Imagistica Medicala Obtinerea Imaginilor PDF

Imagistic Medical Prof. Dr. Ing.
Paca Sever
1
Obinerea imaginilor medicale 2
Familii de metode de obinere a imaginilor medicale
Raze X
Obinerea imaginilor medicale Rezonan Magnetic Nuclear
Prof. Dr. Ing Sever Paca Medicin nuclear
Laboratorul de Electronic I Informatic Medical Ultrasunete

Catedra de Electronic Aplicat i Ingineria Informaticii
Facultatea Electronic i Telecomunicaii Video
Universitatea POLITEHNICA din Bucureti
Experimentale sau rare
Non-imagistice
3 Obinerea imaginilor medicale 4

Familia Razelor X
Raze X (Rntgen) - Principiu
Familia Razelor X
Raze X (Rntgen)
Angiografie cu substracie digital

(DSA Digital Substraction Angiography)
Computer Tomograful (CT Computer Tomography)
Angiografie CT (CTA CT Angiography)
Obinerea imaginilor medicale 5 Obinerea imaginilor medicale 6

Familia Razelor X Familia Razelor X
Raze X (Rntgen) - Imagini Angiografie cu substracie digital

(DSA Digital Substraction angiography) - Principiu

Imagistic Medical Prof. Dr. Ing. Paca Sever

Angiografie cu substracie digital Computer Tomograful

(DSA Digital Substraction angiography) - Imagini (CT Computer Tomography) - Principiu
- =

Computer Tomograful Angiografie CT (CTA CT Angiography) - Imagini

(CT Computer Tomography) - Imagini

Familia Rezonanei Magnetice Nucleare
Rezonan Magnetic
(MRI Magnetic Resonance Imaging) - Principiu
Familia Rezonanei Magnetice Nucleare Principiu:
Alinierea atomilor H ntr-un cmp magnetic puternic
Excitarea lor cu un puls de radiofrecven
Msurarea radiaiei emise cnd atomii se relaxeaz

Rezonan Magnetic (MRI Magnetic Resonance Imaging)
revenind napoi n starea original
Angiografie RMN (MRA MR Angiography) Sunt posibile mai multe secvene de puls, fiecare dnd o
imagine diferit, ceea ce face ca RM s fie o colecie de
RMN funcional (fMRI functional MRI)
modaliti
[pMRI perfusion weighted MRI,
dMRI diffusion weighted MRI,
MRE MR Elastography]


Familia Rezonanei Magnetice Nucleare Familia Rezonanei Magnetice Nucleare
Rezonan Magnetic Angiografie RMN (MRA MR Angiography) - Principiu

(MRI Magnetic Resonance Imaging)
Variant angiografic a RMN utiliznd:
- Imagini
Agent de contrast (Gd - Gadolinium)
Fr contrast (utiliznd micarea, contrastul de faz,

sngele negru)
Obinerea imaginilor medicale 15 16

Familia Rezonanei Magnetice Nucleare
Angiografie RMN (MRA MR Angiography) - Imagini
Familia Medicinii Nucleare
Scintigrama
SPECT (Single Photon Emission CT)
PET (Positron emission tomography)

Familia Medicinii Nucleare Familia Medicinii Nucleare
Scintigram (a ntregului corp)

Eticheteaz o substan
chimic avnd o comportare
fiziologic cunoscut cu un
izotop radioactiv
SPECT poate utiliza majoritatea
substanelor radioactive
PET necesit substane care
emit radiaii + i detectoare de
coinciden (timpul de via
este scurt)


Familia Medicinii Nucleare Familia Medicinii Nucleare
SPECT perfuzia inimii PET

Familia Ultrasunetelor
Ecografia vaselor
Familia Ultrasunetelor
Ecografie cu ultrasunete
Explorare Intravascular cu ultrasunete

Familia Ultrasunetelor Familia Ultrasunetelor
Ecografie endoscopic Foetus 24 sptmni

25 26
Familia Video Familia metodelor experimentale sau rare
Microscopie Termografie
OCT Optical Coherence Tomography
Imagini n micare i fotografii cu diverse -scoape
Mapping Electrocardiografic
Mapping Electroencefalografic
Mapping magnetoencefalografic
Tomografia de impedan electric

Introducere n imagistica medical
Clasificare
Imagistica prin transmisie:
Radiografia
Introducere n imagistica medical Tomografia computerizat
Transiluminarea
Imagistica prin reflexie:
Prof. Dr. Ing. Sever Paca
Ecografia
Laboratorul de Electronic I Informatic Medical Tomografia prin coeren optic
Catedra de Electronic Aplicat i Ingineria Informaticii Imagistica prin emisie, absorbie/emisie:
Facultatea Electronic i Telecomunicaii
Universitatea POLITEHNICA din Bucureti Medicina nuclear, incluznd SPECT
Tomografia prin emisie pozitronic (PET)
Imagistica prin rezonan magnetic
Termografia
Metode optice de investigare a esuturilor (absorbie n IR,
fluorescen/fosforescen)
Introducere n imagistica medical Introducere n imagistica medical
Tehnica imagistic - o corelaie ntre obiectul fizic Spectrul electromagnetic

(pacient) i observator
Corelaia fizic transmisia de informaii prin unde.

Undele folosite n imagistica medical:
Unde electromagnetice care acoper tot spectrul de

frecvene, de la undele radio foarte lungi la radiaia
radioactiv
Unde de presiune situate deasupra spectrului de

frecvene audio.
Spectrul de absorbie al apei Mrimi caracteristice undelor

Lungime de und,
Viteza de propagare, v
v= ( = frecvena undei)
Pentru unde electromagnetice, v este egal cu viteza

luminii (viteza luminii n vid, c, este de 299.792 km/s.
Pentru unde de presiune (folosite n ecografie), v este de
ordinul a sute de metri/s n gaze i pn la civa km/s n
solide.
10-9 m 10-6 m 1m
Unde gamma, X vizibil Unde radio
Introducere n imagistica medical 1

Mrimi caracteristice undelor (cont.) Uniti convenabile folosite n domeniile imagistice

Energia unei unde este integrala energiilor cuantelor
Metoda Uniti pentru exprimarea
energetice.
convenabil a lungimilor de
und (frecvene) folosite
Energia unei cuante, E=h EEG, MEG Hz
h=constanta lui Planck, h=6,626 10-34Js
Imagistica prin rezonan magnetic MHz
S-a recurs la o alt unitate de msur, anume, energia unui Metode optice nm
electron accelerat ntr-o diferen de potenial de 1 Volt
(eV). Radiografia (Rx) A, nm
1eV=1,6 10-19 J
Medicina nuclear keV
Ecografia (unde de presiune) MHz
Notiuni de baza despre unde si propagarea lor Principiul lui Huygens

La interaciunea cu materia, undele pot da natere mai
multor fenomene:
Difracie
Refracie, Reflexie
mprtiere, Absorbie, Emisie.
Modelul liniar nu este suficient pentru explicarea acestor

fenomene (difracie, refracie, reflexie) => Principiul lui Fiecare punct de-a lungul unei unde poate fi
Huygens privit ca sursa unui nou front de und cu
extindere spaiala sferic.
Difracie la trecerea printr-o singur fant Difracie la trecerea printr-o singur fant (cont.)
Daca lungimea de und, , a undei este mai mare

dect dimensiunea fantei, atunci, imaginea fantei
va fi mai mare dect fanta nsi.

Difractie la trecerea prin 2 fante Rezolutia unei imagini medicale

Dac distana, d, dintre cele 2 fante este mai mare dect ,
atunci imaginile celor dou fante se vor separa.
Rezoluia maxim ce se poate obine printr-o tehnic

imagistic este determinat de lungimea de und, , a
radiaiei respective
(exist o singur excepie de la aceast regul, n cadrul
tehnicilor imagistice)
Dac distana, d, dintre cele 2 fante este mai

mic dect , atunci imaginile celor dou fante se
vor contopi.
Reflexie, refracie Reflexie, refracie (cont.)

Unghiul de refracie satisface relaia
ntr-un mediu omogen, viteza unei unde
(electromagnetice sau de presiune) este constant. v1 sin i = v2 sin rrefractie
La trecerea undei prin medii diferite, viteza acesteia se De asemenea, intensitile fascicolelor refractat i reflectat
modific. vor depinde de vitezele de propagare n cele dou medii
diferite:
Pentru unde electromagnetice, viteza ntr-un mediu
oarecare va fi mai mic dect viteza luminii n vid. Irefractat / Ireflectat ~ v1 / v2
Pentru unde de presiune care au nevoie de materie Interesul major intr-o tehnic imagistic este ca radiaia s
pentru a se propaga, viteza lor creste n medii mai ptrund n profunzimea esuturilor. De aceea, se dorete
dense fa de mediile mai puin dense. ca Irefractat s fie ct mai mare. n acest scop se folosete n
ecografie, la trecerea aer/esut unde v2>v1, un material ce
Indiferent de tipul de und, unghiul de inciden (i) este
posed o vitez de propagare intermediar ntre cea a
egal cu unghiul de reflexie (rreflexie):
aerului i a esutului investigat.
i = rreflexie
mprtiere, absorbie i emisie mprtiere, absorbie i emisie (cont.)

mprtierea elastic descrie interaciunea radiaiei cu
Absorbia de radiaii (de energie) produce tranziii spre o substana ca pe un cmp electromagnetic alternant aflat n
stare de neechilibru, de energie mai mare dect cea iniial. cmpul electric creat de electroni i nucleu. n acest proces
Absorbia este urmat de un proces de emisie de energie, nu se absoarbe radiaie; frecvena radiaiei emise este
n scopul restabilirii echilibrului termic. aceeai cu cea a radiaiei incidente, se schimb doar
direcia de propagare a radiaiei; (de exemplu, gazele fiind
dipoli electrici, are loc mprtierea radiaiei luminoase pe
atomii de gaz din atmosfera terestr mprtiere
Rayleigh). n imagistic, mprtierea elastic va fi ntlnit
la explicarea interaciei radiaiei X cu esuturile (una din
modalitile de atenuare n esut a radiaiei X apare la
radiaii X de energie joas, atunci cnd este comparabil
cu dimensiunea atomului).
incident = emis

mprtiere, absorbie i emisie (cont.) mprtiere, absorbie i emisie (cont.)

mprtierea inelastic o parte a radiaiei incidente este Efectul fotoelectric
convertit n energia necesar tranziiei fie a unui electron, dac radiaia
fie a unui nucleon, n stri superioare energetic, n electromagnetic are
consecin, energia radiaiei emise va fi mai mic dect cea energie suficient de
a radiaiei incidente. mare, ea poate scoate
un electron din atom,
emis < incident diferena dintre
energia radiaiei
incidente i cea de
ionizare a atomului
regsindu-se n
energia cinetic a
electronului.
mprtiere, absorbie i emisie (cont.) mprtiere, absorbie i emisie (cont.)

mprtierea Compton
are loc atunci cnd Absorbia la rezonan are loc atunci cnd energia
energia radiaiei radiaiei incidente este egal chiar cu diferena dintre 2
incidente este mai mare nivele energetice; n acest caz, ntreaga energie incident
dect energia de va fi absorbit. Reemisia ei va avea loc spontan, fie indus
ionizare a atomului. n de o radiaie electromagnetic ulterioar (fenomenul apare
acest caz, pe lng n imagistica prin rezonan magnetic)
electronul scos din
atom, se regsete i o
parte a fascicolului
incident mprtiat dar,
avnd, bineneles, o
energie mai mic dect
fascicolul iniial.
mprtiere, absorbie i emisie (cont.) Calitatea imaginii

Fluorescena are loc atunci cnd moleculele excitate trec Criterii de baz n aprecierea calitii unei imagini:
printr-o stare intermediar de via relativ lung nainte de a Gradul de distorsionare geometric,
reveni la starea energetic de baz. Starea energetic Rezoluia,
intermediar este foarte apropiata de starea excitat iar
Raportul semnal/zgomot.
revenirea la starea de baz se face prin emisie de lumin.
De obicei, excitarea se face cu lumin de frecvene nalte
(de exemplu, albastru, 430 490 nm) iar radiaia emis prin
fluorescen are o frecven inferioar din spectrul vizibil
(verde, 530 550 nm). Fenomenul este folosit n imagistica
medical; La un anume tip de iluminare (n ultraviolet),
esuturile maligne emit o radiaie diferit de cea emis de
esuturile normale (metod folosit n bronhoscopie).

Calitatea imaginii (cont.) Calitatea imaginii PSF

Gradul de distorsionare geometric: un obiect are n mod ideal, imaginea unui punct obiect este un pixel. n
aceeai imagine, indiferent n ce punct al cmpului vizual se realitate, imaginea punctului va consta ntr-o pat de civa
afl. n imagistica medical obinuit, de diagnostic, acest pixeli, cel mai luminos fiind n centru i devenind progresiv
parametru nu este chiar att de important precum este n mai puin luminoi odat cu deprtarea de pixelul central.
planificarea radioterapiei. Profilul dat de distribuia intensitilor acestui grup este
descris de funcia PSF. Rezoluia poate fi definit ca
Rezoluia reprezint mrimea celei mai mici structuri care dimensiunea spaial n interiorul creia PSF scade la
poate fi nregistrat ca distinct. Pentru sistemele imagistice jumtate din valoarea ei maxim (Full Width Half Maximum
digitale, rezoluia este dat de mrimea pixelului. Pentru a FWHM).
exprima i a evalua caracteristicile unui sistem imagistic n
privina rezoluiei pe care este capabil s-o furnizeze, se Dac obiectul de interes const n 2 puncte aflate la o
folosete o funcie matematic numita PSF (Point Spread distan una de alta egal cu FWHM, atunci ele vor trebui
Function). s poat fi distinse pe imagine ca diferite.
Calitatea imaginii PSF (cont.) Calitatea imaginii S/N

Raportul semnal/zgomot definiia lui depinde de
tehnica imagistic dar, ca o definiie general, S
reprezint semnalul mediu msurat iar N este
deviaia standard a semnalului msurat pe imagini
repetate.
Zgomotul unei imagini radiologice orice imagine

radiologic conine informaii care nu au nici o
legtur cu problema diagnosticului. Zgomotul poate
fi considerat a avea 4 componente majore:
Zgomot structural,
Zgomotul radiaiei,
Zgomotul propriu al receptorului,
Zgomotul dat de fluctuaiile statistice.
Rezoluia poate fi definit ca dimensiunea spaial n
interiorul creia PSF scade la jumtate din valoarea ei
maxim (Full Width Half Maximum FWHM).
Calitatea imaginii S/N (cont.) Calitatea imaginii S/N (cont.)

Zgomotul structural este intrinsec pacientului (de exemplu
coastele care artefacteaz o imagine Rx de plmni);
zgomotul structural poate fi redus n CT sau MRI i alte
tehnici tomografice prin excitarea doar a unei anume zone
restrnse din corp.
Zgomotul propriu al radiaiei se denumete astfel

radiaia mprtiat n urma interaciunii radiaiei nsi cu
corpul pacientului (de exemplu, radiaia mprtiat prin
efect Compton).


Zgomotul receptorului n tehnicile imagistice se folosesc
diverse tipuri de receptori, cu propriile lor caracteristici; ele
pot i impieta rezultatul nregistrrii. De exemplu, un
detector n medicina nuclear este format dintr-un cristal de
scintilaie n spatele cruia se afla mai muli
fotomultiplicatori. Tuburile fotomultiplicatorilor i electronica
aferent trebuie reglate astfel nct s se obin o
sensibilitate uniform la radiaii, pe toat suprafaa
cristalului.
Zgomotul dat de fluctuaiile statistice ale fascicolului de
radiaii devine important atunci cnd se folosete o
Zgomotul propriu al radiaiei (mprtiere) cantitate limitat de radiaii sau X; poate deveni o
afecteaz baza de distribuie (FWTH) a problem n condiiile n care se ncearc tot mai mult
intensitilor semnalului limitarea expunerii pacientului la radiaii ionizante.

O alt clasificare a tipurilor de zgomot:
Zgomotul dat de fluctuaiile statistice
Zgomot extern este dat de zgomotul instalaiei prin care se
ale fascicolului de radiaii realizeaz investigaia (propriul zgomot electronic, interferenele
dintre sistemul respectiv i alte instalaii din jur);
Zgomot intern cel mai important zgomot intern ntr-o imagine
medical este dat de agitaia termic. Acesta mai este denumit i
zgomot alb (white noise) i are o distribuie uniform n toat banda
de frecvene. La sistemele biologice se mai ntlnete un alt tip de
zgomot intern, zgomotul numit Lorentzian, datorat trecerii ionilor prin
membrane (zgomot electric). Acest ultim tip de zgomot este mai
prezent n domeniul frecventelor joase.
Imaginea digital Imaginea digital (cont.)
nlocuirea suportului analogic al informaiei (de exemplu,

filmul) cu o reea de detectori digitali; prin utilizarea unui
algoritm de reconstrucie a imaginii, imaginea va consta ntr-
o matrice de uniti de imagine (pixeli). Intensitatea fiecrui
pixel se consider a fi o bun reprezentare a datelor
nregistrate.

Imaginea digital (cont.) Imaginea digital (cont.)

Intensitii fiecrui pixel i se pot aduce modificri (variaia Filtrul trece-sus conduce la accentuarea granielor
contrastului, filtrarea etc.). ntre structuri diferite.
Filtrul trece-jos crete raportul Semnal/Zgomot pe
baza scderii, ntr-o anume msur, a rezoluiei.
Aceeai imagine
Aceea
Aceeai imagine filtrat Imagine original
Imagine zgomotoas dup aplicarea filtrului trece-sus
cu filtrul trece-
trece-jos
jos
Imaginea digital (cont.) Imaginea digital (cont.)

Reconstrucia unei imagini din mai multe proiecii ntr-un spaiu bidimensional, imaginea este
unidimensionale ale obiectului, obinute sub anumite
unghiuri (Radon, 1917) aplicare n 1970, n tomografia reconstruit din proieciile 1-D (integrala de linie)
computerizat.
Un obiect nu poate fi imaginat dintr-o singur proiecie a sa.
Chiar un numr mare dar finit de proiecii nu va putea

reproduce imaginea obiectului cu exactitate.
Numrul optim de proiecii un compromis ntre calitatea

imaginii, durata unei investigaii i capacitatea de stocare i
prelucrare a datelor.
Traiectoriile se intersecteaz constructiv n
Exist un numr infinit de posibiliti de dreptul zonei spaiale a obiectului +
distribuie a valorilor densitilor n interiorul informaii false star-like artifacts -> filtrul
obiectului problema subdeterminat trece-sus
Analiza utilitii unui test n stabilirea diagnosticului Analiza utilitii unui test n stabilirea diagnosticului (cont.)
Care este capacitatea unei tehnici imagistice n detectarea Puterea de discriminare a prezenei sau absenei unei
prezenei unor leziuni? leziuni, folosind o tehnic imagistic, este ROC curve
(Receiver Operating Characteristic).
ROC este un grafic al sensibilitii versus specificitatea

metodei.
Sensibilitatea metodei arat ct de performant este testul

respectiv n descoperirea leziunii existente.
Specificitatea metodei arat cat de performant este testul

respectiv n excluderea leziunii atunci cnd ea este absent.

Analiza utilitii unui test n stabilirea diagnosticului (cont.) Analiza utilitii unui test n stabilirea diagnosticului (cont.)
Sensibilitatea probabilitatea ca rezultatul testului s fie
pozitiv atunci cnd leziunea este ntr-adevr prezent.
Sensibilitate = TP / (TP+FN)
Specificitatea probabilitatea ca rezultatul testului s fie

negativ atunci cnd leziunea este ntr-adevr absent.
Specificitate = TN / (TN+FP)
Testul cel mai fiabil este testul 1.
Linia dreapt corespunde unui test complet
nediscriminatoriu (liber arbitru).

Pletismografia de impedan electric 2
Definiie
Pletismografia de impedan electric (denumit uneori si
reografie) este o tehnic de msur pentru determinarea
Pletismografia de impedan electric modificrilor volumului unor esuturi prin msurarea variaiilor
de impedan electric a esuturilor.
Prof. Dr. Ing Sever Paca
Laboratorul de Electronic I Informatic Medical Multe msurri biomedicale sunt msurri indirecte realizate
Catedra de Electronic Aplicat i Ingineria Informaticii prin msurarea unei mrimi secundare n locul msurrii
Universitatea POLITEHNICA din Bucureti directe a mrimii biologice de interes.
Datorit avantajelor pe care le reprezint semnalele

electrice (instrumentaie electric variat, prelucrare uoar,
posibilitate de memorare), de multe ori mrimea secundar
msurat este una electric.
Pletismografia de impedan electric 3 Pletismografia de impedan electric 4
Aplicaii
Msurarea unui parametru electric pasiv impedana
electric este i cazul pletismografiei de impedan electric.
Cum sngele este un bun conductor de electricitate, orice
modificare a volumului de snge ntr-o parte a corpului este
Cum putem msura o impedan electric? reflectat de modificarea impedanei sale electrice.
Impedana electric este msurat prin trecerea unui curent Deoarece volumul corpului uman se modific n principal
alternativ de amplitudine mic prin segmentul de corp i datorit circulaiei sanguine, aceast metod devine o tehnic
msurarea cderii de tensiune rezultate. de explorare neinvaziv si diagnostic prin care se obine o
informaie calitativ dar i cantitativ asupra circulaiei
Tehnica este n principal neinvaziv deoarece pacientul nu sanguine centrale i periferice la nivelul segmentului de corp
simte nimic datorit valorii mici a curentului care strbate explorat.
corpul su.
Pletismografia de impedan electric 5 6
Aplicaii
z n principal metoda este o tehnic de investigare i
diagnostic a sistemului cardiovascular central i periferic.
Prin msurarea modificrilor de volum sanguin, medicii
Msurarea volumului ventriculului stng
pot detecta sau monitoriza tulburrile de circulaie sanguin
cum ar fi:
z ocluziile arteriale (i pot estima severitatea lor)
z stadiile incipiente de ateroscleroz (exemplu de pletismografie de impedan electric invaziv)
z dereglrile funcionale
Msurarea impedanei electrice a volumului de snge coninut n interiorul inimii poate fi
z trombozele venoase profunde fcut utiliznd un cateter cu o minim afectare a funciei cardiovasculare. Aceast
z trombii migratori impedan este dependent de volumul ventricular i poate fi utilizat pentru estimarea
volumului ventriculului stng ca i a altor parametri cardiovasculari cum ar fi fracia de ejecie
z modificri ale fluxului sanguin arterial
ventricular.
Dei este invaziv, deci o aplicaie atipic, utilizarea pletismografiei de impedan pentru
z Dar i alte aplicaii sunt posibile cum ar fi evaluarea reteniei msurarea volumului ventriculului stng este aleas pentru o nelegere mai uoar a tehnicii
altor lichide n corp sau determinarea compoziiei esuturilor. pletismografiei de impedan. Msurarea direct a volumului ventricular stng impune
detaarea i izolarea inimii, lucru imposibil n mod obinuit.


Msurarea volumului ventriculului stng Msurarea volumului ventriculului stng
Principiu Metod
L
Rezistena electric a unui mediu conductor este dat de relaia R = n cazul ventriculului drept, vom msura volumul
unde A
aproximndu-l cu mai multe discuri suprapuse unul peste altul.
| R este rezistena n (ohmi) Curentul electric este aplicat ntre cei doi electrozi extremi,
| este rezistivitatea n m (ohmimetru) electrodul distal aflat n apex i electrodul proximal aflat n
| L este lungimea conductorului aort.
| A este aria seciunii transversale a conductorului Rezistena discului cuprins ntre electrodul i i j se
Se pot plasa doi electrozi intr-un esut la o distan L unul de cellalt. Se injecteaz un mic calculeaz ca fiind
curent ntre cei doi electrozi, avnd valoarea I. Cum esutul se comport ca un conductor, ntre Vi V j
cei doi electrozi se msoar o cdere de tensiune V. Rij =
Rezistena esutului dintre cei doi electrozi poate fi calculat utiliznd legea lui Ohm:
I
Aceast valoare permite calcularea seciunii transversale a discului cu relaia
V
R= L
I Ai =
Cum cunoatem i L, putem calcula aria A a seciunii transversale i volumul esutului cu Rij
formula A L. Volumul discului dintre electrozii i i j va fi Volumi = Ai Li
Avem situaia unui mediu omogen (sngele avnd rezistivitate mic) nconjurat de muchiul
cardiac de rezistivitate mai mare. iar volumul total al ventriculului stng se calculeaz cu relaia VolumVS = Volumi
Aceast metod este aplicabil unor esuturi de form cilindric, n cazul unui organ
msurat care nu are aceast form cazul ventriculului stng - este necesar o mic Cum influeneaz numrul electrozilor precizia aproximrii volumului?
modificare a metodei.
Cum influeneaz rezistena miocardului precizia msurrii?
9 Pletismografia de impedan electric 10

Bazele bioelectrice ale pletismografiei de impedan
Teoria cmpului asociat culegerii (lead field theory)

Vectorul asociat culegerii (sau vectorul culegerii)
Bazele bioelectrice ale pletismografiei de este o mrime vectorial asociat unui electrod plasat
pe suprafaa volumului conductor (n punctul i), n
impedan electric neinvaziv scopul evalurii potenialului electric (culegere
unipolar) a crui surs este un dipol fixat n volumul
conductor; dipolul poate fi dipol de sarcini sau de
cureni elementari i are momentul p, cu originea fix
Principiul de baz al msurrii unei impedane electrice a unui volum conductor n punctul Q, iar direcia i amplitudinea variabile.
este injectarea unui curent i msurarea tensiunii care apare la bornele sale. Volumului conductor i se asociaz un sistem de
referin cartezian (x,y,z), iar p are originea fixat n
Pentru eliminarea erorilor date de impedanele de contact, se utilizeaz, pe de o parte,
originea acestui sistem i proieciile px, py i pz pe
electrozi separai pentru injecia curentului i pentru msurarea tensiunii la bornele
cele trei axe; fiecare proiecie are contribuia sa la
impedanei, i, pe de alt parte, o msurare n curent alternativ.
potenialul electric al punctului i, contribuie
n cazul esuturilor, acestea fiind neomogene, determinarea relaiei ntre impedana proporional cu mrimea proieciei (datorit
msurat global i impedana local a esuturilor se poate face pe baza teoriei cmpului liniaritii) i dependent de proprietile electrice ale
asociat culegerii (electrozilor), propus i dezvoltat de Malmivuo pentru modelarea mediului i de geometrie (poziia relativ a proieciei
msurrilor semnalelor bioelectrice generate de sursele de volum. fa de punctul i); cele trei contribuii sunt respectiv cx,
Culegerea activitii electrice a inimii sau a encefalului poate fi modelat cu aceast teorie. cy i cz, astfel c prin suprapunerea de efecte,
Sursele sunt multiple i distribuite neuniform ntr-un volum iar msurarea se face folosind Vi=cx.px+cy.py+cz.pz.
electrozi plasai pe suprafaa corpului.

Bazele bioelectrice ale pletismografiei de impedan Bazele bioelectrice ale pletismografiei de impedan
Vectorul asociat culegerii (lead vector)
Relaia anterioar poate fi considerat ca produsul scalar a doi vectori, n

acelai sistem de coordonate (x,y,z):
Vi = c p = c p cos
Pentru msurarea tensi-
Vectorul c, numit vectorul culegerii i (vectorul asociat electrodului din unii ntre doi electrozi
(culegere bipolar), pla-
punctul i) este deci o mrime de legtura i depinde de poziia electrodului i, sai pe suprafaa volu-
poziia dipolului surs, de forma geometric a mediului conductor i de mului conductor n
proprietile de mediu (distribuia rezistivitii mediului conductor). Vectorul punctele i i j, datorat
culegerii este o mrime asociat punctului de msur i ntr-o poziie aceleiai surse elemen-
specificat a dipolului surs. tare p, se face diferena
respectiv de potenial:
Dac dipolul de sarcini are modulul |p|=qd (q fiind mrimea sarcinilor

aflate la distana d), dipolul de cureni este definit prin similitudine ca |p|=Id. ( )
Vij = Vi V j = ci p c j p = ci c j p = cij p = cij p cos
Mrimilor sarcin i permitivitate electric din electrostatic, le corespund
Vectorul cij este de data asta vectorul culegerii ij (vectorul asociat culegerii bipolare
intensitatea curentului i conductivitate electric n electrocinetic. specificate de poziiile i i j a electrozilor) ntr-o poziie specificat a dipolului surs.


Cmpul asociat culegerii (lead field) Teorema reciprocitii spune c tensiunea

Dac sursa nu mai este un dipol ci un cmp de dipoli pk obinut la bornele culegerii datorit unui dipol
repartizai n volumul conductor, culegerea bipolar (format de curent unitar este aceeai cu cea obinut
din electrozii aflai n punctele ij) va avea cte un vector la bornele dipolului elementar dac injectm
asociat culegerii notat cu ck n poziia fiecrui dipol surs k.
Mulimea format din aceti vectori asociai culegerii formeaz un curent unitar n electrozii culegerii.
cmpul asociat culegerii (sau cmpul culegerii) notat cu JL. Datorit teoremei reciprocitii, cmpul
Fiecare dipol elementar pk va contribui la diferena de
potenial msurat n culegerea bipolar cu asociat culegerii JL este identic cu cmpul
densitii de curent JLE obinut n volumul
Vk = ck pk conductor prin injectarea unui curent reciproc
Astfel c diferena total de potenial msurat n aceast unitar (1A) n electrozii culegerii.
culegere va fi:
Astfel, expresia potenialului la bornele unei
VL = ck pk culegeri bipolare obinut datorit unui cmp de
k
Dac trecem de la dipolul de sarcini p la dipolul de curent Ji dipoli de curent devine:
i din domeniul discret finit (k) la domeniul infinitezimal (dv)
obinem 1
VLE = J LE J i dv
VL =
1
J L J i dv
Reprezentarea cmpului asociat culegerii
unde Ji este momentul dipolului de curent pe unitatea de
volum (densitatea momentului dipolului de curent). poate fi fcut i prin liniile de cmp ale
densitii curentului reciproc.

Valoarea conceptului de cmp asociat culegerii Relaia ntre impedana global i conductivitatea local
Corespondena dat de teoremei reciprocitii ntre cmpul asociat culegerii i Pe baza teoriei cmpului asociat culegerii, putem concluziona c orice
cmpul densitii de curent creat de un curent reciproc unitar d valoare conceptului modificare a conductivitii ntr-o anumit regiune produce o modificare a
de cmp asociat culegerii prin urmtoarele: semnalului de msur a impedanei (tensiunea global msurat la borne)
z Este posibil s vizualizm i s evalum cantitativ distribuia sensibilitii unei care e proporional cu mrimea curentului care strbate aceea regiune. Ca
culegeri (perechi de electrozi aplicai pe suprafaa volumului conductor) n interiorul s fim mai exaci, o modificare a conductivitii ntr-o regiune, determin de
unui volumul conductor deoarece aceasta este aceeai cu cmpul densitii de
asemenea o modificare a distribuiei curentului injectat n volumul
curent creat de un curent reciproc unitar;
conductorului.
z Determinarea distribuiei sensibilitii n cadrul unui volum conductor concret
(folosind un model pentru tors realizat fizic sau simulat pe calculator) este mai Distribuia sensibilitii msurrii impedanei unui corp stabilete o relaie
uoar folosind reciprocitatea; ntre impedana (i variaia ei) dat de distribuia conductivitii (i a variaiei
z Distribuia densitii de curent n volumul conductor n cazul unei stimulri prin
ei). Ea descrie cu ce valoare efectiv contribuie fiecare regiune a corpului la
electrozi de suprafa are exact aceeai form cu cmpul asociat culegerii; msurarea impedanei Z.
z Distribuia sensibilitii n msurrile impedanei electrice a esuturilor poate fi
determinat cu acelai concept al cmpului asociat culegerii; Geselowitz (1971) a dedus expresia matematic ntre variaia impedanei
z Deoarece principiul reciprocitii i conceptul de cmp asociat culegerii este msurate i variaia conductivitii n interiorul volumului conductor.
valabil i pentru cmpurile magnetice, toate punctele anterioare sunt valabile i
pentru metodele magnetice similare.

Dac exist o modificare a conductivitii ntre dou momente de timp (t0 i t1), atunci Un caz particular al relaiei anterioare se obine dac considerm (t1)=
modificarea impedanei volumului conductor este dat de
(t0), cu foarte mic i cu toate mrimile evaluate la t0:
J LE (t0 ) J LI (t1 )dv
1
Z = Z =
1
J LE J LI dv
v
v
unde Z = variaia impedanei corpului [/m3]
Aceast ecuaie descrie cum rezistivitatea macroscopic Z (impedana pe
= variaia conductivitii ntre cele dou momente de timp [S/m=1/m]
unitatea de volum) este dedus din distribuia spaial a conductivitii
JLE = cmpul asociat culegerii pentru electrozii de tensiune, adic cmpul
densitii de curent obinut n volumul conductor prin injectarea unui curent
ponderate de produsul scalar ntre cmpurile asociate electrozilor de
reciproc unitar (1A) n electrozii de tensiune [1/m2] tensiune respectiv de curent.
JLI = cmpul asociat culegerii pentru electrozii de curent, adic cmpul Ea este similar cu ecuaia fundamental a teoriei cmpului asociat
densitii de curent obinut n volumul conductor prin injectarea unui curent culegerii (descris n diapozitivul 14) care stabilete semnalul electric
unitar (1A) n electrozii de curent [1/m2]
msurat la bornele electrozilor, semnal produs de o surs de volum dintr-un
v = volumul [m3]
mediu conductor neomogen.
n ecuaia de mai sus, v este un volum conductor neomogen, a crei conductivitate (ca o
funcie de poziie) la momentul t0 este (t0). Aceasta se modific la t1 n (t1), iar aceast Comparnd cele dou relaii, ele sunt similare dac considerm
variaie =(t1)-(t0) este responsabil de variaia Z a impedanei msurate. echivalenele VLE~Z (tensiunea msurat respectiv tensiune msurat
Astfel, aceast ecuaie descrie cum o variaie n conductivitatea volumului conductor este divizat prin curentul injectat) i Ji~JLI (care reprezint amndou distribuia
convertit ntr-o variaie a impedanei evaluate ca un raport ntre tensiunea msurat (la
sursei de semnal n volumul conductor a dipolilor de curent, n primul caz,
bornele electrozilor de tensiune) divizat prin curentul injectat (prin electrozii de curent).
i a densitii de curent injectat, n al doilea caz).


