Tema: Dimensiunile si caracteristicile procesului de invatamant
Coordonator : Petrescu Ana Maria Student : Dobre Marilena
Anul : II Grupa : I Introducere
Procesul de predare-invatare reprezint, un proces de cunoatere contextualizat in
procesul de invatamant. Cunoaterea de factura didactica se deosebete de cea tiinifica prin anumite trasaturi distinctive, enumerate de Constantin Cuco astfel : a) In procesul de inavatamant se transmit cunotine sistematice cunoscute de mult de omenire. Omul de tiina cuta noi adevruri, noi explicaii deci vizeaz necunoscutul. Insa este indicat ca elevilor sa li se prezinte adevruri verificate si validate de comunitatea oamenilor de tiina. b) Savantul are la dispoziie o aparatura adecvata pentru a cerceta realitatea prin eforturi personale genernd adevrurile in mod creator. Elevul este, de regula, asistat, consiliat, ndrumat de ctre cadrul didactic. c) Cile parcurse de cercettori si de elevi in accederea la adevruri sunt diferite : cercettorii se apropie de adevruri pe cai sinuoase, prin multe ncercri si erori, cu mari resurse de timp si de efort, pe cnd elevul este pus la curent cu adevrurile tiinei pe cile cele mai scurte. d) In predare-invatare se ncearc cu predilecie sa se formeze capacitatile cognitive, aptitudinale si atitudinale ale elevilor, ceea ce nu mai este cazul cercettorilor, care trebuie sa posede aceste capacitai. e) Procesul de invatare presupune si o faza de fixare si consolidare a cunotinelor ce se regsete in cazul cercetrii tiinifice foarte palid. Procesul de invatamant este forma cea mai sistematizata si raionalizata a exercitrii influentelor educative. Fapt ce reiese si din definiia data de Sorin Cristea in care procesul de invatamant reprezint principalul subsistem al sistemului de invatamant, cadrul cruia are loc activitatea de instruire organizata conform obiectivelor educaiei care orienteaz formarea-dezvoltarea personalitii elevului. De asemenea el afirma ca procesul de invatamant asigura cadrul instituional necesar pentru realizarea funciilor specifice sistemului de invatamant, obiectivate la nivelul aciunilor specializate in socializarea celor educai conform programelor curriculare adoptate la scara sociala. Dimensiunile procesului de invatamant
Dimensiunile procesului de invatamant evideniaz variabilele angajate in organizarea
si desfurarea activitilor de instruire, variabile dependente, pe de o parte, de calitatea sistemului, iar pe de alta parte, de calitatea activitilor proiectate si realizate efectiv de cadrul didactic. Dup Sorin Cristea acestea sunt clasificate astfel : a) Dimensiunea funcionala privete funciile sistemului si traducerea lor la nivelul unor orientri microstructurale. Aceast dimensiune reflect calitatea structurii sistemului de nvmnt: a structurii de adaptare intern, care vizeaz organizarea pe niveluri trepte cicluri colare curriculare, cu programele curriculare corespunztoare; a structurii de conducere, a crei valoare este determinat de raporturile existente ntre conducerea managerial i conducerea administrativ a organizaiei colare. b) Dimensiunea structurala privete organizarea procesului pe niveluri, trepte, cicluri curriculare si distribuia resurselor pedagogice, dependenta in mare parte de sistem. Aceast dimensiune reflect structura material i structura de relaie a sistemului , care asigur: repartizarea resurselor pedagogice (materiale, umane, financiare, informaionale), disponibile la un anumit moment dat; atragerea resurselor pedagogice suplimentare din direcia agenilor sociali (economici, politici, sociali, etc.) interesai s investeasc n nvmnt. c) Dimensiunea concreta a procesului de invatamant vizeaz variabilele dependente exclusiv de profesor, de capacitatea sa de proiectare si realizare a activitilor didactice, in contextul respectrii si valorificrii optime a cadrului funcional- structural determinat la nivel de sistem. Evaluarea manageriala a activitilor didactice presupune astfel cunoaterea corelaiilor existente intre cele trei dimensiuni ale procesului de invatamant, valorificabile in timp si spaiu, intr-un context pedagogic si social concret. Aceast dimensiune reflect structura material i structura de relaie a sistemului , care asigur: repartizarea resurselor pedagogice (materiale, umane, financiare, informaionale), disponibile la un anumit moment dat; atragerea resurselor pedagogice suplimentare din direcia agenilor sociali (economici, politici, sociali, etc.) interesai s investeasc n nvmnt. Caracteristicile procesului de invatamant
