1.

Definiia, obiectul i metoda dreptului contravenional

Definiia dreptul contravenional se ooate defini ca un ansamblu de norme juridice strict determinate de legis-
laia contravenional, care oglindete instituiile juridice de baz, cum ar fi contravenia, contravenionalitatea9,
sanciunea contravenional, rspunderea contravenional i procedura contravenional, i care are drept scop
protecia juridic a unor valori sociale determinate, soluionarea raporturilor juridice aprute in procesul activitii
de combatere a contravenional itii.
Obiectul obiectu l dreptului contravenional l constituie relaiile sociale care se stabilesc intre subiecii
dreptului contravenional din momentul n care legea contravenional de prevenire obine for juridic,
parcurgnd etapele constatrii faptei contravenionale, aplicrii sanciunilor contravenionale i pn la executarea
pedepsei contra- venionale.
Deci, obiect al dreptului contravenional snt relaiile sociale cotitio- nate de apariia raporturilor juridice ntre
diferii subieci ai dnptului contravenional privind desfurarea activitii de prevenire a abaterilor
contravenionale, constatarea faptelor contravenionale i curmarea lor aplicarea msurilor de constrngere statal i
executarea deciziilor de aplicare a sanciunilor contravenionale.
Metoda Principalele trsturi ale metodei de reglementare juridic sint elucidate atunci cind rspundem la
urmtoarele ntrebri: 1) care este statutul jundic al prilor raporturilor juridice; 2) carc fapte juridice au legtur
cu apariia, modificarea sau stingerea raporturilor jundice; 3) cum are loc determinarea drepturilor i obligaiilor
subiecilor raporturilor jundice; i 4) cum sint protejate aceste dreprun.
In opinia savantului autohton Scrgiu Furdui, aceasta metoda e una autoritar potrivit creia o parte a acestor relaii
este statul, care ocup o poziie special, de autoritate, de putere, de comand, iar cealalt parte ,persoana,
(subiectul rspundem contravenionale), care este obligat s respecte prevederile legilor contravenionale sau s
suporte aciunea msunlor de constringere statal in cazul nerespcctri (nclcrii) acestor prevederi
Aceasta metoda se manifest prin dou forme de baz: convingerea i constringerea
Constrngerea, ca metod de reglementare, poate fi divizat in patru grupe de msuri care. n general, corespund
sarcinilor de baz ale organelor de drept n combaterea contravenionalitii (prevenirea contraveniilor curmnd;
(reprimarea) faptelor contravenionale; stabilirea vinoviei persoanelor care au comis fapte contravenionale i
aplicarea fa de acestea a sanciunilor contravenionale):

2. Evoluia reglementrilor contravenionale

Relaiile de aprare social au aprut odat cu societatea i au cunoscut att forma relaiilor de cooperare i
convieuire, ct i forma relaiilor de conflict. Iniial, ilicitul contravenional a fost consacrat n legislaia penal
potrivit tradiionalei mpriri tripartite a ilicitului penal n: crime, delicte i contravenii (trihotomia).
Aceast mprire, cunoscut n vechiul drept francez de la 1791 i n cel din Brumar anul IV, apoi, prin
meninerea ei n Codul penal francez de la 1810, i-a fcut drum n mai toate legislaiile penale europene i
extraeuropene.
mprirea tripartit a fost preluat i de Codul penal romn din 1865, care, de altfel, o menine pn n anul 1954,
Codul reprezentnd, n majoritatea covritoare a dispoziiilor sale, o copie a Codului penal francez din 1810 i a
celui prusian din 1851
n perioada interbelic s-a perpetuat acelai regim al contraveniilor, ele fiind reglementate n Codul penal din
anul 1936. Potrivit legii penale, contravenia reprezenta fapta pe care o declar ca atare legea, regulamentul i
ordonana autoritii administrative sau poliieneti.
ncepnd cu anul 1954, n Romnia contraveniile nu au mai fost considerate infraciuni, ci abateri administrative
i, drept urmare, au fost excluse din codul penal. Totodat, doctrina romneasc a fundamentat instituia nlocuirii
rspunderii penale cu rspunderea administrativ sau de alt natur.
O alt etap n procesul legislativ romnesc al contraveniilor o reprezint Legea nr. 32/1968 privind stabilirea i
sancionarea contraveniilor. Legea determina cadrul juridic general al reglementrii acestor fapte, preciznd
autoritile care pot emite acte normative de stabilire i sancionare a contraveniilor.
Subiect al rspunderii administrativ-contravenionale era, n principiu, persoana fizic, regul de la care se putea
deroga numai prin lege sau decret, sancionndu-se i persoana juridic doar n cazul existenei unei dispoziii
legale exprese.
n legislaia Republicii Moldova noiunea de contravenie a fost pentru prima dat definit n art. 9 al Codului cu
privire la contraveniile administrative, adoptat la 29 martie 1985.
 Pn n anul 2008 legea contravenional a suportat multiple modificri i completri, motivate de noile relaii
social-economice i social-politice existente n ar, ndeosebi din momentul cnd Republica Moldova a devenit un
stat suveran.
Cadrul juridic depit al regimului contravenional n condiiile edificrii statului de drept n Republica Moldova a
determinat necesitatea elaborrii unui nou cadru juridic, adaptat condiiilor i imperativelor timpului. Prin Legea nr.
218-XVI din 24 octombrie 2008 a fost adoptat Codul contravenional al Republicii Moldova, care va intra n
vigoare la 31 mai 2009.
Din momentul apariiei noii legi contravenionale este confirmat de jure existena dreptului contravenional ca
ramur distinct a sistemului de drept n ara noastr.

3. Principiile dreptului contravenional

Principiile dreptului snt normele sociale crora li se supune un sistem juridic, care ordoneaz ntregul drept
pozitiv ce exist pe un areal geografic, statal sau internaional.
Pornind de la aceast constatare, n viziunea noastr, principiile dreptului contravenional pot fi clasificate n:
generale, ramurale, instituionale.
Principiile generale, fiind specifice sistemului de drept n ansamblu, se refer la reglementarea juridic a relaiilor
sociale n general, inclusiv la cele reglementate de dreptul contravenional:
Principiul legalitii. Republica Moldova, proclamat de Constituie stat de drept
Statul de drept presupune c toi cetenii, toate organele statale i cele nestatale se supun numai legii
Principiul legalitii nseamn c legiuitorul, atunci cnd realizeaz opera sa legislativ, trebuie s respecte toate
procedurile, s in seama de voina social, s permit pluralismul politic i s controleze executivul cu ajutorul
prghiilor puse la dispoziie de lege. La rndul su, executivul trebuie s organizeze executarea i s execute legile,
s colaboreze cu Parlamentul i s nu fac presiuni, mai ales asupra puterii judectoreti i a persoanelor cu funcii
de rspundere, abilitate cu dreptul de a cerceta cazurile contravenionale
Principiul legalitii are i menirea de a constitui o garanie a libertii persoanei mpotriva abuzurilor i
arbitrariului care se ntlnete n activitatea organelor executive
Legea contravenional prevede: Nimeni nu poate fi declarat vinovat de svrirea unei contravenii, nici supus
sanciunii contravenionale dect n conformitate cu legea contravenional.
Principiul egalitii este nscris, pe lng numeroase legi interne, n tratatele internaionale la care Republica
Moldova este parte, cum ar fi Declaraia Universal a Drepturilor Omului, Convenia European pentru Aprarea
Drepturilor Omului. Are dou aspecte: primul este legat de activitatea de elaborare a normelor contravenionale,
iar al doilea se refer la mecanismul aplicrii legii. n procesul elaborrii legilor att organul legislativ, ct i organul
de iniiativ legislativ trebuie s evite normele juridice discriminatorii sau care ofer privilegii. Pe de alt parte,
organele care aplic legea nu trebuie s o interpreteze discriminatoriu sau n beneficiul unui anumit justiiabil.
Principiul garantrii drepturilor i libertilor fundamentale Esena acestui principiu const n faptul c
organele abilitate trebuie s in cont de libertile fundamentale ale omului att la etapa elaborrii normelor
contravenionale, ct i la etapa executrii lor
Principiul neretroactivitii legii contravenionale. i acest principiu i are izvorul n Legea fundamental,
care prevede: Nimeni nu va fi condamnat pentru aciuni sau omisiuni care, n momentul comiterii, nu constituie
un act delictuos
Principiul neretroactivitii legii contravenionale interzice ca legea s produc efecte drepturi i obligaii
pentru faptele consumate naintea intrrii n vigoare a legii noi.
Legea contravenional se aplic din data intrrii ei n vigoare, care, de regul, coincide cu publicarea n
Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Principiile ramurale au un caracter mai restrns, limitat la materia contravenional:
Principiul prescrierii unilaterale de voin juridic a subiectului administrrii n domeniul combaterii
contravenionalitii. Acest principiu este determinat de una dintre trsturile de baz ale administrrii n domeniul
contravenional: una din prile obligatorii ale relaiilor sociale reglementate de dreptul contravenional este
reprezentantul statului, care acioneaz n calitate de subiect al administrrii.
Principiul reglementrii juridice a contraveniei i a sanciunilor contravenionale.
Principiul reglementrii juridice a contraveniei i a sanciunilor contravenionale este un principiu ramural, care
presupune c doar faptele prevzute de lege la momentul svririi lor constituie contravenii, iar represiunea
acestora va consta numai n aplicarea sanciunilor prevzute de legea contravenional la data svririi
contraveniei
Prezumia de nevinovie nseamn c persoana acuzat de svrirea unei contravenii este prezumat
nevinovat pn cnd vinovia sa va fi dovedit n conformitate cu prevederile CC al RM, asigurndu-se garaniile
necesare aprrii ei.

Principiul dreptii presupune c persoana poate fi sancionat numai pentru contravenia n a crei privin este
dovedit vinovia sa
Principiul umanismului presupune c ntreaga reglementare n materia contravenional trebuie s exprime
interesele fundamentale ale omului
Legea contravenional trebuie s asigure securitatea persoanei i tratamentul ei uman n cadrul procedurii
contravenionale.
Principiul prevenirii i curmrii faptelor contravenionale presupune c att reglementarea contravenional,
ct i activitatea organelor executive privind realizarea acestei reglementri trebuie s asigure prevenirea svririi
acestor fapte prin conformare la cerinele stabilite i prin constrngere fa de cei care le svresc.
Principiile instituionale snt caracteristice diferitelor instituii juridice ale dreptului contravenional, cum ar fi:
contravenia, contravenionalitatea, rspunderea contravenional, convingerea i constrngerea, procedura
contravenional etc.
Caracterul extrajudiciar de examinare a cazului contravenional, ca principiu, se refer la instituia juridic a
procedurii contravenionale i stipuleaz c n procedura contravenional (spre deosebire de cea penal sau civil)
cazul contravenional poate fi examinat de organele abilitate n mod extrajudiciar. Alturi de instanele
judectoreti, decizia privind aplicarea sanciunilor contravenionale poate fi emis (luat) i de alte organe statale
mputernicite (procurorul, comisia administrativ de pe lng autoritatea public local, agentul constatator).
Principiul rspunderii contravenionale personale
n dreptul contravenional nu se poate antrena rspunderea juridic pentru fapta svrit de alt persoan
Principiul individualizrii rspunderii contravenionale i sanciunii contravenionale presupune c
persoanei, recunoscute ca fiind vinovat de svrirea unei contravenii, i se aplic o pedeaps contravenional
echitabil n limitele fixate n partea special a CC al RM i n strict conformitate cu dispoziiile prii generale a
Codului.
Principiul interdiciei dublei sancionri contravenionale prevede c nimeni nu poate fi supus de dou ori
rspunderii contravenionale pentru svrirea uneia i aceleiai contravenii.

4. Trsturile dreptului contravenional.

Corelaia dintre dreptul contravenional i ramurile nrudite ale sistemului de drept.
Punem n eviden urmtoarele trsturi ale dreptului contravenional:
Caracterul autonom Aceast ramur a dreptului reglementeaz numai acele relaii sociale care apar ntre subiecii
dreptului contravenional n legtur cu: necesitatea respectrii normei contravenionale (prevenirea de
contravenii); comiterea faptei contravenionale (curmarea faptei ilicite); nfptuirea jurisdiciei contravenionale
(aplicarea sanciunilor contravenionale i a altor msuri de reeducare a persoanelor vinovate de comiterea
contraveniilor
Inegalitatea prilor n relaiile contravenionale Una dintre prile relaiilor sociale reglementate de dreptul
contravenional este reprezentat de stat. Aceast parte a relaiilor apare n calitate de subiect al administrrii i,
prin competena sa, are prioritate fa de celelalte pri ale relaiilor sociale reglementate de dreptul
contravenional.
Apartenena la dreptul public
. Prin reglementrile sale, dreptul contravenional aparine dreptului public, deoarece n toate raporturile juridice
de drept contravenional statul este subiectul dominant, care pretinde o anumit conduit de la subiecii de drept
crora le snt destinate normele juridice contravenionale i statul, prin organele sale abilitate, exercit tragerea la
rspunderea contravenional a celor vinovai de svrirea acestor fapte
Caracterul extrajudiciar de aplicare a sanciunilor contravenionale ntreaga activitate de aplicare a sanciunilor
contravenionale de ctre organele abilitate (executive sau judectoreti) i de constrngere statal fa de
persoanele care au comis fapte contravenionale are caracter extrajudiciar i se manifest prin jurisdicia
contravenional.
 Caracterul dinamic normele juridice contravenionale suport deseori modificri, n funcie de schimbrile
intervenite n evoluia societii
Corelaia dreptului contravenional cu ramurile nrudite:
Cu dreptul constituional. Legtura dintre aceste ramuri ale dreptului const i n faptul c izvorul principal al
tuturor ramurilor de drept este Constituia, dreptul constituional cuprinznd principiile fundamentale pe care se
ntemeiaz toate ramurile de drept.
Cu dreptul administrativ Ambele ramuri ale dreptului indicate au drept scop asigurarea convieuirii normale n
cadrul societii, fr lezarea drepturilor i intereselor cetenilor, garantarea bunei funcionri a tuturor organelor i
instituiilor statului
Cu dreptul penal putem meniona c obiectul acestora, n mare parte, coincide, deosebindu-se prin pericolul
social al consecinelor ce survin n urma atentatului ilicit.
O serie de fapte ilicite dup modul lor de svrire, condiiile n care au fost svrite i urmrile parvenite se
situeaz la limita dintre ilicitul contravenional i cel penal. n unele condiii, faptele ilicite comise obin aspect
contravenional, iar n alte condiii aspect infracional (de exemplu: contravenia procurarea i pstrarea ilegal
a mijloacelor narcotice n cantiti mici
Cu dreptul procesual penal Dat fiind faptul c procedura contravenional este o instituie juridic a dreptului
contravenional i nu exist ca ramur de sine stttoare a dreptului, unele tehnici procedurale de documentare a
contraveniilor, de aplicare a sanciunilor snt preluate din procedura penal .

5. Izvoarele dreptului contravenional

Dreptul, de regul, este interesat de dou dintre multiplele sensuri ale noiunii de izvor de drept, respectiv: izvor
de drept n sens material i izvor de drept n sens formal.
Izvoarele materiale ale dreptului contravenional snt realitile extrajudiciare care determin legiuitorul s
elaboreze norme juridice (legi i alte acte normative) sau creeaz ele nsele norme de conduit obligatorie (obiceiul
sau cutuma).
Izvoarele formale ale dreptului contravenional snt actele normative n care se exprim voina social, devenit
voin de stat, cu privire la normele juridice referitoare la combaterea contravenionalitii. Aspectul care
intereseaz este cel al forei juridice a izvorului formal, adic al tipului de act normativ n care se exprim voina
de stat.
Literatura de specialitate face o ierarhizare a izvoarelor formale ale dreptului contravenional:
Tratatele i conveniile internaionale, n msura n care acestea snt ratificate de Republica Moldova i prevd
norme cu caracter contravenional (penal).
Dac exist neconcordane ntre pactele i tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care
Republica Moldova este parte i legile ei interne, prioritate au reglementrile internaionale.
Constituia Republicii Moldova, ca izvorul fundamental intern al dreptului contravenional
n Constituie i au originea majoritatea principiilor dreptului contravenional, cum ar fi: accesul liber la justiie
(art. 20 din Constituie), prezumia nevinoviei (art. 21 din Constituie), neretroactivitatea legii (art. 22 din
Constituie)
Hotrrile Curii Constituionale cu privire la constituionalitatea actelor normative din domeniul combaterii
contravenionalitii.
Codul contravenional al Republicii Moldova (Legea contravenional), ca izvorul formal de baz al dreptului
contravenional. Acest izvor stabilete faptele ce constituie contravenii i procedura de aplicare a pedepselor
contravenionale.
Alte legi organice i ordinare care se refer la mecanismul de combatere a contravenionalitii (de exemplu,
potrivit Legii privind administraia public local
Ordonanele Guvernului privind domeniul combaterii fenomenului contravenional.
Decretele Preedintelui Republicii Moldova privind administrarea procesului de combatere a contravenionalitii
i hotrrile Guvernului cu caracter normativ n acest domeniu.
Actele administrative cu caracter normativ n domeniu ale organelor administrrii publice centrale de ramur.
Actele administrative de acelai coninut, elaborate de organele administrrii publice locale.
 6. Noiunea de legislaie contravenional, sistemul i interpretarea ei.
n literatura de specialitate se utilizeaz dou noiuni: legea contravenional i legislaia contravenional
Potrivit Dicionarului explicativ al limbii romne, cuvntul legeeste o norm cu caracter obligatoriu, stabilit i
aprat de puterea de stat. Aceeai surs prevede c legislaie nseamn totalitatea legilor unei ri sau ale unui
domeniu juridic
Notiunia - legislaia contravenional reprezint sistemul de acte juridice adoptate sau emise de ctre diferii
subieci ai dreptului contravenional, care contribuie la apariia, modificarea sau stingerea raporturilor juridice
concrete n domeniul combaterii contravenionalitii.
n acest caz coninutul termenului legislaia contravenional ar corespunde cu coninutul termenului sistem al
izvoarelor dreptului contravenional.
Sistemul legislaiei contravenionale.
Pornind de la scopul reglementrii juridice a procesului de administrare n domeniul combaterii
contravenionalitii, legislaia contravenional din Republica Moldova ar putea fi mprit n dou categorii de
norme juridice: 1) norme juridice care stabilesc faptele ce constituie contravenii, rspunderea contravenional i
modalitatea aplicrii ei; 2) norme juridice ce alctuiesc cadrul juridic al activitii de prevenire i curmare a
contraveniilor.
n acest caz noiunea legislaie contravenional ar include: 1) Codul contravenional al Republicii Moldova,
care reprezint unicul act normativ ce stabilete rspunderea contravenional i procedura contravenional; 2) alte
legi i acte normative sublegislative, adoptate de organele abilitate, care formeaz cadrul juridic al activitii de
prevenire i curmare a contraveniilor.
Interpretarea legislaiei contravenionale, constituie totalitatea de operaiuni logico-raionale efectuate de un
subiect n scopul clarificrii sensului exact al normelor de drept contravenional, precum i activitatea de explicare
a normelor de drept subiecilor crora li se adreseaz. Interpretarea legii contravenionale este determinat de
necesitatea aplicrii la anumite fapte i situaii, diferite de cele tipice, a normelor contravenionale, norme care
conin uneori formulri ce nu redau clar voina legiuitorului, cuvinte cu sens ambiguu ori redactri neglijente. De
exemplu, n art. 376 alin. 3 din Codul contravenional legislatorul stipuleaz: Reinerea persoanei n cauza
contravenional nu poate depi 3 ore. Iar n art. 435 Durata reinerii i condiiile privrii de libertate, alin. (2),
se menioneaz c: Persoana suspectat de svrirea unei contravenii pentru care sanciunea prevede arestul
contravenional poate fi reinut pn la examinarea cauzei contravenionale, dar nu mai mult dect pe 24 de ore.

7. Structura Codului contravenional al Republicii Moldova

Legea contravenional nominalizat are drept sarcin ocrotirea personalitii, a drepturilor i a intereselor
legitime ale persoanelor fizice, a proprietii, a ordinii de stat i a ordinii publice, precum i prevenirea i curmarea
contraveniilor, influena asupra cauzelor i condiiilor comiterii lor, contribuirea la educarea cetenilor n spiritul
respectrii ntocmai a legilor i a altor acte normative.
Pentru realizarea scopului i a sarcinilor sale, CC al RM este structurat n: cri, titluri, pri, capitole i articole
Cartea nti. Dreptul material este divizat n dou titluri: titlul I Partea general i titlul II Partea special.
Partea general a crii nti este mprit n cinci capitole i conine: dispoziii comune cu privire la legea
contravenional a Republicii Moldova, scopul legii i aciunea ei, principiile; noiunea de contravenie i
rspundere contravenional; cauzele care nltur caracterul contravenional al faptei i rspunderea
contravenional; sanciunile contravenionale i modalitatea aplicrii lor.
Partea special a crii nti este divizat n cincisprezece capitole, Fiecare dintre ele conine norme materiale ale
dreptului contravenional, Fiecare articol (alineatul articolului) al Prii speciale cuprinde reguli concrete n
domeniul contravenional (dispoziia normei juridice), pentru neonorarea crora este prevzut msura de
constrngere statal pasibil de aplicare n cazurile i modul stabilite de lege.
Cartea a doua. Procesul contravenional este i ea divizat n dou titluri: titlul I Partea general i titlul II
Partea special.
Partea general a crii a doua conine: dispoziii generale cu privire la procesul contravenional, principiile
procedurii contravenionale i de citare; participanii la procesul contravenional, drepturile i obligaiile lor;
autoritile competente s soluioneze cauzele contravenionale; probele i msurile procesuale de constrngere.
Partea special a crii a doua este consacrat activitii procesuale privind: constatarea faptei contravenionale i
cercetarea cazului; judecarea cauzei contravenionle n instan; cile de atac al deciziei emise; trimiterea spre
executare a hotrrii judectoreti, problemele ce urmeaz a fi soluionate la executarea sanciunii contravenionale.
 8. Noiunea de aplicare a legii contravenionale
Aplicarea actelor normative contravenionale este sarcina de baz a activitii organelor executive i judectoreti
abilitate n acest domeniu. Aplicarea dreptului, n linii generale, este activitatea organizatoric public, realizat n
forme speciale, de organele publice competente pentru implementarea normelor de drept privind cazuri sociale
concrete. Aplicarea legii contravenionale demareaz odat cu intrarea ei n vigoare, pentru c din acest moment
este obligatorie i, n ceea ce-i privete pe destinatarii care s-au conformat, ea are eficien activ. n privina
celorlali destinatari, care nu s-au conformat preceptelor legii, eficiena este reactiv.
Aplicarea legii contravenionale este respectarea de ctre toi subiecii dreptului contravenional a normelor
juridice contravenionale, fie prin conformare, fie prin constrngere statal.
Elementele ce constituie coninutul de aplicare a legii contravenionale snt: spaiul, timpul, persoanele i faptele.
Spaiul i timpul reprezint elemente constitutive de baz ale noiunii de aplicare a legii contravenionale, n cadrul
crora vor fi cercetate i ultimele dou elemente (persoanele i faptele lor).