Bazele bioelectrice ale pletismografiei de impedan
Concluzii
z Dac se folosesc aceeai electrozi pentru injecia de curent i pentru msurarea
tensiunii, distribuia sensibilitii msurrii impedanei, care este cmpul asociate
electrozilor de tensiune, este identice cu distribuia densitii de curent injectat
Impedana electric a esuturilor
(JLE=JLI). Aceast tehnic totui nu se folosete de obicei datorit artefactelor date
de impedanele electrozilor
z Dac electrozii de injecie a curentului sunt diferii de cei de msurare a tensiunii,
atunci distribuia sensibilitii msurrii impedanei globale este produsul scalar ntre
cmpurile asociate electrozilor de tensiune respectiv de curent Mrimea fizic msurat n pletismografia de impedan i vizualizat n
z Teoria cmpului asociat demonstreaz posibilitatea realizrii de sisteme de tomografia de impedan este impedana electric a esuturilor.
electrozi care s scoat n eviden o anumit regiune (aort, ventriculi etc.)
z Cu toate c ecuaia lui Geselowitz (diapozitivul 17) fundamenteaz teoretic
pletismografia de impedan, totui rmne o incertitudine cum variaz impedana
diferitelor organe din torace i cum circulaia sanguin modific structura toracelui i
distribuia conductivitii pe parcursul unui ciclu cardiac. Pentru ca formele de und
globale obinute pentru variaia impedanei s poat fi corect interpretate, este
necesar elaborarea unor modele fiziologice adecvate pentru circulaia sanguin.

Impedan electric a esuturilor Impedan electric a esuturilor
Valorile rezistenelor diferitelor esuturi: Componenta reactiv a impedanei

esut [m] Observaii Impedana esuturilor va- La msurarea surselor de semnal bioelectric (ECG, EEG etc.),
Creier 2,2 Substan cenuie
riaz n raport de 1 la 100 componentele reactive ale impedanelor esuturilor nu sunt importante
6,8 Substan alb
(de la 1,6 m n snge deoarece domeniul de frecven de interes este sub 1kHz. Componenta
5,8 Valoare medie
pn la aproximativ 170 reactiv poate fi omis n aceste situaii, dac presupunem un echilibru
Lichid cefalo-rahidian 0,7
m n os). cvasistaionar.
Snge 1,6 Hematocrit=45
Pentru esuturile moi, va- n pletismografia i tomografia de impedan, dependena de frecven
Plasm 0,7
riaia este aproximativ n a impedanei esuturilor este un factor care poate fi utilizat pentru creterea
Muchi cardiac 2,5 Longitudinal (paralel cu fibra)
5,6 Transversal (normal la fibr)
raport de 1 la 10 (de la 1,6 selectivitii sistemului. Deoarece impedanele diferitelor esuturi au
Muchi scheletic 1,9 Longitudinal (paralel cu fibra)
Wm n snge pn la componente reactive diferite, impedana poate fi msurat aplicnd cureni
13,2 Transversal (normal la fibr)
aproximativ 20 m n de diferite frecvene, astfel alese nct separarea anumitor esuturi s fie
Ficat 11,2 grsime i plmni). maxim.
Plmn 21,7 Valorile alturate repre- O metod util de ilustrare a comportrii impedanei esuturilor cu
Grsime 25 zint o sintez a mai frecvena este diagrama Cole-Cole n care componenta imaginar X este
Os 177 Longitudinal multor msurri experi- reprezentat n funcie de componenta real R (n seria impedanelor
158 Circumferenial mentale efectuate de complexe R+jX) cu frecvena luat ca parametru.
215 Radial (la 100kHz) Observaii:
diveri cercettori.

Impedan electric a esuturilor Impedan electric a esuturilor
Reprezentarea comportrii cu frecvena a impedanei

Pentru circuitul alturat, o impedan cu trei n practic, centrul semicercului nu este neaprat situat pe axa real, de multe ori el se afl
elemente cu o singur constant de timp, se dedesuptul ei. Ecuaia care descrie o msurare practic este
supune ecuaiei
R0 R R R R R R0 R
Z f = R + = R + 0 2 2 jt 0 2 2 Z f = R +
1 + jt 1+ t 1+ t 1 + jt (1 )
Unde Iar diagrama Cole-Cole este cea alturat, avnd unghiul de subdenivelare =(1-)/2.
Zf = impedana ca funcie de frecven
R0 = rezistena la f=0
R = rezistena la f=
= constanta de timp R2C
Diagrama Cole-Cole este un semicerc de raz
(R0-R)/2, avnd centrul n punctul de coordonate
[R-(R0-R)/2, 0] care intersecteaz axele la R0 i
R,.
Acest lucru poate fi verificat uor prin nimic
altceva dect c partea real (Re) i cea
imaginar (Im) a ecuaiei satisfac ecuaia
(Re-xC)2+(Im-Yc)2=R2.
Pentru circuitul nostru concret avem:
R0=R1+R2 R=R1 T= R2C


Impedan electric a esuturilor
Impedana muchiilor scheletici
Pentru exemplificare, alturi este Cardiografie de impedan electric

reprezentat diagrama Cole-Cole cu
semicercul subdenivelat pentru impedana
transversal i longitudinal a muchilor
scheletici msurate de Epstein i Foster.
exemplu de pletismografie de impedan electric neinvaziv
Din msurrile experimentale fcute de Rspndirea pletismografiei de impedan electric se datoreaz totui utilizrii sale neinvazive. Ea este o
Tanaaka i Zhao asupra componentelor metod de determinare a modificrilor de volum n esuturile corpului bazat pe msurarea impedanei electrice
la suprafaa corpului.
reactive ale sngelui, s-a ajuns la concluzia Una din cele mai rspndite i general acceptate utilizri ale ei este cardiografia de impedan electric
c acestea au un rol important n convenional care asigur, prin msurarea i prelucrarea uni singur semnal - impedana global a toracelui
msurat folosind electrozi aplicai pe piele, estimarea unor parametrii funcionali cardiaci cum ar fi fracia de
pletismografia de impedan mai ales ejecie ventricular.
atunci cnd este important compoziia Ea este uor de aplicat, neinvaziv, atraumatic, aplicabil n monitorizrile de lung durat i de asemenea
sngelui. i ieftin.
Totui are nite limitri metodologice serioase, deoarece veridicitatea rezultatelor este incert datorit
faptului c sursele care contribuie la variaia impedanei toracice msurate cu electrozi de suprafa sunt
multiple, complexe i cu o contribuie incert.

Cardiografie de impedan electric Cardiografie de impedan electric
Evoluie Msurarea impedanei electrice a toracelui

z Prima descriere a metodei aparine lui Nyboer n 1940 Msurarea impedanei se face injectnd un curent
z A fost dezvoltat i aplicat clinic pentru prima dat de Kubicek n 1966 electric n domeniul 20...100kHz n volumul conductor i
msurnd cderea de tensiune corespunztoare. Raportul
z Datorit cercetrilor ulterioare tehnica a ajuns n anii 70 la recunoaterea ntre tensiune i curent d impedana Z.
valorii sale clinice De obicei, componenta de curent continuu este eliminat
z O metod asemntoare, numit reografie integral, a fost dezvoltat de i se examineaz doar Z.
Tienko n 1973 pentru msurarea fraciei de ejecie ventricular
Pentru a elimina efectul impedanelor electrozilor, de
z Metoda magnetic corespunztoare pletismografie de impedan obicei se folosesc perechi de electrozi separai pentru
electric se numete pletismografie de susceptibilitate magnetic. injectarea curentului i msurarea tensiunii. De cele mai
Aceast metod poate fi utilizat pentru monitorizarea modificrilor de multe ori, electrozii externi sunt de curent iar cei interni sunt
volum sanguin n torace. de tensiune.
Majoritatea esuturilor vii sunt diamagnetice deoarece apa este n practic se utilizeaz unul din sistemele de electrozi
constituentul lor principal. Dac se aplic un cmp magnetic puternic n prezentate n figurile alturate: cu 4 electrozi sub forma
regiunea toracelui, micarea inimii, a sngelui i a pieptului pe parcursul unor benzi circulare, sau cu 8 electrozi de suprafa mic.
ciclului cardiac determin variaii n fluxul magnetic. Astfel este posibil s Impedana toracelui se msoar longitudinal, poziia
monitorizm aceste variaii cu un magnetometru SQUID. Totui, datorit electrozilor fiind: electrozii de curent - n jurul prii
dificultilor tehnice, pletismografia de susceptibilitate magnetic nu are superioare a gtului respectiv n jurul abdomenului;
aplicaii clinice. electrozii de tensiune - n jurul prii inferioare a gtului
respectiv n dreptul uniunii osului xifoid cu sternul.

Alturat este prezentat o

curb tipic a impedanei Z, Model simplificat al impedanei toracelui
prima sa derivat dZ/dt i n cel mai simplu model, Problema care se pune este determinarea fraciei
simultan electrocardiograma impedana toracelui poate fi consi- de ejecie cardiac din variaiile impedanei toracice.
(ECG) i fonocardiograma derat mprit n dou pri: Dac pacientul nu respir, toate componentele
(PCG). impedana esuturilor i impedana care formeaz impedana toracelui sunt constante cu
Curba de impedan se fluidelor. excepia cantiti i distribuiei sngelui. Cantitatea de
reprezentat astfel nct o Un model simplificat al unui snge din torace se modific n funcie de ciclul
descretere n impedan s torace mediu coninnd un compar- cardiac.
duc la o cretere a amplitudinii timent uniform de snge (rou) i Contribuia cea mai important la modificarea
reprezentate pe axa y. Aceast unul de esut (roz) este prezentat impedanei toracelui o are sngele din plmni.
convenie descrie de fapt mai jos.
n timpul sistolei, ventriculul drept pompeaz o
modificrile admitanei i este
cantitate de snge n plmni, care egaleaz fracia
utilizat deoarece o micorare a
de ejecie cardiac. n acelai timp, sngele curge din
impedanei provine de la
plmni n atriul stng.
creterea volumului de snge n
torace i medicii se ateapt ca Efectul acestor modificri n distribuia sngelui n
amplitudinea curbei s creasc. torace ca o funcie de ciclul cardiac poate fi
determinat msurnd variaiile impedanei toracelui.
Polaritatea curbei derivatei
este corespunztoare cu repre-
zentarea curbei lui Z.


Determinarea modificrilor volumului de snge n torace Relaia ntre variaia volumului sanguin vb i impedana volumului sanguin este obinut
scond volumul sngelui din relaia de mai sus i derivnd:
Pentru aceasta vom folosi modelul simplificat prezentat anterior. Notm lungimea modelului
cu l, seciunile transversale, respectiv impedanele sngelui i a esutului cu Ab i At respectiv l2 l2
Zb i Zt. Impedana total longitudinal va fi (Cele dou impedane ale compartimentelor sunt n dvb = d (l Ab ) = d b = b 2 dZ b
paralel): Zb Zb
Zb Zt
Z= Eliminnd dZb din expresiile anterioare ale dZ i dvb obinem:
Zb + Zt
Z b2 Z2
Pentru a obine relaia ntre variaia impedanei toracelui i variaia impedanei volumului de dZ b = dZ = b 2 dvb
snge, se difereniaz ecuaia de mai sus n raport cu Zb: Z2 b l
Z t (Z b + Z t ) Z b Z t 1 Z t2 (Zb Z t )2 dZ = Z 2 dZ de unde, trecnd de la variaii infinitezimale la variaii finite, obinem n final :
dZ = dZ b = dZ b =
(Zb + Z t )2 (Z b + Zt )2 (Zb + Zt )2 Zt2 b Z b2 b l2
vb = b Z
Impedana volumului de snge de rezistivitate b bazat pe geometria cilindric utilizat n Z2
modelul simplificat considerat poate fi scris ca fiind: Aceast relaie reprezint dependena variaiei volumului de snge din torace de variaia
impedanei longitudinale a toracelui.
l
Zb = b
Ab

Valoarea lui Z poate fi uor determinat
Determinarea fraciei de ejecie ventricular folosind curba primei derivate a semnalului de
Pentru determinarea fraciei de ejecie ventricular (FEV) din variaia impedanei toracice,
impedan toracic. Conform definiiei derivatei:
Kubicek a presupus c fracia de ejecie ventricular este egal cu variaia net a volumului de
snge din torace evaluat cu formula dedus n diapozitivul anterior. Aceast presupunere este Z
foarte simplificatoare i poate fi nesigur. = f (Z )
t
Aa cum am mai precizat anterior, n timpul sistolei ventriculul drept pompeaz sngele n
plmni, n timp ce sngele din plmni se ntoarce n atriul stng. Fracia de ejecie i considernd c t=te este timpul de ejecie,
ventricular poate fi deci determinat mai precis din curba impedanei dac extrapolm variaia
Z a impedanei pentru situaia n care nu ar exista un flux de snge din plmni n timpul Z poate fi determinat din
sistolei.
O presupunere evident este c variaia Z este determinat n principal de modificarea
Z = f (Z ) te =
conductivitii plmnului datorit modificrii cantitii de snge din el. dZ
te
Cum ntoarcerea sngelui din plmni apare cu o mic ntrziere fa de momentul pomprii dt min
sngelui din atriul drept, datorit elasticitii vaselor sanguine, putem considera nceputul
ejeciei n momentul de cretere maxim a cantitii de snge i, deci, a descreterii maxime a
impedanei toracice. adic Z este produsul dintre timpul de ejecie
n aceast extrapolare, deoarece am presupus c nu iese snge din torace n timpul sistolei, i valoarea minim a primei derivate a
i presupunnd c viteza de pompare a sngelui pe durata ejeciei este constant, impedana
toracelui va descrete continuu cu o pant egal cu maximul pantei de descretere a lui Z. Deci impedanei (care este maximul curbei dZ/dt
Z extrapolat poate fi aproximat grafic trasnd tangenta la curba impedanei n punctul de reprezentate datorit conveniei de reprezentare
pant maxim descresctoare, aa cum se precizeaz n desenul urmtor. Z se va obine ca negativ a impedanei).
diferena dintre valoarea lui Z la nceputul ejeciei (cnd Z are pant maxim de descretere) i
Z la sfritul timpului de ejecie.

n final, nlocuind expresia lui Z de mai sus n expresia lui vb calculat anterior
(diapozitivul 30):
Limitri ale metodei
l dZ2 Metoda descris anterior, dezvoltat de Kinnen i Kubicek, este folosit
FEV = vb = b te pe scar larg pentru determinarea fraciei de ejecie cardiac din
Z 2 dt min
nregistrarea impedanei toracice, cu toate c:
Unde:
z modelul simplificat al toracelui cu dou compartimente este o simplificare
FEV = fracia de ejecie ventricular [ml]
grosier
b = rezistivitatea sngelui [cm]
l = distana ntre electrozii de tensiune [cm] z presupunerea geometriei cilindrice este de asemenea o aproximare
Z = impedana toracelui [] simplificatoare important.
|dZ/dt|min = valoarea absolut a deviaiei maxime a derivatei impedanei z variaia conductivitii sngelui o dat cu viteza a fost complet neglijat n
toracice n timpul sistolei [/s] acest model
Timpul de ejecie poate fi determinat din curba derivatei impedanei cu ajutorul
fonocardiogramei sau a pulsului luat la carotid. Din aceast cauz, cercetrile ulterioare au ncercat identificarea sursei
sau surselor variaiilor de impedan msurate. Au fost luate n considerare:
Curba impedanei propriu-zise este doar pentru control (se verific respiraia). variaiile de volum ale sngelui din vena cav, atrii, ventricule, aort,
Rezistivitatea sngelui este de ordinul a 160cm, valoare sa depinznd de hematocrit. musculatura toracic i plmni. Au rezultat unele modele mai complexe ale
toracelui i circulaiei sanguine din el.


Modele mai complexe ale toracelui: Sursa variaiei de impedan n cardiografia de impedan:
Modelul Kinnen Modelul Sakamoto
Vena cav i aorta dreapt +20%
Ventricul drept -30%
Artere pulmonare i plmni +60%
Vene pulmonare i atriu stng +20%
Ventricul stng -30%
Aort i musculatura toracic +60%
Dar mai sunt i alte fenomene (altele dect cele hemo-

dinamice) care nu au fost luate n considerare.

Cardiografie de impedan electric
CONCLUZII:
Cardiografia de impedan electric este o metod cu certe avantaje Pletismograful de impedan electric
(neinvaziv, ieftin, uor de aplicat, atraumatic pentru pacient)
Principala incertitudine a pletismografiei de impedan (deci i a
cardiografiei de impedan electric) este c sursa semnalului nu este
cunoscut cu precizie
Precizia de msurare a fraciei de ejecie ventricular este apropiat cu a Schem bloc de principiu pentru un sistem care msoar
altor metode, iar cea de msurare a variaiilor fraciei de ejecie ventricular numai componenta rezistiv a impedanei electrice
rmne ridicat Conform celor prezentate anterior, trebuie s dispunem de un instrument capabil s msoare simultan att
impedana bazal a segmentului de corp Z, ct i variaia n timp a acesteia Z cauzat de circulaia sngelui
Precizia msurrilor este grav afectat n cazul unor pacieni cu prin segmentul respectiv.
insuficien valvular aortic, insuficien sever valvular mitral sau Pentru a micora eroarea de msur datorat impedanei de contact la nivelul jonciunii electrod-piele, se
unturi n circulaie (defecte de sept) folosete o schem de sondare cu patru electrozi, injectnd un curent alternativ de amplitudine constant ntre
cei doi electrozii exteriori electrozi de curent i msurnd tensiunea rezultat ntre cei doi electrozii interni
Poziionarea electrozilor este esenial pentru ca informaia s fie electrozi de tensiune.
preponderent din zona de interes Folosind un amplificator diferenial cu impedan mare de intrare, curentul prin impedana de contact al
electrozilor de tensiune este foarte mic. Astfel, tensiunea msurat va fi egal doar cu produsul dintre curentul
injectat prin electrozii de curent i impedana segmentului de corp dintre electrozii de tensiune. Impedanele de
contact cu pielea ale electrozilor de curent nu conteaz, sursa de curent avnd la ieire o structur de
generator de curent alternativ cu amplitudinea constant.

Pletismograful de impedan electric Pletismograful de impedan electric
Avantajele sondrii n curent alternativ: Schem bloc de principiu

z Se elimin efectul tensiunii de polarizare a electrozilor (tensiunea de
electrod care este de curent continuu) CONVERTOR
U/I 1
z Se elimin rezistena mare de contact electrod-piele care este untat 3
de capacitatea electrod-piele +
z La frecvene de lucru utilizate, cuprinse de regul ntre 20kHz i 100kHz, Ad DEMODULATOR R
SINCRON
se beneficiaz de comportamentul preponderent rezistiv al esuturilor 4
-
z Se asigur separarea de cmpul electric cardiac i de alte surse de 2
biopoteniale care au un spectru de frecven limitat la frecvene mult
mai joase AMPLIFICATOR
DERIVATOR
OSCILATOR
dR
Intensitatea curentului de sondare este limitat la aproximativ 100A PILOT
pentru a elimina efectul de stimulare electric a esuturilor

Tensiunea de pe electrozii de tensiune (3 i 4) este msurat la ieire de

un voltmetru detector sincron, alctuit dintr-un amplificator diferenial Ad i
un DEMODULATOR SINCRON, voltmetru care este sensibil doar la
componenta rezistiv - n faz cu curentul injectat. Alte aplicaii ale pletismografiei
Sincronizarea este asigurat de un OSCILATOR PILOT stabilizat n de impedan electric
frecven, dar mai ales n amplitudine, care piloteaz att DEMODU-
LATORUL SINCRON ct i convertorul tensiune-curent (CONVERTOR U/I)
care injecteaz curentul alternativ de amplitudine constant n electrozii de
curent (1 i 2).
La ieirea demodulatorului se obine o tensiune proporional cu
rezistena bazal a segmentului explorat (R) iar variaiile acesteia (dR) sunt
obinute la ieirea AMPLIFICATORULUI DERIVATOR care are o funcie de
transfer corespunztoare unui filtru trece sus cu frecvena limit inferioar
de 0,05Hz.
Valori tipice msurate sunt: pentru torace R~50 i dR=0,2...1 ceea ce
nsemn ca dR=1%; pentru craniu dR=0,1%.

Alte aplicaii ale pletismografiei de impedan electric Alte aplicaii ale pletismografiei de impedan electric
Investigarea circulaiei periferice sanguine Analiza formelor de und pentru diagnostic

Circulaia periferic poate fi studiat folosind nite manete strns legate pe coapse (sau umflate peste
O idee despre posibilitile de diagnostic prin evaluarea formelor de und v putei face urmrind formele de und.
presiunea diastolic dar sub presiunea sistolic) care blocheaz circulaia venoas dar las circulaia
arterial. Circulaia arterial poate fi caracterizat n timpul ct maneta este umflat (sngele se acumuleaz
n picioare), pe cnd circulaia venoas poate fi caracterizat dup dezumflarea manetelor (cnd surplusul
de snge acumulat este eliminat).
Prin prelucrarea semnalelor (filtrri i amplificri) se pot extrage formele de und de interes.

Alte aplicaii ale pletismografiei de impedan electric Alte aplicaii ale pletismografiei de impedan electric
Investigaia fluxului sanguin cerebral Determinarea volumului lichidelor intratoracice

Fluidul din cavitatea pleural are o influen considerabil asupra
Pletismografia de impedan poate monitoriza i fluxul sanguin cerebral. impedanei totale a toracelui. Pletismografia de impedan toracic poate fi
n aceste experimente este foarte important plasarea electrozilor pentru folosit pentru monitorizarea de lung durat a acestui fluid.
a ne asigura c semnalul de impedan este datorat n principal regiunii
intracraniene.
Chiar daca electrozii sunt plasai n poziii opuse pe craniu, mai mult de o
treime din curent circul n exteriorul craniului. Fraciunea crete Determinarea compoziiei corpului
semnificativ dac electrozii se apropie unul de cellalt.
Cu electrozii plasai de aceeai parte a craniului sau cu electrozi circulari, Impedana bioelectric poate fi utilizat pentru determinarea compoziiei
modificrile de impedan provin mai ales datorit circulaiei sanguine din corpului. Injectndu-se un curent ntre o mn i un picior, se msoar
scalp i nu din zona creierului. partea rezistiv i cea reactiv a impedanei. Se pot estima astfel cantitatea
total de ap n corp, cantitatea de grsime liber n corp, masa celular a
Acest efect de ecranare a craniului nu este aa de evident la culegerea
corpului i consumul caloric.
EEG-ului deoarece nu exist surse de semnal n afara craniului.

Bibliografie
z Jaakko Malmivuo & Robert Plonsey, Bioelectromagnetism -
Principles and Applications of Bioelectric and Biomagnetic
Fields. Oxford University Press, New York, 1995.
z tefan Popescu, Imagistic medical. Litografia UPB,
Bucureti, 1995.
z Pasi K Kauppinen, Jari Hyttinen, Tiit Kbi, Seppo
Kaukinen, Jaakko Malmivuo, Impedance Cardiography.
IJBEM, Vol.3, No. 2, 2001.
z ***, Impedance Plethysmography Measurements,
www.medis-de.com.
z H. Scharfetter, Structural modeling for impedance-based
non-invasive diagnostic methods. Thesis for the habilitation,
Faculty of Electrical Engineering, Technical University Graz,
Graz, November 1999.

Tomografia de impedan electric 2
Definiie
Pletismografia de impedan msoar un singur semnal cules ntre doi electrozi,
care reprezint valoarea medie a impedanei corpului dintre electrozii de msur
Tomografia de impedan electric ponderat de produsul scalar dintre cmpul asociat (lead field-ul) electrozilor de
tensiune i cel al electrozilor de curent.
Rezoluia spaial a msurrilor de impedan poate fi crescut prin utilizarea
Prof. Dr. Ing. Sever Paca unui bru (imagini 2D) sau a unei arii (imagini 3D) de electrozi n jurul volumului
conductor de interes (vezi foto pe diapozitivul 1).
Laboratorul de Electronic i Informatic Medical Curentul electric poate fi injectat consecutiv prin diversele perechi de electrozi
Catedra de Electronic Aplicat i Ingineria Informaticii disponibili iar tensiunile corespunztoare pot fi msurate consecutiv pe toate
Facultatea Electronic i Telecomunicaii perechile de electrozi.
Universitatea POLITEHNICA din Bucureti n acest fel, utiliznd unele procedee de reconstrucie a imaginii, se poate crea o
imagine a impedanelor diferitelor regiuni din volumul conductor.
Tomografia de impedan electric este o tehnic de imagistic a
crei obiectiv este construcia de imagini de seciune (sau
tridimensionale) ale distribuiei de conductivitate electric din
interiorul corpurilor conductoare, pe baza msurrilor neinvazive
fcute la suprafaa acestora.
Tomografia de impedan electric 3 4
Aplicaii
z Medicale
| detecia emboliei pulmonare
| detecia edemelor pulmonare Comportarea electric a esuturilor
| monitorizarea neinvaziv a funciilor cardiace
| monitorizarea neinvaziv a circulaiei sanguine
| detectarea cancerului mamar
| investigarea tranzitului gastric
| detecia hemoragiilor intracraniene la noii nscui
z Geofizice
| vizualizarea acumulrilor de lichide conductive subpmntene
| informaii despre porozitatea rocilor
| detectarea formrii fracturilor (faliilor)
z Testarea nedistructiv a corpurilor solide opace
| identificarea defectelor mici interne
| identificarea coroziunilor
Tomografia de impedan electric 5 Tomografia de impedan electric 6

Comportarea electric a esuturilor Comportarea electric a esuturilor
Variaia permitivitii i conductivitii esuturilor

esuturile biologice posed cel puin dou proprieti electrice pasive a cror n funcie de frecven
imagini bi- sau tri-dimensional pot determina structuri anatomice sau chiar
patologii:
| conductivitatea esuturile conin purttori de sarcin electric mobili (n
spe electroni i ioni) i pot fi considerate conductori;
| permitivitatea esuturile conin straturi duble de sarcini electrice
desprite de materiale dielectrice (esut conjunctiv, membrana celular)
La aplicarea unui gradient de potenial, esuturile vor fi strbtute att de un
curent de conducie (caracterizat de conductivitatea electric a esutului) ct i de
un curent de deplasare (caracterizat de permitivitatea electric a esutului).
Ambii cureni depind de frecvena cmpului electric aplicat.
Pentru ca aceti parametrii electrici pasivi s fie utili n imagistic, este necesar
s se cunoasc dac ei sunt liniari n funcie de intensitatea electric a cmpului
aplicat. Numeroasele experimente au demonstrat c n domeniul de frecvene
cuprins ntre 100Hz i 100kHz, liniaritatea se pstreaz cu o eroare mai mic de
5%.


Variaia permitivitii i conductivitii esuturilor

n funcie de tipul esutului
z Curentul de conducie este totui foarte puin dependent de FA fibroadenom
frecven i poate fi considerat constant pe aproape ase Mai jos sunt prezentate variaiile permitivitii i MA mastopatie
conductivitii diverselor tipuri de esuturi componente CA carcinom
decade ntre 10Hz i 10MHz. din esutul mamar: CT esut conjunctiv
AD esut adipos
z Curentul de deplasare are o dependen puternic cu
frecvena.
z Sub 1kHz, curentul de conducie este mai mare cu 3,5
ordine de mrime dect curentul de deplasare, i chiar la
100kHz el rmne cu dou ordine de mrime mai mare
pentru esuturile moi.
z n concluzie, cnd efectum msurri sub 100kHz, este
rezonabil s neglijm efectul dielectric i s msurm doar
conductivitatea esuturilor.

Efectele curentului de sondare

z Dac o imagine a unei structuri biologice poate fi fcut la z La aplicarea unui curent de joas frecven prin doi electrozi conectai pe piele, se
poate determina un prag de sensibilitate care crete cam cu dou decade pe
diverse frecvene, atunci ne ateptm ca la diverse msur ce frecvena de stimulare variaz de la 10Hz la 10kHz.
frecvene s apar diferite structuri mai ales dac msurm z Mecanismul dominant care produce senzaia se schimb i el o dat cu frecvena,
proprietile n planul complex. existnd trei astfel de mecanisme identificabile:
La frecvene joase, senzaia apare datorit electrolizei locale (corpul fiind
z Pentru a obine o structur complet a materialului biologic, |
cel mai sensibil la frecvena de 50Hz);
este de preferat o analiz multifrecven care s fie realizat | La frecvene medii, electroliza pare s fie reversibil i mecanismul
ntr-un domeniu ct mai larg de frecven. dominant este stimularea celulelor nervoase;
z Alegerea convenabil a frecvenei de sondare permite | La frecvene mai mari (10 ... 100kHz), mecanismul biologic dominant este
nclzirea esuturilor iar nervii nu pot rspunde la stimul datorit vitezei
alegerea selectiv a unei anumite structuri din materialului limitate de propagare a stimulului pe traiectul nervos.
biologic. z La frecvene ridicate (n general peste 200kHz), capacitile directe ntre electrozi
i cabluri devin o problem tehnic serioas.
z n concluzie, o frecven de sondare de civa zeci de kiloheri poate fi folosit
pentru msurarea corpului fr nici un pericol pentru inim, nervi sau muchi.
11 Tomografia de impedan electric 12

Metode de msurare a impedanei
Metoda vecintii
Brown i Segar (1987) au propus o metod care injecteaz curentul ntr-o pereche
de electrozi nvecinai iar tensiunile se msoar succesiv la bornele tuturor celorlalte
Metode de msurare a impedanei perechi adiacente de electrozi. Figura ilustreaz aceast metod pentru un corp
conductor cilindric avnd 16 electrozi egal distanai.
A. Curentul este injectat mai nti prin perechea de

electrozi 1-2. Densitatea de curent este evident
maxim ntre aceti electrozi, descrescnd rapid n
Ecuaiile lui Maxwell leag cmpurile electric i magnetic variabile n timp, astfel c de cte
funcie de distan. Tensiunea este msurat succesiv
ori avem un cmp electric variabil, avem i un cmp magnetic variabil, i invers.
pe perechile de electrozi 3-4, 4-5, ... , 15-16. Toate
Astfel, impedanele electrice pot fi msurate att prin metode electromagnetice, ct i prin aceste 13 msurri sunt independente (primele 4 sunt
metode electrice. Cele mai des folosite i mai uor de implementat practic sunt metodele ilustrate n figur). Se presupune c fiecare din aceste
electrice.
msurtori reprezint impedana dintre liniile
n cazul acestora, ca la pletismografia de impedan electric, un curent electric este echipoteniale care intersecteaz electrozii de msur
injectat n corpul conductor printr-o pereche de electrozi i se msoar tensiunea care apare (poriunea haurat din figur corespunde perechii de
la bornele diferitelor perechi de electrozi care se formeaz, alii dect cei de curent pentru a electrozi 6-7).
evita erorile datorate impedanei de contact a electrozilor. Totui, pentru a obine o
sensibilitate maxim, este necesar s includem i electrozii de curent la msurarea
tensiunilor. n continuare sunt descrise cteva din metodele utilizate mai des.


Metode de msurare a impedanei Metode de msurare a impedanei
B. Urmtorul set de 13 msurtori se obine Metoda ncrucirii

injectnd curent prin perechea de electrozi 2-3.
Repetnd procedura pentru toate perechile Webster i Tompkins (1987) propun o metod care
adiacente de electrozi (3-4, 4-5, ... , 16-1), pentru asigur o distribuie mai uniform a curentului prin
sistemul cu 16 electrozi, se obin 16*13=208 msurri. injectarea lui folosind o pereche de electrozi mai
distanai.
Datorit reciprocitii, msurrile n care electrozii A. Electrozi adiaceni sunt selectai pentru referina
de curent sunt inversai cu electrozii de tensiune, dau de curent (electrodul 16) respectiv pentru referina de
aceleai valori. De aceea, doar 104 msurri sunt tensiune (electrodul1). Electrodul 2 devine pentru
independente. nceput al doilea electrod de curent. Tensiunea este
n aceast metod, tensiunea msurat este msurat succesiv pentru toi ceilali 13 electrozi cu
maxim la perechile de electrozii adiaceni. n cazul referina pe electrodul 1 (primele 4 msurri sunt
perechilor de electrozi opui, tensiunea msurat este prezentate n figur).
doar de 2,5% din valoarea anterioar. B. Apoi curentul este injectat prin electrodul 4 (cu
electrodul 16 ca referin) i tensiunea este msurat
din nou succesiv pentru toi ceilali 13 electrozi cu
electrodul 1 drept referin.
Apoi se repet aceste msurri succesiv pentru
electrozii 6, 8, 10, 12 i 14. ntreaga procedur const n
7*13=91 msurri.

