 75, 99, lo6, 118, 132, 156, 166, 167, 173, 198, 2ol, 2o4, 2o7,
2o9
NU:-

FPI 7 (TD7-tendina de dominare-20 itemi)

DA:23, 28, 29, 32, 33, 5o, 51, 69, 7o, 76, 78, 82, 92, 115, 131, 150, 161, 183, 184
NU:5.

FPI 8 (I8-inhibiie-20 itemi)

DA:15, 19, 35, 53, 72, 87, lo7, 111, 135, 137, 143, 144, 148, 151, 2o2
NU:65, 86, 9o, 124, 129

FPI 9 (FD9-firea deschis-14 itemi)

DA:12, 47, 66, 83, 97, 101, 109, 113, 121, 141, 168, 179, 19o, 195
NU:-

FPI 10 (E10-extraversia-24 itemi)

DA:2, 25, 34, 57, 62, 85, 86, 98, lo2, lo5, 12o, 122, 123, 139, 165, 172, 181, 199
NU:3, 2o. 26, 117, 134, 142

FPI 11 (N11-labilitatea emoional-24 itemi)

DA:3o, 41, 52, 55, 56, 89, lo3, 113, 138, 14o, 152, 155, 157, 158, 163, 164, 168, 175,
189, 194, 2oo
NU:61, 99, lo6

FPI 12 (M12-masculinitatea-26 itemi)

DA: 25, 33, 59, 64, 98, 121, 124, 129, 167, 178, 198, 2o7
NU:9, 14, 27, 37, 81, 87, 127, 143, 144, 147, 148, 151, 196, 197

4. Documente pentru utilizarea chestionarului FPI

4.1.Chestionar FPI forma G
4.2. Formular de rspunsuri (FR)
4.3. Etaloane pe populaia romneasc
4.4. Fi de profil
 - 49 -
T9. Chestionarele multifazice de personalitate Cattell - 16 PF i Melnikov i
Iampolski CP -14F

1. Chestionarul de personalitate 16 PF (Catell)

Prezentare general
Pentru Cattell trsturile de personalitate sunt acei factori rezultai din aplicarea
metodei analizei factoriale pe marea mas de msurtori asupra a numeroase eantioane de
subieci n baza unor constructe ipotetice (simboluri) privind atributele personalitii umane;
Reducerea treptat prin analiz a numrului de simboluri privind personalitatea i
comportamentul uman de la 4500 (Allport i Odbert pt. lb. englez), la 171 prin operaiile de
sinonimare (Cattell), pn la 53 clusteri nucleari rezultai prin intercorelaiile statistice, apoi n
final la 12 trsturi ca surse primare (bazale) ale personalitii (Cattell)
Chestionarul celor 16 factori ai personalitii 16 PF este publicat de Cattell n anul 1950;
Conine 12 scale (trsturi surs) de ordinul I i 4 scale (trsturi de suprafa, ns
integratoare) de ordinul al II-lea;
Iniial chestionarul 16 PF avea 2 forme paralele A i B, a cte 187 itemi fiecare, aplicate
de regul, mpreun, pentru validarea reciproc aprofilului de personalitate obinut;
Itemii chestionarului sunt alctuii sub form de afirmaii la persoana I-a, urmai de 3
variante de rspuns, la alegere, i anume, a), b), i c);
Rspunsurile semnificative la itemii afereni pentru fiecare scal, sunt a sau c, care
primesc cate 2 puncte, rspunsul b, la itemii semnificativi ai fiecrei scale, sunt cotai cu un
punct;fac excepie rspunsurile la itemii semnificativi pentru scala B, care sunt cotai cu cte un
punct, indiferent de alegerile, a, b sau c, efectuate de subiect(v.tabelele cu grila de cotare).
Verificarea empiric a fiecrui factor a fost fcut prin apreciere interpersonal (n grupuri
n care membrii componeni se cunoteau de mult vreme, numite i grupuri autoanalitice
componente) n care fiecare subiect a fost evaluat pe o scal de 3 valori: deasupra mediei (2
puncte), mediu (1 punct) i sub mediu (0 puncte);
Cercetrile au demonstrat o mare fidelitate a acestor 2 forme A i B pentru toate cele 16
scale ale chestionarului (de la 50 la 88), coeficientul de omogenitate (de la 22 la 74) i de
validitate (de la 32 la 86), ceea ce ndreptete o echivalare a scorulilor pentru forma A i B.
Cei 16 factori sunt constructe bipolare : cei doi poli devin manifeti n mod semnificativ
mai ales la extremitile scalei, nu n zona de mijloc sau zona de semnificaie medie;
Sistemul de normare pe care l-a utilizat Cattell a fost cel n 11 clase normalizate, astfel
nct zona de semnificaie medie era format din clasele 4, 5 i 6, clasele 10 i 0 indicnd un
maximum de activism al fiecrei trsturi n paternul de personalitate, care se exprim n
caracteristicile specifice polului respectiv;
Pentru interpretarea profilului de personalitate (n ecuaia proprie subiectului) se extrag
acei factori primari care sunt deosebit de activi ncepnd cu factorii care au note standard 10 i 0,
apoi se continu cu factorii care au notele 9 i 1 dup aceea cei cu notele 8 i 2 i n finalul listei
factorii cu notele standard 7 i 3;
Se calculeaz (a se vedea o ecuaie stabilit pentru calculul fiecrui factor de ordinul al II-
lea) i se interpreteaz i factorii de ordinul al II-lea, n aceleai numere ca i factorii primari.

Prezentarea factorilor primari

Pentru rigoarea analizei Cattell introduce n denumirea factorilor simboluri : litere i
numere, precum i un Index Universal UI, care s diferenieze prin coduri, factorii de tip mintal,
de cei temperamentali i de cei dinamici.
 - 50 -
Zon cu scoruri standard mici Zona medie Zona cu scoruri standard mari
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Schizotimic: Factorul A Ciclotimic:
Orgolios, critic, rece i indiferent, Bun, amabil, prietenos, serviabil,
suspicios, rigid. interesat de ceilali, blnd,
ncreztor, adaptabil i cald.
Abilitate rezolutiv general mic: Factorul B Abilitate rezolutiv general
Abilitate, mental redus, lipsit de mare:
interes pentru cultur i activiti Inteligent, cultivat, cu gndire
intelectuale, gndire preponderent logic abstract, curios i
concret, practic. perseverent n activiti
intelectuale i n rezolvarea
problemelor.
Instabilitate emoional: eu slab, Factorul C Stabilitate emoional:
emotiv, imatur afectiv, excitabil i Eu puternic, calm, stabil,
hiperactiv, lipsit de responsabilitate, cu constant n interese, echilibrat
tendine nevrotice i spre tulburri emoional, uneori prea flegmatic
psihosomatice, lipsit de rezisten la sau placid, realist, rezistent la
stres, conflictual, tensionat, obosit, stres i neconflictual.
nervos.
Supunere: Factorul E Dominan
Blnd, supus, dependent, conformist, Agresiv, combativ, ncpnat,
binevoitor, naiv, uor de dominat, sigur de sine, sever, dur i ostil,
suficient siei, uneori nevrotic auster, rebel, nonconformist,
dominator, uneori chiar
antisocial
Nonexpansivitate: Factorul F Expansivitate
Prudent, moderat, taciturn, lent, Impulsiv, entuziast, vesel, direct,
necomunicativ, interiorizat, legat de plin de via, spontan, optimist,
valori personale, nclinat spre deprimare dependent de grup, expresiv
i reverie, uneori anxios.
Supraeu slab: Factorul G Supraeu puternic:
Intolerant, cu rezisten redus la Respectuos, metodic, cu
frustrare, inconstant i nesigur, capacitate de concentrare,
influenabil, emotiv, neglijent cu autocontrolat, prefer compania
obligaiile sale, disimulant, nestpnit, celor competeni, perseverent,
uneori furios i neglijent cu legea nclinat spre liderat, tenace,
adesea performant
Threctia (sensibiliatea la timiditate i la Factorul H Parmia (lips de sensibilitate,
ameninare): prudent, rezervat, distant, curaj): sociabil, cu sim gregar,
rece, dezinteresat de sexul opus, ndrzne, activ, curajos, cu
moderat i contiincios, lipsit de sim interes pentru sexul opus, cu
artistic sau afectiv, uneori timid cu interes artistic, nelinitit,
simul pericolului dezvoltat impulsiv, uneori frivol
Harria (spirit practic, realist dar i dur, Factorul I Premsia (sensibil la estetic),
matur, dar cinic): instabil fa de exigent, dar nerbdtor, relativ
ceilali, matur emoional, ns chiar imatur emoional, prietenos,
cinic, fr sim artistic, insensibil la caut ajutorul i simpatia
frumos, nu ia n seam incomoditile celorlali, blnd, indulgent cu
fizice i nu ateapt lucruri sine i cu ceilali, dificil de
extraordinare de la ceilali, duritatea, satisfcut n problemele de art,
masculinitatea i spiritul practic, realist, imaginativ i introspectiv,
 - 51 -
sunt dominante comportamentale acioneaz prin intuiie, dornic s
atrag atenia, manifest uneori
frivolitate, este nelinitit, chiar
ipohondru (specialitii n
psihiatrie, artitii i femeile au
cote mai mari).
Alexia (ncredere, adaptabilitate): Factorul L Protension (nencredere,
ncreztor, adaptabil i cooperant, lipsit gelozie, timiditate): nencreztor,
de sentimentul geloziei sau invidiei, nclinat spre gelozie i
spiritual, interesat de ceilali, fr suspiciune, rigid, dur i
spiritul rivalitii i al competiiei. indiferent fa de ceilali,
egocentric, rigid n relaiile cu
ceilali interesat mai mult de
viaa sa interioar, dect de
ceilali
Prexermia (practic, contiincios, Factorul M Autia (imaginativ, boem,
formalist), capabil de snge rece, lipsit neglijent): nonconvenional,
de imaginaie, spirit logic, deschis. excentric, imaginativ, mai puin
contiincios, calm, cu izbucniri
rare, dar isterice, independent,
dezinteresat de valorile
materiale.
Naivitate (comportament direct, naiv, Factorul N Subtilitate (comportament
sentimental): uneori stngaci, interesat rafinat, perspicace i lucid):
de alii i uor de satisfcut. civilizat i subtil n general, dar
rece, indiferent fa de alii i
dificil de satisfcut.
ncredere (comportament calm, Factorul O Tendina spre culpabilitate
ncreztor n sine) linitit, rezistent la (lips de securitate,
stres, eficient, viguros, uneori brutal, comportament anxios, depresiv):
fr fobii. bnuitor
Conservatorism: necritic n acceptarea Factorul Q1 Lips de respect fa de
normelor convenii: deschis spre nou,
inovator, critic, analitic
Dependen de grup: tip dependent de Factorul Q2 Independena personal: tip
norme i de grup, conformism al modei raional, autonom, cu unele
dificulti de integrare n grup
Sentiment de sine slab: lipsit de Factorul Q3 Sentiment de sine puternic:
autocontrol, emotiv, instabil i lipsit de disciplinat exigent cu voin
orientare dezvoltat, bun organizator, cu
tendine de afirmare i liderat,
stabil i orientat
Tensiune ergic slab: Factorul Q4 Tensiune ergic ridicat:
Distins, calm, nonalant, satisfcut de ncordat, tensionat, excitabil,
sine iritabil, agitat.

Chestionarul 16 PF - prezentarea factorilor de ordinul II

 - 52 -
se calculeaz cu notele standard din factorii de ordinul I printr-un sistem care sufer de
imprecizie

Zon cu scoruri standard mici Zona medie Zona cu scoruri standard mari
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Adaptare : satisfcut de sine i de Factorul 1 Anxietate : stare de neadaptare,
ceilali nesatisfcut de modul cum
rspunde la solicitrile vieii i
cum i realizeaz dorinele:
anxietatea puternic perturb
randamentul persoanei i atrage
tulburri somatice
Introversie: tendina spre timiditate i Factorul II Extraversie: lipsa inhibiiei
inhibiie n relaiile cu ceilali (poate fi sociale plus o satisfacie general
de bun prognostic pentru reuita fa de propria persoan
academic) (predicie bun pentru succesul
n activiti sociale)
Inhibiie: emotiv difuz, care poate fi de Factorul III Dinamism: dinamic,
tip depresiv i frustrant pentru persoan ntreprinztor i decis, competent
Supunere : pasiv, dependent de ceilali, Factorul VI Independen : tendina spre
necesit sprijin din partea celorlali agresivitate, ndrzneal,
iniiativ, hotrre

Chestionarul 16 PF modalitate de calcul a factorilor secundari

Denumire factor Ecuaie

1.Adaptare vs. anxietate 2L(0, 10)+3O(0, 30)+4Q4(0, 38)-2C(-0, 18)-2H(-0, 17)-2Q3
la totalul obinut se adun constanta 34(3, 4) i totul se
mparte la 10
2.Inhibiie vs. dinamism 2C(0, 19)+2E(0, 17)+2F(0, 23)+2N(0, 20)-4A(-0, 42)-6I(-0,
55)-2M(-0, 1) totalului i se adaug constanta 69 (6, 85), iar
rezultatul se mparte la 10
3.Introversie vs. extraversie 2A(0, 17)+3E(0, 33)+4F(0, 41)+5N(0, 48)-2Q2(-0, 16) din
total se scade 11(-1, 15), iar rezultatul se mparte la 10
4.Supunere vs. independen 4E(0, 44)+3M(0, 32)+4Q1 (0, 39)+ 4Q2 (0, 36) 3A(-0, 27)-
2G(-0, 016)
Nu exist constant(numai pt. forma zecimal, -0.40).
Rezultatul se mparte la 10.

