Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Metode Specifice Invatamantului Prescolar
Metode Specifice Invatamantului Prescolar
1
"Ghici ce culoare se potriveste"
"Aseaza la culoarea potrivita"
"Arata-mi culoarea pe care sa ti-o spun"
"Cine are aceeasi culoare"
Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii auditive
"Deschide urechea bine"
"Ghici cine te-a strigat?"
"Ghici cine este la telefon"
Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitatii gustativ-olfactive
"Ghici ce-ai gustat?"
"Ce a cumparat mama de la piata?"
"Ce floare am mirosit"
"Spune ce gust are?"
5. Jocuri intelectuale
a. Jocuri de stimulare a comunicarii orale
"Povesteste ce-ai visat"
"Povesteste cum ti-ai petrecut vacanta"
b. Jocuri de exersare a pronuntiei corecte
"Spune la fel ca mine"
"Sa facem ca sarpele"
"Se aude sirena"
"Cntecul greierasului"
"Cocosul si gaina"
"Bunica toarce"
c. Jocuri de atentie si de orientare spatiala
"Ghici ce jucarie am ascuns"
"Gaseste locul potrivit"
"Unde am asezat papusa"
"Aseaza ursuletul unde iti spun"
"Spune-mi vecinii tai"
d. Jocuri de realizare a abstractizarii si generalizarii
"Cum se numesc toate acestea la un loc"
"Cine poate face mai multe grupe"
"Ghici la ce cuvnt m-am gndit"
"Alege imaginile"
e. Jocuri pentru dezvoltarea perspicacitatii
"Gaseste drumul lui Grivei spre cusca"
"Care masina ajunge mai repede la tine?"
"Este ceva gresit n tablou?"
"Ce se potriveste?"
"Unde este mai multa apa?"
f. Jocuri pentru dezvoltarea imaginatiei
"Spune mai departe"
"Hai sa facem o poveste"
"Ce s-a ntmplat mai departe?"
g. Jocuri pentru dezvoltarea proceselor de inhibitie voluntara si a autocontrolului
"Jocul mut"
"Sus-jos"
"Zboara - zboara"
"De-a visul"etc.
Jocuri logico-matematice
"Aseaza la casuta potrivita"
"santierul de constructii"
"Trenul cu o diferenta"
"Ce piesa lipseste?"
Jocuri de cunoastere a mediului nconjurator
"Cnd se ntmpla?"
"Sa facem un tablou de iarna"
"Dupa mine cine vine?"
Jocuri de miscare cu text si cant
"Ursuletul doarme"
"Lantul"
"Dansul rozelor"
"aranul e pe camp"
Jocuri pentru nsusirea de comportare morala
"Sa sarbatorim ziua colegilor"
"La teatru"
"Avem oaspeti la masa"
Desi activitatile sunt liber-creative, copiii se manifesta liber, totusi, educatoarea
foloseste o serie de metode specifice. Acestea sunt explicatia, demonstratia, conversatia si
exercitiul.
Jocurile propriu-zise, ocupatiile ludice si exercitiile-joc, judicios folosite si la aceasta
vrsta, n etapa consacrata jocului ca forma de activitate instructiv- educativa, trebuie sa se
remarce sub aspectul conceperii prin riguorozitate stiintifico-metodica, iar sub aspectul
finalitatii practice prin maxima eficienta formativa. La toate grupele, jocurile copiilor nu
trebuie sa fie privite ca o simpla joaca, ci ca o activitate gndita, proiectata mental judicios,
ndrumata diferential n functie de obiectivele stabilite, de natura activitatilor si de
individualizarea acestora.
Aplicarea noii programe, cu comentarea ntregii activitati instructiv- educative pe
"centre de interes", contribuie la modernizarea si restructurarea ntregii activitati
educationale.
Activitatea didactica de dimineata se desfasoara pe sectoare, are drept arii de
stimulare concentrate pe urmatoarele domenii: stiinta, arta, constructie, jocuri cu rol, joc de
masa, biblioteca. Aceste arii de stimulare concentreaza desfasurarea jocului la libera alegere,
pe un subiect prestabilit, dar ofera largi posibilitati de manifestare libera a copilului, tocmai
prin varietatea de organizare si desfasurare a acestuia.
