Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Strung SN 400
Strung SN 400
Indrumator de proiect:
Prof.Lopotaru Olimpia
Calificarea profesionala:
TRGOVITE 2013
1
TEMA ATESTAT:
INTRETINEREA SI EXPLOATAREA
STRUNGULUI SN400
2
Cuprins:
3
CAPITOLUL . I
ARGUMENT
5
CAPITOLUL . II
TEHNOLOGIA DE REPARARE A CUTIEI DE VITEZE A STRUNGULUI NORMAL SN
400
n figur este prezentat forma constructiv i principalele pri componente ale unui strung
normal
Figura 1
6
platoul 4, pe care se prinde semifabricatul de prelucrat. Sub cutia de viteze se afl cutia de avansuri
i filete a strungului care acioneaz axul avansurilor 8 i urubul conductor 9 .
Ppua mobil 7, care se poate deplasa pe ghidajele batiului , manual la strungurile mici i
mijlocii i mecanic la strungurile grele , servete pentru sprijinirea semifabricatelor lungi sau pentru
operaia de burghiere , burghiul fiind montat n pinola 10.
Micarea principal I o execut semifabricatul , iar micrile de avans longitudinal II i
transversal III le execut scula ( cuitul de strung) montat n portcuitul saniei portscul. Micarea
IV este o micare de poziionare a saniei portcuit, iar micarea V este o micare de avans manual a
saniei portcuit.
Tipul Caracteristici Turatia axului Avansul Avansul transversal,
strungului principale principal, longitudinal, mm/rot
rot/min mm/rot
1 2 3 4 5
SN-400 h=400 mm 12; 15; 19; 24; 0,06; 0,08; 0,10; 0,046; 0,050; 0,075;
L=750 mm 30; 38; 46; 0,12; 0,14; 0,16; 0,092; 0,101; 0,113;
L=1000 mm 58; 76; 96; 0,18; 0,20; 0,22; 0,126; 0,150; 0,170;
L=1500 mm 120; 150; 185; 0,24; 0,28; 0,32; 0,184; 0,203; 0,226;
L=2000 mm 230; 305; 380; 0,36; 0,40; 0,44; 0,253; 0,300; 0,340;
P=7,5 kW 480; 600; 765; 0,48; 0,56; 0,63; 0,368; 0,406; 0,452;
955;1200;1500 0,72; 0,80; 0,88; 0,506; 0,600; 0,680;
0,96; 1,12; 1,28; 0,796; 0,812; 0,904;
1,44; 1,60; 1,76; 1,012; 1,200; 1,36;
2,24; 2,88; 3,52 1,624; 2,024; 2,72
Tabel nr .1. Caracteristicile principale ale strungului SN 400
Strungul normal se executa in trei variante constructive, ce se deosebesc intre ele numai prin
distanta dintre varfurile strungului, si anume 750, 1 000, 1 500mm.
Patul strungului sustine celelalte subansambluri.
Ghidajele patului strungului de forma prismatina si plana folosesc la ghidarea saniei
caruciorului si a papusii mobile.
Patul srungului se executa din fonta cenusie si se rifidizeaza printr-o serie de nervuri in
forma de U.
Papusa fixa(cutia de viteze)este subansamblul care cuprinde mecanismele pentru prinderea si
actionarea semifabricatelor; ea consta intr-o carcasa din fonta, in interiorul careia este montat un
sistem de roti dintate si cuplaje care transmit miscarea de rotatie de la motorul electric de actionare
la arborele principal al strungului si la cutia de avansuri.
Transmiterea miscarii de la motorul electric de actionare la cutia de viteze se face prin
intermediul a patru curele trapezoidale.
Cel mai important element al papusii fixe il constitue arborele principal. El se executa
tubular, pentru a permite prelucrarea pieselor din semifabricate sub forma de bare. La extremitatea
din dreapta, arborele principal este prevazut la exterior fie cu filet, fie cu o portiune conica, care
serveste la montarea dispozitivelor de prindere a semifabricatelor (universal, platon etc.).
