Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Inteligenta Emotionala LB Romana PDF
Inteligenta Emotionala LB Romana PDF
Bibliografie recomandat:
1. Elias, Maurice; Tobias, Steven; Friedlander, Brian, 2002, Inteligenta emotional
n educatia copiiilor, Curtea Veche, Bucuresti.
2. Fodor, Iulia, 2009, Inteligenta emotional si stilurile de conducere, Lumen, Iasi.
3. Goleman, Daniel, 2001, Inteligenta emotional, ed. Curtea Veche, Bucuresti.
4. Goleman, Daniel; Boyatzis, Richard, 2007, Inteligenta emotional n leadership,
Curtea Veche, Bucuresti.
5. Roco, Mihaela, 2004, Creativitate si inteligenta emotional, Polirom, Bucuresti.
6. Stefaroi, Petru, 2009, Teoria fericirii n asistenta social, Lumen, Iasi.
7. Stein, Steven; Book, Howard, 2007, EQ. Forta inteligentei emotionale, Polirom,
Bucuresti.
8. Torrabadella, Paz, 2009, Inteligenta emotional la locul de munc, ALL,
Bucuresti.
9. Wood, Robert; Tolley, Harry, 2004, Inteligenta emotional prin teste, Meteor,
Bucuresti.
1
PREZENTARE GENERAL
2
1.1. 1. Elementele componente ale inteligentei emotionale
Conform lui Goleman se evideniaz 4 componente ale Inteligenei Emoionale:
1. Autocunoaterea
Autocunoaterea Emoional
Autocunoaterea Realist i Corect
ncrederea n sine
2. Autocontrolul
Autocontrol emoional
Transparena & meninerea integritii
Adaptabilitate & adaptabilitate la schimbare
Orientarea spre rezultate
Iniiativa
Optimism & perseveren
3. Social Awareness (contiina social, de grup)
Empatie (simirea sentimentelor i perspectivei celorlalti, interes real fa de grijile celorlalti)
Awareness la nivelul organizaiei
Orientarea spre sarcin
4. Managementul relaiilor interpersonale
Dezvoltarea altora, a abilitilor acestora, coaching
Leadership inspiraional
Catalist al schimbrii (iniierea i managementul schimbrii)
Influena (un rol important l joac persuasiunea)
Managementul conflictelor (legat de negocierea i rezolvarea disputelor)
Lucrul n echip i colaborarea (crearea de sinergie de grup n urmrirea scopurilor grupului)
Primele dou componente sunt privite ca i componente personale ale Inteligenei
Emoionale, n timp ce celelalte 2 sunt privite ca i componente sociale ale Inteligenei
Emoionale.
3
2. Motivatie imbunatatita
3. Inovatie sporita
4. Incredere
5. Leadership si management eficient
6. Munca in echipa excelenta
4
3. domeniul adaptibilitii: testarea realitii (capacitatea persoanei de a vedea
lucrurile aa cum sunt i nu cum i-ar dori s fie), flexibilitatea (adaptarea sentimentelor,
gndurilor i aciunilor pe msura schimbrii condiiilor, soluionarea problemelor).
4. domeniul controlrii stress-ului: tolerana la stress, controlul impulsurilor.
5. domeniul strii generale: optimismul, fericirea.
5
furiei. Ca si ascultarea si empatia, asertivitatea este o aptitudine care poate fi dezvoltata.
Conform unui studiu Bloom and Associates condus de Universitatea din Missouri s-a
constatat ca 85% din participanti au experimentat schimbari favorabile in vietile lor ca
rezultat al implicarii intr-un program de dezvoltare a asertivitatii.
6
fost adresate in copilarie si care duc la lezarea propriei imagini si a felului in care se percepe.
Un aspect particular este imaginea de sine a celor care sunt in postura de victima.
2.2. ASERTIVITATEA
7
auto-reflectie. Atat stima de sine implicita, cat si stima de sine explicita sunt elemente ale
conceptului global de stima de sine. Stima de sine implicita a fost definita ca efectul
identificat introspectiv al atitutdinii fata de sine in relatie cu obiecte si disociat de obiecte.
Un aspect important este acela ca experienta de socializare a persoanei va afecta nivelul
stimei sale de sine implicite.
8
sentimentelor de neajutorare i dezndejde. Anxietatea care apare atunci cnd tolerana la
stress nu funcioneaz n mod adecvat are un efect suprtor asupra performanelor generale
pentru c duce la slbirea puterii de concentrare, creaz dificulti n luarea deciziilor i duce
la probleme de ordin somatic, cum sunt tulburrile de somn.