9. Aplicarea legislaiei contravenionale n timp

Aciunea legii contravenionale este determinat de dou momente:
intrarea n vigoare (data cnd ncepe aciunea normei juridice);
ieirea din vigoare (data cnd nceteaz aciunea ei).
Intrarea n vigoare legea intr n vigoare la data publicrii ei sau la data prevzut expres n textul legii.
Intrarea n vigoare a legii la data publicrii
Art. 76 din Constituia Republicii Moldova i art. 1 din Legea privind modul de publicare i intrare n vigoare a
actelor oficiale prevd c legile se public n Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Intrarea n vigoare a legii la data prevzut n textul actului normativ. Legea contravenional poate intra n
vigoare i la data indicat n ea. ns data intrrii n vigoare, n toate cazurile, trebuie s fie ulterioar datei pu- b-
licrii, deoarece nici o lege nu poate avea putere juridic nainte de a fi publicat.
Ieirea din vigoare a legii contravenionale
Legea privind actele legislative prevede c aciunea actului legislativ nceteaz dac acesta: este abrogat; este
declarat nul prin hotrrea definitiv a instanei competente; a ajuns la termen; este consumat; a devenit caduc.
ncetarea aplicrii legii contravenionale prin abrogare
Prin abrogare se nelege desfiinarea unui act normativ pentru viitor. Abrogarea poate fi expres sau tacit, total
sau parial. Abrogarea expres poate fi:
Abrogare expres direct, ce apare n cazul n care noul act normativ nominalizeaz expres actul normativ sau
dispoziiile din actul normativ care se abrog.
Abrogare expres indirect, care apare atunci cnd noul act normativ se limiteaz la meniunea c dispoziiile
anterioare contrare se abrog, fr a le nominaliza n mod direct.
Abrogarea tacit apare atunci cnd noua lege nu abrog n mod expres actul normativ sau dispoziiile lui, dar
conine n textul su dispoziii incompatibile cu prevederile unei legi mai vechi, astfel fiind aplicat principiul: legea
mai nou abrog legea mai veche.
Legea temporar este emis pentru o anumit situaie provizorie (de exemplu, pentru starea excepional). Odat
cu ncetarea strii excepionale ea i pierde orice efect. Legea cu termen se elaboreaz n cazurile n care se poate
prevedea cu precizie timpul necesar aplicrii ei.
ncetarea aplicrii legii contravenionale prin ajungerea la termen. Regula general privind termenul de aplicare a
legii const n aceea c legea are putere juridic pe un termen nelimitat, dac ea nu prevede altfel. Pe lng legi cu
termen nelimitat, exist legi temporare i legi cu termen.
Norma juridic contravenional acioneaz numai n prezent i n viitor. Astfel, un principiu fundamental al
aciunii normelor juridice n timp este principiul neretroactivitii lor i principiul aplicrii imediate a legii noi
principiul neretroactivitii stabilete regula conform creia legea este incident, se aplic tuturor faptelor n
timpul n care se afl n vigoare
Principiul aplicrii imediate a legii contravenionale noi presupune c legea nou se va aplica tuturor raporturilor
juridice contravenionale care apar dup intrarea ei n vigoare. Principiul aplicrii imediate a legii noi face s
nceteze aplicarea legii vechi.
Cu toate acestea, cele dou principii generale de aplicare a legii contravenionale n timp cunosc i excepii:
a) retroactivitatea legii contravenionale noi;
b) supravieuirea legii vechi.
 Retroactivitatea legii contravenionale noi
este o excepie a principiului neretroactivitii legii, prin aceasta nelegndu-se aplicarea legii contravenionale
noi la situaiile juridice anterioare intrrii ei n vigoare.
legea contravenional poate avea efect retroactiv n urmtoarele cazuri
1) cnd atenueaz sau anuleaz rspunderea pentru contraveniile comise;
2) cnd legea nou indic retroactivitatea sa;
3) n cazul legii interpretative, care explic sensul unor legi anterioare, producnd efecte de la data intrrii n
vigoare a legilor pe care le interpreteaz i cu care fac corp comun.
Supravieuirea legii vechi (ultraactivitatea) nseamn aplicarea acesteia i dup intrarea n
vigoare a legii noi, asupra unor situaii stipulate n ultima.
Din cele menionate concluzionm c esena principiului aplicrii legii contravenionale n timp const n aceea c
n toate cazurile se aplic legea contravenional mai blnd, care uureaz starea de drept a persoanei trase la
rspundere contravenional.

10. Aplicarea legislaiei contravenionale n spaiu

Legea contravenional este aplicabil pe teritoriul statului sau al organului deliberativ local n limitele cruia i
exercit suveranitatea statul ori pe teritoriul de competen al organului deliberativ local care a elaborat-o, deoarece
ea exprim voina lor public.
Principiul teritorialitii (aplicarea legii contravenionale n spaiu) determin activitatea de traducere n via a
prescripiilor normelor contravenionale n raport cu locul comiterii faptei antisociale.
Aciunea legii contravenionale asupra persoanei n raport cu spaiul svririi faptei este expres pravzut n art. 4
din Codul contravenional, care stipuleaz:
Contravenia svrsit pe teritoriul Republicii Moldova se sancioneaz n conformitate cu prezentul cod.
Contravenia svrit n afara teritoriului Republicii Moldova de un cetean al ei sau de un apatrid care
domiciliaz pe teritoriul Republicii Moldova se sancioneaz n conformitate cu prezentul cod dac fapta este
prevzut i de legea rii n care a fost svrit, iar persoana nu a fost tras la rspundere n acea ar.
Nu pot fi supui rspunderii contravenionale reprezentanii diplomatici ai statelor strine sau alte persoane care,
nu cad sub incidena jurisdiciei contravenionale a Republicii Moldova sau n cazul crora este nlturat
rspunderea contravenional.
Contravenia svrit n apele teritoriale sau n spaiul aerian al Republicii Moldova se consider svrit pe
teritoriul Republicii Moldova.
n temeiul prezentului cod se sancioneaz contraveniile svrite la bordul unei nave militare maritime sau
aeriene aparinnd Republicii Moldova, indiferent de locul aflrii navei. s.a.

11. Noiunea, formele de manifestare i structura normelor de drept contravenional

Norma juridic contravenional este o regul general de conduit, obligatorie i impersonal, instituit prin lege,
a crei aplicare este asigurat, n caz de necesitate, prin fora de constrngere a statului. Ca i orice norm, normele
juridice contravenionale prevd obligaiile i drepturile reciproce ale prilor n relaiile administrrii din domeniul
combaterii contravenionalitii, precum i rspunderea lor n caz de neexecutare a obligaiilor sau de folosire
incorect a drepturilor de care se bucur fiecare dintre prile acestor relaii. Normele juridice contravenionale,
reglementnd relaiile sociale, acioneaz asupra lor prin intermediul: obligrii din punct de vedere juridic a
prilor; acordrii anumitor drepturi participanilor la relaii; asigurrii drepturilor i ndeplinirii obligaiilor.
Normele juridice contravenionale pot mbrca diverse forme de manifestare: a) stabilirea consecutivitii stricte a
aciunilor n condiiile corespunztoare i n modul cuvenit, prevzute de norma respectiv (de exemplu, potrivit
prevederilor art. 433 din CC al RM persoana reinut va fi informat nentrziat, contra semntur, ntr-o limb pe
care o nelege, despre motivele reinerii, faptul informrii consemnndu-se n procesul-verbal cu privire la reinere.
Aceast norm procesual stabilete cu strictee aciunile pe care trebuie s le efectueze reprezentantul organului
constatator mputernicit cu re b) interzicerea svririi diferitelor aciuni sub ameninarea aplicrii unor mijloace de
influen juridic;
c) acordarea a posibilitii de a alege una dintre variantele de comportare prevzute n norm.
d) acordarea prii a raportului contravenional a posibilitii de a aciona din proprie iniiativ, adic libertatea de
a ntreprinde sau nu anumite aciuni care snt prevzute n norma juridic contravenional.
 Structura normei juridice contravenionale reprezint construcia ei intern, modul de legtur i ordonarea
elementelor sale componente, precum i forma exterioar de exprimare a coninutului ei. Norma juridic
contravenional are structur logico-juridic i structur tehnico-juridic.
Structura logico-juridic a normei juridice contravenionale, ca i n cazul altor ramuri ale dreptului, prezint trei
elemente (pri componente): ipoteza, dispoziia i sanciunea. Dup structura tehnico-juridic, normele dreptului
contravenional snt sistematizate sub form de pri, titluri, capitole, articole, alineate etc. Dac ipoteza,
dispoziia i sanciunea alctuiesc structura intern i stabil a normei contravenionale, construcia ei tehnico-
juridic formeaz structura extern i dinamic a acesteia.

12. Clasificarea normelor de drept contravenional

Dup coninutul lor juridic normele juridice contravenionale pot fi grupate n:
norme juridice care interzic sau norme prohibitive; 2) norme juridice care oblig;
3) norme juridice care mputernicesc (permisive), care prevd posibilitatea de a aciona din proprie iniiativ, n
limitele cerinelor indicate n norma corespunztoare;
4) norme juridice care stimuleaz, adic prevd msuri de stimulare moral-material pentru onorarea legislaiei
contravenionale; 5) norme juridice de recomandare, care conin ndrumri cu privire la svrirea raional a
unor sau altor aciuni. n funcie de formele de manifestare, normele juridice contravenionale se mpart n: norme
materiale i norme procesuale. Norma juridic material este o regul de conduit ce formuleaz prerogativele i
obligaiile subiecilor dreptului i care rspunde la ntrebarea: ce trebuie fcut pentru realizarea lor? Norma
juridic procesual este o regul de conduit cu caracter procesual, general-obligatorie, stabilit sau sancionat de
puterea de stat, regul ce reglementeaz relaiile sociale care in de activitatea de constituire, de elaborare i de
implementare a dreptului.

13. Raportul de drept contravenional

Raportul de drept reprezint o form de interaciune social n care subiecii de drept obin satisfacerea intereselor
recunoscute sau garantate de stat. Raportul juridic contravenional este o relaie de aprare social re-glementat
printr-o norm de drept contravenional, relaie ce ia natere, se modific i dispare n aciunea de combatere a
contravenionalitii.
Premisele raportului juridic contravenional (condiii necesare fr a cror existen nu poate lua natere un
raport juridic) snt: n primul rnd, normele juridice contravenionale care, reglementnd relaia social, i atribuie
acesteia un caracter de raport juridic; n al doilea rnd, capacitatea participanilor relaiei sociale date de a se
manifesta n calitate de exponeni ai drepturilor i obligaiilor subiectului, numit, n limbaj juridic, capacitate
juridic; n al treilea rnd, survenirea mprejurrilor reale de via prevzute n ipoteza normei juridice, de care
norma n cauz leag naterea, modificarea sau stingerea raportului juridic contravenional. Susinem ideea potrivit
creia raporturile juridice contravenionale se divizeaz n:
raporturi de conformare (de cooperare) n cazul respectrii legislaiei contravenionale, cnd subiecii snt
statul, care impune respectarea legii, i persoanele, destinatarii legii, care snt determinai s respecte legea;
raportul de conflict (de contradicie) n cazul nclcrii legii contravenionale, cnd subiecii snt statul, care
impune rspunderea contravenional, i persoana tras la rspundere contravenional, care este obligat s
suporte sanciunea pentru contravenia svrit.
Raportul juridic contravenional de conformare (de cooperare) ia natere odat cu obinerea forei juridice a
legii contravenionale. Raportul juridic contravenional de conflict (de contradicie) ia natere din momentul
comiterii unei fapte contravenionale (nclcarea dispoziiei normei materiale).
Raportul juridic contravenional prezint unele trsturi specifice, i anume:
1. Obligaiile i drepturile prilor acestui raport ntotdeauna se afl n legtur cu ndeplinirea practic a anumitor
aciuni din sfera administrrii statale n vederea combaterii contravenionalitii, ceea ce corespunde obiectului
dreptului contravenional. 2. Condiia apariiei raportului juridic contravenional este participarea la el a prii
obligatorii (subiectul obligatoriu) reprezentantul statului. 3. Raportul juridic contravenional poate aprea numai
n legtur cu necesitatea respectrii regulilor de conduit stabilite de normele juridice contravenionale. 4. n
cazul comiterii unei fapte contravenionale, raportul juridic contravenional apare n urma exprimrii unilaterale de
voin juridic a reprezentantului statului (subiectul administrrii) fa de cealalt parte a raportului juridic,
indiferent de voina ei. 5. Raporturile juridice de conflict (de contradicie) pot fi soluionate att de instana de
judecat, ct i de organele constatatoare abilitate, ns n toate cazurile pe cale extrajudiciar.
 Subieci ai raportului juridic contravenional pot fi toi subiecii dreptului contravenional. Obiectul raportului
juridic contravenional l constituie anumite aciuni sau inaciuni pe care statul ca subiect dominant le poate
pretinde i pe care cealalt parte a raportului este obligat s le svreasc sau s se abin de a le svri.
Stingerea raportului juridic contravenional are loc n dou cazuri: 1) nainte de executarea integral a
sanciunii contravenionale i 2) dup executarea sanciunii.

14. Noiunea de contravenionalitate i necesitatea studierii ei.

Bazndu-ne pe abordrile noiunii de criminalitate, care n literatura de specialitate este studiat foarte amplu,
definim noiunea de contravenionalitate ca fenomen social juridic negativ, cu caracter de mas variabil din punct
de vedere istoric, care este constituit din totalitatea contraveniilor comise pe un anumit teritoriu ntr-o perioad
determinat de timp, caracterizndu-se prin indicatori cantitativi (nivelul, dinamica) i calitativi (structura,
caracterul). Trsturile de baz ale contravenionalitii snt: fenomen social, fenomen juridic, fenomen negativ,
fenomen cu caracter de mas, fenomen istoric variabil.
Caracterul juridic al fenomenului contravenional deriv din coninutul art. 22 din Constituia RM, care prevede
c nimeni nu va fi condamnat pentru aciuni sau omisiuni care, n momentul comiterii, nu constituiau un act
delictuos. De asemenea, nu se va aplica o pedeaps mai aspr dect cea prevzut n momentul comiterii actului
delictuos. Consecinele considerabile ale contravenionalitii ne permit s o caracterizm ca pe un fenomen
negativ. Contravenionalitatea provoac zilnic pagube enorme de ordin fizic, material i moral, fapt ce
demonstreaz caracterul ei negativ.
Contravenionalitatea reprezint un fenomen cu caracter de mas. n Republica Moldova nu exist nc o baz
unic, complex i complet de date privind starea contravenional n ar. Contravenionalitatea este un fenomen
istoric variabil. Schimbrile de ordin economic, social i politic, dezvoltarea tiinelor juridice i alte transformri
ce au loc n societate, modific i contravenionalitatea att cantitativ, ct i calitativ. Alturi de aceste procese, au
loc i modificri ale legislaiei contravenionale. Unele fapte sociale i pierd pericolul social i snt excluse din
Codul contravenional, iar altele snt incluse n legislaia contravenional, n scopul asigurrii bunei funcionri a
societii.

15. Starea contravenionalitiin Republica Moldova, cauzele i condiiile ce o favorizeaz

Starea contravenionalitii pe un anumit teritoriu (ar, regiune de dezvoltare, raion, municipiu, comun) poate fi
determinat prin indicatori cantitativi i calitativi. Indicatorii cantitativi snt caracterizai prin nivelul i dinamica
contravenionalitii.
Nivelul contravenionalitii este un indicator important care reflect numrul absolut al contraveniilor i al
persoanelor ce le-au comis pe un anumit teritoriu, ntr-un interval de timp concret (lun, semestru, an). n acelai
timp, poate fi vorba i despre diferite grupe omogene de contravenii: contravenii ce atenteaz la drepturile
politice, de munc i la alte drepturi constituionale ale persoanei fizice; contravenii ce atenteaz la sntatea
populaiei,etc.
Coeficientul contravenionalitii este cel mai obiectiv indicator al nivelului contravenionalitii i se calculeaz
pe calea raportrii datelor despre contravenii sau contravenieni la datele despre populaie. De obicei, coeficientul
contravenionalitii se raporteaz la un numr de 100000, 10000 sau 1000 de locuitori.
Dinamica contravenionalitii este un alt indicator cantitativ care reflect schimbarea n timp a acesteia, adic
modificrile indicatorilor care oglindesc nivelul i coeficientul contravenionalitii. Dinamica nivelului
contravenionalitii poate fi exprimat n cifre absolute ale contraveniilor nregistrate, ale persoanelor ce le-au
comis ori n procente, care snt calculate fa de anul luat drept baz de comparaie (baz fix) sau fa de anul
precedent (baza mobil, metoda de lan).
Indicatorii calitativi reflect structura i caracterul fenomenului contravenional. Putem meniona c structura
contravenionalitii reflect legtura intern a acesteia, adic corelaia tipurilor de contravenii sau contravenieni
din totalitatea contraveniilor nregistrate i a persoanelor care le-au comis. Caracterul contravenionalitii,
avnd o legtur strns cu structura ei, pune accentul pe coninutul tipurilor de comportamente contravenionale i
pe dominarea acestora n structura contravenionalitii, precum i pe distribuirea contraveniilor dup unele grupe
de populaie (comise de minori, de ceteni strini i de apatrizi, de persoane cu antecedente contravenionale),
dup sfera social-economic.
 Cauzele contravenionalitii snt nite fenomene i procese sociale care genereaz i favorizeaz existena
contraveniilor sau provoac creterea sau descreterea lor. vom constata numai c aceste cauze ale
contravenionalitii pot fi grupate n:
cauze generale; 2) cauze ale unor tipuri de contravenii; 3) cauze ale contraveniilor concrete.
Afar de cauzele contravenionalitii, exist i o serie de condiii (mprejurri, circumstane) care favorizeaz
svrirea faptelor contravenionale. Dintre acestea fac parte att factorii naturali, ct i cei sociali sau tehnici. Con-
diiile n sine nu genereaz contravenii, dar contribuie la nfptuirea lor.

16. Formele de combatere a contravenionalitii

Pot fi identificate trei forme de combatere a contravenionalitii: 1) prevenirea faptelor contravenionale; 2)
aplicarea fa de persoanele care au comis fapte contravenionale a msurilor de constrngere statal; 3) aplicarea
fa de contravenieni a msurilor de rencadrare social.
Prevenirea faptelor contravenionale const n neadmiterea svririi a acelor aciuni ori inaciuni pe care
societatea le consider duntoare pentru valorile sale, iar statul le protejeaz prin intermediul normelor materiale
ale dreptului contravenional. Dup coninutul lor, msurile de prevenire a contraveniilor se clasific n msuri:
economice, sociale, ideologice, tehnice, organizatorice i juridice.
Msurile juridice de prevenire a faptelor contravenionale, n funcie de coninut, se divizeaz n msuri care:
contribuie la neutralizarea condiiilor ce favoreaz svrirea contraveniilor concrete. stimuleaz activitatea ce
mpiedic sau curm comiterea contraveniilor; reglementeaz procesul prevenirii faptelor antisociale.
A doua form de combatere a contravenionalitii aplicarea fa de persoana care a comis fapta
contravenional a msurilor de constrngere statal rezult din principiul inevitabilitii rspunderii
contravenionale, care presupune c oricine comite o contravenie trebuie s suporte rspunderea contravenional,
care, la rndul ei, este o consecin inevitabil a comiterii contraveniei, sancionarea vinovatului nefiind
facultativ.
Rencadrarea social a contravenientului, ca form de combatere a contravenionalitii, are i ea o valoare
sporit. Organele abilitate urmeaz s ntreprind msurile necesare de rencadrare social a persoanelor ce au
intrat n conflict cu prevederile legislaiei contravenionale.

