Kinetoprofilaxia - ramur a kinetoterapiei

Acoperind o arie extrem de vast de preocupri i de aplicaii, n cadrul kinetoterapiei s-

au dezvoltat i individualizat ramuri cu o relativ autonomie, care dei au la baz aceleai legi i
folosesc exerciiile fizice ca mijloace proprii se deosebesc dup: obiectivele specifice i
metodologia selecionrii, sistematizrii, adaptrii, combinrii i dozrii exerciiilor fizice, i
dup modul concret prin care se ntocmesc planurile i programele de tratament.
Una din aceste ramuri este kinetoprofilaxia.
Kinetoprofilaxia, considerat ca i parte integrant si ramur de avangard a
terapiei prin micare, constituit pe axioma unanim acceptat n stiinele medicale conform
creia este mai uor s previi dect s tratezi.
Definiii:
Kinetoprofilaxia studiaz procesul de optimizare a strii de sntate i de prevenire
a mbolnvirii, organismului uman, cu ajutorul exerciiilor fizice.(Crciun,M., 2002).
Kinetoprofilaxia, dup Sbenghe T., (2002), este aplicarea exerciiilor aerobice pe
principiile stiinei antrenamentului medical. Ea se aplic:
- omului sntos, pentru a-l feri de boli sau de apariia sindromului de decondiionare
fizic (profilaxie primar sau de gradul I);
- omului vrstnic, la care decondiionarea a aprut, pentru a-l feri de agravarea i
organicizarea ei (profilaxie secundar, sau de gradul II);
- omului bolnav (cu boli cronice), pentru a-l feri de apariia unor agravri sau complicaii
ale acestor boli (profilaxie teriar, sau de gradul III).
Kinetoprofilaxia are ca scop:
- ntrirea strii de sntate;
- mrirea rezistenei naturale a organismului fa de agenii patogeni din mediul
extern;
- stabilirea unui echilibru psiho-fizic normal ntre organism si mediu;
- pentru copii, obiectivul cel mai important const n asigurarea condiiilor pentru
creterea i dezvoltarea normal i armonioas a organismului i, implicit, prevenirea apariiei
deficienelor fizice si a contactrii unor boli care le-ar putea afecta dezvoltarea normal.
Kinetoprofilaxia prezint cteva subramuri, si anume:
1. kinetoprofilaxia primar sau de gradul I.
2. kinetoprofilaxia primar sau de gradul II.
Kinetoprofilaxia primar sau de gradul I., const n instituirea demersului profilactic
ce trebuie s porneasc ntotdeauna de la cunoasterea:
- particularitilor bio-psiho-motrice individuale, ntruct este vizat personalitatea
uman n ansamblul i integritatea sa;
- interdependena organismului cu mediul ambiant;
- influena exerciiilor asupra omului sntos sau n situaie biologic special.
Prin influenele pozitive multiple pe care exerciiul fizic le are n meninerea i ntrirea
sntii organismului uman n general i a funciilor sale n particular, kinetoprofilaxia are
diverse i multiple aplicaii. Aceste aplicaii privesc n primul rnd oamenii sntosi i oamenii
aflai n situaii biologice speciale kinetoprofilaxia primar.
Acestea din urm, se adreseaz unor grupe mari de ceteni care din cauza unor
particulariti fiziologice nu pot folosi exerciiul fizic dup metodele comune educaiei fizice.
n aceast categorie includem copii de la 0 - 3 ani, femeia n situaii biologice speciale
legate de sarcin, luzie, alptare, persoanele care lucreaz n condiii grele de munc i
sunt predispuse a contracta anumite boli sau deficiene specifice mediului de munc.
La aceste categorii de populaie, folosirea exerciiului fizic ca factor biologic natural
cu multiple valene pozitive se aplic numai dup regulile generale ale terapeuticii.
Scopul exerciiilor fizice n aceste aplicaii const din: ntrirea strii de sntate,
mrirea rezistenei naturale fa de agenii patogeni din mediul extern, stabilirea unui
echilibru psiho-fizic normal ntre organism i mediu.
