DEZVOLTARE PROFESIONALA SI MANAGEMENTUL

CARIEREI

Titular disciplina : Prof.univ.dr. Grigore Nicola

Obiective :
Edificarea masteranzilor asupra problematicii psihosociale a profesiei si carierei
ca mijloc principal de autorealizare a persoanei.
Asimilarea principalelor concepte viznd dezvoltarea profesionala, informarea,
consilierea si orientarea profesionala.Cunoasterea stadiului actual in domeniu,
efectele globalizarii si informatizrii asupra mijloacelor de asigurare a egalitii
anselor.

Coninutul programei :
1.Problematica psihosociala a formarii, seleciei si orientrii profesionale.
- cariera profesionala - expresie a interaciunii dinamice socius -personalitate.
- concepii privind instrumente, tehnici si formativitate in examinarea psihologica.
- analiza psihovocationala a profesiilor
2.Consilierea psihologica in serviciul carierei
- Conceptul de consiliere psihologica; distincii si interferene consiliere -
psihoterapie.
- Forme, etape, condiii de realizare optima, blocaje.
- Consilierul : formare, caliti, abilitai speciale de cunoatere, comunicare,
asistare si convingere.
3.Dezvoltare vocationala si evoluia carierei.
- vocaia profesionala in sistemul personalitii
- modele conceptuale in explicarea vocaiei
- factori psihosociali in evoluia carierei
- contexte ale tranziiei, globalizarii, informatizrii
4.Standarde calitative si etica in consilierea carierei
- statute si roluri in relaia consilier - client
- formarea profesionala si evaluarea consilierilor
- managementul instituional in informarea, consilierea si orientarea profesionala
- tiina si socius in practicarea consilierii
5.Ambientul mentoral si experienele apogetice in formarea carierelor de
excepie
- Relaia mentor - discipol in coordonate istorice si psihosociale.
- Modele mentorale in diferite culturi.
- Factori de personalitate favorizanti in instituirea relaiei mentor - discipol.
- Tineretul si nevoia de mentorat.
6.Tehnologiile informaiei si comunicrii (T.I.C.) in consilierea carierei
- Folosirea T.I.C. de ctre consilieri in special in furnizarea serviciilor pentru
beneficiari.
- Competente specifice si forme ale T.I.C.
- Colaborri internaionale, cercetri si institutionalizari in diferite tari.
- Formarea consilierilor, experimentarea unei "hari" a competentelor T.I.C.
7.Sistemul curricular pentru Consiliere si orientare
- Continuitate, accesibilitate graduala si utilitate practica a continuturilor ce se
predau la diferite niveluri de invatamant
- Cinci module tematice aplicate in fiecare an de studiu (cl.I - XII) :
autocunoastere, comunicare si abilitai sociale, managementul informaiilor,
planificarea carierei si calitatea stilului de viata.
- Practica si stadiul actual al domeniului pe plan mondial.

Bibliografie obligatorie :
1 .Asociaia Interrnationala de Orientare colara si Profesionala - AIOSP (1997),
Cariera: ansa sau planificare ? , Bucureti, Institutul de tiine ale Educaiei.
2.Constantin Radulescu - Motru (1935), Vocaia.Factor hotrtor in cultura
popoarelor,
Bucureti, Editura Scoalelor.
3.Nicola Gr. (2004), Un ambient pentru excelenta : Mentoratui, Sibiu,
Psihomedia.

Bibliografie facultativa :
1 .Androniceanu Armenia, (1998), Managementul schimbrilor, Bucureti,
Editura AII.
2.Gardner, H. (2006), Inteligente multiple Bucureti, Editura Sigma.
3.Institutul de tiine ale Educaiei, Centrul naional de resurse pentru orientarea
profesionala euro guidance (2004), Codul etic si standarde de calitate in
consilierea carierei, Bucureti, Inst.de tiine ale Educaiei.
4.Institutul de tiine ale Educaiei (2005), Folosirea tehnologiilor informaiei si
comunicrii in consiliere, Bucureti, Inst.de tiine ale Educaiei.
5.Jigau, M..(2001), Consilierea carierei, Bucureti, Editura Sigma.
6.Ministerul Educaiei si Cercetrii (2005), Aria curriculara Consiliere si
orientare, Bucureti, Centrul naional de resurse pentru orientarea profesionala.
7.Mitrofan, lolanda, A.Nuta (2005), Consiliereapsihologica.Cine, ce si cum?
Bucureti, Editura SPER.
8.Puiu, M. (2005), Dimensiunipsihovocationale in managementul resurselor
umane, Bucureti, Editura Univ.Titu Maiorescu.
9.REREAL (2001), nvtura deschisa si flexibila, Bucureti, Editura AFIR.
lO.Salade, D.(1998), Om si profesiune, Cluj Napoca, Editura Dacia.
 TEME
De dezbateri tiinifice i disertaii

1.Cariera ca obiect al Psihologiei ; problematica n etapele Psihometriei i

Psihologiei Umaniste
2.Actualitate i perspectiv n formarea , selecia i orientarea profesional. Direcii
ale schimbrii.
3. Metode, instrumente i obiective de consiliere psihologic n seviciul carierei.
4.Dimensiuni comportamentale, sociale, cognitive i emotive ale coping-ului
personal relativ la autorealizare.
5.Criterii n definirea taxonomiei consilierii carierei.
6. Factorii sociali i personologici ai dezvoltrii n planurile vocaiei i ale carierei.
7.Studii de caz n perspectiva teoriei generale a dezvoltarii profesionale.
8.Elemente ale Codului de bune practici n consilierea carierei. Operaionalizri i
experien efectiv.
9. Viziunea mentoral asupra carierelor de excepie. Studii psihoistorice i
interviuri asupra naturii i afinitii personale pentru relaia mentor-discipol n
diferite arii de competen.
10. Utilizarea web site-urilor n informarea, consilierea i orientarea carierei;
instrumentele de evaluare psihologic i validarea lor n vederea diminurii
riscurilor poteniale pentru clieni.
11. Cererea de consiliere a carierei raportat la ,,spiritul timpului; mijloace,
forme, eficien, imaginea viitorului.
12. Coordonatele curriculare ale profesiogramei consilierului carierei.
________________
 Partea I
PROBLEMATICA PSIHOSOCIALA A FORMARII, SELECIEI SI
ORIENTRII PROFESIONALE