17. Metodele de combatere a contravenionalitii

n ceea ce privete metodele de administrare n domeniul combaterii att a fenomenului infracional, ct i a celui
contravenional, cele mai aplicabile i eficace snt metodele de convingere i constrngere. Deseori statul, prin
intermediul organelor sale, al organizaiilor obteti, apeleaz la contiina cetenilor, adic, n procesul de
administrare a relaiilor sociale, aplic msuri de convingere. n acelai timp, n scopul aprrii i meninerii ordinii
de drept n societate, aprrii drepturilor i intereselor legitime ale cetenilor, statul este nevoit s aplice i msuri
de constrngere mpotriva anumitor categorii de ceteni care ncalc legile, nu respect de bunvoie obligaiile ce
le revin conform Constituiei.
Convingerea i constrngerea snt mijloacele, cile principale de asigurare a administrrii de stat. Constrngerea
este bazat pe o convingere bine ntemeiat i bine conturat. Statul, n primul rnd, trebuie s conving, iar apoi s
constrng. Menionm c msurile de constrngere se aplic n numele majoritii asupra minoritii.
Raportul corect dintre convingere i constrngere este condiia principal i cea mai important a asigurrii
eficienei lucrului aparatului de administrare n domeniul combaterii contravenionalitii, a relaiei dintre aparatul
administrativ i mase. A semna un act de administrare, a ordona, a constrnge este mai uor dect a convinge.
Putem defini convingerea ca pe o influen psihopedagogic a subiectului administrrii asupra contiinei celor
administrai n limitele stipulate de normele juridice i cele morale, n scopul conformrii regulilor stabilite de
conduit, executrii calitative i la timp a sarcinilor i funciilor n domeniul combaterii contravenionalitii.
Prin noiunea de constrngere nelegem msurile de influen aplicate direct de ctre organele statului asupra
persoanei vinovate de nclcarea normelor de drept contravenional fr adresare n judecat. n administrarea de
stat constrngerea se aplic n cazul n care metodele de convingere, de organizare i de educare se dovedesc a fi
insuficiente pentru a influena comportamentul unor persoane, apelarea la contiina lor fiind ineficient. Avem
urmtoarea clasificare a msurilor de constrngere administrativ:
msuri administrative de prevenire; msuri administrative de curmare (stopare); msuri de constrngere
procesual; sanciuni contravenionale.
 18. Contravenia ca unic temei al rspunderii contravenionale. Caracteristica ei n raport cu alte fapte
antisociale
Fapta juridic generatoare de rspundere contravenional se numete contravenie, care este un fenomen complex
avnd urmtoarele aspecte: material, uman, social, moral-politic i juridic. Contravenia ca fapt antisocial
ilicit este nrudit cu alte forme de abatere antisocial: infraciunea, delictul administrativ, delictul disciplinar
etc., dar, n acelai timp, dispune de trsturi distincte.
Contravenia se deosebete de infraciune, n special, dup gradul de pericol social, modul de reglementare
juridic, asprimea (caracterul) sanciunilor aplicate. Spre deosebire de infraciune, care are un grad de pericol social
mai ridicat, cu consecine mai grave, leznd valori sociale de o importan major, contravenia are un grad de
pericol social mai redus, urmrile faptelor contravenionale snt mai restrnse i nu afecteaz valorile sociale de
importan major.
Orice contravenie, dup aspectul su social, are caracter de abatere administrativ, deoarece cuprinde nite relaii
cu caracter executiv i de dispoziie din domeniul administrrii publice. Contravenia este ns o form mai grav a
abaterii administrative. Prin abatere (delict) administrativ se nelege orice fapt care ncalc normele de drept
administrativ sau care ine de neglijarea obligaiilor ce decurg din actele administrative.
Abaterea disciplinar este o fapt ce ine de disciplina muncii i const ntr-o aciune sau o inaciune svrit cu
vinovie de ctre un salariat, fapt prin care a fost nclcat regulamentul intern de munc, ordinele i dispoziiile
legale ale conductorilor. Abaterea disciplinar este fapta cu cel mai redus pericol social, ceea ce o deosebete
esenial de infraciune i de contravenie. Avnd un pericol social mai mare dect abaterea disciplinar, contravenia
este combtut prin msuri de constrngere statal, pe cnd abaterea disciplinar este sancionat prin aplicarea
msurilor administrative mai blnde, care snt prevzute n regulamentul de ordine intern sau n Codul muncii (art.
206) i nu au caracter de constrngere statal.
Elementul comun al celor patru categorii de fapte (infraciune, contravenie, abatere disciplinar i abatere
administrativ) const n caracterul ilicit i socialmente periculos.

19. Noiunea i trsturile caracteristice ale contraveniei

Constituie contravenie fapta aciunea sau inaciunea ilicit, cu un grad de pericol social mai redus dect
infraciunea, svrit cu vinovie, care atenteaz la valorile sociale ocrotite de lege, este prevzut de prezentul
cod i este pasibil de sanciune contravenional.
Elementele sau trsturile ce caracterizeaz contravenia se refer la: caracterul antisocial al faptei; caracterul ei
ilicit; culpabilitatea faptei (vinovia); prevederea de ctre legislaie a rspunderii pentru fapta dat. n mod logic,
n lipsa a cel puin unuia dintre aceste elemente fapta nu poate fi calificat drept contravenie. . Caracterul
antisocial al faptei contravenionale constituie temeiul real al rspunderii contravenionale. Ilicitul este o alt
trstur important caracteristic contraveniei. ntruct faptele contravenionale produc o dezorganizare a
sistemului de raporturi sociale, ele au un caracter duntor i snt interzise prin acte juridice. O alt trstur
caracteristic a contraveniei este culpabilitatea. Simpla constatare a prevederii faptei social periculoase n legea
contravenional nu este suficient pentru calificarea acesteia drept contravenie. O asemenea calificare poate fi
dat numai n msura n care fapta a fost svrit cu vinovie. Att aciunea, ct i inaciunea social periculoase
prevzute n lege trebuie s reprezinte o manifestare psihic contient i volitiv a persoanei. Fptuitorul poate fi
supus rspunderii contravenionale numai pentru fapte svrite cu vinovie.
Contravenia fr pedeaps nu are sens juridic contravenional. n partea special a CC al RM sanciunile tuturor
normelor juridice materiale conin limitele pedepsei contravenionale pasibile de aplicare. Numai prin stabilirea
pedepselor pentru svrirea contraveniilor legea contravenional i realizeaz sarcinile sale. Deci contravenia
este fapta (aciunea sau inaciunea) ilicit, cu un pericol social mai redus dect infraciunea, svrit cu vinovie,
care atenteaz la valorile sociale ocrotite de normele contravenionale materiale i pentru a crei comitere legea
prevede pedeapsa contravenional.
 20. Elementele constitutive ale contraveniei
Prin coninutul faptei contravenionale se nelege ansamblul de elemente i trsturi caracteristice i definite n
nsi norma de drept, care stabilete sanciunea sau o alt norm la care se face trimitere pentru a constata i
sanciona fapta contravenional. Analiznd definiia contraveniei, distingem, ca i n cazul infraciunii, anumite
aspecte obiective i subiective care se concretizeaz prin prezena a patru elemente constitutive: obiectul i latura
obiectiv, subiectul i latura subiectiv. Ele trebuie s existe cumulativ la fiecare contravenie, lipsa oricreia
dintre ele conducnd la inexistena faptei ilicite i, implicit, la imposibilitatea tragerii la rspundere a
fptuitorului.
Obiectul contraveniei constituie valorile i relaiile sociale ocrotite de legea contravenional, care snt vtmate
sau lezate prin comiterea unei fapte concrete. Obiectul reflect acele valori i relaii sociale la care a atentat
subiectul.Obiectul contraveniei are diverse forme: obiect juridic i obiect material. Obiectul juridic, la rndul su,
se divizeaz n: obiect general, obiect generic, obiect nemijlocit (specific) i obiect complex. Obiectul material
al contraveniei. Dac obiectul juridic al contraveniei este reprezentat de valoarea social i relaiile generate de
aceasta, atunci obiectul material al contraveniei l constituie entitatea fizic mpotriva creia este orientat
elementul material al contraveniei.
Latura obiectiv indic coninutul i modalitatea atentrii subiectului asupra obiectului. Ea reprezint aciunea
sau inaciunea ilicit productoare de consecine socialmente periculoase sau care amenin anumite valori, relaii
sociale, bunuri ori interese legitime i care este considerat ca ilicit n legea contravenional. Deci, prile
componente ale laturii obiective snt: elementul material, rezultatul periculos, raportul de cauzalitate i unele
condiii de loc, timp, mod i mprejurri.
Subiect al rspunderii juridice este persoana fizic sau juridic mpotriva creia se exercit constrngerea statal
prin aplicarea sanciunilor juridice. Subiecii contraveniei snt persoanele trase la rspundere contravenional
(delincvenii) subiectul activ, i victima subiect pasiv.
Latura subiectiv ca element al coninutului constitutiv al contraveniei se refer la atitudinea psihic a
fptuitorului fa de fapta svrit i consecinele ei. Elementul principal al laturii subiective este vinovia i
formele ei. n cazul unor contravenii, pentru completarea laturii subiective, n textele de incriminare a acestora snt
prevzute i alte condiii referitoare la scop i la motiv.
21.Cazurile care nltur caracterul contravenional al faptei i rspunderea contravenional
Cauzele care nltur caracterul contravenional al faptei snt acele mprejurri, stri ori situaii a cror
existen n timpul svririi faptei fac ca realizarea eficient a vreuneia dintre trsturile eseniale s devin
imposibil.
Starea de extrem necesitate
Se consider c a acionat n stare de extrem necesitate persoana care a svrit o fapt ilicit pentru a salva de la
un pericol grav iminent, care nu poate fi nlturat altfel, viaa, integritatea corporal ori sntatea sa, a unei alte
persoane sau un bun important al su ori al unei alte persoane, sau un interes public.
Nu se afl n stare de extrem necesitate persoana care i-a dat seama, n momentul cnd a svrit fapta, c prin
aceasta cauzeaz urmri evident mai grave dect cele care s-ar fi produs prin nenlturarea pericolului.
Condiia ca aciunea prin care se nltur pericolul s fie prevzut de legislaie drept contravenie pare
fireasc, deoarece altfel problema nlturrii caracterului contravenional al faptei nu s-ar pune.
Legitima aprare
Prin stare de legitim aprare legiutorul descrie fapta, prevzut de legislaie drept contravenie, dar care este
svrit pentru a respinge un atac direct, imediat, material i real, ndreptat mpotriva sa, mpotriva unei alte
persoane sau mpotriva unui interes public.
Iresponsabilitatea
Urmtoarea cauz, prevzut de legislaia administrativ, care nltur caracterul contravenional al faptei i
rspunderea contravenional este iresponsabilitatea, care presupune c persoana a comis o contravenie fr s-i
dea seama de aciunile sale sau s le conduc din cauza unei boli psihice cronice, unei tulburri temporare a
activitii psihice, debilitii mintale sau a unei alte stri patologice (art. 20 din CC al RM).
Responsabilitarea trebuie s existe att n momentul comiterii contraveniei, ct i n momentul aplicrii sanciunii
contravenionale.
Constrngerea fizic i/sau psihic (moral)
 Constrngerea fizic i/sau psihic (moral) constituie cauza de nlturare a rspunderii atunci cnd fapta se
svrete sub imperiul acestei constrngeri. Constrngerea fizic nltur caracterul ilicit al faptei dac autorul nu a
putut rezista constrngerii.
Constrngerea psihic (moral) este o circumstan care mpiedic o persoan s-i dirijeze liber voina, s fac
sau s nu fac ceva, fapt ce exclude existena uneia dintre trsturile contraveniei, i anume voina
Riscul ntemeiat
Riscul, deseori, este util n toate domeniile de dezvoltare a societii. Progresul tehnico-tiinific este imposibil
fr implementarea de noi tehnologii, fr realizarea de experimente n diferite domenii ale activitii umane
tiin, tehnic, medicin, farmacologie, sfera de producere, sfera de combatere a infracionalitii i
contravenionalitii etc.
Cazul fortuit
Cazul fortuit este o mprejurare imprevizibil care determin producerea unei consecine fr ca vreunei persoane
s i se poat imputa vinovia.
22.Responsabilitatea juridic i rspunderea juridic elemente constitutive ale statutului administrativ-
juridic al subiecilor administrrii n domeniul combaterii contravenionalitii
Coninutul administrrii n domeniul combaterii contravenionalitii const n activitatea de realizare a funciilor
corespunztoare, n formele stabilite i prin metodele adecvate. Funciile de administrare, la general, i n domeniul
contracarrii fenomenului contravenional, n special, dup coninutul lor se divizeaz n: funcii generale, funcii
speciale, funcii de asigurare (auxiliare), ce deservesc procesele de realizare a funciilor generale i a celor speciale.
Referitor la primele dou elemente ale statutului administrativ-juridic, n teoria dreptului nu exist divergene
eseniale n opiniile savanilor. Menionm numai c, n viziunea noastr, la formarea obligaiilor i stabilirea
drepturilor este necesar a se ine cont de dou aspecte importante:
iniiale snt obligaiile: volumul i coninutul aceastora trebuie s fie adecvate atingerii scopului fixat n
domeniul contracarrii fenomenului contravenional;
volumul drepturilor se stabilete dup determinarea obligaiilor, n strict conformitate cu volumul i caracterul
lor. Persoana care exercit o funcie de stat trebuie s se bucure doar de acele drepturi i n acel volum care snt
necesare pentru onorarea obligaiilor, potrivit funciei deinute.
Pentru utilizarea corect a termenilor responsabilitate juridic i rspundere juridic, este important s
formulm i s nelegem definiia (coninutul) lor.
Susinem opinia potrivit creia analiza termenilor i definiiilor este, la sigur, important, ntruct permite
juritilor s se exprime n aceeai limb i are drept efect principal aplicarea uniform a legislaiei.
23.Responsabilitatea juridic i particularitile ei
Noiunea de responsabilitate juridic este tratat n literatura juridic n mod diferit. Astfel, M.Florea menioneaz
c responsabilitatea juridic trebuie definit ca o atitudine contient i deliberat de asumare a grijii fa de modul
de realizare a normelor de drept, fa de integritatea ordinii juridice, ca i fa de aciunile pe care le ntreprinde
individul n vederea asigurrii unui climat de legalitate.
Majoritatea specialitilor n domeniu leag noiunea de responsabilitate juridic de atitudinea contient a
persoanelor, de simul de rspundere fa de obligaiile sociale, de ndeplinirea contiincioas, riguroas a
ndatoririlor ce revin persoanei, de faptul c responsabilitatea aparine persoanei care face opiunea ntre valori,
pseudovalori i nonvalori.
Pornind de la coninutul acestei definiii, putem evidenia elementele responsabilitii, care pot fi repartizate
schematic n felul urmtor: 1) determinarea i reglementarea statutului administrativ-juridic al funciei de stat
(obligaiile, drepturile, exigenele fa de individul care va ocupa aceast funcie) 2) ncadrarea n modul stabilit
de legislaie a individului n funcia de stat 3) contientizarea i perceperea de ctre funcionarul de stat a
obligaiilor i drepturilor potrivit funciei, a altor cerine, naintate fa de funcionarul de stat 4) autoangajarea
liber consimit de a aciona n modul corespunztor 5) executarea contient i prin autoconstrngere a
obligaiilor, conformarea regulilor de conduit a funcionarului de stat 6) reacia administraiei organului statal
la starea de conformare a funcionarului fa de exigenele serviciului respectiv prin aplicarea diverselor forme de
convingere (ncurajarea, stimularea moral sau material etc.).
Responsabilitarea celorlali subieci ai dreptului contravenional, pasibili de a fi subieci ai rspunderii
contravenionale, survine odat cu apariia raportului juridic de conformare i const n obligaia lor de a se
conforma regulilor de conduit n societate, stabilite i protejate de normele juridice contravenionale din
momentul obinerii forei juridice.
 24.Rspunderea juridic i formele ei
n literatura juridic rspunderea ca instituie juridic este studiat mult mai amplu dect responsabilitatea.
Astfel, potrivit opiniei reprezentantei doctrinei romne L. Barac, rspunderea juridic ar putea fi definit ca fiind
instituia ce cuprinde ansamblul normelor juridice care vizeaz raporturile ce se nasc n sfera activitii desfurate
de autoritile publice, n temeiul legii, mpotriva tuturor celor care ncalc sau ignor ordinea de drept, n scopul
asigurrii respectrii i promovrii ordinii juridice i a binelui public.
n baza definiiilor prezentate (precum i a altora), evideniem trsturile de baz ale acestei instituii juridice:
rspunderea juridic este obligaia de a suporta consecina juridic a faptei ilicite;
aceast obligaie revine unui subiect de drept responsabil;
obligaia se nate ca urmare a constrngerii statale prin aplicarea sanciunilor juridice;
rspunderea juridic nu poate fi redus la o simpl obligaie;
aplicarea sanciunilor juridice are drept scop afirmarea ordinii de drept i resocializarea persoanei fa de care
ele snt aplicate.
Formele i temeiurile rspunderii juridice n dreptul contravenional se afl n legtur direct cu caracteristica
subiectului fa de care ea este aplicat. n toate cazurile, rspunderea juridic reprezint reacia statului (societii)
la depirea responsbilitii juridice (transformarea raportului juridic de conformare n cel de conflict) prin
aplicarea fa de autor de ctre organul mputernicit, n modul stabilit de lege, a uneia dintre formele juridice de
constrngere statal, potrivit faptei ilicite comise cu vinovie.
25.Noiunea i particularitile de baz ale rspunderii contravenionale
Rspunderea juridic este o noiune care are o baz real i ocup un loc central n fiecare dintre ramurile
sistemului de drept. Justiia nu poate fi realizat dect prin intermediul raporturilor juridice (raporturi de
constrngere).
n literatura de specialitate nu exist o opinie unic n ceea ce privete existena rspunderii contravenionale ca
modalitate a rspunderii juridice (precum i a dreptului contravenional ca ramur de sine stttoare a dreptului)
i definiia ei.
Ca instituie juridic fundamental a dreptului contravenional, rspunderea contravenional cuprinde un
ansamblu de norme juridice care reglementeaz implementarea dreptului contravenional prin constrngere.
Din aceast definiie reiese c aplicarea rspunderii contravenionale va fi considerat legitim numai atunci cnd
vor fi respectate integral urmtoarele condiii:
1. Existena coninutului juridic al contraveniei (obiectul, latura obiectiv, subiectul, latura subiectiv).
2. Examinarea cazului i emiterea deciziei privind aplicarea sanciunii contravenionale de ctre organul
(persoanele cu funcii de rspundere) mputernicit (art. 393 din CC al RM).
3. Aplicarea doar a pedepselor contravenionale prevzute de lege (art. 32 din CC al RM).
4. Respectarea termenelor de aplicare a sanciunilor contravenionale (art. 30 din CC al RM).
5. Aplicarea pedepsei numai n limitele sanciunii prevzute de norma material nclcat (contraveniei comise).
6. Respectarea regulilor de aplicare a sanciunilor contravenionale stabilite de lege (art. 33-46 din CC al RM).
26.Principiile rspunderii contravenionale
Reinem aici principiie specifice rspunderii contravenionale ca instituie juridic de baz a dreptului
contravenional. Evident, instituia rspunderii contravenionale se va supune i principiilor fundamentale ale
dreptului contravenional i celor ramurale (cercetate n capitolul I 2), deoarece acestea strbat ntreaga materie a
dreptului contravenional.
Contravenia ca unic temei juridic al rspunderii contravenionale. Este de menionat c temei juridic al
rspunderii contravenionale poate constitui doar fapta ilicit de atentare la o valoare social protejat de norma
juridic contravenional. Fr svrirea unei fapte contravenionale nu se poate nate un raport juridic de
constrngere contravenional (raport juridic de conflict).
Principiul inevitabilitii rspunderii contravenionale i a pedepsei contravenionale nseamn c sancionarea
contravenional a persoanei vinovate pentru comiterea unei contravenii este obligatorie (implacabil), cu
excepia cazurilor expres prevzute n lege (art. 26 din CC al RM). El i are justificarea n necesitatea restabilirii
ordinii sociale care a fost perturbat de contravenia svrit, repararea pagubei pricinuite (art. 45 din CC al RM),
reeducarea persoanei care a comis o contravenie, prevenirea comiterii unor noi contravenii (art. 32 din CC al
RM).
Principiul oportunitii i utilitii de a aplica rspunderea contravenional. Statul poate s renune la aplicarea
sanciunii, acest lucru fiind posibil n virtutea faptului c statul este titularul dreptului de a aplica sanciunea
contravenional, drept la care poate renuna, edictnd acte de iertare sau de scoatere a unor fapte n afara ilicitului
contravenional.
Principiul utilitii presupune selectarea celei mai adecvate sanciuni contravenionale, reieind din gravitatea
faptei contravenionale i din caracteristica bnuitului. Uneori se poate chiar renuna la pedeaps.
Principiul publicitii aplicrii rspunderii contravenionale presupune examinarea public a cazurilor
contravenionale de ctre organele mputernicite i accesul tuturor participanilor la procedura contravenional
de examinare a cazului (legea contravenional nou admite i judecarea cauzei contravenionale n edin
nchis).
27.Cauzele care nltur rspunderea contravenional
nlturarea rspunderii contravenionale nu conduce la nlturarea caracterului contravenional al faptei, ci doar la
nlturarea aplicrii sau executrii sanciunii contravenionale. Ea este determinat de politica contravenional i
este dictat de anumite mprejurri i situaii, cnd fie utilitatea social a rspunderii contravenionale dispare ori se
diminueaz, fie n realizarea scopului represiunii apare mai profitabil i mai eficient utilizarea altor mijloace.
Asemenea mprejurri i situaii poart denumirea de cauze care nltur rspunderea contravenional.
nlturarea rspunderii contravenionale pentru fapta ce conine elementele constitutive ale contraveniei are loc n
cazul:
6.1. Renunarea benevol la svrirea contraveniei
Se consider renunare benevol la svrirea contraveniei ncetarea aciunii ndreptate nemijlocit spre svrirea
contraveniei, dac persoana este contient de posibilitatea finalizrii faptei.
Renunarea este benevol atunci cnd autorul unei fapte contravenionale, nefiind constrns de nimeni i de nimic,
din propria voin, contient, dndu-i seama c poate continua activitatea contravenional, abandoneaz
executarea aciunii. Renunarea nu poate fi considerat voluntar (benevol) n cazul n care fptuitorul a
abandonat executarea din cauza c a ntlnit n calea sa diverse obstacole ce nu pot fi depite ori n urma
convingerii c mijloacele i instrumentele pe care le are asupra sa n condiiile date nu-i permit s duc
contravenia la capt.
6.2. Contravenia nensemnat, tentativa
Legea contravenional prevede c, n cazul contraveniei nensemnate, organul (persoana cu funcie de
rspundere) mputernicit s rezolve cazul poate nltura rspunderea contravenional, limitndu-se la adresarea
unei observaii verbale fptuitorului.
6.3. mpcarea victimei cu fptuitorul
Legea contravenional prevede c procesul contravenional pornit urmeaz a fi ncetat (clasat) n cazul mpcrii
victimei cu fptuitorul n modul stabilit prin lege.
6.4. Prescripia rspunderii contravenionale
Prescripia exclude rspunderea contravenional datorit nerealizrii acesteia n termenele stabilite de lege (art.
30 din CC al RM). Prescripia aplicrii sanciunii contravenionale este o cauz ce stinge raportul juridic
contravenional de conflict, deoarece acesta nu a fost rezolvat ntr-o perioad de timp rezonabil, prevzut n legea
contravenional.
6.5. Amnistia
Amnistia este o instituie juridic contravenional al crei scop o constituie nlturarea pentru viitor a caracterului
delictual al unor fapte contravenionale, interzicnd orice urmrire n ceea ce le privete sau tergnd condamnrile
care le-au atins.
28.Noiunea, trsturile, scopul i principiile sanciunii contravenionale
Pornind de la coninutul art. 32 din CC al RM, putem afirma c prin sanciune contravenional se nelege o
msur de constrngere sau de reeducare aplicat contravenientului n scopul corectrii comportamentului acestuia
i al prevenirii de svrire a unor noi contravenii att de ctre contravenientul nsui, ct i de ctre alte persoane.
Analiznd cele menionate, conchidem c sanciunea contravenional este o msur de constrngere statal
prevzut de legea contravenional i aplicat fptuitorului n modul stabilit de lege pentru svrirea cu
vinovie a contraveniei, avnd drept scop ocrotirea valorilor sociale, formarea unei conduite civice corecte a lui,
prevenirea comiterii unor noi contravenii att de ctre cel sancionat, ct i de ctre alte persoane.
Din definiia sanciunii contravenionale rezult caracterul ei triplu: msur de constrngere statal, mijloc de
reeducare i msur de prevenire a abaterilor contravenionale.
 ncadrndu-se n caracteristica sanciunilor juridice, sanciunea contravenional dispune de anumite trsturi
caracteristice:
este o form de constrngere statal, prevzut de legea contravenional;
se aplic numai n cazul comiterii cu vinovie a unei fapte antisociale, stipulate n CC al RM;
se aplic numai de ctre organele abilitate prin legea contravenional;
se aplic, de regul, n mod extrajudiciar;
aplicarea sanciunii contravenionale nu atrage dup sine consecinele antecedentului penal.
Aplicarea sanciunilor contravenionale are drept scop:
ocrotirea valorilor sociale, protejate de normele juridice contravenionale;
reeducarea n spiritul respectrii ordinii de drept a persoanei care a comis cu vinovie o contravenie
prevzut n legea contravenional;
prevenirea svririi de noi fapte antisociale att de ctre contravenient, ct i de ctre alte persoane.
Sanciunile contravenionale, ca de altfel toate tipurile de sanciuni juridice, trebuie aplicate numai de organele
competente, conform procedurii stabilite, cu respectarea anumitor principii: legalitatea sanciunilor
contravenionale; rspunderea personal; stabilirea unor sanciuni contravenionale compatibile cu morala i
concepia juridic a societii.
29.Sistemul de sanciuni contravenionale
Transformrile social-economice ce au avut loc n societate n ultimii ani, precum i inovaia prevzut de legea
contravenional nou ce ine de subiectul rspunderii contravenionale (introducerea persoanei juridice ca subiect
al rspunderii contravenionale) au modificat esenial i sistemul sanciunilor contravenionale.
n funcie de destinatar, sistemul sanciunilor contravenionale poate fi divizat n dou blocuri:
sanciunile aplicabile persoanei fizice;
sanciunile aplicabile persoanei juridice.
Sanciunile contravenionale aplicabile persoanei fizice snt:
avertismentul;
amenda;
privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate;
privarea de dreptul de a deine anumite funcii;
aplicarea punctelor de penalizare;
privarea de dreptul special (dreptul de a conduce vehicule, dreptul de a deine arm i de portarm);
munca neremunerat n folosul comunitii;
arestul contravenional;
expulzarea.
Sanciunile nominalizate se aplic, de regul, n calitate de sanciuni principale.
Privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate, privarea de dreptul de a deine anumite funcii pot fi
aplicate i ca sanciuni complementare.
Expulzarea se aplic numai ca sanciune complementar i este destinat subiecilor speciali ai rspunderii
contravenionale cetenii strini i apatrizii.
Sanciunile contravenionale aplicabile persoanei juridice snt:
amenda;
privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate.
Privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate, afiarea i/sau difuzarea actului de sancionare pot fi
aplicate att ca sanciuni principale, ct i ca sanciuni complementare.
Avertismentul const n atenionarea contravenientului asupra pericolului faptei svrite, recomandndu-i s
respecte pe viitor dispoziiile legale. Avertismentul se aplic n scris de ctre organul competent a soluiona cauza
contravenional, n modul stabilit de lege.
Amenda este o sanciune pecuniar, care se aplic n cazurile i n limitele prevzute de Codul contravenional.
Amenda se stabilete n uniti convenionale. O unitate convenional este egal cu 20 de lei.
Privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate. Privarea de dreptul de a deine anumite funcii
Privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate const n interzicerea temporar aplicat persoanei fizice
de a desfura o anumit activitate, inclusiv prin privarea acesteia de un drept special.
Privarea de dreptul special
 n cazurile i n mrimea prevzut de sanciunea normei contravenionale din capitolul XIII (contraveniile din
domeniul circulaiei rutiere, art. 228-245 din CC al RM), conductorului de vehicul declarat vinovat de svrirea
contraveniei, odat cu aplicarea sanciunii principale, i se acord un numr de puncte de penalizare ca sanciune
complementar.
Munca neremunerat n folosul comunitii
Munca neremunerat n folosul comunitii este o sanciune nou introdus n legea contravenional i const n
antrenarea contravenientului persoan fizic, n afara timpului de serviciu de baz sau de studii, la munca stabilit
de autoritatea administraiei publice locale. Ea se stabilete pe o durat de la 10 la 60 de ore, se execut timp de 2-4
ore pe zi i poate fi aplicat doar persoanelor care accept s execute o asemenea sanciune.
Arestul contravenional
Arestul contravenional este o sanciune contravenional excepional care const n privarea de libertate pe un
termen stabilit prin hotrrea judectoreasc i care se execut n condiiile prevzute de Codul de executare. El se
aplic, de regul, pentru svrirea unei fapte care atenteaz sau creeaz un pericol real pentru sntatea ori
integritatea corporal a persoanei, sau n cazul neexecutrii intenionate a unei alte sanciuni contravenionale.
Privarea persoanei juridice de dreptul de a desfura o anumit activitate
Aceast sanciune contravenional, precum i afiarea i/sau difuzarea actului de sancionare se aplic numai
persoanei juridice.
Privarea persoanei juridice de dreptul de a desfura o anumit activitate const n stabilirea interdiciei de a
ncheia anumite tranzacii, de a emite aciuni sau alte titluri de valoare, de a primi subvenii, nlesniri i alte
avantaje de la stat sau de a desfura alte activiti.
Expulzarea
Expulzarea este o msur de ndeprtare silit de pe teritoriul Republicii Moldova a cetenilor strini i a
apatrizilor care au nclcat regulile de edere. Expulzarea are drept scop nlturarea unei stri de pericol i
prevenirea svririi de ctre aceste persoane a unor fapte socialmente periculoase.
30. Modalitatea aplicrii sanciunii contravenionale
Regulile generale de aplicare a sanciunii contravenionale in aRM snt:
aplicarea sanciunii numai pentru atingerea scopului stabilit de legea contravenional (art. 2 din CC al RM);
aplicarea pedepsei contravenionale numai n limitele sanciunii contraveniei comise;
aplicarea unei sanciuni echitabile n funcie de caracterul i de gradul prejudiciabil al contraveniei comise;
aplicarea sanciunii n strict conformitate cu prevederile CC al RM;
luarea n consideraie, la aplicarea sanciunii, de caracterul valorilor sociale la care s-a atentat, de persoana celui
ce a atentat la aceste valori, de gradul i forma vinoviei lui, de circumstanele ce atenueaz i de cele ce
agraveaz rspunderea etc.
Circumstane ce atenueaz rspunderea pentru contravenia comis (art. 42 din CC al RM) se consider:
prevenirea consecinelor prejudiciabile sau repararea benevol a prejudiciului;
contribuirea la descoperirea contraveniei;
svrirea contraveniei ntr-un concurs de mprejurri personale sau familiale;
svrirea contraveniei de ctre un minor, o femeie gravid sau o persoan care ntreine copil cu vrsta de pn
la 8 ani;
provocarea contraveniei prin aciunile ilegale sau imorale ale victimei.
Circumstanele ce agraveaz rspunderea contravenional snt prevzute n art. 43 din CC al RM, i anume:
continuarea comportrii ilicite, contrar somaiei de a se pune capt unei astfel de comportri;
svrirea contraveniei de ctre o persoan anterior sancionat contravenional sau condamnat, al crei
antecedent nu a fost stins;
instigarea sau atragerea minorilor la svrirea contraveniei;
svrirea contraveniei de ctre un grup de persoane;
svrirea contraveniei profitndu-se de condiiile unor calamiti naturale sau ale altor stri excepionale;
svrirea contraveniei n stare de ebrietate produs de alcool sau de alte substane;
svrirea contraveniei fa de un minor, o femeie, o persoan n etate sau fa de o persoan care se afl n
imposibilitatea de a se apra;
svrirea repetat a unor contravenii similare pe parcursul unui an.
 Legiuitorul stabilete i regulile aplicrii sanciunii contravenionale n cazul svririi a mai multor contravenii.
n cazul n care una i aceeai persoan svrete dou sau mai multe contravenii, se aplic cte o sanciune pentru
fiecare dintre ele.
Dac persoana este declarat vinovat de svrirea a dou sau mai multe contravenii ale cror cazuri snt
examinate de unul i acelai organ, atunci se aplic cte o sanciune pentru fiecare contravenie n parte, stabilindu-
se definitiv sanciunea pentru un concurs de contravenii prin absorbirea sanciunii mai uoare de sanciunea mai
grav ori prin cumulul, total sau parial, al sanciunilor aplicate n limitele stabilite de articolul care prevede
sanciunea mai grav. n cazul n care la svrirea unei contravenii au participat mai multe persoane, respectndu-
se prevederile principiului personalitii sanciunii contravenionale, se aplic cte o pedeaps pentru fiecre
persoan aparte.
O importan deosebit la aplicarea corect a sanciunilor contravenionale o are instituia prescripiei. Potrivit
legii contravenionale (art. 30 din CC al RM), sanciunea contravenional poate fi aplicat nu mai trziu de trei luni
de la comiterea contraveniei, iar n cazul contraveniei continue nu mai trziu de trei luni de la data svririi
ultimei aciuni sau inaciuni.
Termenele de aplicare a sanciunilor contravenionale se suspend din momentul ncheierii examinrii n fond a
cauzei pn la pronunarea de ctre instana de judecat a hotrrii definitive, dar nu pot depi un an de la data
comiterii contraveniei.
Depirea termenului de prescripie nltur aplicarea sanciunii contravenionale. n acest caz procedura
contravenional nu poate fi nceput, iar cea nceput urmeaz s fie ncetat.

