Legistica formala

1. Izvoarele legisticii formale

- n.j care compun legistica formala sunt cuprinse in Legea fundamentala, in legi organice,
ordinare, in ordonante, in regulamete si cutume parlamentare, etc
- printre izvoarele leg formale se numara :
- a) Constitutia Romaniei, in special normele privitoare la procesul de elaborare a legii si a
celorlalte acte normative
- b) Legile organice, in randul carora intra legea pt infiintarea, organizarea si functionarea
consiliului legislativ
- c) Legile ordinare( ex legea 202/1998 24/2000)
- d) Ordonante ale Guvernului, care stabilesc reguli juridice in materia elaborarii actelor
normative
- e) Regulamentele si cutumele parlamentare sunt izvoare ale leg.formale, prin prevederile
referitoare la procedura legislativa si la sanctionarea nerespectarii regulilor de tehnica
legislativa( ex: Reg Camerei Dep, Reg Senatului)
- f) Hotararile Guvernului constituie izvoare ale legisticii f. Atunci cand cuprind norme de tehnica
legislativa pt etapa extra-parlamentara a elaborarii proiectelor de acte normative
- g) Hotararile Birourilor permanente ale celor doua camere sunt izv ale leg. Formale atunci cand
imbraca un caracter normativ, sunt emise in baza legii, privesc aspecte ale procesului legislativ.
- H) decizile curtii constitutionale prin care sunt declarae neconst diferite prevederi ale legii, ale
ordonantelor sau ale reg parlamentare in masura in care privesc n metodologice sau
procesdurale de redactrae sau adoptare a legii.

2. Continutul fc legislative a Parlamentului

-principala fc a parlam este fc legislativa
-consta in act parlamentara de examinare si deliberare asupra proiectelor de lege, precum si de
votare a legii.
-Fc legislativa este o fc politica, axilogica, in virtutea careia se stabilesc val politice si juridice , se
elaboreaza nj primare si se directioneaza activitatea intregului organism statal

5
-Fc legislativa a parlam se concretizeaza in act parlamentare distincte, cum ar fi, examinarea
proiectelor de lege, votarea proiectelor de lege, reexaminarea legii ca urmare a solicitarii
Pres/Curtii Const, cenzurarea decretelor prezidentiale, etc.
-In legatura cu derularea fc, pb care se pune are in vedere limitarea sau partajarea exercitarii
acesteia in raport cu alte autoritati publice; pb reiese din formularea unui articol din Constitutie,
potrivit caruia Parlam este unica autoritate legiuitoare
-In privinta definirii fc legislative, se observa ca la exercitarea ei, pot participa si alte autoritati
publice, pc de vedere al Parlam fiind decisiv
-Parlam Romaniei poate reglementa prin lege, orice materie, orice domeniu al relatiilor sociale,
respectand, regulile stabilite de Constitutie.- Parlam este titularul monopolului legislativ
-In urma revizuirii C, din 2003, s-a facut o diferentiere intre cele doua Camere ale Parlamentului
-Camera dep este camera de reflectie in cazul proiectelor de legi si propunerilor
legislative( organizarea si fc inst avocatului Poporului, org adm publice locale, etc), Senatul este
camera decizionala.

3. Ierarhia legilor
- potrivit Constitutiei, parlam adopta legi organice , constitutionale, organice
A. Legi constitutionale
- legi de revizuire a C
- C. Poate fi modificata printr-o lege de revizuire in cazul in care o noua putere revolutionara
rastoarna puterea politica sub imperiul careia a fost adoptata C anterioara.
- Revolutia se justifica atunci cand este expresia nemultumirilor populare (ex: regim politic
dictatorial)
- In urma rev, se naste o noua putere constituanta ( Putere constituanta originara), care pune
bazele unei noi guvernari prin adoptarea unei noi C.
- Puterea constituanta originara fixeaza regulile generale ale guvernarii, instituie dr si libertatile
fundam ale cetatenilor si lasa urmasilor sai legitimi dreptul de a modifica C in limitele pe care
ea insasi l impune.
B. Legile organice
- sunt considerate de puterea constituanta drept prelungiri ale dispozitiilor const si care,
garantand aplicarea dispozitiilor C, trebuie sa fie sustinute de o majoritate parlam absoluta.
- Parlam reglementeaza prin legi organice: sistemul electoral, organizarea Guv, statutul fc publici,
infractiunile si pedepsele,dobandirea, pierderea sau pastrarea cetateniei romane, etc

