SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECTIUNILE

CARDIOVASCULARE

Dispneea cardiaca
Dispneea reprezinta totalitatea modificarilor de
frecventa, intensitate si ritm a respiratiei. Ea nu este
un semn caracteristic pentru boala cardiaca dar
reprezinta unul din simptomele majore ale
insuficientei cardiace (incapacitatea inimii de a-si
asuma functia de pompare si de propulsare a
sangelui) mai ales stangi, reprezentand primul
simptom care tradeaza reducerea rezervei
miocardului.
 SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECTIUNILE
CARDIOVASCULARE

Dispneea cardiaca se prezinta sub urmatoarele forme

clinice:
1. Dispneea de efort este primul semn de insuficienta
cardiaca. Initial apare la eforturi mari, apoi la eforturi mai
mici, cedand sau ameliorandu-se la intreruperea efortului;
poate apare la efort si la persoanele sanatoase.
2. Dispneea de repaus cu ortopnee este o forma mai grava de
insuficienta cardiaca stanga, debitul cardiac neputand fi
asigurat nici in repaus. Bolnavul sta in pozitie sezanda cu
capul pe doua, trei perne, prezentand polipnee inspiratorie.
3. Dispneea paroxistica nocturna reprezinta o forma acuta de
insuficienta cardiaca stanga, care poate sa apara in infarct
miocardic acut, stenoza mitrala, stenoza aortica,
hipertensiunea arteriala, aritmii paroxistice (tahicardie
ventriculara, fibrilo-flutter atrial).
 SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECTIUNILE
CARDIOVASCULARE

Durerea precordiala
Aceasta durere, datorita localizarii ei precordial,
inclina pacientul doar spre etiologia ei cardiaca dar de
fapt ea poate fi data si de alte cauze extracardiace.
Durerea precordiala poate fi data de cord (origine
cardiaca) sau de afectiuni cardiovasculare: aortite,
pericardite, miocardite. Extracardiace pot fi durerile
date de afectiuni parietale, mediastinale sau
pulmonare. (pneumotorax, pleurita, embolii
pulmonare, zona zoster, nevralgii intercostale, etc).
SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECTIUNILE
CARDIOVASCULARE
SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECTIUNILE
CARDIOVASCULARE
 SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECTIUNILE
CARDIOVASCULARE

Durerea precordiala de origine coronariana

Ea se declanseaza in momentul in care se produce un
dezechilibru intre necesar si aportul insuficient de oxigen
(hipoxia) determinand ischemia miocardului.
Originea ischemiei este in peste 90% din cazuri ateroscleroza,
care obstrueaza lumenul coronarian, dar ea poate fi
determinata si de spasm coronarian, coronarite reumatismale
sau infectioase, anemii severe, insuficienta sau stenoza
aortica, etc.
Durerea de natura ischemica poarta numele de angina
pectorala. Angina pectorala poate fi: de efort (data de coronare
stenozate), spontana (data de stenozari mai accentuate cu aport
insuficient de oxigen chiar si in repaos), variabila, prin spasm
coronarian, al carui prototip este angina nocturna Prinzmetal si
instabila, cand stenozarea este peste 85%, la limita stenozei.
 Durerea din aortite
Etiologia aortitelor este diversa si determina dureri in functie de cauza:
- in aortitele luetice apar dureri presternale
- in anevrismele aterosclerotice si luetice dau dureri interscapulovertebrale
- in anevrismul disecant de aorta durerea este atroce, apare brusc si e greu de
diferentiat de durerea din infarct (clinic)
Durerea din pericardite
Ea apare insidios, este ca o arsura, presiune surda, iradiaza spre gat, umeri sau
fosele supraclaviculare. Este insotita de frecatura pericardica si cedeaza la
aplecarea toracelui anterior. La anumiti pacienti, totusi, durerea pericardica poate fi
descrisa ca un disconfort retrosternal persistent, ce poate mima durerea infarctului
miocardic acut
Durerea precordiala de natura extracardiaca
Durerea de natura nevralgica este continua, apare de obicei la persoane tinere
fiind aratata de bolnav cu degetul.
Durerea de natura parietala este continua, se accentueaza la presiune, nefiind
influentata de efort; apare in celulite, afectiuni reumatismale ale coloanei vertebrale
cu iradieri precordiale: nevralgii intercostale,
 PALPITATII
sunt bataile inimii pe care bolnavii le simt si ii
incomodeaza. Ele pot sa apara si la indivizi normali
dupa eforturi fizice mari, emotii, consum de cafea,
alcool, tutun, mese abundente. Factorii responsabili
de aparitia palpitatiilor sunt cresterea fortei de
contractie a inimii, cresterea frecventei si perturbarea
ritmului cardiac, excitabilitate crescuta a sistemului
nervos.
 SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECTIUNILE
CARDIOVASCULARE

