<. Radu Comiinescu , ..

·sOCIETATI
..., '
SECRETE
GRUPARI OCULTE-
Volumull
Lumea antica

EUROPA UNITA
2005 ' : ;:• ·..
 Redactor ~i coperta: Diana Bojin
Descrierea CIP a Bibliotecii Naponale a Romaniei
COMANESCU, RADU
Societap secrete, grupiiri oculte/Radu Comanescu-
Bucure~ti: Europa Unitii, 2004-
3 vol. · .
ISBN 973-7775-02-3
Vol. 1-2004.- Bibliogr.- Index.- ISBN 973-7775-03-01
061.236
Toate drepturile asupra acestei editii
sunt rezervate editurii Europa Unita.
Copyright © 2005 Europa Unitii
Comenzile pot fi adTesate Ia Tel./Fax: 224.4 7.34
e-mail: contact@francmasoneria.ro
l. GENERALITATI
Definitie" · "'
. 0 soci~tate secreta e~te o grupare de oameni Ciar constituita,
care fiinctioneazii pe baza inifierii ~i a secretului. ·'
Literatura de specialitate vorbe~te despre ·sacietiifi, organiia{ii
~i 81!1Piiri secrete pe baza unor diferente preporiderent cantitative.
Astfel, gruparea ar. avea un nuiniir mai miC de membri dedit
sucietatea. Totu~i, aceasta!ine - evident! - de succesul social ~i nu
de esenta constituirii ~espectivei col~ctivitati: 0 grupare secreta poate
oridind.sa se dezvolte .ori sa regreseze, conform destinul ei social ~i
isioric. A~adar,. se poat~ afirma ca toate ·societiipJe secrete sunt, de
fapt, gr:upari .secrete aflate pe 0 treaptii sau alta a reu~itei.
·· Aceea~i ,li\e~aiura de specialitate a lncercat frecvente clasificiiri
ale societiitilor seq·ete In categorii ce tin de axiologia efortului lor:
religioase, politice ori sociale. Trebuie sil observam, lnsa, ca In
existenta tuturor grupiirilor secrete ac:;!iunea religioasa se lmplete~te
cu aceea politica ~i sociala. Uneori - destul de frecvent - ·lntre
scopurile declarate ~i scopurile reale exista flagrante neconcordante.
De regula, membrii unei societiiti' secrete se recunosc cu
ajutorul unor elemente de identificare standard: parole, semne,
vestimentape. -Ei au locuri speciale de adumire ~i o mitologie proprie;
exprimata pdn ritualuri proprii ~i caqi sacre.
S-ar putea ca existen}a societaplor secrete s~ fie uri fapt mult
mai normal pentru uinanitate dedit s-ar crede Ia prima vedere. Am
constatat ca orice grupare omerieasca are, In tiinp, tendin}a aproape
naturala de a se transforma lntr-o societate oarecum secreta.
Iniperea
,. Inipere este un cuvfult care vine din Tatinescul · initium, cu
sensu!· de .intrare. sau lriceput.''Ambele sensuri s-au pastrat In actul
iniperii ~are reprezintii, pe de o parte, ,intrarea lnir-un anumit grup,
iar pe de alta.: parte· presupune lnceputlil unei vieti · noi; · uriei
convietuiri cu adevarurilesupreme.
 Societiitile contemporane au desacralizat termenul. Astiizi se
vorbe~te despre inipere In matematica sau fizica, de exemplu - ceea
ce lnseamna un act didactic. Totu~i. desacralizarea nu este integrala:
initierea lntr-un anumit domeniu presupune fumizarea unor tehnici ~i
info~atii speciale, lntelegerea respectivului domeniu, gasirea unei
cai eficiente de abordare. Iar a gasi o cale etlcienta de abordare este
tocmai metoda oricarei iniperi. . ..
Procesul ini\ierii este stravechi. S-au descoperit cranii datiind
din ,neolitic care poarta urmele uhei delicate operatii numitii
trepimatie. · Astiizi se crede ca trepana\la fiicea parte din ritul de
initiere a! perioad~i. De altminteri, neoliticul este epoca de unde
posedam dovezi certe depre existenta riturilor de inipere Ia scara
mondiala. Putem Impinge aceste dovezi mult mai depaite, pana In
zorii paleoliticului. Inmormantarea cadavrelor In pozipe fcetala $i ·
colorarea lor cu ocru sunt indicii clare despre existenta und initieri Ia
oamenii. · paleoliticului, pentru ca aratii doua · lucruri' · esenpale:
identificarea mortii cu na~terea ~i rolul privilegiat a! sangelui,
considerat substanta vi tala. · perfonnate panii Ia epuizarea fizica ~i obtinerea transei colective.
Importan;a ~i persistenta riturilor de inipere :iJ.ecesitii o
cxplicapc. E vorba dcspre func(ia acestor actiuni. Prin initiere·
individul dobandea trei categorii de cuno~tinte ~i deprinderi: (1) afla
miturile colectivitatii -~i felul ei de a interpreta · existenta; (2)
dobandea abilitatea necesara pentru a exercita o profesie (vanatoare,
agricultura, mai tiirziu me~te~ug); (3) dobandea iluhlinarea rriorala,
laolfilta cu puteri paranormale ~i afla tehriici)e de intrare In transac
,Aceasta ultima categorie de informatii explica eficienta foi"midabila a
iriitierii. De fapt, aici se afla punctul principal a! discutiei.
· Rlturile de initiere sunt foarte diverse., Pe p~curs voi oferi
e
cateva exemple, dar varietatea lor ~ria~a •. ihlposibil de acoperit
acum. In schimb, se pot evidentia etapele ~i elementele comune, care
reprezinta tocmai descrierea problemei. ·' ~
• o
01·ic~ ini{iere presupune o mo"arte $i' renf1$tere. 'Individul
trebuie sa ~oara ca profan ~i sa renasca drept initiat. A rena~te dfept
initial insearnria a dobandi iluminarea ~i - In majoritatea ·cazurilor -
puteri paranormale. Acest lucru s-a realizat ~i se realizeaza pe doua
cai: fizice ~i spirituale. Ambele menta discutate ..
2 3
· (a) -Galea jizicii presupune o serie de frustrari, excese ~i torturi
gradate In mod savant.Frustriinle cuprind privarea de anumite
aJjmente ~i de viafii sexuala. Uneori candidatii sunt lrtgropati .In ·\
morminte, acoperip cu crengi ~i trebuie sa stea nemi~cati ca morpi.
Alteori, ca Ia tribul bombo din Camerun, candidatul pentru Iunctia de
vrajitor este !nchis timp de cinci luni lmpreuna cu o fatii de care nu
are voie sa ·se atinga. In fine, Ia .alte triburi africane, candidaml este
legat fata In fafii cu un cadavru · timp de trei zile lntr-o groapa.
Excesele, dimpotriva, cuprind alimentarea cu dfoguri ~i exacerbarea
viefii sexuale. Tantrismul zis de startga, unele secte gnostice, unele
secte taoiste urmaresc declan~area· freneziei sexuale: . Indienii
americani, ca ~i aztecii ~i maya~ii, cuno~teau cactusul numit peyotl,
din care extrageau un drog lntrebuintaLcurent In timpul initierilor ~i
al.ceremoniilor sacre: Tribul backima din Mayombe (Zair) fabrica o
biiutura narcotica numitii "bautura mortii''. In . timpul iniperii
candidatul este obligat s~o bea ~i ramane. dtogat vreme de trei zile.
Unii autori a~eaza In categoria exceselor ~i· dansuri]e rituale,
Exista·societiitiunde ceremoniile se indeplinesc numai prin utilizarca
dansului ritual sau a lnvfu:tirii pe Joe panil. Ia pierdcrea cuno~tintei.
Dar grupa cea mai spectaculoasa -este a torturilor. Aceste torturi pot
fi clasificate}n: operatii rituale (circumcizia), mutilari, .flagelari ~i
probe ale curajului. Mutililrile cele mai frecvente · se refera Ia
smulgere.a pe viu a unor dinti ~i arnputarea degetului mic. Flagelarile.
(adica· biciuirile) sunt foarte frecvente; cateodatii - ca Ia populapa
kuta- ele sunt urmate de ungerea corpului cu frunze urzicatoare sau
cu alifii iritante. Punctul culminant aUorturilor II constituie operapa
de circumcizie, foarte ril.spanditii, In lume: Ea se face pe viu ~i este
extrem, de dureroasa: australienii karadjeri, de pilda, o practica prin
jupuirea completii a pie iii. organul.l!i geni,tal masculin: Probele
curajului reprezintii,: In genere,. partea. finala a torturilor. .Tribul
mandan din America de Nord cerea trecerea urmatoarei probe: doi
biirbati incizau mu~chii pieptului. ~i· ai 'spatelui candidatului, bagau
mana In rana ~i trageau o franghie pe sub ace~ti mu~c~i.. Candidatul
era apoi ridic!lt In aer de respectivele frlnghii. In mu~chii b~atelor ~i
ai picioarelor i se lnfigeau fiiru~i de care erau agatate craniLde bivol.
in fine, el era !nvartit In aer ca o sfiirleaza, pana cand l~i pierdea
cuno~tinta. ·
(b) De~i nu lasa urrne pe corp, cafe a spiritualii este Ia fel de
chinuitoare. Ea lncepe cu primul act a! initierii: neofitul este smuls
din mijlocul familiei ~i izolat, de obiCei, Intr-a pe~tera sau Intr-a·
coliba din padure. Acolo el a~teaptii un monstru care 11 va lnghiti. Are
ochii legati, urechile astupate. Cand poate auzi, aude zile In ~ir voci
lugubre ~i zgomote !nspaimantiitoare. In paralel, este torturat dupa
sistemul descris mai lnainte. Ulterior, nu are voie sa vorbeasca ~i se
mi~di numai dus de mana. Tibetanii zidesc neofipi Intr-a pe~tera,
lasandu-le doar o mica deschidere penqu a primi apa ~i alimente.
