Sunteți pe pagina 1din 9

UNIVERSITAEA VALAHIA TARGOVISTE

Facultatea de tiine juridice sociale si politice


tiinele educaiei

Referat pentru
Teoria si metodologia instruirii

Tema:
Dimensiunile si caracteristicile procesului de invatamant

Coordonator : Petrescu Ana Maria Student : Dobre Marilena


Anul : II
Grupa : I
Introducere

Procesul de predare-invatare reprezint, un proces de cunoatere contextualizat in


procesul de invatamant. Cunoaterea de factura didactica se deosebete de cea tiinifica
prin anumite trasaturi distinctive, enumerate de Constantin Cuco astfel :
a) In procesul de inavatamant se transmit cunotine sistematice cunoscute de mult
de omenire. Omul de tiina cuta noi adevruri, noi explicaii deci vizeaz
necunoscutul. Insa este indicat ca elevilor sa li se prezinte adevruri verificate si
validate de comunitatea oamenilor de tiina.
b) Savantul are la dispoziie o aparatura adecvata pentru a cerceta realitatea prin
eforturi personale genernd adevrurile in mod creator. Elevul este, de regula,
asistat, consiliat, ndrumat de ctre cadrul didactic.
c) Cile parcurse de cercettori si de elevi in accederea la adevruri sunt diferite :
cercettorii se apropie de adevruri pe cai sinuoase, prin multe ncercri si erori,
cu mari resurse de timp si de efort, pe cnd elevul este pus la curent cu
adevrurile tiinei pe cile cele mai scurte.
d) In predare-invatare se ncearc cu predilecie sa se formeze capacitatile cognitive,
aptitudinale si atitudinale ale elevilor, ceea ce nu mai este cazul cercettorilor,
care trebuie sa posede aceste capacitai.
e) Procesul de invatare presupune si o faza de fixare si consolidare a cunotinelor ce
se regsete in cazul cercetrii tiinifice foarte palid.
Procesul de invatamant este forma cea mai sistematizata si raionalizata a exercitrii
influentelor educative. Fapt ce reiese si din definiia data de Sorin Cristea in care
procesul de invatamant reprezint principalul subsistem al sistemului de invatamant,
cadrul cruia are loc activitatea de instruire organizata conform obiectivelor educaiei
care orienteaz formarea-dezvoltarea personalitii elevului. De asemenea el afirma ca
procesul de invatamant asigura cadrul instituional necesar pentru realizarea funciilor
specifice sistemului de invatamant, obiectivate la nivelul aciunilor specializate in
socializarea celor educai conform programelor curriculare adoptate la scara sociala.
Dimensiunile procesului de invatamant

Dimensiunile procesului de invatamant evideniaz variabilele angajate in organizarea


si desfurarea activitilor de instruire, variabile dependente, pe de o parte, de calitatea
sistemului, iar pe de alta parte, de calitatea activitilor proiectate si realizate efectiv de
cadrul didactic.
Dup Sorin Cristea acestea sunt clasificate astfel :
a) Dimensiunea funcionala privete funciile sistemului si traducerea lor la nivelul
unor orientri microstructurale. Aceast dimensiune reflect calitatea structurii
sistemului de nvmnt: a structurii de adaptare intern, care vizeaz organizarea
pe niveluri trepte cicluri colare curriculare, cu programele curriculare
corespunztoare; a structurii de conducere, a crei valoare este determinat de
raporturile existente ntre conducerea managerial i conducerea administrativ a
organizaiei colare.
b) Dimensiunea structurala privete organizarea procesului pe niveluri, trepte, cicluri
curriculare si distribuia resurselor pedagogice, dependenta in mare parte de
sistem. Aceast dimensiune reflect structura material i structura de relaie a
sistemului , care asigur: repartizarea resurselor pedagogice (materiale, umane,
financiare, informaionale), disponibile la un anumit moment dat; atragerea
resurselor pedagogice suplimentare din direcia agenilor sociali (economici,
politici, sociali, etc.) interesai s investeasc n nvmnt.
c) Dimensiunea concreta a procesului de invatamant vizeaz variabilele dependente
exclusiv de profesor, de capacitatea sa de proiectare si realizare a activitilor
didactice, in contextul respectrii si valorificrii optime a cadrului funcional-
structural determinat la nivel de sistem. Evaluarea manageriala a activitilor
didactice presupune astfel cunoaterea corelaiilor existente intre cele trei
dimensiuni ale procesului de invatamant, valorificabile in timp si spaiu, intr-un
context pedagogic si social concret. Aceast dimensiune reflect structura
material i structura de relaie a sistemului , care asigur: repartizarea resurselor
pedagogice (materiale, umane, financiare, informaionale), disponibile la un
anumit moment dat; atragerea resurselor pedagogice suplimentare din direcia
agenilor sociali (economici, politici, sociali, etc.) interesai s investeasc n
nvmnt.
Caracteristicile procesului de invatamant