31. Repararea prejudiciului i executarea obligaiei a crei nendeplinire este sancionat

Obligaia contravenientului de a repara paguba pricinuit prin contravenia comis este prevzut n art. 45 din
CC al RM. Aplicarea fa de el a sanciunii contravenionale nu exclude obligaia contravenientului de a compensa
pagubele pricinuite prin contravenie.
Dac n urma contraveniei s-a pricinuit o pagub material unei persoane fizice sau juridice, persoana
prejudiciat este n drept s-i valorifice preteniile civile potrivit dreptului comun.
Soluionnd cauza contravenional, autoritatea competent este n drept, la cererea victimei, s dispun de
repararea prejudiciului cauzat prin contravenie n cazul n care nu exist divergene asupra ntinderii lui.
Potrivit legii, pentru dispunerea reparrii prejudiciului cauzat prin contravenie concomitent cu soluionarea
cauzei contravenionale snt necesare urmtoarele condiii:
a) prezena cererii victimei cu privire la repararea prejudiciului;
b) lipsa de divergene asupra ntinderii prejudiciului;
c) disponibilitatea autoritii care examineaz cauza contravenional (art. 45 alin. (2) din CC al RM, declar
numai dreptul autoritii competente la asemenea activiti procesuale).
n cazul n care chestiunea cu privire la repararea pagubei materiale n-a fost cercetat concomitent cu cazul
contravenional, ea se rezolv pe calea procedurii judiciare civile.
n toate cazurile de rspundere delictual civil, pagubele trebuie s fie produse doar prin comiterea unei
contravenii.
Pe lng obligaia de a repara paguba pricinuit, legislaia contravenional (art. 46 din CC al RM) stipuleaz c
aplicarea sanciunii contravenionale nu absolv persoana care a comis contravenia de executarea obligaiei pentru
a crei nendeplinire a fost aplicat sanciunea contravenional.

32. Definirea i particularitile Prii speciale a dreptului contravenional

Normele juridice contravenionale se cuprind ntr-un sistem, fiind clasificate, fapt ce contribuie la o cunoatere a
acestora i la stabilirea unor reguli privind interpretarea i aplicarea lor.
Normele juridice contravenionale se clasific n generale, speciale i procedurale.
Normele contravenionale generale, fiind norme de baz n sfera reglementrii instituiilor fundamentale ale
dreptului contravenional (contravenia, contravenionalitatea, rspunderea contravenional, sanciunea contraven-
ional), constituie instrumentul principal al politicii contravenionale a statului n activitatea de prevenire i
combatere a fenomenului contravenional i reprezint partea general a dreptului contravenional.
Partea special a dreptului contravenional studiaz normele contravenionale speciale, care consacr o anumit
categorie de fapte antisociale cu un pericol social mai redus ca fiind contravenii i stabilete sanciunile contraven-
ionale aplicate n cazurile i n ordinea stabilite de prile general i de procedur contravenional ale CC al RM.
 Normele juridice speciale reflect valorile sociale protejate de stat prin intermediul normelor materiale ale
dreptului contravenional. Aceste norme ale dreptului contravenional au o structur juridic clasic: ipotez,
dispoziie i sanciune.
O alt caracteristic a Prii speciale a dreptului contravenional l constituie dinamismul su, determinat de
evoluia societii. Evident, normele materiale ale Prii speciale a dreptului contravenional, prin reglementarea di-
feritelor specii i tipuri de contravenii, reflect n mod nemijlocit i nuanat schimbrile din viaa social. Ele
trebuie s fie n concordan cu transformrile ce se produc n societate, transformri care necesit contraveniona-
lizarea sau decontravenionalizarea unor fapte n intervale scurte de timp.
Indiferent de specificul Prii speciale, este de menionat c Partea general i Partea special ale dreptului
contravenional snt legate organic ntre ele i nu pot fi concepute separat.
Normele juridice ale ambelor pri snt dirijate de aceleai principii.
Caracterul unitar al Prii generale i Prii speciale ale dreptului contravenional se manifest i prin faptul c
normele juridice ale Prii generale se aplic concomitent cu normele Prii speciale.Aadar, obiectul Prii speciale
a dreptului contravenional l constituie tipurile concrete de contravenii i de sanciuni aplicate persoanelor care le-
au comis.

33. Sistemul Prii speciale a dreptului contravenional

Prin sistemul Prii speciale a dreptului contravenional se nelege clasificarea i gruparea n anumite categorii i
grupe a tuturor faptelor antisociale periculoase, recunoscute de legislaia contravenional drept contravenii.
Criteriul principal de clasificare a contraveniilor este obiectul atentrii.
Componenele concrete de contravenii snt aranjate n Partea special a Crii nti din CC al RM ntr-o anumit
ordine, formnd capitole separate, n funcie de obiectul generic unic.
Capitolele snt aranjate ntr-o anumit ordine dup valoarea obiectului generic asupra cruia se atenteaz.Fiecare
capitol din partea special a CC al RM este constituit cu luarea n consideraie a caracterului obiectelor mpotriva
crora este ndreptat nemijlocit atentatul contravenional. Indiciul ce determin locul fiecrei contravenii este
obiectul nemijlocit al atentatului contravenional.
Aceast structurare a Prii speciale a CC al RM pe capitole, precum i ordinea lor snt condiionate de caracterul
i de sistemul relaiilor sociale ce snt aprate de legislaia contravenional. Includerea componentelor de con-
travenii ntr-un capitol sau altul servete drept indiciu al gradului i al caracterului pericolului social al faptei
svrite.1
Partea special a Crii nti din Codul contravenional al Republicii Moldova are urmtoarea structur:
Capitolul 6. Contravenii ce atenteaz la drepturile politice, de munc i la alte drepturi constituionale ale
persoanei fizice.
Capitolul 7. Contravenii ce atenteaz la sntatea populaiei, sntatea persoanei, la starea sanitar-
epidemiologic.
Capitolul 8. Contravenii care atenteaz la drepturile reale.
Capitolul 9. Contravenii n domeniul proteciei mediului.
Capitolul 10. Contravenii n domeniul industriei, construciilor, energeticii, gospodriei comunale, locuinelor
i amenajrii teritoriului.
Capitolul 11. Contravenii n domeniul agricol i sanitar-veterinar.
Capitolul 12. Contravenii ce atenteaz la regimul din transporturi.
Capitolul 13. Contravenii n domeniul circulaiei rutiere.
Capitolul 14. Contravenii n domeniul comunicaiilor electronice, comunicaiilor potale i al tehnologiei
informaiei.
Capitolul 15. Contravenii ce afecteaz activitatea de ntreprinztor, fiscalitatea, activitatea vamal i valorile
mobiliare.
Capitolul 16. Contravenii ce afecteaz activitatea autoritilor publice.
Capitolul 17. Contravenii ce atenteaz la regimul frontierei de stat i regimul de edere pe teritoriul Republicii
Moldova.
Capitolul 18. Contravenii ce afecteaz modul de administrare. Contravenii n domeniul supravegherii pieei,
metrologiei, standartizrii i proteciei consumatorilor.
Capitolul 19. Contravenii ce atenteaz la ordinea public i la securitatea public.
1
 Capitolul 20. Contravenii n domeniul evidenei militare.
Sistemul Prii speciale a dreptului contravenional are un caracter variabil, determinat de procesul de
perfecionare a relaiilor sociale ntr-o anumit etap de dezvoltare a societii, de caracterul valorilor sociale care
necesit a fi protejate de normele dreptului contravenional.

34. Noiunea, importana i esena calificrii contraveniilor

Calificarea juridic a contraveniei concrete este una dintre cele mai importante aciuni de aplicare a normelor
juridice materiale, utilizate pe larg n activitatea practic a organelor de drept.
Calificarea contraveniilor constituie o condiie absolut necesar pentru aplicarea normelor juridico-
contravenionale. n dreptul contravenional, clasificarea juridic a unei contravenii nseamn a-i da faptei
antisociale periculoase aprecierea juridic adecvat, invocnd norma juridico-contravenional a Prii speciale din
Cartea nti a CC al RM, care cuprinde semnele contraveniei svrite.
Noiunea de calificare a contraveniei are dou aspecte: a) activitatea organelor abilitate privind identificarea ca-
racteristicilor unei sau altei contravenii n fapta antisocial a unei persoane i b) consecinele acestor activiti ale
organelor mputernicite s constate i s examineze cazurile contravenionale (art. 393 din CC al RM)
recunoaterea i consacrarea n documentele juridice corespunztoare (procesul-verbal privind comiterea
contraveniei; hotrrea privind aplicarea sanciunii contravenionale etc.).Calificarea juridic a contraveniilor
reprezint un proces de comparare a faptei antisociale comise cu un anumit model (standard) juridic. Fiecare norm
material din Partea special a CC al RM constituie un model juridic cu elementele sale (obiectul, latura obiectiv,
subiectul, latura subiectiv) strict determinate. i doar atunci cnd fapta antisocial periculoas se ncadreaz total
n acest model juridic, ntrunete toate elementele lui constitutive, putem considera c fapta comis este protejat
de dreptul contravenional i constituie contravenia prevzut de articolul concret al CC al RM. Selectarea
modelului juridic nu este simpl. Deseori un singur articol din Partea special a CC al RM conine cteva modele
juridice. (exemplu art. 355 din CC al RM Consumul de buturi alcoolice n locurile publice i apariia n astfel de
locuri n stare de ebrietate produs de alcool.Pentru primul model juridic obiectul este ordinea public, pentru al
doilea demnitatea uman i moralitatea social. Latura obiectiv la primul model se manifest numai prin aciune
consumul de buturi alcoolice n locurile publice, pe cnd latura obiectiv la al doilea model juridic poate fi
exprimat att prin aciuni, ct i prin inaciuni ale unei persoane n stare de ebrietate aflate ntr-un loc public, ceea
ce jignete demnitatea uman i moralitatea social.
La selectarea modelului juridic cu care va fi comparat fapta antisocial comis, este necesar s se ia n
consideraie i construcia (structura) normei juridice materiale. Dac norma material este divizat n alineate,
atunci fiecare dintre ele reprezint o contravenie cu elementele sale constitutive.
Calificarea contraveniei se realizeaz practic la toate etapele procedurii contravenionale de ctre persoanele care
intenteaz procedura contravenional, efectueaz cercetarea cazului, examineaz cazul contravenional, emit de-
cizia asupra cazului i revizuiesc cazul. Calificarea definitiv a contraveniei o face numai organul mputernicit s
emit decizia asupra cazului, iar n cazul atacrii deciziei instituia de judecat care revizuiete cazul.
Pentru calificarea corect a faptei au importan nu doar circumstanele obiective, ci i cele subiective. n primul
rnd, trebuie stabilit obiectul contraveniei, prin ce se manifest latura obiectiv, cine a svrit fapta
contravenional i dac acesta este i subiect al rspunderii contravenionale, latura subiectiv. Obiectul de gen al
contraveniei concrete se conine n denumirea capitolului; obiectul nemijlocit,n denumirea articolului, mai rar n
coninutul dispoziiei. Latura obiectiv are o legtur direct cu dispoziia normei materiale a dreptului
contravenional. Subiectul rspunderii contravenionale este stabilit, de obicei, n sanciunea normei materiale.