Acolo, In pe$tera, viitorul lama trebuie sa mediteze permanent timp
de mai multe luni•, uneori mai multi ani. Dacii nu are puterea de a
rezista ~i sparge zidul, el pierde dreptul Ia inipere ~i se expune
pericolului de a fi distrus.·
Ingrozitoarele suferinte din perioada initierii au ca scop
.
inocularea neofitului cu. credinta ferrna ca a mmit ~i este chinuit. de
. lor ·arbitru, ' fiirii vreo · i:enzura selectiva exterioara .. Ulterior,
zeii-demoni. El trebuie sa moara pentru a putea rena~te altfel, ca
initiat. Multii vreme autorii nu ~i-au putut explica miginea ~i temeiul
ac~stui procedeu. Pentru mine este /impede cii ~a se produce o
triiire dirijatii pe pmgul morfii. Neofitul este adus Ia limita existentei
biologice (mai mult chiar: orice tehnicii de· inipere presupune
negarea existentei biologice norrnale - de aici, de pildii, marile
infranari ale yoghinilor ~i chiar strategia asanelor, care sunt pozipi
yoga cat mai antinorrnale cu putintii) pentru a fi obligat sa ·intre !n
transa ~i sa obtina viziunea de dincolo de lume asupra lumii. In
continuare, ·el este adus Ia starea hipnotidi. prenatala - dind poate
asimila cu u~urinta un volum imens de inforrnatii: miturile tribului;
rolul, semnificapa ~i lntrebuintarea uneltelor; tehnicile de producere
a extazului. A~adar, psihologic vorbind, el intr-adevar moare ~i
rena~te, pentru ca numai prin trairea moqii poate dobandi foqa
duhovniceasca.
Lucrul acesta a fast, de altrninteri, afirrnat extrem de des. lata,
ca exemplu, un scurt ~i celebru citat din Plutarh: "Sufletul, In
momentul morpi, are acelea~i senzatii precum cei care sunt initiati In
Marile Mistere". ·
4 '5
·. 1 reptat, initierea s-a 'asocial cu notiunea de secreqi de mister.
o
Observam aceastii asociere inca dln pe:t'ioada arhaica: exista initiere• ·•
generalizatii ~i alta, ulterioara; mult mai• selectiva, reiervata doar
eel or · ale~i· care in'trau In · a~a-i:mmitele Miinnerbunde sau
Weiberbunde, societiiti secrete de biirbati sau de femei. Diferenperea
dintre cei ale~i ~i ceilalti a avut Ia origine diferenta de calitati fizice,
psihologice ~i paranorrnale. ·
Revolufia lui lisus. 0 caracteristica binecunoscutii a· initierii
pana Ia propovaduirea lui Iisus Hristo~, este ezoterismul. Ezoterlsmul .
traduce o relatie cu secretul. Terrnenul vine din grecescul eisotheo,
cu sensu!· de a· deschide u~a. ·de· a: introduce oamenii din' afara In
interior. Priil pnicticarea ezoterismuiui, initiatii selectau neofip In
scopul de a le comunica secretul. Evanghelia lui Hristos va rastuma;
lnsa, ul uitor, o asemenea practica. Prin instituirea tainei Botezului,
Mantuitoiul instituie initierea exoterica, deschisa tuturor, prin Iiberul
exoterismu!Boteiului se va amplifica In a~a miisura, !neat transcende
liberul arbitru: astfel, Bisericile pl-inmlui mileniu practicii azi botezul
pruncil<ir; iar Biserica· ortodoxa nici nu-l mai reia Ia vil.rsta
con~tientei, consideraridu-1 compleqi suficient.
Botezul e un act tipic de initiere, de~i este aproape fulgerator.
El semnifica moartea oni.ului vee hi, pro fan; ~i In vierea omului ·nou,
christie, dupa modelul moqii ~i lnvierii lui Hristos, precum aratii
!impede Sf. Apostol Pavel: "Ail' nu ~tili ca toti·cap In Hristos Iisus
rie-am boteiat, lniru. rrioartea Lui ne-am · botezat?/· Deci ne-am
lngropat cu El In inoarte, priri botez, pentru ca:, precum Hristo~ a
lnviat · dill moqi, priil slav a Tatiilui, a~a sa limblam ~i noi lntru
lnnoirea· vietii;/ Ciici daca am fast altoip pe El prin asemanarea
moqii Lui, atlmci vom fi parta~i ~i ai lnvierii Lui,/ Cunoscand
aceasta, ca 6mul nostrii eel vee hi a fast rastignit linpreuna cu El, ca
sa se nimiceasca triipul pac&tuliJi; ·pentrii a nu mai. fi robi ai
pacatului./ Caci eel care a murit'a fast ci.Jratit dd pacat./ Iat dacii am
· murit lrripreuna eli Hristos, credem ca vom·· ~i vietui lmpreuna cu El;/
~tiind di.Hristos, lnviat din morti, nu mai moare: Moartea nu mai are
l
stapanire asupra Lui./ Caci ce a murit, a.murit pacatului o data pentru
totdeauna, iar ce traie~te, traie~te luiDumnezeu" (Rom.6;3-10).
Cufundarea neofitului- de trei ori In apa trimite, ~adar, atat Ia _
expresia morfii, prin simbolul .eel or trei zile cat a stat lisus )n
mormant, caqi Ia expresia viepi eterne, prin simbolul Sfintei Treimi,
reluat ~i In formula sacra: "Te botez (sau: Se boteaza robul lui
Dumnezeu) In numele Tatalui, a! Fiului ~i a! Sfantului Dub, Amin."
Cristelni\a lntruchipeaza pantecul matern, de aceea botezul este
numit frecvent: baia n~terii de. a.doua sau n~terea de sus.
Totu~i, Botezul cu apa sfin!iJa nu este lntreaga iniliere instituita
de Hristos, ci sea,mana mai degraba cu botezul .pre-christie, a! lui
loan. Ii lipse~te acestui Botez cu apa sfintita un moment major:
iluminarea morala ~i dobandirea puterilor supranormale, adica
pogorarea Duhului Sfant. Hristos lnsu~i racuse clara diferen(a,
spunandu-le Apostolilor, lnainte de Inaltare: "loan a botezat cu apa,
iar voi ve1i fi botezati cu Duhul Sfant" (Faptel;5). Precum se ~tie·
bine din istoria Bisericii, Apostolii vor primi Ia Cincizecime Duhul
Sfant sub fonna unor limbi de foe, prilej cu care vor vorbi In limbi ~i
vor prooroci. Glossolalia. (vorbirea In limbi) ~i proorocirea sum
fenomene supranorn1ale tipice pentru lmplinirea Botezului crc~tin cu
Duhul Sfant. In !ipsa acestor semne, Botezul s-ar putea sa nu fie
complet. lata, de pilda, In a treia sa ciilatorie misionara, Sf. Apostol
Pavel lntalne~tefn Efes ni~te ucenici: "A zis ciitre ei: Primit-a!i voi
Duhul Sfant cand ati cn!zut? Iar ei au ziseatre.el: Dar nici n-am auzit
daca este Dub Sfa~t./ Si el a zis:. Deci In ce v~ali botezat? Ei au zis:
In botezul lui loan./ Iar Pavel a zis: loan a. botezat c;u botezul
pocaintei, spunand poporului sa creada In Cel ce avea sa vina dupa
el, adica In Iisus Hristos./ Si auzind ei, s-au botezat In numele
Domnului Iisus./ Si punandu-~i Pavel mainile peste ei, Duhul Sfant a
venit asupra loqi vorbeau In limbi' ~i prooroceau." (Faptel9;2-6).
In Biserica primara, ca ~i In Biserica moderna, Duhul Sfant se
transmite prin impozi{ia (punerea) mainilor, a~a cum - de altminteri
- a procedat ~i Pavel Ia Efes. Dar exista o diferen!ii, tragica: pe_ cand
In Biserica primara Apostolii-f~i puneau mliinile peste top cr~~tinii
botezati, transmitand In mod efectiv Duhul, astiizi clerul ortodox a
monopolizat pro~~deul doar pentru uz intern, laicilor oferindu-li-se o
6
'/.:.· ----~"""H
---
-- - - __,
alternativa: ungerea cu mir sfinfit, care nu, confera nici iluminaie
morala, nici puteri supranormale. Astfel, prin acpunea clerului (mai
ales rasaritean), Botezul e sfa~!at de o antinomie periculoasa: el
devine ultra-exoteric pr:in botezarea pruncilor ~i prin posibilitatea de
a fi perfonnat de ciitre orice cre~tin;. dar prin refuzul impozitiei
mtiinilor, el redevine ezoteric, contrar fl'!vii{iiturii lui Hristos.