Grila de cotare (cheia) chestionarului 16PF

Scor
Factor Rspunsul a Rspunsul b Rspunsul c
max.
A 20 3, 52, 101, 126, 176 26, 27, 51, 76, 151
B 13 152, 177, 178 28, 53, 54, 103, 128 77, 102, 127, 153
C 26 4, 30, 55, 104, 105, 130, 179 5, 29, 79, 80, 129, 154
E 26 7, 56, 131, 155, 156, 180, 181 6, 31, 32, 57, 81, 106
F 26 33, 58, 83, 132, 133, 182, 183 8, 82, 107, 108, 157, 158
G 20 109, 134, 160, 184, 185 9, 34, 59, 84, 159
H 26 10, 36, 110, 111, 135, 136, 186 35, 60, 61, 85, 86, 161
I 20 12, 37, 112, 138, 163 11, 62, 87, 137, 162
 - 53 -
L 20 38, 88, 113, 114, 164 13, 63, 64, 89, 139
M 26 39, 40, 65, 91, 115, 116, 140 14, 15, 90, 141, 165, 166
N 20 17, 42, 117, 142, 167 16, 41, 66, 67, 92
O 26 18, 43, 69, 94, 118, 119, 143 19, 44, 68, 93, 144, 168
Q1 20 20, 46, 70, 145, 169 21, 45, 95, 120, 170
Q2 20 47, 71, 72, 146, 171 22, 96, 97, 121, 122
Q3 20 48, 73, 98, 148, 173 23, 24, 123, 147, 172
Q4 26 49, 50, 74, 99, 124, 149, 174 25, 75, 100, 125, 150, 175

1.4. Exemplificarea interpretrii unui profil

Scale A B C E F G H I L M N O Q1 Q2 Q3 Q4
6 9 4 4 8 4 5 5 3 5 7 6 7 3 6 5

I.5; II.7; III. 6; IV.5

comportamentul este dominat de inteligen, de luciditate (v.B 9) reinere n tot ceea ce
face (v.F 8), se manifest spontan i expansiv (v.Q1 7, N 7), nu reuete s-i controleze suficient
emoiile (v.C 3), este legat de ceilali (v.Q2 3), plcut, vesel, relativ cooperant i adaptabil la grup
(II, 7); relativ dinamic i oarecum ndrtnic, rigid(L 3).

Etalon orientativ al chestionarului 16PF

Foarte
11clas. Foarte
sczut Sczut (S) Mijlociu (M) Ridicat (R)
Factor ridicat (FR)
(FS)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
A 0-1 2-4 5-6 7 8-9 10 11 - 12 13-14 15-20
B 0-3 4-5 6 7 8 9 - 10 11 12 13
C 0-5 6-7 8-9 10-11 12-13 14-15 6-17 18 19 20-21 22-26
E 0-3 4-5 6 7-9 10 11 12 13-14 15-16 17-19 20-26
F 0-2 3-4 5 6 7-8 11 1 13 14-17 18 19-26
G 0-6 7-9 10-11 12 13-14 15 16 17 18 - 19-20
H 0-4 5-6 7-8 9-10 11 12-13 14-15 16-17 18-21 22-24 25-26
I 0-2 3-4 5 6-8 9 10 11-12 13 14 15-17 18-20
L 0-2 3-4 5 6 7 8 9 10-11 12 13-14 15-20
M 0-3 4-5 6-7 8 9-10 11 12 13 14 15-16 17-26
N 0-5 6 7 8 9 10 11 12 13 14-16 17-20
O 0-2 3-5 6 7 8-9 10-12 12 13-14 15 16-21 2-26
Q1 0-2 3-4 5 6 7-8 9 10 11 12 13-14 15-20
Q2 0-6 7-9 10-11 12 13-14 15 16 12 13-14 15 16-20
Q3 0-4 5-6 7-9 10 11 12-13 14 15 16 17 18-20
Q4 0-3 4-5 6-7 8 9-10 11-12 13-14 15-16 17 18-21 22-26

Etalon orientativ pentru factorii de ordinul al II-lea

FS S M R FR
Adaptare - Anxietate -20-(-1, 7) -1, 6-(2, 4) 2, 5-6, 7 6, 8-10, 4 Peste 10, 4
Dinamism -Inhibiie -5, 1-(-0, 7) -0, 6-(2, 3) 2, 4-5, 8 5, 9-8, 3 Peste 8, 3
 - 54 -
Introversie - Extraversie -3, 1-(7, 8) 7, 9-13, 00 13, 1-16, 3 16, 4-19, 9 Peste 19, 9
Independen - Supunere -5-(5, 5) 5, 6-8, 00 8, 1-10, 00 10, 1-13, 5 Peste 13, 5

2. Chestionarul de personalitate CP 14F (Melnikov, Iampolski)

A fost publicat n anul 1985, odat cu apariia ntr-o editur din Moscova a lucrrii
Introducere n psihologia experimental a personalitii
Autorii acestei cri sau manual pentru studenii Institutului de psihologie pedagogic sunt
Melnikov i Iampolski, care au creat odat cu acest inventar de personalitate o metodologie
naional pentru traducerea i adaptarea chestionarelor de personalitate aprute n SUA i n
celelalte state occidentale.
Aceast metodologie se bazeaz pe analiza latent-structural i pe analiza factorial
cu ajutorul crora dintr-o mulime de itemi i scale din diferite chestionare, deja validate n
strintate, se obin instrumente noi, extrem de concentrate i cu proprieti psihodiagnostice i
prognostice sporite.

Prezentare general
CP- 14F a fost obinut prin analiza latent structural i analiza factorial a itemilor celor
dou inventare de personalitate extrem de laborioase aprute n SUA i anume MMPI i 16 PF;
Din analiza celor dou instrumente de diagnoz a structurii personalitii a rezultat un
chestionar nou cu 14 scale consistente i valide, totaliznd, ntr-un mod foarte concentrat, un
numr de 173 de itemi.
Alctuirea scalelor (factorilor) chestionarului multifazic are la baz un model structural-
ierarhic al personalitii, format din 10 factori primari(N1 nevrotismul, P2-psihotismul, D3-
depresia, C4-contiinciozitatea, Im5-impulsivitatea, A6- activismul, Ti7-timiditatea, S8-
sociabilitatea, Se9- ensibilitatea estetic, Fe10- feminitatea) i 4 factori superiori de ordinul 2
(Ip11- instabilitatea psihic, AS12- asocialitatea, I13- introversiunea i Sz14- senzitivitatea).
Autorii rui au utilizat acelai sistem normativ de etalonare ca i Cattell sistemul de 11
clase normalizate (de la 0 la 10) existnd i scorul standard 0 care denot lipsa elementelor
dimensiunii polare care este vizat de scala respectiv.

Echipamentul standard necesar pt.utilizarea chestionarului CP14F n adaptare

romneasc (Perea, 1997)
1. Prezentarea constructului i a scalelor chestionarului
2. Caietul chestionar cu cei 173 de itemi
3. Grila de cotare cu ponderarea rspunsurilor semnificative pe fiecare factor(14F)
4. Etalon orientativ n note T pt. interpretarea scorurilor brute pe fiecare factor
5. Intervalele notelor T i interpretarea lor n 10 trepte de intensitate a fiecrui factor
6. FR CP14F- Formularul de rspuns

CP 14F - gril de cotare pt. scalele bazale

SCALA Scor Max.:

Numrul itemilor i ponderea lor
/ tip-ul de rspuns brut/valorificat
N1 - Nevrotism 2(4), 3(1), 4(4), 31(1), 32(3), 33(3), 34(2), 61(1), 25
A 62(3), 91(2), 92(2), 94(2), 121(2), 122(2), 123(2),
124(2), 151(2), 152(2),
153(2), 155(3)
 - 55 -
F 1(1), 63(2), 64(3), 93(2), 154(2) 56
P2- A 5(1), 6(3), 7(1), 8(2), 36(2), 37(1), 38(2), 65(1), 25
Psihotism 66(2), 67(1), 68(2), 95(1), 96(2), 97(1), 98(2),
125(2), 126(1), 127(1), 128(2), 129(2), 156(2),
157(2), 159(2)
F 35(1), 158(2) 41

CP 14F - gril de corecie pt. scalele bazale

Scor Max.:
SCALA
Numrul itemilor i ponderea lor Brut
/ tip-ul de rspuns
/valorificat
D3 A 9(1), 10(4), 12(1), 39(3), 40(1), 41(3), 42(1), 69(3), 70(1), 25
Depresie 71(3), 72(2), 99(3), 100(2), 101(2), 102(2), 103(2), 130(2),
131(2),
132(2), 133(2), 160(2), 162(2)163(2)
F 161(2) 54
C4 A 13(3), 14(1), 15(2), 43(4), 44(2), 45(3), 73(3)74(2), 75(2), 15
Contiinciozitate 104(2), 105(2), 134(2), 135(2), 164(2), 165(3)
F 35
Im5 A 16(4), 17(3), 47(1), 76(1), 106(2), 107(5), 108(1), 136(2), 15
Impulsivitate 137(1), 166(2), 168(2)
F 46(1), 77(2), 138(2)167(2) 31
A6 A 18(3), 19(3), 48(2), 50(2), 78(3), 79(1), 80(4), 108(3), 15
Activism 109(1), 110(4), 139(1), 169(3),
170(2)
F 49(2), 140(3)
Ti7 A 20(2), 21(2), 22(2), 51(1), 52(3), 81(1), 112(1), 141(3), 15
Timiditate 142(1), 143(2)
F 53(1), 83(2), 111(1), 113(1) 25
S8 A 23(1), 24(3), 25(4), 53(4), 54(1), 84(4), 85(3)114(3), 15
Sociabilitate 145(1)
55(2), 86(2), 115(3), 116(1), 144(2), 146(3)
F 36
Se9 A 28(4), 57(1), 87(2), 88(2), 89(1), 117(2), 148(2), 149(1) 15
Sensibilitate F 26(4), 27(2), 56(3), 58(2), 119(1), 147(3) 31
estetic
Fe10 A 29(3), 30(2), 59(2), 60(2), 89(3), 90(1), 120(2), 149(2), 10
Feminitate 150(4)
F 119(2) 22

CP-14F-gril de corecie pt. scalele de ordinul II

Scor Max.:
SCALA
Numrul itemilor i ponderea lor Brut
/ tip-ul de rspuns
/valorificat
Ip11 A 2(2), 4(2), 10(2), 11(3), 32(2), 39(2), 41(1), 69(2), 71(1), 20
Instabilitate 99(1), 101(2), 121(1), 124(2), 151(2), 153(1), 155(2),
psihic 156(1), 162(1)
F 154(1), 161(1) 32
 - 56 -
As12 A 16(3), 17(3), 106(3), 107(4), 134(1), 166(3) 15
Asocialitate F 13(1), 43(4), 44(2), 45(1), 73(3), 77(3), 138(3), 165(1), 38
167(3)
I13 A 21(3), 22(3), 51(1), 52(4), 81(3), 82(2), 112(2), 115(1), 20
Introversie 141(4), 142(1), 143(3)
F 24(3), 25(1), 53(2), 83(3), 84(1), 111(2), 113(2), 114(1), 43
172(1)
Sz14 A 28(3), 29(1), 88(2), 89(1), 117(2), 118(2), 120(1), 150(1), 15
Senzitivitate 171(1)
F 26(3), 27(2), 56(2), 58(2), 119(2), 147(2) 27
 - 57 -
T10. Inventarul Multifazic de Personalitate Minnesota MMPI si MMPI 2

Prima editie a testului apare n 1951, autorii fiind Stark R. Hathaway si J. Charnley
McKinley, de la Universitatea Minnesota. Ultima editie a fost realizata n 1990 de o echipa
formata din J. Butcher, G. Dahlstrom, J. Graham si A. Tellegen si poarta numele de MMPI 2.
MMPI fiind un test dstinat evaluarii clinice, problema care apare legat de acesta priveste
relatia dintre modificarea conceptiilor privind psihopatologia si conceptia despre evaluarea
psihologica de-a lungul a celor peste 50 de ani de existenta si utilizare a testului. Varianta din
1951 a testului apartine ca si conceptie unei generatii trecute de teste clinice si a fost supusa unor
repetate reevaluari, varianta MMPI 2 (aflata n uz curent n momentul de fata) fiind diferita fata
de prima varianta ca mod de concepere a diagnosticului. Validarea prin criteriul extern (care n
momentul constructiei testului a constituit o mare realizare), n prezent constituie o sursa de
discutii privind validitatea diagnostica a scalelor separate, categoriile nosologice psihiatrice
modificndu-se destul de mult n acest interval de timp.
Interpretarea se face separat pe cele 2 sexe, existnd seturi de norme diferentiate. Vrsta
minima de aplicare este 16 ani.

Scale de validare a profilului

n varianta 1951
1. Scala ?
Scorul brut indica umarul de itemi la care subiectul a raspuns Nu stiu. Cnd scorul este
foarte ridicat, rezultatele ntregului test nu sunt valide. Scorurile nalte indica o subevaluare n
ansamblul profilului.
Psihastenicii si melancolicii obtin n general rezultate relativ ridicate.

2. Minciuna L (Lie)
Are 15 itemi care au fost retinuti n baza criteriului ca subiectul ar putea admite un
comportament nefavorabil si sunt notati n maniera inversata, punctndu-se respingerea. S-a
constatat ca unele tipuri de comportamente nefavorabile sunt admise de peste 95% dintre
subiectii normali. Un scor nalt indica tendinta subiectului spre a se prezenta (constienta sau
cvasiconstienta) ntr-o lumina favorabila, ceea ce conduce spre o subapreciere a notelor
patologice. Scala nu invalideaza posibilitatea de a interpreta profilul, ci indica o subestimare a
scalelor psihopatologice (scorurile la acestea fiind n realitate mai nalte).
La subiectii normali s-a constatat o corelatie ntre rigiditate si o nota L ridicata.
Semnificatia unei note ridicate:
- n isterie ridicarea notei rezulta dintr-o atitudine inconstienta
- la unii paranoici si n psihopatii nota ridicata traduce o dorinta constienta a subiectului
de a se prezenta ntr-o lumina favorabila.
Ideea este deci aceea de a interpreta corelativ scorurile la L.