5
- Legile organice se situeaza pe o treapta inf C si legilor const, dar detin o poz supraordonata fata
de legile ordinare si celelalte acte normative
C. Legile ordinare
- intervin in alte materii decat cele rezervate legilor cons sau organice
- se adopta cu majoritate de voturi si cu respectarea normelor de procedura cuprinsa in C.
- O lege organica nu poate fi modificata printr-o lege ordinara, indiferent de prevederile pe care
le modifica aceasta din urma lege
D. alte categorii de legi
- legea de revizuire a C a introdus o noua categorie de legi si anume legile de aderare la Uniunea
Europeana si Nato.
- Legea de aderare la UE , este adoptata de P cu cu o majoritate de cel putin doua treimi de
voturi; lege ordinara
- Nu este o lege constitutionala pt ca nu este supusa procedurii de mediere, nu se aproba prin
referendum, etc.
- Legea pt aderarea la Nato este o lege ordinara se adopta in sedinta comuna a Cmerelor, cu o
majoritate de doua treimi.

4. Documentarea clasica in materie juridica si administrativa

- in act de documentare juridica si administrativa, un instrument de neinlocuit pt orice pers care
indeplineste o fc publica il constituie Repertoriul Legislatiei Romaniei, editat in fiecare an de
catre Consiliul Legislativ.
- Acest instrument de documentare juridica ne ajuta sa identificam orice act normativ din
legislatia Romaniei, emis de aut publice centrale.
- Repertoriul Legislatiei Romanie cuprinde evidenta oficiala a legislatiei in vigoare si este alcatuit
din 2 parti: Partea cronologica si Indexul alfabetic
- Partea cronologica este structurata pe criterii ce tin de trecerea timpului.
Cap 1 - Acte normetive in vigoare emise in perioada 22 dec 1989 31 dec 2005 si publicate in
M.Of. al Romaniei
1.1. Constitutia Romaniei
1.2. Decrete-legi
1.3. Legi
1.4. Hot. ale Parlam Romaniei
1.5. Hot. ale Camerei Deputatilor si ale Senatului

5
1.6. Decrete emise de Consiliul Frontului Salvarii Nationale, Consiliul Provizoriu de Uniune
Nationala si Presedintele Romaniei
1.7. Ordonante ale Guvernului Romaniei
1.8. Hotarari ale Guvernului Romaniei
1.9. Acte ale autorit administratiei pbl centrale de specialitate si ale autorit adm autonome
Cap 2 - Acte normative modifiicatoare emise de autoritatilor pbl centrale in per 22 dec
1989 31 dec 2005 si publicate in M.Of. al Romaniei
Cap 3 - Acte normative emise in perioada 1964- 22 dec 1989 publicate in M.Of / Buletinul
Oficial
3.1. Legi si decrete-legi
3.2. decrete ale consiliului de stat
3.3. decrete prezidentiale
3.4. hot. ale Consiliului de Ministri
Cap 4 - Acte normative abrogate expres sau cu caracter temporar, care si-au produs efectele ori
care si-au incetat aplicabilitatea in per 22 dec 1989 31 dec 2005
- Indexul alfabetic cuprinde un tezaur format din cuv cheie care reflecta continutul unui act
normativ. Aceste cuvinte cheie sunt urmate in unele cazuri de subdescriptori care se contituie
in reflectari partiale ale continutului descriptorului.. Tezaurul cuprinde de asemenea o rexea de
conexiuni si de trimiteri de la un cuvant cheie la altul pt a pune in evidenta relatiile existente
intre diferite acte normative din sist. legislatiei noastre