Impozipa mainilor s-a transformat lntr-o a opta Taina, a preopei,
adica. a intrarii In randurile clerului. Astfel, clerul a reinstituit
initierea ezoterica, rupand Botezul In doua; ~i - se poate afirma ~
lezand porunca Domnului nostru Iisus Hristos.
Secretul
Termenul secret provine din participiul latin ,secretus", cu
sensu! de ,ascuns, netulburat, ales'.'. Deja Ovidiu pomenea despre
,secretae artes", adica artele vrajitoriei ~i- magiei. Limba latina mai
poseda un cuvant interesant In acest domeniu: substantivul
,secretum", care lnseamna ,Joe retras, singuratate". Astfel, modernul
,secret" mo~tene~te o semnificatie duala: pe de o parte el se refera Ia
ceea ce'estc ascuns, ocult; iar.pe de alta parte presupune singuratatea
~i noble~ea ramlui. Aici, In cele doui\ sensuri, se gase~te toata teoria
pe care o vom dezbate. _ .
Mai lntai, e de observat di nimeni nu ascunde un lucm lipsit
de importan(a. Efortul de a ascunde ~i de· a menpne ascuns ·indica
deja o convingere. Convingerea asupra importan1ei. Aceastii prima
constatare _nu-i aiat de simpla. Ciici se pune. lntrebarea: de ce
obiectele/adeviimrile importante au fost ascunse? De ce a apiimt
secretul? . - -.. ._ - -
Majoritatea speciali~tilor cmitemporani sustin douii ipoteze;
compleinentare: ( 1) Ar fi existat o Tradi!ie Unica ~i Primordialii, un
soi de ~tiinta a Adevarului Suprem, anterioarii marilor sisteme
religioase, c~r.e sea. degradat prin riispandirea In public. A~adar, cei
care ~tiau aulnceput s'a ~ontroleze _!iguros mecanismul de transmitere
a acestei Traditii. Secretul este tocmai maniera de control.· ,(2) Din
punci _de veder~ psihologi-c, om~!. are neyoie de.secret. Caci •secretul-
lnseariina stapanire de infm;matie, adicii privilegiu, adica putere.•.
7
 Setea de putere a fiintei umane mt mai trebuie demonstrata- secretul
ar fi un mod de a accede Ia putere ~i de a o pastra.
Dupa opinia mea, ambele ipoteze conpn o mare cantitate de
adevar. rn privinta Traditiei Unice ~i Primordiale: nu ~tim cat de
timpurie este ea, dar - realmente - toate doctrinele ezoterice par sa
aibii acela~i nucleu. Existii acee~i teorie asupra sacrului, aceleaJ'i
metode de inifiere ~i acee~i experienfii misticii, tradusii fn simboluri
ne~teptat de· uniforme (de pilda, triada ori trinitatea apare
pretutindeni, chiar ~i acolo unde se profesa un ateism agresiv: astfel,
observati, clasicii marxism-leninismului erau In numar de trei).
Acest nucleu (sa-i.zicem) tradiponal pastreaza In sine o serie
de lntrebari. Conform lui Serge Rutin, lntrebiirile se pot rezuma Ia o
triada binecunoscuta: ,De unde venim? Cine suntem? Incotro ne
lndreptiim?". Raspunsurile alcatuiesc Taina, iar Taina este temeiul
secretului .. Se vede, a~adar, ca acest secret nu era un atribut a!
sacrului ori a! principiilor divine. Secretul vizeazii rolul omului ~i
pozi{ia sa fn Univers. Aceasta li tradeaza natura umanii, nerevelata·
caci secretul nu vine de Ia divinitate, ci este - tocmai - o maniera d~
~ ;·~e~tabiliza" relatia cu divinitatea, pastrand-o donr pentru d\riva
lni!Ja!J. · ~i taina; sau aiunci cand fuzionezi cu Intregul, ci.! Unul Primordial,
Ceea ce ne aduce In pragul ipotezei psihologice. In
•:Panciatantra", cele cinci ciir!i ale lntelepciunii indiene, se afirma
hmpede. ca omul ·nu trebuie sa-~i dezvaluie sufletul nimanui nici
celui mai bun prieten. Cu alte cuvinte, ~ se dezvalui definihv, a
pie;de orice secret, echiva!eaza cu anihilarea. A~adar, In subtext se
msmueaza. c_a secretul ar poseda ratiune ontologie~_~ el protejeaza
esenta, ad1ca sacrul, ceea ce nu se schimba din oricare alcatuire
Deducpa imediatii este ca nevoia (psihologica) de secret traduc~
nevoia de sacru, pe care toate fiintele·. umane o lncearca.
Iatii lnsa ca sacrul este lnzestrai cu putere. De fapt; nurnai'
acolo se afla Puterea; In general, oamenii resimt nevoia de sacru sub·
a~pectul (dupa mine, oarecum ciudat) a! setei de putere. In mod (a~·
z1ce) natural, setea de putere apeleaza Ia secret, se lntrepatrunde cu
~!. Aici, In adapostul secretului, cuncia~terea devine putere.
Intotdeauna. Acesta este izvorul calitaplor ~i a! pericolelor ce
lnsotesc istoria secretului ~i a societa(ilor secrete.
8 9
•
Vechiul dicton ;,Cunoa~te-te pe tine lnsuti" este, de fapt, o
putemica maxima ezoterica. Este chiar maxima Secre{ului. Caci, prin
inipere, individul se cuno~te pe sine ~i abia astfel atinge relapa ·\
privilegiatii cu Sacrul, dobiindind Puterea. Irnpara(ia cerurilor -zice ·
Hristos- se afla lnlauntru nostru, nu In afara. In vreme ce profanul·se
agitii ~i se • disperseaza, ini(iatul se concentreaza ~i se unifica.
Profanul merge catre In afara; initiatul merge catre ·lnlauntru. lata
prima treapta a Tainei. ' ·
In atare lumina, starea de singuratate pe care o presupune
secretul devine foarte plauzibila~· Singuratatea lnseamn~ aici ceic
Inch is, retras. 0 societate secreta traduce Ia ni vel social tocmai stania
de lnchidere, pe care multi o considera vitala pentru mergerea catre
lnlauntrul fiintei. Ar fi mai bine sa spimem: starea de izolare atat de
necesara concentriirii. Trebuie sa existe o bariera iz<ilatoare lntre eel
care. mediteaza ~i zgomotele perturbatoare ale lurnii.
. ·. ,Mai de parte, pe calea desaviir~irii, aceastii singuratate devine
monahala, caracteristica misticilor. · Dar misticii ies · din ·· sfera
secretului ~i iau singurataiea· esentei, care este cu totul altceva. Po!i fi
singur In doua feluri: atunci cand te izolezi de cei rlinjur, priri secret
prin trairea extatica a rnisticilor. Dumnezeu, de pildii,. este- singur,
fara a fi secret.
Prin urmare, se observa ca secretul nu este un stadiu suprem.
Dimpotriva, este un st!idiu de adaptare sociala a Adeviirului Divin.
Acest stadiu existii pentru a fi depa~it. Iisus a spus: ceea ce este
ascuns; va fi dezvaluit: Ceea ce ramane ascuns, fiira a fi dezvaluit, l~i
pierde natura· pozitiv_a ~i va apartine demonului. Aceasta a fast
ve~nica tragedie a majorita(ii' societiiP,lor secrete care s-iu.i lndfujit sa
ramana secrete. · '''
Este. interesant de remarcat ca multi initiap au cunoscut
pericolul. Ca atare, ei au elaborat doctrinele zise ezoterice; menite a
permite deivahiirea secietelor. Termenul ezoteric virie - am aratat
deja..., de Ia grecescul ,eis6theo"; un cuvant folosit de Pitagora. Are
sensu! de a .deschide 'u~a, de a introduce oamenii dinafarii'lri interior.
Prin practicarea ezoterismului, initiatii selectau neofiti In scopul de a
le comunica secretul. Totu~i, aceasta acpune nu a lnlaturat caracterul
 izolat ~i confidential a! grupurilor de cunoscatori; tot ce s-a obpnut a
fost (eventual) o liirgire a cercului.
Abia aparipa lui Iisus Hristos va produce · o revolupe In
domeniu. Iisus este patronul exoterismului. El va distruge supremapa
secretului. Pe de o parte, Iisus spune .tuturora Adeviirul Suprem ~i -
prin apostolii Sai - organizeaza evanghelizarea, adicii" asigura
continua transrriltere publica a acestui Adevilr. Pe de altii parte, tot
Iisus va da fiecaruia dreptulla inipere prin botez. Botezul cre~tin are
efect indiferent de aptitudinile ori de starea neofitului - ~a s-a scos
initierea de sub imperiul. secretului·, cu toate ca secretul nu a liuns
in uti!.
