PLUMB GEORGE BACOVIA

SIMBOLISM

George Bacovia este reprezentantul simbolismului romanesc a carei originaliate

deriva dintr-un pesimism exagerat cu care traieste.

Universul poetic bacovian are la baza motive specifice liricii simboliste: motivul
singuratati apasatoare, sentimentul inadaptarii producand izolare si intristare,
respectiv dorinta de evadare.
Textul poetic Plumbde George Bacovia se inscrie in curentul literar simbolist
aparut in Franta in 1886 aparenta la aceasta estetica este data de teme si motive ,
prin cultivarea simbolului, a sugestiei, a corespondentei , a cromaticii,a muzicalitati
interioare si a dramatismului trairii eului liric.Dramatismul existential este sugerat
prin corespondenta ce se stabileste intre materie si spirit .Textul poetic bacovian nu
cuprinde nici un termen explicit al starii de angoasa ,aceasta fiind transmisa pe calea
sugestiei prin dcor si simboluri .
Poezia este o arta poetica sub forma elegiastica deoarece sugereaza sentimentul
de tristete si spaima de moarte sub forma monologului liric , sub forma unui eu liric
pesimist .

Tema poeziei o constituie conditia poetului izolat intr-o socieate mediocra ,

conditie marcata de singuratate , de imposibilitatea evadarii si de moartea iubirii.

Motivele cu valoare de simbol apartin campului semantic al mortii: cimitirul ,

cavoul , sicriele, somn, vant, frig configurand decorul funerar.

Prin intermediul corespondentei ele se asociaza cu starii sufletesti confuze care

constituie obiectul poeziei simboliste :plumbul este asociat cu starea de apasare
sufleteasca, sicriul cu izolare ,calvarul cu angoasa ,spaima de moarte ,inadaptarea
si-am inceput sa-l stirg disperarea si singuratatea.

Viziunea despre lume este sumbra, nemetafizica si de un tragism asumat cu

luciditate poezia este a unui solitar si a uniu prizonier , a unei constiinte
inspaimantata de lume in care traieste.
 Lirismul subiectiv este redat prin marcile specifice eului liric :verbele la persoana I
stam,am inceput , sa strig si pronumele de persoana I mei.Verbele la
imperfect stam, dormeauexprima continuitatea starii de singuratatea , in timp ce
verbele la perfect compus m inceput exprima incapacitatea de a comunica cu
iubirea , de unde apare si spaima de neant.

Focalizarea simbolului Plumb din titlu sugereaza angoasa , cenusiul vietii,

universul monoton si apasare sufleteasca . Prin repetare , cuvantul titlu devine
motivul central in text datorita sugestiei mortii: lumea interioara si lumea exterioara
sunt supuse disparitiei.

Pe baza corespondentei se construiesc semnificatiile cuvantului plumb :in sens

denotativ este un metal toxic, de culoare cenusie ,iar in sens conotativ sugereaza
starea de angoasa .Pe baza simetriei , textul poetic este structurat pe doua
catrene in care cuvantul plumb se repeta de sase ori.

Prima strofa debuteaza cu o imagine a lumii, vazuta ca un imens cimitir si

cuprinde doua simboluri obsedate ale liricii bacoviene : scrie si plumb.Prin
intermediul personificarii dormeau sicriele este sugerata ideea mortii ca un somn
profund . Acest motiv al somnului exprima moartea sufleteasca si lipsa de
comunicare a eului liric cu lumea exterioara .

In aceasta strofa este descrisa lumea exterioara prin termeni din campul
semantic al morti: sicrie, funerar, cavou, coroanele.Cadrul spatial apasator ,sufocant
este infatisat printr-o enumeratie de elemente ale decorului funerar: metafora sicrie
de plumb inversiunea funerar vesmant si oximocarul flori de plumb

Lumea obiectivala in manifestarile ei de gingasie si fragilitate florile este marcata

de impietrire plumb. Repetarea recenta a simbolului plumb multiplica sugestile
cromatice si tactice insistand asupra existentei mohorate , motiv pentru care eul
poetic se retrage in spatiul inchis al cavoului, simbol al izolarii.

Corespondentele sunt legaturile subtile intre planul exterior si cel interior iar
lumea este o reflectare a unei stari de spirit astfel raceala afectiva a lumii sugerata de
simbolul vant cu sugesti auditive si tactile corespunde senzatiei de gol sufletesc si
singuratate exprimata direct de lait motivul stau singur .
 Strofa a doua debuteaza sub semnul tragicului existential, generat de moartea
iubirii. In epitetul-personificator ,,dormea intors consta misterul acestei poezi
deoarece se vorbeste despre intoarcerea mortului cu fata spre apus potrivit filosofiei
blagiene. Metafora ,,amorul meu de plumb sugereaza idea ca impietrire provocata
de plumb a cuprins si lumea interioara. Eul liric isi priveste sentimental ca un
spectator ,,stam singur langa mort o imagine a instrainarii de sine.

Incercarea de salvare este iluzorie, deoarece sentimental care ar trebui sa inalte

iuburea, are ,,aripi de plumb ceea ce presupune zborul in jos, adica moartea iubirii.

Ambiguitatea limbajului poetic este produsa de multiplele semnificatii pe care le pot

primi unele sintagme: dormea, mort, aripi de plumb, dar si de verbul onomatopoeic
care reda zbomotul inspaimantator al obiectelor din cimitir, respective strigatul de
disperare al fiintei.

In ceea ce priveste prozodia poezia ,,Plumb are o constructie sobra , cu rima

imbratisata, masura fixa de zece silabe si alternarea iambului cu anfibrahul.
Muzicalitatea interioara specific simbolista se realizeaza prin alternarea asonantei si
aliteratiiloe.

In opinia mea, poezia bacoviana exprima o viziune tragica despre lume, cea a
descompunerii universale pentru a prezenta conditia creatorului modern ca fiinta
solitara, intr-o lume artificial, poetul reia obsesiv limbajul motivele si imaginarul
simbolist.