Activitatea de consiliere n carier are un rol deosebit n societatea uman,

iar rile dezvoltate din punct de vedere economic, cu un nivel de trai crescut,i-au
acordat importana cuvenit, elabornd o legislaie care s ajute la desfoare i
dezvoltarea acesteia. Consilierea reprezint inima unui program de orientare a
carierei; semnificaia acestui fapt este nu numai de natur psihologic, ci i
educaional (pedagogic). Elevii, tinerii, adulii trebuie formai astfel nct s poat
lua decizii optime legate de viaa lor. n acest sens, atenia acestora i, implicit, a
educatorilor trebuie s se ndrepte spre crearea unor circumstane n cadrul crora
fiecare consiliat s aib libertatea lurii unor hotrri pe care s le duc la bun sfrit
i, n acelai timp, s-i asume consecinele ce decurg din
aceasta.
O societate care tinde s se dezvolte armonios trebuie s ia n considerare i s
susin activitatea de orientare a carierei, innd cont de necesitatea acesteia, oferind
tuturor posibilitatea de a primi servicii gratuite, consolidnd baza de pregtire
profesional a celor care lucreaz n acest domeniu, oferind posibiliti de creare a
unei baze materiale fr de care activitatea nu se poate desfura n condiii optime.
Cariera acoper i identific diferite roluri n care individul este implicat : elev.
angajat, membru al comunitii, printe etc, modul n caraacioneaz n familie,
coal i societate i suita de etape prin care poate trece n via: cstorie,
pensionare: toate acestea considerate ca un tot unitar, indivizibil. In aceast
accepiune, orice persoan are o carier i nu doar cei care exercit cu succes o
anumit profesie (Mihai Jigu. 2001. Consilierea carierei, pg.10).
Dezvoltarea carierei semnific toate aspectele vieii umane aflate n devenire i
cu o dinamic specific n diferite planuri (Gysbers, 1994). adic:
- autocunoaterea i formarea deprinderilor de relaionare interpersonal.
- educaia i formarea profesional iniial,
- asumarea de diferite roluri n via,
- modul de integrare, trire i planificare a diferitelor evenimente ale vieii.
Aceste direcii ale dezvoltrii particularizate n context colar semnific:
- comportarea responsabil n familie, coal, societate,
- efectuarea de alegeri colar-profesionale raionale, justificate, motivate,
- utilizarea deplin a oportunitilor oferite de coal i comunitate pentru
inegrarea personal socio-profesional,
- nelegerea i respectul altora i a sinelui,
- ameliorarea continu a comunicrii cu ceilali.
Actul consilierii i orientriii colare i profesionale a avut din totdeauna ca
obiectiv persoanelor ca obiectiv M slujbelor" n cadrul unui model liberal al
economiei de pia, simultan cu luarea n considerare a indivizilor cu competenele,
abilitile i concepiile lor despre sine i munc (Super, 1987), cu toat diversitatea
psihologic individual, diferit n funcie de structurile i ierarhia social n care
triesc i cu modul particular de interpretare a lumii prin prisma imaginilor,
informaiilor, mesajelor care le sunt oferite i interpretate de persoane i instituii care
au autoritatea social s o fac : coala, instituii ale administraiei publice,
organizaii, partide, etc.
Consilierea i orientarea colar i profesional aspir s-1 fac pe elev
coparticipant la propriul destin (prin informare, educare, autoformare,
autoorientare), dac nu n mod integral chiar autorul acestui demers de alegere i
dezvoltare a carierei.
Consilierea i orientarea colar i profesional tinde s rezolve, simultan,
dou aspecte extrem de importante n prezent:
- asigurarea echitii sociale prin democratizarea permanent a accesului la
educaie i formarea profesional,
- ameliorarea continu a bunei utilizri a resurselor umane de care dispune
societatea.
Educaia pentru carier include, adesea, i subiecte care nu sunt, aparent,
direct legate de exercitarea unei profesii, precum : viaa de familie, petrecerea
timpului liber, creterea i educarea copiilor, economie familial, chestiuni legate de
valori i calitatea vieii, modul de a a face fa situaiilor dramatice din via :
deces, divor, cataclisme naturale, omaj.
Consilierea este i o form de socializare i / sau nvare social prin faptul
c ofer indivizilor noi experiene i informaii prin care acetia pot s-i contureze
mai bine i s-i dezvolte identitatea i imaginea de sine, s se integreze cu succes
i ntr-un mod care s le aduc satisfacii sau s le faciliteze depirea anumitor
contexte critice ale vieii.
Istoric
Consilierea si orientarea colar i profesional, ca fenomen social, i-a
reliefat importana la nceputul secolului XX, cu prilejul modificrii semnificative
att a raportului ntre cererea i oferta de locuri de munc, dezvoltrii industriale,
ct i a sporirii nivelului competenelor cerute de utilizarea noilor tehnologii.
In logica lucrurilor, consilierea profesional este precedat de consilierea i
orientarea colar. Cu toate acestea, consilierea profesional are o istorie mai
consistent. Primele preocupri n acest domeniu au vizat industria, transporturile
i armata. S-a urmrit sporirea eficienei muncii, a productivitii i creterea
responsabilitii printr-o mai bun corelare a resurselor umane cu anumite
caracteristici ale locului de munc. Iniial consilierea, orientarea colar i
profesional a fost o activitate, in principal, de asisten social, cu un nivel ridicat
de control al acesteia de ctre autoriti.
In Romnia, orientarea colar i profesional are tradiie; aceasta s-a
desfurat n cabinete i laboratoare care au funcionat eficient. Cele mai multe au
fost situate n centre universitare, fiind dotate cu aparatur psihologic i personal
de specialitate.
O etap distinct n istoria consilierii, orientrii colare i profesionale a fost
aceea a psihotehnicii" marcat prin derularea procesului de consiliere i orientare
aproape exclusiv pe baza rezultatelor obinute de clieni la unele teste psihologice,
de performan, punndu-se accent mai mult pe tehnicile orientrii dect pe
finalitile acesteia.
 nceputul orientrii din Romnia a fost marcat de nfiinarea Institutului de
Psihologie Experimental, Comparat i Aplicat de la Cluj n anul 1922 i de
nceputul activitii primului Laborator Psihotehnic la Societatea de Tramvaie din
Bucureti n 1925. Acestea aveau drept scop iniial o mai bun organizare a muncii,
restructurarea modului de utilizare a forei de munc, distribuirea raional a
oamenilor pe posturi de lucru corespunztoare capacitilor personale de munc i
recrutare de tineri n vederea calificrii.
n comparaie cu preocuprile de orientare profesional pentru aduli,
activitatea de orientare colar i preorientare profesional desfurat n coli n
beneficiul elevilor, a demarat relativ trziu. Preorientarea trebuie vzut ca un proces
de conturare general -prin informare, asisten, autocunoatere - a preferinelor i
aspiraiilor cu privire la ruta colar i profesional.
Dup anii' 50 se contureaz preocupri sistematice, nfiinndu-se
instituii corespunztoare pentru consilierea i orientarea colar.
n ara noastr istoria consilierii i orientrii colare i profesionale a parcurs
ambele modele posibile ale relaiei acestor procese cu sistemul de educaie i
formare profesional.
Primul model este cel autonom care consider consilierea i orientarea i
colara i profesional ca pe un proces de sine stttor i exterior sistemului de
nvmnt ce se deruleaz n coli i este ndeplinit de instituii cu funcii sociale din
afara sistemului de educaie.
Al doilea model este cel dinamic care include consilierea, orientarea colar i
profesional n programul de formare din coal ca pe o activitate de natur
educativ, asociat celorlalte arii curriculare.
ntre anii 1950 i 1989, activitatea de consiliere, orientare colar i
profesional a avut o evoluie sinuoas n ultimele decenii ale mileniului precedent
fiind desfiinat pentru c a fost transferat - formal - tuturor cadrelor didactice,
care nu dispuneau ntotdeauna de o pregtire metodologic i de instrumentele de
lucru necesare. Dup acest interval, se nfiineaz un nou mecanism instituional:
Centrele de Asistena Psihopedagogic n scopul extinderii activitii fostelor
cabinete i laboratoare de consiliere, orientare colar i profesional dar i a
abordrii altor categorii de probleme ale copiilor, prinilor i profesorilor.
Centrele de Asisten Psihopedagogic sunt ncadrate cu profesori, consilieri
specialiti n domeniul psihologiei, pedagogiei i asistenei sociale ce au n vedere
diferite tipuri de activiti cum ar fi:
consilierea elevilor, prinilor i cadrelor didactice n probleme legate de
cunoaterea / autocunoaterea elevilor; adaptarea elevilor la cerinele
colii; orientarea carierei elevilor;
examinarea psihologic a elevilor la solicitarea colii;
iniierea psihopedagogic a prinilor pentru o mai bun cunoatere a
copiilor pentru a mbunti comportamentul lor educativ;
culegerea de date privind dinamica profesiilor i utilizarea lor n munca de
consiliere i orientare.
In anul 1997 schimbrile socio-ecomonice din ara noastr au impus
demararea unui proiect de Informare i consiliere privind cariera. Proiectul a fost
susinut de Guvernul Romniei si de o finanare extern i a avut ca obiective
principale:
elaborarea de profile ocupaionale,
editarea de publicaii cu informaii referitoare la orientarea profesional,
organizarea de cursuri pentru pregtirea consilierilor i a persoanelor care
se ocup cu consilierea i orientarea carierei,
realizarea de programe interactive informatizate de orientare a carierei,
adaptarea unor instrumente psihologice specifice activitii de orientare
colar i profesional,
dotarea unitilor specializate de orientarea carierei cu echipamente
ajuttoare activitii de consiliere.
n ultimul deceniu al secolului XX, activitatea de orientare colar i
profesional a fost influenat de:
renfiinarea Institutului de tiine ale Educaiei n anul 1990, ce
desfoar activiti de cercetare n domeniu,
crearea n anul 1995 a Asociaiei Naionale de Orientare colar i
Profesional,
organizarea n anul 1997, a Conferinei Asociaiei Internaionale
de Orientare colar i Profesional,
publicarea de lucrri tiinifice n domeniul consilierii i orientrii colare
i profesionale,
organizarea Centrelor de Informare i Orientare Profesional de ctre
Agenia Naional de Ocupare i Formare Profesional n toate judeele rii,
crearea n 1999 a Centrului Naional de Resurse pentru
Orientarea Profesional.
Serviciile de consiliere, orientare i educare pentru carier - ca organizare,
metode, structur, resursele umane avute n vedere dar i structurile ocupaionale
disponibile - au evoluat semnificativ n societatea industrial, post-industrial i
informaional. Consilierea i orientarea colar - profesional l sprijin pe individ
s-i ndeplineasc propria carier, prin aceasta l ajut s aib un destin demn n
via. De aceea alegerea unei profesii trebuie s fie un act profund personal, liber,
rezultat al procesului deliberrii responsabile, n acord cu situaiile concrete,
obiective ale realitii sociale i economice, cu motivaiile interne i interesele
dominante i stabile.
Sistemul socio-ecomonic este ntr-un proces profund de schimbare n planul
structurilor coninutului; drept consecin, i mediul de munc al oamenilor este
n aceeai msur afectat: locurile de munc, domeniile profesionale cutate pe
piaa forei de munc, valorile individuale i sociale predominante. n acest context
orientarea colar presupune sprijinirea / asistarea elevului n procesul alegerii -
justificate i n consens cu preferinele i aspiraiile sale - afilierelor de studii
oferite de sistemul de educaie i formare profesional existent.
Orientarea profesional este procesul maximei sincronizri dintre aspiraiile
personale i cele sociale cu privire la munc privit ca surs de satisfacii
individuale i ca mijloc de progres economic general. Procesul presupune:
competen, competiie, selecie, concuren, succes, eec, nvare, pregtire
 profesional continu, asumarea de responsabiliti, etc.
In viziunea lui M. Ghivirig orientarea devine simultan colar i profesional
i vizeaz mplinirea n timp a unei vocaii ca segment particular al unei
personaliti permanent dinamice"(Tendine Contemporane ale orientrii colare
i profesionale, Bucureti, EDP, 1976).
Procesul consilierii i orientrii colare i profesionale vizeaz aspecte de
natur:
cognitiv ( furnizarea de informaii, formarea n tehnicile de cutare a unui loc de
munc); afectiv( ameliorarea imaginii de sine, cristalizarea unei atitudini pozitive
fa de munc); acionat (luarea deciziei, planificarea i punerea n practic a
aciunii).
Ambele procese de consiliere au aceleai caracteristici i obiective de baz,
reprezint dou aciuni care intervin n procesul de realizare a persoanei, se susin i
se ntregesc avnd caracteristici i obiective distincte.
Activitatea de orientare jgolar o precede pe cea profesional, ambele fiind
componente ale orientrii pentru carier.
Debutul i intensificarea activitii de orientare colar are loc, de regul, la
nivelul anilor colari care marcheaz sfritul i nceputul ciclurilor de nvmnt.
Trecerea de la consilierea i orientarea colar la cea profesional se produce
pe msura apropierii de finalul unui ciclu de nvmnt ce reprezint i poteniale
ieiri" din sistemul de educaie i formare urmat de populaia adult care este n
omaj, cea care dorete schimbarea locului de munc, ridicarea nivelului personal de
competen sau cei care vor s fac fa mai bine noilor sarcini de munc modificate
prin proces tehnologic etc.
Activitatea de orientare colar se centreaz asupra celor care intr n noi
etape de formare iniial; se fundamenteaz pe ideea c fiecare persoan se poate
realiza maxim numai dac procesul de formare se desfoar pe linia celor mai
puternice aptitudini sau caracteristici generale de personalitate. Sarcina principal a
orientrii este n aceste condiii de a asigura concordana dintre caracteristicile
persoanei i obiectivele procesului formativ exercitat asupra sa. Orientarea colar
trebuie s fie rezultatul deciziei copilului sau poate, mai corect spus, al aderrii
acestuia la aciunile difereniate care se exercit asupra sa. n situaia n care copilul
nu are nc suficient capacitate de discernmnt, decid ali factori: familia,
consiliul de tutel, coala. Incapacitatea de decizie trebuie suplinit. Decizia trebuie
s fie fcut n folosul copilului prin aprecierea obiectiv a realitii.
ndrumarea unui elev spre o anumit categorie de coli determin apropierea
acestuia de anumite categorii sociale i, indirect, ndeprtarea de altele. n acest
context, orientarea colar constituie, funcional, premisa orientrii profesionale.
Orientarea profesional (pentru carier) este un fenomen social, care s-a
conturat n societate att cu diferenierea formelor de activitate ct i cu libertatea
persoanei, n vederea asigurrii pentru tnra generaie a posibilitilor de alegere a
profesiunii. Ea i propune adaptarea persoanei la condiiile muncii, la paleta larg a
profesiunilor existente pe piaa muncii n acord cu abilitile, aptitudinile,
caracteristicile generale de personalitate, aspiraiile persoanei i cu necesitile
sociale, urmrind stabilirea unui echilibru n interiorul relaiei om-activitate.
 Sarcinile orientrii profesionale sunt mult mai complexe dect apar la prima
confruntare cu realitatea. Orientarea profesional se ridic de la aptitudini la
personalitate, de la posibilitatea de rezolvare a sarcinii la posibilitatea de a obine
satisfacii, de la omul care execut, la omul care creeaz. n acest sens, profesiunea
trebuie s satisfac un numr nsemnat de parametrii umani: fondul aptitudinal,
nivelul i direcia pregtirii, nivelul de aspiraii, locul social pe care-1 merit in raport
cu parametrii menionai.
Orientarea profesional ncearc stabilirea unui echilibru adecvat ntre
profesiune, considerat n ansamblul su i personalitatea privit n totalitatea sa.
Aceast preocupare accentueaz caracterul uman al orientrii profesionale n ara
noastr n raport cu aceea exercitat n perioada antebelic, cnd aptitudinile erau
cu preponderen factorul care decidea alegerea. Astzi problema aptitudinilor trece
pe un loc secund, pe primul situndu-se personalitatea vzut n ansamblul su, prin
dominantele ei specifice.
Consilierea i orientarea vocaional urmrete ca prin tehnicile practice
utilizate s contribuie la descoperirea de sine i s faciliteze opiunea ctre un tip de
educaie adecvat propriilor abiliti i interese.
Spre deosebire de consilierea tradiional care ia n consideraie problemele
psihologice i emoionale punnd accent pe relaia direct consilier-beneficiari, pe
modul particular de comunicare cu acetia, consilierea carierei d o mai mare
importan informrii, evalurii cantitative i calitative a resurselor profesionale
ale clienilor urmrind conturarea unui echilibru n interiorul relaiei om-activitate.
Prin caracterul su mai cuprinztor noiunea de consiliere a carierei i
practica implicit ce st n spatele acesteia rspund pe deplin exigenelor i
prioritilor actuale indivizilor i societii.
Cariera acoper i identific roluri n care individul este implicat: elev,
student, angajat, printe precum i modul n care acioneaz n familie, coal i
societate n etapele prin care "poate trece n viaa: cstorie, pensionare. Toate acestea
sunt considerate ca un tot unitar, indivizibil. n aceast accepie, orice persoan are o
carier i nu doar cei care exercit cu succes o anumit profesie.
In procesul de modelare a aptitudinilor n funcie de cerinele sociale, care
ncepe din copilrie i se continu chiar dup terminarea studiilor, orientarea
vocaional are n atenie ndrumarea ctre o meserie sau alta, reorientarea celor care
practic deja o anumit profesie, remodelarea potenialului uman i chiar recuperarea
resurselor umane. La ora actual consilierea i orientarea vocaional este considerat
ca fiind a treia for n educaie alturi de coal i administraia colii, fiind
prezentat ca o dezvoltare a carierei, de trecere de la o poziie la alta n cadrul
aceleiai meserii sau dintr-un domeniu de activitate la altul cu secvene i sarcini
specifice .
In sens larg vocaia este ansamblul nclinaiilor, aptitudinilor, intereselor,
atitudinilor structurate n jurul unui nucleu comun de preocupri de natur
profesional.
In perioada 12-18 ani se consider c personalitatea puberului i
adolescentului i cristalizeaz orientarea vocaional.
Pasiunile elevilor pentru un anumit tip de activitate sau altul definesc formarea
vocaiei profesionale. Aceste pasiuni nu se dezvolt pe un teren gol, ele au o relaie
de puternic interdependen cu capacitile specifice formate i au un rol
decizional n alegerea meseriei sau profesiunii.
Consilierea vocaional reprezint n acest sens ansamblul aciunilor proiectate,
organizate, desfurate n procesul educaional cu scopul identificrii, stimulrii,
structurrii capacitilor specifice i pasiunilor complementare acestor capaciti.
Consilierea este i o form de socializare i/sau nvare social prin faptul c
ofer indivizilor noi experiene i informaii prin care acetia pot s-i contureze mai
bine i s-i dezvolte identitatea i imaginea de sine, s se integreze cu succes i ntr-
un mod care s le aduc satisfacii sau s le faciliteze depirea anumitor situaii
critice ale vieii.
In viziunea lui Drevillon orientarea carierei mai poate nsemna i cutarea
condiiilor de mediu social i profesional prin care rolurile trite de un individ sunt
adecvate aspiraiilor sale asigurndu-i emergena eu-lui.
Consilierea i orientarea nu presupune, cu necesitate, nlturarea obstacolelor
din calea unei personaliti n evoluie ci avertizarea individului c exist, c
majoritatea pot fi evitate rnvndu-1 cum s o fac.
Elementele componente i specifice consilierii i orientrii carierei, n
viziunea lui Holland, Magoon i Spokane i Ghivirig, constau n:
oferirea de informaii clientului despre ocupaii prin metode comprehensibile i
accesibile,
furnizarea de date organizate i structurate despre alternativele ocupaionale,
informarea i documentarea personal,
informarea i educaia privind dezvoltarea carierei desfurate n coal sau
n cadrul activitilor extracolare,
oferirea de materiale i metode pentru evaluarea capacitilor clienilor cu
scopul de a crea o imagine realist asupra resurselor i potenialului profesional,
derularea de activiti de consiliere-individual i n grup - n vederea
dezvoltrii carierei sau rezolvrii problemelor personale ale beneficiarilor,
cunoaterea elevilor,
educarea intereselor constnd n formarea i stimularea atitudinilor pozitive
pentru o anumit profesie,
ndrumarea elevilor n vederea conturrii unei opiuni profesionale stabile,
valorificarea n grup a experienelor personale pozitive ale elevilor i prinilor
acestora,
desfurarea de activiti personale de punere n practic a tehnicilor de cutare
a unui loc de munc (redactarea unui Curriculum Vitae, a unei scrisori de prezentare,
a portofoliului personal),
desfurarea de activiti speciale iniiate de consilieri n instituii de profil.
Consilierea i orientarea colar i profesional intenioneaz s-1 fac pe
elev
coparticipant la propriul destin (prin informare, educare, autoformare, autoorientare)
dac nu n mod integral, chiar autorul acestui demers de alegere i dezvoltare a
carierei. Considerat ca o chestiune de natur educativ i comunicaional,
consilierea i orientarea colar i profesional au dus la schimbarea ansamblului de
metode i tehnici cu care se opereaz, coninutului activitii consilierului, rolului
i poziiei acestui domeniu n sistemul formrii iniiale i continue a tinerilor i
adulilor. n prezent consilierea i orientarea colar i profesional este un demers
de natur educativ -pentru c educaia i orientarea sunt dou funcii ale colii,
complementare, dar distincte", afirma Raffestin - dar nu limitat doar n aceast
arie.
Consilierea i orientarea colar i profesional urmresc s rezolve
simultan, dou aspecte importante in prezent:
asigurarea unei egaliti sociale prin democratizarea permanent a accesului
la educaie i formare profesional i
optimizarea utilizrii resurselor umane de care dispune societatea.
coala, ca instituie de educaie, formare i orientare trebuie s se adapteze
coninutului, structurilor i funciilor sale, s creeze premise favorabile pentru elevi
care s le permit integrarea social rapid, flexibilitatea, iniiativa i rezolvarea de
probleme, diminuarea imprevizibilului, a hazardului n alegerea carierei.
Procesul de educaie i formare profesional desfurat n coal constituie
puntea necesar trecerii spre lumea muncii i viaa social adult.
Consilierea i orientarea nu trebuie s constituie un obiect de studiu sau o
disciplin colar ci o arie de aplicaii, dezvoltri practice, experiene i atitudini
care trebuie nvate i exersate n via. Consilierea i orientarea pentru carier
este compatibil cu ezitrile, renunrile, erorile, alegerile succesive. Decizia final
presupune adesea parcurgerea acestor etape.
In consecin, rolul consilierii i orientrii const n :
a acorda informaii credibile, exacte i direct utilizabile, suport moral i
emoional celor aflai n situaii de indecizie cu privire la viitorul lor social i
profesional,
a ajuta tinerii s se adapteze cu uurin la dinamica social i economic,
a face educaie antreprenorial,
a reduce distana dintre lume colii i cea a muncii,
a nu le da celor care apeleaz la serviciile consilierilor false sperane i
ateptri exagerate; realismul i caracterul practic al consilierii trebuie s fie
predominant,
a combate stereotipurile cu privire la profesii: curate-murdare, bnoase-prost
pltite, de nalt statut social-degradante, rezervate anumitor clase social,
a nva tinerii ce i cum s aleag, avnd libertate n luarea deciziilor fiind
n cunotin de cauz,
a reduce presiunea emoional a statutului de omer prin gsirea de soluii
alternative,
a acorda atenie i sprijin special persoanelor cu handicap, copiilor strzii,
grupurilor minoritare etnic, celor cu un nivel redus de educaie sau formare
profesional, etc.
Activitatea de orientare colar i profesional in anumite limite ce in de
latura informativ, de furnizarea de date i sfaturi practice cu finalitate imediat pot
fi preluate i dezvoltate i de ceilali profesori din coal, sarcin care nu trebuie s
fie n totalitate atribuit profesorilor consilieri.
 Partea a II -a
CONSILIEREA PSIHOLOGICA IN SERVICIUL CARIEREI

