Sunteți pe pagina 1din 78

<. Radu Comiinescu , ..

·sOCIETATI
..., '
SECRETE
GRUPARI OCULTE-
Volumull
Lumea antica

EUROPA UNITA
2005 ' : ;:• ·..
Redactor ~i coperta: Diana Bojin
l. GENERALITATI

Definitie" · "'
. 0 soci~tate secreta e~te o grupare de oameni Ciar constituita,
care fiinctioneazii pe baza inifierii ~i a secretului. ·'
Literatura de specialitate vorbe~te despre ·sacietiifi, organiia{ii
~i 81!1Piiri secrete pe baza unor diferente preporiderent cantitative.
Astfel, gruparea ar. avea un nuiniir mai miC de membri dedit
sucietatea. Totu~i, aceasta!ine - evident! - de succesul social ~i nu
de esenta constituirii ~espectivei col~ctivitati: 0 grupare secreta poate
oridind.sa se dezvolte .ori sa regreseze, conform destinul ei social ~i
isioric. A~adar,. se poat~ afirma ca toate ·societiipJe secrete sunt, de
fapt, gr:upari .secrete aflate pe 0 treaptii sau alta a reu~itei.
·· Aceea~i ,li\e~aiura de specialitate a lncercat frecvente clasificiiri
Descrierea CIP a Bibliotecii Naponale a Romaniei ale societiitilor seq·ete In categorii ce tin de axiologia efortului lor:
religioase, politice ori sociale. Trebuie sil observam, lnsa, ca In
COMANESCU, RADU existenta tuturor grupiirilor secrete ac:;!iunea religioasa se lmplete~te
Societap secrete, grupiiri oculte/Radu Comanescu- cu aceea politica ~i sociala. Uneori - destul de frecvent - ·lntre
Bucure~ti: Europa Unitii, 2004-
3 vol. · . scopurile declarate ~i scopurile reale exista flagrante neconcordante.
ISBN 973-7775-02-3 De regula, membrii unei societiiti' secrete se recunosc cu
Vol. 1-2004.- Bibliogr.- Index.- ISBN 973-7775-03-01 ajutorul unor elemente de identificare standard: parole, semne,
vestimentape. -Ei au locuri speciale de adumire ~i o mitologie proprie;
061.236 exprimata pdn ritualuri proprii ~i caqi sacre.
S-ar putea ca existen}a societaplor secrete s~ fie uri fapt mult
mai normal pentru uinanitate dedit s-ar crede Ia prima vedere. Am
constatat ca orice grupare omerieasca are, In tiinp, tendin}a aproape
naturala de a se transforma lntr-o societate oarecum secreta.

Toate drepturile asupra acestei editii Iniperea


sunt rezervate editurii Europa Unita. ,. Inipere este un cuvfult care vine din Tatinescul · initium, cu
Copyright © 2005 Europa Unitii sensu!· de .intrare. sau lriceput.''Ambele sensuri s-au pastrat In actul
iniperii ~are reprezintii, pe de o parte, ,intrarea lnir-un anumit grup,
Comenzile pot fi adTesate Ia Tel./Fax: 224.4 7.34 iar pe de alta.: parte· presupune lnceputlil unei vieti · noi; · uriei
e-mail: contact@francmasoneria.ro convietuiri cu adevarurilesupreme.
Societiitile contemporane au desacralizat termenul. Astiizi se · (a) -Galea jizicii presupune o serie de frustrari, excese ~i torturi
vorbe~te despre inipere In matematica sau fizica, de exemplu - ceea gradate In mod savant.Frustriinle cuprind privarea de anumite
ce lnseamna un act didactic. Totu~i. desacralizarea nu este integrala: aJjmente ~i de viafii sexuala. Uneori candidatii sunt lrtgropati .In ·\
initierea lntr-un anumit domeniu presupune fumizarea unor tehnici ~i morminte, acoperip cu crengi ~i trebuie sa stea nemi~cati ca morpi.
info~atii speciale, lntelegerea respectivului domeniu, gasirea unei Alteori, ca Ia tribul bombo din Camerun, candidatul pentru Iunctia de
cai eficiente de abordare. Iar a gasi o cale etlcienta de abordare este vrajitor este !nchis timp de cinci luni lmpreuna cu o fatii de care nu
tocmai metoda oricarei iniperi. . .. are voie sa ·se atinga. In fine, Ia .alte triburi africane, candidaml este
Procesul ini\ierii este stravechi. S-au descoperit cranii datiind legat fata In fafii cu un cadavru · timp de trei zile lntr-o groapa.
din ,neolitic care poarta urmele uhei delicate operatii numitii Excesele, dimpotriva, cuprind alimentarea cu dfoguri ~i exacerbarea
trepimatie. · Astiizi se crede ca trepana\la fiicea parte din ritul de viefii sexuale. Tantrismul zis de startga, unele secte gnostice, unele
initiere a! perioad~i. De altminteri, neoliticul este epoca de unde secte taoiste urmaresc declan~area· freneziei sexuale: . Indienii
posedam dovezi certe depre existenta riturilor de inipere Ia scara americani, ca ~i aztecii ~i maya~ii, cuno~teau cactusul numit peyotl,
mondiala. Putem Impinge aceste dovezi mult mai depaite, pana In din care extrageau un drog lntrebuintaLcurent In timpul initierilor ~i
zorii paleoliticului. Inmormantarea cadavrelor In pozipe fcetala $i · al.ceremoniilor sacre: Tribul backima din Mayombe (Zair) fabrica o
colorarea lor cu ocru sunt indicii clare despre existenta und initieri Ia biiutura narcotica numitii "bautura mortii''. In . timpul iniperii
oamenii. · paleoliticului, pentru ca aratii doua · lucruri' · esenpale: candidatul este obligat s~o bea ~i ramane. dtogat vreme de trei zile.
identificarea mortii cu na~terea ~i rolul privilegiat a! sangelui, Unii autori a~eaza In categoria exceselor ~i· dansuri]e rituale,
considerat substanta vi tala. · perfonnate panii Ia epuizarea fizica ~i obtinerea transei colective.
Importan;a ~i persistenta riturilor de inipere :iJ.ecesitii o Exista·societiitiunde ceremoniile se indeplinesc numai prin utilizarca
cxplicapc. E vorba dcspre func(ia acestor actiuni. Prin initiere· dansului ritual sau a lnvfu:tirii pe Joe panil. Ia pierdcrea cuno~tintei.
individul dobandea trei categorii de cuno~tinte ~i deprinderi: (1) afla Dar grupa cea mai spectaculoasa -este a torturilor. Aceste torturi pot
miturile colectivitatii -~i felul ei de a interpreta · existenta; (2) fi clasificate}n: operatii rituale (circumcizia), mutilari, .flagelari ~i
dobandea abilitatea necesara pentru a exercita o profesie (vanatoare, probe ale curajului. Mutililrile cele mai frecvente · se refera Ia
agricultura, mai tiirziu me~te~ug); (3) dobandea iluhlinarea rriorala, smulgere.a pe viu a unor dinti ~i arnputarea degetului mic. Flagelarile.
laolfilta cu puteri paranormale ~i afla tehriici)e de intrare In transac (adica· biciuirile) sunt foarte frecvente; cateodatii - ca Ia populapa
,Aceasta ultima categorie de informatii explica eficienta foi"midabila a kuta- ele sunt urmate de ungerea corpului cu frunze urzicatoare sau
iriitierii. De fapt, aici se afla punctul principal a! discutiei. cu alifii iritante. Punctul culminant aUorturilor II constituie operapa
· Rlturile de initiere sunt foarte diverse., Pe p~curs voi oferi de circumcizie, foarte ril.spanditii, In lume: Ea se face pe viu ~i este
e
cateva exemple, dar varietatea lor ~ria~a •. ihlposibil de acoperit extrem, de dureroasa: australienii karadjeri, de pilda, o practica prin
acum. In schimb, se pot evidentia etapele ~i elementele comune, care jupuirea completii a pie iii. organul.l!i geni,tal masculin: Probele
reprezinta tocmai descrierea problemei. ·' ~ curajului reprezintii,: In genere,. partea. finala a torturilor. .Tribul
• o
01·ic~ ini{iere presupune o mo"arte $i' renf1$tere. 'Individul mandan din America de Nord cerea trecerea urmatoarei probe: doi
trebuie sa ~oara ca profan ~i sa renasca drept initiat. A rena~te dfept biirbati incizau mu~chii pieptului. ~i· ai 'spatelui candidatului, bagau
initial insearnria a dobandi iluminarea ~i - In majoritatea ·cazurilor - mana In rana ~i trageau o franghie pe sub ace~ti mu~c~i.. Candidatul
puteri paranormale. Acest lucru s-a realizat ~i se realizeaza pe doua era apoi ridic!lt In aer de respectivele frlnghii. In mu~chii b~atelor ~i
cai: fizice ~i spirituale. Ambele menta discutate .. ai picioarelor i se lnfigeau fiiru~i de care erau agatate craniLde bivol.
2 3
in fine, el era !nvartit In aer ca o sfiirleaza, pana cand l~i pierdea
cuno~tinta. ·
·. 1 reptat, initierea s-a 'asocial cu notiunea de secreqi de mister.
(b) De~i nu lasa urrne pe corp, cafe a spiritualii este Ia fel de o
Observam aceastii asociere inca dln pe:t'ioada arhaica: exista initiere• ·•
chinuitoare. Ea lncepe cu primul act a! initierii: neofitul este smuls generalizatii ~i alta, ulterioara; mult mai• selectiva, reiervata doar
din mijlocul familiei ~i izolat, de obiCei, Intr-a pe~tera sau Intr-a· eel or · ale~i· care in'trau In · a~a-i:mmitele Miinnerbunde sau
coliba din padure. Acolo el a~teaptii un monstru care 11 va lnghiti. Are Weiberbunde, societiiti secrete de biirbati sau de femei. Diferenperea
ochii legati, urechile astupate. Cand poate auzi, aude zile In ~ir voci dintre cei ale~i ~i ceilalti a avut Ia origine diferenta de calitati fizice,
lugubre ~i zgomote !nspaimantiitoare. In paralel, este torturat dupa psihologice ~i paranorrnale. ·
sistemul descris mai lnainte. Ulterior, nu are voie sa vorbeasca ~i se
mi~di numai dus de mana. Tibetanii zidesc neofipi Intr-a pe~tera, Revolufia lui lisus. 0 caracteristica binecunoscutii a· initierii
lasandu-le doar o mica deschidere penqu a primi apa ~i alimente. pana Ia propovaduirea lui Iisus Hristo~, este ezoterismul. Ezoterlsmul .
Acolo, In pe$tera, viitorul lama trebuie sa mediteze permanent timp traduce o relatie cu secretul. Terrnenul vine din grecescul eisotheo,
de mai multe luni•, uneori mai multi ani. Dacii nu are puterea de a cu sensu!· de a· deschide u~a. ·de· a: introduce oamenii din' afara In
rezista ~i sparge zidul, el pierde dreptul Ia inipere ~i se expune interior. Priil pnicticarea ezoterismuiui, initiatii selectau neofip In
pericolului de a fi distrus.· scopul de a le comunica secretul. Evanghelia lui Hristos va rastuma;
Ingrozitoarele suferinte din perioada initierii au ca scop lnsa, ul uitor, o asemenea practica. Prin instituirea tainei Botezului,
.
inocularea neofitului cu. credinta ferrna ca a mmit ~i este chinuit. de Mantuitoiul instituie initierea exoterica, deschisa tuturor, prin Iiberul
. lor ·arbitru, ' fiirii vreo · i:enzura selectiva exterioara .. Ulterior,
zeii-demoni. El trebuie sa moara pentru a putea rena~te altfel, ca
initiat. Multii vreme autorii nu ~i-au putut explica miginea ~i temeiul exoterismu!Boteiului se va amplifica In a~a miisura, !neat transcende
ac~stui procedeu. Pentru mine este /impede cii ~a se produce o liberul arbitru: astfel, Bisericile pl-inmlui mileniu practicii azi botezul
triiire dirijatii pe pmgul morfii. Neofitul este adus Ia limita existentei pruncil<ir; iar Biserica· ortodoxa nici nu-l mai reia Ia vil.rsta
biologice (mai mult chiar: orice tehnicii de· inipere presupune con~tientei, consideraridu-1 compleqi suficient.
negarea existentei biologice norrnale - de aici, de pildii, marile Botezul e un act tipic de initiere, de~i este aproape fulgerator.
infranari ale yoghinilor ~i chiar strategia asanelor, care sunt pozipi El semnifica moartea oni.ului vee hi, pro fan; ~i In vierea omului ·nou,
yoga cat mai antinorrnale cu putintii) pentru a fi obligat sa ·intre !n christie, dupa modelul moqii ~i lnvierii lui Hristos, precum aratii
transa ~i sa obtina viziunea de dincolo de lume asupra lumii. In !impede Sf. Apostol Pavel: "Ail' nu ~tili ca toti·cap In Hristos Iisus
continuare, ·el este adus Ia starea hipnotidi. prenatala - dind poate rie-am boteiat, lniru. rrioartea Lui ne-am · botezat?/· Deci ne-am
asimila cu u~urinta un volum imens de inforrnatii: miturile tribului; lngropat cu El In inoarte, priri botez, pentru ca:, precum Hristo~ a
rolul, semnificapa ~i lntrebuintarea uneltelor; tehnicile de producere lnviat · dill moqi, priil slav a Tatiilui, a~a sa limblam ~i noi lntru
a extazului. A~adar, psihologic vorbind, el intr-adevar moare ~i lnnoirea· vietii;/ Ciici daca am fast altoip pe El prin asemanarea
rena~te, pentru ca numai prin trairea moqii poate dobandi foqa moqii Lui, atlmci vom fi parta~i ~i ai lnvierii Lui,/ Cunoscand
duhovniceasca. aceasta, ca 6mul nostrii eel vee hi a fast rastignit linpreuna cu El, ca
Lucrul acesta a fast, de altrninteri, afirrnat extrem de des. lata, sa se nimiceasca triipul pac&tuliJi; ·pentrii a nu mai. fi robi ai
ca exemplu, un scurt ~i celebru citat din Plutarh: "Sufletul, In pacatului./ Caci eel care a murit'a fast ci.Jratit dd pacat./ Iat dacii am
momentul morpi, are acelea~i senzatii precum cei care sunt initiati In · murit lrripreuna eli Hristos, credem ca vom·· ~i vietui lmpreuna cu El;/
Marile Mistere". · ~tiind di.Hristos, lnviat din morti, nu mai moare: Moartea nu mai are
4 '5
l
alternativa: ungerea cu mir sfinfit, care nu, confera nici iluminaie
stapanire asupra Lui./ Caci ce a murit, a.murit pacatului o data pentru morala, nici puteri supranormale. Astfel, prin acpunea clerului (mai
totdeauna, iar ce traie~te, traie~te luiDumnezeu" (Rom.6;3-10). ales rasaritean), Botezul e sfa~!at de o antinomie periculoasa: el
Cufundarea neofitului- de trei ori In apa trimite, ~adar, atat Ia _ devine ultra-exoteric pr:in botezarea pruncilor ~i prin posibilitatea de
expresia morfii, prin simbolul .eel or trei zile cat a stat lisus )n a fi perfonnat de ciitre orice cre~tin;. dar prin refuzul impozitiei
mormant, caqi Ia expresia viepi eterne, prin simbolul Sfintei Treimi, mtiinilor, el redevine ezoteric, contrar fl'!vii{iiturii lui Hristos.
reluat ~i In formula sacra: "Te botez (sau: Se boteaza robul lui Impozipa mainilor s-a transformat lntr-o a opta Taina, a preopei,
Dumnezeu) In numele Tatalui, a! Fiului ~i a! Sfantului Dub, Amin." adica. a intrarii In randurile clerului. Astfel, clerul a reinstituit
Cristelni\a lntruchipeaza pantecul matern, de aceea botezul este initierea ezoterica, rupand Botezul In doua; ~i - se poate afirma ~
numit frecvent: baia n~terii de. a.doua sau n~terea de sus. lezand porunca Domnului nostru Iisus Hristos.
Totu~i, Botezul cu apa sfin!iJa nu este lntreaga iniliere instituita
de Hristos, ci sea,mana mai degraba cu botezul .pre-christie, a! lui Secretul
loan. Ii lipse~te acestui Botez cu apa sfintita un moment major: Termenul secret provine din participiul latin ,secretus", cu
iluminarea morala ~i dobandirea puterilor supranormale, adica sensu! de ,ascuns, netulburat, ales'.'. Deja Ovidiu pomenea despre
pogorarea Duhului Sfant. Hristos lnsu~i racuse clara diferen(a, ,secretae artes", adica artele vrajitoriei ~i- magiei. Limba latina mai
spunandu-le Apostolilor, lnainte de Inaltare: "loan a botezat cu apa, poseda un cuvant interesant In acest domeniu: substantivul
iar voi ve1i fi botezati cu Duhul Sfant" (Faptel;5). Precum se ~tie· ,secretum", care lnseamna ,Joe retras, singuratate". Astfel, modernul
bine din istoria Bisericii, Apostolii vor primi Ia Cincizecime Duhul ,secret" mo~tene~te o semnificatie duala: pe de o parte el se refera Ia
Sfant sub fonna unor limbi de foe, prilej cu care vor vorbi In limbi ~i ceea ce'estc ascuns, ocult; iar.pe de alta parte presupune singuratatea
vor prooroci. Glossolalia. (vorbirea In limbi) ~i proorocirea sum ~i noble~ea ramlui. Aici, In cele doui\ sensuri, se gase~te toata teoria
fenomene supranorn1ale tipice pentru lmplinirea Botezului crc~tin cu pe care o vom dezbate. _ .
Duhul Sfant. In !ipsa acestor semne, Botezul s-ar putea sa nu fie Mai lntai, e de observat di nimeni nu ascunde un lucm lipsit
complet. lata, de pilda, In a treia sa ciilatorie misionara, Sf. Apostol de importan(a. Efortul de a ascunde ~i de· a menpne ascuns ·indica
Pavel lntalne~tefn Efes ni~te ucenici: "A zis ciitre ei: Primit-a!i voi deja o convingere. Convingerea asupra importan1ei. Aceastii prima
Duhul Sfant cand ati cn!zut? Iar ei au ziseatre.el: Dar nici n-am auzit constatare _nu-i aiat de simpla. Ciici se pune. lntrebarea: de ce
daca este Dub Sfa~t./ Si el a zis:. Deci In ce v~ali botezat? Ei au zis: obiectele/adeviimrile importante au fost ascunse? De ce a apiimt
In botezul lui loan./ Iar Pavel a zis: loan a. botezat c;u botezul secretul? . - -.. ._ - -
pocaintei, spunand poporului sa creada In Cel ce avea sa vina dupa Majoritatea speciali~tilor cmitemporani sustin douii ipoteze;
el, adica In Iisus Hristos./ Si auzind ei, s-au botezat In numele compleinentare: ( 1) Ar fi existat o Tradi!ie Unica ~i Primordialii, un
Domnului Iisus./ Si punandu-~i Pavel mainile peste ei, Duhul Sfant a soi de ~tiinta a Adevarului Suprem, anterioarii marilor sisteme
venit asupra loqi vorbeau In limbi' ~i prooroceau." (Faptel9;2-6). religioase, c~r.e sea. degradat prin riispandirea In public. A~adar, cei
In Biserica primara, ca ~i In Biserica moderna, Duhul Sfant se care ~tiau aulnceput s'a ~ontroleze _!iguros mecanismul de transmitere
transmite prin impozi{ia (punerea) mainilor, a~a cum - de altminteri a acestei Traditii. Secretul este tocmai maniera de control.· ,(2) Din
- a procedat ~i Pavel Ia Efes. Dar exista o diferen!ii, tragica: pe_ cand punci _de veder~ psihologi-c, om~!. are neyoie de.secret. Caci •secretul-
In Biserica primara Apostolii-f~i puneau mliinile peste top cr~~tinii lnseariina stapanire de infm;matie, adicii privilegiu, adica putere.•.
botezati, transmitand In mod efectiv Duhul, astiizi clerul ortodox a
monopolizat pro~~deul doar pentru uz intern, laicilor oferindu-li-se o 7
6

'/.:.· ----~"""H
---
-- - - __,
Setea de putere a fiintei umane mt mai trebuie demonstrata- secretul Vechiul dicton ;,Cunoa~te-te pe tine lnsuti" este, de fapt, o
ar fi un mod de a accede Ia putere ~i de a o pastra. putemica maxima ezoterica. Este chiar maxima Secre{ului. Caci, prin
Dupa opinia mea, ambele ipoteze conpn o mare cantitate de inipere, individul se cuno~te pe sine ~i abia astfel atinge relapa ·\
adevar. rn privinta Traditiei Unice ~i Primordiale: nu ~tim cat de privilegiatii cu Sacrul, dobiindind Puterea. Irnpara(ia cerurilor -zice ·
timpurie este ea, dar - realmente - toate doctrinele ezoterice par sa Hristos- se afla lnlauntru nostru, nu In afara. In vreme ce profanul·se
aibii acela~i nucleu. Existii acee~i teorie asupra sacrului, aceleaJ'i agitii ~i se • disperseaza, ini(iatul se concentreaza ~i se unifica.
metode de inifiere ~i acee~i experienfii misticii, tradusii fn simboluri Profanul merge catre In afara; initiatul merge catre ·lnlauntru. lata
ne~teptat de· uniforme (de pilda, triada ori trinitatea apare prima treapta a Tainei. ' ·
pretutindeni, chiar ~i acolo unde se profesa un ateism agresiv: astfel, In atare lumina, starea de singuratate pe care o presupune
observati, clasicii marxism-leninismului erau In numar de trei). secretul devine foarte plauzibila~· Singuratatea lnseamn~ aici ceic
Acest nucleu (sa-i.zicem) tradiponal pastreaza In sine o serie Inch is, retras. 0 societate secreta traduce Ia ni vel social tocmai stania
de lntrebari. Conform lui Serge Rutin, lntrebiirile se pot rezuma Ia o de lnchidere, pe care multi o considera vitala pentru mergerea catre
triada binecunoscuta: ,De unde venim? Cine suntem? Incotro ne lnlauntrul fiintei. Ar fi mai bine sa spimem: starea de izolare atat de
lndreptiim?". Raspunsurile alcatuiesc Taina, iar Taina este temeiul necesara concentriirii. Trebuie sa existe o bariera iz<ilatoare lntre eel
secretului .. Se vede, a~adar, ca acest secret nu era un atribut a! care. mediteaza ~i zgomotele perturbatoare ale lurnii.
sacrului ori a! principiilor divine. Secretul vizeazii rolul omului ~i . ·. ,Mai de parte, pe calea desaviir~irii, aceastii singuratate devine
pozi{ia sa fn Univers. Aceasta li tradeaza natura umanii, nerevelata· monahala, caracteristica misticilor. · Dar misticii ies · din ·· sfera
caci secretul nu vine de Ia divinitate, ci este - tocmai - o maniera d~ secretului ~i iau singurataiea· esentei, care este cu totul altceva. Po!i fi
~ ;·~e~tabiliza" relatia cu divinitatea, pastrand-o donr pentru d\riva singur In doua feluri: atunci cand te izolezi de cei rlinjur, priri secret
lni!Ja!J. · ~i taina; sau aiunci cand fuzionezi cu Intregul, ci.! Unul Primordial,
Ceea ce ne aduce In pragul ipotezei psihologice. In prin trairea extatica a rnisticilor. Dumnezeu, de pildii,. este- singur,
•:Panciatantra", cele cinci ciir!i ale lntelepciunii indiene, se afirma fara a fi secret.
hmpede. ca omul ·nu trebuie sa-~i dezvaluie sufletul nimanui nici Prin urmare, se observa ca secretul nu este un stadiu suprem.
celui mai bun prieten. Cu alte cuvinte, ~ se dezvalui definihv, a Dimpotriva, este un st!idiu de adaptare sociala a Adeviirului Divin.
pie;de orice secret, echiva!eaza cu anihilarea. A~adar, In subtext se Acest stadiu existii pentru a fi depa~it. Iisus a spus: ceea ce este
msmueaza. c_a secretul ar poseda ratiune ontologie~_~ el protejeaza ascuns; va fi dezvaluit: Ceea ce ramane ascuns, fiira a fi dezvaluit, l~i
esenta, ad1ca sacrul, ceea ce nu se schimba din oricare alcatuire pierde natura· pozitiv_a ~i va apartine demonului. Aceasta a fast
Deducpa imediatii este ca nevoia (psihologica) de secret traduc~ ve~nica tragedie a majorita(ii' societiiP,lor secrete care s-iu.i lndfujit sa
nevoia de sacru, pe care toate fiintele·. umane o lncearca. ramana secrete. · '''
Iatii lnsa ca sacrul este lnzestrai cu putere. De fapt; nurnai' Este. interesant de remarcat ca multi initiap au cunoscut
acolo se afla Puterea; In general, oamenii resimt nevoia de sacru sub· pericolul. Ca atare, ei au elaborat doctrinele zise ezoterice; menite a
a~pectul (dupa mine, oarecum ciudat) a! setei de putere. In mod (a~· permite deivahiirea secietelor. Termenul ezoteric virie - am aratat
z1ce) natural, setea de putere apeleaza Ia secret, se lntrepatrunde cu deja..., de Ia grecescul ,eis6theo"; un cuvant folosit de Pitagora. Are
~!. Aici, In adapostul secretului, cuncia~terea devine putere. sensu! de a .deschide 'u~a, de a introduce oamenii dinafarii'lri interior.
Intotdeauna. Acesta este izvorul calitaplor ~i a! pericolelor ce Prin practicarea ezoterismului, initiatii selectau neofiti In scopul de a
lnsotesc istoria secretului ~i a societa(ilor secrete. le comunica secretul. Totu~i, aceasta acpune nu a lnlaturat caracterul
8 9

izolat ~i confidential a! grupurilor de cunoscatori; tot ce s-a obpnut a Din.pacate, nimeni ·hu.poate reconstitui credintele .paleolitice
fost (eventual) o liirgire a cercului. ori mezolitice. Chiar daca' apelaQl Ia: picturile ·parietale, Ia oasele
Abia aparipa lui Iisus Hristos va produce · o revolupe In gravate, Ia analiza manierei de lnmormantare, Ia statuete, Ia ·\
domeniu. Iisus este patronul exoterismului. El va distruge supremapa depozitele. ·.de cranii; chiar daca vom continua sa compatiimurmele
secretului. Pe de o parte, Iisus spune .tuturora Adeviirul Suprem ~i - arheologice .cu obiceiurile atestate Ia populatiile prirriltive din epoca
prin apostolii Sai - organizeaza evanghelizarea, adicii" asigura moderna, nimic nu ne va revela cu sigurantii rrilturile acelor oameni
continua transrriltere publica a acestui Adevilr. Pe de altii parte, tot stravechi. Stirn doar ca 'exista o tradipe unica, ca existau rrilturi
Iisus va da fiecaruia dreptulla inipere prin botez. Botezul cre~tin are cosmogonice ~i de origine, cii sufletul era cunoscut, iar destinul sau ti
efect indiferent de aptitudinile ori de starea neofitului - ~a s-a scos preocupa deja pe locuitorii cavernelor.
initierea de sub imperiul. secretului·, cu toate ca secretul nu a liuns . ~ Jn schimb, nu se pot face preci~ari privind fenomel/e de mare
in uti!. importailtii, precum o eventualii corelare directa lntre evolutia
Cei care au citit Noul Testament t~i arrilntesc de ultima materiala a societiitii umane ~i evolutia ei spirituala. Pana In anii
lntrebare pe care Pilat din Pont 1-a pus-o Mantuitorului: ,Ce este no~tri se sperase ca existii o oarecare doza de corespondentii, care sa,
Adevarul ?". Aceastii lntrebare traduce toatii tragedia secretului. Caci, permitii identificarea urtei evolupi spirituale cat de cat compatibile cu
daca ar fi ~tiut ce este Adevarul, Pilat ar fi lnteles pe Cine are In fatii. istoria dezvoltani civilizatiei. Nu este a~a. Istoria spiritului are cu
Desigur, societiiple secrete nu au dispiirut. Ba, dinipotriva, e totul alte etape. latii un exemplu: s-a crezut ca abia descoperirea (~i
foarte posibil ca numiirullor sa fi crescut. dezvoltarea) agriculturii a. condus Ja cultul Marii Marne, Ia cultele
In Evanghelia (necanonica) dupaToma, acest apostol declara ferrilnine orgiastice; Ia utilizarea calendarului lunar ~i Ia observarea
ca Iisus i-ar fi. transrrils trei cuvinte tainice pe care el refuza cu amanuntita a fazelor vietii vegetale. Fals. Dupa cum a demonstrat
lndlhjire sa le spuna mai departe. Nu e singurul. In A doua Epistolii Al.Marshak, acestea erau cunoscute ~i practicate cu 15.000 de ani
dltre corinteni, Sf. Apostol Pavel spune Ia un moment dat, vorbind lnainte. S-a crezut, apoi, ca agricultura a ad us cu ,sine matriarhatul ~i
despre sine Ia persoana a III-a: ,Cunosc pe un om In Hristos, care decaderea biirbatului vanator. Dar, In plina .civilizatie agricola,
acum 14 ani - fie In trup, nu ~tiu; fie In afara de trup, nu ~tiu, n
fratriile vanatore~ti prospera ~i- chiar- vor cuceri lumea. citam pe
Dumnezeu ~tie- a fost rapit unul ca acesta pana Ia al treilea cer./ Si-1 Mircea Eliade: ,Membrii confreriilor militare (Mtinnerbunde) indo-
~tiu pe un astfel. de om - fie In trup, fie In afara de trup, nu ~tiu, europene ~bcavalerii nomazi ai Asiei Centrale se comportaU: fatii, de
Dumnezeu ~tie - I Ca a fost rapit In rai ~i a auzit cuvinte de nespus, populatiile sedentare pe care le atacau asemeni carnasierelor care
pe carenu se cuvine omului siile griiiasca."(2Cor.12; 2-4). vaneaza, sugruma ~i devora ierbiyorele stepei sau vitele tiiranilor.
Astfel, ezoterismul, secretul, taina continua sa facii parte din. Numeroase triburi indo-europehe ~i turco-mongole. aveau ca eponirril
spiritul umanitatii. Ceea ce lnseamna ca rolullor nu s-a lncheiat. animale de pradii (In special lupul) ~i .se ..consid~rau urma~ii unui
stramo~ mitic teriomorf. lniperile rrillitare ale indo-europenilor
Cele trei tipuri de inip.ap. contineau o transformare ritualica In !up: razboinicul exemplar l~i
Fratriile vanatore~ti au aparut Inca din paleolitic. Tot de lnsu~ea comportamentul .unui carnasier.// Pe de alta parte, urmiirirea
atunci dateaza ~amanismul. Acestea sunt indicii clare ale existentei ~i doborarea unei.salbaticiuni devine modelul nil tic a! cuceririi unui
initierii ~i secretului, cei doi piloni fundamentali ai oridirei sOcietiip teritoriu (Landnama) ~i 'allntemeierii unui stat. La asirieni, ir~ieni ~i
secrete. turco-mongoli tehnicile de vanatoare ~i cele de razboi se aseamana
pana Ia i:onfuzie; Pretutindeni, In lumea eurasiatica, de ,]a aparipa
10 11
asirienilor pana Ia lnceputurile epocii moderne, vanatoarea constituie Me~te~ugarului i se datoreazii mentalitatea tehnicii, bazatii pe
totodatii educapa prin excelenp. ~i sportul favorit a! suveranilor ~i a! supunerea-la-comandii. De asemenea, tot lui li corespunde ideea de
aristocratiilor militare." demiurg, mult vehiculata i'n gandire~ gnosticii (~i mult i'nfrumusetatii
De fapt, vorbind In termenii societiiplor secrete, vi'iniitoare ~i de romantici). ·
agriculturii traduc douii moduri diferite de comportament. Sa numim Din punct de vedere spiritual, tipul 1 dii ordonarea, tipul 2
modul vanatorului: comportament inifiatic de tip 1. El se oferii salvarea, iar tipul 3 presupune · schinibarea (inclusiv
carilcterizeaza prin agresivitate, putere, viata afectiva siiraca In schimbarea propriei fiinte interioare); E de remarcat(de· pildii) cii
dileme. Reprezintii un Bine razboinic ~i invincibil. Vom stabili Iisus Hristos a siiitetizat toate cele trei Hptiri ·inipatice~ Ciici abia prin
arhetipul acestui initial de tip 1 In imaginea · zeului Marduk din J realizarea sinteiei ontologice 3 care este• 1 se obtine coniportarnentul
epopeea babilonianii ,Enuma elish": desaviir~it: In frumusete, suprem, eel a! Mareltii Iniiiat. Evanghelia christica ilustreazii deplin
desiiviir~it In putere, desiiv~it organizator. Un alciituitor de imperiu un at'are comportament. · ·
arhipozitiv ~i nul ca viap. afectivii (dacii nu punem Ia socotealii Sa mai precizez ceva. Din corespondehta pe care am fiicut-o
cruzimea). Un ideal demn de aristocrapa razboinicii, pentru care fntre modurile. initiatiCe ~i ·cele ale realitiipi social-economice s-ar
ideea morala de bine fnsemna lndreptiiprea acpunilor fundamentale: putea deduce cii social-economicul a deterrninat spiritualul. Adicii:
a cuceri, a stiiplini ~i a construi. mai 1nt1li a fost me~te~ugarul ~i apoi inipatul de tip 3. Pals. Dupacum
Tipul 2 ar fi imaginea ocultii a agricultorului, solidara cu am subliniat deja, izvoarele istorice aratii ca situatia este aproape pe
moartea ~i refnvierea naturii. Acest mod de comportament are o dos. Comportamentul profan s-a modelat confonn mitului # confonn
puternica latura a ferninitapi, o laturii yin (,Principiul pur yang a comportamentului ini{iatic. · Modurile de a ft ale vi'iniitorului,
alciituit cerul, principiul tulbure yin a alciituit piimantul" -Sui Zhen). agricultorzilui 0i me 0 te~ugari1lui ~xi.,tau fnaintea aparifiei 'ocuj:Jafiilor
Latura yin e evidentiatii atat prin asocierca cu divinitatea principalii respective. Desigur, fnsii, ocupilfiile vor dezvolta (Ia ri'indul lor)
feminina, cat ~i prin i'nsu~i modul de comportament a! initiatului de respectivele modwi de aft: ·
tip 2. Acesta este caracterizat prin pasivitate. ~i viap. emoponalii. De aici s-ar putea na~te i'ntrebarea: ce a fost Ia fnceputurile
intensa. Vom stabili arhetipul siiu In miturile sumero-akkadiene umanitiitii, iniperea sau ' !ipsa· de initiere? Traditia' Unica ~i
despre Dumuzi (fammuz) ~i Inanna (lshtar). Tarnmuz este o prezenp. Primordialii, invocatii de ocultism, este oare primordialii?
care sufera cu voce tare schimbiirile soqii ~i care are mereti;nevoie de In acest sens, e prematur sa facem afirmapi. ·
protecpe. Fafii de Marduk, el este fragil ~i piitime~te moartea; dar o
-._/
va i'nvinge prin protecpa principiului yin. Cultul siiu presupune
lamentatii (Ia data morpi) ~i explozii de bucurie (Ia data fnvierii).
Acest inipat de tip 2 cuprinde top zeii care traverseazii moartea ~i
i'nvierea.
In fine, modurile oculte de comportament nu se opresc aici.
Existii ~i un tip 3, un mod al me~te~ugarului. Acesta reprezinta
'.r,
tocmai comportamentul modern, presupunand i'ncrederea In practica
~i i'n ratiune, iar societatea secreta exemplarii pentru tipul 3 riimane
(binei'nteles) Franc-Masoneria. Vom stabili. arhetipul 31n imaginea ~i "
istoria arhitectului Hiram, eel care a construit Temp lui lui Solomon.:
12 13

-,_,_
-- -

-
-------
,____
"""~"'' - .. _ ~ """" ,;s::e:, '
--- --- --
I

prin spirit (,inimii") ~i verb (,,limbii"). Ideea creafiei prin puterea


Verbului, tipicii pentru teologia memfitii, va fi · riispanditii In :;,
umanitlite abia prin versetele Bibliei. Nici miicar textele egi]Jtene
2. MISTERELE EGIPTENE ulterioare n-o vor maLlnfelege (sau o vor ,oculta"); ceea ce tnsearima
cii - total contrar previziunii evol u(i oniste - "gandirea teologidi
Cele trei observapi egipteanii lncepe cu piitrunderea 1\bsolutului ~i apoi, treptat-!Teptat,
"Tot Egiptul este o initiere", spurte Ch. W. Heckethom. pare a uita cum a realizat acea piitrundere. · · ·
Aceastii propozitie -traduce formidabila fascina(ie pe care cultura, In a! doilea rand, se constatii un efort ·uri<19 de conservare a
religia ~i ezoterismul egiptean le-au exercitat.asupra omului alb ~i adeviirurilor metafizice •definute Ia lncepi.Jturi. Acest efort, cu accente
chiar asupra popula!iilor negroide din valea Nilului. Pana In ziua de (pe alocuri) disperate, a· condus Ia doua rezultate iinportante,
astiizi istoria ocultii pune pe seama egiptenilor existenta celebrei observatede ciitretoti speciali~tii. Pede o parte,·civilizafia egipteanii
,Mari Fratemitiiti Albe" (Kheri-Heb), nucleu hipersecret al marilor Jocuie~te lntr-un ·imobilism ''aproape · unic. · Pur ~i simplu ea re:fuzii
ini!ia!i care ar conduce (din umbra) destinul lumii fizice. _M:oise schimbarea. Conform opiniei lui Mircea Eliade: ,cele inai importante
lnsu~i. autorul Pentateuh-ului (primele cinci cfu1i ale Biblie1), are creapi socio-politice ~i culturale avusesera Joe In timpul primelor
nume egiptean ~i fusese instruit In templele egiptene; Pitagora ~i-a Dinastii. Aceste creatii au fixilt modelele pentru cele cincisprezece
desavar~it inifierea In Egipt; iar Iisus Hristos - dupa cum se ~tie - a secole urmiitoare. Dupa Dinastia a V-a (aproximativ 2500-2300
copilarit (nu lntarnpliitor) acolo. l.d.Chr.), aproape riimic important nu s-a adiiugat Ia patrimoniul
Acestea sunt doar cateva repere; ele subliniaza prestigiul cultural". Este ca ~i cum civiliza!ia egipteana s-ar fi mumificat ea
lnva!i'iturilor ezoterice din anticul Egipt. Intreg hermetismul se lnsa~i. Pe de alta parte, preotii pun -Ia purict o hegemonie a secretului
revendica de Ia un asemenea prestigiu, ciici Hermes Trismegistul, fiirii ega!. Conform opiniei lui Serge Hutiri: ,Se poate afirma cu toatii
prototipul oricarui ocultist, nu e altul dedit zeul civilizator Thot, convingerea ca religia egiptea:1a a fost ezoteridi prin excelen!ii, cu
-inima lui Ra, limba lui Ptah; esenta gandirii creatoare, apiirut Ia _rituri ferite de privirile poporului, eel pu!in In partea lor esen(iala.
lnceputul timpului dintr"o floare de lotus. Cu alte cuvinte, figura Templul egiptean era cu totul deosebit de o biseridi modemii,
emblematica a intelectualilor egipteni. deschisa tuturor, chiar ~i celor ce nu cred: «profanii>>, to!i cei ce nu
Dar a~ obosi arnintind toate prioritiitile Egiptului.· In cultura fiiceau parte din tagma pteoteascii riu puteau patrunde In sanctuarul
ezoterica a lumii. Astazi e !impede ca preotii acelei !iiri defineau o zeului sau a! zei!ei". Imobilism ~i secret drastic: acestea nu sunt decat
serie de cuno~tinte valoroase ~i nea~teptate. Domeniul ~tiintei lor era efecte ale efortului de eonservare. Ramane sa vedem ce anume era
foarte divers: de Ia complicate rela!ii astronomice (pe care noi le-arn a~a de important !neat a justificat un asemenea efort de milenii.
,descoperit" abia de curand), trecand prin electricitate ~i magnetism, Astfel 'am ajuris Ia a treia observafie, care - pentru mine,_ eel
panii Ia arta mumificarii ~i a utilizarii efectului de piramida. Dar ceea pufin - este 0 surpriza. Preotii egipteni ar fi definut doctrina unita(ii
ce ne intereseaza acum sunt cuno~tin!ele initiatice, de natura lui Dumnezeu. Ei ar fi cunoscut aceastii doctrina (monoteismul) Inca
spirituala. de Ia tnceput ~i se pare ca 'doreau sa conserve adeviirurile ei. In
Aici au aparut cateva observa!ii uluitoare. contrast cu religia oficiala a Egiptuhii, plina de zei (cu capete de
Mai lntiii, cele mai vechi texte cosmogonice cunoscute pana animale), preofii; nobilii ~i fara<ini.Jl ar fi profesat monoteismul. lata
In prezent sunt ~i cele mai filosofice. Ele sus!in ca zeul Ptah (eel cuvintele lui He.ckethom: ,Preofii nu i.Jrrnim credinta idolatrica ·a
foarte vechi), manifestat sub aparenta lui Atum, a creat Cosmosul poporului; dar ar fi fost prea periculos sa-i dezamageasca pe oamenii
14 15
. simpli. A~adar, adevarata doctrina a unitatii lui Dumnezeu, care era adevarurile monoteismului, era destinatii doar catorva ale~i (In primul
. secretullor, nu .era revelata decat acelora care, dupa multe lncerciiri, rand, faraonului).·
fusesera ini~a~ fn mistere". Mai fntai, nul-am crezut pe Heckethom.
Nu. am crezut In existenta unui monoteism egip!ean !impede conturat lnitierile faraonilor , Denaturarea ideii mesianice
lnainte de faraonul Akhenaton, mai ales ca respectivul faraon -care· a . Tr;di~a ocultii vorbe~te insistent despre rolul Camerei Regale
ini!iat o reforma monoteistii (cultul lui-.Aton), cunoscutii drept din Marea. Pirarnida .In procesul initierii. Acolo - fn numita camera
"revolu!ia de Ia Amaina" - a fast declarat ere tic cu o furie sacerdotal a regala - s-ai fi petrecut moinentul suprem al ritualului: candidatul
ie~itii din comun. Totu~i, s-ar putea sa existe dovezi. De Ia primele era lnchis fntr-un sru:cofag ~i, printr-6 traire pe praguL mo~i,
t~xte teologic.e ~i pana tarziu,fn epoca Imperiulu~nou, mentalitatea dobandea Lumina, adicii intra In rela~e directii ~i privilegiatii ·cu
monoteistii transpare nelncetat, este chiar laitmotiV]Jl religiei din Dumnezeu. De fapt, el devenea Fiul Zeului Suprem ~i lncamare a
Egipt. Spune Mircea Eliade: "Trebuie sa preciziim de Ia lnceput ca Acestuia. (Nu mai trebuie. sa subliniez tulburatoarea asemanare cu
expresia utilizatii de Akhenaton fn imnul sau - "singurul Zeu, In afara apari~a lui Iisus Hristos. Dar trebuie sa subliniez deosebirea: ini~atul
caruia nu exista altul" - era aplicata cu o mie de ani lnaintea reformei egiptean nici nu se gandea sa-i mantuiascii pe al~i ~i unica lui
de Ia Amama, lui Amon, lui Ra, lui Atum ~i altar zei':. Cu alte preocupare era sa se salveze pe sine). In virtutea Tradi~ei oculte,
cuvinte: de~i numele "public" al divinitatii sufera modificiiri fn timp, Marea Piramidii n-ar .fi fast niciodatii un mormant adevarat a! unui
doctrina secreta, imobila, bine conservata, ~tie ca este vorba despre faraon anume. Ea era locul sacru al ini~erilor, pastratoarea lnvataturii
"Unul-adunat-lmpreuna" (vezi Litania lui Ra), adica despre ·. un ezoterice.
Dumnezeu unic, care a creat lumea ~i zeii. · · Cat prive~te lnva!atura, ~a cum S"a descoperit deja, oculti~tii
. . In acest scns exista o singura diferen!ii. lntre Akhenaton ~i · aveau dreptate. Marea Piramida este o antologie de cuno~tiiJ!e
Moise: fn vreme ce actiunea primului - de proclamare publica a stupefiante: astronomice, geologice, geografice, matematice, fizice,
monotc:ismulu,i - a e~uat spectaculos, eel de-al doilea va lnregistra un psihologice ~i chiar parapsihologice. Procesul dezvaluirii acestor
triumf. cuno~tinte nu s-a lncheiat Inca.
Trebuie sa precizez ca e~ycullui Akhenaton nu e lntamplator. In ceea ce prive~te ritul de inipere, pot sa afirm ca ~i aici
.Dogmatic vorbind, el proclama soarele drept Dumnezeu unic, adica oculti~tii aveau dreptate. Dar, cu o. importantii corectura: nu toate
se lnchina unei crea!ii, nu Creatorului. Apoi, daca ipoteza secretului e injperile se petrec fn Marea Piramidii. Dimpotriva, acolo s-au
valabila, fnseamna ca. el Inca! case regula. }ntr-o tara profund desfii~urat numai ceremoniile ultrasecrete de care beneficia faraonul;
ezoterica, In (ara misterelor, acest faraon fragil ~i bonavicios a avut este probabil sa fi parti~ipat ~i ca~va mari dregatori (incl~siv
curajul de a dezvalui Taina. De aceea el afost pedepsit. membrii familiei regale), dar gradul lor de implicare este infenor.
Caci preo!iiegipteni se con.stituisera tntr-o puternica societate Rezultatul acestor rituri era transformarea omului faraon In Fiu de
secreta care, laolalta cu faraonii, gu'vema politic ~i spiritual. Ca Zeu Suprem. Ca ~i fn caiul vestirii christice, faraonul dobandea o
fntotdeauna, secretui~i taina lnva!iiturii lor oculte viza posibilitatea dubla natura: umana ~i dumnezeiasca; el se putea proclama· Fiul lui
salviirii sufletului. Istoria ocultismului a retinut mai ales initierile Dumnezeu (unul l~i spunea "fiu al lui Ra", altul "fiu ·a! lui' Aton" -
fonnalizatt;. drept "Mistere ale lui Isis ~i Osiris". Dupa cum' vom indiferent de ' numele divin ales,·. ace! .zeu era "Unul-adunat-
vedea, · acestea. sunt ini~ed de grad inferior, rezervate majorita!ii fmpreuna", adica Zeul l)nic ~i Suprem, Dumnezeul). · Astfel, am
neofi!ilor. Veritabila doctrina secreta, cary pare a fi legatii de constatat cu uimire ca faraonii · doreau sa dobandeasca natura lui

16 17
Iisus. Aceastii constatare. este a~a. de neobi~nuitii, lndit trebuie Aceastii forma de zeificate;:absolut'tipica:pentnf·teocraiie, este totU~i
neaparat doveditii. o expresie a Fiului (caci'faraonul deVelleiqiiiiHrtipere tiui!'ieultii
Textele pe care rna bazez, numite "Textele Piramidelor", se suprem). 0 vom·regasi·- dupii. curri'se' $tie~ ctliat'ln' exprirriarea
ocupa exclusiv de -soarta faraonului dupii moarte. Preocuparea lor directiiaFiuluiOmului;IisusHristos'J' ''' ,;,., -'··''·" T- · ··'. ""·
dezvaluie (involuntar) scopul iniperii ultrasecrete rezervate regelui. · · : >Iatii · cum; toate indiciile''cohver~f ciitre' -ipoteza. 'Cii' liriitierea
Aici toti speciali~tii au observat o serie de contradicpi, pe regala egipteana era o solidaritate cu Iisus; mai mult lnca:··o fiic~rcate
care le-au .pus pe seama unor tradipi religioase diferite, Inca de asumare ~i substituire a prezentei lui Iisus. Faraonii ~i marii preop
insuficient coroborate. Sa-l citiim pe Mircea Eliade: "Majoritatea ~tiau ca existii un Fiu a! lui Dumnezeu Care va inllri\ 'apoi'va birui
formulelor repetii cu putere ca faraonul, fiu a! lui Atum (-Ra), niiscut rrioaitea ~i"i va 1udeca pe'oarneni: Daf hU ~tia\Ynimic despte illantuire
de ciitre Marele Zeu lnainte de crearea lumii, nu poate .sa moara; dar (riici nu puiea'u lntelege conceptul): Astfel, 'ei riu. puteawpricepe ca
alte texte 11 asigura pe rege ca trupul sau nu se descoriipune. E vorba, Fiul lui Dumhezeihiil va'da ·pra.da moqii: de ·buhii;voie pentru a 'salv_a
desigur, de doua ideologii religioase distincte, lnsa insuficient (~i·~t rascumpiiiafun\:aniiaiei ne·aceea, de~i dorea sii se substifuie
integrate". . .· Fiului•:Iui.Dumrizeu,' fatai>nuJ··a.ve'a ca scop riiimaiproprialui' salvare,
Dimpotriva, eu cred cii este vorba despre o formidabilii conser\larea propriei saie ·sifuapi prlvilegiate: · ·. · '· · · ··.·. ' "' · ·
pre~tiin!ii: aceea a sosirii lui Iisus. Ciici tocmai astfel va fi Iisus, iar ;. : ic:-ln::atate ~;lntoarcenl'd~l11bii.ica'1•>a. :roluh.ii· rriesianic· se 'afla
trupul Sau, de~i a murit nu s-a descompus (a lnviat a treia zi). lata explicatia ezoteii:cai a e~CtliuFegipteanf;Iisus; ·veritabilul Fitil se va
primul semnal cii marii initiati egipteni cuno~teau (pe Uingii na~te •tocmai din <rB.ndul' fo~til<ir robl''diri 'Egipt,' ~dica
faiaOiiilOr~ , :·,··~~::·_.~; ~~ .':'-w;~~:~ :
arltipodul
~ls;·J. ,_;- ·
'Ia
<.,· ~
monoteism) existenta . Fiului. Mai departe, fragmentele Textelor 1 1 •,, • - ·

Pimmidelor 1301, 1721, 134-5, 712-3 ~i 1774-6 arata clar cafaraonul ·.•• C' Dar'•Textele•'Piiamideloi'd:irltiii•'$i• 0 CaitiHriitiere.'Este vcitba
va ajunge 1a cer, unde va sta pe tron ~i l~i vajudeca supu~ii. Imaginca. despreicalatmia•spre''cer a'faraorlul~t;:~and'ei 'treb~ie"sa 'treatii·'priil
christica (de tipul Hristos-Domnul, nu de tipul Mielului jertfit!) este mai:multe ·probe specii:ile:iDe'astii'datfr 'CCimeritanul'Iui! Mircea Eliade
elocventii. 1n textul 251 . se proclama victoria asupra · morpi rna ·scute~t~ de'altii elqllicapi:•"Asemehea tilcerciiri sunt ;ctihoscut~'lii
(simbolizatii prin Osiris, stapfuml ~i judeciitorul morplor): "Te uip riumeroase : traCiitii :· 'atl1aice:,:J3J~·-···presupun'' o''initieie·• •prdilabiiii.;
peste umarul lui Osiris, comanzi celor decedati, te pi departe de corriportand anumite rillililuri ~i 'arlumite lrivatiitliri (rriitologie ~i
dan~ii, nu e~ti din ai lor". Alte texte (167 ~i urmatoarele) II identificii geografie·funerarii, formule:·secrete, ek.)/dle''cateva'ahizii Care' se
pe faraon cu Osiris, adica 11 declarii judecator a! moqilor. In fine, giisesc In Textele''Pircimidelof cohstifuie· cele·'lnai \iechi docurii.erite
leitrnotivul sunt asigurarile frenetice cii faraonul·este Fiul, deci nu scrise privind· obtinerea unei soa.rte priYilegiate' liratie ariumiti>r
poate fi supus morpi, pe care o va lnfrange: "Ra-Atum nu te dii lui cuno~tinte secrete. E vorba, desigur; de o rrio~tellire imel11oriala;
Osiris, care nu-p judecii inima ~i nu are putere asupra inimii tale ... ltnparta~itii ~i·cte culttirile'rieo\ltice'predinastice: In ideoiogia rega!a
Osiris, tunu vei pune stiipanire peel[ ... ]" (Pir. 145-6). egipteana .aceste aluzii .inipatice .. coristituie. mai 'degrabii' :Q''relicvii'
In fond, zeificarea regelui sau a lmpiiratului este un Iucru inutila: ln.tr-adev~ri' tn•·calitarecae ft'ifaf zeuhii ~v·ae·zeu'lntrupat,
destul de banal Ia populapile antice; a~adar, prin ce ar fi deosebitii fataonill' rtii avea rtev'oie de probe ;itiitiatiC!e penfrti 'a; obprie cfreptlll de
pozipa faraonului? El reprezenta lntruparea principiului Ma'at, care a:patrurtde.ln-Paradisui terestiu'' .. · ·· ·. · ,.-, · · . ,; ::. · '' · u ··•
se traduce prin "adevar", "ordinea buna", "dreptate". Ma'at apaqine . · A~a esre. Cii'Fiu, filrailnul nu riiai avea rievoie'de niCi oprobiii
creatiei originare ~i este temelia Cosmosului ~i a Vietii. Cu alte dar. lncerciirile apifrtin 'Unei:ane tr'aditii 'ezotehce"~i'uriui:'lilt'tip:&r
cuvinte, pentru egipteni, faraonul era Calea, Adeviirul ~i Viata. secret: ·Este' v'orba' despi~' 'cefemoniile ctihoscu!if sJb' •denumirea1'de''
18 19'

-- .