Metode de msurare a impedanei Metode de msurare a impedanei
C. Secvena de msur este apoi repetat folosind Metoda opoziiei

electrozii 3 i 2 ca referine de curent respectiv de
tensiune. Injectnd pentru nceput curentul prin Hua, Webster i Tompkins (1987) propun o alt
electrodul 5, se msoar tensiunile pe toi ceilali 13 alternativ n care curentul are o distribuie mai
electrozi cu referina pe electrodul 2. uniform.
D. Se repet procedura din nou injectnd curentul A. Curentul este injectat prin electrozi diametral opui
prin electrodul 7. (electrozii 16 i 8). Electrodul adiacent electrodului de
Injectnd n continuare succesiv curentul prin referin de curent este utilizat drept referin de
electrozii 9, 11, 13, 15 i 1 i msurnd tensiunile pe toi tensiune (electrodul 1). Tensiunea este msurat pe toi
ceilali 13 electrozi cu referina pe electrodul 2 se obin ceilali 13 electrozi, exceptnd electrozii de curent.
91 msurri. B. Urmtorul set de 13 msurri se obine selectnd
Din totalul de 182 de msurri, doar 104 sunt pentru electrozii de curent electrozii 1 i 9.
independente. Injectnd n continuare succesiv curentul prin
Aceast metod nu are o sensibilitate la fel de bun perechile 2-10, 3-11, ... , 7-15, metoda opoziiei
la periferie ca i metoda vecintii, dar are n schimb o realizeaz 8*13=104 msurri.
sensibilitate mai bun pe ntreaga regiune. Curentul avnd o distribuie mai uniform, se obine o
sensibilitate mai bun.
Tomografia de impedan electric 17 18

Metode de msurare a impedanei
Metoda adaptiv
Gisser, Isaacson i Newell (1987) propun o metod n
care se injecteaz curent n toi electrozii.
A. Pentru fiecare electrod utilizat exist un generator Tomograful de impedan electric
de curent care poate injecta un curent ntre -5 i +5 mA,
permind astfel obinerea unor distribuii de curent
variate. O distribuie omogen de curent poate fi
obinut doar n medii conductoare omogene. Dac
volumul conductor este cilindric cu o seciune circular,
curentul injectat trebuie s fie proporional cu cosinusul Schema bloc de principiu pentru un sistem cu n electrozi care
unghiului pentru a obine o distribuie uniform a este capabil s asigure orice schem de sondare
curentului.
Tensiunile sunt msurate pstrnd ca referin un Conform celor prezentate anterior, trebuie s dispunem de un instrument
singur electrod. Se obin astfel 15 msurri. capabil, pentru oricare din cei n electrozi, s injecteze sau s absoarb
B. Distribuia de curent dorit este apoi rotit cu un curent alternativ. precum i s msoare potenialul rezultat datorit injeciei
increment de un electrod. Alte 15 msurri sunt de curent. Sistemul trebuie sa dispun de capacitatea de control a acestor
efectuate.
cureni, de capacitatea de citire a tensiunilor msurate si de capacitatea de
n total se obin 8 distribuii diferite, deci se obin
8*15=120 msurri de tensiuni independente.
calcul necesar pentru implementarea metodelor de reconstrucie i de
afiare a imaginilor.


Tomograful de impedan electric Tomograful de impedan electric
Schem bloc de principiu Cei 32 de electrozi (E1 ... E32) sunt montai la egal distan sub forma unui bru pe toracele subiectului.
Se pot folosi electrozi de culegere tip electrocardiograf.
Generatoarele programabile de curent (GPC1 ... GPC32) sunt controlate de sistemul de calul (PC) i
injecteaz curentul alternativ de amplitudine constant n electrozii de curent. PC poate controla att
amplitudinea curentului injectat, ct i faza sa (0 sau 180). Astfel, fiecare electrod din cei 32 poate s
injecteze sau s absoarb un curent alternativ cu o anumit amplitudine constant.
En Generatorul programabil de curent este realizat sub forma unui convertor numeric/analog cu multiplicare
n patru cadrane, care realizeaz funcia de nmulire ntre semnalul analogic aplicat la intrarea sa de referin
E1 (semnalul sinusoidal generat de oscilatorul pilot OSC) i codul binar aplicat la intrare (controlul amplitudinii i
E2 E3 fazei prin bitul cel mai semnificativ, semnul - asigurat de PC),
Tensiunea de pe electrozii de tensiune, selectai succesiv prin intermediul multiplexorului MUX, este
msurat la ieire de un voltmetru detector sincron DS, alctuit dintr-un amplificator diferenial i un
demodulator sincron, voltmetru care este sensibil doar la componenta rezistiv - n faz cu curentul injectat.
GPC1 Oricare dintre ce 32 de electrozi (E1 ... E32) poate deveni fie electrod de curent, fie electrod de tensiune,
fie ambele simultan, deoarece fiecare are un generator programabil de curent i o intrare proprie n
GPC2 multiplexor. Astfel schema poate asigura orice metod de sondare.
Sincronizarea este asigurat de un oscilator pilot OSC stabilizat n frecven, dar mai ales n amplitudine,
GPC3 MUX DS CAN care controleaz att demodulatorul sincron DS ct i generatoarele programabile de curent (GPC1 ...
GPC32) care injecteaz curentul alternativ n electrozii de curent.
Tensiunea de la ieirea demodulatorului sincron este convertit n format digital de ctre convertorul
analog/numeric CAN care transmite valoarea msurat sistemului de calcul (PC).
GPCn
Sistemul de calcul PC asigur control curenilor de sondare, controlul i citirea msurrilor de tensiune,
implementarea algoritmilor de reconstrucie i de afiare a imaginilor i semnalelor de impedan electric.
O importan mare o are viteza de realizare a unui set complet de msurri, deoarece sunt necesare
PC OSC imagini n timp real pentru a urmri funcionarea inimii, plmnilor, a sistemului circulator etc. De altfel, dac
respiraia poate fi oprit chiar timp de zeci de secunde, funcionarea inimii nu poate fi controlat de subiect i
pentru a obine chiar o imagine static, achiziia ei trebuie s dureze cel mult de ordinul zecimilor de secund.

Tomografie de impedan 2D
Experimentri cu torace fantom

Pentru punerea la punct a
Tomografie de impedan 2D metodelor de msur i, mai ales,
pentru verificarea algoritmilor de
reconstrucie a imaginilor i
determinarea preciziei pe care o
asigur, se folosesc dispozitive care
simuleaz distribuia impedanelor din
Sunt prezentate n continuare cteva exemple de interiorul toracelui torace fantom.
O soluie salin impreun cu
imagini bidimensionale de impedan electric. plmni i inim din agar (vezi foto
alturat) umple un compartiment
cilindric pe peretele cruia sunt fixai
la distane egale electrozii.
Imagini ale acestui torace fantom
n care valorile rezistivitilor sunt
afiate cu ajutorul unei scale de culori
sunt prezentate i ele.

Tomografie de impedan 2D Tomografie de impedan 2D
Perfuzia pulmonar uman Acest grafic prezint

umplerea i golirea periodic
cu snge a inimii (sus) i a
plmnilor (jos).
Aceast imagine este o imagine Curba de sus reprezint o
diferen, ntre dou imagini luate n medie a conductivitii ntr-o
regiune corespunztoare unui
dou momente de timp diferite, la un
ventricul reprezentat n funcie
subiect uman avnd electrozii montai ca de timp.
n figura din diapozitivul 1.
Curba de jos reprezint o
Prima imagine a fost luat atunci medie a conductivitii ntr-o
cnd inima este contractat (sistol). A regiune corespunztoare unui
doua imagine a fost luat atunci cnd plmn reprezentat n funcie
inima s-a umplut cu snge (diastol). de timp.
n aceast fotografie, plmnii arat o Se observ c, n timp ce
conductivitatea ventriculului
cretere n conductivitate pe cnd inima
scade brusc atunci cnd
arat o scdere a conductivitii. Acest sngele este pompat din el, n
lucru se ntmpl deoarece sngele, de acelai timp, conductivitatea
conductivitate ridicat, s-a deplasat din plmnului crete deoarece se
inim n plmni. umple cu snge.


Sondare multifrecven
Imaginile anterioare au fost obinute n corpul uman la 5 cm sub terminaia
sternului. Sau folosit frecvenele 8, 16, 64, 125 i 250 kHz. Partea dreapt a
imaginii corespunde prii drepte a subiectului.
In primele trei imagini, frecvena superioar a fost 125 kHz n timp ce
frecvena inferioar a fost modificat. Muchii dorsali se vd foarte bine n
primele dou imagini i dispar n cea de-a treia. ira spinrii apare n centru
n rou i fr dispersie. Aria albastr din dreapta corespunde ficatului.
Ultimele dou imagini au fost luate folosind 250 kHz ca frecven
superioar. Ca i n imaginile anterioare, muchii apar clar atunci cnd 16
kHz este frecvena minim. Erorile de msur sunt mai mari la 250 kHz
dect la 125 kHz.

Tomografie de impedan 3D
Imagine static a toracelui
Imaginea iniial este luat din

Tomografie de impedan 3D faa subiectului apoi camera
se rotete n jurul subiectului
pentru a vedea mai multe
detalii.
Sunt prezentate n continuare trei exemple de Regiunile cu conductivitate

cobort sunt prezentate n
secvene de imagini tridimensionale
albastru, cele cu conductivitate
luate cu 32 electrozi mai ridicat sunt prezentate n
grupai n patru straturi de cte 8 electrozi. verde-rou.
Inima cu conductivitate mare
se deosebete clar de
plmnii cu conductivitate mai
mic.

Imaginea dinamic n timpul ventilaiei normale Imaginea dinamic a inimii

Ea demonstreaz posibilitatea monitorizrii
perfuzrii sngelui prin circulaia pulmonar.
O imagine de referin este
luat la sfritul expiraiei. Pe Pe perioada apneei, o imagine de referin
este luat la sfritul diastolei. n continuare
msur ce subiectul inspir sunt afiate modificrile conductivitii in
normal, micorarea imaginea tridimensional reconstruit pe
conductivitii este afiat cu durata a ctorva ciclii cardiaci. O micorare a
verde. Astfel, plmnii devin conductivitii este reprezentat n albastru
iar o cretere a ei este reprezentat n
verde-opac pe msur ce verde-rou.
aerul intr n ei.
Imaginea iniial este luat din partea stng
O respiraie este prezentat a subiectului, astfel c inima este n fa i
devine albastr, deci mai puin conductiv, n
dintr-o poziie static aflat n
sistol. Plmnul drept este n spate i
spatele i stnga subiectului, devine mai conductiv n sistol pe msur ce
dup care ea este repetat cu volumul de snge din el crete.
camera rotindu-se n jurul Filmul este reluat apoi a doua oar cu
subiectului. camera rotindu-se n jurul subiectului.


Concluzii
z Tomografia de impedan electric este o metod necostisitoare, neionizant,
nepericuloas, o completare interesant la diversele metode de imagistic medical.
z Dei rezoluia obinut crete pe msura extinderii experimentrilor in vivo i dezvoltrii
tehnicii, rezoluia teoretic rmne mai mic dect cea obinut cu raze X i
Concluzii ultrasunete.
z Aceast rezoluie mic limiteaz aplicabilitatea metodei la monitorizare n detrimentul
aplicaiilor de imagine anatomic de precizie.
z La valorile mici de curent necesare acestor tehnici de imagerie, nu se cunosc nici un
fel de efecte duntoare chiar la aplicri de lung durat. De aceea ea poate fi utilizat
n monitorizarea de lung durat a pacienilor imobilizai la pat.
z Tehnologiile de achiziie a datelor i de prelucrare a acestora s-au dezvoltat suficient
de mult nct o afiare n timp real a imaginilor conductivitii esuturilor poate deveni n
zilele noastre o tehnic de rutin.
z Datorit erorilor de principiu date de msurrile cu un numr limitat de electrozi i de
metodele de reconstrucie a imaginii, pentru o precizie satisfctoare este necesar ca
datele sa fie msurate cu foarte mare precizie.
z Totui, o interpretare fiziologic a modificrilor imaginilor conductivitii esuturilor nu
este nc bine definit.
z Nici problema matematic de reconstrucie exact a imaginii generate de prezena
liniilor de curent multiple neliniare nu este definitiv rezolvat.
BIBLIOGRAFIE:
[1] Jaakko Malmivuo & Robert Plonsey, Bioelectromagnetism -
Principles and Applications of Bioelectric and Biomagnetic Fields.
Oxford University Press, New York, 1995.
[2] tefan Popescu, Imagistic medical. Litografia UPB, Bucureti,
1995.
[3] ***, Electrical Impedance Tomography (EIT), www.medis-de.com.
[4] Steve Wenn, The Physics of Medical Imaging, Adam Hilger IOP
Publishing Ltd, Bristol and Philadelphia, 1988.
[5] Liliana Borcea, Electrical Impedance Tomography, www.msri.org.
[6] Margaret Cheney, D. Issacson, J.C. Newell, Electrical Impedance
Tomography, SIAM Review, Vol.41, No. 1, pp.85-101.

Radiografia convenional 2
Coninutul cursului
z Introducere i scurt istorie a diagnosticului radiologic clasic cu raze X
RADIOGRAFIA CONVENIONAL z Principiul radiografiei convenionale
z Generarea radiaiei X Tubul Rntgen

Prof. Dr. Ing. Sever Paca
z Interaciunea radiaiei cu materialul biologic
Catedra de Electronic Aplicat i Ingineria Informaiei
z Captatorul de imagine radiologic
Facultatea Electronic, Telecomunicaii i Tehnologia Informaiei
Universitatea POLITEHNICA din Bucureti z Aparatura de diagnostic radiologic
z Calitatea imaginii radiologice
z Prelucrarea imaginilor radiografice
z Aplicaii
z Concluzii
Radiografia convenional 3 Radiografia convenional 4
Diagnosticul radiologic clasic Istorie

z Diagnosticul medical bazat pe obinerea de imagini folosete n procesul z Diagnosticul radiologic s-a nscut odat
de investigare unde electromagnetice sau ultrasonore ca purttoare a cu descoperirea radiaiei X:
energiei de sondare. | profesorul de fizic german
z Undele electromagnetice i mecanice de explorare utilizate: Wilhelm Conrad Rntgen
| Radiaia X (Rntgen): < 100 nm, energie > 12,4 eV, emise de | observaii ntmpltoare fcute la 8
nveliul electronic al atomului; noiembrie 1895 ntr-un laborator al
| Radiaia nuclear (Gamma): acelai domeniu (puin mai sus ca Institutului de fizic din cadrul
energie) dar provenind din nucleul atomic; Universitii din Wrtzburg n
| Lumina vizibil: 400 nm < < 750 nm; timpul unor experimente cu tuburi
cu raze catodice (tuburi Crookes)
| Oscilaii ultrasonore: 2 MHz < f < 100 MHz.
| la 22 decembrie 1895 Rntgen a
z Aceste unde au proprieti fizice speciale, cea mai important pentru efectuat o radiografie a minii
diagnosticul medical fiind faptul c pot penetra cu uurin structurile soiei sale - Berta (figura alturat)
organismelor vii i deci pot fi bine folosite pentru sondarea acestora n pe care a publicat-o ntr-o lucrare
adncime. aprut n ianuarie 1896 i care l-a
fcut celebru n toata lumea n
cteva zile.
Istorie (cont.) Istorie (cont.)

z Deoarece nu a putut s explice natura z Contribuii importante au fost aduse de:
acestei radiaii el a numit-o radiaie X, aa
| W.D. Coolidge (1913) care a realizat tubul catodic cu vid nalt i cu
cum este denumit nc i astzi.
z Pentru aceast descoperire Rntgen a catod incandescent,
devenit i primul deintor al premiului | A. Bouwers (1930) care a introdus tubul cu anod rotitor pe baza
Nobel pentru fizic n anul 1901.
unei idei a lui Wood (1897),
z Nici o alt descoperire din fizic nu a
influenat att de mult lumea medical: | A. Vallebona (1930) care a introdus tomografia axial cu raze X,
| 70% din procedurile de diagnostic
| M. de Abreu (1936) a introdus radioscopia, metod ce s-a
medical din lume sunt nc bazate pe
examinarea cu raze X (alturat o mbuntit mult prin descoperirea tubului amplificator de imagine
radiografie actual a minii) n 1952.
| radiologia a devenit o disciplin
medical separat
| continu s apar i s se dezvolte
noi aplicaii n electronic i industrie
Radiografia convenional 7 8
Istorie (cont.)
z Instalaie
de
radiografie
naintea Principiul radiografiei convenionale
secolului
XX
Razele X radiaii electromagnetice cu spectrul cuprins ntre

ultraviolet i radiaia natural gamma produs de radiu,
uraniu i alte substane radioactive.
Proprieti se propag rectiliniu (ca i lumina i undele radio)
poate penetra (datorit energiei foarte mari) diverse
structuri cum ar fi cele din care este compus organismul.

Principiul radiografiei convenionale Principiul radiografiei convenionale
Obinerea imaginii cu raze X Medierea atenurii d
z Se msoar atenuarea (r) a radiaiei X z O informaie I / I0 rezult din integrarea I0 I

z Legea Lambert-Beer: pe o linie a atenurii materialului strbtut
I0 Obiect I de fascicul, respectiv din valoarea mediat e1d e2d ... e6d
I 0 e ( x ) dx = I Surs raze X
<> pe o linie a atenurii
Surs Obiect Detector
Semnificaia imaginii nregistrate
z Imaginea radiologic corespunde e<>d
Detector
intensitii radiaiei transmise z Valorile nivelurilor de gri trebuie s reprezinte atenuarea:
(neabsorbite) de esutul strbtut | Proiecia zonelor cu atenuare mic (radio-transparente) va aprea
z Fascicolul de raze X are o form conic: luminoas n imagine, respectiv negru pe filmul radiologic
| Aria iradiat este proporional cu distana ntre surs i suprafaa de z Negru aer
inciden iar intensitatea scade proporional cu ptratul acestei mic I mare ~ I0
distane | Proiecia zonelor cu atenuare mare (radio-opace) va aprea
| n planul nregistrrii imaginii se obine o proiecie conic, deci ntunecat n imagine, respectiv alb pe filmul radiologic
deformat (eroare de paralax) z Alb plumb
mare I mic

Principiul radiografiei convenionale Principiul radiografiei convenionale
Coeficientul de atenuare Aplicaii n imagistic

z = absorbie + mprtiere
z = f(, , )
z Radiografia = Imagine de proiecie general obinut cu raze X
| ~
| (densitate) z Fluoroscopia = Vizualizare continu a imaginii (TV cu raze X)
| absorbie Z3 (numrul atomic)
z Angiografia = Imaginea vaselor sanguine obinute cu substane de contrast
z Exemplu:
z Cardioscopia = Imaginea inimii
| Ca (Z=20) d un contrast puternic al
oaselor
z Mamografia = Imagini obinute cu raze X ale snului
Principiul radiografiei convenionale
Concluzii
z Radiografia convenional se bazeaz pe geometria proieciei
Generarea radiaiei X Tubul Rntgen
Surs Obiect Detector
z Imaginea obinut folosind razele X reprezint coeficientul de

atenuare a radiaiei X de ctre corpul inspectat
Razele X radiaii electromagnetice obinute prin interaciunea
z crete o dat cu densitatea i numrul atomic i depinde de lungimea unui fascicul de electroni accelerai puternic cu
de und a radiaiei de explorare nveliul electronic al unui metal

Generarea radiaiei X Tubul Rntgen Generarea radiaiei X Tubul Rntgen
Construcia tubului Rntgen cu anod staionar Funcionarea tubului Rntgen cu anod staionar
1. Electrod z n interiorul (5) unei incinte din sticl (6) vidate (minim 10-5 mbar) este montat un
Wehnelt auxiliar catod asamblat din dou componente:
| Un tun electronic cu nclzire direct (2) construit ca o spiral din fir de
2. Tun electronic tungsten uzual de 0.2 0.3 mm grosime,
cu nclzire | Un electrod Wehnelt auxiliar (1) pentru focalizarea fasciculului de electroni
direct emii de ctre filament.
3. int din tungsten z La captul opus al tubului este montat anodul din cupru (7) care include o int
din tungsten (3).
4. Punctul focal
z Electronii emii de catod sunt accelerai de ctre tensiunea nalt aplicat ntre
pe anod anod i catod pn la viteze de 30 65 % din viteza luminii. Electronii acumuleaz o
5. Interiorul incintei energie cinetic mare i bombardeaz inta n punctul focal (4).
6. Incinta de sticl z n procesul de frnare brusc a electronilor, aproximativ 1% din energia
acestora este convertit n radiaie X emis sub forma de cuante (fotoni) care se
7. Anod din cupru propag omnidirecional din punctul focal. Restul de 99% din energia electronilor
8. Colimator este convertit n cldur care se acumuleaz n anod. Din acest motiv, anodul unor
tuburi Rntgen de putere se construiete din wolfram care este materialul cu
9. Fascicul conic temperatura cea mai mare de topire (3350C). Mai mult, deoarece numai o parte din
dirijat de radiaia X generat este lsat sa prseasc ansamblul tubului printr-un colimator
radiaie X (8) sub forma unui fascicul conic dirijat ctre pacient (9), randamentul global este i
mai slab.

Interaciunea dintre electronii incideni i atomii intei Spectrul energetic de emisie a tubului Rntgen
Interaciunea poate avea loc n dou moduri de unde rezult i dou n mod normal, pentru obinerea de imagini radiografice se folosete spectrul
componente distincte ale spectrului energetic de fotoni X radiai de tub:
z Radiaie de frnare
de frnare filtrat corespunztor.
| interaciunea parial dintre electron i cmpul electric al nveliului Doar n mamografie
electronic al atomilor intei (unde nivelul de
| electronul este ncetinit (frnat) i deviat de la direcia iniial de radiaie este foarte
propagare.
| energia cinetica furat de la electron este radiat ca o cuant (foton) a sczut n domeniul
crei energie depinde de gradul de interaciune (unghiul de ciocnire) i 25 30 keV) se
care are o valoare distribuit continuu n spectrul energetic pn la folosete radiaia
valoarea maxim stabilit de tensiunea anodic.
z Radiaie caracteristic proprie materialului anodului
caracteristica a unui
| are loc atunci cnd energia electronului incident este suficient de mare anod de molibden.
(>70 keV pentru wolfram) pentru a smulge un electron de pe straturile
interne ale nveliului atomic.
| acesta este nlocuit de electroni de pe straturile externe vecine simultan cu
eliberarea unui foton de energie egal cu diferena de nivel energetic ntre
straturile succesive
| fotonii astfel radiai au energii exact definite ceea ce se manifest prin linii
spectrale discrete, caracteristice materialului anodului, suprapuse peste
spectrul continuu al radiaiei de frnare.

Construcia tubului Rntgen cu anod rotativ Funcionarea tubului Rntgen cu anod rotativ
1. Ciuperc rotitoare z Permite o exploatare la puteri mari i de durat (capacitate caloric mult mai mare)
2. Anod z Se folosesc n CT unde timpii de explorare sunt lungi i nivelul radiaiei este mai ridicat
z n interiorul incintei vidate (5) este montat un catod cu nclzire direct (4) i un anod (2)
3. Rotor construit ca o ciuperc rotitoare (1) care este rotit de rotorul (3).
4. Catod cu nclzire direct z Catodul este plasat deplasat fa de centrul de rotaie astfel c fasciculul de electroni
bombardeaz ciuperca anodului la margine. Datorit rotaiei anodului, punctul fierbinte de
5. Incint vidat impact se deplaseaz continuu pe marginea ciupercii pe o traiectorie circular (banda de
ardere) i astfel cldura dezvoltat n punctul de impact este distribuit mai repede n
Suplimentar exist masa anodului. Dac rotaia ar nceta, atunci cldura acumulat n punctul de impact ar
produce topirea materialului anodului n cteva secunde.
elemente care
s asigure: z Motorul care antreneaz anodul este cu rotorul n scurt-circuit dispus n interiorul incintei
vidate, n timp ce statorul este complet izolat i dispus la exteriorul tubului.
1. Izolaia de nalt z Prin stator se genereaz un cmp magnetic rotitor care antreneaz n micare de rotaie
tensiune rotorul. Viteza de rotaie este foarte mare pentru a distribui repede cldura (3000 17000
2. Rcirea tubului r.p.m. - rotaii pe minut). La aceast vitez rulmenii rotorului sunt supui la condiii
(evacuarea cldurii la excepionale i au o construcie special. Ei trebuie s lucreze la temperaturi foarte mari i
exterior prin circulaie n vid (disiparea cldurii pe care o acumuleaz este foarte lent).
forat de ulei) z Suprafaa anodului supus impactului se acoper cu o glazura de 1 2 mm grosime care
trebuie s asigure condiii termodinamice i rezistent la uzur de excepie. La tuburile
3. Protecia la implozie moderne cu capaciti de 250 kW-secund se folosete un aliaj reniu-tungsten-molibden
4. Protecia la radiaie (RTM) care acoper o baz din molibden. Pentru a mari i mai mult capacitatea caloric,
necontrolat (n afara bazei de molibden i se ataeaz o a doua baz de grafit ajungndu-se la capacitati de
conului 3D permis) 400kWs sau chiar mai mari de 1 MWs pentru computer tomografie. Limitarea n acest caz
este creterea exagerat a greutii anodului i a energiei necesare pentru a-l roti rapid.
21 Radiografia convenional 22
Interaciunea radiaiei cu materialul biologic
Efectul fotoelectric
z n urma interaciunii unui foton X (sau gama
Interaciunea radiaiei cu materialul biologic nuclear) cu nveliul atomic al unui atom din
esutul strbtut de radiaie, ntreaga energie
a fotonului (cuanta energetic) este cedat
electronului iniial legat de atom, de regul de
pe straturile profunde. El este smuls din atom,
z Cnd o substan este radiat cu un fascicul de raze X, aceasta i care devine ion pozitiv. O parte din energia
cedeaz o parte din energie, astfel nct intensitatea radiaiei este fotonului e consumat pentru extragerea electronului (echivalent cu
atenuat energia de legtur), restul fiindu-i transmis electronului devenit liber
sub form de energie cinetic.
z Mecanismele prin care se cedeaz energie sunt: efectul fotoelectric,
efectul Compton, mprtiere coerent i formarea de perechi electron- z Absorbia fotoelectric are loc predominat la fotoni care au o energie
pozitron relativ sczut. Probabilitatea absorbiei, i deci factorul de atenuare al
nivelului radiaiei iniiale, depinde de densitatea esutului strbtut de
z Predomin unul sau altul din aceste efecte n funcie de energia radiaiei
radiaie i este proporional cu puterea a 3-a a numrului atomic al
i de numrul de ordine al atomului cu care interacioneaz. atomilor componeni.

Interaciunea radiaiei cu materialul biologic Interaciunea radiaiei cu materialul biologic
Efectul Compton mprtierea coerent

z mprtierea fotonilor din fasciculul z n cazul n care ciocnirea dintre foton i atom este slab sau dac
primar apare n urma interaciunii dintre electronul are energie foarte mare, are loc fenomenul de mprtiere
un foton de energie relativ mare i un clasic n care fotonul este deviat de la direcia iniial fr pierdere de
electron legat la nveliul atomic. energie i fr a perturba atomul (mprtiere coerent).
z n urma interaciunii fotonul cedeaz o
parte din energia sa electronului (care
devine electron liber) i i continu
drumul prin organism deviat de la direcia iniial ca un nou foton
(cuant energetic) cu o energie i frecven reduse.
z n cazul n care ciocnirea dintre foton i atom este slab sau dac
electronul are energie foarte mare, are loc fenomenul de mprtiere
clasic n care fotonul este deviat de la direcia iniial fr pierdere de
energie i fr a perturba atomul (mprtiere coerent).

Formarea de perechi electron-pozitron Contribuia mecanismelor de absorbie la formarea imaginii

z n cmpul electric intens din z Formarea imaginii radiologice se
apropierea unui nucleu, fotonul se bazeaz pe absorbia mai mult
sau mai puin pronunat a
poate materializa formnd o radiaiei X prin efect fotoelectric.
pereche electron-pozitron, dac z Fotonii difuzai prin efect Compton
energia fotonului este mai mare duc la scderea calitii (claritii,
dect 1,022 MeV (2 x 0,511 MeV), contrastului) imaginii.
energie echivalent masei create. z Formarea de perechi are loc, n
general, la energii mai mari dect
z Excesul de energie este cedat cele folosite n radiologie.
particulelor sub form de energie z Pentru a elimina erorile date de
cinetic. fotonii rtcii prin efect Compton, ntre pacient i captatorul de fotoni
z Pozitronul, ntlnind un alt electron, se interpune un rastru cu lamele din plumb, astfel dispuse nct s
opreasc fotonii care vin din direcii aberante. Un astfel de rastru poate
se anihileaz emind dou cuante avea o densitate de 4 lamele pe milimetru, lamelele au o nlime de 1,4
cu energia 0,511 MeV. mm i o grosime de 0,07 mm fiind distanate la 0,18 mm una de alta.
Factorul de acoperire (umbrire) este relativ mare, de aproximativ 40%,
ceea ce face ca acelai procent din radiaia primar s nu fie captat de
film, deci o folosire slab a radiaiei care deja a trecut prin pacient.

Atenurile diferitelor esuturi din organism relativ la cea prin ap Substane de contrast
esut Atenuare relativa la apa Rezult de aici principiul z Organele moi i cele din parenchim se
Aer 0 generrii imaginii difereniaz foarte slab n ceea ce
radiografice care poate privete coeficientul de absorbie i, n
Plmn 0,1 0,8 mod normal, aceste organe sunt greu
decela ntre esuturi
Grsime 0,8 0,98 organice diferite prin de difereniat n imaginea radiografic.
Sn femeie 0,9 0,95 msurarea atenurii z n aceste cazuri, organului int i se
Pancreas, Intestin 1,01 1,04 radiaiei de explorare la administreaz parenteral sau enteral
ieirea din corpul substane pe baz de bariu sau iod n
Fiere 1,02 1,04 suspensie pentru a mbunti
pacientului.
Splina, Rinichi 1,04 1,05 contrastul lor n imagine (substane de
Inima 1,02 1,048 contrast).
Snge 1,03 1,06 z Alturat: Imagine Rntgen a sistemului
bronhial obinut prin contrast artificial
Ficat 1,02 1,06
Tumoare 1,02 1,05
Os 1,45 3
Captatorul de imagine radiologic
Ecranul fluorescent
z Utilizat n radioscopia clasic (fluoroscopie) i n televiziunea cu raze X
Captatorul de imagine radiologic la nceputuri.
z Imaginea se formeaz pe un ecran dintr-un material celulozic sau plastic
pe care e depus un strat subire (circa 1 mm) dintr-o substan fluorescent
(care emite o radiaie n spectrul vizibil atunci cnd e iradiat cu o frecven
mai mare) sensibil la domeniul X.
Senzorii de radiaii X absorb fotonii msurnd astfel intensitatea lor I. z Substana fluorescent: compui ai cesiului, titanului, itriului sau a
lantanidelor.
Captatorii de imagini utilizai pn acum n sistemele radiologice: z Luminozitatea i rezoluia variaz invers n funcie de granulaia
z Ecranul fluorescent
substanei fluorescente. Trebuie gsit un optim (compromis).
z Filmul radiologic
z Intensitatea radiaiei vizibile emise este direct proporional cu cea a
radiaiei incidente pe ecran, deci se obine o imagine pozitiv.
z Detectoare cu memorare/scanare bazate pe fosfor
z Pentru protecia medicului se pune un ecran protector.
z Amplificatorul de luminan (imagine)
z Intensitatea imaginii e slab (se poate urmri doar n ntuneric) i
z Panourile semiconductoare digitale (Flat panel solid state detectors)
iradierea att a pacientului ct i a medicului este puternic.

Captatorul de imagine radiologic Captatorul de imagine radiologic subexpunere
Filmul radiologic Filmul radiologic (cont.)
z Folosit n mod tradiional pentru a face vizibil structura bidimensional z n funcie de nivelul de absorbie prin organism n diferite
a intensitii fascicolului de radiaie care a strbtut pacientul. puncte ale filmului vor veni mai muli sau mai putini fotoni
depinznd de regiunea corpului prin care au trecut. Se obine
z Filmul radiologic este un film fotografic peste care se aplica pe ambele
astfel pe film o imagine de transparen global a organismului la
fee un strat fluorescent realizat din calciu-wolframat sau din metale rare.
radiaia X cu nivele de gri care corespund esuturilor moi, negru
Film radiologic = film fotografic + strat de scintilaie pentru aer (zone radio-
z La baza conversiei radiaiei X ntr-o imagine perceptibil de ctre ochiul transparente) i alb pentru
uman stau dou efecte produse de radiaia X: oase (zone radio-opace).
| efectul fotografic nnegrirea stratului fotosensibil al filmului Imaginea, privit prin
nnegrire ( uniti arbitrare)

strbtut de fotoni (imagine latent devine vizibil dup developare transparen (la negatoscop),
i stabil dup fixare) cu o eficien relativ slab este negativ, adic luminoas
| efectul de fluorescen emisia (de scurt durat) de radiaie pentru zonele cu absorbie
luminoas la revenirea atomilor din stratul de scintilaie dintr-o stare mare i ntunecat pentru
de excitare n care au ajuns prin interaciunea cu fotonii X cu o zonele cu absorbie mic.
eficien ridicat z Fa de filmul fotografic,
z Practic, la un film radiografic, doar 5% din expunere este realizat prin filmul radiologic are un Doz (Gy)
efect fotografic i 95% prin fluorescena peliculei speciale aplicate pe domeniu dinamic mai mic dar
ambele fee ale filmului. la o doz de radiaie mai mic. supraexpunere

Captatorul de imagine radiologic Captatorul de imagine radiologic
Detectoare cu stocare/scanare bazate pe fosfor Amplificatorul de luminan/imagine

z Imaginea radiografic primar se formeaz pe un ecran plat (sau folie), z n 1948 s-a realizarea amplificatorului de luminan (imagine) Rntgen, un tub
acoperit cu un strat subire format dintr-un compus al fosforului, poziionat n electronic cu vid care transform radiaia X care a penetrat pacientul ntr-o
locul filmului radiologic ntr-un aparat de radiologie. imagine cu luminan foarte bun, vizibil direct cu ochiul liber sau care poate fi
preluat direct de camere video sau foto, fiind prezentat medicului radiolog pe
z Datorit impresionrii cu radiaie X, n acest strat se formeaz o imagine un monitor TV cu rezoluie mare.
latent. Ea devine luminoas dac ecranul este iradiat cu o lungime de und z Amplificarea de intensitate luminoas este ntre 3000 i 5000 cu urmtoarele
mai mare datorit proprietilor luminescente ale stratului semiconductor. avantaje:
z Explorarea ecranului se face cu o radiaie laser care baleiaz ntreaga | Reduce iradierea pacientului deoarece se pot aplica doze mai mici la
suprafa. Intensitatea luminii emise n fiecare punct de inciden a acelai timp de iradiere;
fasciculului laser este msurat i se obine un semnal analogic. | Reduce iradierea medicului care nu mai trebuie s stea n calea fasciculului.
z Acesta poate fi folosit pentru afiarea imaginii 2D fie direct n sistemele
analogice, fie prin conversie analog-digital n sistemele digitale.
z Sistemele digitale sunt compatibile i cu filmele radiologice clasice prin
utilizarea unui scanner obinuit.
z Reduce consumul de film radiologic (argint, scump i neecologic).