In termeni generali, consilierea este o activitate psihologica profesionista

centrata pe relaia de ajutor in situaiile de criza personala sau colectiva, de impas
existenial iminent sau trenant, de dificultate in adaptare , relationare si integrare
sociala.
Confruntai cu o diversitate de probleme, cu stresul cotidian in cretere
(economic, socio-familial, professional, politic), oamenii, de cele mai diverse
vrste, profesii, culturii, etnii, ideologii, traverseaz perioade cu risc dezadaptativ
mai mult sau mai puin semnificativ.
Indiferent de diferentele dintre ei, de la persoanele inalt capacitate si
performante pina la cele marginalizate social, cu toi au nevoie de ajutor specializat
pentru a putea depasi obstacole diverse aprute in calea dezvoltrii lor , a relaiilor
cu ceilali.
Consilierea psihologica este o intervenie de scurta sau de lunga durata, in
scopul prevenirii sau asistrii rezolutive a unor probleme personale (emoionale,
cognitive si comportamentale) cu impact individual, familial si socio-profesional
dezorganizator.
Ea acoper o paleta larga de problematici specifice de la : cele educaionale
la cele de reabilitare , recuperare si reintegrare sociala, de la cele de support
psihoemotional si social la cele de adaptare si integrare comunitara eficienta.
In munca de consiliere scopul este sprijinirea beneficiarilor in a-si rezolva
problemele prin resurse proprii, prin modificarea atitudinilor, concepiilor si
comportamentelor manifestate in contexte existeniale specifice.
Rolul consilierului profesionist este de a insoti si stimula procesul de
autoexplorare al clientului sau, ajutandu-1 sa contientizeze si sa acorde sens
evenimentelor si strilor sale , fara a-i indica sau sugera propriile explicaii.
Oferta de ajutor psihologic, educaional, si social este comuna celor doua
domenii aplicative-consilierea si psihoterapia, dar mijloacele, desfurarea, uneori
natura problematicilor clienilor, respectiv a pacienilor vizai, ca si inteniile si
durata asistrii pot sa difere parial sau in totalitate.
Dei termenul de consiliere este utilizat si in alte domenii ale vieii sociale,
cum ar fi cel juridic, administrativ, financiar, politic, consilierea psihologica are
citeva particulariti.
Exista citeva caracteristici diferentiatoare ale psihoterapiei comparativ cu
consilierea psihologica si sociala.
Psihoterapia este predominant o activitate curativa de remediere, in vreme ce
consilierea este mai curind preventiva, de dezvoltare si de educaie
Psihoterapia are obiective de profunzime si un plan terapeutic bine structurat in
vreme ce consilierea acioneaz limitativ, centrat si mai precis.
Psihoterapia antreneaz un demers explorator si de contientizare cu durata mai
lunga sau mai scurta.
In vreme ce consilierea practica mai ales relaia terapeutica de la egal la egal.
(de la adult la adult), situindu-se astfel in paradigma umanista, psihoterapiile,
 prin diversitatea lor practica si alte tipuri de relaii terapeutice-relatia
transferentiala de tip printe -copil, relaia expertala de tip profesor-elev.
Exista tendina ca in psihoterapie sa se utilizeze mai curnd termenul de pacient,
in vreme ce in consiliere este preferat sau utilizat in exclusivitate cel de client.
Ceea ce au insa, in comun, ambele domenii de asistare umana sunt urmtoarele
elemente
Ambele urmresc si scopuri identice: explorarea propriei persoane si
intelegerea de sine, clarificarea si pozitivarea imaginii de sine, creterea
autoincrederii si a capacitii de a face cele mai bune alegeri pentru sine,
deblocarea resurselor personale de copoing si de dezvoltare pe cont propriu.
Ambele caut sa reduc si sa transforme comportamente de autoaprare
nevrotica, tendinele la repetarea comportamentelor de eec, a modurilor
stereotipe, rigide de a gndi si aciona.
Ambele se finalizeaz cu o reevaluare a strii si modificrilor survenite in
relaia clientului cu sine si cu alii.
Rdcinile istorice ale consilierii sunt intrucva comune cu cele ale psihoterapiei,
adic isi trag originile din trecutul practicilor colective si individuale vindectoare,
al ritualurilor magice si samanice si chiar in asa numitul "sfat al batrinilor " din
societile primitive tribale.
Dup cel de-al doilea rzboi mondial, consilierea se impune ca o practica
uzuala a activitii de asistenta sociala , psihologica si medicala.
Anii 50-60 marcheaz infiintarea "Organizaiilor profesionale de consiliere" care
activeaz att pe terenul scolii cat si al muncii. Se contureaz cteva tipuri de
consiliere:
Consilierea de cuplu si de familie
Consilierea vocationala sau educaionala
Consilierea organizationala si de grup.
Cu timpul, diversificarea problematicii psihosociale genereaz noi aplicaii,
din ce in ce mai specializate si cu formari din ce in ce mai complexe. Apar astfel:
Consilierea marginalilor si excluderii sociale, consilierea integratoare si de
suport a copiilor strzii si persoanelor adulte fara adpost.
Consilierea persoanelor afectate de SIDA si a famiilor loe
Consilierea personalului care asista persoanelor aflate in iminenta morii.
Cconsilierea toxicodependentilor si a familiilor lor.
Consilierea persoanelor abuzate fizic si sexual.
Conslierea copiilor instiitutionalizati, a mamelor sociale si a personalului din
instituiile de ocrotire.
Consilierea virstnicilor institutionalizati si neinstitutionalizati.
Consilierea victimelor violentei domestice si a familiei dezorganizate.
Consilierea psihosexuala si contraceptiva.
Consilierea imigrantilor,minoritarilor.
Consilierea persoanelor cu nevoi speciale si a famiilor lor.
Consilierea manageriala si terapia organizationala.
Consilierea pastorala si spirituala.
Etapele unui proces de consiliere sunt destul de asemntoare celor ale unui
proces psihoterapeutic, cu diferena ca durata si amplitudinea explorrii sunt mai
reduse in cazul consilierii. Etapele unui proces de consiliere, privita ca o relaie de
ajutor sunt, in acord cu Gazda (1984):
Facilitarea- etapa axata pe intelegere si explorare de sine, pe baza a trei
abilitai ale consilierul ui:empatie, respect si stil cald.
Tranziia- facilitarea propriei intelegeri si a angajrii in schimbare. Aceasta
necesita concretee, adevr si deschidere de sine din partea consilierului.
Aciune- angajeaz alte doua abilitai ale consilierului; confruntarea si
urgenta pentru a determina clientul sa se implice intr-o direcie
corespunztoare.
In calitatea sa de relaie umana, consilierea se bazeaz pe resurse empatice,
respect si adevr.
Empatia emana si se manifesta din ascultarea activa, centrata pe sentimente
.e-seatimerrte- exprimate sau neeexprimate verbal de client/dar sugerate sau
relevate nonverbal..
Empatia ca o componenta de baza a persoanalitatii consilierului poate fi
msurata si exprimata sub mai multe forme.
Ivery(1988) distinge:
Empatia substractiva (prin care consilierul se indeparteaza de client)
Empatia bazala(in care rspunsurile consilierului sint paralele cu
enunul clientului)
Empatia aditiva (in care rspunsurile consilierului invadeaz ideile si
sentimentele clientului)
Respectul presupune meninerea unei atitudini nonevaluative fata de
client, acceptarea acestuia neconditinata si valorizarea lui ca o persoana
demna de stima si valoare.
Se pare ca cea mai importanta calitate a unui consilier eficient este
autencitatea Grey, identifica un ansamblu de caliti si caracteristici personale
ale unui consilier eficient:
Au o identitate.
Se respecta si se autoapreciaza.
Sunt capabili sa-si recunoasc si sa-si accepte propria putere.
Sunt deschii la shimbare.
Isi extind cunostiintele de sine si de alii.
Sunt dispui si capabili sa tolereze ambiguitatea.
Isi dezvolta un stil propriu de consiliere .
Pot experimenta si cunoate lumea clientului
Sunt autentici,sinceri si oneti.
In general triesc in prezent.
Sunt sincer interesai de bunstarea altora.
Au simul umorului.
Exista o modalitate prin care aceste caliti pot fi intejlese si acceptate cu
uurina. Ea rezida intr-o schimbare a perspectivei de la "totul sau nimic" la
imaginea unui continuum. La un pol, o calitate este extreme de caracteristica
pentru o persoana supsusa evaluarii,la celalalt pol este extrem de necaracteristica.
Intre aceti doi poli exista, teoretic, o infinitate de puncte ce definesc procentul sau
gradul in care o calitate sau trstura aparine unei persoane.

Relaia dintre consiliere, psihoterapie i educaie

n sens larg consilierea este aciunea psihopedagogic de ajutor n viaa i
dezvoltarea omului, alturi de psihoterapie i educaie. Toate aceste 3 forme de
sprijin l ajut pe individ s nvee cum s i modifice sentimentele, atitudinile,
gndurile i comportamentele pentru a avea o via psihic echilibrat i, prin
urmare o existen mai bun.
In esen consilierea este att o activitate distinct, ct i o profesiune
emergent acesteia. Consilierea este vzut ca un serviciu adus oamenilor aflai
ntr-un anumit grad de confuzie sau intr-o stare de stres care doresc s discute s
rezolve acesta problem. Consilierea se bazeaz pe persuasiune i pe respectarea
libertii de opiune a celui consiliat.

Relaia dintre consiliere i psihoterapie

Anumii autori printre care i C. Rogers susin c termenii de consiliere i
psihoterapie sunt mai mult sau mai puin sinonimi deoarece se refer la aceiai
metod fundamental : o serie de contacte (upirecte cu individul care ncearc s
l ajute s i modifice atitudinile i conduita. Dintr-o astfel de perspectiv C.
Rogers spune c termenii de consiliere i psihoterapie sunt echivaleni sau
aproape echivaleni. n schimb, ali autori ncearc s diferenieze consilierea de
psihoterapie prin compararea definiiilor. Analiznd definiiile C.H. Patterson
discut asemnrile i deosebirile prin prisma a 4 criterii:
A. Severitatea problemei - muli autori consider consilierea o activitate care i
ajut pe indivizii normali s depeasc obstacolele aprute n calea
dezvoltrii personalitii lor iar psihoterapia este o activitate de sprijin pentru
persoane cu probleme mult mai grave, persoane a cror dezvoltare emoinal
a fosta grav afectat. O astfel de distincie a fost susinut teoretic de M.E.
Hahn i acceptat n 1956 de ctre Asociaia Psihologilor Americani. Dup
opinia celor doi autori consilierea vizeaz oamenii normali, iar psihoterapia
pe cei care deviaz de la normalitate.
B. Natura problemei acestuia - natura problemei poate s ne spun dac ceea ce
se face n mod practic este consiliere sau psihoterapie, din aceast
perspectiv consilierea se ocup n principal de probleme orientate spre
realitate, de probleme ale mediului i, deci, de natur situaional, n timp ce
psihopterapia are ca obiect sentimentele i diversele stri emoionale ale
persoanei, atitudinile acesteia. Aadar, consilierea este centrat pe probleme
cognitive, iar psihoterapia este centrat pe probleme afective ale persoanei,
dar aceast distincie nu este solid deoarece nu toate problemele orientate
spre realitate sunt de natur cognitiv.
C. Scopurile urmrite n cadrul celor dou activiti - unii autori consider c
problematica scopurilor celor dou activiti este relativ confuz, n timp ce
L.E. Tyler ncearc s demonstreze c psihoterapia este direcionat spre o
schimbare de personalitate iar consilierea urmrete s l fac pe individ s
 foloseasc ansele pe care le are pentru a face fa problemelor vieii.
D. Metodele i tehnicile utilizate - majoritatea specialitilor susin c nu exist
tehnici utilizate numai de consilieri sau numai de psihoterapeui ci ambele
apeleaz la metode i tehnici similare.