Prin reducerea numarului de activitati frontale dirijate n formarea ariilor de
stimulare, se ofera copiilor largi posibilitati de achizitii de cunotine, deprinderi de munca
intelectuala, practica, ct si formarea abilitatilor si a comportamentelor dupa posibilitatea de
actiune a fiecarui copil.
Daca sunt riguros organizate, vor oferi fiecarui copil teren, cadru de manifestare larg,
favorabil, iar printr-o atentie si orientare cu tact educativ, fiecare copil va fi adus la nivelul
de dezvoltare normala a unui copil de 5-7 ani.
O importanta deosebita n desfasurarea acestor activitati, arii de stimulare, are
organizarea salii, a spatiului grupei pe centre de interes (arii de stimulare), care definite si
bine echipate, pun in miscare sensibilitatea si activitatea copilului.
n organizarea ariilor de stimulare este necesar sa se tina seama de zona de
desfasurare, sa se creeze spatiu suficient, n special pentru aria "biblioteca" sau a "jocului de
masa". n folosirea materialului se porneste de la experienta de viata si limbaj a copiilor,
jucariile trebuie sa corespunda nu numai posibilitatilor de antrenare n diferite tipuri de joc,
dar si a vrstelor si nivelului de dezvoltare psihica a copiilor.
Prin manipularea jucariilor, materialul cu care copilul emite judecati, decizii,
compara si deosebeste, nvata sa asculte si sa se concentreze. Ele asigura trecerea de la viata
instructiva, egocentrica, la deschiderea spre lumea sociala, de a stii uneori sa uite de sine
pentru a ntelege si a se ajuta reciproc.
Prin folosirea, n cadrul ariilor de stimulare, a unui material variat si adecvat, prin
antrenarea tuturor copiilor unui grup, grupe, se evita nsusirea mecanica de cunotine, iar
copilul este mai activ si nvata din placerea de a se juca. Desfasurarea jocurilor pe arii de
stimulare asigura o strnsa legatura ntre ceea ce se lucreaza pe microgrupuri si n comun,
pentru a oferi copilului o adaptare individuala si sociala, pentru a face legatura cu nvatarea
de tip colar.
mbinarea activitatilor pe microgrupuri cu activitatea comuna ofera conditii de
realizare a obiectivelor pe care activitatea individualizata nu le poate realizat total.
Educatoarea va aprecia modul de desfasurare libera dirijata sau semidirijata.
Aceste structuri de activitati promoveaza jocul ca activitate fundamentala si asigura:
- accesul liber si direct la jucarii, materiale, truse, unelte;
- formarea unor deprinderi de conduita ale copiilor n timpul jocului, unor deprinderi de a-
si lua singuri jucariile sau alte materiale si de a le reaseza n ordine la locul lor.
- formarea deprinderilor de comunicare n mod liber ntre ei, fara sa strige sau sa se
produca zgomote, zgomote de cooperare cu partenerii de joc, de a-si distribui si asuma roluri
astfel nct fiecare sa aiba acces la interpretare.
Educatoarei i se ofera ocazia de a constata priceperile si deprinderile formate, precum
si lacunele acestora, avnd posibilitatea sa se defineasca elementele specifice prin care
trebuie sa intervina n ndrumarile individuale necesare.
Alegerea ariilor de stimulare se face n functie de obiectivele pe care dorim sa le
realizeze copilul (a centrului de interes, tema, subtema care preocupa saptamnal
educatoarea - grupa) esalonate pe cinci zile lucratoare a saptamnii.
Desfasurarea ariilor de stimulare cum ar fi: Aria jocului cu rol, Aria jocului de masa,
Aria biblioteca, Aria stiinta, conduce la formarea reprezentarii copiilor sub aspectele
esentiale ale cunoasterii obiectelor, animalelor, plantelor, anotimpurilor, vrstelor.
Toate acestea sunt ca o completare a cunotinelor acumulate n cadrul activitatii
frontale dirijate, a descoperirii unor valente proprii a subiectilor, a folosirii unei game variate
de materiale din natura sau confectionate de copii, raspunznd tuturor centrelor si conducnd
copilul spre o personalitate multilaterala, cunotine, deprinderi care se formeaza,
consolideaza si verifica n acest mod educatia.
