Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BIBLIOGRAFIE
1. Aurelia Nicoleta Cristea, Farmacologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2009.
2. Aurelia Nicoleta Cristea, Tratat de Farmacologie, sub redactia, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
3. Sorin Leucuta, Tehnologie farmaceutica industriala, Ed. Dacia, 2 Cluj-Napoca, 2001.
4. Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutic vol. I, Ed. Polirom, Iai, 2001.
Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutic vol. II, Ed. Polirom, Iai, 2008.
Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutic vol. III, Ed. Polirom, Iai, 2009.
5.***Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993. ***Farmacopeea Romana, editia
a X-a, Supliment 2004, Ed. Medicala, Bucuresti, 2004.
6. Legea nr. 95/2006 privind reforma n domeniul sntii, Titlul XVII: Medicamentul, Monitorul Oficial
al Romaniei, partea I, nr. 372 /2006.
7. Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si
psihotrope, Monitorul Oficial al Romaniei partea I, nr. 1095/2005.
8. Hotrrea Guvernului Romniei nr. 1915/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante
si psihotrope, Monitorul Oficial al Romaniei partea I, nr. 18/2007.
9. Legea nr. 95/2006 privind reforma n domeniul sntii, Titlul XIV: Exercitarea profesiunii de
farmacist. Organizarea si functionarea Colegiului Farmacistilor din Romnia, Monitorul Oficial al
Romaniei, partea I, nr. 372/2006.
10. Decizia Colegiului Farmacistilor din Romnia nr. 2/2009 privind aprobarea Statutului Colegiului
Farmacistilor din Romnia si a Codului deontologic al farmacistului, Monitorul Oficial al Romaniei,
partea I, nr. 490/ 2009.
2
11. Legea nr. 266/2008 a farmaciei, republicata, Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 448/ 2009;
modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului Romaniei nr. 130/2010, Monitorul Oficial al
Romaniei, partea I, nr. 890/ 2010.
12. Ordinul Ministrului Sntii Nr. 75/2010 cu privire la Regulile de bun practic farmaceutic,
Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 91/2010.
13. Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu Oprean, Analiza si Controlul Medicamentelor,
vol. 1 si 2, Ed. Intelcredo, Cluj-Napoca, 2002.
14. Martian Cotrau, Teodor Stan, Lidia Popa, I. Preda, Maria Kincsez-Ajtay, Toxicologie, Ed. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1991.
15. Ion Ciulei, Emanoil Grigorescu, Ursula Stanescu, Plante medicinale, fitochimie si fitoterapie, Ed.
Medicala, Bucuresti, 1993.
16. Aurelia Nicoleta Cristea, Farmacie Clinic, volumul I, Editura Medical, Bucureti 2006
17. Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala,
Bucuresti 2001.
DECAN
Conf. univ. dr. Laura Bucur
3
Tema nr. 1
Farmacocinetica general i farmacodinamia general
Farmacocinetica general
Farmacodinamie generala
11
Tema nr. 2
Farmacotoxicologie generala
19
Tema nr 3
Interaciuni medicamentoase
20
B.la asocierea medicamentelor in vivo (n organism), pot s apar interaciuni, multe cu rsunet clinic
fiind soldate cu sinergism de potenare urmat de efecte de supradozare sau cu antagonism manifestat prin
diminuarea eficacitii
C. cercetarea interaciunilor medicamentoase are n vedere interaciuni medicament ambalaj (sering,
flacon sau sac de perfuzie)
D. numeroase asocieri medicamentoase pot determina interaciuni soldate cu creterea controlabil a
aciunii farmacodinamice sau diminuarea efectelor adverse (asocieri evitate)
E. numeroase asocieri medicamentoase pot determina interaciuni soldate cu diminuarea aciunii
farmacodinamice sau exacerbarea efectelor adverse i riscului de toxicitate (asocieri urmrite n
terapeutic)
DE
118. Este contraindicat asocierea antidiabeticelor orale cu:
A. hidroclorotiazida ntruct exist risc de com diabetic
B.diuretice tiazidice ntruct acestea cresc efectul hipoglicemiant al antidiabeticelor
C. antiasmatic adrenomimetic beta-2 selectiv ntruct exist risc de com diabetic
D. acid acetilsalicilic (n doze mari, antiinflamatoare) ntruct exist risc de com hipoglicemic
E. salbutamol ntruct acesta crete efectul hipoglicemiant al antidiabeticelor
AC
119. Urmtoarele asocieri cu interaciuni medicament medicament sunt acceptate cu precauii:
A. glicozizi cardiotonici cu colestiramin (hipocolesterolemiant) ntruct produc antagonism fizico-chimic
cu reducerea dozei absorbite i scderea eficacitii cardiotonice
B. glicozizi cardiotonici cu colestiramin (hipocolesterolemiant) ntruct produc antagonism fizico-chimic
cu creterea dozei absorbite i scderea eficacitii cardiotonice
C. glicozizi cardiotonici cu colestiramin (hipocolesterolemiant) ntruct produc antagonism fizico-chimic
cu reducerea dozei absorbite i creterea eficacitii cardiotonice
D. antidiabetic oral cu beta-arenolitic neselectiv (prescris pentru efect antihipertensiv) ntruct exist risc
de com hiperglicemic
E. antidiabetic oral cu beta-arenolitic neselectiv (prescris pentru efect antihipertensiv) ntruct exist risc
de com hipoglicemic
AD
120. Asocierile urmate de interaciuni medicamentoase pot avea loc:
A. numai n organism
B. in vivo (n sering i flacoane de perfuzie)
C. in vitro (n sering i flacoane de perfuzie)
D. in vivo (n organism)
E. in vitro (n organism)
CD
121. Incompatibilitile in vitro nu se refer la urmtoarele categorii:
A. medicament medicament n sering
B. medicament medicament n sac de perfuzie
C. medicament ambalaj n sac de perfuzie
D. medicament ambalaj n cutia de carton
E. medicament alcool
DE
122. Incompatibilitile sunt:
A. interaciuni in vitro ce pot fi soldate cu diminuarea aciunii farmacodinamice
B. interaciuni in vitro ce pot fi soldate cu apariia de compui toxici
C. stri fiziologice particulare (sarcin, alptare)
D. activiti speciale (practicarea sportului)
E.diferenele de structur chimic ntre diferite substane medicamentoase
AB
123. Care din urmtoarele medicamente n soluie injectabil i.v. nu se amestec cu nici un alt
medicament?
A. ampicilina
B. diazepam
21
C. gentamicina
D. insulina
E. glucoz
ABCD
124. Heparina (cu caracter puternic acid, datorit gruprilor sulfat) nu se asociaz cu:
A. serul fiziologic
B. kanamicina
C.insulina
D. clorpromazina
E. gentamicina
BCDE
125. Medicamentele foarte oxidabile pot fi alterate n contact cu aerul. Dintre acestea amintim:
A. vitamina A
B. vitamina B1
C. vitamina B6
D. vitamina C
E. vitamina E
ADE
126. Alegei afirmaiile corecte:
A. ionii de calciu pot forma chelai inactivi cu unele medicamente
B. ionii de magneziu pot forma chelai inactivi cu unele medicamente
C. ionii din grupa a II-a A nu formeaz niciodat chelai
D. complexul tetraciclin calciu este foarte uor solubil
E. complexul tetraciclin calciu este insolubil i precipit
ABE
127. Care din urmtoarele afirmaii nu sunt corecte?
A. aminele glicozidice nu se asociaz cu substanele ce au funcie de acid carboxilic deoarece formeaz
amide inactive
B. aminele glicozidice se asociaz ntotdeauna cu substanele ce au funcie de acid carboxilic deoarece
formeaz amide inactive
C. aminele glicozidice nu se asociaz cu substanele ce au funcie fenolic deoarece formeaz amide
inactive
D. aminoglicozide sunt: penicilinele i cefalosporinele
E. aminoglicozide sunt: kanamicina i gentamicina
AE
128. Alegei medicamentele n soluie injectabil care nu se amestec cu nici un alt medicament:
A. metotrexat
B. manitol
C. glucoza
D. nitroprusiat de sodiu
E. fenitoina
ABD
129. Substanele medicamentoase pot interaciona cu elementele cedate de materialul ambalajului
sau pot fi adsorbite de ctre acesta. Interaciunea este direct proporional cu urmtorii parametri:
A. suprafaa i timpul de contact
B.temperatura
C. volumul soluiei
D. debitul de perfuzie
E. nlimea
ACD
130. Interaciunile in vivo se refer la urmtoarele categorii:
A. medicament alimente
B. medicament tabac
C. medicament alcool
D.medicament radiaii solare
22
E. medicament aer
ABCD
131. Care din urmtoarele substane mresc absorbia intestinal?
A. parasimpatoliticele
B. parasimpatomimeticele
C. analgezicele morfinomimetice
D. anticolinesterazicele
E. cafeina
BDE
132. Care din urmtoarele substane ntrzie absorbia intestinal?
A. parasimpatoliticele
B. parasimpatomimeticele
C. analgezicele morfinomimetice
D. anticolinesterazicele
E. cafeina
AC
133. Interaciunile medicamentoase la nivelul tubului digestiv pot fi:
A. interactive
B. directe
C. indirecte
D. manifestate prin creterea absorbiei intestinale
E. manifestate prin ntrzierea absorbiei intestinale
BCDE
134. Care dintre urmtoarele asocieri medicament prescris medicament OTC sunt contraindicate
i trebuiesc evitate?
A. biseptol, prescris pe reet i propifenazon ca automedicaie analgezic antispastic
B. biseptol, prescris pe reet i drotaverin ca automedicaie analgezic antispastic
C. anticoagulant oral, prescris pe reet i acid acetilsalicilic ca automedicaie analgezic, antipiretic
D. anticoagulant oral, prescris pe reet i paracetamol ca automedicaie analgezic, antipiretic
E. medicamentele OTC se pot asocia cu orice medicament prescris pe reet
AC
135. Care dintre urmtoarele asocieri nu sunt contraindicate?
A. sulfafurazol - metamizol
B. sulfafurazol - propifenazon
C. sulfafurazol - drotaverin
D. cotrimoxazol - metamizol
E. cotrimoxazol drotaverin
CE
136. Alegei afirmaiile corecte:
A. asocierea medicamentelor prescrise cu medicamente OTC, luate de pacient ca automedicaie, fr
avizul i consilierea date de farmacist poate s genereze interaciuni medicamentoase
B. asocierea medicamentelor prescrise cu medicamente OTC, luate de pacient ca automedicaie, fr
avizul dat de farmacist sau consilierea unui alt pacient care a mai urmat acest tratament, poate s genereze
interaciuni medicamentoase
C. asocierea medicamentelor prescrise cu medicamente OTC, luate de pacient ca automedicaie poate fi
nsoit de interaciuni ce nu pot fi evitate i care, n consecin, sunt contraindicate
D. asocierea medicamentelor prescrise cu medicamente OTC, luate de pacient ca automedicaie poate fi
nsoit de interaciuni ce pot fi evitate prin precauii
E. asocierea medicamentelor prescrise cu medicamente OTC, luate de pacient ca automedicaie nu poate fi
nsoit niciodat de interaciuni
ACD
137. Alimentele influeneaz absorbia medicamentelor, astfel:
A. influeneaz negativ absorbia medicamentelor, pentru c reprezint o barier fizic spre suprafaa de
absorbie
23
B. ntrzie absorbia intestinal, prin ntrzierea golirii stomacului n funcie de cantitatea alimentelor,
vscozitatea, compoziia i temperatura lor
C. cresc absorbia pentru medicamentele puin solubile
D. alimentele nu influeneaz absorbia medicamentelor
E. scad absorbia pentru medicamentele degradate n stomac
ABCE
138. Care dintre urmtoarele substane se indic a se administra dup mese sau asociate cu lapte?
A. penicilina V
B. srurile de fier antianemice
C. srurile de potasiu i de calciu
D. cafeina
E. fenilbutazona
BCDE
139. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la momentul optim de administrare raportat la
timpul meselor, sunt corecte?
A. anorexigenele se administreaz cu 30 minute nainte de mas
B. anorexigenele se administreaz cu 30 minute dup de mas
C. substituenii secreiei gastrice se administreaz n timpul mesei
D. antiacidele se administreaz la 30-90 minute dup mas
E. antiacidele se administreaz seara, la culcare
ACE
140. Interaciunile directe medicament alimente pot avea urmtoarele mecanisme:
A. modificarea funciilor motorii i secretorii ale aparatului digestiv, cu influenarea absorbiei
B. modificarea activitii sistemelor enzimatice (inducie sau inhibiie enzimatic) cu influenarea
efectului primului pasaj intestinal sau/i hepatic
C. mecanisme fizico-chimice (absorbie, chelatare) cu eliminarea digestiv a medicamentelor
D. modificri de pH la nivel gastric sau intestinal, cu influenarea medicamentelor acide i bazice
E.competiie pentru sistemele de transfer transmembranar specializat, cu ntrzierea absorbiei la nivelul
intestinului subire
CDE
141. Interaciunile indirecte medicament alimente pot avea urmtoarele mecanisme:
A. modificarea funciilor motorii i secretorii ale aparatului digestiv, cu influenarea absorbiei
B. modificarea activitii sistemelor enzimatice (inducie sau inhibiie enzimatic) cu influenarea
efectului primului pasaj intestinal sau/i hepatic
C. mecanisme fizico-chimice (absorbie, chelatare) cu eliminarea digestiv a medicamentelor
D. modificri de pH la nivel gastric sau intestinal, cu influenarea medicamentelor acide i bazice
E.competiie pentru sistemele de transfer transmembranar specializat, cu ntrzierea absorbiei la nivelul
intestinului subire
AB
142. Mecanismele interaciunilor medicament alcool pot fi:
A. farmacocinetice
B. farmacodinamice
C. farmacotoxicologice
D. farmacointeractive
E. farmacovigilente
ABC
143. Care din urmtoarele medicamente pot induce reacie de tip antabuz?
A. glucoza
B. disulfiram
C. doxiciclin
D. furazolidona
E. disulfiram
BCDE
144. Reacia antabuz:
A. reprezint oprirea biotrabsformrii alcoolului la acetaldehid i acumularea acesteia, cu efecte toxice
24
B. reprezint oprirea biotrabsformrii alcoolului la alcan i acumularea acestuia, cu efecte toxice
C. reprezint oprirea biotrabsformrii alcoolului la acetaldehid i acumularea acesteia, cu efecte benefice
asupra organismului
D. reprezint rul de micare n timpul cltoriei cu autobuzul
E. reprezint interaciune medicament alcool
AE
145. Disulfiramul:
A. poate induce reacie de tip antabuz
B. este medicament indicat n tratamentul alcoolismului cronic
C. este medicament contraindicat n tratamentul alcoolismului cronic
D. este medicament indicat n tratamentul hipertensiunii arteriale
E. genereaz interaciuni medicament alcool
AB
146. Alcoolul:
A. poate produce inhibiie enzimatic a ADH, la consum acut (ocazional) n cantitate mare, cu creterea
aciunii unor medicamente asociate i efecte de supradozare
B. este metabolizat la acetaldehid sub aciunea alcooldehidrogenazei (ADH) i a citocromului P450
izoforma CYP2E1
C. este metabolizat la aceton sub aciunea alcooldehidrogenazei (ADH) i a citocromului P450 izoforma
CYP2E1
D. este metabolizat la acetat pe calea enzimatic a aldehiddehidrogenazei (ALDH)
E. este metabolizat la propionat pe calea enzimatic a aldehiddehidrogenazei (ALDH)
ABD
147. Unele medicamente pot induce fotosensibilizare, n cazul unei expuneri prelungite la soare.
Dintre acestea amintim:
A. tetraciclinele pot da fotoreacii de contact
B. tetraciclinele pot da fotoreacii la administrare sistemic
C. omeprazolul poate da fotoreacii de contact
D. omeprazolul poate da fotoreacii la administrare sistemic
E. sulfamidele pot da fotoreacii de contact i la administrare sistemic
ABE
148. Penicilinele sunt instabile n:
A. soluie perfuzabil de clorur de sodiu
B. soluie perfuzabil de bicarbonat de sodiu
C. soluie perfuzabil de glucoz
D. soluie perfuzabil de lactat de sodiu
E. orice soluie perfuzabil
BCD
149. Care din urmtoarele medicamente sunt instabile n soluia perfuzabil de bicarbonat de
sodiu?
A. penicilinele
B. aminoglicozidele
C. tetraciclinele
D. toate medicamentele sunt stabile n soluia perfuzabil de bicarbonat de sodiu
E. toate medicamentele sunt instabile n soluia perfuzabil de bicarbonat de sodiu
ABC
150. Alegei antibioticele incompatibile, in vitro, cu Amfotericina B:
A. orice antibiotic, cu excepia antibioticelor bacteriostatice
B. ampicilina
C. carbenicilina
D. gentamicina
E. tetraciclina
BCDE
151. Care din urmtoarele antibiotice sunt incompatibile, in vitro, cu eritromicina?
A. orice cefalosporin, cu excepia cefalotinei
25
B. orice cefalosporin, cu excepia cefazolinei
C. cefazolina
D. cefalotina
E. colimicina
CDE
152. Ampicilina este medicament incompatibil, in vitro, pentru urmtoarele substane:
A. adrenalin
B. novobiocin
C. clorur de sodiu
D. eritromicin
E.cloramfenicol
BDE
153. Adrenalina este medicament incompatibil, in vitro, pentru urmtoarele substane:
A. ampicilina
B. cloramfenicol23
C. clorur de potasiu
D. clorur de calciu
E. clorur de sodiu
AB
154. Efectele interaciunilor medicamentoase, in vivo, se pot manifesta prin:
A. sinergism de adiie
B.sinergism de potenare
C. sinergism sau antagonism (sunt sinonime)
D. antagonism chimic (prin neutralizare chimic)
E. antagonism fiziologic, de efect
ABDE
155. Care din urmtoarele exemple de antagonism sunt dorite i urmrite n terapeutic?
A. naloxon (antagonist total al receptorilor opioizi i k), n intoxicaia cu morfin
B. vitamina K n supradozarea anticoagulantelor cumarinice (antimetabolii ai vitaminei K)
C. atropina (parasimpatolitic) n intoxicaiile cu parasimpatomimetice (pilocarpin i derivai
organofosforici)
D. procaina care are n structura sa acid PAB ce diminu efectul sulfamidelor antimicrobiene
E. diureticele tiazidice reduc efectul hipoglicemiant al antidiabeticelor orale
ABC
156. Care din urmtoarele exemple de antagonism sunt nedorite i evitate n terapeutic?
A. naloxon (antagonist total al receptorilor opioizi i k), n intoxicaia cu morfin
B. vitamina K n supradozarea anticoagulantelor cumarinice (antimetabolii ai vitaminei K)
C. atropina (parasimpatolitic) n intoxicaiile cu parasimpatomimetice (pilocarpin i derivai
organofosforici)
D. procaina care are n structura sa acid PAB ce diminu efectul sulfamidelor antimicrobiene
E. diureticele tiazidice reduc efectul hipoglicemiant al antidiabeticelor orale
DE
157. Mecanismele apariiei interaciunilor medicamentoase in vivo nu pot fi:
A. farmacocinetice
B. farmacointeractive
C. farmacotoxicologice
D. farmacovigilente
E. farmacodinamice
BD
158. Mecanisme de interaciune farmacocinetic pot s apar n procesul evoluiei medicamentelor
n organism, n urmtoarele etape farmacocinetice:
A. n etapa de absorbie
B. n etapa de eliminare
C. n etapa de transport
D.n etapa de biotransformare
26
E. n etapa de stocare
ABCD
159. Care din urmtoarele medicamente cu care interacioneaz antianemicele (sruri de fier)
determin scderea absorbiei p.o. a acestora?
A. vitamina C
B. cisteina
C. acidul citric
D. antiacide (sruri de calciu)
E. vitamina A
CD
160. Cu care din urmtoarele medicamente interacioneaz metoclopramidul (propulsiv
gastrointestinal) determinnd creterea absorbiei per os a acestora?
A. levodopa
B. cimetidina
C. digoxina
D.penicilina V
E. paracetamol
ACE
161. Care din urmtoarele medicamente interacioneaz cu lidocaina mrindu-i biotransformarea
prin inducie enzimatic?
A. fenobarbital
B. rifampicin
C. cimetidin
D. fenitoin
E. carbamazepin
ABDE
162. Alegei afirmaiile care nu sunt corecte:
A. n urma interaciunii warfarinei cu fenobarbitalul crete biotransformarea acesteia scznd efectul
anticoagulant
B. n urma interaciunii warfarinei cu fenobarbitalul scade biotransformarea acesteia crescnd efectul
anticoagulant
C. n urma interaciunii warfarinei cu fenobarbitalul crete biotransformarea acesteia prin inducie
enzimatic
D. n urma interaciunii warfarinei cu fenobarbitalul scade biotransformarea acesteia prin inhibiie
enzimatic
E. warfarina nu interacioneaz farmacocinetic cu fenobarbitalul
AC
163. Care din urmtoarele medicamente duc la creterea nefrotoxicitii, dac se asociaz cu
gentamicina?
