Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Impachetare Ajustare
miez magnetic
Miez magnetic statoric din tole
Tabla
Debitare Stantare Debavurare Sortare
1.4. Controlul tehnic de calitate
C [lei/lot]
C1 C1 executie pe un strung universal
C2
0 N critic N bucati
1.6. Elemente de normare tehnica in procesul tehnologic
1.6.1. Structura normei tehnice de timp
As
As Ai
Ai
Dmax
dmax N dmin N Dmin
Arbori Alezaje
Abaterile pot fi pozitive, negative sau nule si se noteaza in felul urmator:
Camp de toleranta
T
dmax
dmin
Linia de zero in reprezentari grafice este linia de referinta fata de care
se masoara abaterile, pozitia ei fiind determinata de dimensiunea
nominala. Prin conventie abaterile pozitive se situeaza deasupra acestei
linii, iar abaterile negative se afla dedesubtul ei.
T = Ai T = As
As = Ai T
Linia de zero As = 0 As
T Ai
As Ai = 0
Ai
N xmax
xmin
1.7.2.2. Jocuri, strangeri si ajustaje
Clasificarea asamblarilor
J
S
D d d
D
Jocul J este diferenta dintre diametrul efectiv al alezajului si diametrul
efectiv al arborelui cand primul este mai mare decat al doilea.
Tj = Jmax Jmin
Strangerea S este diferenta dintre diametrul efectiv al arborelui si
diametrul efectiv al alezajului cand primul este mai mare decat al doilea.
Ts = Smax Smin
Ajustajul reprezinta ansamblul arbore - alezaj din punct de vedere al
raportului in care se gasesc cele doua piese, montate una in alta, privitor
la valoarea jocului sau a strangerii.
Clasificarea ajustajelor
Ajustaje cu joc cand diametrul oricarui alezaj este mai mare dect
diametrul oricarui arbore;
Ajustaje cu strangere cand diametrul oricarui alezaj este mai mic dect
diametrul oricarui arbore;
Ajustaje intermediare la care pot rezulta att asamblri cu joc ct si
asamblri cu strngere;
Tj = Jmax Jmin
Ts = Smax Smin
Jmin
Jmax
Dmax
dmin dmax Dmin
Smax
Ajustaje cu joc Jmax
Smin
Smax
dmin D dmax
max Dmin
Ajustaje intermediare
Ajustaje cu strangere
1.7.3. Lanturi de dimensiuni
a2
a1
a3
R 10+0.2
22-0.1
B B
A1
A2 A1 A2 A3 A4 A5
A3 B
A4
Serie
Paralel
A1 A5
A2 A3 A4
Mixte
1.7.4. Sistemul de tolerante si ajustaje
zc
T
A Alezaj unitar zb
B za
z
H J TD
0
Dmax Dmin h j Td
Z
b Arbore unitar ZA
a ZB
ZC
Alezaje ABCH JKMN P R ZA, ZB, ZC
Arbori abch jkmn p r za, zb, zc
Ajustaje cu joc intermediar cu strangere
H7
Simbolizare ajustaj: 150
a9
Interpretare:
Ajustaj de diametru 150 mm cu joc
Pozitia H pentru toleranta alezajului si precizie IT7
Pozitia a pentru toleranta arborelui si precizie IT9
1.7.5. Instrumente pentru masurarea lungimilor
profil adiacent A
dreapta adiacenta
A A
De la Concavitate
AFr
rectilinitate
0,1
Convexitate
Inclinare
De la Concavitate
planeitate AFp Convexitate 0,1/ 300 x 50
Inclinare
dmax
De la
circularitate AFc dmin
Ovalitate dmax dmin
0,05
dmax
De la
cilindricitate AFl Curbare
dmax dmin
Conicitate
0,08
dmax dmin
Forma de butoi
dmax dmin
Forma de sa
Abateri de forma si de pozitie
Dreapta in plan a
Abaterea de la
pozitia nominala
De la
APl
paralelism A doua drepte
APl 0,1 C
Lungime de masurare
A
A doua plane
B C
Neparalelism A B
Abateri de forma si de pozitie
a B
B
2. Metode si procedee tehnologice de prelucrare
mecanica la rece
Muchie
taietoare
Fata Varf
Parti componente principale ale unui strung
Papusa Blocare
fixa Arbore principal papusa
Fixare
Fixare unelte papusa mobila
mobila Miscare
Miscare
compusa avans
papusa
mobila
Cale rulare
Ghidaje
filet
Miscare Tava
transversala
Miscare Piedestal
avans strung Piedestal
strung
2.1.2. Frezarea
Schimbator de viteze
Reglare pozitie
verticala freza
Reglare pozitie
dupa axa OZ Reglare pozitie dupa
axa OY
Exemple de masini de frezat
Exemple de masini de frezat
2.1.3. Gaurirea
Sistem de
Buton
actionare
pornire/oprire
Reglare
pozitie
verticala
Ax principal burghiu
Mandrina
Sistem fixare
Masa masa
Sistem
ridicare
masa
Coloana
Placa de baza
Exemple de masini de gaurit
2.1.4. Rabotarea
Seping Raboteza
2.1.5. Polizarea
Aparatoare
Piatra abraziva
Ax principal
Picior
Exemple de polizoare
2.1.6. Rectificarea
Rectificarea este procedeul tehnologic de prelucrare prin aschiere a
pieselor metalice in vederea asigurarii unei precizii dimensionale
superioare si a unui grad ridicat de netezire a suprafetelor.