5. Informatica documentara
- cu trecerea timpului, documentarea clasica este inlocuita cu informatica documentara,
instrumentul postmodernist de stocare, regasire si utilizare eficienta a informatiilor.
- Calitatea sistemelor de informatica doc este dependenta de calitatea tezaurului folosit la
constituirea bazelor de date.
- Tezaur= lista de termeni ierarhizati care formeza o retea de intreconexiuni, excluderi,
discriminari, cu ajutorul carora se regaseste informatia stocata in baza de date.
- Un tezaur contine descriptori, non-descriptori, si relatiile dintre ei
- Descriptorii: cuv/expresii care desemneaza intr-o maniera clara continutul doc indexat
- Non-descriptorii: cuv/expresii care desemneaza intr-un limbaj natural concepte identice

5
- Un tezaur larg utilizat in statele membre ale Uniunii Europene il constituie EUROVOC-ul
( tezaurul este bazat pe principiul multilingvismului, construit pentru indexarea informatiilor
cuprinse in doc inst europene)

6. Utilizarea enumerarii in procesul de elaborare a normelor juridice

- Cifrajul si enumerarea sunt mijloace prin intermediul carora sunt redate diferite fenomene
cantitative, respectiv de ordin calitativ
- Procedeul enumerarii consta in descompunerea unei idei abstracte socotita a fi prea vaga
pentru a permite o unitara si eficienta realizare- in aplicatii practice
- Utilizarea procedeului face posibila intelegerea completa a unui enunt juridic cu un grad ridicat
de abstractizare.
- Legiuitorul recurge la enumerare pentru stabilirea atributiilor autoritatilor publice, pentru det
cazurilor care reclama adoptarea unei legi organice, pentru stabilirea sanctiunilor disciplinare,
etc.
- Enumerarile din textele legislative pot fi enumerari exemplificative sau limitative
- Enumerarile exemplificative- legiuitorul lasa la aprecierea celui care aplica legea sa extinda
aplicarea ei si la alte cazuri
- E limitative- il obliga pe cel care aplica legea sa se limiteze la acestea.
- E limitativa se utilizeaza atunci cand este vb de stabilirea unor derogari de la dreptul comun,
fapt ce are ca urmare restrangerea aplicarii legii doar la acele cazuri mentionate in textul ce
cuprinde enumerarea

7. Prezumtia- procedeu al tehnicii legislative

- operatiune intelectuala prin care se admite existenta unui fapt prin proba altui fapt
- prezumtiile sunt consecintele pe care legea sau magistratul le trage dintr-un fapt cunoscut
asupra unui fapt necunoscut.
- Pot fi utilizate de legiuitor in opera sa de constructie legislativa in calittaea lor de procedee
legislative; ea este uneori integrata in cuprinsul regulii de drept iar alteori rezida in motivele
presupuse a sta la baza acestei reguli.
- Atunci cand prezumtiile sunt integrate in cuprinsul n j => asistam la o modalitate de definire a
conceptelor pe calea substituirii; in locul unui concept greu de definit se recuge la un alt
concept mult mai usor de perceput

5
- Atunci cand prezumtiile rezida in motivele presupuse a sta la baza regulii de drept=>
prezumtiile servesc ca motivari ale unor solutii legale; in randul unor astfel de prezumtii intra
prezumtiile de vointa.

