Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Suport de curs
Profesorii ne deschid usa spre cunoastere, dar noi trebuie sa trecem singuri prin ea
ea
Centrul DOCTUS
Sibiu, str. Mrti nr. 1 a
Tel: 0269-211222
Mobile: 0748-120962, 0748-120963
e-mail: office@doctus.ro
www.doctus.ro
Bibliografie ..................................................................................................................................................................... 64
Intocmirea planului de actiune (in faza de planificare) este indicat s in cont ( in mare) de 7 principii didactice, care
pot influena i sprijini n mod pozitiv activitatea dar i succesul final al formatorului:
1. Principiul claritatii: concretizare prin exemple, imagini, medii (filmulete, CD-uri, diafilme) .
2. Principiul activitatii ( a invata prin activitati practice): Fomatorul trebuie sa organizeze activitati practice, jocuri,
experimente pentru a stimula si forma noi abilitati in randul membrilor participanti.
3. Principiul exercitiului: A invata inseamna a exersa. Scopul exercitiului este a consolida competente si abilitati.
4. Principiul step by step (pas cu pas): este e preferat ca formatorul sa isi imparta continutul cursului pe unitati, treptat,
sistematic, astfel incat sa se asigure intelegerea graduala a materiei. (de la usor, la complex).
5. Principiul respectarii particularitatii de varsta si individualitatate: Formatorul trebuie sa aiba in vedere faptul ca
membrii partcipanti la cursul de instruire provin din medii diferite si care detin cunostinte si asteptari variate. In aceasta
situatie, formatorul trebuie sa dea dovada de flexibilitate in stilul si metoda de lucru, incercand sa creeze un tempo de
instruire comun si sa promoveze munca in echipa, luand in calcul nevoile si asteptarile personale a fiecarui participant
in parte.
6. Principiul variabilitatii: formatorul trebuie sa utilizeze o gama variata de metode si mijloace in vederea livrarii
cursului. Astfel va creste gradul de spontaneitate si al reactiei la nivelul participantilor.
7. Principiul conformitatii: Formatorul trebuie sa isi adapteze metodele si structura continutul de transmis in functie de
urmatorii factori determinati de catre participanti:
- vrsta, motivaie (proprie initiaiv sau determinai de anumite interese), numrul participanilor, pregtire
profesional, caracteristici personale ( ex: persoanele cu handicap).
2
n cele ce urmeaz v vom propune o serie de ntrebri i informaii utile pentru elaborarea unei liste de aciuni n
Participanii
Cine va participa ?
Cte persoane ?
Care este relaia ntre participani ? Se cunosc ntre ei ?
Ce cunotine au participanii despre tema discutat ? Ce aspecte ale temei credei c sunt de folos participantilor ?
Care este gradul minim de informatii necesar al participantilor pentru acest curs ?
Ce au n comun participanii referitor la nevoia de informaie pe tema respectiv ?
Cum vor folosi participanii informaia pe care o primesc de la dumneavoastr ?
Ce tip de materiale ar fi util s primeasc ei ?
Care este nivelul de toleran al participanilor fa de prezentrile mai lungi comparativ cu prezentrile scurte urmate
de discuii de grup ?
Are nevoie cineva de condiii speciale (cum ar fi camere mai spaioase i cu ui mai largi pentru scaun cu rotile sau
cadru de mers) ?
Cine va fi responsabil pentru gsirea i rezervarea spaiului necesar instruirii (sala de curs, sli de lucru pe grupe,
cazare) ?
Vei oferi mncare, gustri, buturi rcoritoare/cafea/ceai? Ce anume, mai precis ?
Cine va fi responsabil pentru coordonarea acestei activiti ?
Asigurai-v c avei toate materialele n ordine, etichetate i mpachetate pentru a fi uor transportate.
Cu exceptia oratorilor experimentai oricine poate deveni agitat inainte de inceperea prezentarii; aadar exist pericolul
4
s nu comportai firesc i relaxat. Trebuie s v stpnii emoiile. Gndii-v c v-ai pregtit serios i uitai-v peste
notie. Facei cteva exerciii de relaxare ( ieiti la aer, eventual ascultai nite muzic relaxant). Dect s v
Inceputul prezentrii:
Incepei s vorbii cu convingere, ntr-un ritm firesc i expunei primele idei fr a v uita la text. Se va forma o
atmosfer de ncredere i vei putea stabili contactul vizual cu publicul. Priviti toat sala n ochi pentru ca publicul
s se simta implicat. Spunei o anecdota preferat adaptat momentului ntlnirii. Acest fapt va detaa atmosfera
i va strni interesul auditoriului.
Ritmul prezentrii:
Schimbnd ritmul prezentrii vei pstra interesul. Nu uitai s facei cte o pauza ntre ideile principale i n acel
timp s reluai contactul cu auditoriul. Pe msur ce avansai, vorbii rar i apsat atunci cnd dorii s subliniai
aspecte importante.
Folosii gesturi: In cazul unui public numeros este nevoie de miscri largi pentru a realiza acelai efect vizual ca i
gesturile normale n cazul unui grup restrns. Desi v-ai putea simi stnjenit s folosii o mimic att de exagerat,
publicului i se va parea normal.
Aa da:
- Anunai durata discursului pentru ca publicul s tie ct timp va trebui s se concentreze.
- Folosii un limbaj simplu, concis, ori de cte ori este nevoie pentru o bun inelegere
- Stabilii contactul vizual cu publicul cci astfel vi se va sugerea atitudinea auditoriului.
- Facei pauze la timp, astfel ca participanii s aib rgazul asimilrii a ceea ce spunei
- Fii cu ochii pe ceas ( de preferat nu cel personal, de la mn, pentru a nu crea impresia de superficialitate) ca
s v asigurai ncadrarea n timp. Dac cineva dorete lmuriri cu privire la un suibect anume, asigurai-l c i
vei explica dup ce terminai i continuai-v discursul.
Aa nu:
- Nu v cerei scuze pentru lipsa de experien oratoric
- Nu ezitai dac ai pierdut locul unde ai rmas. Fii calm pn l gsii.
- Nu cobori vocea la sfaritul fiecrei propoziii. Creai impresia ca nu suntei sigur pe ceea ce comunicai
- Nu pierdei din vedere mesajul ce urmeaz a fi transmis, cci puterea de concentrare a auditoriului va scade i
5
nu vei mai fi ascultat.
Incheierea
Procesul de instruire reprezint mai mult dect transmiterea unor noi informaii. Formatorul are menirea de a ghida
participanii, oferindu-le activiti care s-i implice activ i s le dea ocazia aplicrii noilor cunotine.
Diferena esenial const in modul de transmitere a cunotinelor: profesorul folosete metode tradiionale (formale),
n timp ce trainerul utilizeaz modul de nvare non-formal bazat pe invarea experienial.
Odat ce trainerul accept ideea c nu poate ti totul i c nu poate oferi un rspuns la orice, rolul su se transform
n acela de facilitator al invrii.