A. amfotericina B
B. cisplatin
C. furosemid
D. cefalosporinele
E. ser fiziologic
ABCD
164. Asocierea captoprilului cu spironolactona presupune:
A. potenarea hiperkalemiei
B. risc de letalitate
C. potenarea hipokalemiei
D. evitarea riscului de letalitate
E. aceast asociere este contraindicat
ABE
165. Asocierea curarizantelor (miorelaxante periferice) cu gentamicina poate duce la:
A. creterea efectului miorelaxant
B. bloc neuromuscular
27
C. risc de paralizie a muchilor respiratori
D. oprirea respiraiei
E. scderea efectului miorelaxant
ABCD
28
Tema nr. 4
Particulariti farmacologice n unele stri patologice
36
Tema nr. 5
Antibiotice cu structura betalactamic
44
Tema nr. 6
Antibiotice din alte clase structurale: macrolide, aminoglicozide,
tetracicline, fenicoli si polipeptide
52
Tema nr. 7
Chimioterapice antibacteriene i antimicotice
Chimioterapice antibacteriene
56
Antimicotice
361. Amfotericina:
A. Este un antibiotic antimicotic cu structur polienic
B. Este un antibiotic antiviral
C. Se administreaz pe cale oral prezentnd o absorbie crescut din tractul digestiv
D. Se administreaz pe cale parenteral pentru tratarea unor micoze sistemice grave
E. Prezint toxicitate sczut la nivel renal
AD
362. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la Clotrimazol sunt adevrate:
A. Este un derivat de imidazol
B. Se utilizeaza ca antimicotic sistemic
C. Se utilizeaza ca antimicotic local
D. Se absoarbe bine dupa administrare orala
E. Are si activitate antitrichomonazica
ACE
363. Care dintre urmtoarele substane medicamentoase sunt macrolide polienice cu proprieti
antimicotice:
A. Natamicina
B. Clorfenesina
C. Nistatina
D. Tolnaftat
E. Amfotercina
ACE
364. Care dintre urmtoarele substane sunt utilizate n terapia pitiriazisului:
A. Miconazol
B. Tinidazol
C. Griseofulvina
D. Econazol
E. Flucitozina
AD
365. Griseofulvina:
A. Este un antibiotic cu aciune antibacterian
B. Este un antibiotic cu efect fungicid i fungistatic utilizat n terapia onicomicozelor
C. Este un inductor enzimatic
D. Are i aciune antiinflamatoare
E. Este medicament de elecie n pitiriazis
BCD
366. Ketoconazolul:
A. Este un antimicotic cu structur bis-triazolic
B. Absorbia oral este crescut n prezena unor alcalinizante
C. Este un antimicotic cu aciune local i sistemic
D. Este un antimicotic de origine natural
E. Se comercializeaz sub denumirea Nizoral
CE
367. Natamicina:
A. Este un antibiotic polienic de sintez
B. Este o macrolid polienic natural
C. Absorbia din tubul digestiv este redus
D. Are i aciune antrichomonazic
E. Se condiioneaz n flacoane de uz parenteral
BCD
368. Nistatinul:
A. Este un antibiotic antifungic din grupul macrolidelor polienice
B. Se condiioneaz sub form de flacoane de uz parenteral
57
C. Se utilizeaz pentru prevenirea candidozelor bucale ce pot aprea n cursul terapiei cu antibiotice cu
spectru larg
D. Este medicamennt de elecie pentru tratarea candidozelor sistemice
E. Se comercializeaz sub denumirea Pimafucin
AC
369. Precizai care dintre urmtoarele antimicotice se utilizeaz sistemic:
A. Clotrimazol
B. Amfotericina
C. Miconazol
D. Tolnaftat
E. Acid salicylic
BC
370. Precizai care dintre urmtorii compui antimicotici sunt derivai de imidazol:
A. Griseofulvina
B. Flucitozina
C. Miconazol
D. Ketoconazol
E. Fluconazol
CD
371. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate pentru Econazol:
A. chimioterapic imidazolic, antifungic si antimicrobian
B. se utilizeaza exclusiv pe cale parenterala
C. se utilizeaza sub forma de comprimate vaginale
D. este eficace in candidoze, epidermofitie, tricofitie
E. este antibiotic obtinut din mediul de cultura de Streptomyces natalensis
ACD
372. Care din afirmatiile urmatoare sunt corecte pentru Septozol:
A. reprezinta un iodofor
B. prezinta dezavantajul indepartarii cu dificultate de pe tegumente si lenjerie
C. este antimicrobian, antimicotic si antitricomonazic
D. se obtine din iod si un detergent neionic
E. se utilizeaza in dermatologie si stomatologie
ACDE
373. Care dintre urmatoarele antimicotice se utilizeaza exclusiv sistemic:
A. ketoconazolul
B. griseofulvina
C. amfotericina B
D. flucitozina
E. econazolul
BCD
374. Care dintre urmatoarele substante sunt antibiotice antimicotice:
A. ketoconazolul
B. nistatinul
C. amfotericina B
D. flucitozina
E. griseofulvina
BCE
375. Care dintre urmatoarele substante sunt macrolide polienice:
A. nistatinul
B. natamicina
C. amfotericina B
D. clotrimazolul
E. griseofulvina
ABC
376. Clotrimazolul:
58
A. este un antimetabolit al uracilului
B. este un derivat de imidazol
C. se administreaza exclusiv oral
D. se administreaza exclusiv local
E. nu actioneaza in tricomoniaza vaginala
BD
377. Nistatinul:
A. este un antibiotic antimicotic cu structura polienica
B. este un derivat al citozinei
C. este o substanta sensibila la lumina
D. este o substanta solubila in apa
E. este un derivat al citozinei
AC
378. Griseofulvina este indicat n:
A. infecie cu pseudomonas aeruginosa
B. meningita cu haemophilus influenzae
C. epidermofiii
D. onicomicoze
E. amibiaz intestinal
CD
379. Ketoconazolul:
A. are o difuzie bun n LCR
B. nu dezvolt rezisten
C. este un derivat de imidazol
D. are un efect sczut n cazul coadministrrii cimetidinei
E. poate provoca hepatotoxicitate
CDE
380. Natamicina este indicat n:
A. micoze respiratorii
B. tricomoniaz
C. aspergiloz
D. histoplasmoz pulmonar
E. onicomicoz
ABC
381. Precizai afirmaiile corecte referitoare la flucitozin:
A. are o difuzie larg n esuturi, dar nu si n LCR
B. nu dezvolt rezisten
C. acioneaz numai fungistatic
D. se elimin predominent prin fecale
E. poate provoca pancitopenie
CE
382. Precizai afirmaiile corecte referitoare la griseofulvin:
A. asociat cu alcool provoac efecte de tip antabuz
B. are i efect inhibitor enzimatic
C. se indic n micozele pielii capului
D. este singurul antimicotic recomandat la gravide
E. este indicat n candidoza intestinal
AC
383. Se utilizeaz n dermatomicozele sistemice:
A. buclosamida
B. griseofulvina
C. flucitozina
D. amfotericina B
E. clotrimazol
BCD
59
384. Urmtoarele afirmaii privind farmacoterapia Amfotericinei B sunt adevrate:
A. se administreaz parenteral sub form de perfuzii n micozele sistemice grave
B. nu este sensibil la lumin
C. efectul advers cel mai grav este afectarea renal
D. se administreaz exclusiv oral
E. dup administrare oral se absoarbe complet din tubul digestiv
AC
385. Antimicotice antibiotice sunt reprezentate de:
A. Miconazol
B. Griseofulvina
C. Nistatina
D. Clotrimazol
E. Flucitozina
BC
60
Tema nr. 8
Analgezice morfinomimetice i analgezice antipiretice
Analgezice morfinomimetice
Analgezice antipiretice
68
Tema nr. 9
Hipnotice i tranchilizante
Hipnotice
69
448. Administrate timp indelungat barbituricele induc un antagonism prin mechanism
farmacocinetic (inductie enzimatica) cu scaderea eficacitatii urmatoarelor medicamente:
A. contraceptive orale;
B. propranolol;
C. anticoagulante cumarinice;
D. teofilina;
E. medicamente antiacide.
ABCD
449. Barbiturice hipnotice cu perioada de latenta si durata de actiune scurte:
A. pentobarbital;
B. fenobarbital;
C. amobarbital;
D. hexobarbital;
E. ciclobarbital.
AE
450. Care sunt afirmatiile corecte privind ciclobarbitalul:
A. latenta si durata a efectului scurte;
B. indicat in insomnii terminale (trezirea precoce);
C. este hipnocoercitiv (nu hipnogen);
D. este indicata administrarea timp indelungat;
E. este anticonvulsivant indicat in marele rau epileptic.
AC
451. Dupa administrare repetata hipnoticele barbiturice provoaca urmatoarele reactii adverse:
A. efect "rebound" cu vise neplacute (cosmaruri), la oprirea brusca a tratamentului;
B. obisnuinta;
C. cresterea metabolismului bazal;
D. inhibitie enzimatica;
E. dependenta fizica (sindrom de abstinenta cu convulsii).
ABE
452. Intoxicatia acuta cu fenobarbital se trateaza prin:
A. flumazenil;
B. un diuretic osmotic;
C. haloperidol;
D. alcalinizarea urinii;
E. alcool etilic.
BD
453. Mecanismul de actiune al barbituricelor hipnotice cuprinde:
A. blocarea receptorilor dopaminergici;
B. marirea timpului de deschidere a canalelor de clor;
C. potentarea actiunii acidului gamaaminobutiric (GABA);
D. deprimarea formatiei reticulate ascendente activatoare;
E. inhibarea enzimei monoaminooxidaza (MAO).
BCD
454. Potentarea efectelor barbituricelor apare in cadrul unor interactiuni cu:
A. alcool etilic;
B. diazepam;
C. anticoagulante cumarinice;
D. rifampicina;
E. cimetidina.
ABE
455. Urmatoarele proprietati farmacologice sunt caracteristice nitrazepamului:
A. are actiune hipnotica;
B. are durata scurta de actiune;
C. activeaza complexul receptor GABA-postsinaptic;
D. reduce durata somnului paradoxal (REM);
70
E. este derivat de 7-nitro-1,4-benzodiazepina;
ACE
456. Bromurile:
A. administrate prelungit pot provoca impoten sexual
B. administrarea de NaCl le ncetinete eliminarea
C. nu au risc alergizant
D. se recomand frecvent n prescripii magistrale
E. sunt indicate n enurezisul nocturn
AD
457. Care dintre afirmaiile de mai jos referitoare la fenobarbital o considerai corect:
A. produce somnolen diurn rezidual
B. la doze mari provoac convulsii
C. are i efect inhibitor enzimatic
D. se administreaz exclusiv oral
E. dezvolt farmacodependen
AE
458. Care dintre urmtoarele benzodiazepine sunt utilizate ca hipnotice?
A. medazepam
B. lorazepam
C. nitrazepam
D. flunitrazepam
E. bromazepam
CD
459. Care dintre urmtoarele medicamente au aciune hipnotic:
A. maprotilina
B. moclobemida
C. cloralhidratul
D. nitrazepam
E. selegilina
CD
460. Ciclobarbitalul:
A. este un hipnotic cu durat de aciune ultrascurt
B. este indicat n insomnia incipient datorat hiperexcitabilitii nervoase
C. are laten i durat scurt
D. sufer intens efectul de prim pasaj hepatic
E. se administreaz exclusiv parenteral
BC
461. Cloralhidratul:
A. are efect timoanaleptic
B. se administreaz n asociere cu mucilagiul de gum arabic
C. este o substan cu efect hipnotic
D. are efect iritant pe mucoas
E. nu se recomand la bolnavii cu hipertrofie de prostat
BCD
462. Hipnoticele barbiturice sunt contraindicate:
A. la bolnavii cu insuficien hepatic grav
B. n preanestezie
C. la conductorii auto
D. la pacienii epileptici
E. n insuficiena renal sever
ACE
463. Nitrazepamul:
A. are un T1/2 scurt (6-8 ore)
B. produce un somn apropiat de somnul fiziologic, pe o durat de 6-8 ore
C. prezint i activitate timoanaleptic
71
D. are un efect de prim pasaj hepatic ridicat
E. se leag n proporie mare de proteinele plasmatice
BDE
464. Care dintre urmtorii compui sunt hipnotice benzodiazepine?
A. fenobarbital
B. nitrazepam
C. cloralhidrat
D. triclofos
E. flunitrazepam
BE
465. Hipnoticele benzodiazepine:
A. sunt reprezentate de cloralhidrat
B. modific structura somnului
C. poteneaz transmisia inhibitoare GABA-ergic
D. cresc frecvena de deschidere a canalelor de clor
E. scad frecvena de deschidere a canalelor de clor
CD
Tranchilizante
76
Tema nr. 10
Simpatomimetice i Simpatolitice
Simpatomimetice
521. Beta-blocantele:
A. stimuleaza functiile miocardului
B. influenteaza negativ profilul lipidic
C. au proprietati antihipertensive
D. fac parte din clasa I de antiaritmice
E. sunt contraindicate in angina pectorala
BC
522. Cardioselectivitatea beta-blocantelor:
A. se pastreaza si la doze mari
B. inseamna ca medicamentul blocheaza selectiv receptorii beta-1
C. evita fenomenele de bronhoconstrictie la astmatici
D. le face utile la bolnavii cu deficit de pompa cardiaca
E. le contraindica la diabetici
BC
523. Care din afirmatii sunt adevarate:
A. efectul chinidinic limiteaza efectul antiaritmic al beta-blocantelor
B. efectul antihipertensiv al beta-blocantelor este util celor cu debit cardiac si renina crescute
C. efectul antianginos al beta-blocantelor este datorat in principal coronarodilatatiei
D. efectul antiglaucomatos al beta-blocantelor se datoreaza favorizarii drenarii umorii apoase
E. tratamentul cu beta-blocante nu se poate intrerupe brusc
BE
524. Care simpatolitice pot fi folosite ca antihipertensive:
A. ergotamina
B. atenololul
C. prazosinul
D. dopamina
E. salbutamolul
BC
525. Efectul antianginos al beta-blocantelor este datorat:
A. scaderii consumului de oxigen al miocardului
B. deprimarii miocardului
C. coronarodilatatiei
D. efectului hipocolesterolemiant
E. efectului rebound
AB
526. Efectul antihipertensiv al beta-blocantelor se explic prin:
A. creterea debitului cardiac
B. scderea secreiei de renin
80
C. efect simpatolitic central
D. creterea sintezei de bradikinin
E. coronarodilataie
BC
527. Prazosinul:
A. este un alfa-1 adrenolitic selectiv
B. creste postsarcina
C. creste colesterolul si trigliceridele
D. produce hipotensiune intensa la prima doza
E. se contraindica bolnavilor cu astm bronsic
AD
528. Prazosinul:
A. este un inhibitor al enzimei de conversie
B. are efect antihipertensiv
C. durata de actiune este mai lunga ca la terazosin
D. poate da fenomenul primei doze
E. se contraindica in astm
BD
529. Propranololul:
A. este un alfa-1-adrenolitic
B. este un beta-adrenolitic selectiv
C. se indica in hipertensiunea arteriala
D. este un beta-blocant de electie in tahiaritmii
E. se contraindica in angina pectorala
CD
530. Se evita asocierea beta-blocantelor cu:
A. blocanti de calciu tip verapamil
B. hipoglicemiante
C. inhibitori ai enzimei de conversie
D. beta-simpatomimetice
E. diuretice
ABD
531. Care din urmatoaree caracteristici ale simpatoliticelor sunt corecte?
A. diminua sau impiedica efectele stimularii nervilor simpatici;
B. activeaza receptorii adrenergici;
C. antagonizeaza actiunea adrenergicelor;
D. blocheaza receptorii adrenergici;
E. produc hipertensiune.
ACD
532. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru adrenolitice?
A. blocheaza receptorii alfa-adrenergici;
B. influenteaza metabolismul mediatorilor chimici;
C. blocheaza receptorii beta-adrenergici;
D. impiedica eliberarea mediatorilor;
E. diminua actiunea simpatomimeticelor.
ACE
533. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru beta-adrenolitice?
A. blocheaza receptorii beta-adrenergici;
B. potenteaza efectul inotrop pozitiv al adrenalinei;
C. au actiune cronotrop negativa;
D. diminua formarea umorii apoase;
E. cresc presiune intraoculara.
ACD
534. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prazosin?
A. alfa-adrenolitic;
81
B. antihipertensiv;
C. produce hipotensiune ortostatica dupa prima doza;
D. creste trigliceridele;
E. nu se administreaza in sindromul Raynaud.
ABC
535. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prazosin?
A. este alfa-1-adrenolitic;
B. este un parasimpatomimetic;
C. este un neurosimpatolitic;
D. este beta-2-adrenolitic;
E. are actiune hipotensiva.
AE
536. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru rezerpina?
A. este un antiulceros;
B. impiedica recaptarea noradrenalinei;
C. este un antiparkinsonian;
D. are actiune hipotensiva;
E. are actiune simpatomimetica.
BD
537. Care din urmatoarele beta-blocante sunt cardioselective?
A. propranolol;
B. atenolol;
C. metoprolol;
D. timolol;
E. oxprenolol.
BC
538. Care din urmatoarele efecte adverse pot apare dupa propranolol?
A. stari depresive;
B. cresterea trigliceridelor;
C. tahicardie;
D. impotenta;
E. bronhoconstrictie.
ABDE
539. Care din urmatoarele indicatii pentru propranolol sunt corecte?
A. hipertensiune arteriala;
B. aritmii cardiace;
C. angina pectorala;
D. astm bronsic;
E. astenie.
ABC
540. Care din urmatoarele indicatii terapeutice nu sunt corecte pentru propranolol?
A. hipertensiunea arteriala;
B. ateroscleroza;
C. angina pectorala;
D. aritmii cardiace;
E. astm bronsic.
BE
541. Aciunea antianginoas prin mecanism beta1- adrenolitic se datoreaz:
A. reducerii necesarului de oxigen la nivelul inimii la effort
B. diminurii forei de contracie a miocardului
C. creterea frecvenei cardiace
D. scderii tensiunii arteriale sistolice
E. vasodilataiei coronariene
ABD
542. Actiunea antihipertensiv a clonidinei se realizeaz prin urmtoarele mecanisme:
82
A. creterea reninei
B. scderea reninei
C. scderea debitului cardiac
D. scderea consumului de oxigen la nivel cardiac
E. deprimarea tonusului simpatic vasoconstrictor
BCE
543. Care din urmtoarele efecte adverse sunt produse de Prazosin:
A. deprimarea respiraiei
B. risc de hipotensiune arterial postural
C. tahicardie reflex
D. gust metalic
E. fenomen de rebound dup ntreruperea tratamentului
BC
544. Efectele beta-2 adrenolitice sunt:
A. bronhodilataie
B. vasoconstricie cu tulburri ischemice periferice
C. tendin la hipoglicemie
D. scderea tensiunii intraoculare
E. inhibarea secreiei de renin din aparatul juxta-glomerular renal
BCD
545. Fac parte din grupul simpatoliticelor:
A. fentolamina
B. dobutamina
C. nafazolina
D. nicergolina
E. tolazolina
ADE
546. Clonidina:
A. are aciune antihipertensiv
B. determin efecte rebound la ntreruperea brusc a tratamentului
C. nu determin somnolen
D. se administreaz la conductorii auto
E. se utilizeaz n tratamentul sindromului de abstinen la morfin
ABE
547. Contraindicaiile beta-adrenoliticelor neselective:
A. hipertiroidism
B. astm bronic
C. bloc atrioventricular
D. anxietate de stres
E. activitate ce necesit mare atenie (oferi etc.)
BCE
548. Mecanismul aciunii antihipertensive a beta-adrenoliticelor:
A. reducerea necesitii de oxigen a miocardului
B. scderea debitului cardiac
C. scderea secreiei de renin
D. efect simpatolitic central
E. inhibarea eliberrii NA n fanta sinaptic
BCDE
549. Metildopa:
A. reduce depozitele de noradrenalin
B. nu produce retenie hidrosalin
C. are efecte toxice hepatice
D. se administreaz n HTA forme medii i severe
E. se administreaz n hipotensiunea arterial
ACD
83
550. Notai afirmaiile corecte:
A. labetalolul este beta-1 adrenolitic selectiv
B. propranololul este beta-adrenolitic neselectiv cu aciune de tip anestezic local
C. atenololul este beta-1 adrenolitic pur
D. alprenololul este beta-adrenolitic cu aciuni de tip simpatomimetic i chinidinic
E. pindololul este beta-adrenolitic cu aciune de tip chinidinic
BCD
84
Tema nr. 11
Parasimpatomimetice si parasimpatolitice
92
Tema nr. 12
Antiinflamatoare steroidiene si nesteroidiene
100
Tema nr. 13
Antiacide, antiulceroase, antispastice
Antiacide, antiulceroase
Antispastice
108
Tema nr. 14
Antihipertensive, vasodilatatoare cerebrale si periferice, diuretice
Antihipertensive
Diuretice
116
Tema nr. 15
Antianginoase
124
Tema nr. 16
Antialergice
132
Tema nr. 17
Antiastmatice
881. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la inhibitorii degranulrii mastocitelor sunt
adevrate:
A. se administreaz n criza de astm
B. se administreaz n tratamentul de fond al astmului bronic
C. efectul lor se instaleaz rapid
D. ketotifenul are si proprietati antihistaminice H1
E. cromoglicatul de sodiu este un antialergic
BDE
882. Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate:
A. corticosteroizii favorizeaz efectele beta adrenergice prin creterea numrului receptorilor adrenergici
B. antileucotrienele sunt indicate n astmul bronic
C. bronhodilatatoarele adrenomimetice pot determina up-regulation cu externalizarea receptorilor
D. bronhodilatatoarele adrenomimetice se administreaz cel mai frecvent pe cale oral
E. salbutamolul inhib clearance-ul muco-ciliar
AB
883. Care din urmtoarele afirmaii sunt false:
A. teofilina este sarea etilen-diaminic a aminofilinei
B. aminofilina se administreaz injectabil
C. corticosteroizii se folosesc n criza sever de astm sub form de aerosoli
D. corticosteroizii se adminstreaz parenteral n criza sever de astm
E. prostaglandina E2 nu are proprieti bronhodilatatoare
ACE
884. Care din urmtoarele medicamente sunt indicate n tratamentul astmului bronic:
A. Singulair
B. Montelukast
C. Tolbutamida
D. Terazosinul
E. Ipratropium bromidum
ABE
885. Care din urmatorii compusi se folosesc in astmul bronsic:
A. captopril
B. propranolol
C. ipratropiu
D. antiinflamatoarele nesteroidiene
E. inhibitoarele degranularii mastocitelor
CE
886. Ketotifenul:
A. nu se poate administra oral
B. stabilizeaza membrana mastocitelor
C. nu are proprietati antihistaminice H1
D. se utilizeaza in tratamentul crizei de astm
E. produce somnolenta
BE
887. Montelukastul:
A. este un antiastmatic
B. blocheaza receptorii CysLT1 ai leucotrienelor
C. se indica in criza de astm
D. intra in preparatul Singulaire
E. este un beta2-adrenomimetic
ABD
888. Salbutamolul:
A. este un beta-adrenolitic neselectiv
133
B. este agonist pe receptorii beta-2 adrenergici
C. se indica in astmul bronsic
D. are proprietati tocolitice
E. se administreaza exclusiv oral
BCD
889. Teofilina:
A. este un bronhodilatator musculotrop
B. este agonist pe receptorii adenozinei
C. inhiba fosfodiesteraza
D. deprima miocardul
E. stimuleaza SNC
ACE
890. Teofilina:
A. este solubil n ap
B. este metabolizat hepatic n procent mare
C. nu difuzeaz n laptele matern
D. nu deprim SNC
E. are indice terapeutic mare
BD
891. Aminofilina este bronhodilatator:
A. prin stimulare beta2-adrenergica;
B. inhibarea fosfodiesterazei;
C. blocarea unor receptori adenozinici;
D. stimularea fosfodiesterazei;
E. stimularea adenilatciclazei.
BC
892. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte penru izoprenalina:
A. este beta1-adrenomimetic;
B. este beta2-adrenomimetic;
C. are efect inotrop negativ;
D. se administreaza in criza de astm bronsic;
E. se administreaza sublingual.
ABDE
893. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru aminofilina?
A. inhiba lipooxigenaza;
B. este teofilinetilendiamina;
C. inhiba fosfodiesteraza;
D. este solubila in apa;
E. se administreaza in bronsita astmatiforma.
BCDE
894. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru ipratropium bromid?
A. blocant al receptorilor muscarinici;
B. creste tonusul vagal;
C. produce hipersecretie de mucus;
D. se administreaza pe cale inhalatorie;
E. bronhodilatator.
ADE
895. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru montelukast?
A. inhibitor al 5-lipooxigenazei;
B. antagonist al receptorilor cisteinil-leucotrienici;
C. se utilizeaza in tratamentul cronic al astmului;
D. inhibitor al ciclooxigenazei;
E. scade secretia de mucus.
BCE
896. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prednison?
134
A. derivat cortizonic;
B. antiinflamator;
C. antialergic;
D. se indica in astmul bronsic;
E. stimuleaza fosfolipaza A2.
ABCD
897. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru salbutamol?