Cei care au citit Noul Testament t~i arrilntesc de ultima
lntrebare pe care Pilat din Pont 1-a pus-o Mantuitorului: ,Ce este
Adevarul ?". Aceastii lntrebare traduce toatii tragedia secretului. Caci,
daca ar fi ~tiut ce este Adevarul, Pilat ar fi lnteles pe Cine are In fatii.
Desigur, societiiple secrete nu au dispiirut. Ba, dinipotriva, e
foarte posibil ca numiirullor sa fi crescut.
In Evanghelia (necanonica) dupaToma, acest apostol declara
ca Iisus i-ar fi. transrrils trei cuvinte tainice pe care el refuza cu
lndlhjire sa le spuna mai departe. Nu e singurul. In A doua Epistolii
dltre corinteni, Sf. Apostol Pavel spune Ia un moment dat, vorbind
despre sine Ia persoana a III-a: ,Cunosc pe un om In Hristos, care
acum 14 ani - fie In trup, nu ~tiu; fie In afara de trup, nu ~tiu,
Dumnezeu ~tie- a fost rapit unul ca acesta pana Ia al treilea cer./ Si-1
~tiu pe un astfel. de om - fie In trup, fie In afara de trup, nu ~tiu,
Dumnezeu ~tie - I Ca a fost rapit In rai ~i a auzit cuvinte de nespus,
pe carenu se cuvine omului siile griiiasca."(2Cor.12; 2-4).
Astfel, ezoterismul, secretul, taina continua sa facii parte din.
spiritul umanitatii. Ceea ce lnseamna ca rolullor nu s-a lncheiat.
Cele trei tipuri de inip.ap.
Fratriile vanatore~ti au aparut Inca din paleolitic. Tot de
atunci dateaza ~amanismul. Acestea sunt indicii clare ale existentei
initierii ~i secretului, cei doi piloni fundamentali ai oridirei sOcietiip
secrete.
10
Din.pacate, nimeni ·hu.poate reconstitui credintele .paleolitice
ori mezolitice. Chiar daca' apelaQl Ia: picturile ·parietale, Ia oasele
gravate, Ia analiza manierei de lnmormantare, Ia statuete, Ia ·\
depozitele. ·.de cranii; chiar daca vom continua sa compatiimurmele
arheologice .cu obiceiurile atestate Ia populatiile prirriltive din epoca
moderna, nimic nu ne va revela cu sigurantii rrilturile acelor oameni
stravechi. Stirn doar ca 'exista o tradipe unica, ca existau rrilturi
cosmogonice ~i de origine, cii sufletul era cunoscut, iar destinul sau ti
preocupa deja pe locuitorii cavernelor.
. ~ Jn schimb, nu se pot face preci~ari privind fenomel/e de mare
importailtii, precum o eventualii corelare directa lntre evolutia
materiala a societiitii umane ~i evolutia ei spirituala. Pana In anii
no~tri se sperase ca existii o oarecare doza de corespondentii, care sa,
permitii identificarea urtei evolupi spirituale cat de cat compatibile cu
istoria dezvoltani civilizatiei. Nu este a~a. Istoria spiritului are cu
totul alte etape. latii un exemplu: s-a crezut ca abia descoperirea (~i
dezvoltarea) agriculturii a. condus Ja cultul Marii Marne, Ia cultele
ferrilnine orgiastice; Ia utilizarea calendarului lunar ~i Ia observarea
amanuntita a fazelor vietii vegetale. Fals. Dupa cum a demonstrat
Al.Marshak, acestea erau cunoscute ~i practicate cu 15.000 de ani
lnainte. S-a crezut, apoi, ca agricultura a ad us cu ,sine matriarhatul ~i
decaderea biirbatului vanator. Dar, In plina .civilizatie agricola,
n
fratriile vanatore~ti prospera ~i- chiar- vor cuceri lumea. citam pe
Mircea Eliade: ,Membrii confreriilor militare (Mtinnerbunde) indo-
europene ~bcavalerii nomazi ai Asiei Centrale se comportaU: fatii, de
populatiile sedentare pe care le atacau asemeni carnasierelor care
vaneaza, sugruma ~i devora ierbiyorele stepei sau vitele tiiranilor.
Numeroase triburi indo-europehe ~i turco-mongole. aveau ca eponirril
animale de pradii (In special lupul) ~i .se ..consid~rau urma~ii unui
stramo~ mitic teriomorf. lniperile rrillitare ale indo-europenilor
contineau o transformare ritualica In !up: razboinicul exemplar l~i
lnsu~ea comportamentul .unui carnasier.// Pe de alta parte, urmiirirea
~i doborarea unei.salbaticiuni devine modelul nil tic a! cuceririi unui
teritoriu (Landnama) ~i 'allntemeierii unui stat. La asirieni, ir~ieni ~i
turco-mongoli tehnicile de vanatoare ~i cele de razboi se aseamana
pana Ia i:onfuzie; Pretutindeni, In lumea eurasiatica, de ,]a aparipa
11
 asirienilor pana Ia lnceputurile epocii moderne, vanatoarea constituie
totodatii educapa prin excelenp. ~i sportul favorit a! suveranilor ~i a!
aristocratiilor militare."
De fapt, vorbind In termenii societiiplor secrete, vi'iniitoare ~i
agriculturii traduc douii moduri diferite de comportament. Sa numim
modul vanatorului: comportament inifiatic de tip 1. El se
carilcterizeaza prin agresivitate, putere, viata afectiva siiraca In
dileme. Reprezintii un Bine razboinic ~i invincibil. Vom stabili
arhetipul acestui initial de tip 1 In imaginea · zeului Marduk din
epopeea babilonianii ,Enuma elish": desaviir~it: In frumusete,
desiiviir~it In putere, desiiv~it organizator. Un alciituitor de imperiu
arhipozitiv ~i nul ca viap. afectivii (dacii nu punem Ia socotealii
cruzimea). Un ideal demn de aristocrapa razboinicii, pentru care
ideea morala de bine fnsemna lndreptiiprea acpunilor fundamentale:
a cuceri, a stiiplini ~i a construi.
Tipul 2 ar fi imaginea ocultii a agricultorului, solidara cu
moartea ~i refnvierea naturii. Acest mod de comportament are o
puternica latura a ferninitapi, o laturii yin (,Principiul pur yang a
alciituit cerul, principiul tulbure yin a alciituit piimantul" -Sui Zhen).
Latura yin e evidentiatii atat prin asocierca cu divinitatea principalii
feminina, cat ~i prin i'nsu~i modul de comportament a! initiatului de
tip 2. Acesta este caracterizat prin pasivitate. ~i viap. emoponalii.
intensa. Vom stabili arhetipul siiu In miturile sumero-akkadiene
despre Dumuzi (fammuz) ~i Inanna (lshtar). Tarnmuz este o prezenp.
care sufera cu voce tare schimbiirile soqii ~i care are mereti;nevoie de
protecpe. Fafii de Marduk, el este fragil ~i piitime~te moartea; dar o
va i'nvinge prin protecpa principiului yin. Cultul siiu presupune
lamentatii (Ia data morpi) ~i explozii de bucurie (Ia data fnvierii).
Acest inipat de tip 2 cuprinde top zeii care traverseazii moartea ~i
i'nvierea.
In fine, modurile oculte de comportament nu se opresc aici.
Existii ~i un tip 3, un mod al me~te~ugarului. Acesta reprezinta
tocmai comportamentul modern, presupunand i'ncrederea In practica
~i i'n ratiune, iar societatea secreta exemplarii pentru tipul 3 riimane
(binei'nteles) Franc-Masoneria. Vom stabili. arhetipul 31n imaginea ~i
istoria arhitectului Hiram, eel care a construit Temp lui lui Solomon.:
12
-,_,_
-- -
-
-------
,____
"""~"'' - .. _
Me~te~ugarului i se datoreazii mentalitatea tehnicii, bazatii pe
supunerea-la-comandii. De asemenea, tot lui li corespunde ideea de
demiurg, mult vehiculata i'n gandire~ gnosticii (~i mult i'nfrumusetatii
de romantici). ·
Din punct de vedere spiritual, tipul 1 dii ordonarea, tipul 2
oferii salvarea, iar tipul 3 presupune · schinibarea (inclusiv
schimbarea propriei fiinte interioare); E de remarcat(de· pildii) cii
Iisus Hristos a siiitetizat toate cele trei Hptiri ·inipatice~ Ciici abia prin
J realizarea sinteiei ontologice 3 care este• 1 se obtine coniportarnentul
suprem, eel a! Mareltii Iniiiat. Evanghelia christica ilustreazii deplin
un at'are comportament. · ·
Sa mai precizez ceva. Din corespondehta pe care am fiicut-o
fntre modurile. initiatiCe ~i ·cele ale realitiipi social-economice s-ar
putea deduce cii social-economicul a deterrninat spiritualul. Adicii:
mai 1nt1li a fost me~te~ugarul ~i apoi inipatul de tip 3. Pals. Dupacum
am subliniat deja, izvoarele istorice aratii ca situatia este aproape pe
dos. Comportamentul profan s-a modelat confonn mitului # confonn
comportamentului ini{iatic. · Modurile de a ft ale vi'iniitorului,
agricultorzilui 0i me 0 te~ugari1lui ~xi.,tau fnaintea aparifiei 'ocuj:Jafiilor
respective. Desigur, fnsii, ocupilfiile vor dezvolta (Ia ri'indul lor)
respectivele modwi de aft: ·
De aici s-ar putea na~te i'ntrebarea: ce a fost Ia fnceputurile
umanitiitii, iniperea sau ' !ipsa· de initiere? Traditia' Unica ~i
Primordialii, invocatii de ocultism, este oare primordialii?