Miscarea principala este reprezentata de miscarea de rotatie a pietrei
abrazive. Pietrele abrazive se diferentiaza intre ele prin duritate si
granulatie si se aleg in functie de tipul si calitatea suprafetei de prelucrat.
Daca este necesara obtinerea unei suprafete cu grad ridicat de netezire se
pot aplica procedee precum:
-Honuirea, pentru suprafete interioare,
-Lepuirea, cu granule abrazive in suspensie,
-Rodarea, cu pietre abrazive intre suprafetele prelucrate,
-Lustruirea, cu discuri din pasla si pasta abraziva.
Taierea este operatia tehnologica prin care materialul este separat in mai
multe parti distincte, dupa un contur inchis sau deschis, cu ajutorul a doua
taisuri conjugate sau a unui singur tais.
Taierea poate fi executata prin forfecare, stantare sau prin alte procedee.
2.2.1.1. Forfecarea
Forfecarea este operatia tehnologica de taiere prin care se obtine
suprafata de rupere cu ajutorul a doua taisuri asociate.
Forta necesara taierii unui material de grosime g este data de relatia:
Ff = k L g
unde:
k este un coeficient ce depinde de neuniformitatea materialului,
L este lungimea conturului,
este rezistenta materialului la forfecare.
Jocul intre cutite la operatia de forfecare trebuie sa fie:
J = (0,01 0,2) g
Valori ale rezistentei de rupere la forfecare
Tabla 45 58 Pertinax 7 11
silicioasa
Bronz 24 56 Textolit 8 15
Alama 24 48 Micanita 10
Aluminiu 5 12 Hartie 34
Tipuri de foarfece
Ff Ff Ff
Ff
p p
Daca taierea se executa cu foarfece cu lama inclinata forta de taiere
necesara este mai mica:
Ff = (k g2 )/(2 tg)
unde este unghiul de inclinare al lamei (uzual = 2 .. 5)
2.2.1.2. tanarea
tanarea este operaia tehnologica de prelucrare mecanica prin care
semifabricatul este taiat in doua sau mai multe parti distincte cu ajutorul
stantelor.
Stantele au doua parti componente principale: placa taietoare si
poansonul. Procesul de stantare este analog procesului de taiere la
foarfece, muchiile taietoare ale poansonului si placile taietoare putand fi
considerate ca niste muchii de cutit.
Principalele operatii de stantare intalnite in industria constructoare de
sisteme electrice sunt: retezarea, decuparea, perforarea, crestarea,
slituirea si tunderea.
1. Retezarea este operatia de detasare a materialului din semifabricat
dupa un contur deschis cu inlaturarea partii detasate.
2. Decuparea este operatia de obtinere de semifabricate sau piese prin
separarea completa a acestora dupa un contur inchis de restul
materialului. Partea desprinsa reprezinta piesa, iar partea cu goluri
reprezinta deseul. Decuparea se foloseste in special la stantarea tolelor
pentru masini electrice din banda de tabla silicioasa.
3. Perforarea este operatia de executare a gaurilor prin detasarea unei
parti de material din interiorul piesei dupa un contur inchis, partea
desprinsa constituind deseul.
4. Crestarea este operatia de detasare partiala a materialului dupa un
contur deschis, fara inlaturarea partii detasate.