7
Constructia si precizia de executie, de reparare si de montare ale arborelui principal si
ghidajelor au o influenta hotaratoare asupra preciziei dimensionale, a formei geometrice si a calitatii
suprafetelor prelucrate.
Papusa mobila se compune din corpul propriu-zis, pinola si roata de mana. Pinola se
deplaseaza axial, in vederea prinderii semifabricatului sau a realizarii avansului sculelor prinse in
alezajul conic al pinolei, prin intermediul unui surub si al unei piulite, precum si al rotii de mana.
Pinola poate fi fixata in pozitia dorita cu ajutorul parghiei.
Papusa mobila se poate deplasa manual de-a lungul ghidajelor strungului, fixandu-se in
pozitia dorita cu ajutorul unei bride si al suruburilor de fixare.
Corpul papusii mobile poate fi deplasat fata de placa suport in directie transversala, pentru strunjirea
conica(inclinatie maxima 15)a pieselor lungi.
Cutia de avansuri si filete permite obtinerea diferitelor avansuri pentru aschiere si filetare.
Cutiile de filetare si avansuri se proiecteaza in mod curent pentru gamafiletelor si a
avansurilor frecvent utilizate. Pentru restul cazurilor se utilizeaza rotile de schimb.
Cutia rotilor de schimb serveste pentru transmiterea miscarii de la cutia de viteze la cutia de
avansuri. Cutia cu lira rotilor de schimb contine un inversor si una, doua sau trei perechi de roti
dintate de schimb, cu ajutorul carora se poate obtine aproape intreaga gama a filetelor standardizate
(metrice, Whitworth, modul si diametral Pintch).
Caruciorul strungului are rolul de a sustine scula aschietoare si de a-i asigura miscarile de
avans necesare. Acesta este format din cutia caruciorului, sania longitudinala, sania transversala,
placa rotitoare, sania portcutit cu roata de mana si portcutitul.
Bara avansurilor sau bara de tractiune si surubul conductor servesc la transmiterea miscarii
de la cutia de avansuri si filete la carucior. Bara avansurilor se utilizeaza in cazul strunjirii, iar
surubul conductor in cazul filetarii.
Motorul electric de actionare a strungului este un motor trifazat cu turatia nereglabila.
Legatura dintre motorul electric si cutia de viteze se face prin intermediul unei flanse.
Instalatia de racire-ungere este formata din motorul electric, avand pe acelasi arbore montata
o pompa, un rezervor, un filtru, conductele prin care se aduce lichidul la racire in zona de aschiere si
un robinet.
8
2.2 Cutia de viteze a strungului normal SN 400
Cutia de viteze este subansamblul care cuprinde mecanismele pentru prinderea si actionarea
semifabricatelor; ea consta intr-o carcasa din fonta, in interiorul careia este montat un sistem de roti
dintate si cuplaje care transmit miscarea de rotatie de la motorul electric de actionare la arborele
principal al strungului si la cutia de avansuri.
Figura 2
Transmiterea miscarii de la motorul electric de actionare la cutia de viteze se face prin
intermediul a patru curele trapezoidale.
Cel mai important element al cutiei de viteze il constitue arborele principal. El se executa
tubular, pentru a permite prelucrarea pieselor din semifabricate sub forma de bare. La extremitatea
din dreapta, arborele principal este prevazut la exterior fie cu filet, fie cu o portiune conica, care
serveste la montarea dispozitivelor de prindere a semifabricatelor (universal, platon etc.).
Constructia si precizia de executie, de reparare si de montare ale arborelui principal si
ghidajelor au o influenta hotaratoare asupra preciziei dimensionale, a formei geometrice si a calitatii
suprafetelor prelucrate.
9
2.3 Tehnologii generale de reparaii
Rk Rk
Rc1 Rc1 Rc2 Rc1 Rc1 Rc2 Rc1 Rc1
Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt
Tk
Rk reparatii capitale; Rc2 reparatie curenta; Rc2 reparatie curenta; Rt revizie tehnica; Tk durata
unui ciclu de reparatii capitale; Tc intervalul dintre doua reparatii curente succesive.