Dezvoltarea limbajului si pregatirea pentru scoala
Prin natura ei, limba este un sistem de semne organizate riguros si determinate de scopul
suprem al comunicarii umane. Din acest unghi, la o analiza atenta, devine vizibila
organizarea materialului de constructie, fie la nivelul enuntului, fie la cel al unitatii de
comunicare. Copilul se deprinde cu aceste caracteristici intuitive, la vrsta cnd i se
formeaza primele abilitati de comunicare. Acestea si-i le va perfectiona si constientiza odata
cu regimul colar care utilizeaza functia metalingvistica si prin aceasta traducem n limbaj
didactic o realitate instrumentala abstracta.
nvatarea se ntemeiaza, deci, pe achizitiile spontane din anii precolaritatii, fara a
realiza o delimitare neta a acestor doua faze.
Jean Piaget spusese autoritar: "Toate conduitele comporta un aspect nnascut si unul
dobndit, dar nu se stie unde se afla frontiera dintre ele"; este firesc sa fie asa, pentru ca o
noua achizitie se cladeste pe un sistem de cunotine si deprinderi sedimentat deja si nu pe
un teren gol.
Este cunoscut faptul ca formarea capacitatilor operationale si functionale reprezinta o
problema importanta n cadrul formarii intelectuale. Functiile mintale apar si se maturizeaza
diferit, de aceea nvatarea limbajului si a anumitor forme de rationament sunt posibile numai
atunci cnd aceste functii au atins un anumit grad de dezvoltare si maturizare.
nsusirea limbii materne reprezinta un element esential pentru asimilarea de
cunotine, pentru formarea deprinderilor si priceperilor. Fara limbaj nu este posibila
gndirea si nvatarea. Grija pentru nsusirea si folosirea corecta a limbii se coreleaza cu
preocuparea pentru depistarea si cercetarea tulburarilor de vorbire.
n gradinita, nvatarea orala a limbii constituie un instrument indispensabil pentru
nvatarea cititului si scrisului. Limba de "nenlocuit cu alta" (George Sion) este un fagure de
miere filtrat prin raze de suflet si "curge prin veac pentru a ajunge n viers o nuanta de
graiuri si cuminti" (Tudor Arghezi).
Cercetarile psihologice au aratat, iar experienta muncii didactice din gradinita
confirma, ca dezvoltarea vorbirii copiilor, a limbajului, n special, are loc sub influenta
mediului si a educatiei. Acest lucru se realizeaza cu efcienta optima n cadrul ntregului
program din gradinita, n procesul relatiilor copil-copil si copil-educatoare, pe baza
experientei cognitive capatate.
Copilul vine n gradinita cu anume competenta lingvistica, garantia integrarii sociale
si conditie a dobndirii performantei lingvistice.
Respectnd obiectivele sub aspect fonetic, sub aspect lexical, sub aspect al structurii
gramaticale, al comunicarii orale, al expresivitatii vorbirii, si totodata particularitatile
psihologice ale limbajului cu ceea ce este caracteristic n acest sens, acestea se
materializeaza, se realizeaza.
nsusirea limbii materne se realizeaza prin respectarea unor reguli (fonetice, lexicale,
morfologice si sintactice). Functia esentiala a limbajului este comunicarea, cu cele doua
aspecte: limbaj interior, limbaj exterior. n perioada precolaritatii copilul nvata limbajul
prin care i exprima dorintele nevoile, gndirile, emotiile, intentiile sale. La vrsta
precolara, limbajul capata noi valente si permite copilului sa realizeze relatii complexe cu
adultii si cu ceilalti copii, sa-si organizeze activitatea psihica, sa-si exprime ideile si starile
ulterioare, dar si sa nteleaga si sa acumuleze informatii.
Prin intermediul limbajului, copilul isi dezvolta propria-i experienta si mai cu seama
nvata din experientele altora. Cu ajutorul limbajului se formeaza si se organizeaza sisteme
n care sunt integrate cunotinele, ceea ce contribuie la sistematizarea si la complicarea
conditiilor interioare de formare a personalitatii.
Interventia adultului asupra dezvoltarii vorbirii copilului se face fie prin canalele
verbale, fie prin cele ocupationale, n special prin cele de organizare a jocului, exersarii sau
executarii unor sarcini.
n procesul comunicarii cu adultul, copilul foloseste acelasi limbaj, dar este original
dupa felul cum gndeste. n procesul instructiv-educativ, prin intermediul limbajului se
realizeaza transmiterea cunotinelor cu noi reprezentari, limbajul este mijloc de comunicare,
mijloc de cunoastere.