Participanii la un program de instruire nu mai ateapt ca toate rspunsurile s le fie oferite de formator, ci doar ca
trainerul s le faciliteze descoperirea acestor rspunsuri.
Altfel dect n metodele tradiionale de participare pasiv la curs, mai nou se ateapt ca participanii s fie activi i
nclinai spre a pune ntrebri.
Turbo educatorul
Acest tip de formator este caracterizat a fi deosebit de activ i implicat n ceea ce face. Ritmul de instuire este
unul repezit, neacordnd cursanilor ansa de a se exprima i nici de a rosti ideile pn la capt. Pune aceent pe
comunicare dar desfaurarea ei are loc mai mult sub forma monologului, el nefiind interesat de obinerea unui
feedback din partea cursanilor. De asemenea, prezint o poziie defensiv n relaia cu participanii.
Competenele formatorului
- logistica i organizare
- analiza prioritilor
- planificare
- analiza clienilor i a nevoilor acestora
- propunerea unui program de formare adaptat cerinelor lui
- planificarea eficient a propriei activiti
- competena de a se informa i de a informa
- competena de a lua decizii i de a delega
- implementarea planificrii
- competena de a forma i a se integra ntr-o echipa
- de a preveni i rezolva conflicte
- competene de coordonare i evaluare a activitii echipelor
Specialitii n comunicare au subliniat ntotdeauna faptul c nu este suficient s prezini anumite lucruri
interesante, este relevant maniera de prezentare. Exist mai multe tipuri de discursuri dintre care menionm:
prezentarea sau discursul de coninut, discursul de opinie, discursul ocazional, povestirea etc.
Mark Twain, cunoscut pentru calitile sale de orator, spunea c regula de aur pentru o prezentare de succes
este ca introducerea, moment n care publicul sau cel puin o parte a acestuia i face prima impresie despre
orator, trebuie s fie una foarte bun, iar finalul unul strlucitor. Cuprinsul este necesar s se caracterizeze
prin conciziune.
n introducere trebuiete adresat un salut, o scurt prezentare a temei, coninutul prezint punctele importante,
care vor fi prezentate sintetic n concluzii.
Chiar dac nu scriei ntregul discurs, cei care au emoii sunt sftuii s scrie i s citeasc de pe foaie cel
11
puin prima propoziie. Introducerea i ncheierea trebuie s fie realizate ntr-o manier de adresare personal.
A doua etap este etapa de documentare sau cu alte cuvinte de strngere a materialului necesar prezentrii
sau discursului. Aici documentarea se face prin intermediul crilor, al publicaiilor pe care le gsim la
bibliotec, prin intermediul internetului, prin eventuala consultare a unor specialiti i prin accesarea propriei
baze de date, etc.
Materialul adunat trebuie s treac printr-o etap de selecie, urmat de o etap de structurare. Aceast
etap se finalizeaz cu o prim form a discursului, care este mai apoi prelucrat. Fiecare discurs este
structurat n funcie de anumite cuvinte cheie, discursul nu este o form de comunicare monoton , ci n
structura sa trebuiesc integrate aa numite high lights. nainte de a realiza o prim repetiie general este
necesar ca textul s fie prelucrat in punct de vedere retoric, implementnd de ex. figuri de stil etc. Pentru
exerciii oglinda este contraindicat, fiind mult mai indicat un public ad hoc format din prieteni i rude.
Fiecare fiin uman este un izvor de emoii mai mult sau mai puin controlate. Fii siguri c pn i marii
oratori ai lumii antice sau moderne au fcut eforturi la nceputul carierei lor pentru a-i stpni emoiile pe
parcursul discursurilor. n anumite situaii ieiri emoionale voite (sau aparent necontrolate) pot avea efecte
puternice asupra publicului. Iat cteva recomandri pentru a nvinge presiunea emoional n timpul
prezentrii:
- discursul trebuie pregtit foarte bine, iar oratorul trebuie s fi fcut repetiia general acas,
- prezena n public a unor prieteni invitai de Dvs. poate fi de folos, cu att mai mult cu ct acetia pot urmri
12
cu atenie discursul i pot s v ajute mai apoi s v depii greelile,
- nainte de prezentare facei ceva relaxant, ceva care v place i v ajut s v stpnii mai bine emoiile i
Un discurs nu trebuie s respecte aceleai reguli precum un text scris, este necesar ca propoziiile s fie
scurte.
Spunei ceea ce gndii, ceea ce spunei va fi ascultat de public, ceea ce spunei trebuie neles, ceea ce
publicul nelege trebuie s i accepte, cu ceea ce este publicul de acord va fi utilizat, iar ceea ce va fi utilizat
va fi la rndul su reinut.
O prezentare bun se caracterizeaz printr-un stil concret, fr divagaii, coninutul i forma trebuie s se
potriveasc unul cu cellalt. Un rol importat l joac elementele surpriz i evitarea generalizrilor i prezena
exemplelor concrete.
- Auditive
- Vizuale
- Materiale scrise
In categoria mijloacelor auditive (invare prin ascultare) pot fi incluse:
Sistemele audio: cd- player, casetofon, microfon
Pentru un public numeros sunt utile: difuzoarele i microfoanele In cazul unor conferine internaionale sunt folosite
sisteme audio cu cti pentru traduceri simultane.
Mijloace vizuale:
Graficele
Pot fi utilizate aproape pentru orice tip de audien i orice tem. Se poate aduga culoare pentru a evidenia mai bine
mesajul transmis i pentru a nu plictisi audiena.
Video
Acest mijloc este de folosit pentru a arta un scurt mesaj filmat/ o scen scurt (nicidecum pentru a ine locul
formatorului n procesul de instruire) sau pentru prezentarea unui mesaj nregistrat al unui vorbitor care nu a putut fi de
fa la momentul prezentrii.
Retroproiector l videoproiector
Este folosit mai cu seam in cadrul prezentrilor la care asist un grup mediu ca mrime (peste 20 - 30 de persoane).
Este un mijloc ideal de a prezenta diagrame si tabele. Folositi un indicator pentru a atrage atenia asupra unui grafic
sau a cifrelor, astfel nct s nu fie mpiedicat vederea celor din sal.
Recomandri n folosirea videoproiectorului
Avantaje:
-impact vizual sporit
-posibilitatea utilizrii n condiii de lumin
-imagini de dimensiuni sporite
-utilizare din poziia aezat sau din picioare
-folii uor de transportat
Dezavantaje:
-dependena de alimentarea cu energie electric
-aparatele mai vechi genereaz zgomot
-ntunecarea unor secvene de imagine
14
Pentru realizarea slide-urilor Power Point
Recomandri :
Utilizai acelai cadru standard pentru intreaga prezentare; in redactarea slide-urilor este bine s
nu se faca apel la un fundal prea strident sau prea inchis. Acest lucru ar ngreuna descifrarea
literelor.
Creai un sistem de numerotare;
Folosii litere mari, lizibile de la departare (1-2 cm pentru titluri i 0,5-1 cm pentru text)
Spatiai ideile, delimitndu-le prin buline
Fiecare slide conine maxim 6 rnduri
Fiecare rnd are maxim 6 cuvinte.