'N[/,,h _ --=:::•_- ---~-=_,:,,:-:~~'-'.~,------ . : : .:- -"'""" ~-..•••


Misterele lui Isis ~i Osiris. Acestea reprezintii, de fapt, ceea ·ce care 1-a reconstituit ~i cu ajutorulcaruia se va fecunda). Apoi ea
speciali~tii au lnfeles prin ''mistere egiptene". De~i aveau mai multe lngroapa bucaple trupului ~i se ascunde In Delta Nilului, u.nde n~te
grade de inip~re (de Ia "mic" Ia "mare"; eel a! faraonului fiind 'din un fiu, pe Horps. La maturitate; ;Horus 11 denun!ii pe Seth, se luptii
nou suprem, neacordat alteuiva), totu~i Misterele lui Isis ~i Osiris au dramatic cu el ~i reu~e~te sa-~i invie tatiil: "Osiris! Tu erai plecat, dar
fost mult mai riispandite ~i mai cunoscute dedit Marele Mister a! . · ai revenit; dormeai, dar te-ai ·trezit; ai murit, dar traie~ti din nou"
Revelarii Fiului. (Pirarnide, 1004). Dupa alte versuri, dupa ci: a reconstituit cadavrul,
Isis 1-ar fi lnviat.pe Osiris, ''batand din aripi",·Oricum, acesta din
Isis 'i Osiris · urma devine stiipanul ii judecatorul mo¢lor. · ·· ,
Existii multe mituri referitoare Ia Isis ~i O~iris In teologia Iatii, pe scurt, mitul eel mai popular a! Egiptului - ~i eel mai
egipteana. Majoritatea ni s-au transmis fragrnentar. Abia Jn sec. a! II- · productiv din punctul de vedere a! societiiplor secrete. Se observa
lea d.Hr. Plutarh face efortul de a transcrie principalele· mituri sub Jesne di relatia Isis-Osiris este tipic pentru inipatul de tip 2 (zeul care
forma unei istorii coerente. Conform relatiirii sale, Osiris (egipt. User moare ~i lnvie, pasiv, profund iubit ~i benefic, asocial cu un principiu
- eel putemic) .a fost un rege civilizator. Pentru eficienta. voi cita feminin dominant care-! salveaza). La fel de Jesne se observa ca
rezumatul efectuat de Victor Kembach: "fu timp ce face .o calatorie numere 14, 28, · 72, precum ~i celelalte care apar in mit, sunt
misionara In Etiopia, r~gatul e · administrat de Isis cu ajutorul lui hiperbolice (exoteric vorbind, se asociaza calendarului lunar ~i
Thot, dar; concomitent, Seth, cu ajutorul reginei etiopice Aso ~i a! revarsarilor Nilului; ezoteric vorbind, sunt multiplii de 2, 3, 4, 7 -
unui grup de 72.de conspiratori, se decide sa lnlature de pe tron pe adica sunt numere cosmogonice ~i teosofice). fn fine, chiar disparipa
Osiris In a! 28-lea an de domnie. Plutarh spune ca fratele lui Osiris, falusului reprezintii un element standard: · este rriotivul "castrarii
Typhon (Seth), invidios pe populari tatea aceluia, se asociazii cu 72 de zeului suprem", ce'revine obsedant in majoritateateomahiilor lumii.
complici ~i. masurand In taina cu precizie lungimea trupului lui A~adar, fie ~i Ia o privirc fugarii, relatarea despre Isis ~i Osiris este
Osiris, confecponeaza un curar cu dimensiunile necesare, frumos atat de standardizatii, ]neat provine evident dintr-unamplu procesde
omarnentat, iar Ia un ospat. unde mesenii sunt captivap de. aspectul formalizare.· Cu toate acestea, precum an1 afirmat, existii mai muite
curarului, Seth II promite In dar celui ce va lncapea In el ~i din top. · texte fragmentare egiptene despre Isis ~i Osiris. lirr fragrnentele
care-! lncearca izbute~te sa intre numai Osiris, venind ultimul, deci . acelea, departe de· a.· manifesta formalizarea descrisii anterior, sunt
fiind lnchis, plumbuit ~i aruncat In fluviu. Alte surse adauga ca e frecvent contradictorii. Opera de "asanare" a contradicpilor.
pescuit din Nil, scos din curar ~i.readus Ia viata de Isis, care e ajutatii teologice, precum ~i imensa popularitate a cuplului Isis-Osiris se
de Thot, Nephthys, Anubis ~i Horus.' Mitul egiptean principal spune datoreazii societiitilor secrete. Ritualurile ~i doctrinele acestora sunt
ca Isis ~i Nephthys au giisit cadavrul lui· Osiris Ia Byblos ~i !-au cunoscute ca "mi~tere egiptehe";· · • ·· · ·
ascuns In Egipt, iar Seth, descoperindu-1, 1-a dezmembrat. In 14 Aici apare un paradox de exceppe. De~i o .buna parte a
bucap,lmp~tiind madularele In toatii tara (...r. · Tradipei Oculte se revendica ~i se bazeaza pe respectivele "mistere
Isis (egipt. Eser, Usert), . sora ~i sopa lui Osiris, este egiptene", continutul lor e aproape imposibil de reconstituit sub
personajul ocult a!. istoriei. Egiptenii li spuneau Marea Vriijito!!fe, iar ·
.
forma inipala. Ceea ce ·ni s-a piistrat sunt documente·'tiirzii, ·din
romanii o porecliserii Isis Cea Cu 0 Mie De Nume. Conform unui perioada elenistica ~i din epoca sincretismului roman.' Nu ne putem
mit, ea cuno~tea numel!J secret a! lui Ra, ceea ce li conferise baza pe ele ·deeat cu mare circun'lspecpe· ~i, lri general; nu putem
excepponala forta. rnagica. Isis va cauta cele 14 bucap ale trupului lui emite decat aprecieri:de ansli.mbhi.- · . · · · ' · ·'
Osiris, le va gasi. (mai pupn falusul, inghitit de un pe~te•• organ pe ,
20 . 21
Conform lui Serge Hulin, "Cartea MoJ1ilor" nu. ar fi dedit I ~i compusa din: preotul ~i istoricul egiptean Manethon, filosoful
descrierea diverselor ritualuri de inipere In misterele lui Osiris. Ca grec ·Demetrios din Phalerum ~i Timotheos, hierofant din Eleusis".
zeu care moare ~Unvie, precum ~i ca stapan a! lumii moqilor, Osiris Nelndoios, efortu,l de a-1 elabora pe Serapis (numit mai·lntai Sarapis),
este - desigur - i:nipatorul · arhetipal. "Textele Sarcofagelor", din de a-i impune cultul.~ide.a-i.dedica.mistere, este un act tipic pentru
perioada Imperiului de Mijloc, exalta tocmai solidaritatea ini(iatilor societatile secrete. Pur ~i simplu, faraonul Ptolomeu I avea propria sa 1
cu starea lui Osiris: "fie ca traiesc, fie ca mor, eu sunt Osiris! Eu societate secreta, de extracp.e doctrinara alexandrina. Ca orice
patrund In tine ~i reapar dincolo de tine; pier In tine ~i cresc In tine ...
Zeii traiesc In mine pentru c1i eu traiesc ~i cresc In graul care li
. .
societate secreta elenistica, ea practica lnnoirea prin sincretism, iar
Serapis reprezinta .tocmai produsul teo logic a! mentalitlipi
sustine. Eu acopar pamantul; fie ca triiiesc, fie ca mor, eu sunt orzul, sincretizatoare,din vremea respectiva. Insa el este un produs tarziu -
nu pot fi nimicit Am J>atruns Ordinea... Am dev,enit Stapanul ~i nu-l putem studia laolalta cu Isis ~i Osiris. Nici macar nu aparpne
Ordinii ... Rasar din trupul Ordinii" (Sarc.330). Acesiea .sunt cuvinte gandirii egiptene, ci manierei In care grecii au preluat ~i au prelucrat
clare- ele indica beaiitudine!l inipatuluicare ~tie c~· este.salvat. Sunt acea gandire. Prin unnare, ne vom feri sa-l pomenim acum; timpul
.
cuvintele unui drum suprem. Iisus Jnsu~i va prelua parabola bobultii. sau nu a.sosit Inca. ·
de grau care tocmai prin !TIOarterode~te (loan 12;24). fn ce prive~te , cuplul .Isis-Osiris: aproape In unanirnitate,
fn expresie egipteana, initierea In Osiris semnifica mantuirea specialj~tii ~i oculti~tii considera Misterele lui Isis ca fiind prima
finala, transfonp.area In "spirit transfigurat" (Akh). Acesta e un lucru etapa a ini(ierii, iar Misterele ,lui Osiris - etapa final a.. Deosebirile
previzibil, .qaci, dupa lnviere - Osiris devenise "persoana spirituala" dintre acestea constau In natura (nfonnatiilor dobandite .. Misterele lui
~i energie vi tala. par "starel),,de Osiris" este capatul unui drum, im Isis erau preponderent chtonice, adica erau legate de cultul
lnceputul sau. fnceputul.,se. ~fla In Misterele lui Isis, unele dintre cele pamantului ~i al lunii. Misterele lui Ositis. aveau o putemica latura
mai ezoterice pe care le-a practicat umanitatea. fn celebrul templu de solara - ceea ce ~i explica asocierea cu. Ra In perioada lmperiului
la. Sais se afla oinscriptie,nu mai putin celebra: ''Eu .sunt Eset (Isis). Nou. Dar, practic. vorbtnd, exista numeroase elemente comune; dupa
Eu, sunt cea, care a fost, cea care .este, cea care va fi. ~i nici; un cum ~i istoria acestor divinitati se lmplete~te strans. In primul rand,
muritor nu m-ia ridicat valuJ'.'. Valul lui Isis e marca.lmegistrata a ambele mistere confera acela~i grad de mantuire initiatului, adica el
ocultismului. Totu~i, nu avem ce face: va trebui.sa lncercam sa"! dam dobande~te accesul In acelea~i nivele astrale. )'lasarea lui Isis pe o
la.o parte. treapta oarecum inferioarii pro vine, din identificarea ei cu Natura ~i
Viata Fizica, cu principiul cosmic feminin; pe cand Os,iris simboliza
Eta pele secretului - Isis Spiritul, principiul cosmic masculin. De asemenea initierea In
fn unna · cu un secol, oculti~tii "organizasera" misterele misterele isiatice a yea o putemica latura magicii; pe cand d~bandirea
egiptene In trei secpuni ierarhice: Misterele lui Isis, cele ale lui "starii de Osiris'' se axa pe fenomenul lnvierji din morp ~i pe
Serapis ~i cele ale lui Osiris. In cateva cuvinte, voi spune ca aceasta eliberarea totala. Oricum, este foarte posibil cai'ntr~un .stadiu arhaic
,ordonare este profund incorecta, eel pupn pentru epoca Egiptului sa fi existat \In Mister unic, atat,al lui Isis, cat ~i a! lui Osiris; In
antic. Deoarece atul)ci Serapis nu.exista; cultulsau a aparut abia sub cadrul caruia neofitul trebuie sa parcurga doua etape: iniperea In yin
domnia lui Ptolomeu, I. Mai mult Inca, dupa cum bine atenp.oneaza ~i In yang (toata istoria despre' Isis ~i Osiris este tipica pentru
Victor Kembach: "Serapis .este unica divinitate c· din toate religiile manifestarea cuplului yin-ya,ng). ., , .
istorice - care a fost elaborata (sec. a! III-lea l.d.Chr) de o oomisie . Ideea unui Mister egiptean unic ~i ,arhaic nu-mi aparjine; ea
oficiala: comisia teologica patronata de faraonul hellenistic Ptolomeu blintuie - mai mult sau mai' pupn explicit - printre egiptologi. lata, de
22 23
pilda, lncercarea germanului Hohlenberg de a reconstitui ultima fazii Aici Apuleitis are perfecta dreptate; prea multe nu se pricep.
a acestui presupus rit: "Corpul inipatului fusese lntins pe piimfint In Caci descrierea lui· se poate apli.ca oriciirei initieri ~i nimic n-o
forma de cruce - poate era legat de o cruce adevarata - ~i el l~i particularizeaza pe aceasta ca fiind a lui Isis anwne. De altrninteri, In
pierduse cuno~tinta. Atimci cfind ajungea In starea de catalepsie ·~i sec. al II-lea d. Hr., Isis. lnsa~i · devenise zeitate pimtee, adicii
aparent fiira · vi alii, era dezlegat de pe cruce, transportal In Camera uiiiversala, lngloblind toate celelalte divinitati. Era principiul cosmic
Regal a ~i pus fntr-un sarcofag de granit. Atunci draperiile erau lasate, feminin, manifestarea unui zeu · unic ~i suprem, Caracteristicile ei
toate ie~irile erau lnchise, iar el se odihnea timp de trei zile In originare se pierdljsera lntr-atat, !neat unii filosofi eleni~ti o
absoluta lini~te ~i izolare .. In aceasta perioadii se opera In el considerau expresie a luminii (pe cand ea este, mai degraba, expresie
transformarea ce constituia scopul ~ijustificarea inirierii". a viepi). Lui Isis i s-au asocial diverse simboluri, ·ma]oritatea de
De~i imposibil de verificat, ipoteza lui Hohlenberg riimane nillurii chtonica ~i lunara: coarnele, globul, ulciorul, · cornu! lunii,
plauzibila; eel pupn prin cateva intuipi. Astfel, este clar ca misterele copilul Ia san, roehia pana Ia calcaie, barca, secera ~i Ankh-til sau
lui Isis ~i Osiris presupuneau o traire pe pragul mof!ii $i 'este foarte crucea cu ansa. Ultimul element, crucea ansata, e considerat simbolul
plauzibil ca evenimentul sa fi dural trei zile, macar In cazul marilor'• viepi create ~i ve~nic relnnoiie, principiul care coboara ~i anima
preoti ~i al faraonului. Numai iniperea In Isis ~i Osiris dadea dreptiil pasivitatea. Dupa toate probabilitatile, prin iniperea In Misterullui
Ia mumificare; iar mumiile initiatilor se pastrau frecvent In sarcofage lsisneofitullntelegea taina IT!multiiii formelor materiale ~i a puterilor
similare celor unde se petrecuse iniperea, caci, In tihlpurile stravechi, divine In sanul· Marii' Unitati. Totu~i. pentru a atinge sernnificatia
egiptenii ~tiau diva fi o ln'viere In acela~i trup cu care ·mimi a trait pe Maiii Unitap lnse~i. era necesara
·.
).
"siarea de Osiris".
piimfmt.
In fine, sa nu lungesc vorba. In privinta Misterelor lui Isis, ne- Etapcle secretului -Osiris .
au parvenit relatiiri extnim de putine ~i foarte tiirzii. Se citeaza · Sub un anume aspect, Mistenile lui· Osiris sunt mai limpezi
frecvent un fragment din Apuleius, care l~i descrie iniperea: Lucius deci\t cele ale.lui Isis. Pe de' o parte, ze'ul este un Initial Arhetipal
Apuleius a trait In sec. al 11-lea d.Hr., a~adar abia spre sf'ar~itul (prin moartea ~i lnvierea sa), iar majoritatea sensurilor lui ne sunt
carierei acestor mistere, care - e de presupus - suferisera mai multe cunoscute. ·Pe de alta parte;· initierea In Osiris se ·Ieaga 'de.· celebre
transformari pana la:'el. Totu~i. miirturia lui e printre singurele: ''Para documente scrise, precum "Cartea Mof!ilor" :· In al · treilea r~ild,
lndoiala, prietene· cititor, curiozitatea dumitale este preocupata cte' Misterele lui aveau ~i ceremonii' pub!ice, de .Ia care· ne-au ramas·
ceea ce s-a spus, de ceea ce s-a fiicut apoi. A~ spune dacli mi-ar fi relatiiri.
permis s-o spun; ap af!a dacii v-ar fi permis s-o aflati. Dar ar fi 6 vinii Plutarh ne vorbe~te despre asernenea ceremonii. Ele lncepeau
Ia fel de mare, atat pentru urechile ce aud,' cat ~i pentru ·gura ce ar odata cu retragerea apelor Nilului: In a 19-a zi, In cursu! noppi,
vorbi. baca, totu~i; vii lnsuflete~te un sentiment religios, nu mi-a~ procesiunea adepplor . cobora I:i' malul f!uviului. "[ ... ] preopi
permite sa vii pn In lncordare. Ascultap ~i vedep;ciici ceea ce spun transporta co~ul sacru care con!i'!e un cufiir de aui- unde ei 'varsa apa
este adevarat. Am atins poqile moqii, piciorul meu a stat pe pragul dulce pe care 'au luat-o cu ei. Atunci participanpi striga .ca Osiris a
Proserpinei. La lntoarcere, am· traversal toate elementele.- in fost regasit. Imediat apoi ei lnmoaie pamantul vegetal cu ap~ ~i. dupa
adancurile noppi am ·vazut soarele stralucind. Zeii infernalii, zeii ce I! lntaresc cu aromate ~i parfumuri scumpe, modeleaza o figurina
cere~ti, toti au fost vazuti de mine fatii In fatii ~i adorati de aproape. In forma de semiluna, o lmbracii ~i o lngrijesc''. · ·· · . ·
lata ceeace vreau sa vii spun ~i tot nu veti pricepe prea multe". Dupa cum :se observa, .aceasla parte publicata a ritului este
pro fund chtonicii - chiar ~i trupui · simbolic a! lui Osiris regasit e In
24 25
forma de semiluna (ceea ce duce Ia rituri lunare ~i Ia coarnele convingerea ca acest dublu proces reveleaza semnifica(ia secreta a
asociate reprezentiirilor zeifei Isis). Se lntfunpla ~a, deoarece faza existentei umane, ~i anume complementl¢.tatea fntre vza(ii ~i_moarte.
descrisa de Plutarh apar(ine lui Osiris mort, care e un element Dintr-un anumit punct de vedere, aceasta sinteza teologica con firma
chtonic. Imediat apoi, prin lnviere, zeul capata o importanta victoria lui Osiris, acordandu-i ~i o noua sernnificape. Triumful
dimensiune celesta ~i solara c- el devine "dornnill ve~niciei", eel· zeului asasinat era total Inca de Ja lnceputul Imperiului.Mijlociu.
pentru care soarele vine sa lurnineze In tmparapa moftilor. Incepand cu Dinastia. a xvm-a, Osiris devine judecatorul moftilor.
Originalitatea Misterului lui Osiris consta tochlai In sublinierea ·Cele doua acte ale dramei de dincolo de monnant - <<procesul» ~i
actului lnvierii ~i deciararea acestei lnvieri diept n~tere lntru spirit, «cantarirea inimii» -· se desfii~urau lnaintea lui Osiris.. Distincte. In
transfonnare a persoanei piimante~ti In persoana spirituala. Textele Sarcofagelor,. <<procesul». ~i «cilntiirirea inirnii>> tind sa se
Serge Hutin a rezumat semnificapa inipatica,;t lui Osiris: confunde In .Cartea Mortilor.~Aceste texte funerare editate In timpul
''Osiris, zeul care moare ~i lnvie, fncarna fn ace~i tinip: ." vegetapa, Noului Imperiu, dar con~n1ind materiale mai vechi, se vor bucura de
ce putreze~te In p~mant ~i ren~te primavara: - Soarele, ce pare sa o popularitate neegalata pana Ia finele civiliza(iei egiptene. Cartea
dispara, dar reapare In fiecare dimineafii, - zeul care a .cucerit Moftilor este ghidul prin excelen!ii a! sufletului In lumea de dincolo.
nemurirea ~i, ca atare, fi judeca pe oameni dupa moarteJ De Ia el Rugaciunile ~i fonnulele magice pe care le contine au drept .scop
trebuie sa ia exemplu. initiatul: - dupa moarte, omul putea sii devinti u~urarea calatoriei sufletului ~i, mai ales, sa-i asigure succesul in
un alt Osiris, sa dobandeasca, Ia feJ ca .zeul, o existenfii etema: - lncercarile <<procesului>> ~i «c1intiirizii inirnii»". . . c
initiatul, lnsa, se putea zeifica Inca In viafii, putea sa moarii In I)lOd · A~a cum arata Cartea Moqilor, societatea secreta aJui Osiris
simbolic pentru a rena~te Ia o existen!ii divina. Sii mori pentru a era orientata mai ales ciitre salvarea sufletului dupii fnt1iia moane (~i
rena~te, iata lectia rnitului osirian". . .. evitarea primejdiei celei de-a doua moqi). Cu timpul, men)brii
Societatea secreta a lui. Osiris (cea care practica Misteru! acestei societati au lnceput sa se.lncreadii tot mai putemic In magie -
zeului) a cunoscut o dezvoltare exploziva: mai lntai In Egipt, apoi \n adicii au dezvoltat mai ales latura isiatica a misterelor. La un moment
lntreaga lume greco-romaria. Istoricii vorbesc despre o dat credinta In magie ajunsese a~a de mare, lnc1it initiapi erau
"democratizare a lui Osiris"; Ia un moment dat iniperea .n-a mai convin~i . cii pot ln~ela zeii. judeciitori, folosind diversec fonnule
putut fi pastrata doar In interior\11 farniliei faraonului ~i a! castei (secrete). Ei n-au mai .avut puterea de a cauta "starea de Osiris";
preotilor. Sub presiunea publica, qamenii liberi capata acces (lntr-o transfigurarea, eliberarea; astfel, cmarile 'doctrine egiptene decad, iar
forma sau alta) Ia Mister. Fenomenul acesta vine din doua cauze; (1) Misterele lui Isis ~i Osiris se transfonna in spectacole pomografice ~i
initierea In 'Osiris transrnitea o serie de infonnapi considerate In practici vrajitore~ti. . Cu aceasta, capitolul egiptean pare a se fi
esentiale pentru salvarea sufletului Ia judecata mortilor(de pildii, tncheiat.
numele secret a! diverse lor Piirti din sala judecatii, nuniele secrete ale
paznicului siilii ~i ale zeilor); (2) ca zeu care moare ~i lnvie (inipat de
tip 2), Osiris. a fost profund iubit de populapa egipteana , care II
prefera celorlalti zei. Victoria deplina a. lui Osiris fn con~tiinta
publica a avut Joe In · perioada · Imperiului Mijlociu. · Despre
semnificapa ei vorbe~te bine Mircea Eliade: "Originalitatea .teologiei
Imperiului Nou este, pe de o parte, postulatul dublului proces a!
osirizarii lui Ra ~i a! soliui.ziirii lui Osiris; pe de alta parte,
26 27
marilor druizi, au disparut . ~i piiqile esenpille ale doctrinei.
3.DRUIZII Informapile ce ne-au parvenit provin .din trei surse indirecte: 1)
literatura autorilor greci ~i romani; 2) descoperirile arheologice
Istorie ~i legend& . · (statuete, sculpturi, obiette de cult, etc); ~i 3) literatura irlandezii
In anul 61 d.Hr: Suetonius Paulinus, gu~emator a1 Britaniei redactatii lntre sec. VI-VIII d.HT. (Ia care se pot adauga folclorul ~i
sub domnia lui Nero, atacli insula Anglesey, unde se gasea un mare legendele epice culese In lrlanda pe pilrcursul sec. a1 XIX-Iea).
templu al druizilor ~i ultimul centro de rezistentii a1 religiei celplor. Dar sii lncepe111 cu lnceputul. Primul semn de intrebare porne~te
Luptele sunt crancene; dupii eforturi deosebite. romanii reu~sc sii de Ia nume: nu ~tim cu exactitate ce lnseamnii druid. Unii au pus
lnvinga ~i l~i ucid prizonierii arzandu-i pe rugurile'•pe care ace~tia Ie termemilln legiitura cu un ipotetic cuvant celtic dru (stejar), prin
pregatiserii pentru a-i extermina. Conform majoritiipi'istoricilor, .anul comparatie cu grecescul drus (stejar). Al!ii au remarcat cii In vechea
61 marcheaza disparipa oficialii a druidismului, extraordinarul ~i celtii druveid semnifica ,lntelept", ceea ce a dat In bretona druz
foarte ezotericul clan a1 preoplor celp. . (lntelept), in irlandezii· drui ~i In engleza true (adevlirat), iar In
Dar. druizii sunt departe de a ie~i din •istorie. In anul 77 d.:f!r.' gellnanii treu (credincios). Dar aceste cuvinte sunt derivate de Ia
Pliniu eel Biitran descrie aduniiri sub ramurile vascului ~i sacrificii de ,druid", nicidecum etimoanele lui. Probabil cii explicapa cea mai
boi albi in dumbriivile sacre - ritualuri tipice pentru druizi. Un an aproape de adevlir a fost elaboratii de Thurneysen, D' Arbois ~i alti
mai tarziu, Agricola cucere~te insula Mona. din·. Marea Irlandei, ·savanp Ia inceputul sec. XX: druid este compus din celticul d:U
consideratii de unii drept Joe secret ·al druizilor; in anul 300 o (puternic) plus uid (riidiicina verbului ,a ~ti"). A~adar: eel care este
preoteasii celtii, o druidii, 1i prezice lui Diocletian cii va. ajunge puternic prin ,,riinJii, o definire foarte exactii a pozi(iei druidului in
imparat. Prezicerea s-a dovedit corectii, cu toatc cii respectiva dmidii lumea celticii. · ·
·era -In ·viata de toate zileie'- hangitii. In fine, In Irlanda atat druizii,
cat ~i principalele lor structuri religioase au supravietuit panii in Evul Sistemul druidic
Mediu (sec. a1 XII-lea), dupii care s-au convertit spectaculos in · La prima vedere, druizii erau preop. Totu~i, top savanpi au
celebnile pove~ti cavalere~ti despre Graal. Se zice eli ordinul remarcat . semiinarea, ba chiar identitatea dintre ei ~i brahmani.
benedictinilor a preluat ~i a protejat multe din valorile druidismului, Aceasta• se explicii prin originea com una, indo-europeailii, a eel til or ~f
eel pupn In Franta # In Irlanda. Oricum, astiizi existii In Franta o a arienilor din India, precum ~i prin caracterul conservator a1 religiei
societate secretii care se cheamii a druizilor, · condusii de un Mare vedice ~i al religiei celtice: Ambele au piistrat striivechi structuri
Druid al Galiei. Aceastii societate are multe asemliniiri cu Franc- indo-europene, chiar ~i organizarea socialii strliveche. De aceea
Masoneria; prin anul 1986 Mare Dmid devenise Paul Buchet, un druizii nu sunt doar preop, ei alcatuiesc o castii, cu funcpi numeroase
scriitor, vechi fanatical celtismului. ~i complexe. To:,tte aceste functii au fost bine clarificate de Guido
In privinta druizilor gasim mai multii fabulape decat certitudini. Mansuelli, pe care II citez In rezumatul lui Victor Kernbach: ,Guido
Vina (dacii se poate vorbi de o vina) aparfine tocmai respectivilor A.Mansuelli c!asificii In patru · categorii functiile druidice: ·I)
druizi, care se inconjurau cu un secret patologic. Doctrina lor religioase (profetiile prin interpretarea semnelor oraculare,
interzicea notarea ritualurilor ori a miturilor in scris; acestea se formularea interdicpilor rituale de tip tabu, supravegherea ~i oficierea
transmiteau numai oral, printr-un proces de inipere care putea sii sacrificiilor); 2) juridice (rolul de arbitri In justipa publica ~i privata);
dureze aproape 20 de ani. De aceea, odatii cu disparipa fizica a 3) politice (rezolvarea conflictelor lntre · triburi ~i chiar un rol de
conducere spirituala intertribala - cate un druid funcponand ca irialt
28 29
FOnsilier al fieciirui rege ~i totodata ca instan!ii infailibila); 4) lnsufleteasca ardoarea In luptii, prin strigate ~i prin cantece. Poe(i,
cultur.al~ ,ri educative (organizarea ~i conducerea lnvii!iimantului In .muzicieni, ei cantau· ispravile. ~efului razboinic. A~adaf ace~tia au.;,
~colile druidice, unde lnvii!iitura speciala de ini(iere In sacerdo(iu fost demnii lnain~i ai menestrelilor ~i ai trubadurilor, contribuind Ia
dura doua decenii; aceastii lnvii!iiturii, multilateralii ~i complexa, a raspandirea ve~tilor de la un (in~t Ia altul prin poeme versificate sau
· fost rezm)latii, destul de simplist, de Diogenes Laertios: <<Sa te temi neversificaie. In sfu~i~. urma11 Yates sauOvates, ale caror cuno~tinte
de zei, sa nu faci nimic care sa nu,fie npbil ~i sa-(i dezvol(i lnsu~irile erau mai ,lntinse. ~i care, fiind medici ~i ghicitori, efectuau profe(ii,
biirbate~ti» )". Asupra lnvii!iiturii driiizilor voi insista In curand. · studiau put~rea .plantelor ~i . utili;zarea lor In tratamen.tul bolilor,
· Deocamdata rna opresc asupra sistemului de lnvii!iimant. precum ~i influenta curentilor telurici asupra saniitii(ii oamenilor, a
Avantajele sociale ale druizilor erau foarte 'rnari, a~adar multi tineri animalelor ~i a plantelor cultivate."
cel!i ravneau sa devina druizi. Un prim mijlo!>de selec(ie II constituia · Sa mai notiim eli, de~i triburile celtice au fost foarte dezbinate,
tocmai sistemul de lnvii!iimant: ani Iungi de memorare, metoda de adesea luptandu-se cu nebunie lntre ele, druizii aveau o organizare
predare strict orala. Dupa cum scrie Julius Cresar In ,De bello riguroasa ~i unitara. Pe tot cuprinsullumii celtice ei erau condu~i de
gallico": ,Se zice eli ei lnva!ii pe de rost un mare numiir de versuri: un Mare Druid, dupa cum spune Cresar, care adauga: ;,La moartea lui
cate unii, .raman astfel 20 de ani Ia ~coal a druizilor. Ei sunt de piirere [a Marelul Druid- n.rn.], daca unul dintre ei lllntrece In miirepe, li
eli religia interzice ca aceastii lnvii!iitura sa fie destinatii scrisului, a~a succede; daca mll.i mul(i sunt egali dintte ei, l~i disputii lntiiietatea
cum e cazul cu toate. celelalte Iucruri, publice sau private, pe care Ie prin yotui ,druizilor ~i cateodatii pe calea armelor. Intr-o anumita
consemneaza In alfabet grecesc. '' Conform aceluia~i Cresar, ·sistemul epoca a an1,1iui, el se strang lntr-un loc consacrat din tara camutilor,
oral ~i jlnevoios de, lnviitare avea douii scopuri: a) lmpiedica care este
'' .socotit drept centrul. Galiei."
'

raspandirea doctrinei printre oamenii de rand; b) selecta discipolii


capabili ~i li obliga Ia perseveren!ii. Cele dou~ scopuri ne aratii eli .Doctrina .
druizii se transformasera lntr-o veritabila soc.ietate secreta: ei Trebuie spus de Ia bun lnceputca 'informatiile despre doctrina
respectau cu sfinfenie regula secretului oi posedau o ini{iere druizilor ~i despre. religia cellilor .~lmt fragmentare ~i insuficiente.
riguroasii. Spre deosebire de brahmani (una din putinele deosebiri) Motivul (l-ain enuntat deja) este caracterul strict oral al transiniterii
demnitatea de druid nu se dobandea automat, pe cale ereditara, ci era miturilor. Interdiclla .scrisului - remarcatii de Cresar - este un vechi
rezultatul unui lung proces de ini(iere. Dar caracterul de societate tabu indo-european, pomenit ~i lntr-un dialog allui Platon.'Sub acest
secreta al druidismului se observa imediat ~i din ierarhia sacerdotala aspect, religi!! cel(ilor a conservat forme indo-europene arhaice, din
ierarhie corespunzand diferitelor grade de ini(iere. ' perioada ariana ini(iala, dinainte de marile migra(ii ciitre Europa.
In cartea sa ,Les societes secretes", Bernard Vaillant face o Astiizi, imaginea standard a ciruidului se asociazii cu ritualul tiiierii
buna descriere a ierarhiei din druidism: ,Sa notiim mai lntai eli vascului: lntr-o noapte cu luna plina, druidul, .!nve~mantat In alb,
Discipolul instruit, initiat, investit cu anumite responsabilita(i ~i care- reteza - cu o secer~ de aur ~ creal)ga de vase de pe stejarul sflint.
! lnlocuia pe Druid In perioada unei eventuale absente, se. numea Ceremonialul era lnsopt de siterificarea taurilor albi. Venerapa pentru
Eubage. // Acesta era, deci, fnlocuilorul, fiul sau spiritual, eel vase - d~numit creangci de a!"r - 'este o caracteristica . ariana: Ia
destinat sa-i ia locul. Dar Eubage nu era singurul ce fusese initiat ~i · scan dinavi vascul se,. asociaza c:u zeul Baldr; Ia . la.tini . el este un
ce dobiindise un anume nivel a! cuno~tintelor. Mai lntai e~istau element esential a! cultului practicat In dumbrava Dianei din Aricia;
Barzii, detinatorii ~i propagatorii tradi!iei orale, cei care - prozaic In fine, ·multe popoare se pun sub protec(ia lui cu ocazia unor date
vorbind - erau lnsarcina!i sa-i lnsoteasca pe riizboinici ~i sa Ie calendaristice de riiscruce: bretonii II atama In u~a Ia solsti(iul de
30 31
vara, germanii ~i suedezii- Ia soisti!iul de iarna, iar rom~nii (a~a cum In actualitate.
~titi) fl agapi de u~a In perioada Anului Nou. Din pacate, nu Multii vreme. contestatii, $(iinta astronomica. a druizilor a fost'<.
cunoa~tem amanunte despre. cultul vascului practicat de druizi. fn dovedita recent prin descoperiri arheologice: Ia Coligny, In Franta, s-
schimb, obiceiul sacrificiilor umane i-a ~ocat pe autorii greci ~i Iatini, a gasit un fragment de calendar astfel conceput !neat sa lrnpace
fiind (astfel) mentionat In repetate randuri. Druizii executau sacrificii sistemul calendaristic solar cu acela lunar;. Dar partea din doetrina
umane pentru a prevesti sau tn cazul, unor mali ameninpiri sau Ia druizilor care a .fascinat In mod deosebit Occldentul a fost teoria
cererea unor persoane care doreau sa scape de o nenorocire. in· metempsihozei. Iatii un cantec.al bardului galez Teliesin, citat dupa
general, victimele erau ucise cu spada (se ghicea viitorul dupa modul Serge Hutin: ,,Existand din toatii vechimea, nu sunt nascut nici dintr-
cum ta~nea sangele din rani ~i dupa coi\vulsiile jertfei In agonie), un. tatii, nici dintr-o mama, ci din formele elementare ale naturii, din
erau strapunse de sageti sau tiase In teapa: :Toiu~i, aveau Joe ~i alte ramurile de mesteacan, din fructele-padurii, din florile muntelui. Am
sacrificii, nu mai putin salbatice. fn opera sa ,Pharsalia", Lucan us cantat In noapte, am dormit In aurora, am fost vipera In ml~tini,
vorbe~te despre ,aceia care lmpaca printr-un sacrificiu lngrozitor pe vultur pe culmi, Jup In padure. Dupii aceea, lnsemnat de spiritul
crudul Teutates ~i pe . oribillll Esus eel cu altare salbatice ~i pe divin, am atins nemurirea. S-a scurs mult timp de cand am fost
Taranis, al carui altar este nu mai putin crud decat al Dianei scitice". pastor. Am haladuit multii vreme pe pamant lnainte de a dobandi .
Pe baza unui comentariu medieval (Commenta Bemensia), Mircea ~tiin(a. ·Am trait In 100 de Jumi. M-am agitat In 100 de cercuri".
Eliade explica !impede Ia ce anume face. aluzie Lucarius: ,pentru Teoria metempsihozei, veche ~i putemica doctrina ariana, care
Teutates, un om este sufocat priil aiuncarea lntr-un bazin; pentru se regase~te In India; Ia traci (~i mai ales Ia geto-daci); In lumea
Esus, victima este suspendatii de un arbore ~i Jasatii sa sangereie; greaca, Ia Pitagora, este o caracteristica fundamentalii a religiei
pentru Taranis- stapanul Juptelor ~i eel mai mare dintre zeii cerului- druidice. In legaturii cu aceastii teorie, Lucanus spune ca ,acela~i
barba!ii sunt ar~i de vii lntr-un manechin din. Jemn". Aceasta este spirit guvemeaza un corp In lumea de dincolo", Pomponius Mela ~i
latura crunta ~i salbatica a religiei drui~ilor. In mod paradoxa!, clar nu Timagenes precizeaza cii ,sufletele sunt nemuritoare", iar Diodor din
neobi~nuit pentru popoarele 'indo~europene, ea · se asociaza cu Sicilia scrie ca ,sufletele oamenilor sunt nemuritoare ~i revin pentru
elevarea spirituala ~i cu o certii j)rofunzime rnetafizica. ii yoi cita pe un anumit numar de anilntr-un alt corp". Conform a~a-zi~ilor druizi
Cresar, care vorbe~te despre credinta druizilor conform' ciireili din ziua de azi, vechea doctrina ar fi sunat astfel: ,materia a fost
,sufletele nu pier, ci tree prih moarte dintr-un coq) In altul; acest creata doar pentru a fi vehicolul, suportul Sufletului care, din
lucru li se pare deosebit de propriu ca s!i Je atafi: cu!ajul, nimicind lncarnare In lncarnare, l~i cautii Realizarea sau Eliberarea pentru a
teama de moarte. Ei discuta, de asemenea, mult despre astre ~i 'ciespre intra In Gwenwed, sau Lumea Alba. Acest suflet individual, bucatii
mi~carea lor, despre miirimea Junii ~i a piimantului, despre natura din Sufletul Cosmic sau Increat, trebuie sa cunoasca toate regnurile
lucrurilor, despre puterea ~i forta zeilor nemuritori ~i transmit aceste Creatiei lnainte de a ajunge In Gwenwed. Evolutia sa va fi lncetinitii,
speculatii ale lor ceJor tineri". Iar ~trabon adauga: ,,DtUizii, In plus ori - mai riiu - sufletul va regresa In Abred, sau Cercul Necesitatii,
fa pi de studiul naturii, se mai lndeletnicesc ~i cu etica. Ei' suntsocotiti daca nu respecta principiile fundamentale ertuntate In Triade: Trei
~ei mai drep!i dintre oaqteni ~i, ca urmare, le sunt lncredin!ilte spre lucruri detenriinii ciiderea fn Abred: Orgoliul, Cruzimea, Minciuna".
Judecare atat pricinile particulare, cat~ cele publice".. • · Din nefericire, druizii din ziua de azi au reconstituit ~a-zisa
veche doctrina mai mult dupli ureche. Din punct de vedere ~tiintific,
nu se poate pune bazli nici pe refacerea vechii doctrine, nici pe
propozitiile numite Triade. Totu~i, din ceea ce ~tim de Ia autorii
32 33
amici, se poate presupune cii druizii profesau o teorie a
metempsihozei similarii · celei pitagoreice ~i celei a brahmanilor.
Aceastii teorie a persistat, refulatii In incon~tientul Occidentului .4. MISTERELE DIN ELEUSIS
european. De aceea, dupii. anii '60 ai sec.XX, cand yoga a J?iitruns In
Europa, credinta vedicii. In relncamare a gii.sit un teren extraordinar
.Istoria
de fertil ~i s-a reimplantat cu mare succes. Astiizi nu numai grupii.rile ·f·
yoghine ori buddhiste din ·Europa cred In relncamare, ci ~i multe · . : Un imn homeric cii.tre Demeter ;-;- zeita. fertilitiitii, divinitatea
materna a l'ainantului- ne relateazii. istoria care a dus )a lntemeierea
secte gnostice ori aproape cre~tine. Fenomenul - care mi se pare
Misterelor din Eleusis. Aceastii istorie .Jn~epe cup rii.pire, . .
extrem de eiocvenf - este un exempli! 'clar pentru for(a cu care [
amintirea druizilor refuzii. sii moarii.. •· .·i,. ·' Pe cand aduna zburdalnicii., flori pe ciimpia Nysei, Persephona,
zisii. Kore, fata lui Demeter, a fast riipitii de zeul lnfemului, Hades.
Hades. orii.pise cu !lCordui tatiilui ei; .Zeus; Ins~ mama, Demeter, nu
~tia nimic.De aceeaea l~i ca]Jtii c,jisperatii fiica timp de nouii. zile, f"arii.
sii se atingii. de ..ambrozie. Panii Ia urmii, Helios, zeul Soarelui, care
vii.zuse totul, fi miirturise~te adevii.n,Jl. Plinii. d~ tristefe ~i manioasii. pe
Zeus, Demeter nu se mai lntoarce In Olimp. Ea se trll!lsformii. Intr-a
femeie biitranii. ~i se lndreaptii cii.tre Eleusis - o localitate din 'Attica,
nu departe de Atena. Aici, sub numele de Doso, zeita ajunge doica
lui Demophon; ultimul fiu.al regeluiCeleos ~i a! reginei Metaneira.
Ceremonialul intriirii zeitei Demeter In palatul regal avea .o
importantii. special a: tiicutii, _cu fata fnviiluitii, Demeter refuzii vi nul
ro~u oferit de Metaneira, cerandjn schimb cyceon - un amestec din
boabe de orz,' apa ~i busuiocul cerbilor. Olt. prive~te povestea
cre~terii lui Demophon, ea e binecunoscutii.: .In fiecare zi. Demeter li
freca truyul cu ambrozie;. iar noaptea ll·ascundea ;,ca pe un tiiciune"
In foe. In continuare, )alii relatarea lui Mircea Eliade: ,Copilul a·
lnceput sii semene din ce fn ce .mai IJ.1Ult cu: un zeu: lntr-adeviir,
Demeter voia sii-Uacii nemuritor ~i ve~nic tiiniir. Dar, Intr-a noapte,
Metaneira, surprinzand-o pe zeita care II tinea pe Demopho1J, ca de
obicei, In flii.cari, a seas un tipat. «Oameni ne~tiutori ~i srnintifi, care
nu vii cunoa~teti nici norocul, nici nefericirea!», striga atunci
Demeter. Demophon nu va· mai putea .obpn_e nemurirea. At1Jnci zeita
se revel a In tmita splendoarea sa, lntr~o lumina o~bitoare. Ea cere sa i
se ridice «Un mare templu cu un altar dedesupt>>, In care ea lnsa~i li
va lnvata riturile pe oameni..Apoi piirase~te palatul.