Pentru copii, obiectivul cel mai important const din asigurarea condiiilor pentru
creterea normal i dezvoltarea armonioas a organismului, precum i n prevenirea
deficienelor fizice.
Kinetoprofilaxia este prezent ns i n prevenirea agravrii unor boli cu potenial
evolutiv - kinetoprofilaxie secundar.
Kinetoprofilaxia secundar sau de gradul II., reprezint aplicarea exerciiilor
fizice n blocarea unor deficite funcionale sau structurale determinate de afeciuni cronice
cu potenial evolutiv. n acest sens se va urmri fie prevenirea agravrii deficitelor aprute,
fie oprirea apariiei altor deficite cu caracter invalidant.
Kinetoprofilaxia secundar are ca obiective:
- educarea bolnavilor cu afeciuni cronice evolutive;
- formarea comportamentului motric adecvat (posturi i miscri n timpul exercitrii
profesiunii i nafara acesteia) pentru stoparea sau diminuarea evoluiei bolii sau deficienei.

Kinetoprofilaxia copilului mic 0 - 3 ani

n primii 3 ani de via, creterea si dezvoltarea copilului se desfsoar continuu,

dar nu uniform, ci dup anumite legi si sub influenta unor factori endogeni si exogeni
multipli si variati.
Aplicarea mijloacelor kinetoprofilactice n aceast perioad trebuie s fie dominata
de ideea stimulrii si consolidrii procesului natural de crestere si dezvoltare activ
psihosomatic.
Aceasta presupune ns o cunoastere foarte exact a particularittilor de
crestere si dezvoltare de-a lungul ntregii perioade.
n evolutia sa de la 0-3 ani copilul trece prin trei faze distincte:nou nscut, sugar,
copil mic propriu-zis.
Noul - nscut
Particularitti morfologice si functionale ale noului nscut
Copilul nou nscut este considerat numai n primele 28 de zile de la nastere.
Nou nscutul are o greutate de aproximativ 3000-3500 g care poate varia ntre 1500-5000
g.
Lungimea este n medie 50 cm (48-51 cm).
n primele zile de la nastere copilul pierde n greutate 200-300 g din cauza eliminrii
meconiului (proces de excretie si descuamare a mucoasei intestinale).
Forma corpului si raportul dintre segmente au urmtoarele caracteristici:
_ capul mare cu un perimetru de 30-35 cm si nltimea ct a patra parte din lungimea
total a corpului;
_ gtul foarte scurt datorit nclinrii capului nainte si ridicrii toracelui, ceafa rotund
si grsut;
_ trunchiul lung si cilindric, toracele ngust, abdomenul voluminos si bazinul mic;
_ membrele superioare si inferioare scurte si rotunjite;
_ ntregul corp capt aspectul de ghemuit;
_ pielea este fin si subtire, cu un strat crnos foarte subtire, protejat de un nvelis
gras;
_ aparatul de sustinere si miscare este slab;
_ oasele sunt n mare parte cartilaginoase si fibroase;
_ oasele capului prezint dou fontanele, una mare anterioar, napoia osului frontal
si alta mic posterioar naintea occipitalului care este aproape nchis la nastere;
_ sistemul muscular, si ncepe dezvoltarea chiar din aceast faz de nou nscut.
Muschii flexori au un tonus crescut iar cei extensori un tonus slab;
_ articulatiile sunt foarte mobile;
_ aparatul respirator, destul de bine dezvoltat. Frecventa respiratorie crescut (45-50
resp./min.);
_ aparatul cardio-vascular functioneaz din intrapartum frecventa cardiac 130-
140batai /min.;
_ aparatul digestiv este complet dezvoltat si voluminos dar putin diferentiat functional.
_ ngrijirile cu caracter profilactic n aceast perioad, foarte scurt, vor consta mai
mult din controlul pozitiei capului si trunchiului pentru a nu se produce deformatii la
acest nivel.