Demontarea masinilor si instalatiilor este una dintre cele mai importante din cadrul
procesului tehnologic de reparatie. Aceasta operatie trebuie sa fie precedata de:
-studierea amanuntita a constructiei si functionarii masinii respective;
-stabilirea succesiunii operatiilor la demontare in functie de modul de fixare al pieselor.
Demontarea pieselor trebuie sa se faca numai cu scule si dispozitive adecvate, ceea ce
permite evitarea deteriorarii lor. Daca la demontare se constata o rezistenta mai mare piesele nu vor
fi fortate, ci se va studia si stabili care este cauza. Pentru stifturi, bucse, arbori etc. se stabileste mai
intii directia de demontare.
Arborii lungi trebuie sa se sprijine pe mai multe puncte spre a evita deformarea lor la
depozitare. Batiurile mari si grele ramin, in vederea reparatiei, la locurile de functionare. Ele se
transfera la atelierul de reparatii numai in cazuri speciale de reparatii, si atunci daca sunt conditii.
Celelalte piese se transfera la atelierul de reparatii unde piesele grele sunt asezate pe stelaje,
iar piesele mici se asaza in lazi sau rafturi in asa fel incit suprafetele finisate sa nu se deterioreze.
Pentru a se usura montarea pieselor si a se evita unele erori, piesele se inscriptioneaza cu
vopsea sau se leaga de ele o marca de forma circulara sau patrata,avind imprimat un numar care
arata ordinea demontarii.
Asamblarea masinii se va face in ordinea inversa numerotarii. Demontarea fiecarui organ de
masina are unele particularitati care se prezinta in continuare.
Demontrea organelor filetate este o operatie relativ usoara daca i se acorda atentia cuvenita.
Se vor folosi numai chei in perfecta stare (nedecalibrate), de preferinta tubulare. Cind demonatrea se
face greu,se umezeste imbinarea cu petrol, se aplica lovituri pe fata laterala a piulitei sau se incearca
stringerea si desfacerea surubului si filetului in mod succesiv, pina cind acesta se misca. Daca nici
de aceasta data nu reuseste demontarea, se incearca desurubarea piulitei dupa ce, in prealabil, a fost
incalzita. Uneori, din cauza griparii filetului, este necesara distrugerea surubului prin taiere.
14
Prezoanele se demonteaza cu doua piulite si cheie fixa sau cu dispozitive speciale. Stifturile se scot
cu ajutorul piulitelor sau al unui surub, dupa cum sunt prevazute cu tija filetata sau gaura filetata.
Celelalte stifturi se scot cu ajutorul dornurilor avind diametrul apropiat de al acestora.
Pentru demontarea bolturilor se folosesc dornuri construite din metale moi (cupru, aluminiu,
bronz etc.).
Cuiele spintecate se deterioareaza cu ajutorul dispozitivelor. Daca cuiele spintecate sunt
rupte, pentru extragerea lor se folosesc dornuri de otel avind diametrul cu 0,5 mm mai mic decit
diametrul gaurii cuiului.
Demontarea penelor din canalul lor se executa cu o bara de otel avind forma unei dalti.
Penele prevazute cu gauri de extragere se scot cu ajutorul suruburilor. Penele cu calcai se extrag din
locas cu ajutorul unui dispozitiv de tip surub-piulita.
Demontarea inelelor de siguranta se face cu ajutorul clestilor. Daca urechile inelelor sunt
rupte, demontarea se face cu ajutorul unor scule de forma surubelnitelor.
Demontarea lagarelor si bucselor se executa in functie de tipul acestora. Astfel, demontarea
lagarelor din doua bucati se executa cu scule obisnuite. Lagarele si bucsele montate prin presare se
demonteaza cu ajutorul diferitelor tipuri de prese.