Nu setai derularea automat a slide-urilor ntrucat se poate declana o discrepan ntre ideea
dumneavoastr i cea aparut pe ecran.
Diapozitivele
Se folosesc cnd este nevoie de fotografii n prezentri. Este nevoie de o mare atenie n momentul aranjarii
diapozitivelor n ordinea dorit. Facei exerciii de utilizare a diaproiectorului.
ncperea nu trebuie s fie intunecoas, n acest caz contactul vizual cu audiena se limiteaz.
Mijloace scrise
Copii xerox:
Distribuirea lor se va face nainte de prezentare, de preferin ntr-o pauz, doar dac facei referire la ele n
timpul prezentrii.
Tabla:
Tabla este folosit de preferat pentru a ilustra ideile n cadrul unei prezentri mai puin formale i n faa unui
auditoriu restrns, astfel ncat ceea ce e scris s poat fi tuturor uor de citit.
Flipchartul:
Flipchartul este adesea utilizat n traininguri, permid pstrarea informaiei pe afie mari, ce vor putea fi ulterior
plasate pe perete. Hartiile de flipchart vor putea fi desprinse i utilizate pentru munca n echip, urmnd apoi a fi
15
Primul pas n proiectarea unui program de instruire il reprezint identificarea unei probleme care poate fi
rezolvat prin lansarea unui demers educational. Pentru acest fapt este nevoie, intr-o prima faza, lansarea
unui proces organizat de culegere a informaiilor, cu rolul ca acesta s ofere o perspectiv detaliat asupra
situaiei n jurul creia s-ar putea desfura. Accentul se pune mai mult pe nevoile de instruire al indivizilor.
Problema social n jurul creia se va realiza programul este ineleas in termeni relativi pentru c trim intr-
o lume aflat in schimbare iar datele problemei se vor modifica.
Manifestarea nevoilor de instruire este intotdeauna legata de un cadru social, politic, economic i instituional
in care traiete i se manifest individul. Dat fiind faptul c oamenii sunt diferii i reactioneaz din
perspective diferite cu privire la un subiect dat, cei care concep proiecte pentru aduli trebuie s ia n calcul
posibilitatea de modificare/ schimbare a atitudinilor i valorilor, considerate de referin pentru coninuturile
cursului propus. Un proiect bine gndit va rspunde cerinelor urmtoarelor ntrebri:
- Ce voi face?
- Cu ce voi face?
- Cum voi face?
- Cum voi sti daca ceea ce trebuia facut a fost facut?
Prima ntrebare vizeaz obiectivele de instruire, care trebuie fixate i realizate. (ce va ti s fac
participantul procesului de instruire dupa realizarea cursului)
A doua intrebare trimite ctre resursele de care dispune sau trebuie s dispun formatorul(materialul
uman, materiale de lucru, timp).
Identificarea problemei
Poate cea mai important etap, cuprinde o serie de operaii de identificare ale obiectivelor sesiunii.
Precizarea clar a obiectivelor de instruire reprezint condiia fundamental a proiectrii corecte. Dac
formatorul nu tie, nainte de nceperea sesiunii, cu ce rezultate concrete trebuie s ncheie aceasta,
atunci este de ateptat eecul. In mod obligatoriu obiectivul trebuie s fac referire la o achiziie educativ,
care s fie redat n comportamente vizibile, concrete. Inaintea definirii unui obiectiv se va ine cont de
urmtoarele aspecte:
- Un obieciv niciodat nu face referire la activitatea profesorului ci la schimbarea comportamentului
cursantului n urma instruirii
- Fiecare obiectiv trebuie s vizieze o activitate singular pentru facilitatea evaluarii lui
- Obiectivele vor fi integrate n ordine cronologic a desfurrii activitii
- Scopul unui curs trebuie s vizeze ceea ce va ti s fac participantul dup incheierea instruirii nu
ceea ce face n timpul ei.
- Obiectivele trebuie s fie in concordan cu idealul educaional ( ex: formarea personalitii dezvoltate
multilateral)
- resurse procedurale: forma de organizare a slii, metode de nvaare, organizarea activitii etc.
Un formator va fi cu atat mai bun cu ct reuete s l nvee pe cursant s fac ceea ce poate i ceea ce are nevoie
realmente. Premisa de la care se pornete este una optimist, n sensul c orice om poate fi invat cu condiia
alegerii metodei optime.
Alegerea mijloacelor i metodelor se va face de ctre formator, nsa acestea vor trebui alese n funcie de situaia de
instruire, fr suprasolicitri i n funcie de informaiile legate de funciile i interesele cursanilor.
Evaluarea soluiei propuse : Soluia propus pentru problema identificat a fost corect aplicat?
Vizeaz stabilirea tehnicilor de evaluare a rezultatelor instruirii, deci de evaluare a gradului de implinire al
obiectivelor propuse. In funcie de ct de bine i concret au fost formulate obiectivele i ct de cuantificabile
(prin comportamente vizibile ale participanilor), se poate determina prin evaluare eficienta activitii didactice,
ca un raport dintre rezultatele obinute i resursele consumate.
Se poate spune, c o activitate i-a atins atunci succesul cnd obiectivele ei au fost atinse intr-un timp ct mai
scurt, cu cheltuieli minime i resurse materiale, i au fost indeplinite cu plcere de ctre participani.
Prin procesul de evaluare nu se vor eticheta participanii pentru totdeauna, ci se va urmri perfecionarea lor
prin evidenierea punctelor tari dar i punctelor slabe, ca urmare a intregului proces de instruire.
Funciile obiectivelor:
funcia de orientare axiologica a procesului de instruire-; exprim necesitatea ca educatorii s contientizeze
sistemul de valori care s le orienteze activitatea practica;
funcia de anticipare a rezultatelor - orice obiectiv va anticipa o realitate care nu exist nc;
funcia evaluativa - obiectivele devin criterii de evaluare, ele fixeaz nu numai reuita, ci i criteriul de msurare al
acelei reusite;
funcia de reglare a procesului de instruire-; pe baza obiectivelor se selecteaz, se organizeaz, se transmit
coninuturile invrii, se aleg strategiile de predare, invare, formele de organizare a procesului de formare, locurile
cele mai adecvate de realizare a activitii de instruire.
19
In cazul in care obiectivele nu au fost atinse, incercai s aflati cauza. Cauza, poate succede din urmtoarele motive:
- Obiectivele nu au fost potrivite participanilor sau nu au fost posibil de atins;
- Coninutul i informaia instruirii nu a ajutat participanii s ating obiectivele propuse.
Acest proces de evaluare a obiectivelor poate s fie destul de dificil uneori dar conduc spre o perfecionare a
formatorului. Folosii-v de experienele fiecrei sesiuni de instruire pentru a concepe obiective mai bune pentru
sesiunile viitoare.
Activitatea inseamn ceea ce facei concret/ practic pentru ndeplinirea unui obiectiv ( ex: prezentare propriu-zis,
discuii conduse, activiti structurate, lucru in grupuri, joc de rol).