Amplificatorul de luminan/imagine (cont.) Panourile semiconductoare digitale

z Radiaia X de sondare, care conine
(Flat panel solid state detectors)
imaginea de transparent a pacientului, z Un panou este mprit ntr-o matrice format din uniti
cade pe catodul amplificatorului
corespunztoare pixelilor imaginii digitale, fiecare coninnd un
producnd electroni liberi printr-un efect
compus opto-foto-electric. dispozitiv semiconductor care preia informaia de luminan data de
stratul sensibil la radiaia X.
z Catodul este construit din 2 straturi lipite:
| Primul transform radiaia X n cuante de lumin (strat fluorescent z Variante constructive:
primar); | Panoul digital a-Si (siliciu amorf)
| Al 2-lea (foto-catodul propriu-zis) transform lumina emis de primul | Panoul digital cu conversie direct a-Se (seleniu amorf)
strat n electroni. | Panou cu CCD pentru mamografii
z Electronii emii de fotocatod sunt accelerai de tensiunea anod-catod
(25 30kV) i focalizai electric astfel ca ei s bombardeze luminoforul
(strat fluorescent secundar) plasat pe anod. Acesta produce cteva mii
de cuante de lumin vizibil pentru fiecare electron incident.
z Rezult o imagine cu strlucire foarte bun, amplificat pe baza energiei
de accelerare a electronilor n spaiul vidat al tubului amplificator.

Comparaie Panul digital a-Si (siliciu amorf)

amplificator de luminan panou semiconductor digital
Flux de raze X
Panou
semiconductor Scintilator (CsI)
digital
Geometrie plan Matrice

Amplificator Eficien cuantic sporit
de pixeli
de luminan Semnal de ieire la nivel
de pixel (imagine 2D
fotodiod Amplificator
eantionat - digitizat) Drivere de linie
contacte
Multiplexor
Convertor A/D
comutator

Panul digital a-Si siliciu amorf (cont.) Panul digital cu conversie direct a-Se (seleniu amorf)
z Cel mai des utilizat mod de abordare a panourilor digitale detectoare de Planul imaginii
radiaii X de dimensiuni mari este bazat pe tehnologia siliciului amorf Electrode de tensiune nalt
(a-Si).
z O matrice de citire de tranzistoare n tehnologia straturilor subiri (TFT)
nveli izolator
cu o fotodiod realizat din siliciu amorf este acoperit cu un strat de
Strat de conversie direct a radiaiei X
scintilaie (CsI Iodur de Cesiu sub form acicular).
(seleniu)
z O cuant de radiaie X este transformat de stratul de scintilaie ntr-un
foton care este convertit n sarcin de ctre fotodiod. TFT-ul asigura Electronic de control
Electronic
comutarea rndurilor i citirea pe coloane a informaiei asociate pixelilor. de citire Matrice de pixeli TFT (Thin Film Transistor)
z Dimensiunea tipic a pixelului pentru radiografie este de 143 m. Substrat din sticl
z Pe viitor vor apare astfel de panouri i pentru alte aplicaii (fluoroscopie,
cardiologie, control nedistructiv a structurilor metalice avioane). Avantaje: Absorbie optimizat pentru mamografii (la <E> = 20 keV)
Nu este necesar fotodioda intermediar
rezoluie 70 m
Cost redus

Panul cu CCD pentru mamografii Concluzii

z n prezent, cei mai performani senzori de captare a imaginilor obinute
cu radiaii X sunt panourile digitale cu siliciu amorf i seleniu amorf.
z Acetia, furniznd informaia digitizat, permit prelucrarea digital a
imaginii cu uurin.
z Tendina de dezvoltare a senzorilor plani digitali de dimensiuni mari
urmrete:
| mbuntirea calitii imaginii,
| mbuntirea eficienei utilizrii dozei de radiaii.
z Dimensiunile actuale tipice ale pixelilor sunt:
| Fluoroscopie 150 - 400 m
| Radiografie 100 - 200 m
| Mamografie 25 - 100 m
Aparatura de diagnostic radiologic
Schema bloc a unei instalaii de radiografie
Aparatura de diagnostic radiologic
Aparatura de diagnostic Rntgen conine i astzi aceleai componente de

baz ca i n 1895:
z Tubul Rntgen emitor al radiaiei X
z Generatorul de tensiune nalt care alimenteaz tubul Rntgen
z Detectorul de imagine care capteaz radiaia ce a penetrat prin pacient
i o transform ntr-o imagine grafic

Aparatura de diagnostic radiologic Aparatura de diagnostic radiologic
Condiii impuse i parametrii unei instalaii de radiografie Condiii impuse unei instalaii de radiografie (cont.)
z Parametrii de funcionare ai tubului Rntgen (tensiunea anodic i z Generatorul influeneaz n mod esenial contrastul i rezoluia imaginii
curentul prin tub) trebuie precis controlai de ctre circuitele generatorului, radiografice prin parametrii si:
deoarece la nivele mari de putere razele X pot provoca arsuri sau pot | Valoarea tensiunii anodice determin repartiia spectral a
declana procese de carciogenez (cancer), ca i vecinele sale din spectrul radiaiei X i deci structura imaginii. Ea se alege n funcie de
electromagnetic, razele ultraviolete sau gamma. aplicaia concret, lund n considerare organul de vizualizat.
z Tuburile Rntgen utilizate n mod curent funcioneaz cu cureni anodici De exemplu, pentru examinarea structurilor osoase ale scheletului
cuprini ntre 100 mA i 2 A, la tensiuni anodice de 40 160 kV. Aceti se alege o tensiune anodic de 66 kV pe cnd o examinare
cureni se obin prin nclzirea filamentului la o temperatur de 2700K pe pulmonar necesit o tensiune de cel puin 125 kV pentru a putea
durata expunerii. Pentru a evita evaporarea filamentului, precum i pentru a discerne structura plmnilor suprapus cu scheletul toracic.
permite activarea rapid a tubului n timp scurt (maxim 1 s), n pauzele | Timpul de expunere este strict limitat n cazul examinrii
dintre expuneri, filamentul se menine la o temperatur redus la 1500K iar organelor care se mic. Inima i plmnii se deplaseaz cu pn
tensiunea anodic se anuleaz blocnd astfel emisia. la 200 mm/s iar arterele mari pulseaz sincron cu ritmul cardiac,
z Deoarece anodul se nclzete excesiv pe durata expunerii, este aceste micri fiind mai rapide la copii.
necesar inserarea de pauze de rcire ntre examinri. Cldura este | Rezult c singurul parametru rmas disponibil pentru a ajusta
evacuat la exteriorul tubului prin rcire cu ulei. expunerea este curentul anodic al tubului.

Condiii impuse unei instalaii de radiografie (cont.) Schema bloc a unei instalaii de radiografie
z n aplicaiile speciale ale tehnicii radiografice cum ar fi Fluoro-
Radiografia Digital sau Angiografia de Substracie, cei trei parametrii sunt
controlai cu o precizie de 2%.
z Puterea furnizat de generator este cuprins ntre 30 100 kW.
z Un concept care s-a impus n prezent n proiectarea i funcionarea
generatorului este aa numit igien a radiaiei. Prin asta se nelege faptul
c generatorul:
| nu trebuie s radieze n perioada dintre expuneri,
| s radieze doar n direcia organului (obiectului) investigat,
| s comute foarte repede n starea activ fr perioade lungi de
nclzire, care se caracterizeaz prin nivel de radiaie intermediar,
| s comute foarte repede n starea inactiv dup realizarea dozei
dorite pentru expunere.

Funcionarea unei instalaii de radiografie Funcionarea unei instalaii de radiografie (cont.)

z Un redresor trifazat urmat de o baterie de condensatoare produce o z Controlul automat al expunerii se realizeaz cu ajutorul unei camere de
tensiune continu nestabilizat. Aceasta se aplic unui invertor comandat ionizare. Aceasta se plaseaz ntre pacient i captatorul de imagine i este
care produce o tensiune de frecven nalt, cu factor de umplere reglabil, practic transparent la radiaie. Camera de ionizare este realizat sub forma
care se aplic printr-un transformator ridictor unui redresor de nalt unui condensator cu aer legat la o tensiune de 300 1000 V care produce
tensiune. O bucl de stabilizare a tensiunii nalte asigur independena un curent de ordinul pico-amperilor, proporional cu nivelul de radiaie aplicat
acesteia de curentul prin tub cu un timp de reacie sub 0,1 ms. captatorului. Curentul produs de camer este integrat obinnd o tensiune
z Curentul prin tub este controlat de circuitul de nclzire a filamentului. proporional cu doza echivalent primit de captatorul de imagine. Atunci
Acesta este un generator de curent controlat cu microprocesor. Deoarece cnd s-a atins nivelul necesar pentru o imagine de calitate, care va depinde
dependena dintre curentul de filament, tensiunea anodic i curentul anodic de absorbia radiaiei prin pacient, se decupleaz tensiunea anodic i se
rezultat este foarte complex, n memoria ROM a controlerului este anuleaz radiaia. Se elimin astfel dependena expunerii de transparena
memorat o tabel care d curentul de filament necesar pentru a obine un organului explorat.
anumit curent anodic atunci cnd se tie tensiunea anodic. Controlerul
nclzete filamentul cu curentul memorat n tabel, dup care se activeaz
tensiunea anodic. n timp foarte scurt apare i curentul anodic i se
activeaz o bucl de stabilizarea a acestuia. Se evit astfel fenomenele
tranzitorii care ar aprea dac tensiunea anodic s-ar activa la o emisie a
filamentului departe de punctul de stabilizare.

Tendine n dezvoltarea instalaiilor de radiografie Sisteme moderne de achiziie a imaginilor radiologice

z n ultimii ani, odat cu dezvoltarea electronicii moderne, au fost z Geometria de proiecie
nregistrate progrese fundamentale: permite:
| Radiografii
| Angiografii
| n mod esenial, captatorul de imagine a fost perfecionat pentru a
| Fluoroscopii
permite obinerea unei imagini de calitate la o expunere mic
| Cardiografii
pentru pacient. Cele mai noi sisteme beneficiaz de captatoare
digitale de imagine i de prelucrarea numeric a imaginii.
z Geometria (Double) C-Arm
permite:
| Din varianta de baz au evoluat instalaii specializate pentru | Imagini multiplanare
anumite aplicaii cum ar fi Diagnostic Gastro-Intestinal, Urologie, | Tomografii
Pediatrie, Angiografie, Neurologie sau pentru sala de operaie.
Calitatea imaginii radiologice
Proprietile sistemului care influeneaz calitatea imaginii

z Tubul Rntgen:
Calitatea imaginii radiologice | Dimensiunea spotului focal i geometria proieciei spotului
| Spectrul de energie
| Doza
z Obiect / pacient investigat:
Calitatea imaginii: este stabilit printr-un compromis ntre valoarea de | Absorbia
diagnostic a imaginii radiologice i doza utilizat | mprtierea
z Detector:
Criteriile care stabilesc calitatea imaginii sunt: | Rejecia fotonilor mprtiai
Contrastul imaginii Discernerea informaiei fa de fundal ... | Sensibilitatea
Rezoluia imaginii ... cu rezoluia spaial necesar ... | Rezoluia
Zgomotul imaginii ... neafectat de fluctuaiile statistice. | Zgomotul

Calitatea imaginii radiologice Calitatea imaginii radiologice
Dependena calitii imaginii de proprietile sistemului Contrast
| Spot Focal | Spot Focal

Tub Tub
Contrast | Spectru
Rntgen Contrast | Spectru
Rntgen
| Doz | Doz
Rezolu ie
|
|
Absorbie
mprtiere
Pacient Rezolu ie
|
|
Absorbie
mprtiere
Pacient
Zgomot |
|
Sensibilitate
Rezoluie Detector
Zgomot |
|
Sensibilitate
Rezoluie Detector
| Zgomot | Zgomot

Contrast (cont.) Contrast (cont.)

z Contrastul i zgomotul: z Cum se poate crete CNR:
| Intensitatea imaginii este determinat de | Doz mai mare dar nenclcnd principiul ALARA - As Low As
energia radiaiei X incidente
Reasonably Achievable (de ex. CNR = 3 5 pentru detecia
| Numrul de fotoni dintr-un cmp de
radiaie X se supune unei leziunilor)
distribuii Poisson | Reducerea absorbiei nenecesare
| Zgomotul: Var (n) = n2 = n | Reducerea mprtierii
z Raportul contrast-zgomot (CNR Contrast to
noise ratio): | Ajustarea spectrului radiaiei
s s la grosimea obiectului
CNR= 1 2
1 | Regula practic:
unde s1 semnalul de fundal
s2 semnalul obiect
grosime mai mare a
1 zgomotul de fundal
obiectului = tensiune mai
z Exemplu: CNR pentru panourile
mare la tub
semiconductoare creste de 2 ori la dublarea | Regul general:
dozei mbuntirea relevanei
energiei pentru absorbiei

Rezoluie Rezoluie (cont.)

z Transferul semnalului n sistemele de imagistic cu raze X
| Spot Focal | Sisteme liniare
Tub
Contrast | Spectru
Rntgen
| Doz
Black
sin box sout
Rezolu ie
|
|
Absorbie
mprtiere
Pacient
sin sout
Zgomot |
|
Sensibilitate
Rezoluie Detector
Liniaritate: sin,1 sout,1 sin,2 sout,2 =>
(sin,1 + sin,2) (sout,1 + sout,2)
| Zgomot

Rezoluie (cont.) Rezoluie (cont.)

z Funcia de mprtiere n punct (PSF Point Spread Function) z Pentru sistemele invariante la deplasrile liniare
(LSI Liniar Shift Invariant system)

sout ( x) = p ( x, x ' ) s

2 in ( x' )dx'
| p2(x,x) se transform n p2(x - x)
| p2(x,x): Funcia de mprtiere n punct (PSF) | Sistemele LSI sunt descrise de convoluie.
| Impactul principal asupra detectoarelor plane dat de dimensiunea
spotului focal finit i al dimensiunilor pixelului detectorului este
efectul de intermodulaie (crosstalk).
sout ( x) = p ( x x' ) s

2 in ( x' )dx'


z E mai uoar tratarea sistemului n domeniul frecven: z Se definete funcia de transfer de modulare
sout ( x) = p sin S out ( f ) = P ( f ) Sin ( f ) (MTF Modulation Transfer Function)
P( f )
Cu MTF ( f ) =
| P(f) funcia de transfer a sistemului P ( 0)
| Sin = (sin) transformata Fourier a semnalului de intrare z MTF descrie transferul frecvenei spaiale prin sistem
| Sout = (sout) transformata Fourier a semnalului de ieire
Flux de radiaie X Intensitatea imaginii


z Msurarea MTF z Exemplu MTF msurat

Zgomot Zgomot (cont.)
| Spot Focal z Raportul semnal-zgomot n imagistica cu raze X:

Tub Pentru n fotoni incideni, valoarea ideal este SNRin = 1 / n
Contrast | Spectru
Rntgen
|
| Doz
z Procesul de msurare deterioreaz SNR datorit:
| Proceselor stocastice de amplificare
Rezolu ie
| Absorbie
mprtiere
Pacient | Procese stocastice de umbrire
| | Surselor adiionale de zgomot (de ex., zgomotul circuitelor
electronice)
Zgomot |
|
Sensibilitate
Rezoluie Detector
| Zgomot

Zgomot (cont.) Zgomot (cont.)

z Se definete eficiena de detecie energetic z Zgomotul este definit prin funcia de
(DQE Detective Quantum Efficiency): autocovariaie:
C I (r ) =< I ( x) I ( x + r ) > < I > 2

2
SNRout
DQE =
SNRin2
z Pentru transferul zgomotului exprimat de
z Care poate fi scris ca termenul al doilea din DQE facem transformata
2 2 Imagine obinut cu un
signalout noisein Fourier a CI(r)
DQE =
detector plan digital la o
signalin noiseout iradiere omogen
NPS ( f ) = C I (r )e 2ifr dr
Transferul Transferul
semnalului zgomotului
z Trecnd n domeniul frecven, i notnd cu G amplificarea, transferul z i din teorema Wiener-Khinchin rezult forma utilizat n practic
semnalului exprimat de primul termen din DQE poate fi scris
1 X 2

NPS ( f ) = lim I ( x)e 2ifx dx

signalout
= G MTF ( f ) X 2 X
signalin X

Zgomot (cont.) Zgomot (cont.)

z DQE practic reprezentat n funcie de frecven z Comparai DQE pentru diverselor detectoare:
a-Se (350m) pe a-Si

85 m pixel
CsI:Tl (140m) pe a-Si
Detectoare digitale 85 m pixel
Film radiologic
Kodak MinR
Film radiologic
MTF 2 ( f )
DQE ( f )
NPS ( f )
Calitatea imaginii radiologice
Zgomot (cont.)
z Eficiena de detecie energetic (DQE) reprezentat n funcie de Aplicaii speciale i exemple de imagini
frecven este mrimea esenial care evalueaz calitatea procesului de
detecie. El descrie zgomotul procesului de detecie i este dat de ctul
dintre rapoartele semnal-zgomot la ieire i la intrare
z Aa cum se vede din diagram, detectoarele semiconductoare digitale

au un DQE de 2 pn la 3 ori mai mare dect a sistemelor convenionale cu
film radiologic sau memorare/scanare

Aplicaii speciale i exemple de imagini Aplicaii speciale i exemple de imagini
Radiografia digital de luminescen Computer radiografia (CR)

z Folosete n loc de filme fotografice expunerea direct pe folii de
stocare semiconductoare bazate pe phosfor. Aceste folii sunt refolosibile i z Folosete un panou semiconductor digital alctuit fie dintr-o matrice de
au proprieti de stocare latent a unei imagini Rntgen dup expunere.
detectoare semiconductoare avnd elemente din ceramic luminescent la
Imaginea stocat este citit apoi electronic cu o radiaie laser i captat
datorit proprietilor luminescente ale stratului de stocare. Ea este apoi radiaii X, fie dintr-o matrice de detectoare semiconductoare sensibile la
discretizat, convertit n format numeric i transmis unui sistem de radiaia X (Flat panel solid state detector). Acest detector preia imaginea
stocare, prelucrare i arhivare numeric. direct n form digital i o stocheaz pe harddisk-ul computerului din
z Aceast tehnic are numeroase avantaje: sistemul digital de radiografie.
| Este compatibil cu sistemele clasice existente; z Aceast metod are avantajul c permite accesul imediat la imaginea
| Poate reduce doza de radiaii aplicat pacientului cu 30 90% digital dar nu mai este compatibil cu sistemele tradiionale de expunere,
datorit sensibilitii mai ridicate; n rest pstrnd toate avantajele radiografiei digitale de luminescen.
| Imaginea poate fi optimizat prin prelucrare digital;
| Imaginea poate fi comprimat i stocat n format redus eliminnd
costul filmelor;
| Imaginea poate fi transmis ntre diferite departamente ale
spitalelor i la distant prin sisteme PACS (Picture Archiving and
Communication System).

Angiografia de substracie digital Tomografia clasic

z Angiografia este metoda de obinere de imagini radiografice a vaselor z Prin tomografie se nelege reprezentarea fr suprapuneri (seciuni
sanguine prin introducerea de substane de contrast n snge. Injecia succesive i nu o singur imagine de proiecie) a prilor interne ale
substanei de contrast se face de obicei prin cateter, fie venos, fie arterial. organismului (tome = seciune).
z n forma clasic, angiografia furnizeaz imagini ale vaselor de snge z Tomografia convenional
suprapuse cu structurile osoase i cele moi din organism, ceea ce folosete energie Rntgen
ngreuneaz separarea acestora. pentru explorare i genereaz
z n sistemele moderne, s-a impus o variant mbuntit numit o imagine ce reprezint o
angiografia digital de substracie DSA (Digital Subtraction seciune prin corp n plan
Angiography). Aceast metod preia imagini din zona de interes n dou coronar n care toate organele
secvene temporare, una nainte i una dup administrarea substanei de situate deasupra sau
contrast. Prima imagine se numete imagine masc i este sczut numeric dedesubtul seciunii int
pixel cu pixel din imaginile ulterioare, numite imagini de umplere, sunt ndeprtate prin difuzie.
achiziionate cu contrast accentuat al vaselor sanguine.
z n cazul arterelor mari pulsatorii sau la nivelul inimii, achiziia celor dou
imagini trebuie sincronizat cu semnalul ECG pentru a elimina efectul
micrilor.

Tomografia clasic (cont.) Radiografia intraoperatorie (intervenionist, de tratament)

z La acest tip de explorare tubul Rntgen i detectorul de imagine (de z Plan de
exemplu, caseta cu film) se deplaseaz n timpul expunerii astfel nct proiecie
punctele aflate n planul seciunii int (A) sunt proiectate mereu n aceleai ajustabil
puncte pe film (a), n timp ce punctele situate n seciuni diferite (B i C) se z Folosit pentru
proiecteaz deplasat pe film (b i b, respectiv c si c) i se amestec pe intervenii
durata expunerii producnd o tergere sau un fenomen de difuzie a ortopedice i
contururilor acestor seciuni. Astfel numai seciunea int produce un contur traume
clar n imagine decelnd intersecia diverselor organe cu planul acestei z Are
seciuni. Dup schimbarea casetei se deplaseaz masa cu pacientul vertical funcionaliti
cu 0,5 1 cm pentru a nregistra succesiv toate planurile de interes. elementare
de CT
z Tomografia clasic se poate realiza i cu panouri detectoare digitale, n
acest caz proieciile succesive pentru aceeai seciune de interes fiind
sumate punct cu punct prin suprapune. Definiia imaginii finale se
mbuntete prin filtrare spaial trece sus (folosind un nucleu trece sus).

Imagini ortopedice Angiografie de reconstrucie 3-D
Imagine de proiecie
Secuni de tiere ortogonale
Imagini umbrite ale suprafeelor rezultate din
segmentarea imaginilor 3D
Prelucrarea imaginilor radiografice
Categorii de prelucrri (algoritmi)

z Generarea imaginii:
Corecia Offset (eroarea de paralax)
Prelucrarea imaginilor radiografice |
| Corecia pentru cmp sferic (ctig variabil pe suprafaa plan a
detectorului)
| Interpolare pentru pixelii defeci
| Sumarea proieciilor succesive pentru o seciune n tomografia clasic
z Reconstrucia imaginilor 3D din imagini tomografice clasice (asemntor cu CT)
z mbuntirea afirii imaginilor radiografice
Radiografia clasic furnizeaz o imagine nregistrat pe film fotografic care | Filtrri spaiale
permite doar o evaluare calitativ, morfologic a anatomiei. Ele pot fi | Modificarea contrastului, luminozitii, domeniului de nivele de gri afiat,
scanate sau pot fi nlocuite cu captatoare cu stocare/scanare pentru a pseudocolorare
transfera imaginea n sistemele digitale de prelucrare. | detecia contururilor, segmentare etc.
z Diagnostic asistat de calculator (Computer aided diagnosis - CAD):
Apariia captoarelor digitale de imagine au permis prelucrri calitative | Identificarea i cuantizarea unor proprieti ale organismului
superioare att din punct de vedere al obinerii imaginii, ct i din punct de z Prelucrarea spaial sau geometric (folosete nivelurile de gri al
vedere al diagnosticului. punctelor numai pentru a identifica contururi i suprafee, respectiv
pentru a msura dimensiuni, arii i volume)
Imaginea este memorat digital sub forma unei matrice de 256x256, z Prelucrarea densimetric folosete nivelul de gri pentru a extrage
512x512 sau 1024x1024 puncte, nivelul de gri fiind cuantizat pe 812 bii. informaii despre densitatea sau grosimea organelor sau pentru a
determina repartiia curgerii sanguine n planul imaginii

Prelucrarea imaginilor radiografice Prelucrarea imaginilor radiografice
Diagnostic asistat de calculator Prelucrarea cantitativ a informaiei angiografice

(Computer aided diagnosis - CAD) z Se prefer angiografia de substracie digital obinut prin scderea imaginii
masc din imaginea de umplere deoarece esuturile care nu au fost invadate de
z Scop int: substana de contrast vor avea acelai nivel de gri n cele dou imagini i se elimin
complet din imagine diferen.
| Furnizarea unei a doua opinii utilizatorului/doctorului
z Imaginea astfel obinut se filtreaz cu un filtru trece jos pentru a elimina
| Asistarea diagnosticului prin msurtori precise i facile zgomotul n cazul n care expunerea a fost mic, sau cu un filtru trece sus pentru a
evidenia contururile.
z Pentru identificarea automat a contururilor vaselor se folosesc filtre adaptate
z Domeniile principale de cercetare actuale in radiografia cu raze X: pentru detecia marginilor.
| Calcifieri i leziuni la sn z Modulul de reconstrucie a traseului vaselor analizeaz valorile i semnul
rezultatului convoluiei dintre nucleele filtrelor selective de margini i planul imaginii.
| Noduli la plmni O inversare simultan a semnului gradientului selectiv pentru ambele margini ale
vasului indic apariia unei ocluzii.
z Nucleele folosite:
FTJ FTS Margine N-S Margine E-V Margine NE-SV Margine NV-SE
1 1 1 1 1 1 1 0 + 1 1 1 1 1 2 0 0 2 1
1 2 1 1 + 9 1 1 0 + 1 0 0 0 2 0 + 2 + 2 0 2

1 1 1 1 1 1 1 0 + 1 + 1 + 1 + 1 0 + 2 + 1 + 1 + 2 0

Prelucrarea cantitativ a informaiei angiografice (cont.) Prelucrarea cantitativ a ventriculogramei

z Gradul de stenoz a vasului se z Angiografia celor dou ventricule cardiace este un
determin cu relaia: instrument complementar electrocardiografiei care permite
analiza contraciei muchiului cardiac prin prelucrarea conturului acestuia n
Dref Dsten doua proiecii ortogonale RAO-30 (Right Anterior Oblique) i LAO-60 (Left
Sten [%] = Anterior Oblique).
Dref z Proiecia RAO-30 prezint ventriculul stng ntr-o seciune optim pentru a
determina lungimea acestuia (L) de-a lungul dimensiunii sale maxime. Se tie din
unde Dref este diametrul de referin sau normal n zona respectiv, iar Dsten este studii anatomice c interiorul cavitii ventriculului stng are aproximativ forma
diametrul diminuat datorit stenozei. unui elipsoid de rotaie, avnd o seciune circular (St).
z Determinarea geometriei vasului permite calculul coeficienilor de rezisten la z Determinarea volumului cavitii ventriculare folosind numai msurtori fcute n
curgere laminar respectiv turbulent i a rezervei de curgere n stenoz care este un proiecia RAO-30 se face msurnd lungimea L i aria seciunii longitudinale Sl.
indiciu al ansei de supravieuire a esutului alimentat de vasul respectiv. Notnd cu r - raza seciunii transversale de arie St = r2, rezult volumul
elipsoidului: L
Determinarea acestui indice se face pe baza unei relaii experimentale verificat n 4 r r
studii pe animale i a numeroase msurtori clinice [Heinz Morneburg,et.al., V= 2
3
Bildgebene Systeme fr die medizinische Diagnostik, SIEMENS Publicis MCD z Cum aria seciunii longitudinale este Sl = r L / 2, eliminnd r se obine formula
Verlag, 1995]. El are valoarea cuprins ntre 1 i 5. O valoare mai mic dect 2 indic lui Sandler i Dodge (1960 cunoscut i sub numele metoda Lungime-Arie)
cu o probabilitate ridicat riscul de ischemie n poriunea distal a vasului respectiv. folosit ani de-a rndul pentru calculul volumului ventricular:
8 Sl2
V=
3L

Prelucrarea cantitativ a ventriculogramei (cont.) Determinarea distribuiei curgerii sanguine

z Msurnd volumul ventricular la sfritul diastolei VD (ventricul plin) i la z Pentru determinarea dinamicii curgerii sanguine n planul explorat se
sfritul sistolei VS (ventricul gol) se calculeaz volumul de snge ejectat SV administreaz o cantitate redus dintr-o substan opac (iod) sub forma
(Stroke Volume): unui bolus care este circulat odat cu sngele.
SV = VD - VS z Prelucrarea presupune preluarea de imagini multiple succesive n timp
z Cunoscnd i ritmul cardiac HR (Heart Rate) n bti/minut se determin
urmnd ca n fiecare punct al imaginii P(x,y) s se determine momentul
sosirii bolusului semnalat de momentul apariiei maximului pe curba de
volumul de snge pompat de inim pe minut ca un parametru ce caracterizeaz
densitate.
starea miocardului:
z n imaginea final, fiecare punct se reprezint cu un nivel de gri care
Vm = SV HR este cu att mai nchis cu ct bolusul a ajuns mai trziu la acel punct.
z Unul dintre cei mai importani parametrii de performan ai miocardului este z Se pot construi astfel imagini
fracia de ejecie EF (Ejection Fraction) care d factorul de contracie relativ a comparative ale rinichiului stng i drept,
miocardului (cu ct EF este mai mare cu att miocardul este mai performant): ale plmnilor sau ale principalelor
SV V vase sanguine.
V= = 1 S [%]
VD VD
z Dubois a definit o formul care ia n calcul i nlimea, greutatea i
suprafaa corpului pacientului pentru a determina Indicele Cardiac care permite Evoluia n timp a densitii
compararea direct a performanei cardiace ntre diferii indivizi. punctuale a substanei de contrast

Analiza calcifierilor la sn Analiza leziunilor la sn

z Sarcinile procesrii imaginilor:
| Recunoaterea patternurilor z Marcarea leziunilor pentru
| Analiza texturilor inspectarea de ctre utilizator
| Clasificare
z Monitorizarea sau tratamentul
leziunilor depinznd de patogenez
z Provocri actuale: sau/i dimensiune
| Prezena unor semne variabile
| Necesitatea unei specificiti ridicate
| Utilizarea unor informaii
suplimentare despre pacieni (vrst,
fumtor/nefumtor etc.)
Concluzii
z Radiografia convenional cu raze X msoar atenuarea a radiaiei X

Concluzii de ctre obiectul investigat
z Tendina tehnologic actual este spre utilizarea panourilor plane

digitale i prelucrarea digital a informaiei achiziionate
z Apar din ce n ce mai mult sisteme cu diagnostic asistat de calculator

(Computer aided diagnosis CAD) care efectueaz msurtori i sugereaz
un diagnostic
z Calitatea imaginilor poate fi evaluat prin contrast, rezoluie i zgomot
z Funciile Modulation Transfer Function MTF(f) i Detective Quantum

Efficiency DQE(f) sunt principalii indicatori ai calitii imagisticii cu radiaii X
Tomografia computerizat cu raze X 2
TOMOGRAFIA COMPUTERIZAT CU RAZE X
Prof. Dr. Ing Sever Paca

Laboratorul de Electronic I Informatic Medical
Catedra de Electronic Aplicat i Ingineria Informaticii
Universitatea POLITEHNICA din Bucureti
Coninutul cursului
z Producerea radiatiilor X
z Interaciunea radiaiei X cu substana Producerea radiatiilor X
z Receptorul de imagine
z Tomografia Computerizat
z Sisteme CT
z Transformata Radon
z Reprezentarea Hounsfield
z Exemplificri
Tomografia computerizat cu raze X 5 Tomografia computerizat cu raze X 6
Tubul Rntgen / Rx Tubul Rntgen / Rx (cont.)

z Majoritatea tuburilor Rx poseda 2 filamente. Unul fin si unul z Totodata, materialul anodului trebuie sa aiba un punct de
grosier. Cel fin este utilizat atunci cand se doreste obtinerea topire cat mai inalt pentru a rezista caldurii mari degajate in
de mici zone focalizate. Pentru zone mai mari, se foloseste proces (99% dintre ciocnirile electronilor accelerati catre
filamentul grosier care are avantajul ca se pot utiliza anod).
diferente de potential mai mari decat in cazul filamentului
fin, in schimb, zonele obtinute in anod au margini mai z Chiar si asa, caldura
neclare. degajata in anod este atat
de mare incat e nevoie de
z Anodul tubului Rx trebuie sa fie construit dintr-un material masuri suplimentare.
cu Z mare (s-a vazut ca producerea de radiatii X este mult Astfel, anodul se roteste
mai probabila in cazul materialelor cu Z mare). mereu pentru a disipa
caldura. Anodul este
montat pe un ax facut dintr-
un material prost
conducator de electricitate
(molibden).

Tubul Rntgen / Rx (cont.) Echipament electric adiacent tubului

z Anodul nu este orientat perfect perpendicular pe fascicolul Pentru a produce
electronic ci este inclinat sub un unghi intre 7 si 20 de radiatii X de uz
grade. Scopul acestei orientari este de a reduce diagnostic e
imprastierea geometrica a zonelor de impact al electronilor necesar sa
pe anod. Astfel, marimea proiectiei fascicolului (fascicol de aplicam tensiuni
arie A) pe anodul inclinat al zonei de impact va fi mai mica in scala 20-150
decat aria fascicolului: kV intre anodul si
z a = A.sin
catodul unui tub
Rx. Aceasta
tensiune poate fi
obtinuta de la o
sursa de 110,
220 sau 440V.
Echipament electric adiacent tubului (cont.) Echipament electric adiacent tubului (cont.)
z Radiatiile X produse vor traversa proba (corpul uman) de
z Un transformator de inalta tensiune si un redresor sunt investigat si vor ajunge la receptor. Pentru a controla
necesare pentru a obtine tensiunile mari, continue, expunerea la radiatii Z, se folosesc senzori ce determina
aplicate la capetele tubului. La sistemele Rx de putere momentul in care receptorul de imagine (ecran fluorescent)
joasa, redresarea din curent alternativ in curent a primit expunerea optima. Acest senzor este cunoscut
continuu se poate face chiar in tubul Rx caci electronii drept fototimer si consta intr-o camera de ionizare interpusa
vor circula intre catodul incalzit si anod doar atunci cand pe directia fascicolului de raze X. Atunci cand o anume
catodul e negativ si anodul pozitiv. Exista insa riscul ca, cantitate de ionizare prestablita s-a realizat in interiorul
prin incalzire, in momentele in care anodul devine camerei de ionizare, se transmite un semnal tubului Rx
negativ, sa fie chiar el emitator de electroni si acestia sa pentru a termina expunerea.
fie atrasi de filamentul catodului (in momentele in care
el e pozitiv). Acest risc exista si el poate duce la z http://www.noah.org/science/x-ray/stong/
deteriorarea tubului Rx.
(cum sa-ti construiesti singur un tub rontgen)
Atenuarea radiatiei X
z Imagistica prin radiatia X consta in inregistrarea radiatiilor X
dupa ce acestea au strabatut corpul de examinat (corpul
Interaciunea radiaiei X cu substana uman). Este usor de imaginat ca radiatia X va fi atenuata la
trecerea prin corpul respectiv iar aceasta atenuare va
depinde de proprietatile locale ale corpului respectiv. In fapt,
aceasta atenuare exista si este de tip diferential iar modurile
diferite de atenuare sunt date de densitatea fizica a mediului
respectiv si de numarul atomic Z al tesutului.
z Pentru un anume tesut, atenuarea depinde de grosimea lui
dar si de energia fascicolului de raze X.