5. Slituirea este operatia intermediara intre retezare si decupare fiind
folosita la unele din variantele tehnologice de executie a tolelor pentru
masini electrice, la stantarea crestaturilor deschise.
6. Tunderea este operatia de inlaturare a marginii neuniforme sau a
surplusului de material de la exteriorul piesei.
Procesul de stantare este influentat de anumiti factori tehnologici si
anume:
-Dimensiunile si forma conturului de stantat
-Duritatea materialului
-Jocul dintre poanson si placa de taiere
-Muchiile taietoare ale placii de taiere ale poansonului
-Forma sectiunii transversale a gaurii din placa de taiere
-Forma muchiilor taietoare ale poansonului
-Starea suprafetei materialului
Jocul dintre poanson si placa de taiere este foarte important acesta
afectand calitatea pieselor si durata de viata a stantei.
1
Jocul este in general 4-18% din grosimea materialului, iar in cazul tolelor
din tabla silicioasa jocul se reduce la 6-7%.
Daca jocul este prea mic directiile fisurilor care pornesc de la muchiile
taietoare ale poansonului si ale placii taietoare coincid, suprafata de
forfecare nu este neteda impingerea materialului in matrita necesitand
eforturi mari care pot duce la uzura rapida a acesteia.
Daca jocul este prea mare piesa se deformeaza si apar bavuri exagerate.
Forta de taiere se calculeaza in functie de sectiunea materialului ce se
stanteaza si de rezistenta specifica la forfecare a acestuia prin relatia:
Ft = k p g f
unde:
p este perimetrul conturului de taiere,
f este rezistenta specifica de rupere a materialului la forfecare,
k este un coeficient ce tine seama de eventuala stirbire a materialului a
muchiei taietoare si de neuniformitatea grosimii materialului,
g este grosimea materialului.
In afara fortei Ft necesare taierii materialului, presa pe care se monteaza
stanta trebuie sa invinga si alte forte rezistente Fr ce reprezinta circa 15%
din forta de taiere, asa incat forta totala se exprima prin:
F = Ft + Fr = 1,15 Ft
Stantele sunt de mai multe feluri:
a) Cu actiune simpla
b) Cu actiune succesiva
c) Cu actiune combinata
a) Stantele cu actiune simpla pot decupa dintr-o data o figura cu contur
inchis (de ex. gaura pentru axul masinii in tola rotorica) sau o crestatura
(stanta cu pas). In timpul stantarii tola ramane pe poanson iar elementul
decupat cade liber prin gaura din placa de taiere. In timpul cursei de
intoarcere tola este scoasa de pe poanson de catre un dispozitiv special
numit aruncator incat la sfarsitul cursei stanta este pregatita pentru o
noua operatie.
b) Stantele cu actiune succesiva pot executa mai multe operatii de
stantare prin deplasarea succesiva a semifabricatului de la o operatie la
alta in sensul avansului. Stanta are doua sau mai multe poansoane care
lucreaza simultan si sunt situate de regula la nivele diferite diferenta de
nivel fiind egala cu grosimea materialului. In acest fel forta ce trebuie
dezvoltata de presa este mai mica si eficienta mai ridicata fata de cazul
in care nivelul poansoanelor ar fi identic. Forta ce trebuie dezvoltata de
presa trebuie sa asigure stantarea conturului maxim.
c) Stantele cu actiune combinata pot executa la o cursa a presei mai
multe operatii: decupare, ambutisare, indoire etc. Stantele cu actiune
combinata au o mare productivitate insa sunt mai scumpe si necesita
benzi lungi sub forma de rulouri, fiind utilizate de regula in cazul
productiei de serie sau de masa. Operatiile de stantare se executa pe
prese, tehnologia de stantare prezentand avantaje precum:
- Viteza sporita de lucru
- Putere si precizie mare
- Mecanisme automatizate
- Siguranta si protectie a muncii asigurate
F 1
4 F
F
1 poanson
2
2 semifabricat plan
3 plac de ambutisare
3 4 inel de fixare
Role de presare
Pies
filier 1
7
2
4
F
1 con de deformare
2 cilindru de calibrare 5 semifabricat supus trefilrii
3 con de degajare 6 filier
4 con de ieire 7 srm rezultat din trefilare
Trefilarea este procedeul industrial de fabricare a srmelor de seciune
redus (d < 5mm), a barelor calibrate i profilate cu precizie dimensional
ridicat, respectiv a evilor de diametru redus. Trefilarea se aplic oelurilor
i altor metale i aliaje neferoase, precizia dimensional a produselor fiind
condiionat de calitatea i dimensiunile filierei sau matriei (sculele
principale).