A. este anticolinergic;
B. este simpatomimetic;
C. este bronhodilatator;
D. este mai activ pe cale inhalatorie;
E. contracta musculatura uterina.
AE
898. Care din urmatoarele medicamente au efect bronhodilatator:
A. adrenalina;
B. noradrenalina;
C. izoprenalina;
D. ketotifenul;
E. aminofilina.
ACE
899. Care din urmatoarele medicamente sunt antiastmatice?
A. terbutalina;
B. piridostigmina;
C. salbutamol;
D. fluoxetina;
E. ipratropium bromid.
ACE
900. Care dn urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru simpatomimetice bronhodilatatoare?
A. substantele beta2-adrenomimetice dau tahifilaxie;
B. excesul de beta-adrenergice produce down-regulation;
C. excesul de beta-adrenergice produce up-regulation;
D. stimuleaza adenilciclaza;
E. au efect tocolitic.
ABDE
901. Glucocorticoizii in administrare sistemica trebuie sa reprezinte o medicatie de rezerva in
astmul bronsic deoarece:
A. pot produce hipocorticism endogen;
B. au eficacitate limitata;
C. riscul reactiilor adverse este mare;
D. pot produce corticodependenta;
E. pot produce interactiuni nedorite cu stimulantele beta2-adrenergice.
ACD
902. Stimulantele beta2-adrenergice au efect bronhodilatator:
A. prin stimularea adenilatciclazei;
B. micsoreaza controlul vagal bronhoconstrictor;
C. prin inhibarea fosfodiesterazei;
D. antagonizeaza competitiv actiunea bronhoconstrictoare a histaminei;
E. inhiba degranularea mastocitelor.
AE
903. Bronhodilatatoarele adrenomimetice
A. au efect ocitocic
B. pot provoca tahifilaxie
C. amelioreaz clearace-ul mucociliar
D. difer ntre ele prin potena i durata de aciune
E. la astmatici se administreaza exclusiv inhalator
135
BCD
904. Bronhodilatatoarele musculotrope pot produce:
A. aritmii
B. somnolen
C. disurie
D. insomnie
E. greuri i vrsturi
ADE
905. Care dintre urmtoarele medicamente au o aciune bronhodilatatoare:
A. acidul cromoglicic
B. teofilina
C. beclometazona
D. salmeterol
E. ketotifen
BD
906. Corticosteroizii utilizai ca antiastmatice:
A. sunt utilizai exclusiv inhalator, n aerosoli
B. se indic n tratamentul de ntreinere al bolii astmatice
C. au aciune imunodepresiv i antiexudativ
D. inhib biosinteza icosanoidelor proinflamatoare prin inhibarea ciclooxigenazei
E. sunt contraindicai la bolnavii cu stare de ru astmatic
BC
907. Precizai afirmaiile corecte referitoare la ketotifen:
A. anuleaz tahifilaxia la izoprenalin
B. stabilizeaz membrana mastocitelor sensibilizate mpiedicnd eliberarea mediatorilor
bronhoconstriciei i inflamaiei
C. este eficient n criza astmatic
D. nu traverseaz bariera feto-placentar
E. are efect benefic n rinita i conjunctivita alergic
ABE
908. Precizai care din urmtoarele substane medicamentoase fac parte din grupul
antileucotrienelor:
A. zafirlukast
B. terbutalin
C. bromura de oxitropiu
D. zileuton
E. formoterol
AD
909. Printre efectele adverse provocate de aerosolii corticosteroizi la un bolnav astmatic se numr:
A. atrofia mucoasei respiratorii
B. tulburri de gust
C. greuri, vrsturi
D. candidoz oro-faringian
E. anorexie
AD
910. Teofilina are aciune:
A. stimulant cardiac
B. diuretic
C. bronhodilatatoare
D. deprimant la nivelul SNC
E. antiemetic
ABC
801. Adenozina are aciuni:
A. coronaroconstrictoare
B. diuretice
136
C. deprimante cardiac
D. bronhodilatatoare
E. anticonvulsivante
CE
912. Atropina:
A. are efect redus n criza de astm
B. are indicaie de elecie n criza astmatic
C. este indicat frecvent n tratamentul de fond al astmului bronic
D. are efect bronhodilatator mai intens dect adrenomimeticele
E. are efect bronhodilatator mai slab ca adrenomimeticele
AE
913. Bronhodilatatoare beta-2 adrenomimetice selective sunt:
A. salbutamol
B. adrenalina
C. salmeterol
D. terbutalina
E. efedrina
ACD
914. Bronhodilatatoare parasimpatolitice sunt:
A. atropina
B. efedrina
C. ipratropium
D. salmeterol
E. oxitropium
ACE
915. n astmul bronic sunt semnalate urmtoarele dezechilibre:
A. deficit de receptori beta-2 adrenergici
B. predominana controlului simpatic
C. predominana controlului parasimpatic
D. sensibilitate sczut la histamin a broniilor
E. sensibilitate bronic crescut la acetilcolin
ACE
916. n astmul bronic:
A. parasimpaticul produce bronhoconstricie
B. parasimpaticul inhib secreia bronic
C. simpaticul produce bronhoconstricie
D. simpaticul produce bronhodilataie
E. simpaticul produce hiposecreie bronic
ADE
917. n tratamentul de fond al astmului bronic alergic se utilizeaz:
A. ketotifen
B. cromoglicat de sodiu
C. nedocromil
D. adrenalin
E. hemisuccinat de hidrocortizon
ABC
918. Ketotifenul este indicat n:
A. tratamentul de fond al astmului bronic alergic
B. rinita alergic
C. urticaria cronic
D. tratamentul crizei severe de astm bronic
E. sarcin
ABC
919. Urmtoarele elemente structurale sunt implicate n astmul bronic:
A. musculatura neted bronic
137
B. glandele bronice
C. circulaia capilar pulmonar
D. mucoasa bronic
E. inelele cartilaginoase traheale
ABD
920. Acioneaz ca antiastmatice prin interferarea producerii sau legrii leucotrienelor de receptori:
A. Zileutonul
B. Zafirlukastul
C. Motelukastul sodic
D. Dinoprostul
E. Epoprostenolul
ABC
921. Aciuneaz sinergic cu teofilina, fiind medicamente care cu care interacionez, crescnd
frecvena reaciilor adverse sau nivelul plasmatic al teofilinei:
A. Ketotifenul
B. Alopurinolul
C. Probenecidul
D. Simpatomimeticele
E. Nedocromilul
BCD
922. Cortzcosteroizii administrai n aerosoli pot produce urmtoarele efecte adverse:
A. Atrofia mucoasei respiratorii
B. Candidoze orale
C. Hiperplazie gingival
D. Somnolen diurn
E. Uscciunea gurii
AB
923. Dozele de teofilin trebuie reduse n urmtoarele situaii:
A. La hipertiroidieni
B. La bolnavii de ulcer
C. La hipotiroidieni
D. La fumtori
E. La bolnavii cu insuficien hepatic
ABE
924. Mecanismul de aciune al xantinelor const n:
A. Inhibarea fosfodiesterazei, cu creterea AMPc
B. Blocarea receptorilor P1-A1 purinergici
C. Stimularea receptorilor -adrenercici
D. Blocarea receptorilor M-colinergici din bronhii
E. Inhibarea pseudocolinesterazei
AB
925. Sunt antiinflamatoare cu structur de saligenin:
A. Salmetrol
B. Fenoterol
C. Terbutalin
D. Salbutamol
E. Orciprenalin
AD
926. Sunt inhibitoare ale degranulrii mastocitare:
A. Cromoglicatul de sodiu
B. Nedocromilul
C. Zileutonul
D. Ketotifenul
E. Guaiafenesina
ABD
138
927. Sunt medicamente contraindicate la astmatici:
A. Cefalosporinele
B. Morfina
C. Parasimpatoliticele
D. Parasimpatomimeticele
E. -simpatomimeticele
ABD
928. Sunt medicamente de elecie n tratamentul strii de ru astmatic:
A. Teofilina i.v.
B. Ketotifenul
C. Nedocromilul sodic
D. Corticosteroizii i.v.
E. Adrenomimetice -2-stimulatoare n aerosoli
AD
929. Sunt antiastmatice inhibitoare ale degranularii mastocitelor:
A. acid cromoglicic
B. montelukast
C. pranlukast
D. zafirlukast
E. ketotifen
AE
930. Farmacoterapia astmului bronsic cuprinde:
A. tratamentul de fond se face de electie cu adrenomimetice sau teofilina per os
B. criza usoara si medie se trateaza de electie cu beta-2 adrenomimetice sub forma de aerosoli
C. criza intensa se trateaza de electie cu teofilina i.v.
D. starea de rau astmatic se trateaza de electie cu inhibitoare ale degranularii mastocitelor sub forma de
aerosoli
E. tratamentul asociat in starea de rau astmatic cuprinde oxigen, carbonat acid de sodiu, mucolitic si
antibiotic
ABCE
931. Sunt contraindicate la astmatici:
A. ampicilina
B. morfina
C. fenobarbital
D. propranolol
E. atropina
ABCD
932. Izoprenalina:
A. se administreaza per os in tratamentul de fond al astmului bronsic
B. este metabolizata numai de MAO, datorita hidroxililor fenolici in meta
C. prezinta reactii adverse de tip alfa-1 (vasoconstrictie, HTA) si beta-1 (stimulare cardiaca si centrala)
D. are durata scurta de actiune
E. poate produce tahifilaxie prin reglarea "down" a receptorilor beta-2 adrenergici
DE
933. Teofilina produce:
A. bronhodilatatie
B. stimularea SNC
C. bradicardie
D. diureza
E. coronaroconstrictie, la doze mari
ABD
934. Despre teofilina sunt valabile afirmatiile
A. inhiba fosfodiesteraza, cu cresterea concentratiei de AMPc, la doze mari
B. este antagonist al adenozinei la doze mici
C. are un indice terapeutic mic
139
D. timpul de injumatatire creste la fumatori
E. timpul de injumatatire scade in caz de insuficienta cardiaca
ABC
935. Despre cromoglicatul de sodiu sunt incorecte urmatoarele afirmatii:
A. se administreaza numai in tratamentul de fond
B. se administreaza numai inhalator
C. la administrare repetata, se poate produce agravarea astmului bronsic
D. efectul se instaleaza rapid si este de scurta durata
E. este contraindicat la copii
DE
140
Tema nr. 18
Antitusive, expectorante
936. Acetilcisteina
A. are proprieti mucolitice
B. nu se poate administra in intoxicatia cu paracetamol
C. are proprieti secreto-stimulatoare prin mecanism chimic
D. are proprieti mucolitice la pH slab acid
E. la astmatici se administreaz cu pruden
AE
937. Acetilcisteina:
A. se indica in afectiuni bronhopulmonare acute sau cronice
B. deprima centrul bulbar al tusei
C. este de electie la astmatici
D. este un expectorant mucolitic
E. reduce legaturile disulfidice din mucoproteinele sputei
ADE
938. Au proprieti antitusive
A. morfina
B. dionina
C. oxeladina
D. zopiclonul
E. sulindac
ABC
939. Bromhexinul:
A. este un secretostimulant
B. actioneaza prin mecanism fizic
C. stimuleaza activitatea lizozomilor
D. se indica in traheobronsite
E. se metabolizeaza la ambroxol
CDE
940. Care din afirmatiile referitoare la bromhexin sunt adevarate:
A. acetil cisteina este metabolitul activ al bromhexinului
B. are efect mucolitic
C. se contraindic la astmatici cu ulcer gastro-duodenal
D. provine din ambroxol
E. lumina nu i influeneaz stabilitatea
BC
941. Care din urmatoarele substante sunt antitusive opioide:
A. codeina
B. clofedanolul
C. oxeladina
D. glaucina
E. dextrometorfanul
AE
942. Care din urmtoarele substane sunt expectorante:
A. Codeina
B. Clofedanol
C. Guaifenezina
D. Sruri de amoniu
E. Oxeladina
CD
943. Care sunt secretostimulantele cu mecanism mixt:
A. acetilcisteina
B. sarurile de amoniu
141
C. ambroxolul
D. Trecidul
E. tiocolul
BDE
944. Codeina
A. este un analgezic puternic
B. are proprietati antitusive centrale
C. la doze mari produce diaree
D. are potential toxicomanogen redus
E. deprima respiratia mai slab ca morfina
BDE
945. Antitusive centrale opioide sunt:
A. codeina;
B. noscapina;
C. codetilina;
D. dextrometorfanul;
E. glaucina.
ACD
946. Codeina se recomanda cu prudenta la pacientii cu:
A. astm bronsic;
B. emfizem pulmonar;
C. ulcer gastro-duodenal;
D. insuficienta respiratorie;
E. angina pectorala.
ABD
947. Codeina:
A. are ca metabolit activ morfina;
B. nu difuzeaza prin placenta si in laptele matern;
C. dezvolta toxicomanie, dupa administrare prelungita;
D. deprima respiratia;
E. diminua secretiile bronsice.
ACDE
948. Efectul antitusiv al codeinei apare:
A. la doze mai mici decat efectul analgezic;
B. la doze mai mari decat efectul analgezic;
C. la aceeasi doza cu efectul analgezic;
D. prin deprimarea centrului respirator bulbar;
E. prin deprimarea centrului bulbar al tusei.
AE
949. Inhibitoarele centrului tusei care produc farmacodependenta sunt:
A. noscapina;
B. codeina;
C. dextrometorfanul;
D. morfina;
E. glaucina.
BD
950. Pentru codeina sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A. efectul antitusiv apare la doze mai mici decat efectul analgezic;
B. efectul analgezic este mai slab decat al morfinei;
C. efectul antitusiv este mai puternic decat al morfinei;
D. efectul inhibitor asupra centrului respirator bulbar este mai slab decat al morfinei;
E. dezvolta toxicomanie, dupa administrare prelungita.
ABDE
951. Ca antitusiv, morfina se indica:
A. la doze mai mari decat ca analgezic;
142
B. la doze mai mici decat ca analgezic;
C. in astmul bronsic;
D. in tusea intensa, refractara la alte antitusive si insotita de durere intensa (cancer pulmonar);
E. in mod exceptional, datorita riscului de farmacodependenta.
BDE
952. Sunt secretostimulante:
A. benzoatul de sodiu;
B. acetilcisteina;
C. bromhexinul;
D. sarurile de amoniu;
E. guaifenezina.
ADE
953. Acetilcisteina este indicat n :
A. starea de ru astmatic
B. tusea spastic iritativ
C. bronit cronic
D. n laborator pentru fluidificarea sputei n vederea examenului microbiologic
E. tusea iritativ din insuficiena cardiac
CD
954. Bromhexina:
A. prin grupul sulfhidric coninut reduce legturile disulfidice din mucoproteine
B. crete vscozitatea secreiei bronice
C. se degradeaz la lumin
D. este expectorantul de elecie la bolnavii astmatici
E. stimuleaza activitatea lizozomilor crescnd secretia enzimelor care hidrolizeaza mucopolizaharidele
CE
955. Bromhexinul:
A. poate provoca bronhospasm
B. se degradeaz la lumin
C. se recomand cu pruden la bolnavii cu insuficien cardiac
D. este indicat n traheobronite i laringite
E. se metabolizeaz la un metabolit activ, ambroxol
ABDE
956. Clofedanolul:
A. are un efect antitusiv central nonopiod
B. este un mucolitic eficient
C. prezint o laten scurt
D. se administreaz inhalator
E. provoac relativ frecvent tulburri ale gustului
AC
957. Codeina are urmtoarele efecte farmacotoxice:
A. inhib centrul respirator
B. produce fotosensibilizare
C. la doze mari, accelereaza peristaltismul intestinal, producnd diaree
D. provoac polinevrit periferic
E. are efect constipant numai administrat n doze mari
AE
958. Codeina este contraindicat n:
A. pneumonia pneumococic
B. insuficiena respiratorie
C. emfizemul pulmonar
D. insuficiena cardiac
E. astm bronic
BCE
959. Codeina poate provoca urmtoarele efecte adverse:
143
A. aritmii
B. creterea presiunii intrabilare
C. varsturi
D. constipaie
E. deprimare respiratorie
BDE
960. Fac parte din grupul antitusivelor centrale non-opioide:
A. clofenadol
B. dextrometrofan
C. glaucina
D. noscapina
E. oxeladina
ACDE
961. Noscapina poate produce:
A. analgezie
B. calmarea tusei
C. toxicomanie
D. constipaie
E. insomnie
BD
962. Antitusive opioide sintetice sunt:
A. clofedanol
B. levopropoxifen
C. folcodin
D. pentoxiverina
E. dextrometorfan
BCE
963. Care dintre afirmaile urmtoare despre codein sunt adevrate?
A. are efect inhibitor asupra centrului tusei
B. stimuleaz centrul respirator bulbar
C. are efect analgezic mai slab ca al morfinei
D. la doze mari mari produce constipaie
E. crete secreia bronic
ACD
964. Care dintre urmtoarele antitusive sunt neopioide:
A. clofedanol
B. dionina
C. pentoxiverina
D. levopropoxifen
E. oxeladina
ACE
965. Care dintre urmtorii compui sunt expectorante bronhosecretolitice?
A. guaifenesina
B. acetilcisteina
C. benzoat de sodiu
D. bromhexin
E. ioduri de sodiu i potasiu
BD
966. Expectorante secretostimulante sunt:
A. ceai pectoral
B. guaifenesina
C. acetilcisteina
D. streptokinaza
E. benzoat de sodiu
ABE
144
967. Expectorantele:
A. cresc secreia glandelor bronice
B. modific proprietile fizico-chimice ale secreiei vscoase
C. diminu secreia glandelor bronice
D. stimuleaz micrile cililor
E. inhib peristaltismul broniilor
ABD
968. Guaifenesina este indicat n:
A. bronite
B. traheite
C. laringite
D. ulcer gastroduodenal
E. miastenie
ABC
969. Inhibitoarele centrului tusei de tip opioid sunt:
A. codeina
B. dionina
C. dextrometorfan
D. oxeladina
E. clofedanol
ABC
970. Urmtoarele afirmaii despre bromhexin sunt adevrate:
A. este contraindicat n laringite
B. produce bronhospasm
C. este indicat n traheobronite
D. produce iritaie gastric
E. este indicat n ulcerul gastroduodenal
BCD
971. Acetilcisteina:
A. Este un expectorant de tip secretostimulant bronsic
B. Este mucolitic, desfacnd punile disulfurice din mucoproteine
C. Se poate administra parenteral i n aerosoli
D. Se utilizeaz n laborator, pentru fluidificarea sputei n scopul examenului microbilogic
E. Inhiba centrul tusei, fiind un antitusiv central neopioid.
BCD
972. Bromhexina produce urmtoarele efecte adverse:
A. Deprim centrul respirator
B. Iritaie gastric
C. Bronhospasm
D. Cefalee
E. Vasoconstricie
BC
973. Bromhexina:
A. Are efect mucolitic, diminund vscozitatea si fluidificnd secreiile bronice;
B. Este secretostimulant bronsic, prin mecanism reflex
C. Se metabolizeaz la ambroxol, metabolit activ
D. Are efect bronhodilatator actionand prin stimularea receptorilor -2-adrenergici
E. Se utilizeaza n tratamentul de fond al astmului bronsic
AC
974. Care dintre urmatoarele afirmaii este adevarat?
A. Codeina se metabolizeaz hepatic, n parte prin demetilare, cu formare de morfin
B. Efectul antitusiv al codeinei este de intensitate mai mare dect al morfinei
C. Utilizat ca antitusiv, la doze terapeutice i pe temen scurt codeina nu provoaca dependen
D. Clofedanolul are efect antitusiv cu laten scurt
145
E. Folosirea codeinei ca antitusiv este limitat datorit deprimrii puternice a centrului respirator si a
pericolului de dependen.
ACD
975. Codeina are urmtoarele proprieti:
A. Inhib centrul respirator bulbar de 5 ori mai slab ca morfina
B. Crete presiunea intrabiliar
C. Inhib centrul respirator bulbar de 3 ori mai slab ca morfina
D. Are potenial toxicomanogen redus
E. Nu provoac constipaie
BCD
976. Dintre expectorantele secretostimulante fac parte:
A. Acetilcisteina
B. Srurile de amoniu
C. Iodurile
D. Guaiafenasina
E. Bromhexina
BCD
977. Noscapina se caracterizeaz prin urmtorele proprieti:
A. Inhib centrul bulbar mai puternic dect codeina
B. Produce constipaie la administrare prelungit
C. Are efect analgezic
D. Nu produce toxicomanie
E. Este alcaloid din opiu
BDE
978. Sunt antitusive de tip opioid, inhibitoare ale centrului tusei, care la doze terapeutice nu au risc
de dependenta:
A. Dextrometorfan
B. Codeina
C. Dionina
D. Noscapina
E. Clofedanol
ABC
979. Sunt expectorante prin mecanism mucolitic:
A. Codeina
B. Ambroxolul
C. Carbocisteina
D. Acetilcisteina
E. Guaiafenesina
BCD
980. Sunt antitusive neopioide:
A. dextrometorfan
B. butamirat
C. oxeladina
D. clofedanol
E. levopropoxifen
BCD
981. Despre codeina sunt corecte afirmatiile:
A. se biotransforma la morfina
B. potenta actiunii antitusive este mai mare decat cea a actiunii analgezice
C. inhiba centrul respirator bulbar de trei ori mai slab decat morfina
D. poate creste presiunea in arborele biliar
E. la doze mari, poate produce diaree
ABCD
982. Despre guaifenesina sunt valabile afirmatiile:
A. are actiune secretostimulanta
146
B. are actiune bronhosecretolitica
C. este antispastica
D. este miorelaxanta
E. in caz de supradozare, determina oprirea respiratiei prin inhibarea marcata a centrului respirator bulbar
AD
983. Sunt expectorante mucolitice:
A. acetilcisteina
B. carbocisteina
C. ambroxol
D. streptokinaza
E. streptodornaza
ABC
984. Despre acetilcisteina sunt corecte urmatoarele afirmatii:
A. solutia se oxideaza usor, devenind roz, cu pierderea efectului mucolitic
B. efectul mucolitic este intens la pH slab alcalin (pH>7,5)
C. se administreaza in crizele de astm bronsic pentru efectul bronhodilatator
D. este interzisa asocierea cu eritromicina sau tetraciclina
E. se administreaza cu ajutorul flacoanelor de sticla, plastic sau otel
BDE
985. Codeina
A. se biotransforma prin demetilare la metabolit inactiv
B. difuzeaza prin placenta si poate produce deprimare respiratorie la nou-nascut
C. se poate administra in perioada de alaptare, deoarece nu se acumuleaza in laptele matern
D. are efect analgezic de circa 12 ori mai slab decat al morfinei
E. stimuleaza centrul respirator bulbar de 3 ori mai slab ca morfina
BD
986. Notati afirmatiile corecte:
A. butamiratul este un bronhosecretolitic
B. prenoxdiazina este un bronhospasmolitic
C. clofedanolul este un antitusiv neopioid
D. bromhexinul favorizeaza fluidificarea si eliminarea sputei
E. dextrometorfanul este un antitusiv opioid sintetic
BCDE
987. Farmacoterapia tusei cuprinde:
A. expectorantele sunt indicate in tuse uscata, chinuitoare
B. inhibitoarele opioide ale centrului tusei sunt cele mai active
C. se recomanda asocierile expectorantelor intr-un produs tipizat cu antibiotice sau chimioterapice
D. in afectiunile pulmonare cu secretie bronsica scazuta, vascoasa si aderenta, se prefera administrarea
unor doze de antitusive care sa opreasca tusea
E. o metoda nemedicamentoasa este hidratarea secretiilor bronsice prin ingestie de apa 3 litri in 24 de ore
BE
988. Notati antitusivele inhibitoare neopioide ale centrului tusei:
A. dextrometorfan
B. butamirat
C. clobutinol
D. pentoxiverina
E. oxeladina
BCDE
989. Notati antitusivele fara risc de farmacodependenta:
A. codeina
B. dextrometorfan
C. clobutinol
D. pentoxiverina
E. noscapina
BCDE
147
990. Notati expectorantele bronhosecretolitice, mucolitice:
A. acetilcisteina
B. carbocisteina
C. ambroxol
D. bromhexin
E. guaifenesina
ABCD
148
Tema nr. 19
Stimulatoare ale contractiei miocardului, antiaritmice
156
Tema nr. 20
Anticoagulante, trombolitice, antihemoragice
164
Tema nr. 21
Vitamine liposolubile si hidrosolubile
172
Tema nr. 22
Hormoni sexuali si hormoni tiroidieni
180
TEMA 23.