35. Locul i importana calificrii corecte a contraveniei n procesul aplicrii normelor contravenionale
materiale
Calificarea contraveniilor reprezint acea partea a procesului de aplicare a normelor juridice care const n
alegerea normei juridico-contravenionale ce privete fapta antisocial concret i n fixarea acestei alegeri n actul
de aplicare (ex:proces-verbal de reinere administrativ). Latura aplicativ a normelor juridico-contravenionale
cuprinde i stabilirea pedepselor contravenionale, precum i procedura de executare a lor.
Realizarea dreptului contravenional const n: a) realizarea dreptului prin respectarea i executarea dispoziiilor,
normelor juridico-contravenionale de ctre subiecii dreptului contravenional i b) realizarea dreptului prin
aplicarea normelor juridice de organele abilitate.
 Normele juridico-contravenionale, ca norme prohibitive,se realizeaz prin respectarea de bunvoie de ctre
persoanele fizice i cele juridice a interdiciilor coninute n acestea. Pentru a asigura respectarea normelor juridice
ale dreptului contravenional, statul, societatea iau msurile corespunztoare, prin organizarea sistemelor de
protecie, de control i de supraveghere necesare supravegherii modului n care normele juridico-contravenionale
snt traduse n via. Activitatea organelor statale privind supravegherea procesului de conformare cu regulile de
conduit n societate, stabilite i protejate prin normele materiale ale dreptului contravenional, i activitatea de
prevenire (neadmitere) a contraveniilor se desfoar numai prin aplicarea metodelor de convingere fa de
subiecii dreptului contravenional. Aplicarea msurilor de constrngere n acest scop este inadmisibil.
Norma juridico-contravenional determin, pe lng interdiciile pentru subiecii dreptului contravenional,
dreptul i obligaia organelor abilitate s aplice pedeapsa contravenional n cazul svririi unei contravenii.
Aplicarea dreptului const n elaborarea i realizarea unui sistem de aciuni statale n vederea transpunerii n
practic a dispoziiilor i sanciunilor normelor de drept. Aplicarea normei juridico-contravenionale, privit ca un
proces complex, se desfoar cu respectarea unor cerine, unor tehnici, legate att de necesitatea stabilirii corecte a
mprejurrilor de fapt, ct i de necesitatea utilizrii corecte a normei juridico-contravenionale.
Aplicarea dreptului contravenional reprezint un proces constituit din diferite etape, i anume:
1. Stabilirea, verificarea i clarificarea circumstanelor faptice ale cauzei contravenionale.
2. Alegerea i interpretarea normei juridice.
3. Elaborarea i adoptarea actului de aplicare a normei juridice.
4. Activitatea organelor abilitate n vederea executrii pedepsei contravenionale. n procesul aplicrii normelor
juridico-contravenionale organul care aplic legea trebuie s determine cu toat precizia coincidena dispoziiilor
normei contravenionale cu semnele faptei antisociale comise, s stabileasc compatibilitatea lor. Calificarea
corect a contraveniei este o garanie a realizrii jurisdiciei contravenionale n conformitate cu legea.
Calificarea contraveniei nseamn alegerea unei norme contravenionale n care poate fi ncadrat fapta
antisocial comis. Calificarea contravenional corect formeaz temeiul juridic pentru survenirea anumitor
consecine juridice: aducerea fptuitorului la organele de drept, reinerea administrativ i, n primul rnd, aplicarea
pedepsei contravenionale.
Odat cu svrirea contraveniei iau natere raporturi juridico-contravenionale de conflict. ncadrarea juridic
corect a faptei antisociale comise este determinanta constatrii momentului de transformare a raportului juridic de
conformare n cel de conflict, determinanta aplicrii legitime a msurilor de constrngere statal fa de fptuitor.

36. Contravenii ce atenteaz la drepturile politice, de munc i la alte drepturi constituionale ale
persoanei fizic.
Obiectul generic l constituie relaiile sociale care apar n legtur cu protejarea de ctre stat i societate a
drepturilor politice, de munc i a altor drepturi constituionale ale persoanei fizice.
Acest obiect generic poate fi divizat n trei obiecte generice:
1) relaiile sociale ce in de protecia drepturilor politice;
2) relaiile sociale ce in de protecia drepturilor de munc; i
3) relaiile sociale ce in de protecia altor drepturi constituionale ale persoanei fizice.
1. Relaiile sociale ce in de protecia drepturilor politice ale persoanei fizice constituie obiectulul generic pentru
urmtoarele contravenii:
mpiedicarea exercitrii dreptului electoral (art. 47);
folosirea n alegeri sau la referendum a fondurilor nedeclarate public (art. 48);(art. 49);(art. 50); (art. 51);(art.
52);(art. 53);(art. 67); vezi codul
Obiectul nemijlocit are o legtur strns cu obiectul generic i este determinat de titlul articolului. De exemplu,
pentru contravenia art. 47 din CC al RM, obiectul nemijlocit l constituie relaiile sociale ce in de protecia
dreptului electoral al persoanei fizice.
2. Relaile sociale ce in de protecia drepturilor de munc constituie obiectul generic pentru urmtoarele
contravenii:
nclcarea legislaiei privind protecia muncii (art. 55);
nclcarea legislaiei privind ocuparea forei de munc i protecia social a persoanelor aflate n cutarea unui
loc de munc (art. 56);(art. 57);(art. 58);(art. 59);(art. 60). Vezi cod
 Obiectul nemijlocit este determinat de cel generic. De exemplu, obiectul nemijlocit al contraveniei prevzute n
art. 57 l constituie relaiile sociale ce in de achitarea la timp a salariilor, pensiilor, burselor, indemnizaiilor i de
efectuare a altor pli cu caracter permanent, stabilite prin legislaie.
3. Relaiile sociale ce in de protecia altor drepturi constituionale ale persoanei fizice constituie obiectul
generic pentru urmtoarele contravenii:
mpiedicarea exercitrii dreptului de ntemeiere a sindicatelor i de afiliere lor (art. 61);
tinuirea cirscumstanelor care mpiedic ncheierea cstoriei (art. 62);(art. 63);(art. 64);(art. 65);(art. 66);(art.
69-74),(art. 54).
Obiectul nemijlocit al acestor contravenii este legat de obiectul generic.De exemplu, obiectul nemijlocit al
contraveniei prevzute n art. 63 din CC al RM l constituie relaiile sociale ce in de onorarea obligaiilor de
ntreinere, de educare i de instruire a copilului.
Latura obiectiv se manifest att prin aciune (antrenarea minorului la munci care prezint pericol pentru
sntatea lui (art. 58),ct i prin inaciune (neachitarea la timp a salariilor, pensiilor, burselor etc. (art. 57); refuzul
nentemeiat de a ncheia contract colectiv de munc (art. 60); necomunicarea despre existena unui pericol pentru
viaa ori sntatea copilului (art. 65) etc.).
Subiecii rspunderii contravenionale snt att persoanele fizice (art. 48, 50, 51, 53 etc.), ct i cele juridice i
persoanele cu funcie de rspundere ale acestora (art. 47, 49, 52, 55, 56, 57 etc.).
Latura subiectiv poate fi exprimat:
numai prin intenie (mpiedicarea accesului n localul de votare (art. 47); folosirea n alegeri sau la referendum a
fondurilor venite din strintate sau a fondurilor nedeclarate public (art. 48); nscrierea n mai multe liste de
candidai (art. 51) etc.;
att prin intenie, ct i prin impruden (ofensa adus sentimentelor religioase ale persoanei fizice (art. 54 alin.
(5)); nendeplinirea obligaiilor de ntreinere, de educare i de instruire a copilului (art. 63)) etc.

37. Contravenii ce atenteaz la sntatea populaiei, sntatea persoanei, la starea sanitar-epidemiologic

Obiectul generic este divizat n trei obiecte generice,independente:
1) relaiile sociale ce in de protecia sntii populaiei;
2) relaiile sociale ce in de protecia sntii persoanei fizice;
3) relaiile sociale determinate de necesitatea respectrii regulilor sanitar-epidemiologice.
Legislatorul a grupat aceste trei tipuri de relaii sociale ntr-un singur obiect generic,deoarece relatiile sociale au
multe in comun si se intersecteaza
1. Relaiile sociale ce in de protecia sntii populaiei constituie obiectul generic pentru urmtoarele
contravenii:
procurarea sau pstrarea ilegal de substane narcotice sau de alte substane psihotrope n cantiti mici ori
consumarea unor astfel de substane fr prescripia medicului (art. 85); (art. 86); (art. 87); (art. 88);(art. 89);
fumatul i consumul de buturi alcoolice n locuri interzise, comercializarea ctre minori a produselor din tutun
i a buturilor alcoolice (art. 91).
La comiterea contraveniilor indicate fptuitorul, prin atentarea la obiectul nemijlocit al contraveniei concrete,
aduce atingere sntii populaiei ca valoare social major. De exemplu, la comiterea contraveniei prevzute n
art. 87 din CC al RM, nerespectnd regulile stabilite de cultivare a plantelor care conin substane narcotice sau alte
substane psihotrope (obiect nemijlocit), fptuitorul atenteaz la sntatea populaiei (obiect generic).
2. Relaiile sociale ce in de protecia sntii persoanei fizice constituie obiectul generic pentru urmtoarele
contravenii:
divulgarea informaiei confideniale privind examenul medical de depistare a contaminrii cu virusul
imunodeficienei umane (HIV) ce provoac maladia SIDA (art. 75);
eschivarea bolnavului de tuberculoz eliminator de bacili de la tratament sau nclcarea regimului prescris (art.
76);
practicarea ilicit a activitii medicale i farmaceutice (art. 78);
furnizarea de produse i prestarea de servicii periculoase pentru viaa i sntatea consumatorului (art. 84);
vtmarea intenionat uoar a integritii corporale (art. 78).
La acest grup de contravenii obiectul nemijlocit deseori coincide cu cel generic.
3. Relaiile sociale determinate de necesitatea respectrii regulilor sanitar-epidemiologice constituie obiectul
generic pentru urmtoarele contravenii:
 nclcarea legislaiei privind donarea de snge (art. 79);
nclcarea regulilor i a normelor sanitar-igienice i sanitar-epidemice (art. 80);
angajarea n ntreprinderile din sectorul alimentar a personalului fr examen medical i/sau fr instruire
igienic, i/sau fr calificarea necesar n materie de igien (art. 81,82,83);
Prin nclcarea normelor sanitar-epidemiologice (art. 80) se atenteaz la sntatea populaiei.
Latura obiectiv se manifesta prin aciune (nclcarea regulilor de prescripie a reetelor de eliberare a
medicamentelor (art. 77 alin. (5)); consumarea de substane narcotice sau de alte substane fr prescripia
medicului (art. 85); att prin aciune, ct i prin inaciune (cultivarea ilegal a plantelor care conin substane
narcotice sau alte substane psihotrope (art. 87); aducerea minorului la starea de ebrietate produs de alcool sau de
alte substane (art. 88) etc.).
Subiectul rspunderii contravenionale poate fi: la unele contravenii numai persoanele fizice (art. 75, 76, art.
77 alin. (1)-(6), art. 78, 85, 88, 89), la altele persoanele cu funcie de rspundere i cele juridice (art. 81, 86), la al
treilea grup de contravenii att persoanele fizice, ct i cele juridice i persoanele cu funcie de rspundere (art.
79, 80, 82, 83, 84, 87, 90, 91).
Latura subiectiv poate fi exprimat:
numai prin intenie (eschivarea bolnavului de tuberculoz eliminator de bacili de la regimul prescris (art. 76);
practicarea ilicit a activitii medicale i farmaceutice de ctre o persoan care nu are studii medicale i
farmaceutice corespunztoare (art. 77 alin. (1) etc.);
att prin intenie, ct i din impruden (divulgarea informaiei confideniale privind examenul medical de
depistare a contaminrii cu virusul imunodeficienei umane (HIV) ce provoac maladia SIDA (art. 75); nclcarea
regulilor i a normelor sanitar-igienice i sanitar-epidemiologice (art. 80) etc.).

38. Contravenii ce atenteaz la regimul de transporturi

Prin transporturi se nelege ramura economiei naionale care efectueaz transportarea cltorilor i a
ncrcturilor, deosebind cinci tipuri: transport auto, feroviar, aerian, naval i prin conductele magistrale.
Valorile sociale protejete prin intermediul normelor materiale ale dreptului contravenional cuprinse n acest
capitol se mpart n cteva grupe:
valorile sociale din domeniul transportului auto;transportului feroviar,tr.aerian,tr.naval
valorile sociale ce in de ntreinerea, de reparaia i de reconstrucia drumurilor, de exploatarea mijloacelor
tehnice de dirijare a circulaiei rutiere;
valorile sociale ce in de respectarea regulilor de securitate privind construcia i exploatarea conductelor
magistrale.
Aceste grupe de valori sociale i constituie obiectul atentrii (fie generic, fie nemijlocit)
Pentru multe dintre contraveniile prevzute n acest capitol, obiectul atentrii l constituie securitatea public
(art. 198, 199, 207, 208, 211, 216, 220, 222 etc.), Din aceste considerente actele normative admit aplicarea unor
msuri preventive n sistemul transportului aerian, cum ar fi: controlul personal, controlul lucrurilor, controlul
bagajelor.
Pentru aplicarea legitim a acestor msuri nu este nevoie de apariia raportului juridic de conflict. Ele se
ntreprind chiar i atunci cnd persoana se conformeaz regulilor de conduit n acest domeniu, stabilite prin
diferite acte juridice.
Contraveniile ce atenteaz la regimul din transporturi snt:
nclcarea normelor de capacitate a traficului de pasageri (art. 197);
nclcarea regulilor de securitate n transportul feroviar (art. 198);vezi codul
Latura obiectivase manifest de regul, prin aciune (punerea pe liniile de cale ferat a unor obiecte, fapt ce ar
putea conduce la deranjarea circulaiei trenurilor (art. 198 alin. (1)); deteriorarea utilajelor de aeroport (aerodrom),
a aeronavelor i a utilajelor lor (art. 208 alin. (3)); mai rar prin inaciune (neinformarea intenionat a autoritilor
competente despre producerea incendiilor sau a accidentelor aeronautice (art. 220); nerespectarea regulilor de
amplasare a indicatoarelor i a instalaiilor de marcaj de noapte i de zi pe cldiri i pe alte imobile (art. 208 alin.
(2)); nerespectarea regulilor de ntreinere, de reparaie i de reconstrucie a drumurilor (art. 227) etc.).
Subiectul rspunderii contravenionale l constituie:
numai persoana fizic (art. 198, 201, 202, 203, 204, 205, 209, 210, 223);
numai persoana cu funcie de rspundere (art. 212, 218, 219, 220, 222);
persoana fizic i persoana cu funcie de rspundere (art. 208, 211, 213, 214, 216, 217);
 persoana fizic i persoana juridic (art. 197, 199, 200, 224, 226, 227);
persoana fizic, persoana juridic i persoana cu funcie de rspundere (art. 206, 215, 221).
Subiect special al rspunderii contravenionale pot fi si piloii, nsoitorii de bord, inginerii i navigatorii.
Latura subiectiv se exprim,prin intenie, (deteriorarea intenionat a transportului n comun i a echipamentului
interior (art.202); neinformarea intenionat a autoritilor competente despre producerea incendiilor sau
accidentelor aeronautice (art. 220); blocarea intenionat a arterelor de transport (art. 225)). Mai rar latura
subiectiv se exprim prin impruden.

39. Contravenii n domeniul circulaiei rutiere

Asigurarea securitii circulaiei rutiere i a traficului de pietoni constituie una dintre sarcinile prioritare ale
statului. Potrivit criteriului de baz securitatea circulaiei rutiere i a traficului de pietoni (obiect generic) n
capitolul XIII al Codului contravenional au fost comasate urmtoarele contravenii:
nclcarea regulilor de exploatare a vehiculelor (art. 228);
nclcarea regulilor de nmatriculare sau de nregistrare de stat, de revizie tehnic a vehiculelor (art. 229);
conducerea unui vehicul cu nclcarea regulilor de amplasare a numrului de nmatriculare sau conducerea
unui vehicul fr un astfel de numr (art. 230);vezi codul
Obiectul nemijlocit al contraveniilor nominalizate este legat n mod direct sau indirect de obiectul generic i
rezult din el (de exemplu, relaiile sociale ce in de exploatarea vehiculelor cu defecte tehnice la sistemul de
frnare (art. 228) i urmrile posibile; relaiile sociale ce in de conformarea regulilor de folosire a centurii de
siguran i a ctii de protecie a motociclistului (art.235); relaiile sociale ce in de respectarea vitezei de
circulaie stabilite pe sectorul respectiv de drum (art. 236) etc.).
Latura obiectiv se manifest tradiional att prin aciune (conducerea unui vehicul care nu a fost nmatriculat n
modul stabilit sau care nu a fost supus reviziei tehnice (art. 229 alin. (2)); conducerea unui vehicul fr numr de
nmatriculare (art. 230 alin. (2)); conducerea vehiculului de ctre o persoan privat de dreptul de a conduce (art.
231 alin. (3)); purtarea convorbirilor radiotelefonice contrar Regulamentului circulaiei rutiere (art. 235 alin. (2));
prsirea locului n care s-a produs accidentul rutier (art. 243) etc.), ct i prin inaciune (nendeplinirea de ctre
conductorul de vehicul a indicaiei legale date de agentul de circulaie de a opri vehiculul (art. 241 alin. (1));
nerespectarea indicatoarelor de semnalizare rutier (art. 240); nerespectarea regulilor de circulaie n zonele
rezideniale (art. 239) etc.).
Subiect al rspunderii contravenionale poate fi numai persoana fizic
Deci, persoana fizic pasibil de aplicare a sanciunii trebuie nu numai s ndeplineasc cerinele generale fa de
subiectul rspunderii contravenionale (vrsta i capacitatea de aciune), ci i s dispun de permis de conducere a
vehiculului sau s fie proprietarul lui.
Latura subiectiv se exprim, n majoritatea cazurilor, prin intenie (atribuirea unui numr de nmatriculare fals i
conducerea cu bun tiin a vehiculului cu un astfel de numr (art. 230 alin. (3)); conducerea vehiculului de ctre
o persoan privat de dreptul de a conduce (art. 231 alin. (3)); eschivarea conductorului de vehicul de la proba de
determinare a strii de ebrietate (art. 234); ignorarea de ctre pietoni a semnalelor de dirijare a traficului
rutier (art. 245) etc; att prin intenie, ct i prin impruden (nclcarea regulilor de nmatriculare sau de
nregistrare de stat a vehiculelor (art. 229 alin. (1)); nclcarea regulilor de folosire a centurii de siguran (art. 235
alin. (1)); nclcarea regulilor de circulaie rutier soldat cu cauzarea de leziuni corporale uoare (art. 242) etc.).