Datorit forei de trefilare F materialul este supus la tensiuni interne mai
mari dect n cazul laminrii. Aciunea de avans i subiere este produs
prin traciune. Prelucrarea are loc la rece aa nct materialul se
ecruiseaz dup fiecare trecere. Pentru restabilirea proprietilor de
plasticitate se aplic tratamentul de recoacere de recristalizare.
Coeficientul de trefilare este dat de raportul ntre diametrul produsului
trefilat d i cel al semifabricatului iniial D:
K = d/D
Machine No FO737.67
Price $1,470,000
3.1.3. Extrudarea
4 1 2 3 5
1 semifabricat iniial
2 camera de presare
3 matri
4 piston (poanson)
5 pies obinut prin
extrudare direct
La extrudarea direct materialul curge n sensul aciunii cursei active a
poansonului. Pentru obinerea pieselor tubulare poansonul este prevzut
cu un dorn care ptrunde n materialul iniial pn n matri. Vitezele
uzuale de lucru la extrudare sunt cuprinse ntre 400 700 m/min.
Pentru diminuarea frecrii de contact extrudarea se execut n prezena
lubrifianilor care permit reducerea uzurii sculelor i mpiedic lipirea.
Echipamente utilizate la extrudare
Echipamente utilizate la extrudare
Echipamente utilizate la extrudare
Echipamente utilizate la extrudare
Piese obinute prin extrudare
Utilizri ale profilelor obinute prin extrudare
3.2. Metode i procedee de turnare
1 2
3 4
Maini de turnat sub presiune cu camer rece
1 2
3 4
3.2.1.3. Turnarea centrifugal
Metal
Nisip sau
topit
amestec de
formare sau Polistiren ars
alice metalice Model cu degajare de
Model din gaze
polistiren
Turnarea in forme
Turnarea in forme
Turnarea in forme
Turnarea in forme
Turnarea in forme
Formarea termoplastelor
Formarea termoplastelor
Formarea termoplastelor
Formarea termoplastelor
Formarea termoplastelor
Formarea termoplastelor
4. Metode si procedee utlizand tehnologii electrice
speciale
Prin tehnologii electrice speciale se neleg acele tehnologii care au la baz
un fenomen preponderent electric, fiind utilizate in vederea schimbarii formei,
coninutului sau structurii semifabricatului sau piesei procesate.
- Scul
1) Iniierea unei descrcri ntre electrodul scul i
E pies cu purttori de sarcin ioni i electroni
+ Pies
Electrod profilat
Electrod filiform
Piesa Piesa
Operaii realizate
R Ld
ES
U C
DL
PP
+
ES - electrod scul
DL - dielectric lichid
PP - pies de prelucrat
Echipamente de prelucrare prin electroeroziune
O2 H2
4) La catod (-) se degaj hidrogen
- i are loc depunere de metal; la anod (+)
+
+ se degaj oxigen i are loc trecerea
metalului n soluie
Particulariti ale procesului
Procesul poate fi automatizat asingurnd astfel eficien i precizie
ridicat
Procesul are loc cu degajare de hidrogen i vapori de sruri, care sunt
substane nocive ce trebuiesc evacuate forat,
Formarea unui strat de compui neutri (pelicul pasiv), la anod, care
face dificil contactul metalului cu soluia; stratul trebuie ndeprtat printr-un
procedeu denumit depasivare.
Acest procedeu de prelucrare se poate combina cu cel de electroeroziune
cptnd denumirea de prelucrare prin eroziune complex electric i
electrochimic (anodo - mecanic).
Operaii realizate
Finisarea i lustruirea suprafeelor pieselor metalice, gravare, frezare,
tiere, strunjire, rectificare, debavurare, executarea i prelucrarea gurilor
de diferite dimensiuni, forme i profile, etc.
Exemple: ascuirea sculelor, realizarea tanelor, matrielor, fabricarea
paletelor pentru turbine etc.
Schema unei instalaii de prelucrare electrochimic
Pomp pentru
Surs de injectarea electrolitului
alimentare de c.c.