34 35
Odata cladit sanctuarul, Demeter se retrage lnauntru, mistuitii observam ca,· de Ia urt moment'dat incolo - in ultimele patru secole
de dorul fiicei sale ~i o cumplitii secetii lncepe sa piirjoleasca inainte de Hristos ~i In primele patru de dupa --, religiile mantuirii
pami'mtul. In zadar li va trirnite Zeus soli, rugand-o sa revina printre invadeaza rumea elenistica ~~ romana, de parca ar fi pregatit tereii:ul
zei. Demeter li raspunde ca nu va pune piciorul In Olimp ~i nu va pentru sosirea ·~i :impunerea adeviiratului Mantuitor, Dorriiiul nostiu
lasa nirnic sa creasca pe lume pana cand nu-~i va revedea fiica. Zeus Iisus Rristos. Aceastii invazie' a promisiunii 'mantuirii s-a exprimat
se vede silit sa-i ceara lui Pluton (Hades) s-o lnapoieze pe printr-o explozie a misttirelor.
Persephone, iar suveranul Infemului se supune. El reu~e~te, totu~i, Cuvantul mister vine de Ia latinescul mysterium (ceremonie
sa-i vlire Persephoriei In gura o samanfii de rodie ~i o sile~te sa o religioas!i secreta); Ia randul lor, latinii il preluasera dupa mysterion
lnghitii; acest fapt· va determina reintoarcerea, timp de patru luni in a! grecilor, unde existii ~i alti termeni semnificativi: mystes- inipat;
fiecare aii, a Persephonei langa soful ei.: R,egasindu-~i fiica, Demeter mystagogos "- paznicul tezaurului din templu, preotul insiircinat cu
a acceptat sa se reintoarca printre zei; ·~i pamantul s-a umplut initietea. Misterele cuprind o serie de principii religioase ~i practici
miraculos de verdeafii. Dar, inainte de a se' reintoarce In Olimp, zei!lt rituale secrete, destinate unui grup restrans de fideli obligap prin
i~i va dezvalui riturile ~i va incredinta Misterele sale lui:Triptolemos, juramant sa pastreze regula· tacerii. In .Jumea greaca, majoritatea
Diocles, Eumolpus ~i Celeus, <<riturile sfinte cu neputinfii de incalcat, misterelor provin ·din credinie arhaice, prehellenice sau nonhellenice;
de patruns ori de divulgat; respectul fatii de zei(e este atat de mare, astfel, pot' arninti rnisterele cabire, cele dionysiace, cele orfice,
incat iti sugruma glasui.»". pythagoreice; isiace, adonisiace, ·mithraice, 'precum ~i cele dedicate
zeitei Cybele. ·Despre misterele' isface - de origine egipteana - am
Dificultatea vorbit deja; o buna parte din celelalte vor fi analizate aici, Ia timpul
Misterele ·din Eleusis reprezintii una din miuile enigme ale potrivit. Oricum,: rnisterele constituiet o manifestare spirituala foarte
umanitatii. De~i, timp de 2000 de arii, milioane de oameni au fost complexa; ·conform' lui Serge Rutin· s"ar putea opera o clasificare
initiati i~ Micile ~i Maril~ Mistere eleusine, nici unuJ·nu a indriiznit intre cele ale fierari!o( ~i metahirg'i'~tilor pede o parte ~i cele dedicate
sa incaice regula tiicerii. Si, chiar 'daca ar fi. indraznit, n-ar fi reu~it. Zeitei-Mame, pe de alta.· De~i clasificarea ·lui Rutin e incompleta
Atunci cand Alcibiade a vrut sa parodieze initierea din· Eleusis, el a (caci nu cuprinde, de pilda, Misterele lui Dionysos), ea· destiinuie,
scapat de furia poporului doar fugind ~i autoexilandu-se. Bii.nuit de a unele afinitati. Astfel, vreau sa citez cuvintele sale referitoare Ia
·fi dezvaluit anumite secrete in tragediile sale, Eschil era sa-~i piarda Magna Mater, Ia Zeita-Marnii: ,,n spatele tuturor religiilor antice din
viata; noroc ca banuiala nu sea adeverit. Si a~a mai departe. Nicaieri, lumea Mediteranei regasim, de altfel, aceastii adorare a unei Zei(e-·
in nici o scriere demna de crezare nu ni s-a dezva!Uit nirnic despre Marne, a unei genetrix·(mame) universale: este Atargatis a sirienilor,
esenta Misterelor din · Eleusis ..· Existii doar informapi indirecte; Achtar a arabilor preislarnici, Ishtar a babilonienilor, Astarte a
precum ~i o asidua mimca · arheologica: Restul · se·• poaie' abia fenicienilor, Anahita a vechilor iranieni, Tanit a cartaginezilor, etc.
presupuiie: .: · · · ·· Acest fapt probeaza existenta, in epoca neolitica, a unei zone foarte
intinse de cultura mairimoniala." Tocmai din asemenea striiveche
Religiile Misterelor '' '· ' zona neolitica face parte ~i Demeter, dupa cum subliniaza Mircea
A~a cum am· mentionat Ia inceput, Misterele din Eleusis erau Eliade: ,Demeter era cea mai populara dintre zeitele venerate in toate
iegate de istoria zeitei Demeter ~i a rapirii fiicei sale, Persephona. regiunile ~i colonliie grece~ti. Ea era ~i cea mai veche; morfologic, ea
Aceasta istorie se ·tr~nsformase, devenise o religie, o prornisiune a le continua pe Marile Zeite din neolitic."
mantuirii. Voi arata imediat cum. Pana atunci trebuie neapiirat sa
. 36 37
Astfel, putem crede ca Misterele din Eleusis - Misterele zeitei Aspecte ale iniperii
Demeter - pastrau, o. tradipe . europeana extrem de veche, Nimeni nu mai cnnoa~te; astiizi, Misterele de. Ia Eleusis. ·<
prehellenica, pretracica, foarte probabil pelasgica, adica neolitica. Majoritatea savanplor le pun .In Iegaturii cu Iituri agricole, ciici
Oricum, Eleusis"ul este considerat eel mai putemic ~i eel mai Demeter a fast descopelitoarea graului, pe care i 1-a dat lui
semnificativ templu a! tuturor .religiilor pagane, distrugerea sa, J:n Triptolemos; ca sac! riispandeasca In omenire. In plus, conform unei
anul 396 D.Hr., marcheaza sffir~itul oficial a! paganismului In lumea informapi transmise de Hippolyt, pe parcursul initierii li se arata
ci vilizatii. epopplor ,lnp--o tiicere solemna" un spic de grau. Apoi, ,In timpul
noppi, Ia lumina imui foe orbitor, celebrand marile ~i inexprimabilele
Scurta cronologie ·, o Mistere, hierofantul strigii: Sjfinta Brimo a niiscut un sfont copil,
,Conform tradipei" - zice Mircea Eli!!de - ,primii locuitori Brimos!, adica Putemica a dat n~tere Celui Putemic". Totu~i; a~a
din Eleusis erau tracii. Cele mai noi sapiituri arheologice au permis sa cum bine a observat Mircea Eliade, un simplu lit agrar nu putea
se rec~nstituie In mare parte istoria sanctuarului.Eleusis pare sa fi dobandi o importantii . cople~itoare, cum au fiicut Misterele · din
fast colonizat [de greci - n.m.] .ciitre 1580-1500 l.d.Hr., diir primul Eleusis. Aici trebuie sa se fi petrecut altceva. Spicul de graU era doar
sanctuar (o camera cu doua coloane interioare sprijinind ,acoperi~ul) a un simbol, dupii cum afirma Walter Otto: ,Spicul de- grau care cre~te
fast c!adit In sec. a! .XV-lea, [l.d.Hr.- n.m.]; ~tot In secolul a! XV- ~i se coace cu o repeziciune supranaturalii face parte din Mistereldui
lea au fast inaugurate Misterele". In .sec. a! VI-lea td.Hr., pe vremea Demeter Ia fel cum vita de vie crescand In cateva ore. face parte
tiranului atenian Pisistrate, cultul eleusin ia un avant considerabil, dintre sarbiitolile lui Dionysos". Ceea ce se petrecea lacEleusis .era
plasandn-se In centrul vietii religioasec grece~ti. Ulterior, In perioada promisiunea mantuirii, certitudinea initiatilor ca vor fi salvati In viata
elenismului; ·Misterele de Ia Elensis au suferit unele modificari san de du~ii moarte. · .· . .
adaagili, dar ~i-au pastrat importanta: ele eran considerate modelul In acest sens posedam marturii importante. Imnul homelic catrc
plin excelentii a! oricaror mistere, simbolul religiozitiitii. Demeter proclamii: ,Peri cit ace! om de pe pamant care a viizut acestc
Mull ~ai tfu'zin, ·In sec. a! V-lea: .d.Hr., Eunapios, unul din. Mistere! Dar eel care nu afost inipat ~i nu a luat parte Ia rituri nu va
ultimii initiati de Ia · Eleusis, poveste~te caderea sanctuarului. av!Ja parte, dupii moarte, de toate splendorile de dincolo, din
Conform v~rsiunii sale, ·eel din urma hierofant legitim a! templului a sala~urile lntuhecate.!' Pindar continua proclamafia: ,,Fericit eel ce a
prevestit ca nrma~ul siiu va fi nelegitim ~i sacrileg: el nn va fi. nici viizut aceasta Jnainte de a pleca sub pamant! El cuilo~te sfar~itul·
cetatean a! Atenei ~i, pe deasnpta, va fi consacrat a! tor. zei. Astfel, viefii! El li cuno~te lnceputul!". Iar Sofocle o duce In punctul
sanctnaml va fi profanat; din pricina acestei profanari el .va fi distrus culminant: ,0, ·de trei -ori ferici!i sunt acei muritori care,;dupii ce au
~i cultul'celor doua zeite (Demeter ~i Persephona) va· dispare pentru contemplat aceste Mistere,. au plecat Ia Hades; numai ei- vor putea
totdeauna. Profetia s-a lniplinitlntocmai. Urmiito,rul hierofant a·fost triii; pentru ceilalp totul va fi suferintii."
un inipat -In M'istetele lui Mithra, pe vremea lui, In, ann! 395, A~adar, ln .. momen~ul suprem; initierea se ,fiicea pe baza unor
fmparatul Theodosie· ceJ, Mare a: dat un edict interzicand practicarea:. lucmri ori scene ·vazute, contemplate .. Astazi ~tim ca aceste •mom€?1t
misterelor, iar. im an, mai tarziu, In 396, go pi lui Al.aric au invadat suprem, numitepopteia, se petrecea lntr"O Iumina,orbitoare; Conform
Eleusis-ul, pe care·l-au ctistms prin foe, fiind ajutati de ,biirbapi In lucrarii fundamentale a lui .Paul Foucart, banuim, chiar, ca In etapele
negru'.' - adica de un .numiir impresionant de call;lgiili cre~tini. ' . · ' . superioare ale Misterului, numite telete ~i epoptida, rieofitul suferea o
caliitorie prin Infem, urmata de viziunea Juminii benefice, s.alvatoare.
Indiscutabil, calatoria prin Infem, ptecum -~i salvarea, se !ega de
38 39
istoria riipirii ~i recuperiirii Persephonei, de_ aceea: Misterele din Interpretarea lui Paul Die!- ca ~i a altor filosofi ~i psihanali~ii -
Eleusis erau supranumite ,ale. celor Doua Zeite" (Demeter ~i este foarte. interesantii, lns,ii traduce un simbol · ocult prin _ aJte
Persephona). Mai departe: dit_eva dovezi arheologice, precum ~i o simboluri, uneori Ia fel de oculte. Desigur, orice initiere lnseamnii' o
serie · de . tradipi, · au indicat practicarea- incineriirilor ritual e. coborare In sine lnsu~i, o cunoa~tere de sine; ~i orice inipere conduce
Incinerarea se !ega, probabil, de episodul lui Demophon, ciiruia zeita Ia sublimarea ~i.la spiritualizarea dorintei terestre. Pe noi, lnsii, ne
Demeter dorise sa-i confere nemurire prin ardere In ;foc .. Es~ posibil intereseaza aceastii inipere particularii, din Misterele lui Demeter ~i
ca;· pe parcursul Misterului; •sa se fi' petrecut o ardei'e a perisabihilui,• a Persephona. J)e · ce era atat de importantii? De ce ·pare atat. de
profanului;. proces ce face parte ain .promisiunea m1intuirii: ;1n' fine,.ln eficienta7 De ce a dispiirut fiirii urmii?, Cum se desfii~ura? Cui se
timpul ritualului intervenea - se pare,.,": ~i 0. hierogamie -(lmpreumire adresa? lata lntrebiirile principale, multe din ele ramase pana astiizi
sacra) dintre Zeus ~i Demeter. Adunana cap Ia cap 'toate•:elementele, -fiirii riispuns.
Mircea Eliade constatii: ·,Stravechiul scenanu mitico-ritual, prelungit
~i completitt prin Misterele de Ia Eleusis, proclama solidaritatea' de *
ordin mistic lntie hieros gamos [adicii lmpreunarea•.sacra ~ •n.rri~], * *
moartea violentii, agricultura ~i spenmta unei existente . fericite
dincolo de inormant:" Aceastii solidaritate a fost totdeauna exprimatii Existii c1iteva lucruri care diferentiazii Misterele de Ia Eleusis
prin sirribolul semintei: rezultat al. unei lmpreunari, samanta .nil fatii de celelalte Mistere. De pildii, faptui cii ~~~ se lmplineau anual, Ia
rode$te dedit dupa ce. a fost lngropatii ~La rinirit- lntreaga ope rape date fixe (restul Misterelor nu depind de o data anume ). Dar, din colo
fiind esenta agriculturii. de deosebiri, asemanarile sunt foarte limpezi: ca ~i r.estul
A~adar, se poate ca rolul spicului de grau - mai precis, al ceremoniilor de :Hare tip, Misterele de Ia Eleusis au o parte publica ~i
bobului de grilu- sa fi fost mare pe .parcursu!Misterelor din Eleusis. o parte secreta In mma careia ele pretind ca., asigura miintuirea
Dar, mic1it de mare; acesta nu alcatuia tot secretul (dimpotriva,. spicul individualii. Partea publica apaqinea Micilor Mistere; pe dind partea
de gr1iu 'era• un simbol.public, gravat pe. numeroase monumente). secreta se petrecea In Marile Mistere, culminand cu viziune!l finala,
Pentru a circumscrie secretul, trebuie 'sa continuam cautarea. Intr-o epopteia. Despre aceste. etape, precum .~i despre ritualul asociat lor·
interpretare foarte psihanaliticii; Paul Die! (citat de Jean Chevalier:~i vorbe~te sintetic Mircea Eliade: ,Micile Mistere erau celebrate de
Alain Gheerbrant - In .Dicfionarul "de· simboluri) .. suspne eli obicei . o data pe an, primavara, In luna Anthesterion. Ceremoniile.
,Persephone, fiica lui Demeter; ar fi simbolul suprem al refularii; iar aveau Joe Ia Agra, un cartier din Atena, ~i presupuneau o serie. de
sensul.ascuns al Misterelor din Eleusis ar consta -ln.coborarea: In rituri (posturi, pmjficiiri, sacrificii) efectuate sub conducerea unui
subcon~tient pentru a elibera dorin!ll refulatii. (cu scopul de a cauta mystagog. Probabil eli erau reactualizate unele episoade ale mi.tului
adeviirul despre sine lnsu~i), ceea ce·poate deveni realizarea•cea mai celor doua zeite de catre aspiranpi Ia initiere. Tot astfel, o data pe an,
lnaltii: Iar Demeter· care- •a ~i:lat oamenilor ;painea,:; si.inbol a!- hranei In luna ·Boedromion (septembrie-octombrie), se .celebrau Marile
·spirituale, le •va·· •da • sensu! ·•adevarat · aL "viepi:. , sublimarea ___ _ Mistere. Ceremoniile se desfii~urau timp de· opt zile; ~i ,top cei care
spiritui!lizarea'·dorintei·terestre,· cu ·.alte cuvinte;•eliberarea- de orice . aveau mainile pure" ~i vorbeau greaca, inclus.i v femeile. ~i sclavii,
· exaltare,: precum: ~i . de' orice : refdlare. Demeterc•se '•afirriia; . de aveau dreptul·sa participe Ia. ele, evident dacii lndepliniserii riturile
asemenea;• cit•csimbol'.al dorintelor terestte·justificate care se ·satisfac preliminare, primavara; !a· Agra: II 1n prima zi, .siirbiitoarea avea Joe
. grape efortuh.ii•ingeriios •al'intelectului~sei:vitor, eel care; de~i:·cultivii Ia Eleusionul din. Atena,. unde, In ajun, fusesera solemn aduse de Ia
piimantul,.riitnane'mereu·sensibillachemarea spirituluL" •··" •!•·: cr·J·· Eleusis obiectele sacre (hiera). In. ziua a _d0 ua, ,proce.siunea, §e
'40 r41
lndrepta spre .mare. Fiecare aspirant, fntovara~it de tutorele sau, Demeter In ciiutarea ei; deiknymena, . constlind In . reprezenta:rea
aducea··un purcelti~ pe care"! spala In valuri ~i II sacrifica Ia regiunilor subpiimlint€me din H11des; ·dupa· scurgerea acestili moment .
lntoarcerea In· Atena. Ziua' urmatoare, In prezenta reprezentan(ilor ritual, mystii puteau sa contemple, In liicii~urile fericiJilor, obiectele·:
poporului atenian ~i ai altor cetii(i, Archon Basileus ~i sotia lui sacre din cadrul cultului celor douii zeite, legomena, adicii
efectuau marele sacrificiu. Ziua a cincea marca punctul culminant a! instructiunile primite de initia!i pentru orientarea spre locuintele
ceremoniilor publice. 0 enorma procesiune pomea, In zori, din subpiimlintene" (am citat din Victor Kembach). Paul Foucart
Atena. Neofi(ii, tutorii lor ~i immero~i atenieni le lnsoteau pe considerii cii rnomentul dromena cuprinde 0 ciilliioiie prin lilluneric,
preotesele care aduceau obiectele sacre, hiera. Spre star~itul dupii- diverse apantli lngrozitoare ~i piitrunderea pe nea$teptate a mystului
amiezii procesiunea traversa un pod pe-.rllul Kefisios, unde oameni lntrco paji~te iluminatii. Dromena lnseamnii ,.ceremonie, ritual" ~i -
mascati insuliau cele mai de seamii figuri, ale ora~ului. La ciiderea probabil - nu poate fi 'diferentiaiii de deiknymena, re'prezentirrea
· serii, 'cu torte aprinse In mliini, pelerinii piitrundeau In curtea regatului infernal al iui Hades. s·a: notiim eli atheologii ati siipat
exterioarii a sanctuarului. 0 parte din noapte era consacratii lntreaga stancii.sub sancttiarul de Ia Eleusis, dar nu au descoperit nici
dansurilor ~i clintecelor In cinstea zeitelor. In ziua urmiitoare, o lnciipere subtenina; unde ar fi fost de a~teptat sa se desfii~dare
aspiran(ii posteau ~i aduceau jertfe; In ce prive~te, lnsii, riturile coborlirea mystului In Infem. Probabil eli aceastii fazii a ritualului -
secrete (telete), suntem constrlin~i sa emitem doar ipoteze. ciiliitoria prin tiirlirnul lui Hades'- se. petrecea intr~o .pe~terii din
Ceremoniile care se desfii~urau In fata ~i lniiuntrul telesterionului se apropiere, numitii (sugestiv,!) Plutonion. Oricum, lntr-tin pasaj din
raportau probabilla mini! celor douii zeite. Se ~tie ca mystii, cu torfe Themistios, citat de Plutarh · ~i piistrat de · Stobaios, incerciirile
In mlini. imitau riitiicirile lui Demeter, ciiutand-o pe Kore cu fiiclii sufletului, dupa moatte, sunt comparate cu confruniil.riJe·celui initial
aprinsc. II [... ] Sii adiiugiim cii unele ceremonii comportau legomena, in Marile Mistere. Citez' rezmnatul lui ·MirceaEliade: ,,La lnceput,
scurte · fmmule liturgice ~~ invoca(ii asupra ciirora nu suntem acesta [mystul-n.m.] ratiice~le in lntuneric ~i sufera toi felulde termi
informati, dar a caror importantii era considerabilii; acesta este ~i spaime; apoi, brusc, este 'izbit de o lumina iniraculoasii ~i
motivul pentru care initierea era interzisa celor care nu vorbeau descopera locuii ~i paji~ti pure, aude voci'~i ziire~te dans uri. Mysttil,
greaca. Nu ~tim ·aproape nimic despre riturile efectuate In a doua zi cu o cununa pe cre~tet,' se .8.I~I'urii oamenilor sfinJi ~i ·puri; ii
petrecutii Ia Eleusis. Probabil cii In timpul nop(ii avea Joe actul contempia pe neinitia!ii lngriimadi(i in noroi ~~In cea!ll, .ramru;;l In
culminant a! ini!ierii, viziunea suprema, epopteia, accesibilii numai mizeria lor' din pricina spaitnei de moarte ~i din neincrederea in
acelora care fuseserii initiati de anul trecut. Ziua urmatoare era lumea de dincolo." '
consacratii mai · ales riturho~ ~i liba!iilor pentru morti ~i apoi, In Unii au ptis miir.turia lui Themisti~s pe baza influentei orfice :...
cealaltii zi - a noua ~i ultima a ceremoniei - mystii se lntorceau Ia caci, conform lui Platon, abia Orreu ar fi introdus Ia greci ideea
Alena." pedepsirii piicato~ilor pe Iiiinea: cealaltii ~i imaginea paji~tii dreptilor.
Fa!ii de acest afnplu ~i documental text allui Mircea Eliade, se Dar. trebuie remarcaJ 'ca orfismul' a ciiutat meniu aprdpien .CU
impun cateva preciziiri. Neofi(ii care parcurgeau etapa Micilor Mistere!e'din Eleusis- orficii declarau ca tocmai Ja·EJeusis se' afla
Mistere deveneau mysti, iar mystii care erau ini(ia(i In Marile Mistere poarta secretii cate se deschide 'spre Hades ~i eli poetul trac Musaios,
se numeau epopJi. Marile Mistere, alciltuite din faza telete ~i faza prietenullui Orreu, ar·fi fosi prirnul preotal Misterelor din Eleusis.
epoteia, aveau Joe anual lntre 13 ~i 23 Bqedromion. Telete, prima Aceastii dorin!ll de ~propierenu e iiltlirnpliitoare ...: piobabil ca intre
fazii a Marilor Mistete, era compusii din trei momente: ,dromena, doctrimi orfismului ~i rltmilul secrei· de Ia Eleusi~ existau' rriulte
.;, . . : ::j_,, - -. ''·'
1'.)'
care simboliza riipirea: Persephonei ~i periplul efectuat de ciitre
42 43
similitudini iar ceea ce astiizi ni se pare ca fiind lmprumutat de Ia vegetatiei [adicii ploaia, siimiinla cursa din cer, fecundeaia pamantul
orfici era- de fapt- comunitine de idei ~i experiente:contemplative. ·'- n.m.i; dar, dacii ea era prohun"fata Ia Eleusis, n'u era deloe secretii,
deoarece acelea~i cuvinte · figurau pe inscripfia unui pu( de langii
* poarta Dipylon, Ia Atenac" · . ·
* * In secolul a! V-lea d.Hr., prin jurul .anului 440, Asterios
. -, ' . .· ' . •, ..., Episcopul transmite ultima informa(ie despre Eleusis care ar. fi putut
N!l cunoa~tem, defel njci formulele secrete, ~umite legomena,. proveni de Ia un martor ocular. El vorbe~te despre un pasaj subteran,
mc1. clipa suprema a iniperii, viziunea numitii. epopteia. Despre cufundat In lntuneric, unde avea Joe lntalnirea s<ileinna dintre
aceastii viziune ~tim .doar ca se desra~u.r.aJntr-o ~umina orbit.o~; hierofant ~i preoteasii, · despre toqe care se stingeau ~i despre
autorii antici vorbesc despre un foe uria~ aprin~ In Anaktoron, nm:ul ,mulpmea care crede ca salvarea sa depinde de ceea ce fac cei doi In
edificiu a1 sanctuarului. Flaciirile ~i fuiTiul - care ie~eau . prin lntuneric." · Este probabil ca · Asterios se referea Ia templul numit
de~~hiderea acopen~ului- se ziireau de departe: Existii ~i o m1irtuJi: Eleusion din Alexandria ~i Ia Misterele siivar~ite acolo lntr"<i
pusa pe seama lui Herakles, pastratii lntr-un pap1ru~ de pe ~emea lm perioadii relativ tftrzie, In epoca elenisticii. Totu~i, existen\3 unui
Hadrian: ,Am fostinipat cu mult timp In urma [sau: alnmdeva] [... ] hieros gamos (lmpreunare ritualii) pe parcursul Misterelor. de Ia
[Am vazut] focul [... ] ~i .am viizut-o pe Kore." , ,. . Eleusis pare foarte posibila. Majoritatea autorilor considera ca era
Kerenyi (citatde Mircea Eliade) s-a ocup~t cu aten11e ~e r?lul_ vorba-despre hierogamia dintre Zeus ~i Demeter, din care s-a niiscut
focului ~i a! incineraxilor Ia Eleusis, dar fiira a atmgeVTeo cert1tudme. Persephona. Mai departe, a~a cum bine a sintetizat Mircea Eliade:
A~a cum am aratat deja, este foarte probabil ca Jocul sii fi fast ,Se poate admire ca epifania [adica: revel area- n.m.] Persephonei ~i
elementul purificator, eel care transmuta peris-abilulln imperisabil. ~ regasirea cu mama ei constituia cpisodul central a! epopteiei ~i ca
parte dinactul mantuirii se juca prin·intermediul foeului. In fine, ma1 experienta religioasa decisiv~ era provocata- chiai'' de prezenfa
~tim cateva alte Iucruri, datoritii unor autori cre~tini. Astfel, Clement zei{elor. Nu cunoa;;tem cum se realiza aceasta regiisire, nici ce um1a
din Alexandria ·ne-a transmis synthema, adidi formula secretii a dupa asta. Nu ~tim nici de ce o asemenea viziune putea ·schimba
mystilor: ,Am postit, am biiut cyceon, am luat panerul ~i, dupa ce }- radical situa!ia post-mortem a ini!ia(ilor. Darinu· ne putem lndoi de
am folosit, am pus In co~, apoi, luiind din co~,. am pu_s _Ia Joe m faptul ca epoptul'percepea un <<secret divin», care II· <dami!iariza>> cu
paner." Din aceastii formula, doar prima parte este inteligibila pen~ zei!ele: el era, lntnicatva, 'adoptat ·de catre divinitii!ile eleusihe .. ·
noi: lntr-adeviir, pe parcursul Micilor Mistere, dar ~i a! celor Man, Ini!ierea revela atilt apropierea de lumea divina, caqi continuitatea
aspiranfii posteau ~i se purificau cu cyceon (ne arnintim: biiutura ~ dintre via!if ~i moarte." •
care o ceruse Demeter In casa reginei Metaneira). Restul formule1
riirniine un mister absolut. Unii au presupus di inystii participau Ia o Urme ~i reminiscente
masii sacianientalii, ceea. C:e - In opinia lui Mircea Eliade - ,e Iatii cam tot ceea ce putem spune despre Eleusis. Prea pufin,
plauzibil. In acest caz, masa avea Joe Ia lnce]JUI, dupa bii~tul desigur, .lnsa aceasta a fast soarta marelui sanctuar ~i a Marilor
cyceonului, adica lnainte de telete. ~n ~It ritual a fo~t d7dus po~:m~~ Mistere: dupa ce, vreme de 2000 de ani, ele au pregiitit lumea greaca
de Ia o indicafie a lui Proclos: mystu PI\Y~au cerul ~~ strigau.plangz., pentru ideea mantuirii, s-au ~ters de pe fa!a piimantului ~i din
.se uitau Ia pamiint ~i .exclamau concepe!. Hippolyt.asigurii cii a:este memoria oamenilor .odatii cu victoria veritabilului Miintuitor. Totu~i,
doua cuvinte constituiau .-inarea taina a Misterelor. E vorl)a, de~Igur,_ nu s-au ~ter~ chiar complet. In lntreaga Grecie, sfiintul Dimitrie i-a
d~ o formula ritualii !egad de un hieros gamos specific cultelor luat locul zei!ei Demeter; devenind patronul agriculturii. Numai Ia
44 45
Eleusis oamenii .cred .lntr-o ,sfiinta, sfiinta de~etra, care nu exista in
nici o alta parte a lumii cre~tine ... Iar Ia 7 februarie 1940, un incident
.. straniu .avea sa tulbure Grecia. lata~! rezumat de Mircea Eliade, dupa
5. MISTERELE"LUI DIONYSOS
un articol aparut in ziarul Hestia: ,Jntr~una din statiile cursei de
Istorie .,
autobuz Atena-Corint s-a urcat o batrana <<slabii ~i usc;ta, dar cu ochi
mari, aprin~i>>. Cum femeia nu avea bani ca sa-~i plateasca biletul, In anul 182 f.d:Hr. un 'scandal de proporpi iiliucne~te Ia Roma.
controlor:ul a dat-o jos.la statia urmatoare; era chiar stapa din Eleusis . In urma unei anchete consulare, Senatul afla ve~li fngi-ozitoare: Ia
Dar ~oferul nu a mai putut face autobuzul sa pomeasca; in cele din adiipostul noptii, o mare multime de biirbap ~~ femei se · dadeau Ia
urma calatorii au hotiirat sa faca o chetii ca sa-i plateasca biitranei orgii nemitipomenite fn cursulciirora sfii~iau de vii tineri ~i copii ~i Je
biletul. Ea a fost urcata iara~i in autobuzul cm:e, de astii data, a pomit. mancau camea cruilii. Toata societatea latina iiim~ne ·~ocata. Sunt
Atunci batrana le-a spus: .<<Ar fi trebuit sa facep asta mai devreme, arestati 7000 de oameni, plebei ~i patricieni. Majoritatea vor fi
dar suntep egoi~ti ~i, pentru eli sunt intre voi, am sa mai .spun ceva: condarnnati Ia rnoarte ~i executap. Aceasta este celebra ,afacere a
veti fi pedepsiti pentru felul in care traip; veti duce !ipsa .pana ~i de Bacchanalelor" (a Misterelor lui Bachus); Barlia#i ~i femeile arestate
verdeturi ~i de apa!». Nu i~i tenninase bine amenintarea, continua erau - de fapt :'" bachanJ:i ~~ biichaniti, adica adoratori ai lui Bachus,
autorul articolului publicat in Hestia, cand a ~i disparut [... ]. Nimeni
nu o vazuse coborand. Iar oamenii se tot uitau ~i iar se uitau Ia
II numele roman al zimlui Dionysos. · ·
Dionysos este un zeu grec deosebit de ciudat. ·Nu fiicea parte
'

i
cotorul chitantierului ca sa se convinga ca biletul fusese cu adevarat dintre olimpieni, de~i era fiul lui Zeus. Pana ~i etimologia numelui
vandut." Precum a remarcat .Charles Picard. asemanarile acestui provoaca perpexitate - s-a propus o comliinatie intre grecescul Dios
episod senzational cu mitul zeitei Demeter sunt elocvente. A~a cum (a! lui Ze11s) ~i tracul nisos (fiu). Multa 'vreme' \.niii savanti' au ·crezut
ne amintim, fn lmnul homeric catre Demeter se precizeazii cii zeita a ca zeul este de origine tracii, deci uri soi de st:Tain infiltr~t fn randul
coborat pe pamant sub forma unei femei biitrane, cii a amenintat cu nemuritorilor din Grecia .. Walt'er Otto, fnsa, sustinea contra1iul :._
seceta ~i cu disparipa vegetatiei, ca i-a certat pe oameni pentru.lipsa conform opiniei sale Dionysos ar fi fost uri stravechi zeu panhellenic.
lor de calitap spirituale. A~adar - cine ~tie - poate ca batrana din Cateva descoperiri fiicute ·cu vreo ·50 de ·ani in u.rffia tind sa-i dea
autobuzul Atena-Corint, batrana care a disparut laEleusis, va fi fost dre)?tate.' Astfel, s-a g~sit In Creta, 'pe o tablltli din secolul a] XN-Jea
stravechea zei!ii. sosita pentru a locui in continuare ruinele f.d.Hr., scrisa fn Iinearul B, o Jista a zeilor. Acolo figura ~i un anume
sanctuarului sau ... di-wo-nu-so-jo, pe care toti 'cercetiitorii sunt de· acord sa-l ideniifice
cu Dionysos .
. In. fine, sa 'rio tam ~i opinia francezului Autran, careCJ cimsidera
pe Dionysos o a'i-haica divinitate indo-europeana, derivat din.Div-an-
aosha, zeul ariari al ,bauturii nemuritoare". Fie trac, fie frigian, fie
a
micenian, fie grec, este limp~de jJeritru to(i'ca acest zeu conserVat
trasaturi extrerri de .veclil fn cultul saii canibalismul, mane area camii
cr:u~e, sfii~ierea vic time! or, , adorarea fah.Jsului, ·purtareil de ma$ti
t'henomorfe, nebunia rituala. ·. Frenezia ~i )'extru;ul orgiastic ;al
manifestiirilor dedicate lui Dionysbs icau !ndemna·t'pe multi autori· sa
vada fn e] lin z~u ~ defularii to tale, un simbol ltl fortelor de disolupe
47
r

ale personalitiipi, cele care ne lntorc In haas, cele care produc orgii. c~racterul salbatic ~i orgiastic a! lui Dionysos. Totu~i - dupli cum
Totu~i. problema este mult mai. complexli, este chiar paradoxalll. bme r~marca Mircea Eliade - sceqariul crimei Titanilor s~ar putea sll
Cllci, pe Hingll canibalism ~i pomografie satanicll, mi~carea fie mru recent decat cultullui Dionysos, s-ar putea sa dateze doar din ·•
dionisiacll a introdus spiritualismul, proclamand notiunea de suflet ~i sec. a! VI-lea l.d.Hr. Pausanias ne-a lasat o informatie ·ne~teptatii: un
declarand ca sufletul este legat de planul divin ~i. este mafimportant anume Oriomacrit, atenian din sec. a! VI-lea, a scris un poem prin
decat ·corpul material! Voi zllbovi In curand asupra aspectelor stranii care at fi imj;ms mitul: ,luand numele Titanilor din Homer el
~i paradoxale care-! caracterizeaza pe Dionysos. Deocamdata, sa· lntemeiase ni~te orgia pentru Dionysos, flicand din Titani au~orii
notiim aceastii opinie a lui Defradas: ,,El simbolizeaza fortele obscure suferintei zeului."
care rasru- din incori~tient; este zeul cart!'"prezideazll des'carciirile ce Aici se impun cateva precizari. Unii cercetiitori ·consideril ca
provoacll bepa, toate formele de betie, cea tare li cuprinde pebetivi, lntreg cultul lui Dionysos este venit relativ recent tn Grecia abia In
cea care cuprinde mulpmile transportate de muzicll ~i de dans, cea a ~urul secolului al VIII-lea l.d.Hr. Ei argumenteaza prin llpsa de
nebuniei chiar, pe care el (zeul) 0 trimite celor care nu '"au onorai Importantll a zeului ln.poemele homerice. De~i 11 cuno~tea Homer
cum se cuvine. El aduce oamenilor cadourile naturii ~i mai•cu se·am~ abia_ dac~ i-a dedicat cateva ·randuri. 'Astiizi, lnsll, se impu~e o altll
pe cele ale viei. Este zeul cu forme multiple, creatorul de iluzii, te~ne: Dwnysos, vechi zeu arian, aproape uitat de triburile grece~ti, a
autorul miracolelor." traJt o spectaculoasll readucere In prim-plan datoritii unor divinitiiti
similare din Creta, Tracia ~~ Frigia, care au influentat lumea greaca.
Dionysos ~i Zagreus .· Era notoriu, Inca diri antichitate, cazul zeului trac Sabazios ale cllrui
Conform legendei, sub numele de Zagre].is, Dionysos s-ar .fi Mistere sunt practic identice cu Misterele lui Dionysos. 'A~a cum
miscu.t din Zeus ~i Persephona. Mereu geloasil, Hera, sop a lui Zeus,· fi vom observa, aproape. toate episoadele miturilor dionisiace con tin
trimite pe Titani care-! atrag pe copilul Zagreus cu ni~te ·jucarii, il scenmii arhaice, unele chiar de tip · ~amanic. Pretutindeni ·~e
ucid, 11.taie In bucati. 11 fierb ~i 11 manancii. Dar inima copilului este lntlimpinll o altfel de lume, profund diferita fata de civilizatia
salvatll de o zeitll, Atena, Rhea sau Dem.eter. Aceasta o pune Ia rapo?alistii cl_asica a antichitiipi greco-latine. Sa rev~nim - de pildii -
pastrare lntr-un sipet, apoi i-o dlllui Zeus ori muritoarei Semele. Din Ia ~c1derea lu1 Zagreus. Ea ascunde un astfel de scenariu arhaic.
.'mpreunarea lui zeus cu Semeie se va na~te. Dionysos, relncamare a Analizand. descrierea crimei Titanilor, Jeanmaire a observat
lui Zagreus. Iar Titanii vor fi tr.aznip, drept pedeapsll pentru crima imediat ca episodulcel mai dramatic - sfli~ierea copilului, fierberea·
lor. · . madularelor sale lntr-un cazan ~i apoi frigerea lor - constituie de
Mitul maceliiririi lui Zagreus ne-a fast transmis de catre aut~ri fapt, un rit iriitiatic car~ confera imortalitate ·sau relntinerire. M~cea
cre~tini: Firmicus M!ltemus, Clement din Alexandria ~i Ar\lobius. Eliade adauga: ,cele doua rilliri - sf'artecarea ~i fierberea ori trecerea
Ace~tia plasau episodulln insula· Creta - lucru care ar pleda pentru o prin foe"- caracterizeaza iilitierile ~amanice." Multe alte elemente 8le
origine miceniana a <;ultului. Conform lui Firmicus Matemus, omorul 'scemiriuliii :lntiiresc ·ideea. Printre ,jucllriile mistice" (jticllriile cu care
e,ra cotljemorat piin rituri anuale, , ~fll'.e se desfli~urau In adanc~l Titanii ·n momesc pe copil) se riilmllra clopoteii, oglinda, ar~icele,
padurii. Cu aces! prilej se repeta ceea ce flic1,1se ~i suferise copilul in mingea, · sfarleaza ~i rombul. Acesta · din · urmll, rombul, este un
clipa mc;>rtii: ,ln,\ldancul padurii ei sirnuleaza, priri ppetele st;ranii pe element p~;~r inipatic -II regasiirtjn'forma multor instrumente folosite
care .le scot, .nebunia unui suflet furios" ~i ,sf'~ie cu dintii un taur pe parcursul initierii Ia majorltatea populapilor primitive. Mai
· viu~;.:Numele Zagreus lnseamnll mare vaniitor ~i .este ates~t din sec. departe, se spunea ·eli, pentru a se :,apropia de copil, Titanii 's-au
a! VI-lea l.d.Hr. lntr-un poem din ciclul theban. El s-ar referi '!a deghizat, marijiridu-~i fa\ll. cu ipsos. Manjirea cu ips as - care apare ~i
48 . ( . 49
in Misterele lui Sabazios - este (conform .lui, Mirc~a Eliade) ,un nasca i~i- terrnina matuntrea in coapsa tatiilui sau. Putem recurioa~te
ritual arhaic. de inifiere, binecunoscut in societiifile <<primit~ve>>. a:ici un. mit naturist
. -
eiementar~ Pamantul-mama, fecuridat de fulgerul
~

Novicii i~i freadi fata cu o pudra. ori cu cenu~a, pentru ca · sa fie zeulm cerulm, na$te un zeu tariiir, a carui esen\ii se confunda cu via{a
asemeni unor fantom~, altfel spus, ei sufera o moarte rituala." !fi~nitii din maruntaiele gliei [... ]Povestea dublei na~teri perrnite pe
. . Este posibil, insa, ca episodul rru'injirii ~u ipsos sa aiba ~i.alte de o parte, salvarea loviturii de triiznet caie simboliza, Ia origine,
urmiiri. in grece~te,. ipsos se spune titanos, iar Titanilor li se spune imbrafi~arile cerului ~i ille pamantului, iar pe de alta parte sublinierea
Titanes. Dupa cum observase deja Farnell, intre cei doi termeni .s-a situafi,ei excepfioriale anoului zeu in cadrul descendentei lui Zeus."
creat in mod sigur o confuzie, o atracfie fonetica. Num~ ~a nu put~~ Intr-adevar, Zeus a fast nevoit sa-~i coasa copilul in coapsa
afla dacii .Titanii au fast adu~i in .,sc.enariu din pncma folosim pana Ia implinirea terrrienului de noua · luni. Conform unor
ipsosului, ori invers. Oricum,, in privinta macelaririi copilului cercetiitori, coapsa ar s'imbolizaforta excepfii:malii. Ivit (in fine)din
Zagreus, zic ~i eu laoIalta cu acela~i Mircea, E_lia~~:. ,~e P_?at_e ~ ... ] coapsa lui Zeus,Dionysos este nascut de doua ori (Dimetor), a doua
recunoa~te in <<erima Titanilor>> un vechi scenanu mit~ai:Jc carma .1 se oara chiar din stiipanul zeilor'(deci este el insu~i zeu)'. Daca am pune
uitase sernnificatia originara. Caci Titanii se comporta _ca mae~tn. de Ia socoteala ·~i povestea lui Zagreus, zeul s-a riascut a treia oara,
initiere adica <<~moara>> novicele ca sa-l faca sa <<re-nasca>> Ia un printr-uri proces periculos ~i' greu. · De · altrninteri, primejdia ~i
m~d su~erior de existen\ii (in exemplul nostru, s-ar putea spune ca ei persecufiile abunda in cultul lui Dionysos. Voi vorbi ·Ia timpul
ii confera divinitate ~i imortalitate copilului Dionysos). Dar, intr-a potrivit despre ele. Deocamdata, sa notiim ca ist<iria dublei na~teri a
religie care proclama suprema!ia absolut_a ~ lui~ Zeus~ T~t~nii n~ fast interpretata felurit: Diodor din Sicilia o punea in relape 'cu vi fa
-uteau
p sa 1·oace dedit un rol demonic - ~~ e1 au iost trazm!I.
. Dupa
.
de vie, care se na~te o data din-samantii ~i a doua oara Ia trei ani, cand
unele variante, oamenii au fast creati din cenu~a lor - ~~ accst mit a rode~te. Cercetatorii actuali (prec~m .Jean Chevalier ~i Alain
jucat un rol considerabil in orfism." Gheerbrant in ,,Dictionai·uJ de siinboluri") vad aici mai degrabii un
simbol al initierii. Caci J)rima oarii, din Semele, Dionysos s-ar fi
* nascut muritor. Abia a doua na~tere, din Zeus, i-a conferit riemurire.
* * A doua na~tere este, a~adar, un simbol evident'iii ini\ierii, o rena~tere
lntru divinitate. Aceasta interpretare -Ia care eu sunt inclinat sa ader
Istoria propriu-zisa a zeului numit Dionysos incepe abia dupa - face din Dionysos un ·zeu initiator prin excelen!ii, un exponent al
consumarea Jegendei lui Zagreus. Dionysos s-ar fi renascut ca flu ~ ini!ierii in sine. Dupa cum vorri vedea, problema este iara~i mai'
lui Zeus ~i ai unei printese, Semele, fiica-lui Cadmos, regele Thebe1. complexa decat pare." nici macar in pnvinta·caracterului ini\iatic nu
S-au fiicut multe speculatii asupra numelui mamei sale, Semele. suntem scutiti de paradoxuri. ·
Comparandu-1 cu termenul traco-frigian ~emelo, ~tschme_r cr~dea Dupa ceil na~te pe Dionysos, Zeus il da in grija lui Hermes, cu
ca ar fi vorba .despre o zei\ii a Pamantulm. Totu~I, vo~balm _Mir=e·a potunca sa-l duca laThebii'(cetatea'mamei sale), Ia regele Atiunoqi
Eliade, mitul accentueaza caracterul muritor a] aceste1 feme1. Cac1, regina Ino. Acolo i1 urmeaza persecupile Herei: sofia lui Zeus trimite
din nou geloasa, Hera ii intinde o capcana ~i o conv~nge:pe _Semele Furiile din Infem 'care ii rnnebunesc pe rege ~i regina, fiicanduci sa-~i
sii-i ceara lui Zeus sac! poata contempla in lntreaga lm stralucire. ?a: ucida copiii in mod salbatic (episodul a deveriit prototipul dementei
nici un muritor nu rezistiistralucirii zeie~ti:. a~adar, Semele va p1en, rituale din cultul lui Dioriysos,'deirien\ii careci stapanea pe adepfi
carbonizata. Mai departe, explica Louis Sechan ~ Pierre Leve~ue: cand savar~eau""crime ingrozitoar,e). Luat rei>ede de Hermes· din
,,Seas de Zeus din corpul .niatem ars. de triiznet, zeul care urnJ.aSa se pa:latul regiloro nebuni;• copilul Dioriysos este· 'dus .pe insula ori pe
50 :Si
muntele Nysa, unde. este crescut de nimfe. Nu s-a putut localiza ·,diavolismul" ~i i S"au opus. Totu~i, noeturnul ~i infernalul Dionysos
. aceastii insulii/acest munte - de~i unii II cautii In India. Micul zeu va ' era fiul lui Zeus, zeul fulgerului. 'A~adar, el nu este numai nocturn ~i
cre~te Intr-a pe~terii ciiptu~itii cu vitii ~i cu iederii, unde se lmbatii -· infernal, el este ~i eel est. Eliripide II descrie ca pe un ferrneciitor tiinar
lmpreunii cu nimfele ~i pleacii In alaiuri delirante prin lntreaga lume, -blond, iar piirul blond este tipic pentru eroii solari. Alte miirturii II
ca sii riisp1lndeascii vita de vie ~i sii-~i pedepseascii du~rnanii. Apoi descriu ca pe un satir (yiril, piiros, cu barba deasa), ori ca pe un -
Dionysos coboarii In "Infern, scof8.ndu-~i de acolo marna (pe Semele) androgin. Iatii un citat din Jean Chevalier ~i Alain· Gheerbrant,. citat
~i ducand-o In Iumea zeilor, unde vatriii sub numele de Thyone. care va completa schija semnificafiilor lui Dionysos: ,,Geniu a! sevei
Conform qnor Jeg~nde, zeul va. participa ~i Ia lupta contra ~i a!· 1nrnuguririi, Dionysos este, totodatii, principiul ~i stiip1lnul
Giganfilor. Pe parcursul lungilor sale petegriniiri, el nu va lnceta de a fenilitiitii animale ~i umane. De altrninteri, este numit Phallen sau
fi persecutat. Plutarh susfine cii Perseu 1-ar fi_ izgonit cu armata sa ~i Phallenos, iar procesiunea Phallosulili ocupii un Joe important In
1-ar fi azviirlit In adancul Iacului din Lerna~ In-Theba, chiar; Penteu, multe din siirbiitorile safe (precum dezviiluirea falusului, [vizlbila azi]
· nepot a! Semelei, va ~omb~te cu lndatjire cultul dionisiac. La Argos In frescele privind initierea, de exemplu In. Casa Misterelor, Ia
se vorbea despre moartea lui Dionysos, Ia Delfi exista un_morrnant a! Pompei)... Speciile- prolifice ale berbecului ~i ale taurului intervin
lui Dionysos. Uciderile ~i ocultiirile Ia care a fast supus .zeul reflectii frecvent In Iegenda ~i In cultul sau; berbec ~i taur erau victimele
,-- dupii cum vom vedea ~ o. importantii. _caracteristicii .cultural a: predilecte pentru · sacrificii ..:. ~i, In perioade mai arhaice, pentru
coboriirea In Infern. Dar Dionysos nu se lndeletnicea numai cu practica punerii In scenii -- cate- se lncheiau Intr-a comuniune
aceasta. Intr-a ciiliitorie, el trece prin insula Naxos, unde o giise~te pe sangeroasa:." '
Ariadna, fiica rege_Iui Minos ~i fosta iubitii a lui Tezeu. 0 va Iua de
sotie, salvand-o de per~pectiva Infernului. Atiit Semele, cat ~i Riturile dionysiace
Ariadna vor deveni figuri ale salviirii, adica modele de salvare a Riturile dedicate lui Dicinysos erau de doua feluri: publice ~i
fiintelor muritoare prin ,dragostea lui Dionysos. A~adar, episoadele secrete. Aceasta dualitate este norrnalii pentru a~a-numitele religii ale
asociate lor capatii. valori speciale pe parcursul Misterelor. Ariadna, Misterelor; In sa,' In 'cazui lui Dionysos, existii o deosebii-e po1!te prea
mai ales, capatii valente aparte In perioada elenisticii, epoca maximei mar.e lntre rituaiur public, oarecum socializat, ~i eel secret -
glorii a lui Dionysos .. Ea ajunsese simbolul sufletului omului. ,Cu ·caracterizat printr-o · frenezie', lnspiiimantiitoare, Astfel, Iitufghiile
alte. cuvinte"- spune Mircea Eliade- ,,Dionysos nu numai ca elibera publice deveniserii veritabile spectacole teatrale, cu cor, actciri ~i­
sufletul de moarte, dar se unea cu el lntr-un fel de nuntii mistica." mii~ti. De aici se va dezvolla tealiul grec ~i; mai ales, tragedi'a, :care
In general ~orbind, zeul a~esta are o vitalitate extraordinarii ~i o provine din corul ditirarnbic. Tot de aici' se va dezvolta o bunii parte a
excepfionala capacitate de asociere, de adaptare, de multiplicare, de · poeziei lirice grece~ti. Vii ~earnintesc ca ditinirnbul era un cantec
transforrnare. Era zeu _a! vegetatiei, a! vinului, a! fructelor, a! lnsofit de nii~cari ritmice, aclarnafii ~i tipete, care producea extazul
re!nnoirii anotimpurilor. Plutarh !Inume~te_ ,,stiipan a! arborilor", colectiv cu prilejul · jerifirii 1intii victime: Corul ditirilrilbic care s-a
Hesiod: ,eel care riispande~te bucuria profunda;';. In acela~i timp, era ·dezvoltat panii Ia siructin-a tragediei scerlice a·"fost eel iis ,a!
un zeu nefast, asocial. mortii. Heraclit declara:. ,,Hades ~i. Dionysos satirilor", iar primele acre teatrale lnflifi~au episoade_ din miturile I~i
[... ] sunt unul ~ ~cela~i". Apoi, existii numeroase aspecte. satan ice 1n Diohysos. Cred til este utif sa -lncepem tocmai cu prezentarea
cultul dionisiac; se poate chiar afinna cii Dionysos a fast una din cele sarbatorilor publice, care suntrehitiv bine atestate documentaF ~i au
mai ~ocante ma~t_i ale_ Satanei, masca orgiastic;ii. De aici i se trag im{lortanti lor~ · · ·. · ·· - '
. ' ·,.
num~roase persec11tii - intuiti'V, multi eroi solari -i-au simfit· -·--·
' 52
Incepand cu domnia lui }'isistrate (sec. a! VI-lea l.d.Hr.), Ia san:tuarulzis ,a! lui Dionyscis din mla~tina" unde se fliceau libapi ~i
Atena se celebrau.patru sarbatori In cinstea lui Dionysos. Cel pu(in apoi se degusta vinul. Mai depart~ II citez pe Mircea Eliade: Jn ziua
doua dintre ele, Leneiele ~i Anthesteriile, sunt considerate foarte a dolia (Choes, uli:ioarele) avea Joe un concurs de baut: bautorii
vechi ~i panhellenice. Lef!eiele erau lmplinite In rnijlocul iernii (In aveau elite· On.. ulcior-··care era umplut cu vin ~i Ia un' semnar ei
luna Lenaion); ritualul lor con(inea o invocare a zeului .sub numele lnghiteau cat mai repede cu putinp con(inutul. (... ] II In aceea~i zi de
mistic de Jakchos. Dionysos-Iakchos este- conform lui Aristofan ~ o Choes se forma ·un cortegiu care lnfii(i~a sosirea zeului in cetate. Cum
divinitate infemala, eel care conduce dansul ini(iajilor ~i dansul se credea ca el · se ive~te de pe mare, cortegiul purta o corabie
moqilor in rnijlocul preeriilor subterane ale Infemului. Aceasta aratii transportatii pe patru ro(i de car, In care se gaseau Dionysos, (iniind o
caracterul ezoteric ai Leneielor;, De a!IIJ!i!l!eri, ele erau conduse de vip de vie, precum' ~i doi satiri goi' ciintiind din flaut. Procesiunea,
preotul de Ia Eleusis ~i au ramas aproap!'J In totalitate secrete. In ln~iruind diver~i figuranti, probabil deghiza(i ~i un taur de sacrificiu
decembrie se serbau ,Dionysiile carnpene~ti", manifestari precedat de un cantiire( din flaut ~~ purtiitori de ghirlande, se lndrepta
preponderent !iiriine~ti. Acestea cuprindeau concursuri ~i lntreceri (de · catre singUrul sanctuar deschis 'In' ziua aceea, vechiul Limnaion.
pilda: statui In picioare.pe; o bfuna sub (ire unsa cu ulei), ,defiliiri de , Acolo aveau Joe ceremonii variate; Ia care participau Basilinna,
ma~ti ~i de. personaje deghizate In animale. (Zeul avea o bogata Regina, adica so(ia Arhontelui-Rege, ~i patru doarnne de onoare.
reprezentare animaliera: ri simbolizau talln)l, pantera, leu!, tigrul, Incepiind din acea clipa, Basilinna, mo~tenitoaiea vechilor regine ale
magarul, (apul, uneori chiar delfiriul ~i ~arpele ). P;u-tea centrala a · cetii(ii, era considerata drept sop a lui Dionysos. Ea se urea alafuri de
,Dionysiilor cfunpene~ti" a alcatuit-o ceremonia phallusului el In car ~i un nou · cortegiu, ·de tip nup(ial, se !ndrepta catre
(phalophoria): ,un cortegiu plimba In procesiune un phallus de mari Boucoleion, vechea re~edinta regala. Aristotel preeizeaza • ca In
dimensiuni, pe fundal de cantece" (Mircea Eliade). Acest gen de Boucoleion (literal:. ,grajdul boilor") avea Joe hierogamia dintre zeu
manifestare rituala (~ocantii penl:rJ.! mentalitatea cre~tina) este ~i regina. Alegerea lui Boucoleion aratii ca epifania tauriilii a lui
deopotriva veche ~i foaite raspandita. A supravietuit pana In zilele Dionysos Ie era Inca familiara contemporanilor. [... ] Nu se cunoa~te
noastre In India - sub forma adoriirii Iingam-ului lui ~iva -:- ~i In nici un alt cult grec In care un zeu sa se linpreuneze cu regina.
Japonia (cu cii(iva ani In urma am urmarit o atare procesiune Dar cele trei zile ale Anthesteriilor, mai ales a doua, aceea a
japoneza, unde se purtau pe umeri falusuri monstruoase). E de notal triumfului lui Dionysos, sunt zile nefaste, pentl-u ca se lntore pe
ca phalophoria ~i dezvelirea falusului a~ezat lntr-un soi de Ieagan- piimiint sufletele mor(ilor ~i, odata · cu ele, kere-Ie, purtiitoare de·
vanturatoare (liknon) joaca un rol extrem de important. In toate influen(e malefice, din Infem. Ultima zi a Anthesteriilor Ie era de
riturile diony_siace- conform lui Friedrich Matz, tocmai acestea ar fi altfel consacratii. ,Se fii~eau rugaciuni pentru mor(i, · se pregatea o
punctul-cheie al inifierii. Dar sa nu anticipam. Deocamdatii sa notiim panspefmie, 'o fiertura din diferite seminte; care trebuia consumatii
In treacat o alili siirbatoare bachica', Marile Dionysii, care este cea lnaintea· nop(ii. Odatii · cu noaptea se strlga Aluligafi· kere-le; s'au
. mai recent instit~itii ~i se petrece In lunile marti~-~prilie, . sfarJit Anthestiiriile! Scenariul ritual e. biiiecunoscut ~i el e' atestat
. · · Dupa opini~ lui Tuc.idide, siirbatoarea cea mai arhaica !I lui mai peste tot in civilizatiile agricole. Mof!ii ~i puterile ··himii ''de
Dionysos era Anthesteriile, Anthesteriile aveau Joe In· luna dincolo guvemeaza rodnicia ~i boga!iile ~i sunt cei care Ie distribuie."
Anthesteri'on '(februarie-maiiie) '~i reprezinta, oricum, manif,estarea . Pe parcursul acestor setbari pub lice se petreceau tot 'soiul de
·prlriCipaiii lri' cinsiea zeului. C1.1prindea !fei zile. Prima zi,. numitii mifacole. Diodor'diir'SiCi!ia'ne spune cii,"la Teos, apa·uniii izvor
Pithoigia, 'este dedicatii. deschiderii' butoaielor de pamiint in care se lnvolburat se. preschimba 'lri vih. Pausaiiias ne comuniea faptul ca, Ia
pastra vinul de Ia recolta din toamna. Butoaiele erau ~duse In Eli's, trei striichini goale, liisatelntimpul liop(ii lritr~o cametii'sigilatii,
. 54 '55 .
I
!
I