Alegerea activitilor depinde de muli factori. Un factor foarte important este legat de abilitile i experiena celui
care desfaoar procesul de instruire .
De asemenea foarte importante sunt: contextul n care are loc prezentarea, audiena, obiectivele cursului, coninutul,
timp, spaiul, logistic, alte resurse, etc.
In urma analizei nevoilor de instruire se recomand s rezumm datele colectate ntr-un document care va cuprinde:
- numrul persoanelor care au nevoie de instruire i localizarea lor (meseria i postul pe care l ocup in
organizaie)
- grupurile de instruire
Un grup de instruire este format din persoane care au nevoi de instruire asemanatoare i care vor participa la
acelai tip de instruire.
21
Analizarea obiectivelor
Suportul de curs trebuie conceput astfel inct s duc la atingerea obiectivelor instruirii.
De aceea:
- Obiectivele cursului trebuie s se potriveasc cu instruirea;
- Instruirea trebuie s se potriveasc cu evaluarea;
- Obiectivul trebuie s reflecte rezultatul dorit al activitii de instruire.
Strngerea informatiilor
Pentru strngerea informaiilor se folosesc o serie de metode, dintre care putem aminti:
- Cercetarea empiric
Aceasta este o investigare a ideilor i comportamentelor. Uneori cercetarea empiric se concentreaz pe studierea
relaiei de tipul cauz-efect. Cercetarea empiric ncepe cu ipoteze care se testeaz i se continu cu livrarea unor
informaii specifice.
Informaiile sunt testate statistic pentru msurarea probabilitii i nu a adevrului absolut. Studiile empirice contribuie
la dezvoltarea unor noi ntrebri, ipoteze, testri, teorii i la luarea unor decizii despre politici i aciuni.
- Analiza critic
n aceast analiz sunt stabilite calitile i efectele unor materiale scrise sau orale sau ale unor procese. O analiz
critic poate fi fcut asupra unui joc, un discurs, o micare social, o politic sau o procedur. Aceast analiz
trebuie valorificat prin obiectivitate i competen; ar trebui s furnizeze definirea clar a criteriilor utilizate, s ofere
lmuriri suplimentare despre subiectul cercetat.
- Cercetarea opiniilor
Aceast cercetare investigheaz ce crede despre un subiect diferite categorii de oameni (experi sau nu). Experii vor
livra bazele unei interpretri, extragerea unor concluzii i evaluarea faptelor.
- Cercetarea secundar
22
O categorie de informaii important o reprezint informaii istorice despre tem. Instructorii au nevoie de astfel de
informaii n elaborarea suportului de curs pentru construirea fundamentului despre evenimente, fapte sau procese de
la nceputuri pana in prezent.
Sibiu, Centrul Doctus
Selectarea materialelor de inclus
Pentru ca prezentarea dumneavoastra sa fie una de succes trebuie sa inceapa cu o buna documentare. Acest lucru
determina multa munca si timp mai ales in etapa de selectie a surselor: carti, internet, presa etc.
De retinut este ca inaintea deciziei cu privire asuprea documentarii trebuie sa aveti in vedere urmatoarele 3 idei:
1. De ce este necesar cursul pe care il veti desfasura
2. Ce implicatii are calificarea in urma cusului
3. Care vor fi rezultatele si beneficiile.
Identificati sursele
Un bun punct de pornire n aceast faz este revizuirea unei cri din domeniu i studierea bibliografiei. Alte
recomadri ar fi : documente guvernamentale, rapoarte i reviste de specialitate, date strnse de la prieteni, familie i
alte contacte, casete video, Internet sau Cd-Rom-uri.
Materialul documentar
Gasii variantele optime ale fiecrei surse de informaie tinnd cont de avantajele i dezavantajele fiecareia n parte
dar mai ales calculai cea mai bun metod de a utiliza informaia.Punei accent pe actualitatea informaiei i nu v
bazai pe surse depsite. Orientai-v dup informaiile de pe internet care de obicei sunt actualizate. Sau optai pentru
completarea informaiilor depite prin compilarea cu idei noi. Astfel cursul dumneavoastr va fi mult mai de impact
pentru auditoriu. Foarte important: decidei rapid care sunt sursele care merit s fie exploatate i notai ideile
principale. Nu pierdei timpul citind detaliat toate sursele care v vin la mn. In cazul in care optai pentru surse de
internet fii sigur c ai folosit cuvintele cheie care rezuma cel mai bine tematica pe care incercai s o abordai. Stocai
materialul in fiiere pe calculator alctuite special pentru ceea ce dorii. Retinei doar c anumite surse de pe internet
nu reprezint neaparat validitatea informaiei.
Structurarea materialului
Ordinea in care veti prezentaideile cursului dumneavoastra va influenta receptarea mesajului. Ideile pe care le aveti le
puteti expune in 3 moduri:
1. cronologic
2. in ordinea importantei
3. in ordine aleatorie
Indica ar fi ca indiferent de modul ales sa impletiti ideile astefel incat intregul curs s par un ntreg.
Cele trei moduri expuse mai sus beneficiaza in parte de alte 3 posibiliti de structurare.
a). Idei separte: ideile sunt expuse in ordinea impus de tem. Ele nu decurg neaparat una din cealalta, astfel
incat pot i expuse separat cu meniunea ca fiecare dintre idee are importana ei ( multi vor crede ca doar prima idee
este important).
b.) Evidenierea unei idei: ideea principal este urmat de alte idei secundare. Ideile secundare ajut la explicarea i
23
detalierea ideii principale, astfel inct aceasta s fie ct mai clar ineleas.
c.) Suprapunerea ideilor: se va face referire la ideile precedente sau vor fi reluate pentru a fi scoase in eviden
importana lor. Este cea mai utilizat metod i este folosit mai ales in cazul in care fiecare idee depinde de cealalt.
Planul de nvare descrie amnunit, pentru fiecare subiect ce va fi abordat in cadrul prezentrii urmtoarele:
- timpul alocat
- titlul
- descrierea amnunit a procesului folosit
- metoda folosit
- materialele necesare
- persoana care va prezenta subiectul.
9:05 35 Obiectiv: sa recunoasca specificul fiecarei culturi si sa valorifice propriile Exercitiu 12 imagini
9:40 prejudecati in raport cu alti participanti. de cu membri
(5) Fiecare dintre participanti va extrage un cartonas din cosuletul cu 12 identificare: apartinand
imagini, in care este reprezentat un membru/ o membra a unei categorii Sa ii diferitor
etnice (italieni,germani, francezi, japonezi, americani, romani, rromi, cunoastem culturi/etnii;
irlandezi, englezi, arabi, unguri, greci). mai bine
Participantul va trebui sa identifice 3 caracteristici specifice acelei culturi/ pe.. Cosulet
etnii( caracteristicile pot fi atat pozitive cate si negative).
Discutia in
Sibiu, Centrul Doctus
grup mare
9: 40- ~45 Prima parte a prezentarii Powerpoint contine poze haioase si stereotipuri Prelegere
10:25 pline de umor ale mai multor categorii etnice europene.