8. Fictiunea in drept
- procedeu artificial , utilizat de legiuitor pentru a admite existenta unui fapt care este dezmintit
de realitate (ex: drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune, insa numai daca se
naste viu)
- fictiunea se caracterizeaza prin faptul ca opereaza o asimilare artificiala sau o echivalare a unor
lucruri care in realitate sunt diferite sau chiar contrare.
- In ceea ce priveste rolul fictiunilor in drept, se considera ca acestea indeplinesc o functie
istorica si o functie dogmatica.
- Functia istorica a fictiunii consta in introducerea unor reguli de drept in relatiile sociale,
permitand expansiunea dreptului la elemente noi care apar in viata sociala
- Functia dogmatica a fictiunii consta in conservarea conceptelor juridice, in gasirea unor solutii
juridice pentru fenomene noi in interiorul sistemului dreptului
- Avantajele fictiunii de drept: evitarea cresterii cantitative a reglementarilor juridice, asigurarea
unitatii sis de drept, limitarea sporirii numarului de concepte

9. Arhitectura actului normativ

- actele normative, reprezinta acte de decizie ale autoritatilor publice competente prin care un
anumit domeniu ori o anumita parte a unui domeniu al rel sociale este reglementat juridic.
- In fc de categoria juridica a actelor normative, ele pot fi legi, ordonante ale Guvernului, hotarari
ale Guvernului, etc
- In raport cu obiectul de reglementare juridca, actul n trebuie sa cuprinda o reglementare
completa, care sa epuizeze toate aspectele pe care le implica o astfel de reglemntare; in cazul in
care nu cuprinde o reglemntare completa, , actul este imperfect si lasa posibilitatea crearii unui
vid legislativ ori a unor solutii juridice partiale, incomplete
- Actul normativ trebuie sa realizeze o grupare a normelor juridice pe care le cuprinde in
anumite parti constitutive, care la randul lor vor alcatui structura actului normativ

5
- Modul de asezare a elem constitutive ale actului normativ si relatiile dintre acestea ofera
deciziei normative a aut publice o arhitectura proprie.

10. Titlul actului normativ

- titlul actului normativ= actul sau de identitate
- pe baza titlului, actul poate fi identificat intr-o clasa de acte normative (legi, ordonante,
ordonante de urgenta), apoi pe baza numarului si a anului adoptarii sau emiterii acestuia, el se
individualizeaza in cadrul actelor normative din aceeasi categorie.
- Titlul actului normativ va cuprinde intr-o formulare cat mai concisa obiectul de reglementare
caruia ii este consacrat actul normativ
- el poate fi exprimat intr-o formula substantiala( legea apelor, codul silvic), dar poate fi
prezentat si intr-o formula desciptiva.(legea privin abilitatea Guv. de a emite ordonante)
- La stabilirea titlului unui act normativ este necesar sa se evite paralelismele denumirilor, fiind
interzis de normele metodologice ca doua acte normative , in vigoare, din aceeasi clasa sa
poarte acelasi titlu

11. Preambulul actului normativ

- o parte constitutiva a a normativ o constituie preambulul.
- In cazul legilor, el este f rar intalnit
- Este inscris in actele u carcter politic ale P, Camerei Dep, Senatului, insotind uneori si hotararile
parlamentare.
- Preambulul precede formula introductiva si reda, in mod sintetic, scopul actului
normativ/actului cu carcter politic, si dupa caz, motivarea acestuia.
- Potrivit legii nr 24(Legea privind n de tehnica legislativa), actele cu caracter n emise de
autoritatile adm publice centrale si locale vor mentiona in preambul si avizele prevazute de
lege. De aici rezulta caracterul obligatoriu al preambului in astfel de cazuri.
- Pe plan doctrinar, avizele pot fi facultative/consultative/conforme
- Avizele facultative pot fi solicitate sau nu, continutul lor nu obliga organul emitent al actului
juridic
- Avizele consultative- caracter partial de obligativitate, solicitatrea la emiterea unui act juridic
este obligatorie, continutul este faculttaiv pt organul emitent
- Avize conforme- solicitarea si continutul avizului sunt obligatorii pt organul emitent
- Exceptie de la caracterul fac al preambului- ordonantele de urgenta ale Guvernului