erau giisite a doua zi pline cu .vin. ~n alte locu~ apa_ t1i~?e~te din ![I
. niiicar nu ar e~ista · vreun Mister aionysiat (deoarece .Misterul
st1incii r1ituile se umpiu de lapte ~i m1ere. Cel mru vestll miracol era presupune, prin excelen[ii, mantuirel!). Totu~i, posediim'indicii clare
a! vi{et de .o zi: o vi[ii de vie fnfl~rea ~i fiic~a struguri In c~te~a ?re. lmpotriva acestei opinli. Aaep!ii lui Dionysos se grupau In societiip
Desigur, fnsii, cea mai mare cantltate ~ ITilracole o vom ;nta.In~ pe cu caracter secret, numite thiasii. 0 iriscrippe de Ia Cunrre (fnceputul
parcursul ceremoniilor secrete, a~a dupa CUII_I vom cons~ta 111, c~rand. sec. a! V-lea i.d.Hr.) afirmii cii thiasiile au propriile lor· cimitire,
P1inii atunci, vreau sii precizez c1iteva lucrun. Ceremonule pubh~e n~ rezervate doar inipapior .. Acesti esie deja un indiciu important. Apoi,
. indica, deja, stranietatea, singularitatea ~i arhaismul cultulm lm In celebra sa piesii ,Bacchantele", Euripide,' printr-'uri dialog dintre
Dionysos. intrecerile care caracterizau siirbiitorile sunt urma~ele . zeu ~i regele Pentlieus, afirmii cii existii Mlsiere ilioriysiace, cii ,taina
striivechiului scenariu mitic (atestat.cel putindin neolitic) prin care lor interzice sa' fie ariitate celor ce nu~s bachariti" ~i cii ele conferii
. luptele rituale.refnnoiesc viaJa. Epifania ta~?~ ~ zeului: prec~m ~i neofitului o curioa~tere secredi. 'In fine, sii ne anuntim, Dionysos
fmpreunarea cu regina, ne due ciitre acele~1 ntun ale pre1stone1 ~ m apare - sub numele de Iakchos ~in ritual ill ~i in Misterele preotului
epoca In care simbolistica taurului, asociatii matriarhatulu~ dolTilna de Ia Eleusis. Ceea ce triseaiTIIlli ·ca doctrina' ezoiericii a zeului poseda
mitologia Iumii. Divinitiitil~ cu chip de taur sau de vaca ~u f~~~ o
In mod cert eschatologi~: 'Ea, 'insii, nu ni s'a transmis. Stirn· numai
universal riisp1indite (Ia egipteni,-la triburile.negre africane, laselTil\11 cii frecventele coboran ill·rTifem ale zeului (ce pare sii aibii o pasiurie
fenicieni. ~i In toatii Europa neoliticii). Di?n>:_sos a impru?lutat din a ciiliitori prin lumea mo:r\ilor) alciituiau 0 parte importimtii din
identificarea cu taurul din civilizafia micemana, de unde vme - scenariul salviirii care era ielaiat ini\iaplor. Conform lui F.Cumont,
probabil - ~i obiceiul lmpreuniirii cu regina. Su~. acest as~ect, s-a la
betia bucuroasii pe care 0 traiau adep!ii diverse pranzuri rituale ar
piist:rat amintirea u~ui .interesant conflict c~ fra';Iule, o~emlorclup, fi ~imbolizat anticiparea beatitudinii de dincolo iie'mormant, pro111isii
tipice indo-europemloL Homer ne. spune (m ,ll1~da ) _ca eroul ,tr.ac plin Mistere. . . . .
Lycurg (al ciirui nume fnserunnii ,om-lup") le-a 1zgomt pe ,,dmq!e Dar nu ne putem aventura In ipotezc. Unneazii sii piitru!1de111 tn
Jui Dionysos", iar zeul-copil, cuprins de fricii, s-a.~scuns in_n;~e, m ritualurile secrete ale cull:ului dionysiac. 0 poarH\ de intrru£ ciitre
s1inul nimfei Thetis. Dupii· cum se ~tie, orunemi-lup, ad1ca mdo- acele ritualuri secrete o constituie Misterele zeului trac Sabaiios·,
europenii, au invadat ~i au distrus civilizafia neoliticii a m~lor considerate de toti autorii antici drept identice 'cu cele ale lui
preotese ale taurului. Cu toate cii Dionysos lnsu~~ par: u? z_eu mdo~ Dionysos, Avern descrierea Misterelor lui Sabazios de hi Demostene.
european, el ~i-a insu~it- fn mod paradoxa!- destmul mvm~1lor. Ma1 Celebrul orator poinene~te despre citirea unor cii:r!i sacie, apoi despre
ales aici se aflii explicafia uri~i popularitii!i pe care cui~ siiu_ a riturile nebrizo ~i kraterizo~ · Nebrizo eta probabil sacrlficarea unei
.avut-o In r1indul femeilor: zeul le. vorbea despre llmpunle jertfe ~i consuniarea ciimii.crude. Kraterizo se referii I.a c<insumarea
matriarhatului ~i ale marilor preotese, iar incredibilele lui rituri biiuturii mistice (vin . ariiestecat cu 'apii). urina purlficaiea
secrete continuau In mod direct infrico~iitoarele religii feministe ale (cathiinnos), care constii In· frec~·a inipatuhii · cu 'argilii ~i .· fiiinii.
neoliticului. Orice biirbat sutprins Ia ceremoniile bachantelor putea fi Astfel, acesta dobaridea aspectul unui spediu (adica era consiaC?iat
s!a~iat de viu. mort - ca orice initiere, Misterul presupuriea m6ariea ~i .reria~ten;a
ne<ifituh.ii). Ip firial~I,Prirriei zile initiarul-prostemat sau lntip~ I~
Cultul secret , . . piirri1int- este' ridicat de mystagqg ~i ·exclarriii.: ...Am sciipat de riiu, run
In documentele privind Misterele dionysiace nu existii nici .o giisit luchll eel rhai btm!" Aduriar~aizlilicrie~tetn'uralesacre. A.' 4oua
referin[ii ·Ia speranJa eschatologicii (adit:ii: Ia _speranJa. ~1in~iri_i): zi se desfii~oarii prdcesiunea' a.deP!ilor. ' 'incuriunafi cu ''miirar ~i
. Savanti precum Nil~son ori Festugiere au conch1s - de ale! - ca mc1 riimurele de plop alb. CdnduciitoiUI procesiunii a~itii ~eiJ,Y ~i strigii:
•5_6 57
,Evoe, Misterele lui Sabazios!" Top danseaza In ppete de ,,Ryes, zgiirieturi iese lapte lnspumat; din thyrsurile lncinse cu iedera
Attes, Attes, Hyes". . . .. . brobonesc picaturi de miere. Ap,9i, pradii furiei sacre, bachantele se
Dansul extatic (numit thias) pare a fi elementul p~eponderent ~i napustesc asupra sate lor: ,,Ele $mulg copiii din case ~i toate ·prazile,
caracteristic a! Misterelor lu,i Dionysos. Acestea .se desfii~urau chiar cele de bronz ~i de fier, le stau pe umeri nelegate, ram sa cada
noaptea, In locuri izolate (de. preferinfii In pe~teri, In .codri sau In. In noroi. In par Ie palpllie flacari, dar tara sa Ie arda. Oamenii furio~i
munti). Euripide ne-a lasat o descriere destul de plastica a unui de jaful bachantelor. alearga Ia arme. Atunci, sa vezi minune [ ...]:
episod: este fragmentul din ,Bacchante!e" In care servitorii regelui Iancile Ie lntepau In ::adar, caci sange nu curgea, dar ele, azviirlind cu
Pentheus povestesc cum. au- spionat ceremonia secreta, lngrijoratide thyrsul, li raneau.". In fine, pe langa toate acestea, existii momentul
faptul ca. lnsa~i regina-mama Agave ,,devenise bachantii: ,La· ora numit omophagya, · adica mancarea de carne cruda. Si mai exista
fixatii, ele ~i-au agitat thyrsul pentru incept:~rea freneziilor ba.chice momente de antreipofagie, deci canibalism. Copiii pe care bachantele
[... ] · Si tot muntele a intrat In frenezie bl!chica, chiar animalele li rapeau erau srartecap ~i mancati de vii.
· salbatice, nimeni nu mai -stiitea nemi~cat,. fiira sa fuga. S-a In tam plat ·
ca, sarind mereu, Agave a ajuns Hlnga mine. Atunci, piirii~ind tufi~ul
unde maascundeam, m-am repezit s~ Ci prind In brate.'Ea, lnsa, a
*
lnceput sa strige: <<0, ogarii mei, sun tern vanate de barbapi ace~tia.
* *
· Haidep, In spatele meu, In spatele meu, cu thyrsurile pregatite de Acesta fiind o parte din ritual, trebuiesa ne lntrebam asupra lui.
atacl>> Atunci noi am Iuat-o Ia fuga cat. am putut, ca sa nu fim sr~iati S-a observat demult caracterul chtonic ~i arhaic a! cultului. Iedera,
In bucati de bachante. Ele au atacat cu bratele goale vitele, care ~e~ii, aHiptarea animalelor. salbatice, orgiile nocturne sunt tipice
pa~teau 'iarba. Ai fi putut s-o vezi pe una !inarid In brate o vaca, cu pentru divinitii!ile chtonice, adica legate de pamant (divinita!i agrare,
ugerul gn"u, ~i sfii~iind-o; cealaltii sfiirteca juninci. Le-ai fi putut subpam5ntene ~i infernale). A~adar, ceremonialul secret al lui
vedea coastele ~i copita despicatii aruncate In toate partjle, iar Dionysos II revda mai ales ca zeu chtonic. Sparagmos ~i omophagya
ramurile pinilor atiirnand lngreimate de sangele care ~iroia. Tauri - srartecarea jertfelor ~i mancarea carnii crude - sunt stravechi ritllli
putemici, mandri de coarnele lor, ciideau Ia pamant neputincio~i, totemice, de comuniune cu zeuL Animalul totemic (simbolizand
lmpin~i de mii de brate de tinere fete care Ie srartecau carnea cu piele stril.mo~ul mitic sau zeul protector) este mancat pentru ca ini(iatii sa
cu tot mai repede dec at ai putea clipi cu ochii tiii regali.". absoarbii direct substanta divinitiipi ~i sa intreln legatura imediatii cu
Piesa Itii Euripide conpne descrieri plastice ale ritualurilor ea. Acestea s·unt Iucruri Iimpezi, Ceea ce· riimane nelimpede este
dionysiace secrete. Ceea ce am citat face parte din momentul numit motivul pentru care DioJJysos se revela doar ca zeu chtonic:Nicaieri,
sparagmos Gertfrrea victimei prin srartecare) ~i mania Cnebunia In Misterele .sale, nu.apar indicii ale solaritiipi. •Si, cu toate acestea,
sacra). Dar am citat prea pupn. Euripide ne mai relateaza ca Dionyosos a fost-~i zeu celest. Dar nu e singura contradicpe pe care o
bachantele erau lmbracate In piei de.caprioara, incununate cu i~dera, lntiimplnam. Sa nu -uitiim ca zeul a fost asociat cu vita de vie. ~i cu
lncinse cu ~e~i, P\)rtand ~i alaptand. Ia sani pui de caprioare sau catei vi nul.. Vinul' simbolizeazii forfa spiri(ualii a viejii. Iisus· Insu~i (Care a
de !up. Pe parcursul maniei se .petrece enthousiasmos (adica: transformat ~i EI apa In vin). declara ca vinul este sangele Sau,
identificarea cu zeul). Dionysos intra In trupul bachantelor, le poseda acd:ntuandu-i caracterul spiritual ~i :vital. A~adar, e de a~teptat caIn
a~a cum spiritele poseda medium-u\"ile. Atunci a veil Joe o cascfidii d~ spatele grozavtilui sa\linism :.manifestat In- cultuh, dionysiac --sa
evenimente paran9rmale: bachantele fac sa ~neasca apa sau vin din rnijeasca lumina spiritualitiipi. · ' · . •· • ;·.·
stanca, lovind-o cu thyrsul; ·zgiirie cu degetele pamantul · ~i .din '!'
. 58 - .
' 59
Divinitate. extremista ~i oorgiastica, Dionysos poseda multe lata cum se descrie acolo transfigurarea din Misterele lui Dionysos:
porecle. I se zicea: Omestes·(camivorul), Thriambos (triumf1itorul), ,Cilntilnd ~i dansand, omul se.. manifesta ca membru a! unei
Meilihios (dezmierdatorul), Lysios (dezlegatorul de griji), Bromos comunitap superioare: s-a dezvatat sa umble ~i sa vorbeasca ~i este
(zgomotosul), Evios (eel aclamat cu strigatul evoe ). I se mai zicea, de pe cale sa-~i ia zborulln vazduh, dansand. Gesturile lui exprima vraja
asemenea, Delirantul ~i Frematatorul. Dintre aceste epitete, de care e cuprins. Tot astfel cum dobitoacele vorbesc acum ~i cum
majoritatea au legatura cu fenomertul enthousiasmos-ului, care era pamantul di'i lapte ~i miere, tot astfel canta In el ceva supranatural: el
pnta ritualurilor . sale. S-a observat demult ca enthousiasmos-ul se simte zeu; acum pa~~te, extaziat ~i lnaltat, cum a vazut In vis
(posedarea adeptului de catre zeu) este lncununarea eforturilor pa~ind zeii."
initiatice din · Misterele lui Diortysos. P.Boyance afirma: Frumoase cuvinte - numai ca In spatele acestei beatitudini sta
,Particularitatea purificiirii di'onysiace .este .sa duca Ia culme ceea ce orgia cumplita ~i canibalismul, adica ranjetul satanei. E simptomatic
trebuie pentru a elibera sufletul". Mircea Eliade precizeaza: ,Extazul faptul ca Nietzsche lnsu~i, pentru a-1 iubi pe Dionysos, a fost nevoit
dionysiac lnsearnna lnainte de toate depa~irea condi!iei urnane, sa-L renege pe Dumnezeu. Atat este de mare orbirea unor oarneni. In
descoperirea eliberiirii totale, dobandirea upei libertiifi'_. ~i a unei ee-l pri ve~te pe clarnorosul zeu Dionysos, voi remarca faptul di el s-a
spontaneita!i inaccesibile oamenilor." In riturile dionysiace defularea dovedit periculos de seduditor. lata ce le promitea adeptilor: ,Vep fi
~i exuberanta erau duse pilna Ia limite mai mult decllt periculoase;
ca ni~te zei. Nu din pricinaca veti cunoa~te binele ~i raul, ci pentru
neofitul traia deliranta befie a sacrului. Frecvent, aceasta lncepea ca o ca binele ~i raul nu vor mai exista pentru voi."
betie propriu-zisa, cu mari cantitap de vin ~i se sf'~ea In orgie,
nebunie.~i extaz. Sub aspect absolut, extazul dionysiac este de natura
satanici'i, adica presupune o orgie a raului. Cu toate acestea, el este
extaz, adidi transfigurare a umanului lntr-un plan superior, In planul
a~a-zis. zeiesc.
Astfel se explica masi va raspandire a Misterelor lui Dionysos In
Tracia, In Frigia ~i <in lumea elenistidi. Alta explicape rezida !n
atracpa pe care orgia ~i posibilitatea defuliirii le au dintotdeauna. In
fine, sa insistam pe aspectul sacru al enthousiasmos-ului. Adeppi
doreau sa fie posedap de zeu pentru a ajunge In divin. Dupa cum
afmna Jean Chevalier ~i Alain Gheerbrant: ,lnaintea lui [... ] existau
doua lumi, divinul ~i omenescul, doua rase, celeoale zeilor ~i cele ale
oamenilor. Dionysos tinde sa introduca oamenii In lumea zeilor ~i
sa-i transforme lntr-o rasa divina. Omul ar accepta sa se alieneze In
speranta de a se transfigura." Aceasta cale de transfigurare i-a
fascinant pe mulp, chiar In 'epoca modema. Astfel, Friedrich
Nietzsche a dedicat, In anul 1871, o lntreaga lucrare - intitulata
,Na~terea tragediei grece~ti" - tociV-ai glorifi~iirii dionysiacului.
Nietzsche credea di, prin dionysiac, omul aju_nge mai direct Ia
,suprema lndintare a Unicului originar" (adica Ia adevarul suprem). ,,,; -,

60 61
(' menadele; citharedul a fost sfii~iat ~i madularele lui .impra~tiate.
Capul sau, azvar!it In Hebrus, a p!utit cfultand pana Ia Lesbos; Cules
cu evlavie, el. a slujit apoi de oracol." lata principalele inomente din
6. MISTERELE LUI ORFEU biografia legendara a celui mai mare canta.ret european, tracul Orfeu.
La prima vedere,-nimic nu ne-ar lndreptati sa vedem in el un profet
Biografia sacra riizbatator, un lntemeietor de Mistere: Dimpotri vii, episodul pierderii
Cu o generatie lnainte de Homer, In p;Ilatul regelui trac Eagros Euridikai dovede~te mai degrabii slabiciune ~i nerabdare profana.
s-a nascut un copil, numit Orfeu. Legenda spune ca el era fiul muzei , Din aceasta cauza numero~i •au tori 1-au interpretat pe Orfeu
Calliope·(sotia regelui) ~i a! zeului Apollo. La n~tere, mama sa 1-a drept un initiat oarecum incapabil. lata, de pilda; opinia lui Jean
vrajit cu trei stropi de roua, iar Apollo i-a tfu.uit o lira ~i 1-a menit sa Chevalier ~i Alain Gheerbnint: ,Orfeu · se rei eva in fiecare -din
cante neasemuit de frumos, eel mai frumos de pe parnfu!t.. A~adar,. pe trasaturile legendei sale ca un seducator, ·Ia toate nivelele cosinosului
masur~ ce cre~te, Orfeu devine tot mai stralucitqr In· cfultec. Lira hJi ~i · ale psihismului: ·cerul, pamfultul; oceanele, infernurile,
mi~ca pietrele, tmblfulze~te:fiarele, potole~te furtuni. In til)erete, acest subcon~tientul, con~tiin!a .~i supracon~tiinta; · el· ·risipe~te marna · ~i
cithared (cantaret din lira) insote~te expeditia argonautilor pornip.sa rezistehtele, el vraje~te. Dar, In final, el nu reu~e~te sa-~i aduca iubita
caute Hina de aur; melodiile lui uluitoare domolesc mfuliacriminalei din infern, iar propriile sale resturi, sfiirtecate, ·sunt azvarlite lntr-un
stanci Simplegade, adorm balaurul care pazea lfula ~i contracareaza fluviu. Poate ca 'este simboiul luptatorului care nu e capabil dedit 'sa
cantecul ucigator a! Sirenelor. adoarma raul, nu sa-l distruga' ~i care mmire· el lnsu~i, victimii a
Relntors din aventura argonautica, Orfeu se lndragoste~te de acestei incapacitati de a-~i ·'depa~i propria insuficien(a. Pe plan
Euridike, o dryada, o nimfii care hiiladuia prin Tracia. Aceasta li superior, el ar reprezenta goana dtipa un ideal ciiruia i se' sacrifica
devine sotie; dar un crcscator de albinc, p~ nume Aristeu, vrea sa o doar cu vorba, nu ~i cu fapta. Acest ide:;! transcendent nu este atins
prinda ~i ~a o violeze. Euridike fuge, lncercand sa scape ~i calca pe niciodata de catre acela care n-a renuntat radical ~i efectiv Ia propria
un ~arpe veninos care o mu~ca, ucigand-o. Innebunit de durere, Orfcu lui vanitate ~i Ia multitudinea dorintelor. El ar simboliza' /ipsa de
se hota.ra~te sa o readuca Ia viata. El pleaca in Peloponez, Ia capul for{ii a spiritului. Orfeu nu reu~e~te sa scape de contradictiile
Tenaron, unde se zicea ca este o gura a Infernului ascunsa intr-o aspirapilor sale catre sublim ~i catre banalitate; ~j moare din pricina
pe~tera. Pe acolo marele cantiiret va cobon in lumea lui Hades. ca n-a avut curajul de a alege.'' Cu toate aces tea, noi ~tim cii- de la-
Nimic nu rezista lirei sale: vrajit, luntra~ul Charon 11 trece Aheronul, un moment dat fni:olo - vechii greci fl considerii pe Oifeu drept
cainele Cerber i se gudura Ia picioare, iar zeii Hades ~i Persephona - marele magistru al magiei, · drept marele profet, fondatorul tuturor
stapfulii Infernului - sunt cutremurati de durerea suferintei lui. Prin ini{ierilor, inclusiv al Misteri!lor de la Eleusis. A~adar, cum sa ne
urmare, ei ii dau voie sa o ia pe Euridike lnapoi, dar li pun o singura explicam paradoxul ca ·tocmai omul care n~a reu~it sa aduca din
conditie: nu are dreptul sa priveasca In urma. Dupa cum se ~tie, Infern sufletul iubitei sale ajunge prototipul Invatatorului; Marele
incoltit de indoiala, Orfeu lntoarce capul putin lnainte de a ie~i din Maestru a! mantuirii pentru grecii antichitatii?
regatullui Hades, pierzfuldu-~i astfel definitiv sotia. Judicioasa intrebare. Ea a'fost ptisaJnca din vremurile vechi ~i
Ulterior, cantaretul se retrage In muntii Traciei. Citez din a general multe · patimL Cu toate acestea; voin vedea, raspunsul e
Mirc.ea Eliade: ,Potrivit dramei pierclute a lui Eschil, Bassarizii, relativ simplu. Deocamdata, sa preciiam ca prima marturie despre
Orfe\1 urea In fiecare dimineata pe muntele Pangaios, ca sa se lnchine Orfeu ne-a parvenit de Ia poetul lliykos dirt Rhegium, In sec. 'a! VI-
soarelui; identificat cu Apollon; iritat, Dionysos a trimis lmpotriva lui lea i.d.Hr. Ibykos vorbe~te despre ,;Orfeu C'e! renumif' ~· a~adar,
62 63
atunci, dintiirep!l tfac era deja celebru. Pindar li spune ,tatiil farmecii ~i stiipane~te fiarele siilbatice; el coboarii In Infem ca sa o
melodioaselor dintece", Eschil: ,eel care farmecii natura lntniagii". ·scoatii pe Euridice; capul siiu e.piistrat ~i serve~te ca oracol,. tot a~a.
Pe o metopii (adicii placii decoratii cu basoreliefuri} din acela~i secol cum In sec. a! XIX-lea ,Inca se mai: piistrau craniile ~amanilor --~
a! VI-lea, Orfeu e infii!i~at Ia bordul unei coriibii, cu lira In maini. yukagiri. Toate aceste elemente sunt ,arhaice ~i contrasteazii ·cu
Ceea ce ar indica prezen!a lui In· ra~dul argonautilor ~i. deci, o · spiritualitatea greceascii din sec·. VIN[J;d.Hr.]; nu le cunoa~tem insii
.biografie legendarii deja constituitlL · In urmiitorul veac, a! V-lea protoistoria lor In Grecia. anticii, adica· eventuala lor func!ie mitico-
l.d.Hr., respectiva biografie ia conturul pe care il cunoa~tem astiizi; religioasii lnainte de a -fi fost integrate In legenda orficii. in plus,
apar aluzii Ia coboriirea In Infem dupii Euridike ~i este bine ilustnit Orfeu era In rela!ie cu o serie de personaje fabuloase - precum
episodul sf"arteciirii lui Orfeu de ciitre bachante. Acesta este lnceputul Abaris, Aristeas- caracterizate de asemenea prin experiente extatice
istoriei documentare a personajului, dar' ~a~a cum au observat to!i de tip ~amanic sau para~amanic."
cercetiitorii -' el este. multmai vechi dec~t aceastii istorie. h citez pe Totu~i. Orfeu nu este numai un ~aman, el riimane mai ales bard.
Mircea Eliade: ,Orfeu este .un personaj religios de tip arhaic. [... ] Conform catabasei, experienfa ~amanicii se dovede~te inferioarii
Originea ~i preistoria sa ne scapii, dar Orfeu nu apar!ine, · fiirii puterii de bard. Ciici, 'ca bard (deci cantiiret) Orfeu il farmecii pe
lndoialii, traditiei homerice, nici mo~tenirii mediteraneene." Toatii ·Hades ~i ob!ine sufletul Euridikiii; dar ca ~aman el manifestii lndoialii
.biografia lui Orfeu, inclusiv catabasa (coboriirea in Infem), conservii ~i neriibdare, pierzandu-1. Mai departe: sf"~ierea lui Orfeu de ciitre
elemente ale striivechimii sale. De fapt, · avem de-a face cu tin bachante este un sparagmos tipic. (Sparagmos - vii rearnintesc -
cantiire! ini!iat, .de tipul barzilor cel!i ~i cu istoria initierii sale, care inseamnii sfii~ierea jertfei vii jn · ritualul secret al lui Dionysos).
este o istorie ~amanidi. $amanismul lui Orfeu a fost ln!eles relativ Acesta reprezintii un act ~amanic; dar aici este aplicat In sens punitiv:
tarziu, abia cu 50 de ani !n um1ii ~i a produs o oarecare constemare ?achantele fl pedepsesc p~ Orfeu din pricina abstinen!ei sale sexuale.
cclor care !-au constatat. Astfel, americanul E.R.Dodds .scria: ,.In In dimineata ucidcrii cantiire!ului; pe muntele Pangaios s-au lnfruntat
ce.ea ee-l prive~te pe Orfeu, pot-face unele presupuneri, cu riscul de a douii tipuri de expcrientc religioase: orgla dionysiacii ~i asceza orficii.
fi considerat pan~amanist. Patria lui este Tracia, unde el e adoratorul Asceza orficii este de tip apollinic: ea duce Ia extaz prin -katharsis
sau colaboratorul unui zeu pe care grecii !-au identificat cu Apollo. C~;~dicii purificare).ln mit, pierderea definitivii a Eurldikiii este tocmai
El reune~te profesiunile de_ poet; magician," invii\iitor religios ~i fnceputul ascezei; prin urmare este o pierdere cu 'rol inifiatic. Ciici,
profet. Intocmai ca in cazul unor ~amani legendari din Siberia, Ia panii Ia pierderea so\iei sale, Orfeu fusese un mare: bard; abia apoi ei
ailzul muzicii lui vin sa-l asculte. piisiirile ~i fiarele. Ca ~i ~amanii de devine ~i ascet, retriigandu-se din lume. Iar calitatea de Mare
pretutindeni, el face o ciiliitorie In infem ~i motivul siiu este un!;!l Invii\iitor i-a conferit-o doar asceza. Privitii a~a. trecerea de Ia
foarte curent printre ~amani, anume sa reca~tige un suflet riipit. In biografia lui Orfeu Ia orfism se face lesne.
fine, .eul siiu magic supravieplie~te In forma unui cap cantiitor. ~i
continua sa facii profetii multi ani dupii moarte [ ... ]. In ·toncluzie;
putem spune cii Orfeu este un personaj trac foarte asemiiniitor cu Orfismul.:.. desfli~uriiri istorice
Zalmoxis 7 un ~amal) mitic sau un prototip a! ~amanilor." · Unii au pretins cii Orfeu n-ar fi existat niciodatii In afara religiei
Voi completa ideile lui Dodds cu analiza lui Mircea Eliade: ,Sa orfice. Numele insu~i. Orfeu; este deocamdatii ciudat. El poate fi
observiim pentru moment cii prestigiul lui Orfeu ~i episoadele cele derivat de Ia grecescul orphm! (intuneric)'~i mphnos-(intunecat), sau
mai de sean1ii ale biografiei sale rearnintesc In mod ciudat de de Ia grecescul orphos-(lipsit de ),:cuvant ce 1-a niiscut pe orfan: S-au
P:5!cticile ~~al}ice. · Ca ~i ~amam1, el e vindeciitor ~i cantiiret; el propus ambele variartte. Varia1lta orphne (fntuneric) se lntemeiazii pe
64 65
.· doctrina orfidi, unde Noaptea (Nyx) are unrol privilegiat. Varianta inferior", iar Mircea Eliade, ,orfism popular". Este vorba despre un
orphos (lipsit de) reflectii.probabil pierderea Euridikiii. Oricum ar fi, fel de religiefolcloricii, imitatie uneori gtosolanii, alteori frauduloasa.
Orfeu ~i orfismul conservii ,mituri, ~i idei religioase foarte vechi, din a iniperii office~ Preopi mi§ciirii sunt munifi orpheote/estes; pe ei ii'
. · epbca populatiei indo-europene comune. . descrie Platoit mtr-uri pasaj des . citat din Republica: · ,[ ... ]·
Prima mentiune a orfismtilui vine deJa Herodot; In sec. a! V -lea sacrificatori, ghicitori care asediazii U§i!e celor bogap, ii
l.d.Hr. Acesta c~nstata identitatea dintre un obicei funerar egiptean §i incredintea~ii cii au capiitat·de lazei, prinjertfe ~i farmece,'puterea de
un rit orfic. Dar doxezi istorice certe atestii existenp. orfismului eel a le face iertate nedreptiiple pe care le-au comis, ei sau striimo§ii lor
pupn cu .J 00 de ani mai devreme, Ia Atena (in. anturajul ~... ]. Pentru a~§i incfreptiip riturile, scot Ia iveala o mulpme de carp
Pisistratizilor) ~i, dupii spusele •lui": AndnL Boulanger, in sfuiul illcatuite de Musaios ~i de Orfeu, fiii Lunii §i ai Muzelor. Bizuindu-se
cercurilor pitagoreice din Italia meridionalii. Apropierea geografica ~ aces tea, ei ii conving nu numai JJe particulari, Ci chiar ~i guveritele
. de pitagoreici a general destula confuzie, caci .doi:trina lui Pitagora . statelor ca existii pentru vii ~i pentru morti iertiiri ale pacatelor §i
era asemaniitoare cu doctrina lui Orfeu, iar' de multe ori acela§i autor purificiiri [ ... ]; $i aceste initieri, caci a:~a le numesc ei, ne elibereaza
elaboreaza scrieri orfice ~i scrieri pitagoreice. Astfel, conform l~i 11e Suferintele din infeni." ·· · '· '
Clement din Alexandria ~i lui Suidas, printre, primii .autori orfiti · ...•·' Din desc'rierea lui Platon rezultii cii doctrina orfica i~i pastrase
figureazii .Brotinos ~i Cercops (discipoli .direcp ai lui Pitagora), · in'~ediile de cer§etori ~i ghicitori promisiunea riiantuirii. Toemai
precum ~i Zopir din Heracleea (un alt discipol pitagoreic, despre 'a ,datorita acestei promisiuni ea nu se va pierde; dimpotriva, varena~te
. ciirui biografie nu ~tim mare lucru). Dodds stabile~te urmatoarele . .pe'ste 150 de ani, ·In perioada elenismului. Andre' Boulanger · a
asemiinari esen!iale dintre orfism ~i pitagoreism: ideea pacatului • ,presupus cii aceastii rena~tere (botezata neo-orfism) are Joe in
otiginar, asceza vegetarianii purificatoare; metempsiltoz:l; trupitl ca ; capitala Ptolemeilor §i a afirmat: ,Orfismul fusese o
. !nchisoare a sufletului. Iata:de ce e dificil de separat comunitaple · •"'·'5'~• iteo~oifismul P.U mai este decat o speculatie". De fapt ilr fi
miice fata de uceniciUui Pitagora; din fericire pentru studiu cele despre o refnroarcere Ia Orfeu a diadohilor macedoneni
doua grupari s-au separat singure, caci pitagoreicii au alciituit .o 1 ;(tirinru~ii ·lui Alexandru eel Mare). Coriform lui Plutarh, toate femeile
. redutabila soeietate secreta, dominfuid - ~i ajungand sa conduca - 1 : m:iicedonetle se lndeletniceau eli practicarea Misterelor orfice - deci
ora§ele grece~ti din Italia. mama. lui Alexandru. De aici se niiscuse tradipa '-
Orfismul se va dezvolta mai cu seama Ia Atena,, sub domnia l~i ,de•lenita Joe comun ..:. 'ca macedonenii sunt compatriopi lui· Orfeu,
Pisistrate §i a fiului sau Hippias. Aici a trait, intre..580-490 f.d.Hr., :!fli•ado1hii (mai ales regii Egiptului) §i-au asumat aceastii tradipe §i au
savantul ~i chresmologul Onomacrit. Chresmolog lnse.amna fiicator ,r"eirtrioit orfismul. Ins~ nu ei ii vor reda striilucirea: aceasta vine mai
de oracole; faima lui Onomacrit se trage mai a1es de, Ia oracole, in primele secole dupa Hristos, prin neoplatonicieni ~i
precum ~i de Ia impunerea mitului lui Zagreus. Dar acest chresmolog inec>pit:ag•)ric:ieJni. Apoi II regasim pe Orfeu atat in scrierile evreilor
era un valoros scriitor orfic; o tradipe din sec. a! II"lea d.Hr. !I diaspora alexandrina, cat ~i Ia unele secte gnostice (asimilat lui
considera autorul tuturor poemelor atribuite lui Orfeu. Probabil ca a Hristos ), ori in arta. catacombelor ere~ tine: Cu timpul, lnsa,
: scris celputin unul, intilltlat Teletai(rituri deinipere), Oricum, voga ~re:~tinii se dtimiresc ca figura ~i invatatura marelui 'Canfuet este
. orfismului nu·,tine mult: .pe.Ja mijl~uJ sec. a1 V-lea i.d.Hr., dupii ,.~IILIHI 'ereticii, deoa'rece apeleaia Ia ddctriria ~arpeluL Astfei este
riizboaiele medice, interesul pentru doctrinaaceasta de.;:ade (de~i,.tn treptat-treptat lnvatiitura · cirfica; in schimb Orfim a
mod paradoxa!, cre~te interesul· .penIn! Orfeu ca, personaj de mit). ll'Jh,timJat sa fiinteze ca personaJ ~mblematic pan~ in zilele~oastre. ,
Acum se constituie , ceea .ce . Andre, .Boulanger num.ea . ,orfism·. '
. . . . '66
67
Orfismul - cartile . .. · .· . · · . .
Orfismun- zi~e Andre· Boulager - .S~i capatii un nume ~~ o ,misterele. sale, ,cu scopul de. a le asigura sal varea. Autoritatea lui
''
personalitate distincte [.. ;] din ziua clind au fost compuse · poe.~e.~
I ezoterica este, astfel, foarte mare ~ foarte cautatii.
numite arfice. destinate sa codifice ~i sa justifice ritualul comumt:atu. Dar,. din plicate, miezul doctrinei · orfice s-a pierdut. Mircea
Este de presu~us ca aceste poeme nu tr~c:au dre~t opere qri_ginale ale Eli~de ny avertizeazii: ,Nu CU!]Oa~tem esentialul initierii socotitii.a fi
lui Orfeu, regasite In mod miraculos, Cl ca aut~n~ lor, ale _ca:or nume fost <<lntemeiatii» · de 0rfeu. Se ·. cunoasc doar preliminariile:
sunt cunoscute, pretindeau ca exprima o doctnna revelat:a c~dva P: vegetarianism, ascezii, putificare, lnviitatura religioasii (c3rti). Se
profetul.legendar." Iar Mir.cea Eliade precizeaza:...~ec:_~ c~ aJunge sa c.unosc , totodlitii presupozitiile teologice: transmigratia ~i. prin
di,stinga . aceastii mi~care religioasa e.~~~. ma1 mta1, 1mportanta ,urmare, imo~lil\ltea sufletului." Practic; informapile noastre ~espre
acbrdlita textelor scrise, ciirfilar". · . · orfism provin din. cinci surse documentare, toate scrise: 1) autorii
Intr-adevar, aici .este o ciudiitenie. La 'prima ved~re,. Orfe~ al antici care discutii doctrina orficii ~i citeaza fragmente din poeme
orfismului trimite catre barzii celtici ori catre Zamolx1s a_l gefll~r, atribuite. lui Orfeu, 2). formulele foitelor de aur, .descoperite In
adica Ia fondul religios indo-european comun, caraclflr.'zat pnn morminte din Creta ~i Italia meridionala; 3) doua papirusuri din
,purificare mlintuitoare, metempsihoza, . pedepse. ·• mfe';'l~~: Egipt, foarte. mutilate: unul,. din sec. al III-lea l.d.Hr., cuprinzlind
raspundere individuala, misticism, lntoarcere a sufle~lm c~tre dlYln fragmente dintrcun ritual orfic; celiilalt, cu peste 100 de. ani mai
(acestea sunt tocmai calitii!ile pe care Boulanger_le C!te~te m o~sm), tlirziu, cuprinzand versiunea orficii a riipirii Persephonei; 4).papirusul
Dar pasiunea pentru carti. adica pentru scnere, nu :ste mdo- de Ia Derveni, din sec. a! IV-lea l.d.Hr., care e cdmentariul unuLtext
europeana. Ind9~europenii au o civilizatie rel_igioasa orala; p~poar~ orfic; 5)' o culegere de irrmuri ~i o mica epopee despre expeditia
precum tracii, germarrii ori celpi avlind -:: c~1~ - t~~u-ul ~cnsulm~ argonautilor care au destule idei orfice ~i dateazii din sec. II-IV d.Hr.
Existenta a numeroase ciirti orfice ne Jasa sa mtrezanm o mfluenja Manuscriscle a1~tice fimai atribuie lui Orfeu o s.erie de poeme despre
straina; 'poate - a~a cum ~redea Herodot - influenta egip~eana. In .calitiiple magice .ale pictrelor pretio~se, despre cutremurele.. ·de
mod similar, In alt spatiu geografic, In India, In unna unor m~ue~t: piimant, despre .. astrologie, despre agriculturii, precum ~i tratate de
locale alti indo-europeni, sanscritii, au dezvoltat o fonn!dab1la . alchimie. Acestea, lnsii, nu ne transmit informatii asupra orfismului.
literat~ra ;eligioasii scrisii. Unii cerc.etiitori, precum Vic~or Ke~b.ach, Revenind Ia sursele ce ne ·intereseazii, ni s-au pastrat titlurile
sunt lnclinati sa giiseascii In orfism unne ale br~ams_mul~! ~~-ale unor' importante texte orfice: Hieras Lagos (Cuvlint sacru) elaborat,
sistemului .yoga. E greu de demonstrat o mfluenta duect~ ~ PRate, de pitagoricianul Cercops, lucrare ce descrie pe Iarg mitui:ile.
speculapei vedice 'asupra doctrinei lui <?rfeu. In schim_b, e pro?ab1~ ~.~ specifice doctrinei orfice; Teletai (Rituri de inip.ere), un poem liturgic
In ambele transpare acee~i cale mdo-europeana a mantmm. campus de Onomacrit, continand relatarea riturilor de purificare.~i de
eliberarea din ciclul relncamiirilor. ~liberare; Caborarea fn Infem ·(fn Hades), Physika, Peplas~ul ~i
N~vadul, unele puse pe seama a doi poep din sec. al VI-lea l.d.Hr.,
Orfismul- izvoare ~i doctrina . · . G!feu gin Crotona ~i Orfeu din Camarina. Sa nu zabovim prea mult
In -unanimitate, grecii 1l considerau pe Orfeu primul initiat ~.are IJ1eruditie. Important este ca religia orfica era deja alcatuitii In sec. a!
.a putut ariita calea mlintuirii. Catabasa lui (coborlirea ~~ Infem) .era VH~a}.d.Hr. ~i ~.conform observapei lui Andre Boulanger -tmita
apreciatii drept:prima performantii de aces! .tip. Orfeu patrunde ~~ s~, . :O~r.~;~~~~~~~:~. sa cons.ta. ,In doctrina asupra: originii . ~i destine! or
lntoarce viu ln. ~i din tinutul lui Hades, a~adar ~~ .,cunoa~t~ _ac_~; ,SJ ,care poate li rezumatii astfel: sufletul;•de~i.·e de oblir~ie
soarta ~i drumul mortilor. Le cunoa~te ~i Je transm1te celor lmpaf! m .~ste hiiriizit pacatului ~i suferintei." Totu~i, nu. voi Sncepe
68 ···- 69
'• . '
'prezentarea cu aceasta idee fundarnentala (~i 'revolutionara pentni ,totul se' na~te din ilnul· ~i· totulln ei'se destrarniL'' Iaili ca exista ~i in
greci), ci cu crearea lumii. orfism 0 ramura monoteista destuJ de dezvoltata; rarnura ce poate
' . Crearea lum.ii, teogonia," are mai multe versiuni In religia orfica. proveni de_- !a, egipteni sm.1 dintr-o revelape proprie ~i care explica
'J In mod ceri versiunea inipala, prototipul, s-a pierdut; ~i ·ne-au ramas de.st~l de bme lunga perioada de cooperaie dintre orfism ~i iudaism,
doar derivatele, care prezinta atat inovatii, cat ~i contaminan. lata; de on dmtre orfism ~i cre~tinism. ·
pildii, o contarninare foarte interesanta s-a petrecut cu zurvanismul ~i Totu~i, celelalte · teogonii ; nu- sun! monoteiste.: Scriitorul
mithraismul dirt• Iran. Rezumatul neoplatonicianului Darnascius neoplatohicianDarnascius, care a trait in sec. a! VI-lea·d.Hr:, rezuma
vorbe~te despre Chronos Ageraos (fimpul care nu 'lmbatrane~ie), qoua versiuni despre· crearea lumii. Intiiia versiune, intitulata
principiu asemanator cu Zurvan ·akizrana·'(I'impui C:are e·ste' infiilit) :,teologie orfica dupa Hierohymos ~L He!Ianikos", suria a~a: ,La
din scrierile persane. In fine, sa trecem Ia fa,pte. Citez relatarea lui mce~~t [... ] era · apa ~i materie din cafe s-a alcatuit- pamantul,
Mircea Eliade despre versiunea teogonica num.ita a lmnurilor: sta~Ilmd~-s~ ~ceste doua principii, adica apa ~i pamantui. [... ] A-I
,Timpul (Chronos) concepe In Aither oul primordial din care se na~te tr:II:a pnncipm a luat ha~tere dupa aces tea doua, adica din apa ~i din
primul dintre zei, Eros, numit ~i Phanes. Eros, principiu(~na~terii; pamant, sub forma unui dragon caruia 1i crescusera un cap dinaur ~i
creeaza pe toti ceilalp zei ~i Lumea. Dar Zeus II lnghite pe Phanes' ~i unul de leu, la·mijloc avea fa!ii de-·zeu, pe umeri· avea alipi ~i se
lntreaga creape ~i na~te o noua lume." Acest Phanes (Cel ce se ~um~a Krohos, eel rara batranete, ~i'totodata Herakles. [... el] era
arata), numit ~i Protogonos (Primul nascut) este o divinitate tipica m~o!It de 'Ananke, ea avand acee~i· natura cu acorptlraia .Adrasteia
pentru orfism. Unele imnuli II considerii hermafrodit, allele: asexual. !snnbol al_ necesita!ii - n.m.], cea care se lntinde asupra Universului
Em identificat cu iubirea, lumina· ~i for(a creatoare. I se 'spunea m lung ~~ 1Ii lilt, atingandu-i marginile. [... ] Acest dragon, nlimit
Erikepaios (Rena~terea primaverii). Este reprezentat In maniera Kronos, .d~ na~~ere .une~ triple ~esceriden(e: Eterului umed (~ither... ],
contrastanta: fie ca. o ,gigantica ·aJbina cereasca zburil.nd cu aripi de Haosulu1 mfimt ~~ lui Erebos, intunecatul de neaurL· In aceste
aur ~i racand sa vibreze cerul cu -zumzetul ei puternic" (ani citat din lmprejuriiri, Kronos a zamislit. un ou ~i apoi a nascut ( ...] uil zeu Ia.ra
Victor Kern bach), fie ca un ~arpe cu cap de taur ~i cu -alipi de aur, trup, cu ·alipi de aur pe umeri, cu capete de taur crescute pe laturi, iar
conpnand In corpul sau germenii zeilor ~i ai tuturor lucrurilor. pe cap un monstruos dragon inchipuind diferite fohne de fiare.
lata ca ne lntillnim deja cu imaginea ~arpelui. Am' afirmat ~ceas~ teologie II slave~te drept Protogonos ~i If nume~te Zeus,
lnainte ca orfismul, In ciuda multor elemente sublime, face parte din carmmtorul tuturor lucrurilor ~i a! intregului Univers. De aceea se·
doctlinele ~arpelui. Aici, In imagiriea lui ·Phanes, gasesc un prim mai nu_me~te. ~i. Pan.': Pan, IIi grece~te,c insearnna ,tot"..:. de aceea,
argument pentru afirmatia mea. Nu va fi singuruL probabi!, e asiffi.llat lui Ph;mes/Protogonos ~i Zeus; dar sa nu uitam cii
In anul 1962, Ia Derveni; In Tesalonic, Grecia, a fost descoperit zeul Pan, lnsoptorul lui Dionysos, protectorul turmelor · ~i a1
un papirus valoros din sec. a! IV-lea l.d.Hr. Conpne opinii ale umii c~escatorilor de alliine, stapanul afemeiatalpadurilor, era un hibrid
asociapi orfice care ne dezvaluie o perspectiva surprinzatoare: efortul dmtre om ~i tap, o figura diabolica. Astfel, e interesant de remarcat
de a instaura·monoteismullui Zeus. Se cita urmatorul vers din Orfeu: ga/eria de ino~tri a. teogoniilor orfice: Kronos este· un monstru
,Zeus este· lnceputul;· mijlocul ~i sfar~itul tuturor. lucrurilor." fnspiiimantiitor, Protogonos tl$ijderi; ganii ~i- zeus, cand se va
Conform papirusului Derveni, Zeus a racut 'dragoste ,In aer" ~i a fmpreuna cu fiica sa Pe'rsephona - mdment 'des ·evocat fn re.Xieze
creat -Iumea; ·Jogosullumii•este' analog cu logosullui Zeus, cuvantul orfice- se transfdnnase fn §arpe.
lume lnseamna ~i Zeus. AC:este propozipi lmi amihtesc o afirmape a A doua teogonie consemnata ae Darnascius se chearria
lui Musaios (mo~tenitorul lui Orfeu) pastrata de Diogenes Laertios: ,teoIogie ·. orfica · obi~nuita" ;. cEa vorbe~te despre trei elemente
70' 1i
primordiale: Chronos.• Eter ~i Haos. Chronos alciituie~te Inliiu.ntrul sunt transforinati In ceriil$ii :de. uif triiziiet; din aceastii :cenu~ii §unt
Eterului un ou de argint, din care iesePhanes. Acesta se Impreuneazii creati oarnenii care au- deci - o dpbla natura: cea tiianica; de esenta
cu Noaptea (Nyx), niisclind Piimantul ~i Cerul care,la randul lor, 11 demonicii ~i cea · llivinii, datoratii resturilor lui Zagreus, care se
nasc pe Uranos, piirintele lui Zeus. Zeus 11 va absorbi pe Phanes, va amestecasera cu scrumul uciga~ilor. Marele efort orfic, · sensu!
recrea Universul, apoi se va uni cu Persephona, ziimis!indu"i pe Misterelor lui Orfeu, consta In eliminarea · ·elementului
Zagreus, in fine,. sii notiim cii alte versiuni 11 copsiderii numai pe titanic/demonic. ".
Chronos drept principiul necreat; iar, conform opiniei, lui Andre . Iar mesajul suprem a! lui Orfeu era urmatorul: mantuinea este
Boulanger, Noaptea ar fi fost proclamatii ca origine a lucrurilor. posibila. Prin purificiiri (numite katharmoi) prin rituri de initiere
Constatiim cat de: c_omplicate .sunt tpate aceste -versiuni orfice {teletai) ~i dudind ,viata orficii", se obtin~' eliberarea de n~turii
despre crearea lumii. In linii marl, se .POt,,desprinde urmiitoarele demonicii, de piicatul originar. Viata orficii este un regim · aproape
car.acteristici: a) motivul oului universal, .care este riispandit In ascetic: cuprinde vegetarianism ~i diverse Infranari (In primul rlind
mitologiile arhaice de pe tot piiinlintul, are aici cea ·mai . mare lnfrlinarea sexuala). Rittirile de initiere se legau de catabasii, dar nu
asemiinare cu fenicienii, dar poate proveni din striivechiul fond indo- le cunoa~tem; ~i nu ni s•au piistrat nici purificiirile.- In schimb, rie~~~
european, ciici versiuni apropiate se regiisesc Ia arienii sanscriti (In ~ru:venit ideile despre soarta ~i rolul oinului, ictei tipic indo-europerie,
Rigveda, Mahabharata ~i Manusarnhita) ~i Ia iranieni -(In Avestll); b) nd1cate -In Grecia - pentru prima oara Ia rang · de metafizicii
pozipa privilegiatii a lui Chronos (fimpul) trimite imediat Ia autenticii. . -,. · ·
zurvanismul iranian, dar nu ~tim cine pe cine a influentat- ·e probabil Este , vorba despre metempsihoza · ~i eliberarea · di·n ciclul
vorba tot despre un element a! fondului indo-european comun; c) reincarnarilor. 1nainte de a descrie conceptia 'aaeptilor !iii· c:iifeu;
caracterul hermafrodit ~i monstruos a! principalelor divinitati orfice trebuie sii remarciim ca In ace! ciudat secol al VI-le:d.d.Chr. ei nu
este o marcii a arhaicitatii lor, dar ~i a demonismului acestei .religii; erau.singUiii greci care meditau asupra metempsihozei.- Se zice ca un
d) pe de alta parte, existenta tendintei monoteiste arata cii medi tatia . anume Pherekyde din Syros · a sustimit prirnul C5. sutletul·. este
orfica poseda o experienta valoroasa ~i I~i gasise o cale demna de nemuritor ~i cii se lntoarce mereu ca sii se lntrupeze pe piimam:
interes. Cu alte cuvinte, privitii dinspre Teogonii, religia orficii este . Existii certe legaturi Intre tezele lui Pherekyde ~i documeritele orfice:
striiveche, \nspaimantatoare ~i promitiitoare. Insii punctul ei putemic chiar" papirusul Der-veni ·marturise~te destule asemiinari: I-o fi
nu statea In relatarile despre facerea lumii, ci In doctrina asupra . intluentat Pherekyde pe orfici: cine ~tie? Oricum, se pare cii ,,spiritul
omului ~i asupra rolului siiu In Univers. . tirnpului" cerea 0 ase!Tienea doctrinii a reincarniirii, care- a~adar .:,a
. venit. ·
Orfismul- doctrina mantuirii , . · in dialogul siiu ..~atylos",c Pia ton face o prezentare concisiia
A~a cum am subliniat, forta de seducpe a orfismului sta In teoriei soma-sema, teoria principalii a antropozofiei orfice: ,Unii
teoria mantuirii. Mitul antropogonic (adica mitul creiirii omului) era spun cii trupul (soma) este mormantul '(sema) suf!etului, ·ca ·~i cUib
eel dionysiac, despre.care am yorbit mai demult: Zeus, transformat In acesta ar fi lngropat In trupul prezent; ~i deoarece irupulul i se
~arpe, se culca cu fiicasaPersephona, care llva na~te pe Zagreus,. [tnl!lsmit semnificatiile dorite de sutlet, ~i· diri acest motiv a 'fost numii·.
harazit a fi .stapanullumii. insa Hera, geloasa, li trimite pe titani care. · bunii dreptate sema [care Inseamnii ~i ,semn'~- n.in.]; piirerea mea
11 momesc pe copila~ul Zagreus, 11 · sffu:teca ~j 11 manlinca. Inima. cii Indeosebi adeppi lui Orfeu i-au dataceasili denumire, ca ~i
copilului, salvatii In extremis, va fifolosiia de Zeus pentru a-! zamisli sutletul ~i-ar primi pedeapsa pentru·faptele pe ·care este silit sale
.pe Dionysos, relncirnare a lui Zagreus, Titanii uciga~i ~icanibali iisp1ii~tlascii, avand trupul ca Inveli~ spre a se atla Ia adiipost, Intocmai
72 73
.ca lntr-o,carcera." Viat:a pamanteasca eramumitii o. ,qrudii osteneala";
conform lui Pindar, ar fi necesare trei existen(e pamante~ti ·$i trei de?T~b~ apa proaspatii din lacul Memoriei.>> ~i paznicii lti vor da sa
~ederi _in lnfem .~II.tru eli~rarea sufletului. [)ar conceppa orfica be1 dm 1zvorul sfiint ~i dupa aceasta vei fi mai mare printr~ eroi." ·\ I

standard era mai durii. Citez din Mircea Eliade: ,Dupa moarte . ~ne~e form~le par sa sugereze ideea (foarte indo-europeana) ca I
1

.sufletul, este judecat, trimis pentru un timp lntrcun Joe de pedeapsii vmta pam.anteasca este o pedeapsa: ,Am sllferit pedeapsa meritatii de
sau de beatitudine, ~i se,r~lntoarce pe pamant dupa 1000 de. ani. Un faptele-lTII nedrepte ... Acum vin rugandu-ma Ia atotstralucitoarea
,muritor obi~nuit trebui~ ~a parqurga de zece 0ri ciclullnainte de a se ~ersephone, pentru ca, In marea ei bunavointa, sa rna lndrepte spre
elibera"
• !\ . '"·,_:.-
lac~~ul . cel?r sfinti:" -~i~, lntr-a_devar, II mantuia pe pribeag:
.... · Prin c 011ceptul ,de,judecatii.a.sufle\~l.or", orfismul a introdus in ,,Mantuue t1e, c~e ~~ pat.urut o sufennta pe care niciodata lnainte n-ai
gandirea greaca notiunea:.grava a resp 0nsiJ:pilitiipi In etemitate. Sub c~nosc~t-o.:: Mantuue,_ man~.ire, ~antuire pe, ia drumul din dreapta
acest aspect Kearn, are, clreptate sa sublinjere'ca orficii au. fost primii ~a~e _campnle sfinte ~~ codri1 sacn ai Persephonei." Alte formule
care au descoperit InfemuL Multe.documente - de Ia dialogurile lui ms~stii ~upra situapei pri~ilegiate a initiatilor In Misterele lui Orfeu:
Pia ton p~na Ia: formuleJe foi(elor ·de aur - vorbesc despre soarta ,Vm dm tagrna celor neprihanip, o, preacuratii stapana a infemului
sufletului dupa moarte. fn tarfunul lui' Hades, pacato~iior le este Eucles, Eubuleus ~i voi ceilalti zei nemuritori. Caci sunt mandru ~
rezervat drumul din st§nga, care li poarta catre chinuri. Pio diverse fa~ pa_rte _din S!i~a. voastra preafericitii. fnsa rn-a doborat soarta ~~
relatiiri. ale lui Platon, Cumont a condensat ceea. ce li ~teapta: ce!lal!J ~e1 ne_II)unton ... ,Am ~n!t afarii din ciclul suferintelor grele ~i
;,Aruncati In mla~tina ei se vor vedea meniti unui qhin pe masura a! dure~lor ~~ m-am a van tat cu mteala catre coroana ravnitii. Mi-am
murdariei .lor morale (Republiqp,_ Phaidon), asemene;~. porcilor, aflat adiipost Ia sanul Doamnei, regina infemului."
carora le pla~e sa .se ,iaviileasc;a. In ):>altoaca; sau se vor istovi In Sa comentam putin aceste formule ale foitelor de aur. Mircea
sfortari :iiadarnice cas~ umpleun1butoigaurit sau sa duca apii intr-un are dreptate sa le considere ,o mo~tenire comunii imemorialii
ciur (Gorgias, Republica); imagine, dupa Platon, a nebunilor care se rezultat al specu.lapilor. ~ilen~e asupra extazurilor, viziunilor ~i
lasa I¥a istov pasiunilor mt:reu nelmplinite, in realitate poate l aventunlor
· omnce . ~~ . caliitoriilor
, imaginare ." Dar ·ex1s
· ta-
pedeapsa eel or care, nesupunandu-se ablapunil()r cathartice,. trebuie, uc~n de1~e de :vJden!Jat. In primul rand pentm o!ftsm (ca
In Hades, sa aduca mereu, In zadar, apa pentru baia purificatoare." P7n.O:U pltag?reJCI, ca ~~ pentru toate doctrinele relncarnarii) starea
Dreppi in sa (~i ii1ipapi) se lndreaptii catre. calea din dreapta.. JrutJat t;_Chlvaleaza cu posi.~ilitatea pastrarii memoriei vietilor
Drumul drepplor.poate fi reconstituit relativ lesne datoritii.formule!or In vreme ce profann beau dm ,izvorul uitarii", initiatii.
foitelor de aur, inscrippi descoperite In morminte cretane ~i din. ,lacul amintirii". A-ti conse~a memoria pe tiirfunui de
Grecia Mare, qare au funcpa de ghid pentru Sl!fle.tul defunctului. Iatii este _semnul cert al mantuirii. In al doilea rand orficii se
partea cea mai importa11ta: ,Salut tie, eel care calatore~ti pe drumul, :on!;idera ,dm tagrna celor. puri". Astfel, efortul initiatului orfic
din dreapta spre c;funpiile sfinte ~i c()drii Persephonei. La stanga dec -~iepi orfice. II constituie puritatea ~i purificarea; prin asceza:
laca~ul lui Hades .vei gasi un izvor alal:\lri de care · se lnaltli un, ba1 sacre, p~n ~na,_ vegetariana, prin suferintli, chiar prin
chiparos alb; nu ,te apropia prea tare de acest izvor. Ci ,vei gasi un:: muz1cn. Punficandu'se, initiatul devine bakhos, adica se
altul: apa proaspata ta~ne~te din Lacul Mem 0riei (Mnemosyne) ~b tdlnnn:~zejes:te. Transformarea In zeu este capatul mantuirii orfice:
paznicii stau acolo ~e paza. Spune-le: <<S1mt fi~l Gliei ~i al CeruluL n~rocosul~, o, ~reafericitule! Din om, cum erai, iatii-te zeu." In
1:nstelat, voi ~tip acest lucru .. Dar setea rna usuca ~~pier. Paticmi·: · m al tre1~ea_ ra_nd .-.. de~~ formulele foitelor de aur nu 0 spun
''I, - ex1sta md1cn ca eschatologia orfica a~eza .sala~ul