Obiectivele kinetoprofilaxiei noului nscut
_ ntrirea snttii organismului;
_ asigurarea unei cresteri normale a parametrilor somatici;
_ asigurarea unei dezvoltri armonioase somato-functionale;
_ stimularea dezvoltrii neuromotoare si psihomotoare caracteristic vrstei
cronologice;
Sugarul
Particularitti morfo-functionale
_ Dup faza de nou nscut urmeaz faza de sugar care dureaz pn n perioada
ntrcrii, aproximativ pe perioada primului an din viata copilului. n acest timp
copilul are cea mai intens crestere si dezvoltare;
_ nltimea ajunge la 75-79 cm;
_ greutatea creste pn la 9-10 kg;
_ pielea are un derm bogat vascularizat de aceea are o culoare roz;
_ prul poate s-si schimbe culoarea avut la nastere,
_ lipsa reactiilor de aprare a pielii, pn n luna a III- a poate genera frecvente
infectii microbiene (dermatoze, furuncule, foliculite);
_ stratul adipos subcutanat rmne nc bine dezvoltat;
_ aparatul locomotor se dezvolt intens. Se ntreste sistemul osos, muschii
scheletici si mresc volumul si forta;
_ articulatiile devin mai stabile;
_ n perioada de sugar copilul trece succesiv prin pozitiile: decubit dorsal, lateral,
decubit ventral, pe genunchi cu sprijin pe palme, asezat, stnd. Adaptarea
organismului la aceste pozitii produce modificri importante la nivelul bazinului,
capului si gtului, coloanei vertebrale si spatelui care capt o nou orientare
spatial;
_ aparatul respirator se dezvolt structural si functional iar frecventa respiratorie
scade la 35 respiratii/min.;
_ aparatul circulator se adapteaz cerintelor intense de crestere si dezvoltare iar
frecventa circulatorie ajunge la 120 pulsatii/min la un an;
_ aparatul digestiv si functiile metabolice se dezvolt si reusesc s acopere nevoile
morfogenetice si energetice ale organismului;
_ eliminrile din organism se fac prin urin si scaune frecvente;
_ sistemul nervos are o evolutie foarte activ;
_ reactiile de orientare ncep s apar dup luna II-III si se dezvolt toat perioada de
sugar;
_ ntre VI-VII luni, apare limbajul, la nceput cu sunete nearticulate, care cu timpul,
spre sfrsitul primului an de viat are o dezvoltare tot mai intens.
Obiectivele kinetoprofilaxiei la vrsta sugarului
_ ntrirea snttii organismului;
_ asigurarea unei cresteri normale a parametrilor somatici;
_ asigurarea unei dezvoltri armonioase somato-functionale;
_ stimularea dezvoltrii neuromotoare si psihomotoare caracteristic vrstei
cronologice;
_ asigurarea unor pozitii corecte pentru a preveni deviatiile si deformatiile
segmentelor corpului;
_ stimularea formrii deprinderilor de tinere si apucare pentru dezvoltarea senzatiilor
kinestezice si coordonarea miscrilor;
Mijloacele kinetoprofilaxiei
Pn la 3 luni
Se vor executa numai miscri de membre superioare si inferioare din pozitia
decubit dorsal. Se vor efectua flexii si extensii, abductii si adductii, circumductii, tractiuni si
scuturri foarte usoare.
Masajul copilului ocup un loc foarte important n ngrijirile cu caracter de
kinetoprofilaxie. Se vor efectua alunecri usoare si ritmice n lungul membrelor superioare
si inferioare, precum si pe spate, torace, abdomen. Masajul se poate asocia cu exercitii de
gimnastic medical.
O important deosebit o are masajul piciorului propriu-zis, mai ales cnd copilul
prezint o abatere de la normal n pozitia aceasta. Se va aplica o netezire insistent pe
fata plantar si dorsal a plantei piciorului de la degete spre clci si glezne. Urmeaz o
frictiune usoar cu vrful degetelor spre tlpi, pe fata intern, extern si dorsal a
piciorului.
n timpul masajului se recomand mentinerea cu strictete a pozitiei corecte a
piciorului.