Atenuarea radiatiei X (cont.) Atenuarea radiatiei X (cont.)

z Ecuatia care descrie atenuarea, pentru un fascicol de z Atenuarea radiatiei X la transmisia printr-un tesut se
aceeasi energie (monocromatic): datoreaza interactiilor cu atomii tesutului respectiv. Functie
z I = I0.e-d de energia fascicolului X initial, interactiunea cu substanta
poate fi de 4 tipuri:
| Imprastiere coerenta
Unde I este intensitatea transmisa, I0 este intensitatea
incidenta, d este grosimea in cm iar este coeficientul liniar | Efect fotoelectric
de atenuare (cm-1). | Efect Compton
z Pentru a descrie si compara penetrabilitatea razelor X, se | Formarea de perechi electron-pozitron

foloseste marimea: grosime de ptrundere / adncimea de
ptrundere / strat de injumatatire (half value layer HVL)
care se defineste drept grosimea de material necesara
pentru reducerea la jumatate a unui fascicol X incident.
Alegerea tensiunii de alimentare a tubului Rx

z Sa presupunem ca intr-un start Rx sunt disponibile 3 tipuri
de tensiuni: 45, 65 i 90kVp Tensiune Filtrare Os dens Muschi
z Valorile grosimilor de 45 kVp 1 mm Al 0,26 cm 1,6 cm
Receptorul de imagine
injumatatire pentru diverse 65 kVp 2 mm Al 0,58 cm 2,5 cm
medii, in scala de energii 90 kVp 2 mm Al 0,92 cm 3,0 cm
X folosite in medicina.
z Contrast maxim = raport maxim intre grosimile de
injumatatire
z In functie de contrastul dorit pe imaginea Rx, operatorul va
alege tensiunea optima. De exemplu, pentru a accentua
contrastul dintre muschi si tesut, se va alege tensiunea de
45 kVp. Daca, dimpotriva, suntem intr-o zona in care osul
trebuie sa apara cat mai putin, se va folosi tensiunea de 90
kVp (de exemplu la imagini la baza craniului).
Detector de radiaie X Radiaia mprtiat

Primul detector folosit in CT pentru conversia semnalului X intr-un semnal
Gratare de aluminiu
electric
+ semnal
Radiatie X +
Fotonii interactioneaza cu gazul la mare presiune (xenon) din interiorul

O alta metoda de reducere a radiatiei imprastiate este folosirea, pur si
camerei si creaza ioni separati ulterior de diferenta de potential aplicata.
simplu, a unui strat de aer intre pacient si receptor (mai ales la explorarile de
Exista si detectori bazati pe interactia radiatiei X cu un cristal scintilator,
plamani). Radiatia imprastiata va iesi singura din fascicolul central de radiatii
lumina cade pe un fotocatod si se emit electroni multiplicati apoi prin
X (15 cm de aer duc la eliminarea a aproximativ 80% din radiatia
diferente de potential succesive
imprastiata).

Principiul CT
Tomografia Computerizat
Reconstrucia imaginii (proiecia invers) Reconstrucia imaginii (proiecia invers)

z Tomografia computerizata a fost introdus ca metoda in primii
ani ai deceniului 7 si a reprezentat o revolutie in doemniul
imagisticii medicale.
z Daca, pana atunci,
tehnicile imagistice,
precum radiografia,
realizau doar proiectia
simpla a corpului
pacientului pe un detector
(film), CT folosea multiple
proiectii ale corpului,
proiectii planare, care erau
recombinate matematic,
prin intermediul
computerului, cu scopul
de a furniza imagini ale
unor sectiuni prin corpul
respectiv.
Reconstrucie spaial Reconstrucie 3D

z In timp ce radiografia simpla dadea o imagine sumata a Rezolutia ridicata a CT de ultima
proprietatilor corpului travesat, CT este capabila sa generatie (sub mm) face posibila
discrimineze spatial corpul investigat, deci, proprietatile
spatiale diferite ale corpului puteau fi acum localizate. reconstructia 3D cu mare fidelitate, din
z De vreme ce un computer e abolut necesar pentru a furniza sectiuni 2D.
imagini tip sectiune, tehnica s-a numit tomografie
computerizata (tomein (gr.) a taia).
z Aceasta a fost prima modalitate imagistica complet
electronica-digitala si chiar daca e recunoscuta ca denumire
a investigatiei medicale ce foloseste radiatia X pentru
diagnostic, principiul tomografic s-a aplicat ulterior si altor
principii imagistice: ultrasunetele, rezonanta magnetica etc.
z Este posibil ca din sectiunile transversale sa se
reconstruiasca sectiuni coronale si sagitale, rezolutia
acestora fiind, bineinteles, inferioara celor transversale
(rezolutia cea mai slaba fiind pe directia orientata
perpendicular pe planul sectiunii originale).

Structura imaginii unei seciuni CT
Sisteme CT
De la introducerea lor in clinica, in anii 70, sistemele CT au

avut parte de imbunatatiri continue, distingandu-se cateva
etape in evolutia lor tehnica cele 4 generatii de sisteme CT,
urmate de aparitia sisemului CT spiralat si a CT multiseciune.
Generaia I-a Generaia a II-a

Prima generatie folosea un fascicol paralel cu raze X si un A doua generatie se
singur detector care efectuau miscari sincrone de translatie si caracterizeaza prin
rotatie. folosirea de fascicole
Dupa ce miscarea de X sub forma de
translatie se efectua de-a evantai (fan-beam).
lungul obiectului Numarul de detectori a
investigat, sistemul crescut iar numarul
sursa-detector se rotea miscarilor de rotatie a
cu 10 pentru urmatoarea scazut, conducand la
scanare. un timp de scanare de
Timpul necesar obtinerii aproximativ 20 de
de proiectii pentru a secunde
reconstrui o sectiune era
de cateva minute.
Generaia a III-a Generaia a IV-a

A III-a generatie
Se introduce un inel
foloseste fascicole
de detectori ficsi (600)
divergente cu
doar generatorul de
deschideri mai mari,
radiatie se mai
suficienta pentru a
roteste.
acoperi intreg
Viteza marita a
obiectul examinat.
acestor scanere a
Se elimina astfel
permis obtinerea de
miscarea de
informatii in timp real,
translatie.
facand posibila
O sectiune devine
surprinderea
posibil de
proceselor fiziologice
achizitionat in 1-3
in timp real.
secunde.

CT spiralat (elicoidal) CT spiralat (elicoidal)

Sistemul de detectori este dispus tot Sistemul de detectori este dispus tot
pe un inel fix, se roteste tubul X, pe un inel fix, se roteste tubul X,
acesta are o miscare continua in timp acesta are o miscare continua in timp
ce masa cu pacientul au o miscare ce masa cu pacientul au o miscare
lenta de translatie. lenta de translatie.
Relativ la pacient, sistemul tub de Relativ la pacient, sistemul tub de
radiatii X-detectori, au o miscare radiatii X-detectori, au o miscare
spiralata. spiralata.
Proiectia unei felii scanate nu va fi Proiectia unei felii scanate nu va fi
situata intr-un plan de aceea se situata intr-un plan de aceea se
folosesc algoritmi de interpolare. folosesc algoritmi de interpolare.
Acest tip de geometrie permite Acest tip de geometrie permite
acumularea rapida de date din acumularea rapida de date din
multiple sectiuni si cu o rezolutie multiple sectiuni si cu o rezolutie
superioara in planul perpendicular pe superioara in planul perpendicular pe
sectiunea originala (plan transversal sectiunea originala (plan transversal
original). original).
CT spiralat (elicoidal) CT multiseciune

Sistemul de detectori este dispus tot Este asemntor cu sistemul spiralat doar ca are mai multe inele fixe de
pe un inel fix, se roteste tubul X, detectori. La inceput doar 2, acum 64 cu cresterea vitezei de rotaie (de la
acesta are o miscare continua in timp 1/sec. la 4/sec.).
ce masa cu pacientul au o miscare Modelele din 2007 au rezoluie a voxelului izotropic de 0,35 mm, cu o
lenta de translatie. scanare pe axa z axia de 16 cm/sec.
Relativ la pacient, sistemul tub de Avantajul major al CT multiseciune este viteza crescut a volumului scanat.
radiatii X-detectori, au o miscare
spiralata.
Proiectia unei felii scanate nu va fi
situata intr-un plan de aceea se
folosesc algoritmi de interpolare.
Acest tip de geometrie permite
acumularea rapida de date din
multiple sectiuni si cu o rezolutie
superioara in planul perpendicular pe
sectiunea originala (plan transversal
original).
Transformata Radon Reprezentarea Hounsfield

Numrul CT Numrul CT (cont.)

z De obicei, aceste valori specifice tesuturilor sunt
z Rezultatul obtinut dupa reconstructia imaginii consta intr-o normalizate la valorile proprii ale unui obiect proba ce
matrice de numere stocate in memoria calculatorului. contine exclusiv apa (Ni,j)apa .
Fiecare numar va fi proportional cu coeficientul de atenuare
a radiatiei X proprie fiecarui voxel din spatiul investigat,
z Raportul dintre diferenta valorilor (Ni,j)tesut si, respectiv,
pozitia acestor voxeli fiind bine definita in memoria
(Ni,j)apa si valorile (Ni,j)apa se numesc valori Hounsfield si se
computerului. Daca notam cu N valoarea numerica a unui
folosesc in exprimarea unui rezultat CT.
numar al matricei, atunci:
Ni,j=k. i.j
z Valorile (Ni,j)apa sunt obtinute prin scanarea unui corp proba,
inainte de investigatia propriu-zisa a pacientului.
unde i.j este coeficientul de atenuare a radiatiei X in
voxelul localizat (i,j).
Numrul CT (cont.) Reprezentarea unei ferestre
Reprezentarea unei ferestre (cont.)
Exemplificri

Philips CT Aura Philips Aura CT (cont.)
Montantul (Gantry)
Philips Aura CT (cont.) Philips Aura CT (cont.)
z Afiajul central frontal
Vedere lateral Vedere din spate z Panoul lateral de control al montantului (cte unul pe fiecare parte)
z nclinarea montantului controlat de la panoul montantului i consol z Consola de comand a utilizatorului

z Consola - monitorul stng z Consola - monitorul drept

| Frr postprocesare, numai manipularea de baz a imaginilor | Ecranul pentru manipularea imaginilor
z Consola - monitorul drept

| Ecranul de control pentru tiprire pe film z Blocurile de comand pentru
| Ecranul cu filmul virtual comunicarea cu pacientul i ferestruire
Siemens CT Sensation 16 (cont.) Siemens CT Sensation 16 (cont.)
z Studiu de rutina a creierului

z Studiu de rutina a creierului partea de sus a capului z Vizualizarea sinusului
z Seciune prin sira spinrii z Urechea interna la un copil de 7 ani
z Bieel de 2 ani z Angiografie CT renal pacient mediu 34x23 cm

Siemens CT Sensation 16 (cont.) CT 4D
z Angiografie CT renal pacient mare 39x31 cm
CT color CT color
z Abdomen - film z Abdomen
CT color CT color
z Torace +
z Abdomen + ecran soft ecran soft

CT color CT color
z Semiseciune
z Trunchi
prin cap
z Vacan plcut !
| Crciun Fericit !
| La Muli Ani !
z i un cadou din New York !

Tehnici imagistice de absorbtie/emisie
Termografie medicala (IR)
Imagistica prin termografie in IR este o metoda diagnostica neinvaziva

care permite vizualizarea si cuantificarea temperaturii de suprafata a
corpului uman. Ca orice alta vietuitoare cu sange cald, omul emite
radiatie in IR; radiatia de aceasta energie este capabila sa strabata
distante nu prea mari de tesut astfel incat la suprafata corpului pot
ajunge radiatii IR produse in zone de oarecare profunzime. Un detector
in IR poate converti radiatia IR in impulsuri electrice care sunt
vizualizate pe monitor cu un cod de culoare. Aceste harti ale
temperaturilor corpului sunt denumite termograme. Spectrul color
indica o crestere sau scadere fata de normal a temperaturii locale a
corpului. Datorita simetriei corpului in ce priveste temperatura sa,
asimetriile, chiar discrete, pot fi sesizate.

Termografie medicala (IR)
Utilitatea clinica a termografieie digitale consta in:
-Descrierea extensiei unei leziuni al carei diagnostic a fost deja stabilit prin alte
metode.
-Localizarea unor arii de anormalitate pentru care alte metode nu au evidentiat
anomalii.
-Detectarea de leziuni inainte ca manifestarile clinice sa fie evidente.
-Monitorizarea procesului de vindecare.
http://www.meditherm.com/therm_page1.htm
Gradul de vascularizare si fluxul sanguin sunt sub controlul sistemului nervos simpatic.
Acesta se reflecta in temperatura corpului, termografia digitala fiind capabila sa
inregistreze diferente de temperatura de 0,1 grade Celsius.
In neurologie (dureri lombare, de exemplu), deja o diferenta de 1,5 grade Celsius
stanga/drapta indica o anomalie a nervului periferic. Sunt insa uzuale diferente de
temperaturi de 1 pana la 10 grade Celsius, functie de gravitatea bolii (procese
reumatologie, inflamatoii, traumatisme ale muschilor etc. apar ca zone de temperatura
crescuta).
1
Imagistica prin rezonanta magnetica
Imagistica prin rezonan magnetic este o metoda relativ nou,

folosit curent n investigaia clinic din a doua jumtate a anilor 80.
Ea este capabila sa ofere imagini pentru o varietate foarte mare de
esuturi i, mai nou, informaii despre procesele metabolice care au
loc n aceste esuturi. Prin numeroasele informaii pe care le aduce
despre esuturile biologice, investigaia prin rezonana magnetic i
ctig un rol foarte important n ansamblul metodelor imagistice.
Prin numrul mare de parametri care sunt implicai n formarea
imaginii prin rezonan magnetic, aceasta metoda se distinge ca
deosebit de sensibila i flexibila.
http://www.cis.rit.edu/htbooks/mri/

Acumulrile din ultimii 20 de ani au transformat imagistica prin
rezonan magnetic (IRM) intr-o metoda de amploarea i
importanta actuala. Performantele la care a ajuns azi metoda
IRM i au originea n anul 1946 cnd Felix Bloch i Eduard
Purcell de la universitile Stanford, respectiv, Harvard, au
msurat efectul produs de micarea de precesie a spinilor n
jurul liniilor unui cmp magnetic exterior. Ei s-au bazat pe
principiile mecanicii cuantice i pe existenta deja dovedita a
existentei spinului nuclear. Pentru rezultatele lor, Bloch i
Purcell au mprit, n 1952, premiul Nobel pentru fizic.
Principiul descoperit n 1946 a trebuit sa atepte pana n 1973
cnd, Lautebur i Mansfield au avut o idee ce deschidea
drumul acestei metode spre domeniul biomedical.
2
Pana la ei, fenomenul rezonantei magnetice a avut aplicaii
preponderent n chimia organica iar informaiile constau n
identificarea naturii componentelor unei probe. In momentul n
care cercettorii n domeniu au ncercat sa obin semnal de la
corpul uman, s-a pus problema unei discriminri spaiale n
interiorul probei. Se dorea localizarea zonelor n care se afla
concentraii diferite de nuclee n sperana obinerii, prin aceasta
metoda, a unei hri a interiorului probei. S-a pornit de la faptul
c spinii aflai n cmp magnetic au o micare de precesie n jurul
liniilor de cmp exterior, cu o frecvena ce depinde liniar de
mrimea cmpului (frecvena Larmoor). Lauterbur i Mansfield s-
au gandit sa aplice, peste cmpul magnetic principal, un alt cmp
magnetic, variabil spaial. In acest fel, toate nucleele aflate pe
direcia gradientului de cmp magnetic vor precesiona cu
frecvente uor diferite de vecinii lor. Lauterbur i Mansfield au
artat ca aceste frecvente pot fi extrase din semnalul cumulat
nregistrat i ca ele pot da informaii spaiale despre interiorul
probei.
Odat fcut acest pas, aplicarea n imagistica medicala a devenit
posibila

Nucleul cel mai important pentru imagistica prin rezonan magnetic
este nucleul de hidrogen (protonul).
Imagistica prin rezonan magnetic este posibil datorit unui numr
mare de protoni care se afla n constituia corpului uman (apa, acizi grai
i alte molecule organice).
Protonul i, n general, nucleele, poseda o micare de rotaie n jurul axei
proprii numita micare de spin. Ca orice sarcina electrica aflata n
micare, protonul va crea propriul cmp magnetic.
Experimentul IRM poate fi privit ca avnd doua faze.
prima faza cea n care orientarea protonilor (spinilor) aflai n cmp

magnetic se realizeaz prin interactia propriului camp magnetic cu cel
exterior.
a doua faza este cea n care orientarea protonului este perturbat prin
intervenia unui camp electromagnetic. Revenirea protonilor la orientarea
anterioara va determina o noua interactie, de data aceasta intre propriul
camp magnetic al protonului i o bobina detector. In detector va apare un
curent electric masurabil dat de insumarea tuturor microsemnalelor
produse de protonii probei.
3
Nucleul izolat aflat n camp magnetic
Se considera mai intai faza initiala a procesului n care

orientarea protonului este data de interactiunea dintre
campul magnetic minuscul propriu i campul magnetic
exterior. In aceasta faza, interactiunea dintre nuclee i
vecinii sai sunt voluntar neglijate.
Miscarea de precesie a spinului n jurul directiei campului
magnetic principal este asimilata, n multe exemple,
miscarii unui giroscop presupus a fi incarcat electric. Acest
model este folosit n interpretarea clasica a fenomenului
rezonantei magnetice. Miscarea spinului va crea o bucla
de curent electric orientata perpendicular pe axa sa de

B0
O bucla de curent aflata in
camp magnetic uniform, cu
doua orientari diferite fata
de acesta, (a), (b).
(a) bucla este orientata
perpendicular pe campul dF
magnetic astfel incat nu
exista nici un cuplu de forte
care sa-i determine
schimbarea de pozitie; dl I dF
dF
4
B0
(b), bucla este orientata

sub un unghi arbitrar dF
fata de linile de camp
magnetic, apare un
cuplu de forte diferit de
0.
dF

Bucla de curent va crea propriul ei camp magnetic care
va interactiona cu campul magnetic exterior. Consideram
situatia in care campul magnetic exterior este constant.
Din momentul aplicarii acestui camp, asupra buclei de
arie , strabatuta de curentul, va actiona o forta , conform
legii lui Lorentz. De fapt, asupra fiecarui segment al
buclei va actiona o forta diferentiala :
dF I dl B
Prin integrarea relatiei se observa ca forta ce se exercita

asupra unei bucle ddel curent
0 constant aflata in camp
magnetic, in conditiile in care campul magnetic exterior
este constant, va fi egala cu 0 .
5
Momentul cuplului de forte
se numeste moment de
torsiune si depinde de r,
distanta fata de centrul B0
buclei a punctului de
aplicare a fortei diferentiale.
dF
Daca notam cu T momentul
de torsiune, atunci:
dT r dF dF

Spinul poseda un moment magnetic
propriu care, datorita agitatiei termice,
nu se orienteaza perfect paralel cu liniile B0
de camp magnetic, chiar daca pentru
simplificare se presupune uneori acest
lucru (intre si B0 exista un unghi ).
d
I

Interactia momentului
magnetic al spinului cu
campul exterior determina
precesia in jurul liniilor
de camp.
6
Momentul magnetic si campul magnetic exterior interactioneaza si

genereaza momentul de torsiune T. Campul magnetic joaca rolul
gravitatiei din cazul giroscopului aflat in camp terestru.
T mai poate fi exprimat ca:
T B
Se mai stie ca orice corp aflat in rotatie in jurul axei proprii e caracterizat
de un moment unghiular (L) care este de fapt, momentul impulsului mv
fata de axa de rotatie:
L r mv
d L d r d mv
Deci, mv r r F T
dt dt dt

Intre momentul unghiular, L, si momentul magnetic al

spinului, , exista urmatoarea relatie, dedusa din conditii
experimentale:
L
Relatiile anterioare conduc la:
1 d
B
dt
d
B
dt
Constanta de proportionalitate, N , depinde de tipul nucleului si se numeste factor giromagnetic.
Pentru proton (nucleu de hidrogen) valoarea lui este de 2,675 108 rad/s/T.
7
Deci, miscarile de rotatie si precesie pot fi exprimate matematic
prin relatia de mai jos. Ea reprezinta ecuatia fundamentala in
fenomenul de rezonanta magnetica si este cunoscuta ca
varianta simpla a ecuatiei lui Bloch, ecuatie la care se va
reveni ulterior.
1 d
B
dt
d
B
dt

Interventia campului electromagnetic. Procese de relaxare
Pana acum au fost neglijate interactiunile reciproce dintre spini precum si cele
dintre spini si mediu. Ecuatia va suferi anumite corectii impuse de luarea in
considerare a acestor interactiuni si, in consecinta, va lua o noua forma,
cunoscuta sub denumirea de ecuatia de miscare a lui Bloch. Interactiunile
dintre spini precum si cele dintre spini si mediu vor introduce notiunea de
proces de relaxare, acestea fiind definitorii pentru imagistica prin rezonanta
magnetica.
Am vazut ca interactia, privita clasic, dintre un moment magnetic si un camp
magnetic exterior consta in precesia momentului magnetic in jurul liniilor de
camp. Pentru un camp magnetic static (B0), precesia are loc cu o viteza
constanta. Dar, in imagistica prin rezonanta magnetica, campului magnetic
exterior i se vor adauga alte campuri. Mai exact, este interesant de vazut
efectul unei combinatii date de campul magnetic exterior, constant, si un
camp electromagnetic de radiofrecventa (B1), mult mai mic decat campul
magnetic exterior si orientat perpendicular pe acesta.
8
Daca campul electromagnetic B1 actioneaza pentru o perioada de timp
asupra unui moment magnetic protonic orientat initial de-a lungul lui B0 ,
efectul va fi de inclinare a vectorului moment magnetic protonic fata de
directia initiala. Momentul magnetic protonic va continua sa
precesioneze in jurul liniilor de camp dar sub un unghi mai mare decat
precesiona in absenta lui. Pentru o anumita valoare a campului
electromagnetic, momentul magnetic al protonului poate fi determinat sa
formeze un unghi de 900 cu B0, deci, precesia sa se mute intr-un plan
perpendicular pe directia campului magnetic exterior.
Pentru ca miscarea momentului magnetic protonic sa poata fi perturbata
trebuie sa fie indeplinita o anumita conditie si anume, frecventa campului
electromagnetic aplicat sa fie egala cu frecventa de precesie in jurul
campului exterior (frecventa Larmoor). Aceasta este conditia de
rezonanta. Ea conduce la trecerea momentului magnetic intr-o stare
excitata.

La intreruperea actiunii campului electromagnetic spinii tind sa revina
la starea anterioara aplicarii campului de radiofrecventa. Aceasta
revenire este posibila prin interactiunile ce au loc intre spini si intre
spini si mediu. In aceste conditii, ecuatia de miscare valabila pentru un
nucleu (proton) izolat, se va modifica pentru a exprima interactiunea
protonului cu vecinii sai.
Ecuatia lui Bloch va fi reluata tinand cont de faptul ca scopul unui
experiment de imagistica prin rezonanta magnetica este de a obtine
imagini ale interiorului probei. Pentru a crea imagini macroscopice ale
unei probe, trebuie utilizate informatii provenite de la fiecare unitate de
volum a probei. Se va considera, in continuare, momentul magnetic pe
unitatea de volum, adica, marimea numita magnetizatie, M. Fie V
unitatea de volum in care se gasesc un numar suficient de mare de
protoni. Atunci:
1
M i
V protoniinV
9
1 d
i
B0
V i dt V i
dM
M B0
dt
In fenomenul de rezonanta magnetica se folosesc, prin conventie, un

camp magnetic static orientat pe directia z. Campul electromagnetic va
fi orientat perpendicular pe directia z. In aceste conditii, este preferabil
de analizat aceste ecuatii proiectate pe cele doua directii din spatiu:
dM z
0
dt
d M xy
M xy B 0
dt

Proces de relaxare spin-retea

Ecuatiile anterioare nu contin inca interventia campului electromagnetic.
Pentru a vedea care este efectul campului electromagnetic trebuie
vazut care este aportul energetic al acestuia. Natura si ordinul de
marime ale acestei energii se pot vedea daca se apeleaza la expresia
clasica a energiei unui moment magnetic aflat intr-un camp magnetic
exterior:
U B0
O energie minima a spinului implica alinierea momentului
magnetic al spinului cu campul exterior
10
B0 1 milion

E1
E1 > E2
i
1 milion + 5
E2
Momentul magnetic al protonului aflat in camp magnetic se orienteaza de-a lungul lui B0 Starea
energetica favorizata (energie minima) este cea in care are acelasi sens cu B0 (E2). Energia termica
(pp. proba la temperatura camerei) determina un grad mare de ocupare si a nivelului energetic E1 ce
caracterizeaza protonii orientati in sens contrar sensului lui B0 , (E2 > E1). Daca energia campului
electromagnetic ce se aplica colectivului de spini este egala cu diferenta energetica dintre cele doua
nivele, se creaza conditiile ca excesul de protoni sa se distribuie uniform intre cele doua nivele
energetice, ceea ce coincide cu disparitia componentei longitudinale a magnetizatiei.

Pentru toti protonii unui voxel, relatia anterioara se poate scrie:
U M B0 M z B0
Doar componenta paralela cu campul este implicata in acest proces.

Valoarea de echilibru a magnetizatiei unui voxel de protoni dintr-o proba aflata la temperatura
camerei, se supune legii lui Curie:
B0
M0 C
T
Unde C este o constanta care depinde de natura spinului
11
Deoarece energia spinilor (U=MzB0) este
mica in comparatie cu energia termica de
ordinul lui kT (k este constanta lui
Boltzman si T este temperatura in grade
Kelvin), populatiile de spini de pe cele
doua nivele energetice sunt aproximativ
egale. Doar un mic exces de spini (5 spini B0 i
la un milion) se afla pe nivelul energetic
favorizat (orientare in sensul campului ).
Totusi, datorita numarului mare de spini
dintr-un voxel, intr-un mol de apa
(numarul lui Avogadro), la 0,5T va exista
un exces de protoni aliniati paralel, in
starea energetica favorizata.
Magnetizatia totala a unei probe este
data de suma vectoriala a tuturor
momentelor magnetice ale protonilor
componenti.

Interventia campului electromagnetic a furnizat suficienta energie

pentru ca unii spini sa treaca din orientarea paralela cu (energie
minima) in orientarea anti-paralela (energie maxima). In interpretarea
clasica a fenomenului de rezonanta magnetica, egalizarea populatiilor
de spini de pe cele doua nivele energetice corespunde disparitiei
magnetizatiei longitudinale (Mz) si aparitiei ei in plan transversal (Mxy).
La intreruperea campului rf, protonii tind sa-si recapete nivelele
energetice anterioare, prin cedare de energie catre atomii vecini.
Interactiunea intermediata de agitatia termica dintre proton si reteaua
de atomi are loc cu o viteza dMzdt, proportionala cu diferenta dintre M0
si Mz. Constanta de proportionalitate a fost determinata empiric si este
egala cu inversul timpului necesar revenirii la valoarea initiala.
12
M
B0
B1

Cand componenta Mz nu este

dM z 1
M0 M z
in echilibru termic, presupunem dt T1
ca Mz tinde catre echilibru cu o
viteza proportionala cu
dM z dt
abaterea de la valoarea de
echilibru M0. M0 M z T1
M0 T
1
dM z 1
dt
M
M0 Mz T1 0
13
Cu solutia:

t

t

M z (t ) = M z ( 0 ) e T1
+ M0 1 e T1

unde T1 este numit timp de relaxare spin-retea

0
lipide
1 (t)
1
lichide
t
Forma curbei de relaxare e data de timpul de relaxare spin-retea, T1 , care
este specific fiecarui tesut. Valori mari ale lui T1 sunt specifice tesuturilor cu
consistenta lichida (de ex. lichidul cefalo-rahidian).
14
Scala de valori pentru T1 se intinde intre zeci si mii de milisecunde
pentru protonii din corpul uman, pentru campuri magnetice cu valori de
0,01 T si mai mari.
Daca imediat dupa intreruperea campului electromagnetic (rf) (t=0),
Mz(0) este egala cu 0, atunci expresia (13) devine:

t

M z (t )
= M0 1 e T1

Aceasta solutie este valabila in cazul in care campul magnetic exterior
este orientat pe directia z iar M0 este valoarea de echilibru a
magnetizatiei. Relatia (14) reprezinta variatia magnetizatiei longitudinale
care revine la valoarea de echilibru dupa o perturbare produsa de un
camp electromagnetic de radiofrecventa.

Procesul de relaxare spin-spin
Procesul de cedare de energie a protonilor catre reteaua de
atomi (proces de relaxare T1) nu este singura interactie care
are loc intre protoni. Un alt proces care are loc imediat dupa
intreruperea campului electromagnetic (rf) consta in interactia
spin-spin. Fiecare spin al unei probe se afla intr-un camp
magnetic local dat de combinatia dintre campul magnetic
exterior si alte campuri magnetice, cu mult mai mici, ale
spinilor vecini. Totusi, aceste microcampuri create de spinii
vecini sunt suficient de mari pentru a crea microvariatii locale
de camp. In acest fel, fiecare spin se va afla intr-un camp
magnetic local usor diferit de vecinii sai. In consecinta,
miscarea de precesie a unui spin va avea o frecventa usor
diferita de a vecinilor sai.
15
0
j j j
M
M

In partea de sus a figurii anterioare, un set de spini magnetici sunt rasurnati in

plan transversal prin aplicarea unui puls ; precesia spinilor in plan xy, imediat
dupa intreruperea pulsului de radiofrecventa. In partea de jos a figurii, acelasi
proces privit din punct de vedere al comportarii magnetizatiei totale a spinilor
care scade in marime datorita procesului de defazare treptata a spinilor.
Intr-un timp destul de scurt toti spinii unui voxel care,

sub actiunea pulsului electromagnetic rf au fost obligati
sa precesioneze cu aceeasi frecventa (spini izocromati),
dupa intreruperea campului electromagnetic rf vor avea
frecvente usor diferite de precesie. In scurt timp,
miscarile lor se vor defaza iar magnetizatia transversala
care este vectorul suma al tuturor momentelor
magnetice transversale ale spinilor, se va anula.
16
Procesul de defazare a spinilor si, deci, de anulare a magnetizatiei

transversale este exprimat prin ecuatia de miscare Bloch simpla
corectata cu un termen ce exprima perturbarea exterioara:
r
dM xy r r 1 r
= M xy B0 M xy
dt T2
T2 este o constanta dedusa experimental ce caracterizeaza

atenuarea magnetizatiei transversale si este chiar timpul de
relaxare spin-spin (timpul in care miscarile spinilor se defazeaza
complet)

Mxy(0)
Mxy(t) Mxy(0)e-t/T2
2 22 32 t
Atenuarea componentei transversale a magnetizatiei, dupa

intreruperea pulsului de radiofrecventa, are loc datorita defazarii
miscarilor individuale ale spinilor componenti. T2 este timpul de
relaxare spin-spin si caracterizeaza viteza acestui proces
17
Daca utilizam un sistem de referinta rotitor, care se roteste cu aceeasi

frecventa de precesie, Larmoor, cu a spinilor, observatorul aflat in acest
sistem de referinta va remarca doar micsorarea magnetizatiei transversale
exprimata in relatia (15) prin termenul:
dM xy 1
= M xy
dt T2
Cu solutia:
t

M xy (t ) = M xy (0 ) e T2

Interactia spin-spin reprezinta procesul efectiv de defazare si are loc cu

o viteza mai mare decat procesul de relaxare spin-retea. Vitezele celor
doua procese de relaxare se noteaza cu R1, respectiv, R2
1
R1( spin retea ) =
T1
1
R2( spin spin ) =
T2
R2 > R1
T1 > T2
Timpul de relaxare este de ordinul zecilor de milisecunde pentru cele mai

multe tesuturi din corpul uman.
18
Timpul de relaxare T2 depinde mult mai putin de campul B0, comparativ cu
T1. Valorile lui T2 au o dependenta mare de natura tesutului in sensul ca
pentru tesuturi preodominent solide este mult mai scurt (de ordinul
microsecundelor) decat pentru tesuturi cu consistenta lichida (ordinul
secundelor).
Timpii T2 si T2
Am considerat procesul de defazare a spinilor ca datorandu-se interactiei

cu microcampurile create de spinii vecini. In practica, defazarea are loc si
mai rapid decat in timpul T2 deoarece nu se poate crea un camp magnetic
perfect omogen. Aceste neomogenitati de camp produc o defazare rapida
a colectivului de spini. Daca notam viteza de defazare datorata
neomogenitatilor de camp magnetic exterior cu R2 atunci, viteza reala,
finala, a procesului de relaxare transversala va fi:
1 1 1
R2* = R2 + R2' *
= + '
T2 T2 T2

unde T*2 este timpul real de defazare completa a miscarilor spinilor unei probe
Se va vedea ca efectul de defazare dat de neomogenitatile de camp magnetic
exterior (T2) poate fi compensat prin aplicarea periodica a unui camp
electromagnetic de radiofrecventa care readuce in faza miscarile spinilor.
Totusi, refazarea spinilor nu poate avea loc la infinit datorita procesului de
relaxare care nu poate fi compensat si care conduce, in final, la defazarea
completa a spinilor.
* e-t/T 2
e -t/T 2
19
Metode de achizitie a semnalului de rezonanta magnetica
Aplicarea unui camp electromagnetic tranzitoriu asupra unei probe aflate

in camp magnetic B0 determina magnetizatia probei sa-si schimbe
directia, creand o componenta a acesteia in plan transversal, Mxy. De-
abia in acest moment se poate detecta si masura precesia magnetizatiei
in jurul liniilor de camp magnetic.
Spinii aflati in plan transversal creaza propriul lor camp magnetic care
este, la randul lui, rotitor. Daca o bobina (bobina receptor) este plasata
astfel incat sa fie strabatuta de fluxul magnetic creat de rotatia
magnetizatiei in plan transversal, atunci, conform legii lui Faraday, in
bobina respectiva se va induce un curent electric. Acest current electric
va varia in timp si va contine informatii privind procesele ce au loc in
proba, informatii care vor conduce la obtinerea imaginii probei.