FORMULAREA SI BIODISPONIBILITATEA MEDICAMENTULUI
1211. Care factori privind formularea substantelor medicamentoase intr-un produs farmaceutic
depind de pacient:
A. proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase
B. proprietatile fizico-chimice ale substantelor auxiliare
C. proprietatile biofarmaceutice ale substantei medicamentoase
D. afectiunea pentru care este indicata substanta medicamentoasa
E. caracteristici de varsta, sex
1214. Preformularea:
A. reprezinta prima faza de studiu despre forma farmaceutica
B. reprezinta prima faza de studiu despre substanta medicamentoasa
C. presupune stabilirea unor proprietati fizice si chimice ale moleculei substantei medicamentoase
D. presupune stabilirea unor proprietati fizice si chimice ale substantelor farmaceutice auxiliare
E. presupune prepararea unei forme farmaceutice
1219. Precizati care dintre urmatoarele substante auxiliare din formularea medicamentelor
actioneaza datorita capacitatii de gonflare:
A. agenti de acoperire neenterica
B. solubilizanti
C. agenti de ingrosare
D. dezagreganti
E. pseudoemulgatori
1220. Precizati care dintre urmatoarele substante auxiliare din formularea unui medicament
actioneaza asupra stabilitatii fizico-chimice:
A. antioxidanti
B. chelatanti
C. conservanti antimicrobieni
D. substante pentru ajustarea pH-ului
E. izotonizanti
1224. Absorbtia nu este implicata in biodisponibilitatea substantei active cand medicamentul este
administrat pe cale:
A. intravenoasa
B. orala
C. intramusculara
D. intraarteriala
E. subcutanata
182
1225. Factorii specifici substanei medicamentoase care influenteaza biodisponibilitatea sunt:
A. solubilitatea, viteza de dizolvare
B. tipul de forma farmaceutica
C. marimea particulelor substantei solide
D. cantitatea si compozitia sucurilor gastrice
E. polimorfismul
1226. In general, pentru marirea vitezei de absorbtie a unei substante active administrate intern se
recomanda:
A. folosirea de polimorfi stabili
B. marirea gradului de dispersie
C. folosirea de polimorfi cu energie libera mai mare
D. acoperirea cu pelicule
E. retinerea substantei active intr-o matrita hidrofoba
1227. Care sunt factorii care pot influenta viteza de dizolvare a substantei medicamentoase si
implicit absorbtia sa in circulatia generala
A. coeficientul de repartitie lipide/ apa
B. suprafata specifica a particulelor substantei medicamentoase
C. solubilitatea substantei medicamentoase
D. utilizarea unui precursor medicamentos
E. grosimea stratului de difuziune din jurul particulelor care se dizolva
1228. In care situatie are loc cresterea absorbtiei substantelor medicamentoase prin membranele
biologice
A. substante medicamentoase acizi slabi la un pH acid
B. substante medicamentoase acizi slabi la un pH alcalin
C. structuri moleculare cu lipofilie scazuta
D. structuri moleculare cu lipofilie crescuta
E. molecule cu un coeficient de distributie lipide/ apa cit mai scazut
1229. Care sunt factorii specifici formei farmaceutice care pot influenta biodisponibilitatea
substantelor medicamentoase :
A. lipofilia substantei medicamentoase
B. tipul formei farmaceutice
C. forma amorfa sau cristalina a particulelor substantei medicamentoase
D. natura si cantitatea excipientilor
E. procedeul de fabricare a medicamentului
1230. In care din cazurile de mai jos are loc o crestere a absorbtiei substantelor medicamentoase
prin membranele biologice
A. moleculele substantelor medicamentoase in stare neionizata
B. substante medicamentoase acizi slabi la un pH alcalin
C. structuri moleculare cu lipofilie scazuta
D. structuri moleculare cu lipofilie crescuta
E. molecule cu un coeficient de distributie lipide/ apa cit mai scazut
1231. Care dintre proprietatile fizice ale particulelor substantei medicamentoase formulate intr-un
preparat farmaceutic, poate influenta biodisponibilitatea
A. solubilitatea
B. viteza de dizolvare
C. marimea particulelor
D. forma cristalina sau amorfa
E. starea anhidra sau hidratata
183
1232. Care dintre formele chimice ale substantei medicamentoase incorporata intr-un medicament,
poate influenta biodisponibilitatea
A. acid sau baza neionizate, ori sare solubila
B. tensiunea interfaciala
C. ester
D. complex
E. precursor medicamentos bioreversibil
1234. Care sunt caile de administrare pentru medicamente la care se intentioneaza un efect sistemic,
la care biodisponibilitatea este corespunzatoare
A. orala
B. parenterala
C. rectala
D. cutanata
E. peridurala
1235. Care sunt caile de administrare prin care se poate evita efectul primului pasaj hepatic
A. sublinguala
B. orala
C. nazala
D. vaginala
E. rectala
1241. Factori care pot influenta viteza de dizolvare a substantei medicamentoase si implicit
absorbtia sa in circulatia generala (conform ecuatiei Noyes -Whitney)
A. coeficientul de repartitie lipide/ apa
B. suprafata specifica a particulelor substantei medicamentoase
C. solubilitatea substantei medicamentoase
D. utilizarea unui precursor medicamentos
E. grosimea stratului de difuziune din jurul particulelor care se dizolva
185
1247. Farmacistul poate influena biodisponibilitatea unui medicament alegnd:
A. starea fizic a substanei medicamentoase
B. forma farmaceutic
C. starea chimic a substanei medicamentoase
D. culoarea medicamentului
E. tehnologia de preparare.
1250. Polimerii hidrofili folosii pentru obinerea comprimatelor cu matri hidrofil sunt:
A. biocompatibili
B. biodegrababili
C. inerie fa de moleculele din tractul gastro-intestinal
D. de culoare verde
E. foarte solubili n ap.
1257. Probleme de biodisponibilitate pot pune substante medicamentoase care prezinta urmatoarele
proprietati famacocinetice:
A. solubilitate mica in fluidele digestive
B. instabilitate in sucul gastric
C. absorbtie in domenii limitate ale tractului gastrointestinal
D. efect pregnant al primului pasaj hepatic
E. efect redus al primului pasaj hepatic
1261. Care sunt consecintele unei biodisponibilitati mici, insuficiente, asupra nivelurilor
medicamentoase plasmatice, in comparatie cu o biodisponibilitate practic totala
A. concentratia maxima este mai mica
B. concentratia maxima este mai mare
C. timpul necesar atingeiri concentratiei maxime este mai lung
D. timpul necesar atingerii concentratiei maxime este mai scurt
E. exista riscul nerealizarii concentratiei minime eficiente
187
1262. Care sunt etapele care descriu farmacocinetica unei substante medicamentoase in organism
A. absorbtia
B. distributia
C. metabolizarea
D. excretia
E. interactiunea cu receptorii biologici
1264. Cum poate fi crescuta disponibilitatea substantei medicamentoase greu solubile din
comprimate de uz oral:
A. asocierea unui umectant
B. adausul de excipienti dezagreganti sau superdezagreganti
C. utilizarea unor complecsi cu ciclodextrinele
D. folosirea unor dispersii solide
E. utilizarea unei alte cai de administrare, deoarece solubilitatea sa nu poate fi modificata
1265. Prin ce poate influenta prezenta alimentelor in stomac, absorbtia si biodisponibilitatea din
comprimate orale
A. prin formarea de complecsi greu absorbabili
B. cresterea viscozitatii mediului
C. reducerea motilitatii stomacale
D. modificarea pH-ului stomacal
E. efectul primului pasaj
188
TEMA 24
PREPARATE PARENTERALE
1266. Alegeti care din enunturile de mai jos sunt proprietati ale preparatelor perfuzabile prevazute
de farmacopee:
A. izotonice
B. sterile
C. apirogene
D. ajustate cu substante tampon la pH neutru
E. conservate cu agenti antimicrobieni admisi de farmacopee
1267. Mentionati care dintre enunturile de mai jos reprezinta masuri prevazute de FR X pentru
asigurarea tolerantei solutiilor injectabile
A. izotonizarea
B. prevederea gradului de finete al pulberilor care se suspenda
C. interzicerea conservantilor in preparatele folosite in volum mai mare de 10 ml
D. interzicerea conservantilor in preparate care se administreaza intracisternal, peridural,
intraocular,intracardiac, intrarahidian, indiferent de volumul acestora
E. sterilizarea
1269. Tipuri de sisteme disperse, din cele enumerate, care sunt incluse de FR X in grupul
medicamentelor parenterale:
A. solutii
B. emulsii
C. suspensii
D. pulberi
E. implante
1273. Conform FR.X, continutul in substante active din preparatele perfuzabile, se exprima astfel:
A. g/v (unitati de masa pentru 1000 ml de solutie)
B. mEq pentru 1000 ml solutie
C. g/g
D. moli/1000 ml solutie
E. calorii
1280. Dopurile de cauciuc folosite pentru nchiderea flacoanelor de sticl multidoz sau flacoanelor
pentru perfuzii ndeplinesc urmtoarele condiii:
A. asigur ptrunderea aerului n recipient
190
B. nu-i modific calitile fizico-chimice prin sterilizare la autoclav
C. permit ptrunderea acului seringii fr a disloca fragmente de dop
D. adsorb substane active i conservani
E. sunt incompatibile cu substanele active.
1290. Sterilizarea recipientelor de sticla utilizate la conditionarea solutiilor paranterale se poate face
cu:
A. vapori de apa sub presiune
B. caldura uscata
C. gaze
D. radiatie ionizanta.
E. radiatii UV
1313. Ce fel de uleiuri vegetale se pot folosi ca vehicule pentru medicamente parenterale
A. soia,
B. ricin,
C. floarea soarelui,
D. masline,
E. oleat de etil.
1317. In camerele curate pentru prepararea medicamentelor parenterale, se introduce aer filtrat
prin filtre HEPA (High Efficienty Particulate Air). Ce proprietati au acestea?
A. sterilizeaza aerul,
B. retin 99,999% particule cu diametru de 0,3 micrometri,
C. aerul intra cu viteza de 0,5 m/s,
D. filtrele se pot utiliza timp indefinit,
E. fluxul de aer este laminar.
195
1318. Sticla de tip I se utilizeaza pentru:
A. fiole,
B. flacoane de perfuzii care pot fi recuperate,
C. conditionarea unguentelor,
D. conditionarea comprimatelor,
E. conditionarea capsulelor.
196
TEMA 25
PREPARATE OFTALMICE
1322. Care dintre enunturile de mai jos reprezinta sisteme disperse care se regasesc in cazul
substantelor medicamentoase incorporate in picturile pentru ochi oficinale
A. solutii
B. emulsii
C. suspensii
D. microsfere
E. aerosoli
1323. Care dintre enunturile de mai jos sunt prevederi ale FR X referitoare la picaturile
pentru ochi
A. lipsite de impuritati mecanice
B. sterile
C. apirogene
D. cele hipotonice se izotonizeaza
E. conditionate in recipiente de 10 ml, inchise etans, prevazute cu sistem de picurare
1324. Care dintre enunturile urmatoare sunt corecte in legatura cu valoarea pH-ului picaturilor
pentru ochi
A. se ajusteaza intotdeauna la valoarea pH-ului lacrimilor
B. se ajusteaza intotdeauna la pH-ul favorabil activitatii farmacologice
C. se ajusteaza la pH-ul optim de stabilitate fizico-chimica a substantei medicamentoase
D. valoarea pH-ului dorit se asigura prin tamponare daca valoarea dorita este indepartata de
pH-ul neutru
E. pH-ul dorit se asigura prin ajustare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru
1325. Care sunt caracteristicile implantului ocular Ocusert, care este un sistem terapeutic cu
pilocarpin
A. se aplica dupa incizie chirurgicala
B. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 24 ore
C. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 48 ore
D. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 7 zile
E. cedarea pilocarpinei se face cu viteza constanta
1326. Farmacopeea recomanda unele din urmatoarele vehicule pentru prepararea picaturilor
pentru ochi; alegeti-le:
A. apa distilata
B. dizolvant pentru solutii oftalmice
C. apa pentru preparate injectabile
D. apa proaspat fiarta si racita
E. ulei de floarea soarelui neutralizat
1327. In care dintre picaturile pentru ochile incluse in FR X se realizeaza un pH acid prin
folosirea unor sisteme tampon
A. cloramfenicol
197
B. rezorcinol
C. sulfat de atropin
D. azotat de pilocarpin
E. nafazolina
1329. Absorbtia prin cornee a substantelor active din picturile pentru ochi este influentata de:
A. structura chimica a substantei active
B. viscozitate mare
C. pH-ul mediului
D. gradul de ionizare a substantei active
E. temperatura
1331. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la picaturile pentru ochi cu sulfat de
atropin sunt false:
A. contin sulfat de atropin in concentratie de 1%,
B. contin sulfat de atropin in concentratie de 0,5%,
C. sunt stabilizate cu ajutorul sistemului tampon acid boric/tetraborat de sodiu,
D. se conserva la Separanda,
E. sunt izotonizate cu clorura de sodiu.
1332. Factorii care pot diminua disponibilitatea oculara a substantelor active sunt:
A. viscozitatea crescuta a colirului,
B. cresterea volumului de lichid in sacul conjunctival,
C. reflexul de lacrimare,
D. eliminarea substantei medicamentoase prin circuitul sanguin periferic,
E. lezarea corneei.
1334. Eliberarea substanei active dintr-o form oftalmic cu eliberare controlat depinde de:
A. proprietile fizico-chimice ale substanei medicamentoase,
B. firma productoare,
C. factori biologici,
D. natura suportului n care este introdus substana medicamentoas,
E. culoarea ochilor.
198
1335. Formele oftalmice cu eliberare convenional sunt:
A. soluii apoase n vehicul vscozifiant
B. soluii apoase
C. soluii oftalmice uleioase
D. pulberi pentru soluii oftalmice
E. soluii pentru lentilele de contact
1337. Conditiile de calitate ale medicamentelor oftalmice conferite prin formulare sunt:
A. puritate,
B. stabilitatea chimica a substantei active,
C. inocuitate,
D. eficienta terapeutica,
E. numai puritate.
1341. In suplimentul din 2004 al FRX, sunt prevazute urmatoarele preparate oftalmice:
A. picaturi auriculare,
B. solutii bentru bai oculare,
C. pulberi pentru solutii oftalmice si bai oculare,
D. preparate oftalmice semisolide,
E. implanturi oftalmice.
1354. In cazul picaturilor pentru ochilor, realizarea unui pH adecvat are rol in:
A. asigurarea stabilitatii fizico-chimice a substantei medicamentoase,
B. asigurarea tolerantei,
C. asigurarea penetratiei prin cornee,
D. conservarea antimicrobiana a preparatului,
E. marirea vascozitatii preparatului.
1357. Ce rol pot avea amestecurile tampon din picaturi pentru ochi:
A. evita hidroliza,
B. evita oxidarea,
C. asigura o proportie mare de specii neionizate pentru o mai buna penetrare a corneei lipofile,
D. asigura toleranta locala,
E. asigura stabilitatea fizico-chimica.
1358. Referitor la picaturile oftalmice, care din urmatoarele afirmatii sunt false:
201
A. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical nu trebuie sa contina conservanti
antimicrobieni,
B. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical sunt conditionate in recipiente multidoza,
C. Picaturile oftalmice sub forma de solutii, examinate in conditii corespunzatoare de
vizibilitate, sunt practic limpezi si lipsite de impuritati mecanice,
D. Picaturile oftalmice sunt solutii sau suspensii sterile, apoase sau uleioase,
E. Picaturile oftalmice pot contine doar o substanta activa.
1362. In care dintre colirele incluse in FR X pH-ul dorit este realizat prin folosirea unor
sisteme tampon:
A. cloramfenicol,
B. rezorcinol,
C. sulfat de atropina,
D. azotat de pilocarpina,
E. nafazolina.
1363. Ce prevederi oficinale sunt pentru controlul calitatii picaturilor pentru ochi:
A. aspect limpede,
B. suspensiile -sediment redispersabil la agitare,
C. valoarea pH,
D. masa totala pe recipient,
E. metode pentru determinarea punctului de congelare.
1370. Dextranii:
A. se folosesc numai la obtinerea perfuziilor inlocuitoare de volum plasmatic,
B. sunt bine tolerati de mucoasa oculara,
C. la aplicare oculara formeaza cruste pe pleoape,
D. sunt macromolecule,
E. se obtin prin fermentatia zaharozei.
204
TEMA 26
PREPARATE NAZALE
1376. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la substante pentru ajustarea pH-ului in
picaturile pentru nas, sunt corecte:
A. farmacopeea nu recomanda astfel de adjuvanti,
B. se pot folosi pentru a aduce pH-ul la o valoare apropiata de neutralitate ( 6,0-7,5),
C. se folosesc pentru ajustarea la pH acid a solutiilor apoase,
D. se folosesc pentru ajustarea la pH alcalin a solutiilor apoase,
E. se prefera tamponul fosfat in defavoarea acidului boric.
1377. Care dintre urmatoarele vehicule sunt prevazute de farmacopee la prepararea picaturilor
pentru nas
A. solutii apoase izotonice
B. ulei de floarea soarelui neutralizat
C. solutii apoase sterilizate
D. ulei de floarea soarelui sterilizat
E. solutii tampon izotonice
1378. Care enunt este corect referitor la calea nazala de administrare a solutiilor
medicamentoase in scopul unei actiuni sistemice
A. este in studiu
B. este un mod obisnuit de medicatie
C. s-a constatat o buna absorbtie sistemica a unor substante medicamentoase (propranololul)
D. are avantajul evitarii efectului primului pasaj hepatic observat la unele medicamente dupa
administrare orala
E. prezinta riscuri mari de absorbtie ridicata si toxicitate
1379. Precizati care sunt substantele auxiliare admise de farmacopee la prepararea picaturilor
pentru nas:
A. solubilizanti
B. agenti pentru cresterea viscozitatii
C. agenti pentru ajustarea pH-ului
D. conservanti antimicrobieni potriviti
E. antioxidanti
1380. Sistemul dispers sub care substantele medicamentoase pot fi dispersate in vehiculul
picaturilor pentru nas, conform prevederilor farmacopeei poate fi:
A. solutie
B. emulsie
C. suspensie
D. pulbere suspendabila
E. pseudoemulsie
1381. F.R.X. prevede la prepararea picaturilor pentru nas urmatoarele substante auxiliare:
A. agenti pentru ajustarea pH-ului
B. agenti pentru cresterea viscozitatii
C. solubilizanti
D. stabilizanti
E. conservanti antimicrobieni
1390. Conform FR.X, ca vehicul la prepararea picaturilor pentru nas se poate folosi:
A. apa pentru preparate injectabile
206
B. solutii apoase izotonice
C. parafina lichida
D. uleiul de floarea soarelui neutralizat
E. apa demineralizata
1393. Stabiliti care din urmatoarele determinari nu sunt mentionate de Suplimentul 2004 al FR
X in cazul solutiilor pentru spalaturi nazale:
A. uniformitatea masei
B. sterilitatea
C. masa sau volumul eliberat
D. uniformitatea continutului
E. uniformitatea dozei eliberate
1394. Administrarea transnazal pentru aciunea sistemic se face pentru urmtoarele clase
terapeutice:
A. medicamente cardiovasculare
B. hormoni
C. prostaglandine
D. analgezice-antipiretice
E. parasimpatolitice
1401. Va crete spre alcalin pH-ul erinelor lichide folosite n tratamentul urmtoarelor afeciuni:
A. rinite acute
B. rinite alergice
C. sinuzite
D. inflamaii
E. toate rspunsurile sunt corecte
1409. Interesul fata de administrarea transnazala a substantei medicametoase este justificat de:
A. suprafata mare de absorbtie
B. activitatea enzimatica mare la nivelul cavitatiei nazale
C. evitarea efectului primului pasaj hepatic
D. absorbtia rapida
E. posibilitatea obtinerii rapide a unei actiuni locale
1414. Miscarile ciliare pot fi influentate sau inhibate prin interventia urmatorilor factori fizici:
A. temperatura
B. substanta medicamentoasa
C. agenti conservanti
D. starea higrometrica a aerului
E. afectiuni virale
210
1421. Solutiile pentru spalaturi nazale:
A. sunt solutii izotonice
B. contin antiseptice
C. au pH acid
D. se conditioneaza in recipiente de maxim 10 ml
E. se administreaza cu dispozitive speciale de pulverizare
1423. Ce factori de formulare trebuie avuti in vedere pentru prepararea erinelor apoase:
A. stabilitatea,
B. pH,
C. izotonia,
D. viscozitatea,
E. absorbtia sistemica
1424. Substante auxiliare folosite in picaturile pentru nas care pot influenta negativ miscarea
cililor vibratili, perturbind procesul fiziologic de aparare al sistemului mucociliar:
A. apa distilata
B. agentii antioxidanti
C. conservantii care contin mercur (tiomersal)
D. concentratii mari de clorura de benzalconiu
E. tensioactivii in concentratii mici
1425. Care dintre substantele auxiliare mentionate sunt admise de farmacopee la prepararea
picaturilor pentru nas:
A. solubilizanti
B. agenti pentru cresterea viscozitatii
C. agenti pentru ajustarea pH-ului
D. conservanti antimicrobieni potriviti
E. antioxidanti
1427. Solventi care nu sunt recomandati in picaturile pentru nas din cauza caracterului iritant
potential, in special la concentratii mari:
A. propilenglicolul
B. alcoolul etilic
C. polietilenglicolii
D. sorbitolul 70% in apa
E. dextranii in apa
1428. Care dintre substantele medicamentoase enumerate se prescriu in picaturi pentru nas:
211
A. sulfat de neomicina
B. clorhidrat de efedrina
C. acetat de hidrocortizona
D. clorhidrat de procaina
E. insulina
1430. Alegerea pH-ului unei erine lichide se va efectua in functie de afectiunea nazala tratata
astfel:
A. In cazurile de rinite acute, rinite alergice, sinuzite, pH-ul creste spre domeniul alcalin
B. In cazurile de rinite acute, rinite alergice, sinuzite, pH-ul scade spre acid
C. In inflamatii creste spre domeniul alcalin.
D. In inflamatii scade spre domeniul acid
E. Doar in rinite alergice pH-ul scade scpe domeniul acid, iar in inflamatii si sinuzite pH-ul
creste spre domeniul alcalin.
212
TEMA 27
SUSPENSII
1432. Obiective ale controlului de calitate al suspensiilor: care dintre enunturi sunt corecte
A. marimea particulelor,
B. viteza de sedimentare,
C. capacitatea de redispersare a sedimentului suspensiei,
D. viscozitatea,
E. marimea agregatelor (flocoanelor) formate din asocieri de particule.
1433. Precizati care dintre substantele auxiliare de mai jos sunt admise de F.R. X la
prepararea suspensiilor farmaceutice:
A. umectanti,
B. lubrifianti,
C. conservanti antimicrobieni potriviti,
D. agenti pentru cresterea viscozitatii,
E. polimeri bioadezivi.
1434. Prevederi ale farmacopeei privind controlul sterilitatii suspensiilor: care dintre enunturi
sunt corecte:
A. suspensiile care contin antibiotice,
B. suspensii care se aplica pe plagi,
C. suspensii care se aplica pe arsuri,
D. suspensii care se aplica pe pielea sugarilor,
E. suspensiile care trebuie sa fie sterile se sterilizeaza prin autoclavare.
1435. Prevederi ale F.R.X referitoare la suspensii, in monografia de generalitati; care din
enunturi sunt corecte:
A. marimea particulelor,
B. masa totala pe recipient
C. pe eticheta se mentioneaza A se agita inainte de intrebuintare,
D. in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa
depaseascadoza maxima pe 48 ore,
E. In cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa
depaseasca doza maxima pe 3 zile.
