Despre setea de avuie

n popor exist o vorb banu-i ochiul dracului, lucru demonstrat de mai bine de trei milenii.
Dorina de a se nbogi sau de a avea mai mult dect are vecinul este un lucru specific naturii
umane.
n primul rnd, setea de bani/avuie i are rdcinile adnc nfipte n caracterul omului n
egoismul su, dorina de a avea mai mult dect alii, zgrcenia. Aceste defecte nu sunt ntlnite la
alte specii, ci se manifest doar n situaii de supravieuire: un carnivor nu va vna mai muli
iepuri dect va avea nevoie; un om va aduna nu pentru c nu ar avea, ci pentru a prea mai
presus dect alii. Astfel, omul nu este altceva decat o fiin materialist, adunnd tot ce poate,
fr a avea nevoie de acele lucruri.
n al doilea rnd, un om corupt, nsetat dup avuie, i pierde o bun parte din nsuiri care-l
despart de fraii lui mai mici. Astfel, un vntor de bunuri va nva s aprecieze lucruri mai mult
dect oamenii din jur; va devein ursuz, indiferent, preocupat doar de propria persoan. La fel,
astfel de entiti sunt deseori criminale: mint, ucid, rnesc, calc pe trupurile altora doar pentru
ca s pun mna pe averea mult dorit. O rud devine un strin cnd e vorba de mprirea unei
averi; un prieten devine duman dac are ceva; invidia roade sufletul omului, iar setea de a se
mbogi l ndeprteaz de raiune. Un vntor de bani va deveni un obiect nensufleit, fr
personalitate, crud i inuman.
n opinia mea, omul va avea de suferit de pe urma averilor. Dragostea slbatic pentru bani
transform omul n fiar; acesta uit de raiune, de relaiile interumane, de cinste. Egiosmul i
setea de mbogire nu duc la nimic bun acestea transform fiinele umane n criminali,
depravai i fanatici. i din pcate, n societatea de astzi sunt prea muli care transform banul
ntr-o religie. n fond, banul nu-i va salva niciodat proprietarul cnd moartea va veni. i tot ce
va rmne de pe urma sa vor fi doar nite priviri hulpave spre munii de aur pe care nu i-a putut
lua n mormnt...