Deci, in imagistica prin rezonanta magnetica, o bobina este plasata in
apropierea corpului uman care contine un numar mare de protoni;
numim aceasta bobina, receptor, iar cea care a creat campul
electromagnetic de radiofrecventa o numim transmitor. Bobinele
transmitor si receptor sunt ajustate astfel incat sa lucreze la frecventa
Larmoor a protonilor probei. Aceeasi bobina poate juca ambele roluri,
de transmitor si receptor.
Semnalul detectat si masurat in receptor contine informatii despre
proba. Acest semnal poate varia insa si in functie de modul in care se
creaza ansamblul camp electric camp electromagnetic. Exista multiple
posibilitati pentru crearea campului electromagnetic de radiofrecventa.
Modurile diferite de aplicare a campului electromagnetic definesc
diversele metode de lucru in imagistica prin rezonanta magnetica.
Exista cateva moduri esentiale de aplicare a campului de radiofrecventa
determinante pentru structura ulterioara a tehnicilor de achizitie in IRM.
20
Mai intati, campul electromagnetic este aplicat intr-un singur puls, uniform, asupra
probei, ducand la formarea unui semnal in receptor, semnal centrat pe frecventa
Larmoor a spinilor probei.
Un al doilea mod de aplicare a campului electromagnetic rf consta in folosirea unei
perechi de pulsuri: un puls de excitatie urmat de un al doilea puls al carui scop este
de a determina revenirea in faza a tuturor spinilor care s-au defazat in intervalul
dintre cele doua pulsuri rf prin procesul de relaxare T2, dand nastere astfel la un
ecou.
Un al treilea mod de aplicare consta in aplicarea unui set prestabilit de pulsuri.
Un al 4-lea mod, deosebit de primele, consta in aplicarea unui puls care are rolul de
a inversa pozitia spinilor iar in momentul in care acestia ajung in plan transversal,
un alt puls se aplica cu scopul de a-i refaza si a forma astfel semnalul detectat in
receptor (ecou).
E important de amintit, inainte de a descrie formarea imaginii prin fenomenul de

rezonanta magnetica, relatia de proportionalitate care exista intre frecventa
Larmoor si campul magnetic exterior ( = B0).

Relaxare libera (Free Induction Decay FID) (un singur puls rf)
Pentru a obtine un semnal in receptor e nevoie de o variatie in plan

transversal a fluxului magnetic. Crearea unei magnetizatii
transversale se face prin aplicarea unui puls de radiofrecventa asupra
probei, cu o asemenea durata si amplitudine incat este capabil sa
egalizeze populatiile de spini de pe cele doua nivele energetice. Un
astfel de puls rf are chiar denumirea de puls /2. Imediat dupa
intreruperea pulsului /2, colectivul de spini din proba vor relua
precesia in jurul liniilor de camp magnetic principal. Acest semnal se
atenueaza in timp prin procesele de relaxare transversala mentionate.
Modul de atenuare al semnalului este descris de o functie exponentiala. Anvelopa
semnalului este exprimata prin:
t

T2*
M xy ~ M z e
21
/2
t
rf
T2 *
ADC masurarea
semnalului
Semnalul obtinut dupa un singur puls de excitatie (/2) se atenueaza

rapid, cu viteza 1/T2*.

S-a vazut anterior ca este datorat atat interactiunilor spin-spin (proprii

nucleelor probei, proces intrinsic si irecuperabil, cat si imperfectiunilor
campului magnetic exterior, neomogenitati ale B0, (acest ultim efect este
insa compensabil).
Un astfel de semnal, de relaxare libera (free induction decay FID), fara
interventia vreunui alt puls de radiofrecventa inafara celui initial, este folosit
la sistemele IRM pentru ajustarea bobinelor de radiofrecventa, transmitor si
receptor. De asemenea, dependenta FID de t este folosita in verificarea
neomogenitatilor campului magnetic. Se plaseaza o proba in campul
magnetic al sistemului respectiv; daca relaxarea FID este mult prea rapida,
aceasta denota o slaba omogenitate a campului magnetic care impune
masuri de corectare a acestuia.
22
Ecou de spin (Spin-echo SE) (o pereche de pulsuri rf)
Obtinerea ecoului de spin se bazeaza pe aplicarea a doua pulsuri de

radiofrecventa. Un prim puls (asa numit puls /2) urmat de un puls
care are rolul de a refaza miscarile spinilor.
Deci, primul puls, (/2), aduce magnetizatia longitudinala in plan
transversal; spinii, izocromati fiind prin actiunea pulsului rf, dupa
incetarea acestuia, incep sa precesioneze cu viteze usor diferite iar
castigurile de faza individuale ale spinilor vor fi diferite.
Al doilea puls de radiofrecventa, , (amplitudine dubla fata de primul),
se aplica dupa un interval de timp si produce inversarea miscarilor
spinilor in plan transversal. Spinii vor continua sa precesioneze cu
aceleasi viteze dar sensul miscarii s-a inversat intre timp astfel incat,
dupa un nou timp vor reveni in faza.

0
j j
1
(/2)
j j
1
()
23
x x
t=0 t=TE/2
c)
t=TE

Dupa aplicarea pulsului /2, acumularea de faza a spinilor si-a
schimbat sensul:
(rr ,t )t = = B(rr )
La un moment t, ulterior momentului , spinii care au
acum o faza initiala Q(r, ) vor avea o acumulare de
faza: r r
(rr ,t ) = B(rr ) + B(rr ) (t )
(rr ,t ) = B (t 2 )
Daca notam 2 TE (timp de ecou) atunci, la momentul t=TE castigurile de faza vor fi
0 (spini izocromati). Asta arata ca toti spinii se vor refaza la momentul t=TE, indiferent
de valoarea lui B si de pozitia r. Readucerea in faza a miscarilor spinilor va crea asa
numitul ecou de spin.
24
/2
rf
TE
/2
Aplicarea pulsurilor RF in metoda ecoului de spin

Metoda ecou de spin reuseste sa compenseze efectele relaxarii T2* (efectul

neomogenitatilor de camp magnetic) dar nu reuseste sa compenseze efectele
T2 care, dupa cum s-a spus, se datoreaza interactiei spin-spin, proces
ireversibil.
De aceea, anvelopele celor doua procese, FID si SE (ecou de spin), vor avea
atenuari diferite. Prin metoda SE se prelungeste durata procesului de relaxare
astfel ca se castiga timp in care se pot face detectari si masurari ale semnalului
creat. Modul de variatie, exponential, al semnalului sugereaza si posibilitatea
masurarii efective a timpului T2. Aplicarea a doua sau mai multe achizitii cu TE
diferiti permite determinarea constantei de atenuare a semnalului de rezonanta
magnetica din relatia.
t

M = M0 e T2
25
Spin multi-ecou
O metoda mai simpla pentru masurarea timpului T2 consta in aplicarea mai multor pulsuri (n
pulsuri) dupa pulsul initial de excitatie. Fiecare ecou se va produce la momentul
t n = 2 n = n TE
O astfel de secventa de pulsuri poarta numele de secventa Carr Purcell Meiboom Gill. Secventa a
fost creata de Carr si Purcell si imbunatatita de Meiboom si Gill astfel incat poarta numele
tuturor, fiind cunoscuta ca metoda CPMG.
Pulsuri rf repetitive
Necesitatea de a utiliza secvente de puls cu pulsuri multiple a aparut din dorinta de a avea un
semnal suficient de puternic in receptor si, in consecinta, o imagine de calitate. Mai exact, e
necesar ca raportul semnal/zgomot sa fie cat mai ridicat. Prin repetarea aplicarii unui puls rf si
medierea ulterioara a acestora se mareste raportul semnal/zgomot. Amplitudinea semnalului de
rezonanta magnetica depinde de valoarea initiala a magnetizatiei transversale, inainte de avea loc
defazarea spinilor. Magnetizatia transversala este egala cu magnetizatia longitudinala pe care un
puls /2 o determina sa apara in plan transversal.
Daca pulsurile rf se succed la intervale prea scurte de timp, atunci magnetizatia longitudinala nu
are timpul necesar revenirii la valoarea initiala, anterioara aplicarii secventei de puls rf.

/2 /2 /2 /2
rf
Mz
0
t
Aplicarea de pulsuri /2 la intervalul TR<<T1 face ca doar o mica parte din magnetizatia
longitudinala sa fie recuperata in intervalul dintre pulsuri astfel incat, in plan transversal, va
apare o magnetizatie transversala mult redusa. Dupa cateva pulsuri se ajunge la fenomenul de
saturatie a semnalului.
26
Se noteaza timpul dintre doua pulsuri successive cu TR (timp de repetitie); timpul de repetitie nu
poate fi marit prea mult din dorinta de a mentine o durata cat mai scurta a achizitiei imaginii.
Daca TR mult mai mic decat T1, magnetizatia longitudinala nu va recupera decat in mica masura
din valoarea sa initiala.

TR

M z = M 0 1 e T1 , TR << T1

Urmatorul puls rf va crea, astfel, o magnetizatie transversala mult redusa fata de cea creata de
primul puls de radiofrecventa.
Pentru timpi TR foarte scurti semnalul devine atat de mic incat se ajunge la asa numita
saturatie.

Revenirea din inversie (inversion-recovery IR)
Secventele de puls mentionate pana acum permit caracterizarea proprietatilor T2 ale unei probe.
O secventa de puls in care T1 devine parametrul esential in crearea contrastului o constituie
secventa numita revenirea din inversie.
Aceasta secventa poate fi folosita pentru determinarea cantitativa a timpului T1 al unei probe.
Revenirea din inversie este practic o secventa FID careia i s-a adaugat un puls initial de
radiofrecventa.
/2
t TR
rf
TI
ADC masurarea
semnalului
(FID)
27
Efectul lui consta in inversarea magnetizatiei longitudinale astfel incat pulsul urmator, /2, o
va gasi undeva pe traiectul revenirii sale la valoarea si orientarea anterioara aplicarii vreunui
puls rf. Magnetizatia longitudinala, dupa aplicarea pulsului , va avea expresia:
M z = M 0
In momentul aplicarii pulsului /2 magnetizatia longitudinala va avea expresia,

t

t

t

M z (t ) = M 0 e T1
+ M0 1 e T1 = M 1 2e T1
0


Magnetizatia longitudinala
este inversata de un puls initial
. Fenomenul de relaxare Mz(0)
spin-retea determina revenirea
magnetizatiei la valoarea Mz(t)=M0(1-2e-t/T1)
initiala. Curba ce descrie acest
proces intersecteaza axa
timpului la momentul T1ln2. t
Daca in acest moment se
aplica un puls /2 de
masurare, semnalul va fi egal -Mz(0)
cu 0. Deoarece tesuturile au
timpi de relaxare diferiti,
aceasta metoda poate fi
folosita pentru anularea
semnalului unui anume tesut in
imaginea de rezonanta
magnetica.
28
/2
t TR
rf
TI TE
ADC masurarea
semnalului
(ecou de spin)
Daca se doreste obtinerea unui ecou de spin folosind metoda revenirii din inversie, se poate aplica
un al treilea puls de radiofrecventa, , care are rolul de a refaza miscarile in plan transversal ale
spinilor si de a forma ecoul de spin.
29
Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Tehnici imagistice de absorbtie/emisie
Termografie medicala (IR) Termografie medicala (IR)
Utilitatea clinica a termografieie digitale consta in:
-Descrierea extensiei unei leziuni al carei diagnostic a fost deja stabilit prin alte
Imagistica prin termografie in IR este o metoda diagnostica neinvaziva metode.
care permite vizualizarea si cuantificarea temperaturii de suprafata a -Localizarea unor arii de anormalitate pentru care alte metode nu au evidentiat
corpului uman. Ca orice alta vietuitoare cu sange cald, omul emite anomalii.
radiatie in IR; radiatia de aceasta energie este capabila sa strabata -Detectarea de leziuni inainte ca manifestarile clinice sa fie evidente.
distante nu prea mari de tesut astfel incat la suprafata corpului pot -Monitorizarea procesului de vindecare.
ajunge radiatii IR produse in zone de oarecare profunzime. Un detector http://www.meditherm.com/therm_page1.htm
in IR poate converti radiatia IR in impulsuri electrice care sunt Gradul de vascularizare si fluxul sanguin sunt sub controlul sistemului nervos simpatic.
vizualizate pe monitor cu un cod de culoare. Aceste harti ale Acesta se reflecta in temperatura corpului, termografia digitala fiind capabila sa
temperaturilor corpului sunt denumite termograme. Spectrul color inregistreze diferente de temperatura de 0,1 grade Celsius.
indica o crestere sau scadere fata de normal a temperaturii locale a In neurologie (dureri lombare, de exemplu), deja o diferenta de 1,5 grade Celsius
corpului. Datorita simetriei corpului in ce priveste temperatura sa, stanga/drapta indica o anomalie a nervului periferic. Sunt insa uzuale diferente de
asimetriile, chiar discrete, pot fi sesizate. temperaturi de 1 pana la 10 grade Celsius, functie de gravitatea bolii (procese
reumatologie, inflamatoii, traumatisme ale muschilor etc. apar ca zone de temperatura
crescuta).

Imagistica prin rezonanta magnetica Imagistica prin rezonanta magnetica
Acumulrile din ultimii 20 de ani au transformat imagistica prin
rezonan magnetic (IRM) intr-o metoda de amploarea i
Imagistica prin rezonan magnetic este o metoda relativ nou, importanta actuala. Performantele la care a ajuns azi metoda
folosit curent n investigaia clinic din a doua jumtate a anilor 80. IRM i au originea n anul 1946 cnd Felix Bloch i Eduard
Ea este capabila sa ofere imagini pentru o varietate foarte mare de Purcell de la universitile Stanford, respectiv, Harvard, au
msurat efectul produs de micarea de precesie a spinilor n
esuturi i, mai nou, informaii despre procesele metabolice care au
jurul liniilor unui cmp magnetic exterior. Ei s-au bazat pe
loc n aceste esuturi. Prin numeroasele informaii pe care le aduce principiile mecanicii cuantice i pe existenta deja dovedita a
despre esuturile biologice, investigaia prin rezonana magnetic i existentei spinului nuclear. Pentru rezultatele lor, Bloch i
ctig un rol foarte important n ansamblul metodelor imagistice. Purcell au mprit, n 1952, premiul Nobel pentru fizic.
Prin numrul mare de parametri care sunt implicai n formarea
imaginii prin rezonan magnetic, aceasta metoda se distinge ca
Principiul descoperit n 1946 a trebuit sa atepte pana n 1973
deosebit de sensibila i flexibila. cnd, Lautebur i Mansfield au avut o idee ce deschidea
drumul acestei metode spre domeniul biomedical.

Pana la ei, fenomenul rezonantei magnetice a avut aplicaii Nucleul cel mai important pentru imagistica prin rezonan magnetic
preponderent n chimia organica iar informaiile constau n este nucleul de hidrogen (protonul).
identificarea naturii componentelor unei probe. In momentul n Imagistica prin rezonan magnetic este posibil datorit unui numr
care cercettorii n domeniu au ncercat sa obin semnal de la mare de protoni care se afla n constituia corpului uman (apa, acizi grai
corpul uman, s-a pus problema unei discriminri spaiale n i alte molecule organice).
interiorul probei. Se dorea localizarea zonelor n care se afla Protonul i, n general, nucleele, poseda o micare de rotaie n jurul axei
concentraii diferite de nuclee n sperana obinerii, prin aceasta proprii numita micare de spin. Ca orice sarcina electrica aflata n
metoda, a unei hri a interiorului probei. S-a pornit de la faptul c micare, protonul va crea propriul cmp magnetic.
spinii aflai n cmp magnetic au o micare de precesie n jurul
liniilor de cmp exterior, cu o frecvena ce depinde liniar de Experimentul IRM poate fi privit ca avnd doua faze.
mrimea cmpului (frecvena Larmoor). Lauterbur i Mansfield s-
au gandit sa aplice, peste cmpul magnetic principal, un alt cmp prima faza cea n care orientarea protonilor (spinilor) aflai n cmp
magnetic, variabil spaial. In acest fel, toate nucleele aflate pe magnetic se realizeaz prin interactia propriului camp magnetic cu cel
direcia gradientului de cmp magnetic vor precesiona cu exterior.
frecvente uor diferite de vecinii lor. Lauterbur i Mansfield au
artat ca aceste frecvente pot fi extrase din semnalul cumulat a doua faza este cea n care orientarea protonului este perturbat prin
intervenia unui camp electromagnetic. Revenirea protonilor la orientarea
nregistrat i ca ele pot da informaii spaiale despre interiorul anterioara va determina o noua interactie, de data aceasta intre propriul
probei. camp magnetic al protonului i o bobina detector. In detector va apare un
Odat fcut acest pas, aplicarea n imagistica medicala a devenit curent electric masurabil dat de insumarea tuturor microsemnalelor
produse de protonii probei.
posibila
1
Nucleul izolat aflat n camp magnetic
B0
O bucla de curent aflata in
camp magnetic uniform, cu
Se considera mai intai faza initiala a procesului n care doua orientari diferite fata
orientarea protonului este data de interactiunea dintre de acesta, (a), (b).
campul magnetic minuscul propriu i campul magnetic (a) bucla este orientata
perpendicular pe campul dF
exterior. In aceasta faza, interactiunea dintre nuclee i magnetic astfel incat nu
vecinii sai sunt voluntar neglijate. exista nici un cuplu de forte
care sa-i determine
Miscarea de precesie a spinului n jurul directiei campului I dF
schimbarea de pozitie; dl
magnetic principal este asimilata, n multe exemple, dF
miscarii unui giroscop presupus a fi incarcat electric. Acest
model este folosit n interpretarea clasica a fenomenului
rezonantei magnetice. Miscarea spinului va crea o bucla
de curent electric orientata perpendicular pe axa sa de

Bucla de curent va crea propriul ei camp magnetic care
B0 va interactiona cu campul magnetic exterior. Consideram
situatia in care campul magnetic exterior este constant.
Din momentul aplicarii acestui camp, asupra buclei de
(b), bucla este orientata arie , strabatuta de curentul, va actiona o forta , conform
sub un unghi arbitrar dF
fata de linile de camp
legii lui Lorentz. De fapt, asupra fiecarui segment al
magnetic, apare un buclei va actiona o forta diferentiala :
cuplu de forte diferit de dF I dl B
0.
Prin integrarea relatiei se observa ca forta ce se exercita

dF asupra unei bucle ddel curent
0 constant aflata in camp
magnetic, in conditiile in care campul magnetic exterior
este constant, va fi egala cu 0 .

Momentul cuplului de forte Spinul poseda un moment magnetic
se numeste moment de propriu care, datorita agitatiei termice,
torsiune si depinde de r, nu se orienteaza perfect paralel cu liniile B0
distanta fata de centrul B0 de camp magnetic, chiar daca pentru
buclei a punctului de simplificare se presupune uneori acest
aplicare a fortei diferentiale. lucru (intre si B0 exista un unghi ).
dF
Daca notam cu T momentul
de torsiune, atunci: d
I

Interactia momentului
magnetic al spinului cu
dT r dF dF campul exterior determina
precesia in jurul liniilor
de camp.
2
Momentul magnetic si campul magnetic exterior interactioneaza si Intre momentul unghiular, L, si momentul magnetic al
genereaza momentul de torsiune T. Campul magnetic joaca rolul spinului, , exista urmatoarea relatie, dedusa din conditii
gravitatiei din cazul giroscopului aflat in camp terestru. experimentale:
T mai poate fi exprimat ca: L
T B
Relatiile anterioare conduc la:
Se mai stie ca orice corp aflat in rotatie in jurul axei proprii e caracterizat
de un moment unghiular (L) care este de fapt, momentul impulsului mv
1 d
B
fata de axa de rotatie: dt
L r mv d
B
dt
d L d r d mv
Deci, mv r r F T Constanta de proportionalitate, N , depinde de tipul nucleului si se numeste factor giromagnetic.
dt dt dt Pentru proton (nucleu de hidrogen) valoarea lui este de 2,675 108 rad/s/T.

Deci, miscarile de rotatie si precesie pot fi exprimate matematic
Interventia campului electromagnetic. Procese de relaxare
prin relatia de mai jos. Ea reprezinta ecuatia fundamentala in
Pana acum au fost neglijate interactiunile reciproce dintre spini precum si cele
fenomenul de rezonanta magnetica si este cunoscuta ca
dintre spini si mediu. Ecuatia va suferi anumite corectii impuse de luarea in
varianta simpla a ecuatiei lui Bloch, ecuatie la care se va
considerare a acestor interactiuni si, in consecinta, va lua o noua forma,
reveni ulterior.
cunoscuta sub denumirea de ecuatia de miscare a lui Bloch. Interactiunile
dintre spini precum si cele dintre spini si mediu vor introduce notiunea de
1 d proces de relaxare, acestea fiind definitorii pentru imagistica prin rezonanta
B magnetica.
dt Am vazut ca interactia, privita clasic, dintre un moment magnetic si un camp
d magnetic exterior consta in precesia momentului magnetic in jurul liniilor de
B camp. Pentru un camp magnetic static (B0), precesia are loc cu o viteza
dt constanta. Dar, in imagistica prin rezonanta magnetica, campului magnetic
exterior i se vor adauga alte campuri. Mai exact, este interesant de vazut
http://www.cis.rit.edu/htbooks/mri/ efectul unei combinatii date de campul magnetic exterior, constant, si un
camp electromagnetic de radiofrecventa (B1), mult mai mic decat campul
magnetic exterior si orientat perpendicular pe acesta.

La intreruperea actiunii campului electromagnetic spinii tind sa revina
Daca campul electromagnetic B1 actioneaza pentru o perioada de timp la starea anterioara aplicarii campului de radiofrecventa. Aceasta
asupra unui moment magnetic protonic orientat initial de-a lungul lui B0 , revenire este posibila prin interactiunile ce au loc intre spini si intre
efectul va fi de inclinare a vectorului moment magnetic protonic fata de spini si mediu. In aceste conditii, ecuatia de miscare valabila pentru un
directia initiala. Momentul magnetic protonic va continua sa nucleu (proton) izolat, se va modifica pentru a exprima interactiunea
precesioneze in jurul liniilor de camp dar sub un unghi mai mare decat protonului cu vecinii sai.
precesiona in absenta lui. Pentru o anumita valoare a campului Ecuatia lui Bloch va fi reluata tinand cont de faptul ca scopul unui
electromagnetic, momentul magnetic al protonului poate fi determinat sa experiment de imagistica prin rezonanta magnetica este de a obtine
formeze un unghi de 900 cu B0, deci, precesia sa se mute intr-un plan
imagini ale interiorului probei. Pentru a crea imagini macroscopice ale
perpendicular pe directia campului magnetic exterior.
unei probe, trebuie utilizate informatii provenite de la fiecare unitate de
Pentru ca miscarea momentului magnetic protonic sa poata fi perturbata
volum a probei. Se va considera, in continuare, momentul magnetic pe
trebuie sa fie indeplinita o anumita conditie si anume, frecventa campului
unitatea de volum, adica, marimea numita magnetizatie, M. Fie V
electromagnetic aplicat sa fie egala cu frecventa de precesie in jurul
unitatea de volum in care se gasesc un numar suficient de mare de
campului exterior (frecventa Larmoor). Aceasta este conditia de
protoni. Atunci:
rezonanta. Ea conduce la trecerea momentului magnetic intr-o stare
excitata. 1
M i
V protoniinV
3
1 d
i
B0
V dt V
i i
Proces de relaxare spin-retea
dM
M B0 Ecuatiile anterioare nu contin inca interventia campului electromagnetic.
dt Pentru a vedea care este efectul campului electromagnetic trebuie
vazut care este aportul energetic al acestuia. Natura si ordinul de
In fenomenul de rezonanta magnetica se folosesc, prin conventie, un
marime ale acestei energii se pot vedea daca se apeleaza la expresia
camp magnetic static orientat pe directia z. Campul electromagnetic va
clasica a energiei unui moment magnetic aflat intr-un camp magnetic
fi orientat perpendicular pe directia z. In aceste conditii, este preferabil
exterior:
de analizat aceste ecuatii proiectate pe cele doua directii din spatiu:
dM z
0 U B0
dt
O energie minima a spinului implica alinierea momentului
d M xy
M xy B 0 magnetic al spinului cu campul exterior
dt

B0 1 milion Pentru toti protonii unui voxel, relatia anterioara se poate scrie:

E1
U M B0 M z B0
E1 > E2
i Doar componenta paralela cu campul este implicata in acest proces.
1 milion + 5 Valoarea de echilibru a magnetizatiei unui voxel de protoni dintr-o proba aflata la temperatura
E2 camerei, se supune legii lui Curie:
Momentul magnetic al protonului aflat in camp magnetic se orienteaza de-a lungul lui B0 Starea B0
energetica favorizata (energie minima) este cea in care are acelasi sens cu B0 (E2). Energia termica M0 C
(pp. proba la temperatura camerei) determina un grad mare de ocupare si a nivelului energetic E1 ce T
caracterizeaza protonii orientati in sens contrar sensului lui B0 , (E2 > E1). Daca energia campului
electromagnetic ce se aplica colectivului de spini este egala cu diferenta energetica dintre cele doua
nivele, se creaza conditiile ca excesul de protoni sa se distribuie uniform intre cele doua nivele Unde C este o constanta care depinde de natura spinului
energetice, ceea ce coincide cu disparitia componentei longitudinale a magnetizatiei.

Deoarece energia spinilor (U=MzB0) este
mica in comparatie cu energia termica de
ordinul lui kT (k este constanta lui Interventia campului electromagnetic a furnizat suficienta energie
Boltzman si T este temperatura in grade pentru ca unii spini sa treaca din orientarea paralela cu (energie
Kelvin), populatiile de spini de pe cele minima) in orientarea anti-paralela (energie maxima). In interpretarea
doua nivele energetice sunt aproximativ clasica a fenomenului de rezonanta magnetica, egalizarea populatiilor
egale. Doar un mic exces de spini (5 spini B0 i de spini de pe cele doua nivele energetice corespunde disparitiei
la un milion) se afla pe nivelul energetic magnetizatiei longitudinale (Mz) si aparitiei ei in plan transversal (Mxy).
favorizat (orientare in sensul campului ). La intreruperea campului rf, protonii tind sa-si recapete nivelele
Totusi, datorita numarului mare de spini
energetice anterioare, prin cedare de energie catre atomii vecini.
dintr-un voxel, intr-un mol de apa
(numarul lui Avogadro), la 0,5T va exista Interactiunea intermediata de agitatia termica dintre proton si reteaua
un exces de protoni aliniati paralel, in de atomi are loc cu o viteza dMzdt, proportionala cu diferenta dintre M0
starea energetica favorizata. si Mz. Constanta de proportionalitate a fost determinata empiric si este
Magnetizatia totala a unei probe este egala cu inversul timpului necesar revenirii la valoarea initiala.
data de suma vectoriala a tuturor
momentelor magnetice ale protonilor
componenti.
4
M
Cand componenta Mz nu este

dM z 1
B0 M0 M z
in echilibru termic, presupunem dt T1
ca Mz tinde catre echilibru cu o
viteza proportionala cu
dM z dt
abaterea de la valoarea de
echilibru M0. M0 M z T1
B1
M0 T
1
dM z 1
dt
M
M0 Mz T1 0

Cu solutia:
0

t

t
lipide
M z (t ) = M z ( 0 ) e T1
+ M 0 1 e T1 1 (t)

1
lichide
unde T1 este numit timp de relaxare spin-retea
t
Forma curbei de relaxare e data de timpul de relaxare spin-retea, T1 , care
este specific fiecarui tesut. Valori mari ale lui T1 sunt specifice tesuturilor cu
consistenta lichida (de ex. lichidul cefalo-rahidian).

Scala de valori pentru T1 se intinde intre zeci si mii de milisecunde Procesul de relaxare spin-spin
pentru protonii din corpul uman, pentru campuri magnetice cu valori de
Procesul de cedare de energie a protonilor catre reteaua de
0,01 T si mai mari.
atomi (proces de relaxare T1) nu este singura interactie care
Daca imediat dupa intreruperea campului electromagnetic (rf) (t=0), are loc intre protoni. Un alt proces care are loc imediat dupa
Mz(0) este egala cu 0, atunci expresia (13) devine: intreruperea campului electromagnetic (rf) consta in interactia
spin-spin. Fiecare spin al unei probe se afla intr-un camp

t
magnetic local dat de combinatia dintre campul magnetic
M z (t ) = M 0 1 e T1 exterior si alte campuri magnetice, cu mult mai mici, ale
spinilor vecini. Totusi, aceste microcampuri create de spinii
vecini sunt suficient de mari pentru a crea microvariatii locale
Aceasta solutie este valabila in cazul in care campul magnetic exterior de camp. In acest fel, fiecare spin se va afla intr-un camp
este orientat pe directia z iar M0 este valoarea de echilibru a magnetic local usor diferit de vecinii sai. In consecinta,
magnetizatiei. Relatia (14) reprezinta variatia magnetizatiei longitudinale miscarea de precesie a unui spin va avea o frecventa usor
care revine la valoarea de echilibru dupa o perturbare produsa de un diferita de a vecinilor sai.
camp electromagnetic de radiofrecventa.
5
0
In partea de sus a figurii anterioare, un set de spini magnetici sunt rasurnati in
plan transversal prin aplicarea unui puls ; precesia spinilor in plan xy, imediat
j j j dupa intreruperea pulsului de radiofrecventa. In partea de jos a figurii, acelasi
proces privit din punct de vedere al comportarii magnetizatiei totale a spinilor
care scade in marime datorita procesului de defazare treptata a spinilor.
Intr-un timp destul de scurt toti spinii unui voxel care,

sub actiunea pulsului electromagnetic rf au fost obligati
sa precesioneze cu aceeasi frecventa (spini izocromati),
M
dupa intreruperea campului electromagnetic rf vor avea
M
frecvente usor diferite de precesie. In scurt timp,
miscarile lor se vor defaza iar magnetizatia transversala
M
care este vectorul suma al tuturor momentelor
magnetice transversale ale spinilor, se va anula.

Procesul de defazare a spinilor si, deci, de anulare a magnetizatiei

transversale este exprimat prin ecuatia de miscare Bloch simpla Mxy(0)
corectata cu un termen ce exprima perturbarea exterioara:
r
dM xy r r 1 r
= M xy B0 M xy Mxy(t) Mxy(0)e-t/T2
dt T2
2 22 32 t
T2 este o constanta dedusa experimental ce caracterizeaza
atenuarea magnetizatiei transversale si este chiar timpul de Atenuarea componentei transversale a magnetizatiei, dupa
relaxare spin-spin (timpul in care miscarile spinilor se defazeaza intreruperea pulsului de radiofrecventa, are loc datorita defazarii
complet) miscarilor individuale ale spinilor componenti. T2 este timpul de
relaxare spin-spin si caracterizeaza viteza acestui proces

Daca utilizam un sistem de referinta rotitor, care se roteste cu aceeasi

Interactia spin-spin reprezinta procesul efectiv de defazare si are loc cu
frecventa de precesie, Larmoor, cu a spinilor, observatorul aflat in acest
o viteza mai mare decat procesul de relaxare spin-retea. Vitezele celor
sistem de referinta va remarca doar micsorarea magnetizatiei transversale
doua procese de relaxare se noteaza cu R1, respectiv, R2
exprimata in relatia (15) prin termenul:
1
R1( spin retea ) =
dM xy 1 T1
= M xy
dt T2 1
Cu solutia: R2( spin spin ) =
T2
R2 > R1
t T1 > T2

M xy (t ) = M xy (0 ) e T2
Timpul de relaxare este de ordinul zecilor de milisecunde pentru cele mai

multe tesuturi din corpul uman.
6
Timpul de relaxare T2 depinde mult mai putin de campul B0, comparativ cu unde T*2 este timpul real de defazare completa a miscarilor spinilor unei probe
T1. Valorile lui T2 au o dependenta mare de natura tesutului in sensul ca Se va vedea ca efectul de defazare dat de neomogenitatile de camp magnetic
pentru tesuturi preodominent solide este mult mai scurt (de ordinul exterior (T2) poate fi compensat prin aplicarea periodica a unui camp
microsecundelor) decat pentru tesuturi cu consistenta lichida (ordinul electromagnetic de radiofrecventa care readuce in faza miscarile spinilor.
secundelor). Totusi, refazarea spinilor nu poate avea loc la infinit datorita procesului de
Timpii T2 si T2 relaxare care nu poate fi compensat si care conduce, in final, la defazarea
completa a spinilor.
Am considerat procesul de defazare a spinilor ca datorandu-se interactiei
cu microcampurile create de spinii vecini. In practica, defazarea are loc si
mai rapid decat in timpul T2 deoarece nu se poate crea un camp magnetic
perfect omogen. Aceste neomogenitati de camp produc o defazare rapida
* e-t/T 2
a colectivului de spini. Daca notam viteza de defazare datorata e -t/T 2
neomogenitatilor de camp magnetic exterior cu R2 atunci, viteza reala,
finala, a procesului de relaxare transversala va fi:
1 1 1
R2* = R2 + R2' = +
T2* T2 T2'

Deci, in imagistica prin rezonanta magnetica, o bobina este plasata in
Metode de achizitie a semnalului de rezonanta magnetica apropierea corpului uman care contine un numar mare de protoni;
numim aceasta bobina, receptor, iar cea care a creat campul
Aplicarea unui camp electromagnetic tranzitoriu asupra unei probe aflate electromagnetic de radiofrecventa o numim transmitor. Bobinele
in camp magnetic B0 determina magnetizatia probei sa-si schimbe transmitor si receptor sunt ajustate astfel incat sa lucreze la frecventa
directia, creand o componenta a acesteia in plan transversal, Mxy. De- Larmoor a protonilor probei. Aceeasi bobina poate juca ambele roluri,
abia in acest moment se poate detecta si masura precesia magnetizatiei de transmitor si receptor.
in jurul liniilor de camp magnetic. Semnalul detectat si masurat in receptor contine informatii despre
proba. Acest semnal poate varia insa si in functie de modul in care se
Spinii aflati in plan transversal creaza propriul lor camp magnetic care creaza ansamblul camp electric camp electromagnetic. Exista multiple
este, la randul lui, rotitor. Daca o bobina (bobina receptor) este plasata posibilitati pentru crearea campului electromagnetic de radiofrecventa.
astfel incat sa fie strabatuta de fluxul magnetic creat de rotatia Modurile diferite de aplicare a campului electromagnetic definesc
magnetizatiei in plan transversal, atunci, conform legii lui Faraday, in diversele metode de lucru in imagistica prin rezonanta magnetica.
bobina respectiva se va induce un curent electric. Acest current electric Exista cateva moduri esentiale de aplicare a campului de radiofrecventa
va varia in timp si va contine informatii privind procesele ce au loc in determinante pentru structura ulterioara a tehnicilor de achizitie in IRM.
proba, informatii care vor conduce la obtinerea imaginii probei.