(15) Obiectiv: la finalul prezentarii sa identifice si sa inteleaga cauzele si Prezentare
efectele stereotipurilor dar si impactul existentei lor in societatea Power-
globalizata. point
(30) A doua parte a prezentarii, este teoretica si raspunde la intrebarea Ce sunt Discutia in Video-
stereotipurile? grup mare proiector
- Scurta explicatie a tipurilor de stereotipuri
- crearea stereotipurilor: cauze si efecte Prelegere Laptop
- impactul lor asupra societatii. Conceptul de prejudecata si discriminare. Explicatie
- modalitati de combatere a stereotipurilor
- o lume fara stereotipuri..e posibil? Dezbatere
Obiectiv: insusirea unor termeni specifici educatiei interculturale.
10:25- ~20 Discriminarea Participantii vor fi impartiti cate 4 membri in 3 grupe. Fiecare grupa Studiu de 3 studii de
10:45 si prejudecata primeste cate un studiu de caz referitor la tema cursului. Membrii fiecarei caz caz diferite
grupe va trebui sa analizeze cazul respectiv, realizand o compunere de
maxim o pagina, ce va fi prezentata si celorlalte 2 grupe. Concluzia 3 coli de
interpretarii va trebui expusa intr-un motto, sau fraza. Munca in hartie
Se va urmari analiza cognitiva si afectiva a situatiei dar si intentia de grup mic diferite
actiune sau comportamentul adoptat. culori
Obiectiv: dezvoltarea de catre participanti a atitudinilor si gandirii critice
impotriva discriminarii si intolerantei. 3 pixuri
In continuare vom aborda teme
precum...............................................................................................,urmand
ca la final sa parcurgem evaluarea intermediara.
Instruirea trebuie ntotdeauna fcut astfel inct s fie in raport cu nevoile identificate i trebuie s aib obiective clare,
msurabile.
Ce se inva ?
Cunotine: idei, principii, concepte, reguli, logic i cuvinte (noi) care trebuie nvate pe dinafar.
Atitudini: interese, aprecieri, idealuri, comportamente concrete i vizibile care trebuie s fie folosite pentru
atingerea unui anumit scop.
Abiliti: obiceiuri create sau modaliti in care participanii folosesc cunotinele invate, modul n care
evalueaz aceste cunotine, modul in care abordeaz problemele.
Educaia formal: Se refer la ansamblul activitilor intentionate, sistematice i organizate/ desfurate in cadrul
unor instituii de invmnt specializate ( scoala, gradinita, universitate etc.) avnd ca scop formarea personalitii
umane. Planul de invmnt al instituiei respective cuprinde o serie de activiti didactice riguros organizate dar si o
serie de obiective educaionale clare, pe baza crora cadrul didactic va livra cursul, incercand s le indeplineasc.
Cel mai elocvent exemplu de activiti este reprezentat de cursurile i seminariile obligatorii incluse in planul de
invmnt ale diferitelor coli.
Educaia non-formala: include un ansamblu de activiti educative, structurate i instituionalizate care au loc in afara
slilor de curs, fiind activiti opionale sau facultative. Acest tip de educatie vine in completarea celei formale i este
constituit dintr-o gam foarte larg de activiti flexibile, adaptate nevoilor i intereselor persoanei. Grupul int al
educaiei non-formale este extrem de vast i poate include: elevi, studeni, persoane adulte, persoane aflate in
dificultate, ONG-uri etc.
Printre obiectivele specifice acestei educatii, se pot enumera:
a. susinerea celor care doresc s-i dezvolte sectoare particulare in comert, agricultura, servicii i industrie
Metoda este mijlocul prin care sunt ndeplinite obiectivele unei activiti. Ea rspunde de obicei la ntrebarea "Cum?"
De aceea atunci cnd alegem o metod trebuie s inem cont de 2 aspecte: pe de o parte de coninutul informaional,
iar pe de alt parte de msura n care implicm auditoriul.
Malcom Knowles, recunoscut specialist n problema educaiei adulilor, a realizat o caracterizare a trsturilor
definitorii pentru adulii care inva, scond in eviden urmtoarele:
~ Adulii sunt persoane independente:
De aceea ei trebuie lsai s se exprime liber. Este recomandabil s fie implicai in realizarea unor proiecte
care sa releve interesele lor profesionale i de cunoatere, artndu-li-se astfel in ce fel rezolvarea
diferitelor sarcini de instruire ii poate ajuta in atingerea unor scopuri personale.
~ Adulii dein o bogat experien de via:
Ei au nevoie s li se recunoasc experiena dobndit anterior i chiar s le fie valorificat.
~ Adulii si propun atingerea scopului indiferent ce ntreprind:
Este recomandabil ca in programul de instruire in care ei sunt implicai s fie relevate in mod transparent
scopurile i obiectivele ce trebuiesc a fi atinse.
~ Adulii sunt atrai de ce e relevant:
Ei au nevoie s ineleaga raiunea pentru care trebuie s invee ceva nou. Este indicat s li se ofere
oportunitatea ca ei s si aleaga singuri proiectele pe care le vor realiza, cci doar aa proiectele vor
reflecta nevoile lor proprii de invare.
~ Adulii au sim practic:
Inseamn c trebuie s li se demonstreze in ce msur ceea ce inva le este de folos in viaa cotidian.
Aspecte ale memorrii:
- reinem mai uor partea de inceput a unui material/eveniment
- fr repetare uitm rapid (dup 24 ore)
- reinem uor lucrurile neobinuite
- reinem mai uor partea de final a unui material/eveniment
Persoanele care au fost antrenate s-i foloseasc preponderent o emisfer cum ar fi: contabilii, inginerii (emisfera
stng) sau actorii, muzicienii (emisfera dreapt) au dificulti in a-i folosi cealalt emisfer.
Cu toate c cele mai multe principii de nvare i metode de instruire au fost dezvoltate cu i pentru copii, orientrile
moderne n tiinele educaiei au lansat, ca urmare a ideii de nvare permanent (pe toata durata vieii) principii i
metode noi, adecvate adulilor. La polul opus se afla rezistena la nvare, ce reprezint o atitudinea adesea intalnit
la aduli, pe motivul perceperii invrii ca pe un dureros proces al schimbrii att pe plan personal ct i profesional.
Depirea acestor obstacole se poate realiza prin plasarea grupului de invare intr-un context stimulativ, crearea unei
ambiane placute i incurjtoare.
n activitatea formatorului, chiar de la nceput, trebuie s fi aprut o posibilitate de a se asigura c informaiile de baza
sunt nu doar transmise, ci i reinute. Simpl, dei nu prea eficienta, ntrebare "ai neles ?" reprezint o sugerare a
rspunsului da; realizndu-se astfel o atitudine mai mult pasiv dect activ a audienei. Pentru o verificare corect
a gradului de instruire se recomand utilizarea intrebrilor deschise, ce vor acorda posibilitatea argumentrii
rspunsului.