Masajul trunchiului este efectuat sub form de alunecri usoare, la care adugam
frictiuni usoare cu pulpele degetelor.
De la 3 - 6 luni
Evolutia neuromotorie a copilului sntos i permite acestuia s-si tin capul din
pozitia decubit ventral. Poate s se ntoarc activ cu fata n sus, decubit pe o latur, si
poate fi rostogolit pasivo-activ.
Exercitiile kinetoprofilactice n aceast perioad urmresc n mod deosebit
prelucrarea activ a gtului si trunchiului.
Pot fi recomandate urmtoarele categorii de exercitii:
_ ridicarea si mentinerea n aplecat a capului. Se poate repeta de 3-4 ori pe zi cu
cresterea duratei de mentinere pn la aparitia semnelor de oboseal (capul ncepe
s cad). Cnd copilul poate s-si mentin capul ridicat cteva minute l ajutm s
ridice si partea superioar a trunchiului pn ajunge n sprijin pe coate si antebrate
(pozitia ppusii);
_ rotarea capului si urmrirea cu privirea a diferitelor obiecte;
_ ridicarea trunchiului din pozitia culcat n pozitia asezat. Copilul n pozitia culcat se
apuc bine de degetele persoanei care face exercitiul si este cuprins de aceasta de
mini si antebrate, este tras n sus spre pozitia asezat;
_ ndoirea trunchiului nainte cu ajutorul membrelor inferioare apucate cu palmele pe
fata extern a gambelor;
_ ndoire si ntinderea, ridicarea si coborrea lateral a membrelor superioare;
_ trrea pasiv si activ;
_ rostogolirea pasiv si activ;
Masajul const din: alunecri lungi, lente, linistitoare sau scurte, intense, frictiuni cu
pulpele degetelor, percutat ritmic, vibratii.
De la 6 - 9 luni
Dezvoltarea neuromotorie permite copilului adoptarea pozitiilor: decubit dorsal,
decubit ventral, asezat. Deplasarea copiilor se efectueaz prin trre din pozitia decubit
ventral sau pe genunchi si pe antebrate.
Rolul kinetoterapiei nu este acela de a grbi evolutia neuromotoare ci de a ajuta si
a mentine n bune conditii.
Exercitiile analitice se vor adresa trunchiului si membrelor. Acestea din urm vor fi
angrenate n miscare mai mult alternativ, ritmic, ajutnd la pregtirea mersului.
_ exercitii pentru membrele superioare (ndoiri si ntinderi simetrice si asimetrice,
variate ca amplitudine, fort, ritm);
_ exercitii pentru membrele inferioare din pozitiile culcat dorsal si facial;
_ exercitii de trre si mers din pozitia pe genunchi cu sprijin pe antebrate;
_ exercitii de trunchi (aplecri si rotri pasivo-active, miscri de orientare si urmrire);
_ exercitii pentru abdomen din decubit dorsal, se apuc gambele copilului din lateral
si se ndoaie membrele inferioare (genunchi sau solduri) presnd usor pe abdomen;
_ exercitii de ridicare din decubit n asezat (pasivo-activ) si este ajutat copilul s se
deprind cu reflexele de echilibru si psire;
_ exerciii de nvtare a mersului (la nceput mers lateral cu sprijin de marginea
patului sau sustinut);
_ exercitii de legnare - se efectueaz la 7-8 luni cnd copilul poate fi mentinut
atrnat de minile kinetoterapeutului. Urmeaz legnri n diferite sensuri, nainte,
napoi, lateral, n cerc;
_ exercitii de abilitate normal vor consta din perfectionarea reflexelor de apucare,
prindere, strngere si relaxare;
Masajul la fel ca n perioada anterioar, se adaug frmntatul circular sau n cut
al membrelor, rulatul, percutatul spatelui, coapselor.