75
preafericililor in cer, inchipuind o ierarhie a lumii de dincolo destul aluziile lui ~usebio~ din Cezareea aratii ca, Ia inceputul secolului a!
de apropiatii de aceea a cre~tinismului. IV-lea, persrsta pnntre cre~tini obi~nuinta de a face din Orfeu
Marea dificultate a cercetiirii noastre sta, insa, in absen~a teolo.g~l prin.~xc7Jen!ii aJ pagani'smul!Ji, &r, totodata, ~i precursorul ·•
informapilor privind inilierea din Misterele lui Orfeu. Este paradoxa! cre~tr.rus~ulur on, eel pupn, reprezentantul monoteismului pur ~i aJ
ca ~tim atiit de pupn despre aceste Mistere, mai pu\in, chiar, dedit doctnner de mantuire in sanul politeismului elenistic." Si totu~i.
despre ritualul de Ia Eleusis. S-a SUS\inut ca Misterele orfice n-ar fi a~centu~z., orfi~mule~te 0 doctrinii a ~arpelui: cu zei monstruo~i. cu
constituit nici organizapi secrete, nici o ,biserica", ci un fel de. cru~~tu~ r~l.·pnmordral a! inturiericului,'care e considerat originea i,.
~coala, in genu! tantrismului. Nu ~tim nici asta. Tot ce se poate • lumn, rub~rn; fortei creapei. Topirea lui pa~iliea iri cre~tinisin, It

afirma, deocamdatii, a fost strans de Andre Boulanger intr-un singur precum ~~ elementele au ten tic, purificatoirre' ·ale vietii 'orfice I'
paragraf: ,nu ~tim, intr-adevar, cu exactit<lte in ce fel avea Joe demonstreaza, insa, ca aici s-au aflat mai multe ,seminte de adevar"
iniperea orfica. S-a pretins a se gasi un reper in formula pe care decat in celelalte religii ale misterelor. '
initiatul o roste~te, ca pe un cuvant de trecere, dinaintea divinitaplor
lumii infemale: «led, am cazut in Japte.» Prin aceste vorbe;,mystul ar
exprima innoirea fiintei sale pe calea initierii, rit de botez ce ar
consta intr-o cufundare in lapte sau, oricum, in apa amestecatii cu o
substan!ii care i-ar da aspectul laptelui. Ca urmare a acestui
sacrament, mystul s-ar fi preschimbat in ied, altfel spus ar fi ajuns
asemenea unui nou-nascut ~i. pe deasupra, asemenea lui Dionysos
insu~i pentru care Eryphos (ied) era un nume mistic. Dar, de fapt,
sensu! fonnulei ramane incert ~i. pentru el, au fost propuse multe altc
explicapi."
Sa notam- ca un alt paradox- presa nea~teptat de bunii pe care
Orfeu ~i orfismul au avut-o in zorii cre~tinismului. Arta catacombelor
11 infiip~eaza pe Iisus Christos cu lira lui Orfeu; ,Apocalipsa" zisa ,a
lui Petru" (lucrare consideratii canonica in secolul a! !I-lea) preia idei
pentru chinurile pacato~ilor, din doctrina orfica; notiunea de
,purgatoriu", introdusa de catolicism (Joe inteiT{lediar, intre iad ~i rai,
unde mai putin vinovatii i~i spala pacatele) vine - dupa cum se
sus\ine - din 'orfism; In fine, Andre Boulanger a descris o piatra de
inel din hematit, pastratii Ia muzeul din Berlin, unde Orfeu este
reprezentat rastignit pe crucea lui Christos. Apologetii cre~tini, de
obicei duri ~i intransigen(i, au manifestat o neobi~nuitii toleran\1i; asta
ca sa nu mai pomenesc de faptul ca evreii din Alexandria, prin
veritabile falsuri propagandistice, 11 transformasera pe Orfeu in
sprijinitor al Vechiului Testament! Constaiand aceasta stare de fapt,
Andre Boulanger gase~te diagnosticul corect: ,Citatele frecvente sau
76 77
confuiie. documentarii; De 'pildii, discipolii ·aveau;obiceiul sii. puilii
majoritatea preceptelor ~i demonstraJiilm'-pe seamaJui Pitagora, chiar
~i atunci cand nu-sunt itle lui. ·.,· ·· ·
7. PYTHAGORAS f)liNSTITUTUL SAU.
Istoria lui Pitilgora · -•
Generalitliti .- .. , .. · . · · · · r . . ·· · Se, zice cii Pitagora ar fi fast fiul unui negustor din Samos,
In Jucrarea.~a ,Bibl,iot~qa istoricii", in cartea aX,a,,f)iodor.di~ Mnesarch<is. Marna lui se numea Parthenis. Ca ~i Orfeu, iil intra: de
Sicilia scrie: ,Pe -C~!ld eraarhonte;!a Aten a Thericles, in vrem~a celet ti;npuriu in rehitie cu reul Apollo: piirintii i~i consacrii copilul acestui
.de-a 61 -a Olimpiade, aj_unse sii aibii o marefaimii filosoful Pttagora, zeu Ia Delphi, prilej cu care Pythia ar fi'prorocit cii va fi ,uti! tuturor
dupii ce-~i fnsu~ise multli inviipturii. Nicioda.~. ~re~n- ~m care. s-a oamenilor, in toate timpurile/' Se presupune cii Pitagora s-ar fi niiscut
diiruit ~tiintei n-a fast mai vrednic decat el·de il,r~rr;an~ m anu.?trrea in jurul anului 580 i.d.Hr. - mai probabil intre 573-571. Ulterior, Ia
oamenilor. Pitagora era de obiir~ie din Samos, unn msa spun ca ar fi maturitate; .el -va declara cii este reincamarea' unui ·erou troian,
fast tirenian. At1it de mare 'ii era puterea de a convinge ~i atata farmec Euphorb, fiullui Panthoos, ucis de·Menelaos .. DiodordinSicilia ne
aveau cuvantiirile sale, indlt zilnic aproape to!i locuitorii cetiitii poveste~te o anecdotli interesantli pe aceastli terilii< ea demonstrea.Zii
alergau sii-1 asculte vorbind, de pardi in fata lor ~uzeau cuvan~~d ~n eel putin foqa clarviziunii practicate de.Pitagora: ,,Se istorise~te cii
zeu " Cetatea in cauzii este Crotona, ora~ dm sudul Itahet, tar odatii, cu prilejul unei Ciiliitorii, aflandu-se Ia Argos, a plans cu
mo~entul poate fi stabilit (conform indicatiilor cronologice) Ia anul lacrimi cand a viizut;printre priizile luate de Ia troieni,un scut ce era
533 i.dBr. . ,atamat de zid. Jar cand argienii voira sa ~tie pricina durerii sale,
Astfel nc intalnim astiizi cu istoria stranie ~i minunatii a lm Pitagora le spuse: Scutul acesta a fast Ia Troia al meu, dind eram
Pitagora, eel pc care 11 cunoa~tem cu totii drept m~tem.atician. Ta~la Euphorb. Cum insa nimeni nu-l credea, iar cei din juru-i socoteau cii
inmultirii este opera sa, precum ~i teorema triunghmlut dreptungluc. Pitagora a fnnebunit, el le-a declarat cii ar pute.a sii arate uil semn
Dar f~teleptul din Crotona reprezintli mull mai mul~ ~ecat aceste neindoielnic, care ar viidi cii lucrurile stau astfel: fntr-adeviir, zicea el,
contributii in aritmeticii ~i geometrie. Dupii spusele antlctlor, el a fast pe partea qiniiuntru a pavezei se poate citi, in caractere arhaice,
un ,om dlvin", un mare initiat. Este, oricum, intemeietorul celei ~~i .cuvantul ,Euphorb", Toatli lumea, uimi tii, ceru atunci ca scutul sii fie
autentice societiiti secrete din vechea lume greacii. Franc-masonn tl .Juat de pe perete; ~i s-a giisit; in partea interioarii, inscrip!ia pomenitli
n~mesc precurso~, textele lui Platen ~i ale lui Aristotel sunt pline de de Pi tagora." ·
probleme ~i reac!ii pitagoreice, arta cre~tinii 1-a dlilt~it in Cated~~ ;;J Ca. sii riimanem in sfera aceasta, a anecdote! or referitoare Ia
din Ulm, sectele satanice i-au preluat simbolurile, hohsmul (doctnna metempsihozii: mai tiirzi~, unii autori antici II vor ·considera pe
a New Age-ului) vine direct din activitatea lui. Pitagora este eel care Hermotimus ·· din Clazomene drept reincarnare · a lui Pitagora.
a dezvoltat puternic teoria numerelor, teoria armoniei muzicale, eel Hermotimus are ~i el puteri paranormale; e capa'bil - mai ales - de
care a dat lumii cuvintele filosofie ~i matematicii. . ~larviziune ciiliitoare (ie~ire din corp). lata relatarea lui Mircea
Atat de uimitoare ii e biografia, !neat unii autori i1 considerii · E,IJade: ,Un alt personaj legendar,·Hermoti.mus din•Clazomene, putea
legendii. Foarte multe laturi ale intelepci~nii sale se. asem~nii cu · slic~i piiriiseascii.trupul timp de multi ani. In timpullungului extaz el
orfismul; ~i se poate vorbi despre un sincrettsm orfeo;p!ta~oretc c~ -ciilliitc>rea departe·~iilaintoarcere, .v'estea viitorul. Dar intr-a bunii zi,
nu simplificii, ci complicii analiza. Mai departe: doua dm reguhl: ~·dlrtd ziicea neinsufletit,' du~manii siii i-au 'ars.corpul ~i sufletullui
socie~fii pitagoreice, anonimatul ~i oralitatea, creeazii destulii mai revenit niciodatli." Considerand cii sufletul acela ar fi fast, de
78· 79
fapt, al lui Pitagora, se poate sust:ine' di grecii i-au pierdut definitiv altli, dim]:>otriva~ elar fi suferit aici' faza tinala a inipeni sale: E de
urma. N oi, In sa, ne VOID re!ntoarce Ia ea. . . •" . . ' . . ' . obserVat ca a!llbele piireri pot fi simllltan corecie. · . ·· '
1n copilarie, Pitagora a studiat lntele~ciunea cu ce1 mm · Oncum, Pitagora parase~te oracolul ~i ·se stabile~te In ·Itaii'a; Ia
cunoscut:i ganditori ai timpului: Hermodamas dm Samos, Phere~yde Crotona; colonie greceasca de pe malurile golfului taientin. Conform
din Syros, Thales ~i Anaximandru din Mi~et. P~e~ekyde este_pnmul tradiP,ei, a ajuiis acolo Ia 40 de ani, lntre 533-531 l.d.Hr. Acceptarea
filosof grec care a sust:inufideea metem?sihozei,. m_tr-o f?rm~ ~?~e datei prop use de tradipe ar purie, desigur, 'sub semnul lntrebiirii cei
•apropiatii de: doctrina vedica -~i de. teona buddhista. a e~1b~ram: ~m 34 de ani' de initiere Piin Egipt, Babilon ~i Fenicia. La capitolul
samsara. Se pare ca Pitagora i-a asimilat fo~e ~m: Id~ile·~~~ 1-a evenimentelor 'biografice se lnscrie ~i opinia lui Porphyries, care
pastrat mereu recuno~tin!ii. Istoricii 'antici prec1:eaza c~ el1-ar .fi stat suspne ca Pi~o~a ar fi petrecut 27 de zile de asceza pe muntele Ida,.
alaturi ,Jui Pherekyde In ultimele clipe ~i.l-ar· ti,~nmormantat ca pe un 0 anumitii nesiguran!ii a datelor este normala j:ieritni perioada
piirilite. · . · · · · . . . : ·· , -· - 1 respectiva ~i nil trebuie sa ne tulbure. Ceea ce pare c'ert, este ca
. Totu~i, lnva!iiturile dascalilor grec1 nu 1-au m.ulpmut pe tanaru Pitagora a traversal fazele superioare ale celo'r niai puternice iilitieri
din Samos. El ia 0 scrisoare de recomandare de Ia uranullocaly~ntru ilrhaice.' Multi autori contemporani tind sa vada aici forme tipice de
faraonul Amasis ~i pleaca In Egipt. Acolo, Pitagora est: trl~S ~a ~=anism, ·de pilda stiipanirea asupra ·animalelor, ori metalizarea
. Memphis, ]a marele preot Sonchis, care-! p~~~~te cu mu~ta reticenfa, madularelor, despre care vorbe~te Plutarh: ,Se spune ca Pitagora,
deoarece li considera pe greci superficial! ~~ mconsta~\1· Dar ac~st rostind unele cuvinte, a l'mblanzit un vultur ~i 1-a adus ·din' zbonil 'de
grec se. dovede~t~ diferit: el trece probele. ~i ~. admis. C:~ ~ce~1c. sus pe pam ant, [.. ;] ca a lasat sa· i se vada coapsa de aur cand trecea ]a
Initierea lui va dura 22 de ani. Confonn lm Cahmah: aJCI a mvatat Olympia prin adunare." Tot pe seama gesturilor de natura ~amanidi
Pit~aora astronomia astrologia, ~tiinta numerelor ~~ a aprofundat sunt puse bilocatia ~i capacitatea de a intra In contact cu lumea
geo~etria ~i aritmetica. Pfma. Ia urma, va -primi cingatoarea de mare nevazuta, lnregistrate de Ailianos dupa relatiirile lui Anstotel: · Jn
preot in templul din Memphis. . . _ aceea~i zi ~i la acela~i · ceas' (... ] multi l-im vazut · simultiin Ia
, rata, lnsa, ca intervine lntfunplarea care ~u · ~ ·?.ICIO~ata Metapontica §i la Crotona. [... ] Dupa cuvintele aceluia~i Aristotel; ii
tntamplatoare. Cambise ~ucere~te Egiptul._ P~ntre. pnzomem ?u~~ I~ stat de vorba cu Pitagora ~i raul Kasa, peste ·care t6cmai trecea, fapt
Babilon -se numara ~i P1tagora, care va ramane a~olo 12 ani, P_ana . pe care de altfel mulp !-au auzit cu urechile lor." Iar Hieronymus din
cfmd J-a sal vat Democene, medicul grec a! regelm. Se spune c~ ~ .· · ,Rhodos ne-a transmis istoria coborani In Infem (catabasa) lui
Babilon Pitagora a studiat doctrina lui Z~athustra (cui~! f?cu.lm) ~~ ,Pitag<>ra, eveniment similar calatoriilor ~=anice In lumea cealaltii.
s-a initial In tainele ~tiintei magi! or. Totu~I, el nu pare ·~a fi IUb!l prea . acest prilej maestro! i-ar fi vazut pe Homer ~i pe Hesiod care era~
mult a~ele meleaguri, caci, odatii eliberat, se lntoarce duect Ia Sa_mo~ ' pelitru ca i-au vorbit de rau pe zei. .· · ·
_ unde ~i-a regasit ma!lla, precum ~i pe Hermodamas, unul dmtre Sa fie Pitagora' ~=an, iar ~coala' pitilgoieic~; un fel de
. .. . . ,) Hiptele vor raspunde cu prisosintli. Maestri!] era aiat de
pniDI~~=~~~· a!' .doilea eveniment . dramatic: Polycrates, tiranul fa!ii de epoca sa ~i atat de complex, lnc;at a-i reduce la
, Samos-ulul, se cearla grav cu acest nou l~vatat. P~tagora fuge] itilllrriSITit'i>te Ca!ll a~a CUID ar lnfeJege Ull orb soareJe. c! '
.!mpreuna cu mama sa. Popose~te ]a. oracolul dm Delphi. 1n acest Joe
izvoarele se contrazic. Dupa unii, Pitagora ar fi f~s~ recun?scut.ca '''Aparitia Institutului "' ' · '' ·
~aestru de preoteasa Theoclea; pe care o transforma m Pytlne. , Compiexul destin a! pitagorismului lricepe In Ctotbna: Stabilit
Pitagora se face remarcat repede datorita: elocintei· ~i·intluelitei
80 81
. Documentele istorice atesta realitatea revoltei. antipitag()r!fi.ce;
benefice. asup~a tinerilor. . Prin_ u~~e~ Consili~l :elo~ . q ~ie In schimb, . se pare ca maestrul n~ a fost ucis Ia · Croton a. El. ~-a
(Parlamentul ora~ului) fl ...autonz(!aza . sa constnnasca un . Inst_Jtut: refugiat In Metapont, unde s-a•·. sfar~it d~ biitrfutete. Versiunea ·\
numit ulterior Templu. al .Muzelor. Acesta este nuc:;Jeul ~nme~ conservatii' de . Dikaiarhos Sl!stine · cii Pitagora s-ar fi .. sinucis. Prill
societ~ti secrete pitagoreice. Era un .. ~dificiu cu .vaste porttce ~~ foame; alte relatari - mai supranaturale.- ne asigura ca el a .intrat
.gradini. mi~unate,. aproape de. di111ensiunile ·. urui ora~;!. .Fus~se. P.US lntr-un camp de maiiire (care era tabu pentru discipolii siii) spun~nd
sub protectia a doua divinitap: ,Ce~es, (repr~ze,?t~d pnnc~ptu~ cii se va relntoarce mult mai tiirziu, cand va fi recunoscut dupa
feminin ~i Pamfuttul) ~i Apollo (re~r~zentapd pn~ctptul mas~uhn ~~ · coapsa de,aur. .
Cerul). La intrarea Institutului s~ n,dtca o tmJ?~nat~are ,statute ~ lu~ 0 jumatate de secol apoi, in deceniul440-430.l.d.Hr., are Joe al
Hel.lJleS, peal carei soclu scria: ,,Indat;Jt, p~ofamlor!.' ~~at de stnct ~I doilea val de riizvratiri atttipitagoreice, aproape generalizate In sudul
at~t· de i!Tiportant era,_ sec~etul,. Inca~ .ntc,t, ••~n netnt!tal ~~- pu~e~ ltaliei. Institutul din Crotona este distrus complet; rfutd pe rand sunt
_patrunde In curtea inten<1ara. C~t. admi~t se numeau es_o~erz~z (a~:a incendiate sediile din celelalte or~e italiene ~i siciliene, cu e<eceptia
intrati pe u~a), ceilalti - profantl-;; se chemau exotenq (ram~t tn Tarentului - unde, dimpottjva, populatia li va tine Ia mare pre! pe
afar~). Termenii ,esoteric" ~i ,esoterism" ne-au venit de ]a Instttutul urma~ii ciudatului lntelept din Samos. · .·
lui Pitagora. Nu sunt singurii. . . .. . . .,
· Despre initierea ·~i doctrinele pitagoretce vot vor~t ~at mcolo. Generapile pitagoreice
Acum voi spune doar ca, Iii curand, socie~a~ea secreta ~m Cro~o~a Intr-un erudit . studiu, Mihai Nasta afirma:. ':Pottivit unei
lncepe sa puna stapanire pe lntreg sudul ItalteJ. Sc creeaza. o federa~te periodizari recente, introdusa de B[ertil] van der Weerden, se pot
de cet~ti stapanite de pitagoreici: Metapont, Tarent,Locrm, Arn~aea, distinge cinci trepte In succesiunea generatiilor de cercetatori-
Poseid~nia. Alte guveme pitagoreice existau In Heracleea, Rhegmm, filosofi, incepand cu Pythagoras, a ciirui matuntatc, dupa Pseudo-
Hi~era: Catana, Agrigent, Sybaris. Prospera ~i maestrul. La varsta de Apollodoros, dateaza din 532-531 l.d.Hr. ~i coborand panii In 366
60 de ani este vanat ~i prins de o preafrumoasa adepta, Theano, cu l.d.Hr., epoca ultimilor pythagorei cu preocupiiri doctrinare, pentru
care se casiitq~e~tqi are3 co~ii. . . .. . . . . . . care dii miirturie Aristoxenos." Prima treapta ar fi cuprinsii lntre 530-
· Din nefericire, .actiunea politica a corodat ~~ a alterat v~ple 500 l.d.Hr. ~i corespunde activitapi lui Pitagora in sudul Italiei. De
etice ale pitagorismuluj. In curand,. aceasta .societate de~ine un sot de atunci dateazii teoria numerelor, conceptul de armimie In muzicii,
club politiclnchis, antipatizat de popor, Prin anul 4~~ t.d.Hr. are Joe teorema zisa a lui Pitagora, teoria muzicii sferelor, codific~ea ·
o violenta rascoala Ia, Crotona, .sub conducerea unlit .anume Kylon. credintelor In nemurire, regula disclplinei (regulamentul'· societii!ii
Collfonil lui Diogen~s Laertios, Kylon era ~n discipo~ ~~ngat ~e secrete pitagoreice), p6emul1iieros- Logos, cele patru grade ale
Pitagora. Diodor ne spune ca el fusese resp_m~ ~e _Ia; tmpe~e ,dm · i6.i~erii, modul de viata pitagoreic (implicand asceza). '}'ot atunci s-a
pricina firii lui aspre ~i a lnclinarii s~e spre ~thttct~ ~~ ttrame. Aces! l)lanifestat prima generatie de pitagoreici, -, ,cei care se.- puteau
Kylon devine .. ~eful. pat1idului numtt democrat. ~~ tl .va alunga · pe
Pitagora, dupa 6lupta relativ s,an,ger.oasa. . . _
considera
. .
·- .chiar de maestru ~i se inrudeau
initiati - .
uneori cu familia
sau coinunitatea sa":. Parmeniskos, Ikkos, Ameinias, . Paron,
· Versiunea )u\, l)i9genes Laertio~ vorbe~te . despre o . revolta B.rontinos~Kerkops, Petron,Menestor, Xuthos, Boidas.
populara ~i despre asedierea· lui .P.itagor~, lmpreuna cu ~0 ~~ ,- A doua ~i a treia treaptii cuprind inipapi care s-au certat,·
discipoli, In casa celebrului ·atlet Mtlon dm Croton.a. :A:edt~to~~· s.cindandu-se In akusmatici :~i mathematicl. Akusmaticii .l~i trag
comandati de Kylon, dau ,foe easeL .fitag'?ra .ar fi ptent m flacan, 1\\!mele de Ia akusme, preceptele secrete al(! pitagorismului care s¢
:\, · ··' Ill' ~·
; · · ; ':'· - ·
i,I11J?re~lla cu ~~ dead~pp. ..... , , . 83
8f,;
transmiteau strict oral. Ei suitt tradifionali~ti ~i conserva:tori. S-au · este Archytas din Tarent; celebru fllosof ~i ·om politic,c prieten bun a!
ini.plicat mtilt In viata cetlitilor diii Grecia Mare, mcitiv pentrucare au lui Platon. Acest Archytas, care a pierit lntr:un nimfragiu; este ultima .,
fast denumiti politikoi. Actiunea lor politica este elitism, mare figlira lumirioasa a pitagorismului: ales de ~apte ori Ia rand
antidemocmtica:' ei sprijineau In mod programatic · aristocrapa: strateg a! Tarentului, el era ataf de democrat lnc1lt stlitea Ia masa cu
Revoltele populare din anui4301.d.Hr~ li vizeazii, a~adar, tocmai pe sclavii. Se zice ca a inventat ~ilrubul ~i scripetele. Devenise-notoriu
ace~ti · akusmatici, · -· ·de~i furia· luptei va afecta 'lntreaga · · 8ectli pentru lntelepciune, demnitate morala ~i erudi(ie.
pitagoreica. Mathematicii l~i trag iiumele de Ia matheniata, termen fn anul 360 l.d.Hr. destinul pitagorismului se pecetluie~te In
creat de Pitagora pentru a desemna domeniul celor patru ~tiinte: ·mod straqiu. Timnul · Dionysios a! IIcJea; conducatorul ·Siciliei,
geometria, · teoria armoniei ni.uzicale, · ru;itrnetica ~i · astronomia. De reu~e~te sa-i alunge pe pitagorei din Grecia· Mare; ·determinand o
aici ne vine actualul cuv1lnt ,;matematica". ·Mathemaiicii emil filosofi diaspora (adica lmpra~tiere) · care va fi·.. fatala sectei. Spun ca
experimentatciri care inov1tu ~i progresau 'irrcunoa~tere, motiv pent'ru evenimentul este sti-aniu deoarece precedentele reac(ii antipitagoreice
care au fost declarati ereticL 'Lideiul'lor, Hippascis, celebru geometru (490 ~i 430 l.d.Hr.) s-au racut In numele democra(iei, ·pe cand aceasta
~i muzicolog, va fi lnecat - conform legendei - pentru ca ar fi (360 l.d.Hr.) e condusa de un tiran care acuza secta ·de valori
divulgat modul de lnscriere a dodecaedrului In sfera (pentru democratice! Astfel, fie ca emu totalitiui., fie ca emu democrap,
pitagoreici, dodecaedrul lnscris In sfera simboliza esenta ezoterica a pitagoricienii starnesc mereu resentimente. ProbabiL din pricina
Universului). A~adar, mathematicii sunt condarnnati mai ales pentru caracterului lnchis ~i secret a! sodeta.tii 'lor: ni'meni riu le agreaza
atitudinea labila fatii de secret;· pentru lncercarea de a deschidelnspre elitismul fii!i~:
public societatea pitagoreica. · Activitatea lui Hippasos (cea mai Timp de douii secole, doctrina lui Pitagora nu mai are influentii
puternicii personalitate a mome~tului) caritcterizeaza a doua treapta ~i In lumea civilizata. Ea ajunge obiect de batjbcura Ia Athenagoras,
se lncheie In anul 480 l.d.Hr. Intre 480-430 se desra~oara treapta a · Aristofan ~i Antiphanes.Apoi, peste inca doua sute de ani·,·ln secolul
treia, · cuprinz1lnd reacpa akusmaticilor (care l~i radicalizeaza I d.Hr., apare neo-pitagorismul, curent raspandit lntai Ia Roma ~i care
obedienta fatii de traditia <irala ~il~i intensifica prezenta politica), dar va cuceri ·lntreg spatiul greco-latin. De atunci ~~ pana astazi faima
~i proliferarea grupului mathematic, ce capatli treptat preponderentii. fnteleptului nascut Ia Samos nu mai cunoa~te umbre.
Treapta a patra cuprinde generatia care s-a manifestat lntre 440-
400 l.d.Hr. Revolta antipitagoreica generalizatli determinase aparipa Iniperea In Mistere
unei diaspore a initiatilor, care l~i modifica mult opiniile politice. Conform ·Jegendelor, doi dintre· du~tnanii fatali ai
Acum societatea adoptli o doctrina prodemocrata - ceea ce o apropie, pitagorismului, Kylon .din Crotona ~i Dionysios a! IT-lea din Sicilia,
lntr-adevar, de Franc-Masoneria actuala. Se constituie c1lteva grupuri ~i-au dezvoltat ura din cauza frustrarii, fiind respin~i de Ia inipere.
important~ de pitag<irei: In Grecia, Ia Theba, unde a activat Lysis Astfel pare sa se contureze ideea ca societatea secreta a pitagoreilor. a
(profesorul celebrului Epaminonda) ~i Philolaos (venit din Tarent); In fascinat multa h1me ·In antichitate ~i ca se patrundea- anevoie In
Sicilia, Ia Tarent, unde fratia lui Pitagora supravietuise tut:llror randurile ei.
furtunilor, caci aici poporul o iubea; ~Hn Africa de nord, Ia Cyrene, Traditia sustine ca initierea In -Misterele lui· Pitagota este
unde lucreaza renumitul matematiciim Theodoros, alaturi de un grup deosebit id~ grea. 'Aspiranttir' era verificat ~i supus unui sistem de
bine constituit de filosofi. · probe· preliminarii. El- era' admis In gimnaziu, imde maestrul fl
lri fine, treapta a cincea ~i ultima se·desfii~oata In sec. ai IV"lea urmarea pe• ascuns. Se zice ca 'Pitagora lnvatase ·sa catalogheze
l.d.Hr.,· fntre 400-360 .. Cel tnai ·important reprezentant a! perioadei · oamenii dupa tnoduL_lor de a rade; In prirnele :Juni aspirantul era
84 • ·85
catalogat. Apoi , lncepeau probele (le putew, ,num:i . ,elim:inatorii") sunt celebre. Astfel, Ar.istoxenos (texi piistrat de IambliChos) n~
pentru adm:iterea Ia colegiu, ,ceea ce echivaleaza cu admiterea Ia relateaza paves tea lui Phintias ~i Damon, care v~ deve'ni unul diJt
initiere. Intilia probii era zisa fizicii, .de~i ea are olatura morala foarte prototipurile prietimiei In antichitate. Iat-o, In versiunea mai scurtii a·
clara ~i importantii.Iat-o, In descrierea lui Gerard Serbanesco: ,,Dupa lui Diodor: ,[... ] pe vremea cand Dionysos era tiran, pitagoricianu.l
diteva luni doar,.lncepeau lncercarile decisive care, de9i lmblfulzite, PhintiaS'; care uneltise lmpotriva lui, urma peste cateva zile sa-~i
erau aproape asemanatoare cu cele ale initierii egiptene, Aspirantul ispa~easca pedeapsa cu moartea. Mai lnainte, lnsa, el ceru' lui
pitagoreic trebuia sa-~i petreaca noaptea ln!r-o caverna, Ia marginea Dionysos lngaduinta de a pune randuiala In unele treburi ale sale,
ora~ului·, .unde era .lasat sa creadii ca se ya gasi In prezenta unor spunandu~i ca un prieten de-al sau cheza~uie~te cu viata ca l~i va.tine
aparitii m:isterioase. Cei care ,nu puteau sa suport.e singuratatea ~i cuvantul. Tiranul ramase uluit ~i avu curiozitatea sa ilfle daca poate
lntunericul, cei car~ refuzau sa intre sau fugeau Jnaintea venirii ' exista un om care sa vrea sa mearga Ia fnchisoare In locul prie!enului
zorilor erau considera\i drept inferiori condipilor necesare pentru sau. Phintias chema pe un anume Damon, un filosof pitagorician,
initiere. Ei erau respin~i.'.' care fiira nlci o' ~ovaire s-a lnfii·ti~at ca sa lnlocuiasca osanditul Ia
A doua probii elim:inatorie era num:itii moralii. Pe, nepregatite, moarte. Erau unii care Iaudau 'o atftt de neobi~nuitii dovada de
aspirantul este luat ~i lnchis lntr-o celula goala ~i mohorata. AiCi i,.se prietenie, pe-catii vreme altii, pentru u~uratatea. ~i nbbunia lui, fl
da prune ~i apa ~i i, se cere sa rezolve trei probleme esoterice de mare condarnnau pe .eel care se fiicuse cheza~. ·ca.nd sosi ziua hotiiratii
dificultate In epoca: sensu! simbolic a! triunghiului lnscris In. cere, pentru execu!ie, s-a strans ioi norodul ca sa vada daca-~i va (ine
sensu! simbolic al dodecaedrului lnscris fn sfera ~i de ce acesta era cuvantul omul care lasase pe un altul fn locul sau. Ziua era acum pe
considerat simbolul Universului .. Pupa 12 ore aspirantul era adus sf'ar~ite ~ilumea nu mai nadajduia sa-l vadii pe Phintias refntorcandu-
dinaintea tuturor membrilor fratemitiitii ~i i se cc;NU riispunsw-ile. In se. Damon tocmai se fndrepta spre locul cainelor, cand - fn cea din
mod evident raspundea insuficient ~i prost; discipclii II luau fn ras urma clipa - !mpotriva tuturor a~teptarilor, Phintias sosi fn mare
fiira crutare, umilindu-1 cat mai .tare posibil. Daca aspirantul reu~ea goana. $i, pentru ca to!i cei de fata adm:irau ni~te sentimente atat de
sa-~i pa'streze calmul, el era adm:is. Altminteri, era lnlaturat din puternice, tiranul Oionysos 1-a iertat pe vinovat· de osanda ce-i fusese
Templu. ursitii, cerand eel or doi prieteni sa-i lngaduie a se aliitura ~i el, ca un
Odata trecute cele doua probe prelim:inarii, candidatul devenea al treilea, prieteniei lor." Sa adiiugiim ca, dupa Aristoxenos,
auditor (akustikos) ~i intra In prima etapa a initierii, denum:ita pitagoreicii ]~au refuzat pe Dionysos, atitudine conformii cu maniera'
. paraskeia (pregatirea). Aceasta dura lntre trei ~i,cinci ani, iar novicii lor uzua]a de comportare: pe cat de fraterni sunt lntre ei, pe atat de
trebuiau sa respecte o singura regula: a tacerii absolute. Li. se reticen# se ariitaufa\ii de profani. Dar, ca sa riimanem Ia capitolul
dezvaluia chipul Muzei Tacerii, iar maestrul le revela o serie de dovezilor de fraternitate, iatii o altii relatare a lui Aristoxenos In
precepte social-morale. Acum fnvatau regularnentul comunitii\ii. rezumatul lui Gerard Serbiinesco: ,Sepovest~te ca unul dintre
Trebuie sa . precizez ca ,regula disciplinei'' - reg_ularnentul pitagoricieni, siirac ~i bolnav, a fost gazduit de un hangiti. lnl)inted,e
pitagoreic - a general multe istorii celebre fn antichitate. In general a muri, Iieputand sa-~i achite datoria fa!iide gaz~ii, i~a desenat cateva
vorbind, lectiile se !ineau fn padurea sacra; Ia arniaza se lnanca semne m:isterioase pe poartii ~i i-a spus:' Fifi lini:jtit; unul.din frafii
teJUperat; dupa-arniaza se studia ~i se fiiceau exercitii de gimnastica; mei fmi va pliiti datoriaJfin reiilitate, un ari mai tfuziu, un trecii~or
seara avea Joe. o rugaciune comuna; iar dupa cina. eel mai, tanar strain, vazand semnele de pe poarta, s-a fnfiiti~at hangiulu(~i i~a
student .citea un text pe care-! comenta eel mai varstnic; Maestrul spus: Sunt un adept a/lui Pitagora.'Unul dinfrafii ~ei amuritaic:,i,
insista mull pe fraternitatea membrilor, iar prieteniile dintre pitagorei vreau sii achit ce datiireazii, spunefi-mi cat Jcice.'' Aristoxenos ne
86 87
I,
I.
spune cii hangiul respectiv a primit mult mai mult dedit se a~tepta;
· oricum' no! vom retine de aici amiinimtuf important al prezentei
de aur- este un raport care apare In ritmurile naturale de cre~tere,
precum ~i in cele mai impresiona.Ttte forme plastice ale artei, inclusiv .;,
'I
semnel~rde recunoaitere, numite fie tehnerion, fie symbolon. ·· · in arhitecturli); · ·
Toti ~utorii antici sus\in cii semnul pitagoreic de recunoa~tere '7- era numlirul ,momentului oportun"; I
_era pentagrama desenatli dintr-o singurii triisiiturii de condei. Aceastli ·10 - cuprinde toate principiile divine lntr-o unitate
pentagramii va face o ,carierii prodigioasii, devenind ~papu ocrotitor (1+2+3+4). De asemenea, este · n11mlirul celor 9 Muze asociate
In magie, stea care ra:diazii In Masonerie, stea ro~ie 'in comurusm,. Hestiei, zeita ~tiintei divine.
simbol stitalla natiunile m'asonoerate moderne ~i simbol a! lui satan Dar nu vreau sa insist acum asupra doctrinei secrete a lui
Ia sectele luciferice. li 'vom analiza s~timificapile · ~i destinul, . Ia Pitagora.
timpul potrivit. beocariidaia sa repnem eli r~latarea lui Aristoxenos • AI treilea grad a! iniperii se numea teleiotes (deslivlir§irea), pe
pare sa indice numimai existentaunui s~mn derecunoa~te~, ci ~i a parcursul cliruia candidatul devenea "fizician" .- (physikos · -' adicli
unui veritabil alfabet Secret, a~a cuni. posedli inajoritatea societliplor specialist in natura). Maestrul revela adeptilor cosmogonia, prin lecpi
esoterice. Este aproajJe · sigtir eli 'at&t desen~l 'pentagramei,· cat-~i tinute iloaptea pe malul mlirii ori ·pe terasa Templului. Conform lui
alfabetulsecret se lnvlifau Inca de Ia prima treaptli de inipere. Anstotel, cosmografia pitagoreicli e mai degrabli o cosmopoiezii ~i se
A dciua etapli' a iniperii se numea katharsis (purificare); ac11m datoreazli unui irilpuls ordonator pe care 1-ar fi dat douli stihii
novicele devel1ea discipol (mathematikos - matematician) ~i lncepea generatoare de nilmere: peras • (lirnita) care · aspirli apeiron-ui
instruirea In doctrinele sacre. El cliplita nopuni de armonie muzicalii (nedeterminarea, ·unii filosofi II considerii echivalent cu haosul, alfii il
(de altminteri, pitagoreii numeau katharsis tocmai mu~ica), av~a considerii echivalent cu golul). ,;Din acest cuplu"- scrie Mihai Nasta !"
acces Ia tcxtul Hieros logos (,Discursul sacru", opera maestn:lui) ~i,
,,
- · ,se- na~te monada ~i apoi seria de numere pare ~i impare, In i

mai ales, studia ~tiinfa numerelor. Numerele erau cse-n~iale in cchilibru dialectic''. · Alte versiuni insistii asupra existentei unui
metafizica lui Pitagora. Dau cateva exemple suc<;inte: nucleu primordi:al care este un gern1ene de foc·ce devine foe centr-al,
1 - reprezenta monada, simbolul Zeului Suprem, unitatea nliscand cosmosul. Teoria aceasta, denumitli pyrocentricii, predominii
care este sursa armoniei universale; ' in opera lui Philolaos ~i Archytas ~i este, probabil, autenticli,
· 2- era simbolul infinitului; . deoarece con tine elemente de o impresionantli arhaicitate. Dar, repet:
3 ' - est~ triada' sacra, legea lumilor p.aturalli, umanii ~i nu vreau sa 'nierg acum prea departe In doctrina secreta. Asociatli
divinli, sau a triplei alclitUiri a omului: trup, suflet, spirit; cosmogenezei este teoria- despre sufletul nemuritor, sliman!li din
4 - denumi t tetractys, este un numlir fundamental. Exprima Focul Centrai care transmigreazli prin diverse fiinfe, lntrupandu-se ca
ritmul universal perfect. Ca tetractys, este ? . figurli geometrico- om odatli Ia 216 ani. Aceasta e celebra metempsihozli pitagoreicii;
aritmeticli ~i ·contine 10 semne aranjate In triunghi echilateral cu voni. vedea, lnsii, eli apar complicapi ~i semnificapi ne~teptate,
latura de patru ;emne. El grupeazli laohiltli cele mai importal).te !nsu~i'numlirul 216 generand destule surprize.-El, denumit i::ubul
siinbo!uri numerologiqe ale pitagorisni.ului. Atat procesul de inipere, psihogonic, este 6 Ia piiterea a treia, ceea ce' ne apropie 'de
cat §i doctrina secreta sunt structurate pe cifra 4; binecurioscutUI-666 (t) a! satani§tilor.' ·
. 5 - era numlirul pentagrainei, steaua in . 5 colfuri Ultimul grad· a! inifierii pitagoreice, a! patrulea, era numit
reprezentatli ca un triplu triunghi cu 5 linii §i 5 varfuri. Pentagrama epifaneid {vedere de sus) §i: ccirespundea gradului suprem de ·
zisli sacrii are In ceritru 11n pentagon 'cu .latura 1, ale clif)li diagonale . cuno§tinte pe carecJ 'primesc •epoppi In miljoritatea nuirilor Mistere. ·
formeazli ,sectiunea
, ' ' .de
. aur"
·. . . (numitli
'gg azi proporfie
. ' divinii sau numiir Se pare· cii aciim· adeppi cliplitau · puteri 'paranormale §i' efectuau
89
catabase (cobof<lri In infern) ~i anamneze (rernernorari) ale viepi de geometrie din vremtfri•s"travechi; fenicienii ctiitivau ~tiinta despre
trecute .. E posibil ca. ei sa fi aprofundat tocrnai In acest stadiu numere ~i calcule; iar chaldeii t~:oriile despre cer. Notiunile cu privire'-
controversata doctrina a sufletului-daimon, tipica pentru pitagorism. la teremoniile sacre lnchihate zeilor ~i celelalte pnictici• aplicate In .
Oricum, epifaneia presupunea capacitatea ini\iatului de a se obiectiva via!3, ei ne spun cii le-ar fi auzit ~i le-ar fi preluat de Ia magi/' ,
In mod absolut, devenind solidar,cu arhetipul numeric ~i cu unitatea Traditia ne dii un fir calauzitor. Aristoxenos vorbe~te despre
armonica. Era, a~adar, un extaz eliberator obtinut prin asceza triparlitum, un ansamblu de trei caqi unde Pitagora ~i-ar fi strans
sistematica ~i intense exercitii de contemplape. doctrina: Politikon (tratatul politic - Ia grecii antid ,politica"
lnseamna viat3 sociala); Paideutikon (tratatul despre cultura morala
Doctrina sacra ~i educape); Physikon (tratatul despre natura). Dupa acestea exista
. Comentatorul anonim a! ,Bibliotecii" lui Photios face o • sistemul eel or patru ~tiinte, denumit mathemata: aritmetica; muzica,
interesantii diferentiere In randul adepplor lui Pitagora: el vorbe~te geometria ~i astronomia. Intreg acestset de cuno~tinte·fusese botezat
despre sebastici (adicii. evlavio~i. cei care se lndeletniceau cu filosofie, conform celebrului temei pe care ni l-a transmis Diodor dih
contemplapa religioasa), politici (cei care intrasera In viata politica) Sicilia: ,Pitagora numea <<principiile>> pe· care · e!' le propovaduia
~i matematici (cei care se ocupau cu studiul ~tiintelor). Acest stadiu philosophia - adica iubirea de lntelepciune - ~i riu sophia, ·ceea ce
a! pitagorismului, cunoscut de comentatorul anonim, este deja recent; vrea sa zica lntelepciune. El dojenea pe aceiil care,· lnairttea lui,
In vechiul pitagorism - adica· pe vremea vietii maestrului ~i a fusesera numip Cei ~apte fn{elepfi, de vnime ce (suspnea el) nimeni
generatiei discipolilor direcp ~ nu .se observa specializarea membrilor nu este fntelept. Cum omul este slab din fire,. el nu pilate sa ajunga ia
. sectei.· Dimpotriva, atunci se, putea · vorbi despre un holism desav!lr~ire. Jar cine urmare~te sa duca viata unui lntelept, acela-' pe
(cunoa~tere integrala a totalitiipi), a~a cum obse.rvii. Mircea Eliade: bun a dreptate -. ar trebui sa poarte numele de iubitor al fntelepciunii
,marele merit allujPitagora este de a fi pus bazele unei •tiinfe totale, (filosot)".
de natura holistica, In care cunoa~terea era integratii ln!r-un ansamblu lata, a~adar, ca Pitagora este lntiiiul filosof declatat allumii.
,de principii etice, metafizice ~i religioase, lnsotite .de diverse tehnici Pe l!lnga tripartitum ~i mathemata, el a dicta! un poem important,
ale trupului. Pe scurt, cunoa~terea avea o funcpe gnoseologica, intitulat Hieros logos (Discursul sacru), din care ni s-au pastrat
existentiala ~i soteriologica [de salvare a sufletului- n.m.]". fragmente incluse In Hrisa epe (Versurile de aur) - opera
Acela~i Mircea Eliade descopera asemanari lntre holismul neopitagoreica din a doua· jumatate a sec.al III-lea d.Hr. $tiu ca.
pitagoreic ~i doctrinele alchimiei ~i medicinii traditionale indiene. maestrului diri Crotona i-ar fi placut sa fie prezentat pe fundalul
Atari asemaniiri sunt importante; ele lntiiresc ipoteza legaturilor lui ,,Discursului sacru"; prin urmare, o sa lncerc tocmai acest lucru. ·
Pitagora cu stravechile teorii ~i tehnici religioase ~i gnoseologice
indo-europene. Locul maestrului din Crotona este, In primul r!lnd, *
printre marii ini!ia!i .arieni. ·Apoi, lnsa, va trebui sa remarciim * *
caracterul mondial a! doctrinei sale, faptul ca ea a fost o sintezii
impresionanta a tuturor cuno~tintelor momentului. Anali~1ii sesizeaza ,Pe zeii nemuritori cinste~te-i mai lnt1\i cum e r1\nduit de
acest c.aracter sintetic ~i mondi.al Inca din antichitate, ,dupa cum lege/ $i respectii juriim1\ntuL Apoi cinste~te pe eroii . straluciti;/
marturise~te Porphyrios: ,Despre lnva!3tura lui [Pitagora] cei mai
Venereaza daimonii ·pa_m!l.nteni, sav!lr~ind lntqcmai ritualuri
multi au tori ne spun cii elementele ~tiintelor numite matematice Ieca legitime;/ Parintii tiii cin~l!:l.~lecj ~i ru.dele ap~opiate~ -jatii fnceputu)
lnvatat de Ia egipteni, .chaldei ~i fenicieni. c;aci egiptenii se ocupau Versurilor de aur, considerat similar cu fnceputul striivechiului
90 91
c,,Discurs sacru". El ne transmite doua lucruri importante: ierarhia *
cultului pitagoreic ~i respectul fa(ii de juramant In privinta ierarhiei
de venerape, Versurile de aur conserva forma ei veche: . 1) z~i; 2)
* * .,
eroi;_ 3) daimoni; 4) parinti. Este- cum se observ~- un set de patru Discipolii lui Pitagora jurau pe tetractys ~i pe radacinile
clemente, caci 4 e o cifra fundamentala In pitagorism. Ulterior celor patru,elemente. Dupa cum ne spime Diodor din Sicilia: ,Printre
daimonii capatii preponderen(ii ~i se plaseaza imediat dupa zei. alte lndrumiiri, , Pitagora l~i povatuia ucenicii sa se fereasca de
Aristoxenos ne-a indicat urmatoarea ierarhie: zei, daimoni, parinp,. ju_raminte, iar cand trebuiau sa jure erau silip sa-~i pna cu stra~nicie
legi. (in legatura cu legile eL-afirma: ,Considerau o di!torie sa ramai juramantul,lndeplinind fiigaduiala astfel lnt~ritii." Dar, pentru ca am
credincios obiceiurilor ~i legilor dupa r~nduiala stramo~asca din in(]"at In domeniul_ sfaturilor fa(ii de ucenici, vii propun versurile de
patria ta, chiar dacii ele ar fi mai pupn bl!ne dedit cele. din. alte aiJr, 9-20,, care conpn cateva lndernnuri tipice: ,[ ... ] deprinde-te-a
cetiip"). 0 altii .formulare, atribuitii lui Zaleukos, dii ordinea: zei,. stapani_urmatoarele:/ Mai lntai de. toate pantecul, apoi somnul,
daimoni; eroi, piirinp, legi, carmuitori. poftele trupe~ti/ !;>i mania; nu sav~i _vreo faptii de care sa te
Sa subliniem problema acestor daimoni ai pitagorJsi!lului: fll~inezi, ,nici lmpreuna, cu altul,/ Nici pe seama ta. Mai presus de
Diogenes Laertios scrie: ,Tot vazduhul este plin de suflete, ce se toate sa te respecti cu sfiala pe tine! Jar apoi In vorbii ~i In faptii
cheama daimoni sau eroi, care trimit ()amenilor visele, sernnele de mereu sa practici dreptatea./ Oricare-ar fi lmprejurarea, nu te obi~nui
boala. ~i de sana tate. !;>i nu le trimit numai oamenilor, ci de asemenea sa te poqi fara judecatii,/ Ci cunoa~te cum este sortita moartea:
~i oilor ~i tuturor vitelor; Ia ei se refera riturile de purificare ~i cele tuturor .. ./ Obi~nuie~te-te deopotriva s-agonise~ti avere ~i s-o pierzi;/
apotropaice [de exorcizare - n.m.], lntreaga divinatie, glasurile !;>i din cate suferinte vin pe capul mmitorilor prin sortirile zeie~ti/ i

prevestitoare ~i celelalte de acela~i fel." Astfel, se observa ca Partea ce-ti revine, pe aceca s-o lnduri fara cartire;/ Se cuvine doar s-
daimonii C:orespund diavolilor din cre~tinism, care sunt stiipanii- aduci alinare, dupa puteri, ~i sa judeci astfel:/ Moira [soarta] nu da
vazduhului ~i executa acela~i gen de operatiuni ca ~i In descrierea lui foarte multe necazuri din acestea oamenilor de bine." La acestea
Laertios. Pitagorismul acorda mare importan(ii _acestor entitii!i, trebuie adiiugate versurile de aur 35-39: ,Deprinde un trai curat,
considerand ca ~i sufletul omului este un daimon .. Prin urmare, nemolipsit de luxul molatec/ !;>i sa te fere~ti a savar~i acele_ fapte care-
cultele satanice !-au iubit mult pe Pitagora ~i au ales drept simbol- atrag invidia./ Nu _te irosi cheltuind Ia nimereala, ca unul nepriceput.
sacru pentagrama sa. Maestrul Leonard, marele taP a! Sabatului, In ele frumoase;/ Dar nu te ariita lnrobit [averii]. Masura este cea mai
adica Satan, este desenat de Eliphas Levi cu o pentagrama tipic buna In toate./ Deci lntreprinde numai acpunile ce nu-pvor dauna ~i
pitagoreica In frunte. Apoi, - dupa cum- am pomenit deja - .cubul judeca lnainte de faptii." I
I

psihogonic, cifra 216, lnseamna de trei ori 6, ceea ce ne conduce, . ,_ Aces~. versuri, care definesc modul de, via{ii_ pitqgoreic, ne
natural, Ia sigla pe care Sf.Apostol loan i-o atribuie fiarei satanice. obliga sa analiziim cateva precepte morale fundamentale . -ale
lata cateva clemente tulburatoare, care pun pe ganduri serios un doctrinei. Mai lntai, ·notiunea de kairos (oportunitatea, prilejul
cre~tin. nimerit), despre care Iamblichos scrie: ,Pana Ia un punct anume,
Totu~i. niineni nu poate nega sau ignora marile calitii!i oportunitatea se poate.Jnvata, cuprinsa In limite raponale; sub forma
'morale ale doctrinei pitagoreice. Durnnezeu ·a· vrur i::a In' spatiul unei ,eodificari teoretice, dar, In general vorbind, ceea ce ar fi oportun
greco-latin' tocmai un ··neopitagorieian, celebrul -poet Virgiliu, sa· -nu se _lasii, definit pe, de-a-ntregul.. Ynsotesc natura oportunitiilii
· anunte venirea lui lisus Hristos; Ceea ce mi este lntampliitor. · · · ' asemenea C()relative cum ar fi lnsu~irile __ce.•se numesc vremea
potrivWi (hora) ~i cuviinta ,(prepon) ~i adecvarea (harm6tton) ~i orice
92 93 '
alta lnsu~ire de acel~i fel." Rezum1\nd: kairos aratii ceea ce se cade spunea ~1, nemuritor, iar apoi trece In alte specii de vietuitoare. Pe
In relatiile interumane, dar (siinbolizat de balantii) lntruchipeaza ~i 11\nga acestea, mai sustinea ca toate cele lnt1\mplatese vor lnt1\mpla
echilibrul cosmic. Astfel, omul care se poartii cumsecade participa Ia c1\ndva iiira~i. potrivit unor perioade ciclice,. ~i ca In mod nemijlocit
armoniauniversala ~i mentiiie echilibrul balantei cosmice. nimic nu este nou; ca toate fiipturile lnsufle\ite trebuie considerate
Conforin lui Iamblichos, virtu\ile pitagoreice sunt·dreptatea; fiinte pe care le une~te lnrudirea. In mod evident, aceste opinii
cumintenia/cumpatarea ·(sophrosyne), curajul (andreia) ·~i ·prietenia, Pitagora le-a introdus primul In Elada." Teoria descrisa de Diogenes
Idealul moral era ·coarticularea sufletului cu armoniii. universala,.
0
Laertios se nume~te a etemei refntoarceri: ea presupune'un· timp
ac?une denumltii pedartan. Pedartlin;' cafe e un rut termen ciclic, precum ~i metempsihoza (ciclul relncamarilor).
fundamental; IIiseamna ,;a cuminti cti bl11Iidete ~i grija religioasa", ,a Ca ~i orficii, pitagoreicii credeau lntr-o rasplatii ~i 0 evolu?e
lndrepta", ,,a armoniza", ,a lnfriina mania: sau violenta"· Toate a sufletului. Dupa moarte, ii.cesta intra sub controlul lui Hermes
0

acestea suftt precepte tipice pentni pitagoi:ism; 1 ilustrate atiit prin (nu~t Inso(itorul, Portarul, Subpam1\nteanul), care 11 6r1\nduia dupa
akusme (reglementiiri speciale tedactate sub forma de:p'Oitinci sau de ment: sufletele curate ajungeau In Tiiriimul.cel mai de sus, iar cele
. lntrebari ~i raspunstiri), c1\t ~i prin divetse anecdote: De 'pildii, se zice impure erau lnlantuite de Erinyii (Furii). Spa(iul privilegiat a!
ca Atchytas ·din Tarent nu ~i-a permis sa-~i pedepseasca sclavii tiir1\mului celalaJt · se chema lnsulele Fericifilor; un alt' spa\iu
pentru o. mare gre~eala, deoarece a cons~tat ca e siap1\nit de m1\nie. privilegiat este zona lunara, unde sufletul ~teaptii relncamarea: In
Printre altele, pedartan avea ca scop combatereii dorintelor excesive fine, tot aidoma orficilor, pitagorismul nu-l considera ini(iat au ten tic
(hybristikai epithymiai), precum ~i stap1\nirea polimorfismultii dec1\t pe acela capabil de ac~i conserva memoria vietilor anterioare
dorintelor ·(adica a multitudinii de dorinte omene~ti, considerate (maestrul lnsu~i ,declara ca l~i arninte~te foate existen-~le).-Discipolii
manie polimorfii). Conform lui Iamblichos (care-! preia 'pe fac exerci(ii zilnice ~i stispnute de ananmezii (rememorare)c Diodor
Aristoxenos): ,0 raptura lasatii In voia ei repede aluneca spre din Sicilia scrie: ,Pitagoricienii se straduiau, lndeosebi, pentru a-~i
tidilo~ie ~i degradare" ~i ,nu mai riim1\ne nici o absurditate pe care sa
exersa memoria. Si iatii· ce fiiceau: niciodatii nu se sculau din
~ternut mai lnainte de a~~i .fi depanat In minte tot ceea ce sav1\r~isera
n-o doreasca sufletill copiilor, a! barba(ilor ·sau · a! femeilor atunci
c1\nd traiesc In huzur" Astfel, se observa· ca asceza pe care o
0
de dimineata ~i p1\na seara,Jn ziua precedentii. Dacii li se lntiimpla sa
practicau pitagoreicii are uri dublu temei: ·o parte din interdic(ii (rriai le mai riim1\na vreme ~i aveau; deci, un ragaz mai mare dec1\t eel
ales alimentare} se bazeaza pe teoria metempsihozei (ei credeau ca obi~nuit, ei l~i torceau firul aducerii~arninte p1\na In ziua a treia.~i a.
sufletul se ·relncameaia In orice fiintii, de aceea· nu m1\ncau came); patra de dinaintea aceleia. I~i luasera aceastii deprindere In dorinta de
a-~i lmbogati cuno~tintele ~i de a~~i ascu(i puterea de patrundere; ca
dar alte interdic(ii au ca scop combaterea luxului ~i · a viciului,•
particip1\nd Ia · pedartan, coarticularea sufletului ·' cu . armonia sa ajunga c1\t mai pricepilti ~i c1\t mai In stare de a-~i arninti foarte
multe lucruri." ·
universala. ·
·*
* ·* *
·•.' . Comerit1\nd. invataillra .lui ·Pi tag ora, Diogimes Laertios Uri. all'!ucru pentru ·care este celebra lnvatatura lui Pifagora
inarturise~te: ,Ce spunea disdpolilor cafe intrau lri rela(ii eli di\nsul se nume~te teoria numerelor. Conform lui Aristotel,Snteleptul·nascut
nu arputea niineni sa -arate lri mod sigur, caci In cercurile lor tacerea· -I a. Samo,s ar fi observat _ca · toate ·Jucrurile, precuri:t ~i . armonia
nu ram1\nea Ia v6ia· lnt1lnip!iirii. -In Qrice cai, ciintre cele '· miii muzicala, pot fi.exprimate (c6dificate) prin numere. De ·aici, er.·a
cunost.ute de toti era lnvatatura potrivlt ciireia sufletul este, dupa·cum. ajuns Ia presupunereac.:ca· ,;elementele humereloL sunt· (implici't)
94 ·95
l'
elementele tuturor lucrurilor ~i cerul lntreg este annonie ~i numfu\" (dyada, infinitul, nelimitarea), iar a! treilea element este star~itul,
· Mai precis, dupii cum explicii bine Diogenes Laertios: ·ul1itatea finit care fncadreazii, fmpreunii cu monada, infinitul dyadei. De
·(monas) asociatii cu doimea (dyas)" au general numerele (arithmos) aceea, pentru unii pitagoreici;· 3 reprezintii deopotriva geneza ~i .,
care genereazii, mai departe, punctele ·(stigme), de unde se nasc liniile limita.
. (gramme), de unde provin figurile plane (stereon), care prodiic Voi mai preciza, doar, ca pyrocentrismul, bine. reprezentat Ia
figurile solide (stereon schema). ce alcatuiesc, In fine, corpurile Hippasos ~i (mai ales) Ia Philolaos, constituie iara~i o dovadli a marii
sensibile .(aistheta somata). Elementele corpurilor solide - zice vechimi ~i a indo"europenismului funciar din doctrina maestrului.
Diogenes Laertios - ,sunt patru: Ia numar:, focul, apa, .pamantul ~i Clici arhaicii arieni,, dinainte de migratia In Europa ~i In zona indo-
aerul. Acestea se transformii ~i tree; randpe rand, prin toate lucrurile. iranianli, aveau o conceppe pyrocentricli asupra Universului.
Astfel se na~te din ele Universul (Kosmos) lnsuflept, lnzestrat cu li'rincipalul lor zeu era Agni, zeul , focului. In epoca vedicli
· ratiune, sferic ~i cuprinzand Ia mijloc Pam~ntul; de asemenea, · ceea pyrocentrismuL fusese ·deja uitat: de~i Agni are un rol important In
ce Ia noi e jos, In. dreptul antipozilor e sus. Se repartizeilzii In mod sacrificiu, nimeni nu mai ~tie motivul. Ulterior, In Iran, Zarathustra ti
ega! In Univers lumina ~i· lntul1ericul, fierbinteala ~i frigul, va-relnvia prestigiul, printr-o religie care s-a. chemat, chiar, a focului.
uscaciunea ~i umezeala." Sa notiim ca majoritatea cosmcigoniilor Aproape simultan, In Europa, iatli, Pitagora rlispande~te o teorie
pitagoreice vorbesc ~i de un a! cincilea element: eterul. · analogli: cosmogeneza pyrocentricli.
Documentele ne-au. transmis versiuni · oarecum
contradictorii privind cosmogeneza (Iia~terea Universului) In viziune Akusme I
pitagoreica. Eu consider eli versiunile se pot reconcilia, daca luiim c'a Akusmele . reprezintii precepte codificate, In porunci ~i In II
· punct de referinta monada (unitatea). Exista un moment anterior lntrebliri cu riispunsuri. Pmuncile arata ce .trebuie, lntreblirile cu !