Invarea experienial este reprezentat sub forma unui ciclu, in cadrul cruia se trece prin cele 4 etape ale invrii
experieniale:
Experiena concret practica Observarea reflexiv exemple Conceptualizarea abstract teorie: Experimentare
activ: experiment.
Privind cu atenie schema vom constata c adulii incep invatarea din experien - o aciune, un sentiment, o
problem sau un eveniment - care creeaz nevoia de mai bun nelegere.
Pentru a putea nva din aceast experien, trebuie elaborat un context. Cei care nva reflecteaz asupra a ceea
ce s-a ntmplat: (cnd, cine, ce a fcut), de ce s-a ntmplat i care sunt consecinele. Apoi ajung la o concluzie
despre experien (ce a fost bun sau ru, i de ce).
Dupa identificarea concluziei i evaluarea a ceea ce s-a intamplat, acetia se vor gndi la modul cum vor reaciona
in viitor ntr-o astfel de situaie i ce doresc s obina prin procesul de nvare. Acum apare tendinta de a
generaliza concluzia identificat, cercetnd literatura de specialitate sau prin informarea cu privire la validitatea
acesteia in general. ( Concluzia este valabila in toate situatiile sau a fost valabila doar intr-o anume situatie).
34
IV.REALIZAREA ACTIVITILOR DE FORMARE
Sibiu, Centrul Doctus
4.1. Livrarea cursului. Recomandri importante pentru formator
Atenie!:
nainte de inceperea cursului
- fii prezeni n sala de curs cu cel puin o or naintea participanilor pentru a pregti materialele i
echipamentele (n special cnd nu cunoatei sala);
- mental: punei-v in postura de instructor, vizualizai participanii in sal, incercai s v imaginai ce vor simi
i care vor fi ateptrile lor
In continuare vom prezenta 7 etape de urmrit pentru desfurarea unui stagiu de formare:
1. Stabilirea unui climat pozitiv cu interlocutorii:
a) Prezentarea formatorului i a cursanilor
b) Antrenai cursanii in mici discuii
c) Incitai interesul cursanilor
d) Manifestai incredere fa de abilitile i cunotinele cursanilor
35
7. Evaluarea rezulatelor obinute
a) Informai cursanii despre rezultatele obinute
36
A comunica presupune :
Feedback
b. Receptarea coect a mesajului. Din punct de vedere al indvidului care transmite un mesaj, procesul comunicrii
are loc chiar dac mesajul receptat sau nu, dar din punct de vedere al procesului de comunicare este nevoie de un
feed-back ; deci implicit de receptarea corect a mesajului emis.
Codificarea este operaia prin care sursa comunicrii i expune ideile n seturi de simboluri, valori. Codificarea
reprezint aadar un limbaj.
Simbolurile conin informaia care se dorete a fi transmis, sau mesajul.
Decodificarea este procesul prin care destinatarul interpreteaz, deluete mesajul receptat.
Feedback-ul este ultima etap in procesul de comunicare.
Dupa cum putem observa, indiferent de forma pe care o mbrac, orice proces de comunicare are cteva
elemente structurale caracteristice :
existena a cel putin doi parteneri (Emitor i Receptor) ntre care se stabilete o anumit relaie;
capacitatea partenerilor de a emite i recepta semnale ntr-un anumit cod, cunoscut de ambii parteneri;
existena unui canal de transmitere a mesajului.
38
Incercai s simii pulsul auditoriului in timpul prezentrii pentru a v da seama cum s abordai restul discursului
dumneavoastr.
Cutai semnalele non-verbale i nu v ateptai ca toat lumea s reacioneze la fel. Unii se vor apleca in fa, fiind
nerbdtori s pun intrebri, alii se vor sprijini de sptarul scaunului dorind mai mult ca sigur s se afle in alt parte. In cele
ce urmeaz vom propune cteva semnale ale diferitelor tipuri de spectatori.
Semne de interes:
Observai oamenii care zmbesc i aprob sau pe cei care sunt aplecai in fa, prezentnd interes chiar dac au expresia
uor incrncenat (semn de concentrare). Aplecarea in fa insoit de brbia sprijinit pe mini sugereaz c persoana se
gndete la un aspect prezentat de ctre formator. Cei care se manifest asa sunt de partea dumneavoastr; aadar
profitai de faptul c suntei ascultat i antrenai-i in prezentare.
Atitudine critic:
Ostilitatea sau dezaprobarea publicului este exprimat in mai multe moduri. Unii se vor apleca spre vecini pentru a critica.
Cei incruntai cu braele/ picioarele incrucisate sau care se uit in tavan sunt de regul mai puin interesai de cele expuse
de ctre formator sau au reineri cu privire la el.
Mimica:
Dac v aflai aproape de public vei observa mici semnale cum ar fi: micarea sprancenelor i a privirii, lsarea in jos a
colurilor gurii. In general o expresie facial neutr indic parere neformat. De asemenea, se spune c picioarele
incruciate denot indecizie. Nu trecei cu vederea acest fapt. Exist posibilitatea ca o asemenea persoan s nu fi asimilat/
ineles un aspect al expunerii dumneavoastr.
Fii atenti la zgomote. Ele indic starea de spirit a auditoriului. Nu e cazul s v intrerupei discursul la auzirea fiecrui
zgomot dar semnalele de agitaie sau oapte reprezint indicii preioase.
Obiceiuri:
Limbajul corporal este subliniat i prin jocul cu obiecte personale. Spre exemplu: ochelari, ceas, stilou, cercei. Privirea spre
ceas trdeaza nerbdarea, roaderea unui stilou sugereaz indecizie. Absena acestor obceiuri indic implicarea total i
acord cu prezentarea.
Kinetica se definete ca modalitate de comunicare prin intermediul gesturilor i al mimicii. Interpretarea poate fi diferit
n funcie de diferitele zone geografice. ncercam sa exprimam o anume ideea sau un anume sentiment, ns maniera
prin care facem acest lucru determin o alt inelegere.
Astfel, desenarea unui cercule cu degetele mare i arttor unite la vrf nseamn "O.K." n America, "zero" n Frana,
"bani" n Japonia i este o ameninare cu moartea n Tunisia.
n locul semnului de O.K., rusul ridic degetul mare n poziie vertical, francezul i duce la buze arttorul i degetul
mare unite la vrf, brazilianul i strnge ntre degete lobul urechii, iar sicilianul se ciupete uor de obraz.
Pe de alt parte ns, existena unor gesturi universale cum ar fi nedumerirea, care se exprim prin ridicarea din
umeri, tristeea sau veselia sunt semnalate prin modificri fizionomice asemntoare.
41
4.4.6. Comunicarea vizual
Se refer la totalitatea gesturilor i a privirilor intreprinse de organele vizuale. n cadrul unei organizaii comunicarea
vizual se realizeaz prin panouri publicitare, logouri.
Intrebri care sugereaza rspunsul - conin rspunsurile ateptate de cel ce pune ntrebarea i nu ajut
interlocutorul. "N-ar fi mai bine dac ... ?"