De la 9 - 12 luni
Se pot executa exercitii mai complexe si mai variate:
_ Exercitii ale membrelor superioare din pozitii variate (miscarea fiecrui segment
dup axele si planurile de miscare articulare);
_ Exercitii de dezvoltare a abilittii manuale (apucarea, prinderea, manevrarea
obiectelor diferite ca form, mrime, culoare);
_ Exercitii de trunchi - Se vor executa din culcat, asezat, stnd; ridicri din culcat n
asezat, asigurnd copilul de gambe; extensii de trunchi si rotri, cu ajutorul
membrelor superioare;
_ Exercitii de abdomen efectuate cu ajutorul ndoirilor de trunchi sau de membre
inferioare din pozitia culcat dorsal;
_ Exercitii de trre si rostogolire lateral;
_ Exercitii de membre inferioare efectuate global sau analitic din culcat dorsal sau
facial sau sub form de mers;
Masajul ntre 9-12 luni se execut ca si n perioada precedent avnd rol relaxator
sau stimulator.
Indicaii metodice
_ Aplicarea mijloacelor kinetoterapeutice n scop profilactic la sugar poate ncepe de
regul la 3-4 luni sau chiar 5-6 luni, dar aceasta este strict indicat nu de vrst
cronologic ct de dezvoltarea somatic si neuromotorie particular a copilului.
_ nceperea programelor de exercitii n scop profilactic nu poate fi fcut fr o
perfect cunoastere a snttii copilului si a eventualelor deficiente.
_ Executarea corect a exercitiilor, buna localizare a acestora, eficienta lor depinde n
exclusivitate de kinetoterapeut sau de persoana care aplic exercitiile.
_ Exercitiile fizice vor fi efectuate fr agitatie, fr grab. n primele 5-6 luni se
prefer exercitii simetrice, ritmice.
_ Fiecare program de kinetoprofilaxie trebuie sa vizeze, de regul ntreaga
musculatur a corpului, care va fi prelucrat selectiv si succesiv pentru a asigura o
dezvoltare armonioas a corpului.
_ Atunci cnd anumite regiuni sau grupe musculare prezint deficiente fizice vom
cuta ca acestora sa ne adresam prin exercitii speciale repetate de un numr
suficient de ori pentru a avea valoarea scontat.
_ Selectarea si combinarea exercitiilor fizice din cadrul programelor de
kinetoprofilaxie pentru sugari va avea ntotdeauna ca punct ferm de orientare,
evolutia neuromotoare specific persoanei creia i este adresat.
_ Dozarea si gradarea efortului micului practicant va fi efectuat n raport cu modul n
care reactioneaz sugarul.
_ Programele de kinetoprofilaxie trebuie s se fac ntr-o ncpere bine luminat,
aerisit si nclzit. Temperatura la care se va lucra va fi cuprins ntre 18-23 C.
_ Dup programul de exercitii fizice, odihna copilului este obligatorie.
_ Exercitiile se vor repeta cu mare regularitate, att n raport cu ora din zi la care se
efectueaz ct si cu distanta fat de ora de mas a copilului.
_ n primele 3 luni se recomand ca exercitiile s fie efectuate nainte de supt. Dup
vrsta de 3-4 luni copilul poate fi antrenat n efectuarea exercitiilor cu 40-50 min
nainte de mas sau la 60-90 min dup ce a mncat.
_ Privind durata programelor n raport cu vrsta copilului A. Ionescu recomand: la 2-
3 luni, de la 3-6 min., la 3-5 luni, de la 4-10 min., la 5-9 luni, 6-12 min. si la 9-12 luni,
de la 7-15 min.
_ Numrul exercitiilor din cadrul unui program va fi de maxim 10-12 si vor fi n strict
concordant cu evolutia neuromotoare specific vrstei.
_ Repetrile aceluiasi exercitiu, vor fi n raport cu scopul urmrit si cu reactia copilului.
Se recomand ca variatia normal s fie de la 3-12 n raport cu reactia individual.