213
1437. Prin ce proprietati, din cele de mai jos, se pot caracteriza suspensiile defloculate:
A. sedimentarea individuala a particulelor,
B. Lichid clar deasupra sedimentului,
C. evitarea cimentarii,
D. redispersare foarte usoara,
E. riscul formarii de sediment cimentat.
217
1468. Ce proprietati reologice au suspensiile farmaceutice
A. viscozitatea aparenta a suspensiilor floculate este mai mare decit a celor defloculate
B. suspensiile defloculate in vehicule newtoniene pot forma un sediment compact, cimentat,
C. suspensiile defloculate in vehicule nenewtoniene, plastice sau pseudoplastice, nu
sedimenteaza, respectiv viteza de sedimentare este incetinita
D. suspensiile floculate in vehicule newtoniene produc un volum mic de sediment, cu lichid
opalescent deasupra
E. suspensiile in dispersii concentrate de bentonita sau dioxid de siliciu coloidal, sunt
tixotrope
1469. Consecintele interactiunilor intre particule in suspensii farmaceutice sunt reprezentate de:
A. sunt determinate de combinarea fortelor de atractie si a celor de respingere
B. fortele de respingere se datoreaza potentialului electrocinetic
C. anularea sarcinilor electrice conduce la coagulare
D. o anulare partiala a sarcinilor electrice determina un minim secundar,care determina oprirea
unirii particulelor si formarea unui sistem floculat
E.adaugarea de elecroliti in orice cantitate la un sistem incarcat electric determina coagularea si
deci pierderea stabilitatii fizice
1470. Care din factorii enumerati sunt pasi necesari la prepararea unei suspensii defloculate de
calitate corespunzatoare:
A. pulverizarea avansata a substantei solide insolubile in mediul de dispersie
B. umectarea
C. conferirea de sarcina electrica
D. cresterea viscozitatii mediului de dispersie
E. indeplinirea conditiilor de mai sus nu mai fac necesar lucrul mecanic pentru dispersare.
218
1475. Influenta valentei si covalentei electrolitilor asupra flocularii suspensiilor se poate
determina experimental prin:
A. determinarea gradului de dispersie a fazei solide
B. masurarea vitezei de ecremare
C. observarea gradului de floculare
D. determinarea unghiului de contact al solidului
E. masurarea schimbarii potentialului zeta
1476. Suspensiile care se administreaza pe alta cale decit cea orala, pentru care se fac referiri in
monografia Suspensiones din FR X, care trebuie sa corespunda si prevederilor formelor
farmaceutice corespunztoare:
A. unguente
B. supozitoare
C. colire
D. solutii injectabile
E. solutii perfuzabile
1480. Suspensiile, fiind sisteme disperse instabile, formularea lor are ca obiective:
A. evitarea sedimentarii particulelor suspendate
B. reducerea vitezei de sedimentare
C. numai reducerea fenomenului de crestere a cristalelor si a cimentarii
D. asigurarea redispersarii omogene, fara dificultate, a sedimentului
E. evitarea fenomenului de crestere a cristalelor
220
TEMA 28
PREPARATE SEMISOLIDE PENTRU APLICATII CUTANATE
1487. Adeps lanae anhydricus, proprietati, conform farmacopeei. Care dintre enunturi sunt
corecte:
A. este un excipient hidrofil
B. este un emulgator apa/ulei
C. poate incorpora apa de 2-3 ori masa sa sub forma de emulsie
D. se dizolva in apa;
E. este miscibila in stare topita cu uleiuri vegetale
1490. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la hidrogeluri sunt corecte
A. se prepara din polimeri hidrosolubili
B. sunt sisteme semisolide tridimensionale ale unor matrite polimerice reticulate
C. sunt opace;
D. aspect: clar
E. se prefera administrarea pe cornee
1495. Conform Suplimentului FRX din 2004, din clasa preparatelor semisolide pentru aplicatii
cutanate fac parte:
A. unguentele
B. crmele
C. gelurile
D. emplastrele medicamentoase
E. solutiile
1499. Pentru a asigura preparatelor semisolide proprietatile reologice adecvate, se pot efectua
urmatoarele determinari, conform FRX Supliment 2004:
A. masurarea consistentei prin penetrometrie
B. masurarea densitatii
C. masurarea vascozitatii
D. masurarea conductibilitatii electrice
E. masurarea tensiunii superficiale
1504. In cazul preparatelor semisolide, Suplimentul FRX din 2004 prevede ca trebuie luate
masuri corespunzatoare pentru asigurarea calitatii microbiologice in urmatoarele etape:
A. preformulare
B. fabricare
C. ambalare
D. conservare
E. distributie
1507. Se impune folosirea preparatelor dermatologice cu efecte locale in tesutul viu al pielii in
urmatoarele situatii:
A. dureri provocate de arsuri
B. deshidratarea si iritarea pielii
C. afectiuni premaligne sau maligne
D. pigmentarea excesiva a pielii
E. afectiuni inflamatoare
223
1508. Gelurile hidrofile pot contine:
A. Amidon
B. Derivati celulozici
C. C. Ulei de parafina
D. Propilenglicol
E. Silicati de magneziu si aluminiu
1527. Gelurile:
A. sunt preparate semisolide in care faza lichida este incorporata intr-un sistem tridimensional
al unei matrite polimerice
B. au aspect clar
C. sunt lipodispersabile
D. pot contine o proportie mare de substante medicamentoase (mai putin de 25 %)
E. nu sunt lavabile
226
B. preparate cu acid poliacrilic (Carbopol) necesita neutralizarea acestuia cu hidroxid de
potasiu sau cu trietanolamina
C. sunt opace
D. sunt lavabile
E. se prefera administrarea pe cornee
1531. Suplimentul FRX din 2004 prevede urmatoarele determinari pentru preparatele
semisolide pentru aplicare cutanata:
A. Masa sau volumul eliberat
B. Marimea particulelor
C. Sterilitatea
D. Dizolvarea
E. Nici unul din raspunsurile de mai sus
228
TEMA 29
PREPARATE TRANSDERMICE
1542. n funcie de viteza cedrii substanei active, sistemele cu cedare controlat pot fi
clasificate n:
A. sisteme de administrare cu vitez preprogramat,
B. sisteme de administrare cu vitez controlat prin activare,
C. sisteme cu eliberare autoreglabil,
D. sisteme cu eliberare prelungit,
E. sisteme cu eliberare prelungit sau susinut.
1550. Un sistem terapeutic transdermic (F.R. X, supliment 2004), alegei variantele corecte:
A. este un preparat farmaceutic flexibil, de dimensiuni diferite, care conine o substan activ,
B. este un preparat farmaceutic flexibil, de dimensiuni diferite, care conine una sau mai multe
substane active,
C. nu conine excipieni,
D. poate fi constituit dintr-o matri solid sau semisolid, un rezervor semisolid,
E. se poate aplica pe pielea lezat pentru a elibera substana activ n circulaia sistemic.
1568. Presiunea osmotica ca sistem de activare a eliberarii din sistem se intalneste in:
A. Pompa osmotica elementara (Oros).
B. Pompa osmotica push pull
C. Pompa osmotica implantabila Alzet
D. Pompa osmotica Ocusert
E. Pompa osmotica Progestasert
1571. Electroporarea:
A. consta in formarea pasagera de pori in stratul lipidic
B. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedare a substantei medicamentoase modulate
mecanic
C. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedarea substantei medicamentoase modulate prin
control exterior
D. consta in formarea permanenta de pori in stratul lipidic
E. se mai numeste si iontoforeza.
1572. Fonoforeza:
A. este un sistem de cedare al substantei medicamentoase activata cu ajutorul ultrasunetelor,
B. se numeste si ionoforeza
C. moduleaz cedarea substanei active dintr-un dispozitiv polimeric,
D. foloseste degradarea polimerului pentru a activa cedarea substantelor medicamentoase,
E. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedarea substantei medicamentoase modulate prin
control exterior.
1574. Iontoforeza:
A. utilizeaza un camp magnetic pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase
B. utilizeaza un cmp electric pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase
C. s-a cercetat clinic pentru urmtoarele substane lidocaina clorhidrat, insulina, sulfamide,
dexametazona fosfat sodica,
D. se mai numete i sonoforez.
E. utilizeaza presiunea osmotica pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase
1575. Referitor la determinarea calitii sistemului terapeutic transdermic este adevarat ca:
A. trebuie sa corespunda determinarii A a uniformitatii continutului unidoza
B. trebuie sa corespunda determinarii C a uniformitatii continutului unidoza
C. se poate determina eliberarea substanelor active prin metoda aparatului cu disc, metoda
celulei sau metoda cilindrului rotativ,
D. uniformitatea este stabilita standard
E. toate afirmatiile sunt false.
1585. Iontoforeza:
A. utilizeaz tehnologia electrotransportului,
B. asigur energie electric de nivel sczut,
234
C. asigur energie electric de nivel nalt,
D. permite transferul de peptide i proteine,
E. transportul substanei active prin piele este asigurat de energia electric de nivel nalt.
1590. Exemple de sisteme terapeutice cu vitez controlat tip rezervor alegei variantele
corecte:
A. Estraderm (progesteron),
B. Transderm Scop (scopolamina),
C. Catapress TTS (clonidina),
D. Occusert (pilocarpina nitrat),
E. Duragesic (fentanil citrat).
1591. Exemple de sisteme terapeutice cu vitez controlat tip matri alegei variantele
corecte:
A. Nitro-Dur (nitroglicerina),
B. Compudose (estradiol)
C. Deponit (isosorbit dinitrat),
D. Compudose (progesteron)
E. Deponit (nitroglicerina).
236
TEMA 30
PREPARATE RECTALE
1600. La prepararea supozitoarelor cu unt de cacao pot apare neajunsuri determinate de unele
proprietati nefavorabile ale excipientului; precizati enunturile corecte
A. indicele de aciditate mare
B. indicele de iod mare
C. polimorfism
D. capacitatea redusa de contractie la racirea masei topite
E. lipsa hidrofiliei.
1601. Particularitati ale medicamentelor administrate pe cale rectala, sub forma de supozitoare
A. sunt destinate numai pentru actiune locala
B. sunt destinate numai pentru actiune sistemica
C. substanta medicamentoasa cedata din supozitor poate fi absorbita prin mucoasa rectala
D. farmacopeea prevede un test pentru topirea in 30 min. a supozitoarelor lipofile sau
dizolvarea intr-o ora a celor cu baze hidrosolubile
E. testul comportamentului la topire sau dizolvare in vitro prevazut de farmacopee este
sinonim cu cel pentru dizolvarea comprimatelor
1604. Care din urmatoarele afirmatii privind supozitoarele obtinute prin topire si turnare sunt
adevarate:
A. procedeul se realizeaza la rece
B. se determina capacitatea formelor goale
C. se ia o cantitate de excipient si substanta activa in exces
D. se determina factorul de dislocuire
E. lubrifierea formelor se face cu solutii de aceeasi natura cu masa de supozitoare
1618. Absorbtia substantelor active din supozitoare, la nivelul rectului, se realizeaza prin si
datorita:
A. vascularizatiei abundente a regiunii submucoase cu vase sanguine si limfatice
B. prin venele hemoroidale superioare care conduc spre circulatia portala
C. prin venele hemoroidale inferioare care conduc direct n circulatia portala
D. prin venele hemoroidale inferioare si mijlocii care conduc n circulatia generala prin vena
iliaca
E. prin venele hemoroidale inferioare si mijlocii care conduc n circulatia hepatica prin vena
porta
1619. Ce fel de supozitoare sunt si prin ce metoda se prepara supozitoarele de glicerina oficinale
n FR X ?
A. Modelare manuala
B. Presare
C. Topire, turnare n forme
D. Supozitoare rectale
E. Supozitoare vaginale
240
1625. Care dintre urmatoarele produse se folosesc ca baze de supozitoare:
A. PEG 400
B. Suppocire
C. Adeps solidus
D. Masa Estarinum
E. Span 60
1643. Substantele medicamentoase continute de supozitoare pentru efectul lor sistemic sunt:
A. antihemoroidale
B. laxative
C. purgative
D. Antispasmodice
E. tranchilizante
244
TEMA 31
COMPRIMATE, CAPSULE
1651. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la acoperirea cu film polimeric conduce la
realizarea cedarii prelungite:
A. acoperirea unui comprimat cu film gastrosolubil,
B. acoperirea unor grupe de unitati medicamentoase (granule, pelete) cu filme polimerice
solubile in apa, dar de grosimi diferite,
C. acoperirea unor pelete cu filme polimerice insolubile dar permeabile ( acetoftalat de
celuloza)
D. acoperirea se face in tobe de acoperire, in pat de aer fluidizat, sau amestecatoare de mare
viteza,
E. cedarea se face in toate cazurile de mai sus, prin dizolvarea filmului.
1652. Care dintre enunturile de mai jos corespund caracteristicilor unor comprimate cu cedare
prelungita:
A. cedarea substantei medicamentoase se face pe o perioada prelungita de timp, in comparatie
cu preparatele cu cedare imediata, de cca 12-24 ore,
B. prelungirea duratei de cedare se datoreaza unei micsorari a vitezei de cedare din preparatul
farmaceutic;
C. prelungirea duratei de cedare se datoreaza caracteristicilor moleculare ale substantei
medicamentoase;
D. formularea unor comprimate cu cedare prelungita se preteaza la substante cu timp de
injumatatire biologica scurt si cu indice terapeutic mare,
E. prelungirea cedarii din comprimat se poate face prin formularea unei matrite (polimer
hidrosolubil, termoplastic, sau corpuri grase) sau prin acoperirea cu film polimeric, insolubil dar
permeabil (sistem rezervor).
1653. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la comprimatele efervescente, sunt corecte:
A. contin un amestec generator de dioxid de carbon (acid citric plus bicarbonat de sodiu);
B. la preparare se evita umiditatea excesiva si granularea impreuna a componenetei acide si
alcaline;
C. toti componentii sunt solubili, cu exceptia lubrifiantului;
D. la preparare nu este necesara evitarea umiditatii deoarece se conditioneaza in prezenta de
silicagel cu rol absorbant al acesteia;
E. se administreaza oral, spre a grabi dezagregarea in stomac
1654. Care dintre excipientii de mai jos sunt componenti ai invelisului capsulelor gelatinoase
tari:
A. gelatina
B. colagen
C. plastifianti
D. apa
E. antioxidanti
1656. Care dintre urmatorii excipienti sunt limitati procentual de FRX in masa continutului
capsulelor
A. talc
245
B. acid stearic
C. stearatul de magneziu sau stearatul de calciu
D. Aerosilul
E. lactoza
1657. Prevederi in monografia de generalitati Compressi din F.R. X, supliment 2004, referitoare
la tipurile de comprimate; alegeti enunturile corecte:
A. comprimate neacoperite
B. comprimate acoperite
C. comprimate pentru dispersii orale
D. comprimate orodispersabile
E. comprimate pentru uz parenteral
1663. Matritele din material plastic elibereaza substanta activa din comprimat:
A. independent de pH
B. prin eroziune
C. prin solubilizare
D. prin dizolvare
E. independent de prezenta enzimelor
246
1664. Preparatele obtinute dupa principiul invelirii sau incorporarii in masa sunt:
A. comprimate cu actiune prelungita
B. drajeuri
C. Spansule
D. comprimate vaginale
E. comprimate pentru inhalatii
1665. Substantele inerte care se comprima fara dificultati utilizate la comprimarea directa sunt:
A. amidon de cartofi
B. lactoza uscata prin sprayere
C. bentonita
D. celuloza microcristalina
E. fosfat de calciu
1673. Conservare buna a capsulelor gelatinoase tari (invelisuri) se poate face prin pastrare la:
A. umiditate relativa mai mica de 10 % (procente)
B. umiditate mai mica de 20 % (procente)
C. umiditate relativa cuprinsa intre 35 - 45 % (procente)
D. temperaturi in jur de 10 - 25 C
E. temperaturi mai mici de 40 C
1674. In formularea continutului capsulelor gelatinoase tari se pot folosi urmatorii diluanti
A. lactoza anhidra
B. amidon
C. carbonat de calciu
D. aerosil
E. acid stearic
1679. Manitolul:
A. se foloseste ca diluant in formularile de comprimate bucale
B. nu este este calorigen
C. are o caldura de dizolvare negativa
D. este higroscopic
E. lasa, la administrare, o senzatie de racorire
1684. Ce excipienti diluanti sunt necariogeni si necalorigeni sau cu valoare energetica redusa:
A. zaharoza
B. lactoza
C. manitolul
D. sorbitolul
E. propilenglicolul
1685. Care excipienti dintre cei enumerati au rol dezagregant in formularea comprimatelor
A. lactoza
B. amidonurile
C. amestecuri generatoare de gaz,
D. enzime care pot hidroliza liantii din comprimate
E. carboximetilceluloza sodica, in cantitati mici
1695. Care dintre polimetacrilatii comercializati cu numele Eudragit au rol in formarea unor
filme insolubile dar permeabile, in scopul cedarii prelungite
A. Eudragit L
B. Eudragit S
C. Eudragit LS
D. Eudragit RS
E. latexuri ale fiecaruia din cei exemplificati mai sus
1696. Granularea:
A. asigura aglomerarea particulelor substantei medicamentoase impreuna cu excipientii
B. reduce curgerea in matrita,
C. asigura o coeziunea mai buna in comprimat,
D. se face prin compactizare
E. nu se face prin compactizare
1701. Conform F.R X, supliment 2004, capsulele tari (alegei variantele corecte) :
A. capsulele gelatinoase tari (perle) sunt preprate din gelatina, au nvelis continuu, forma de
cilindrii alungiti, rotunjiti la capete, se nchid prin mbucare, contin substante active lichide sau paste,
solutii de substante active,
251
B. pot ncorpora substane solide sau lichide,
C. conin substane solide (pulberi sau granule),
D. dezagregarea se realizeaz pe 6 capsule, timp de 30 minute,
E. dezagregarea se realizeaz pe 6 capsule, timp de 15 minute.
252
RSPUNSURI
TEMA 23.
FORMULAREA SI BIODISPONIBILITATEA MEDICAMENTULUI
Nr. ntrebare Rspuns
1211. DE
1212. ABCD
1213. ABCD
1214. ABCE
1215. AC
1216. ABCD
1217. AD
1218. DE
1219. CDE
1220. ABD
1221. BD
1222. AE
1223. CDE
1224. AD
1225. ACE
1226. BC
1227. BCE
1228. AD
1229. BDE
1230. AD
1231. CDE
1232. ACDE
1233. DE
1234. AB
1235. ACDE
1236. ACE
1237. AE
1238. ABCD
1239. ACD
1240. BDE
1241. BCE
1242. ABC
1243. ABCD
1244. AB
1245. BCDE
1246. BCDE
1247. ABCE
1248. ACDE
1249. ABCD
1250. BC
1251. CD
1252. ABCD
1253. ABCD
1254. AB
1255. BCD
1256. BCE
1257. CD
1258. BCE
1259. AB
253
1260. CDE
1261. AE
1262. ABCD
1263. ADE
1264. ABCD
1265. ABCD
TEMA 24
PREPARATE PARENTERALE
Nr. Rspuns
intrebare
1266. ABC
1267. A,B,C,D
1268. A,B,C
1269. A,B,C,D
1270. A,B
1271. A,B, C, D
1272. A,B,E
1273. A,B,D,E
1274. B, C, D,E
1275. B,C,E
1276. A, B, E
1277. B, C,D
1278. A, B,C, E
1279. B, C, D
1280. B, C,
1281. C, D,E
1282. B, D,
1283. B, D,E
1284. B, C, E
1285. A, B, D, E
1286. A,B,D,E
1287. A, C, D, ,E
1288. A, B, C, D
1289. ACDE
1290. A, B, E
1291. C,D,E
1292. BCDE
1293. A, B,
1294. BDE
1295. B,C,D,E
1296. B,C
1297. A, E
1298. A, B, D, E
1299. D,E,
1300. A, E
1301. C, D
1302. A, E
1303. A, B, E
1304. B,D,
1305. A, B, C, D
1306. A,B,C,D
254
1307. A, D
1308. A, B, D, E
1309. A, B, C, D
1310. A,B,C,D
1311. A,B,C,E
1312. A,B,C,D
1313. A,B, C, D
1314. A,B, C,D
1315. A, B,D,E
1316. A,B,C,D
1317. B,C,D,E
1318. A, B,
1319. A,B,C
1320. B, C, D
TEMA 25
PREPARATE OFTALMICE
Nr. Rspuns
intrebare
1321. A,B, C,D
1322. A,C
1323. A, B, D,E
1324. CE
1325. D,E
1326. C,D,E
1327. CD
1328. A, B, C, D
1329. A,C,D
1330. ACE
1331. B, D, E
1332. B, C, D
1333. B, D, E
1334. A,C, D
1335. B, D, E
1336. A, B, C
1337. A, B, C, D
1338. A,C,D,E
1339. B, D
1340. B, C, D
1341. BCDE
1342. A, C, D
1343. A, B, D
1344. A, C
1345. A, C, D,
1346. B, C, D
1347. A, C, D, E
1348. A, B, D
1349. B, C, D
1350. A, C, E
1351. B, D, E
1352. A, B, C
1353. C, D, E
1354. A, B, C
255
1355. A, B, C, E
1356. A, C, E
1357. C, D, E
1358. BE
1359. B, C, D, E
1360. BE
1361. A,C,D
1362. C,D
1363. A, B, C, D
1364. ABCD
1365. A, B, C, D
1366. A, B
1367. A, B, C
1368. A,B,D,E
1369. A,B,E
1370. B, D, E
1371. A, C,D,E
1372. A,C
1373. D,E
1374. B,E
1375. A,C
TEMA 26
PREPARATE NAZALE
Nr. ntrebare Rspuns
1376. BE
1377. AB
1378. ACD
1379. ABCD
1380. ABC
1381. ABCE
1382. BCDE
1383. ABD
1384. ACD
1385. ACE
1386. ABE
1387. BCDE
1388. AB
1389. CDE
1390. BD
1391. AE
1392. ABCD
1393. ABDE
1394. ABC
1395. ABC
1396. ACE
1397. ACDE
1398. ABD
1399. BCD
1400. BCD
1401. ABC
1402. ABCD
256
1403. ABDE
1404. ACDE
1405. BC
1406. AE
1407. CE
1408. BDE
1409. ACD
1410. BCD
1411. BC
1412. ACE
1413. BCD
1414. AD
1415. BCD
1416. ACD
1417. ABDE
1418. ABC
1419. ABC
1420. BCD
1421. AB
1422. ABCE
1423. ABCD
1424. CD
1425. ABCD
1426. ACD
1427. ABC
1428. ABCD
1429. ABE
1430. AD
TEMA 27
SUSPENSII FARMACEUTICE
Nr. intrebare Raspuns
1431. A,C
1432. A,B,C,D
1433. A,C,D
1434. B,C,D
1435. A,B,C
1436. A,C
1437. A,E
1438. A,B,C
1439. A,B,C,E
1440. B,C, D
1441. C,E
1442. A, B
1443. B,C, D,E
1444. C,D
1445. A,B,E
1446. B,E
1447. A,D,E
1448. A,B,C,E
1449. A,B,C,D
1450. A,B,C,D
1451. A,D
257
1452. A,B,C,D
1453. D,E
1454. A,B,C
1455. A,B,C,D
1456. B,C
1457. B,C
1458. A,B
1459. B,C
1460. A, D
1461. A,C
1462. A,C,D,E
1463. A,C
1464. A,D
1465. A,B,C,E
1466. B,E
1467. A,B,D
1468. A,B,C,E
1469. A,B,C,D
1470. A,B,C,D
1471. A,B,E
1472. A, B,C,E
1473. A,B,E
1474. CE
1475. CE
1476. C,D
1477. A,D
1478. A,C
1479. B,C,E
1480. BD
1481. A,B,C,E
1482. A,B,C,D
1483. ABC
1484. C,D
1485. A,C
TEMA 28
PREPARATE SEMISOLIDE PENTRU APLICATII CUTANATE
Nr. Raspuns
intrebare
1486. A,B,C,E
1487. B,C,E
1488. ABE
1489. A,B,C,D
1490. A,B,D
1491. A,B,E
1492. A,B,C,D
1493. A,B,C,D
1494. A,B,C
1495. ABCD
1496. A, B, C,
1497. C,E
1498. A,B,C,E
258
1499. AC
1500. A,C
1501. A,B,C
1502. B,D,E
1503. ABCE
1504. B,C,D,E
1505. B,D
1506. A,B, C,E
1507. A,C,D,E
1508. ABDE
1509. B,C,E
1510. A,D
1511. B,C,D
1512. A,C,E
1513. A, B, C
1514. B,C,D
1515. A,C,E
1516. B,E
1517. D,E
1518. B,D,E
1519. A,B,C,D
1520. A,B,D,E
1521. A,C,D
1522. D,E
1523. A,C,D
1524. A, B, C,D
1525. C,D,E
1526. A,B
1527. A,B
1528. A,C
1529. A,C,E
1530. A,B,D
1531. AC
1532. A,B
1533. A,B,D
1534. A,D,E
1535. A,C,E
1536. A,C,E
1537. A,E
1538. A,B,C,E
1539. A,D,E
1540. A,B,E
TEMA 29
PREPARATE TRANSDERMICE
Nr. intrebare Raspuns
1541. ABC
1542. ABC
1543. AB
1544. ACDE
1545. BE
1546. ACD
259
1547. ABDE
1548. ABC
1549. ABC
1550. BD
1551. CD
1552. AB
1553. AC
1554. ACDE
1555. AC
1556. AB
1557. BCDE
1558. BDE
1559. CDE
1560. ABCD
1561. ABD
1562. AD
1563. BCE
1564. ABC
1565. CD
1566. AB
1567. CDE
1568. ABC
1569. ABC
1570. AC
1571. AC
1572. ACDE
1573. AB
1574. BC
1575. BC
1576. ADE
1577. CDE
1578. CD
1579. BC
1580. BCE
1581. ABCD
1582. BD
1583. ABC
1584. BC
1585. ADE
1586. BCD
1587. ACD
1588. AD
1589. CE
1590. BC
1591. BD
1592. ABC
1593. BD
1594. ABC
1595. ABD
260
TEMA 30
PREPARATE RECTALE
Nr. intrebare Raspuns
1596. A,E
1597. A,D,E
1598. A,B,C,D
1599. ABDE
1600. C,D,E
1601. C,D
1602. A,B,D
1603. A,C,D
1604. B,C,D
1605. A,D,E
1606. A,B,C,E
1607. C,D,E
1608. A,E
1609. A,C,E
1610. B,D
1611. A,B
1612. A,C,D,E
1613. A,B,C
1614. B, D,E
1615. C,D,E
1616. B,C,D,E
1617. A,D,E
1618. A,B,D
1619. C,D
1620. B,D
1621. B, C, E
1622. B, C, D
1623. A,C,D
1624. A,C,E
1625. B,C,D
1626. B,D
1627. A,B,C
1628. A,C,E
1629. A,B,D
1630. A,C,E
1631. A,B,D
1632. B,D,E
1633. B,D
1634. A,E
1635. A,D
1636. A,B,C
1637. B,D,E
1638. A,C,D,E
1639. B,C,D,E
1640. A,C,D
1641. B,E
1642. A,B,C
1643. DE
1644. A,B
1645. A,B,C
261
1646. A,C,E
1647. A,B,C
1648. A,C,D
1649. ABD
1650. DE
TEMA 31
COMPRIMATE, CAPSULE
Nr. Raspuns
intrebare
1651. B,C,D
1652. A,B,D,E
1653. A,B
1654. A,C,D
1655. D,E
1656. A, B,C, D
1657. A, B, C, D
1658. A,E
1659. A,B,C,E
1660. B, D
1661. A, B, C
1662. A,C,D,E
1663. A, E
1664. A, B, C
1665. B, D, E
1666. A, C
1667. A,C,D
1668. B, C, D, E
1669. A,C,E
1670. B, C, D, E
1671. B, C, D
1672. ACDE
1673. C, D
1674. A, B,C
1675. A, C, E
1676. B, C, D
1677. B, C, E
1678. A, B, D,
1679. A, C, E
1680. B, C, D
1681. A, C, D,
1682. A, B, D
1683. A, C
1684. C, D
1685. B, C, D, E
1686. ACDE
1687. A. B, C, D
1688. A,B,C,D
1689. B, C, D
1690. A, B, C, E
1691. A, C, E
1692. A, B, C, D
262
1693. B, C
1694. B, C
1695. C, D
1696. ACD
1697. ACE
1698. ACE
1699. CE
1700. ABD
1701. CD
1702. A, B, C,D,
1703. A, C,E
1704. A, B, C, D
1705. ABCE
263
Tema 32
Regimul legal general al medicamentelor de uz uman i regimul legal special al medicamentelor
psihotrope i stupefiante
1706 Prevederile Titlului XVII din Legea nr. 95/ 2006 nu se aplic:
A. medicamentelor de uz uman, destinate punerii pe pia n Romnia;
B. formulelor magistrale;
C. medicamentelor preparate n farmacie conform indicaiilor unei farmacopei i destinate
eliberrii directe ctre pacienii farmaciei respective;
D. medicamentelor de uz uman, fabricate industrial;
E. medicamentelor de uz uman, produse printr-o metod implicnd un proces industrial.
B, C
1707 Referitor la autorizaia de punere pe pia a unui medicament, Legea nr. 95/ 2006 prevede
urmtoarele:
A. nici un medicament nu poate fi pus pe pia n Romnia fr o autorizaie de punere pe pia
emis de ctre Agenia Naional a Medicamentului
B. nici un medicament nu poate fi pus pe pia n Romnia fr o autorizaie eliberat conform
procedurii centralizate de ctreMinisterul Sntii;
C. nici un medicament nu poate fi pus pe pia n Romnia fr o autorizaie eliberat conform
procedurii centralizate de ctre Agenia European a Medicamentului;
D. autorizaia de punere pe pia nu este necesar pentru medicamentele radiofarmaceutice
fabricate industrial;
E. deintorul autorizaiei de punere pe pia este responsabil de punerea pe pia a
medicamentului; desemnarea unui reprezentant exonereaz deintorul autorizaiei de punere
pe pia de rspundere juridic.