3. Scala F
Are un total de 24 itemi, care ntrunesc de regula acordul majoritatii subiectilor. Nota
bruta medie se situeaza ntre 4 si 10.
Raspunsurile la itemi fiind de tip conventional, exista si tendinta a subiectilor
neconventionali de a prezenta scoruri brute ridicate, de obicei ntre 10 si 20.
Un scor brut peste 20 indica fie faptul ca subiectul nu a nteles proba, fie faptul ca
subiectul prezinta o anomalie mentala serioasa. n aceasta ultima situatie (n cazul unui subiect cu
IQ normal) nota ridicata F indica gradul de anormalitate a subiectului.

4. Scala K
A fost construita pentru a se putea corija o eventuala influenta a atitudinii subiectului, dar
poate evidentia si unele simptome patologice.
 - 58 -
Este strns legata de L si F nsa exploreaza un alt tip de variabile ce pot conduce la
distorsiune.
Subiectii cu scor ridicat tind sa adopte o atitudine defensiva fata de obiceiurile lor
psihologice si de aceea tind sa prezinte un profil normalizat. Subiectii cu scor scazut au o
tendinta contrara, spre autocritica si admiterea unor simptome anormale, chiar daca importanta
reala a acestora este nesemnificativa.
Nota la K are si o semnificatie n sine, scorul ridicat fiind un prognostic bun pentru un
bolnav mental prin aceea ca indica capacitatea acestuia de a-si rezolva propriile probleme.
Diferenta F K (indicele de disimulare)
Calculul acestei diferente permite investigarea existentai unui trucaj deliberat al
raspunsurilor. n mod normal diferenta este cuprinsa ntre +11 si -12, media fiind de -9.
Gough considera ca o diferenta cuprinsa ntre +4 - +7 ridica o usoara ndoiala, una
cuprinsa ntre +7 - +11 este suspecta iar una superioara sau egala cu +12 este n mod sigur legata
de o falsificare n sens patologic.
Atunci cnd diferenta F K indica o falsificare a raspunsurilor profilele au o forma
atipica, fie n forma de dinti de fierestrau, fie flotante (note T superioare lui 70).

n varianta MMPI 2, fata de scalele enumerate, apar suplimentar urmatoarele scale de

validare

Scala Backside F sau B(F)

Contine itemi din cea de-a doua jumatate a chestionarului si controleaza tendinta de
distorsionare a raspunsurilor pe parcursul avansarii in chestionar. Daca scorul sugereaza
invaliditate iar scala F sugereaza validitate, va fi necesara precautie in interpretarea scalelor
suplimentare si de continut ale chestionarului. Daca si B(F) so F sugereaza invaliditate, profilul
nu poate fi interpretat.

Scala TRIN (true response inconsistency)

Contine 23 perechi de itemi cu continuturi opuse. Un scor inalt sugereaza tendinta
subiectului de a raspunde cu Da iar un scor scazut tendinta de a raspunde cu Nu

Scala VRIN (variable response inconsistency)

Un scor inalt la scala VRIN (peste 80 note T) indica tendinta subiectului de a raspunde
inconsistent. Un scor inalt la F asociat cu un scor inalt la VRIN sugereaza o maniera de raspuns la
intamplare, o stare de confuzie sau inabilitati legate de citire. Un scor inalt la F impreuna cu un
scor mic la VRIN sugereaza exagerarea raspunsurilor sau o stare psihotica.

Scala S (superlative self assessment scale)

A fost construita pentru a tria in maniera de screening pilotii de avion si are in
componenta 5 subscale: 1. Credinta in bunatatea umana, 2. Serenitate, 3. Satisfactia de viata, 4.
Rabdare / negarea furiei si iritabilitatii si 5. Negarea viciilor morale.

Scala F(P) Infrequency psychopathology scale

Scala are 27 de itemi care sunt acceptati cu frecventa foarte redusa atat de subiectii
normali cat si de cei patologici si se utilizeaza impreuna cu scala F. Scala permite asadar
diferentierea intre subiectii normali si cei patologici.

Scalele clinice MMPI

1. Ipohondrie Hs (Hypocondriasys)
2. Depresie D (Depression)
3. Isterie Hy (Histery)
4. Deviatie psihopata Pd (Psychopatic deviation)
 - 59 -
5. Masculinitate / Feminitate Mf (Masculinity / Femininity)
6. Paranoia Pa (Paranoia)
7. Psihastenie Pt (Psychastenia)
8. Schizofrenie Sc (Schizofrenia)
9. Hipomanie Ma (Hypomania)
10. Introversie sociala
Nu este o scala clinica propriuzisa, ea putnd fi aplicata si subiectilor normali. A fost
construita prin discriminarea ntre un lot de studenti care se angajeaza n putine activitati
extracurriculare si un lot cu caracteristici opuse. Scorurile ridicate indica tendinta de evitare a
contactelor sociale.
Suplimentar, pot fi calculate scorurile pentru:
11. Anxietate Ai
12. Raportul de interiorizare Ir

In MMPI - 2, suplimentar fata de scalele clinice de baza, apar o serie numeroasa de scale
aditionale sau subscale ale scalelor de baza, care pot fi grupate in 3 categorii:

a. Subscale dezvoltate de Harris si Lingoes

1. Depresie subiectiva D1
2. Retardare psihomotorie D2
3. Disfunctionalitati fizice D3
4. Lentoare mentala D4
5. Ruminare (Brooding) D5
6. Negarea anxietatii sociale - Hy1
7. Nevoia de afectiune Hy2
8. Oboseala indispozitie Hy3
9. Acuze somatice Hy4
10. Inhibarea agresivitatii Hy5
11. Neintelegeri familiale Pd1
12. Probleme cu autoritatea Pd2
13. Imperturbabilitate sociala Pd3
14. Alienare sociala Pd4
15. Alienare de sine Pd5
16. Idei de persecutie Pa1
17. Hipersenzitivitate (Poignancy) Pa2
18. Naivitate Pa3
19. Alienare sociala Sc1
20. Alienare emotionala Sc2
21. Slabiciunea managementului de sine(autoreglare Ego Mastery), Cognitiv Sc3
22. Slabiciunea managementului de sine, Conativ Sc4
23. Slabiciunea managementului de sine, Inhibitie defectuoasa Sc5
24. Experiente senzoriale bizare Sc6
25. Amoralitate Ma1
26. Accelerare psihomotorie Ma2
27. Imperturbabilitate Ma3
28. Inflatie Eului Ma4
29. Timiditate Si1
30. Evitare sociala Si2
31. Alienare Sine si ceilalti Si3

b. Scale de continut
1. Anxietate ANX
 - 60 -
2. Temeri FRS
3. Obsesivitate - OBS
4. depresie DEP
5. Preocupari (ingrijorari) legate de sanatate HEA
6. Gandire bizara BIZ
7. Furie - ANG
8. Cinism CYN
9. Practici antisociale ASP
10. Prsonalitate de tip A TPA
11. Stima de sine scazuta LSE
12. Disconfort social SOD
13. Probleme familiale FAM
14. Interferenta cu munca WRK
15. Indicator (atitudine) negativ pentru tratament TRT

c. Scale suplimentare
1. Anxietate A
2. Reprimare R
3. Taria Eului Es
4. Scala de alcoolism revizuita a lui MacAndrew MAC-R
5. Scala de potenial adictiv APS
6. Scala de admitere a dependentei (Adiction Admission Scale) AAS
7. Ostilitate supracontrolata OH
8. Dominanta Do
9. Responsabilitate sociala Re
10. Inadaptare in mediul universitar (College Maladjustment) - Mt
11. Rol masculin - GM si Rol feminin GF (Gender)
12. Scala de stres posttraumatic a lui Keane PK
13. scala de stres posttraumatic a lui Schlenger PS
14. Scala de stres marital.
 - 61 -
T11. Inventarul psihologic California CPI

Autor: Harrison G. Gough

Variante 1951 1957 1972 1987 1996 2002

Nr. Scale 15 18 18 20 29 29
Nr. Itemi 548 468 + 12 480 462 434 260

Aplicabilitate: ncepnd de la vrsta de 13 ani

Tip de rspuns: dihotomic - Adevrat / Fals
Fidelitate: tip test retest, ntre 0.55 si 0.75 dupa un an.
Validitate: peste 1000 de studii destinate validarii, experimentarii, predictiei si aplicarii pe
noi populaii. O serie de studii indica o buna validitate de construct.

Conceptia privind evaluarea personalitatii si constructia testului

Preocuparea prima a lui Gough nu a fost crearea si expereimentarea de instrumente, ci
acea de a dispune de un instrument de evaluare centrat pe persoana. Aceasta nevoie a stat la baza
initiativei sale, a constructiei si experimentarii chestionarului sau. Chestionarul nu cauta n primul
rnd norma, tipologiile sau dimensiunile generale ale personalitatii, ci un mod de a ntelege
persoana, cazul viu.
n constructia scalelor CPI nu a adoptat o viziune formala asupra personalitatii (autorul
fiind sceptic privind posibilitatile de aplicare n practica a pozitiilor teoretice), ci a adoptat o
metoda care porneste de la situatiile n care se cerea utilizat testul. n functie de aceste situatii, a
construit masuratori care se bazau pe acele constructe deja operationale n felul n care se
comporta indivizii n contexte specifice. Conceptia este aceea a derivarii scalelor pe cale empirica
si se bazeaza pe de o parte pe traditia empirista a Universitatii Minnesota iar pe de alta parte pe
experienta lagata de MMPI, CPI voindu-se a fi un instrument simetric fata de acesta. Daca MMPI
era destinat psihopatologiei, CPI a fost construit n replica pentru evaluarea normalitatii, a
persoanei sanatoase psihic n ipostaza ei reala, dinamica, adica n interrelationare. Daca MMPI
fusese construit pornind de la variabilele clinice, de la concepte derivate empiric din experienta
clinica, n cazul Cpi s-a pus problema gasirii realitatilor, a variabilelor fiintei normale aflata n
relatii sociale.
Perspectiva de la care a pornit Gough a fost dubla: de la contextul de utilizare si de la
acele concepte populare, care exista feja n domeniul comportamentului interpersonal. Este vorba
despre acei termeni descriptivi pe care oamenii i folosesc n mod uzual pentru a-si descrie
modurile de a se comporta si caracteristicile ce tin de personalitate. Gough priveste un concept
popular nu doar ca pe un termen utilizat n vorbirea curenta, ci si ca pe unul care are calitatea de a
transcende o societate particulara, aparnd n vorbire acurenta a diferitelor societati. El se sprijina
pe si cauta aceio termeni care apar n relationarea sociala curenta si n limbajul cotidian, atribute
ce se pot regasi n toate culturile si care au o relatie directa si integrala cu formele de
interrelationare sociala.
Pentru Gough scopul fiecarei scale este sa reflecte ct de fidel posibil un aspect anume, o
tema a comportamentului interpersonal, altfel spus sa evasueze tocmai constructul asa cum este
definit cultural, cu toate conotatiile sale subtile si denotatiile formale.

Critici aduse chestionarului

1. Critici legate de validitatea scalelor: scalele nu au validitate de construct si semnificatie
precisa; conceptele populare sunt cuvinte cu un bagaj excesiv de nteles conotativ, devenind astfel
imposibila operationalizarea si definirea stiintifica exacta.
2. Lipsa de omogenitate a scalelor si redundanta acestora, ele neprezentnd toate puritatea
factoriala caracteriristica altor teste, toate corelnd relativ nalt ntre ele (Thorndike arata ca doar
 - 62 -
4 din cele 18 nu coreleaza cel putin n masura de 0.5 cu unele dintre celelalte) si cu dezirabilitatea
sociala. Exista de asemenea o serie de itemi ai testului care sunt comuni pentru mai multe scale.
Gough ncearca sa rezolve aceasta problema prin utilizarea sistematica n constructia scalei a
analizei conceptuale, care include att validarea practica ct si pe cea de construct si chiar le
depaseste.
Goldberg 1972 si Gough nsusi argumenteaza ca de obicei scalele CPI conduc catre 4
factori de personalitate (cele 4 grupe descale) iar Mc Crae si John (1992) afirma ca cei 5
superfactori Big Five pot fi gasiti n CPI.
3. Lipsa de semnificatie psihologica a scalelor. Conform normelor prescrise de Cronbach
(1959), unele criterii utilizate n dezvoltarea scalelor CPI nu au fost adecvate pentru definirea
constructului, un bun exemplu fiind scala de sociabilitate n care au fost selectati acei itemi care
corelau cu un numa de activitati extracuriculare.