_ Pauzele dintre exercitii trebuie s fie de dou ori mai lungi dect durata efortului
propriu-zis.
_ Programele de kinetoprofilaxie ale sugarului trebuie sa fie executate de regul pe o
banchet (mas) nalt si suficient de larg, peste care se aseaz o ptur groas
si apoi un cearceaf curat.
_ Se impune respectarea cu strictete a regulilor de igien a ncperii, a locului unde
se desfsoar exercitiile fizice, ct si a persoanei care efectueaz exercitiile cu
copilul.
_ Satisfcnd nevoia natural de miscare a copilului, programele de kinetoprofilaxie
contribuie la cresterea si dezvoltarea elementelor aparatului locomotor si n acelasi
timp stimuleaz si perfectioneaz marile functiuni organice si viata psihic a
sugarului.

Fig. 11 Exemple de exerciii pentru sugarii pn la 3 luni (dup Ionescu A.,

citat de Crciun, M., 2002)
Fig. 12 Exemple de exerciii pentru sugarii ntre 3 - 6 luni (dup Ionescu A.,
citat de Crciun, M., 2002)

Fig. 13 Exemple de exerciii pentru sugarii ntre 6 - 9 luni (dup Ionescu A.,
citat de Crciun, M., 2002)
Fig. 14 Exemple de exerciii pentru sugarii ntre 9 12 luni (dup Ionescu A.,
citat de Crciun, M., 2002)

6.2. Copilul cu vrsta cuprins ntre 1 - 3 ani

Particularitti morfologice si functionale
- Dup vrsta de un an ritmul cresterii n nltime si greutate a copilului se ncetineste
mult, dar dezvoltarea functional se mentine la cote destul de nalte.
- Se perfectioneaz n mod deosebit functiile psihice si cele neuromotoare.
- Se diversific si se adnceste sfera emotional, stabilindu-se noi raporturi afective,
pozitive sau negative ntre copil si persoanele din jurul lui.
- Are loc dezvoltarea si perfectionarea limbajului cu ajutorul cruia copilul poate fi
orientat, condus, disciplinat si educat.
- Activitatea neuromotorie se dezvolt, se diferentiaz si se perfectioneaz.
- Dup vrsta de un an copilul merge. Aprut la 8-10 luni, simtul de psire se
dezvolt odat cu dezvoltarea echilibrului si a coordonrii miscrilor. Mersul
copilului poate fi ns ntrziat din cauza lipsei de miscare cnd copilul nu a
experimentat destul de mult pozitia ortostatic si nu a mers n pozitia pe genunchi
cu sprijin pe antebrate.
- Copilul care nu poate merge nici la 18 luni trebuie examinat de medicul specialist
pentru a depista eventualele cauze patologice care trebuie s fie nlturate.
- La sfrsitul anului 2 copilul trebuie s stie s alerge, dar alergarea s se
caracterizeze prin lipsa fazei de zbor.
- n sriturile, care apar tot n aceast perioad se fac cu ambele picioare odat, ca
la vrbii.
- Activitatea neuromotorie a membrelor superioare se diversific. Copilul de 2-3 ani
poate s transporte n mini un obiect, poate s arunce un obiect, poate s
rostogoleasc o minge, ncearc s prind un obiect usor.
- La 2-3 ani copilul se joac cu ppusile, construieste cu ajutorul cuburilor, sufl n
trompet, rsfoieste paginile unei crti, ncepe s scrie pe crti, pe usi, pe ziduri, pe
mobil.
- Tot n aceast perioad se diversific si se dezvolt deprinderile de autoservire
(mbrcatul si dezbrcatul, ncltatul, ncheiatul nasturilor).
- Atitudinea corporal se modific, membrele se ntind, capul se ridic, pieptul
coboar, abdomenul se strnge confernd copilului un nou aspect fizic, fat de perioada
precedent.
- La 2 1/2 - 3 ani se dezvolt si se perfectioneaz coordonarea miscrilor. Capul
poate sa-si mentin echilibrul corpului n sprijin unipodal, poate s se catere, s se
rostogoleasc, s rmn atrnat n brate cteva secunde.