Scul
Cuv
Pies Electrolit
Echipamente de prelucrare electrochimic
Alezare Copiere
Piese obinute prin prelucrare electrochimic
Piese obinute prin prelucrare electrochimic
Piese obinute prin prelucrare electrochimic
Prelucrarea gurilor
-prin metode convenionale: 480 min.
-prin eroziune electrochimic: 55 min.
Piese obinute prin prelucrare electrochimic
4.3. Prelucrarea cu fascicol de electroni
Avantaje:
- Energia este puternic concentrat avnd un grad ridicat de focalizare i
rezoluie, putnd determina nclzirea, topirea sau vaporizarea materialului
prelucrat,
- Permite reglarea i reproducerea cu mare precizie a parametrilor
funcionali,
- Permite o poziionare precis i rapid,
- Randament ridicat al utilizrii energiei injectate,
- Permite procesarea oricarui tip de material,
- Vitez mare de procesare (20 mm3/minut).
Schema unei instalaii de prelucrare cu fascicol de electroni
Catod
Anod
Dispozitiv de deflexie
Piesa de prelucrat
Particulariti ale procesului
Echipamentele de prelucrare cu fascicol de electroni combin tehnica
vidului i a tensiunilor nalte, opto-electronica, comanda numeric i
mecanica fin,
Accelerarea electronilor se execut n vid altfel electronii s-ar ciocni de
moleculele de aer, s-ar dispersa i energia s-ar pierde,
Piesa este prelucrat ntr-o incint vidat,
Procedeul poate fi automatizat, necesitnd att controlul fascicolului de
electroni ct i al poziiei piesei.
Operaii realizate
Tratamente termice, sudare i aliere superficial, perforri, tieri;
Prelucrarea oelurilor speciale i a metalelor greu prelucrabile prin alte
procedee clasice, acoperirea suprafeelor cu pelicule subiri, scriere,
marcare, trasare, gravare, etc.
Exemple de prelucrri: suduri ntre materiale refractare i greu fuzibile
(titan, wolfram, tantal, zirconiu) i de dimensiuni mici, realizarea de guri
adnci, execuia de reele de guri de mici dimensiuni (0,05 mm) i tieri
profilate ale foliilor din materiale greu fuzibile, ale filierelor pentru fibre de
sticl, microprelucrri de tip guri, canale, fante de precizie ridicat,
doparea semiconductorilor, uscarea vopselelor, etc.
Echipamente de prelucrare cu fascicol de electroni
Echipamente de prelucrare cu fascicol de electroni
Piese obinute prin prelucrare cu fascicol de electroni
Piese obinute prin prelucrare cu fascicol de electroni
4.4. Prelucrarea cu fascicol de fotoni LASER
Modulare,
Sursa de Generator diagramare si
Monitorizare
alimentare laser conducerea
fasciculului
Focalizarea
fasciculului
Piesa de
prelucrat
Operaii realizate
Tiere termic, topire-retopire, tratamente termice, sudare, vaporizare,
pulverizare, metalizare, etc.
Procedeul se utilizeaz la prelucrarea oelurilor inox, oelurilor refractare,
aliajelor de titan, cupru, magneziu, aluminiu, font, deeuri toxice ale
industriei chimice, etc.
Schema unui generator de plasm
Electrod de wolfram
Pies de prelucrat
Echipamente de prelucrare n plasm termic
Echipamente de prelucrare n plasm termic
4.7. Prelucrarea cu ultrasunete
Ultrasunetele sunt vibraii acustice de frecvene ridicate (de regul n
gama 20 kHz ... 30 MHz), caracterizate printr-o lungime de und mic,
acceleraii foarte mari aplicate particulelor de material, energii locale foarte
ridicate, cu posibilitatea dirijrii acestora.
Prelucrarea prin eroziune ultrasonic are la baz transmiterea energiei
cinetice de vibraie a sculei materialului supus prelucrrii, prin intermediul
granulelor abrazive libere prezente n suspensie lichid n interstiiul de
lucru.
Avantaje:
- Permite prelucrarea materialelor dure i casante, metalice sau nemetalice,
- Productivitate ridicat,
- Se pot obine piese de forme geometrice complexe,
- Utilajele au n general dimensiuni reduse i grad ridicat de automatizare,
- Energia poate fi dirijat cu precizie ctre regiunea prelucrat,
- Procedeul asigur o prelucrare de mare precizie (0,01 mm), calitatea
suprafeelor fiind dependent de mrimea granulelor abrazive, de
concentraia lichidului de lucru etc.