5
 12. Formula introductiva
- sub titlul actelor normative se aseaza formula introductiva
- ea consta intr-o prop care cuprinde denumirea autoritatii emitente si exprimarea hotararii de
luare a deciziei referitoare la emiterea sau adoptarea actului normativ respectiv (legea 24)
- f introd se intalneste in cazul legilor adoptate de Parlament, proiectelor de legi adoptate de una
din Camerele Parlamentului
- in cazul legilor, f introductiva este Parlamentul R adopta prezenta lege
- in cazul actelor emise de Guvern, in formula introductiva se introduce si temeiul actului
normativ
- in cazul ordinilor ministrilor si al altor acte normative, formula introductiva cuprinde
autoritatea emitenta, denumirea actului(in fc de natura sa juridica) si temeiurile juridice pe
baza carora actul a fost emis

13. Partea dispozitiva

- cea mai importanta parte a actului normativ
- partea dispozitiva da expresie continutului normativ al actului emis de autoritatile
competente.
- Este alcatuita din totalitatea prescriptiilor normative si a normelor juridice instituite pt sfera
raporturilor sociale ce fac obiectul acestuia.
- partea dispozitiva este doar o forma de exprimare a normelor juridice , care se reduce la
articole, deci putem spune ca ea se compune din articole asezate intr-o anumita ordine, in
raport cu o anumita sistematizare a metrialului normativ brut.
- Articolul este elementul structural de baza al partii dispozitive si cuprinde o sg dispozitie
normativa aplicabila unei situatii date
- In cuprinsul unui a.n poate exista un sg articol/multe, in fc de obiectul si scopul
reglementarii juridice.
- Uneori, exprimarea completa a unei idei normative intr-un articol are nevoie de elaborarea
mai multor enunturi prescriptive.; articolul se divizeaza in mai multe subcomponente
(alineate); alineatele pot fi subdivizate in alte elemente componente.
- Utilizarea subdiviziunilor alineatelor este intalnita atunci cand este vb de operarea unor
enumerari in textul legislativ

5
- Alineatul trebuie sa condenseze materialul normativ intr-o prop sau fraza care sa
reglementeze o ipoteza juridica ce tine de specificul art din care face parte
- Intr-un act normativ, reglementarea este grupa ain mai multe articole;partea dispozitiva a
actului normativ se va diviza in
a. Dispozitii/principii generale
- cuprind prevederi care orienteaza intreaga reglementare, det obiectul si princiipille acestuia;
ele slujesc la interpretarea intregului act normativ
b. Dispozitii de fond/continut
- sunt destinate reglementarii propriu-zise a relatiilor sociale ce formeaza obiectul actului
normativ
- sub aspectul tehnicii legislative, textele specifice dispozitiilor de fond trebuie sa grupeze la
niv articolelor si alineatelor toate elementele structurii logice a nj
c. Dispoztii tranzitorii
- introducerea unei noi reglementari in sitemul dr reprezinta o ruptura cu vechile
reglementari pe care le inlocuieste; este necesar ca noua reglementare sa instituie o punte care
sa permita trecerea de la vechile regl la cele noi
- d t sunt necesare pt a preveni si elimina eventuale conflicte intre nj al celor doua regl
d. Dispozitii finale
- in partea finala a actului normativ, un numar mai mare sau mai mic de n j este destinat
reglementarii masurilor necesare pt implementarea a n; este vb de
masuri de ordin organizatoric, de cond care trebuie create pt ca noua reglemntare juridica sa
poata fi aplicata.
- partea cea mai importanta a dispoziiilor finale are in vedere implicatiile noii reglementari
juridice asupra altor acte normative.