In concluzie, dei exist numeroase asemnri ntre consiliere i psihoterapie

cele dou activiti nu pot fi confundate. Consilierea este un proces diferit i nu
un caz limitat al psihoterapiei, cei care susin acest lucru reduc consilierea la
dimensiunea sa pur psihologic.
n realitate, consilierea i psihoterapia au att asemnri ct i deosebiri dup
: finalitate, adresabilitate i metodologie.
Sub aspectul finalitii cele dou activiti urmresc s ajute prin mijloace
psihologice i pedagogie o persoan n rezolvarea unor probleme critice.Cnd
problema este de dificultate mare accentul se pune pe psihoterapie, iar cnd
problema este de dificultate mai redus se va apela la consiliere. ns ambele
activiti au la baz stailirea unei relaii interpersonale ntre cel care solicit
asisten psihologic i cel care o ofer. De obicei consilierea urmrete
rezolvarea unor probleme specifice care nu pot fi ncadrate ntr-o unitate
nosologic anume, cum ar fi nlturarea unor atitudini i sentimente negative.
Psihoterapia intervine n rezolvarea unor probleme de mai mare profunzime i
amploare, cum ar fi: ntrirea personalitii la indivizii anxioi, angoasai i
hipersesnibili; ntrirea contiinei prin dezvoltare sentimentului de bine n caz
de boal; dezvoltarea sferei afective n nevroze i bolile somatice.
Din punct de vedere al adresabilitii i consilierea i psihoterapia se
adreseaz niveluilui contient al organizrii psihice i se preocup de problemele
actuale ale persoanei. Totui unele modele psihotarapeutice cum ar fi cele de tip
psihanalitic merg mai n adncime efectund sondaje n trecutul i incontientul
individului.
Din punct de vedere al metodologiei utilizeaz modaliti asemntoare uneori
chiar identice cum ar fi comunicarea verbal, persuasiunea i convingerea,
cooperarea,precum i majoritatea tehnicilor specifice celor trei abordri generale
ale consilierii i psihoterapiei: psihodinamic, comportamental i umanist.
Totui n unele cazuri psihoterapia are coordinate metodologice mai riguroase spre
deosebire de consiliere care are un caracter mai liber deoarece este de cele mai
multe ori situaional. Relaia dintre consiliere i educaie
Consilerea este o funcie esenial a ntregului proces de educaie, practica
colar arat faptul c relaiile educatorului cu copilul se pot modifica radical i pot
intensifica educaia pe o anumit direcie sau se pot axa pe o problem determinat
de educaie. n multe privine educaia este centrul actvitii de consiliere uneori
identificndu-se cu consilierea.
ns, educaia are n vedere viitorul celui educat, iar consilierea are n vedere
mai ales prezentul acestuia drept urmare educaia nu se identific cu consilierea.
Relaia dintre educatorul matur i copilul sau adolescentul constituie baza relaiei
pedagogice n timp ce consilierea se desfoar n contextul relaiei de consiliere.
Aceast relaie este empatic, bazat pe cooperare
i pe cutarea mpreun a soluiei la problemele clientului.
Sub aspect diferenial consilierea este o activitate dezvoltat n direcia care
acord prioritate recuperrii problemelor i conflictelor, iar pedagogia ofer ajutor
dezvoltrii copilului aflat ntr-o stare psihic normal.

Diferenele tipice dintre consiliere, psihoterapie i educaie

Exist 6 criterii de difereniere a celor trei modaliti de sprijin :
1. Motivele care stau la baza celor trei activiti, celei educative rezid n stadiul
n stadiul unei persoane aflate ntr-un moment temporal al procesului evolutiv i
n nevoia de a reduce distana dintre aceast situaie real i cea ideal a unui
stadiu superior de dezvoltare -aciune realizat prin nvare. Consilierea este
necesar n situaii de dificultate i n problemele acute simite n plan subiectiv
de ctre elev ca o povar sau ca ceva ce presupune soluii dificile (situaia n
care se afl la rscruce de drumuri, alegerea este dificil ; situaia n care a ales
un drum greit i nu este capabil s l treac singur; situaia n care
comportamentul elevului d natere la conflicte. Psihoterapia devine necesar
atunci cnd dificultile i problemele produc stri de criz.
2. Persoanele implicate n cele trei activiti de sprijin. Educaia se desfoar
intensiv n primii ani de via i dezvolt la copii i adolesceni personalitatea n
conformitate cu idealul pedagogic al comunitii sociale.Consilierea se
centreaz pe problemele care pornesc de la dificultiile de alegerea pn la
diverse forme de comportament deviant, iar psihoterapia se adreseaz
persoanelor ajunse n stare de criz personal i existenial.
3. Din perspectiva scopurilor urmrite, educaia vizeaz formarea i dezvoltarea
personalitii copilului n plan cognitiv afectiv i psihomotor. Consilierea
vizeaz sprijinirea subiectului pentru ca acesta s i rezolve singur problemele
cu care se confrunt iar scopul psihoterapiei este restructurarea personalitii
individului pornind de la o situaie de tulburare grav, generalizat.
4. Sub aspectul timpului caracteristic, educaia este un proces relativ continuu
desfurat intens n primele decenii de via i prelungit apoi sub forma
educaiei permanente. Consilierea este un proces discontinuu i relativ scurt iar
psihoterapia este, de asemenea, discontinu n comparaie cu educaia dar
durata ei este de obicei mai lung dect cea a consilierii.
5. In ceea ce privete mjloacele utilizate, mijloacele educaiei reprezint ajutoare
pentru dezvoltarea personalitii copilului i adolescentului, consilierea recurge
la mijloace de incitare i de sprijin iar psihoterapia realizeaz mai nti o
munc de nlturare a obstacolelor pentru a putea folosi ulterior alte forme de
sprijin.
6. n ceea ce privete rolurile jucate de persoanele implicate, n relaia
educaional (educator-educat), n relaia de consiliere (consilier-client),
relaia psihoterapeutic (psihoterapeut-pacient).
In relaia de consiliere este vorba de mpatie, este o relaie de roluri sensibil
egale, n cadrul creia subiectul consiliat poate decide cu mai mult libertate i
spontaneitate n vederea rezolvrii problemelor.
In concluzie, poziia consilierii n contextul activitilor de sprijin
psihopedagogie este una intermediar, ntre educaie i psihoterapie.Din aceast
poziie consilierea se poate apropia uneori de educaie i alteori de psihoterapie,
fapt pentru care n domeniul consilierii se vorbete de dou variante, una mai
educativ i alta mai terapeutic, carianta educativ a fost mult vreme
marginalizat dar n ultimul timp a ctigat teren mai ales n spaiul colar,iar
varianta terapeutic a consilierii s-a afirmat destul de puternic n plan tiinific i
instituional.
 Partea a- III a
DEZVOLTARE VOCAIONAL I EVOLUIA
CARIEREI
Rolul vocaiei n dinamica personalitii
Dac vocaia s-a definit ca un vector al personalitii, prin intermediul creia
persoana se orienteaz fa de structurile de activitate productiv, oprindu-se asupra
uneia care corespunde cu modelul su interior, pe care o actualizeaz n mod optim
i prin care se integreaz creator n circuitul psiho-social, n cazul acesta vocaia
constituie incontestabil un factor de direcionare a dinamicii personale.
Dinamica personalitii la omul matur, se consum n mod fundamental prin
asumarea i jucrea pe scena vieii sociale a unor roluri sociale; la copil i la
adolescent apare ca o pregtire pentru viitoarele roluri sociale. Dintre toate rolurile
sociale pe care le joac, cel care o definete pregnant este rolul profesional.
Copilria, pubertatea, adolescena, nu sunt dect etape ale omului n pregtirea lui
ntr-un rol productiv. Chiar rolul de printe, care servete finalitii umane n
perpetuarea speciei, e pus i el n serviciul pregtirii copilului pentru un rol
productiv.
Ceea ce intereseaz, la fel, la personalitile cu o bun integrare vocaional,
e nivelul de aspiraie.
Conceptul de nivel de aspiraie a fost introdus de Dembo. Orice problem
psihologic implic scopuri i conduite dirijate spre scopuri. Conduita "tensiunii
scopului", care survine ntr-un domeniu plin de dificulti, constituie nivelul de
aspiraie1.
Aspiraia este unul dintre cele mai importante mobile care comtribuie la
succesul realizrii n via. Doi indivizi pot poseda aceleai aptitudini ntr-un
domeniu, dar n timp ce unul vizeaz scopurile nalte, cellalt se mulumete a se
menine ntr-un status quo ante2.
Nivelul de aspiraie se statornicete n raport de forele i standardele
sociale, de conflict i decizie.
Cum acioneaz aspiraia n planul vocaional ?
Nivelul de aspiraie la persoanele cu o conduit vocaional optim este
crescut i determin o dinamic extrem de mobil i cotinu n cutarea unui scop.
Dup ce un scop se realizeaz, se profileaz un altul.
Marginalii vocaionali constituie, att ca satisfacie ct i ca nivel de
aspiraie, un material
1
K. Levin, Psychologie dinamique. Les relations humaines, P.U.F., 1959, p.
136
2
H. J. Eysenck, Les dimensions de lapersonalite, P.U.F., 1960, p.144
uman care fluctueaz ntre indiferen i vocaie, dar care prin interveia unor
mobile favorabile pot fi antrenai ascensional.
Indiferenii sunt oamenii fr un ideal profesional.
Persoanele din ultima categorie, dei aparin normalului, sunt ncontinuu
nesatisfcute, trec dintr-o profesie n alta, se gsesc mereu n conflict cu ele nsele
i cu ambiana.
Revenind asupra celor patru grupe reiese c: personalitile din prima
categorie se afl total antrenate de activitatea productiv, ntre ele i rolurile
profesionale putndu-se pune semnul egalitii. Activitatea productiv apare ca o
necesitate vital care trebuie satisfcut.
In ultim instan, raportul dintre personalitate, ca vocaie i munc se
concretizeaz n trei tendine: tendine spre originalitate, creaie i spre realizare
liber. n fond aceste trei tendine se pot reduce la tendina spre creaie, cci creaia
presupune originalitate i presupune realizare liber.
Categoria marginalilor constituie o categorie a unei motivaii oscilante.
Categoria indiferenilor a unei motivaii cu centrul de gravitate n alte preocupri.
La indifereni satisfacia nu se gsete n munc, ci n activiti secundare vieii.
Ultima categorie, dei e compusa din oameni, sntoi mintal, e constituita
din indivizi roi de acute conflicte intra si intersubiective (dup I. Alexandrescu,
1981, p. 159-161).
Vocaia apare ca un factor de echilibrare optim a persoanei care e acionat
de modelul interior al persoanei, de matricea activ a sa, de ctre finalitatea
grupului social concret. n felul acesta, vocaia rspunde matricii active a
personalitii, ns i modelelor social-istorice, acestea din urm imprimndu-i un
caracter relativ. n evul mediu astfel, nu se putea vorbi de vocaie pentru
astronautic, pentru zborul n lun, etc.
Vocaia presupune ajustarea individului la dimensiunile istoriei, la
dimensiunile sociale. Dar, de asemenea, societatea trebuie s se ajusteze i de la
dimensiunea individului care constituie elementul activ al factorului social.
Individul impulsioneaz socialul, ns la rndul su socialul, prin legile sale
specifice, acionnd asupra unui grup constituit, l antreneaz i pe individ n
micarea ascendent a grupului.
Vocaia se refer la o form de munc. Munca nu-i ns activitate gratuit. Ea
are ca scop producerea de bunuri materiale i spirituale care intr n consumul
omului. Prin natura sa, chiar n privina bunurilor materiale de consum, omul se
afl i la nivel biologic antrenat de dou categorii de trebuine, ce-i asigur via de
trebuinele de a introduce n circuitul organic unele elemente pentru a-i conserva
sistemul biologic (alimente, buturi), trebuine comune tuturor sistemelor vii, i de
trebuine care solicit ca bunurile de consum s aib o anumit form, pregtire,
gust, culoare, etc. Cea de a doua categorie de trebuine e specific omului i
reprezint o condiionare social.
 ntr-un grup social individul i nsuete un rol profesional i acioneaz n
el, acesta fiind ns explicitat, delimitat i fixat de ctre prescripii sociale nete, de
ctre un statut social. Rolul profesional e un rol social. Rolurile sociale sunt, funcii
sociale. Ele susin un sistem social, fiind adecvate acestuia; servesc deci finalitatea
social. De aceea unele roluri se gsesc ntr-un tip de societate, iar altele nu. Aa
de pild, n societatea primitiv se alfa n mare cinste rolul de aman i de vrjitor.
In societatea modern se d o deosebit imporatn rolului de avocat.
In concluzie, asumarea unui rol const ntr-o modelare. Rolul e o expresie a
grupului. ntr-un rol, prin intermediul imitrii celui care ne-a iniiat, noi imitm,
cum spune G. H. Mead, pe "altul generalizat" . Deci individul suport reglri i
autoreglri, adic ajustri n raport de rolurile pe care le joac, fa de regurile
sociale, de valorile sociale. Dar societatea nu acioneaz nici ea asupra unui individ
abstract. Individul, la rndu-i, influeneaz i el societatea.
Indivizii sunt creaia istoriei, ns i creatori de istorie(dup I. Alexandrescu,
1981, p.162-165).