Efecte ale ultrasunetelor
Efecte mecanice, aprute datorit aportului de energie mecanic
determinat de propagarea undelor ultrasonice, care poate conduce n
mediul de lucru a obinerea unor eforturi unitare importante,
Efecte termice, datorit absorbiei prefereniale a energiei ultrasonore n
mediul prin care se propag undele acustice,
Cavitaia acustic, aprut datorit faptului c n mediul lichid parcurs de
ultrasunete suficient de intense se formeaz bule sau caviti gazoase
ca rezultat al ruperii lichidului sub incidena compresiilor i destinderilor
rapide cauzate de propagarea undelor staionare,
Efecte chimice, determinate de faptul c energia asociat propagrii
undelor ultraacustice n medii lichide favorizeaz intensificarea unor reacii
chimice,
Efecte biologice, ce pot aprea la propagarea ultrasunetelor prin
sisteme biologice, dac se depesc valorile de prag ale parametrilor de
expunere (frecven, intensitate acustic, durat etc.); efectele pot fi
pozitive sau negative.
Obinerea ultrasunetelor
Prin efect magnetostrictiv i piezoelectric, pe cale electrodinamic, pe
cale aero i hidrodinamic, i pe cale ionic, datorit absorbiei
prefereniale a energiei ultrasonore n mediul prin care se propag undele
acustice.
Particulariti ale procesului
Ultrasunetele transport energii mult mai mari dect sunetele; intensitatea
ultrasunetelor poate atinge valori pn la 105W/m2 i presiuni pn la circa
10 atmosfere,
Absorbia i difuzia ultrasunetelor este mai mare fa de cea a sunetelor;
ultrasunetele sunt absorbite puternic n gaze i slab n lichide i solide,
Transmisia ultrasunetelor crete cu densitatea materialului,
Acceleraia particulelor este mare, ajungnd pn la 105.g,
Ultrasunetele pot fi amplificate, focalizate i dirijate n direcia dorit,
La intensiti mari ale undei ultrasonore apare fenomenul de cavitaie, ce
const n ruperea lichidului n anumite zone particulare.
230 V
Surs de energie electric de c.a.
50 Hz
Generator de ultrasunete
Transductor electroacustic
Fixare mecanic
Adaptare acustic (ghid de und)
Scula tehnologic (sonotrod)
Mediu de lucru (suspensie abraziv)
Piesa prelucrat
Echipamente de prelucrare ultrasonor
Echipamente de prelucrare ultrasonor
Echipamente de prelucrare ultrasonor
Echipamente de prelucrare ultrasonor
Aplicaii ale ultrasunetelor
Aplicaii ale ultrasunetelor
Aplicaii ale ultrasunetelor
Aplicaii ale ultrasunetelor
4.8. Procesarea prin inducie electromagnetic
Procesarea prin inducie electromagnetic are la baz legea induciei
electromagnetice i efectul Joule al curenilor indui. O bobin inductoare
alimentat de la o surs de curent alternativ genereaz n vecintate un
cmp magnetic la rndul su variabil n timp. Conform legii induciei
electromagnetice, n orice pies conductoare care se afl ntr-un astfel de
cmp magnetic, numit cmp inductor, apar cureni indui, care prin efect
Joule determin nclzirea piesei.
Avantaje:
-Absena contactului direct ntre inductor i piesa de nclzit;
-Nivelul ridicat de putere injectat n piesa de nclzit, rezultnd o vitez
mare de nclzire fa de alte tehnici, deci o reducere a pierderii de material
prin oxidare;
-Bun randament electric, deci bun randament global al instalaiei (60-85%);
-Mentenan uoar;
-Posibilitatea automatizrii proceselor tehnologice;
-Posibilitatea controlului puterii induse prin variaia frecvenei de alimentare;
-Spaiul redus ocupat de echipamentele aferente;
-Punere rapid n funciune;
-Protecia mediului nconjurtor procedeul fiind ecologic fr emisie de
gaze nocive;
-Durat lung de via a echipamentelor.