Dup Constantin Cuco procesul de invatamant comporta urmtoarele caracteristici :


Suporta determinri socioculturale si prezint o evoluie in timp;
Presupune o specializare de dimensiuni instructive si formative;
Atribuie roluri bine precizate profesorilor si elevilor, chiar daca acestea pot fi,
secvenial si temporar, interanjabile;
Funcioneaz pe baza binomului profesor-elev si are un caracter bilateral;
Genereaz cunoatere si actualizeaz cunoaterea umana;
Constituie un sistem autoreglator si perfectibil in raport cu norme praxiologice si
de eficienta acionara;
Este un proces unitar, cuplnd transmiterea de cunotine cu asimilarea acestora si
cu validarea acestora;
Genereaz autoinvatare, motiveaz si fortifica subiectul pentru a continua
parcursul achizitiv in mod autonom.
Astfel se observa ca aceste caracteristici vizeaz:
interaciunea subiect-obiect, proiectat i realizat la nivelul relaiei de
comunicare dintre emitor i receptor (cadru didactic-elev);
unitatea informativ-formativ, proiectat i realizat la nivelul coninutului
mesajului educaional, construit de cadrul didactic special pentru declanarea
rspunsului comportamental al elevului;
autoreglarea activitii cadrului didactic n funcie de rspunsul elevului, la nivelul
unor circuite de conexiune invers, deschise perfecionrii.
O alta clasificare a caracteristicilor procesului de invatamant ar fi aceasta :
a) Procesul de nvmnt ca proces de cunoatere
Aceast caracteristic este sintetizatoare; ea ne ajut s avem o imagine
integral a acestui proces. n procesul didactic momentele cunoaterii sunt
urmtoarele:
a) Contactul cu izvoarele cunoaterii.
Aceste izvoare pot fi:
contactul nemijlocit cu obiectele i fenomenele realitii, ca urmare
a observrii i explorrii acestora - condus, ndrumat, dirijat de
educator;
contactul cu imaginile acestor obiecte, procese i fenomene
(tablouri, filme, diapozitive);
folosirea limbajului pentru transmiterea organizat, didactic a
experienei social - istorice acumulate i obiectivate n lucrri
tiinifice (cri, oper de art, tehnic).
b) Efectuarea operaiilor de generalizare i prelucrare a cunotinelor
pentru a le da noi structuri. Acum are loc o prelucrare activ a informaiilor, n
vederea aprofundrii i integrrii lor n cadrul cunotinelor anterioare. Prelucrarea
personal const n scoaterea n eviden a nsuirilor eseniale ale cunotinelor,
pentru a le putea deosebi i apoi integra n ansambluri pe baza relaiilor dintre ele.
Are loc, de fapt, formarea noiunilor tiinifice.
c) Formarea priceperilor, deprinderilor i obinuinelor. Cunotinele
sunt achiziii valoroase atunci cnd pot fi folosite n depirea unor dificulti
practice i teoretice. Realizarea deplin a aplicabilitii cunotinelor e posibil
numai prin intermediul priceperilor, deprinderilor, obinuinelor.
d) Aplicarea n practic a cunotinelor nsuite i a priceperilor i
deprinderilor formate anterior constituie momentul care exprim n cea mai mare
msur eficiena procesului de nvmnt, pentru c practica are n cadrul
acestui proces, att funcie de izvor de cunotine, ct i pe cea de criteriu al
autenticitii lor.
e) Fixarea i consolidarea sunt menite s asigure temeinicia cunotinelor
i prentmpin fenomenul uitrii. Acest moment se realizeaz prin repetare,
memorare, exerciii aplicative.
f) Controlul i evaluarea rezultatelor procesului de nvmnt. Prin
control i evaluare se poate cunoate n ce msur obiectivele pe care ni le-am
propus n procesul de nvmnt au fost nfptuite. Un control care duce
la o cunoatere clar a rezultatelor obinute constituie un mijloc de mare eficien
pentru mbuntirea procesului, a modului n care el a fost proiectat i realizat.
Controlul i evaluarea vizeaz direct ambele laturi ale procesului - att predarea -
activitatea nvtorului, ct i nvarea - activitatea elevului.
b) Procesul de nvmnt ca proces de comunicare
Procesul de nvmnt este, prin excelen, un proces de comunicare ntre
profesor i elevi, avnd loc un permanent schimb de mesaje al cror scop principal
este realizarea unor obiective pedagogice, n condiii optime (adic un nivel de
performan ct mai nalt, dar cu cheltuieli minime de energie fizic i nervoas, de
timp).
Comunicarea didactic poate fi definit ca un schimb de mesaje, cu coninut specific ,
ntre profesor i elevi. Ea se realizeaz oral n scris, pe cale vizual i chiar prin gesturi.
Scopul comunicrii didactice este multiplu:
transmiterea i asimilarea informaiei;
rezolvarea de probleme;
formarea unor capaciti, convingeri, sentimente i atitudini;
adoptarea unor decizii referitoare la strategiile didactice, tehnici de
nvare, orientarea colar i/sau profesional;
evaluarea rezultatelor.
Pentru a fi eficient, comunicrii didactice i se cer anumite caliti:
1. Ale profesorului:
claritatea mesajelor;
precizia acestora
utilizarea unui limbaj adecvat i accesibil elevilor;
structurarea logic a mesajelor transmise;
prezentarea interesant a materiei predate;
asigurarea unui climat adecvat comunicrii.
2. Ale elevilor:
s aib capacitate de concentrare;
s posede cunotinele anterioare necesare nvrii care urmeaz;
s fie motivai pentru a nva;
s cunoasc limbajul utilizat de profesor sau de calculator .
c) Caracterul bilateral al procesului de nvmnt
Procesul de nvmnt este un proces bilateral; presupune doi factori
umani de grup: educatorii pe de o parte i elevii - pe de alt parte.
Aciunea celor doi factori umani se coreleaz cu dou tipuri de aciuni
componente ale procesului didactic: predarea, realizat de profesor i nvarea,
realizat de elev.
ntregul proces didactic e subordonat nvrii, inclusiv instruirea i predarea.