Demontarea rulmentilor se face cu grija pentru a nu se deteriora alezajul, arborele sau chiar
rulmentul. Lipsa dispozitivelor de extras rulmenti nu duce la ieftinirea reparatiilor, ci la cheltuieli
inutile pentru repararea deteriorarilor sau chiar inlocuirea rulmentilor. Scoaterea rulmentilor prin
lovituri de ciocan nu este permisa decat la rulmentii cu alezaj conic. La acesti rulmenti loviturile de
ciocan se aplica prin intermediul a doua pene care forteaza in mod uniform intre labirint si partile
fixe. Celalalte tipuri de rulmenti se scot cu ajutorului unor dispozitive si extractoare. Demontarea
rulmentilor cu doua randuri de bile se executa fara a se prinde ghiarele dispozitivului de marginile
inelului interior, pentru a nu-l deteriora. Extragerea rulmentilor din piese cu dimensiuni mici se
executa numai prin transmiterea presiunii pe inelui exterior. Rulmaneti montati cu strangere se
demonteaza dupa ce in prealabil au fost incalziti cu ulei mineral la 90-100. Incalzirea se face prin
turnarea uleiului fierbinte pe rulment, in timp ce arborele se protejeaza cu asbest.
Rotitele dintate montate prin strangere, se demonteaza cu ajutorul dispozitivului si
extractoarelor a caror constitutie este identica cu a acelora folosite la demontarea rulmentilor. In
cazul in care depresarea se face greu se procedeaza la incalzirea rotii pana la temperaturi de 100-
200. Incalzirea trebuie sa se faca repede pentru a nu se incalzi si arborele.
Demontarea instalatiei electrice trebuie sa se faca pe grupe, inscriptionand fiecare conducta
sau aparat. Acolo unde este cazul trebuie intocmita si schema instalatiei electrice, daca aceasta nu se
afla in cartea masini.
Curatirea si spalarea pieselor ce urmeaza a fi reparate se face cu petrol, detergenti sau diferite
solutii, ca de exemplu: soda calcinata 3-5% dizolvata in apa, avand temperatura de 60-80, in care se
mai adauga 3-10 gr. sapun la litru de solutie, pentru dizolvarea grasimilor .
Procesul de spalare are patru faze:
-indepartarea noroiului sau a altor impuritati cu ajutorul razuitoarelor si al maturilor;
-spalarea pieselor in solutie incalzita;
-spalarea in apa calda;
-uscare cu aer cald.
Spalarea pieselor in solutii se face manual sau mecanizat. Spalarea mecanizata se face cu
ajutorul unei masini.
15
O particularitate prezinta spalarea rulmentilor, care se face in benzina sau ulei mineral fierbinte.
Spalarea rulmentilor in benzina se face astfel: intr-un vas curat se toarna benzina pana ce se acopera
rulmentii, iar apoi se adauga ulei mineral calitatea 305 in procent de 6-8% din volumul de benzina.
In timpul spalarii, inelele rulmentului se rotesc in sens contrar pana cand partile componente se
curata complet. Daca rulmentul este prea imbacsit, se spala in doua faze. La ultima faza se foloseste
benzina curata. Spalarea in ulei fierbinte se face intr-o baie incalzita electric pana la temperatura de
80. Daca dupa spalare se constata ca rulmentul are pete de coroziuni, se indeparteaza acestea cu
panza de emery (smirghel nr.000) uzata sau cu o pasta formata din oxid de crom si ulei mineral,
aplicata pe o bucata de pasla sau postav curat. Suprafata corodata se freaca pana cand petele dispar,
dupa care rulmentul se spala din nou cu benzina. Dupa uscare rulmentul se asaza pe carton uscat si
se unge cu ulei 305. Ungerea rulmentului se face prin rotirea lui lenta in baia de ulei.
Sortarea pieselor este operatia prin care se urmareste sa se stabileasca natura defectelor,
numarul pieselor ce se repara sau se inlocuiesc, volumul manoperei si masurile necesare pentru
eliminarea cauzelor care au accelerat uzura pieselor in timpul exploatarii. In timpul sortarii, piesele
se verifica din punct de vedere dimensional, al formei si al aspectului, cu ajutorul aparatelor de
masura si control corespunzatoare. O atentie deosebita trebuie acordata verificarii pieselor a caror
defectare poate conduce la accidente. Acestea se controleaza la feroflux, ultrasunete, etc., in vederea
descoperirii aventualelor fisuri.