· monadei; ~i o creape a lumii care se daioreaza acesteia. Momentiil raspunsuri arata ce .este ~i ce este mai presus. Aceste ultime doua
antelior monadei este denumit pyrocentfic. El ne lnflip~eaza un categorii sunt tipice pentru societaple secrete- ele pastreaza, defapt,
· cosmos sferic, avand In mijloc focul central; In jurul caruia se lnvllrt ·simbolistica ~i semnificatia ezoterica pe care adeptul. le afla .prin
10 planete: Antipamantul, Piimantul, Luna, etc:· Focul central era initiere.
denumit turnul'sau veghea sau tronullui Zeus. Intreg.Universui. este ' Ni s-au pastrat exemple din toate categoriile In textele lui
cuprins lntr•o sfera care este timpul. lamblichos. lata cateva akusme care aratii ce trebuie: ·
Apoi se petrece un alt eveniment genetic: limita (:peras) - ,Sa aduci jertfele ~i sa te lnchini descult; sa te abap din
aspira vidullhaosul (apeiron) ~i din acest cuplu se na~te momida care, largul drumurilor [mari] ~i sa. umbli pe carari [lnguste]; sa nu
lmpreuna cu doimea, n~te restul principiilor ·~i lucrurilor: :t\ristotel zadiire~ti focul cu o sabie; sa nu calci peste un jug; sa nu urinezi cu
ne spune ca Vidul intra In Univers din apeiron, ca un"suflu,.absorbit fata spre soare; sa nu prime~ti randunica sub strea~inacasei, ca sa nu-
de cer. In acest stadiu cosmic '- sa-i zicem numeric - In centrul ~i faca 111 tine cuib; sii nu te uip fn oglindii Ia lumina opaitului; sa
Universului se afla Unul; langa el, Dyada, care genereaza infinitul; ~i scuipi deasupra firelor tunse din parol tiiu ~i peste rama~itele
tot langa · el numarul 7; care simbolizeaza: echilib'rul; momentul unghiilor tale tiiiate; sa nu te apropii pentru lmpreunare de o femeie
. potrivit (kairos) . .Acest ultim· :nuni.ar. ·are· ~i ·o expresie· •stelara: care poartii vreo podoaba de aur."
constelatia Pleiadelor. 'Yntreaga .geneza numerica,, .bazatii :pe -cuplul Dar existii ~i un alt tip de porunci akusmatice, cele cu caracter
peras-apeiriin; este·.simbolizatii de· triadii (cifra 3). ·Primul element •al inipatic ~i doctrinar:
, lui·· 3 :corespunde' ·monadei, · a! doilea element 'COrespunde doimii
'96 97
----~

'
- ,Urmeaz~ divinitatile ~i stiipane~te-ti limba mai inainte de
toate. Nu vorbi despre subiecte pitagoreice fii.ra lumina. Nu te arata
nelncrezator fatii de/ vreo minune zeiasca sau cand e vorba despre
hotiirfuile divine. Ab!irie-te de a manca din carnea fiintelor vii.~' 8. MISTERELELUI MITHRA
lata cateva exemple de akusme care arata ce este' ~i ce. este 11U1i
presus: Istoria zeului
c. ,Ce sunt Insulele Fericitilor? Soarele ~i Luna. Ce este Prin secolul I i.d.Hr. pirafii din Cilicia ajunsesera atat de bine
oracolul din Delfi? Tetraktys-ui, eel care insearnna tocmai armonie, organizati ~i de indriiznefi, !neat au de venit o mare problema pentru
.in care se afla ~i Sirenele." securitatea comeqului ~i a adrninistra(iei romane. · Prin urmllre, in
- ,Care ar .fi luciul eel mai drept( Sa oficiezi un ritual de fruntea Jegiunilor sale, Pompei pleaca, ii invinge ~i ii captureaza.
jertfire. Cea mai ina! til intelepciune? Numaiul ~i In a! doilea rand eel Prizonierii vor fi adu~i Ia Roma ca sclavi; dar, conform lui Plutarh,
care a dat nume lucrurilor. Dar cea mai iscusita intelepcim:ie de Ia ace~ti sclavi purtau cu ei o religie noua, putemica ~i secreta. Este
noi? Medicina. Cel mai frumos lucru? Armonia. Cel mai piltemic vorba despre Misterele lui Mithra. Tulburator de asemanatoare In
lucru? Chibzuinta (gnome). Cel mai bun?Fericirea (eudaimonion). unele aspecte cu viitoarele rituri cre~tine, aceste Mistere se vor
Care ar fi spusa cea mai adeviiratii? Ca oamenii sunt ticalo~i." " extinde fulgerator in Europa. Primul document despre ele dateaza din
Sa remarcam pesimismul profund a! concep(iei pitagoreice anul 67l.d.Hr.; un secol mai tarziu in~i~i impara(ii romanilor fusesera I'
asupra umanitafii: profanii erau considerati fiinte inferioare ~i initia(i.
ticaloase. Totu~i, documentele ne demonstreaza ca, Ia un moment Misterele lui Mithra, de origine iraniana, reprezintii o treaptii
dat, ace~ti profani 1-au respectat foarte tare pe maestiul din Crotona. relativ recentii a istoriei zeului. Pentru a-i descoperi inceputul trebuie
Voi lncheia iocmai cu un asemimea document, un fragment. din sa ne intoarcem cu mult timp in urma, pana Ia Vede ~i Brahmane,
lucrarea ,Busiris" a lui Isocrate, care merita pus ·drept epitaf pe deci pana Ia arienii sanscriti. In Rig Veda existii un imn inchinat lui
- amintirea lui Pitagora ~i a adep(ilor sai: ,Caci intr-atat i-a depa~it lui Mitra, zeu a! invoielii, care ''inlesne~te pactele lntre oameni ~i ii
pril) bunul sau renume pe ceilal!i invarap, meat pana ~i tinerii face sa-~i (ina angajamentele." Acest Mitra (in Vede e scris cu t) -
ravneau cu topi sa devina discipolii sai, iar batranii i~i priveau copiii destul de ~ters pe atunci ~ face carierii in asociere cu V aruna, unul
cu mai multa placere ori de cate ori ace~tia lncepeau sa-l frecventeze, din cei mai vee hi zei supremi. Cuplul Mitra-Varuna (considerat un ·
decat atunci cand i~i vedeau de treburile casnice. Si-nu este cu putintii model in domeniu) era deopotriva. antagonic ~i complementar.
sa nu dam crezare acestor fa pte. Caci pana In zilele ·noastre cei care Conform lui Taittirjya Brahmana; Mitra este _.deja o divinitate
tree drept discipolii Iui sunt mai adrnini!i In tlicerea lor decat cei care uranica: are soarele drept ochi ~i e atoateviizator. El reprezintii
obfin gloriacea mai alea:sa In cuvantiiri." solaritatea spiritului, in plus, i se asociaza alte doila prezente zeie~ti:
Aryaman (protectorul arienilor ~i a! ospitalitiitii) ~i Bhaga (eel care
. ,;
imparte bogatiile). Caracterul solar (adica uranic) ~i asocierea cu alte
divinitii!i sunt elemente fundamentale ale cultului lui Mithra; ele nu-l
. .. vor parasi niciodatii pe· zeu .
'. Trebuie sa adaug ca in epoca e!aboriirii Vedelor, ded ·.·Ia
mijlocul rnileniului IH.d.Hr., Mitra era deja lin zeu vechi. Textele
sanscrite·il numesc asura, adica din categoria zeilor vechi: Impreuna
98 99
T'
cu Varuna, Aryaman ~i Bhaga, el era un Aditya, adicii fiu al arhaicei Mihr YCJJt, practic, Ahura Mazda (Zeul Suprem) li cedeazii lui Mithra
~i misterioasei zeife Aditi (a! ciirei nume lnseamnii Libera). Grupul lntllietai:ea. El spune, chiar dip primui verset: ,Cand l-am creat pe
Adity(lJilor ~i zeita Aditi vin din striivechimea indo-europenilor, cu Mithra eel cu lntinse pii~uni, l-am fiicut lafel de demn de venerape ~\
mult lnainte de l~ceputul istoriei scrise. Astfel, Mithra trebuie sii fi de inchinare ca pe. mine lnsumi."
fost un zeu indo-european comun, proprio tuturor triburilor arlene. A~adar, Mithra va ciipiita o sumedenie de .triisiiturinoi, proces
Totu~i. cultul lui s-a conservat numai In zona indo-iranianii, deci bine· descris de Mircea. Eliade: ;,Mithra este, de,sigur, zeul
trebuie sii fi giisit acolo divinitii!i locale care i-aU: lnt&it mitul. Cu contractelor ~i. promitiindu-i- adoraJ:ia, credinciosul se obligii sii nu
timpul, In India, cuplul- Mitra-Varuna cade In uitare, iar zeul ~ rupii lnvoielile. Dar Mithra este ~i zeu al riizboiului ~i se aratii violent
transforrnat .lntr-un soi de lunii. a anului :.. dispare In epoca post- ~i crud (el ii masacreazii cu furie de daevi ~i pe necr.edincio~i cu
-vedicii. Dar va supravie~Ui spectaculos In Jran, iar prima dovadii a ~miiciuca sa,. vazra, triisiiturii care-! apropie de Indra); el este, de
acestei supravie~Uiri de anvergurii ne-a parvenit din vremea lui asemenea, zeul stelar, asociat Luminii, el are o mie de urechi ~i zece
Zarathustra. mii de ochi, adicii este atotviiziitor ~i ato(\itiitor, ca orice ieu suveran,
·* dar el este In plus izvorul universal al · bel~ugului, care.-. asigurii
·* * fertilitatea ogoarelor ~i a tunnelor. Fenomenul este curent In istoria
Zarathustra Spitama, cunoscut sub numele grecizat Zoroastru, a religiilor:- o divinitate este lnciircatii cu .atribute multiple ~i adesea
fost marele inipat al persanilor, eel care a scris gatha (imnurile contradictorii 'Cu scopul de a dobandi o ((totalitate>> necesarii
fundamentale ale Avestei) ~i a lntemeiat mazdeismul, religia promoviirii sale, rriomentane sau perrnanentc,Ja treapta marl! or zei."
imperiului persan. Dupii toate probabilitiilile, el a trait lntre 628-551 Aici, In poemul Mi/zr Ya.,<t, trebuic. ciiutatii ongmca
l.d.Hr. Dupii o tinerete plinii de persecutii ~i o opera de propovaduire transforrniirii lui Mithra mtt·-un mantuitor ~i un stiipiin al lzunii.
foarte grea, reu~e~tc - Ia 40 de ani - sii-1 converteascii pe Vi~taspa, Probabil ca atarc transformare :1 avut C:l tcmei lupta impotriva riiului,
~cful tribului Fryana. Vi~taspa accepta bucuros adeviirurile ciici zeul va d~veni adversarul eel mai putemic a! divinitiiJilor
mazdeismului, dar nu renuntii Ia zeul siiu protector, pe nume Mithra. demonice numite daevi. Ahura Mazda ii predii prerogativele puterii
Acest zeu Mithra- caruia iranienii li consacrau crizanteme trandal;jj tocmai pentru cii el, Mithra, poate lupta foarte eficient. Voi cita,
- reprezenta (conform rezumatului lui Victor Kembach): ,Soarele ~i pentru edificar~.- rezumatul pe care Mircea Eliade 11 face _textului
bolta cereascii, el era ~ pentru vechile triburi arlee - ocrotitorul Mihr Y(lJt: ,,Ahura Mazda ~i spiritele Ame~a Spenta li construiesc o-
o~tilor ~i cheza~ul uniriiacestor triburi". De~i Zarathustra 1-a ignorat, casii deasupra Muntelui Hara, adicii 1n lumea spiritualii care se aflii
lnlocuindu-1 cu Vohu Manah, urrna~ii siii spirituali adoptii atitudinea dincolo de bolta cereascii.
lui Vi~taspa. Astfel, Mithra intra glorios In religia mazdeistii ~i se Totu~i. Mithra se plange Stiipfumlui cii, de~i e_ste ocrotitorul
poate spune cii de aici lncolo a inceptit. formidabila lui· carlerii tuturor creaturilor, nu este adoral cu rugiiciuni cum. sunt ceil alp zei.
mondialii. ". Probabil, el prime~te cultul pe care 11 cere, ciici urrnarea imnului ni-l
UnuJ·din principalii responsabili .pentru aceastii carlerii- a fost infiiti~eazii pe Mithra lntr-un car tras: -de cai albi, sau, aliituri de
·Artaxerxes a] IT-lea, care a domnit lntre anii 405-362 l.d.Hr. Ni s-a Srao~a ~i Ra~nu, parcurgand .noaptea piimantul ~i nimicindu-i pe
piistrat Mihr YCJJf, eel de-al zecelea ya~t, un lung imn· ·lnchinat lui daeva, sau urrniirindu-i pe aceia care nu-~i respectii legiimintele. S.i
Mithra. Trebuie spus cii ya~t-ele erau poeme• dedicate tocmai' zeilor mai semnificative lncii sunt etapele lnii!Jiirii lui Mithra Ia rangu] de
· nebiigati in·· seamii de Zoroastru. in cazul lui ·Mithra nu s-a fiicut zeu suprem._ La lnceput Aliura Mazda; 11.consf!crii pe. Haoma )n
· numai o reparape a~a-zis ·moral a, ci 's-a fiicut o mica revolupe.. Prin calitate de preot , al lui Mithra ~i. Haoma · 11 adorii, ; ;;tdicii- li oferii
100 _101
sacrificii. ApoiAhura Mazda prescrie rinilpropriu cultului lui Mithra fulger love~te·primcul nou-riasctit, dar'li lasa numai o mica,cicatrice;
~i II indepline~te el insu~i in Paradis, in CiLsiL Cantecului. Yntll.lnirea educafia viitorului rege este.. un lung ~ir 'de incerciiri inifiatice; ,In
dintre Ahura Mazda ~i Mithra pecetluie~te . destinul divinitli!ilor timpul lncoronarii Mitlmdate e socotit lricarmirea lui Mit~a.
demonice daeva. Mithra este sliivit ca lumina care ilumineazii Numeroase trasaturi ale unor asemenea scenarii rilesianice vor face
intreaga lume. Si imnul sfar~e~te cu aceste cuvinte: •<<prin planta parte din Marele Scenariu Mesianic care a acfioriat Ia na~tetea lui
barsom noi ii adoriim pe Mithra ~i Ahura, glorio~ii [stlipani] ai Iisus. · "
Adeviirului, incoruptibilii in veac: [noi adoriim] stelele, luna · ~i Aplecarea elenismului catre speranta mantuirii, combinatli cu
soarele. Noi II adoriimpe Mithra, Domnul tuturor !iirilor.»" doctrina luptei violente dintre Bine ~i Riiu (doctrina proprie
Rezumatul a fost foarte !impede,· totu~i vreau• sa subliniez mazdeismului), va genera In Iran o sinteza extraordinara, sinteza de
cateva aspecte: Mithra i~i ·piistreaza, aici,, triisiiturile fundamentale: ' care · beneficiai;a zeul Mithra. Cunoa~tem 'aceastli · sinteza, 'acest
solaritatea ~i tendiil!a de asociere. Cuplul'Mithra-Ahura reface, pe alt rezultat a! sincretismului iraniano-elenistic; sub nuniele de Misterele
plan, arhaicul cuplu Mitra~Varima; totu~i, eu vii atrag atenfia asupra lui Mithni. Dar, pentru a intelege respectivele Mistere, e nevoie sa
unui fapt diferit: 'iatii cii ~i In Mihr Y~t Mithra ate'doua ajutoare. De zabovim pufin asupra procesului care le-a dat na~tere. ·
data asta ele se numesc Ra~nu ~i Srao~a (ultimul era -zeul' ascultiirii In secolele II ~i Ii:d.Hr. 'circula in imperiul part o apocalipsa
fa(ii de legile divine; ocrotitorul siirai:ilor ~i patronul evlaviei). Astfel, scrisa In limba greaca, intitulatli Oracolele lui Hystaspe (Histaspe e
de fiecare datli cand apare, Mithra este lnsofit~de doi adjuvanti: In numele · grecizat al lui Vi~taspa). Oracolele propun o cronologie
cutand, aceasta caracteristica a sa II transfotrnii intr-o treime sfantii: eschatologicii (cronologie a sfar~itului lumii) de 7000 de ani. Fiecare
Ia douii sute de ani dupii Mihr YC1.$t, Mithra devine fntreitul Mithra, rriie de ani ...e dominatli de o planetii, ceea ce - cum bine a atatat
semanfind ~ocant cu Sfanta Treime a cre~tinilor. Nu va fi unica Mircea Eliade - demonstreazii influenta babilonianii (,seiia bine
r.semanare ~ocantli eli revelatia lui Iisus. Dat, pentru a intelege ceea cunoscuta: ~apte planete, ~apte metale, ~apte culori; etc"). ,Dar'·' -
ce s-a intlimplat, trebuie sa siirim intrco altli epocii. · continua..savantul rom~n - ·,iriterpretarea acestei scheme cronologice
este 'iraniana: In timpul primelor ~ase milenii Dumnezeu ~i Spiritul
Sinteza elenisticii Raului se·bat pentru suprema?e, Raul pare victorios; Dumnezeu l'J.
In anul 247 Ld.Hr., capetenia partli Arsakes cucere~te Iranul ~i ', trimite pe zeul solar Mithra, care domina mileniul a! ~aptelea; Ia
intemeiaza dinastia Arsacizilor. Yntre timp, cu aproape un secol mai sf'ar~itul acestei ultime perioade puterea planetelorlnceteaza ~i un· foe
inainte, imperiul persan ciizuse sub sabia lui 'Alexandru •eel Mare. universal regenereaza lumea." Este celebrul ekpyrosis - focul
Curentul e]enist piitrunsese In toate finuturile ~lui. Pe' teritoriul apocaliptic ce purifica Universul, desprecare au vorbit at§i.a cre~tinii
Iraimlui elenismul nu a distrus religia. focului proclamatli de in primele · secole de dupa Hristos. Cat despre ceea, ce textul lui
Zarathu~tra, in schimb, a adus deschiderea ciitre Mistete, adica inspre Eliade nume~te ,Dumnezeu ~i Spiritul Raului", recunoa~terri acolo
religiile mantuirii. Venind pe post de cucentori, parfii au preluat toatii imediat pe 'Ahura Mazda ~i Angra-MiLinyU; pe care grecii ii ·cherilau
aceastii tno~tenire, incurajandu-o din riisputeri. Astfel, In legatura co Ohrmazd (sau Ormuzd) ~i Ahririlan. _.
regii, 'se va dezvolta cultul Regelui-Miintuitor, element' esenfial al Oracolele lui Hystaspe ·ne dezvaluie mecailismul trimsformiirii
'speran\6i eschatologice. Regele marituitor .era asimilat lui •Mithni: lui Mithra in zeu mantuitor. Procesul virie direct· din Mihr YC1.$t:
·care devine zeul principal al imperiului part El·mijlocea lntre oamem Mithra va interveni decisiv pentru zdrobirea Raului, in calitatea lui
· ~i zei. Cuno~tem· unele amariunte ale cultului din pricina bipgrafiei de razboiilic aJ·Jui Ahura Mazda (Priilcipiul Binelui): Zdtobind Raul,
legendare·a.lui Mithridate Eupator: na~terea vestita de o cometii; un este evident i:ii Mithia manfuie~te; a~adar,-toctnaiel se va afla In
102 . i03
centrul speran(ei eschatologice a iranienilor. Aceasta pozitie a zeului rriithra!smului [ ... ] • a fost prodigioasii: · din· · Scotia · pana In
.este oru:ecum nouii, ciici, conform relatarii lui Plutarh, Mithra fuses~ Mesopotamia, din Africa de Nord ~i Spania panii In Europa centrala
mult timp considerat drept mijlocitor l11tre Ohrmazd ~i Ahriman -,el ~i In provincii romane din Dacia, Pannonia,_ Germania (cultul nu
li i'nviitase pe oameni sii-i aducii jertfe ~i lui Ahriman, ad!cii Riiului. pare sa fi piiiruns In Grecia, nici In Asia Micii)". In Dacia, de pildii
In parantezii fiind spus, relapa lui Mithra cu Ahriman este destul de (pe teritoriul !iirii noastre), s-au descoperit o mulpme de sanctuare,
neclarii: cum vom · vedea, 'Misterele conpneau destule elemente inscriptii ~i reprezentari In localitiip diverse, printre care a~ aminti
,ahrimanice". Insii pentru societatea imperiului part Mithra se revela Napoca, Potaissa, Apulum, Germisara, Micia, Tibiscum,
r11ai ales sub. douii aspecte. Ca Luptiitorul, prin excelen!ii,·i'mpotriva Sarmisegetusa, Diema, Romula.
demonilor ~i ca Rege . MO.ntuitor. A.stfel,: zeul ajunge rep~de Exista cateva explicapi pentru acest fenomen de difuziune
sprijinitorul suveranilor paf!i (divinitatea lor protectoare). ,_.Pe rapi11ii. l:n primul rand este asocierea lui Mithra cu Soarele. Am viizut
monumentul .funerar- al lui Antioh I 4in Commagene, monument deja - Inca de Ia primele atestari scrise - zeul avea un pronuntat
. datand din anul 34 i'.d.Hr.,.Mithra li strange mana regelui.. Dar cultul caracter solar. Solaritatea lui se accentueazii putemic, In timp; curand
regal al lui Mithra, marile ceremonii Mithrakana, nu ayea nimic Mithra face cuplu cu Sol, zeul Soarelui, denumit Sollnllictus (Soarele
. ezoteric. EJ era celebrat In mod public . .In schimb, ceea ce ~tiau de nebiruit). Dar Sol- fiirii a fi zeu principal- poseda un cult i'ntins ~i
piratii din. Cilicia capturap de}egiunile lui Po~pei fiicea parte dintr-. foarte popular din Roma panii Ia Palmyra. Astfel, asociindu-i-se,
un .cu totul .all gen de cult: misteric. Aceasta. era r~ligia secreta a Mithra piitrunde fiirii dificultate In obiceiurile religioase ale
._zeului, niiscutii tot In Iranul elenistic ~i promisii unui, dflSiin cetatenilor imperiului roman. Pe de alta parte, Misterele lui Mithra-
fulminant. Soldatii romani o adoptii masiv (astfel !neat ierarhia care cereau disciplina, temperanta, valori morale ~i care nu adrniteau
militara va ti dublatii cu ierarhia ocultii a ini[iatilor), primii. scriitori femeile - au fost adoptate repede de ciltre soldatii romani, devenind
· cre~tini o considerii - pe bunii .dreptate - drept cea mai peliculoasii un soi de religie oficialii a legiunilor. P1in urmare, mithraismul va
religie paganii, iar Franc-Masoneria Universalii o va prelua, In epoca piitrunde aproape oriunde au piitruns acele legiuni, iar i'mparatii,
modemii. Revolutionarii masoni francezi de la 1789, care purtau dornici de a-~i consolida sprijinul armatei, se vor inipa ei fn~i~i In
boneta frigianii '(numita pileus), se identific~serii - aidoma Mistere .
. legendarului Mithridate - cu Mithra, ciici boneta fiigianii a fost
. atributul vestimentar tipic pentru aces! zeu. Dar sii nu. anticipiim, Relaj:ia cu cre~tinismul
La maturitatea expresiei sale, mithraismul secret unise
0 difuziune prodigioasii . .. . mo~tenirea iranianii cu siricretismul greco-roman. Acest fapt a fost
. In legiiturii cuMisterele lui.Mithra, se citeazii asiduu o. frazii subliniat de majoritatea cercetiitorilor In domeniu. Sinteza pare
celebrii a lui Ernest Renan: ,Dacii cre~tinisrn\Jl ar fi.fos\. oprit In realmente impresionanta: zeii lumii clasice se aliiturii divinitiiplor
cre~terea, sa de vreo boalii mortalii, lumea. ar. fi fost mithrai~tii." orientale; marile · curente . spirituale ale epocii imperiale latine
Aceasta frazii traduce &mii realitiip: faptul cii fn seco/ele, l-UI d.Hr. (astrologia, eschatologia, religia solara) sunt asimilate ~i integrate. In
Misterele.lui Mithra se propagii Julgeriitor, fn toatii lw;n~a ci.llilizatii; mod viidit, mithraismul dorea sa devinii ci revelape totalii. Dar partea
·~i faptul cii. respectiw/e .Mistere au asemiinqri. de ne,crezut cu )ulburatoare a ritualului ~i a doctrinei secrete o constituie asemiinarea
.ritualurile cre~tine. . . , cu cre~tinismul: folosirea botezului, fine rea zilei a ~aptea, fnchinarea
In ceea ce. prive~te riispandirea reljgiei secrete .. a. zeului, ciitre riisiirit, siirbiitorirea ·n~terii zeului. Ia ·25 decembrie,'
,cuvintele lui .Mircea Eliade .mi se ji1jr edificatoare: ,,difuziunea cumineciitura, credin{ii similarii prillind sfar~itul lumii, Judecata de
104 ro.s·
. Apoi ~Unvierea trupurilor. Nu_e de mirare ca Ju~tin ~i Tertullian, doi _Taurobolium lnsearnna jertfa . taurului, tauroctonie. lata
mari apologeti, denuntau vehement Misterelt<-lui Mithra, ca imitatie premizele ~i, rezumate de_ Elia~e:. ,,Episodul. mitologic principal
diabolica a Tainelcir cre~tine. Totu~i; trebuie precizat ca mithrais~ul prezintii .furtul taurului de catre· Mithra ~i jertfirea sa, sav1ir~itii,
l~i stabilise riturile Jnainte ~i independent de cre~tini.sm. Deci nu judecand ·. dupa ·. unele monumente, Ia porunca Soarelui (Sol).
poate fi vorba despre_ vreo imitatie; eel mult.s-ar putea presllpune ca Sacrificarea taurului este infiip~atii pe aproape toate l,JaS!;lreliefurile ~i
diavolii au de van sat ritualul bisericesc, lncercand sa-l corupa ~i. sa-i picturile mithraice. Mi(hra indepline~te impotrivavointei sale aceastii
a] tereze menirea. · sarcina; .\ntorcand capul, el prinde cu o mana taurul de_ nari, iar cu
Incepand cu sec.I d.Hr. va exista, o competipe dura ~i alta.fi lmplantii cuptul intre coaste [... J Jertfirea taurului are Joe in
sangeroasa .lntre mithraism ~i cre~tinism; Imparatul Nero, mare pe~tera in .prezenta Soarelui ~i a Lunii. Struc.tura cosmica a
persecutor aJ cre~tinilor,
-· --
' ' ' .
a fost- initiat al Jui-Mithra.
--
Diocletian
- - .'.alt
persecutor celebru, !i ridicii In anul 307 sau. 308 un altar lui Mithra Ia
sacrifieiului este. indicata . prin cele douasprezece semne ale
zodiacului sau prin cele ~apty planete, prin simbolurile vanturiloqi
Camutum, numindu-1 ,binefiicatorul Imperiuiui", In fine, celebrul ale ccelor patru anqtimpuri. Doua personaje, Cautea ~i Cautopates,
1inparat Iulian (Flavius Claudius lulianus), zis Ap()Statul, eel care a inve~mlintati ca ~i Mithra, fiecare purtand o tortii ,~prinsa in m1i.ini,
incercat sa rastoame cre~tinismul in anul 361, 1-a numit pe Mithra privesc cu atenpe Ia ceea ce sav1ir~e~te zeul: ei reprezintii .alte doua
piizitorul sufletului siiu. Astfel, se observa_ Jimpede ca adeppi epifanii ale lui Mithr.a ca zeu solar." . ··
mithraismului au fiicut eforturi serioase pentru a distruge religia De fapt, in Mistere ~i mai ales In taurobolium, Mithra se rei eva
cre~tina. La rlindul lor, cre~tinii vor reactiona eficient: un edict a] ca Treime Sfi\nta - noua asemanare cu doctrin.l:! cre~tina. Cautea ~i
ln1paratului Gratian din anul 382 scoate Misterele lui Mitlu·a In ~fara Cautopat~s sunt celelalte doua perscmaje ale Treimii. Dar sa revenim
legii. Ceea ce a riimas din ell?~ angelologia, teologia Luminii, motive Ia jertfa. In scen:rriul Misterului, motivul sacrificarii taurului ramane
gnostice- va fi r-:convertit ~i asimilat de teo]ogii ~i misticii lui Iisus .. enigmatic. Nu se ~tie de ce Mithra, care este superior lui Sol, trebuie
acum ~a-iasculte porunca ~i sa ucidii. Gestul lui - dupa cum vom
Initierea vedea, extrem de complex - va fi urmat de o .lnaltare Ia cer, adica de
. Sp;e deosebire de celelalte divinitiiti misterice, spre deosebire un element tipic pentru inviere. Apelez din nou. Ia Mircea Eliade:
de Iisus Hristos, Mithra nu moare ~i nu lnvie. Acest lucru a produs ,Mithra ~i Sol i~i pecetluiesc prietenia printr-un ospat Ia care l~i
destula confuzie printre speciali~ti; multi afirma ,ca. scenariul de impart camea taurului. Festinul are Joe In pe~tera cosmica. Cei doi
initiere . ~nithraica nu comporta incerc\iri evocfu)d moartea ~i zei sunt slujip de slujitori purtlind ma~ti de animale. Acest banchet
ln~iere~··. Dar_ atunci l!u se mai poate,vorbi. de~pre Mister; .Misterul constit'uie .mode!U! prfu].zurilor rituale, in care mystii, lmpodobiticu
P_Tt\Su~uil~ neal?~r,at oinipere, adica O.l)lOarte ~i or~inviere. De fapt, ma~ti care. indica, gradele lor initiatice, fl slujesc pe conducatorul
nt!J\IluL,secret a! z.eului cuprindt;!l ~tat disparitifl sa, caqi o jertfii ascJciapej sacre .. Se p~supurie ca Ia putin timp dupa aceasta are Joe
!\inc:l,amentalii. AmJ?ele elemente suplinesc, absenta morpi ptopriu- lniiltan;a iuiSolia Cer, scena care este reprezentatii pe mai _multe
ztse, a il!i Mi,thra. ,.<\s,tfe,l, \ffiditii . armene~_ti citate ®! Widengren ~i · basoreliefuri .. ;La rlindul; sau, Mithra se lnaltii Ia Ger. ~i .el; unele
Har~~an sustli), ca Meher. (numele armean al .lui Mithra) se lnchide · imagini fl i;nfiip~eaza_ alergand fnapoia carului Soar.elui." Banchetul
lntH(pe~t~rii din care, iese p datii·Pe; an., Disparitia (ocuharea) zeului pomenitde Eliad,e este_unfelde ;,cina cea de taina" ~ aici s~;petrece
~e. functia ~lara-~ uneimoqi. Cat prive~te jertfa f'undamentala, ea.se, cuminecarea. adei?filor. Dar s~. ievenirn Ia actul propriu-zis a! jertfjrii
numfa. taurobplium. . taurul!Ji. ~elllrificatia lui ram~ne extraordinar, de impot!antii pentru
mithraism: ... .. ·
o•,j •• ;. ·,.-, ( ;
'
• v•,_
·, .\ .. '. '- ''
J07
In clipa In care Mithra' omoara taunil, el. savar~e~te atat cosmogonice · ~i credea · cii · dobande~te m!l.ntuirea. Sensu! acestei
lnceputul damniirii lumii, dl.t ~i m!l.ntuirea ei. Conform Avestei, ac\iuni a·. fost bine · sesizat de JY.an Chevalier ~i Alain Gheerbrant:
invazia rau1ui In creape,' agresiunea lui Ahrimim, lncepe· cu uciderea ,Cultul mithraic simbolizeazii ·regenerarea fizicii ~i psihicii prin
Taurullli Primordial (Ahrirnan sffi~ie marginile cerului, patrunde In energia s!l.ngelui, apoi plin energia solarii, In fine, prin energia divina.
· imiversul material, murdiire~te apele, · otrave~te plantele '- ucig!l.nd, Frumos exemplu de simboluri suprapuse, urm!l.nd aceea~i axii." '
astfel,' taurul}. Un text ulterior,· intitulatBwuiahian, precizeilza ca din Astfel se demonstreazii cii ~i taurobolium avea func(ia unei
sarn1\nfa acestui taur se vor ivi animalele folcisitoare, iar din maduva· morti ~i a unei lnvieri. Pe de o parte murea o jertfii pentru na~terea In
spinarii - plimtele utile omului. A$adar, p1imul ~are jertfe§te Taurul etemitate · a inipatului. Pe de alta parte, actul uciderii taurului
·este Raul, Ahrim'cm, iar Mithra i se ideniificii fn mod cZar (conform cuprindeln el, simultan, moartea adusii de Ahriman ~i lnvierea adusii
lui P.Cumont: din corpul taurului'ffiithraic .se nasc · ,plantele cele de Sao'Shyant.
bune", din maduva spiiliirii - gr!l.ul; iar din s!l.nge..:. vita de vie care Dar aces tea nu sunt singurele momente de moartellnviere din
produce vinul, ,sacra bautura a Mfsterelor"). Pe de 'altii parte, Ia Misterele lui Mithra. 0 nefericitii lntamplare istoricii ne-a demonstrat
sf'ar~itul veacurilor, lri clipa izbavirii, m1l.ntuitorul iranian Saoshyimt cii mai enlu ~i altele. Astfel, Lampride sclie ca lmpiiratul Comrnodus,
·va sacrifica, lmpreuna cu Ahura Mazda, un bou sacru, numit pe c!l.nd efectua o initiere, ar fi trebuit sa· simuleze. uciderea
Hathayos. Din maduva ~i din grasimea acestui bou apare · baut\rra candidatului. Dar el a luat litualul Ia propriu ~i 1-a ucis de-a binelea
nemuririi. A~a cum observase Windishmann Inca din anuf 1859, pe respectivul candida!. Este evident cii ritualul ceruse o moarte
exista multiple asemanihi lntre Saoshyant ~i Mithra. Putem afinna ca simbolica, u1matii de o lnviere simbolicii pe un grad superior de
fn ·raurobolium Mithra i se identificii §'i lui Saoshyant. Prin um1are, initier,c.
gestul zeului repetii actul invaziei lui Ahriman, dar ~i actul mfintuitor In fine, scenele de inifiere piCtate In mithreum-ul de Ia Capua
al iui Saoshyant. Astfel, lntr-o singura acpune, Mithra declan~eazii deZviiluie atare mornente de morutellnviere. latii c1\teva, In relatarea
istoria ~i lnchide cercul mantuirii. larmystul, adiCa ini!iatul, adeptul lui F.Cumont: ,,Mysrul, go!, stii a~ezat, legat Ia ochi, cu m!l.inile
lui Mi1hra, va ciiuta sa se lmpiirta~easca de virtu(ile acestei jertfe ca probabil ferecate Ia spate. Mystagogul se apropie de el pe Ia spate, ca
de un botez suprem, lnfiiptuit cu s!l.nge. ~i cum ar vrea sii-1 lmbr!l.nceasca lnainte. In fata lui, un ·preot, In
Ceremonia · taurobolium are· un rol fundamentill In Misterele ve~m!l.nt oliental, purt!l.nd pe cap o lnaltii bonetii fligianii, lnainteazii,.
mithraice. lata reconstittiirea·ei: ,Adeptul cobora lntr-o groapa sapatii cu o spada lntinsii In direc(ia mystului. In alte scene, II vedem pe
special ~iacoperitii cu un tavan gaurit; apoi se lnjunghia deasupra lui, mystul go! lngenunchiat ~i chiar lntins Ia piim1\nt" De fapt, se poate
cu o lance sacra, un taur, a! ciirui s!l.nge fumeg!l.nd se scurge prin presupune ca exista c~te un moment de moartellnviere pentru fiecare
giiuli peste tot trupul siiu; eel ce se supi.mea acestei biii lns!l.ngerate grad al Misterelor lui Mithra. Astfel, In mod paradoxa!, de~i nu se
devenea reizatus in reiemum "(niiscut . Ia o nouii via(ii pen!rll atesta niciiieri ca zeul Mithra ar fi murit ~i ar fi lnviat, adeppi sai
eteinitate)." Iatii, ca sii ·completez ·. tabloul, descrierea 'lui :Prudentil.l sufereau acest rit de trecere In repetate r!l.nduri. ·
relativ contemporan~ ell ceremonia: ;,Prih numerciase · giiuli 'a!~
sc1\ndilrilor piit\unde valul' lns!l.ngerat. Adeptul II prime~te pi6s, Ritualul secret
ofelindu-~i capul stropilor care cad, primindu~i pe hainele sale ~i'pe Conform doctrinei ezoterice; .Mithra s-a niiscut lntr-o pe~terii,
corpul sau pe care-! iritindii. El se lasa pe spate pentril ca sii~i fie pe 25. decembrie, · dintr-o lespede de piatrii. In antichitate, 25
stropi(iobrajii, m!l.inile;'urechile ~i ochii; deschide, chiar, gur~ ~i bea decembrie era ziua Nata/is Solis (a rena~terii Soarelui). Imediat dupii
picaturile cu liicomie." Astfel ne<,>fitul intra In comuniune cu energiile na~tere, Mithra a fost ·adorat de· pas tori (observam c1\t. de. aptopiat e
108 :109

'
mitul lui de istoria na~terii lui Iisus}: Sub numele de Spcelea, pe~tera frunte: cu fierul ro~u (sau era pilrificat cu o•fiiclie.aprinsa). I:.a·.gradul
unde a aparut zeul ·devine prototipul sanctuarelor sale secrete. a! patrulea, Leu, inipatuluU ~_e turna miere .pe. palme ~i, pe limba
Acestea erau .fie pe~teri naturale, fie cavouri cu aspect de pe~teri. (mierea .este consideratii -: alirrientul sfinplor ~i al ;nou-niiscu(ilor)>'
Cele mai mari puteau cuprinde circa 40 de fideli (dupa unii autori), Binein(eles, acestea sunt·doar aspecte fragmentate ale:ritualurilof. -·
100 (dupa a:J(ii). Toate aveau un izvor sau o ffintana cu :apa lustrala nu o. sa aflam,, probabil, niciodatii lntregul .ceremonial. Picturile ~i
(folositii pentru botez). / basoreliefurile lnfiip~eaza ~i alte tipuri de scene, dar nu le cunoa;;tem
0 spcelea lncepea cu un vestibul, ·numit pronatis. Apoi, printr-o semnificapa. In fine, Pseudo-Augustin relateaza o incercare ini(iatica
u~a tiiiata.ln zid, ·se intra lntrco 'sala ·mai mica: apparitorium. Aici pe care o redau in rezumatul lui Mircea Eliade: ,candida(ilor li se
a~teptau• candida!ii Ia· inipere. Iniperea. avea Joe In sala subteranii legau ochii, in vreme ce o ceatii frenetica ii inconjura, unii imitiind
numita crypta, In fundul careia se ziirea statuia lui Mithra sacrificand !ipatuJ•corbului ~i agitandu-~i bratele-aripi, a! pi ragand aidoma leilor.
un taur. In fata- acestei · statui se aflau doua ·a! tare: unul dedicat Unii candida(i, cu mainile legate cu intestine de gaina, trebuiau sa
Soarelui, c~la!:Ut - Lunii. Fiecare astfel de sanctuar deservea o sara peste un ~ant plin cu apa. Apoi venea cineva cu o spada, tiiia
asociape mithraica, o comunitate- tipicii pentru societaple, secrete. intestinele ~i se declara eliberator." De~i - ca proba de initiere -
Asociapile aveau sacramentum (juramant de pastrare a secretului) ~i descrierea lui Pseudo-Augustin pare credibila, nu ~tim nici momentul
initieri riguroase. · Existau ~apte grade: Corb (corax), · Sope cand se petrecea aceastii scena, nici semnificapa ei ezoterica reala.
(nymphus), Soldat (miles), Leu (leo), Persan (perses), Sol a! Soarelui Precum majoritatea religiilor de mistere, Misterele lui Mithra s-
(heliodromus) ~i Tata (pater). Primele trei grade erau considerate au pierdut. Astazi nu mai avem din ele decat cateva cioburi. Stirn, de
inferioare ~i numite ale ,slujitorilor", de Ia graduileo 1n sus, initiatul pilda, ca doctrina mithraica secreta acorda o importanfii majora cifrei
intra in randul ,;participanplor". Seful suprema! asocia!iilor se chcma 7. Origcn vorbe~tc despre o scara cu ~a pte trepte, fiecare treaptii fiind
pater patrum (sau pater patratus). · alciituita dintr-un metal deosebit ~i dedicata unei divinita!i diferite.
Cu toate ·ca· initia(ii au respectat juramantul tacerii, ni s-au Apoi, cele ~apte grade de ini(iere se asociau cate unei planete (Corbul
transmis unele date asupra ritualurilor prin operele vechilor scriitori - lui Mercur, Sotia - lui Venus, Soldatul - lui Marte, Leu! - lui
cre~tini (Sf:Ieronim, Pseudo-Augustin, Origen). Stirn ca admiterea In Jupiter, Persanul - Lunii, Solul Soarelui - Soarelui, Tatiil - lui
primele grade putea fi acordata chiar copiilor de Ia 7 ani In sus; limba Saturn). Acestea toate corespund celor ~apte sfere planetare pe care
liturgica era latina; nu existau rituri orgiastice sim monstruoase (de~i sufletul initiatului, sub obladuirea lui Mithra, le va strabate pentru a·
taurobolium• poseda cateva elemente cam dubioase). Adep(ii aveau ajunge Ia r~gatul zeilor, in lumina eterna. De altminteri, extraordinara
parole .secrete pentru recunoa~tere. Firmicus ·Maternus suspne ca o teologie a Luminii {preluatii ulterior de cre~tini ~i de ma:homedani)
asemenea parola ar fi fost ,Am mancat toba ~i am baut chimval ~i am este o parte impresionantii a Misterelor lui Mithra. Este, poate, partea
lnva(at secretul religiei"· ~ dar- fraza suna atat de absurd, !neat pare a autentic divina. Pentru ca - trebuie precizat - Misterele con(in ~i
fi o exagerare pamfletara: ritualuri obscure, de natura mai degraba demonica. Ritualuri ce se
Nu cunoa~tem 1ncercarea ini(iatica pentru primul grad, eel de 1ntrevad lesne, Ia simpla descriere a inventarului unui sanctuar
Corb (corbul e solul care i-a transmis lui Mithra porunca Soarelui de subteran. lata ce spune Serge Hutin: Jn ruinele templelor mithraice
, a ucide tauiul). Cel de-al doilea grad, de So(ie;are ca embleme fiiclia s-au gasit, de asemenea, tot felul de obiecte rituale: clopote, flaute,
ciisiitoriilor, diadema (cll\"e trimite Ia Venus} ~i o lampa (simbolul urne, chei, oseminte, cutite, lanfUri, etc. ~i statui ale Aeon-ului
: noii lurnini ce se revela ipi(iatului).• Pentru gradul al treilea, -Soldat; mithraic, adica ale unei fiinte monstruoase cu corjJ omenesc ~i cap de
.candidatuJ·era botezat,.trebuia sa-refuze o cununa ~i era 1nsemnat pe leu, 1n jurul corpului lnfii~urandu-se un ~arpe care are gravate pe
•no .111