Prin intermediul limbajului, educatoarea face cunoscut copiilor denumirea lucrurilor,
fenomenelor, a legaturilor cauzale dintre acestea. Educatoarea realizeaza prin comunicarea
cu copilul stimularea proceselor psihice, a gndirii cu procesele ei (analiza, sinteza,
comparatie etc.). Interactiunea cognitiva verbalizata a educatoarei cu copilul va fi cu
adevarat formativa, numai daca n aceasta relatie copilului i va fi satisfacuta curiozitatea si
daca va gasi raspuns la attea "necunoscute" ale realitatii cu care vine n contact.
n procesul comunicarii copilul i formeaza si dezvolta viata afectiva, cu ajutorul
cuvntului, educatoarea contribuie la educatia estetica dezvoltndu-i frumosul din natura,
viata, societate.
n cadrul activitatilor frontale dirijate se vor selecta teme care sa conduca
familiarizarea copilului cu dezvoltarea vorbirii sub toate aspectele sus amintite, pentru
integrarea ct mai eficienta n activitatea colara.
Pentru a rezolva sarcina principala, aceea de a pregati precolarul pentru integrarea
activa n procesul instructiv din scoala, se ncearca gasirea unor solutii, mijloace si metode
eficiente care sa contribuie la dezvoltarea vorbirii. n acest sens, mijlocul cel mai eficient
pentru dezvoltarea gndirii si a vorbirii copiilor este jocul didactic de dezvoltare a vorbirii.
Jocul didactic, ca forma specifica de nvatare la vrsta precolara, reuseste mai bine
dect oricare alt gen de activitate sa mbine elementele instructive cu cele educative si sa
antreneze intens copilul n stimularea si exersarea jocului, fara ca el sa constientizeze acest
efort.
Jocul didactic reuseste, de asemenea, sa antreneze n joc toti copiii grupei, astfel ca
acestia depun acelasi efort de gndire si exprimare. Astfel, prin intermediul jocului didactic,
se fixeaza si activeaza vocabularul copiilor si contribuie la mbunatatirea pronuntiei, la
formarea unor noi notiuni.
Eficienta acestor jocuri didactice depinde, nsa, n mare masura de modul n care
educatoarea stie sa le selectioneze, n raport cu situatiile concrete existente n grupa pe care o
conduce.
Aceasta presupune o buna cunoastere a posibilitatilor fiecarui copil, precum si
defectelor de vorbire, astfel ca, n functie de aceste realitati, sa se actioneze si prin
intermediul jocului didactic - eficient mijloc de formare si educare a copilului.
Realizarea cu succes a obiectivelor propuse n cadrul jocurilor didactice s-a pornit de
la un stadiu aprofundat, tinnd seama de specificul jocului si de particularitatile evolutiei
intelectuale a copiilor de vrsta precolara. La grupa mare, jocurile didactice desfasurate la
nceputul anului colar vizeaza exersarea deprinderii de a izola cuvintele din propozitii prin
jocurile: "Ce cuvinte am spus?", "Raspunde repede si bine", "Jocul cuvintelor". Se va
continua cu jocuri de despartire a cuvintelor n silabe si sunete.
Exemplu: "Alege jetoanele", joc cu obiective complexe si bine determinate.
Sarcina didactica a acestui joc consta n recunoasterea si denumirea obiectelor
ilustrate, a caror denumire este formata dintr-o silaba sau exersarea deprinderii de a forma
propozitii n care sa existe cuvinte monosilabice si bisilabice.
Pe baza materialului concret prezentat, copiii denumesc aceste obiecte si despart
cuvintele n silabe, preciznd cte silabe are cuvntul. n complicarea jocului s-au folosit fise
pe care erau desenate diferite obiecte si s-a cerut copiilor sa deseneze n dreptul fiecarei
imagini attea liniute cte silabe are cuvntul corespunzator. Pentru verificarea acestor
cunotine, atunci cnd copiii sunt familiarizati cu silaba si sunetul si stapnesc tehnica de
separare a propozitiei n cuvinte, silabe si sunete, se poate organiza la grupa mare un joc
didactic de evaluare a cunotinelor: jocul "Cine stie mai bine?", unde se pot folosi ca
material didactic jetoane cu fructe, legume, animale, un flanelograf - ilustratie. Jocul se
desfasoara avnd cte un conducator. Se numeste din fiecare echipa cte un copil pentru a
alege de pe masa educatoarei imagini a caror denumire ncepe cu un anumit sunet, pe care sa
le aseze pe flanelograf. Copiii care aleg corect si integral jetoanele si se ncadreaza n timp
cstiga o bulina pentru echipa lor. A doua cerinta a jocului consta n taierea cu o linie a
notiunilor a caror denumire ncepe cu sunetul dat.