Variantele 1996 (434 itemi) si 2002 (260 itemi)

Ultima revizie a CPI a fost facuta n 1996, fiind restandardizat (reetalonat) cu ajutorul
unui esantion de 3000 barbati si 3000 femei. Este vorba despre varianta cu 434 itemi a testului.
Tot cu ocazia acestei revizii a fost realizat un studiu privind utilizarea testului ncepnd cu vrsta
de 13 ani.
Aceasta varianta a testului pastreaza un numar de 158 itemi comuni cu MMPI 2 si
necesita din partea subiectului abilitati de citire simple (clasa a V-a la americani).
Studii recente cu ajutorul analizei factoriale au identificat 5 factori n cadrul testului,
numiti:
1. Ascendenta (Ascendance),
2. Dependability (Dependenta?),
3. Comunalitate / Conventionalitate (Communality / Conventionality),
4. Originalitate (Originality) si
5. Feminitate / Masculinitate (Femininity / Masculinity)
Aceasta varianta cuprinde 29 scale (31 pentru varanta romneasca): 20 scale populare, 3
scale vectoriale, 6 scale speciale. Versiunea romneasca prezinta 8 scale speciale, aparnd
suplimentar scalele Hos (Hostility Ostilitate) si Fght (Fighter Factor Luptator)
Varianta din 2002 poarta numele de Spectrum CPI 260. Ea cuprinde 29 scale (31 pentru
varianta romneasca): 20 scale populare, 3 scale structurale si 6 scale speciale. Versiunea
romneasca prezinta 8 scale speciale, aparnd suplimentar scalele Hos (Hostility Ostilitate) si
Fght (Fighter Factor Luptator).
Faptul ca numarul de itemi este redus la aproape jumatate (260 fata de cei 434 ai variantei
din 1996) reduce timpul de aplicare cu 40%, ceea ce face din CPI 260 un instrument relativ usor
de utilizat n domeniul organizational.
Aceasta varianta a fost tradusa si etalonata n Romnia pe un esantion de 3200 subiecti
(1600 barbati si 1600 femei), vrste cuprinse ntre 14 si 82 de ani (cu o medie de 30 si o abatere
stadard de 10.2). Esantionul american pe care a fost realizata proba a fost format din 6000
subiecti (3000 barbati si 3000 femei). Ambele esantioane au fost formate din studenti, absolventi
de liceu si angajati n diferite profesii.
Cu exceptia scalei Ac unde s-a obtinut o corelatie de 0.56, ntre scalele CPI 260 si cele
similare ale CPI 434 exista corelatii cuprinse ntre 0.85 si 0.99. Valoarea consistentei interne
pentu scalele CPI 260 RO variaza ntre 0.34 (scala Re) si 0.93 (vectorul 3).
Ambele variante permit evaluatorului calcularea urmatorilor indici de validitate a
protocolului:
Fake good tendinta de falsificare n sens pozitiv a raspunsurilor = 32.30 + 0.49 Do +
0.67 Em + 1.12 Gi - 0.62 wb - 0.58 Fx. Scorul critic pentru acest indice este 65.50. un scor mai
mare indica tendinta de falsificare n sens pozitiv.
Fake bad tendinta de falsificare n sens negativ = 100.67 2.32 Cm 0.44 Wb 0.31
Fx + 0.18 Ac.
 - 63 -
Daca scorul la fake bad este mai mare sau egal cu 66 si daca scorul la Random este mai
mic sau egal cu 51.49, protocolul este considerat fake bad.
Daca scorul la fake bad este mai mare sau egal cu 66 si daca scorul la Random este mai
mare sau egal cu 51.50, protocolul este considerat random.
Random tendinta de a raspunde la ntmplare = 42.77 + 0.30 In + 0.37 Gi + 0.49 To
0.29 Cm.
Random vs fake raportul random / fake

Cele 20 de dimensiuni ale personalitatii normale (scalele populare)

Pentru fiecare scala, manualul furnizeaza pentru zonele de semnificatie ale acesteia (peste
sau sub medie) att aspectele care au format continutul propriuzis al itemilor, ct si unele atribute
care reprezinta felul n care persoanele evaluate sunt descrise de altii, deci perceptia sociala
asupra lor.
Cele 20 de scale populare sunt sunt structurate in 4 grupe sau domenii de evaluare.
1. Prima grupa cuprinde 7 scale, care evalueaza calitatile interpersonale ale individului:
ncredere n sine, echilibru, amitie si eficienta pe planul relatiilor sociale. Gruparea defineste si
ceea ce la nivel comun se numeste inteligenta sociala. Ea se refera la dimensiunile personalitatii
care intervin n afirmarea persoanei, imaginea de sine si adecvarea interpersonala. Este formata
din scalele:
1. Dominanta Do,
2. Capacitate de statut Cs,
3. Sociabilitate Sy,
4. Prezenta sociala Sp,
5. Acceptare de sine Sa,
6. Independenta In,
7. Empatie - Em

2. A doua grupa cuprinde 7 scale, care evalueaza valorile interne si standardele asteptate
de ceilalti, ceea ce s-ar putea numi management de sine: maturitate, autocontrol, responsabilitate.
Grupa indica acele dimensiuni ale personalitatii care sunt implicate n optiunile valorice si
maturitatea interrelationala a persoanei. Este formata din scalele:
8. Responsabilitate Re,
9. Conformism social So,
10. Autocontrol Sc,
11. Impresie buna Gi,
12. Comunalitate Cm,
13. Sanatate (Bunastare personala) WB,
14. Toleranta To.

3. A treia grupa cuprinde 3 scale, care evalueaza nevoia de realizare si atributele

cognitive individuale, motivatii si stil de gndire: motivatie, tenacitate, perseverenta, capacitate
de organizare.
Evaluarea vizeaza mai ales nivelul motivational n sensul potentialului de realizare
personala si al focalizarii pe valorile intelectuale. Este formata din scalele:
15. Realizare prin conformism Ac,
16. Realizare prin independenta Ai,
17. Eficienta intelectuala Ie.

4. A patra grupa cuprinde 3 scale, care evalueaza unele caracteristice personale definite
prin aspecte precum: capacitate de adaptare, sensibilitate. Gruparea face trimitere catre unele
modalitati ntelectuale care modeleaza un stil personal. Este formata din scalele:
18. Intuitie psihologica Py,
 - 64 -
19. Flexibilitate Fx,
20. Feminitate / Masculinitate F/M

Scale vectoriale si Modelul cuboid

Exista 3 scale vectoriale, care configureaza 4 stiluri de viata / tipologii umane. Aceste
scale se bazeaza pe un model cuboid asupra personalitatii umane, elaborat de Gough n 1987 cu
ajutorul analizei factoriale.
Unele teste de personalitate cum ar fi MMPI sau MCMI (Millon Clinical Multiaxial
Inventory) prezinta avantajul ca odata trasat profilul, este suficient sa examinam scalele pentru a
putea sti un diagnostic al pacientului, mai precis daca acesta este nevrotic, psihotic sau nu este un
subiect patologic. Versiunea originala a CPI nu oferea examinatorului o astfel de posibilitate,
motiv pentru care Gough a dezvoltat o modalitate de interpretare structurala a scorurilor CPI, cu
scopul de a alerta psihologul n legatura cu tipul de personalitate pe care o evalueaza. Aceasta
modalitate este disponibila ncepnd cu varianta din 1987 a testului.

Cei trei vectori

Vectorul 1 - Prima dimesiune se refera la extraversie, ascendenta sociala si asigurare de
sine (selfassurance).
Vectorul 2 - Cel de-al doilea vector reprezinta gradul n care individul raspunde si adera
la normele sociale (numit de Gough Norm favoring / Norm questioning).
Vectorul 3 - Cel de-al treilea vector evalueaza gradul n care persoana si-a realizat sau
integrat propriul tip de baza (de personalitate).

Cele 4 tipuri de personalitate

Gough a numit aceste tipuri de baza cu litere din alfabetul grec vechi: Alfa, Beta, Gama si
Delta si a folosit un sistem de scorare n 7 trepte pentru vectorul 3 (1 foarte scazut, 2 mult sub
medie, 3 sub medie, 4 mediu, 5 peste medie, 6 mult peste medie, 7 foarte nalt) pentru a
specifica taria relativa cu care se manifesta fiecare tip n personalitatea si interactiunile persoanei.
Deci, un scor 7 la Alfa reprezinta un tip alfa pe deplin realizat. Gough a determinat faptul ca
aceste 4 tipuri sunt relativ egal distribuite n populatia generala.

Tipul Alfa Stilul de viata bazat pe implementare

Combina aderenta la norme cu o orientare catre exterior n ceea ce priveste relatiile
interpersonale si este considerat un stil foarte managerial. Sunt oameni de baza n majoritatea
organizatiilor si au un stil de interactiune participativ. Sunt focaslizati pe sarcini si productivi.
Sunt vazuti de ceilalti ca fiind puternici, ambitiosi, asertivi, extraverti si orientati catre actiune.
Ca manageri, ei sunt centrati pe atingerea scopurilor orgamnizationale, respectarea termenelor
limita si sunt vazuti ca fiind influenti.
La scorurile foarte nalte ntlnim lideri carismatici.
La scorurile foarte joase ntlnim persoane manipulative si centrate pe sine (intolerante
fata de persoanele care nu sunt n acord cu ei, autoritari, punitivi si preocupati doar de atingerea
propriilor scopuri).

Tipul beta Stilul de viata suportiv

Combina acceptarea normelor cu o orientare mmai degraba introverta fata de lume. Sunt
persoane percepute ca fiind lente, responsabile, stabile, dependente, moderate, pricepute si
predicitbile. Sunt cei care pastreaza normele si valorile ntr-un grup. Ca manageri, ei sunt centrati
tot pe realizarea scopurilor organizationale, numai ca ntr-un mod mai lent si mai asezat. Sunt
persoane care au nevoie sa le fie trasate directii de catre manageri si sunt buni n roluri executive.
La scorurile foarte nalte sunt modele din care te poti inspira n legatura cu proprietatea si
bunatatea si de asemenea modele parentale.
 - 65 -
La scorurile foarte joase sunt persoane foarte precaute, rigide, caracterizate printr-un
conformism temator.

Tipul Gama Stilul de viata inovator

Combina evaluarea (respingerea) normelor cu o orientare extraverta. Sunt vizionari, poate
acei lideri strtategici ce pot schimba orientarea unei organizatii. Contesta si pun sub semnul
ntrebarii status-quo(urile). Ca manageri, pun sub semnul ntrebarii misiunea si scopurile
organizationale, prefera sa schimbe directivele organizationale si sunt orientati catre inovatie.
Sunt perceputi ca inovativi, inteligenti si aventurosi.
La scorurile foarte nalte sunt creativi, vizionari, imaginativi, inovativi.
La scorurile foarte scazute sunt rebeli, impulsivi, intoleranti, autoindulgenti si disruptivi.

Tipul Delta Stilul de viata vizionar

Combina ndoiala legata de norme cu o orientare detasata si introverta. Sunt persoane
reflexive, detasate de mediu, preocupate si perceptive si au tendinta de a fi experti tehnici sau
stiintifici. Ca manageri tind sa lucreze cel mai bine n colective mici sau organizatii mici n care
pot fi cumva independenti.
La scorurile foarte nalte gasim persoane idealiste, preocupate, imaginative, artistice sau
vizionare.
La scorurile foarte scazute persoane rezervate, conflictuale, bulversate si fragmentate. La
extrema de jos a sorurilor putem vorbi de fragmentare si dezorganizare la nivelul personalitatii.
Astfel de scoruri obtin pacientii psihiatrici cronici.

Scale speciale ale CPI

Scalele speciale sunt utilizate n special n scop de cercetare sau atunci cnd n evaluare
sunt necesare date suplimentare. Ele reflecta constructe ale personalitatii implicate in special in
activitatea de munca si dezvoltarea carierei. Cele 8 scale speciale in varianta romaneasca a CPI
260 sunt:
1. Potential managerial - Mp
2. Orientarea catre munca Wo
3. Temperament creativ CT
4. Leadership Lp
5. Amicabilitate Ami
6. Orientare spre aplicarea legii Leo
7. Ostilitate Hos
8. Luptator - FF

Interpretarea profilului CPI

Consideratii generale
Autorul atrage atentia asupra muncii de construire de ipoteze de natura explicativa si de
interpretarea n lucrul cu profilele CPI, spre deosebire de situatia alltor teste n care trasarea
profilului reprezinta cumva pasul final. n CPI nu lucram cu o simpla nsiruire de trasaturi, ci
evoluam treptat n interpretare spre o structura care ne poate deschide noi ipoteze.
Interpretarea profilului se poate face doar de catre un profesionist care cunoaste foarte
bine pe de o parte testul, pe de alta teoriile asupra persoanlitatii, teoriile dezviltatii, teoriile despre
motivatie si valori. Cel mai adecvat mod de nvatare este lucrul mpreuna cu un specialist care are
experienta n lucrul cu testul. ncepatorul poate de asemenea sa foloseasca mai multe instrumente
dintre care unele pe care le cunoaste mai bine si sa lucreze ntr-o maniera comparativa sau
corelativa. Lucrul pe scorurile obtinute de persoane care apartin unor populatii clar determinate
poate fi o alta strategie.
 - 66 -
Al alta modalitate este nvatarea din erori. Se recomanda ca n perioada de formare
psihoogul sa se centreze pe extragerea ctor mai multe informatii din profilul cu care lucreaza,
lucrnd preferabil n orb (fara a cunoaste alte date despre persoana pe care o evaluaeza).