Programele de kinetoprofilaxie la aceast vrst pot fi alctuite prin asocierea
gimnasticii analitice cu jocurile dinamice, plimbrile n aer liber, masaj.
Obiectivele kinetoprofilaxiei primare
- ntrirea strii de sntate;
- stimularea proceselor de crestere normal si dezvoltare armonioas;
- satisfacerea necesittilor naturale de miscare;
- stimularea dezvoltrii normale a marilor functiuni organice;
- perfectionarea analizatorilor (vizual, kinestezic);
- dezvoltarea calittilor fizice (forta, viteza, capacitatea coordinativ, rezistenta);
- dezvoltarea si perfectionarea echilibrului ntre functiile somatice, organice si psihice.
Mijloacele kinetoprofilaxiei
- exercitii de gimnastic medical, active, analitice executate din pozitiile: decubit,
asezat, pe genunchi, stnd, pentru membrele superioare, trunchi, membre inferiore;
- exercitii cu caracter aplicativ: mers, alergri scurte, ctrare, trre, rostogolire;
- exercitii cu mingea (aruncri, rostogoliri);
- jocuri dinamice (de-a prinselea, de-a ascunselea);
- exercitii imitative de respiratie (zumzit, murmurat, suierat) prin pronuntarea - n
expiratie a consoanelor: Z, M, N, S, S, R, F sau a vocalelor: A, E, I, O, U, exercitii
de respiratie sub form de joc (umflarea baloanelor cu aer);
- exercitii pentru formarea unei atitudini corporale corecte;
- masajul (efleuraj, frictiuni, frmntat, rulat, cernut) executat pe spate, torace,
abdomen, membre superioare si membre inferioare.
La 1-2 ani pot fi recomandate urmtoare categorii de exercitii: pasivo - active:
- Ridicarea din pozitia de decubit dorsal n asezat, apucat de mini
- Ridicarea din pozitia culcat facial, apucat de mini n pozitia stnd;
- Ridicarea din pozitia culcat, apucat de gambe, deasupra gleznelor, n pozitia
sprijinit pe crestetul capului- cteva secunde. Se va declansa o contractie
muscular reflex foarte puternic (Mare atentie la mentinerea pozitiei pentru nu a
accidenta copilul!);
- Legnarea copilului atrnat de mini (nainte, napoi...);
- Legnarea copilului atrnat la orizontal (ridicat pe palmele kinetoterapeutului);
- Asezat pe scaun cu spatele sprijinit: mobilizarea metodic a membrelor superioare
n toate axele de miscare ale articulatiilor membrului superior;
- Asezat pe un taburet executm mobilizarea metodic a trunchiului: ndoiri nainte,
napoi, laterale, rsuciri, rotri;
- Din culcat: mobilizare metodic a picioarelor, gambelor, coapselor, dup axele de
miscare ale articulatiilor;
- Rostogolirea din culcat dorsal, n culcat facial, apoi n dorsal;
- Trre, din culcat dorsal sau culcat facial, apucat de mini sau de picioare (nainte,
napoi, n cerc...);
Exercitii dinamice la copii cu vrsta cuprins ntre 1- 2 ani:
- Mers cu ducerea membrelor superioare sus, lateral, nainte, nainte cu btaia
palmelor;
- Din stnd deprtat, ndoirea lateral a trunchiului stnga-dreapta, rotri spre
stnga-dreapta, ndoirea nainte si extensia trunchiului;
- Din culcat, ndoirea succesiv a unui membru inferior la vertical, forfecarea
membrelor inferioare, ridicarea simultan a membrelor inferioare;
- Din stnd ndoirea si ntinderea genunchilor;
- Culcat, pedalarea (bicicleta), ridicarea n asezat cu sprijin;
- Mers din pozitia pe genunchi cu sprijin pe palme;
- Mers corectiv cu diferite variante: pe vrfuri, pe clcie, cu vrfurile n afar sau
nuntru, pe marginea extern a picioarelor, mersul tropit;
- Exercitii de respiratie din pozitiile: culcat, pe genunchi cu sprijin pe palme, cu
pronuntarea de consoane si vocale pe timpul respiratiei;
- Din pozitia stnd deprtat, umflarea baloanelor.