In acest sens, e prematur sa facem afirmapi. ·
-._/
'.r,
"
13
~ """" ,;s::e:, '
--- --- --
I
2. MISTERELE EGIPTENE
Cele trei observapi
"Tot Egiptul este o initiere", spurte Ch. W. Heckethom.
Aceastii propozitie -traduce formidabila fascina(ie pe care cultura,
religia ~i ezoterismul egiptean le-au exercitat.asupra omului alb ~i
chiar asupra popula!iilor negroide din valea Nilului. Pana In ziua de
astiizi istoria ocultii pune pe seama egiptenilor existenta celebrei
,Mari Fratemitiiti Albe" (Kheri-Heb), nucleu hipersecret al marilor
ini!ia!i care ar conduce (din umbra) destinul lumii fizice. _M:oise
lnsu~i. autorul Pentateuh-ului (primele cinci cfu1i ale Biblie1), are
nume egiptean ~i fusese instruit In templele egiptene; Pitagora ~i-a
desavar~it inifierea In Egipt; iar Iisus Hristos - dupa cum se ~tie - a
copilarit (nu lntarnpliitor) acolo.
Acestea sunt doar cateva repere; ele subliniaza prestigiul
lnva!i'iturilor ezoterice din anticul Egipt. Intreg hermetismul se
revendica de Ia un asemenea prestigiu, ciici Hermes Trismegistul,
prototipul oricarui ocultist, nu e altul dedit zeul civilizator Thot,
-inima lui Ra, limba lui Ptah; esenta gandirii creatoare, apiirut Ia
lnceputul timpului dintr"o floare de lotus. Cu alte cuvinte, figura
emblematica a intelectualilor egipteni.
Dar a~ obosi arnintind toate prioritiitile Egiptului.· In cultura
ezoterica a lumii. Astazi e !impede ca preotii acelei !iiri defineau o
serie de cuno~tinte valoroase ~i nea~teptate. Domeniul ~tiintei lor era
foarte divers: de Ia complicate rela!ii astronomice (pe care noi le-arn
,descoperit" abia de curand), trecand prin electricitate ~i magnetism,
panii Ia arta mumificarii ~i a utilizarii efectului de piramida. Dar ceea
ce ne intereseaza acum sunt cuno~tin!ele initiatice, de natura
spirituala.
Aici au aparut cateva observa!ii uluitoare.
Mai lntiii, cele mai vechi texte cosmogonice cunoscute pana
In prezent sunt ~i cele mai filosofice. Ele sus!in ca zeul Ptah (eel
foarte vechi), manifestat sub aparenta lui Atum, a creat Cosmosul
14
prin spirit (,inimii") ~i verb (,,limbii"). Ideea creafiei prin puterea
Verbului, tipicii pentru teologia memfitii, va fi · riispanditii In :;,
umanitlite abia prin versetele Bibliei. Nici miicar textele egi]Jtene
ulterioare n-o vor maLlnfelege (sau o vor ,oculta"); ceea ce tnsearima
cii - total contrar previziunii evol u(i oniste - "gandirea teologidi
egipteanii lncepe cu piitrunderea 1\bsolutului ~i apoi, treptat-!Teptat,
pare a uita cum a realizat acea piitrundere. · · ·
In a! doilea rand, se constatii un efort ·uri<19 de conservare a
adeviirurilor metafizice •definute Ia lncepi.Jturi. Acest efort, cu accente
(pe alocuri) disperate, a· condus Ia doua rezultate iinportante,
observatede ciitretoti speciali~tii. Pede o parte,·civilizafia egipteanii
Jocuie~te lntr-un ·imobilism ''aproape · unic. · Pur ~i simplu ea re:fuzii
schimbarea. Conform opiniei lui Mircea Eliade: ,cele inai importante
creapi socio-politice ~i culturale avusesera Joe In timpul primelor
Dinastii. Aceste creatii au fixilt modelele pentru cele cincisprezece
secole urmiitoare. Dupa Dinastia a V-a (aproximativ 2500-2300
l.d.Chr.), aproape riimic important nu s-a adiiugat Ia patrimoniul
cultural". Este ca ~i cum civiliza!ia egipteana s-ar fi mumificat ea
lnsa~i. Pe de alta parte, preotii pun -Ia purict o hegemonie a secretului
fiirii ega!. Conform opiniei lui Serge Hutiri: ,Se poate afirma cu toatii
convingerea ca religia egiptea:1a a fost ezoteridi prin excelen!ii, cu
_rituri ferite de privirile poporului, eel pu!in In partea lor esen(iala.
Templul egiptean era cu totul deosebit de o biseridi modemii,
deschisa tuturor, chiar ~i celor ce nu cred: «profanii>>, to!i cei ce nu
fiiceau parte din tagma pteoteascii riu puteau patrunde In sanctuarul
zeului sau a! zei!ei". Imobilism ~i secret drastic: acestea nu sunt decat
efecte ale efortului de eonservare. Ramane sa vedem ce anume era
a~a de important !neat a justificat un asemenea efort de milenii.
Astfel 'am ajuris Ia a treia observafie, care - pentru mine,_ eel
pufin - este 0 surpriza. Preotii egipteni ar fi definut doctrina unita(ii
lui Dumnezeu. Ei ar fi cunoscut aceastii doctrina (monoteismul) Inca
de Ia tnceput ~i se pare ca 'doreau sa conserve adeviirurile ei. In
contrast cu religia oficiala a Egiptuhii, plina de zei (cu capete de
animale), preofii; nobilii ~i fara<ini.Jl ar fi profesat monoteismul. lata
cuvintele lui He.ckethom: ,Preofii nu i.Jrrnim credinta idolatrica ·a
poporului; dar ar fi fost prea periculos sa-i dezamageasca pe oamenii
15
. simpli. A~adar, adevarata doctrina a unitatii lui Dumnezeu, care era
. secretullor, nu .era revelata decat acelora care, dupa multe lncerciiri,
fusesera ini~a~ fn mistere". Mai fntai, nul-am crezut pe Heckethom.
Nu. am crezut In existenta unui monoteism egip!ean !impede conturat
lnainte de faraonul Akhenaton, mai ales ca respectivul faraon -care· a
ini!iat o reforma monoteistii (cultul lui-.Aton), cunoscutii drept
"revolu!ia de Ia Amaina" - a fast declarat ere tic cu o furie sacerdotal a
ie~itii din comun. Totu~i, s-ar putea sa existe dovezi. De Ia primele
t~xte teologic.e ~i pana tarziu,fn epoca Imperiulu~nou, mentalitatea
monoteistii transpare nelncetat, este chiar laitmotiV]Jl religiei din
Egipt. Spune Mircea Eliade: "Trebuie sa preciziim de Ia lnceput ca
expresia utilizatii de Akhenaton fn imnul sau - "singurul Zeu, In afara
caruia nu exista altul" - era aplicata cu o mie de ani lnaintea reformei
de Ia Amama, lui Amon, lui Ra, lui Atum ~i altar zei':. Cu alte
cuvinte: de~i numele "public" al divinitatii sufera modificiiri fn timp,
doctrina secreta, imobila, bine conservata, ~tie ca este vorba despre
"Unul-adunat-lmpreuna" (vezi Litania lui Ra), adica despre ·. un
Dumnezeu unic, care a creat lumea ~i zeii. · ·
. . In acest scns exista o singura diferen!ii. lntre Akhenaton ~i
Moise: fn vreme ce actiunea primului - de proclamare publica a
monotc:ismulu,i - a e~uat spectaculos, eel de-al doilea va lnregistra un
triumf.
Trebuie sa precizez ca e~ycullui Akhenaton nu e lntamplator.
.Dogmatic vorbind, el proclama soarele drept Dumnezeu unic, adica
se lnchina unei crea!ii, nu Creatorului. Apoi, daca ipoteza secretului e
valabila, fnseamna ca. el Inca! case regula. }ntr-o tara profund
ezoterica, In (ara misterelor, acest faraon fragil ~i bonavicios a avut
curajul de a dezvalui Taina. De aceea el afost pedepsit.