Principiul procesrii prin inducie electromagnetic
Cureni indui
Bobine inductoare
Principiul procesrii prin inducie electromagnetic
2
Adncimea de ptrundere:
0 r
x
H 0 2
J ( x) e
2 2x
H 0
pj(x) 2 2 e
Controlul distribuiei puterii induse
2
Adncimea de ptrundere:
0 r
2 2x
H0
pj(x) 2 e
2
Aplicaii industriale ale procesrii prin inducie
electromagnetic
a) b)
Inductoare convenionale
a) inductor cilindric;
b) inductor rectangular.
Tipuri de inductoare
eav cilindric
Inductor
Distribuia Distribuia
puterii induse puterii induse
a) b)
Miez magnetic
Inductor
a) b)
Profil de Profil de
temperatur temperatur
a) b)
Piesa de nclzit
Direcia de deplasare
Inductor
Du de rcire
Apa de rcire
Band metalic
Piese magnetice
Bobin inductor
Miezuri auxiliare
Bobin inductor
Piese magnetice
Miezuri auxiliare
Ap de
rcire
Cureni
inductori
Container
Plac din
ceramic
Bobine inductoare
Generator Control al
generatorului Display tastatur
Redresor
Alimentare de
joas tensiune
Filtru
Reea 220 V
Plit inductiv.
Tipuri de inductoare
Tipuri de inductoare
Tipuri de inductoare
Tipuri de inductoare
Tipuri de inductoare
Tipuri de inductoare (sudare evi metalice)
1) band metalic;
2) tambur de formare;
3) inductor;
4) curent util;
5) miez magnetic
Tipuri de inductoare
Piese procesate prin inducie electromagnetic
Aeronautic
Piese procesate prin inducie electromagnetic
Automobile
Piese procesate prin inducie electromagnetic
Medicin
Procesare prin inducie electromagnetic
4.9. Prelucrarea prin deformare electromagnetic
Prelucrarea prin deformare electromagnetic denumit i
magnetoformare, formare n cmp magnetic sau deformarea prin impulsuri
magnetice, face parte din categoria prelucrrilor de mare vitez i putere.
Magnetoformarea const n deformarea plastic a semifabricatelor (evi,
table) sau a pieselor metalice cu perei relativ subiri, sub aciunea forelor
electromagnetice foarte intense i de scurt durat (impulsuri), care se
dezvolt ca urmare a interaciunii dintre un cmp magnetic intens i foarte
rapid variabil n timp i curenii indui n obiectul supus prelucrrii.
Avantaje:
- Transmiterea eforturilor ponderomotoare asupra piesei de prelucrat se
efectueaz prin intermediul cmpului electromagnetic, fr contact
mecanic, suprafaa piesei prelucrate nefiind astfel afectat,
- Deoarece cmpul electromagnetic penetreaz materialele electroizolante
se pot deforma metale prin nveliuri nemetalice, prin vid, atmosfer
controlat, medii sub presiune, lrgind astfel aria de aplicabilitate i la
aplicaii din domeniul medical, nuclear, etc.
- Procedeul poate fi aplicat i materialelor plastice prin metalizarea acestora
n zona de deformare, prin depunere sau acoperire cu folii din cupru sau
aluminiu,
- Valoarea presiunii magnetice aplicate poate fi controlat pe cale electric,
cu precizie ridicat;
Avantaje:
- Instalaia nu are piese n micare, deci nu exist uzur i nu este
necesar ntreinerea mecanic a instalaiei,
- Posibilitatea prelucrrii unor materiale greu de prelucrat prin alte
procedee,
- Vitez mare de prelucrare,
- Posibilitatea automatizrii proceselor tehnologice,
- Spaiul redus ocupat de echipamentele tehonologice.
Aplicaii industriale ale deformrii electromagnetice
s E J t s e "E 2 je ' E 2 p jq
*
p sE 2 e "E 2 e tg E 2 e 0e r tg E 2
unde tgd = e/e reprezint tangenta unghiului de pierderi dielectrice prin
histerezis.
Se consider apte pentru nclzirea n nalt i ultranalt frecven
materialele caracterizate de:
0,01 r tg 1
Se definete adncimea de ptrundere a cmpului electric ca fiind
distana la care densitatea de putere scade de e2 ori fa de valoarea de la
suprafaa materialului:
0
r r tg
unde:
l0 reprezint lungimea de und n vid asociat frecvenei cmpului,
er reprezint permitivitatea electric relativ a materialului,
mr reprezint permeabilitatea magnetic relativ a materialului,
tgd reprezint tangenta unghiului de pierderi a materialului.