Mai intati, campul electromagnetic este aplicat intr-un singur puls, uniform, asupra Relaxare libera (Free Induction Decay FID) (un singur puls rf)
probei, ducand la formarea unui semnal in receptor, semnal centrat pe frecventa
Larmoor a spinilor probei. Pentru a obtine un semnal in receptor e nevoie de o variatie in plan
Un al doilea mod de aplicare a campului electromagnetic rf consta in folosirea unei transversal a fluxului magnetic. Crearea unei magnetizatii
perechi de pulsuri: un puls de excitatie urmat de un al doilea puls al carui scop este transversale se face prin aplicarea unui puls de radiofrecventa asupra
de a determina revenirea in faza a tuturor spinilor care s-au defazat in intervalul
probei, cu o asemenea durata si amplitudine incat este capabil sa
dintre cele doua pulsuri rf prin procesul de relaxare T2, dand nastere astfel la un
ecou. egalizeze populatiile de spini de pe cele doua nivele energetice. Un
Un al treilea mod de aplicare consta in aplicarea unui set prestabilit de pulsuri. astfel de puls rf are chiar denumirea de puls /2. Imediat dupa
Un al 4-lea mod, deosebit de primele, consta in aplicarea unui puls care are rolul de intreruperea pulsului /2, colectivul de spini din proba vor relua
a inversa pozitia spinilor iar in momentul in care acestia ajung in plan transversal, precesia in jurul liniilor de camp magnetic principal. Acest semnal se
un alt puls se aplica cu scopul de a-i refaza si a forma astfel semnalul detectat in atenueaza in timp prin procesele de relaxare transversala mentionate.
receptor (ecou). Modul de atenuare al semnalului este descris de o functie exponentiala. Anvelopa
semnalului este exprimata prin:
E important de amintit, inainte de a descrie formarea imaginii prin fenomenul de t
rezonanta magnetica, relatia de proportionalitate care exista intre frecventa
T2*
Larmoor si campul magnetic exterior ( = B0). M xy ~ M z e
7
S-a vazut anterior ca este datorat atat interactiunilor spin-spin (proprii

/2 nucleelor probei, proces intrinsic si irecuperabil, cat si imperfectiunilor
campului magnetic exterior, neomogenitati ale B0, (acest ultim efect este
insa compensabil).
t Un astfel de semnal, de relaxare libera (free induction decay FID), fara
rf interventia vreunui alt puls de radiofrecventa inafara celui initial, este folosit
T2* la sistemele IRM pentru ajustarea bobinelor de radiofrecventa, transmitor si
receptor. De asemenea, dependenta FID de t este folosita in verificarea
neomogenitatilor campului magnetic. Se plaseaza o proba in campul
magnetic al sistemului respectiv; daca relaxarea FID este mult prea rapida,
aceasta denota o slaba omogenitate a campului magnetic care impune
ADC masurarea masuri de corectare a acestuia.
semnalului
Semnalul obtinut dupa un singur puls de excitatie (/2) se atenueaza

rapid, cu viteza 1/T2*.

Ecou de spin (Spin-echo SE) (o pereche de pulsuri rf) 0
Obtinerea ecoului de spin se bazeaza pe aplicarea a doua pulsuri de j j

radiofrecventa. Un prim puls (asa numit puls /2) urmat de un puls
care are rolul de a refaza miscarile spinilor. 1
Deci, primul puls, (/2), aduce magnetizatia longitudinala in plan (/2)
transversal; spinii, izocromati fiind prin actiunea pulsului rf, dupa
incetarea acestuia, incep sa precesioneze cu viteze usor diferite iar
castigurile de faza individuale ale spinilor vor fi diferite.
Al doilea puls de radiofrecventa, , (amplitudine dubla fata de primul),
se aplica dupa un interval de timp si produce inversarea miscarilor
spinilor in plan transversal. Spinii vor continua sa precesioneze cu
aceleasi viteze dar sensul miscarii s-a inversat intre timp astfel incat, j j
dupa un nou timp vor reveni in faza. 1
()

Dupa aplicarea pulsului /2, acumularea de faza a spinilor si-a
schimbat sensul:
x x (rr ,t )t = = B(rr )
La un moment t, ulterior momentului , spinii care au
t=0 t=TE/2 acum o faza initiala Q(r, ) vor avea o acumulare de
c) faza: r r
(rr ,t ) = B(rr ) + B(rr ) (t )
(rr ,t ) = B (t 2 )
x Daca notam 2 TE (timp de ecou) atunci, la momentul t=TE castigurile de faza vor fi
0 (spini izocromati). Asta arata ca toti spinii se vor refaza la momentul t=TE, indiferent
de valoarea lui B si de pozitia r. Readucerea in faza a miscarilor spinilor va crea asa
t=TE numitul ecou de spin.
8
/2
Metoda ecou de spin reuseste sa compenseze efectele relaxarii T2* (efectul
neomogenitatilor de camp magnetic) dar nu reuseste sa compenseze efectele
T2 care, dupa cum s-a spus, se datoreaza interactiei spin-spin, proces
rf ireversibil.
De aceea, anvelopele celor doua procese, FID si SE (ecou de spin), vor avea
atenuari diferite. Prin metoda SE se prelungeste durata procesului de relaxare
TE astfel ca se castiga timp in care se pot face detectari si masurari ale semnalului
creat. Modul de variatie, exponential, al semnalului sugereaza si posibilitatea
masurarii efective a timpului T2. Aplicarea a doua sau mai multe achizitii cu TE
diferiti permite determinarea constantei de atenuare a semnalului de rezonanta
/2 magnetica din relatia.
t

Aplicarea pulsurilor RF in metoda ecoului de spin M = M0 e T2

Spin multi-ecou
O metoda mai simpla pentru masurarea timpului T2 consta in aplicarea mai multor pulsuri (n /2 /2 /2 /2
pulsuri) dupa pulsul initial de excitatie. Fiecare ecou se va produce la momentul
t n = 2 n = n TE
O astfel de secventa de pulsuri poarta numele de secventa Carr Purcell Meiboom Gill. Secventa a
rf
fost creata de Carr si Purcell si imbunatatita de Meiboom si Gill astfel incat poarta numele Mz
tuturor, fiind cunoscuta ca metoda CPMG.
Pulsuri rf repetitive 0
Necesitatea de a utiliza secvente de puls cu pulsuri multiple a aparut din dorinta de a avea un
semnal suficient de puternic in receptor si, in consecinta, o imagine de calitate. Mai exact, e
necesar ca raportul semnal/zgomot sa fie cat mai ridicat. Prin repetarea aplicarii unui puls rf si
medierea ulterioara a acestora se mareste raportul semnal/zgomot. Amplitudinea semnalului de
rezonanta magnetica depinde de valoarea initiala a magnetizatiei transversale, inainte de avea loc
defazarea spinilor. Magnetizatia transversala este egala cu magnetizatia longitudinala pe care un t
puls /2 o determina sa apara in plan transversal.
Aplicarea de pulsuri /2 la intervalul TR<<T1 face ca doar o mica parte din magnetizatia
Daca pulsurile rf se succed la intervale prea scurte de timp, atunci magnetizatia longitudinala nu
longitudinala sa fie recuperata in intervalul dintre pulsuri astfel incat, in plan transversal, va
are timpul necesar revenirii la valoarea initiala, anterioara aplicarii secventei de puls rf. apare o magnetizatie transversala mult redusa. Dupa cateva pulsuri se ajunge la fenomenul de
saturatie a semnalului.

Revenirea din inversie (inversion-recovery IR)
Se noteaza timpul dintre doua pulsuri successive cu TR (timp de repetitie); timpul de repetitie nu Secventele de puls mentionate pana acum permit caracterizarea proprietatilor T2 ale unei probe.
poate fi marit prea mult din dorinta de a mentine o durata cat mai scurta a achizitiei imaginii. O secventa de puls in care T1 devine parametrul esential in crearea contrastului o constituie
Daca TR mult mai mic decat T1, magnetizatia longitudinala nu va recupera decat in mica masura secventa numita revenirea din inversie.
din valoarea sa initiala. Aceasta secventa poate fi folosita pentru determinarea cantitativa a timpului T1 al unei probe.
Revenirea din inversie este practic o secventa FID careia i s-a adaugat un puls initial de

TR
radiofrecventa.
M z = M 0 1 e T1 , TR << T1 /2

t TR
rf
Urmatorul puls rf va crea, astfel, o magnetizatie transversala mult redusa fata de cea creata de
primul puls de radiofrecventa. TI
Pentru timpi TR foarte scurti semnalul devine atat de mic incat se ajunge la asa numita
saturatie.
ADC masurarea
semnalului
(FID)
9
Magnetizatia longitudinala
este inversata de un puls initial
Efectul lui consta in inversarea magnetizatiei longitudinale astfel incat pulsul urmator, /2, o . Fenomenul de relaxare Mz(0)
va gasi undeva pe traiectul revenirii sale la valoarea si orientarea anterioara aplicarii vreunui
puls rf. Magnetizatia longitudinala, dupa aplicarea pulsului , va avea expresia: spin-retea determina revenirea
magnetizatiei la valoarea Mz(t)=M0(1-2e-t/T1)
initiala. Curba ce descrie acest
M z = M 0 proces intersecteaza axa
timpului la momentul T1ln2. t
Daca in acest moment se
aplica un puls /2 de
In momentul aplicarii pulsului /2 magnetizatia longitudinala va avea expresia, masurare, semnalul va fi egal -Mz(0)
cu 0. Deoarece tesuturile au

t

t

t
timpi de relaxare diferiti,
M z (t ) = M 0 e T1
+ M 0 1 e T1 = M 1 2e T1 aceasta metoda poate fi
0
folosita pentru anularea
semnalului unui anume tesut in
imaginea de rezonanta
magnetica.

/2
t TR
rf
TI TE
ADC masurarea
semnalului
(ecou de spin)
10
/2
t TR
rf
TI TE
ADC masurarea
semnalului
(ecou de spin)

Secventa Spin-Ecou
1
Imagine de densitate protonica (TR lung, TE scurt)
2
3
Spatiul k. Imaginea bidimensionala
Protonii aflati intr-un camp magnetic constant sunt caracterizati de miscari de precesie
ale spinilor proprii in jurul directiei liniilor de camp exterior. Cea care este determinanta
in expresia semnalului rf generat in receptor este componenta in plan transversal a
acestei miscari de precesie. Pentru studiul unei miscari de acest tip, intr-un plan
bidimensional, este convenabil de folosit lucrul cu numere complexe. Astfel, semnalul
poate fi considerat a avea doua componente (canale), unul real si unul imaginar, de
forma:
S (t) = S re(t) +iS im(t)
Sau,
S (t) = S (t) e i (t) , unde (t) este faza miscarii de precesie.
4
Pentru o proba caracterizata de o densitate de nuclee (r) i de miscari de precesie cu
faze diferite (r,t), presupunand ca suntem intr-un moment ulterior intreruperii campului
electromagnetic, semnalul poate fi exprimat ca:
S(t) = (r) e i (r,t) dr
Am presupus ca acesta depinde n mod esential de densitatea de nuclee (r) .

Fenomenele de relaxare au fost voluntar ignorate astfel ca observatiile ce urmeaza sunt
valabile pentru determinari facute intr-un timp foarte scurt, t < T2* . Presupunem deci
ca scopul imagisticii prin rezonan magnetic este de a determina densitatea de nuclee
a unei probe functie de semnalul masurat n receptor la un moment dat. Pentru a vedea
distributia spatiala a nucleelor probei, un prim pas consta n asocierea miscarii de
precesie unei anumite coordonate spatiale. Discriminarea spatiala a nucleelor se face cu
ajutorul gradientilor de camp magnetic.

Consideram o proba de nuclee n camp magnetic Bo (pe directia z) imediat dupa
aplicarea pulsului rf (t=0). Spinii nucleelor se defazeaza datorita proceselor de
relaxare transversala discutate. Daca, n plus, pe directia campului magnetic
principal se aplica un gradient de camp magnetic, Gz, atunci, campul magnetic
local, n interiorul probei, va avea expresia:
B z(z) = B 0 + zG z unde G z = Bz /z
Variatiile locale spatiale ale campului magnetic (z) = 0 + G(z) induse de prezenta
gradientului sunt esentiale pentru obtinerea imaginii, chiar daca sunt foarte mici n
comparatie cu campul magnetic static.
Conform corespondentei liniare frecvena Larmoor i campul magnetic:
G(z) = zGz
5
Aceasta relatie exprima sensul utilizarii gradientilor de camp magnetic n
imagistica prin rezonan magnetic: acela de a realiza o codare spatiala prin
intermediul frecventelor de precesie.
Daca un gradient Gz actioneaza un timp tz atunci acumularea de faza a
nucleelor de pe directia spatiala z a probei va avea expresia:
G(z) = G(z) tz = zGztz
Daca inlocuim expresia castigului de faza, n expresia semnalului dat de nucleele

de pe directia z atunci acesta va avea forma:
S (k) = (z) e i2kz dz
Unde am notat cu k = (1/2)Gztz
Din relatia anterioara se deduce densitatea de nuclee:
(z) = s (k) e -i2kzdz dk

Se observa ca S(k) este transformata Fouriei a densitatii de nuclee a unei probe.

La randul ei, densitatea de nuclee a probei este transformata Fourier inversa a
semnalului S(k). Altfel spus, densitatea de nuclee i semnalul masurat, pentru o
proba, formeaza o pereche de transformate Fourier.
Directia de codare a spatiului prin frecvente se numeste, n imagistica prin
rezonan magnetic, directia de citire. In descrierea metodelor folosite n
imagistica prin rezonan magnetic, directia de citire va fi, de cele mai multe ori,
nu directia z ci x.
Pentru a avea o determinare facuta cu acuratete a densitatii nucleelor, semnalele
de radiofrecventa trebuie culese pentru un numar suficient de mare de seturi de
valori k. Rezolutia imaginii din rezonan magnetic este data de numarul de
valori ale lui k. Valorile lui k reprezinta ansamblul frecventelor de precesie ale
nucleelor unei probe i poarta denumirea de spatiul k.
http://www.radinfonet.com/cme/mistretta/traveler1.htm
6
Orice imagine medicala sau nemedicala se poate exprima in spatiul k
(spatiul frecventelor). Pana acum insa nu l-am folosit deoarece in celelalte
tehnici imagistice interventia operatorului, a celui care obtine imaginea,
este minima, imaginea depinzand in principal de parametrii proprii tesutului
investigat (coeficienti de absorbtie in Rx, impedanta acustica in ultrasunete,
radioactivitatea proprie nuclidului utilizat in medicina nucleara, radiatia
infrarosie in termografie etc). In cazul imagisticii prin rezonanta magnetica,
imaginea depinde nu doar de parametrii intrinseci tesutului ci, in mod la fel
de important, de parametrii folositi de operator. De aceea, IRM este
deosebit de versatila permitand crearea de variate tehnici de achizitie prin
varierea pulsurilor RF si a tipurilor de gradienti folositi.
Din acest motiv, specialistii prefera sa foloseasca, in locul matricei imaginii
finale, spatiul k - spatiul frecventelor (fiecae valoare k fiind integrala
valorilor gradientului aplicat in intervalul de masura t).

Ecou de gradient (1D)
O proba este asezata de-a lungul directiei z care coincide cu directia de

camp magnetic B0. Pe aceeasi directie se aplica un gradient spatial de camp
magnetic constant spatial, Gz. Defazarea spinilor va avea loc mai repede
datorita prezentei gradientului. Daca, dupa acest prim gradient pe care
convenim sa-l consideram negativ, aplicam un al doilea gradient, egal ca
marime dar de semn contrar (lob pozitiv), spinii defazati vor fi readusi n faza
i vor forma un ecou de gradient, la un moment dat.
Ecoul corespunde momentului n care, grafic, aria determinata de primul
gradient (lob negativ) devine egala cu aria determinata de al doilea gradient
(lob pozitiv). In acest moment G(t)dt devine egala cu 0 iar n spatiul k acest
moment corespunde lui k=0 (ecou).
Lobul pozitiv joaca rolul pulsului din secventa ecou de spin.
In intervalul t4 t3 s-a realizat masurarea semnalului.
Primul gradient (lob negativ) are rolul de a determina aparitia ecoului n
timpul aplicarii celui de-al doilea (lob pozitiv).
7
M M
z z
B0 B0
M M
rf rf
Gz Gz
semnal semnal
(a) (b)
z z
B0 B0
Bz = - Gz Bz = Gz
timp
rf rf
t1 t2
t1 t2 timp t3 t4
Gz Gz
semnal semnal
(c) (d)

Gx=0 Gx=0
8
Parcurgerea spatiului k
intr-o secventa ecou de gradient unidimensionala.
rf
t3 t4
G

t1 t2
masurare t1
semnal
t3 TE t4
t
t2 t1
0 k
kmin kmax
k
9
Secvente imagistice 2D. Transformarea Fourier bidimensionala
Tehnicile cele mai folosite in IRM sunt cele bidimensionale (2D) si cele
tridimensionale (3D). In aceste cazuri, o componenta a vectorului k este asociata
fiecarei directii din spatiu si, totodata, unei componente a vectorului gradient pe
acea directie.
Sa presupunem ca sectiunea ce trebuie vizualizata are o grosime foarte mica,
deci, practic, sunt necesare doar determinari ale kx si ky pentru a o caracteriza.
In secventa gradient ecou 1D, spatiul k era parcurs plecand de la 0 spre stanga
atunci cand era activat gradientul negativ (de la t1 la t2 ). Din momentul in care
lobul pozitiv e activat, directia de parcurgere a spatiului k e inversata iar
masurarea semnalului se face intremomentele t3 si t4.
Pentru a obtine o imagine 2D, devine necesara prezenta unui al doilea gradient,
orientat pe o directie perpendiculara pe primul.
Astfel, in spatiul k bidimensional, parcurgerea acestuia are loc pe un traiect sub
forma de linii paralele inseriate.

ky
ky
Gy
kx
Gx
10
faza Imagistica prin rezonanta magnetica
frecventa
http://www.cis.rit.edu/htbooks/mri/inside.htm
11
Se observa din figura ca gradientii Gx si Gy sunt activati alternativ.
Parcurgerea spatiului k incepe din stanga jos cu diverse valori ale lui Gx in
timp ce Gy se mentine constant. Dupa parcurgerea primei linii, Gx se
intrerupe i se activeaza Gy care creste cu o treapta, Gy. Aceste etape se
repeta pana la parcurgerea intregului spatiu k.
Dupa o singura secventa (puls RF, Gx, Gy) nu se pot masura semnalele
provenite de la toate coloanele spatiului k. Dar, necesitatea esentiala pentru a
avea un semnal individualizat pentru fiecare punct din spatiul k este ca
fiecare punct al acestei matrici sa fie determinat. Acest lucru se realizeaza
printr-un ansamblu unic de valori Gx si Gy care devine posibil daca gradientul
de codare a fazei va lua Ny valori, Ny fiind numarul de linii dorit din spatiul k.

Dupa o singura excitatie nu se pot inregistra multe linii din spatiul k din
cauza timpului limitat de masurare. Aceste limite sunt impuse de
procesele de relaxare T2 si T2*. De obicei, cel putin la sistemele mai
simple, dupa o singura excitatie se parcurge o singura linie din spatiul k.
Timpul care separa doua excitatii se noteaza cu TR (timp de repetitie).
Atunci, timpul total necesar unei parcurgeri a intregului spatiu k (timp de
achizitie al unei sectiuni foarte subtiri dintr-o proba) va fi:
Tachizitie = Ny TR
Unde Ny este numarul de valori ale gradientului de codare n faza. Valorile

detemina rezolutia imaginii prin rezonan magnetic.
12
Cazul 2D in care sectiunea are o grosime finita se impune prezenta unui
al 3-lea gradient care sa delimiteze spatial sectiunea.
De remarcat ca, spre deosebire de tehnicile imagistice in care, pentru realizarea

de sectiuni, apelam la multiple proiectii ale corpului si reconstructia formei
obiectului, cu o buna aproximatie, din proiectii (transformata Radon), in IRM
tehnica back-projection este inlocuita de folosirea a 3 gradienti orientati pe
directii perpendiculare.
Daca in celelate tehnici rezolutia imaginii crestea odata cu marirea numarului de
proiectii, in IRM rezolutia imaginii e data de numarul de perechi de valori (Gx,
Gy).

Am presupus pana acum ca sectiunea a carei imagine dorim s-o obtinem are o
grosime infinit de mica astfel incat diagrama anterioara permite obtinerea unei sectiuni
planare intr-un obiect tridimensional. Pentru a excita protonii dintr-o felie de grosime
infinitezimala ar trebui ca pulsul de radiofrecventa sa fie compus dintr-o singura
frecvena. Cum acest lucru este imposibil, n realitate, un puls de radiofrecventa are o
anume grosime de banda, trebuie sa acceptam faptul ca se vor obtine sectiuni cu o
anume grosime. Deci, pulsul de radiofrecventa este, prin natura lui, un puls selectiv
spatial. Prezenta n acest spatiu a unui al 3-lea gradient, perpendicular pe Gx si Gy va
realiza o astfel de codare spatiala incat banda pulsului de radiofrecventa sa
corespunda unei anumite grosimi a sectiunii selectate (z). Conventia, n IRM, este ca
z sa fie denumita axa longitudinala, y, este considerata a fi axa antero-posterioara iar
x, axa transversala.
Daca dorim o sectiune n planul xy atunci directia de selectie a sectiunii va fi axa z.
Gradientul care realizeaza selectarea sectiunii va fi orientat de-a lungul axei z. In
general, directia perpendiculara pe planul sectiunii dorite se numeste axa de selectie a
sectiunii. Daca alegem axa de selectie a sectiunii ca fiind axa y atunci obtinem asa-
numitele sectiuni coronale (frontale). Daca axa de selectie a sectiunii este x, obtinem
sectiuni sagitale i, n final, daca axa de selectie a sectiunii este z, obtinem sectiuni
transversale.
13
Figura arata corespondenta dintre gradientul de selectie a
sectiunii i grosimea de banda a pulsului de radiofrecventa
frecventa
(B0+Gzz0)
B0
Grosime
felie
0 z0

Frecventa de precesie a protonilor functie de pozitia lor pe directia de selectie a
feliei. Largimea de banda a pulsului de radiofrecventa aplicat probei este aleasa
astfel incat sa fie selectata o felie de grosime z, n mod simetric fata de z0. In
absenta gradientului Gz toti spinii de pe directia z ar precesiona cu frecvena
Larmoor. In prezenta gradientului, frecventele de pe directia z vor fi:
(z) = 0 + /2Gzz
Daca dorim o sectiune infinit de subtire, selectata n pozitia va trebui ca pulsul rf

sa fie centrat pe frecvena Larmoor corespunzatoare pozitiei z0. Cum n realitate
se lucreaza cu pulsuri non-ideale, sectiunea va avea o grosime z. Pulsul rf va
trebui sa aiba o asemenea largime de banda (un anume profil) astfel incat sa
cuprinda toate frecventele intre
(/2Gzz0 - /2Gz z/2) si (/2Gzz0 + /2Gz z/2), deci = /2Gz z.
Deci, datorita prezentei gradientului va exista o banda de frecvente n care

protonii vor putea fi excitati astfel incat sa se creeze o magnetizatie intr-o sectiune
de grosime z perpendiculara pe axa z.
14
Banda de frecvente e creata de partea electronica ce alimenteaza bobina
transmitor (sintetizator).
Este evident ca gradientul de selectare a sectiunii va fi aplicat concomitent cu
pulsul de radiofrecventa. In functie de marimea gradientului Gz poate fi aleasa o
felie de grosime mai mare sau mai mica.
Diagrama secventei ecou de gradient. Pentru determinarea tuturor valorilor

din spatiul k bidimensional sunt necesari cei trei gradienti. Un prim
gradient, Gz, de selectare a feliei de investigat, se aplica concomitent cu
pulsul de excitatie /2. Al doilea gradient, Gy, gradientul de codare a fazei
miscarilor spinilor ia multiple valori, pentru a determina multiple linii n
spatiul k. In final, gradientul de codare a frecventei, Gx, are rolul de a
codifica localizarea pe coloanele spatiului k. Codarea frecventei se face n
timpul culegerii semnalului (ecou de gradient).
Gz
selectie felie
Gy max
Gy
Gy
Codare faza
Gx
Gx A A
A
Codare frecventa -Gx
masurare
semnal (ADC)
Diagrama temporala a unei secvente ecou de gradient (GE)
15
Diagrama temporala a unei secvente ecou de spin (SE). Explicatiile

sunt aceleasi cu cele ale diagramei ecou de gradient cu deosebirea ca
nu mai e nevoie de aplicat un lob negativ al gradientului de selectare a
feliei deoarece refazarea spinilor se realizeaza prin aplicarea pulsului .
rf
t
Gz
Gz
selectie felie
Gy max
Gy
Gy
Codare faza
Gx
Codare frecventa
Masurare
semnal
Diagrama temporala a unei secvente ecou de spin (SE).
16

IMAGINI RAPIDE
O aplicatie importanta a fenomenului de rezonan magnetic este n diagnosticul

medical. De aceea, problema duratei unei achizitii s-a pus inca de la inceputul acestei
practici.
Metoda RARE (Rapid Acquisition with Relaxation Enhancement)
In secventa SE standard, dupa fiecare puls de 900 (excitatie), se achizitioneaza o linie
n spatiul k. Un singur puls de 1800 e utilizat pentru refazarea spinilor.
Intr-o secventa rapida SE (RARE), o singura excitatie este urmata de multiple pulsuri
de 1800 care formeaza un tren de ecouri. Fiecarui ecou insa ii corespunde o alta
valoare a gradientului fazei, corespunzatoare diferitelor linii din spatial k. Numarul de
pulsuri de 1800 nu poate fi foarte mare din cauza disparitiei treptate a semnalului prin
procesul de relaxare. Astfel, fiecare ecou va fi mai mic ca amplitudine decat ecoul
anterior.
Prin aceste multiple determinari ale semnalului (multiple ecouri) dupa o singura
excitatie, timpul total de achizitie se reduce. Intre doua excitatii (TR), se parcurge un
numar mai mare de linii din spatiul k fata de metoda SE standard (1 excitatie/1
determinare de semnal).
17
Tehnica RARE
(n linii din spatiul k parcurse dupa o singura excitatie
rf
ky
ky
e-t/T2 Gy
- 2*
et/T
kx
Gx

IMAGINI RAPIDE
Mai exact, timpul de achizitie se reduce de n ori unde n este

numarul de linii din spatiul k ce poate fi parcurs dupa o singura
excitatie:
Tachizitie = (Ny/n)TR
(1986) Jurgen Hennig a introdus metoda RARE:
RARE (Bruker)
FSE (Picker, GE)
TSE (Philips, Siemens)
18
Alte metode de reducere a timpului de achizitie
Dupa cum se vede din expresia timpului necesar parcurgerii unui spatiu k, timpul total
de achizitie poate fi micsorat prin micsorarea lui Ny sau a lui TR. Scaderea valorilor Ny
(numar de pasi ai gradientului de codare n faza) ar produce scaderea rezolutiei
imaginii. Principalul parametru care a fost exploatat de cei care sunt implicati n studiul
fenomenului de rezonan magnetic, a fost timpul de repetitie dintre doua excitatii,
TR.
Secventa GE cu unghiuri mici de excitatie.
In secventa SE se folosesc timpi TR suficient de lungi pentru a permite revenirea
completa sau aproape completa a magnetizatiei longitudinale (TR mai mare sau egal
cu T1). Astfel, dupa fiecare aplicare a pulsului de 900 se obtine un semnal suficient de
puternic. Dar, folosirea de timpi de repetitie lungi conduce la timpi de achizitie lungi.
Micsorarea timpului de repetitie TR conduce, insa, la instalarea unei asa-numite stari
de saturatie, mentionata anterior n text; daca TR devine mult mai mic decat T1 atunci
revenirea magnetizatiei longitudinale la valoarea initiala nu mai poate avea loc.
Solutia a fost de a scurta cursa pe care o are de parcurs vectorul magnetizatie
longitudinala prin folosirea de unghiuri de excitatie mai mici de 900.
y
y
Un unghi de excitatie mai mic de 900, de ex. =300 determina o variatie cu 50% a magnetizatiei
transversale i de doar 30% a magnetizatiei longitudinale. Componenta transversala este
detectata cu ajutorul gradientului de citire care i inverseaza sensul i produce refazarea
miscarilor spinilor. De vreme ce magnetizatia longitudinala este putin modificata, urmatoarea
achizitie poate incepe imediat, fara o perioada de asteptare. Dupa cateva excitatii, n sistemul
de spini se instaleaza o stare de stabilitate a magnetizatiei longitudinale.
19
Folosirea unghiurilor mici de excitatie a fost implementata metodei

gradient ecou. Se observa ca, prin folosirea unui unghi de excitatie
unei deplasari minime a magnetizatiei longitudinale ii corespunde o
variatie apreciabila a magnetizatiei transversale (suficienta pentru
a crea un semnal masurabil).
In acest fel se reduce cursa vecorului magnetizatie intre doua

excitatii consecutive iar TR poate fi scurtat mult.
Metoda GE cu unghiuri mici de excitatie este folosita atunci cand
se doreste o rezolutie temporala foarte buna, de exemplu, pentru
investigarea activitatii cerebrale prin rezonan magnetic
(functional magnetic resonance imaging fMRI) unde trebuie
surprinsa variatia de semnal datorata activitatii neuronale crescute
n zonele corticale activate.
Unghiul de excitatie
900
Ponderare T1
TE
5 ms 30 ms
Ponderare Ponderare T2*
50
20

21
Hardware in IRM
Tipuri de magneti
Se vorbeste in general despre 3 tipuri de magneti: permanenti, rezistivi si
supraconductori.
De fapt, sunt 2 grupe si anume: permanenti si electromagnetici, acestia din
urma fiind de 2 feluri: rezistivi si supraconductori.
Magneti permanenti
Se folosesc pentru producerea de cimpuri magnetice de pina la 0.3 T. Cimpul
magnetic este dat de citeva straturi de caramizi de ceramica feromagnetica ce
au fost incarcate intr-un electromagnet. In general, sunt magneti care creeaza
un cimp vertical. Caracteristica: foarte greu. Pe suprafata polilor magnetici se
afla niste forme plate de fier a caror pozitie poate fi modificata in scopul
ajustarii formei cimpului magnetic.

Magneti rezistivi
-cu miez de aer
Sunt folositi pentru a crea cimpuri de pina la 0.2T. Cele cu cimp vertical dau mai putine
probleme de claustrofobie pacientilor. Sunt usoare dar consuma mult curent si apa pentru
racire.
-cu miez de fier
Au cimp intensificat in interior si limita exterioara de cimp este mai putin extinsa ca la cel cu
miez de aer.
Magneti supraconductivi
Magneti de putere mare. In SUA, FDA a aprobat cimpuri de pina la 2T (Elscint are un sistem
de 1.999T).
Mai exista magneti permanenti in scop de cercetare de pina la 4T. Similar celor rezistivi,
cimpul e produs de trecerea unui curent continuu prin mai multe bucle. Spirele sunt facute
din niobiu-titan care, la temperatura de 9.50K au rezistenta aproximativ 0 la trecerea
curentului electric. Ele se afla intr-o baie de He lichid care fierbe la 40K. La rindul sau, He
este izolat de un strat de N2 care fierbe la 770K. Acest magnet este incarcat electric de la
sursa doar la instalare. Dupa stabilirea cimpului el este deconectat iar curentul continua sa
circule, teroetic, pentru citeva secole.
22
Corectia cimpului
Fara corectie, magnetii au o omogenitate aproximativa de 100 ppm. Imbunatatirea corectiei
cimpului se poate face pina la nivel de 1-5 ppm. Se poate realiza:
-pasiv; mici piese metalice care sunt pozitionate conform unor calcule facute de calculator.
-activ; mici bobine (aprox. 30) prin care trec curenti controlati de calculator. Mai scumpe, mai
dificil de intretinut.
Scut al cimpului magnetic
-pasiv, scut de fier, concentreaza liniile de cimp; (limita campului de siguranta= 5 Gauss;1
tesla = 10.000 gauss)
-activ, o a doua bobina exterioara magnetului propriu-zis, strabatuta de un curent de sens
contrar.
Bobine de gradient
E necesar de a modifica temporar marimea cimpului magnetic local si anume, avem nevoie de
o modificare liniara, pe masura ce ne departam de centrul magnetului, e nevoie de o incarcare
pozitiva intr-un sens si una negativa in celalalt sens (cimpul din centrul magnetului nu se
schimba niciodata). Am putea folosi, in acest sens, o bucla strabatuta de curent dar cimpul ei
scade neuniform pe masura ce ne departam de spira. Daca folosim insa o a doua bucla,
strabatuta de un curent de sens contrar si o plasam la distanta de un diametru de cealalta
atunci obtinem o portiune din spatiu in care cimpul magnetic variaza liniar-gradient.