Consideraii asupra necorespondenei vocaionale

Spre deosebire de corespondena vocaional care se exteriorizeaz printr-o
adaptare optim, satisfacie optim i echilibrare optim a personalitii,
necorespondena e o surs de conflicte inter i intraindividuale. Necorespondena se
traduce printr-o programare social a unei activiti individuale cu ustensile
inadecvate, prin solicitatea persoanei de a face fa unei dinamici cu numeroase
elemente indigeste.
Intervenia unor elemente care contravin modelului interior al persoanei se
rsfrng nefavorabil asupra ntregii personaliti a individului. Nu e necesar ca s
intervin un microb, un virus, spre a fi afectat echilibrul normal al persoanei,
tonusul vital al individului, sntatea sa. n prezent nu mai e un secret pentru
nimeni c factorul psihologic poate s acioneze traumatizant asupra organismului,
producnd tulburri psihice grave (stresul psihologic).
Necorespondena vocaional constituie un factor care poate afecta
echilibrul personalitii, fie prin forme uoare, fie mai accentuate (dup I.
Alexandrescu, 1981, p. 166-169).
Cariera acoper si identifica diferite roluri in care individul este implicat:
elev. Angajat, membru al comunitii, printe etc, modul in care acioneaz in
familie, societate si suita de etape prin care trece in viata; cstorie, pensionare
s.a.m.d., toate acestea considerate ca un tot unitar invizibil.
In aceasta accepiune, orice persoana are o cariera si nu doar cei care exercita
cu succes o
3
Anne Mrie Rocheblave-Spenle. La notion de role en psychologie social,
P.U.F., 1962, p. 41-42
profesiune.
Dezvoltarea carierei semnifica toate aspectele vieii umane aflate in devenire
si cu o dinamica specifica in diferite planuri (Gisbers,1994) adic:
Autocunoasterea si formarea deprinderilor de relationare interpersonala;
Educarea si formarea profesiei iniiale;
Asumarea diferitelor roluri in viata;
Modul de integrare, trire si planificare a diferitelor evenimente ale vieii.
Scopul unei cariere nu sunt banii, ci felul in care reuete sa ctige increderea
celorlali, insusirea unui set de valori care afirma ca o profesie bine aleasa asigura
incredere, statut social si stima de sine.
In literatura de specialitate sunt descrise numeroase teorii si concepii cu
privire la alegerea profesiunii.
Majoritatea lor caut sa explice cum isi aleg indivizii studiile si profesiunile, de
ce le aleg si de ce le practica dup aceea. Unii autorii printre care si J.Crites
(1969)si R.Ssheller(1976), le grupeaz in trei mari categorii:
Teorii neuropsihologice
Teorii psihologice
Teorii generale.

Teorii neuropsihologice
Teoriile neuropsihologice atribuite fenomenelor legate de alegerea
profesiunii unui sistem exterior individului. Caracteristicile individuale cum ar
fi: inteligenta, interesele, trasaturile de personalitate, nu sunt considerate ca
variabile mediatoare legate de alegere.
Principalele teorii neuropsihologice cu privire la alegerea profesiunii sunt:
- teoria intimplarii,
teoriile economice
- teoriile sociologice.