Prin sortare, piesele se repartizeaza in trei grupe: bune, de reparat si de inlocuit.In categoria
pieselor bune se trec numai piesele care se incadreaza in documentatia tehnica a utilajului sau a
instalatiei. In categoria pieselor de reparat se trec piesele care, datorita faptului ca nu au grad inaintat
de uzura, este economic sa fie reparate. Ultima categorie cuprinde piesele care, ajungind la limita
maxima a uzurii, este imposibila sau neeconomica repararea lor si in acest caz se inlocuiesc cu altele
noi.
Pentru piesele care se repara sau se inlocuiesc, trebuie sa se
intocmeasca o schita care sa cuprinda toate cotele si datele necesare reconditionarii sau reproducerii
lor. Stabilirea precisa a cotelor se face tinind seama si de piesele cu care se asambleaza cele care se
repara sau se inlocuiesc. In schitele intocmite pentru piesele ce se repara, locul ce trebuie reparat va
fi indicat prin linii groase.
Dupa schitele intocmite in timpul constatarii se executa ulterior desene, deoarece nu se
recomanda reconditionarea pieselor sau executarea lor din nou sa se faca numai dupa model. Odata
cu inlocuirea schitei se completeaza si foaia de constatare.
Foaia de constatare cuprinde denumirea piesei, natura defectului, modul de rezolvare,
numarul schitei sau desenului, volumul de manopera si, eventual, costul reparatiei.
Constatarea defectelor
In cadrul operatiei de sortare se constata starea pieselor ,abaterile lor fata de desenele de
executie si conditiile tehnice inscrise in acestea,precum si care e cauza defectarii survenite.
18
Partile uzate ale axului pot fi reconditionate prin cromare. Operatia de cromare se bazeaza pe
proprietatile cromului de a se depune din solutiile sarurilor lui, sub actiunea curentului electric
continuu, pe piesele introduse in electrolit.
La cromare, catodul este chiar piesa pe care se depune cromul, iar anodul este constituit
dintr-o placa de crom. Cromarea se aplica, in special, la capetele axului unde se monteaza rulmentii
cu role conice. Aceasta operatie reduce foarte mult pretul de cost al reparatiei, deoarece
confectionarea din nou a axului ar costa mult mai mult.
Grosimea stratului de crom depus este de 0,15-0,20 mm, astfel incat, dupa inlaturarea
adaosului de prelucrare prin rectificare, sa ramana un strat de crom cu grosimea de 0,03-0,10 mm.
Reconditionarea prin metalizare a axului principal al strungului se face prin depunerea unui
strat de metal antifrictiune, prin pulverizare. In acest caz, cuzinetul din fata, din bronz, se inlocuieste
cu un cuzinet din otel.
-Repararea arborilor si a bucselor. Partile cilindrice uzate ale arborilor se repara prin:
-strunjire sau rectificare, daca este posibila modificarea alezajului bucsei sau montarea unei
bucse noi;
-restabilirea dimensiunilor arborelui prin cromare sau incarcare prin sudare electrica,
metalizare etc.
Arborilor reparati li se verifica bataia radiala cu ajutorul comparatoarelor cu cadran, prin
asezarea lor pe prisme sau intre varfuri. Abaterea admisibila la bataia radiala este de 0,05 mm la o
lungime de 500mm.
Imbinarile dintre arbori si piese montate pe el sunt tolerate in sistem arbore clasa 6 de
precizie.
-Repararea rotilor dintate se face la aparitia urmatoarelor defecte: uzura, ruperea sau
sfaramarea dintilor. Daca uzura dintilor este mare, repararea lor nu mai este posibila, deci rotile
trebuie sa fie inlocuite.
Daca uzura in grosime a dintilor nu depaseste limitele admise (pentru roti de mica
importanta cel mult 0,2 mm pentru module 1-3mm),adica, daca profilul dintelui se pastreaza, atunci
roata dintata respectiva poate asigura o exploatare normala a strungului si deci poate fi lasata in
functiune.
Se admite o uzura a varfurilor dintilor rotilor dintate in limitele de 12-15% din lungimea
dintelui.
Ruperea si sfaramarea dintilor sunt provocate de corpurile straine intrate intamplator intre
dinti sau de schimbarea neatenta a angrenarii.