'
sinuozitiiple pielii semnele zodiacului." Unii autori 1-au identificat pe
acest Aeon cu lnsu~i Mithra; prezenta sa In sanctuare ne · aratii
limpede ca zeul, care s-a apropiat atlit de mult de ritualul ~i doctrina
hristica, avea- In fapt- destule radiicini malefice. Nu pop arata ca un 9. GNOSTICII
om cu cap de leu ranjit, nu poti ~ne un ~arpe lnfii~urat pe trup - ~i
totu~i sa pretinzi ca mantuie~ti lumea. Tradifia. _secreta a c~:e~tinismului
Venirea lui Iisus a lnsemnat o mare democratizart: a tainelor.
Acest Om ~i Fiu ,a) lui Dumnezeu a adus tuturor_a mantuirea, Ia
lndemana. lniperea cre~tina este botezul, care nun~cesitii ritual uri
complicate ~i se poate da oricui, Ia orice ~arstii. Caracterul profund
exoteric al .actelor cre~tine este completat, de caracterul exoteric al
doctrinei. Cre~tinismul pretinde ca nu are ezoterism, adica lm existii
In el doctrina secretii: toti oamenii au acces In mod egal Ia
lnvataturile lui Iisus Hristos,,De altminteri, Mantuitorul Insu~i.a spus:
,nu este nimic ascJ!ns, care nu va fi descopeiit, ~i nimic tainuit, care
nuva ie~i la lumina!'
· Totu~i. In. timpul_ propovaduirii hristice ~i In primul secol al
Bi!;ericii .se. pare ca grupurile privilegiate de discipoli primeau o
instructie' aparte, ciireia i-am putea zice ·_ ,speciala". Astfel,
Evanghelia dupa Marcu ne lasa urmatoarea marturie: ,Ci\nd a fost _
singur, cei ce erau In jurul Lui lmpreunii cu cci. doisprezcce, L-au
lntrebat·despre pilde: II Voua,le-a.zis El, v-a fost dar sa cuno~te~
taina imparaptii lui Dumnezeu; dar pentru cei ce sunt afl:!fa _din
numarul vostru, toate-lucrurile sunt .lnfiiti~ate fnpilde; II pen\fll ca,.
macar ca privesc, sa priveasca ~i sa nu vaaa, ~i macar d aud, sa_audii
~i sa nu fn{eleaga;.ca nu cumva sa se fntoarca Ia Dumnezeu ~i sa li se
ierte pacatt:le." (Marcu 4;10-12).
Iaili :un mod cludat de exprimare al Mantuitorului; despre care
~tim to~mai ca venise pentru a ierta pacatele lumii. _.Aceste cuvinte ale
Sale,nu difera mult fata de spusele-hierofanploqi ale mae~lli)or,d~
Mjstere. · :.. . - - · .-.,
A~adlll', este sig~r ca. Iisus., i~~a, clat q'lnva{atu~a sp~ciaj~
apostolilor ~iuct;nicilor Sai., Conform Tnidiljei, El -ar fi ex!l_licat
aceasta doctrina ascunsa lui Petru, loan, .Jacob ~i Pavel. 0 parte din
explicatii sunt cuprinse In Evanghelii; d~~i nu ~tim cat anume
(Origen ~ ca sa dau un exemplu - suspnea ca evangheli~tii _nu ar fi
112 113
dezvaluit. ·sensu! total a! pi! de lor lui Hristos). In sa cele mai exoterice, publice sau fiicute publice. Prin Evanghelii, Cina cea de
importante revelapi hristice le-ar fi primit Petru, loan ~i lacob in cele Taina ·a devenit· un fapt· puplic; rastignirea; marele.,scenariu ·a1
40 de zile dintre Invierea ~i Inaltarea Domnului, iar apoi Pavel timp mantuirii 1 este o drama eminamente publica. A~adar, vom zice ~i noi;
de trei zile, dit a fost ,,rapit" in ceruri, dupa viziunea de pe drumul dimpreima cu·Panntii Bisericii, ca esenta activitiipi lui lisus nu este'
Damascului. E probabil ca secretele astfel revelate sa se· fi referit Ia de a fi secreta, ci de a revela in mod public cuvantulllii Dumnezeu,
,misterul coborarii ~i ascensiunii lui Hristos prin cele ~apte ceruri *
locuite de ingeri ~i ·Ia' eschatologia individuala, adica Ia itinerariul ·* *
mistic a! · sufletuhii dupli moarte"(arn citiit din · Mircea Eliade). Insa nu pot fi trecute cu vederea marturiile primilor cre~tini.
Oricum, invaf3tu~a secreta 'a lui Iisus' a ·fostriumitii gnozj· (de ·Ia' Am citat din Evanghelia dupa Marcu, . am citat din Clement
grecescul'gnosis: cunoa~tere);;Iniphl,' gnozaca avut un mare prestigiu · Alexandrinut, adaug acuin ca ~i Apostolul Pavel, in epistole, pare ca
printre cre$tini. Clement din Alex'andria afirrmi: ;,Lui lacob eel Drepi, ~tie mai multe decat spune. Din cand in cand, el mai dezvaluie
lui loan, lui Petru, Domnul, dupa Invierea Sa, ie-a dat gnoza; ace~tia credincio~ilor cate o taina, insa nu zice nicaieri: iatii, v-am dezvaluit
au dat-o a! tor apostoli; ceilaiti apostoli ati dat-o celor'70 dintre care· toate tainele pe care le cunosc. A~adar, a existat ceva tainic, ceva
unul era Bamaba". Atel~i Clement nume~te ghi>za:' ,adevarata secret Ia originile cre~tinismului.
traditie a fericitelor invafatiln, venite toafe directde Ia sfiripi apostoli De aici va pomi discutia noastra; Despre existenta unei
Petru, lacob, loan ~i Pavel, transmise din tatii in fiu, W Cirre] au ajuris invaf3turi cre~tine secrete nu cred ca ne mai putem indoi. Vom
pana Ia noi prin gratia lui Dumneieu." Cre~tinismul tinipuriu poseda, spune, deci, ca in pofida. caracterului exoteric a! misiunii lui Iisus,
chiar, o iedrhie a crediricio$ilot: · fncepiitori, fnaintafi,• desiivar~!{L' apar ~i elemente secrete, ezoterice. A~a cum am pomenit deja,
Dupa cum crede Mircea Eliade, gndza filial~ era· dezvaluitii doar acestea alcatuiau gnoza. La lnceput, ezoterismul - numit ;,traditia
desavar~i!ilor. Privirid aceste fapfe ~i teorii, m-am intrebat'daca rtti ascunsa a apostolilor" sau ,Evanghelia secreta a lui Marcu" - nu a
cumva primii cl'e~tini n-au alciituitci adevarata societate secreta. $tim deranjat pe nimeni. Ulterior, insa, apar o serie de mi~ciiri putemice ~i
ca 'aveau semne de recunoa$tere (a ramas celebru pe~tele); 'iirurghia• prolifice care se revendica tocmai de Ia accst ezoterism ~i c,are ajung
ne-a pastrat ·unele formule de tipul parolelor, acuni, iatii, vedem · ca Ia erezii grave, unele de-a. dreptul inspaimantiitoare. lstoria le-a
este' 'pbsibil sa fi ·existat grade ·de inipere, ·. precum ~i · o doctrina denumit mi§ciiri §i secte gnostice. Ele constituie subiectul analizei
secreta. noastre. , Aparipa ~i dezvoltarea gnosticismului . a demonstrat
Dar nu trebuie sa ne grabim iri a trage cbncluzii. Astfel, de~i cre~tinilor cat de mare este pericolul secretului, caci doctrinele oculte
lisus explica mai multe Apostolilor decat mulpmilor, El ii trimite au rodit mereu ftucte satanice. , A~adar, Parintii Bisericii .vor
ulterior pe ace~ti Apostoli sa propovaduiasca mal departe. Mai mult abandona tradifia ascunsii ~i vor transforma Cf!:~tinismul intr-o
inca, Iisus accentueaza foarte tare necesitatea ~i obligativitatea religie deschisa a)e carei t(,line sunt un bun public. Este exact ceea ce
raspandirii Evangheliei (care insearnna vestea ced bunii). A~adar, dorise Iisus. ,Bate ~i p se va .deschide'' ii incurajeaza.El pe top cei
cre~tinismul nu a fost niciodata inchis, aidoma unei societiip secrete. care cautii Calea, Adevarul ~i Viata. , . ,, . .
lar Mantuitorul nu a pus pret excesiv pe invataturi, mai ales daca sunt Din punct de vedere intelectual procesul catre mllflt)lire nu este
ezoterice. El a declarat',Ferici!i cei saraci cu duhul" ~i a anunfat ca complicat. E o iluminare, •care...se petrece brusc, ,prin harul lui
pentru .mantuire nu e nevoie decat ·de credinf1i ~i de iubire. in Dumnezeu .. Dar o parte a primilor cr~~tini ncau putut crede .Sn
lerusalim, pana Ia ·arestarea Sa in gradina Ghetsimani, Iisus pnidica asemenea·:siniplitate divina. Ei aveau nevoie de ylaboriiri complexe,
zilnic .inultimilor, in Templti." A~adar, principalele sale acpuni sunt c;le subtilitati metafizice ~i de. deductii logice: Ji ac;lmi~u pe
'1M . 115
heoplator:fiClerii;. cl.lno$fbu 1 'inist~reH:• omCo-pitagore'ice:'.~i 'Ciiqil~: Fundal ill metafizic este a! lui Pia ton ~i a! neoplatonismului (mill ales
Secteie ·aJe'itideiJof: Efati' oaffiehi ai exCeSiVUJUi·:-'UJ:iii<triiiaW·IfitfCtin Plotin profeseazii o ,teorie a •·emanapei foarte aproape de gnoza),
asceti siri' 'obsesiv; alfii ilntr~d' ofgi'e 'coiitihiliL Tiltlir'oiO a:Ciestorai:nu<Je: Principala referin!ii religioasii este Biblia ~i ,traditia · ascunsii" .a
pliicea vulgUI $i' .sb''codsider~~'iile~E Muifi'li 'iepro~aifllui!liu~~~~' apostolilor, iar mitul Salvatorului (esen~al Ia gnostici) se revendicii
izgohirea ·dir{ Rai. 'ciii ''iniiil·fifesc,befr s-'ali·' regrupat:ln·'j urulc q;tra:Oiper> direct din modelullui Iisus Hristos. A~adar, gnoza constituie o uria~ii
ascunse a apostolilor", In jurul gnozei. Pe sufletele lor, aflate In siritezii, de un polimomsm ame(itor. Asemenea sintezii nu se putea
conflict violent cu lumea, va rodi uluitorul gnosticism, curent rp.ora:l, lnfiiptui fiirii anumi~ ,centri de coagulate", care au pregiitit sinteze
fiiosoti?, ill:i~fiE'~i rtiiimce'gerieratoare'a uriei ~u!'lit~diniroe''isoeie~~ preliminare. Dupii cum vom observa, un atare ,centru de coagulate"
secrete;·Toa'te c.ieC!araie'eretice:de Bisericardficralii; c.: ,n!J lH.If~ J!Ti\ este hermetismul.
';--;.~q ... io>:i'-1":~ ;ri -~~-:;·;/~ ;ufo:J;::oqi\ i~- :.:-::•J;-::;J::.~c ..':.ULLJ:i. Jrj!li·Jt..;-!EX~:--I/,
,-_; ,,-;::, .. ,,;, _·,.,- · ·-·
,'..-. ~ ':r"""' o: · ·· ,. ·.-. ..:,_,~,;:... ·-'rllff' ~".--- •. ;)"
Serge Hutin afirmii: ,Gnosticii, care-~i spuneau piistriitori ai
.,,,., ...,·. Gnoza•··' !cL !_;_,,_;._... ':L'-.:. ,:_.,,,_.•_:·· H., ..,-!.• Jll t, !!:.Hi ~t 'i•
cunoa~terii desiivil.r~ite ~i salvatoare; ascunsii sub simbolurile din
CJ;efoit·imparti<if,'se•pot'descoperi: gnoze In dlveiise•religi!LaJ& Ciirtile Sfinte, transmisii oral ~i In tainii de Apostoli ~i Sfintele femei
pfimelo~'~ecole~aupi'Hnsos: 'lrl"religiile'Misterelor-i1n:zotdastrism\>lii1 (m~~tenitori ai tradi(iei misterioase aduse de Hristos), nu fdrrnau un
iudaism ~i. cre~tinism,, Gnozii lnsearriria.·:o''cuiioa~teteHtJ.ate !~i'gur~' coip omogen, ci' erau lmpiirfiti In mici ·grupiiri, cenacluri, clanirri,
fSa:IVarea, ·C'dh03~ferea-:Unei· . ~iSf6Iii seCrete'.!.. cate'Consta 'ifi?l·!·ortginea ~~ conventicule, societii(i secrete, lhtretinil.nd relapi unele cu altele, dar,
1cre~tia ''Diiiniii' lorigin~a 'Raiilui:C· drama 'Raseuniparatorui\:WlidJ.v:itli uneori, opuse lntre ele." Totu~i, existii o serie de elemente comune
cootirfi\: ixii parriaiit 'Ea 2iac!<s'a1 vei!'e, pe oilirieni/~i' vidd"tia, finlila e:i.111u:i: care ne permit sii adunam laolalta aceastii pestrifii · rnul{:ime de
·Brtmnlizeli''franscendenf' vi'c'torie''care•:se va :ttaouceJiprifi'-lficheief'e:a' g~pari, clanuri ~~ 'org~nizaiii secrete, in enumerarea lui Mircea
•r§tbhili· si'hfmicire~'0o~iliosulili'''(am'cl tatc\iin•Mittea'·Eli~~I~). "5J '- f;oE. Eliade ' aceste idei comune ar fi:
1• ~-1 ~' ·n~Stllt~i\~iSt~me~~gnost1c·ei.Jse',:rntefueiaiif pe_-J\ririihiifihli'sdcc.;J:-de: ' . . ,dualismul spiritlmaterie, divin
(transcendent)/antidivin; mitul caderii sufletului (= spirit, piirticicii
iunde 'reiuHa' 1elali&ihi' c6rriplexe!'bii1e' hrtieuiaie\ ril&'a#· zisuhii''mit- c.liviriii), adica lntruparea lritr-un corp (asimilat cu o lnchisoare); ~i
!£iitdr (adlc~ liittdtga:isiorie ~!lcrli a"Ltimil·ii ot!:Ja o~girie pai1'~01a: . certitudinea eliberiirii («mil.niuirea>> ); dobanditii gratie gnozeL"
'sfahii)'.lc:EfortiiF'ir.Cesta:r'vizlori~"~i: · tebretic'. ptoviiie -~rn 1.'stra veche~t · Coibetizare'adualismelor pomenite este nea~teptatii pentru im
'iielfn1$re !a'Omuliii,'cliilvrea s1Fse ·dlifuireasta·unde se1 afla;'cine'~ste' cititor a! Bibliei. ll folosesc din noU: pe Mircea Eliiide: "Mailntili;
~~i :incorro"~e '1J:!dt~apia!~A.stfel\ gi{<isticii. cvalenti'nierti i-d~r&au. ;sw<~ie pentru gnostici, adeviiratul Dumnezeu nu este Durnnezeu Creatorul,
~;di'ei'am''W&am deven'ie"unoe f!tatiqi unl:le ilirifost'~arunMp;.catre> adicii · Iahve. Creatia · este opera 'puterilor ·inferioare, ba chiar
ce tef ;rl~''gr~bjn'i'$i' ti~' uriif~' arrl'·fosFtiisc(imparafi';' ce'. ~ste Ina'~iifrea $i'
r\.-u·.: ;l<,·~i?;'n;'..l'-'"'''-"''r'.-M"f'>'·-;or:••·,·• ,.,.1\'.''l'\\ j'1(>''·>~··j.·. ·
diavole~ti; Cosfuosul este imitarea, mai mult sau mai ptitin demonicii,
a unei lumi su'perioare. Aceste concep~i sunt de nec<inceput pentru
•c-., .· · ·,,·; 1,'
'ce'esteregenerar~.~- .·~: ·.·'.'. ·'·"':_< . . ;. c •.' • :· ' . ··"':~--.·~_.., ··-'·: -~-··.' "'~---·.·-.-·_·:.'0-.·-
: ·'· ''De~i' _:;.ciim; am· spus' ,_, gnoza e:raspil.ndi tii·_1n' \ri~z. tfiillte:relign; evrei ~i Jxintiti cre~tini. [ ... ] Dar gnosticii merg ~i mai dep~.
'i:erceiiirea inea 'iirmate~te 'aici"doru' doctririele giiostice ·cfe~tine:cEle> Creaiea lumii nu numaf cii nu mai este o dovadii a atotputerii lui
sunt eel mai bine articulate, cd!e' 1diai"rcuilos2ute>l~P eel!P mai• Durnneieu; ea este explicatii printr-un accident survimit In regiuriile
.oc.-bq H~r L·,;'rt'•·l,-.·2_~·;-r ~.-.~"!·-. fr'(''·")C)-J[T ~Pf!")'r'. .::,jr,Jf;j '="-',.. 'jb'-.,.., ell;· J''JJ'JCj ,-,r'Q'
:reprezenta ye: " ",,.~ "· ··· , ' "" .. -~ .. ·· . · : ' ..: · .. superioare; sau drept rezultat a! atacului primordial a! Intunericului
w i l"tH~te1 "sistelnele gno'sfi'Ge "preiind ea::'r-detitl' a:aevartiPdespw lmpotriva Luminii." Cu alte cuvinte; pentru gnostici lumea es~ opera
'<i'riglne'i' Itilji.il'.l 1¥ '~chib'ib;0iioi riW'cliiio~~tem:"ofigirie~'}iilostitismui uiJ unui Demiurg inferior care este lnzestrat, cu materialitate, suflet de
·s:ali'f am~lglt!iliffS t'n .' el. "eleme,rliF'6cu1te ·din 'illdaismt;di~'; 'fu,li"~il~ categoria a doua (psyche, suflet "anim~l") ~i care; din ignoranfii, se
'iranieii'e~'Irrdiehe '~negiprerief-'din Misterele . office' ~rrJ.prt'agdrerce".1
. . 1i6
117
proclama ze11 unic. Pe buna dreptate, s-a vorbit despre. o dezvoltare ideea eli ~i-au uitat propria identitate (care ar fi celesta). Tratatele ~i
anticosmica ~i pesimista a Gen.ezei bibli~e. - · lucrlirile lor abundli In metafore de genu! somnului, captivitapi ~l
· Esen~a gnosticismului este, poate, dualismul. Exista .o ciiderii. Acestea toate traduc arnnezia (uitarea) datorata scufundlirii In
dichotomie (antiteza) antropologi,ca, careia. li corespunde o viata materialli. Profanul seamana cu un prizonier ori un somnambul.
dichotomie cosmologica. Dichotomia cosmologica . este lntre. Un text gnostic lntreabli: "De ce vii place atiita sa dormiti ~i vii
Pleroma (cuvant ·grecesc cm;e lnsean,ma plenitudine ~i desemneaza poticni~cu·cei ce se poticnesc?" l:n acestcontext, ate trezi lnsearnnli
lumea divina) pe de o parte - ~i Cosmosul material pe de alta. a-ti redescoperl veritabila identitate, a-ti recuno~te originea celesta
Atributele lumii divine sunt lumina, viata, plenitudinea. La polul (proces denumit anamnezii, rearnintire ). Un alt text gnostic exclama:
opus, Cosmosul material e domina! de legea lnmul!irii, destinului ~i "Treze~te-te, sutlet alluminii, din s.omnul bepei In care ai cazut [... ]
mo~ii, adica de biologiqi de soartli. In c~a ce prive~te dichotomia Urmeaza-ma In locul' luminal In care locuiai Ia lnceput." In mod
antropologica, deci antiteza dintre fiin!ele umane, voi cita explicapa previzibil, dupa cum remarca Mircea Eliade: "majoritatea acestor
Giuliei Sfameni-Gasparro: "unei naturi somatice, hylice (materiale), imagini - ignoranJli, arnnezie, captivitate, somn, bepe - devin, In
destinata In mod natural distrugerii, se contrapune In gnostic, sau 1!1. propovaduirea gnostica;·· meiafore pentru a semnala moartea
genere In .om, o substanfii pneumaticii, o <<sciinteie>>. luminoasa, spiritualii. Gnoza acordli viaJli adeviiratii, adica rascumparare ~i
pneuma (spirit) sau nous (suflet ganditor), consubstanpala cu lumea nemurire." .De· altrninteri, asemenea metafore fac parte din fondul
diyina .. 0 a treia componenta a omului este, apoi,,psyche, sutletul comun al tuturor marilor mi~cari inipatice: din India piinli In Egipt.
<<animal» care, conform multor doctrin\\ gi;Jostice, poate sa obpna Astfel, simbolistica ~i. ·stilul autorilor gnostici · li integreaza
salvarea prin gnoza asimiliin~u-se .elementelor superioare, sau, .daca stravechiului. efort uman de·· eliberare · ~i salvare. Aici meq(em pe
nu, ramanelegat de corpul material suferind undestin de moarte." Sa ciiriiri deja blitatorite. In schimb, dupa cum vom vedea, fiecare sistem
adaugam eli fnmajoritatea sistemelor gnostice oamenii se Impart. In, gnostic important . posedii o dozii certa de spectaculos ~i de
trei categorii: hylici (materiali), sortiti iremediabil pierzar;ii; psihici, neobi~nuit. S-ar putea zice, chiar, ca neobi~nuitul· devenise · un
care se pot salva prin fa pte bune,. ~i pnelU11aticUspirituali), singurii rafinament a! mae~trilor gnozei.
capabjl,i de !! atinge pleni~din~aii)l!llinarii. Discipolul gi;Jqstic credea
ca aparpne acestei ultime categorii, dtmumita ~i clasa Desiivar#filor, Hermetismul inifial
ori a Fiilor regelui." . " . _ . . ... , Orice cercetator a! gnosticismului se izbe~te de literaturil
Sa mai adliugam eli un alt Init tip~c este eel a! Salvatorului, hermetica. Aceasta e alcatuita dintr-o culegere de texte redactate lntre
mesagerul divin care se manifesta.ln forme vizibile, de~i nu are nimic sec. a! ill-lea l.d.HP. ~i sec. al ill-lea d.Hr., care sunt puse pe seama
comun cu Cosmosul material. ,El reaprinde scanteia pneumaticii lui Hermes .Trismegistul. Lucrlirile .hermetice au caracter fie popular,
lngropatli ~i sufocatli In corpul material. pi reveleaza gnoza. fie savant ~i trateaza o gamii larga de subiecte: botanica, medicinli,
Numeroase sisteme . gnostice amplificli istoria, .salvlirii: M,esagerul astrologie, ocultism, facerea lumii. Dar lnsu~irea lor fundamentala
divin (o Fiin!li primordialli sau Fiul lui Dumnezeu) "este prins de este de a alclitui o religio mentis, adica. un efort religios bazat pe
Puterile Demonice ~i. deciizut prin scufundarea In materie, l~i uitli cunoa~tere, pe gnozli. A cunoa~te fnseamnii aici un act complex, de
propria sa identitate. Dumnezeu grlibe~te atunci. un Trimis care, natura aproape mistica. lata ce spune Franc;:oise Bonardel: ,Nopunile
<<trezindu-1», t1 ajutli sli-~i recii~tige, con~tiin!a de sine" (am citat din de gnozli ~i de revelape par a se confunda aici, deoarece Cuno~terea
Mircea Eliade ). Acesta ar fi mitul Salyatorului sa/vat, care a avut o (Gnosis) e acordatli discipolului printr-o viziune revelanta care-i dli
carierli bogata In gnosticism. De altminteri, gnosticii erau obseda!i de acces Ia invizibil, face din el un ini~iat ~i li arata calea mantuirii." Iar
118 119
Festugiere vede In aceasta ,o nouii .modalitate de a-L cunoa~te pe citat din Fran<;:oise Bonardel). Conform lui'Mircea Eliade: "aceasta
Dumnezeu, · o ·Cunoa~tere ce nu mai .este bazata pe rafiune, pe literaturii oglinde~te, mai mult sau mai putin, sincretismul iudeo-
demersurile rafiunii, ci e un fel de iluminare directii, unde se intra In egiptean (dar ~i anumite elemente iraniene); se recuno~te In plus
contact cu Divinul; .pe.scurt, o revelafie." De asemenea, Mircea influenta platonismului; dar lnceplind cu sec. a! II-lea d.Hr. dualismul
Eliade subliniaza: ,Nu trebuie pierdut din vedere ca revelatia griostic devine predominant." A~adar, relafia cu gnosticismul este
continutii In marile tratate din Corpus Henneticum constituie o gnoza permanent reliefatii. · ·
suprema, anume cunoa~terea ezoterica ce. asigurii mantuirea: simplul Inca din anul1914 Bousset 6bservase caIn Corpus Henneticum
fapt de a fi lnteles ~i asimilat echivaleazii cu o inifiere." apar doua teologii ireconciliabile: una optimistii (prezentand un
Hermetismul. a sacralizat total cuno~terea, care devine Calea Cosmos bun ~i frumos, impregnat de Dumnezeu), cealaltii pesimista.
Regalii a mantuirii: eel ce lntelege este sal vat: ·uri~ul prestigiu Viziunea optimistii este expusii In tratatele V, VII ~i IX; cea pesimistii
soteriologic .(mllntuitor) acordat cuno~terii este, lnsii, chiar temeiul - In tratatele I, IV, VI, Vill ~i XII. Aceasta din urmii este tipic
Gnozei; astfel se vede imediat ca adepfii lui Hermes Trismegistul au . gnostica; ~i o voi expune conform tratatului I, eel intitulat
pregatit, au ajutat ~i au cerut ivirea ~i impunerea mentalitiitii gnostice. Poimandres. ·
Dupa cum sea spus, . aceastii nouii Cuno~tere nu . avea . riidacini Doctrina pesimistii susfine ca lumea este fundamental rea. in
:rationaliste - era mai degrabii un act extatic, o iluminare. Ceea ce rezumatullui Festugiere: "ea nu este lucrarea zeului, sau In orice caz
lnseamna ca hermeticii.- ca ~i.gnosticii- au zii\lovit mai ales asupra nu este a Divinitii!ii Primordiale, ciici Zeul Piimordial se afla mai
etapei lntelegerii din actul cunoa~terii. Intelegerea are caracteristicile presus de materie, el stii ascuns In misteiul propriei fiinte; Durnnezeu
unei il11miniiri. Celelalte. douii etape (explicatia ~i enun(area) sunt, nu poate fi atins decllt fugind din lume, comportandu-te In lumea
dimpotriva, obligate Ia rationalism. Astfel, atat masivele .tratate aceas.ta ca un strain de' ea." Intelectul superior androgin, numit Nous-
he1metice, cllt ~i complicatele sisteme gnostice trebuie fnfelese, adica Dumnezeu, creeaza un Demiurg, · cu titlul de zeu a! focului ~i a!
trebuie percepute drept. rezultatul unei iluminiiri, conducand .c.atre. cerului In mi~care. Acesta li concepe pe Guvematori, "cei ce cuprind
iluminare. Sub acest aspect, ele sunt rude de sllnge. Nu este singuful In sferele lor lumea sensibilii; guvernarea lor se nume~te Destin."
lor punct comun. Yom gasi repede alte asemaniiri edificatoare In Apoi, .printr-un proces cam confuz, Demiurgul face lumea, care are
textele hermetismului ~a-zis savant. statutul de "simpIa materie".
Hennetismul· savant, ·adicii filosofic, s-a· riispandit mai ales In . In paralel, · Nous-Durnnezeu II fiiurise (dupa chipul siiu) pe
sec..a! II-lea d.Hr., deci .concomitent. cu lnflorirea societiifilor Anthropos; Omul Ceresc, ciiruia li dii frt grija Creafia. Dar Anthropos
gnostice. Cartea: sa reprezentati vii se nume~te Corpus Herineticum, a vrut sa cunmisca opera Demiurgului ~i. ·astfel, va·ciidea In mrejele
un ansamblu de 17 tratate scrise ln. grece~te. Primul dintre. ele, .eel: Naturii (Physis): "Atunci Omul, staplln deplinasupra lumii fiintelor
mai important, se cheamii Poimandres. Astiizi, pe llinga Corpus, sunt muritoare ~i a animalelor lipsite de rafiune, se apleaca prin lnvdi~ul
incluse In hermetismul savant lucrarile: Asclepias sau Logos teleios lor ~i li aratii Naturii de jos frumoasa lnfiiti~are a lui Dumnezeu. Cand :~~
(Ro·stirea desavllr~ita), Kore Kosmou (Fecioara lumii) ~i De l~i diidu seama ca el avea In sine frumusetea nesecata ~i lntreaga i
castigatione animtE (Despre suferinta sufletului - text tarziu, tradus energie a Guvematorilor lmbinate cu lnfiifi~area lui Durnnezeu,
dupih o versiune arabii). In general, se considera ca aceste ciirfi ll!atura se patrunse de iubire, caci vazuse trasaturile nemaip6menit de
hermetice "ar fi. cortstituit o triisiiturii de unire lntre gnostici (atat frumoase ale Omului oglindindu-se In apa, iar umbra sa pe piimant.
secteJe. cunoscute. sub acest nume ~lit ~i JJCoala evreiasca a lui Filon Clit despre el, ziirind forml!, ce-i semana, prezenta In Natura ~i
din Alexandria) ~i neoplatonicienii Plotin ~i Ammonios Saccas" (am oglinditii In apa; se lndriigosti de ea ~i doii sa riimlinii ai:olo. ·in ace!
120 121

: II
moment dorinta i se lndeplini ~i el ramase sa locuiasca In forma fiira istoricul depne informapi destul de precise: neofitul era inipat In
rapune, lar Natura, priminduc~i In ea iubitul, 11 lnlantui ~i se unirii, doctri~ele sectei treptat, dupii .ce era supus Ia probe. Ex is tau o serie
deoarece ardeau de iubire." Astfel, dupa cum precizeaza Mircea lntreaga de rituri: sacramente, ·formule magice, «cuvinte de trecere~;
Eliade:. "Anthropos div.in lnceteazii sa mai existe ca persoana cu ajut<irul ciirora, In timpul .urciirii sale spre Cer dupii moarte;
distincta, caci el111nsuflete~te pe om; viafa lui se transformii In suflet sufletului li era asiguratii Iibera trecere prin cele ~apte sfere .planetare,
uman ~i lumina. sa In nous (spirit). De aceea, lntre toate fiipturile piizite de «arhonp» ostili. Mai . trebui!l amintite . semnele de
pamante~ti, omul singur este In acela~i timp muritor ~i nemuritor." recuno~tere intre inipap [... ]In cultul secret se foloseau tot felul de
Precum In doctrinele gnostice, omul se poate salva cu ajutorul o,biecte rituale:. <<diagr;unele» ce rezumau doctrinele, gemele,
cunoa~teriL Cuno~terea 11 ajutii sa-~i regiiseasca adevarata sa natura cunoscute sub denumirea generala de ahraxas [... ], animale
spirituala . (numitii . pneumaticii). Salvarea ,este descrisa ca o alegorice, ca. ~arpele ce-~i mu~a coada (Uroboros) sau scarabeul,
ascensiune ciitre Pleroma, ce poartii numele Ogdoadii (ansamblu de diverse motive: un biirbat ~i o femeie, discul solar, cornu! luuii ~i
opt eoni), Acolo, In Pleroma, spiritul giise~te. via{a ~i lumina, altele, etc, Gemel~ au slujit drept talismane, dar, deopotrivii, putem
caracteristicile lumii divine. In schimb, Natura este lntunecatii, iar recuno~.te In ele riturile sau credintele sectelor care le-au folosit;
lumea materialii este"totalitat~a Riiului". A~adar, pentru a se salva, bijuteriile marcheaza . diversele. grade ale ierarhiei inipatice,
pentru a se regenera, omul trebuie sii se despartii de trebuinfele corespunzatoare ea lns~i etapelor eliberiirii suf!etului.
corpului sau fizic, cbnsiderat exponent a! Naturii (deci a! Raului). ,. Din, pricina jmportantei. pe care o au, voi zabovi acum asupra
Adeptii acestei teorii profesau o urii violenta lmpotrivn corpului fizic, gemelor numjte abra:ms.. A~a cum se ~tie, Abraxas este forma pe
considerat "fesatura de ignoranfa, temelia rliutii!ii, lanfui stridkiunii, qrre gno,sticul Basilide a dat-q cuvantului Abrakax, care desemna un
temnifa lntunecatii, moartea vie, cadavrul simtitor, mormantul purtat zeu din Asia Mica stapfin !{~Ste cele. 365 de d,uhuri ale ziielor anului.
pretutindeni cu sine, hotul locuind In casa ta, prietenul care prin C::a Abraxas, 'termenul are in grece~te valoarea 365 (transfonn1ind
lucrurile ce-i plac te. ura~te, iar prin cele pe care le ura~te te literel_e In cifre) ~i - voin vedea- joaca un rol esenpal in ~coala lui
invidiaza." Pe plan practic, ·atitudinea lor se concretiza printr-un Basilide. De aici vine cuvantul magic abracadabra. Dar gemele
ascetism riguros, cu efecte mortificatoare. Ei bine, doctrina pesimistii ahraxas sunt rasp1indite In lntreg gnosticismul; semnificapa . lor e
din Corpus Henneticum, dimpreuna cu corolarul ei, scarba ~i prezentatii bine de Serge Rutin: ,,La drept vorbind, numai unele din
.dispretul fatii de. lumea materiaHi, sunt elemente tipic gnostice. Le aceste pietre . au gravat numele ·Abraxas, este. mai ales cazul ·
vom regasi de-a lungullntreguluignosticism. De aceeaputem afirma. fairno~ilor <<abraxas cu cap de coco~» care simbolizeaza fiirii .indoiala
ca tratatele hermetice aujucat roluri ·importante In Gnoza - ele au Fiinta. suprema ~i cele cinci emanapi divine: acestpersonaj fabulos
fost veritabili centri de,coagulare (adica fabrici de sinteza) ai maril<ir poseda capul unui coco~, simbol al Phronesis (prevederii sau
experiente mistice, filosofice ~i religioase ale umanitiipi, folosite de inteligentei), iar corpul sau omenesc se prelunge~te prin doi ~rpi ce
gnosticism, figureaza Nous-ul ~i Logos-ui divin, core.spunz1ind, respectiv,
sensului intern ~i. intelegerii .11ctive; cele doua 'bra\e. \in un scut
Caracterul secret · (simbol al Intelepciunii,.Sophia) ~i biciul, simbol a! Fortei (J:)ynamis,
. fnainte de a trece Ia examinarea separatii a doctrinelor in grece~te), alt atribut _divin."
principalilot mae~tri gnostici, trebuie sa subliniez caracterul de
societate secreta a ~colilor lor. Voi cita din Serge Rutin: Jn privinta
ini\ierii Ia gnostici, ale ciiror grupuri erau lntrutotul societiiti secrete,
122 123
Simon Magul relncamari succesive In corpuri de femeie (printre care ~(Elena din
· Confonh apologe\ilor cre~tini; primtil· eretic ~i tatal tuturor Troia). Atunci Dumnezeu-Ta(jil, lntrupat In Simon, ar fi coborat cu
ereziilor ar .fi Simon Magill; un samaritean cu •· ceite calita\i un scop lntreit: ·. sa o scape pe Ennoia din temnita materiel, sa-i
· paranormale, care este pomimit In ,Faptele Apostolilor". Acest salveze pe oameni ~i sa puna capat regimului anarhic aJ lngerilor,
Simon Magul a fost i::onsiderat, totodata, ~i miul dintre lncepatorii c~ se tot bateau lntre ei. Erau salvap oamenii care II recuno~teau pe
gnosticismului. El s-a nascut Ia Gitton, iar una din traditii II crede Sunon drept Dumnezeu; iar pe prostituata Elena drept fntelepciunea
discipoliii ~i succesorul lui loan Botezatorul. Astfel, Ia moartea lui· divina. Cat prive~te profepile biblice, Magul declara eli ele au fost
loan, coniunitatea'sa, fermata din 29 de barbap ~i o femeie (Elena inspirate de lngerii creatori ai lumii care au stabilit In' mod arbitrar o
sau Luna) a intrat sub conducerea lui D<isiteu, care i-a cedat-o lui lege pentru lnrobirea oamenilor. Astfel, toata Tora Oegea lui Moise)
Simon, recunoscand In el ·;,alesul". Omiliile pseudoclementirie nu ar ,!i ·decat un tertip lngeresC:: pentru menpnerea omului In sclavie.
pomenesc despre o calatorie a Magului In Alexandria, unde ar · fi lntr-adevar, ereziile lui· Simon sunt · deopotrivii hilare ~i
· aprofundat ctiltura greaca ~i arta rnagiei.. Oricum, se, pare ca II ·vori:t lnfrico~iitoare. In ce prive~te latura ritualii, se pare eli ei organizase
· gasi Ia Roma pe vremea lmparatului Chiudiu. lustin sustirie ca a1ci i ni~te ,Mistere" cu caracter libertin (cu orgii sexuale). Ne lntrebiim
s-ar fi ridicat o statuie, cu inscrippa Simoni deo sancta- de~i se pare cum a giisit adepp doctrina simoniacii, devreme ce este ~a de
a
ca e vorba despre o confuzie, statuia fiind lui Semo Sanco, veche strident ridicolii. Una din explicapi sta · (probabil) In calitatile
divinitate sabina. Dar Simon Magul era lndeob~te adorat drept paranormale ale Magului, care practica psihokinezia ~i clarviziu~ea
·. personaj divin; In Samaria i se zicea ,Puterea lui Duninezim care se cu succes, uluindu-~i asistenta. Alta explicatie se afla In natura
cheama Marelc" sau ,;prima divinitate":· Confomi. stravechii traditii omului: vcr exista mereu sufici.enti in~i care vor crede chiar ~i prostia
cre~tine, Ia Roma el s-a lnfruntat cu Apostolul Petru. Magul declara~e cca mai strigatoare Ia. cer. in fine, ritualurile libertine au atras,
cii se va lnalta la cer dinaintea publicului spectator, lnsa rugaciunea desigur, o · parte din discipolii ··dedati · catre placerile iubirii. Mai ·
· Apostolului 1-a Ia.cut sa cadii la·pamant. Din ,Faptele Apostolilor"el interesant mi se pare faptul ca excentricul cuplu Simon-Elena s-a
e cunoscut pentru pacatul simoniei: lncercarea de a cumpara harul ~i bucurat de simpatie decsebita Ia Roma. Magul a fost supranumit
bunavointa lui Dumnezeu cu bani. acol9 Faustus (eel favorizat) ~i va deveni modeiul lui Faust, eel pe
Practicand prea intens magia, judecata lui Simon: s-a ~ubrezit, care Goethe 1-a Ia.cut ceiebru. Exista miirturii eli ~i In sectele ocuJte.
iar el a atins' culmi eretice greu de imaginal. Astfel, se 'considera contemporane apar pretin~i urm~i ai lui Simon Magul, fiecare cu
lntrupare a lui Dumnezeu Tatal. Descoperise lntr-un borde! din Tyro Eleneie lor. · ·
femeie, pe nume Elena, careia ·i-a zis ,prima Erinoia derivatii din el." ' '

fn doctrina gnostica Ennoia (Gandirea) reprezinta lntaiul eon emanat Urmafii direefi ai Magului.
di~ ~ivinitatea Primordiala (pentru gnostici eonul era o existenta pur Giulia Sfameni-Gasparro II considerii pe samariteanui
spmtuala, o ipostaza a Absc:ilutului divin). Gasind-o pe prostituata Menandru drept discipol a). lui Simon Magul. Acesta era un vrijitor
Elena, ·Simon •Magul a recunoscuHJ drept ,prima creape a inin\ii recunoscut; se niiscuse In satul Capparetea; dar a plecat In Antiohia,
sale, mama a tutirror lucrurilot, prin mijiocul careia, Ia lnceput, el a unde a Ia.cut prozelip. Metoda lui . este neobi~nuita: le promitea
conceput facerea lngerilor ~i a arhanghelilor." Dar, zicea el, ace~ti " adepplor eli nu vor muri. Conform lui Irineu, Menandru suspne ca
lngeri ~i arhangheli ~i-au lntemnitat mama din invidie, pentru ca nu exista ,o prima Virtute cunosi::l!ta tuturora; ~i eli ei era eel care a fost
vroiau sa se afle ca sunt creati. Ei nu ~tiau nimic despre existenta nurnit de Invizibil drept Salvator pentru mantuirea oamenilor. Lumea
Tatalui din care emanase Ennoia. Intemnitarea s-a petrecut prln e Ia.cuta de fngeri despre care ~i el zice; precum Simon, eli sunt
124 125
emanafi din Ennoia. Afirma cii liirge~te, prin magi a pe care o predii, Ia un anume Cerinthius, un iudeo-cre~tin contemporan cu loan, care
cunoa~terea pentru a-i lnvinge pe lngerii creatori ai lumii." Pe plan propoviiduia cii lumea a fest creatii de un Demiurg ce IHgnor~ pe
practic, discipolii lui se botezau lntru el. Astfel, ei credeau cii nu vor adeviiratul Dumnezeu. ·Hristos, care e un eon, ar fi coboriit Ia botez
mai lmbiitrani ~i cii au ajuns superiori lngerilor. Ace! botez era asupra omului Iisus, fiul lui Iosif ~i ai Mariei, reveliindu-i-L pe
considerat similar cu lnvierea: Diri plicate - dupii cum vii imaginafi - Dumnezeul eel neniiscut. Apoi, lnainte de riistignire, Hristos s-ar fi
lucrurile n-au mers ca In teorie: atat Menandru, ciit ~i adepfii lui au fnapoiat langii Dumnezeu-Tatiil. Aces/ Cerinthius este considerat
lmbiitranit ~i au pierit. astiizi drept primul gnostic; oricum, opiniile sale evolueazii, devenind
Mircea Eliade II considerii pe Satornil (zis ~i Saturnino) drept erezii- exuberante, lndreptate lmpotriva Dumnezeului din Vechiul
mo~tenitorul lui Menandru; Satornil a 'activat In Antiohia, cain lntre Testament.
anii 100-130. El opereazii modificiiri ale,doctrinei: eliminii teoria Sub atare aspect, multe curente gnostice traduc marele
despre Elena-Ennoia ~i despre importanta elementului feminirt; mutii resentiment al urma~ilor lui Adam pentru izgonirea din Paradis. Atat
accentul de pe elementele magice pe elaboriirile biblice. Conform de , iiltensii e revolta lmpotri va Creatorului lumii, lnciit numeroase
Sffintului

Irineu, el afirmii existenta
I
,unui prim Tatii cunoscut care a secte gnostice pactizeaza fiiti~ cu doctrinele ~arpelui, considerandu-L
facut Ingerii, Arhanghelii, Virtutea ~i Puterea". Dar lngerii s-au pe -Dumnezeu riiuvoitor, iar pe ~arpe.- ocrotitorul omului. Este
revoltat contra Creatorului, ~apte dintre ei au fficut lumea, apoi ~i-au curentul cunoscut drept ofism, una din cele mai nea~teptate abera!ii
lmiJiif!it-o, fiecare domnind peste o bucatii. Totu~i, n-au reu~it sa ale Gnozei.
refinii imaginea luminoa5ii a Puterii totale (summa Potestas) apiirutii
In lnalt; atunci au creal omul, o ffiptura dupa chipul ~i asemiinarea Marcion
acelci Putcri. Insii, din pricina calitii!ii sciizute a faciitorilor, omul era Pc·la anul 85 d.Hr., In Pont, s-a niiscut Marcion, fiu al
inert ~i inform. Vaz5.nd cii-i seamiinii ~i faciindu-i-se mila, Divinitatea Episcopul ui din Sinope. Acesta avea sa primeasca o bun a instructie
Suprema a emanat o sciinteie de viap. care a dat viap. omului. Numai cre~tinii, lnsii va. fi influentat excesiv de cuvintele Apostolului Pavel
acest element celest trebUie salvat (Epifaniu II identificii sufletilltii). fmpotriva iudaismului. Proclamand insuficienta Torei (Legea lui
Dumnezeul din vechiul Testament· era considerat unul din lngerii Moise), Marcion respinge lntreg Vechiul Testament ~i stabile~te
rebeli. Hristos ar fi :fost o fiinp. neniiscutii ~i necorporalii apiirutii In propria sa Biblie, alciituitii din Evangl)elia dupii Luca (trunchiatii) ~i
forma umanii, venitii pentru il-l distruge pe ,,Dumnezeul iudeilor" ~i 10 din epistolele Sffintului Pavel. Acestora le va adiiuga o carte
pentru a-i salva pe cei care cred In El (~i care posedii scanteia viefii). numitii ,Antiteze", unde ~i-a expus principiile teologice.In anul 140
La origini, fuseserii create douii rase de oameni: cei buni ~i cei riii. Marcion pleaca Ia Roma, pentru a obpne adeziunea prezbiterilor.
,~i deoarece demonii li ajutau pe riiufiiciitori" - explicii Irineu Acolo el are ne~teptate succese financiare, deveniild un om bogat. A
doctrina lui Saturnino - ,Salvatorul a venit pentru a-i distruge pe fncercat apoi sii sprijine cu bani Biserica, lnsii gesturile sale caritabile
oamenii ~iii ~i pe demoni ~i pentru a-i ajuta pe cei buni." nu 1-au sciipat, In anul 144, de Ia excomunicare. _
Sa notiim cii Salomi! predica un ascetism sever, cu interdicfii Dupii excomunicare, Marcion l~i radicalizeazii doctrina ~i l~i
sexuale ~i condarnnar_ea casiitoriei,. pe care o considera lucrarea lntemeiazii propria Biserica, zisii marcionitii. Marcionipi se
Satanei. Dualismul doctrinei lui este evident: lumea materialii e deosebesc de tofi ceilalfi gnostici prin faptul cii nu au constituit
violent combiitutii, _mergandu-se piinii Ia lncercarea de a lntrerupe societap secrete, cu caracterlnchis; dimpotrivii, ei erau ariimap de un
lnmulfirea speciei umane; Acest dualism ~i aceastii lncercare sunt --puternic zel· propagandistic ~i misionar. Remarcabilele ·calitiifi ale
tipic gnostice. Conform Sfiintului Irineu, se pare di ele ar proveni de ~efului sectei le-au asigurat succese deosebite: curentul marcionist
126_ 127
cuprinde, curai]d, ,lntreg bazinl.\1 mediteraneean. D_ar, dupii dispari!ia veterotestamentarii, Dumnezeu dii oamenilor Legea; care este chiar
fizicii a lui Marcial) ~i a priniei genera(ii de discipoli, cam de pe Ia cunoa~terea formalizatii a binelui ~i riiului, 'un manual pentru ca;re
mijlocul sec. a! Ill-lea, noua Bisericii decade repede, pierind lntr-un Adam mu~case din mar, pierzand Paradisul. Astfel, s-a putut constata
singur .veac. pe viu cii oamenii nu pot evita piicatul prin propriile lor puteri, ciici
Doctrina lui Marcion reia, Ia un nivel tran~ant ~i 'accesibil, nimeni nu poate,respecta Legea de Ia lnceput panii Ia sf11r~it, fiirii nici
inovatiile lui Cerinthius. E vorba, mai ales, despre acuzarea lui Iahve, o abatere. Precum bine observii Sf.Apostol Pavel, In Joe sii salveze,
care nu ar fi Dumnezeul unic ~i bun, ci doar un demiurg lnrobitor ~i Legea _condarnna. Aici •lncepe etapa novotestameniarii: vine· lisus
riiu ce a creal o lume imperfectii. Spre cleosebire, 1:nsii, de ereziile propoviiduind calea m11ntuirii, adicii iubirea. Iisus a spus cii omul nu
altor mae~tri gnostici, Marcion admitea cii·lisus Hristos este Fiullui se poate salva singur, dar va fi m11ntuit de harul lui Dumnezeu ~i de
Dumnezeu ~i cii S-a lntrupat, suferind. Totu~i, -el-nu putea sa creadii jertfa pe cruce: Pentru lmplinirea mantuirii mesianice, lnsii, trebuia
cii trupullui lisus a fost material de-a bine!ea. Voi prezenta esentialul _ abolitii domnia Legii. Acest lucru s-a petrecut In clipa c11nd Legea a
teoriei lui Marcion, In rezumatul competent a! lui Mircea Eliade: _condamnat un nevinovat, adicii prin procesul ~i riistignirea lui
,Sistemul siiu dualist opune Legea ~i Dreptatea, instituite ·.de HristOS;
dumnezeul creator din Vechiul Testament, Dragostei ~i Evanglieliei ..Iatii, a~adar, cii nu existii nici o rupturii lntre Vechiul ~i Noul
revelate de Dumnezeul eel bun. Ac_esta din urmii fi trimite pe. Fiul Testament. Dimpotri vii, tot scenariul evanghelic ar deveni obscur In.
~au Iisus Hristos ca sii-i elibereze pe oameni de sub robia Legii. Iisus !ipsa Torei, a Profeplor ~i a Psalmilor, iar teologia cre~tinii s-ar altera
I~i alege un trup capabil de sin;tire ~i de suferin!ii, de~i aces! trup nu e rapid·ln !ipsa fundamentului ebraic. De altrninteri, In prima parte a
material. Propoviiduind, lisus II exaltii pe Dumnezeul eel. bun, dar Se predicii de pe munte, lisus Insu~i a fiicut o demonsti'ape de ·rorta
fere~te sa .. arate cii nu este v<:>rba despre duninezeul Vcchiului privind relatia stransii dintre Tora ~i propria Sa propoviiduire. Din
Testament. De altfel, lahye aflii din propoviiduirea lui lisus cii existii nefericire pentru Marcial]. predica de pe munte e conservatii mai ales
un Dumnezeu . transcendent. El se riizbunii, dandu-L pe Iisus. In Evanghelia dupii Matej, pe care el nu a recunoscut-o drept
prigonitorilor Siii. Dar moartea pe-cruce aduce salvarea, ciici, prin canonicii.
sacrificiul Lui, Iisus -riiscumpiirii omenirea de Ia dumnezeul creator. Voi remarca, In sa, imediat, cii teoria eel or douii Di vinitiip opuse ·
Totu~i,dumea continua sa fie sub stiipanirea lui Iahve ~i credincio~ii - Dumnezeul. eel bun ~i demiurgul inferior, creator a! lumii materiale
vor fi prigoni(i p11nii Ia sfiir~itul vremii.' Abia atunci Se va face -devine fundamentalii pentru gnosticism.
cunoscut Du~ezeul eel bun: Elli va primi pe cei_credincio~i-ln
Impiiriitia Sa, In limp ce rs:stul oamenilor, lmpreuniicumateria ~i cu _ Carpocrate ~ Basilide
dumnezeul creator, vor .fi nimicip." Ciitre anul 120, deci fa lnceputul sec. a! 11-lea d.Hr., Alexandria
Trebuie sa rna lntrerup aici pentru a sublinia importanta ~i Egiptul ajung centrul mondial a! Gnozei. Aici au· activat doi
opozi(iei pe care gnosticismul a stabilit-o lntre Vechiul ~i Noul mae~tri celebri: CarpOcJ'ate ~i Basilide. Carpocrate a predicat un 'i
1,