9
motivaional: persoana care nu a reuit n trecut s ndeplineasc o sarcin ajunge la
concluzia eronat c nu i poate mbunti performanele. Neajutorarea nvat poate fi
folosit ca i scuz.
10
2.7. FLEXIBILITATEA
Mult vreme emoiile au fost privite ca fiind pasiuni care apar i dispar, mai mult sau
mai puin incontrolabil (Solomon, 1976). Totui se pare c ne putem controla emoiile, printr-
o gam larg de strategii de influenare a lor (Gross, 1998).
Strategiile de reglare emoional specific pot fi difereniate pe parcursul desfurrii
rspunsului emoional. Emoiile ncep cu evaluarea indiciilor emoionale, care declaneaz o
serie de tendine de rspuns coordonate care implic sisteme experieniale, comportamentale
i fiziologice. Odat ce apar aceste tendine de rspuns, ele pot fi modulate. Strategiile de
reglare emoional sunt diferite, funcie de locul n care au un impact primar asupra
proceselor generatoare de emoii.
Strategiile de reglare a emoiilor centrate pe antecedente cuprind:
- selecia situaiei
- modificarea situaiei
- deturnarea ateniei
- modificarea cognitiv
11
Reevaluarea cognitiv este util n reducerea componentelor experieniale i
comportamentale ale emoiilor negative, n timp ce suprimarea expresiv modific aspectele
comportamentale, reducnd astfel expresia comportamental a emoiilor negative.
2.9. OPTIMISMUL
12
Justificarile optimiste ale experientelor negative sunt atribuite factorilor externi, cu
tendinta de a nu aparea reagulat (instabil) si cu limitare la anumite domenii (specific).
Experientele pozitive pe de alta parte sunt etichetate de oameni ca interne, stabile si globale.
Persoanele pesimiste sau cu gandire de tip catastrofic au tendinta de a atribui intamplarile
negative unor factori interni, de a le considera cvasi-permanente si cu reflectare globala.
Stilul explicativ este evaluat fie cu ajutorul testului de orientare in viata, fie prin
aplicarea chestionarului stilului atributiv.
REZUMATUL CAPITOLULUI
Cea mai mare parte din abilitatile care duc la performante sunt competente
emotionale. Se poate trage concluzia ca aceste competente emotionale sunt de doua ori mai
importante ca abilitatile tehnice sau intelectuale, astfel c inteligenta emotionala este o
competenta cruciala n consilierea scoalar. Capitolul cuprinde explicatii teoretice si aplicatii
practice integrative pentru cresterea competentei emotionale si modificarea modelului de
interactiune cu ceilalti.
CONCEPTE CHEIE
1. inteligenta emotional
2. asertivitate
3. stima de sine
4. managementul stresului
5. managementul furiei
6. flexibilitate
7. gandire pozitiva
REFERINE BIBLIOGRAFICE
1. Elias, Maurice; Tobias, Steven; Friedlander, Brian, 2002, Inteligenta emotional n
educatia copiiilor, Curtea Veche, Bucuresti.
2. Emmerling, Robert; Shanval, Vinod; Mandal, Manas, 2008, Emotional intelligence.
Theoretical and cultural perspectives, Nova Science Publishers, London.
13
3. Fodor, Iulia, 2009, Inteligenta emotional si stilurile de conducere, Lumen, Iasi.
4. Goleman, Daniel, 2001, Inteligenta emotional, ed. Curtea Veche, Bucuresti.
5. Goleman, Daniel; Boyatzis, Richard, 2007, Inteligenta emotional n leadership,
Curtea Veche, Bucuresti.
6. Goleman, Daniel, 2000, Working with emotional intelligence, Bantam Books, New
York.
7. Matthews, Gerald; Zeidner, Moshe; Roberts, Richard, 2005, Emotional intelligence.
Science and myth, Massachussets Institute of Technology.
8. Roco, Mihaela, 2004, Creativitate si inteligenta emotional, Polirom, Bucuresti.
9. Salovey, Peter; Brackett, Marc; Mayer, John, 2007, Emotional intelligence, Dude
publishing, New York.
10. Segall, Jeane, 1997, Raising your emotional intelligence, Holt, New York.
11. Stefaroi, Petru, 2009, Teoria fericirii n asistenta social, Lumen, Iasi.
12. Stein, Steven; Book, Howard, 2007, EQ. Forta inteligentei emotionale, Polirom,
Bucuresti.
13. Torrabadella, Paz, 2009, Inteligenta emotional la locul de munc, ALL, Bucuresti.
14. Wharam, Jane, 2009, Emotional intelligence. Journey to the center of yourself, O
Books, London.
15. Wood, Robert; Tolley, Harry, 2004, Inteligenta emotional prin teste, Meteor,
Bucuresti.
14