40. Contravenii ce afecteaz activitatea autoritilor publice

Obiectul generic al acestor contravenii l constituie relaiile sociale ce in de desfurarea normal a activitii
autoritilor publice, de interesele publice. Prin intermediul normelor contravenionale din acest capitol statul a
format un mecanism juridic de protecie a bunei funcionri a autoritilor publice ca subieci de administrare.
n acest capitol snt grupate urmtoarele contravenii:
abuzul de putere sau abuzul de serviciu (art. 312);
excesul de putere sau depirea atribuiilor de serviciu (art. 313);
tinuirea faptelor de corupie i de protecionism sau eschivarea de la ntreprinderea msurilor de rigoare (art.
314);
primirea de recompens nelegitim sau de folos material (art. 315);si altele.vezi codul
 Obiectul nemijlocit al fiecrei contravenii concretizeaz valorile sociale la care se atenteaz. De exemplu, prin
folosirea intenionat a situaiei de serviciu ntr-un mod care contravine intereselor publice (art. 312), funcionarul
de stat atenteaz la interesele publice sau drepturile i interesele ocrotite de lege ale persoanelor fizice i juridice
(obiect nemijlocit) i, ca urmare, el atenteaz la relaiile sociale ce in de funcionarea mecanismului statal de
administrare, afecteaz activitatea autoritilor publice (obiect generic).
Latura obiectiv a acestor contravenii se manifest prin aciune (art. 313); primirea (luarea) n exerciiul
funciunii de recompens nelegitim sau de folos material (art. 315); comercializarea ilegal a bunurilor care
constituie ajutoare umanitare (art. 327 alin. (3)) sau prin inaciune (art. 316); neexecutarea sentinei, hotrrii sau
deciziei judectoreti (art. 318); neexecutarea obligaiilor prevzute din Codul de executare (art. 319) etc.).
Subiectul rspunderii contravenionale este, de obicei, persoana cu funcie de rspundere.
Este de menionat c totui n unele norme nu exist o claritate absolut cu privire la subiectul rspunderii (art.
316, 319, 321, 323, 328 etc.).
Latura subiectiv, de regul, se exprim prin intenie (art. 312, 313, 314, 315 etc.), mai rar att prin intenie, ct
i prin impruden (art. 316 alin. (2), art. 326 alin. (1) i (3)).

40. Contravenii ce afecteaz activitatea autoritilor publice

Obiectul generic al acestor contraventii il constituie relatiile sociale ce tin de desfasurarea normala a activitatii
autoritatilor publice, de interesele publice.
Obiectul nemijlocit al fiecarei contraventii concretizeaza valorile sociale la care se atenteaza(interesele publice
sau drepturile si interesele ocrotite de lege, ale persoanelor fizice sau juridice).
Latura obiectiva se manifesta prin: actiune (ex. art. 313, art. 315, art. 327 alin 3) sau prin inactiune( ex.
contraventii ce tin de neindeplinire, neexecutare art. 316, art, 318, art. 319)
Subiect- persoana cu functie de raspundere in majoritatea cazurilor (exista si neclaritati: art. 316, 319, 321, 323,
328)
Latura subiectiva- de regula se exprima prin intentie( art. 312-315), mai rar prin 2 forme, prin intentie cit si prin
imprudenta (316 alin. 2, art. 326 alin. 1 si 3)

41. Contravenii ce atenteaz la regimul frontierei de stat i regimul de edere pe teritoriul Republicii
Moldova
Obiectul generic- relatiile sociale ce tin de respectarea regimului frontierei de stat sau cele ce tin de asigurarea
regimului de sedere pe teritoriul RM.
4 contraventii din acest capitol:
Art. 331- obiect generic- relatiile sociale ce tin de asigurarea regimului de frontiera.
Latura obiectiva- actiune, 4 variante: deteriorarea, nimicirea, permutarea semnelor frontierei de stat sau
instalarea unor semne de frontiera false.
Subiect- persoana fizica.
Latura subiectiva- numai intentie.
Art. 332- obiect nemijlocit-relatiile sociale ce contribuie la respectarea regulilor privitoare la regimul frontierei
de stat si la regimul punctelor de trecere a frontierei de stat.
Latura obiectiva- actiune-doar alin. 2, cind are loc trecerea frontierei de stat prin punctele de trecere a frontierei
de stat fara pasaport sau fara autorizatie din partea autoritatilor
Alineatul 2- atit actiune cit si prin inactiune.
Subiectul raspunderii-poate fi atit persoana fizica, cit si persoana cu functie de raspundere.
Latura subiectiva-intentie.
Art. 333-obiect nemijlocit-relatiile sociale ce tin de respectarea regulilor de sedere pe teritoriul RM.
Latura obiectiva-6 variante de manifestare:
Prin actiune- sedere in tara fara acte de identitate, sedere in RM cu documente neautentice sau al caror termen de
valabilitatea a expirat, declararea de date false in vederea obtinerii vizei , permisului de sedere sau buletinului de
identitate.
Prin inactiune: eschivarea de la parasirea tarii dupa expirarea termenului de sedere acordat, nerespentarea
regulilor de intrare si iesire din RM, eschivarea de la examenul medical pentru depistarea virusului HIV.
Subiect-unul special, si anume cetateanul strain sau apatridul.
Latura subiectiva-intentie cit si imprudenta.
 Art 334 sunt 3 alineate care prevad 3 contraventii distincte- obiectul nemijlocit-relatiile sociale cu privire la
respectarea regulilor de plasare in cimpul muncii a cetatenilor straini sau a apatrizilor.
Latura obiectiva-actiune-alin. 1 si 2 si inactiune alin. 3.
Subiect. Alin 1- persoana fizica si persoana cu functie de raspundere, alin. 2 cetateanul strain sau apatridul, atit
subiectul special cit si persoana cu functie de raspundere.
Latura subiectiva-intentie.

42. Contravenii ce afecteaz modul de administrare

Obiectul generic- il constituie 5 grupe de relatii sociale:
- relatiile sociale ce tin de asigurarea modului de administrare stabilit prin legislatie;
- relatiile sociale ce tin de respectarea modului de supraveghere a pietei;
- relatiile sociale ce tin de respectarea regulilor din domeniul metrologiei;
- relatiile sociale ce tin de respectarea regulilor din domeniul standardizarii;
- relatiile sociale ce tin de protectia consulatorului.
Obiectul nemijlocit-relatiile sociale la care atenteaza contravenientul.
Latura obiectiva-actiune si inactiune.
Subiectul- in unele cazuri numai persoana fizica; dai cazul comiterii contraventiilor:
- prevazute de art. 347, 348 si 350- numai persoana juridica;
- prevazute de art. 341 si 351- numai persoana cu functie de raspundere;
- prevazute de art. 345 si 346- atit persoana fizica cit si cea juridica;
- prevazute de art. 338 si 343- atit persoana fizica cit si persoana cu functie de raspundere;
Latura subiectiva- intentie si imprudenta.

43. Contravenii care atenteaz la ordinea public i la securitatea public

2 grupuri de contraventii: care atenteaza la ordinea publica si care atenteaza la securitatea publica.
Primul grup art. 354. 355, 356, 357, 364, 365
Obiectul generic-relatiile sociale cu privire la mentinerea ordinii publice.
Obiect nemijlocit- in constituie relatiile sociale cu privire la demnitatea, onoarea persoanei fizice, linistea, etc.
Latura obiectiva-actiuni
Subiectul-atit persoana fizica cit si persoana juridica, sau doar persoana fizica.
Latura subiectiva-intentie.
Al doilea grup de contraventii-
Obiectul generic-relatiile sociale cu privire la asigurarea securitatii publice.
Obiectul nemijlocit-in reprezinta relatiile sociale protejate de norma materiala concreta.
Latura obiectiva- actiune si inactiune.
Subiect-in unele situatii doar persoanele fizice, in alte si persoanele fizice si persoanele juridice.
Latura subiectiva-intentie si numai in unele situatii poate fi si imprudenta.

44. Procesul contravenional: noiunea, scopul i sarcinile

Procesul contraventional cuprinde totalitatea normelor juridice procesuale ce contin anumite reguli de
implementare a normelor materiale ale dreptului contraventional. Proces contraventional este activitatea
desfasurata de autoritatea competenta, cu participarea partilor si a altor persoane titulare de drepturi si de obligatii,
avind ca scop constatarea contraventiei, examinarea si solutionarea cauzei contraventionale, constatarea cauzelor si
conditiilor care au contribuit la savirsirea contraventiei.
Definitie dupa GUTULEAC: procedura contraventionala este o totalitate de norme juridice procesuale care
constituie mecanismul de realizarea a normelor materiale ale combaterii contraventionalitatii, activitatea executiva
a organelor abilitate, reglementata de legislatia in vigoare, privind prevenirea si curmarea contraventiei, constatarea
si examinarea faptei contraventionale si executarea deciziilor respective, resocializarea contravenientului si
stabilirea cauzelor si conditiilor care favorizeaza comiterea contraventiilor.
Scopul procedurii contraventionale-este elaborarea unui mecanism bine chibzuit, legitim de realizare a normelor
materiale ale dreptului contraventional privind aplicarea corecta a masurilor de constringere statala, inclusiv a
sanctiunilor contraventionale pentru asigurarea executarii deciziilor de aplicare a pedepsei contraventionale.
Procedura contraventionala are ca scop si solutionarea completa si obiectiva a cazului contraventional, astfel incit
persoana vinovata sa fie sanctionata conform legii si nici o persoana sa nu fie sanctionata pe nedrept.
Sarcinile procedurii contraventionale:
- clarificarea la timp, sub toate aspectele, deplina si obiectiva a imprejurarilor fiecarui caz;
- solutionarea cazului contraventional in stricta conformitate cu legislatia;
- asigurarea executarii hotaririi adoptate privind aplicarea sanctiunilor contraventionale;
- stabilirea cauzelor si conditiilor care au contribuit la comiterea contraventiilor;
- prevenirea contraventiilor;
- educarea cetatenilor in spiritul respectarii legilor, al intaririi legalitatii.

45. Principiile de baz ale procesului contravenional

Procedura contraventionala se bazeaza pe urmatoarele principii:
Principiul legalitatii aplicarii masurilor de constringere statala. Respectarea cerintelor legislatiei la aplicarea
masurilor de influenta pentru contraventiile comise trebuie sa fie asigurata prin controlul sistemic din partea
organelor ierarhice superioare si a persoanelor cu funnctii de raspundere, prin supravegherea activitatii organelor
abilitatea sa aplice aceste masuri exercitata de catre procuror, prin dreptul de a depune plingeri, prin alte modalitati
stabilite de legislatie.Astfel, acest principiu prevede ca masurile de asigurare care sunt aplicate de catre organele
abilitatea trebuie sa fie aplicate in stricta conformitate cu legislatia in vigoare.
Principiul egalitatii in fata legii si autoritatilor. Toate persoanele sunt egale in fata legii, a organelor de
constatare a cauzei contraventionale, de examinare si emitere a deciziei asupra cazului, de revizuire a cazului si de
executare a deciziei privind aplicarea pedepsei contraventionale. Ecest principiu presupune ca fiecare persoana este
egala in fata legii si a organului care examineaza cazul indiferent de rasa, sex, religie, opinie, limba, nationalitate
etc.
Principiul garantiei dreptului la aparare. Astfel conform Constitutiei RM, fiecare persoana are dreptul la
aparare, el poate fi asistat de catre un avocat numit din oficiu in cazul in care persoana nu poate sa achite desine
statator onorariul acestuia. In conformitate cu acest principiu, persoana care va fi invinuita de comiterea unei
contraventii trebuie sa fie informata de catre persoana cu functiu de raspundere de dreptul acestuia la aparare.
Principiul inviolabilitatii persoanei. Libertatea individuala si suguranta persoanei sint inviolabile. Nimeni nu
poate fi retinut decit in cazurile si in modul prevazut de legea contraventionala. Persoana ale carei libertate si
demnitate au fost lezate prin aplicarea ilegala a unei masuri procesuale are dreptul la repararea prejudiciului cauzat
astfel.
Principiul aflarii adevarului obiectiv este principiul n care se arat c sarcina procedurii contravenionale este
clarificarea "sub toate aspectele, deplin i obiectiv, a mprejurrilor fiecrui caz". n baza acestui principiu
organele (persoanele cu funcii de rspundere) mputernicite s examinate cazul contravenional au obligaia s
constate faptele ilicite, mprejurrile n care au fost comise acestea i, n strns legtur cu realitatea obiectivai s
afle adevrul despre ele. Decizia asupra cazului contravenional, pronunat n urma administrrii probelor i a
interpretrii lor corecte, trebuie s fie o reflectare fidel a realitii.
Noiunea filozofic de adevr capt n procedura contravenional o nuan aparte, ntruct abordarea problemei
trebuie fcut din punctul de vedere al libertii cetenilor, al drepturilor lor fundamentale, viznd, n general, un
interes social major.
Principiul liberarii de marturie impotriva sa este una din formele de realizare a prezumtiei nevinovatiei. Nimeni
nu poate fi silit sa marturiseasca impotriva sa ori impotriva rudelor sale apropiate, sau sa-si recunoasca vinovatia.
Principiul independentei organelor imputernicite sa examineze cazul contraventional si supunerea acestora
numai legii. La constatarea cauzei contraventionale si la examinarea cazului organele imputernicite, sunt
independente si se supun numai legii.
Principiul contradictorialitatii se manifest n raporturile dintre prile participante la procedura
contravenional. Acest principiu al procedurii contravenionale se manifest n duelul dintre acuzare i aprare,
care presupune confruntare de opinii i argumente legate de modul n care s fie examinat cazul.
Principiul proportionalitatii sanctiunii aplicate in raport cu gradul de pericol social al faptei. Acest principiu este
una din formele de manifestare a individualizarii raspunderii contraventionale, care prevede ca fiecare individ
raspunde personal pentru fapta savirsita, avinduse in vedere imprejurarile, motivul savirsiri, gravitatea faptei,
prejudiciul cauzat si personalitatea lui. Principiul proportionalitatii sanctiunii aplicate presupune ca felul si
asprimea pedepsei aplicate trebuie sa fie conforme cu gradul pericolului social al faptei comise.
 Principiul folosirii limbii materne care prevede c cetenii aparinnd minoritii naionale, precum i
persoanele care nu neleg sau nu vorbesc limba de stat, au dreptul de a lua cunotin de toate actele i lucrrile
dosarului privind cazul contravenional, de a vorbi i a prezenta concluzii prin traductor, n procedura
contravenional dreptul n discuie este asigurat gratuit. Condiiile democratice ale societii noastre presupun
realizarea procedurii contravenionale n asemenea condiii, nct egalitatea participanilor la aceast activitate s se
nfptuiasc fr nici o discriminare naional. Admiterea i nscrierea printre regulile de baz ale procedurii
contravenionale a principiului dat marcheaz asigurarea intereselor legitime ale tuturor cetenilor Republicii
Moldova n conformitate cu drepturile fundamentale ale omului i n concordan cu prevederile internaionale n
materie. n acest context se nscrie regula c procedura contravenional urmeaz s se efectueze n conformitate cu
prevederile punctului 1, art. 118 din Constituie, ale articolului 15 din Legea nr. 3465 din 1.09.1989 "Cu privire la
funcionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova" i ale articolului 9 al Legii privind organizarea
judectoriei din 6.07.1995, intitulat "Limba de procedur i dreptul la interpret".

46. Probele n procesul contravenional

Probele snt elemente de fapt, dobndite n modul stabilit de codul contraventional, care servesc la constatarea
existenei sau inexistenei contraveniei, la identificarea fptuitorului, la constatarea vinoviei i la cunoaterea
altor circumstane importante pentru justa soluionare a cauzei. Probe in procedura contraventionala sunt:
procesul-verbal cu privire la contravenie, procesul-verbal de ridicare a obiectelor i documentelor, procesul-verbal
de percheziie, explicaiile persoanei n a crei privin a fost pornit proces contravenional, depoziiile victimei, ale
martorilor, nscrisurile, nregistrrile audio sau video, fotografiile, corpurile delicte, obiectele i documentele
ridicate, constatrile tehnico-tiinifice i medico-legale, raportul de expertiz.
Sint admisibile doar probele pertinente, concludente si utile, administrate conform legii. Nu pot fi administrate
ca probe datele care au fost obtinute:
a) prin violen, ameninri sau prin alte mijloace de constrngere;
b) prin metode ce contravin prevederilor tiinifice;
c) prin nclcarea esenial a drepturilor i libertilor constituionale ale persoanei, inclusiv a dreptului la aprare
sau a dreptului la interpret/traductor.
Administrarea probelor consta in folosirea mijloacelor de proba in procedura contraventionala, care presupune
verificarea si colectarea probelor, in favoarea sau in defavoarea faptuitorului de catre organele imputernicite sa
constate cazul contraventional si sal examineze din oficiu sau la cererea altor participanti la procedura. Orice
informatie poate fi considerate drept proba daca sint respectate doua conditii:
Ea contine date privind comiterea sau necomiterea contraventiei, vinovatia faptuitorului, alte date care pot
contribui la solutionarea obiectiva a cazului contraventional
Aceasta informatie este colectata in modul stability de lege si din sursele prevazute de lege.
Clasificarea probelor. Probele pot fi clasificate in initiale si derivate, directe si indirect, positive si negative, de
acuzare si de justificare.

47. Participanii la procesul contravenional

Participantii la procedura contraventionala pot fi grupati in 3 grupe:
a. organele statale, participante la procesul contraventional- agentul constatator sau procurorul
b. partile interesate ale procedurii contraventionale care urmaresc un interes persoanal-faptuitorul,
delicventul, contravenientul, partea vatamata si reprezentantii lor legali
c. persoanele care contribuie la desfasurarea procesului contraventional- aparatorul, martorul, expertul,
specialistul, interpretul, traducatorul.
 48. Competena autoritilor mputernicite s soluioneze cauza contravenional
Potrivit legii sint competente sa solutioneze cauza contraventionala:
a. instanta de judecata
b. procurorul
c. comisia administrativa
d. agentul constatator
Instanta de judecata. Deosebim competenta teritoriala si materiala. La competenta teritoriala se aplica
principiul administrativ-teritorial recunoscut si aplicat in alte ramuri ale dreptului.
Competenta materiala:
1) toate cazurile cu privire la contravenii, cu excepia celor atribuite de prezentul cod competenei unor alte
organe, precum i:
a) cauzele contravenionale n privina minorilor;
b) cauzele contravenionale prevzute la art.61, 63-66, 316-318, 320, 336;
c) cauzele contravenionale n care agentul constatator, procurorul propun aplicarea unei sanciuni dintre cele care
urmeaz:
- privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate;
- privarea de dreptul de a deine anumite funcii;
- privarea de dreptul special;
- munca neremunerat n folosul comunitii;
- arestul contravenional;
2) contestaiile mpotriva hotrrilor autoritilor competente s soluioneze cauzele contravenionale,
procurorului.
Procurorul examineaza contraventiile prevazute de art. 63-68, 88, 312, 313, 316, 317, 320, 322-324, 335-337,
351-353 i cele pe care le-a depistat n exerciiul funciunii. n cazul refuzului nceperii urmririi penale, ncetrii
urmririi penale din cauza c fapta constituie o contravenie, precum i n cazul liberrii de rspundere penal a
persoanei cu tragerea la rspundere contravenional, procurorul dispune pornirea procesului contravenional i ori
examineaz cauza n limitele competenei sale, ori expediaz materialele acumulate, conform competenei, altor
organe pentru examinare. rin ordonan motivat, procurorul poate aplica orice sanciune contravenional, cu
excepia sanciunii a crei aplicare este de competena instanei de judecat.
Comisia administrativa. Comisia administrativ de pe lng autoritatea public local executiv se formeaz de
ctre consiliul local (stesc, comunal, orenesc, municipal) n componena preedintelui, vicepreedintelui,
secretarului responsabil i a 4-7 membri, obligatia carora se stabilesste prin regulament. Comisia administrativ
examineaz contraveniile prevzute la art.62, 75, 76, 92, 108, 161-168, 170-175, 180, 181, 227.
Agentul constatator. Cauza contravenional se soluioneaz de agentul constatator n a crui raz teritorial a
fost svrit contravenia. Acesta poate aplica sanciunile prevzute n partea special a crii a doua n limitele
competenei i numai n exerciiul funciunii. Agentul constatator poate constata contravenii ale cror constatare,
soluionare i sancionare snt atribuite competenei unor alte organe.
La competenta organelor si centrelor nu mai fac referire, putem copia din codul contraventional.

49. Competena autoritilor mputernicite s soluioneze cauza contravenional

50. Noiunea de msuri de asigurare a procesului contravenional i regimul lor juridic
Putem defini masurile de asigurare in felul urmator: in scopul prevenirii contraventiilor administrative, stabilirii
identitatii contravenientului, intocmirii procesului-verbal de constatare a contraventiei, in cazul in care acesta nu
poate fi intocmit la locul savirsirii contraventiei, in scopul asigurarii la timp si juste a examinarii contraventiilor
si executarea deciziilor asupra cazurilor cu privire la contraventii, persoana imputernicita este in drept, in limita
competentelor sale, sa aplice, fata de persoana care se face vinovata de savirsirea contraventiei, sau dupa caz fata
de martor sau victima, urmatoarele masuri ce au rolul de a asigura procesul contraventional.
Astfel din definitia data reies urmatoarele caracteristici de baza a masurilor de asigurare:
1. Acestea sunt aplicate cu scopul de a curma savirsirea contraventiilor si cu scopul de a asigura la timp si just
examinarea cazurilor si executarea deciziilor asupra cazurilor cu privire la savirsirea contraventiilor;
2. Sunt expres prevazute de catre codul contraventional temeiurile de aplicare a acestora ( n scopul stabilirii
identitii persoanei, ntocmirii procesului-verbal cu privire la contravenia administrativ, care nu poate fi
ntocmit la faa locului, i dac ntocmirea procesului-verbal este obligatorie, n scopul asigurrii la timp i juste a
examinrii cazurilor i executarea deciziilor asupra cazurilor cu privire la contravenii);
3. Aceste masuri pot fi aplicate doar de catre agentul constatator, in limita competentelor sale.
Conform Codului Contraventional al RM, adoptat la 24 octombrie 2008, agentul constatator poate aplica, in
limitele competentei sale, urmatoarele masuri de asigurare (masuri procesuale de constrigere) : retinerea, aducerea
silita, inlaturarea de la conducerea vehiculului, examenul medical pentru constatarea starii de ebrietate produsa de
alcool sau de alte substante, retinerea vehiculului. Pe linga aceste masuri de asigurare prevazute expres de art. 432
din Codul Contraventional, mai sunt inca 2 masuri de asigurare a procedurii contraventionale si anume: cercetarea
la fata locului, perchezitia corporala si ridicarea obiectelor si a documentelor.