Dup Constantin Cuco procesul de invatamant comporta urmtoarele caracteristici :
Suporta determinri socioculturale si prezint o evoluie in timp; Presupune o specializare de dimensiuni instructive si formative; Atribuie roluri bine precizate profesorilor si elevilor, chiar daca acestea pot fi, secvenial si temporar, interanjabile; Funcioneaz pe baza binomului profesor-elev si are un caracter bilateral; Genereaz cunoatere si actualizeaz cunoaterea umana; Constituie un sistem autoreglator si perfectibil in raport cu norme praxiologice si de eficienta acionara; Este un proces unitar, cuplnd transmiterea de cunotine cu asimilarea acestora si cu validarea acestora; Genereaz autoinvatare, motiveaz si fortifica subiectul pentru a continua parcursul achizitiv in mod autonom. Astfel se observa ca aceste caracteristici vizeaz: interaciunea subiect-obiect, proiectat i realizat la nivelul relaiei de comunicare dintre emitor i receptor (cadru didactic-elev); unitatea informativ-formativ, proiectat i realizat la nivelul coninutului mesajului educaional, construit de cadrul didactic special pentru declanarea rspunsului comportamental al elevului; autoreglarea activitii cadrului didactic n funcie de rspunsul elevului, la nivelul unor circuite de conexiune invers, deschise perfecionrii. O alta clasificare a caracteristicilor procesului de invatamant ar fi aceasta : a) Procesul de nvmnt ca proces de cunoatere Aceast caracteristic este sintetizatoare; ea ne ajut s avem o imagine integral a acestui proces. n procesul didactic momentele cunoaterii sunt urmtoarele: a) Contactul cu izvoarele cunoaterii. Aceste izvoare pot fi: contactul nemijlocit cu obiectele i fenomenele realitii, ca urmare a observrii i explorrii acestora - condus, ndrumat, dirijat de educator; contactul cu imaginile acestor obiecte, procese i fenomene (tablouri, filme, diapozitive); folosirea limbajului pentru transmiterea organizat, didactic a experienei social - istorice acumulate i obiectivate n lucrri tiinifice (cri, oper de art, tehnic). b) Efectuarea operaiilor de generalizare i prelucrare a cunotinelor pentru a le da noi structuri. Acum are loc o prelucrare activ a informaiilor, n vederea aprofundrii i integrrii lor n cadrul cunotinelor anterioare. Prelucrarea personal const n scoaterea n eviden a nsuirilor eseniale ale cunotinelor, pentru a le putea deosebi i apoi integra n ansambluri pe baza relaiilor dintre ele. Are loc, de fapt, formarea noiunilor tiinifice. c) Formarea priceperilor, deprinderilor i obinuinelor. Cunotinele sunt achiziii valoroase atunci cnd pot fi folosite n depirea unor dificulti practice i teoretice. Realizarea deplin a aplicabilitii cunotinelor e posibil numai prin intermediul priceperilor, deprinderilor, obinuinelor. d) Aplicarea n practic a cunotinelor nsuite i a priceperilor i deprinderilor formate anterior constituie momentul care exprim n cea mai mare msur eficiena procesului de nvmnt, pentru c practica are n cadrul acestui proces, att funcie de izvor de cunotine, ct i pe cea de criteriu al autenticitii lor. e) Fixarea i consolidarea sunt menite s asigure temeinicia cunotinelor i prentmpin fenomenul uitrii. Acest moment se realizeaz prin repetare, memorare, exerciii aplicative. f) Controlul i evaluarea rezultatelor procesului de nvmnt. Prin control i evaluare se poate cunoate n ce msur obiectivele pe care ni le-am propus n procesul de nvmnt au fost nfptuite. Un control care duce la o cunoatere clar a rezultatelor obinute constituie un mijloc de mare eficien pentru mbuntirea procesului, a modului n care el a fost proiectat i realizat. Controlul i evaluarea vizeaz direct ambele laturi ale procesului - att predarea - activitatea nvtorului, ct i nvarea - activitatea elevului. b) Procesul de nvmnt ca proces de comunicare Procesul de nvmnt este, prin excelen, un proces de comunicare ntre profesor i elevi, avnd loc un permanent schimb de mesaje al cror scop principal este realizarea unor obiective pedagogice, n condiii optime (adic un nivel de performan ct mai nalt, dar cu cheltuieli minime de energie fizic i nervoas, de timp). Comunicarea didactic poate fi definit ca un schimb de mesaje, cu coninut specific , ntre profesor i elevi. Ea se realizeaz oral n scris, pe cale vizual i chiar prin gesturi. Scopul comunicrii didactice este multiplu: transmiterea i asimilarea informaiei; rezolvarea de probleme; formarea unor capaciti, convingeri, sentimente i atitudini; adoptarea unor decizii referitoare la strategiile didactice, tehnici de nvare, orientarea colar i/sau profesional; evaluarea rezultatelor. Pentru a fi eficient, comunicrii didactice i se cer anumite caliti: 1. Ale profesorului: claritatea mesajelor; precizia acestora utilizarea unui limbaj adecvat i accesibil elevilor; structurarea logic a mesajelor transmise; prezentarea interesant a materiei predate; asigurarea unui climat adecvat comunicrii. 