Termenul de predare trebuie neles ntr-un sens corect. Profesorii nu
predau, nu transmit pur i simplu cunotine gata confecionate, pe care elevul s le
memoreze ca atare i la cererea cadrului didactic, atunci cnd l examineaz, acesta
s le reproduc. Dac procesul de nvmnt ar consta n esen ntr-o astfel de
activitate, elevul ar rmne un element pasiv, ar avea numai rolul unui aparat de
nregistrare i reproducere. n realitate, ntr-un proces de nvmnt eficient, atunci
cnd educatorul pred, el de fapt organizeaz i creeaz condiii de nvare,
antreneaz elevul n activiti care s-l conduc la nsuirea de cunotine, dar i de
operaii, i pune probleme asupra crora s reflecteze, pe care s le rezolve nu
numai teoretic, dar i practic, cu ajutorul cunotinelor dobndite anterior, a
experienei proprii. Cnd ne referim la unitatea predare-nvare n procesul de
nvmnt, prin nvare nelegem o asimilare de informaie, nsoit de achiziionarea
de ctre elevi de noi operaii, de priceperi i deprinderi.
Procesul complex al interaciunii dintre cei doi poli predare-nvare,
profesor-elev exprim caracterul bilateral al aciunii didactice. n cadrul acestei
interaciuni profesorul are rolul de conductor. El organizeaz, sistematizeaz i
conduce planificat asimilarea cunotinelor, formarea priceperilor i deprinderilor,
a obinuinelor i aptitudinilor. Dar elevul nu trebuie s fie pasiv, ci un subiect
activ al propriei formri, care prin eforturi proprii i construiete personalitatea,
contribuie la propria lui instruire i educare.
d) Interaciunea informativ-formativ n cadrul procesului de nvmnt
Instrucia colar ca activitate de nvare organizat, dirijat i controlat
este una dintre laturile procesului de nvmnt i const n organizarea
achiziionrii de ctre elevi a experienei social-istorice obiectivat n tiin, art,
moral, literatur, tehnic, sub form de cunotine, priceperi, deprinderi,
obinuine.
Cunotinele. Mecanismul cunoaterii realizat de elev n procesul de
nvmnt este deosebit de cel al omului de tiin. Elevul cunoate adevruri care
lui i sunt necunoscute, dar pe care tiina le-a descoperit anterior. Drumul pe care-l
parcurge elevul pn la cunotine dei n timp mai scurt, fiind ajutat de profesor
trebuie s fie asemntor cu cel al tiinei. Mergnd pe aceleai drumuri cu ale
omului de tiin, el i nsuete i mijloacele necesare pentru a ajunge la cunotine.
Astfel, el se pregtete s fie n stare s-i nsueasc cunotine prin efort propriu.
Priceperile sunt definite drept capaciti de a efectua aciuni practice i
operaii intelectuale n mod rapid, precis i contient, pe baza cunotinelor
nsuite i a experienei personale. Priceperile se dezvolt pe baz de cunotine
teoretice solide i i sporesc eficiena n raport cu volumul i calitatea experienei
personale. Aceasta conduce la necesitatea unui proces de nvmnt activ, cu
participarea direct a elevului.
Prin deprinderi nelegem aciuni care au devenit, dup multe exerciii,
componente automatizate ale activitii. Automatizarea nu exclude aportul
contiinei, ca factor de control al deprinderii. De exemplu, deprinderea scrierii
corecte, nu pretinde o permanent concentrare asupra aciunii, dar orice abatere sau
intervenia unui mic obstacol determin controlul din partea contiinei.
Obinuinele. Deprinderea exprim modul de execuie a activitii. Cnd
deprinderile se resimt ca o necesitate interioar, ele devin obinuine. De exemplu:
obinuina de a studia, de a face sport.
Caracterul formativ al procesului de nvmnt.
n procesul de nvmnt are loc o interaciune ntre informaiile i influenele exercitate
de ctre profesor pe de o parte i consecinele pe planul dezvoltrii psihice a elevului
pe de alt parte. n acest proces elevul nu recepioneaz pasiv informaiile,
ci le prelucreaz, le reorganizeaz i apoi le integreaz n fondul su de cunotine,
priceperi, deprinderi. Ca urmare a prelucrrii personale a informaiilor i
influenelor primite, elevul i dezvolt procesele psihice: memoria, imaginaia,
atenia, gndirea
Procesul de nvmnt cu prioritate formativ este astzi mult mai eficient
dect cel cu prioritate informativ - care urmrete mai ales creterea volumului de
informaii, de cunotine, fr a urmri n mod sistematic, contient, influenarea
prin modul de organizare a asimilrii lor asupra capacitilor mentale.
Astfel c, un nvmnt este eficient, dac prin modul n care asigur
asimilarea informaiilor contribuie maximal la dezvoltarea capacitilor mentale;
adic dac nerenunnd la informaii se asigur, n primul rnd, dezvoltarea, formarea
intelectual.
e) Reglare-autoreglare n procesul de nvmnt
Autoreglarea aciunii didactice angajeaz realizarea permanent a
circuitelor de conexiune invers necesare ntre calitatea rspunsului elevului i cea
a activitii cadrului didactic .nelegerea i aprofundarea acestei
caracteristici a procesului de nvmnt presupune raportarea la structura aciunii
educaionale i la dimensiunea creativ a personalitii cadrului didactic.
n acest context, procesul de nvmnt acioneaz ca un sistem cu
autoreglare, care angajeaz personalitatea cadrului didactic - eficient n msura
n care rspunde finalitilor macrostructurale ale educaiei, relevante la nivelul
idealului pedagogic i la nivelul scopurilor pedagogice; determin atingerea unor
obiective pedagogice specifice i concrete, evaluabile n termeni de competene
educaionale deschise; condiioneaz aprecierea propriilor sale performane
n funcie de calitatea rspunsurilor comportamentale ale elevului;
operaionalizeaz msurile de (auto)perfecionare a activitii de predare-nvare-
evaluare n termenii corectrii-ameliorrii-ajustrii-restructurrii corelaiei subiect-obiect.
Concluzii