Pulsul este umflarea i dezumflarea regulat a unei

artere ca efect al btilor inimii. Poate fi simit n
orice loc care permite arterei s fie lipit de un os,
cum ar fi la gt (artera carotid), la ncheietura minii
(artera radial), n spatele genunchiului (artera
popliteal), n partea interioar a cotului (artera
brahial) i aproape de ncheietura gleznei (artera
posterior tibial). Rata pulsului poate de asemenea fi
msurat prin numrarea btilor inimii direct.
Frecvena normal a pulsului este de 6080 bti pe
minut.
 SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECTIUNILE
CARDIOVASCULARE

Tensiune arteriala
Presiune pulsanta rezultata din contractia regulata a
inimii (aproximativ in fiecare secunda), care creeaza
un sistem de forte ce propulseaza sangele in toate
artere le corpului.
Variatii fiziologice - Cifrele normale ale presiunii
arteriale se situeaza intre 10 si 14 centimetrii de
mercur pentru maxima si intre 6 si 9 centimetrii
pentru minima. Dupa organizatia mondiala a sanatatii
(O.M.S.), aceste cifre nu trebuie sa depaseasca
valoarea 16 pentru presiunea sistolica si valoarea 9
pentru presiunea diastolica
 SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECTIUNILE
CARDIOVASCULARE

Hemoptizia se defineste ca fiind expectoratia cu sange si este

un semn nespecific asociat cu numeroase afectiuni pulmonare
care poate sa cuprinda infectia (ca de ex. Bronsita acuta,
abcesul pulmonar, tuberculoza, aspergiloza, pneumonia,
bronsiectazia).
De asemenea se asociaza cu neoplasme, afectiuni
cardiovasculare (stenoza mitrala, embolia pulmonara,
malformatii vasculare pulmonare), trauma unor boli autoimune
(, lupus eritematos sistemic) precum si unele medicamente si
toxine (de exemplu cocaine, anticoagulante, agentii
trombolitici, penicilinaminele, solventii).
 SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECTIUNILE
CARDIOVASCULARE

Sindromul ascitic (acumularea de lichid in abdomen)

Ascita se defineste ca fiind acumularea de lichid liber in
cavitatea peritoneala ( intre peritoneul visceral si acela
parietal) care poate fi seros, serohemoragic, chilos( lichid din
intestinul subtire), gelatinos. Lichidul de ascita se acumuleaza
in cazul peritonitei avand caracter purulent iar in
hemoperitoneu lichidul este sangvin.
Pentru a fi decelat clinic este necesara o cantitate de minim 2
litri.
Cauze
Acestea pot fi:
- cauze generale - cardiace (insuficienta cardiaca dreapta sau
globala, pericardita cronica constrictiva); renale (sindromul
nefrotic si glomerulonefrita difuza acuta); carentiale
(malnutritia, boli consumptive, enteropatia cu pierdere de
proteine)
SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECTIUNILE
CARDIOVASCULARE