Jocul cuprinde trei cerinte, cea de a treia cerinta constnd n alegerea de catre fiecare
grupa a cuvintelor preferate (3-4 cuvinte) si despartirea lor n silabe.
Acest joc asigura participarea activa si individualizata a fiecarui copil n sarcinile
date, i nsusesc semnificatia cuvntului, adica notiunile care se schimba, se mbogatesc si
se precizeaza treptat, pe masura acumularii experientei si a perfectionarii operatiilor gndirii.
Precolarii nu nvata regulile gramaticale, nu cunosc definitii, nu stiu ce este substantivul,
verbul, declinarea, dar respecta aceste regului de vorbire, deoarece att prin joc ct si prin
modelul de vorbire corecta sunt antrenati sa le cunoasca, corectndu-i doar atunci cnd
gresesc.
ntruct la copii se observa deseori folosirea gresita a formelor de genitiv si dativ (ei
pun deseori ntrebari de genul: "A lu cui sunt cartile?" sau "A lu cine este umbrela?"), pentru
nlaturarea acestor defecte se pot desfasura jocuri didactice ca: "A cui hrana este?", "A cui
mbracaminte este?", punndu-i de fiecare data pe copii n situatia de a folosi corect
desinentele cauzale, ct si ntrebarile corespunzatoare acestor cazuri. Se urmareste, totodata,
dezvoltarea atentiei vizuale si a capacitatii de analiza.
Sarcina didactica pentru jocul "A cui hrana este?" este de a formula un raspuns
corespunzator ntrebarii si de a recunoaste hrana si animalele care o folosesc. Jocul
presupune existenta n fata fiecarui copil a unei imagini reprezentnd un animal, imaginile
reprezentnd hrana lor aflndu-se pe masa educatoarei. Se cere copiilor sa intuiasca
imaginea data de educatoare si imaginile din fata lor si se explica regula. La ntrebarea "A
cui hrana este?", copilul care are n fata reprezentarea animalului respectiv trebuie sa
raspunda, formulnd corect propozitia.
Exemplu: "Morcovul este hrana iepurasului", "Iarba este hrana vacii", "Aluna este
hrana veveritei". Prin acest joc se urmareste exprimarea corecta a formelor de genitiv
masculin si feminin la numarul singular si plural. Pornind gradat, de la jocul n care s-a
stabilit numai acordul complet (gen, numar si caz ), copiii capata deprinderea de a folosi
acordul gramatical pentru toate partile de vorbire.
Prin jocul didactic "Raspunde repede si bine" se urmareste formarea deprinderilor de
a realiza n timpul vorbirii acordul corect ntre determinant si determinat (ntre atribut si
substantiv, ntre subiect si predicat), precum si precizarea si activizarea vocabularului privind
unele cuvinte cu sens contrar.
n partea a doua a acestui joc se foloseste banda de magnetofon, pe care au fost
nregistrate propozitii cuprinznd adjective acordate corect cu substantive, de exemplu:
"Maria este o fata harnica". n timp limitat, copilul numit de educatoare raspunde cu aceeasi
propozitie, gasind nsa antonimul adjectivului enuntat. Aceleasi adjective nsotesc, n
continuare, un substantiv la masculin, de exemplu: "Andrei este un baiat harnic", "Andrei
este un baiat lenes". Acest joc contribuie si la dezvoltarea intelectuala a precolarilor.
Pentru dezvoltarea capacitatii de sinteza, se mai pot desfasura diverse jocuri didactice
care stimuleaza creativitatea copiilor n exprimarea orala si le mbogateste vocabularul activ.
Astfel, prin jocul didactic "Citeste n carticica" se urmareste formarea deprinderilor de a
compune o scurta povestire.