Aceste ntrebri il manipuleaza pe cel care raspunde pentru c ii se vor induce rspunsurile, ingrdindu-i se libertatea
de exprimare.
Intrebrile justificative - sunt percepute ca un interogatoriu "De ce ... ?"
Nu sunt adecvate pentru c determin o atitudine defensiv din partea interlocutorului, acesta ncercnd s gseasc
explicaii sau scuze pentru comportamentul su.
4.7. Feedback-ul
Conceptele de feedback si de intarire sunt elemente esentiale in procesul de instruire. Feedback inseamn a-i oferi
celui ce inva / este instruit informaii despre modul in care a realizat sarcina ce i-a fost incredinat. Intrirea se
refer la recompensa pe care o primete cineva pentru o anume manifestare.
In general exist 2 modaliti de a informa pe cineva despre performanele sale: prin feedback i prin critica (dei
ultima opiune nu este recomandat, mai ales in educaia non-formal).
45
Rolul feedback-ului este de a scoate in eviden dac procesul s-a desfurat in concordan cu planificarea,
obiectivelor i a metodelor. La nivel individual, feed-back-ul se refer la un comportament observabil i la efectele
acestuia. Aadar, feed-back-ul ar trebui s fie o informaie neutr din punct de vedere emoional dar care s descrie
Tipuri de feedback:
- feedback evaluativ: const in a face judeci asupra modului in care cineva a rezolvat o sarcin
- feedback interpretativ: const in a parafraza pentru a te asigura c a ineles ce vrea s spun sau s fac o
persoan
- feedback suportiv: a asista sau a susine pe cineva pna la rezolvarea sarcinii
- feedback de tip probatoriu: aducerea unor informaii noi pentru ca discuia s continuie pn la clarificarea
punctelor de vedere
- feedback de asigurare a intelegerii: const in desoperirea in totalitate a ceea ce a vrut s spun sau s fac
interlocutorul.
Feedback de
formare- invare
Emiator Receptor
Evaluator
Mesaj evaluat
O echip are un scop i obiective comune, acceptate i respectate de ctre toi membrii echipei. Factorii care pot
bloca la un moment dat lucrul in echip vor putea fi rezumai astfel:
48
Atunci cnd este necesar formarea unei echipe, formatorul va trebui s ii asume diferite roluri: poate fi instructor,
participant sau consultant. In oricare dintre cele trei cazuri, primul lucru pe care formatorul trebuie s il fac este s
explice semnificaia muncii in echip. Limita (punctul slab) este reprezentat de ritmul diferit de lucru al fiecarui
participant in parte. Acest lucru explic faptul c uneori unele echipe indeplinesc o sarcin inainte de timpul precizat,
altele vor intrzia cu rezultate. Formatorul va decide in fiecare caz dac o echip i-a atins obiectivul i dac este
pregatit pentru urmatoarea etap.
Formatorul va trebui s comunice mai des cu participanii echipei i mai ales s precizeze scopul pentru care acetia
lucreaz in echip i rezultatele ateptate. Trebuie s manifeste respect prin receptivitatea fa de diferitele
probleme exprimate de ctre echipe dar mai ales prin feed- back-ul aferent problemelor exprimate.
Principalele diferene dintre grup i echip.
Stabilirea scopurilor i a Sunt stabilite de ctre organizaie i Sunt stabilite de ctre membrii
obiectivelor sunt transmise liderului echipei
Luarea deciziilor Decizia este luat de ctre lider Decizia este luat de ctre membrii
echipei
Competiia intre membrii Competitia i rivalitatea intre membrii Membrii grupului muncesc impreun
grupului sunt utilizate pentru pentru atingerea obiectivelor
atingerea rezultatului dorit
2. Diagnosticarea problemei: Etapa presupune construirea unui model al problemei utiliznd variabile
independente (cauzele poteniale ale problemei) i variabile dependente ( efectele rezultate in urma
analizrilor cauz- efect).
3. Elaborarea alternativelor decizionale: Este necesar ca in cadrul acestei etape s fie generat un numr ct
mai mare de opiuni decizionale.
4. Evaluarea alternativelor decizionale i alegerea celei optimale: Evaluarea optiunilor presupune
compararea acestora cu criteriile de eficien ale deciziei stabilite in finalul primei etape. Decizia
poate fi impus grupului prin autoritate: "Eu sunt eful i spun s ... ". Ins aceast decizie va fi
foarte greu de pus in practic, mai ales pentu c ea nu reprezint o decizie luat de comun acord i
nu reflect gndurile i ideile intregului grup.
O alternativ ar fi votul: "da"-urile i "nu"-urile. Votul majoritar va determina aplicarea deciziei.
O decizie luat prin consens rezult in mare conflict i conformitate, i implic resurse de timp dar si
disponibilitatea participantilor de a asculta si a tolera alte pareri decat cele proprii.
5. Planificarea operationalizarii decizie: Cum o vom pune in practic? Cu ce resurse?
6. Evaluarea aplicrii: Care sunt efectele aplicrii acesteia i in ce msur am rezolvat problema?
S nu uitm c procesul de decizie este dependent de o serie de factori care pot impiedica sau restriciona
procesul decizional:
a. Localizarea ( dispersia geografic a membrilor grupului)
b. Modalitatea de comunicare intre cei implicai in procesul decizional, urmrindu-se crearea acelor structuri de
comunicare care s reduc distana dintre membrii grupului.
50
c. Statutul diferit al membrilor grupului, care poate genera frustrri ale decidenilor situai pe nivele inferioare,
considerndu-se c opiniile lor sunt mai puin luate in seam.
Compromisul
Constituie un acord intre pri, fiecare cednd cte ceva in favoarea celuilalt, cu scopul de a atinge obiectivul comun.
Conflictul apare de obicei cnd exist mai multe opiuni propuse, netiind care este cea mai bun.
Nu toat lumea va iei mulumit de pe urma negocierii soluiei optime intruct presupune ca cineva s se impace cu
gndul c a pierdut. Negocierea unui conflict este un proces optim in cazul in care oponenii doresc s finalizeze
conflictul printr-un rezultat de tip cstig- cstig. Acest lucru este realizabil doar dac parile implicate nu se situeaz pe
poziii radical opuse.
Cele mai dificile momente pentru un formator/trainer sunt primele 10-15 minute cnd nu cunoate grupul, cnd nu tie
ce ateptri au de la el, cnd nu tie ct de pregatiti sunt sau ct de lipsii de cunotine.
Cteva sfaturi pentru a depi cu brio aceste momente:
Ctig credibilitatea
Prezentai-v sau fii prezentai de ctre altcineva astfel inct s prezentai credibilitate iar auditoriul s poat fi convins
c ceea ce spunei este in primul rnd valid i de folos.
Prezentrile
Stabilii inainte ce anume vei dezvlui despre identitatea dumneavoastr. Nu este cazul s inirai toate
competenele dumneavoastr, ci eventual cteva relevante pentru cursul pe care il veti desfura. Precizai
numele, localitatea i ocupaia dumneavoastr.