14. Formula de atestare a autenticitatii actului normativ

- in forma anterioara modificarii legii nr 24, formula avea un sens restrans= formula de atestare
a legalitatii adoptarii legii
- in noua redactare a legii 24, se preciza ca in randul partilor constitutive ale actului intra si
formula de atestare a autenticitatii
- Dar in art 44 al aceleiasi legi termenul de autentificare inlocuit cu cel de legalitate.

5
- Intre cei doi termeni exista deosebiri; primul ne indica ca legea publicata in MO a fost adoptata
de autoritatea publica stab de C, al doilea termen indica faptul ca actul normativ a fost adoptat
cu respectarea cond prevazute de lege
- Formula de atestarea a legalitatii actului este utilizata atat in cazul proiectelor de lege adoptate
de o Camera , cat si in cazul legilor ce urmeaza a fi promulgate
- in primul caz formula de atestare a legalitatii proiectului va avea doua forme , dupa cum este vb
de proiecte adopttae prin vot/respinse, dar considerate adoptate de camera de reflectie
- formula va fi :Acest proiect a fost adoptat de Camera....,( proiect adoptat prin vot)
- formula : Acest proiect se considera adoptat de Camera ( proiect considerat adoptat de
Camera de reflectie)
Formula de atestare a legalitattiiadoptarii proiectului ofera info pt a descoperi data la care a fost
adoptat.

15. Semnarea legii

- legea se semneaza de Presedintii celor doua Camere sau de vicepresedintii care au condus
sedinta in care legea a fost adoptata.
- Semnatura lor are rolul de a atesta ca legea a fost adoptata cu respectarea procedurilor
parlamentare si de a confirma ca textul semnat este textul adoptat de Parlament.
- Vicepresedintii semneaza legea in cazul in care ei au condus sedinta finala de adoptare a legii
prin vot.
- Dupa promulgare, legea, impreuna cu decretul Presedintelui se trimite Camerei Deputatilor;
aici primeste un numar si se inscrie in Registrul legilor; numarul este insotit de data
inregistrarii, care devine data legii
- Ordonantele si hotararile poarta semnatura primului-ministru, conform Constitutiei.

16. Coordonatele procesului de redactare a actului normativ

- procesul de redactare a actului normativ este o parte componenta a procesului de creare a
dreptului.
- in cadrul acestui proces operatiunea de elaborare a actului normativ este consecutiva
demersului de stabilire a conceptelor juridice, mai ales regulilor de drept.
- cuvantul si formula de combinare a cuvintelor formeaza instrumentele necesare pt
comunicarea notiunilor, normelor si rationamentelor juridice,

5
- instrumente care fac posibila exprimarea si comunicarea normei d drept : terminologia
juridica si vocabularul juridic.
- terminologie : asamblul cuvintelor tehnice ce apartin stiintei sau artei.
- nasterea terminologiei juridice este rezultatul unui proces de modificare a sensului comun al
cuvintelor printr-o reconversie semantica juridica.
- terminologia juridica este parte componenta a vocabularului juridic
- vocabularul juridic = fondul principal de cuvinte al lb romane care e utilizat in domeniul juridic.
- in cadrul vocab. juridic pot fi distinse 3 componente principale : 1. terminologia juridica 2.
cuvinte provenite din limbajul curent 3. cuvinte provenite din alte discipline stiintifice.
- vocab. juridic utilizeaza in mod curent o parte a fondului de cuvinte specific limbajului comun.
- vocab. juridic indeplineste fctia de a raspunde unor exigente legate de calitatea normei juridice
si de comunicarea acesteia