Testament. Aidoma tuturor cititorilorBibliei, mae~trii gnostici au imoralism sfidiitor. ,-El zicea cii, pentru a fugi de sub controlul
descoperit s:u uluial~ douii chipuri ale lui Dumnezeu: In VechiuJ·• arhonfilor (guvematorii lumilor planetare) trebuie sa siivar~im toate
Testament El este adesea m11nios ~i necru!iitor; In schimb, In Noul.· . faptele imorale. Numai astfel ne pliitim datoria fa!ii de rliii no~tri
Testament, lisus vorbe~te despre un Dumnezeu a! dragostei, a! creatori ~i ne putem lntoarce In divinitate. Cine nu traverseaza
iertiirii ~i a! milei. Cele douii ,chipuri ale luiDumnezeu,sunt, de .fapt, suficiente experiente irnorale, se va relncama. In sistemul lui
douii. etape ale planului pentru in11ntuirea lumii ..·In etapa. Carpocrate valorile importante sun! credin(a, , mila ~i mantuirea.
128 129 '
· Despre lucruri, el zicea ca nu· stint rele ·de Ia natura, doar oamenii necuno~tere) a fost dezvoltata de tratatele din Corpus Hermeticum.
1
numindu-le pe unele bune, iar pe altele rei e. Despre Iisus, suspnea ca lata cum o descrie Fran,.oi~ Bonardel: ,constii In afiifuarea ,
· a fost un om obi~nuit, fiullui Iosif, cu sufletul salvaqipur,.care a imposibilitiipi oricarei calificiiri, cte'numiri sau reprezentari ale lui ·
pastrat amintirea . celor vazute pe cand stiitea ·langa Dumnezeul Dumriezeu, nu se poate. enunta ceea ce nil este: «lnexprimabil,
nenascut ~i care a putut fugi de puterea arhontilor, fiind sanctificat de inefabil, pe tine doar tiicerea te nume~te», Nous-ul e «Domnul
o putere rrlai lnalta. Dar ~ continua acest bizar maestru - oricine ar neviizut>>, «Domnul prea mare pentru a avea un nume»; el mai e ~i
primi- aceea~i putere ar deveni egalul. lui Iisus ~i ar fi capabil sa <<eel ce nu e nici un lucru>>, «Cel ce nu e fiicut din materie, eel ce nu
lnd~plineasca acelea~i miracole. Epifan, fiul lui . Carpocrate, care se afla lntr-un trup, eel lipsit de culoare, de lntap~are. eel ce nu se
preluase conducerea ·sectei, a manifestat un antiiudaism total. El e
schimbii; nu se transformii, eel ce In vecii vecilor». Agnosia-gnosis
afirma eli natura e bunii ~i dreaptii, lnsa din pricina I:egii lui Moise a mai poate fi ~i astfel formulatii: <<Unde se aflii, unde se duce, de unde
intra! In lume raul ~i pacatul. Altminteri, predica punerea in cmhun a vine; cum se comportii, din ce e tacut, toate acestea nouii ne swlt
averiloqi a femeilor. necunoscute». Cuno~terea lui Dumnezeu, telul oricarei gnoze, nu
Aparipa unui sistem gnostic atat de radical deviat in materie de poate fi, In acest caz, decat un acf paradoxa!, o sfidare fatii de ceea ce
. moralii, precum eel al lui Carpocrate, unde viciul, orgia ~i lucrurile lumea profanii nume~te cuno~tere; act bazat pe certitudinea revelatii
. impotri,va. firii erau recomandate · ~i lncurajate, are ~ desigllr _: o a necuno~terii, care, totu~i. nu mai e ignorantii." ·
explicape psihanaliticii. Aceasta nu e decal o uria~ii defulare, revdlta ·in Jinia teologiei negative, Basilide vorbe~te despre ,un limp
lmpotriva conventiilor ~i legilor sociale care cenzureaza libidocuJ ~i ciind nimic nu exista". Divinitatea suprema e numitii ·,Inexistentii".
obliga Ia inhibi!ii. Dupii cum a remarcat Puech, aici apare un soi de Dumnezeu-care-nu-existii a vrut sii creeze Cosmosul ~i a depus un
, nihilism care se manifesta mai ales pe plan fizic ~i sexual. Acest germene unh:ersal unde se afla o triplii Filialitate - o parte subtiHi,
nihilism vine direct din revolta nebuna ~i perseverenta lmpotriva lui una mai opaca ~i una care avea nevoie de purificare. Filialitatea mai
Iahve, Dumnezeul creator. Dar nihilismul gnostic nu s-a manifestat · subtila '(prima) s-a ridicat,· lntorciindu-se In Inexistent. A fost urmata
doar In plan fizic: exista ~i o puternicii manifestare metafizica, prin · de a doua, suspnutii de Pneuma (Spiritul) ca de o aripii. Totu~i,
doctrina lui Basilide .. Pneilma n-a riirnas cu a doua Filialitate; fiind de natura inferioarii, s-a
.Basilide a fost contempor~h ~i concitadin cu Carpocrate. A lnchis lntr-un Joe intermediar, unde a constituit firmamentul care.
scris ,Comentariul Evangheliei" in 24 de volume. Pretindea cii are desparte lumea hipercosmicii de cosmosul vizibil (uride se giise~te a
revelapa de Ia doua personaje misterioase: Barkabbas ~i Barkoph. treia Filialitate In ~teptarea purificiirii). De aici lncolo, Basilide intra
Apoi a invocat traditia secreta a lui Matei. Totu~i. conform lui lntr-o ftenezie a lnmulprii cerurilor, numiiriind 365, sub guvernarea
,, Mircea Eliade, acest doctor gnostic nu ar fi decat ceLmai mare dintre lui Abraxas/Abrastli; Eu lnsa voi ilrma rezumatul Giuliei Sfameni- I.
'\'
. discipolii lui Simon Magul~ carora le~a sinietizat doctrina, elaborartd Gasparro (dupa Irineu), care s-a limitat Ia strictu! necesar.
,o · yastii ~i complexa cosniologie de tip gnostic, inmulpnd A~adar; ·zice Basilide, din germenele universal s-a mai ivit apoi
spectaculos cercuriJe: ~i lngerii care locuiesc In ele." Basilide a avut un Mare Arhonte, care a niiscuf un fiu ,mai bun ~i mai lntelept decat
un fiJJ, Isidor, care a scris ~i el mai multe tratate, printre_care unul de el". Marele Arhonte stii in Ogdoadii (ansamblu de opt eoni) ~i.
~-,Etidi".- - Jmpre\lnii cu fiul siiu, este autorullntregii i:reapi celeste. Ciind creapa
- · . Dupa cum bine aratii Giulia Sfanieni-Gasparro; originile lui s-a lncheiat, din germenele universal s-a niiscut tih'alt Arhonte,
•metddei lui Basilide trebuie ·cautate In< teologia negativii. Teologia care stii In Hebdomadii (ansamblu de ~a pte eoni) ~i care este creatorul
,negativa, numita de Hlstugiere agnosia-gnosis' (cunoa~tere prin ~i regizorul tuturor lucr!Jrilor aflate sub ei. Si acesta are un fiu mai
• 130 131
bun. Arhontele din Hebdomada este Iahve, Dumnezeul din Biblie. Ofismul venera ~arpele din Vechiul Testament pe care tl
Marele Arhonte (eel din Ogdoadii) este numit inefabil. socotea sal vator aL ilmanitiili,i -(temeiul .biblic fiind Evanghelia dupii
In germenele universal ramasese a_ treia Filialitate, care trebuia Ioan.3;14-15, ·unde s_e relateaza despre ·comparatia dintre ~arpele qe
eliberata. In acest scop coboara Evanghelia pana Ia Marele Arhonte, aramii ~i .Iisus): Evreii •tn~i~i avusesera probleme cu ace! ~arpe de
care recunoa~te c;a nu e zeul suprem ~i afla (acum) despre Inexistent, arama, care apare In relatarea veterotestamentarii In Numerii 21 ;7 -9 ~i
despre Filialitate ~i despre originea Totului. Cand tntreaga Ogdoadii a care fusese adoral In Israel sub numele· Nehu:jtan.- Regele Ezechia din
fost .instruitii, Evanghelia a coborat In Hebdomada, _care n-a fost . Iuda va distruge · ~arpele de aramii, tocmai deoarece iudeii tJ
luminatii uniform. In fine, pentru a elibera substanfa divina ramasa In transformaserii' tn idol. Nu existii nici o indica fie ca NehU§tan ar fi
materia informa, lumina Evangheliei a ajuns Ia Iisus, fiul Mariei. Cu fost ~arpele din Paradis care i-a ispitit pe Eva ~i pe Adam. Despre
El a tnc!)put procesul de purificare care :va duce In tnalt a treia teologia evenimentului In care apare Nehu:jtan e destul de vorbit.
Filialitate (nu deodatii, ci individual, prin mantuirea fiin(elor Contextul riimane tnsa o pedeapsii Dumnezeiascii aplicatii pentru
· separate). ,Oamenii Filialitapi" se numesc pneumatici- ei trebuie sa relele apuciituri ale oamenilor.·
se lntoarca tn Dumnezeul Inexistent. Apoi, acesta va trimite In lume Ofipi.. ll urau :pe Iahve, declarandu~L un demiurg rau care a
Marea lgnoranfii, astfel ca arhonfii ~i creaturile lor, care nu cunos~ tncercat sa tmobeasca umanitatea, In .vreme ce ~.arpele a salvat-o,
lumea superioara, sa nu sufere: Caci - zice Basilide - dorinp, de a-~1 oferindu-i cuno~terea. Conform Giuliei Sfameni-Gasparro, mi~ciirile
depa~i inadmisibillimitele este cauza distrugerii. -· , ofite - care nuau un fonda tor bine precizat- ,provin din a~a-zisul
. Sistemul alexandrinului Basilide e dintre cele mai stufoase ~i se gnosticism popular, cu riidiicini· piigane ~i cu legiituri. In religiile de
poatc dcscoperi un mecanism psihologic compensatoriu tntre metoda Mistere. De altrninteri, Ia vremea respectivii, am ariita_t ~i eu existenfa
teologiei negative ~i multitudinea de cerllli ~i de!ngeri. Pede o pa:te docttinelor ~arpelui In Misterele pagan e.
se afirmii Inexistentul, iar pc de alta este o prohferare exuberanta a "Ofitii au fost combiituti mai ales de Hyppolit ~i Irineu; curentul
existentului. Dar nu analizele psihologice rna interese!!Za.acum, ci o lor, destul de Jarg, confine· o gamii de secte. ~arpele intervenea
stranie asemanare: Dumnezeul-care-nu-existii al lui Basilide este efectiv In timpul riturilor, precuni Ia eucharistie (tmpiirtii~anie) cand
identic cu notiunea de Vacuitate, Non~Existenta suprema din doctrina o reptila special adusii ie~a din ,co~ul divin",. trecea pes.te·
buddhistii ~i 'tibetana. Dupa cum se ~tie, .. pentru buddhi~ti nivelul elementele tmpartii~aniei ~i apoi se tnc_oliicea, filosofic.
suprem al Universului nu este Nirvana, ci Vacuitatea,. ~area Hyppolit ne vorbe~te despre secta naasenilor, al ciiror nume
Nefiintii, concept foarte apropiat de Inexistentullui Basilide. A,stfel, e vine de Ia termenul ebraic nah~ (~arpe). Doctrina lor. secreta se aflii
de u~iirit tnce masura maestrul.alexandrin[uase, contact cu surse In tratatul ,Despre .om" - ei pretindeau cii aceasta este ~tiinta ascunsii
b]lddhiste ~i daca nu cumva gnoza sa are un intere_sant temei indian. pe care Iacov, fratele Domnului, i-ar fi transmis-o Mariamnei. In linii
mari, naasenii profesau -un. dualism cu sisteme tern are, adica, .pe
Ofismul , .. _ _, . fondul antitezei esenfiale ·dintre_ spirit ~i materiei, ·ei repartizau
Secolul a! doilea d.Hr. a produs unele din cele mai violente ~i Universul In sisteme de' trei. In teoria naaseanii se- venera un Om ~i
mai persistente secte gnostice anti-iehoviste ~i - chiar- anticre~tine. un Fiu a! Omului. Omul e androgin ~i se cheama Adamas. El e
Este vorba despreofifi. Numele de ,ofit'' vine de Ia cuvantul grec compus din (rei elemente: spirituale, psihice,- teresl)'e; care s-au
aphis care tnseamna ~arpe. ciici ofifii sunt marii ·adoratori ai ~arpelui, coborat tmpreunii In Iisus, fiul Mariei. In virtutea acestui fapt Iisus
iar societiifile lor secrete constituie..unul din momentele de van ale ~i-a putut revela mesajul celor trei categorii de oameni (pneumatici,
afirmarii doctrinelor ~arpelui. psihici, hylici) ~i a putut fi tnte1es de top, La scara uniyersalii e;>~istii o
132 ' 133
triparti!ie a Totului In lucruri angeiice, psihice ~i terestre. Pe Pamant, abandonat-o. Omul posedii pneuma (spiritul) de Ia Elohim. Salvatorul
omul era fiicut dupii chipul ~i asemiinarea lui Adamas; oni.ul Ceresc. umanitii!ii este Iisus. ' ·
Sufletul era conceput ca un logos intermediar lntre spirit ·~i materie~· Secta ofitii cea mai importantii ~i asupra ciireia avem acum
El coboarii pentru a da via!ii celor trei ·nivele •ale Totului {celest, destule informatii este cea desc1isii ~i combiitutii de Sf.Irineu. :
terestru, infernal), dar apoi trebuie sii se relntoarcii Ia locul siiu In anul 1945, o formidabilii descoperire arheologicii s-a petrecut
originar, numithipercosmic. Naasenii venerau ~arpele, identificandu- In localitarea.Khenoboskion, langli Nag Harnmadi, In Egiptul de Sus:
1 cu elementul umed de care toate au nevoie.· Celeb~au Mistere ale au ie~it Ia ivsalii 13 codice continand circa 50 de .tratate In limba
Marii Marne. Refuzau ciisiitoria, pe motivul inferioritiitii ontologice a coptii. Era vorba despre o·lntreagii bibliotecii gnosticli, sciipatii furiei
femeii. · ·· . istoriei. Textele de Ia Nag Harnmadi au fost traduse In coptii prin sec.
Ace~ti sectanti ciudap au avut p~siunea imnelor.. Ni s-au piistrat a! IV-lea d.Hr., dupii originalele grece~ti din sec. a! 11-lea (care a fost
texte imnice de la-ei, vii voi oferi acum unul, care e un bun·exemplu' veacul de aura! gnosticismului). fnmarea lormajoritate, aceste textc
de limbaj ~i mentalitate /
gnostice: ,Legea comunii ·a Totului a .fcist·
.
apar(in sectelor ofite ~i valentiniene; ele completeazii In mod nesperat
Nous-ul prim-niiscut;/ cea de-a. doua a. fost Haosul Confundat cu informatiile noastre despre Gnozii.
Primul niiscut;/ cea de-a treia, sufletul, a primit Legea prin aplicarecr fntr-adevifr, este ca ~i cum, dupii .ce am avut poza ~i :descrierea
Pentru asta a lmbriicat o fonnii treciitoare/ ~i se adecveazii sugestiei unui om, l-am lntalni In carne ~i oase. De~i manuscrisele de Ia Nag
mortii.! Acum e rege ~i contemplii lumina,/ acum, ciizut In suferin!ii; ·. Hanunadi nu sunt descifrate. In totalitate, ceea ce s-a lucrat pare
plange,/ uneori plange ~i se bucurii,/ uneori plange ~i e judecat,( suficient pcntru analiza de fa!ii, In special pcntru prezentarea scctei
uneori e j udecat ~i moare,/ uneori nu giise~te • cale de ie~ire; gnost~ce. nun1itii ofifii lui !riner{ --, botczati [t~a deoarece Irineu ii
nefer!citul/ pe care pribegirea l-a azvarlit In labirint./ Atunci · Iisus · CCinbUtuse nmpl~t ln · Iucr~rt;a ·s;l A.dver:nts /u-.irr!scs ·(ln1potdva
'zice: <<Prive~te, o, Tatii!l El cautii riiul pe plimantl ~i se lndeparteazli erezii!or). Pana Ja desCOJ!erirea cJin Nc~~~ I-latnrnudi nu s-:.1 putut
de spiritul Tiiu./ fncearcii sii fugii prin haosul lnspiiimantiitor/ ~i nu certifica gradu!de corectitudine d int'o!·ma!iil•orf•Jmizate de Irineu.
~tie cuni sii-1 traverseze./ Pentru asta trinilte-Mii, o, Tatii!/ !inand :Oar_·cele douii tratate de la Na~ H.an1n1~cH~-Apokryp!wn Joizc:nnis ~i
sigiliile Eu voi coborl/ traversand top eonii,/ dezvliluind · toate Tratatul fiirii titlu, i-au confirmat rclatarea. .
misterele,/ ariitand formele zeilor;/ iar secretele vietii sfinte,/ care se: ·,,n puterea din Bythos" - zic ofi!ii - ,esre o Lumina
cheamii gnoze, Eu le voi revela.>>" primordialii, extaticii, incoruptibilii ~i divinii .care e Tatiil tuturor
Sii trecem repede In revistii alte secte ofite de .mai nilcii lucrurilor ~i se cheamii Primul Om." De acolo derivii o Ennoia (eon
importantii. Perafii 'interpretau lntreaga -Biblie prin simbolismul nunilt Gandire), zisii AI Doilea Om, dedesupttil ciireia se aflii Sfantul
~arpelui. Ei pretindeau cii sunt unicii care ~tiu calea de eliberare, Duh sau Prima Doamnii, de natura divinii ~i distinctii de elementele
adicii drumul coree! ~i formulele de trecere ce penni!~ omului sii • materiale (apii, mtuneric, abis ~i haos) care se aflii lnjos. Cel de-al
traverseze. sferele arhonplor ostili ·· ~i sii se salveze. Sethienii Doile Om stii In sfera Primului-Om, iar din unirea lor cu Sfantul Duh
concepeau Universul, Totul, ca pe un rezultat a! contrapunerii de·. se na~te un personaJ lunilnos,. eel de-al Treilell Om; care se mai
forte In tensiune reciprocii. Nivelul inferior era. alciituit din ,ape cheamii Hristos. Acest Hristos stii In sfera Sfantului Duh (care ar fi
tenebroase" cu caracter violent. Discipolii Ciirfii lui Saruch - Carte a ~ Mar~ a Mama, Prima Doainnii). Ympreunii, toti ace~tia alciituiesc un
lui Baruch a fost atribuitii unui gnostic pe nume Justin. Ea vorbe~te ,Eon i'!coruptibil'', ,&devifrata ~i sfanta Bjsericii". Yn .diagrama
despre un demlurg care se cheamii Ei&him ~i care este asimilat lutnii Ofi\ilor; ei fac parte din lumea divinii, laolaltii cu Viat:a, Cunoa~terea,
superioare, Piimantul e Ederiul, iar materia - sotia lui; pe care a Preyederea, Iubirea ~i Ynte1epciunea. Celelalte douii1umi sunt lumea
I
I
134 135
I
celesta, dominata de ~apte arhonti planetari ostili, ciitiira o spadii a izgonit pe cei doi din Paradis pe· piimarit ~i i-a obligat sa se
stralucitoare le interzice accesul Ia divin; ~i lumea · inferioarii, fnmul!easca, dai Sophia intervine_lnca o data, privandu-i pe oamenj
invadata de demoni conpnuti In arheul Behemoth ~ilnconjurata de de scanteia luminoasii (pe _care astfel o sustrage.: blestel)11Jlui.
Leviathan, marele dragon a] tenebrelor exterioare, eel ce lmpiedica Demiurgului). Pe acee~i linie actioneaza ~i ~arpele, nascand ~ase
mantuirea. . demoni, du~mani ai rasei umane. ...
Iatii acum scenariul' crearii lurnii ~i a! salviirii umanitii!ii. Mai · - Astfel, ·Adam ~i Eva raman ingreuna~' cu un corp material ~i
lntai, o parte din lumina primordiala care stralucise pe Sfiintul Duh dotap cu un suflet inferior. Insa Sophia nu i-a abandonat - ,ea le
nu poate fi oprita ~i se scurge pe partea stangii. A~a se ive~te Sophia; retrirnite substan(a lurninoasa prin care vor lua Ia cuno~tinfii'propria
o ,virtute" dotata' cu ,o roua de lumina". Sophia, numitii de ·lor condl(ie ~i se vor opune legilor vie!ii, fn numele eliberarii finale. ,
asemenea Prunikos ~i Androgin, se scufunda iri apele inferioare, Istoria biblicii era interjiretatii de catre . ace~ti adoratori · ai
agitandu-le ~i asumandu-~i de acolo un corp. Ingreunata de materie, ~arpelui in stil complet personal. Ei pretind cii Sophia i-ar fi trimis fn
ea vrea sa se lntoarca Ia Marea Mama (Sfantul Duh), dar nu reu~e~te Iume pe loan Boteziitorul ~i pe Ilsus, fnsii f"arii sor(i de ca~tig.A~adar,
sa se ridice dedit lntr-o· zona intermediara ilnde, extinzandu-se, face Sophia ajunge Ia disperare. Ea, ,negiisind riispuns nic"i fn cer, nici pe
'din corpul sau cerul vizibil. Apoi, cuprinsa de o tot mai mare dorinfii piimant, cheamii intristatii in ajutor pe M~", adicii pe Prima
dupa lumina superioara, Sophia l~i abandoneaza corpul celest ~i e· Doamnii, SFantu!Duh. Aceasta,impresionatii de tristetea ei, obJin~ de
eliberata. - - · Ia Tatii perrnisiunea de a-1 trimite pe Hristos drept Salvator, Hristos
Tot~~i, ciiderea Sophiei a ini!iat geneza. In lumea celesta ea (eon divin) va fi prirnit de Iisus, pe care Sophia 11 pregiitise in
nascuse un fiu, numit ladalbaoth, caruia i-a transmis ,un suflu cert prea!abi! ca pe un vas a! Iumii. Inainte de crucifica.re, Hrist~s..~i
de imortalitate". In virtu tea acelui suflu ladalbaoth devine Demiurg, Sophia au ie~it din Iisus, dar au trimis o !JUtere care 1-a inviat in cor!>
creand cei ~apte arhonp planetari. Apoi el ia In stiipanire lumea psihic ~i spiritual. Dupa inviere, Iisus ar fi stat 18 luni l?e pa~ant,
inferioara ~i se proclama zeu unic; dar mama sa divina 11 contraziCe, initiindu-~i discipolii fn misterele superioare. Ridicat Ia cer, Iisus sta
revelandu-i existen(a Tatalui Universal (Primul Om) ~i a Celui 'de-al Ia dreapta lui Iddalbaoth ~i "prime~te sufletely credlncioase., (::and
Doilea Om (care se mai cheama ~i Fiul Omului). Pehtru a-i potoli pe toatii roua-lumiuoasii vafi recoltata ~i dusa in Eonul incoruptibil, va
arhontii tulburap de ,vocea nea~teptatii", ladalbaoth ii invita sa aveilloc distrugerea lumii prin foc.
creeze omul obi~nuit; fnsii rezultii o fiin!ii monstruoasa ~i informa. . Cele spuse panii aici nu acopera t~are ereziile ofi (ilor. De
Vazand acestea, Sophia se decide sa intervina ~i sa sustraga altrninteri, acest tip de secte gnostice se caracfer:i.i~azii printr"o
stapanirii Demiurgului scanteia de lumina. Ea transmite omului nou frenezie' a lndriiznelii eretice. De Ia atribuirea. unui soi de sex
creal de arhonti o serie de elemente superioare (nous ~i enthymesis -' SFaniului Duh (care devine Prima Doamna) ~i pana .Ia deosebirea
intelect ~i dorinfii) prin care el fl va cinsti pe Tatii ~i i~i va dispre!Ui dintre Iisus ~i Hristos, totul strigii a bhlsferille. pentru o ureche, d.e
creatorii. Apoi ladalbaoth o face pe Eva, dar ~~ In femeie Sophia va cre~tin: · _. . . ' · · '- . · · . .. . · .•
amesteca lm element superior. In continuare, Mama divina Eu vreau sa vii atrag aten~a mai ales astipra'tendintei evidente
contracareazii opera Demiurgului, convingand prima pereche sa nu de reabilitare ariiului: confonn ofi(ilor, deinonii sunt'creap de ~arpe
asculte ~i sa mu~te din fructul oprit. A folosit drept mesager ~arpele " ~i distrug oamenii pentru a ajuta Ia salvarea scanteii luminoase!
(care fusese niiscut din ladalbaoth_~i'Inaterie). Dupii ce au mu~cat din · . Astfel, Cel Care a creal omul devine ostil, iar eel care a dus Ia
mar, Adam ~i Eva au cunoscut puterea cereasca ~i s-au indepartat.de· . blestemarea lui devine benefic.
creatorii lor. ladalbaoth, fiirii sa inteleaga semnificapa neascultiirii, i-
136 137
Dar secta ofifilor lui lrineu nu este culmea ciudateniei gnostice.
. In aceea~i perioadii (sec. a! IT-lea d.Hr.) se manifesta o serie de
*
, grupa~ exotice, numite barbelognosticii. 1'/umele lor vine de Ia
~ * * .~
Poate credeti ca · asemenea aberapi precum doctnnele
apelativul Barbero sau Barbelo,· pe care ei II dadeau Marii Marne. barbelognostice au' pierit, fie de Ia sine, fie In uirna viguroasei reru_:P.!
Doc~na lor structura lumile pe ierarhia · unor emanatii In cuplu, a Bisericii. Nu este a~a. Astazi, chiar, exista o ~pare .gnostic a
pommd de Ia Sy:zygia suprema (fatal de nenumit ~i Barbelo). Cultul intemaponala ce se revendica ·de Ia scrierile columb1anulul Samael
·Je era p~ofund contaminat de Misterele orgiastice ale Marilor Marne Aun Weor, un ofit tipic a! secolului XX. Sam_ael Aun Weor_ n.ume~te
din paganism; ca ~i acelea, ei puneau In centrul ritualului sperma, pe Mama Divina Kundalini sau divinul Sarpe ~~ o amplaseaza m zona
care o recuperau Ia sfiir~itul actului sexual, zicand di astfei resiituie coccis-ului ;nde ar sta incolacita de trei ori ~i jumatate. Prin
~amei pneuma (spiritul), sustragandu-1 controlului arhonplor. Pe asimilarea ~otiunii de kundalini, acestmaestru 'gnostic realizeaza un
cand fusese tanar, viitorul SflintEpifaniu (care a trait In sec. a1 N-lea foarte interes::mt sincretism cu yoga, irisa cadrul fundamental riimllne
d.J:Ir.) a ajuns intr~o secta barbelognostica din Alexandria, unde barbelognostic, inclusiv In importanta . ac~r~~- spermei_ ~mane:
fusese momit de cliteva femei frumoase. Aici_el va asista Ia uil ritual ,Focurile dorsale sunt iehoviste. Focunle ·munn sunt cnstice. In
care i-a in tors stomacul pe dos ~i pe care il d~scrie mai t§rziu in frunte stralucesc razele extrem de divine ale Tatalui./ Toate aceste
luc_rarea_ Panarion: ,,Ei indeplinesc actul ·voluptuos pana la trei clase de· energie sunt pura samlln!ii transmut~ta. _In lic~idu!
sati_sfactle, aduna samanp ne7uratiei.Jor, impiedicand-o sa .patrunda seminal se ·afia cheia · mllntuirii · umarie./ Energia senunala trebme sa
mat departe ~i sa procreeze, apoi mananca fructul iu~inii lor. Atunci fie sublimata pfma Ia inima. In inima, Divina Mama l~i va ln~l~i
cllnd unul dintre ei, din gre~eala, ~i-a lasat samilnta sa piitrunda prea Fiul Cristul interior./ Mama ~i Fiul ei traiesc In Templul-Imma.
mult, tar femeia este lnsiircinata, ascultafi ce lucruri lnspaimllntatoare Cru~ea initierii se prime~te In TempluJcinima./ Se poate ~i trebuie _sa
fac. Ei scot fiitul imediat ce pot sa-l prindil cu degetele, iau ace! avem cont~ct sexual, dar este preferabil sa murim lnainte de a conute
a_vorton, il pi~eaza intr~un soi d~ mojar, il amest~.a: cu miere, piper crima.varsiirii semintei" (Cartea galbena). . · . . .
~~ ~lte . c?nd1mente, precum ~~ cu uleiuri parfumate, pentru a-~i Oricine cite~te literatura acestor mae~tri ~ltra.eretlc~ st:nte _un
mv_mge slla, apoi se strang laolaltii- comunitate de porci.~i de caini! fior de adorape - cum sa-i zic? - placentara. E1 gl?':'fica ~na
- ~~ fiecare se infrupta cu degetele din acest pateu de avorton." proliferiirii, au avllntul celulelor c~:_ se. ~ivid_ c_u ~v1d1tate ~~ cu
Precum majoritatea gnosticilor, credincio~ii lui BarbeiiJ erau deliciu. De~i i~i zic pneumatici, adica spmtualt, mb':ea lo~ e~te_ o
convin~i ca numai ei depn parolele oculte care le permit sa scape de forti! a materiei vrea sa insemne marea forta a oriciire1 coeztum ~~ a
dn:igonul tenebrelor ~i de furia, arhontilor, izbavindu-~i spiritui dupa ori~arei mi~arl materiale: ,,Electricitatea, magnetismul universal,
moarte. Acela~i Epifariiu a notat ceea ce trebuia sa spuna sufletul foqa cosmidi, !egile coeziunii ~i gravitapa planern:a au fost c~eate d~
pentru a evita furia arhontilor: ,M-am recunoscut pe mine ~i m-am Mama lntregii adorapi./ Toate planetele care stral~cesc, scl.1~esc ~~
adunat pe mine din toate paqile; nu 'am fiicut unna~i Arhontelui, dar palpita In inalterabilul Infinit se odihnesc Ia sanul del~c1_os a!
i-am impra~tiat originile sale; am adunat membrele risipite In binecuv1lntatei Zeite Marne a lumii." Astfel, barbelognostictsmul,
Cosmos ~i te-am cuno~cut, cine .e~ti. Eu, de fapt, sunt din lnalt." care zicea ca neaga procreatia ~i materia, reprezinta - ~~ fond - o
deviere patologica a intereselor biologi~e din fiin!_l' umana: In Joe d~
a admite o biologie sanatoasa ~~ normala, .ace~tl mae~tn
propovaduiesc viciul, anormalitatea ~i p~rversiu_nea. ~· : ~. .
Dar am vorbit destul despre ei. E t1mpu!. sa sch1mbam subtectul.
138 139
Pistis Sophia · Pistis Sophia, ea l~i are re~edinta In· eel de-al treisprezecelea Eon,
Pe la jumatatea sec. a] XVIII-lea, un anume doctor Anthony unde domne~te Marele Invizibil (sau Propator}, lmprem:\a cu Barbel~
Askew aducea In Europa un manuscris ciudat, intitulat Pistis.Sophia. ~i cu Triplele Puteri; Marele Invizibil guvemeazii de asemenea lumea:
Pistis Sophia, care lnseamna Credin!ii Intelepciune, este eel mai Amestecului dintre lumina ~i materie, in fruntea careia se gasesc cei
important document al Gnozei egiptene, un · soi de Biblie pentru doisprezece Eoni, cu toate Ierarhiile lor, de Ia Arhon!i pana Ia
majoritatea ~colilor gnostice. Tradi!ia sus(ine ca ar fi fost elaborat de Liturgi; in strafundul Amestecului se afla Dragonul tenebrelor
Valentin, eel mai mare maestro gnostic, care a deschis o ~coala la exterioare, cu cele 10 prapastii infemale... .
Roma lntre anii 136-165; dar aici, In privinta autorului, existii mai Iisus poveste~te, deci, ucenicilor Sai ascensiunea Sa prin lumea
multe dubii. Manuscrisul adusln Europa era In limba coptii thebana Eonilor ~i a Arhon(ilor, carora.Je-a slabit puterea, pentru 'ca nilmarul
~i dateaza, probabil, din sec. al IV-lea saual V-lea d.Hr. El relateaza Sufletelor perfecte sa poatii fi lmplinit ~i ca.Universul sa fie distrus; ..
Misterele Gnozei, · adica lnva!iitura secreta pe care Iisus. ar fi caci lumea va lnceta sa existe atunci cand Mantuirea va fi savar~itii,
transmis-o unui grup restrans de ucenici, dupa Inviere.. adica atunci cand se va completa numiirul Sufletelor perfecte. Toatii
latii arnplul rezurriat pe care Andre Beaudoin 1-a fiicut textului: materia va fi atunci arsa ~i intreg Universul va fi absorbit in sanul
,Ca In multe alte lucrari gnostice, revela(ia Gnozei salvatoare este Etemului Tatii Cosmic Comun, Dumnezeul Necunoscut, Theos
efectuata de Iisus lnviat din morti. Pistis Sophia lncepe prin a spune · Agnostos [: .. ]
ca El ~i-a petrecut 11 ani predand aceasta divina Gnoia discipolilor in urcarea· Sa printre Eoni, Ii~us a lntalnit-o pe Pistis Sophia,
Sai de ambele sexe; dar nu predase decat o parte din Mistere ~i Ii mai direia \'i descrie ·aventurile, caderea din a! treisprezecelea Eon din
ramasese de expus Misterul eel mai lnalt din toate, eel al Comorii cauza dorintei ei pentru Lumina din inalturi, apoi cainta ~i salvarea
Luminii. A~ezat deci pe Muntele Maslinilor, In al doisprezecelea an ei. Pistis Sophia, lntrevazand lumina lumii superioare (Comoara
care a mmat Invierii Sale, Iisus a revelat ucenicilor Sai lnvatiiturile ce Luminii), a vrut s-o atinga; dar lnciipii{anatul sau Arogantul- Ego-
constituie Pistis Sophia. Mai lntai le-a expus o teologie· ~i o ul, pe limba noastra modemii- i-a vrut riiul ~i a emanat dirt el o fortii
cosmologie complexe: In vartul •Uni versului se gase~te Dumnezeul cu fatii de leu a ciirei falsa lumina a orbit-o pe Pistis Sophia ~i a
necunoscut, nemanifestat, absolut, Theos Agnostos, care. se dezvolta fiicut-o sa cadii in Haosul inferior, unde ea fu chinuitii de emana(iile
In nenumarate Fiin!e ce formeaza parcii membrele unui gigantic Om demonice ale lnciipii{anatului ~i lmpiedicatii sa se ridice de ciitre ·
Primordial-Adam Kadmon al kabba1i~ti1Qr;Anthropos a! ofi(ilor... Adamas Tiranul ~i Acoli!ii sai, care conserva economia creapei. Dar,
Din Zeul Necunoscut este emanat Primul Mister, laolaltii Tatii departe de a cadea in disperare; Pistis Sophia s-a in tors cu \'ncredere

~i Fiu, Cuvant originar, sub care se gasesc numeroase alte. Mistere,. catre Lumina ~i a rugat-o cu ardoare, implorand sa fie iertatii ~i sa fie
precum Comoara Luminii, unde se due Sufletele .care au primit adusa In lumea ce fusese a ei. Intr-un· tarziu, Primul Mister li acceptii
Misterele initiatice. Salvatorul mentioneaza,. ·de, asemenea, .marl cainta ~i-L trimite pe Salvator pentru a o sciipa din Haos ~i a o aduce
Ierarhi, · precum leu, pazitorul Marii Lumini ~i ••cei doi mari· In eel de-al treisprezecelea Eon; se lntelege," a~adar, cii salvarea Pistis
Guvematori, Melchisedec ~i Bunul Sabaoth, .~ate au drept }ol· Sophiei este strans legatii de salvarea particelelor de lumina, caci
aducerea particelelor de lumina lmpra~tiate In Cosmos, In Corhoara;. tocrriai In momentul acela Salvatorul Se lntrupeazii pe plimant pentru
lntr-o· zona intermediarii domnesc lao eel Mare, precum ~i Fecioara, • a-i arata umanitiitii calea Gnozei." ·
Luminii, care judeca Sufletele, hotiirandurcarea lor.lntruLuminasau·. · Am dat in extenso rezumatul lui Andre Beaudoin pentru eli
condamnarel! lor, dand Drep(ilor sigiliile;: Misterele ~i botezurile· Pistis Sophia este o lucrare gnostica tipicii, ciireia li putep astfel
indispensabile .pentni trecerea In regiunile superioare. Cat despre aprecia caracterul complicat,. ezoteric, dramatic, excesiv~ In rest,
140 141
r
' ' '
raman Ia piirerea cii, existii o .Iegiiturii .certii lntre acest text Prin ,gloria tatalui';- contin!Jii Valentin- cuplul Logos ~i Zoe
fundamental al gnosticismului ~i, ~coala ll!i Valentin, eel mai mare na~te 10 eoni, iar cuplul Anthro'poqi Ekklesia, al(i 12. Ace~ti 22 de\
maestro, gnostic. Cel pupn In privinta zbuciumatei istorii a Sophiei, nou-creati, lmpreunii cu cei , opt dinainte, formeazii. Pleroma ·
Iegiitura este izbitoare. (Plinata~a), lumea" spiritualii dimprejurul divinitiipi primordiale.
Pleroma valentinianii are, deci, 30 de eoni grupati In !5 syzygia
~coala lui Valentin (cupluri) ~i diviza(i In Ogdoadii, Decada ~i Dodecadii~ Ultimu~ eon al
Toti cercetiitorii sunt de acord cii maestrul eel mai mare al Pleromei, al XII-lea din Dodecadii, se numea Sophia (Intelepcmnea).
Gnozei, ~ fast egipteanul Valen!ill, care a propoviiduit Ia Roma lntre Acest ultim eon va de~Ian~a drama din interiorul divinitiitii.
anii 136-160. Panii Ia mijl()cul sec. XX cuno~team teologia lui Bruse, Sophia ~ cuprinsa de o dorin(ii arzatoare ~i turjmlentii de a-1
Vaientin din extrasele ~i rezumatele piistrate de Sf.Irineu, Clement ciinoa~te pe Tatii. Agita(ia sa amenin(ii integritatea Pleromei; pentru a
din Alexandria ~i Sf.Hippolyt. Dar, apoi, descoperirea de .]a Nag conserva Iumea divina, Primul Principiu e nevoit sa creeze un eon
Hammadi ne-a oferit cateva texte valentiniene autentice, In primul impar, iioros (Limita),. cu funcpa de a menpne integritatea acestei
. rand Evanghelia Adevarului. Iumi. ·Horos . reu~e~te sa o convingii pe Sophia cii Tatiil e de
Traditia ~i autorii vechi sustin cii Valentin - definit drept un neconceput (a~talept~s) ii ca .trebuie. sa. renun(e Ia dorinta
mistic cre~iin cu afinitiiti platonice - a vrut sii ajungii Episcop, lnsii a (enthymesis) ~i Ia pasiunea (pathos) niiscutii din adrniratie. Totu~i,
fast refuzat. Atunci, din resentiment, el se rupe de Bisericii ~i l~i datoritii agita(iei sale nelnfranate, o parte din esenta Sophiei a dat
elaboreazii sistemul gnostic, o.erezie grandioasa pe care ar fi primit-o na~tere Patilizilor ~i Suferin(ei, concretizandu-se Intr-a entitate
In urma unei viziuni. Conform lui Mircea Eliade: ,Nici un rezumat informii., numitii Achamot/z, care este izgonita din Pleroma. Ulterior,
I)ll 'poate reda mare(ia ~i lndriizneala gandirii valentinienc." Sistemul
' '

Pleroma·e lntarita cu un nou cuplu de coni: Hristos ~i Sfilntul Dulz (ca


propunea nenumiirate genealogii, emanatii ~i proiecpi ale In toate marile erezii gnosticc, Sffintul Duh e de sex feminin). Dar, de
Absolutului, Intr-a frenezie (~i de o monotonie):Jipic gnostice. in • aici lncolo, personajul principal al istoriei devine Achamoth.
miez, se relata desfii~urarea unei ample drame sacre; Ch-ama lui Achamoth (nume care vine din ebraicul hahachmoth) lnseamna
Aclzamoth" creapa Sophiei. In fine, teoria purificilrii stifletului uman lntelepciu~e/iluminare. In sistemul lui Valentin, ea reprezintii o
W are riidiicinile In filosofia lui Platon, pe care ereticul. maestru ip~stazii inferioarii .a Sophiei (Intelepciunea Dumnezeiascii); este o
egiptean o studiasefoa,rtebine. stare de lntelepciune/iluminare obpnutii prin suferinta. Odatii
. .La origine - suspnea Valentin - se aflii un ,Eon perfect azviirlitii din 'Pleroma Achamoth riitacea prin regiunile de umbra ~i
preexistent", denumit Propactor sau Bythos. Acesta este ,Tatiil, de vid lnconj~riitoar~. Aici, ea. e vizitata de .o forma. a eonului
Primul Principiu absolut ~i qanscendent". El are un fel de sope, o Hristos, care li Iasii ,un presentiment de nemurire". In virtutea
entitate feminipa primordial a, Ennoia, care . se mai cheamii Charis $i acestuia, Achamoth. lncearcii. .sii "mearga spre lumina, dar e
Sige. Tatiil ~i Ennoia alciituiesc,prima syzygia {primul cuplu eonic);' lmpiedicata de Horos (e~mul !imitator). Atunci, ea.a fast cuprinsa de
din ei se nasc Nous (Intelectul} ~i .Aletheia {Mila),Jmpreuna cu care. triste(e, spaima, disperare ~i ignoran(ii; :stiiri rele, .:care aduc pentru
vor forma. Tetrada (primii.;patru eoni), numita ,,riidacinii a tuturor lntaia oarii In Univers chinul ~i nearmonia. Facerea lumii noastre s-ar
Iucrurilor". In continuare, prima syzygia emana:alp patru eoni: Logos datora tocma:( acestei disperilri a lui Achamoth, . care capiita
(Cuvantul), Zoe (Viata); Anthropos (Omul Cosmic) ~i Ekklesia consistentii reala. ,
(Biserica) ..Se ajpnge, astfeh. Ia un numiir total de opt eoni, ce Ma{ lntlii, din eel mai pr()aspiit cuplu de eoni ai Pleromei
alcatuiesc Ogdoada. Dar crea(ia era departe de a se fi lncheiat. (Hristos ~i Sfanrul Duh) se na~te Iisus Mantuitorul, unnat de un
142 143
cortegiu de lngeri. Manruitorul coboara In taramurile dejos, o aduce Ia p~oblema mant~irli.. Occid.erit~lii susti~eau ca psihic!i ~u
pe Achamoth Ia con~tiinfa ue sine ~i o vindeca de pasiunile sale .. posibilitatea de salvare, aderiirid, prin pistis (credintii_) Ia a~evarunle
Apoi, El · detennina aparifia cosrriosului: compune materia din superioai-e~ De asemenea, ei ziceau ca, Ia lntrupare, l!sus a ~vut co~
patimile lui Achamoth, iar din cmlVertirea ei face o substanfii psihica, pneumatic ~i psihic (spiritual ~i sufletesc). Orientalii, .In ~cht~b, mru
din care - mai departe __: este creal Demiurgul. In stil tipic gnostic, duri, afirmau cii Iisus a· avut numai corp pneumal:!c .~~. negau
Demiurgul acesta nu ~tie nimic despre lumea Pleromei ~i se crede psihicilor orice posibilitate de m1intuire. . . .
unicul Dumnezett. Beneficiind de participarea impalpabiJa ~i secreta Dupii cum a observat Hans Jonas, iar, de Ia el lncoac~ •. to~
a lui Achamoth (care lncepe sa fie numita Maica lu~ii), Demiurgul cercetatorii, ~coala lui Valentin acorda ,o importanta extra~r~m~a
creeaza cele ~apte cercuri materiale, numite Hebdomddii. Impreuna cunoa~terii: oamertii se salveazii numai prin cunoa~tere, adiCa pnn
cu Maica lumii, Hebdomada alcatuie~te o alta Ogdoada, situata In Gnozii. Precum am · precizat mai deriiult, . era vorba des~re o
partea de jos a Pleromei. · cunoa~tere iniJiatidi,.similara c1l o.iluminaie se.creta. Dar comphcatul
Apoi, demiurgul face Pamantul ~i omul. Peste Pamant are e~afodaj a! revelapei, complicata poveste a lm Ach~oth: p~el~are.~
putere spiritul raului, nascut din tristete. Omul a fost alcatuit dintr~o· filosofiei lui Platon - totul ne indica faptul ca Valentm ~~ disc~poln
substanta invizibila ~i a fast lnve~mantat ,lntr~o tunica de piele". sai se considerau ni~te ale~i ai duhului, foaite diferiti de prost~mea
Demiurgul i-a dat suflet (psyche) cu riisuflarea sa. fnsa Mama din jur. Este caracteristica tuturor sectelorgnostice .d~ a se c~n.stdera
Achamoth depusese In Demiurg 6 substanta pneumatica (S{liiituala); alese ~i deosebite, un fel de grupari restranse ale. ehtelo~ spm~ale.
prin rasuflare, aceasta s-a transmis omului, care devine capabil de a Prin aceasta, mae~trii gnostici uitau, lnsa, de Iisus Hns~os ~~ _~e
ptimi Gnoza. Pentru a mfuitui atare particule spirituale lnchise In cuvintele Sale: ,Fericiti cei saraci cu duhul, caci a lo.r e~te tmp.ara!J~
materie, Iisus coboara pe pamant. fnttupandu,Sc, El f~i asuma spirit cerurilor." Nevrand sa se faca aidoma. copiilor ~~ dtspretmndu-I
de Ia Acha:moth, suflet de Ia Demiurg ~i apoi ia corp' psihic, dar - · violent pe cei saraci cu duhul, gnosticii - panala urma - n-au fast
totu~i - vizibil ~i perceptibil,' capabil de suferinta. Salvarea se nici feticiti, nici pe calea lmparatiei cerurilor.
adreseaza In primul rand oamenilor zi~i pneumatici'(spirituali): ei (~i
numai ei), trezifi prin Gnoza, se pot lniilfa In Plerom~, ca~e Tatal. Mani . . .
Oamenii psihici (care au doar suflet) se pot salva, oarecu:m, prin fapte Un exemplu tipic de nefericire 1-a dat istoriei pers.anul Jl!apt,
bune ~i credinta. Oamenii materiali sunt iremediabil condamnafi. creatorul maniheismului, religia gnostica universala. Mant s-a nascut
La sfiir~itul procesului mantuitor, Achamoth 'va parasi regiunea Ia 14 aprilie 216 ln.Babilonia, Ia Seleucia-Ctesiphon: Tatal. ~au,
intermediara ~i va intra In Pleromii, unindu-se cu Mantuitorul, urmatii Patek, fll.cea parte dintr-o sectii gnosticii a .b~tez?l~!· n~mta a
de pneumatici care, dupa ce l~i vor depune sufletu] (inferior), se vor elkasaifilor. Elkasai!ii erau gnostici iudeo-cre~tm~. Pa~~ Ia varst~ d_e
lntalni cu lngerii (sofiile/sotii lor).· Demiurgul ~i sufletele Dreptilor . 24 de ani, Mimi a crescut ln~-b atmosfera defervoare,wd:o-cre~un.~,
(cei care sunt doar psihici) vor fi lnchi~i In locul intermediar, ,ciici cunosdi.nd bine Vechiul ~i Noul Testament. Dar doua revelat~I,
nici un psihic nu poate intra lnPleromii". In fine, cosmosul maierial primite la 12 ~i Ia 24 de ani, llyor lndeparta de teologia, eschatologta
va fi distrus de focul ce se va na~te In el. · ~ ritualurile cre~tine. . . . . __ .
Cam astea stint, In mare, ideile maestruiui V aleni:in. Trebuie sa ' fn anul 240 sau 241 · Mani' pleaca In India, lntr-o calatone
vii spun cii a fast vorba despre idei de spectaculoasa cariera Ia vremea initiatica. Unii zic ca acoio s-ar fi instruit In buddhism; alpi ca ar ~
lor. Scoala valentiniana se va extinde In lntreg spapul cultural gr'eco- m~rs pe Uhnele Apostolului Toma .. fn 2~2 s~u 243,. ste~u.a noulm
latin; curand apare ~i o schismii In sariul ei, din· pricina soltipil6r date lntemeietor de religii pare sa urce. Cttez dm Mtrcea Ehade. ,Chemat
'. 144 145 "
de nou) rege .Shapur I, Mani ,s-a dus Ia Belapa\ (Gund~shahpur), siriaca sau aramaica. Scau pastrat putine fragmente din aceasta opera;
capitala sasanizilor. Shaj:mr a fost adihlc impresibhat de profeqi i-a ~i doar fn traduceri. ·
acordat libertat~a de a pnidica,"lui ~imisionarilor h.Ii, fn tot imperi_ul. Precum toate, gnoiele, maniheismul pretindea ca ofera sjilvarea
Era recunoa~terea · oficiala a noii religii ~i data a fost cu evlavie printr-o ~tiin(ii totala ~i absoluta. Profetul cerea adeptilor sa-~i
retinutii: 21 martie 242 (sau, dupa un altcalcul, 9aprilie 243)." · rearninteasca faptul ca spiritul lor e de natura divina. Dar nu numai
. Timp d~ 30 de ani Mania dus o i_mpresionantii activitate atat._ Citandu-1 iara~i pe Mircea Eliade: ,pentru Mani, ca ~i pentru toti
,misionara: . a propovaduit fri tot imperiul iranian, a fntemeiat. mae~trii gnostici, gnoza rascumpiiratoare comporta in acela~i timp
• comunitii!i ih Egipt ~i in Bactriana. Dar.fn ami! 272 'regele Shapur cunoa~terea istoriei secrete (sau. uitate) a Cosmosului. Adeptul
moare. II urmeaza fiul sau, Hori:nizd, favorabil mailiheismului. El dobandea salvarea pentru ca §tia originea Universului, cauza crearii
piere dJpa un an de dorruiie, tronul revenindu-i fratelui sau, Bahram omului, metodele folosite de Printul-lntunericului ~i contrametodele
I, care-! someaia pe _profet sa i se fnfiiti~eze. Conform tra<lipei, Mani Tatiilui Luminii."
a ~tiut ca va . muri. El f~i viziteaza locurile tinerefii ~i t:Oate Gasim cea mai buna rezumare . a · doctrinei maniheiste fn
comunitii!ile pe cari le pastorea, zidindu-le discipolilor: ,Privitl-ma lucrarea ,Istoria credintelor ~i ideilor religioase'~ de Mircea Eliade.
~i saturafi-va de mine, copiii mei, Ciici, dt prive~te trupul,ma voi ,,La fnceputuri" - se zice acolo - ,in. Timpul dinainte, cele doua
departa de voi." In capitala ill1penului, eleste arestat ~i acuzat de Naturi sau Substanfe, Lumina ~i Intunericul, Binele ~i Raul,
mobed-ul Karter, capetenia Magilor, ca fiind eretic, striditor · al Dumnezeu ~i Materia, coexistau. despart,ite de o grani(ii. La nord
religiei mazdeiste '(pe atunci, religia oficiala a Iranului). fn fata domnea Piilintele Miirefiei- (asimilat cu Dumne:z;eu Tatal a!
regelui, Mani sus(ine cii I~siunea lui este pe I~ Dumnezeu, ceea ce-i cre~tinilor ~i, fn Iran, cu Zurvan), iar Ia sud Prinful lntunericului
va agrava soarta. Este aruncat in fnchisoare ~i. legat cu 20 kg de (Ahriman sau, pentru cre~t1m, Diavolul). Dar <<Jni~carea
lanturi. A patimit timp de 26 de z.ile; in.'c~inui'i P,e care n1aniheenii le dezordonata» a Materiei 11 impinge pe Prill\U] fntunericului catre
numesc - dupa model cre~tin .,. crucificare. A I;Jmrit Ia 26 februarie granita de sus a regatului sau. Ziirind splendoarea Luminii, el se
277. Trupul sau a fost rupt in bucati ~i aivi\rlit Ia diini,· cu exceptia aprinde de dorinta de a o cuceri.. Atunci. Tatiil se hotiira~te sa-l
capului, care a fost expus Ia poarta ora~ului. Imediat apoi, regele respinga el fnsu~i pe du~man. El o <<evoca», adica o proiecteaza in
Bahram I a trecut Ia o cruntii reprimare a mi~carii maniheene, rara a afara de sine, pe Mama Vie{ii, care, Ia randul ei, proiecteaza o noua
' ' ·' . . - ·' , , I' -' ' ,,- '
reu~i sa 0 distruga. . . . ' • . ipostaza, Omul Primordial (Ohrmazd, fn traducerile iraniene). Cei
' ' • ' < * ' cinci fii ai lui, care sunt, de fapt, «sufktuh>sau, o <<armura>> alciituita
* * din cinci straturi de lumina, Omul Primordial coboara Ia. grani(ii: El
;,Maniheisrriur - zice Mircea Eliade .:.. ..~ste fnainte de toate o fnfruntii fntunericul, dar este fnvins ~i fiii sai suntdevorati de Demoni
gno:iii ~i. ca atare,Jace parte din marele curent gnostic. [... j Dar, spre (Arhonfi). Aceastii infrangere marcheaza inceputul: <<amesteculni»
deosebire de alti tntemeietori de secte, Mani s-a strad.~it sa creeze o cosmic, dar asigura, fn acela~i timp, triumful final alluiDumnezeu.
r~ligie univers;la, acc~sibila tu'turor -~i nu linutatii la un' rri~atiim~nt
1
Ciici fntunericul (Materia) poseda acum o piirticica de Lumina, adica
ezoteric' rd~rvat. inifiatilor. El' ~ecunoa~te valoare,a anumitor ~ nMgii o. parte din sufletul divin.
anterioare, darle considt:ra incomplete. Pede ,alta parte, elproclama · fntr-o a doua Creafie, Tatal <<evoca» Spiritul Viu, .care,
ca . a int~~at if1' .Biserica ~a. esenpalul_ scripturil()( ~i tuturor coborand fn intuneric, il prinde de mana pe Omul Primordial ~i fl
fntelepciunilor
.. ' '
[.. ,]:"•' Mani
-
a sris
'
· ~apty ttatate,
'
ce
'
alcatuiesc
•:1,'
canoriul
. ·-.
inal(ii catre patria sa cereasca, Paradisul Lurninilor. Doborandu-i pe
doctrinei sale. Primul era CO!l)-pus fn persana medie; celelalte, in arhontii demonici, Spiritul Viu fiiure~te din pieile lor boltile Gerurilor,
146 . . .• 147
din oasele !Qr mun!ii, din excrementele lor pamfultul [ ... ]. fn plus, el lnlantuit de fntuneric. Ca ~i fn alte sisteme gnostice, eliberarea
lnfiiptuie~te o prima eliberare a Luminii, fiicand cSoarele, Lima ~i comporta trei stadii: trezirea, revelarea · ~tiin!ei salvatoare ~i
stelele,- nuclee care nu fusesera · afectate de tot de amestecul cu anamnesis-ui [adica rememorarea- n,m,]: <<Adam s-a privit pe.&ine
Intunericul. lnsu~i ~i a ~tiut cine este [... ]>>.; <<Sufletul fericitului, recapatiind
In srar~it, Tatiil procedeaza Ia 0 ultima <<evocare» ~i proiecteaza fntelegerea, a fnvial>>."
prin emana!ie un Al Treilea Trimis. Acesta organizeaza Cosmosul ca Am dat acest neobi~nuit de lung citat,.deoarece el prezintli bine
pe ·un fel de "fiintiina de captat ~i In cele din urma de eliberat ereticele -tribula!ii ale gandirii lui M~ni. Gasim aici ~i
particulele de Lumina lnchise Inca. In primele 15 zile ale unei hlni, barbelognosticism ~i doctrina Samkhya-Yoga ~i- urme . ale
particulele urea pana Ia Luna, care ajunge luna plina; In urmatoarele buddhismului ~i mazdeism, precum ~i rastalmiiciri ale Bibliei. Poate
15; Lumina se muta din Luna In Soare ~i. ln 0cele din urma, In patria ca In nici un alt sistem gnostic caracterul sincretic nu e· mai evident
sa cereasca. Dar mai raman particulele care fusesera lnghitite de decat :Ia manihei~ti.
Demorii. Atunci Trimisul se arata demonilor masculi sub fo~a unei In fine, sa aratiim- ca, pentru Mani, lumina captiva este
fecioare goale, stralucitoare, In limp ce demonii femele II viid ca uri concentrata In spermii - prin urmare, cei care nu practica abstinenta
frumos tanar go! (interpretare sordida, <<demonica>>, a naturii lntilrzie mantuirea lumii (orice copil nou-nascut lnseamna o noua
androgine a Solului ceresc). Inflacani!i de dorin!ii, arhon!ii masculi lumina captiva).
l~i raspandesc siiman!a ~i, odata cu ea, lumina pe care o lnghipSera. Totu~i. pana Ia urma vine Timpul al Treilea, adica- sfilr~itul.
Cazand pe pamant, samanta lor dii na~tere Ia toate soiurile de Acesta va debuta prin Razboiul eel Mare (un ~ir de lncercari teribile)
vegctalc. l'l ce prive~te dia;olii-femela care ramiiseserii lnsarcinate, In urma caruia va. triumfa Biserica Dreptlipi (a lui Mani) ~i se -va
ele nasc !nainte de vreme, Ia vederea frumosului tfinar go!; ~i pctrece Judecata c!e Apoi. Apoi Sufletele sunt judecate prin tribunalul
avortonii lor arunca(i pe pamilnt mananca mugu~ de arboli, lui Hristos, care, dupa o scurta .domnie, se va ridica Ia ccr lmpreuna
asimilandu-~i. astfel, lumina continutli de ace~tia. ) · ·· - cu Ale~ii ~i cu toate personificiirile Binelui. Indarat, un incendiu de
Tulburata de tactica celui de-al Treilea Tlimis, Materia, 1468 de ani va purifica lumea. Materia, demonii ~i damnapi sunt
personificata In Concupiscenfii, hotara~te sa faca b ·1nchisoare mai fnchi~i lntr-o sfera ~i azvarliti In adancul unei gropi uri~e, pecetluite
sigura in jurul'particulelor de lumina captive Inca. Doi demoni, unul de o stanca. Nu vor mai ie~i de- acolo ~i nu vor mai invada Regaful
mascul, altul feme Ia, li devoreaza. pe toti avortonii, ca sa relnghitii Luminii.
toata lumina; -~i apoi se lmperecheaza. Astfel au fost ziimisliti Adam · Acesta fiind sistemul lui Mani, cercetlitorii au descoperit
· ~i Eva. Dupa cum scrie.Henri Charles Puech: <<semin!ia n~asira: se - demult cateva elemente interesante. Mai fntiii, Crearea lumii ~i a
zamisle~te ca urmare a unei serii de respingatoare fapte de canibalism omului este rezultatul unui hazard. Pana ~i conflictul dintre Lumina
~i'i;exualitate. [... ]>> · ~i fntuneric se datoreaza hazardului. Astfel, caracterul mare! ~i
.-Dar, lntrucat cea mai mare cantitate de lumina se afla acum In fncarcat de Bine a! genezei biblice este anulat. Mai mult Inca: aparifia
Adam, el cu io!i urma~ii lui devin obiectul principal a! rascumpararii. omului- derivii din lnfrangerea lui Dumnezeu ~i. vorba lui Mircea
Scenariul eschatologic se repeta: a~a cum Omui Primordial ·a fost· Eliade: ,este lucrarea puterilor demonice In cea mai repugnantli
mantuit de Spiritul Viu, Adam..: urapt, lipsit de ~tiin!ii- este trezit de lntrupare a lor. E pu!in probabil sa existe un alt mit antropogonic mai
'Mantuitorul, Fiul lui Dumnezeu, identificat cu Ohrmazd sau cu lisus tragic ~i mai umilitor." Nici macar salvarea umanitapi nu se face de
Lumina. Este lntrupatea In!elegerii Sal vatoare (dumnezeul lui No us, dragul ei: Dumnezeu vrea ·(doar) sa-~i recupereze particulele de
Nous-ui) care vine' sa-~i salveze In Adam propriul sau suflet, ratacit ~i · lumina captive, iar nu sa miintuie lumea. Acestea fiind bazele, era
148 149
!impede cii Mani ve declara natura; viata ~i existenta umanii drept
lucruri. ale Printului Intunericului. Ele trebuie distruse definitiv; act
ce se · realiza printr-un ascetism mortificator. Dupii • cum spun
speciali~tii, rareori a existat o gnozii mai pesirnistii dedit sistemullui
Mani. ·
.Din altpunct de vedere, sii preciziim d maniheenii erau grupap CUPRINS
(ca inajoritatea gnosticilor) In douii c!ase: Ascultiitorii (nurni!i ~i ·,
Catehumeni) ~i Ale~ii. Ei aveau putine rituri: cateva gesturi simbolice
(siirutul piicii, saluiarea friiteascii, strangerea mainii), rugiiciuni ~i
ciintece.. Din sec. : a! Ill-lea, cand a fnceput persecutia In Iran, 1. Generalitii!i.......................................................................... .1
~.

misiunile maniheiste s-au deplasat In Europa, In Africa de Nord ~i In Definifie - lni{ierea - Secretul- Cele trei tip uri de
Asia Mica. In sec. a!Vll-lea, paulicienii din Armenia vor re!ua ideile inifiafi
lui Marii; !a fel, bogornilii bulgari din sec. a! X-lea. In China,
maniheismul a supravietuit panii In sec. a! XN -lea, iar In Europa: el a 2. Misterele egiptene ...............•••••....•••.•.....••••••••.•••;•••••••••.....•• 14
contarninat putemic sudul Frantei, prin atiit de interesanta sectii a Cele trei observatii- lnitierile faraonilor:
catharilor. In· general, se considerii cii orice proclamare a unui. Denaturarea ideii · mesiani;e - .Jsis· 'Ji Osiris - Etapele
dualism st:tident ~i nenuantat este o reminiscenp 'maniheistii; secretului: Isis- Etapele secretului: Osiris
principala erezie a cre~tinilor contaminati fiind faptul cii 11 considcrau
pc diavol egalul ~i fratele lui Iisus Hristos. · 3. Druizii ...............................••.•..............:.........•....•..•..............28
Dar despre toate acestea vom mai avea ocazia sa vorbim. Istorie ~i legendii- Sistemul druidic- Doctrina- fn
Istoriile secrete ale 1urnii abia lncepeau sa se teasii. actualitate

4. Misterele din Eleusis ........................................................... 35


Istoria Dificultatea cercetiirii - Religiile
Misterelor - Scurtii cronologie - Aspecte ale ini{ierii -
Urme ~i reminiscenfe

5. Misterele lui Dionysos .........................................................47


Istorie - Dionysos ~i Zagreus - Riturile dionysiace
- Cultul secret

6. Misterele lui Orfeu.............................................................. 62


Biografia sacrii - 01:fismul: desfii~uriiri istorice -
Orfismul: ciir{ile - Orfismul: izvoare ~i doctrinii -
01:fismul: doctrina mfintuirii
150 151
,~~

f
7. Pythagoras ~i lnstitutul sau ...............................................78 I
I
Generalitafi - Istoria lui Pitagora - Apari{ia Institutului
- Generafiile pitagoreice - Inifierea fn Mistere
- Doctrina sacra - Akusme

8. Misterele lui Mithra ..........................................................99


Istoria zeului - Sinteza elenistica - 0 difuziune
prodigioasa - Relatia cu cre§tinismul - Ini{ierea
R}tualul secr,et _; '·

9. Gnosticii ............................................................................. 113


Traditio secreta a _cre§tinismului - .Gnqza -
Hermetismul initial- Caracterul secret- Simon Magul -
u_rm~ii directi ai Magului - Marcion - Carpocrat~ §i
Basilide- Ofismul- Pistis Sophia- .)coala lui Valentin -
Mani

~-

' . ··\'--'.

';'

'
152 ~""""--
-