A, C
1709 Autorizarea pentru utilizare tradiional, care este o procedur simplificat de autorizare,
se stabilete pentru medicamente din plante medicinale cu utilizare tradiional care
ndeplinesc n mod cumulativ urmtoarele criterii:
A. perioada de utilizare tradiional de cel puin 30 de ani nainte de data depunerii cererii, dintre
care cel puin 15 ani n Uniunea European, s-a ncheiat;
B. sunt preparate de uz oral
C. sunt preparate injectabile
D. informaiile referitoare la utilizarea tradiional a medicamentului nu sunt suficiente;
E. au indicaii adecvate exclusiv medicamentelor din plante medicinale cu utilizare tradiional
care, datorit compoziiei i scopului lor, sunt concepute i destinate a fi utilizate fr
supravegherea unui medic n ceea ce privete stabilirea diagnosticului, prescrierea i
264
monitorizarea tratamentului.
A, B, E
1712 Pe ambalajul secundar al medicamentului sau, n cazul n care nu exist ambalaj secundar,
pe ambalajul primar trebuie s apar urmtoarele informaii:
A. substanele active exprimate doar cantitativ pe unitate de doz sau n funcie de forma de
administrare pentru un volum sau o greutate dat/dat, folosind denumirile lor comune;
B. denumirea medicamentului urmat de concentraie i de forma farmaceutic;
C. modul de administrare i, dac este cazul, calea de administrare;
D. numele i adresa deintorului autorizaiei de punere pe pia i, unde este cazul, numele i
numrul de telefon al reprezentantului desemnat de deintor s l reprezinte;
E. forma farmaceutic i coninutul pe mas, volum sau pe numrul de doze al medicamentului.
B, C E
1716 Precizati care din urmtoarele afirmaii privind procedura de recunoatere mutual i
procedura descentralizat sunt adevrate:
A. Agenia Naional a Medicamentului desemneaz pentru un mandat de 4 ani, ce se poate
rennoi, un reprezentant n Grupul de coordonare a procedurilor de recunoatere mutual i
descentralizate;
B. n scopul obinerii autorizaiei de punere pe pia n Romnia i n nc unul sau mai multe
state membre ale Uniunii Europene, un solicitant depune cereri nsoite de dosare identice la
Agenia Naional a Medicamentului i la autoritile competente din aceste state;
C. dac medicamentul a primit deja o autorizaie de punere pe pia la momentul depunerii
cererii, Romnia acioneaz ca stat membru interesat i, n acest caz, Agenia Naional a
Medicamentului trebuie s elaboreze/actualizeze un raport de evaluare privind medicamentul
n cel mult 90 de zile de la primirea unei cereri valide;
D. n cazul n care Romnia acioneaz ca stat membru interesat pentru un medicament care a
primit deja o autorizaie de punere pe pia, n termen de 90 de zile de la primirea raportului
de evaluare, Agenia Naional a Medicamentului aprob raportul de evaluare, rezumatul
caracteristicilor produsului, etichetarea i prospectul i informeaz statul membru de referin
n consecin;
E. dac n termen de 90 de zile de la primirea raportului de evaluare, Agenia Naional a
Medicamentului nu poate aproba raportul de evaluare, rezumatul caracteristicilor produsului,
etichetarea i prospectul, datorit unui risc potenial grav pentru sntatea public, trebuie s
expun detaliat motivele i s le comunice statului membru de referin, celorlalte state
membre interesate i solicitantului.
B, D, E
1717 Precizati care din urmtoarele afirmaii privind procedura de recunoatere mutual i
procedura descentralizat sunt adevrate:
A. prevederile ghidurilor adoptate de Comisia European, care definesc riscul potenial grav
pentru sntatea public, sunt aplicate de Agenia Naional a Medicamentului;
B. pentru a promova armonizarea autorizaiilor de punere pe pia a medicamentelor n Uniunea
European, Agenia Naional a Medicamentului transmite trimestrial Grupului de coordonare
o list de medicamente pentru care trebuie alctuit un rezumat armonizat al caracteristicilor
266
produsului;
C. aplicarea procedurii de arbitraj este de competena Comitetului pentru Medicamente de Uz
Uman al Ageniei Europene a Medicamentelor;
D. Agenia Naional a Medicamentului, precum i solicitantul sau deintorul autorizaiei de
punere pe pia primesc de la Agenia European a Medicamentelor, n 10 zile de la adoptare,
opinia final a Comitetului pentru Medicamente de Uz Uman;
E. Agenia Naional a Medicamentului, precum i solicitantul sau deintorul autorizaiei de
punere pe pia primesc de la Agenia European a Medicamentelor, n 15 zile de la adoptare,
opinia final a Comitetului pentru Medicamente de Uz Uman
A, C, E
1718 O autorizaie de punere pe pia a unui medicament i pierde valabilitatea n urmtoarele cazuri:
A. dac n primii 3 ani de la emitere nu a fost urmat de punerea efectiv a medicamentului pe
pia n Romnia;
B. dac n primii 5 ani de la emitere nu a fost urmat de punerea efectiv a medicamentului pe
pia n Romnia;
C. dac nu a fost rennoit dup 5 ani de la emitere pe baza unei reevaluri a raportului
riscbeneficiu de ctre Agenia Naional a Medicamentului;
D. dac nu a fost rennoit dup 10 ani de la emitere pe baza unei reevaluri a raportului
riscbeneficiu de ctre Agenia Naional a Medicamentului;
E. dac nu a fost rennoit dup 5 ani de la emitere pe baza versiunii consolidate a dosarului cu
privire la calitate, siguran i eficacitate, inclusiv orice variaie survenit de la acordarea
autorizaiei.
A, C, E
1723 n nelesul Legii nr. 95/2006, publicitatea pentru medicamente include n special:
A. anunuri cu caracter informativ i materiale referitoare, de exemplu, la modificri ale
ambalajului;
B. etichetarea i prospectul;
C. publicitatea pentru medicamente destinat publicului larg;
D. stimularea prescrierii sau distribuirii medicamentelor prin oferirea, promiterea ori acordarea
unor avantaje n bani sau n natur, cu excepia cazurilor n care acestea au o valoare
simbolic;
E. sponsorizarea congreselor tiinifice la care particip persoane calificate s prescrie sau s
distribuie medicamente i, n special, plata cheltuielilor de transport i cazare ocazionate de
acestea.
C, D, E
1724 Precizai care dintre afirmaiile privind publicitatea pentru medicamente sunt adevrate:
A. este interzis publicitatea campaniilor de vaccinare efectuate de industria farmaceutic i
aprobate de Ministerul Sntii Publice;
B. este interzis pe teritoriul Romniei publicitatea destinat publicului larg pentru
medicamentele prescrise i eliberate n sistemul asigurrilor de sntate;
C. este interzis publicitatea destinat publicului larg pentru medicamente care conin substane
definite ca stupefiante sau psihotrope de convenii internaionale i legislaia naional;
268
D. este permis distribuia direct a medicamentelor ctre populaie de ctre fabricani n scopuri
promoionale;
E. publicitatea pentru un medicament trebuie s ncurajeze utilizarea raional a medicamentului,
prin prezentarea lui obiectiv i fr a-i exagera proprietile.
B, C, E
1725 Precizai care dintre afirmaiile privind furnizarea de mostre gratuite sunt adevrate:
A. mostrele gratuite se ofer, n mod excepional, numai persoanelor calificate s prescrie sau s
distribuie astfel de produse;
B. mostrele gratuite se ofer, n mod excepional, publicului larg, n urma unei solicitri n scris,
semnat i datat;
C. fiecare mostr nu trebuie s fie mai mare dect cea mai mic form de prezentare de pe pia;
D. mostrele de medicamente coninnd substane stupefiante i psihotrope n nelesul
conveniilor internaionale, se ofer, n mod excepional, numai persoanelor calificate s
prescrie sau s distribuie astfel de produse;
E. numrul de mostre acordate anual pentru fiecare medicament eliberat pe prescripie medical
este limitat.
A, C, E
1729 Potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006, Titlul XVII: Medicamentul,urmtoarele fapre
constituie infraciuni:
A. Contrafacerea de medicamente;
B. Nerespectarea de ctre personalul calificat n studiul clinic al medicamentelor a Regulilor de
bun practic n studiul clinic;
C. funcionrii unitii de producie de medicamente fr autorizaie de fabricaie emis de
Agenia Naional a Medicamentului;
D. nerespectrii Regulilor de bun practic de laborator de ctre laboratoarele care efectueaz
teste farmacotoxicologice n vederea ntocmirii documentaiei de autorizare de punere pe
pia a medicamentelor de uz uman;
E. deinerii i distribuirii medicamentelor cu termen de valabilitate depit sau cu buletin de
analiz necorespunztor.
A, B
1730 Potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006, Titlul XVII: Medicamentul, urmtoarele fapre
constituie contravenii:
A. Efectuarea de ctre personal necalificat n studiul clinic al medicamentelor a unor studii care
necesit aprobarea Ageniei Naionale a Medicamentului;
B. distribuia angro a medicamentelor fr autorizaie emis de Ministerul Sntii Publice;
C. practicarea n cadrul unitii de producie sau de distribuie a medicamentelor a altor activiti
dect a celor pentru care au fost autorizate;
D. nerespectrii condiiilor de funcionare a unitii de producie de medicamente pentru care a
fost autorizat sau n cazul nerespectrii Regulilor de bun practic de fabricaie;
E. fabricrii i distribuiei medicamentelor fr documente care s ateste proveniena i/sau
calitatea acestora.
B, C, D, E
1732 Pentru distribuia angro a medicamentelor, Legea nr. 95/2006 prevede urmtoarele:
A. sunt distribuite pe teritoriul Romniei numai medicamentele pentru care a fost acordat o
autorizaie de punere pe pia conform prevederilor titlului XVII i prin procedura
centralizat;
270
B. sunt distribuite pe teritoriul Romniei numai medicamentele pentru care a fost acordat o
autorizaie de punere pe pia conform prevederilor titlului XVII;
C. sunt distribuite pe teritoriul Romniei numai medicamentele pentru care a fost acordat o
autorizaie de punere pe pia prin procedura centralizat;
D. n ceea ce privete furnizarea de medicamente ctre farmaciti i persoanele autorizate s
elibereze medicamente ctre populaie, Ministerul Sntii Publice nu trebuie s aplice unui
deintor de autorizaie de distribuie acordat de alt stat membru al Uniunii Europene nici o
obligaie, n special obligaii de serviciu public, mai restrictiv dect cele aplicate persoanelor
autorizate s efectueze activiti echivalente n Romnia;
E. n ceea ce privete furnizarea de medicamente ctre farmaciti i persoanele autorizate s
elibereze medicamente ctre populaie, Ministerul Sntii Publice trebuie s aplice unui
deintor de autorizaie de distribuie acordat de alt stat membru al Uniunii Europene
obligaii, n special obligaii de serviciu public, mai restrictive dect cele aplicate persoanelor
autorizate s efectueze activiti echivalente n Romnia.
A, D
1733 Pentru autorizaia de punere pe pia a unui medicament Legea nr. 95/2006 prevede
urmtoarele:
A. dup acordarea unei autorizaii de punere pe pia, deintorul trebuie s informeze Agenia
Naional a Medicamentului asupra datei de punere efectiv pe pia a medicamentului de uz
uman n Romnia;
B. dup acordarea unei autorizaii de punere pe pia, deintorul nu trebuie s informeze
Agenia Naional a Medicamentului asupra datei de punere efectiv pe pia a
medicamentului de uz uman n Romnia;
C. deintorul trebuie s notifice Ageniei Naionale a Medicamentului dac produsul nceteaz
s fie pus pe pia fie temporar, fie permanent cu cel puin dou luni nainte de ntreruperea
punerii pe pia a medicamentului, cu excepia situaiilor excepionale;
D. deintorul trebuie s notifice Ageniei Naionale a Medicamentului dac produsul nceteaz
s fie pus pe pia fie temporar, numai n situaii excepionale;
E. pe baza solicitrii Ministerului Sntii Publice, n special n contextul farmacovigilenei,
deintorul autorizaiei de punere pe pia trebuie s furnizeze Ministerului Sntii Publice
toate datele privind volumul de vnzri al medicamentului i orice date aflate n posesia
acestuia privind volumul de prescrieri.
A, C, E
1737 Substane si preparate prevzute n tabelele I, II si III din Legea nr. 339/2005:
A. pot fi modificate printr-o nou nscriere, radiere sau transfer dintr-un tabel n altul, n baza
modificrilor transmise de Comisia pentru Stupefiante a Organizaiei Naiunilor Unite, prin
hotrre a Guvernului;
B. pot fi modificate printr-o nou nscriere, radiere sau transfer dintr-un tabel n altul, n baza
modificrilor transmise de organismele europene competente, prin hotrre a Guvernului;
C. pot fi modificate printr-o nou nscriere, radiere sau transfer dintr-un tabel n altul, n baza
modificrilor transmise de Comisia pentru Stupefiante a Organizaiei Naiunilor Unite;
D. pot fi modificate printr-o nou nscriere, radiere sau transfer dintr-un tabel n altul, n baza
modificrilor transmise de organismele europene competente;
E. pot fi modificate printr-o nou nscriere, radiere sau transfer dintr-un tabel n altul, n baza
modificrilor transmise de Comisia pentru Stupefiante a Organizaiei Naiunilor Unite sau a
organismelor europene competente, prin hotrre a Guvernului.
A, B, E
1750 Conform Legii nr. 339/2005, n cazul n care exist sau se presupune n mod justificat c
exist un risc iminent si grav pentru sntate, autoritile sanitare vor adopta urmtoarele
msuri de precauie:
A. blocarea mrfii, retragerea de pe pia si interzicerea utilizrii specialitilor farmaceutice,
formulelor magistrale si preparatelor oficinale,
B. suspendarea activitilor, publicitii si nchiderea provizorie a localurilor, centrelor sau
serviciilor;
C. continuarea activitilor, publicitii si nchiderea provizorie a localurilor, centrelor sau
serviciilor;
D. continuarea elaborrii, prescrierii, eliberrii i furnizrii de preparate n faza de cercetare
clinic sau pentru cercetare pe animale;
E. suspendarea elaborrii, prescrierii, eliberrii i furnizrii de preparate n faza de cercetare
clinic sau pentru cercetare pe animale.
A, B, E
1751 Publicitatea fcut la un medicament supus controlului conform Legii nr. 339/2005, n
afara limitelor legale, constituie:
A. contravenie;
B. infraciune;
C. se sancioneaz cu amend de la 200 la 1000 RON;
D. se sancioneaz cu amend de la 1.000 la 5.000 RON;
E. nu se sancioneaz la prima abatere constatat.
A, D
1756 Persoanele fizice care intr pe teritoriul Romniei cu medicamente ce conin substane din
tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 au obligaia:
A. s fac dovada c le dein n mod legal, prin prezentarea unei prescripii medicale;
B. s fac dovada c le dein n mod legal, prin prezentarea unui certificat medical;
C. s fac dovada c le dein n mod legal, prin prezentarea bonului fiscal eliberat de farmacie;
D. pot deine o cantitate de medicamente care s depeasc necesarul de tratament prevzut n
documentul prezentat, dar nu mai mult dect necesarul de tratament pentru 60 de zile;
E. s dein doar necesarul de tratament prevzut n documentul prezentat.
A, B, E
1757 n cazul n care se fac modificri pe o reet special, se respect urmtoarele reguli:
A. orice modificare, dar nu mai mult de dou modificri, trebuie confirmat prin semntur i
tampil;
B. orice modificare, dar nu mai mult de trei modificri, trebuie confirmat prin semntur i
tampil;
C. modificrile pot fi fcute cu condiia neafectrii lizibilitii prescripiei;
D. orice modificare, dar nu mai mult de dou modificri, trebuie confirmat prin semntur, fr
s fie obligatorie i tampila;
E. modificrile pot fi fcute chiar dac afecteaz lizibilitatea prescripiei.
A, C
1758 Cnd pentru acelai pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite i/sau a
unor preparate ce conin substane nesupuse controlului conform Legii nr. 339/2005, se
respect urmtoarele reguli:
A. dac sunt unul din tabelul II i unul din tabelul III, atunci se vor prescrie pe reete de culoare
galben;
B. dac sunt unul din tabelul II i unul din tabelul III, atunci se vor prescrie pe reete de culoare
verde;
C. dac sunt unul din tabelul II i unul din tabelul III, atunci se vor prescrie pe reete cu timbru
277
sec;
D. dac sunt un medicament stupefiant sau psihotrop din tabelul II i un preparat ce conine
substane nesupuse controlului egii nr. 339/2005, atunci se vor prescrie pe reete de culoare
galben;
E. dac sunt un medicament stupefiant sau psihotrop din tabelul III i un preparat ce conine
substane nesupuse controlului egii nr. 339/2005, atunci se vor prescrie pe reete de culoare
verde.
A, D, E
278
Tema 33
Exercitarea profesiunii de farmacist i deontologia farmaceutic
1761 Din punct de vedere al ceteniei, pe teritoriul Romniei pot exercita profesia de farmacist
urmtoarele categorii:
A. numai cetenii romni
B. soul/soia unui cetean romn care are cetenie israelin
C. copii unui cetean romn, care au cetenie israelian, sunt cstorii i locuiesc cu familiile proprii
n Romnia
D. prinii unui cetean romn care au o alt cetenie i care se afl n ntreinerea acestuia
E. cetenii Confederaiei Elveiene.
B,D,E
1764 Titlurile oficiale de calificare n farmacie n baza crora se poate exercita profesia de farmacist n
Romnia, sunt:
A. diploma de farmacist, eliberat de instituiile de nvmnt superior medico-farmaceutic acreditate
din Romnia;
B. certificatul de farmacist specialist, eliberat de Ministerul Sntii Publice;
C. titlurile oficiale de calificare n profesia de farmacist, eliberate conform normelor Uniunii Europene
de statele membre ale Uniunii Europene, statele aparinnd Spaiului Economic European sau de
Confederaia Elveian;
D. titlurile oficiale de calificare n profesia de farmacist, dobndite ntr-un stat ter i nerecunoscute de
unul dintre statele membre ori neechivalate n Romnia;
E. titlurile oficiale de calificare n profesia de farmacist care au fost recunoscute de unul dintre statele
membre ale Uniunii Europene, statele aparinnd Spaiului Economic European sau de Confederaia
Elveian.
A, B, C, E
1765 Farmacistul are deplin rspundere i drept de decizie asupra urmtoarelor activiti:
A. prepararea formelor farmaceutice ale medicamentelor;
B. fabricarea i controlul medicamentelor;
C. acordarea de consultaii medicale;
D. prepararea, controlul, depozitarea i eliberarea medicamentelor din farmaciile de spital;
E. prepararea, controlul, depozitarea i distribuia medicamentelor n farmacii deschise publicului.
A, B, D, E
279
1766 n conformitate cu pregtirea sa universitar, farmacistul este competent s exercite i
urmtoarele activiti:
A. nlocuirea medicului n stabilirea i urmrirea terapiei pacientului;
B. Farmacovigilen;
C. marketing i management farmaceutic;
D. activiti didactice sau administraie sanitar
E. analize n laboratoare de biochimie, toxicologie i igien a mediului i alimentelor.
B, C, D, E
1767 Titlurile profesionale pe baza crora se poate exercita profesia de farmacist sunt:
A. farmacist;
B. farmacist specialist n Farmacie clinic;
C. farmacist senior cu o vechime n specialitate mai mare de 10 ani;
D. farmacist debutant;
E. farmacist specialist n Laborator farmaceutic.
A, B, E
1772 Farmacitii care i desfoar activitatea n unitile sanitare publice pot profesa:
A. pn la mplinirea vrstei legale de pensionare;
B. pn la mplinirea vrstei de 70 de ani, dac sunt membri titulari i corespondeni ai Academiei
Romne;
C. pn la mplinirea vrstei de 70 de ani;
D. pn la mplinirea vrstei de 60 de ani;
E. atta timp ct ndeplinesc condiiile de sntate.
A, B
1776 Farmacitii ceteni ai unui stat membru care exercit profesia de farmacist n Romnia:
A. nu pot primi sanciuni disciplinare de natur profesional sau administrativ;
B. sunt membri ai Colegiului Farmacitilor din Romnia;
281
C. trebuie s posede cunotinele lingvistice necesare desfurrii activitilor profesionale n Romnia;
D. trebuie s respecte Codul deontologic al farmacistului;
E. trebuie s respecte legislaia romn care reglementeaz sectorul de sntate.
B, C, D, E
1777 Urmtoarele afirmaii privind facilitarea exercitrii dreptului de stabilire sunt adevrate:
A. farmacitii ceteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparinnd Spaiului
Economic European sau ai Confederaiei Elveiene, care exercit profesia ca urmare a recunoaterii
calificrii profesionale de ctre autoritile competente romne, trebuie s posede cunotinele
lingvistice necesare desfurrii activitilor profesionale n Romnia;
B. atunci cnd autoritile competente romne au cunotin de fapte grave i precise care pot avea
repercusiuni asupra nceperii activitii profesionale sau asupra exercitrii profesiei de farmacist n
Romnia, comise de farmacitii ceteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat
aparinnd Spaiului Economic European sau ai Confederaiei Elveiene, anterior stabilirii n
Romnia i n afara teritoriului su, acestea informeaz statul de origine sau de provenien a celor
n cauz;
C. atunci cnd autoritile competente romne au cunotin de fapte grave i precise care pot avea
repercusiuni asupra nceperii activitii profesionale sau asupra exercitrii profesiei de farmacist n
Romnia, comise de farmacitii ceteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat
aparinnd Spaiului Economic European sau ai Confederaiei Elveiene, anterior stabilirii n
Romnia i n afara teritoriului su, acestea nu trebuie s informeze statul de origine sau de
provenien a celor n cauz;
D. farmacitii ceteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparinnd Spaiului
Economic European sau ai Confederaiei Elveiene, care exercit profesia ca urmare a recunoaterii
calificrii profesionale de ctre autoritile competente romne, nu trebuie s posede cunotinele
lingvistice necesare desfurrii activitilor profesionale n Romnia;
E. farmacitii ceteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparinnd Spaiului
Economic European sau ai Confederaiei Elveiene, care exercit profesia de farmacist n Romnia,
au obligaia de a se informa la autoritile competente cu privire la legislaia care reglementeaz
sectorul de sntate, domeniul securitii sociale, precum i cu privire la Codul deontologic al
farmacistului.