17. Stilul actului normativ

- reprezinta totalitatea artificiilor si a modalitatilor care stau la baza elaborarii(redactarii actelor
normative)
- legea privitoare la normele de tehnica legislativa intr-un articol distinct abordeaza problema
stilului actului normativ; sub aceasta denumire sunt asamblate in patru alineate reguli
privitoare la asigurarea inteligibilitatii normelor juridice, la utilizarea neologismelor, a
termenilor de specialitate, si a altor instrumente necesare realizarii unei astfel de readctari a
actelor normative, care sa permita intelegerea cu usurinta a continutului acestora.
- Stilul normativ este legat indisolubil de forma prescriptiva a redactarii textelor
normative;normelor juridice le este strain stilul descriptiv, narativ, care cuprinde un sir de
enunturi menite sa descrie sau sa explice un anumit fenomen social; ele cer sa se precizeze ca
in anumite imprejurari persoana este datoare sa aiba o anumita conduita.
- O alta caracteristica a stilului normativ este legata de modul de utilizarea a termenilor in
redactarea textelor normative;regula de baza=utilizarea limbajului comun; in unele cazuri,
legiuitorul poate recurge la terminologia juridica.
- O alta cerinta o reprezinta asigurarea unitatii terminologice a textelor redactate; intr-un act
normativ, utilizarea unei noiuni trebuie realizata unitar de la un capat la altul.
- In procesul elaborarii normelor structura cea mai simpla a nj este data de formula subiect-
verb-complement

5
- Subiectul ne indica participantul la relatiile sociale caruia nj ii confera un beneficiu sau ii
procura o obligatie.; pt nj cu un grad mare de generalitate subiectul propozitiei il constituie
persoana
- Un aspect important= realizarea acordului gramatical intre substantiv si atributele adjectivale;
adj legate direct de substantive trebuie sa iab agenul, numarul si cazul substantivului.
- Al doilea element il constituie verbul; utilizarea lui in constructiile normative este supusa unor
reguli; vb se utilizeaza la diateza activa, reflexiva/pasiva si la timpul prezent si viitor.
- Ultima parte a formulei de redactare, complementul; vb tranzitiv cere un compliment direct, iar
cel intranzitiv un CI.
-
18. Motivarea proiectelor actelor normative
- motivarea proiectelor de acte normative se impune ca o operatiune intelectuala care are rostul
de a-l convinge pe emitentul actului normativ de necesitatea adoptarii acestuia; ea trebuie sa
prezinte ratiunile ce stau la baza noii reglementari juridice, configuratia acesteia, efectele
sociale scontate.
- Motivarea pr actelor normative joaca si un rol istoric; in decursul timpului motivarea va furniza
celor care aplica legea argumente de interpretare, de intelegere a vointei legiuitoorului.
- Expunerile de motive, notele de fundamentare si referatele de aprobare constituie atat
instrumente de prezentare cat si de motivare a noilor reglemntari propuse.; ele trebuie sa aiba
acelasi continut, sa evidentieze cerintele care reclama interventia normativa, principille de baza
si finalitatea reglementarii propuse, etc.
- Toate cele trei documente sunt acte de motivare, denumirea lor difera in fc de tipul actului la
care se refera
- Expunerea de motive este un act preparatoriu care insoteste un proiect de lege, nota de
fundamentare motiveaza o hotarare deGuvern, referatul de aprobare este necesar in cazul altor
proiecte de acte normative

19. Respectarea normelor de tehnica legislativa in cadrul aut locale

- autoritatile adm publice locale sunt organe reprezentative ale colect locale care au dreptul si
capacitatea de a solutiona si de a gestiona o parte importanta a treburilor publice.
- In virtutea cartei europene a autonomiei locale, intinderea autonomiei locale este limitata de
competentele de baza ale autoritatilor oublice locale prevazute de Constitutie.

5
- Actele normative emise de aut adm publice locale sunt hotararile consiliilor locale si
dispozitiile primarului.
- Legea privind normele de tehnica legislativa introduce in categoria actelor normative adoptate
de aut adm publice locale si ordinele prefectului
- In arhitectura actelor emise de aut trebuie sa fie prezenta formula introductiva, care tre sa
cuprinda temeiurile juridice.
- Actele normative ale aut adm publice locale, se cer a fi aduse la cunostinta publica, prin afisare
in locuri autorizate si prin publicare intr-un cotidian local.