Caci preo!iiegipteni se con.stituisera tntr-o puternica societate
secreta care, laolalta cu faraonii, gu'vema politic ~i spiritual. Ca
fntotdeauna, secretui~i taina lnva!iiturii lor oculte viza posibilitatea
salviirii sufletului. Istoria ocultismului a retinut mai ales initierile
fonnalizatt;. drept "Mistere ale lui Isis ~i Osiris". Dupa cum' vom
vedea, · acestea. sunt ini~ed de grad inferior, rezervate majorita!ii
neofi!ilor. Veritabila doctrina secreta, cary pare a fi legatii de
16
adevarurile monoteismului, era destinatii doar catorva ale~i (In primul
rand, faraonului).·
lnitierile faraonilor , Denaturarea ideii mesianice
. Tr;di~a ocultii vorbe~te insistent despre rolul Camerei Regale
din Marea. Pirarnida .In procesul initierii. Acolo - fn numita camera
regala - s-ai fi petrecut moinentul suprem al ritualului: candidatul
era lnchis fntr-un sru:cofag ~i, printr-6 traire pe praguL mo~i,
dobandea Lumina, adicii intra In rela~e directii ~i privilegiatii ·cu
Dumnezeu. De fapt, el devenea Fiul Zeului Suprem ~i lncamare a
Acestuia. (Nu mai trebuie. sa subliniez tulburatoarea asemanare cu
apari~a lui Iisus Hristos. Dar trebuie sa subliniez deosebirea: ini~atul
egiptean nici nu se gandea sa-i mantuiascii pe al~i ~i unica lui
preocupare era sa se salveze pe sine). In virtutea Tradi~ei oculte,
Marea Piramidii n-ar .fi fast niciodatii un mormant adevarat a! unui
faraon anume. Ea era locul sacru al ini~erilor, pastratoarea lnvataturii
ezoterice.
Cat prive~te lnva!atura, ~a cum S"a descoperit deja, oculti~tii
· aveau dreptate. Marea Piramida este o antologie de cuno~tiiJ!e
stupefiante: astronomice, geologice, geografice, matematice, fizice,
psihologice ~i chiar parapsihologice. Procesul dezvaluirii acestor
cuno~tinte nu s-a lncheiat Inca.
In ceea ce prive~te ritul de inipere, pot sa afirm ca ~i aici
oculti~tii aveau dreptate. Dar, cu o. importantii corectura: nu toate
injperile se petrec fn Marea Piramidii. Dimpotriva, acolo s-au
desfii~urat numai ceremoniile ultrasecrete de care beneficia faraonul;
este probabil sa fi parti~ipat ~i ca~va mari dregatori (incl~siv
membrii familiei regale), dar gradul lor de implicare este infenor.
Rezultatul acestor rituri era transformarea omului faraon In Fiu de
Zeu Suprem. Ca ~i fn caiul vestirii christice, faraonul dobandea o
dubla natura: umana ~i dumnezeiasca; el se putea proclama· Fiul lui
Dumnezeu (unul l~i spunea "fiu al lui Ra", altul "fiu ·a! lui' Aton" -
indiferent de ' numele divin ales,·. ace! .zeu era "Unul-adunat-
fmpreuna", adica Zeul l)nic ~i Suprem, Dumnezeul). · Astfel, am
constatat cu uimire ca faraonii · doreau sa dobandeasca natura lui
17
 Iisus. Aceastii constatare. este a~a. de neobi~nuitii, lndit trebuie
neaparat doveditii.
Textele pe care rna bazez, numite "Textele Piramidelor", se
ocupa exclusiv de -soarta faraonului dupii moarte. Preocuparea lor
dezvaluie (involuntar) scopul iniperii ultrasecrete rezervate regelui. ·
Aici toti speciali~tii au observat o serie de contradicpi, pe
care le-au .pus pe seama unor tradipi religioase diferite, Inca
insuficient coroborate. Sa-l citiim pe Mircea Eliade: "Majoritatea
formulelor repetii cu putere ca faraonul, fiu a! lui Atum (-Ra), niiscut
de ciitre Marele Zeu lnainte de crearea lumii, nu poate .sa moara; dar
alte texte 11 asigura pe rege ca trupul sau nu se descoriipune. E vorba,
desigur, de doua ideologii religioase distincte, lnsa insuficient
integrate". . .·
Dimpotriva, eu cred cii este vorba despre o formidabilii
pre~tiin!ii: aceea a sosirii lui Iisus. Ciici tocmai astfel va fi Iisus, iar
trupul Sau, de~i a murit nu s-a descompus (a lnviat a treia zi). lata
primul semnal cii marii initiati egipteni cuno~teau (pe Uingii
monoteism) existenta . Fiului. Mai departe, fragmentele Textelor
Pimmidelor 1301, 1721, 134-5, 712-3 ~i 1774-6 arata clar cafaraonul
va ajunge 1a cer, unde va sta pe tron ~i l~i vajudeca supu~ii. Imaginca.
christica (de tipul Hristos-Domnul, nu de tipul Mielului jertfit!) este
elocventii. 1n textul 251 . se proclama victoria asupra · morpi
(simbolizatii prin Osiris, stapfuml ~i judeciitorul morplor): "Te uip
peste umarul lui Osiris, comanzi celor decedati, te pi departe de
dan~ii, nu e~ti din ai lor". Alte texte (167 ~i urmatoarele) II identificii
pe faraon cu Osiris, adica 11 declarii judecator a! moqilor. In fine,
leitrnotivul sunt asigurarile frenetice cii faraonul·este Fiul, deci nu
poate fi supus morpi, pe care o va lnfrange: "Ra-Atum nu te dii lui
Osiris, care nu-p judecii inima ~i nu are putere asupra inimii tale ...
Osiris, tunu vei pune stiipanire peel[ ... ]" (Pir. 145-6).
In fond, zeificarea regelui sau a lmpiiratului este un Iucru
destul de banal Ia populapile antice; a~adar, prin ce ar fi deosebitii
pozipa faraonului? El reprezenta lntruparea principiului Ma'at, care
se traduce prin "adevar", "ordinea buna", "dreptate". Ma'at apaqine
creatiei originare ~i este temelia Cosmosului ~i a Vietii. Cu alte
cuvinte, pentru egipteni, faraonul era Calea, Adeviirul ~i Viata.
18
-- .
'N[/,,h _ --=:::•_- ---~-=_,:,,:-:~~'-'.~,------
Aceastii forma de zeificate;:absolut'tipica:pentnf·teocraiie, este totU~i
o expresie a Fiului (caci'faraonul deVelleiqiiiiHrtipere tiui!'ieultii
suprem). 0 vom·regasi·- dupii. curri'se' $tie~ ctliat'ln' exprirriarea
directiiaFiuluiOmului;IisusHristos'J' ''' ,;,., -'··''·" T- · ··'. ""·
· : >Iatii · cum; toate indiciile''cohver~f ciitre' -ipoteza. 'Cii' liriitierea
regala egipteana era o solidaritate cu Iisus; mai mult lnca:··o fiic~rcate
de asumare ~i substituire a prezentei lui Iisus. Faraonii ~i marii preop
~tiau ca existii un Fiu a! lui Dumnezeu Care va inllri\ 'apoi'va birui
rrioaitea ~i"i va 1udeca pe'oarneni: Daf hU ~tia\Ynimic despte illantuire
(riici nu puiea'u lntelege conceptul): Astfel, 'ei riu. puteawpricepe ca
Fiul lui Dumhezeihiil va'da ·pra.da moqii: de ·buhii;voie pentru a 'salv_a
(~i·~t rascumpiiiafun\:aniiaiei ne·aceea, de~i dorea sii se substifuie
Fiului•:Iui.Dumrizeu,' fatai>nuJ··a.ve'a ca scop riiimaiproprialui' salvare,
conser\larea propriei saie ·sifuapi prlvilegiate: · ·. · '· · · ··.·. ' "' · ·
;. : ic:-ln::atate ~;lntoarcenl'd~l11bii.ica'1•>a. :roluh.ii· rriesianic· se 'afla
explicatia ezoteii:cai a e~CtliuFegipteanf;Iisus; ·veritabilul Fitil se va
na~te •tocmai din <rB.ndul' fo~til<ir robl''diri 'Egipt,' ~dica
faiaOiiilOr~ , :·,··~~::·_.~; ~~ .':'-w;~~:~ :
arltipodul
~ls;·J. ,_;- ·
'Ia
<.,· ~
1 1 •,, • - ·
·.•• C' Dar'•Textele•'Piiamideloi'd:irltiii•'$i• 0 CaitiHriitiere.'Este vcitba
despreicalatmia•spre''cer a'faraorlul~t;:~and'ei 'treb~ie"sa 'treatii·'priil
mai:multe ·probe specii:ile:iDe'astii'datfr 'CCimeritanul'Iui! Mircea Eliade
rna ·scute~t~ de'altii elqllicapi:•"Asemehea tilcerciiri sunt ;ctihoscut~'lii
riumeroase : traCiitii :· 'atl1aice:,:J3J~·-···presupun'' o''initieie·• •prdilabiiii.;
corriportand anumite rillililuri ~i 'arlumite lrivatiitliri (rriitologie ~i
geografie·funerarii, formule:·secrete, ek.)/dle''cateva'ahizii Care' se
giisesc In Textele''Pircimidelof cohstifuie· cele·'lnai \iechi docurii.erite
scrise privind· obtinerea unei soa.rte priYilegiate' liratie ariumiti>r
cuno~tinte secrete. E vorba, desigur; de o rrio~tellire imel11oriala;
ltnparta~itii ~i·cte culttirile'rieo\ltice'predinastice: In ideoiogia rega!a
egipteana .aceste aluzii .inipatice .. coristituie. mai 'degrabii' :Q''relicvii'
inutila: ln.tr-adev~ri' tn•·calitarecae ft'ifaf zeuhii ~v·ae·zeu'lntrupat,
fataonill' rtii avea rtev'oie de probe ;itiitiatiC!e penfrti 'a; obprie cfreptlll de
a:patrurtde.ln-Paradisui terestiu'' .. · ·· ·. · ,.-, · · . ,; ::. · '' · u ··•
. · A~a esre. Cii'Fiu, filrailnul nu riiai avea rievoie'de niCi oprobiii
dar. lncerciirile apifrtin 'Unei:ane tr'aditii 'ezotehce"~i'uriui:'lilt'tip:&r
secret: ·Este' v'orba' despi~' 'cefemoniile ctihoscu!if sJb' •denumirea1'de''
19'
. : : .:- -"'""" ~-..•••
Misterele lui Isis ~i Osiris. Acestea reprezintii, de fapt, ceea ·ce
speciali~tii au lnfeles prin ''mistere egiptene". De~i aveau mai multe
grade de inip~re (de Ia "mic" Ia "mare"; eel a! faraonului fiind 'din
nou suprem, neacordat alteuiva), totu~i Misterele lui Isis ~i Osiris au
fost mult mai riispandite ~i mai cunoscute dedit Marele Mister a! .