A, B, E
1778 Urmtoarele afirmaii cu privire la asigurarea de rspundere civil pentru greeli n activitatea
profesional sunt adevrate:
A. pe durata exercitrii profesiei n regim salarial sau/i independent, farmacistul este obligat s ncheie
o asigurare de rspundere civil pentru greeli n activitatea profesional i s ntiineze colegiul
teritorial al crui membru este;
B. pe durata exercitrii profesiei n regim salarial sau/i independent, farmacistul nu este obligat s
ncheie o asigurare de rspundere civil pentru greeli n activitatea profesional i nici s ntiineze
colegiul teritorial al crui membru este despre aceasta;
C. farmacitii pensionari pot profesa n continuare n uniti sanitare private. Desfurarea activitii se
face n baza certificatului de membru i a avizului anual al Colegiului Farmacitilor din Romnia,
eliberat pe baza certificatului de sntate i a asigurrii de rspundere civil pentru greeli n
activitatea profesional, ncheiat pentru anul respectiv;
D. farmacitii pensionari pot profesa n continuare n uniti sanitare private. Desfurarea activitii se
face n baza certificatului de membru i a avizului anual al Colegiului Farmacitilor din Romnia,
eliberat pe baza certificatului de sntate pentru anul respectiv;
E. certificatul de membru devine operativ numai dup ncheierea asigurrii de rspundere civil pentru
greeli n activitatea profesional.
A, C, E
1779 Urmtoarele afirmaii cu privire la facilitarea exercitrii dreptului de stabilire sunt adevrate:
A. accesul n Romnia la una dintre activitile farmaceutice se face, potrivit Legii nr. 95/2006, de ctre
farmaciti ceteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparinnd Spaiului
282
Economic European sau ai Confederaiei Elveiene;
B. solicitrile farmacitilor ceteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparinnd
Spaiului Economic European sau ai Confederaiei Elveiene cu privire la accesul n Romnia la una
dintre activitile farmaceutice se soluioneaz de ctre Ministerul Sntii Publice, n colaborare cu
Colegiul Farmacitilor din Romnia, n termen de 30 de zile de la data depunerii dosarului complet
de ctre cel interesat;
C. solicitrile farmacitilor ceteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparinnd
Spaiului Economic European sau ai Confederaiei Elveiene cu privire la accesul n Romnia la una
dintre activitile farmaceutice se soluioneaz de ctre Ministerul Sntii Publice, n colaborare cu
Colegiul Farmacitilor din Romnia, n termen de 3 luni de la data depunerii dosarului complet de
ctre cel interesat;
D. farmacitii ceteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparinnd Spaiului
Economic European sau ai Confederaiei Elveiene, stabilii n Romnia i care, n timpul exercitrii
profesiei, ncalc dispoziiile, legile i regulamentele profesiei, rspund potrivit legii;
E. farmacitii ceteni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparinnd Spaiului
Economic European sau ai Confederaiei Elveiene, stabilii n Romnia i care, n timpul exercitrii
profesiei, ncalc dispoziiile, legile i regulamentele profesiei, nu pot rspunde potrivit legii.
A, C, D
1780 Care dintre afirmaiile privind suspendarea calitii de membru al CFR sunt adevrate:
A. la cerere, membrii Colegiului Farmacitilor din Romnia care, din motive obiective, ntrerup pe o
durat de pn la 5 ani exercitarea profesiei de farmacist, pot solicita suspendarea calitii de
membru pe acea durat;
B. la cerere, membrii Colegiului Farmacitilor din Romnia care, din motive obiective, ntrerup pe o
durat de pn la 6 ani exercitarea profesiei de farmacist, pot solicita suspendarea calitii de
membru pe acea durat;
C. la cerere, membrii Colegiului Farmacitilor din Romnia care, din motive obiective, ntrerup pe o
durat de pn la 3 ani exercitarea profesiei de farmacist, pot solicita suspendarea calitii de
membru pe acea durat;
D. pe durata suspendrii la cerere a calitii de membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia se
suspend obligaiile i drepturile ce decurg din aceast calitate;
E. pe durata suspendrii la cerere a calitii de membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia nu se
suspend obligaiile i drepturile ce decurg din aceast calitate.
A, D
1785 Din calitatea de membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia decurg urmtoarele obligaii:
A. s se nscrie ntr-o organizaie sindical a farmacitilor
B. s rezolve litigiile cu ali membri, n primul rnd prin intermediul medierii de ctre comisiile de
specialitate din cadrul Colegiului Farmacitilor din Romnia;
C. s se adreseze justiiei pentru rezolvarea litigiilor cu membrii din organele de conducere ale
Colegiului Farmacitilor din Romnia;
D. s rezolve sarcinile care le-au fost ncredinate n calitate de membri sau reprezentani ai corpului
profesional;
E. s se nscrie n organizaia patronal teritorial.
B, D
1786 Drepturile care decurg din calitatea de membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia sunt:
A. dreptul de a alege i a fi alei n organele administraiei locale i centrale;
B. dreptul de a purta nsemnele Colegiului Farmacitilor din Romnia;
C. dreptul de a contesta sanciunile primite;
D. dreptul de fi informai n timp util despre orice aciune a Colegiului Farmacitilor din Romnia;
E. dreptul de a fi remunerai pentru munca depus.
B, C, D
1791 Comisia de disciplin, cu majoritate de voturi, stabilete printr-o decizie una dintre urmtoarele
soluii:
A. stinge aciunea disciplinar dac fapta nu constituie abatere disciplinar;
B. respinge plngerea ca fiind netimbrat;
C. respinge plngerea ca fiind nesemnat;
D. dac fapta constituie abatere disciplinar aplic una dintre sanciunile prevzute de art. 105 din
Statutul Colegiului Farmacitilor din Romnia;
E. dac fapta constituie abatere disciplinar trimite dosarul la Comisia superioar de disciplin pentru a
fi aplicat una dintre sanciunile prevzute de art. 105 din Statutul Colegiului Farmacitilor din
Romnia.
A, D
1797 Bugetul de venituri al Colegiului Farmacitilor din Romnia este constituit din urmtoarele:
A. donaii i sponsorizri;
B. cotizaii lunare ale membrilor;
C. fonduri rezultate din activiti comerciale
D. drepturi editoriale;
E. ncasri din vnzarea produselor proprii.
A, B, E
1798 Consiliului naional al Colegiului Farmacitilor din Romnia are urmtoarele atribuii:
A. fixeaz cotizaia care trebuie pltit obligatoriu de ctre fiecare farmacist consiliului judeean sau al
municipiului Bucureti, stabilind partea din aceast cotizaie care trebuie virat ctre Consiliul
naional al Colegiului Farmacitilor din Romnia;
B. gestioneaz bunurile Colegiului Farmacitilor din Romnia;
C. avizeaz renscrierea farmacitilor care au pierdut calitatea de membru al Colegiului Farmacitilor
din Romnia, conform Codului deontologic al farmacistului;
D. avizeaz renscrierea farmacitilor care au pierdut calitatea de membru al Colegiului Farmacitilor
din Romnia, conform Codului deontologic al medicilor;
E. propune Adunrii generale naionale proiectul privind bugetul de venituri i cheltuieli al colegiilor
teritoriale.
A, B, C
1810 n conformitate cu prevederile Legii nr. 266/2008, urmtoarele afirmaii privind drogheria sunt
adevrate:
A. se nfiineaz numai de societile comerciale care au deja deschis o farmacie;
B. poate fi condus numai de un farmacist care are cel puin 5 ani vechime n specialitate;
C. funcioneaz numai n prezena cel puin a unui asistent medical de farmacie sau a unui farmacist;
D. poate fi condus de un asistent medical de farmacie ef;
E. poate funciona n absena unui farmacist.
C, D, E
288
1811 Autorizaia de funcionare a drogheriei:
A. include autorizaia sanitar de funcionare
B. este eliberat de Ministerul Sntii Publice
C. este eliberat n maximum 15 zile de la efectuarea inspeciei cu raport favorabil din partea Direciei
farmaceutice din cadrul Ministerului Sntii Publice;
D. este eliberat n maximum 45 zile de la efectuarea inspeciei cu raport favorabil din partea Direciei
farmaceutice din cadrul Ministerului Sntii Publice;
E. poate fi autorizat conform procedurii tacite.
A, B, C, E
1813 Conform dispoziiilor Legii farmaciei nr. 266/2008, urmtoarele fapte constituie contravenie care
se sancioneaz cu amend de la 10.000 lei la 20.000 lei i cu nchiderea farmaciei comunitare,
respectiv a drogheriei:
A. mpiedicarea activitii organelor de inspecie i control;
B. afiarea, cu nclcarea reglementrilor n materie, n incinta farmaciei comunitare sau a drogheriei, a
reclamelor privind produsele medicamentoase.
C. funcionarea unei farmacii comunitare sau a unei drogherii fr autorizaie de funcionare;
D. deinerea sau eliberarea n drogherii a unor produse medicamentoase ale cror deinere i eliberare
sunt interzise n drogherie;
E. funcionarea farmaciei n lipsa unui farmacist, care i exercit personal profesia, precum i
funcionarea unei drogherii n lipsa cel puin a unui asistent medical de farmacie sau a unui
farmacist.
C, D, E
289
Tema nr.34
Aplicatiile metodelor cromatografice in controlul medicamentelor
1817. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la metoda CSS sunt corecte?
A. identitatea substanelor separate prin CSS se poate stabili numai pe baza valorilor Rf
B. metoda CSS se poate utiliza pentru a stabili puritatea unei substane
C. detecia substanelor separate prin CSS nu se poate realiza folosind substane etalon
D. detecia substanelor separate prin CSS se bazeaz pe derivatizarea analiilor pentru a obine spoturi
colorate sau fluorescente
E. detecia substanelor separate prin CSS se poate realiza prin spectrometrie de fluorescen
1819. Cromatografia n faz gazoas este o variant a cromatografiei pe coloan n care separarea
componentelor unui amestec complex se realizeaz datorit unor procese de repartiie sau absorbie
ntre:
A. faza mobil lichid si faza staionar lichid
B. faza mobil gazoas i faza staionar lichid
C. faza mobil lichid i faza staionar solid
D. faza mobil gazoas i faza staionar solid
E. faza mobil gazoas i faza staionar gazoas
1822. Gradul de separare a dou substane ntr-o cromatogram se definete prin noiunea de
rezoluie (Rs). Sunt adevrate urmatoarele afirmaii legate de rezoluie, cu excepia:
A. rezoluia crete cu cresterea numrului de talere teoretice N
B. rezoluia crete cu creterea factorului de separabilitate
C. rezoluia este o mrime dependent de factorul de capacitate
D. o rezoluie bun pentru dou picuri adiacente presupune diferene foarte mici ntre tR a componentelor
290
E. rezoluia scade cu creterea numrului de talere teoretice N
1829. In care din urmatoarele metode cromatografice faza mobila este lichida, iar faza stationara
este solida:
A. cromatografia de afinitate
B. cromatografia de repartitie
C. cromatografia de schimb ionic
D. cromatografia de contracurent
E. cromatografia de repartitie cu faza legata normal sau inversa.
1830. Masurarea densitometrica a analitilor separati prin CSS se poate face prin:
A. reflexie
B. refractie
C. transmisie
291
D. emisie fluorescenta
E. stingerea fluorescentei
1831. Pentru determinarea concentratiei componentilor separati prin GC se pot utiliza urmatoarele
procedee:
A. metoda normarii ariilor
B. metoda standardului intern
C. metoda curbei de calibrare
D. metoda examinarii in UV
E. metoda adaosului de standard
1832. Care din fazele staionare de mai jos se pot utiliza pentru separarea enantiomerilor unui
compus chiral ?
A. 3-amino-propilsilil-(R)-dinitrobenzoil-fenilglicin ;
B. beta-ciclodextrin ;
C. eteri coroan ;
D. silicagel dimetil-octadecil-silanizat (C18) ;
E. carbon poros grafitat
1833. Cu ce faz mobil funcioneaz satisfctor rinile schimbtoare de ioni ca faze staionare
cromatografice ?
A. cu faza mobil acid sau neutr n cazul anioniilor slabi ;
B. cu faza mobil acid sau neutr n cazul cationiilor slabi ;
C. cu faza mobil alcalin sau neutr n cazul anioniilor slabi ;
D. cu faza mobil alcalin sau neutr n cazul cationiilor slabi ;
E. cu faza mobil acid att la cationii slabi ct si la anionii slabi.
1835. Fazele staionare pe baz de ciclodextrine cu caracter hidrofob se utilizeaz pentru separarea:
A. alcanilor;
B. alcoolilor;
C. poliolilor;
D. acizilor carboxilici;
E. cicloalcanilor.
292
1838. n HPLC faza staionar este de regul:
A. polietilena;
B. oxiproprionitrilul;
C. apa;
D. etilenglicolul;
E. nitrometanul.
1839. Numrul platourilor teoretice (N) caracterizeaz eficacitatea coloanei cromatografice i este
dependent de:
A. lungimea coloanei;
B. nlimea platoului teoretic;
C. dinamica fazei mobile;
D. laimea platoului teoretic;
E. diametrul coloanei.
1840. Pentru cromatografia de repartiie, faza mobil trebuie s ndepineasc urmtoarele cerine:
A. s aib o mare putere de dizolvare dar s nu interacioneze chimic cu analiii din probe;
B. s fie incompatibil cu sistemul de detecie;
C. s nu dizolve faza staionar i s nu interacioneze chimic cu aceasta;
D. s fie compatibil cu sistemul de detecie;
E. s dizolve faza staionar i s interacioneze chimic cu aceasta.
1841. Pentru separarea GC a stereoizomerilor se pot utiliza faze staionare pe baz de:
A. aminoacizi;
B. ciclohexan;
C. benzen;
D. alcani;
E. ciclodextrine.
1844. Evaluarea densitometrica a cromatogramelor obtinute prin CSS se poate realiza prin
urmatoarele procedee:
A. Reflexie
B. Transmisie
C. Difuzie
D. Emisie fluorescenta
E. Stingerea fluorescentei
1849. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul cromatografiei de gaze:
A. faza stationara este un gaz
B. faza stationara este un solid
C. faza mobila este un lichid
D. faza mobila este un gaz
E. faza stationara este un lichid cu care este impregnat un suport solid inert
1851. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru cromatografia de repartitie:
A. faza stationara este o pelicula de lichid fixata pe un suport solid
B. faza stationara lichida nu este miscibila cu faza mobila
C. faza stationara este un compusmolecular reticulat
D. faza stationara este un suport solid cu proprietati adsorbante
E. faza stationara solida este miscibila cu faza mobila
1852. Pentru eluarea analitilor hidrofili in cromatografia pe hartie se pot folosi urmatoarele sisteme
de solventi:
A. izopropanol - amoniac - apa
B. formamida - benzen
C. n-butanol - acid acetic - apa
D. apa - fenol
E. ulei de parafina - DMF - metanol apa
294
1853. Pentru realizarea de separari cromatografice bune si eficiente in majoritatea cazurilor este
necesar ca:
A. polaritatea fazei stationare sa fie diferita de polaritatea analitului
B. polaritatea fazei mobile sa fie identica cu polaritatea analitului
C. nu conteaza polaritatea ci puritatea absoluta a analitului
D. polaritatea fazei stationare sa fie asemanatoare cu polaritatea analitului
E. polaritatea fazei mobile sa fie diferita de polaritatea analitului
1860. Sistemul de detectare folosit in cromatografia de lichide sub presiune se bazeaza pe:
A. spectrofotometrie de absorbtie
B. termogravimetrie
C.refractometrie diferentiala
295
D. fluorimetrie
E. metode volumetrice
1867. Referitor la fazele suport utilizate in cromatografia de gaze selectati enunturile corecte:
A. fazele suport sunt formate din particule solide foarte reactive chimic dar inerte fizic
B. fazele suport pot fi poroase, cu pori mari si uniformi
C. fazele suport pot fi neporoase, formate din sfere din sticla
D. fazele stationare pot fi lichide
E. fazele stationare lichide trebuie sa aiba o vascozitate foarte mica
1868. Selectati compusii care pot fi utilizati ca faze stationare lichide in gaz-cromatografie:
296
A. poliesteri si polieteri ai glicolilor
B. siliconii
C. silicagelul
D. sitele moleculare
E. hidrocarburi saturate
1869. Selectati procedeele de derivatizare a substantelor de analizat, cele mai frecvent utilizate in
gaz-cromatografie:
A. esterificarea
B. alchilarea
C. sililarea
D. complexarea cu ioni metalici
E. bromurarea
297
Tema nr.35
Metode volumetrice in controlul medicamentelor
1872. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la dozarea fenobarbitalului conform FR X sunt
corecte?
A. se realizeaz o dozare n mediu apos
B. soluie titrat: complexon III
C. soluie titrat: metoxid de sodiu 0.1 mol/l
D. solvent: dimetilformamid (R)
E. solvent: acetona
1873. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la soluiile volumetrice sunt corecte?
A. se numesc i soluii titrate
B. FR X exprim concentraia lor n g%
C. sunt soluii care se folosesc n analiza cromatografic
D. concentraiile soluiilor volumetrice pot fi de molaritate exact sau molaritate aproximativ
E. sunt soluii cu o concentraie bine stabilit
1882. Efedrina
A. are caracter slab acid
B. se dozeaza prin titrare cu hidroxid de sodiu
C. are caracter slab bazic
D. se dozeaza in mediu neapos
E. se dozeaza prin titrare cu acid percloric
1883. Titrarea directa in mediu neapos, in acid acetic anhidru, cu solutie acid percloric 0.1mol/l se
aplica pentru dozarea:
A. aminelor alifatice
B. aminelor aromatice si heterociclice
C. unor oxime, imine, hidrazine
D. imidelor
E. enolilor
1884. Alegei definiiile echivalente cu cea din FR-X a noiunii de "indice de iod". Indicele de iod
este:
A. volumul soluiei 0,05 molar de iod (exprimat n ml) consumat de 1 gram prob analizat ;
B. masa de iod (exprimat n mg) fixat prin reacie chimic de 0,1 grame prob analizat ;
C. masa de iod (exprimat n grame) fixat prin reacie chimic de 1 gram substan analizat ;
D. masa de iod (exprimat n mg) fixat prin reacie chimic de 1 gram substan analizat ;
D. masa de iod (exprimat n grame) fixat prin reacie chimic de 100 grame prob analizat.
1890. Se pot determina prin titrare cu acid percloric 0,1 M n mediu anhidru:
A. clorhidratul de clomipramin;
B. clorhidrat de cloropiramin;
C. cefotaxim sodic;
D. acid citric;
E. acid benzoic.
1900. La titrarile in mediu neapos a functiilor acide ale substantelor medicamentoase, punctual de
echivalenta se determina:
A. chimic, cu indicatorul albastru de timol
B. chimic, cu indicatorul timolftaleina
C. chimic, cu indicatorul galben de alizarina
D. chimic, cu indicatorul violet de pirocatechina
E. potentiometric
1904. Urmatoarele substante medicamentoase se pot doza in mediu neapos cu metoxid de sodiu,
deoarece au caracter acid:
A. clorhidrat de dionina
B. barbital
C. acid nalidixic
D. sulfafurazol
E. fenobarbital
1910. Titrarea protometrica in mediu neapos a functiilor bazice ale substantelor medicamentoase se
face:
A. in mediu de acid acetic anhidru
B. cu solutie titrata de acid clorhidric
C. cu solutie titrata de acid percloric in acid acetic
D. in mediu de dimetilformamida
E. cu solutie titrata de metoxid de sodiu in dimetilformamida
1911. In titrarile protometrice in mediu neapos a substantelor medicamentoase slab bazice punctul
de echivalenta se determina:
A. potentiometric
B. chimic, cu indicatorul cristal violet
C. chimic, cu indicatorul metiloranj
D. chimic, cu indicatorul murexid
E. chimic, cu indicatorul tropeolin 00
1915. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a procainei din solutia
"Iniectabile procaini hydrochloridi", conform FRX:
A. este o dozare nitritometrica
B. se realizeaza dupa o extractie prealabila a procainei in cloroform si prelucrarea reziduului dupa
evaporare
C. este o dozare in mediu neapos
D. solutia titrata utilizata este NaNO2 0.1N
E. solutia titrata utilizata este HClO4 0.1N
303
1916. Selectati enunturile incorecte referitoare la dozarea volumetrica a calciului din solutia
"Solutio calcii chloridi 50%", conform FRX:
A. metoda de dozare este complexonometrica
B. pH-ul optim este neutru si se realizeaza cu tampon amoniacal
C. solutia titrata utilizata este edetat disodic 0.05mol/l
D. indicatorul utilizat pentru dozare este alaunul feriamoniacal
E. indicatorul utilizat pentru dozare este negru eriocrom T
1917. FR X prevede la dozarea volumetrica a iodului din "Solutio iodi spirituosa" urmatoarele
conditii:
A. solventul de diluarea este etanolul
B. solutia titrata este tiosulfatul de sodiu 0.1mol/l
C. titrarea este incheiata atunci cand solutia se decoloreaza
D. indicatorul utilizat la dozare este albastrul de timol
E. titrarea este incheiata atunci cand solutia se coloreaza in albastru
1919. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la solutiile volumetrice sunt corecte ?
A. concentratia este exprimata in numarul de moli de substanta continuta intr-un militru de solutie
B. factorul de molaritate se noteaza cu F si are ca indice molaritatea la care se refera
C. se numesc si solutii titrate
D. o solutie volumetrica poate fi utilizata experimental doar daca are F=1.00000
E. au o concentratie bine stabilita
305
Tema nr.36
Metode spectrofotometrice de absorbtie in ultraviolet si vizibil in controlul
medicamentelor
1927. Care dintre urmtoarele substane se dozeaz prin metoda spectrofotometric n UV?
A. vitamina D3
B. prednisonul
C. apa distilat
D. ciancobalamina
E. acidul clorhidric
1932. Solvenii utilizai la pregtirea probelor pentru citirea n UV-VIS trebuie sa ndeplineasc
urmtoarele condiii:
A. s interacioneze cu substana de analizat
B. s nu absoarb n aceeai regiune spectral cu substana de analizat
C. s nu interacioneze cu substana de analizat
D. s aib maximul de absorbie la aceeai lungime de und cu substana de analizat
E. pot fi utilizai orice solveni
306
1933. Spectrofotometrul de absorbie n ultraviolet i vizibil are urmtoarele componente:
A. sursa de radiaii
B. coloana cromatografic
C. detectorul
D. amplificator
E. nregistrator
1934. Tranziiile electronice care au loc n urma absorbiei luminii n UV-VIS se caracterizeaz
prin:
A. lungimea de und
B. absorban
C. absorbana molar
D. transmitan
E. numrul de und
1938. Pentru determinarea pKa al unui acid slab, se inregistreaza spectrele solutiei la:
A. pH = 2, cand predomina forma moleculara pura, acidul nefiind ionizat
B. pH = 2, cand predomina forma ionizata pura, acidul fiind ionizat
C. pH = 8, cand predomina forma moleculara pura, acidul fiind ionizat
D. pH = 8, cand predomina forma ionizat pura, acidul fiind ionizat
E. pH = 5.5 cand exista un echilibru intre cele 2 forme
1942. Care din substanele active farmaceutice pot produce benzi de absorbie de tipul pi pi*?
A. fenilbutazon ;
B. mentol ;
C. metenamin ;
D. nifedipin ;
E. sorbitol.
1943. Care din tipurile de tranziii electronice se pot realiza n molecula urotropinei ?
A. tranziii de tipul sigma sigma* ;
B. tranziii de tipul sigma pi* ;
C. tranziii de tipul n sigma* ;
D. tranziii de tipul pi pi* ;
E. tranziii de tipul n pi* ;
1944. Care din urmtoarele grupri funcionale pot determina tranziii electronice de tipul pi pi*?
A. gruparea ter-butil ( -C(CH3)3 ) ;
B. gruparea izopropil ( -CH(CH3)2 );
C. gruparea nitril ( -CN ) ;
D. gruparea carboxilic ( -COOH ) ;
E. gruparea carbonilic ( >C=O ).
1945. Care dintre tipurile de tranziii, capabile s determine apariia benzilor de absorbie n
spectrofotometria n ultraviolet i vizibil, prezint importan analitic in controlul
medicamentelor?