Pasi in interpretarea profilului

1. Determinarea validitatii profilului utiliznd scorurile subiectului la scalele de validare:
Gi, Cm si Wb.
Scorurile mici la Wb si Cm (ncepnd de lascorul de 30 dar mai ales cele sub 20 note
standard) indica tendinta subiectului de a raspunde acceptnd ca adevarati itemi de tip
simptomatic, deci tendinta de falsificare n sensul nrautatirii.
Scorul scazut la Gi este n acest sens si mai relevant pentru aceasta tendinta de falsificare
n sensul nrautatirii. Scorul critic este de 30 exprimat n note standard.
Invalidarea n acest sens a profilului nu ne va permite sa utilizam adecvat chestionarul
pentru a diagnostica forta sau slabiciunea eului sau pentru a evalua dinamica si tendintele
conflictuale.
Scorurile nalte la Gi (peste 70 note standard) indica tendinta subiectului de a falsifica n
sens pozitiv, cu scopul de a se pune ntr-o lumina favorabila. De obicei acest gen de falsificare
determina o crestere a scorurilor pe ansamblu (la majoritatea scalelor). Un studiu a demonstrat ca
un grup de alcoolici (cunoscuti pentru tendinta de disimulare n sens pozitiv) a scos pe ansamblu
scoruri mai nalte la Gi dect un grup de subiecti caruia i s-a cerut sa falsifice n mod intentionat.
Depistarea acestei tendinte, la fel ca si n cazul celei mentionate anterior, nu face
improprie interpretarea profilului ci aduce n atentia examinatorului necesitatea unei precautii n
interpretatre si n special n desprinderea unor concluzii privind subiectul. El va interpreta
scorurile acestuia n lumina tendintei prezentte, relativiznd oarecum concluziile desprinse si
punnd un accent sporit pe corelarea cu alte surse informationale.
Incepand cu varianta 1987 sunt disponibile unele ecuatii de regresie cu semnificatie
statistica care elimina treptat posibilitatea diferitelor genuri de atitudini si falsificari (Fake Good,
Fake Bad si random). Invalidarea nu semnifica imposibilitatea interpretarii, ci da o cheie de acces
catre unghiul din care vor fi facute interpretarile.
2. Interpretarea structurala a scalelor (modelul cuboid), respectiv analiza tipului de
personalitate si a nivelului de integrare a tipului personal.
3. Interpretarea scalelor individuale si analiza interactiunilor ntre scale care pot afecta
semnificatia unor scale individuale.
Aprecieri mai exacte privind unele scoruri individuale se pot face utiliznd normele unor
grupuri de referinta, situatie n care interes vor prezenta n special scorurile extreme (estew
situatia n care comparam scorurile unui student la psihologie cu scorurile unei populatii mai largi
de psihologi, n scop predictiv).
a. Un prim demers n interpretare priveste listarea scalelor cu scoruri nalte si scoruri
scazute si desprinderea semnificatiei acestor scoruri prin analiza conceptuala. De mentionat ca n
acest tip de interpretare trebuie tinut cont de interactiunile posibila ntre scale, dintre care unele
deja mentionate de autor.
b. Analiza modurilor de relationale ntre scale sau analiza de pattern reprezinta un alt
demers n interpretare, cu scop de a verifica ipotezele aparute din analiza celor 4 grupari de scale.
De interes aici este ideea ca interpretarea unei scale si capata sensul complet numai prin
corelarea cu alte scale, deci printr-o analiza structurala. Modul de manifestare a unei trasaturi
evidentiata prin test va fi reliefat prin semnificatia altor scale (n raport cu care capata sens
comportamental).
Astfel de grupari senificative ntre scale sunt cele ntre Do si Gi sau Sy, ntre So si Sc, Re
si Cs, Re si Do, Ac si Ai.
Daca si Do si Gi prezinta scoruri nalte n cadrul unui profil, putem vorbi despre o
persoana care doreste sa domine, sa conduca, nsa acordnd respect celorlalti. Daca avem situatia
Do nalt si Gi scazut putem vorbi despre un conducator egocentric. Combinatia Do scazut si gi
 - 67 -
nalt poate conduce catre ipoteza ca este o persoana care evita potitii de responsabilitate sociala.
Pentru domeniul scorurilor submedii putem vorbi despre un subiect retras, mai putin eficient
social, usor de ofensat.
Daca So si Sc au mpreuna scoruri nalte putem vorbi despre o persoana statornica n felul
de a se manifesta, cu gravitate si siguranta de sine. So ridicat si sc scazut traduc un comportament
critic, combativ si dominant. So scazut si Sc ridicat indica o persoana cu un comportament mai
degraba fals, defensiv, care nu prezinta ncredere. So si Sc scazute amndoua indica agresivitate,
ncapatnare, un mod excitabil si refractar de afi.
4. Investigarea patternurilor scorurilor n interiorul celor 4 grupe de scale. Diferite zone
problematice sau de dezechilibru subiectiv pot fi evidentiate considernd aceste grupari ca de sine
statatoare, facnd fiecare trimitere catre o anunmita sfera a vietii si personalitatii subiectului.
Pentru majoritatea scalelor CPI scorurile peste medie (50 + 10 note standard) sugereaza sanatate
si echilibru, n timp ce sorurile sub medie (50 10 note standard) sugereaza dezechilibre si
probleme legate de comportament.
5. Integrarea datelor despre subiect recoltate prin CPI cu datele disponibile din alte surse.
 - 68 -
T12. Indicatorul tipologic MyersBriggs privind stilurile cognitiv- apreciative-MBTI

1.Descrierea conceptului i scalelor MBTI forma G

Myers-Briggs Type Indicator (Indicatorul tipologic Myers-Briggs, MBTI) este un
chestionar de evaluare a personalitaii, creat de Katherine Briggs si Isabel Myers, mama si fiic,
care au plecat n cercetarile lor de la teoria jungiana a tipurilor psihologice.
Conform acestei teorii, eul se raporteaz la mediul nconjurtor i l cunoate prin
intermediul a patru funcii posibile dintre care doua sunt raionale, funcia logic(T) si funcia
valoric sau afectiv(F), si dou iraionale, respectiv funcia senzorial(S) si funcia intuiiei(N).
Teoria tipurilor pornete de la datele empirice care indic o predispoziie a indivizilor spre
a prefera o anumit atitudine i o anumit funcie de cunoatere, care, prin exersare conduce la un
sentiment de "competen personal iar ntrirea succesului se generalizeaz i pentru alte zone
de activitate care se rezolv prin implicarea acelorai abiliti. (Minulescu, 2003)
Tipologia jungian descrie reacii i preferine curente, aspecte forte si aspecte limitative
pentru 8 tipuri principale n funcie de orientarea i funcia dominant la nivelul eului contient:
introvert senzorial(IS), extravert senzorial(ES), introvert intuitiv(IN), extravert intuitiv(EN),
introvert logic(IT), extravert logic(ET), introvert afectiv(IF), extravert afectiv(EF). Sunt, de
asemenea descrise si 16 tipuri secundare, n situaia cnd preferinei dominate i se adaug
funcia secundar.
Rezultatele MBTI surprind diferene valoroase ntre indivizii normali; chestionarul se
adreseaz personalitii normale i nu este conceput ca un test clinic.
Indicatorul tipologic Myers- Briggs a fost publicat n 1962. Testul este larg folosit att n
cercetare ct si n psihologia aplicat.
Forma G este forma standard a MBTI, iar forma F este recomandat pentru consiliere sau
cercetare.
Teoria tipurilor - preferarea unei anumite funcii n faa celorlalte.
Utilizarea continu i constant a funciei preferate constituie un stimul i motivator
puternic pentru a avea ncredere i a se ataa respectivului mod de a privi lumea.
n timp ce are loc dezvoltarea unei funcii preferate, exist o relativ neglijare a polului
opus acelei preferine.
Pentru fiecare tip, doua dintre cele patru funcii ale lui Jung sunt mai interesante si deci
este mai posibil s fie dezvoltate si folosite n mod contient.
Celelalte funcii mai puin preferate sunt considerate mai puin adecvate si sunt de cele
mai multe ori neglijate.
De obicei, n tineree este dezvoltat prima funcie (cea "dominant") i, complementar
ei, o a doua ("auxiliara"). n timpul vieii de adult indivizii capat mai mult sau mai puin
control si asupra celorlalte doua funcii mai puin preferate.
Folosirea optim a celor patru funcii nu trebuie i nu se poate obine prin egalizare, ci
prin dezvoltarea selectiv a fiecreia n parte.
Dezvoltarea coerent n planul dezvoltrii capacitii eului de a le utiliza contient ar
necesita, n concluzie: perfecionarea n procesul favorit, dominant; dezvoltarea adecvat, dar nu
egal, a procesului auxiliar; admiterea eventual a proceselor mai puin dezvoltate pentru
folosirea lor contient si util, n serviciul procesului dominant, chiar dac aceasta ar necesita ca
procesul dominant i cel auxiliar s "predea" temporar controlul contientului, precum i
capacitatea de a folosi fiecare funcie pentru sarcinile la care se preteaz cel mai bine.
1.2. Descrierea scalelor MBTI
Cele patru scale msurate de MBTI sunt:
EI: preferina pentru focalizarea ateniei: Extravertire - Introvertire
SN: preferina pentru culegerea(constituirea) informaiei din mediu: Senzorialitatea
-Intuiia
TF: preferina pentru luarea deciziilor: Gndirea logic - Afectivitatea
JP: preferina pentru orientarea fa de lumea exterioar: Judecata - Percepia
 - 69 -
Scala E-I: descrie modul cum este orientat energia la dispoziia eului Extravert(E)
Cei care prefer extraversia tind sa-i fixeze atenia ctre lumea exterioar si catre mediul
exterior. Extravertii sunt stimulai de ceea ce se ntmpla n lumea din jurul lor si tind sa-si
focalizeze energia catre mediu.
Ei prefera sa comunice prin viu grai si nu prin scris. Simt nevoia sa experimenteze lumea
pentru a o nelege si de aceea tind spre aciune.
Introvert(I)
Introverii sunt stimulai si incitai de ceea ce se ntmpl n lumea lor interioar i aceasta
este zona ctre care tind sa-i direcioneze energia.
Introverii sunt mai interesai si mai n largul lor atunci cnd munca sau activitatea
desfurat le cere ca o mare parte din timp s stea singuri.
Ei prefera s neleag lumea nainte de a o experimenta i, astfel, nainte de a aciona,
adesea mediteaz la ce au de fcut.
Scala S-N: descrie modul cum este perceput(constituit) informaia
Senzorial(S)
Simurile (vizual si auditiv n principal) i spun acestui tip uman despre ceea ce exista
"acolo", ori se ntmpla efectiv. Chiar si imaginile mentale nu sunt vagi, metaforice, ci pline de
putere de evocare, vizuale, colorate, gritoare. Tipurile senzitive tind sa accepte si sa lucreze cu
ceea ce este dat "aici si acum", fiind astfel realiti si practici. Exceleaz n situaiile n care este
necesar rememorarea si mnuirea unui mare numr de fapte sau date concrete.
Intuitiv(N)
Cealalt cale de a afla este intuiia, care i dezvluie nelesul, realitile si posibilitile ce
se afl dincolo de informaia transmis de simuri. Intuiia cerceteaz ansamblul i caut s
descopere ceea ce este esenial. Dac preferi intuiia, devii expert n descoperirea de noi
posibiliti i ci de a face lucrurile. Tipul intuitiv apreciaz imaginaia si inspiraia.
Scala T-F indic felul cum iei decizii.
Scala T-F este singura scala care se coteaz difereniat n funcie de sexul subiectului.
Logic, raional sau afectiv, sentimental, personal.
Odat dobndit informaia printr-una din cile perceptive, ea trebuie folosit.
Tipurile "T" folosesc gndirea ca metoda conclusiv, prezicnd consecinele logice ale
unei alegeri specifice sau ale unui act particular.
Cnd foloseti gndirea decizi n mod obiectiv, pe baza cauzei i efectului, iei decizia
analiznd si cntrind dovezile, inclusiv realitile neplcute.
Oamenii ce prefera gndirea caut un standard obiectiv al adevrului.
Ei exceleaz adesea n analiza situaiilor de criz, ori care cer adaptabilitate mrit, dar nu
n cazurile n care se manifest situaii ambigue.

Afectiv(F)
Tipurile "F" folosesc afectivitatea ca metod conclusiv.
n acest fel, tipurile "F" iau n consideraie ceea ce este important pentru ei si pentru cei
din jur, far s pretind c acest lucru este i logic.
Aceti oameni prefer s devin empatici, favorabili i plini de tact n deciziile lor.
Este important de neles ca termenul "afectivitate" se folosete n acest context cu sensul
de "decizii luate pe baz de valori" i nu se refer la sentimente sau emoii n sine.
Scala J-P implic rspunsul la problema modului cum abordezi raional sau iraional
datele de informaie asupra realitii interioare sau exterioare? Raional (tradus uneori ca
judicativ)
Aceasta scala descrie stilul de via pe care l adopi n confruntarea cu lumea exterioar si
modalitile prin care te orientezi n relaie cu ea.
Dihotomia descris aici se bazeaz pe dou din scalele anterioare: n relaionarea cu
mediul fie preferi o atitudine bazat pe evaluare contient i pe concluzii proprii (indiferent dac
ele sunt raional-logice ori afectiv-valorice), fie preferi o atitudine non-raional bazat pe
 - 70 -
percepie (senzorial sau intuitiv).
Cei care prefera o atitudine raional tind sa triasc n mod ordonat, planificat, sa-si
regleze i controleze viaa. Ei prefer s pstreze "frnele" situaiei, prefer s ia decizii. Sunt
organizai si structurai i vor ca lucrurile s-i urmeze calea planificat, s fie bine stabilite

Perceptiv(P)
Cei care prefer procesul perceptiv (fie prin senzorialitate, fie prin intuiie) prefer sa
triasc ntr-un mod flexibil i spontan.
Prefer s-i triasc viaa, mai degrab dect s o neleag sau controleze, rmn
deschii experienei, bucurndu-se de ea i avnd ncredere n abilitatea lor de a se adapta
momentului.