2. Ale elevilor: s aib capacitate de concentrare; s posede cunotinele anterioare necesare nvrii care urmeaz; s fie motivai pentru a nva; s cunoasc limbajul utilizat de profesor sau de calculator . c) Caracterul bilateral al procesului de nvmnt Procesul de nvmnt este un proces bilateral; presupune doi factori umani de grup: educatorii pe de o parte i elevii - pe de alt parte. Aciunea celor doi factori umani se coreleaz cu dou tipuri de aciuni componente ale procesului didactic: predarea, realizat de profesor i nvarea, realizat de elev. ntregul proces didactic e subordonat nvrii, inclusiv instruirea i predarea. Termenul de predare trebuie neles ntr-un sens corect. Profesorii nu predau, nu transmit pur i simplu cunotine gata confecionate, pe care elevul s le memoreze ca atare i la cererea cadrului didactic, atunci cnd l examineaz, acesta s le reproduc. Dac procesul de nvmnt ar consta n esen ntr-o astfel de activitate, elevul ar rmne un element pasiv, ar avea numai rolul unui aparat de nregistrare i reproducere. n realitate, ntr-un proces de nvmnt eficient, atunci cnd educatorul pred, el de fapt organizeaz i creeaz condiii de nvare, antreneaz elevul n activiti care s-l conduc la nsuirea de cunotine, dar i de operaii, i pune probleme asupra crora s reflecteze, pe care s le rezolve nu numai teoretic, dar i practic, cu ajutorul cunotinelor dobndite anterior, a experienei proprii. Cnd ne referim la unitatea predare-nvare n procesul de nvmnt, prin nvare nelegem o asimilare de informaie, nsoit de achiziionarea de ctre elevi de noi operaii, de priceperi i deprinderi. Procesul complex al interaciunii dintre cei doi poli predare-nvare, profesor-elev exprim caracterul bilateral al aciunii didactice. n cadrul acestei interaciuni profesorul are rolul de conductor. El organizeaz, sistematizeaz i conduce planificat asimilarea cunotinelor, formarea priceperilor i deprinderilor, a obinuinelor i aptitudinilor. Dar elevul nu trebuie s fie pasiv, ci un subiect activ al propriei formri, care prin eforturi proprii i construiete personalitatea, contribuie la propria lui instruire i educare. d) Interaciunea informativ-formativ n cadrul procesului de nvmnt Instrucia colar ca activitate de nvare organizat, dirijat i controlat este una dintre laturile procesului de nvmnt i const n organizarea achiziionrii de ctre elevi a experienei social-istorice obiectivat n tiin, art, moral, literatur, tehnic, sub form de cunotine, priceperi, deprinderi, obinuine. Cunotinele. Mecanismul cunoaterii realizat de elev n procesul de nvmnt este deosebit de cel al omului de tiin. Elevul cunoate adevruri care lui i sunt necunoscute, dar pe care tiina le-a descoperit anterior. Drumul pe care-l parcurge elevul pn la cunotine dei n timp mai scurt, fiind ajutat de profesor trebuie s fie asemntor cu cel al tiinei. Mergnd pe aceleai drumuri cu ale omului de tiin, el i nsuete i mijloacele necesare pentru a ajunge la cunotine. Astfel, el se pregtete s fie n stare s-i nsueasc cunotine prin efort propriu. Priceperile sunt definite drept capaciti de a efectua aciuni practice i operaii intelectuale n mod rapid, precis i contient, pe baza cunotinelor nsuite i a experienei personale. Priceperile se dezvolt pe baz de cunotine teoretice solide i i sporesc eficiena n raport cu volumul i calitatea experienei personale. Aceasta conduce la necesitatea unui proces de nvmnt activ, cu participarea direct a elevului. Prin deprinderi nelegem aciuni care au devenit, dup multe exerciii, componente automatizate ale activitii. Automatizarea nu exclude aportul contiinei, ca factor de control al deprinderii. De exemplu, deprinderea scrierii corecte, nu pretinde o permanent concentrare asupra aciunii, dar orice abatere sau intervenia