23
Proprietati ale gradientilor
Sunt doua proprietati importante pentru gradienti: marimea peak-ului si viteza de
instalare. Peak-ul exprima panta unui gradient sau cat de abrupta este variatia
de cimp magnetic. Gradienti mai puternici permit obtinerea de sectiuni mai
subtiri. El se masoara in mT/m sau Gauss/cm si este de ordinul: 10-27 mT/m (1-
2.7G/cm). Viteza de instalare a gradientului e foarte importanta caci, daca dorim
sa avem achizitii rapide va trebuie ca gradientii sa ajunga la valoarea dorita intr-
un timp cit mai scurt. Vitezele obisnuite de instalare a gradientilor din IRM sunt
cuprinse intre 5mT/m/msec si 270mT/m/msec.
Folosirea gradientilor atrage dupa sine aparitia nedorita a curentilor de inductie.
Acestia pot apare in orice obiect metalic aflat in apropierea bobinelor de
gradient, conductori, bobine de RF, bobine de corectie a cimpului si chiar in
corpul pacientului. Se poate ameliora efectul acestor curenti transmitind in
bobina de gradient o forma usor amplificata fata de curentul dorit pentru ca
acesta sa se adauge destructiv efectului de inductie si sa-l anuleze.

Transmiter
Computerul fixeaza frecventa centrala in functie de pozitia sectiunii dorite. Tot in computer se
alege forma undei anvelope care urmeaza sa moduleze frecventa centrala (MHz). Rolul
anvelopei de unda este de a crea forma pulsurilor de RF (largime de banda, forma pulsului,
amplitudinea pulsului). Aceste elemente dau puterea pulsului de RF care trebuie sa realizeze un
anumit proces (de exemplu, egalizarea populatiilor de pe cele doua nivele energetice ale
protonilor). Largimea benzii de RF este de aproximativ unitati sau zeci de kHz. Ea trebuie sa
includa toate frecventele Larmoor ale diversilor protoni aflati in felia selectata (protoni din
grasime, protoni din apa libera etc).
Semnalul modulat este amplificat si transmis bobinei transmiter. Totodata, anvelopa frecventei
centrale trebuie coordonata cu gradientul aplicat pentru selectia unei anume felii.
Receiver
Semnalul venit de la bobina receptor este de ordinul MHz. Pentru a fi filtrat si digitalizat mai
usor, din acest semnal se extrage frecventa de baza si se lucreaza ulterior cu frecventa audio
restanta (anvelopa care contine acum toata informatia necesara din felia selectata). Nu mai
este nevoie de lucrat cu RF de ordin MHz pentru ca unda audio ce are frecvente cuprinse in
largimea de banda aplicata feliei, este suficienta ca informatie. E convenabil, pentru a avea un
raport semnal/zgomot mai bun, sa analizam unda audio transformind-o, printr-un mixer, in doua
unde defazate cu 900 ce vor fi filtrate separat si trimise separat la convertorul analog digital si
apoi spre computer.
24

25

26
Computer
Computerul si accesoriile sunt centrul de comanda al sistemului IRM nu doar
pentru ca face o multime de operatii de genul colectare, manipulare, stocare
si gasire a informatiilor, dar el e cel care dicteaza forma si durata pulsului RF,
face switching-ul gradientilor, comanda receiver-ului sa primeasca informatii
si poate face si autodiagnostic in caz de defectiune.

Artefacte in imagistica prin rezonanta magnetica
http://www1.stpaulshosp.bc.ca/stpaulsstuff/MRartifacts.html
27
O banda larga de zgomot RF pe o imagine transversala cerebrala datorata

unei proaste izolari RF. Acest tip de artfefacte se dispun pe directia
gradientului de codare a frecventei.

Artefact dat de implant metalic dentar, poate produce efect si la distanta.
28

29
Functional MRI -
contrast bazat pe
raportul
oxi/deoxihemoglobina
http://www.fmrib.ox.ac.uk/~stuart/thesis/
30
/2
t TR
rf
TI TE
ADC masurarea
semnalului
(ecou de spin)
Secventa Spin-Ecou
Imagine de densitate protonica (TR lung, TE scurt)
1
Spatiul k. Imaginea bidimensionala
Protonii aflati intr-un camp magnetic constant sunt caracterizati de miscari de precesie
ale spinilor proprii in jurul directiei liniilor de camp exterior. Cea care este determinanta
in expresia semnalului rf generat in receptor este componenta in plan transversal a
acestei miscari de precesie. Pentru studiul unei miscari de acest tip, intr-un plan
bidimensional, este convenabil de folosit lucrul cu numere complexe. Astfel, semnalul
poate fi considerat a avea doua componente (canale), unul real si unul imaginar, de
forma:
S (t) = S re(t) +iS im(t)
Sau,
S (t) = S (t) e i (t) , unde (t) este faza miscarii de precesie.

Consideram o proba de nuclee n camp magnetic Bo (pe directia z) imediat dupa
Pentru o proba caracterizata de o densitate de nuclee (r) i de miscari de precesie cu
aplicarea pulsului rf (t=0). Spinii nucleelor se defazeaza datorita proceselor de
faze diferite (r,t), presupunand ca suntem intr-un moment ulterior intreruperii campului
relaxare transversala discutate. Daca, n plus, pe directia campului magnetic
electromagnetic, semnalul poate fi exprimat ca:
principal se aplica un gradient de camp magnetic, Gz, atunci, campul magnetic
local, n interiorul probei, va avea expresia:
S(t) = (r) e i (r,t) dr
B z(z) = B 0 + zG z unde G z = Bz /z
Am presupus ca acesta depinde n mod esential de densitatea de nuclee (r) .
Fenomenele de relaxare au fost voluntar ignorate astfel ca observatiile ce urmeaza sunt
valabile pentru determinari facute intr-un timp foarte scurt, t < T2* . Presupunem deci
Variatiile locale spatiale ale campului magnetic (z) = 0 + G(z) induse de prezenta
ca scopul imagisticii prin rezonan magnetic este de a determina densitatea de nuclee
gradientului sunt esentiale pentru obtinerea imaginii, chiar daca sunt foarte mici n
a unei probe functie de semnalul masurat n receptor la un moment dat. Pentru a vedea
comparatie cu campul magnetic static.
distributia spatiala a nucleelor probei, un prim pas consta n asocierea miscarii de
Conform corespondentei liniare frecvena Larmoor i campul magnetic:
precesie unei anumite coordonate spatiale. Discriminarea spatiala a nucleelor se face cu
ajutorul gradientilor de camp magnetic.
G(z) = zGz

Aceasta relatie exprima sensul utilizarii gradientilor de camp magnetic n
imagistica prin rezonan magnetic: acela de a realiza o codare spatiala prin
intermediul frecventelor de precesie. Se observa ca S(k) este transformata Fouriei a densitatii de nuclee a unei probe.
Daca un gradient Gz actioneaza un timp tz atunci acumularea de faza a La randul ei, densitatea de nuclee a probei este transformata Fourier inversa a
nucleelor de pe directia spatiala z a probei va avea expresia: semnalului S(k). Altfel spus, densitatea de nuclee i semnalul masurat, pentru o
G(z) = G(z) tz = zGztz proba, formeaza o pereche de transformate Fourier.
Directia de codare a spatiului prin frecvente se numeste, n imagistica prin
Daca inlocuim expresia castigului de faza, n expresia semnalului dat de nucleele rezonan magnetic, directia de citire. In descrierea metodelor folosite n
de pe directia z atunci acesta va avea forma: imagistica prin rezonan magnetic, directia de citire va fi, de cele mai multe ori,
nu directia z ci x.
S (k) = (z) e i2kz dz Pentru a avea o determinare facuta cu acuratete a densitatii nucleelor, semnalele
de radiofrecventa trebuie culese pentru un numar suficient de mare de seturi de
Unde am notat cu k = (1/2)Gztz valori k. Rezolutia imaginii din rezonan magnetic este data de numarul de
valori ale lui k. Valorile lui k reprezinta ansamblul frecventelor de precesie ale
Din relatia anterioara se deduce densitatea de nuclee: nucleelor unei probe i poarta denumirea de spatiul k.
(z) = s (k) e -i2kzdz dk http://www.radinfonet.com/cme/mistretta/traveler1.htm
2
Ecou de gradient (1D)
Orice imagine medicala sau nemedicala se poate exprima in spatiul k
(spatiul frecventelor). Pana acum insa nu l-am folosit deoarece in celelalte O proba este asezata de-a lungul directiei z care coincide cu directia de
tehnici imagistice interventia operatorului, a celui care obtine imaginea, camp magnetic B0. Pe aceeasi directie se aplica un gradient spatial de camp
este minima, imaginea depinzand in principal de parametrii proprii tesutului magnetic constant spatial, Gz. Defazarea spinilor va avea loc mai repede
investigat (coeficienti de absorbtie in Rx, impedanta acustica in ultrasunete, datorita prezentei gradientului. Daca, dupa acest prim gradient pe care
radioactivitatea proprie nuclidului utilizat in medicina nucleara, radiatia convenim sa-l consideram negativ, aplicam un al doilea gradient, egal ca
infrarosie in termografie etc). In cazul imagisticii prin rezonanta magnetica, marime dar de semn contrar (lob pozitiv), spinii defazati vor fi readusi n faza
imaginea depinde nu doar de parametrii intrinseci tesutului ci, in mod la fel i vor forma un ecou de gradient, la un moment dat.
de important, de parametrii folositi de operator. De aceea, IRM este Ecoul corespunde momentului n care, grafic, aria determinata de primul
deosebit de versatila permitand crearea de variate tehnici de achizitie prin gradient (lob negativ) devine egala cu aria determinata de al doilea gradient
varierea pulsurilor RF si a tipurilor de gradienti folositi. (lob pozitiv). In acest moment G(t)dt devine egala cu 0 iar n spatiul k acest
Din acest motiv, specialistii prefera sa foloseasca, in locul matricei imaginii moment corespunde lui k=0 (ecou).
finale, spatiul k - spatiul frecventelor (fiecae valoare k fiind integrala Lobul pozitiv joaca rolul pulsului din secventa ecou de spin.
valorilor gradientului aplicat in intervalul de masura t). In intervalul t4 t3 s-a realizat masurarea semnalului.
Primul gradient (lob negativ) are rolul de a determina aparitia ecoului n
timpul aplicarii celui de-al doilea (lob pozitiv).
M M
z z
B0 B0 Imagistica prin rezonanta magnetica
M M
rf rf
Gz Gz
semnal semnal
(a) (b) x
z z
B0 B0
Bz = - Gz Bz = Gz
timp
rf rf
t1 t2
t1 t2 timp t3 t4
Gz Gz
semnal semnal Gx=0 Gx=0
(c) (d)
Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Parcurgerea spatiului k

intr-o secventa ecou de gradient unidimensionala.
rf
t3 t4
G

t1 t2
masurare t1
semnal
t3 TE t4
t
t2 t1
0 k
kmin kmax
k
3
Tehnici imagistice de absorbtie/emisie Imagistica prin rezonanta magnetica
Secvente imagistice 2D. Transformarea Fourier bidimensionala ky
Tehnicile cele mai folosite in IRM sunt cele bidimensionale (2D) si cele ky
tridimensionale (3D). In aceste cazuri, o componenta a vectorului k este asociata
fiecarei directii din spatiu si, totodata, unei componente a vectorului gradient pe
acea directie.
Gy
Sa presupunem ca sectiunea ce trebuie vizualizata are o grosime foarte mica,
deci, practic, sunt necesare doar determinari ale kx si ky pentru a o caracteriza.
In secventa gradient ecou 1D, spatiul k era parcurs plecand de la 0 spre stanga
atunci cand era activat gradientul negativ (de la t1 la t2 ). Din momentul in care
lobul pozitiv e activat, directia de parcurgere a spatiului k e inversata iar
masurarea semnalului se face intremomentele t3 si t4.
Pentru a obtine o imagine 2D, devine necesara prezenta unui al doilea gradient,
orientat pe o directie perpendiculara pe primul.
Astfel, in spatiul k bidimensional, parcurgerea acestuia are loc pe un traiect sub kx
forma de linii paralele inseriate. Gx

faza
frecventa

Se observa din figura ca gradientii Gx si Gy sunt activati alternativ.
Parcurgerea spatiului k incepe din stanga jos cu diverse valori ale lui Gx in Dupa o singura excitatie nu se pot inregistra multe linii din spatiul k din
timp ce Gy se mentine constant. Dupa parcurgerea primei linii, Gx se cauza timpului limitat de masurare. Aceste limite sunt impuse de
intrerupe i se activeaza Gy care creste cu o treapta, Gy. Aceste etape se procesele de relaxare T2 si T2*. De obicei, cel putin la sistemele mai
repeta pana la parcurgerea intregului spatiu k. simple, dupa o singura excitatie se parcurge o singura linie din spatiul k.
Timpul care separa doua excitatii se noteaza cu TR (timp de repetitie).
Dupa o singura secventa (puls RF, Gx, Gy) nu se pot masura semnalele Atunci, timpul total necesar unei parcurgeri a intregului spatiu k (timp de
provenite de la toate coloanele spatiului k. Dar, necesitatea esentiala pentru a achizitie al unei sectiuni foarte subtiri dintr-o proba) va fi:
avea un semnal individualizat pentru fiecare punct din spatiul k este ca
fiecare punct al acestei matrici sa fie determinat. Acest lucru se realizeaza Tachizitie = Ny TR
printr-un ansamblu unic de valori Gx si Gy care devine posibil daca gradientul
de codare a fazei va lua Ny valori, Ny fiind numarul de linii dorit din spatiul k. Unde Ny este numarul de valori ale gradientului de codare n faza. Valorile
detemina rezolutia imaginii prin rezonan magnetic.
4
Am presupus pana acum ca sectiunea a carei imagine dorim s-o obtinem are o
grosime infinit de mica astfel incat diagrama anterioara permite obtinerea unei sectiuni
Cazul 2D in care sectiunea are o grosime finita se impune prezenta unui planare intr-un obiect tridimensional. Pentru a excita protonii dintr-o felie de grosime
al 3-lea gradient care sa delimiteze spatial sectiunea. infinitezimala ar trebui ca pulsul de radiofrecventa sa fie compus dintr-o singura
frecvena. Cum acest lucru este imposibil, n realitate, un puls de radiofrecventa are o
De remarcat ca, spre deosebire de tehnicile imagistice in care, pentru realizarea anume grosime de banda, trebuie sa acceptam faptul ca se vor obtine sectiuni cu o
de sectiuni, apelam la multiple proiectii ale corpului si reconstructia formei anume grosime. Deci, pulsul de radiofrecventa este, prin natura lui, un puls selectiv
obiectului, cu o buna aproximatie, din proiectii (transformata Radon), in IRM spatial. Prezenta n acest spatiu a unui al 3-lea gradient, perpendicular pe Gx si Gy va
tehnica back-projection este inlocuita de folosirea a 3 gradienti orientati pe realiza o astfel de codare spatiala incat banda pulsului de radiofrecventa sa
directii perpendiculare. corespunda unei anumite grosimi a sectiunii selectate (z). Conventia, n IRM, este ca
Daca in celelate tehnici rezolutia imaginii crestea odata cu marirea numarului de z sa fie denumita axa longitudinala, y, este considerata a fi axa antero-posterioara iar
proiectii, in IRM rezolutia imaginii e data de numarul de perechi de valori (Gx, x, axa transversala.
Gy). Daca dorim o sectiune n planul xy atunci directia de selectie a sectiunii va fi axa z.
Gradientul care realizeaza selectarea sectiunii va fi orientat de-a lungul axei z. In
general, directia perpendiculara pe planul sectiunii dorite se numeste axa de selectie a
sectiunii. Daca alegem axa de selectie a sectiunii ca fiind axa y atunci obtinem asa-
numitele sectiuni coronale (frontale). Daca axa de selectie a sectiunii este x, obtinem
sectiuni sagitale i, n final, daca axa de selectie a sectiunii este z, obtinem sectiuni
transversale.

Figura arata corespondenta dintre gradientul de selectie a Frecventa de precesie a protonilor functie de pozitia lor pe directia de selectie a
sectiunii i grosimea de banda a pulsului de radiofrecventa feliei. Largimea de banda a pulsului de radiofrecventa aplicat probei este aleasa
frecventa astfel incat sa fie selectata o felie de grosime z, n mod simetric fata de z0. In
absenta gradientului Gz toti spinii de pe directia z ar precesiona cu frecvena
f
Larmoor. In prezenta gradientului, frecventele de pe directia z vor fi:
(B0+Gzz0)
(z) = 0 + /2Gzz
Daca dorim o sectiune infinit de subtire, selectata n pozitia va trebui ca pulsul rf

sa fie centrat pe frecvena Larmoor corespunzatoare pozitiei z0. Cum n realitate
se lucreaza cu pulsuri non-ideale, sectiunea va avea o grosime z. Pulsul rf va
B0 trebui sa aiba o asemenea largime de banda (un anume profil) astfel incat sa
cuprinda toate frecventele intre
Grosime (/2Gzz0 - /2Gz z/2) si (/2Gzz0 + /2Gz z/2), deci = /2Gz z.
felie
Deci, datorita prezentei gradientului va exista o banda de frecvente n care
protonii vor putea fi excitati astfel incat sa se creeze o magnetizatie intr-o sectiune
0 z0 de grosime z perpendiculara pe axa z.
Tehnici imagistice de absorbtie/emisie t

Gz
Banda de frecvente e creata de partea electronica ce alimenteaza bobina selectie felie
transmitor (sintetizator).
Este evident ca gradientul de selectare a sectiunii va fi aplicat concomitent cu
Gy max
pulsul de radiofrecventa. In functie de marimea gradientului Gz poate fi aleasa o
felie de grosime mai mare sau mai mica. Gy
Gy
Codare faza
Diagrama secventei ecou de gradient. Pentru determinarea tuturor valorilor
din spatiul k bidimensional sunt necesari cei trei gradienti. Un prim
gradient, Gz, de selectare a feliei de investigat, se aplica concomitent cu Gx
pulsul de excitatie /2. Al doilea gradient, Gy, gradientul de codare a fazei Gx A A
miscarilor spinilor ia multiple valori, pentru a determina multiple linii n A
Codare frecventa -Gx
spatiul k. In final, gradientul de codare a frecventei, Gx, are rolul de a
codifica localizarea pe coloanele spatiului k. Codarea frecventei se face n
timpul culegerii semnalului (ecou de gradient).
masurare
semnal (ADC)
Diagrama temporala a unei secvente ecou de gradient (GE)
5
Tehnici imagistice de absorbtie/emisie rf

t
Gz
Gz
selectie felie
Diagrama temporala a unei secvente ecou de spin (SE). Explicatiile
sunt aceleasi cu cele ale diagramei ecou de gradient cu deosebirea ca
Gy max
nu mai e nevoie de aplicat un lob negativ al gradientului de selectare a
feliei deoarece refazarea spinilor se realizeaza prin aplicarea pulsului . Gy
Gy
Codare faza
Gx
Codare frecventa
Masurare
semnal
Diagrama temporala a unei secvente ecou de spin (SE).

IMAGINI RAPIDE
O aplicatie importanta a fenomenului de rezonan magnetic este n diagnosticul

medical. De aceea, problema duratei unei achizitii s-a pus inca de la inceputul acestei
practici.
Metoda RARE (Rapid Acquisition with Relaxation Enhancement)
In secventa SE standard, dupa fiecare puls de 900 (excitatie), se achizitioneaza o linie
n spatiul k. Un singur puls de 1800 e utilizat pentru refazarea spinilor.
Intr-o secventa rapida SE (RARE), o singura excitatie este urmata de multiple pulsuri
de 1800 care formeaza un tren de ecouri. Fiecarui ecou insa ii corespunde o alta
valoare a gradientului fazei, corespunzatoare diferitelor linii din spatial k. Numarul de
pulsuri de 1800 nu poate fi foarte mare din cauza disparitiei treptate a semnalului prin
procesul de relaxare. Astfel, fiecare ecou va fi mai mic ca amplitudine decat ecoul
anterior.
Prin aceste multiple determinari ale semnalului (multiple ecouri) dupa o singura
excitatie, timpul total de achizitie se reduce. Intre doua excitatii (TR), se parcurge un
http://www.cis.rit.edu/htbooks/mri/inside.htm numar mai mare de linii din spatiul k fata de metoda SE standard (1 excitatie/1
determinare de semnal).
Tehnica RARE
(n linii din spatiul k parcurse dupa o singura excitatie
rf
ky
IMAGINI RAPIDE
ky
e-t/T2 Gy Mai exact, timpul de achizitie se reduce de n ori unde n este
e-t/T2
* numarul de linii din spatiul k ce poate fi parcurs dupa o singura
excitatie:
n
Tachizitie = (Ny/n)TR
(1986) Jurgen Hennig a introdus metoda RARE:
RARE (Bruker)
kx FSE (Picker, GE)
Gx TSE (Philips, Siemens)
6
z
Imagistica prin rezonanta magnetica 0
Alte metode de reducere a timpului de achizitie

z
Dupa cum se vede din expresia timpului necesar parcurgerii unui spatiu k, timpul total
de achizitie poate fi micsorat prin micsorarea lui Ny sau a lui TR. Scaderea valorilor Ny
(numar de pasi ai gradientului de codare n faza) ar produce scaderea rezolutiei
imaginii. Principalul parametru care a fost exploatat de cei care sunt implicati n studiul
fenomenului de rezonan magnetic, a fost timpul de repetitie dintre doua excitatii,
TR.
Secventa GE cu unghiuri mici de excitatie.
In secventa SE se folosesc timpi TR suficient de lungi pentru a permite revenirea
completa sau aproape completa a magnetizatiei longitudinale (TR mai mare sau egal y
y
cu T1). Astfel, dupa fiecare aplicare a pulsului de 900 se obtine un semnal suficient de
puternic. Dar, folosirea de timpi de repetitie lungi conduce la timpi de achizitie lungi. Un unghi de excitatie mai mic de 900, de ex. =300 determina o variatie cu 50% a magnetizatiei
transversale i de doar 30% a magnetizatiei longitudinale. Componenta transversala este
Micsorarea timpului de repetitie TR conduce, insa, la instalarea unei asa-numite stari
detectata cu ajutorul gradientului de citire care i inverseaza sensul i produce refazarea
de saturatie, mentionata anterior n text; daca TR devine mult mai mic decat T1 atunci miscarilor spinilor. De vreme ce magnetizatia longitudinala este putin modificata, urmatoarea
revenirea magnetizatiei longitudinale la valoarea initiala nu mai poate avea loc. achizitie poate incepe imediat, fara o perioada de asteptare. Dupa cateva excitatii, n sistemul
Solutia a fost de a scurta cursa pe care o are de parcurs vectorul magnetizatie de spini se instaleaza o stare de stabilitate a magnetizatiei longitudinale.
longitudinala prin folosirea de unghiuri de excitatie mai mici de 900.
Unghiul de excitatie
Tehnici imagistice de absorbtie/emisie 900
Ponderare T1
Folosirea unghiurilor mici de excitatie a fost implementata metodei

gradient ecou. Se observa ca, prin folosirea unui unghi de excitatie
unei deplasari minime a magnetizatiei longitudinale ii corespunde o TE
variatie apreciabila a magnetizatiei transversale (suficienta pentru
5 ms 30 ms
a crea un semnal masurabil).
In acest fel se reduce cursa vecorului magnetizatie intre doua

excitatii consecutive iar TR poate fi scurtat mult. Ponderare Ponderare T2*
Metoda GE cu unghiuri mici de excitatie este folosita atunci cand
se doreste o rezolutie temporala foarte buna, de exemplu, pentru 50
investigarea activitatii cerebrale prin rezonan magnetic
(functional magnetic resonance imaging fMRI) unde trebuie
surprinsa variatia de semnal datorata activitatii neuronale crescute
n zonele corticale activate.

7
Hardware in IRM Magneti rezistivi
-cu miez de aer
Tipuri de magneti Sunt folositi pentru a crea cimpuri de pina la 0.2T. Cele cu cimp vertical dau mai putine
Se vorbeste in general despre 3 tipuri de magneti: permanenti, rezistivi si probleme de claustrofobie pacientilor. Sunt usoare dar consuma mult curent si apa pentru
racire.
supraconductori.
-cu miez de fier
De fapt, sunt 2 grupe si anume: permanenti si electromagnetici, acestia din Au cimp intensificat in interior si limita exterioara de cimp este mai putin extinsa ca la cel cu
urma fiind de 2 feluri: rezistivi si supraconductori. miez de aer.
Magneti permanenti Magneti supraconductivi

Se folosesc pentru producerea de cimpuri magnetice de pina la 0.3 T. Cimpul Magneti de putere mare. In SUA, FDA a aprobat cimpuri de pina la 2T (Elscint are un sistem
magnetic este dat de citeva straturi de caramizi de ceramica feromagnetica ce de 1.999T).
au fost incarcate intr-un electromagnet. In general, sunt magneti care creeaza Mai exista magneti permanenti in scop de cercetare de pina la 4T. Similar celor rezistivi,
cimpul e produs de trecerea unui curent continuu prin mai multe bucle. Spirele sunt facute
un cimp vertical. Caracteristica: foarte greu. Pe suprafata polilor magnetici se
din niobiu-titan care, la temperatura de 9.50K au rezistenta aproximativ 0 la trecerea
afla niste forme plate de fier a caror pozitie poate fi modificata in scopul curentului electric. Ele se afla intr-o baie de He lichid care fierbe la 40K. La rindul sau, He
ajustarii formei cimpului magnetic. este izolat de un strat de N2 care fierbe la 770K. Acest magnet este incarcat electric de la
sursa doar la instalare. Dupa stabilirea cimpului el este deconectat iar curentul continua sa
circule, teroetic, pentru citeva secole.

Corectia cimpului
Fara corectie, magnetii au o omogenitate aproximativa de 100 ppm. Imbunatatirea corectiei
cimpului se poate face pina la nivel de 1-5 ppm. Se poate realiza:
-pasiv; mici piese metalice care sunt pozitionate conform unor calcule facute de calculator.
-activ; mici bobine (aprox. 30) prin care trec curenti controlati de calculator. Mai scumpe, mai
dificil de intretinut.
Scut al cimpului magnetic
-pasiv, scut de fier, concentreaza liniile de cimp; (limita campului de siguranta= 5 Gauss;1
tesla = 10.000 gauss)
-activ, o a doua bobina exterioara magnetului propriu-zis, strabatuta de un curent de sens
contrar.
Bobine de gradient
E necesar de a modifica temporar marimea cimpului magnetic local si anume, avem nevoie de
o modificare liniara, pe masura ce ne departam de centrul magnetului, e nevoie de o incarcare
pozitiva intr-un sens si una negativa in celalalt sens (cimpul din centrul magnetului nu se
schimba niciodata). Am putea folosi, in acest sens, o bucla strabatuta de curent dar cimpul ei
scade neuniform pe masura ce ne departam de spira. Daca folosim insa o a doua bucla,
strabatuta de un curent de sens contrar si o plasam la distanta de un diametru de cealalta
atunci obtinem o portiune din spatiu in care cimpul magnetic variaza liniar-gradient.

Transmiter
Computerul fixeaza frecventa centrala in functie de pozitia sectiunii dorite. Tot in computer se
Proprietati ale gradientilor alege forma undei anvelope care urmeaza sa moduleze frecventa centrala (MHz). Rolul
Sunt doua proprietati importante pentru gradienti: marimea peak-ului si viteza de anvelopei de unda este de a crea forma pulsurilor de RF (largime de banda, forma pulsului,
instalare. Peak-ul exprima panta unui gradient sau cat de abrupta este variatia amplitudinea pulsului). Aceste elemente dau puterea pulsului de RF care trebuie sa realizeze un
de cimp magnetic. Gradienti mai puternici permit obtinerea de sectiuni mai anumit proces (de exemplu, egalizarea populatiilor de pe cele doua nivele energetice ale
subtiri. El se masoara in mT/m sau Gauss/cm si este de ordinul: 10-27 mT/m (1- protonilor). Largimea benzii de RF este de aproximativ unitati sau zeci de kHz. Ea trebuie sa
2.7G/cm). Viteza de instalare a gradientului e foarte importanta caci, daca dorim includa toate frecventele Larmoor ale diversilor protoni aflati in felia selectata (protoni din
sa avem achizitii rapide va trebuie ca gradientii sa ajunga la valoarea dorita intr- grasime, protoni din apa libera etc).
Semnalul modulat este amplificat si transmis bobinei transmiter. Totodata, anvelopa frecventei
un timp cit mai scurt. Vitezele obisnuite de instalare a gradientilor din IRM sunt
centrale trebuie coordonata cu gradientul aplicat pentru selectia unei anume felii.
cuprinse intre 5mT/m/msec si 270mT/m/msec. Receiver
Folosirea gradientilor atrage dupa sine aparitia nedorita a curentilor de inductie. Semnalul venit de la bobina receptor este de ordinul MHz. Pentru a fi filtrat si digitalizat mai
Acestia pot apare in orice obiect metalic aflat in apropierea bobinelor de usor, din acest semnal se extrage frecventa de baza si se lucreaza ulterior cu frecventa audio
gradient, conductori, bobine de RF, bobine de corectie a cimpului si chiar in restanta (anvelopa care contine acum toata informatia necesara din felia selectata). Nu mai
corpul pacientului. Se poate ameliora efectul acestor curenti transmitind in este nevoie de lucrat cu RF de ordin MHz pentru ca unda audio ce are frecvente cuprinse in
bobina de gradient o forma usor amplificata fata de curentul dorit pentru ca largimea de banda aplicata feliei, este suficienta ca informatie. E convenabil, pentru a avea un
acesta sa se adauge destructiv efectului de inductie si sa-l anuleze. raport semnal/zgomot mai bun, sa analizam unda audio transformind-o, printr-un mixer, in doua
unde defazate cu 900 ce vor fi filtrate separat si trimise separat la convertorul analog digital si
apoi spre computer.
8


Computer http://www1.stpaulshosp.bc.ca/stpaulsstuff/MRartifacts.html
Computerul si accesoriile sunt centrul de comanda al sistemului IRM nu doar
pentru ca face o multime de operatii de genul colectare, manipulare, stocare
si gasire a informatiilor, dar el e cel care dicteaza forma si durata pulsului RF,
face switching-ul gradientilor, comanda receiver-ului sa primeasca informatii
si poate face si autodiagnostic in caz de defectiune.
9
O banda larga de zgomot RF pe o imagine transversala cerebrala datorata

unei proaste izolari RF. Acest tip de artfefacte se dispun pe directia Artefact dat de implant metalic dentar, poate produce efect si la distanta.
gradientului de codare a frecventei.


Functional MRI -
contrast bazat pe
raportul
oxi/deoxihemoglobina
http://www.fmrib.ox.ac.uk/~stuart/thesis/
10

Imagistica Medicala Obtinerea Imaginilor PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Imagistica Medicala Obtinerea Imaginilor PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Imagistic Medical Prof. Dr. Ing.

Familii de metode de obinere a imaginilor medicale

Prof. Dr. Ing Sever Paca Medicin nuclear

Laboratorul de Electronic I Informatic Medical Ultrasunete

3 Obinerea imaginilor medicale 4

Raze X (Rntgen) - Principiu

Angiografie cu substracie digital

Computer Tomograful (CT Computer Tomography)

Angiografie CT (CTA CT Angiography)

Obinerea imaginilor medicale 5 Obinerea imaginilor medicale 6

Raze X (Rntgen) - Imagini Angiografie cu substracie digital

Obinerea imaginilor medicale 1

Obinerea imaginilor medicale 7 Obinerea imaginilor medicale 8

Angiografie cu substracie digital Computer Tomograful

Obinerea imaginilor medicale 9 Obinerea imaginilor medicale 10

Computer Tomograful Angiografie CT (CTA CT Angiography) - Imagini

11 Obinerea imaginilor medicale 12

Excitarea lor cu un puls de radiofrecven

Msurarea radiaiei emise cnd atomii se relaxeaz

Obinerea imaginilor medicale 2

Obinerea imaginilor medicale 13 Obinerea imaginilor medicale 14

Rezonan Magnetic Angiografie RMN (MRA MR Angiography) - Principiu

Fr contrast (utiliznd micarea, contrastul de faz,

Obinerea imaginilor medicale 15 16

Angiografie RMN (MRA MR Angiography) - Imagini

Familia Medicinii Nucleare

SPECT (Single Photon Emission CT)

PET (Positron emission tomography)

Obinerea imaginilor medicale 17 Obinerea imaginilor medicale 18

Scintigram (a ntregului corp)

Obinerea imaginilor medicale 3

Obinerea imaginilor medicale 19 Obinerea imaginilor medicale 20

SPECT perfuzia inimii PET

21 Obinerea imaginilor medicale 22

Explorare Intravascular cu ultrasunete

Obinerea imaginilor medicale 23 Obinerea imaginilor medicale 24

Ecografie endoscopic Foetus 24 sptmni

Obinerea imaginilor medicale 4

Familia Video Familia metodelor experimentale sau rare

Obinerea imaginilor medicale 5

Introducere n imagistica medical

Introducere n imagistica medical Introducere n imagistica medical

Tehnica imagistic - o corelaie ntre obiectul fizic Spectrul electromagnetic

Corelaia fizic transmisia de informaii prin unde.

Unde electromagnetice care acoper tot spectrul de

Unde de presiune situate deasupra spectrului de

Introducere n imagistica medical Introducere n imagistica medical

Spectrul de absorbie al apei Mrimi caracteristice undelor

Pentru unde electromagnetice, v este egal cu viteza

Introducere n imagistica medical 1

Introducere n imagistica medical Introducere n imagistica medical

Mrimi caracteristice undelor (cont.) Uniti convenabile folosite n domeniile imagistice

Ecografia (unde de presiune) MHz

Introducere n imagistica medical Introducere n imagistica medical

Notiuni de baza despre unde si propagarea lor Principiul lui Huygens

mprtiere, Absorbie, Emisie.

Modelul liniar nu este suficient pentru explicarea acestor

Introducere n imagistica medical Introducere n imagistica medical

Daca lungimea de und, , a undei este mai mare

Introducere n imagistica medical 2

Introducere n imagistica medical Introducere n imagistica medical

Difractie la trecerea prin 2 fante Rezolutia unei imagini medicale

Rezoluia maxim ce se poate obine printr-o tehnic