2.1. Itemii i ponderea lor n cadrul scalelor

A NR.
SCALA B ITEMI
NR. ITEM I PONDERE
RSPUNS C Punctaj
D maxim
A 3(2), 7(1), 10(2), 19(2), 23(1), 26(1), 31(1)66(1), 68(1), 18
Exraversie
72(1), 79(1), 86(1), 90(1)
E
B 13(2), 16(2), 37(2), 40(1), 75(2) 26
A 13(1), 16(1), 37(1), 40(1), 75(1) 19
Introversie B 3(2), 7(2), 10(2), 19(2), 23(1), 31(2), 55(1), 66(1), 72(1), 28
I 77(2), 79(2), 86(1), 90(2)
C 81(2)
A 2(2), 9(2), 11(1), 25(1), 29(2), 33(2), 44(1)48(2), 50(2), 24
Senzorial
52(1), 58(1), 61(2), 67(1), 69(1), 71(1), 91(2)
S
B 5(1), 18(2), 22(1), 42(1), 46(2), 80(1), 83(1), 85(1) 34
A 5(2), 18(1), 42(2), 65(2), 83(2) 16
Intuitiv
N B 2(2), 9(2), 11(2), 25(1), 29(1), 33(1), 44(1)58(2), 61(1), 25
63(2), 71(1)
A 30(2), 32(2), 34(1), 36(1), 41(1), 43(2), 45(2), 60(2), 89(1) 20
Logic
B 6(1), 15(2), 21(2), 28(2), 38(1), 47(2), 49(2), 51(2), 54(1), 32
T
56(1), 92(2)
Afectiv A 6(1), 15(1), 21(2), 28(1), 38(1), 56(1), 73(1), 87(1), 94(1) 15
F B 30(2), 32(2), 34(2), 36(2), 41(1), 43(1) 20
A 1(2), 4(2), 12(2), 14(1), 20(1), 24(1), 27(2), 35(2), 39(2), 20
Judicativ 57(1), 59(1), 62(2), 84(2), 95(1)
J B 8(1), 53(1), 74(1), 78(1), 82(1) 28
C 17(1)
A 8(1), 17(1), 53(2), 64(1), 74(1), 76(2), 78(1), 82(1) 24
Perceptiv B 1(2), 4(1), 12(2), 14(1), 20(2), 24(1), 27(2)35(2), 39(2),
P 57(1), 61(1), 84(1), 88(1), 93(1)
C 14(1), 93(1) 32

2.2.1. Cum se stabilete tipul de personalitate (MBTI)

Se scoreaz punctajul cu ajutorul a 8 grile de corecie aplicate pe formularul de

rspuns completat de subiect; se nscrie pe formularul de rspuns n dreptul literelor E, S, T, J, I,
N, F, P cota brut (CB) (a se observa n grila de corecie faptul c un rspuns semnificativ la
fiecare item al scalei este ponderat cu 1 sau cu 2 puncte);
 - 71 -
Apoi se face scderea cotei brute mai mici din cota brut mai mare la factorii
pereche (E-I, S-N, T-F, J-P)ceea ce permite stabilirea factorului dominant din cadrul fiecrei
perechi de factori polari, deci stabilirea literelor care nscriu tipul de personalitate cele 4 litere
ale factorilor dominani.
3. Pentru determinarea intensitii factorilor tipologici rezultai prin efectuarea diferenei
dintre cota brut mai mare i cota brut mai mic, se aplic o operaie de transformare, propus
de autorii chestionarului MBTI, astfel:
1. 2(CB mare CB mic) -1 = cnd factorii dominani sunt: ESTJ;
2. 2(CB mare CB mic)+1= cnd factorii dominani sunt: INFP
2.2.2. Cum se stabilete tipul de personalitate (MBTI)
Pentru exemplificare prezentm n continuare urmtoarea situaie a cotelor brute rezultate
pentru fiecare factor polar din factorii pereche(literele pereche):
1. E19 I 6 E 25
2. S10 N 17 N 15
3. T25 F 7 T 35
4. J11 P 11 P 1
S-a procedat astfel:
1. 19-6=13; 2(13)-1=25
2. 10-17=-7; 2(7)+1=15
3. 25-7=18; 2(18)-1=35
4. 11-11=0;2(0)+1=1
Cnd diferena de scoruri brute este 0 atunci se aplic formula nr.2 aplicat factorilor I, N,
F, P.
2.2.3. Interpretarea unui tip de personalitate MBTI
Dup stabilirea tipului de personalitate MBTI (unul din cele 16 tipuri posibile, alctuit din
4 factori, desemnai de cele 4 litere) se poate descrie profilul prin prisma ierarhiei funciilor de
constituire a informaiei i de luare a deciziei (a se vedea ierarhia funciilor - funcia, dominant,
funcia auxiliar i funciile secundare).
n modalitatea clasic de scorare un factor este conturat dac are 19 puncte cel puin;
peste 25 puncte ncepe s fie bine conturat.
Pentru a reda mai precis gradul de dezvoltare a unui factor n comparaie cu gradul de
dezvoltare a acelui factor ntr-un eantion de populaie se transform cotele brute n note standard
T i se reporteaz astfel subiectul analizat la un etalon local de populaie (vezi Etalon MBTI).
Tipul de personalitate MBTI poate fi analizat din punctul de vedere al punctelor forte,
puncte slabe i capcane pentru fiecare tip, din punct de vedere al compatibilitii cu diferite
activiti profesionale sau din punct de vedere al stilului de conducere.
Unele cercetri stabilesc moduri diferite de a reaciona la stres n funcie de tipul de
personalitate MBTI
 - 72 -
T.13 Inventarul BarOn pentru determinarea coeficientului emoional - BarOn EQ-I
(Emotional Quotient Inventory)

BarOn EQ-i este:

- elaborat de Reuven BarOn n 20 de ani de cercetare i validat tiinific;
- primul instrument de evaluare a inteligenei emoionale care a fost comercializat(BarOn,
2002, apud Akers, C. et al., 2005);
- primul chestionar de evaluare a inteligenei emoionale care a fost trecut n revist n
Buros Mental Measurement Yearbook n cadrul seciunii personalitate (Plake &Impara, 1999,
apud BarOn, 2005);
- tradus de la elaborare n mai mult de 30 de limbi (BarOn, R., 2005);
- cea mai folosit msur a inteligenei emoional-sociale pn n prezent (BarOn, 2004,
apud BarOn, 2005).
Poate fi aplicat subiecilor cu vrste de 16 ani i mai mari.
Varianta principal a inventarului este un test bazat pe autoraportare, ns a fost elaborat
i o variant care permite evaluarea la 360 de grade i este destinat n principal utilizrii n
organizaii.
Timpul de administrare este de aproximativ 30 de minute.

2. Instrumente alternative pentru determinarea inteligenei emoionale

Geneva Appraisal Questionnaire, realizat de Geneva Emotion Research Group.
Emotional Intelligence Appraisal, elaborat de Bradberry i Greaves.
Emotional Competence Inventory 360 (ECI), elaborat de Daniel Goleman i Richard
Boyatzis.
Work Profile Questionnaire EQ version (WPQei).
Testul de inteligen emoional Meyer-Salovey-Caruso (MSCEIT).
Genos EI, realizat de Ben Palmer i de Organizational Psychology Research Unit
(OPRU).

3. Noiunea de inteligen emoional care a stat la baza construirii inventarului

Modelul BarOn al inteligenei emoional-sociale furnizeaz baza teoretic pentru EQ-i,
care a fost dezvoltat pentru a evalua diferite aspecte ale acestui construct i pentru a examina
conceptualizarea acestuia(BarOn, R., 2006).
Modelul BarOn afirm c inteligena social-emoional este o transseciune a
competenelor, deprinderilor i facilitatorilor emoionali i sociali care determin ct de eficient
ne nelegem i exprimm pe noi, i nelegem pe alii i ne relaionm cu ei i facem fa
solicitrilor zilnice(idem).
BarOn a precizat c inventarul su poate mai bine fi descris ca fiind o msur bazat pe
autoraportare a comportamentului competent emoional i social care furnizeaz o estimare a
inteligenei sociale i emoionale a unei persoane.

4. Etape n construirea testului

Dezvoltarea inventarului EQ a urmat ase stadii majore ntr-o perioad de 17 ani (BarOn,
R., 2005):
1) identificarea i clasificarea logic a diferitelor reflecii referitoare la competenele
emoionale i sociale pornind de la experiena autorului ca psiholog clinician i de la trecerea n
revist a literaturii de specialitate.
2) definirea clar a clusterilor individuali eseniali de competene, deprinderi i facilitatori
rezultai din etapa anterioar.
3) generarea iniial a aproximativ 1000 de itemi pornind de la experiena profesional a
autorului, trecerea n revist a literaturii de specialitate i de la imputul practicienilor din
 - 73 -
domeniul sntii care au fost solicitai s genereze, ghidai de definiiile autorului, ntrebrile pe
care le-ar pune ntr-o situaie de interviu.
4) includerea a 15 scale primare i a 133 de itemi, selecia acestora realizndu-se pe baza
unei combinaii de consideraii teoretice i date statistice rezultate din analiza itemilor i analiza
factorial.
5) etalonarea iniial a versiunii finale a instrumentului pe 3831 de aduli din America de
Nord n 1996.
6) continuarea etalonrii i validrii instrumentului pe diferite culturi.

5. Proprieti psihometrice
5.1. Fidelitatea
Conform lui BarOn(1997, apud Akers, C. et al., 2005) fidelitatea test-retest a fost de 0,
85 dup o lun i de 0, 75 dup 4 luni.
Rezultatele estimrii fidelitii test-retest sunt de 0, 72 pentru brbai(n=73) i de 0, 80
pentru femei(n=276) la un interval de 6 luni(BarOn, 2004, apud BarOn, 2005).
Coeficientul global de consisten intern este de 0, 97 pe un eantion de nord
americani (BarOn, 1997b, apud BarOn, 2005).
Consistena intern reexaminat pe 51623 aduli din America de Nord, a relevat rezultate
aproximativ identice, gsindu-se o cretere uoar a mediei cu 0, 025(BarOn, 2004, apud BarOn,
2005).
Valorile Alpha Cronbach publicate pentru EQ-i au fost cuprinse ntre 0, 69 i 0, 86, cu
un coeficient mediu de consisten intern de 0, 76 (Jaeger, A.J., Caison, A.L., 2006).

5.2. Validitatea

5.2.1. Validitatea de construct a EQ-i confirm faptul c modelul BarOn descrie

inteligena emoional i social (BarOn, 2005). Autorul i-a propus s demonstreze c EQ-i
coreleaz mai puternic cu alte instrumente de evaluare a ESI dect cu msuri ale unor constructe
de natur diferit i anume inteligena cognitiv sau personalitatea.
Potrivit lui BarOn(2005), cercetrile au confirmat faptul c:
EQ-i are o parte mic de suprapunere cu testele cognitive;
EQ-i are un grad mai mare de suprapunere cu testele de personalitate dect cu rezultatele
la testele cognitive. Constatrile redate la acest punct i la cel anterior contribuie la demonstrarea
validitii de construct divergente a inventarului BarOn.
cel mai mare grad de suprapunere a fost gsit ntre EQ-i i msuri ale inteligenei
emoionale i sociale, ceea ce susine validitatea de construct convergent a inventarului
BarOn.
BarOn(2005), pornind de la prezentarea rezultatelor unor cercetri, afirm c:
- nu mai mult de 4% din variana la EQ-i poate fi explicat prin inteligena cognitiv
potrivit unei metaanalize recente a 10 studii(n>5, 000).
- gradul de suprapunere dintre EQ-i i testele de personalitate este probabil nu mai mare
de 15% bazndu-se pe 8 studii la care au participat mai mult de 1700 de indivizi. Autorul observ
c aceast suprapunere este mai mic dect s-a crezut anterior i sugereaz c EQ-i evalueaz
altceva dect trsturile de personalitate.
- rezultatele au indicat c gradul de suprapunere dintre EQ-i i msuri ale inteligenei
emoionale i sociale este de aproape 36%, i precizeaz c acesta reprezint un procent
substanial cnd se evalueaz validitatea de construct conform lui Anastasi(1988).

5.2.2. Validitatea predictiv

Validitatea predictiv este demonstrat prin faptul c inventarul prezice variate aspecte ale
comportamentului, performanei i eficienei umane.
 - 74 -
Conform lui BarOn(2005), 20 de studii predictive, realizate pe 22971 de subieci din apte
ri, au examinat capacitatea inventarului su de a prezice performana n interaciuni sociale, la
coal i la locul de munc, impactul inteligenei emoionale operaionalizate cu ajutorul
inventarului asupra sntii psihologice, asupra sntii fizice, autoactualizrii i strii
subiective de bine. Au fost gsite relaii pozitive ntre inteligena emoional i social i
variabilele menionate anterior.
Coeficientul mediu de validitatea predictiv, rezultat din aceste studii, este de 0, 59, ceea
ce sugereaz c modelul BarOn este capabil s prezic variate aspecte ale performanei
umane(idem).

5.3. Relaia dintre modelul BarOn al inteligenei emoionale i sociale i performana

la locul de munc
Pornind de la ase studii realizate mpreun cu colegii si (BarOn, 1997, 2004; BarOn et
al., 2005; Handley, 1997; Ruderman & BarOn, 2003), dintre care 5 studii au avut ca subieci
militari, BarOn(2005) susine c prin utilizarea inventarului su a demonstrat c exist o relaie
semnificativ ntre inteligena emoional i social i performana ocupaional.
Coeficientul mediu de validitate predictiv pentru cele ase studii este deasupra valorii de
0, 54, ceea ce semnific c aproximativ 30% din variana performanei ocupaionale este bazat
pe inteligena emoional-social descris de modelul BarOn (idem).