O roata dintata care are un dinte rupt sau partial sfaramat nu poate fi lasata in functiune.
Daca este necesara schimbarea unei roti dintate din cauza uzurii sau a ruperii unui dinte,
atunci este mai rational sa se schimbe ambele roti dintate in agrenarea (pereche de roti), din
urmatoarele motive:
-inlocuirea perechii de roti dintate asigura o mai buna angrenare, deoarece, de obicei, rotile
dintate ale aceleiasi transmisii se confectioneaza cu aceleasi scule si pe aceeasi masina-unealta;
-este foarte greu sa se execute o singura roata dintata de schimb, tinand seama de gradul de
uzura al rotii dintate cu care angreneaza.
Rotile dintate noi, montate in timpul reparatiei, se vor executa cu respectarea tuturor
conditiilor tehnice impuse la proiectarea masinii-unelte.
Rotile dintate solidare cu simicuplele cu gheare se inlocuiesc la fiecare reparatie capitala din
cauza uzarii suprafetelor de contact ale ghearelor. Daca semicupla este piesa separata presata de
roata, se preseaza ghearele semicuplelor se reconditioneaza prin incarcare cu sudura si prelucrare
mecanica ulterioara.
19
-Reglarea jocului la lagare si rulmenti. Rulmentul din fata al axului principal se regleaza cu
ajutotul piulitei. Slabindu-se stiftul de blocare al piulitei, prin rotirea piulitei se realizeaza deplasarea
axiala a inelului conic interior al rulmentului. Dupa reglare se strange stiftul de blocare al piulitei.
Prin rotirea piulitei la dreapta, se obtine strangerea rulmentului, iar prin rotirea la stanga, se slabeste
rulmentul.
Rulmentul din spate al axului principal se regleaza in acelasi fel ca si cel din fata, cu ajutorul
piulitei.
-Reglarea jocului la axele prevazute cu rulmenti cu role conice. Pentru aceasta este necesar
sa muncitorul care regleaza jocul la rulmenti sa cunoasca bine constructia strungului si locurile unde
se afla montati rulmentii respectivi, deoarece reglarea se face cu mentinerea subansamblului in stare
asamblata.
Reglarea se face numai pentru eliminarea jocului longitudinal al axului, nicidecum pentru
eliminarea jocului radial al rulmentului, deoarece atunci cand rulmentul are joc radial insemana ca
este uzat, deci trebuie schimbat.
Se ia ca exemplu axul prevazut cu doi rulmenti cu role conice la cele doua extremitati.
Reglarea se face prin slabirea piulitei, care fixeaza surubul, si prin rotirea surubului la drapta, pana
cand axul prezinta o functiomare normala, dupa care se fixeaza din nou surubul cu piulita.
Prin functionarea normala a axului se intelege ca axul nu are joc longitudinal, nu are bataie
radiala si se rostogoleste usor pe rulmenti. Aceasta incercare se face usor, cu mana, de catre
muncitorul care efectueaza reglarea.
20
Rodajul subansamblurilor este practicat in majoritatea intreprinderilor detinatoare si reparatoare
de masini-ulete. Metoda rodarii subansamblurilor este eficienta fata de metoda rodarii masinii in
ansamblul general, deoarece :
-in cazul cand in timpul rodajului se observa defectiuni se demonteaza si se repara numai in zona
defectului; celelalte subansambluri ale masinii fiind pe bancuri diferite, pot continua rodajul;
-productivitatea muncii la rodaj este mai mare;
-calitatea rodajului este superioara.
Dezavantajul metodei subansamblurilor este acela ca echipa de rodaj trebuie sa fie mai
numeroasa.
Rodajul cutiei de viteze se face cu ajutorul unui sistem de franare actionat hidraulic.
Momentul de franare este asigurat prin presarea placilor de textolit pe ax de catre pistoane.
Pistoanele primesc fluidul de forta prin ventilul cu trei cai, iar presiunea se controleaza prin
manometru.
Este recomandat ca in timpul rodajului efortul sa creasca in trepte de la zero la o valoare
maxima.
Vibratiile axului principal si ale intregii cutii de viteze se masoara ci stretoscopul;
temperatura din lagare se constata cu termocuplul traductor.