Exemple de exercitii pentru copii cu vrsta cuprins ntre 2 - 3 ani
1. Exercitii pentru cap si gt - Din pozitia asezat, copilul execut, dup
demonstratia kinetoterapeutului (imitndu-l) sau dup indicatii verbale: aplecarea capului nainte,
napoi si lateral dreapta - stnga, rsucirea lui spre dreapta-stnga. Miscrile capului pot fi
nsotite sau combinate cu cele ale membrelor superioare.
2. Exercitii pentru membrele superioare - Pozitia pe genunchi sau stnd deprtat
se execut liber sau cu un baston tinut n mini: ndoirea si ntinderea, ridicarea si
coborrea lateral a membrelor superioare.
3. Exercitii de trunchi - Pozitia stnd deprtat: ndoirea nainte si extensia
trunchiului, ndoirea lateral stnga - dreapta cu minile pe solduri sau cu membrele
superioare ridicate sus.
4. Exercitii pentru abdomen - Asezat, cu minile cuprinznd genunchii ndoiti la
piept. Se efectueaz rularea n plan posterior cu extensia coatelor, revenire n pozitia
ghemuit - cu genunchii cu membrele inferioare ndoite, genunchii la piept la piept.
5. Exercitii de trre, ce pot fi executate din: culcat, numai cu mpingerea
picioarelor, asezat, decubit ventral, trre pe antebrate.
6. Pozitia pe genunchi cu sprijin pe palme: trre brat - picior opus, cu mpingere
succesiv a membrelor inferioare;
7. Exercitii pentru membrele inferioare Genuflexiuni.
8. Srituri n lungime si srituri pe vertical la nltimi foarte mici;
9. Rostogoliri n plan anterior, posterior si laterale.
10. Exercitii de mers: pe vrfuri, pe clcie, mers ghemuit (mersul piticului), mersul
cu pasi mari mersul uriasului,, mersul elefantului, pasul strengarului;
11. Alergri pe distante scurte.
12. Exercitii de respiratie din pozitii favorabile respiratiei cu pronuntare de
consoane, vocale, silabe.
Indicatii metodice
- Programele de kinetoprofilaxie pentru copii de la 1-3 ani au mai mult un caracter
activ fat de cele ale sugarului care aveau caracter pasivo-activ;
- Executia exercitiilor se va face mai mult prin metoda imitativ, urmat de indicatii si
ajutor;
- Exercitiile selectionate vor avea un caracter analitic si vor fi apropiate de miscrile
aplicative uzuale;
- Pozitiile de executie a exercitiilor vor fi: culcat, pe genunchi, asezat, stnd si
derivate ale acestora;
- Durata programului nu va fi mai mare de 15-20 minute;
- Dozarea si gradarea efortului, ritmul si numrul de repetri se va face n raport de
obiectivele urmrite, dar mai ales de modul n care reactioneaz copilul;
- Numrul de exercitii din cadrul unui program va fi de maxim 15 si vor fi strict
adaptate evolutiei neuromotoare specifice vrstei;
- Numrul de repetri medii al unui exercitiu va fi de 4-10 ori, dar si n raport de
reacia copilului;
- Pauzele ntre exercitii vor fi duble de timpul de lucru n care s-a efectuat exercitiul,
si vor fi nsotite de miscri de respiratie si relaxare;
- Programele se vor efectua ntr-o ncpere bine luminat, aerisit, si cu temperatura
de 18-23 C;
- Exercitiile vor fi repetate ct mai corect posibil pentru a deveni deprinderi;
- Se impune respectarea cu strictete a regulilor de igien;

Iordchescu, F. (1999), Pediatrie, Editura Medical Naional, Bucuresti;