50. Noiunea de msuri de asigurare a procesului contravenional i regimul lor juridic

Masurile de asigurare a procedurii contraventionale sint cele de constringere procesuala ca modalitate a
constringerii statale.
Masurile de asigurare a procedurii contraventionale aplicate dupa comiterea faptei contraventionale au drept scop
buna si legitima desfasurare a procedurii contraventionale. Ele formeaza mecanismul de protectie a normelor
procesuale fiind prevazute in capitolul V al Cartii a doua din Codul contraventional. Art. 432 din CC al RM
stipuleaza urmatoarele masuri procesuale de constringere: retinerea; aducerea silita; inlaturarea de la conducerea
vehiculului; examenul medical pentrn constatarea starii de ebrietate produse de alcool sau de alte substante;
retinerea vehiculului.
Sistemul masurilor de asigurare a procesului contraventional (masurilor procesuale de constringere) cuprinde:
1) retinerea contraventionala; aducerea silita; inlaturarea de la conducerea vehiculului si examenul medical
pentru constatarea starii de ebrietate produse de alcool sau de alte substante; retinerea si aducerea vehiculului la
parcare; cercetarea la fata locului, ridicarea obiectelor si a documentelor, perchezitia; perchezitia corporala si
ridicarea obiectelor si a documentelor.
2) Temeiul juridic al retinerii autorului unei fapte ilicite este expres determinat de Codul contraventional,
art 433 alin1. retinerea se aplica in cazul: 1. contraventiilor flagrante pentru care Codul contraventional prevede
sanctiunea arestului contraventional;2.imposibilitatii identificarii persoanei in a carei privinta este pornit proce- sul
contraventional, daca au fost epuizate toate masurile de identificare.3.contraventiilor pasibile de aplicarea masurii
de siguranta a expulzarii. Aducerea silita. (Art.437) Aducerea silita consta in conducerea fortata in fata instantei
de judecata a martorului sau a victimei care se eschiveaza de la prezentare. Aducerea silita se efectueaza de catre
organul de politie in temeiul unei incheieri judecatoresti (unui mandat).
Inlaturarea de la conducerea vehiculului si examenul medical pentru constatarea starii deebrietate art 438.
Persoana care conduce un vehicul este inlaturata de la conducerea acestuia daca:1. exista temeiuri suficiente de a
presupune ca se afla in stare de ebrietate inadmisibila produsa de alcool sau in stare de ebrietate produsa de alte sub
stante;2.nu are asupra sa documentul care confirma dreptul de a conduce sau de a folosi vehiculul.
Retinerea si aducerea vehicolului la parcarea. Art 439.Retinut poate fi numai acel vehicul al carui conducator a
fost inlaturat de la conducere in baza art. 438 din CC al RM si care este retinut.Aducerea vehiculului retinut la
statia de parcare speciala sau pe teritoriul organului de politie va fi intemeiata in cazul in care organul constatator
n-a avut posibilitatea sa predea vehiculul proprietarului, posesorului sau reprezen tantului lor.
Cercetarea ia fata locului. Aceasta masura de asigurare a procedurii contraventionale, de regula, este insotita de
aplicarea urmatoarelor doua masuri de constringere: perchezitia coporala si ridicarea obiectelor si a documentelor.
Cercetarea domiciliului fara permisiunea persoanei careia i se lezeaza dreptul la inviolabilitatea domiciliului se
efectueaza cu autorizatia instantei de judecata, la cererea agentului constatator in caz de infractiune flagranta
cercetarea la domiciliu se poate efectua in baza unei ordonante motivate a agentului constatator fara autorizatia
instantei de judecata, urmind ca acesteia sa i se prezinte, imediat sau nu mai tirziu de 24 de ore.
Perchezitia corporala si ridicarea obiectelor si a documentelor. In cazul contraventiilor aflate in competenta,
lucratorul organului afacerilor interne si lucratorul organului vamal amplasat in punctul de trecere a frontierei de
stat, daca exista temeiuri de a efectua perchezitia corporala sau ridicarea, pot ridica obiectele si documentele
importante pentru cauza, care se afla in hainele, in alte lucruri ale persoanei sau pe corpul ei. Perchezitia corporala
si ridicarea obiectelor si documentelor se pot efectua fara ordonanta speciala si fara autorizatia instantei de
judecata: 1.in cazul retinerii persoanei fizice, efectuate in temeiul si in ordinea prevazute in art. 433 din CC; 2.daca
exista motive rezonabile pentm a presupune ca una dintre persoanele care se afla la locul efectuarii perchezitiei sau
ridicarii ascunde asupra sa obiecte sau documente care pot avea importanta pentru justa solutionare a cauze
51. Circumstanele care nltur procedura contravenional. Circumstantele care inlatura procedura
contraventionala. Potrivit prevederilor legislatiei, procedura contraventionala nu poate fi inceputa, iar cea
inceputa urmeaza a fi incetata in urmatoarele cazuri: 1. Faptul contraventiei il constituie obiectul si latura
obiectiva ca elemente constitutive ale contraventiei. De prezenta sau lipsa acestor elemente constitutive ale
contraventiei sint legate si aparitia raportului juridic de drept contraventional si modalitatile lui. Doar aparitia
raportului juridic de conflict serveste drept temei juridic pentru pornireap rocedurii contraventionale. Pornirea
procedurii contraventionale in lipsa raportului juridic de conflict (lipsa atentarii reale la obiect) este ilegala si
urmeaza a fi clasata.
2.Fapta comisa nu mai este considerata contraventie in legea noua. Daca fapta considerata prin lege drept
contraventie a fost comisa pina la aparitia unei legi noi prin care ea nu se mai considera contraventie, iar
procedura contraventionala nu a fost inca pomita, atunci lipseste temeiul juridic pentm inceperea ei. In cazul in
care procedura contraventionala a fost inceputa, ea urmeaza a fi clasata.
3. Autorul faptei antisociale ilicite nu este subiect al raspunderii contraventionale. Legislatia Republicii
Moldova, inclusiv cea contraventionala, prevede ca in cazurile cind exista faptul unei contraventii (exista
elementele obiective ale contraventiei), mai mult decit atit, cind aceasta fapta este comisa cu vinovatie,
procedura contraventionala nu poate fi inceputa, iar cea inceputa urmeaza a fi incetata, deoarece autorul ei,
potrivit legii, nu este subiect al raspunderii contraventionale. Este vorba aici de reprezentantii diplomatici ai
statelor straine sau de alte persoane care, in conformitate cu tratatele intemationale la care RM este parte sau cu
legile RM, nu cad sub incidenta jurisdictiei contraventionale a RM sau in cazul carora este inlaturata
raspunderea contraventionala.
4. Existenta unor cauze dintre cele care inlatura caracterul contraventional al faptei comise. Art. 19 Fapta
antisociala comisa va avea caracter contraventional in cazul in care va intruni integral urmatoarele trasaturi:
ilegalitatea, penalitatea i culpabilitatea. Potrivit legislatiei contraventionale in vigoare, se considera cauze care
inlatura caracterul contraventional al faptei comise: starea de iresponsabilitate constatata in modul stabilit de
lege; legitima aparare; starea de extrema necesitate; constringerea fizica si/sau psihica; riscul intemeiat; cazul
fortuit.
5. Existenta unor cauze care inlatura raspunderea contraventionala pentru fapta comisa art 26.
Nu orice fapta contraventonala comisa cu vinovatie atrage dupa sine, inevitabil, aplicarea unei sanctiuni
contraventionale. legislatorul a prevazut anumite circumstante cind persoana vinovata de comiterea unei
contraventii poate sau trebuie absolvita de raspundere contraventionala. Aceste cauze sint:
- renuntarea benevola la savirsirea contraventiei;
- comiterea unei contraventii neinsemnate, tentativa;
- impacarea victimei cu faptuitorul;
- prescriptia raspunderii contraventionale;
- amnistia.
6.Decesul persoanei presupuse a fi faptuitorul unei contraventii. Realizarea principiului raspunderii
personale pentm fapta contraventionala comisa cu vinovatie determina inlaturarea procedurii contraventionale
in cazul decesului automlui faptei ilicite.
7.Pentru acelai fapt i in privinta aceleiasi persoane exista decizie/ hotarire definitiva
Legea contraventionala prevede ca nimeni nu poate fi supus de doua ori raspunderii contraventionale pentm
una si aceeasi fapta, iar unui dintre drepturile persoanei considerate ca faptuitor al unei contraventii este
dreptul de a nu fi urmarita sau sanctionata de mai multe ori pentru aceeasi fapta.
8. Pentru acelasi fapt este sau trebuie sa fie pornita urmarirea penala. Daca in procesul cercetarii cazului se
constata ca fapta cerecetata considerate contraventie a fost savirita in conditii care plaseaza sub incidenta
legii penale, procedura contraventionala urmeaza a fi incetata, iar dosarul se remite neintirziat, prin incheiere
motivata, procurorului, dupa competenta.

53. Fazele procedurii contravenionale. Noiune i coninut

faza procedurii contraventionale - acea parte a procedurii contraventionale care, pe linga sarcinile comune ale
procedurii, are i sarcinile sale proprii bine determinate, realizndu-se prin activitatea participantilor concreti la
procedura contraventionala, care se finalizeaza cu emiterea unei variante de decizie intermediara asupra cazului
Fazele procedurii, urmarind scopul ei de baza, se deosebesc una de alta prin: continut, participant la procedura,
metodele de activitate, deciziile emise etc. Decizia intermediara se fixeaza intr-un document procesual special
(proces- verbal cu privire la retinere; proces-verbal cu privire la perchezitia corporala, ridicarea obiectelor si a
documentelor etc.). Fazele procedurii sint organic legate intre ele. De regula, urmatoarea faza ii incepe
desfaurarea dupa finalizarea celei anterioare. procedura contraventionala consta din urmatoarele faze:
 1) cercetarea cazului contraventional;
2) examinarea cazului i emiterea deciziei asupra cazului;
3) revizuirea cazului contraventional;
4) executarea deciziei cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale.
La prima faza se constata fapta contraventionala, se colecteaza si se administreaza probele privind caracterul
faptei antisociale comise si persona- litatea faptuitorului.
La a doua faza se analizeaza documentele procesuale prezentate, se verified incadrarea juridica a faptei
comise, circumstantele atenuante si agravante ale cauzei, se emite decizia asupra cazului, care se aduce la
cunotinta partilor procedurii.
La a treia faza persoana fata de care este aplicata sanctiunea contraventionala, partea vatamata sau
reprezentantii lor legali, precum i procurorul sint in drept sa atace decizia cu privire la cazul contraventional.
in caz de atac, executarea deciziei se suspenda i se efectueaza revizuirea cazului de catre instanta de judecata.
La a patra faza se desfasoara executarea deciziei irevocabile cu privire la aplicarea sanctiunii
contraventionale.
Fazele enumerate, realizate in stricta consecutivitate, alcatuiesc procedura contraventionala, prin care se
manifesta continutul procesului contraventional in fond.
Mai exista inafara acestei proceduri clasice si procedura accelerata sau simplificata, cind agentul constatator
efectueaza de sine statator intreg volumul de activitati procesuale privind inceperea procedurii contraventionale,
cercetarea cazului, emiterea deciziei la caz, punerea in executare a deciziei privind aplicarea sanctiunii
contraventionale ect.
54. Coninutul procesului de constatare a faptei contravenionale i atribuiile agentului constatator.
Prin constatarea faptei contraventionale se subintelege actiunea privind stabilirea i analiza juri- dica a faptei
antisociale comise, incadrarea ei intr-o anumita norma materiala a dreptului contraventional pentm a determina
daca aceasta constituie sau nu contraventie. In cazul contraventiilor la a caror comitere agentul constatator
este imputemicit sa aplice sanctiunea contraventionala, constatarea faptei contraventionale reprezinta
procedura contraventionala accelerata (simplificata) si cuprinde urmatoarele actiuni procesuale, care, la rindul
lor, constituie unele etape ale fazei de constatare a faptei contraventional:
Sesizarea agentului constatator. Agentul constatator este sesizat prin plingere sau denunt ori din oficiu, cind
se afla ca a fost savirita fapta ilicita sau cind astfel de fapta a fost stabilita in urma controlului conform
atributiilor de serviciu si in cazurile prevazute de lege.
Analiza informatiei cu privire la comiterea unei fapte antisociale. Imediat sau in cel mult 3 zile de la data
sesizarii, agentul constatator este obligat sa verifice sesizarea si sa intreprinda masurile procesuale prevazute de
legea contraventionala:
- de a respinge porniirea unei proceduri contraventionale;
- de a expedia materialele cu informatia respectiva dupa principiul competentei;
- de a expedia materialele ce contin informatia respectiva dupa principiul teritorial sau ramural;
- de a incepe procedura contraventionala.
Inceperea procedurii contraventionale. Aceasta actiune procesuala poate incepe numai atunci cind s-a
constatat existenta faptei contraventionale, comise pe teritoriul deservit sau in ramura (sfera) deservita de
agentul constatator care a fost sesizat in acest sens. Luind decizia de a incepe procedura
contraventionala, reprezentantul agentului constatator abilitat prin aceasta decizie dispune inceputul
colectarii probelor care ar confirma sau ar dezminti faptul comiterii unei contraventii.

55. Cercetarea cauzei contravenionale constatate i emiterea deciziei asupra cazului

La aceasta etapa de constatare a faptei contraventionale este necesar sa se stabileasca, prin acumularea, analiza
i administrarea probelor, circumstantele reale ale faptei comise. Cercetarea cazului i constatarea
circumstantelor reale ale faptei comise se realizeaza prin diferite metode.Metoda de baza este audierea
participantilor la procedura contraventionala, la care poate fi invitata (citata) orice persoana ce detine informatii
privind fapta contraventionala comisa sau personalitatea autorului ei: partea vatamata, martorii, specialistul,
faptuitorul. Cercetarea circumstantelor comiterii faptei contraventionale poate fi efectuata si prin studierea
purtatorilor materiali de informatie (probe materiale), a obiectelor si a documentelor care sint un instrument al
contraventiei, precum si a obiectelor si a documentelor care sint obiectivul direct al contraventiei etc.
Documentarea procesuala a rezultatelor cercetarii cazului. Toate actiunile procesuale, de regula, trebuie
fixate in actele procesuale. Daca in procesul activitatii de cercetare a cazului au fost aplicate unele masuri
procesuale de constringere: retinerea, controlul corporal, controlul obiectelor, ridicarea obiectelor si a
documentelor etc., atunci este necesar sa se intocmeasca un proces-verbal, conform prevederilor legislatiei.
 Incetarea procedurii contraventionale sau, dupa caz, intocmirea procesului verbal cu privire la
contraventie. Agentul care efectueaza cercetarea cazului pe parcursul desfasurarii acestei etape, in baza
rezultatelor analizei detaliate a informatiei suficiente cu privire la fapta antisociala comisa si personalitatea
faptuitorului, trebuie sa precizeze care decizie urmeaza a fi luata.
Prima varianta de decizie urmeaza sa fie emisa in baza conditiilor prevazute in art. 441 din CC al RM: lipsa
unei fapte contraventionale; constatarea vreunuia dintre temeiurile prevazute de lege ce exclude caracterul
contraventional al faptei comise sau aplicarea sanctiunii contraventionale; decedarea persoanei presupuse a fi
faptuitor; pentru fapta in cauza este pornita urmarire penala; pentru aceeasi fapta si privitor la aceeasi
persoana exista decizie definitiva.
In cazul incetarii procedurii pornite se intocmeste hotarire de incetare (clasare) a cazului contraventional, din
acel moment persoana in a carei privinta a fost pomit cazul fiind repusa in drepturi.
A doua varianta de decizie - incheierea unui proces-verbal cu privire la contraventie - poate fi emisa numai
atunci cind in actiunile (inactiunile) faptuitomlui sint prezente toate elementele componente ale contraventiei,
prevazute in norma materiala imputata (obiectul, latura obiectiva, subiectul, latura subiectiva). Exceptie de la
aceasta regula generala constituie cazurile in care nu se incheie procesul-verbal respectiv.
Procesul-verbal cu privire la contraventie este un act prin care se individualizeaza fapta ilicita si se identifica
faptuitorul. Procesul-verbal se incheie de agentul constatator pe baza constatarilor personale si a probelor
acumulate, in prezenta faptuitorului sau in absenta lui. In cel mult 24 de ore de la data incheierii, procesul-
verbal cu privire la contraventie se inscrie intr-un registru de evidenta in ordinea intocmirii si depunerii lui la
autoritatea din care face parte agentul constatator. In cazul procedurii contraventionale accelerate (simplificate),
cind agentul constatator potrivit competentei este imputernicit si pentru a aplica sanctiunea, se emite decizia
respectiva.

56. Contestaia mpotriva deciziei emise de agentul constatator. Executarea deciziei definitive. Dupa
emiterea deciziei asupra cazului contraventional si consemnarea deciziei emise in procesul-verbal cu privire la
contraventie, agentul constatator este obligat sa intreprinda masurile necesare pentru asigurarea drepturilor
participantilor la proces, inclusiv dreptul la contestatia deciziei emise, pentru organizarea executarii deciziei
necontestate. Copia de pe procesul-verbal se inmineaza persoanei fata de care el este intocmit si victimei, la
cerere. Daca persoana fata de care este aplicata sanctiunea contraventionala, victima sau reprezentantul acestora
ori procurorul nu sint de acord cu decizia emisa, ei sint in drept sa-1 conteste in instanta de judecata pe a carei
raza teritoriala activeaza autoritatea din care face parte agentul constatator, in decursul a 15 zile de la data
aducerii la cunostinta a incheierii procesului- verbal cu privire la contraventie, insa hotarirea poate fi repusa in
termen, la cerere, de catre autotitatea imputemicita sa examineze contestatia. Depunerea contestatiei suspenda
executarea sanctiunii contraventionale aplicate prin procesul-verbal. Autorul contestatiei impotriva deciziei de
aplicare a sanctiunii contraventionale nu plateste taxa de stat.
- Din momentul in care persoana in a carei privinta a fost pornita procedura contraventionala recunoaste ca
este vinovata de savirsirea contraventiei, refuza realizarea dreptului sau la contestare, ea obtine statut juridic de
contravenient si, cu acordul ei, decizia privind aplicarea sanctiunii contraventionale poate fi executata la fat
alocului. Contravenientul plateste amenda, aplicata de agentul constatator, contra unei chitante de incasare in
car se contine: data, ora si locul de efectuare a platii;numele, prenumele si domiciliul persoanei sanctionate;
numele, prenumele si calitatea agentului constatator, autoritatea pe care reprezinta; norma contraventionala in
al carei temei este aplicata sanctiunea; suma amenzii; semnatura partilor. Chitanta de incasare a amenzii
contraventionale se inmineaza persoanei sanctionate, faptul inminarii mentionindu-se in copia de pe chitanta.

57. Sesizarea privind cauzele i condiiile care au favorizat comiterea contraveniei

Identificarea cauzelor si conditiilor ce favorizeaza contraventionalitatea este sarcina prioritara in contextul
activitatii de combatere a acestui fenomen social. Atit cauzele generale ale contraventionalitatii, cit si cauzele
unor tipuri de contraventii pot fi determinate numai prin stabilirea si analiza cauzelor si conditiilor fiecarei
contraventii in parte.
Prevenirea contraventiilor - ca forma de combatere a contraventionalitatii se realizeaza prin profilaxia
generala si proflaxia individuala. Obiectul influentei reglementativ-juridice in contextul activitatilor privind
profilaxia generala sint cauzele si conditiile contraventionalitatii. Obiectul influenfei reglementativ-juridice in
cadrul activitatilor privind profilaxia individuala sint persoanele care au neglijat anterior legea contraventionala
sau care sint predispuse la astfel de actiuni antisociale.Subiectii administrarii din domeniul combaterii
contraventionalitatii (reprezentantii organelor executive ale statului) in cadrul activitatilor ce tin de profilaxia
generala influenteaza asupra cauzelor si conditiilor contraventionalitatii in scopul eliminarii lor, iar in procesul
activitatilor ce tin de profilaxia individuala - asupra constiintei persoanei concrete care a comis fapta
antisociala ilicita sau care este predispusa de a comite.
Potrivit prevederilor Codului contraventional, la stabilirea pedepsei, procuroml, agentul constatator determina
cauzele i conditiile care au favorizat savirsirea contraventiei si, in caz de necesitate, sesizeaza autoritatea
respectiva sau persoana cu functie de raspundere pentru examinarea lor imediata.
atentie sporita trebuie acordata persoanelor care alcatuiesc ,,grup de risc, adica persoanelor care, in modul
stabilit de legislate, se afla deja sub supravegherea organelor de ocrotire a sanatatii si a organelor de politie, sau
celor in privinta carora exista temei juridic de a le lua in evidenta: persoanele bolnave psihic si care prezinta
pericol pentru societate, alcoolicii cronici, narcomanii si toxicomanii, consumatorii de droguri, persoanele cu
boli venerice si care se eschiveaza de la tratament, minorii care nu au atins virsta raspunderii juridice, dar care
au savirsit infractiuni sau contraventii etc.
Legislatia contraventionala obliga toate organele care participa la activitatea de combatere a
contraventionalitatii, inclusiv instanta de judecata, sa identifice cauzele si conditiile care au favorizat
neconformarea regulilor de conduita in societate protejate prin normele juridice.