A. tranziiile de tipul sigma sigma* ;
B. tranziiile de tipul sigma pi* ;
C. tranziiile de tipul pi sigma* ;
D. tranziiile de tipul pi pi* ;
E. tranziiile de tipul n pi*
1946. Care dintre urmtoarele substane poate fi determinat cantitativ in solutie, direct prin
metoda spectrofotometric n domeniul vizibil (400 800 nm) ?
A. papaverina ;
B. vitamina B12 ;
C. hidrocortizona ;
D. rifampicina ;
E. fenobarbital
308
1948. Care dintre urmtoarele lungimi de und aparin domeniului spectrat UV?
A. 200 nm;
B. 340 nm;
C. 450 nm;
D. 650 nm;
E. 1000 nm.
1950. De care dintre urmtoarele mrimi absorbana unei substane n UV-VIS depinde direct
proporional?
A. absorbtivitatea;
B. concentraia molar a analitului;
C. volumul soluiei;
D. densitatea soluiei;
E. masa molar a analitului.
1951. Din punct de vedere al participrii sau neparticiprii electronilor existeni ntr-o molecul, la
tranzacii electronice se disting urmtoarele tipuri de electroni:
A. nveli electronic nchis;
B. electroni sigma;
C. electroni p;
D. electroni pi;
E. electroni n.
1953. Orice spectrofotometru UV-VIS are n constituie urmtoarele pri mai importante:
A. sursa de radiaii;
B. coloana de separare;
C. sistem dispersiv combinat cu monocromator;
D agitator magnetic;
E. detector.
1955. Care din afirmatiile cu privire la legea Lambert - Beer sunt corecte:
A. Legea este valabila pentru solutii cu concentratii mai mari de 0,01 M
B. Legea este valabila pentru solutii cu concentratii mai mici de 0,01 M
C. Legea se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii policromatice
309
D. Legea se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii monocromatice
E. Literatura de specialitate prevede si abateri chimice de la legea Lambert Beer
1956. Ce modificari se pot produce la absorbtia energiei luminoase din UV-VIS de catre un compus
organic?
A. Tranzitii electronice sigma - sigma*
B. Tranzitii electronice sigma - pi
C. Tranzitii electronice pi - pi*
D. Tranzitii electronice n - sigma*
E. Tranzitii electronice n pi*
1965. La baza tranzitiilor electronice (in spectrofotometria UV-VIS) stau gruparile cromofore
A. -COOH pentru amino
B. -NO2 pentru nitro
C. -NH2 pentru amino
D. -NOH pentru oxima
E. -NO pentru oxima
1970. Selectati enunturile corecte referitoare la solventii potriviti pentru realizarea spectrelor UV-
VIS:
A. pentru determinarile spectrofotometrice in UV solventul este intotdeauna apa
B. daca substatele de analizat sunt insolubile in apa, nu se pot analiza in UV-VIS
C. solventul nu trebuie sa absoarba semnificativ in regiunea spectrala aleasa
D. interactiunile dintre analiti si solventi poarta numele de solvatocromia
E. fenomenul de solvatocromie nu produce modificari in spectrul UV al unei substante
311
1971. Selectati enunturile corecte referitoare la spectrometria derivata:
A. punctelor de inflexiune din spectrul de ordinul zero le corespund pe curba derivata maxime si minime
B. spectrele derivate au o rezolutie net inferioara spectrelor in absobanta
C. este un procedeu potivit de amplificare si precizare a particularitatilor spectrelor
D. spectrele sunt cu atat mai simple cu cat creste ordinul derivatei
E. cele mai utilizate in practica analitica sunt derivatele cu ordin mai mare de patru
313
Tema nr.37
Controlul limitelor pentru impuritati organice si anorganice
1981. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la controlul limitei de amoniu sunt corecte?
A. metalele alcalino-pmntoase nu interfer metoda
B. prezena metalelor grele in proba de analizat nu interfer metoda
C. prezena fierului peste 0,03% n proba de analizat, deranjeaz controlul limitei de amoniu
D. prezena fierului, indiferent de concentraie, deranjeaz controlul limitei de amoniu
E. la srurile de metale alcalino-pmntoase i la cele de metale grele, controlul limitei de amoniu se
modific
1983. FR X prevede c:
A. ionul clorur nu este considerat o impuritate
B. sensibilitatea limit a reaciei folosite la controlul ionului clorur este mai mare de 0,001 mg / ml
C. sensibilitatea limit a reaciei limit folosite la controlul ionului clorur este de 0,0005 mg / ml
D. ionul clorur are metoda de control a limitei similar cu cea folosit pentru bromuri i ioduri
E. soluia etalon nu se obine din soluia de baz
1991. Soluia etalon de arsen utilizat la controlul limitei de arsen prin procedeul II (FRX):
A. se prepar din soluia de baz
B. se prepar la nevoie
C. se trateaz n mod identic cu soluia prob
D. conine ioni As(III) i As (V)
E. conine ioni As(V)
1992. Conform FRX, pentru care dintre urmatoarele impuritati, concentratia solutiei etalon este de
0.001mg/ml
A. cloruri
B. zinc
C. arsen
D. nitrati
E. metale grele
1993. Controlul limitei pentru substantele organice usor carbonizabile se determina conform F.R.X
prin:
A. metode volumetrice
B. metode spectrometrice
C. procedeul prin calcinare
D. procedeul cu acid sulfuric
E. metode gravimetrice
1995. Pentru care dintre urmatoarele impuritati, solutia etalon se prepara direct din substanta?
A. calciu
B. azotati
C. carbonati
D. fosfati
315
E. sulfati
1996. Pentru care impuritate F. R. X. foloseste ca reactiv, hipofosfitul de sodiu in acid clorhidric:
A. As+5
B. NO3-
C. As+3
D. Zn+2
E. Al+3
2000. Controlul limitei de arsen se poate face cu hipofosfit de sodiu poate fi interferat de prezena
impuritlor coninnd:
A. telur;
B. calciu;
C. bariu;
D. selen;
E. stibiu.
2003. Hexacianoferatul (II) de potasiu este utilizat pentru controlul limitelor de:
A. fier;
B. sodiu;
316
C. arsen;
D. zinc;
E. amoniu.
2008. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la controlul limitelor de impuritati chimice sunt
corecte:
A. Ionul fosfat se identifica cu molibdatul de amoniu
B. Ionul fier (III) se determina pe baza reactiei cu piridina
IC. onul cobalt (II) se determina cu hidroxidul de de bariu
ID. onul plumb (II) se determina cu sulfura de sodiu
E. FRX, Suplimente prevad pentru decelarea impuritatilor solutii etalon
2009. Conform FRX, cu privire la limita de metale grele sunt corecte afirmatiile:
A. Aceasta limita se refera la metale grele care precipita sub forma de sulfuri, greu solubile in mediu acid
B. Limita de metale grele se refera la ionii bivalenti de mercur, cupru, cadmiu, bismut, staniu
C. Limita de metale grele se refera la ionii bivalenti de fier, calciu, cobalt
D. Limita admisa de metale grele se apreciaza prin comparare cu o solutie etalon de plumb
E. Limita admisa de metale grele se apreciaza prin comparare cu o solutie etalon de cupru
2012. Se utilizeaza solutia etalon pentru aprecierea limitelor de impuritati exprimate in:
A. grame
B. procente de masa
C. % (procent) m/m
D. mililitru
E. procente de volum
2028. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de amoniu sunt corecte?
A. metoda nu este interferata de metalele alcalino-pamantoase
B. determinarea se efectueaza in acelasi fel indiferent de prezenta sau absenta metalelor grele
C. prezenta fierului ca impuritate peste 0,03% in proba de analizat deranjeaza controlul limitei de amoniu
D. prezenta fierului, indiferent de concentratie,deranjeaza controlul limitei de amoniu
E. determinarea se realizeaza utilizand o solutie-etalon de ion amoniu
2029. Care dintre enunturile referitoare la controlul arsenului in substante organice (procedeul II)
sunt corecte?
A. metoda se bazeaza pe reducerea compusilor arsenului la arsenura de hidrogen
B. arsenura de hidrogen coloreaza in albastru hartia indicator pentru arsen
C. se utilizeaza o solutie-etalon de arsen care contine ioni As(III)
D. se utilizeaza o solutie-etalon de arsen care contine ioni As(V)
E. solutia-etalon de arsen se trateaza in mod identic cu solutia proba
2031. Care dintre afirmatiile referitoare la controlul limitei de carbonati sunt corecte?
A. la prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de sodiu anhidru
B. La prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de bariu
C. solutia etalon se obtine prin diluarea solutiei de baza
D. se bazeaza pe reactia dintre ionul carbonat si ionul de calciu
E. se bazeaza pe formarea unui precipitat alb de carbonat de bariu
2032. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de cloruri sunt corecte?
A. controlul limitei de cloruri se face cu nitrat de argint
B. clorura de argint obtinuta este solubila in apa
C. In urma reactiei se formeaza un precipitat alb-galbui de clorura de argint
D. clorurile nu pot fi considerate ca fiind impuritati anorganice
E. in urma reactiei se formeaza un precipitat alb, cazeos, de clorura de argint
2033. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de fosfati sunt corecte?
A. in urma reactiei se formeaza o coloratie albastra
B. in urma reactiei se formeaza o opalescenta, tulbureala sau precipitat galben
C. se bazeaza pe reactia dintre ionului fosfat si molibdatul de amoniu
D. solutia de analizat trebuie sa prezinte o opalescenta mai intensa decat solutia etalon
E. se bazeaza pe reactia dintre ionului fosfat si hexacianoferatul (II) de potasiu
320
2034. Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la controlul limitei de metale grele sunt
incorecte?
A. FR X prevede o singura metoda de control a metalelor grele indiferent de tipul de proba
B. prezenta sarurilor de fier nu interfera determinarea
C. solutia etalon se compara cu solutia proba privind straturile de lichid de sus in jos pe un fond negru
D. se utilizeaza o solutie etalon de ioni de plumb
E. se bazeaza pe reactia dintre metalele grele si sulfura de sodiu in mediu acid
321
RASPUNSURI Tema 34, 35, 36, 37 Analiza medicamentului
1816 BDE 1866 ACE 1916 BD 1966 AD 2016 BCD
1817 BDE 1867 BCD 1917 BC 1967 ABD 2017 ACE
1818 ABCE 1868 ABE 1918 ACE 1968 BD 2018 ACE
1819 BD 1869 BC 1919 BCE 1969 BCE 2019 ACE
1820 BD 1870 BDE 1920 ABD 1970 CD 2020 BCE
1821 BDE 1871 ABCD 1921 ABE 1971 AC 2021 ACD
1822 ABC 1872 CD 1922 BDE 1972 AE 2022 BCE
1823 ABCD 1873 ADE 1923 BCE 1973 ACDE 2023 ABD
1824 BE 1874 ABCE 1924 DE 1974 BC 2024 AC
1825 CDE 1875 BCD 1925 ACE 1975 ACD 2025 AC
1826 ABCD 1876 ACE 1926 ACE 1976 ACE 2026 ADE
1827 CDE 1877 ACD 1927 ABD 1977 ADE 2027 ACD
1828 ABE 1878 ABCD 1928 ABDE 1978 ACD 2028 CE
1829 AC 1879 BCE 1929 BDE 1979 AE 2029 ACE
1830 ACDE 1880 CD 1930 AB 1980 CDE 2030 BD
1831 ABCE 1881 BCDE 1931 ABDE 1981 CE 2031 ACE
1832 ABC 1882 CDE 1932 BC 1982 BC 2032 AE
1833 AD 1883 ABC 1933 ACDE 1983 BCD 2033 BC
1834 ADE 1884 BE 1934 AC 1984 BD 2034 DE
1835 BCD 1885 BE 1935 ABE 1985 ADE 2035 ADE
1836 BCDE 1886 AD 1936 ACDE 1986 BCE
1837 BCDE 1887 BDE 1937 AD 1987 AC
1838 ABD 1888 BD 1938 ADE 1988 AE
1839 ABC 1889 BDE 1939 ABD 1989 BD
1840 ACD 1890 ABC 1940 AE 1990 AC
1841 AE 1891 ACE 1941 ABE 1991 ABC
1842 BD 1892 BCD 1942 AD 1992 CE
1843 BCE 1893 ACD 1943 AC 1993 CD
1844 ABDE 1894 BC 1944 CDE 1994 ABCE
1845 BD 1895 ACDE 1945 DE 1995 BD
1846 ABE 1896 AB 1946 BD 1996 AC
1847 ABDE 1897 ACE 1947 BC 1997 AC
1848 ABD 1898 ACE 1948 AB 1998 BDE
1849 BDE 1899 BCE 1949 CDE 1999 ACE
1850 ADE 1900 ABCE 1950 ABE 2000 ADE
1851 AB 1901 AD 1951 ABDE 2001 AC
1852 ACD 1902 AE 1952 CDE 2002 AC
1853 DE 1903 ADE 1953 ACE 2003 AD
1854 ADE 1904 BCDE 1954 AB 2004 AD
1855 ACD 1905 ABCE 1955 BDE 2005 CD
1856 ABE 1906 AD 1956 ACDE 2006 BE
1857 ACDE 1907 CD 1957 AB 2007 BD
1858 ACE 1908 ACD 1958 ABCD 2008 ADE
1859 BE 1909 BCD 1959 ABC 2009 ABD
1860 ACD 1910 AC 1960 ACD 2010 ABCD
1861 BCE 1911 ABCE 1961 CD 2011 AB
1862 ABDE 1912 CDE 1962 ACE 2012 ABC
1863 BC 1913 BDE 1963 BC 2013 ABC
1864 BCE 1914 BCE 1964 ABE 2014 BD
1865 BCDE 1915 ABD 1965 BCD 2015 AD
322
Tema nr. 38
Toxicomania i dopingul
323
2043. Tulburrile cardiovasculare care se ntlnesc n tabagism sunt:
A. Hipotensiunea
B. Hipertensiunea
C. Tahicardia
D. Riscul crescut de infarct miocardic
E. Torsadele de vrf
2060. In morfinomanie:
A. Toleranta este foarte mica
B. Dependentul are privirea fixa si mioza
C. Pentru diagnosticarea cazurilor incerte se administreaza nalorfina
D. Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive
E. Sindromul de abstinenta se manifesta prin eruptii cutanate, cefalee, euforie
2061. In cocainomanie:
A. Toleranta este foarte mare.
B. Dependenta psihica este usoara.
C. Calea obisnuita de administrare este cea parenterala
D. Sunt prezente halucinatii tactile, auditive, olfactive si midriaza.
E. Se poate produce perforarea septului nazal
2065. In heroinomanie:
A. Manifestarile sunt mai grave decat in morfinomanie
B. Administrarea se face exclusiv parenteral
C. Instalarea senzatiilor dorite este relativ lenta, dar persistenta
D. Pericolul de supradozare se mentine, chiar in conditiile dezvoltarii tolerantei
E. Toleranta este foarte mica
2068. Mescalina:
A. Este un halucinogen natural cu azot ciclic
B. Este principiul activ halucinogen din veninul unor broaste raioase
C. Este identica cu peyotl
D. Produce halucinatii vizuale
E. Se biotransforma prin dezaminare oxidativa si O-demetilare.
2072. In cocainomanie:
A. Toleranta este foarte mare
B. Dependenta psihica este usoara
C. Calea obisnuita de administrare este cea parenterala
D. Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive precum si crizele de furie
E. Dependenta fizica este extrem de puternica
2073. Nicotina:
A. Actioneaza la nivelul sinapselor ganglionare si pe jonctiunea neuromusculara
B. Are doza letala de 0,04-0,06 g
C. Nu poate determina o intoxicatie supraacuta
D. Determina moartea prin stop cardiac sau respirator
E. Prezinta o eliminare urinara marita dupa administrarea de NaHCO3
2075. In morfinomanie:
A. Toleranta este foarte mica
B. Dependentul are privirea fixa si mioza
C. Pentru diagnosticarea cazurilor incerte se administreaza nalorfina
D. Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive
E. Sindromul de abstinenta se manifesta prin eruptii cutanate, cefalee, euforie
2080. In heroinomanie
A. Manifestarile sunt mai grave decat in morfinomanie
B. Administrarea se face exclusiv parenteral
C. Instalarea senzatiilor dorite de dependent este relativ lenta, dar persistenta
D. Pericolul de supradozare se mentine, chiar in conditiile dezvoltarii tolerantei
E. Toleranta este foarte mica.
2086. Efectele nocive din tabagism sunt date de urmtoarele substante prezente n fumul de
tigara:
A. Oxidul de carbon
B. Nicotina
C. Tetrahidrocanabinolul
D. Hidrocarburile polinucleare cancerigene
E. Aminele aromatice
330
Tema nr. 39
Toxicologia medicamentelor: derivati barbiturici, glicozide cardiotonice, IMAO, fenotiazine,
analgezice-antipiretice
2095. Referitor la analiza toxicologic a derivaiilor acidului salicilic sunt adevrate afirmaiile:
A. Acidul salicilic se poate izola prin electrodializ
B. Acidul salicilic se poate izola prin extracie cu eter etilic din mediu acid
C. Acidul salicilic se poate izola prin extracie cu hexan din mediu alcalin
D. Acidul salicilic se poate purifica prin sublimare
E. Acidul salicilic se poate izola prin extracie cu eter etilic din mediu alcalin
2100. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul in intoxicatia cu derivati barbiturici sunt
adevarate ?
A. Spalatura gastrica
B. Administrarea de purgativ salin
C. Administrarea de amfetamina
D. Epurarea renala
E. Provocarea poliuriei alcaline
2105. n cazul izolrii fenotiazinelor din mediile biologice sunt adevrate afirmaiile:
A. Izolarea se face prin extracie n soluii apoase acide
B. Extraciile se realizeaz n solveni organici din mediu alcalin, pentru substana netransformat
C. Extraciile se realizeaz n solvenim organici din mediu acid, pentru metaboliii polari
D. Extraciile se realizeaz n solveni organici din mediu alcalin, pentru metaboliii nepolari
E. Izolarea se face prin extracie n soluii apoase alcaline
332
2106. Identificarea fenotiazinelor se face prin:
A. Cromatografie n strat subire i relevare cu reactivul Dragendorf
B. Cromatografie n strat subire i relevare cu acid percloric
C. Cromatografie n strat subire i relevare cu acid fosforic
D. Cromatografie n strat subire i relevare cu iodoplatinat de potasiu
E. Cromatografie n strat subire i relevare prin cuplare cu clorura de
p-nitrobenzendiazoniu
2112. n cazul izolrii fenotiazinelor din mediile biologice sunt adevrate afirmaiile:
A. Izolarea se face prin metodologia general
B. Extraciile se realizeaz n cloroform, diclormetan, heptan din mediu alcalin, pentru substana
netransformat
C. Extraciile se realizeaz n cloroform, diclormetan, heptan din mediu acid, pentru metaboliii polari
D. Extraciile se realizeaz n cloroform, diclormetan, heptan din mediu acid, pentru substana
netransformat
E. Extraciile se realizeaz n cloroform, diclormetan, heptan din mediu alcalin, pentru metaboliii polari
2126. Care din urmatoarele afirmatii legate de derivatii p-aminofenolului nu sunt adevarate:
A. Actiunea toxica se manifesta la nivelul SNC (efecte excitante si deprimante)
B. Sunt methemoglobinizanti
C. La indivizii cu deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenaza nu se produce methemoglobinemie si
hemoliza
D. Dupa administrarea indelungata a fenacetinei efectele cele mai grave sunt consecutive nefrotoxicitatii
E. Actiunea methemoglobinizanta a fenacetinei este de 3 ori mai mica decat a paracetamolului
335
2129. Principalele manifestari clinice in intoxicatia acuta cu derivati ai acidului salicilic sunt:
A. Hipertermia de origine centrala
B. Greturi cu varsaturi si diaree
C. Tegumente uscate
D. Tulburari de auz si vedere
E. HTA
2132. Tulburarile vizuale produse de catre glicozidele cardiotonice in cadrul intoxicatiei acute
sunt:
A. Amblopie
B. Diplopie
C. Vedere colorat n rou
D. Vedere colorat n negru
E. Vedere colorat n galben, verde, albastru sau alb
2145. Fenotiazinele:
A. Produc efecte teratogene
B. Se biotransforma in proportii reduse, toti metabolitii rezultati fiind inactivi.
C. In cazul intoxicatiei acute se manifesta HTA grava.
D. Semnul caracteristic in intoxicatia acuta este midriaza ce persista cateva ore dupa iesirea din coma.
E. In asociere cu hipnotice efectele toxice se potenteaza.
RASPUSNURI
Tema nr. 38. Toxicomania si doppingul
Tema nr. 39. Toxicologia medicamentelor: derivati barbiturici, glicozide cardiotonice, IMAO,
fenotiazine, analgezice-antipiretice
2036 BCE 2064 BCE 2092 AE 2120 ABD
2037 BCD 2065 AD 2093 ACE 2121 BCD
2037 BD 2066 ACE 2094 BDE 2122 BDE
2039 DE 2067 BE 2095 ABD 2123 BCE
2040 ACE 2068 DE 2096 ABE 2124 CD
2041 BC 2068 ABD 2097 ADE 2125 ABC
2042 ACE 2070 BCE 2098 AD 2126 CE
2043 BCD 2071 CD 2099 BCE 2127 AB
2044 BE 2072 AD 2100 ABDE 2128 BCDE
2045 ABC 2073 ABD 2101 ABE 2129 ABD
2046 ABCD 2074 CD 2102 BDE 2130 BCE
2047 ABCD 2075 BC 2103 BCD 2131 ABCE
2048 BCD 2076 ABDE 2104 BE 2132 ABE
2049 BC 2077 ADE 2105 BCD 2133 BCD
2050 BC 2078 CE 2106 ABD 2134 AD
2051 CE 2079 BCE 2107 BCDE 2135 AC
2052 CDE 2080 AD 2108 ABDE 2136 BDE
2053 BC 2081 BD 2109 BE 2137 ABCD
2054 ACDE 2082 ACD 2110 BDE 2138 ABCD
2055 AB 2083 ABD 2111 ABCD 2139 CDE
2056 ABD 2084 ABCE 2112 ABC 2140 CD
2057 ABE 2085 ABE 2113 ADE 2141 CDE
2058 CD 2086 ABD 2114 ACE 2142 AB
2059 CD 2087 ACD 2115 ABD 2143 ABDE
2060 BC 2088 ADE 2116 ACD 2144 DE
2061 ADE 2089 DE 2117 ABD 2145 AE
2062 ADE 2090 ADE 2118 CDE
2063 CDE 2091 AE 2119 ACE
338
Tema nr. 38
Alcaloizi tropanici, izochinolici si indolici generalitati si produse vegetale
(Belladonae radix et folium, Cocae folium, Opium, Chelidonii herba,
Ipecacuanhae radix, Curara, Rauwolfiae radix, Strychni semen, Secarae
cornutum)
346