unui mic obstacol determin controlul din partea contiinei. Obinuinele. Deprinderea exprim modul de execuie a activitii. Cnd deprinderile se resimt ca o necesitate interioar, ele devin obinuine. De exemplu: obinuina de a studia, de a face sport. Caracterul formativ al procesului de nvmnt. n procesul de nvmnt are loc o interaciune ntre informaiile i influenele exercitate de ctre profesor pe de o parte i consecinele pe planul dezvoltrii psihice a elevului pe de alt parte. n acest proces elevul nu recepioneaz pasiv informaiile, ci le prelucreaz, le reorganizeaz i apoi le integreaz n fondul su de cunotine, priceperi, deprinderi. Ca urmare a prelucrrii personale a informaiilor i influenelor primite, elevul i dezvolt procesele psihice: memoria, imaginaia, atenia, gndirea Procesul de nvmnt cu prioritate formativ este astzi mult mai eficient dect cel cu prioritate informativ - care urmrete mai ales creterea volumului de informaii, de cunotine, fr a urmri n mod sistematic, contient, influenarea prin modul de organizare a asimilrii lor asupra capacitilor mentale. Astfel c, un nvmnt este eficient, dac prin modul n care asigur asimilarea informaiilor contribuie maximal la dezvoltarea capacitilor mentale; adic dac nerenunnd la informaii se asigur, n primul rnd, dezvoltarea, formarea intelectual. e) Reglare-autoreglare n procesul de nvmnt Autoreglarea aciunii didactice angajeaz realizarea permanent a circuitelor de conexiune invers necesare ntre calitatea rspunsului elevului i cea a activitii cadrului didactic .nelegerea i aprofundarea acestei caracteristici a procesului de nvmnt presupune raportarea la structura aciunii educaionale i la dimensiunea creativ a personalitii cadrului didactic. n acest context, procesul de nvmnt acioneaz ca un sistem cu autoreglare, care angajeaz personalitatea cadrului didactic - eficient n msura n care rspunde finalitilor macrostructurale ale educaiei, relevante la nivelul idealului pedagogic i la nivelul scopurilor pedagogice; determin atingerea unor obiective pedagogice specifice i concrete, evaluabile n termeni de competene educaionale deschise; condiioneaz aprecierea propriilor sale performane n funcie de calitatea rspunsurilor comportamentale ale elevului; operaionalizeaz msurile de (auto)perfecionare a activitii de predare-nvare- evaluare n termenii corectrii-ameliorrii-ajustrii-restructurrii corelaiei subiect-obiect. Concluzii
Procesul de invatamant ce reprezint principalul subsistem al sistemului de invatamant
este cadrul in care are loc activitatea de instruire pentru formarea si dezvoltarea propice a personalitii elevilor conform obiectivelor educaiei. Acesta are trei dimensiuni: 1. cea funcionala care are rolul de a traduce funciile sistemului la nivelul unor orientri microstructurale; 2. cea structurala care distribuie procesul pe cicluri,trepte si niveluri curriculare totodat repartiznd resursele colare; 3. cea concreta care se refera la capacitatea manageriala a profesorului. Caracteristicile procesului de invatamant: 1. este un proces de cunoatere deoarece pe parcursul procesului didactic sunt au loc diverse momente de cunoatere ca: contactul cu izvoarele cunoaterii, formarea priceperilor, deprinderilor, etc. 2. este un proces de comunicare deoarece in relatia profesor - elev au loc constant schimburi de mesaje; 3. are un caracter bilateral deoarece susine relaia a doi factori umani profesorul si elevul intre care are loc procesul de predare-invatare; 4. are o interaciune informativ-formativa deoarece profesorul nu numai ca transmite informaii elevului pentru ca acesta sa le recepteze dar totodat urmrete sa l formeze ca personalitate; 5. susine o activitate de reglare-autoreglare pentru a garanta succesul comunicrii eficiente dintre profesor - elev cat si transmiterea cunotinelor. Concluzionnd procesul de invatamant nu este numai cadrul in care se realizeaz aciunea de transmitere a informaiilor ci el urmrete in profunzime activitatea de instruire pentru a obine o comunicare si colaborare eficienta in relaia profesor-elev parcurgnd totodat cu succes toate obiectivele educaionale. Bibliografie
1. Constantin C. Pedagogie, Editura Polirom, Iai, 2006;
2. Cristea S. Dicionar de termeni pedagogici, Editura Didactica si Pedagogica, Bucureti, 1998; 3. Cristea S. Studii de pedagogie generala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucureti,2009.