6. Aplicabilitate
BarOn EQi poate fi folosit n diferite medii i situaii. Este folosit n:
Domeniile: organizaional, consiliere, clinic, educaie, medicin, juridic i n cercetare;
- dezvoltarea personalului managerial superior;
- coaching pentru indivizi i grupuri;
- dezvoltare personal, a grupului i organizaional;
- msurarea gradului de inteligen emoional a unui individ, a potenialului su de
sntate emoional i strii sale psihologice de bine;
- evaluarea slbiciunilor i punctelor tari psihologice i sociale;
- selecia angajailor;
Printre utilizatorii poteniali ai EQ-I se numr: profesionitii n resurse umane,
consultanii n dezvoltare organizaional, consilieri de carier, psihologi, psihiatrii, medici i
asisteni sociali.
Rezultatele trebuie ntotdeauna combinate cu informaii provenite din alte surse.

7. Date despre structura testului

BarOn EQ-i conine 133 itemi, patru indici de validitate i doi factori de corecie.
Scorul EQ total ridicat indic indivizii care sunt contieni de emoiile lor, se simt bine cu
ei nii, au un succes satisfctor n realizarea potenialului lor, neleg modul n care simt ceilali
i au n general succes n relaionarea cu ali oameni, i administreaz stresul bine i rareori i
pierd controlul, sunt realiti, asertivi, au un succes satisfctor n rezolvarea problemelor, sunt n
general fericii i au o perspectiv pozitiv asupra vieii.

Componentele inteligentei emoionale i sociale evaluate de inventarul de inteligen

emoionala BarOn sunt urmtoarele:

DIMENSIUNEA INTRAPERSONAL (Intrapersonal) - scorurile nalte indic

indivizi care sunt contieni de emoiile lor, se simt bine n raport cu sine i au un sentiment
pozitiv n raport cu ceea ce fac n vieile lor.
Subscale componente:
- Contiina emoionala de sine (Emotional Self-Awareness - ES) - abilitatea de a
recunoate propriile sentimente;
 - 75 -
- Asertivitatea (Assertiveness - AS) - reprezint capacitatea de exprimare a
sentimentelor, credinelor i gndurilor i susinerea lor ntr-o manier non-destructiv;
- Grija de sine (Self-Regard - SR) - reprezint capacitatea de nelegere, acceptare i
respectare a propriei persoane;
- Autorealizarea (Self-Actualization - SA) abilitatea unei persoane de a- i utiliza
plenar capacitile poteniale, de a face ceea ce poate face, capacitatea persoanei de implicare n
cutarea unor scopuri, eluri care au o anumit semnificaie pentru ea i de a se bucura acionnd
n sensul realizrii acestora;
- Independena (Independence- IN) - reprezint capacitatea de a se ghida i autocontrola
n gndire i n aciune; capacitatea de a fi independent emoional.

DIMENSIUNEA INTERPERSONAL (Interpersonal) scorurile nalte semnific

indivizi responsabili i de ncredere care au deprinderi sociale bune, care i neleg,
interacioneaz i se relaioneaz bine cu alii.
Subscale componente:
- Empatie (Empathy- EM) - reprezint capacitatea de a nelege i aprecia emoiile
celorlali, de a fi contient de acestea;
- Responsabilitate social (Social responsibility- SR) - reprezint capacitatea unei
persoane de a fi un membru cooperant i constructiv n societatea n care triete;
- Relaii interpersonale (Interpersonal Relationship- IR) - reprezint capacitatea de a
stabili i menine relaii mutuale satisfctoare cu alte persoane, caracterizate prin apropiere
emoional, intimitate i oferire/ acceptare de afeciune.

ADAPTABILITATE (Adaptability) (ADeq) scorurile la aceast scal compozit

identific oamenii care sunt n general flexibili, realiti, eficieni n nelegerea situaiilor
problematice i competeni n obinerea soluiilor adecvate, capabili s gseasc modurile optime
de a aborda dificultile zilnice.
Subscale componente:
- Testarea realitii (Reality Testing - RT) - reprezint capacitatea de a realiza
corespondena ntre ceea ce este trire emoional i ceea ce exist obiectiv;
- Flexibilitate (Flexibility - FL) - reprezint capacitatea persoanei de a-i ajusta propriile
emoii, judeci i comportamentul la situaiile i condiiile schimbtoare ale mediului
nconjurtor;
- Rezolvarea problemelor (Problem Solving - PS) - reprezint capacitatea de a
identifica i defini problemele, precum i gsirea i implementarea eficient a soluiilor
poteniale.

MANAGEMENTUL STRESULUI (Stress Management) (SMeq) - scorurile nalte

indic indivizii capabili s nfrunte stresul fr s cedeze sau s-i piard controlul. Acetia sunt
n general calmi, rareori impulsivi i lucreaz eficient sub presiune.
Subscale componente:
- Tolerana la stress (Stress Tolerance - ST) - reprezint capacitatea de a trece peste
situaii stresante, evenimente ce presupun divergene i emoii puternice fr a ceda nervos;
reprezint capacitatea de a aciona i a rmne pozitiv n situaii stresante;
- Controlul reaciilor (Impulse control - IC) - reprezint capacitatea de a amna sau de
a rezista, de a stpni propria tentaie de a aciona impulsiv, fr raiune, pripit. Semnific
controlul propriilor emoii.

STAREA GENERAL (General Mood) (GMeq) scorurile nalte indic indivizii

plcui, optimiti, care tiu cum s se bucure de via. Acest atribut este o component
motivaional important n rezolvarea problemelor i tolerarea stresului.
Subscale componente:
 - 76 -
- Optimism (Optimism - OP) reprezint capacitatea individului de a privi partea
pozitiv a lucrurilor i de a- i menine o atitudine pozitiv, chiar dac simte aversiune sau are
sentimente negative;
- Fericirea (Happiness- HA) - reprezint abilitatea persoanei de a se simi mulumit de
propria via, de a se bucura de sine i cu alii, de a se distra i exprima sentimente pozitive.

Indicii de validitate
rata de omisiune (OR) OR tolerat este de 6%;
indexul de inconsisten indic respondenii care se contrazic sau rspund la ntmplare.
Un scor mai mare de 12 va determina punerea sub semnul ntrebrii a validitii rspunsurilor;
scalele de impresie pozitiv(PT) i negativ(NI) - sunt proiectate pentru a identifica
respondenii ce afieaz o imagine exagerat de pozitiv sau negativ. Cnd scorurile PT sau NI
depesc dou deviaii standard de la medie(30 puncte), rezultatele sunt considerate invalide.
Factorii de corecie
Scorurile PT i NI care sunt mai mici de 2 deviaii standard sunt folosite pentru a crea un
factor de corecie destinat ajustrii (scderii sau creterii) scorurilor la scala total i la subscale
n raportul computerizat.

8. Cotarea itemilor i calcularea scorurilor brute la scala total, scalele compozite i

la subscale
Toate ntrebrile din foaia de rspuns, exclusiv cele prezentate mai jos (notate cu E1 i
E2), primesc numrul de puncte corespunztor scalei: 5 puncte Foarte adevrat pentru mine,
4 puncte Adevrat pentru mine, 3 puncte Uneori adevrat pentru mine, 2 puncte Rar
adevrat pentru mine, 1 punct Foarte rar adevrat pentru mine.
E1 sunt ntrebri duble. Dac n fia de rspuns nu au acelai rspuns, nu se acord nici un
punctaj nici uneia din cele dou ntrebri din dubl. Dac au acelai punctaj, se folosete cotarea
normal.
E2 cuprinde itemi cu cotare modificat, pentru care scala de cotare se inverseaz.
Pentru obinerea scorurilor brute pentru fiecare subscal se folosete o formul special.
Pentru obinerea scorurilor brute pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni se face media
aritmetic a rezultatelor obinute la subscalele proprii.

9. Transformarea scorurilor brute n scoruri standard

Scorurile brute EQ sunt convertite n scoruri standard bazate pe o medie de 100 i o
deviaie standard de 15, ca i n cazul scorurilor IQ.

10. Interpretarea scorului total, al scalelelor compozite i subscalelor

Cu ct scorurile sunt mai mari, cu att mai pozitiv este predicia pentru funcionarea
eficient n nfruntarea cerinelor i provocrilor cotidiene. Scoruri EQ sczute sugereaz o
inabilitate de a fi eficient i posibila existen a problemelor emoionale, sociale i/sau
comportamentale.
Semnificaia scorurilor standard, cuprinse ntre 50 i 150, este, dup Akers, C. et al.
(2005), urmtoarea:
- 130+ - extrem de nalt capacitate emoional dezvoltat bine atipic;
- 120-129 - foarte nalt - capacitate emoional extrem de bine dezvoltat;
110-119 - nalt capacitate emoional bine dezvoltat;
- 90-109 - mediu capacitate emoional adecvat;
- 80-89 - slab capacitate emoional subdezvoltat, necesit mbuntirea;
- 70-79 - foarte slab capacitate emoional subdezvoltat extrem, necesit mbuntirea;
- Sub 70 - extrem de slab capacitate emoional disfuncional atipic, necesit
mbuntirea.
 - 77 -
Rezultatele obinute prin testarea unui grup reprezint predispoziia grupului n general i
nu sunt aplicabile fiecrui individ n parte.

11. Rapoarte ale evalurii cu inventarul BarOn EQ-i

Raportul individual sumar prezint, n 4 pagini cu grafice, scorul EQ global, scorul
pentru fiecare din cele 5 scale compozite i pentru cele 15 subscale i scorurile la scalele de
validitate.
Raportul dezvoltrii include informaia disponibil n sumarul individual ca i explicaia
profund a semnificaiei scorurilor, punctele individuale slabe i cele tari i aciunile necesare
pentru mbuntirea inteligenei emoionale.
Raportul resurse prezint scorurile ntr-un format grafic util n dezvoltarea, coaching-ul
i consilierea clientului. Este folosit n mod ideal pentru a mprti rezultatele respondentului,
acest raport omite scorurile numerice n partea grafic i folosete n locul acestora terminologie
cum ar fi arie pentru mbogire, funcionare eficient i deprinderi crescute.
Disponibil att n raportul de dezvoltare ct i n cel referitor la resurse, exist o seciune
separat dedicat consilierilor ce conine toate scorurile numerice, informaii legate de validitate
i alte date legate de scoruri.
Raportul Grup furnizeaz 30 de pagini cu sumarul rezultatelor la inteligena emoional
pentru un grup de respondeni.
Raportul individ de-a lungul administrrilor demonstreaz una dintre cele mai
evidente caracteristici ale EQ aceea c poate fi mbuntit i dezvoltat n timp. Raportul
compar dou pn la patru administrri la un respondent pentru a sublinia ariile care s-au
mbuntit i cele care necesit mbuntiri viitoare.
Raportul individ n raport cu grupul compar rezultatele unui individ cu cele ale
grupului de care aparine pentru a putea investiga dac diferenele sunt benefice sau mpiedic
munca n echip.
Raportul Grup fa de grup permite compararea scorurilor a dou grupuri.
Raportul grupuri de-a lungul administrrilor compar rezultatele a dou pn la patru
administrri pentru acelai grup. Acest raport este un instrument valoros pentru evaluarea
eficienei eforturilor de intervenie i a programelor de training.

12. Materiale documentare i de administrare

Manualul tehnic cuprinztor furnizeaz informaii detaliate n legtura cu
administrarea, cotarea, interpretarea, dezvoltarea, etalonarea, fidelitatea i validitatea
inventarului.
Ghidul facilitator explic cum se pot interpreta corect rezultatele la chestionar i cum se
poate acorda feedback respondenilor.
Manualul concis al utilizatorului este ideal pentru profesionitii care au nevoie doar de
informaia esenial legat de administrare, cotare i interpretare.
Ghidul administratorului furnizeaz utilizatorilor informaie detaliat despre
procedurile de administrare, meninerea confidenialitii i obinerea consimmntului informat.
Cu ajutorul software-ului, BarOn EQ-i poate fi rapid administrat, cotat i pot fi raportate
rezultatele.
Subiecii pot fi evaluai online complet cu inventarul BarOn. Rspunsurile sunt cotate de
MHS, firma care comercializeaz inventarul, i se trimite un raport prin email, fax sau pot.

13. Forme adiionale ale BarOn EQ-i

13.1. BarOn EQ-interview RV

BarOn EQ-interview RV a fost elaborat pentru folosirea n timpul procesului de
intervievare dup administrarea inventarului n scopul obinerii unei nelegeri mai profunde a
clientului. Pentru fiecare dintre cele 15 subscale ale inventarului, interviul furnizeaz ntrebri de
 - 78 -
verificare elaborate pentru a obine informaie n legtur cu funcionarea intervievatului n
fiecare arie. Folosind informaia obinut cu ajutorul ntrebrilor de verificare, intervievatorul
evalueaz individul n raport cu un numr de itemi. Evalurile sunt fcute pe o scal n 5 puncte
aranjate de la Foarte rar adevrat la Foarte des adevrat.