Jocurile didactice pentru stimularea unei vorbiri expresive, fluente, coerente, au o
contributie deosebita la vrsta precolara. Acum, dezvoltarea expresivitatii limbajului
presupune cultivarea capacitatii de comunicare prin exprimarea reprezentarilor din
experienta personala, adaptata la diverse situatii si la diversi parteneri.
Avnd n vedere ca la dezvoltarea expresivitatii limbajului contribuie mai multi
factori, cum ar fi: mimica, intonatia, intensitatea vocii, ritmul expunerii, se desfasoara cu
copiii jocuri care sa-i puna n situatia de a utiliza toti acesti factori.
Astfel de jocuri sunt: "Ce stim despre eroul ndragit?" si "Oglinda fermecata".
Obiectivele fixate n aceste jocuri sunt:
- recunoasterea personajului si a povestii;
- caracterizarea personajelor;
- redarea unui fragment din povestea respectiva.
Paralel cu organizarea si desfasurarea jocurilor didactice, n gradinita un rol deosebit
de important l detin jocurile - exercitii, menite sa contribuie la optimizarea sarcinilor si
obiectelor programei, la valorificarea potentelor intelectuale ale copiilor.
Importanta jocurilor - exercitiu desfasurate n gradinita deriva din faptul ca ele au o
influenta mare asupra dezvoltarii limbajului att sub aspect fonetic, lexical, gramatical, ct si
expresivitatii vorbirii.
Indiferent de forma de realizare, activitatile de dezvoltare a vorbirii, prin specificul
de organizare si desfasurare, stimuleaza copilul n mod creativ- formativ. Pe lnga activitatile
de joc didactic, activitatile de povestire, memorizare, povesti create de copii, povestiri cu un
nceput dat de educatoare si continuat de copii, vor face copilul sa dialogheze cu el nsusi si
cu realitatea nconjuratoare, apropiindu-1 de aceasta n modul cel mai firesc si spontan.
Educatoarei i revine sarcina de a conduce, orienta si contribui prin "viu grai", prin relatia
educatoare - copil, prin vorbire dialogata despre toate cte sunt, la estetica tintei limbajului, a
plasticitatii lui n exprimare.
Activitatile de memorizare contribuie la realizarea dialogului copilului cu animale
ndragite, fluturi, plante, personaje ndragite, activitati comune a legaturii omului cu ceea ce
l nconjoara.
Ele contribuie la corectarea exprimarii gresite, dar si la formarea unui ,limbaj
coerent, expresiv, plastic, n masura n care educatoarea este un model, pentru copil, de felul
cum recita o poezie, de modul de a-1 face pe copil sa, nteleaga textele literare prezentate si
de a folosi intonatia potrivita si a da textului finalul adecvat.
Exemple-memorizari la grupa mare:
"Revedere" - M. Eminescu
"Somnoroase pasarele" - M. Eminescu
"Zdreanta" - T. Arghezi
"Catelusul schiop" - E. Farago
Convorbirile tematice, prin subiectele abordate, vin sa completeze varietatea temelor
posibile spre realizarea n diferite domenii, n special a celor cognitive de cunoastere a
mediului:
"Gradinita noastra, bucuria copiilor"
"Toamna pe strada mea"
"Au plecat pasarile calatoare"
"Baba iarna intra-n sat"
"Vine primavara"
"Plecam la scoala"etc.
Aceste convorbiri ofera dialogul larg deschis cu educatoarea, cu copilul si i dau
posibilitatea de a cunoaste nivelul cunotinelor acumulate si vocabularul activ al copiilor.
O contributie importanta n plan apropiat o are literatura "stiintifico- fantastica" care
propune subiecte foarte ndragite de copii, personaje cu care copilul comunica, care le
reprezinta si mbogateste fantezia. Prin exemlificari concrete putem face copiii sa nteleaga
ca, n decursul timpului, ceea ce n trecut era de domeniul fantasticului sau a incredibilului,
astazi acestea sunt lucruri realizabile, iar fanteziile timpului nostru, prin dezvoltarea tehnicii
si a creatiei, a inventiei umane, pot deveni lucruri realizabile.
Activitatile de memorizare, de povestire a educatoarei, jocuri didactice, convorbirile
contribuie n mare masura la mbogatirea vocabularului, a exersarii acestuia n vederea
pregatirii copilului pentru scoala.
ARTICOLUL II