Revelarii Fiului.
Isis 'i Osiris
Existii multe mituri referitoare Ia Isis ~i O~iris In teologia
egipteana. Majoritatea ni s-au transmis fragrnentar. Abia Jn sec. a! II- ·
lea d.Hr. Plutarh face efortul de a transcrie principalele· mituri sub
forma unei istorii coerente. Conform relatiirii sale, Osiris (egipt. User
- eel putemic) .a fost un rege civilizator. Pentru eficienta. voi cita
rezumatul efectuat de Victor Kembach: "fu timp ce face .o calatorie
misionara In Etiopia, r~gatul e · administrat de Isis cu ajutorul lui
Thot, dar; concomitent, Seth, cu ajutorul reginei etiopice Aso ~i a!
unui grup de 72.de conspiratori, se decide sa lnlature de pe tron pe
Osiris In a! 28-lea an de domnie. Plutarh spune ca fratele lui Osiris,
Typhon (Seth), invidios pe populari tatea aceluia, se asociazii cu 72 de
complici ~i. masurand In taina cu precizie lungimea trupului lui
Osiris, confecponeaza un curar cu dimensiunile necesare, frumos
omarnentat, iar Ia un ospat. unde mesenii sunt captivap de. aspectul
curarului, Seth II promite In dar celui ce va lncapea In el ~i din top.
care-! lncearca izbute~te sa intre numai Osiris, venind ultimul, deci
fiind lnchis, plumbuit ~i aruncat In fluviu. Alte surse adauga ca e
pescuit din Nil, scos din curar ~i.readus Ia viata de Isis, care e ajutatii
de Thot, Nephthys, Anubis ~i Horus.' Mitul egiptean principal spune
ca Isis ~i Nephthys au giisit cadavrul lui· Osiris Ia Byblos ~i !-au
ascuns In Egipt, iar Seth, descoperindu-1, 1-a dezmembrat. In 14
bucap,lmp~tiind madularele In toatii tara (...r. · Tradipei Oculte se revendica ~i se bazeaza pe respectivele "mistere
Isis (egipt. Eser, Usert), . sora ~i sopa lui Osiris, este
personajul ocult a!. istoriei. Egiptenii li spuneau Marea Vriijito!!fe, iar ·
.
romanii o porecliserii Isis Cea Cu 0 Mie De Nume. Conform unui
mit, ea cuno~tea numel!J secret a! lui Ra, ceea ce li conferise
excepponala forta. rnagica. Isis va cauta cele 14 bucap ale trupului lui
Osiris, le va gasi. (mai pupn falusul, inghitit de un pe~te•• organ pe ,
20 . 21
care 1-a reconstituit ~i cu ajutorulcaruia se va fecunda). Apoi ea
lngroapa bucaple trupului ~i se ascunde In Delta Nilului, u.nde n~te
un fiu, pe Horps. La maturitate; ;Horus 11 denun!ii pe Seth, se luptii
dramatic cu el ~i reu~e~te sa-~i invie tatiil: "Osiris! Tu erai plecat, dar
· ai revenit; dormeai, dar te-ai ·trezit; ai murit, dar traie~ti din nou"
(Pirarnide, 1004). Dupa alte versuri, dupa ci: a reconstituit cadavrul,
Isis 1-ar fi lnviat.pe Osiris, ''batand din aripi",·Oricum, acesta din
· urma devine stiipanul ii judecatorul mo¢lor. · ·· ,
Iatii, pe scurt, mitul eel mai popular a! Egiptului - ~i eel mai
productiv din punctul de vedere a! societiiplor secrete. Se observa
Jesne di relatia Isis-Osiris este tipic pentru inipatul de tip 2 (zeul care
moare ~i lnvie, pasiv, profund iubit ~i benefic, asocial cu un principiu
feminin dominant care-! salveaza). La fel de Jesne se observa ca
numere 14, 28, · 72, precum ~i celelalte care apar in mit, sunt
hiperbolice (exoteric vorbind, se asociaza calendarului lunar ~i
revarsarilor Nilului; ezoteric vorbind, sunt multiplii de 2, 3, 4, 7 -
adica sunt numere cosmogonice ~i teosofice). fn fine, chiar disparipa
falusului reprezintii un element standard: · este rriotivul "castrarii
zeului suprem", ce'revine obsedant in majoritateateomahiilor lumii.
A~adar, fie ~i Ia o privirc fugarii, relatarea despre Isis ~i Osiris este
atat de standardizatii, ]neat provine evident dintr-unamplu procesde
formalizare.· Cu toate acestea, precum an1 afirmat, existii mai muite
· texte fragmentare egiptene despre Isis ~i Osiris. lirr fragrnentele
. acelea, departe de· a.· manifesta formalizarea descrisii anterior, sunt
frecvent contradictorii. Opera de "asanare" a contradicpilor.
teologice, precum ~i imensa popularitate a cuplului Isis-Osiris se
datoreazii societiitilor secrete. Ritualurile ~i doctrinele acestora sunt
cunoscute ca "mi~tere egiptehe";· · • ·· · ·
Aici apare un paradox de exceppe. De~i o .buna parte a
egiptene", continutul lor e aproape imposibil de reconstituit sub
forma inipala. Ceea ce ·ni s-a piistrat sunt documente·'tiirzii, ·din
perioada elenistica ~i din epoca sincretismului roman.' Nu ne putem
baza pe ele ·deeat cu mare circun'lspecpe· ~i, lri general; nu putem
emite decat aprecieri:de ansli.mbhi.- · . · · · ' · ·'
 Conform lui Serge Hulin, "Cartea MoJ1ilor" nu. ar fi dedit
descrierea diverselor ritualuri de inipere In misterele lui Osiris. Ca
zeu care moare ~Unvie, precum ~i ca stapan a! lumii moqilor, Osiris
este - desigur - i:nipatorul · arhetipal. "Textele Sarcofagelor", din
perioada Imperiului de Mijloc, exalta tocmai solidaritatea ini(iatilor
cu starea lui Osiris: "fie ca traiesc, fie ca mor, eu sunt Osiris! Eu
patrund In tine ~i reapar dincolo de tine; pier In tine ~i cresc In tine ...
Zeii traiesc In mine pentru c1i eu traiesc ~i cresc In graul care li
sustine. Eu acopar pamantul; fie ca triiiesc, fie ca mor, eu sunt orzul,
nu pot fi nimicit Am J>atruns Ordinea... Am dev,enit Stapanul
Ordinii ... Rasar din trupul Ordinii" (Sarc.330). Acesiea .sunt cuvinte
clare- ele indica beaiitudine!l inipatuluicare ~tie c~· este.salvat. Sunt
.
cuvintele unui drum suprem. Iisus Jnsu~i va prelua parabola bobultii.
de grau care tocmai prin !TIOarterode~te (loan 12;24).
fn expresie egipteana, initierea In Osiris semnifica mantuirea
finala, transfonp.area In "spirit transfigurat" (Akh). Acesta e un lucru
previzibil, .qaci, dupa lnviere - Osiris devenise "persoana spirituala"
~i energie vi tala. par "starel),,de Osiris" este capatul unui drum, im
lnceputul sau. fnceputul.,se. ~fla In Misterele lui Isis, unele dintre cele
mai ezoterice pe care le-a practicat umanitatea. fn celebrul templu de
la. Sais se afla oinscriptie,nu mai putin celebra: ''Eu .sunt Eset (Isis).