Frecvene alocate pentru aplicaii industriale, tiinifice i medicale de
procesare n cmpuri electromagnetice de frecven nalt i ultranalt
sunt urmtoarele:
- n radiofrecven, 13,56 MHz i 27,12 MHz (895 MHz n Marea Britanie),
- n microunde, 2,45 GHz.
O caracteristic a nclzirii n frecven nalt i ultranalt o reprezint
creterea necontrolat a temperaturii n anumite cazuri datorit creterii
abrupte a factorului de pierderi, cum ar fi de pild situaia decongelrii
anumitor alimente.
4.10.1. Caracteristici ale procesrii n radiofrecven
nclzirea dielectricilor n radiofrecven denumit i nclzire capacitiv
presupune ca materialul de procesat s fie plasat ntre armturile unui
condensator denumit aplicator;
Adncimea de ptrundere n cmpuri electromagnetice de radiofrecven
este de ordinul zecilor i sutelor de centimetri, nclzirea materialelor fiind
prin urmare suficient de uniform;
Densitatea de volum a puterii dezvoltate este cuprins uzual n gama
0,5 5 W/cm3.
230 V
Surs de energie electric de c.a.
50 Hz
Generator de nalt frecven
Electrod superior
Material de procesat 1
Material de procesat 2
Electrod inferior
Aplicator cu electrozi plai cu spaiu de aer
230 V
Surs de energie electric de c.a.
50 Hz
Generator de nalt frecven
Electrod superior
Electrod inferior
Material de procesat
Aplicator cu electrozi strayfield
230 V
Surs de energie electric de c.a.
50 Hz
Generator de nalt frecven
Material de procesat
Electrozi
Aplicator cu electrozi ghirland
230 V
Surs de energie electric de c.a.
50 Hz
Generator de nalt frecven
Material de
procesat
Electrozi
4.10.2. Caracteristici ale procesrii n microunde
Surse de microunde
Exist dou tipuri de generatoare de microunde care produc o putere
suficient la un pre acceptabil i anume magnetronul i klystronul.
Magnetronul este un generator de microunde utilizat iniial n sistemele
radar aeriene, adaptat ulterior pentru aplicaii de nclzire. Este un
dispozitiv n vid, coninnd un catod cilindric nconjurat de un anod de
asemenea cilindric crestat la interior. Electronii emiii de catodul nclzit
sunt accelerai n spaiul dintre electrozi ntre care sunt aplicate dou
cmpuri, unul electric radial i altul magnetic longitudinal.
Generatoare de microunde - magnetronul
Generatoare de microunde - magnetronul
Generatoare de microunde - magnetronul
Surse de microunde
Metalul sau aliajul supus operaiei de sudare se numete metal de baz, iar
metalul sau aliajul sub form de srme sau granule, care se topete n
procesul de sudare se numete metal de adaos.
1) Zona de sudur
2) Rostul custurii 1) mbinare cap la cap
3) Metal de baz topit 2) mbinare n V
4) Zon de trecere 3) mbinare suprapus
5) Zon influenat termic 4) mbinare n T
5.2.1. Sudarea cu arc electric
Electrod
nveli
Arc electric 90
Material topit
de adaos
Piese de
asamblat
Echipamente de sudare cu arc electric descoperit
Echipamente de sudare cu arc electric descoperit
Echipamente de sudare cu arc electric descoperit
Echipamente de sudare cu arc electric cu electrod de wolfram
i gaz inert
Echipamente de sudare cu arc electric cu electrod de wolfram
i gaz inert
Echipamente de sudare cu arc electric cu electrod de wolfram
i gaz inert
Echipamente de sudare cu arc electric cu electrod de wolfram
i gaz inert
5.2.2. Sudarea electric prin puncte
Electrod
superior
F Piese de
asamblat
Punct de
material topit
F Electrod
inferior
Echipamente de sudare electric prin puncte
5.2.3. Sudarea cu gaze
1) Becul arztorul
2) Difuzor
3) Injector
4) Corpul arztorului
5) Robinet pentru oxigen
6) Robinet pentru acetilen
Generatorul la sudarea cu gaze
1) Corpul generatorului
2) Clopot
3) Co cu carbid
4) Supap hidraulic
5) Furtun pentru acetilen
Echipamente de sudare cu flacr oxiacetilenic
6. Nanotehnologii
Au Source
Nanotube
1.4 nm
SiO2
Drain
Nanoelectronic