13.2. BarOn EQ-360

BarOn EQ-360, elaborat de Reuven BarOn i Richard Handley, evalueaz inteligena
emoional i social a unui individ din perspectiva mai multor evaluatori(manageri, colegi,
subordonai direci, clieni, membrii de familie sau prieteni, alii evaluatori). Evaluarea la 360 de
grade este destinat neutralizrii tendinei evaluatului de a face o impresie favorabil. Evalurile
observatorilor la EQ-360 sunt combinate cu rezultatele probei standard BarOn EQ-i bazat pe
autoraportare.
Evalurile BarOn EQ-360 sunt ideale pentru utilizarea n medii organizaionale unde
dezvoltarea interaciunii umane de succes la nivel interindividual, al echipelor i organizailor
este esenial(BarOn, Handley, 2007).
Evaluarea EQ-360 identific punctele cheie puternice ale angajailor precum i
impedimentele n raport cu performana de vrf ce pot fi mbuntite sau dezvoltate mai
mult(BarOn, Handley, 2007). Procesul de evaluare poate fi de asemenea folosit pentru a msura
progresul n cazul n care coachingul formal este folosit ca o strategie de dezvoltare pentru
mbuntirea deprinderilor n domeniul inteligenei emoionale(idem).
 - 79 -

Bibliografie
T1. Introducere n tematica disciplinei

Bibliografie n limba romn:

1. ALBRECHT, Karl, (2007), Inteligena social, Noua tiin a succesului, traducere din
lb. englez, ed. Curtea Veche, Bucureti
2. ALBU, Monica, (1998), Construirea i utilizarea testelor psihologice, Editura Clusium
3. BIRCH, Ann, HAYWARDS, Sheila, (1999), Diferene interindividuale, trad. din lb.
Englez, Editura Tehnic;
4. CONSTANTIN, Ticu, (2004), Evaluarea psihologic a personalului, Polirom;
5. CREU, Romeo, Zeno, (2005), Evaluarea personalitii, Metodele alternative, Polirom;
6.DAFINOIU, Ion, (2002), Personalitatea, Metodele calitative de abordare, Observaia i
interviul, Polirom
7. DEWEY, Sadka, (2007), Teste de personalitate prin alegerea culorilor, Alegei-v
culorile, schimbai-v viaa, trad. din lb. englez, Meteor Press
8. GOLEMAN, Daniel, (2001), Inteligena emoional, traducere din lb. Englez, Ed.
Curtea Veche, Bucureti
9. GOLEMAN, Daniel, (2004), Inteligena emoional cheia succesului n via, Ed.
ALLFA
10. GOLEMAN, Daniel, (2007), Inteligena social, noua tiin a relaiilor umane,
traducere din lb. englez, Editura Curtea Veche, Bucureti
11. HAVRNEANU, Cornel, (2000), Cunoaterea psihologic a persoanei, Posibiliti de
utilizare a computerului, Polirom
12. MATHEWS, Gerald, DEARY, Ian J., WHITEMAN, Marta C., (2005), Psihologia
personalitii, Trsturi, cauze, consecine, trad. din lb. englez, Polirom
13. PEREA, Gh., (2002), Psihologie militar aplicat, Ed. Academiei de nalte Studii
Militare, Bucureti

Bibliografie n alt limb:

1. BATAREV, A.B., (1999), Testirovanie, asnovnoi instrumentarii practiceskovo
psihologhia, Izdatelstvo DELO, Moskva
2. BRIGGS MYERS, Isabel, (1993), Introduction to Type, A description of the theory and
applications of the Myers-Briggs Type Indicator, Consulting Psihologists, Press, Inc. 3803 E.
Bayshore Road, Palo Alto CA94303
3. BODROV, B.A., MALKIN, V.B., POKROVSKI B.L., PACENKO D.I. (1984)
Psihologhiceski otbor letcicov i cosmonavtov, Tom 48, Izdatelistvo Nauka Moskva;
4. EYSENCK, H.J., EYSENCK, B.G. Sybil, Manual of the EYSENCK, PERSONALITY
questionaire (junior &adult) University of London Press, LTD;
5. HIRSH, Sandra Krebs, KUMMEROW, Jean M. Introduction to Type in Organizations,
second edition;
6. MARICIUK, B.L. BLUDOV, Ju.M., PLANTIENKO V.A., SEROVA, L.K. (1984),
Metodiki psihodiagnostiki v sporte, Proisvescenie, Moskva
7. MELNIKOV V.M., IAMPOLSKY L.T. (1985), Vvedenie v experimentalnuiu
psihologhiu licinostii, Proisvescenie, Moskva
8. PLATONOV, K.K. (1986), Structura i razvitie licinostii, Nauka, Moskva;
9. POTKAY, Charles R., ALLEN Bem P., (1986) Personality: Theory Reserch, and
Applications, Brooks/Cole Publishing Company Monterey, California
10. RISO, don Richard, (1995), Discovering Your Personality Type, The New Enneagram
Questioaire, Hougton Miffin Company, Boston, New York
 - 80 -
11. RISO, don Richard, (1990), Understanding the Enneagram, The practical guide to
personality Types, Houghton Miffin Company, Boston
12. STOLIARENKO L.D., (2000), Osnov psihologhii practicum dlea studentov vuzov,
Fenix, Rostov-na-Dony

T4. Cerine, metode i strategii n construirea, adaptarea i experimentarea unui

chestionar de personalitate

Bibliografie n limba romn:

1. ALBRECHT, Karl, (2007), Inteligena social, Noua tiin a succesului, traducere din
lb. englez, ed. Curtea Veche, Bucureti
2. ALBU, Monica, (1998), Construirea i utilizarea testelor psihologice, Editura Clusium
3. BIRCH, Ann, HAYWARDS, Sheila, (1999), Diferene interindividuale, trad. din lb.
Englez, Editura Tehnic;
4. CONSTANTIN, Ticu, (2004), Evaluarea psihologic a personalului, Polirom;
5. CREU, Romeo, Zeno, (2005), Evaluarea personalitii, Metodele alternative, Polirom;
6. DAFINOIU, Ion, (2002), Personalitatea, Metodele calitative de abordare, Observaia i
interviul, Polirom
7. DEWEY, Sadka, (2007), Teste de personalitate prin alegerea culorilor, Alegei-v
culorile, schimbai-v viaa, trad. din lb. englez, Meteor Press
8. GOLEMAN, Daniel, (2001), Inteligena emoional, traducere din lb. Englez, Ed.
Curtea Veche, Bucureti
9. GOLEMAN, Daniel, (2004), Inteligena emoional cheia succesului n via, Ed.
ALLFA
10. GOLEMAN, Daniel, (2007), Inteligena social, noua tiin a relaiilor umane,
traducere din lb. englez, Editura Curtea Veche, Bucureti
11. MINULESCU, Mihaela, (1996), Chestionarele de personalitate n evaluarea
psihologic, GARELL PUBLISHING HOUSE, Bucureti
12. ROCO, Mihaela, (2004), Creativitate i inteligen emoional, POLIROM
13. ROCA, Mariana, (1972), Metode de psihodiagnostic, Editura Didactic i
Pedagogic, Bucureti
14. SEGAL, Jeanne, (1997), Dezvoltarea inteligenei emoionale, Teora
15. STAN, Aurel, (2002), TESTUL PSIHOLOGIC, Evoluie, construcie, aplicaii,
POLIROM
16. CHIOPU, Ursula, (2002), Introducere n psihodiagnostic, Editura Fundaiei
HUMANITAS, Bucureti
17. HAVRNEANU, Cornel, (2000), Cunoaterea psihologic a persoanei, Posibiliti de
utilizare a computerului, Polirom
18. MATHEWS, Gerald, DEARY, Ian J., WHITEMAN, Marta C., (2005), Psihologia
personalitii, Trsturi, cauze, consecine, trad. din lb. englez, Polirom

Bibliografie n alt limb :

1. BATAREV, A.B., (1999), Testirovanie, asnovnoi instrumentarii practiceskovo
psihologhia, Izdatelstvo DELO, Moskva
2. BRIGGS MYERS, Isabel, (1993), Introduction to Type, A description of the theory and
applications of the Myers-Briggs Type Indicator, Consulting Psihologists, Press, Inc. 3803 E.
Bayshore Road, Palo Alto CA94303
3. BODROV, B.A., MALKIN, V.B., POKROVSKI B.L., PACENKO D.I. (1984)
Psihologhiceski otbor letcicov i cosmonavtov, Tom 48, Izdatelistvo Nauka Moskva;
4. EYSENCK, H.J., EYSENCK, B.G. Sybil, Manual of the EYSENCK, PERSONALITY
questionaire (junior &adult) University of London Press, LTD;
 - 81 -
5. HIRSH, Sandra Krebs, KUMMEROW, Jean M. Introduction to Type in Organizations,
second edition;
6. MARICIUK, B.L. BLUDOV, Ju.M., PLANTIENKO V.A., SEROVA, L.K. (1984),
Metodiki psihodiagnostiki v sporte, Proisvescenie, Moskva
7. MELNIKOV V.M., IAMPOLSKY L.T. (1985), Vvedenie v experimentalnuiu
psihologhiu licinostii, Proisvescenie, Moskva
8. PLATONOV, K.K. (1986), Structura i razvitie licinostii, Nauka, Moskva;
9. POTKAY, Charles R., ALLEN Bem P., (1986) Personality: Theory Reserch, and
Applications, Brooks/Cole Publishing Company Monterey, California
10. RISO, don Richard, (1995), Discovering Your Personality Type, The New Enneagram
Questioaire, Hougton Miffin Company, Boston, New York
11. RISO, don Richard, (1990), Understanding the Enneagram, The practical guide to
personality Types, Houghton Miffin Company, Boston
12. STOLIARENKO L.D., (2000), Osnov psihologhii practicum dlea studentov vuzov,
Fenix, Rostov-na-Dony

T5.Chestionarele de personalitate Eysenck EPQ i Pichot-PNP

Bibliografie
EYSENCK, H.J., EYSENCK, B.G. Sybil, Manual of the EYSENCK, PERSONALITY
questionaire (junior &adult) University of London Press, LTD;
BBAN A., DEREVENCO, P., EYSENCK, Sybil, B.G., (1990), Un studiu intercultural
cu ajutorul Chestionarului de personalitate Eysenck, Revista de psihologie, Tom 36, (1), Editura
Academiei Romne
MUREAN, Pavel, Edd., (1991), Inventare multifazice de personalitate, Institutul de
tiine ale Educaiei

T6. Chestionarele de temperament - Strelau - STI R i Rusalov CST

Bibliografie
1. MINULESCU, Mihaela, (1996), Chestionarele de personalitate n evaluarea psihologic,
GARELL PUBLISHING HOUSE, Bucureti
2. MUREAN, Pavel, Edd., (1991), Inventare multifazice de personalitate, Institutul de
tiine ale Educaiei
3. PEREA, Gh., (2002), Psihologie militar aplicat, Ed. Academiei de nalte Studii
Militare, Bucureti

T7. Chestionarul celor cinci superfactori NEO-PI-R

Bibliografie suplimentar
1. MINULESCU, Mihaela, (1996), Chestionarele de personalitate n evaluarea
psihologic, GARELL PUBLISHING HOUSE, Bucureti
2. MINULESCU, Mihaela, (2007), Psihodiagnoza modern, Chestionarele de
personalitate, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Ediia a IV-a, Bucureti
3. Perea, Gheorghe (2009), Chestionarele n psihodiagnoza modern a personalitii,
Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti

T8. Chestionarul de personalitate Freiburg FPI

Bibliografie
 - 82 -
MINULESCU, Mihaela, (1996), Chestionarele de personalitate n evaluarea psihologic,
GARELL PUBLISHING HOUSE, Bucureti
PITARIU, Horia, (1986), Adaptarea i experimentarea inventarului de personalitate
Freiburg(FPI), Revista de psihologie, tom 32(4), Editura academiei RSR
PEREA, Gheorghe, (2003), Psihologia militar aplicat, Ed. Academia de nalte Studii
Militare, Bucureti

T9.Chestionarele multifazice de personalitate Cattell -16 PF i Melnikov i Iampolski

-14 PF

Bibliografie
MINULESCU, Mihaela, (1996), Chestionarele de personalitate n evaluarea psihologic,
GARELL PUBLISHING HOUSE, Bucureti
MINULESCU, Mihaela, (2007), PSIHODIAGNOZA MODERN, Chestionarele de
personalitate, Ed. Fundaiei Romnia de mine, Ediia a IV-a, Bucureti
PEREA, Gheorghe, (2003), Psihologia militar aplicat, Ed. Academia de nalte Studii
Militare, Bucureti
PITARIU, Horia, (1986), Adaptarea i experimentarea inventarului de personalitate
Freiburg (FPI), Revista de psihologie, tom 32(4), Editura academiei RSR

T12. Indicatorul tipologic MyersBriggs privind stilurile cognitiv- apreciative-MBTI

Bibliografie
MINULESCU, Mihaela, (1996), Chestionarele de personalitate n evaluarea psihologic,
GARELL PUBLISHING HOUSE, Bucureti
MINULESCU, Mihaela, (2007), PSIHODIAGNOZA MODERN, Chestionarele de
personalitate, Ed.Fundaiei Romnia de mine, Ediia a IV-a, Bucureti
PEREA, Gheorghe, (2003), Psihologia militar aplicat, Ed. Academia de nalte Studii
Militare, Bucureti
TIEGER, Paul D., BARRON-TIEGER, Barbara, (1995), Descoperirea propriei
personaliti, Teora

T.13 Inventarul BarOn pentru determinarea coeficientului emoional - BarOn EQ-I

(Emotional Quotient Inventory)

Bibliografie
Akers, C., Doerfert, D., Casabonne, K., Fraze, S., Davis, C.S., An Initial Investigation of
Emotional Intelligence And Level of Bias among Texas Agricultural Reporters, National AAAE
Research Conference, 2005, http://aaae.okstate.edu/proceedings/2005/ Articles/019.pdf
BarOn, R., The BarOn model of emotiona-social intelligence. In P. Fernndez-Berrocal
and N. Extremera (Guest Editors), Special Issue on Emotional Intelligence. Psicothema, 17, 2005
BarOn, R., The BarOn model of emotional-social intelligence (ESI). Psicothema, 18,
supl., 13-25, 2006
Reuven BarOn, Handley, R., BarOn Emotional Quotient 360, http://www.eiworld.org
/docs/EQ360-short_2007.pdf.
Jaeger, A.J., Caison, A.L., Rethinking Criteria for Training and Selection: An Inquiry Into
the Emotional Intelligence of Resident Assistants, NASPA Journal, Vol. 43, no. 1, 2006,
http://publications.naspa.org/cgi/viewcontent.cgi?article=1575&context=naspajournal.