Teoriile psihologice
Teoriile psihologice ale alegerii profesiunii se centreaz cu precdere pe
individul care alege. Ele susin ca alegerea profesiunii este determinata in
primul rind de caracteristicile individului si doar indirect de mediul in care
triete acesta. Exista patru mari tipuri de teorii psihologice ale alegerii
profesiunii;
Teoriile trsturii si factorului (train and factor);
Teoriile dezvoltrii
Teoriile deciziei.
A
Teoria generala a dezvoltrii profesionale^
Aceasta teorie a fost elaborata de D.E. SUPER. si P. B. BACHRACH in 1957,
in urma lucrrilor Conferinei asupra alegerii profesiunii de la ARDEN HOUSE
unde au participat psihologi, naturalisti, matematicieni si economiti.
Esena teoriei dezvoltrii profesoinale este redata in 12 teze fundamentale;
Alegerea profesiunii este un proces, care are loc de-a lungul unei perioade
ndelungate de timp, mai degrab decit intr-un moment dat
Fiind un proces care cuprinde o serie de cazuri legate de hotarir, , alegerea
profesiunii corespunde unui model care poate fi desluit si, deci, prevzut;
Alegerea profesiunii implica un compromis sau o sinteza a unor factori
personali si sociali, a concepiei despre sine si realitate, modele de a
reactoina deja existente;
Concepia despre sine ncepe sa se formeze inainte de adolescenta ,devine
mai clara in adolescenta si tot atunci ea incepe sa influeneze alegerea
profesiunii;
Factorii care tin de realitate devin tot mai importani ca determinani ai
alegerii profesiunii pe msura ce individul nainteaz in virsta.
Identificrile individului cu prinii lui influeneaz in mod direct alegerea
profesiunii ;
Direcia si ritmul micrii verticale a unui individ, de la un nivel profesional
la altul, sunt legate de inteligenta sa, de situaia social-economica a familiei,
de valorile si interesele sale; profesiunea pe care o imbratiseaza individul
este legata de interesele sale;
Profeiunea pe care o imbratiseaza individul este legata de interesele,
valorile si nevoile sale, de nivelul si de calitatea mediului educaional, de
structura profesoinala si de atitudinile comunitii din care face parte .
In general sunt suficient de muli poteni in plan aptitudinal, iar profesiunile
destul de largi in ceea ce privete sarcinile si ndatoririle lor, pentru a anume
varietate a indivizilor pentru fiecare profesiune si o anume diversitate a
ocupaiilor pentru fiecare individ.
Satisfaciile muncii si ale depind de msura in care un individ reuete sa
traduc in viata ideeape care o are despre sine prin rolul profesiunii sale
Munca individului ii poate asigura acestuai mijlocul de a integra sau
meniune structura pesonalitatii sale .adic activitatea poate fi unul din
priccipalele mecanisme de adaptare sau aprare ale individului.
Ideea centrala a teoriei lui SUPER si BACHRACH este aceea ca
dezvoltarea
5
profesionala este un aspect specific al dezvoltrii generale si ca factorii care
afecteaz dezvoltarea profesionala se schimba si in teractioneaza intre ei asa cum
comportamentul profesional se schimba si interactioneaza cu ei.
Natura si semnificaia muncii s-au schimbat in decursul timpului si odat cu
ele, viata, societatea, comportamentele, atitudinile si obinuinele oamenilor.
Conceptul de munca, ocupaie: full-time. part-time, activitate sezoniera,
colaborarea, primesc continuu noi conotatii psihologice adesea pina la schimbarea
de accente si ponderi in plan axiologic.
Profesiunea, ca reflectare specifica a unei activiti poate face trimiteri si
aprecieri destul de precise asupra ei.
Intr-o societate fluida, industriala, nici o informaie, izolata depre o persoana nu
poate spune atit de mult ca profesiunea (SUPER, 1978)
Profesiunile ca si naionalitile pot fii descrise din punct de vedere al
caracteristicilor formale, dar asa cum studiile privind caracterul naional, ignora
numeroasele abateri de la trstura generala, tot astfel si "profilurile personalitii
pregtite pentru diversele grupuri ocupationale ar putea fi exagerat simplificate".
Alegerea profesiunilor, urmare a unor configuraii psihovocationale ale
personalitii, stau la baza unor teorii cuprinztoare ce includ elemente de
psihologie difereniala, teoria trasaturilor teoria factorilor si a trasaturilor.
Ierarhica experienele sale interioare, intime, de modalitile unice de percepere si
gindire a lumii inconjuratoare, de relaiile de comunicare cu alte persoane, la fel de
unic si individuale.
Daca pentru psihanaliza, structuralism si behaviorism, conduita umana, are un
grad mai strict de determinare, cei mai valorai reprezentanii ai psihologiei
umaniste ne sugereaz ca eseniala pentru existenta umana este lupta permanenta
pentru autorealizare.
Aadar, psihologia umanista reprezint, prin conceptele sale fundamentale, un
alt unghi de abordare ale profesiei si anume vocaia, matrice fundamentala spre
autorealizare.
Plecnd de la observaiile clinice C.ROGERS (1980) gsete ca cei mai muli
oamenii sunt intr-o lupta continua al crui unic si surprinztor scop este legat de
trebuina de autorealizare.
Pentru el "profesiunea" este un mediu saturat psihologic de relaii interpersonale
in care fiecare individ trebuie sa aib condiii favorabile pentru propria sa
actualizare.
Sugestii de analiza psihovocationala au fost identificate si la nivelul teoriilor lui
A.H.MASLOW(1956). Prin compexitatea modelrilor experimentale, teoria
"ierarhica -dinamica a trebuinelor umane", ofer posibilitatea de a considera
actul de opiune
profesionala ca pe un moment cu semnificaii existeniale dintre cele mai
importante in viata unei persoane.
Inversnd problemele, teoria lui MASLOW, in psihologia seleciei si orientrii,
ar putea sa rspund la intrebarea: " in ce fel, la ce nivel, profesiunea sau cariera
rspund trebuinelor unui individ sau grup de indivizi? ".
Ilustrata, dup criteriile ierarhizrii si al gradului de urgenta, sistemul
trebuinelor se prezint astfel:
Nevoia de mplinire, de autorealizare a propriului potential-exprima cel mai
distinct si satisface in mare msura esena dimensiuninii vocationale a
noiunii de profesie.
Nevoile psihologice: -de stima; de realizare; de dragoste si apartenta; de
asociere cu ceilali.
Nevoile siguranei: sa te simi in afara pericolului, sa-ti satisfaci foamea,
setea si cerinele sexuale reprezint vocaia naturala a fiinei umane.
A.MASLOW. a adugat si nevoia de trascendenta- experiena de a fi apt sa te
vezi pe tine insuti in perspectiva- dimensiune, ce pune in termeni operaionali,
noiunea de cariera socio-profesionala.
Partea a- IV a
STANDARDE CALITATIVE SI ETICA IN CONSILIEREA
CARIEREI.
Succesul unei consilieri, ca si al unei psihoterapii, consta in posibilitatea
clientului de a nu ramane ancorat sau dependent de consilier, ca urmare a
deblocrii capacitii sale de a-si gestiona si rezolva problemele intr-un mod
responsabil.
Aceasta presupune ca persoana(ele) consiliata(e) invata sa emit soluii
discriminative, sa-si asume consecinele, sa evite repetarea erorilor si in caz de
eec, sa aib capacitatea de a se remonta pentru pentru o noua incercare de
soluionare a problemelor, utilizindu-si toate disponibilitile si neasteptind
permanent o forma de ajutor.
Un nivel crescut de autoincredere si de clarificare asigura autonomia
clientului si aterne calea unor comportamente responsabile si a unei bune
capaciti de a face fata stresurilor, crizelor sau provocrilor existente ulterior.
Eecul muncii unui consilier este lesne de observat atunci cind persoana
consiliata stagneaz in reacii de negativism, inerie, lamentativitate, neajutorare si
dependenta sau isi agraveaz reaciile dezadaptative ori se ancoreaz in condiiile
de antaj emoional, comportament protestatar sau revendicativ, perseverind in
eroare si autosabotindu-se.
Aceasta este fie semnul unei intervenii neprofesionale a consilierului, fie
indicarea necesitaii unui process de consiliere mai adine si mai bine structurat.
Uneori, condiiile externe, contextual socio-familial sau socio -cultural pot
frna sau defavoriza demersul unei consilierii individuale, de aceea este necesar ca
intervenia sa fie pe cit posibil multidisciplinara si sa nu ignore nici unul din
factorii care pot contribui la o situaie de criza.
Lucrul cu familia extinsa sau cu grupul, implicate intr-o maniera sistemica,
lrgete ansele unei intervenii corecte de success.
Un rol important in profesarea activitii de consilier ii deine respectarea
nevoilor si valorilor clientului, precum si a caracteristicilor sale difereniale.
Consilierii au avut intotdeauna in vedere reperele socio-culturale si istorice
ale evoluiei persoanelor asistate, iar recent activitatea lor s-a imbogatit cu
consilierea cross-culturala care semnaleaz semnificaia lurii in atenie a
diferentelor intre consilier si client privind mediul cultural, social, etnic sau rasial.
Ca practicieni ai consilierii este necesar sa respectam si sa aplicam codurile
si prevederile ale profesiei multor situaii si probleme cu care ne confruntam in
realitate.
In linii mari, pentru o practica acceptabila, va trebui sa manifestam realism,
promtitudine si adecvare, respectind nite repere etice si deontologice care ne
jaloneaz cariera.
Ca o definiie generala, sunt considerate etice, acele practici care sunt
benefice clientului..
Consilierii care demonstreaz ca respecta drepturile clientului lor, se
bazeaz pe bunvoina.
Un mod de a "sparge rezistenta" incapatinata a unora dintre ei este sa discui
cu acetia drepturile pe care le au si la ce se pot atepta de la consilierul lor.
Dreptul la consimmntul informat -unul dintre cele mai bune moduri de a
proteja drepturile clientului este de a dezvolta proceduri care sa-1 ajute sa fac
alegeri fiind informat.
Consimtamintul informat- tinde sa promoveze cooperarea activa a clienilor
in program.
Majoritatea codurilor etice profesionale prevd dreptul clienilor de a primi
destule date privind:
Alegerile informate.
Condiiile si modul de desfurare a relaiei
ntreruperea relaiei
Responsabilitile consilierului fata de clieny
Rresponsabilitatile clienilor.
Dreptul la amnare (renunare) este prevzut in ghidul APA, care
precizeaz "Consilierul incheie o relaie clinica de consiliere (consultanta) cnd
este evident ca, clientul nu are nici un beneficiu din aceasta relaie.
Responsabilitatea consilierului fata de un client continua insa pana cnd el incepe
sa frecventeze un alt terapeut.
In cazul in care clientul refuza intreruperea sugerata si alternativa propusa,
consilierul nu este obligat sa continue relaia". (APA si AACD1989).
Profesia de consilier pentru orientare colara si profesionala in instituiile de
invatamint nu este o ocupaie noua.
Categoriile de sarcini care ii stau in fata consilierului, dintre care, o parte
importanta sunt de natura psihopedagogica, presupun ca acesta are o serioasa
pregtire teoretica si practica in domeniu si ca, totodat, el este sprijinit sau face
apel in munca sa -atunci cind este nevoie- la specialiti din alte domeni: sociologi,
pedagogi, asisteni sociali, economiti, medici.
Un consilier acreditat in domeniul consultantei in chestiuni de consiliere si
orientare colara si profesionala trebuie:
Sa aib o formare acreditata in lucrul cu adulii pe probleme de consiliere.
Sa poat combina cunostiintele sale cu tehnicile de interviu, consiliere,
orientare.
Sa probeze o dezvoltare invativa in domeniul inseriei profesionale in piaa
muncii.
Sa contribuie efectiv la valorizarea personala a indivizilor, la integrarea lor
pe piaa
muncii, la reducerea omajului.
Intra in lista principalelor caliti necesare unei exercitri corecte a
profesiei de consilier ,urmatoarele:
Onestitate.
Corectitudine in relaiile cu clieni si autoritile.
Interesul pentru autoperfectionarea pregtirii personala ("competenta
profesionala generala = a oferi zilnic servicii de inalta calitate").
Adoptarea de atitudini si masuri pro-active la problemele clienilor si nu
doar reactionarea la cerinele lor.
 Antrenarea continua in scopul creterii acurateei autoevalurii (atitudini
pozitive si credibile, implicarea personala), si evalurii clienilor, perceperii
exacte a impactului comunicrii cu acetia.
Calitatea muncii consilierului esta data de sadisfactia clienilor, rata de
rezolvare a problemelor acestora, angajarea in munca, conceptualizarea muncii sale
in lucrri si rapoarte de cercetare.
Consilierul trebuie sa aib in exercitarea profesiei sale o atitudine activa in
contactarea clienilor si rezolvarea problemelor legate de cariera.
In prezent, se observa ca actul consilierii pentru cariera, presupune-pentru
consilier:
Devoltarea unui proces de constatare, evaluare, prognoza.
Se extinde pe parcursul intregii vieii active a lui.
Este de tip deschis, cu largi categorii de opiuni si alternative pentru individ
(motivat de capacitatea acestuia de invatare, adaptare, reorientare, trasnfer al
deprinderilor)
Transfera individualitate proces lurii deciziei asupra carierei.
Munca profesionitilor din domeniul consilierii si orietarii colare si
profesionale, competeni si recunoscui ca atare, are menirea sa faciliteze alegerile
si deciziile personale ale celor care se pregtesc, se angajeaz, si se adapteaz
diferitelor aspecte ale pieei muncii. In linii generale activitatea consilierului - in
termeni de etica profesionala sunt:
Sa respecte fiecare individ si sa trateze cu seriozitate problemele acestuia.
Sa fie independent de animate mecanisme de control social.
Sa fie confideniala.
Sa fie egal accesibila ,deschisa,si la indemina tuturor clienilor.
Sa fie nediscriminatorie.
Sa deschid anse reale pentru fiecare individ.
Sa fie obiectiva, impartiala,pozitiva.
Sa sprijine ,in mod concret, clientul(cu informri, clarificari,evaluari)
Sa dovedeasc flexibilitate in dialogul cu clientul.
Evaluarea eficientei activitii de consiliere si orientare colara si profesionala
trebuie fcuta din unghiuri diferite .avind in vedere:
Individul (beneficiile personale pentru cariera sa)
Scoal (eficacitatea externa a activitatiieducative)
Angajatul (angajabilitatea si eficienta pregtirii in scoli a foetei de munca)
Societatea (utilizarea raionala a resurselor umane in planul naional,
regional, sectorial)
Partea a V - a
AMBIENTUL MENTORAL SI EXPERIENELE
APOGETICE IN FORMATRE CARIERELOR DE
EXCEPIE.
Raportul mentor - discipol este, prin insusi natura sa, o iniiativa creativa, in
cadrul relaiilor umane, axata pe invatare, proges, cariera si performanta.
Prestigiul profesional, simul istoric-transcendent, asociate cu empatie,
indrumare si protecie reprezint principalele valene ale mentorului.
De-a lungul timpului s-a format, opinia ca dipa fiecare mare cariera se afla
sprijinul benefic al unui mentor.
Vorbind, sub aspect etimologic,mentor este originar din opera homeriana
Odiseea Ulise, plecnd in rzboiul troian, isi incredinteaza fiul spre indrumare,
grija si invatatura celui mai intelept si de ndejde prieten al sau, Mentor.
Mai trziu, in diferite perioade si culturi, modelul antic de mentorizare a fost
exprimat in termenii ca: "maestru", "dascl", "guru", "sponsor", "sensei", "printe
spiritual".
In general, un mentor se remarca prin ajutorul substanial acordat unui
discipol, de regula mai tanar, in atingerea unor performante ale vieii: prin aceasta
discipolul capata cunostiinte, educaie, o certa "stare de bine", datorata sadisfacerii
depline a trebuinei de autorealizare.
Rezumnd dimensiunile rolului unui mentor, Barbara R. Frey si Ruth
.B.Noller le reduc la:
Mentorul isi indeplineste aceasta sarcina in paralel cu alte responsabiliti.
Servete, drept ,"canal de intelepciune".
Este o sursa continua de ghidare, pana ce discipolul "isi ia zboruF'ca o
personalitate independenta.
Golf si Torrance (1991) descriu mentoratul ca un suport psihologic pentru
discipol, prin faptul ca-i ofer un mediu sntos de manifestare si posibilitatea de
afi ascultat: el poate sa-si exprime ideile sa le probeze si sa le modifice fara, a se
confrunta cu destructiva "critica abraziva".
Mentorul intretine discuii deschise cu discipolul, dnd cale libera creativitii
acestuia.
Mentorizarea reprezint un caz particular de invatare, cu bogate conotatii
psihosociale, etice, estetice, economice, personalistice si istorice.
Rezultatele perfomatice ale mentorizarii sunt atribuite deopotriv calitilor
mentorului si ale discipolului.
Compatibilitatea lor rezida in trasaturi definitorii pentru personalitile
creative (Torrance,1962); sensibilitate la problematica divergenta in gindire,
preferina pentru complexitate, nonconformism.
Difereniat, mentorul si discipolul indeplinesc funcii reciproc benefice:
Astfel, dup Collins(1983),mentorul; mobilizeaz tinerii pentru cariera;
acorda incredere discipolului, impartaseste cu acesta vise, teluri, insight-uri;
sftuiete si susine; instruiete prin exemple, evalueaz si realizeaz feedback-ul
progresului discipolului.
La acestea Leo &Leibowitz(1983)adauga : sponsorizarea modelarea prin rol si
 protejarea.
Analizele de cazuri sintetizeaz genurile de deprinderi pe care un discipol le
insuseste (Bove&Phillipe,1984):
Deprinderi de comunicare, receptare, expunere;
Asumarea riscului;
Sociologie, deprinderi relative la politicile organizationale;
Deprinderi de negociere.
S-a dovedit ca in mentorizare schimbul de avantaje are dublu sens; la o
privire generala, cistigul mentorului pare mai mult de ordin energetic (da
intelepciune pentru o noua energie); cea mai importanta recompensa pentru
mentor este sa vad cum competenta sa, formata in anii de truda, este de folos
unui candidat la o cariera strlucita.
Cele mai frecvente inceputuri de mentorate sunt legate de tinereea
discipolului. Primii mentorii in viata copiilor sunt prini, bunici, prietenii sau
cunoscui ai familiei.
Cu anii, lumea copilului se lrgete si mentorii apar dintre profesorii,
predicatorii, specialiti.
Relaiile de tip mentor ocupa un interval limitat in viata fiecruia om, are
caracterul temporar, tranzitoriu.
Dup, datele lui E.P.Torrance(1984), durata medie a mentoratelor este de 4-
2 ani.
Printre factorii ce contribuie la stingerea relaiilor de mentorizare, cei mai
frecvent enumerai sunt:
Separarea geografica.
Schimbarea statutului discipolului,
Noile responsabiliti familiei,
Decesul
Schimbri in mentalitate sau in modul de viata.
Mentoratul in adolescenta da pentru tot restul vieii o trire de
grandoare si absolut; este virsta descoperirii si cultivrii modelelor oricit ar
fii de abstracte sau concrete.
Mentoratul la aduli nseamn: dezvoltare, micare de idei, resorturi de
avangarda in domeniile de competenta.
Studiile consacrate mentoratului abordeaz frecvent si problema relevantei
genului.
Rreprezentarile despre mentorat difer intrucatva la brbaii si femei. Daca
ambele genuri apreciaz relaiile de prietenie ca avnd un rol in infiriparea unui
mentorat, brbaii pun accent pe factorul competenta iar femeile pe incurajare si
apreciere.
Mentorii eficieni sunt vazuti de brbaii ca personaliti active, provocative,
druite, curajoase motivate pentru pentru celebritate si severe.
Femeile vad mentorii calmi, capabili sa recunoasc talentele altora,
confideni, empatici, entuziati, idealiti.
Relaiile mentor- discipol se intilnesc intr-o varietate infinita de
circumstane, organizatii,activitatii,....
 Mentoratul familial - in mod firesc, copilul are unul sau mai muli mentori
printre membri familile:
Mentoratul printesc este de mai mare eficienta in dezvoltarea potenialului
intelectual, fiind un model arhetipal.
Mentoratele profesionale - cariera este mai mult decit un serviciu ( o
funcie intr-o instituie ), toi oamenii indeplinesc o munca, dar numai o mica parte
realizeaz o cariera, deci o autorealizare remarcabila in fata lumii; dintre acetia cei
mai muli au fost indrumati si protejai de mentori, la rindul lor cei mentorizati au
o disponibilitate semnificativa de a fi mentori pentru ali.
Mentoratul in aria culturii si civilizaiei arabe a fost tratat de Soliman. Termenul
arab cel mai vechi si mai cuprinztor pentru relaia mentor -discipol este
substantivul adab.
In studiile lor despre istoria educaiei islamice, Nakosteen si Ammar
identifica o prima semnificaie a acestui termen: bune maniere, disciplinarea unui
copil.
La toate nivelurile de invatamint ,pina si la universitate profesorii aveau
dubla misiune de a instrui si ghida pe elevi si studeni, acctualizind elevilor
propriile resurse.
In timpurile moderne, mentorizarea tinerilor in cultura araba s-a generalizat
in scoal si familie, accentuindu-se funciile de asistenta emoionala si financiara,
ghidare, instruire, si promovare atita timp cit este nevoie, inclusiv la virsta adulta,
pina la realizarea carierei de succes.
Principala funcie a mentorului s-a dovedit a fi in cazul brbailor; grija si
suportul
financiar iar pentru femei sprijinul in formare a carierei, incurajarea.
nvarea este o dimensiune majora a vieii umane, ideea relaiei mentorale
surprinde fora de a aborda imposibilul, de a neputina omului de a invata singur.
Cnd cunoatere reprezint putere iar profesiile au o complexitate ridicata,
relaiile mentorale influeneaz semnificativ succesul in cariera.
Mentoratul este un fel de religie: atit mentorul cit si discipolul cred ca tot
ceea ce fac este cel mai important lucru in fiecare moment.
De aceea, mentoratul este o experiena de tip apoteotic, cu efecte emergente.
 Partea a VI a
TEHNOLOGIILE INFORMATICE SI DE COMUNICARE N
CONSILIEREA
CARIEREI
Categorii de servicii de consilierea carierei compatibile cu TIC
Consilierea carierei se refera nu doar la cei care caut un loc de munca, ci la
toate categoriile de persoane (inclusiv la cei care au deja o slujba si vor alta, vor sa
fie mai eficieni si n posturi mai nalte sau la cei care se pensioneaz, daca au avut
o slujba pltit), indiferent de nivelul de calificare, profesie, sex, vrsta etc.
Pentru aceasta, toate categoriile de populaie menionate anterior au nevoie
de informaii, consiliere, orientare. A satisface aceste nevoi ale unui public att de
numeros presupune apelarea la tehnologiile de informare si consiliere. Unii pot
avea n acest proces dificulti de natura cognitiva (de nvare), afectiva sau
tehnica. Sa ne imaginam dificultatea celor mai multe persoane de a regsi
informaia utila printre cele peste 8 milioane de web site-uri existente.
Clienii serviciilor de consilierea carierei sunt diferii prin capacitatea lor de
a nvata, lua decizii, de a recunoate si selecta informaiile utile, de a le utiliza
(adaptndu-le nevoilor de a sti si caracteristicilor de personalitate).
Este important a se atrage atenia asupra unor riscuri poteniale pentru
clieni, prin conturarea unei imagini de sine nerealiste, atunci cnd ei utilizeaz
resurse TIC pentru o evaluare individuala cu instrumente psihologice la care obin
o interpretare" realizata tehnologic. Inevitabil, n aceste cazuri, interpretarea"
rezultatelor si sfatul" de orientare nu pot fi dect schematice si rigide.
n acest context, constatam ca exista o multitudine de instrumente
de evaluare psihologica n diferite web site-uri care nu au trecut anterior printr-un
proces de validare psihologica si statistica.
Creterea ratei de utilizare a web site-urilor pentru a oferi informaii din
domeniul consilierii carierei n Romnia poate fi apreciata si din sporirea
numrului acestora n oferta de servicii de informare, consiliere si orientare. Cu
doar civa ani n urma nici un Centru de Asistenta Psihopedagogica nu utiliza
TIC pentru a-si spori vizibilitatea, a preciza obiectivele si oferta de servicii; n
prezent exista mai multe astfel de centre care
au web site-uri (www.edu.botosani.ro/ciap, www.cjap.braila.net,
www.geocities.com/cjappcluj, www.cmap.home.ro, http://cjapp.satmat.ro), forum
de discuii: cjapp@yahoogroups.com, precum si Centre de Informare si Orientare
care acioneaz la nivelul nvmntului superior (http://cipo-gate.uaic.ro - la Iai
si www.ciocp.ro la Bucureti).
Oferta privata de informaii din domeniul consilierii carierei este nc si mai
dinamica.
O alta faeta a problemei este accesul populaiei vizate (elevi, aduli) la
oferte de consiliere prin TIC. Pe de o parte, muli dintre acetia nu au nc
posibilitatea de acces la Internet (acas sau n alte instituii) sau nu tiu sa l
utilizeze. Alii, pe de alta parte, prefera formele clasice utilizate n acest domeniu
pentru a se informa: crti, brouri, pliante, ziare de profil. Utilizarea TIC n
ansamblul serviciilor de informare, consiliere si orientare este, fara ndoiala, n
cretere, ca de altfel n toate celelalte domenii. Problema n discuie este cea a
calitii unei astfel de oferte de servicii, adic msura n care consilierea carierei
prin mijlocirea TIC este performanta si rspunde nevoilor clientului. Trecerea de la
orientarea carierei asistata de calculator (CACG - computer-assisted career
guidance) la utilizarea Internet-vAm este un proces care, ncepnd cu anii '90, cnd
a fost lansata aceasta facilitate, a nregistrat salturi calitative de excepie. Cei mai
semnificativi pai nregistrai se constata n:
. sporirea accesibilitii publicului la resursele web site-urilor prin utilizarea
facilitailor oferite de Internet (acas, la scoal, n instituii);
. sporirea calitii ofertei n domeniu (datorita concurentei, achiziionrii de
experiena, apariiei unor facilitai tehnice si programe informatice auxiliare);
. creterea eficientei serviciilor de informare, consiliere si orientare prin
TIC prin adecvarea ofertei la cererea tot mai diversa a beneficiarilor;
. sporirea caracterului interactiv al programelor informatizate de consiliere si
orientare destinate utilizatorilor, inclusiv prin integrarea n aceste tipuri de
programe si a altor mijloace capabile sa poat transmite informaii: televiziune,
telefonia digitala, presa electronica".
Multe dintre programele de consilierea carierei ce utilizeaz facilitile TIC
sunt proiectate sa fie folosite individual de clieni. Cu toate acestea, respectivele
programe presupun intervenia consilierului, fie nainte de utilizarea acestora, pe
parcurs sau dup ncheierea sesiunii.
Programele instalate ntr-un web site sunt independente de intervenia
consilierului, prezenta" acestuia fiind integrata" n programul nsui sau asigurata
prin posibilitatea contactrii acestuia prin telefon sau e-mail.
Ajungem, astfel, la un deziderat profesional intens recomandat, acela al
sinergiei tehnologice ntre diferitele cai de comunicare si purttoare de informaii si
mesaje cu finalitate orientata spre consilierea carierei. Aceasta presupune utilizarea
flexibila a facilitailor oferite de web site, e-mail si telefon, consilierul devenind,
dup caz, facilitator, mentor, tutor. Integrarea n actul consilierii carierei si a altor
media (videocamera, televiziunea digitala) este doar o chestiune de timp.
Clasica imagine a actului consilierii, clientul fata n fata cu consilierul, a nceput sa
se schimbe.
Consilierul va trebui sa se transforme treptat dintr-un personaj cheie al
relaiei directe cu clientul ntr-un manager al informaiilor utile procesului de
consiliere, al resurselor care permit clienilor sa se autoevalueze, sa ia decizii, sa-si
planifice individual dezvoltarea carierei.
Din acest punct de vedere, consilierea la distanta este o soluie si deja o
realitate.
Interesante acum sunt si distinciile ce se pot face nu doar ntre intervenia
umana si cea care se bazeaz pe TIC, ci si ntre nivelurile de intervenie care
presupun: D interaciunea directa, fata n fata, dintre consilier si client sau cea de
grup - preferata de tipul social - Holland (aceste persoane vor prefera consilierul
calculatorului, datorita nevoii lor de comunicare si interaciune cu semenii);
D interaciunea consilier-client mediata tehnic: cea de tip sincron (telefon,
videoconferinta, chat) sau asincron (e-mail, forum de discuie);
D servicii informatizate standardizate ce pot fi descoperite si utilizate individual, n
mod repetat, de diveri clieni, cu nevoi si nivel de educaie diferite - preferate de
tipul investigativ - Holland.
In consecina, utilizarea calculatoarelor n consilierea carierei:
, reprezint o alternativa independenta de consiliere (efect divergent de
esena consilierii carierei);
. instrument ajuttor integrat consilierii carierei efectuate de consilier (efect
convergent cu consilierea carierei).
Consilierului, n aceasta situaie, are urmtoarele alternative:
. sa ramna la consilierea carierei clasica de tip fata n fata pentru a-si oferi
serviciile de informare, consiliere si orientare pentru clienii individuali, cupluri
si grupuri sau
. sa integreze n activitatea de consilierea carierei aceste noi instrumente
computerizate si serviciile implicite mijlocite: de exemplu, programe de testare,
chestionare, site-uri, CD-ROM - pentru persoanele care nu au acces la
conexiune Internet, inclusiv telefonul pentru un alt tip de consiliere la distanta
etc. (re)devenind consilier si manager al unor resurse de informare, n timp
exponenial extinse.