Se cupleaza treptele de turatii care se obtin prin angrenaje reparate sau inlocuite. Dupa o
functiune a cutiei de viteze in regim de rodaj, timp de 6-8 ore, in cazul ca vibratiile si temperaturile
masurate sunt in limitele admisibile, rodajul se declara terminat.
2.6 Concluzii
In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare neantrerupta a suprafetelor
in frecare ale diferitelor organe de masini din componenta acestora. Din aceasta cauza, se modifica
jocurile initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita
valoare a acestor modificari apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor
mecanisme sau ale intregii masini-unelte, fapt care determina reparatia.
Exploatarea corecta a masinilor, utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc considerabil durata
de serviciu.
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabilirea marimii
uzarii limita a organelor componente, ale masinilor, utilajelor si instalatiilor. Aceasta se refera in
primul rind la piesele principale ca: batiuri, mese, arbori principali, etc., de care depind precizia si
calitatea executiei.
Trebuie avut in vedere ca piesele nu se uzeaza in toate locurile unde au fost prelucrate, ci
numai unele dintre ele, iar reformarea pieselor si
predarea lor la fier vechi in foarte multe cazuri este neeconomica si nerentabila, deoarece valoarea
reziduala a pieselor este deosebit de mica. Reconditionarea pieselor uzata duce la realizarea de
economii insemnate de mijloace materiale, mareste cantitatea de piese de schimb, imbunatateste
conditiile de folosire a metalului si reduce mult consumul de energie.
O eficienta economica deosebita se poate obtine prin organizarea de centre specializate de
reconditionare a pieselor, unde se pot aplica tehnologii si utilaje de mare productivitate. Calculele si
experienta pe linia reconditionarii au demonstrat ca pretul pieselor reconditionate reprezinta 30-
50% din costul pieselor noi.
Criterilor durabilitatii consta in compararea resursei unei piese noi cu resursa piesei
reconditionate. Acest criteriu are in vedere si aspectul tehnologic de alegere a celei mai eficiente
motode sau a celui mai eficient procedeu tehnologic de reconditionare.
21
2.7 Norme de tehnica a securitatii muncii
In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa datorita carui fapt si normele
de tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de locurile de munca .
Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire si stingere a
incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor la rece cu ajutorul masinilor-
unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric precum si urmatoarele norme specifice reparatiilor:
-la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conducerea unui maistru sau sef
de echipa;
-uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante etc.)utilizate de echipa de
reparatii trebuie sa fie in buna stare;
-inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj, maistrul sau seful de echipa se
va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa accidental in miscare, iar pentru orice
eventualitate pe intrerupatorul electric principal se va pune o tabla indicatoare cu inscriptia: NU
CUPLATI SE LUCREAZA
-la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verticale trebuie luate
masuri de sprijinire a acestora;
-dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune
inainte de montarea tuturor dispozitivelor de protectie;
-inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la
reparatie au fost inlaturate de pe masina;
-darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei;
-in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile este interzis fumatul sau
accesul cu foc deschis;
-la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se vor folosi bai cu capace
de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a incendiilor;
-soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita;
-piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai dupa intreruperea
curentului electric care alimenteaza baia;
-la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie protectoare pentru a
prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi chimici si vor purta tot echipamentul
prevazut de normele de protectia muncii;
-nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii;
-cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a impiedica evaporarea
electrolitului;
-in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si cunsumarea alimentelor precum si
fumatului;
-in fiecare atelier de galvanizare trebuie sa existe o trusa de prim ajutor care sa contina antidoturile
specifice otravurilor si arsurilor .
22
BIBLIOGRAFIE.
3.N.Huzum; G.Rantz
-Masini utilaje si instalatii din industria constructiilor de masini
-manual pentru licee industriale clasa a XII-a so scoli profesionale
BUCURESTI, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA-1979
6.A.Ciocarlia; M.Vasilescu
-Asamblarea, intretinerea si reparatia masinilor industriale
-manual pentru clasa a XII-a , liceea industriale
BUCURESTI, EDITURA DIDACTICA ALL - 2000
23