Identificai ateptrile participanilor
Inainte de desfurarea activitii este bine s v informai cu privire la motivele pentru care se afl
participanii la curs i mai ales ce ateptri i temeri au. Tot in acest context vei putea afla ce experin au
dobndit participanii cu privire la tema seminarului.
Anunai obiectivele seminarului i agenda
In funcie de rspunsurile primite in faza anterioar vei putea afla dac obiectivele cursului corespund cu
ateptrile participanilor, iar dac acest lucru nu este posibil, incercai s rezolvai ct mai multe dintre
acestea.
Negociai regulile de funcionare a grupului
Eventual concepei in prealabil o list de reguli de funcionare a grupului i afiai-o intr-un loc vizibil.
Anunai detalii administrative (pauz de cafea, mas, program de lucru, etc.)
- Participanii ii vor asuma responsabilitatea de a inva i de a interaciona eficient.
5.1.2. demonstraia
Demonstraia este prezentarea modului de lucru, a unei proceduri. Ea este insoit de explicaii verbale i vizuale dar
i de ilustraii sau intrebri. Aceast tehnic se aplic in principal in invarea unor proceduri, tehnici sau deprinderi.
Att la inceputul proiectrii demonstraiei ct i la sfritul ei, formatorul trebuie s reflecteze la o serie de elemente:
daca este necesar o anumit configurare a spaiului in care va avea loc demonstraia (ex: pentru ca participanii s
o poat urmri); dac indeplinirea ei necesit imparirea coninutului in uniti mai mici; resursele sau mijloacele
didactice necesare ( intrebri, explicaii, instructaj); in ce masur este necesar sau indicat implicarea activ a
cursanilor in raport cu utilizarea securizant a echipamentelor.
Studiul de caz se refer la descrierea unei situaii reale, suficient de complex pentru a putea fi analizat. Situaia de
analizat trebuie s reflecte realitatea interaciunii umane astfel inct analiza i discuiile s fie relevante. Metoda
aceasta are ca scop gsirea unor soluii, analizarea faptelor i a datelor i a faptelor, propunerea unor remedii,
argumentarea lor, i in final, alegerea celei mai optime soluii.
In practica instruirii se valorific urmatoarele tipuri de cazuri:
- incidente semnificative, corelate cu o stare ambigu, neclar
Utilizare:
1. Prezentai cazul;
2. Dai participanilor timp suficient s se familiarizeze cu cazul;
3. Prezentai problema de rezolvat si ntrebrile pentru discuia final;
4. Dai participanilor timp pentru rezolvarea problemei;
5. Participanii prezint soluiile/rspunsurile;
6. Discutai toate rspunsurile/soluiile posibile;
7. Intrebai participanii ce au nvat din acest exerciiu;
8. Rezumai.
5.2.2. brainstorming
Brainstroming-ul este o cale rapid de a aduna idei referitoare la o anumita problem. Toti participanii vor fi implicai.
In prima faz acetia ii vor exprima toate gndurile care le vin in minte pe o anumit tem, chiar dac aparent nu par
s aiba nici o legatur cu aceasta. Este indicat supunerea unui brainstorming atunci cnd in cadrul grupei apar in
scen idei noi, neconvenionale.
Desfurare
- Problema/ tema pentru care trebuie adunate idei va fi formulat ct mai clar.
- Trebuie stabilit cine va aduna toate ideile i in ce fel. (pe o foaie, pe tabla, sub forma de imagini)
- Participanii ii vor exprima toate ideile referitoare la tema dat iar acestea vor fi notate sub forma unor cuvinte
cheie
- Toate ideile vor fi scrise in aa fel inct s fie vizibile tuturor participanilor.
- Dup aceast faz creativ urmeaz etapa de evaluare, care presupune explicarea, ordonarea, argumentarea
i aprecierea ideilor expuse.
! Atenie: Metoda brainstormingului presupune un climat deschis, incredere reciproc i lipsa tensiunii intre
participani. Este de asemenea indicat s nu fie utilizat la inceputul seminarului, cnd participanii nu se cunosc intre
ei. Nimeni nu are voie s fac observaii negative i nu se vor admite referiri critice. ncurajai exprimarea ideilor.
58
VI. EVALUAREA, REVIZUIREA I ASIGURAREA CALITII PROGRAMELOR DE FORMARE
Evaluarea este unul dintre cele mai dificile etape ale muncii formatorului.
Tipuri de evaluare
Ce rezultate sunt
urmrite?
Rezultate pariale
(ofera garanii pentru
rezultatele finale)
6. Metode de evaluare
Metode tradiionale:
- probe scrise
- evaluare oral
- probe practice
Metode complementare:
- observarea treptat a comportamentului
- interviul
- investigaia
59
- proiectul
- autoevaluarea
Alegerea metodei/tehnicii/instrumentului de evaluare se face n funcie de:
Pentru o structurare mai bun se practic divizarea chestionarului in mai multe pri. Pe prima pagin la nceput se
recomand s apar: Date despre firma care efectueaz sau pentru care se efectueaz studiul (denumirea, adresa,
sigla); Scopul studiului; Instruciuni de completare.
O ntrebare structurat este format din mai multe subntrebri, legate ntre ele printr-un element comun.
Recomandri:
In conceperea intrebrilor este indicat umrirea urmatoarelor condiii:
- intrebrile s fie formulate in raport cu scopul cercetrii
- ntrebarea s cear rspunsuri simple la nceput i s creasc dificultatea acestora treptat.
- Subntrebrile nu depind de rspunsul corect la celelalte subntrebri.
- Se va utiliza un numr mare de ntrebri care cer rspunsuri relativ scurte.
- Pentru a le permite cursanilor s-i structureze mai bine rspunsurile se vor da indicaii privind natura, forma,
organizarea i lungimea rspunsului ateptat.
- ele trebuie sa fie formulate corect si cu sens
- s vizeze un singur aspect
- s nu induc sau sa sugereze rspunsurile subiecilor
- s fie redactate pe inelesul celor anchetai.
Exemplu:
Curs:
Data:
Localitate
Nume formator:
Nume cursant (nu e obligatoriu):
Chestionar de evaluare finala
Ne puteti ajuta la imbunatatirea calitaii cursului exprimandu-va asupra formularii de mai jos, conform urmatoarelor criterii:
1. nu sunt deloc de acord
2. nu sunt de acord
3. nu am nici o opinie
4. sunt de acord
5. sunt intru totul de acord
i. Alte
observatii:..........................................................................................................................................................................
BIBLIOGRAFIE:
Sultana Craia, Introducere in teoria comunicarii, Ed. Fundatiei Romania De Maine, Bucuresti 2007.
Emilia Albu, Educatie si Comunicare, Ed. Universitaii Petru Maior, Targu Mures 2008.
Liliana Ezechil, Educatia adultilor. O abordare psiho-pedaogica, Ed. Paralela 45, Pitesti 2007.
*Acest suport de curs este proprietatea formatorului care l-a conceput, iar reproducerea totala sau partiala este posibila doar cu citarea sursei.
Pentru informatii despre acest suport de curs: 0745/ 089437.