Avantaje ale utilizrii TIC n consilierea carierei

Argumentele de baza pentru utilizarea tehnologiilor informatice n
consilierea carierei sunt de natura economica si sociala:
. numrul relativ redus de specialiti si instituii ofertante de informare,
consiliere si orientare n raport cu cererea de astfel de servicii;
. existenta unei abordri teoretice consistente si cu ecou real n practica
orientrii si consilierii carierei;
. nevoia de a facilita accesul unui public din ce n ce mai numeros la oferta de
servicii, n condiiile sporirii numrului de computere personale la domiciliu,
conectrii prin cablu la Internet, creterii spectaculoase a pieei productorilor
de programe de consilierea carierei;
. imparialitate, precizie, stabilitatea structurilor de rspunsuri oferite la
aceleai cereri, operativitatea, neutralitatea rspunsului.
In consecina, utilizarea resurselor noilor tehnologii informatice n
consilierea si orientarea colara si profesionala prezint urmtoarele avantaje:
ameliorarea raportului numr de clieni per consilier;
. scderea costurilor sociale ale consilierii si orientrii;
. creterea posibilitilor de stocare, regsire, manipulare si combinare a
diferitelor seturi de variabile (caracteristici personale, ocupaii, instituii etc.)
si care pot oferi rspunsuri imediate unei largi categorii de clieni;
. sporirea gradului de autonomie a beneficiarilor fata de consilieri;
. contactarea directa a surselor de informare care poate avea durate
considerate convenabile de ctre fiecare (personalizarea timpului de acces la
informaii);
. oferirea unei experiene repetabile, care faciliteaz nvarea si reinerea
informaiilor;
 . sporirea gradului de realism al situaiilor de munca utilizate ca exemple
si sursa de informaie (prin simulare electronica);
. furnizarea de informaii ntr-un mod extensiv;
. creterea flexibilitii modului de prezentare a datelor, fapt care permite
organizarea si selectarea imediata a informaiilor dup mai multe criterii (de
exemplu: ocupaiile pot fi clasificate, analizate sau asociate dup diferite
caracteristici sau cerine, desigur, attea specificaii cte au fost introduse n
sistem)" (Jigau, 2001).

Dezavantaje ale utilizrii TIC n consilierea carierei

Vulnerabilitile principale ale programelor informatizate de consilierea
carierei, care se considera pentru moment ca dezavantaje n calea utilizrii TIC n
consilierea carierei, sunt cele legate de:
. perisabilitatea" ridicata n timp a informaiilor introduse n programe; mereu
este nevoie de consilieri care sa alimenteze" sistemul si informaticieni care sa
asiste funcionarea servere-\or, a reelelor de consiliere la distanta ct si
ameliorarea programelor;
. programele care nu sunt totdeauna n consens cu cererile tipice sau dinamice
ale clienilor;
. flexibilitatea nc redusa sau nula a programelor informatizate la schimbarea
prioritilor, nevoilor si categoriilor de informaii ale clienilor; acestea
acioneaz, strict, n consens cu programul si informaiile introduse iniial;
. incapacitatea programelor de a nvata, de a se adapta, de empatie sau de a
deine alte caliti psihologice ale consilierului;
. receptarea pasiva, neparticipativa a informaiilor de ctre clieni;
. posibilitatea redusa de a obine informaii noi sau diferite, de a pune
ntrebri sau exersa anumite situaii ipotetice;
. sensibilitatea relativ redusa a programelor de consiliere si orientare la
diferentele individuale ale clienilor.

Cerine ale utilizrii TIC n consilierea carierei

Preocuprile pentru integrarea treptata a TIC n actul consilierii curente sunt
nc nesistematice din cauza lipsei de formare si expertiza n domeniul TIC, de
mijloace tehnice, a conectrii la Internet, a programe adaptate cerinelor TIC.
Procesul utilizrii TIC n consiliere trebuie sa fie sincronizat cu activitatea de
iniiere a publicului / beneficiarilor / clienilor / tinerilor din scoli etc. n utilizarea
acestor resurse de informare.
Utilizarea potenialului TIC n consiliere presupune ca toi consilierii au
fost formai / sunt capabili sau dau dovada ca:
. au abilitai de utilizare a calculatorului;
. tiu sa utilizeze creativ facilitile oferite de Internet;
. pot proiecta un web site;
. participa la forumuri si grupuri de discuii;
. au capacitatea de a descoperi informaii utile clienilor, n consens cu
nivelul, cerinele si sfera lor de interese;
 . au posibilitatea si competenta de a prelucra" si adapta informaiile pentru a
fi direct utilizate de beneficiarii din diferite medii socio-culturale si economice;
. au capacitatea de a rspunde flexibil si operativ la nevoile dinamice sau
conjuncturale ale clienilor utilizatori ai resurselor TIC girate de consilieri;
. au capacitatea de a ndruma grupuri de beneficiari pentru utilizarea TIC n
consilierea carierei;
. au capacitatea de a coopta sau a avea n vedere si ali factori / actori cu
pondere semnificativa sau decisiva n consilierea carierei (prini, profesori,
autoriti, colegi, media), persoane care lucreaz n alte domenii si care pot
pleda pentru consilierea carierei ca neprofesionisti.
In ceea ce privete utilizarea TIC n consilierea carierei adulilor (pentru
plasarea forei de munca, medierea" client - angajator), procesul se dovedete de
o mare complexitate.
De pilda, proiectarea unui program de plasare a forei de munca va trebui sa
tina cont de mai multe categorii de variabile: clientul (fora de munca), lumea
profesiilor, cerinele angajatorilor etc.
Daca vom lua exemplu doar aspectele ce trebuie avute n vedere, simultan,
despre fiecare din miile de profesii, meserii, funcii si ocupaii existente, vom
constata ca acestea pot fi caracterizate prin:
. tipul de activitate desfurata;
. instrumentele si uneltele de lucru utilizate;
. aria de extindere (ca numr de persoane care le practica);
. cerinele de acces (formare iniiala, criterii de angajare);
. salarizarea, condiiile de mediu al muncii, concediile etc;
. "deschiderea" profesiei spre alte domenii sau niveluri superioare de
activitate;
. "zonarea" profesiei si "dependenta" acesteia de anumite arii geografice,
contexte socio-economice si culturale;
resursele de satisfacie profesionala pe care le ofer;
dominanta ocuprii pe medii, sexe, niveluri de colarizare etc.
Succesul serviciilor de informare pentru consilierea carierei mediate de TIC
se explica si printr-o componenta cognitiva puternica a acestora.
In mare msura, imaginea de sine se contureaz ca urmare a modului n
care persoana vede ca este perceputa de cei din jurul sau. Aceasta nseamn, n
planul funciilor psihologice, procese cognitive si afective ce sunt activate n
timpul relaiilor de comunicare dintre indivizi, ca efect al vieii sociale.
Actul auto-evaluarii (inclusiv prin mijloace TIC) va (re)ntari sau va pune la
ndoiala imaginea de sine deja conturata. Acest impuls extern poate avea un serios
impact personal si n planul integrrii socio-profesionale a individului.
In planul deciziilor personale cu privire la cariera, instrumentele de evaluare
accesate prin Internet si interpretrile" propuse, n cazul cnd sunt eronat
ntocmite sau nu sunt interpretate de un consilier, pot genera la cei care le
utilizeaz, fie o supradimensionare a imaginii de sine (un optimism exagerat), fie o
excesiva ezitare n decizie si aciune.
Aceasta situaie este una din cele mai serioase riscuri ale utilizrii
instrumentelor de autoevaluare n ntregime independente de intervenia
consilierului si care sunt propuse de anumite web site-uh neprofesionale.
Faptul menionat mai sus nu este menit sa sugereze neutilizarea TIC n
consilierea carierei, ci intenioneaz sa atrag atenia asupra nevoii de calitate
profesionala nalta n proiectarea si utilizarea acestor instrumente si sa
propuna,totodata, utilizarea si cu apelarea la serviciile consilierilor.
Consilierul, n aceste situaii, poate sa:
. recomande cele mai complete, profesioniste si relevante web site-mi care
pot sprijini clientul n demersul personal de informare, autoevaluare etc;
. furnizeze categorii de informaii care nu se regsesc n sursele electronice,
dar sunt necesare pentru luarea deciziei si dezvoltarea unui plan cu privire la
cariera;
. avertizeze clienii asupra posibilitilor si limitelor acestor instrumente,
. interpreteze pentru client rezultatele autoadministrarii instrumentelor de
evaluare, sa continue evaluarea cu alte metode si tehnici mai elaborate, sa
ofere o consiliere maximal personalizata.
Gingras si alii (2001) propune un model circular al modului de funcionare
a serviciilor de informare cu privire la piaa muncii, n care distingem:
Intrri:
D Clientul (cu toate caracteristicile sale de personalitate).
D Tipuri de si nevoi ale clientului din sfera consilierii carierei.
D Informaii si sursele acestora.
P Serviciile si instituiile ofertante de consilierea carierei.
P Consilierii.
Proces:
P Identificare.
P Clarificare.
P Decizie.
Ieiri:
P Evaluare.
PUrmrirea evoluiei clientului.
Se pornete de la urmtoarele premise ale ariei Intrri:
Clientul:
D are nevoie si solicita informaii de la servicii specializate n consilierea carierei;
D are sau nu abilitai de comunicare;
D are sau nu un obiectiv clar n acest demers;
D are anumite trasaturi personale ce tin de gen, vrsta, etnie etc;
D are anumite caracteristici psihologice: interese, valori, aptitudini, stil cognitiv;
D are anumite caracteristici sociologice: statut socio-economic, responsabiliti
comunitare si familiale, stil de viata, nivel de educaie, orientare religioasa si
politica;
D are sau nu informaii despre sine, piaa muncii, sistemul de educaie si formare
iniiala si continua;
D are sau nu capacitatea de a procesa informaiile ntr-un mod util siei
(identificare, prelucrare, utilizare);
P este sau nu hotrt sa se implice si sa finalizeze un plan personal de dezvoltarea
carierei.