58. Aciunile preliminare ce in de judecarea cauzei contravenionale n instana de judecat.

Atunci cind agentul constatator care a constatat cazul contraventional nu este in drept sa aplice pedeapsa
contraventionala i nu poate fi aplicata procedura contraventionala accelerata, procesul-verbal cu privire la
contraventie si materialele anexate la el urmeaza a fi remise instantei sau comisiei administrative, potrivit
competentei. Cauza contraventionala se judeca in instanta de judecata in sedinta publica, oral, nemijlocit si in
contradictoriu.
Actele preliminare privind judecarea cauzei. In termen de 3 zile de la data intrarii cauzei contraventionale in
instanta, judecatoml rezolva urmatoarele chestiuni:
- daca examinarea cazului respectiv este de competenta lui;
- daca au fost intocmite corect procesul-verbal si celelalte materiale din dosarul cu privire la contraventie;
- daca persoanelor care trebuie sa participe la examinarea cazului li s-au comunicat ordinea examinarii
cazului si drepturile lor cu privire la participare in procesul de examinare a cazului;
- reactia agentului constatator la demersurile persoanei in privinta careia este intocmit procesul-verbal,
partii vatamate, reprezentantilor legali, avocatului etc.
In functie de rezultatele acestor actiuni, judecatorul emite una dintre urmatoarele variante de decizie:
1.dispune remiterea dupa competenta a dosarului cu privire la contraventie; 2.fixeaza data examinarii cauzei
contraventionale, dispune citarea partilor si altor participant la sedinta, intreprinde alte actiuni pentru buna ei
destasurare. (Termenul) Cauza contraventionala se judeca in termen de 30 de zile de la data intrarii dosarului in
instanta.Daca exista temeiuri rezonabile, judecatorul, prin incheiere motivata, poate prelungi termenul de
judecare a cauzei cu 15 zile. In cazul in care faptuitorul unei contraventii a fost retinut conform art.
376(Inviolabilitatea persoanei) si 433(retinerea), judecarea cauzei contraventionale se face de urgenta si cu
prioritate.

59. Cercetarea judectoreasc i emiterea hotrrii judectoreti. Sedinta de judecare a cauzei

contraventionale are loc cu citarea partilor. Art. 455 din CC al RM prevede ca prezenta agentului constatator la
sedinta de judecata a cauzei contraventionale este obligatorie. Neprezentarea lui fara motive intemeiate si fara
instiintarea prealabila a instantei conduce la incetarea procesului contraventional, cu emiterea a unei incheieri
interlocutorii. Neprezentarea in sedinta a faptuitorului sau a victimei, legal citate, fara motive intemeiate nu
impiedica judecarea cauzei contraventionale.
Cercetarea judecatoreasca a cauzei contraventionale. Rezultatele cercetarii judecatoresti vor fi determinante
la emiterea deciziei asupra cazului, conditionind necesitatea si limitele aplicarii principiilor raspunderii
contraventionale si procedurii contraventionale, cum ar fi: afiarea adevarului obiectiv; inevitabilitatea
raspunderii contraventionale pentru fapta comisa cu vinovatie;oportunitatea si utilitatea aplicarii raspunderii
contraventionale; legalitatea aplicarii sanctiunii contraventionale; individualizarea raspunderii contraventionale
si a pedepsei aplicate etc.
In cazul cercetarii judecatoresti se examineaza mai intii probele prezentate de partea acuzarii. Faptuitorul
poate cere sa fie audiat la inceputul examinarii probelor sau la orice etapa a cercetarii judecatoresti.
Dupa cercetarea tuturor probelor din dosar si a celor prezentate la judecarea cauzei, instanta solutioneaza
cererile si demersurile formulate si dispune efectuarea, unor actiuni procesuale suplimentare. Dupa incheierea
cercetarii judecatoresti urmeaza dezbaterile judiciare. In cazul in care se impune prezentarea de noi probe,
participantii la dezbateri pot cere reluarea cercetarii judecatoresti, indicind circumstantele care vor fi cercetate
suplimentar in baza probelor noi. Dupa inchiderea dezbaterilor judiciare si rostirea ultimului cuvint de catre
acuzat, partile pot depune in instanta concluzii scrise asupra solutiei pe care propun privitor la cauza.
Concluziile se anexeaza la procesul-verbal.
Emiterea deciziei asupra cauzei contraventionale. Instanta de judecata emite decizia asupra cauzei
contraventionale in camera de deliberare, pronuntindu-se prin hotarire asupra aspectelor faptice si juridice ale
cauzei.
Legea contraventionala prevede ca in urma finalizarii cercetarii judecatoresti pot fi emise doua variante de
decizie:
1) incetarea procesului contraventional in sedinta de judecata;
2) recunoasterea vinovatiei persoanei de savirsirea contraventiei imputate si aplicarea pedepsei
contraventionale.
Prima varianta de decizie - incetarea procesului - se emite in cazul:
- in care pe parcursul judecarii cazului se constata vreuna dintre circumstantale care inlatura procesul
contraventional, stipulate in art. 441 din CC al RM;
- nulitatii procesului-verbal cu privire la contraventie, recunoscut in conditiile art. 445 din CC al RM.
A doua varianta de decizie poate fi emisa numai in cazul in care fapta comisa se incadreaza in norma juridica
contraventionala, este recunoscuta vinovatia faptuitorului si nu exista circumstante care ar inlatura procesul
contraventional.
In urma cercetarii judecatoresti, este posibila inca varianta de decizie - remiterea materialelor agentului
constatator care a incheiat procesul-verbal pentru lichidarea incorectitudinilor admise. Aceasta varianta ar fi
oportuna in cazul in care in procesul-verbal cu privire la contraventie sint admise abateri neinsemnate de la
cerintele art. 443 din CC al RM.

60. Examinarea cauzei contravenionale de ctre comisia administrativ

Procedura examinarii cauzei contraventionale de catre comisia administrativa poate fi divizata in 3 etape:
- pregatirea pentru axaminarea cauzei contraventionale;
- cercetarea cauzei in sedinta;
- emiterea deciziei asupra cazului si punerea ei in aplicare.
Pregatirea pentru axaminarea cauzei contraventionale.Pu buna desfasurare a acestei etape si neadmiterea
aplicarii nelegitime a a sanctiunii contraventionale sau a clasarii neintemeiate a cazului, dupa sesizarea comisiei
administrative se intreprind unele actiuni de pregatire pu examinarea cazului, al caror scop este depunerea
materialeler cazului contraventional in conditiile prevazute de legislatia contraventionala. In cadrul pregatirii
pentru examinarea cazului se tine de problema competentei, si anume competenta materiala( art. 398 CC) si
competenta teritorila ( dupa principiul teritorialitatii); se verifica daca inculpatului i-au fost explicate drepturile
lui contra semnatura; se verifica corectitudinea continutului procesului verbal cu privire la contraventie si
interpretarile participantilor la procedura( faptuitor, partea vatamata, martorii). In urma studierii detaliate a
procesului-verbal cu privire la contraventie si a materialelor anexate la el, etapa de pregatire pentru
examinarea cazului contraventional se incheie cu emiterea uneia dintre urmatoarele doua variante de decizie:
- restituirea materialelor agentului constatator care a incheiat procesul-verbal pentru inlaturarea greselilor
admise la faza constatarii faptei contraventionale si cercetarii cazului;
- admiterea cazului spre examinare si fixarea datei examinarii cazului.
Cercetarea cauzei in sedinta. La fixarea datei examinarii cauzei in sedinta secretarul responsabil al comisiei
administrative trebuie sa ia in considerate termenul de 30 de zile in limitele caruia trebuie sa fie examinata
cauza contraventionala. La sedinta comisiei trebuie sa fie prezenta majoritatea simpla a membrilor
ei.Presedintele comisiei administrative sau vicepresedintele conduce sedinta privind examinarea cauzei
contraventionale.
In cadrul cercetarii cauzei in sedinta trebuie sa fie analizate mai intii probele prezentate de partea acuzarii
(agentul constatator). Probele pot fi prezentate de partile procesului contraventional si in sedinta.
In timpul examinarii cauzei contraventionale comisia administrativa este obligata sa clarifice urmatoarele:
daca fapta comisa constituie contraventie; vinovatia faptuitorului si formele ei; prezenta circumstantelor care
inlatura caracterul contraventional al faptei comise i aplicarea raspunderii contraventionale; existanta
circumstantelor ce atenueaza sau agraveaza raspunderea contraventionala; oportunitatea si legalitatea aplicarii
pedepsei fata de faptuitor; daca prin comiterea contraventiei a fost pricinuita paguba materiala; caracteristica
persoanei faptuitorului etc.
Finalizind cercetarea probelor, a cererilor si a demersurilor formulate de catre participantii la proces,
presedintele sedintei anunta dezbaterile.
 Emiterea deciziei asupra cazului i punerea ei in executare. Dupa ce in sedinta de cercetare a cazului au fost
epuizate toate etapele procesuale, au fost verificate si confirmate sau neconfirmate probele care confirma sau nu
comiterea faptei contraventionale, prezenta sau lipsa vinovatiei inculpatului, comisia administrativa formuleaza,
apoi pronunta decizia asupra cazului.
Exista urmatoarele variante de decizie:
- restituirea materialelor agentului constatator care a intocmit procesul- verbal pentru inlaturarea greselilor
admise la faza constatarii faptei contraventionale si cercetarii cazului;
- clasarea cazului;
- remiterea materialelor in instanta de judecata;
- aplicarea unei sanctiuni contraventionale.
Decizia comisiei administrative se adopta cu majoritatea simpla de voturi ale membrilor comisiei prezenti la
sedinta
61. Calea ordinar de atac. Recursul
Examinarea cauzei contr. si emiterea deciziei asupra cazului ca faza a procedurii contr. se finalizeaza cu
aducerea la cunostinta partilor interesate a deciziei emise,in modul stabilit de lege.
Subiect cu dr. de atac cu recurs al hotaririlor judecatoresti poate fi:
-pers. fata de care este aplicata sanctiunea contravent.
-agentul constatator -victima -procurorul
-aparatorul,care declara recursul in numele partilor
-sotul/sotia pers. arestate.
Pot fi considerati ca subiecti cu dr. de a declara recurs :
-reprezentantii legali a pers. trase la raspundere contr. si al vctimei;
-reprezentantul pers. jurid. fata de care e aplicata sanctiunea contr. sau care este recunoscuta ca victima in
urma unei actiuni contraventionale
Temeiurile juridice pentru depunerea recursului.
-nu au fost respectate dispozitiile privind conpetenta dupa materie sau calitatea pers.
-sedinta de judecata nu a fost publicata
-cauza a fost judecata fara citarea legala a unei parti sau pers. legal citata sa aflat in imposibilitatea dea se
prezenta sau dea instiinta instanta despre imposibilitate
-pers. a fost sanctionata pentru o fapta neprevazuta de CC;
-faptei savirsite i sa dat o incadrare juridica gresita
-a intervenit o lege mai favorabila pers. sanctionate,etc.
Termenul si modul de depunere a recursului.
Recursul impotriva instantei judecatoresti contraventionale se declara in termen de 15 zile.Termenul incepe a
decurge din momentul aducerii la cunostinta pers.interesate a hotaririi judecat.R. se depune in instanta a carei
hotarire este atacata.Pers. detinuta fata de care a fost aplicata retinerea ca masura de constringere
procesuala,apoi arestul contr. ca pedeapsa contraventionala poate depune recursul si la administratia locului
de detinere,care este obligata sal expedieze imediat instantei a carei hotarire este atacata.R. primit se expediaza
in 3 zile de la data expirarii termenului de declarare a recursului,instantei de recurs.
Repunerea in termen a recursului.
R.declarat cu omiterea termenului nu mai tirziu de 15 zile,se considera depus in termen daca instanta a
constatat ca intirzierea a fost determinata de motive intemeiate sau de neinformarea despre adoptarea hotaririi a
participantului la proces,care nu a fost prezent la judecarea cauzei,nici la pronuntarea hotaririi.
Judecarea cauzei contr. in recurs
Se judeca de un complet format din 3 judecatori,cu citarea partilor.Neprezentarea nu impiedica judecarea
recursului.Instanta e obligata sa se pronunte asupra tuturor motivelor invocate in recurs.Presedintele
completului de judecata conduce sedinta ,asigura ordinea si solemnitatea in sedinta.

62. Calea extraordinar de atac. Revizuirea

Procedura de revizuire se deschide in favoarea contravenientului in termen de cel mult 6 luni dupa aparitia
urm. temeiuri:
-instanta de judec. Internationala,prin hotarire a constatat o incalcare a dr. Si libertatilor omului care poate fi
reparata la o noua judecare;
-C. Constitutionala a declarat neconstitutionala prevederea legii aplicate in cauza data;
-legea noua inlatura caracterul contraventional al faptei sau amelioreaza situatia contravenientului in a carui
privinta nu a fost executata integral sanctiunea contraventionala;
 exista o procedura pornita in cauza data in fata unei instante internationale;
-sa stabilit ,prin hotarire definitiva,ca agentul constatator,procurorul sau judecatorul au comis,in cursul
constatarii si judecarii acestei cauze,abuzuri ce constituie infractiune.
Procurorul general si adjunctii lui au dr. de a inainta cererea de revizuire a deciziei sau a hotaririi emise in
cauza contraventionala daca se constata ca in actiunile contravenientului sint prezente elementele constitutive
ale infr. Prevazute de CP.In acest caz cererea de revizuire se depune in instanta a carei decizie sau hotarire a
ramas definitiva.
Pr. De revizuire se deschide in baza cererii procurorului de nivelul instantei de judecata,conform competentei
teritoriale,sau a cererii contravenientului adresate instantei care a judecat cauza contraventionala sau
contestatia.Cererea se face in scris,cu invocarea motivului revizuirii si a datelor doveditoare.In pr. de revizuire
,instanta sesizata poate dispune suspendarea hotaririi neexecutate.
Hotarirea instantei de revizuire. Dupa examinarea cererii de revizuire,instanta de revizuire adopta una din
urm. hotariri:
1)respinge cererea daca este:
-tardiva -inadmisibila -neintemeiata
2)admite cererea,casind hotarirea atacata si pronuntind o noua hotarire.
Hot.emise in pr. de revizuire,cu exceptia celor emise de C.de apel,pot fi atacate cu recurs de pers.
sanctionata ,agentul constatator,victima sau procuror in 5 zile si se judeca in ordinea pr. de recurs.

63. Condiiile generale cu privire la procedura de executare a deciziilor cu caracter contravenional

Potrivit dispozitiilor generale din legea de executare, decizia cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale
e obligatory spre executare de catre toti subiectii dr contraventional. Trimiterea spre executare a
hotaririlor(deciziilor,ordonantelor) privind aplikarea sanctiunii contraventionale, cu exceptia sanctiunii
avertismentului si amenzii aplikate de catre agentul constatator, revine instantei de judecata, comisiei
administrative sau procurorului, dupa caz, care au adoptat actul juridic respectiv. In termen de 10 zile de la data
raminerii definitive a hotaririi judecatoresti, presedintele instantei trimite dispozitia de executare a hotaririi,
impreuna cu o copie de pe hotarirea definitive, autoritatii insarcinate cu punerea in executare a hotaririi
conform prevederilor legislatiei de executare. In cazul in kare cauza a fost judecata cu recurs, la copia de pe
hotarire se anexeaza copia de pe decizia instantei de recurs.
In cazul in kare fata de una si aceeasi persoana sint pronuntate citeva hotariri privind aplicarea sanctiunilor
contraventionale, iecare hotarire se executa separat.

64. Sistemul organelor de executare silit a deciziei privind aplicarea sanciunilor contravenionale
Executarea silita a documentelor executorii revine Departamentului de executare si se efectueaza prin
intermediul subdiviziunilor lui teritoriale, denumite oficii teritoriale.
Departamentul de executare si oficiile de executare: - fac parte din sistemul organelor Ministerului de Justitie ;
- sint personae juridice, au conturi trezoreriale, conturi special in lei si in valuta straina, stampila cu imaginea
stemei de stat si cu denumirea lor; - dispun de patrimoniu pe care il administreaza in conditiile legii ; - isi
desfasoara activitatea in conformitate cu constitutia RM, codul de executare si alte acte normative.
Functionarii Departamentului de executare si executorii judecatoresti au statut de functionar public si se afla
sub incidenta legii serviciului public.

65. Procedura de executare a sanciunii contravenionale de ctre persoanele fizice

Executarea sanctiunii avertismentului.Hotarirea de aplicare a sanctiunii avertismentului,se transmite pers.
sanctionate ,contra semnatura,de organul care a adoptat hotarirea cu privire la sanctionare.
Executarea sanctiunii amenzii.Amenda se achita de catre contravenient in mod benevol in 30 zile de la
raminerea definitiva a hotaririi judecatoresti,deciziei agentului constatator sau comisiei
administrative,ordonantei procurorului.Contravenientul este in drept sa achite jumatate din amenda stabilita
daca o plateste in 72 ore din momentul stabilirii ei.Se considera ca sanctiunea amenzii este executata
integral.Daca contravenientul nu a achitat amenda,instanta dupa expirarea termenului trmite oficiului de
executare titlul executoriu pentru ncasarea silita a amenzii.In termen de 15 zile se informeaza instanta despre
executarea hotaririi ei.
Executarea sanctiunii privative de dreptul de a detine anumite functii sau a desfasura o anumita activitate.
Executarea acestor sanctiuni se asigura de oficiul de executare pe a carui raza teritoriala isi desfasoara
activitatea sau isi are domiciliul contravenientul.
 Executarea sanctiunii muncii neremunerate in folosul comunitatii.
Dupa pronuntarea hotaririi ,presedintele sedintei de judecata explica esenta sanctiunii,fapt care se
consemneaza in proces-verbal al sedintei de judecata.Pers.sanctionata depune in scris un angajament prin care
se obliga sa se prezinte in 10 zile la oficiul de executare pe a carui raza teritoriala isi are domiciliul.Executarea
sanctiunii se asigura de oficiul de executare conform prevederilor Codului de executare al RM.
Executarea sanctiunii arestului contraventional.
Executarea sanctiunii se asigura de penitenciare in conditile stabilite pentru regim initial intr-un penitenciar de
tp semiinchis,conform preveder. legislatiei.In penitenciar de tip semiinchis ,condamnatii sunt detinuti sub
supraveghere permanenta.
Executarea expulzarii. Expulzarea aplicata cet. Straini si apatrizi ca sanctiune complementara se executa de
organele afacerilor interne.
Stingerea executarii sanctiunii contr. Se stinge raportul de executare a sanctiunii contr. ,obligatia
contravenientului de a executa sanctiunea contr. si dr. organului de stat de a cere executarea sanctiunii
contr.Stingerea executarii sanctiunii are loc in cazul:
-executarii efective si integrale a sanctiunii;
-decesul contravenientului;
-intervenirii prescriptiei executarii hotaririi privind aplicarea sanctiunii contr.,etc.

66. Stingerea executarea sanciunii contravenionale

Prin stingerea sanct. contr. se stinge raportul juridic de executare a sanctiunii contravent.,adica obligatia
contravenientului de a executa sanctiunea contraventionala si dreptul organului de stat de a cere executarea
sanct. contrav.
Stingerea executarii sanct. contr. are loc in cazul:
-executarii efective si integrale a sanctiunii;
-decesului contravenientului;
-adoptarii unei hotariri de achitare a pers. sanctionate in cursul executarii sanct. sau trimiterii spre executare a
hotaririi judecatoresti;
-intervenirii unui act de amnistie totala in cursul executarii sanct. sau trimiterii spre executare a hotaririi
judecat.
-intervenirii prescriptiei executarii hotaririi privind aplicarea sanctiunii contraventionale.

67. Procedura de executare a sanciunilor contravenionale de ctre persoanele juridice

Executarea sanct. amenzii. Amenda se achita in mod benevol de pers. Juridica in decurs de 30 zile de la dara
raminerii definitive a hotaririi judecatoresti.Daca amenda nu a fost achitata in termen ,instanta de judecata
trimite titlul executoriu pentru executarea silita oficiului de executare pe a carui raza teritoriala isi are sediul
pers. jurid. sanctionata.Oficiul de executare,in termen de 10 zile, verifica mijloacele banesti pe conturile
bancare ale pers.jurid. si prezinta dispozitia de incaso institutiei financiare pentru virarea sumei amenzii la
contul indicat in titlul executoriu.Daca in 30 zile dispozitia de incaso nu se executa din motivul lipsei sau
insuficientei mijl. banesti,oficiul de executare va dispune urmarirea bunurilor pers. jurid.
Executarea sanctiunii privarii de dreptul de a desfasura o anumita activitate.
Executarea se asigura de oficiul de executare pe a carui raza teritoriala isi are sediul persoana juridica
sanctionata.Dupa pronuntarea hotaririi instantei de judecata ,ea se remite oficiului de executare care trimite
hotarirea judecatoreasca organului abilitat cu dr. de a interzice pers.jurid sanctionate o anumita activitate,pentru
a sista activitatea interzisa,pentru a retrage autorizatia sau licenta sau a modifica statutul pers. jurid.
sanctionate.In 10 zile,organul care a eliberat autorizatia sau licenta pentru exercitarea genului de activitate
interzis retrage autorizatia sau licenta data.In cazul interzicerii exercitarii unei activitati pentru care nu a fost
eliberata autorizatia sau licenta,Camera Inregistrarii de stat asigura excluderea din statutul pers. jurid. a genului
de activitate interzis.Toata inform. Privind retragerea autorizatiei ori despre modificarea statutului pers. jurid.
sanctionate se publica in Monitorul Oficial al RM de organul care lea efectuat si se remite MAI,CCCEC, si
oficiului de executare ,caruia suplimentar i se remite si hotarirea instantei de judecata.Oficiul de executare
informeaza instanta de judecata in 5 zile despre executarea hotaririi.