Procesul de invatamant ce reprezint principalul subsistem al sistemului de invatamant


este cadrul in care are loc activitatea de instruire pentru formarea si dezvoltarea propice a
personalitii elevilor conform obiectivelor educaiei.
Acesta are trei dimensiuni:
1. cea funcionala care are rolul de a traduce funciile sistemului la nivelul unor
orientri microstructurale;
2. cea structurala care distribuie procesul pe cicluri,trepte si niveluri curriculare
totodat repartiznd resursele colare;
3. cea concreta care se refera la capacitatea manageriala a profesorului.
Caracteristicile procesului de invatamant:
1. este un proces de cunoatere deoarece pe parcursul procesului didactic sunt au loc
diverse momente de cunoatere ca: contactul cu izvoarele cunoaterii, formarea
priceperilor, deprinderilor, etc.
2. este un proces de comunicare deoarece in relatia profesor - elev au loc constant
schimburi de mesaje;
3. are un caracter bilateral deoarece susine relaia a doi factori umani profesorul si
elevul intre care are loc procesul de predare-invatare;
4. are o interaciune informativ-formativa deoarece profesorul nu numai ca transmite
informaii elevului pentru ca acesta sa le recepteze dar totodat urmrete sa l
formeze ca personalitate;
5. susine o activitate de reglare-autoreglare pentru a garanta succesul comunicrii
eficiente dintre profesor - elev cat si transmiterea cunotinelor.
Concluzionnd procesul de invatamant nu este numai cadrul in care se realizeaz
aciunea de transmitere a informaiilor ci el urmrete in profunzime activitatea de
instruire pentru a obine o comunicare si colaborare eficienta in relaia profesor-elev
parcurgnd totodat cu succes toate obiectivele educaionale.
Bibliografie

1. Constantin C. Pedagogie, Editura Polirom, Iai, 2006;


2. Cristea S. Dicionar de termeni pedagogici, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucureti, 1998;
3. Cristea S. Studii de pedagogie generala, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucureti,2009.

S-ar putea să vă placă și