Tipuri de nevoi ale clientului:

asistenta pentru identificarea nevoilor sale;
asistenta pentru clarificarea implicaiilor nevoilor identificate;
.asistenta pentru identificarea serviciilor necesare satisfacerii nevoilor sale
(surse de informare, moduri de (re)gasire a informaiilor, utilizarea adecvata a
informaiilor);
. asistenta pentru nelegerea sinelui, lumii muncii, sistemului de educaie si
formare;
. asistenta pentru rezolvarea problemelor, luarea deciziei n momentele de
tranziie ale vieii: educaie si formare, integrare socio-profesionala, familie,
pensionare etc.

Tipuri de informaii, sursele acestora si servicii:

. diferite categorii de informaii utile consilierii carierei (simple, factuale,
generale, pre-prelucrate) si care vizeaz: educaia, munca, formarea continua,
legislaia etc, existente pe diferite categorii de suporturi (scris, electronic, oral)
si furnizate individual sau n grup, direct sau mediat, de ctre consilieri, web
site-mi, persoane responsabile cu gestionarea resurselor umane care-si
desfoar activitatea n servicii, centre, instituii, agenii, firme de stat sau
private.

Consilierul (aptitudini, caliti personale):

. abilitatea de a stabili o buna relaie de munca si comunicare cu clientul;
. cunoaterea diferitelor tipuri de informaii si abilitatea de a le utiliza eficient;
. cunoaterea procesului de a regsi, procesa si integra informaiile n aciune;
. abilitile de comunicare, cunoatere si utilizarea eficace a diferitelor cai de
transmitere a mesajelor purttoare de informaii;
. cunoaterea procesului rezolvrii de probleme si a dinamicii lurii deciziei,
precum si utilizarea acestor abilitai n folosul clientului;
cunoaterea mecanismelor vieii afective, cognitive, volitive sau ale vieii
profesionale pentru a-i sprijini pe clieni n procesul dezvoltrii carierei.

Proces:
Se desemneaz prin proces - n acest caz - totalitatea serviciilor de consiliere
oferite continuu clientului n diferite etape ale vieii acestuia.
Pentru clieni, procesul de sprijinire prin consiliere nseamn ca:
 . exista unii beneficiari care au nevoie de ajutor (consiliere, orientare,
empatie) pentru a deveni autonomi;
. unii clieni simt nevoia consilierii pentru a face alegeri mai bune n ceea ce-
i privete, cu luarea n considerare a mai multor alternative, despre care vor sa
aib un aviz specializat;
. alte persoane nu pot discerne din informaiile pe care le au, care sunt cele
relevante, utile, de ncredere, actuale;
. unii clieni resimt nevoia de a fi sprijinii pe parcursul dezvoltrii planului
lor cu privire la cariera, prin ncurajare, ntrirea imaginii de sine, adoptarea
unei atitudini active fata de viitorul personal;
. anumite persoane au nevoie sa nvee si sa exerseze procesarea informaiilor
si luarea deciziilor prin punerea n aciune a comunicrii, analizei, sintezei etc.
si acordnd prioriti personale diferitelor alternative si trecnd la aciune, n
conformitate cu o strategie ce tine cont de obiective, resurse si costuri. Ieiri:
Sunt incluse n aceasta etapa evaluarea si urmrirea rezultatelor consilierii,
cu luarea n calcul a relaiei client - consilier si mediului n care acetia
interactioneaza.
Evaluarea are n vedere evidenierea efectelor schimbrilor intervenite ca
rezultat al procesului de consiliere a clientului. Aceste rezultate au importanta att
pentru consilier (pentru ameliorarea activitii sale profesionale), ct si pentru
client (pentru a vedea ct a beneficiat acesta de pe urma consilierii). Urmrirea
efectelor procesului de consiliere este strns legata de evaluare si evident, n
principal, ofer informaii cu privire la trinicia n timp si aciune reala n viata
socio-profesionala a serviciilor de informare, consiliere si orientare acordate
clienilor. Aceste rezultate sunt importante si ca elemente de evaluare a eficientei
externe a instituiilor si practicienilor din domeniul consilierii carierei. n diferite
contexte sau etape ale vieii, cu aceleai obiective sau cu altele, clientul poate
reintra n dinamica acestui model ciclic de informare, consiliere si orientare, dnd,
de fiecare data un alt curs, procesualitate interna sau finalitate.
Acelai lucru se ntmpla (sau ar trebui sa se ntmple) si n cazul ntlnirii" unui
client cu un web site specializat" n consilierea carierei.
Evaluarea sistemelor de consilierea carierei care utilizeaz TIC
De regula, sistemele de consilierea carierei care se servesc de facilitile
TIC ce pot fi accesate prin Internet nu au coninuturi si finaliti validate din punct
de vedere tiinific.
Din acest motiv, procesul validrii acestor resurse electronice de consilierea
carierei trebuie sa aib n vedere:
. un model teoretic de consilierea carierei acceptat de comunitatea
profesionitilor (consilieri practicieni n domeniul educaiei si muncii);
. cercetri asupra categoriilor de nevoi dinamice ale clienilor;
. categorii tipice de informaii necesare pentru a rspunde acestor nevoi
(despre sistemele de educaie si formare, piaa muncii, cadrul legal al
educaiei si muncii, al integrrii socio-profesionale, managementul personal
si planificarea carierei etc);
. instrumente de (auto)evaluare a aptitudinilor si intereselor profesionale
 validate deja pe populaia inta vizata;
. mecanisme confirmate de practica n ceea ce privete asocierea structurilor
tipice de personalitate, din sfera intereselor si dotrilor aptitudinale cu anumite
profesii, meserii, ocupaii;
. o interfaa prietenoasa a web site-urilor si accesare facila a categoriilor de
date necesare utilizatorilor.
Demersul evaluativ al acestor sisteme de e-counseling comporta, minimal,
chestionarea de loturi sau eantioane reprezentative din populaia inta utilizatoare
a acestor resurse asupra satisfaciei, impactului, completitudinii, actualitii,
finalitii practice, interfeei prietenoase a web 57'te-urilor, accesibilitii etc.
Un proces similar de evaluare trebuie avut n vedere cu luarea n considerare
a opiniilor experilor din acest domeniu asupra web sz'/e-urilor centrate pe
consilierea carierei (elaborate de instituiile publice sau private, cu acces liber sau
pltit).
Cel mai adesea, web site-uvilc oferite utilizatorilor de diferii proiectani de
soft-uri nu au trecut printr-un proces de validare, iar ntreaga construcie a
sistemului de ecounseling se sprijin pe buna intenie a acestora si experiena lor
particulara n domeniu. Situaia este favorizata si de concurenta relativ redusa n
aceasta arie, cadrul legislativ extrem de permisiv la improvizaie si amatorism ntr-
un domeniu de nalta responsabilitate sociala pentru gestionarea raionala a
resurselor umane.
Riscul pentru beneficiari consta n:
. construirea unei imagini de sine nerealiste, luarea de decizii eronate cu
privire la dezvoltarea carierei pe baza unor informaii nerelevante si neactuale;
. erodarea ncrederii tuturor categoriilor de populaie inta n valoarea reala a
resurselor TIC n consilierea carierei. Sistemele de resurse pentru e-counseling
care trebuie evaluate, cu prioritate, sunt cele care conin:
. programe de autoexplorare personala;
. programe de sprijin pentru managementul dezvoltrii carierei personale;
. programe de punere n relaie a profilului personal (aptitudini - interese,
trasaturi de personalitate) cu anumite categorii de profesii dezirabile.

Bibliografie
Jigau, M. Consilierea carierei. Bucureti, Editura Sigma, 2001.
Jigau M. si alii .Tehnologiile Informatice si de Comunicare n
Consilierea Carierei, \ Bucuresti,2002.
 Partea a VII a
SISTEMUL CURRICULAR PENTRU CONSILIERE SI
ORIENTARE

Aria curriculara CONSILIERE SI ORIENTARE, tinde sa rezolve in prezent

simultan urmtoarele aspecte:
Facilitarea accesului la intreaga oferta de educaie si formare profesionala;
Sprijinirea bunei inserii socio - profesionale viitoare a tinerilor;
Ameliorarea continua a procesului de utilizare a resurselor umane de care
societatea dispune;
De-a lungul diferitelor niveluri de educaie, toate disciplinele isi asuma o parte
din responsabilitatea privind dezvoltarea in plan personal, social si profesional a
elevilor si pentru achiziionarea abilitailor necesare succesului si reuitei.
In cadrul Consilierii si orientrii, preocuparea pentru cele trei arii de
dezvoltare devine centrala, focalizarea pe acestea fiind explicita.
In principal, elevii beneficiaz in urma parcurgerii orelor de consiliere si
orientare de contientizarea conexiunilor intre ceea ce invata si itilitatea
cunostiintelor si abilitailor dobindite pentru viata reala.
Contientizarea transferului de abilitai si cunostiinte in viata reala sporete
motivaia si interesul pentru invatare al elevilor.
Proiectarea curriculara a fost realizata in consens cu mesajul nr 5 al
Memorandum-ului privind invatarea permanenta si anume "Regindirea consilierii
si orientrii". De asemenea ,au fost luate in considerare Planurile cadru de
invatamint aprobate de MEC, precum si Planul cadru pentru aria curriculara
Consilire si orientare, document orientativ pe baza cruia se desfurau pina in
prezent activitile specifice orelor de Consiliere si orientare sau Dirigentie.
Dintre cele 8 domenii de competente -cheie stabilite la nivel european,
curriculum-ul actual contribuie la dezvoltarea:
Competentelor inter-personale,inter-culturale,sociale si civice;
Abilitaii de "a invata sa inveti";
Aptitudinilor de utilizare a tehnologiilor informatice si de comunicare (TIC);
Unul din obietivele curriculum-ului Consiliere si orientare, este de a stimula
abilitile de invatare permanenta in scopul dezvoltrii personale si integrrii socio-
profesionale viitoare de succes.
Elevii experimenteaz practic in cadrul orelor de Consilire si orientare
diferite tehnici de invatare.,relationare,comunicare eficienta ,abilitaii de
explorare a resurselor personale si a carierei ,apoi aplica ceea ce au
experimentat in clasa in situaii de viata diferite si evalueaz propriul progres
.Invata astfel sa-si asume responsabilitatea propriei invatari.
"Predarea " se focalizeaz atit pe cunostiinte si abilitai specifice
disciplinei, cit si pe atitudinile si mecanismele invatarii personalizate, contiente si
eficiente, pe care elevii sa le aplice si in contexte diferite de viata,nu numai in
cadrul scolii.
"Procesul de predare -invatare" in cadrul Consilierii si orientrii respecta
principiile invatarii active, centrate pe elev. In acest scop,metodele recomandate
pentru orele de consiliere si orietare sunt metodele activ-participative. Sarcinile de
lucru pot fi realizate individual, in diada/triada/echipa, prin munca independenta
sau facilitata de ctre consilier sau profesorul consilier;
Jocul de rol, simularea ;
Brainstorming-ul;
Metode art-creative;
Exerciiul;
Chestionarul de interese si abilitai
Conversaia, discuia dezbaterea.
Tehnici ale gindirii critice;
Modaliti de evaluare
In cadrul orelor de Consiliere si orientare NU se utilizeaz calificative.
Evaluare va urmri progresul personal in ceea ce privete abilitile de integrare
colara si sociala, atitudinile fata de lumea inconjuratoare si fata de propria
persoana, cunostiinte si nivelul informaiilor despre lumea ocupaiilor si obinerea
succesului in cariera. Recomandam utilizarea urmtoarelor metode de evaluare:
Exprimarea ideilor si argumentelor personale prin: poster, desen, colaj.
Proiectul individual si de grup;
Portofoliul;
Activiti practice;
Fise individuale de (auto)evaluare;
Un aspect important si inovatoral curricum-ului actual este deschiderea
spre comunitate, coninuturile prezentate la Consiliere si orientare incluzind
aspecte legate de:
Implicare comunitara si voluntariat
Piaa muncii si interaciuni cu angajaii si angajatorii(in cadrul
vizitelor de informare/exlorare)
Elaborarea de proiecte individuale si de grup,cu aplicabilitate sociala.
Activitile propuse reprezint cea mai buna cale deasumarea de ctre elevii,
inca din nivelul primar, a rolului de cetean activ si responsabil ,informat si
pregtit pentru inseria socio-profesionala dup absolvirea scolii.
Curriculum -ui Consiliere si orientare este structurat pe module tematice
care se regsesc la nivelul fiecrui an de studiu ;
Autocunoastere si dezvoltare personala
Comunicare si abilitai sociale
Managementul informaiilor si invatarii
Planificarea carierei
Calitatea stilului de viata