Eu, sunt cea, care a fost, cea care .este, cea care va fi. ~i nici; un
muritor nu m-ia ridicat valuJ'.'. Valul lui Isis e marca.lmegistrata a
ocultismului. Totu~i, nu avem ce face: va trebui.sa lncercam sa"! dam
la.o parte.
Eta pele secretului - Isis
fn unna · cu un secol, oculti~tii "organizasera" misterele
egiptene In trei secpuni ierarhice: Misterele lui Isis, cele ale lui
Serapis ~i cele ale lui Osiris. In cateva cuvinte, voi spune ca aceasta
,ordonare este profund incorecta, eel pupn pentru epoca Egiptului
antic. Deoarece atul)ci Serapis nu.exista; cultulsau a aparut abia sub
domnia lui Ptolomeu, I. Mai mult Inca, dupa cum bine atenp.oneaza
Victor Kembach: "Serapis .este unica divinitate c· din toate religiile
istorice - care a fost elaborata (sec. a! III-lea l.d.Chr) de o oomisie
oficiala: comisia teologica patronata de faraonul hellenistic Ptolomeu
22
I ~i compusa din: preotul ~i istoricul egiptean Manethon, filosoful
grec ·Demetrios din Phalerum ~i Timotheos, hierofant din Eleusis".
Nelndoios, efortu,l de a-1 elabora pe Serapis (numit mai·lntai Sarapis),
de a-i impune cultul.~ide.a-i.dedica.mistere, este un act tipic pentru
societatile secrete. Pur ~i simplu, faraonul Ptolomeu I avea propria sa 1
societate secreta, de extracp.e doctrinara alexandrina. Ca orice
. .
societate secreta elenistica, ea practica lnnoirea prin sincretism, iar
Serapis reprezinta .tocmai produsul teo logic a! mentalitlipi
sincretizatoare,din vremea respectiva. Insa el este un produs tarziu -
~i nu-l putem studia laolalta cu Isis ~i Osiris. Nici macar nu aparpne
gandirii egiptene, ci manierei In care grecii au preluat ~i au prelucrat
acea gandire. Prin unnare, ne vom feri sa-l pomenim acum; timpul
sau nu a.sosit Inca. ·
fn ce prive~te , cuplul .Isis-Osiris: aproape In unanirnitate,
specialj~tii ~i oculti~tii considera Misterele lui Isis ca fiind prima
etapa a ini(ierii, iar Misterele ,lui Osiris - etapa final a.. Deosebirile
dintre acestea constau In natura (nfonnatiilor dobandite .. Misterele lui
Isis erau preponderent chtonice, adica erau legate de cultul
pamantului ~i al lunii. Misterele lui Ositis. aveau o putemica latura
solara - ceea ce ~i explica asocierea cu. Ra In perioada lmperiului
Nou. Dar, practic. vorbtnd, exista numeroase elemente comune; dupa
cum ~i istoria acestor divinitati se lmplete~te strans. In primul rand,
ambele mistere confera acela~i grad de mantuire initiatului, adica el
dobande~te accesul In acelea~i nivele astrale. )'lasarea lui Isis pe o
treapta oarecum inferioarii pro vine, din identificarea ei cu Natura ~i
Viata Fizica, cu principiul cosmic feminin; pe cand Os,iris simboliza
Spiritul, principiul cosmic masculin. De asemenea initierea In
misterele isiatice a yea o putemica latura magicii; pe cand d~bandirea
"starii de Osiris'' se axa pe fenomenul lnvierji din morp ~i pe
eliberarea totala. Oricum, este foarte posibil cai'ntr~un .stadiu arhaic
sa fi existat \In Mister unic, atat,al lui Isis, cat ~i a! lui Osiris; In
cadrul caruia neofitul trebuie sa parcurga doua etape: iniperea In yin
~i In yang (toata istoria despre' Isis ~i Osiris este tipica pentru
manifestarea cuplului yin-ya,ng). ., , .
. Ideea unui Mister egiptean unic ~i ,arhaic nu-mi aparjine; ea
blintuie - mai mult sau mai' pupn explicit - printre egiptologi. lata, de
23
pilda, lncercarea germanului Hohlenberg de a reconstitui ultima fazii
a acestui presupus rit: "Corpul inipatului fusese lntins pe piimfint In
forma de cruce - poate era legat de o cruce adevarata - ~i el l~i
pierduse cuno~tinta. Atimci cfind ajungea In starea de catalepsie ·~i
aparent fiira · vi alii, era dezlegat de pe cruce, transportal In Camera
Regal a ~i pus fntr-un sarcofag de granit. Atunci draperiile erau lasate,
toate ie~irile erau lnchise, iar el se odihnea timp de trei zile In
absoluta lini~te ~i izolare .. In aceasta perioadii se opera In el
transformarea ce constituia scopul ~ijustificarea inirierii".
De~i imposibil de verificat, ipoteza lui Hohlenberg riimane
plauzibila; eel pupn prin cateva intuipi. Astfel, este clar ca misterele
lui Isis ~i Osiris presupuneau o traire pe pragul mof!ii $i 'este foarte
plauzibil ca evenimentul sa fi dural trei zile, macar In cazul marilor'•
preoti ~i al faraonului. Numai iniperea In Isis ~i Osiris dadea dreptiil
Ia mumificare; iar mumiile initiatilor se pastrau frecvent In sarcofage
similare celor unde se petrecuse iniperea, caci, In tihlpurile stravechi,
egiptenii ~tiau diva fi o ln'viere In acela~i trup cu care ·mimi a trait pe
piimfmt.
In fine, sa nu lungesc vorba. In privinta Misterelor lui Isis, ne-
au parvenit relatiiri extnim de putine ~i foarte tiirzii. Se citeaza
frecvent un fragment din Apuleius, care l~i descrie iniperea: Lucius
Apuleius a trait In sec. al 11-lea d.Hr., a~adar abia spre sf'ar~itul
carierei acestor mistere, care - e de presupus - suferisera mai multe
transformari pana la:'el. Totu~i. miirturia lui e printre singurele: ''Para
lndoiala, prietene· cititor, curiozitatea dumitale este preocupata cte'
ceea ce s-a spus, de ceea ce s-a fiicut apoi. A~ spune dacli mi-ar fi
permis s-o spun; ap af!a dacii v-ar fi permis s-o aflati. Dar ar fi 6 vinii
Ia fel de mare, atat pentru urechile ce aud,' cat ~i pentru ·gura ce ar
vorbi. baca, totu~i; vii lnsuflete~te un sentiment religios, nu mi-a~
permite sa vii pn In lncordare. Ascultap ~i vedep;ciici ceea ce spun
este adevarat. Am atins poqile moqii, piciorul meu a stat pe pragul
Proserpinei. La lntoarcere, am· traversal toate elementele.- in
adancurile noppi am ·vazut soarele stralucind. Zeii infernalii, zeii
cere~ti, toti au fost vazuti de mine fatii In fatii ~i adorati de aproape.
lata ceeace vreau sa vii spun ~i tot nu veti pricepe prea multe".
24
Aici Apuleitis are perfecta dreptate; prea multe nu se pricep.
Caci descrierea lui· se poate apli.ca oriciirei initieri ~i nimic n-o
particularizeaza pe aceasta ca fiind a lui Isis anwne. De altrninteri, In
sec. al II-lea d. Hr., Isis. lnsa~i · devenise zeitate pimtee, adicii
uiiiversala, lngloblind toate celelalte divinitati. Era principiul cosmic
feminin, manifestarea unui zeu · unic ~i suprem, Caracteristicile ei
originare se pierdljsera lntr-atat, !neat unii filosofi eleni~ti o
considerau expresie a luminii (pe cand ea este, mai degraba, expresie
a viepi). Lui Isis i s-au asocial diverse simboluri, ·ma]oritatea de
nillurii chtonica ~i lunara: coarnele, globul, ulciorul, · cornu! lunii,
copilul Ia san, roehia pana Ia calcaie, barca, secera ~i Ankh-til sau
crucea cu ansa. Ultimul element, crucea ansata, e considerat simbolul
viepi create ~i ve~nic relnnoiie, principiul care coboara ~i anima
pasivitatea. Dupa toate probabilitatile, prin iniperea In Misterullui
lsisneofitullntelegea taina IT!multiiii formelor materiale ~i a puterilor
divine In sanul· Marii' Unitati. Totu~i. pentru a atinge sernnificatia
Maiii Unitap lnse~i. era necesara
·.
).
"siarea de Osiris".
Etapcle secretului -Osiris .
· Sub un anume aspect, Mistenile lui· Osiris sunt mai limpezi
deci\t cele ale.lui Isis. Pe de' o parte, ze'ul este un Initial Arhetipal
(prin moartea ~i lnvierea sa), iar majoritatea sensurilor lui ne sunt
cunoscute. ·Pe de alta parte;· initierea In Osiris se ·Ieaga 'de.· celebre
documente scrise, precum "Cartea Mof!ilor" :· In al · treilea r~ild,
Misterele lui aveau ~i ceremonii' pub!ice, de .Ia care· ne-au ramas·
relatiiri.
Plutarh ne vorbe~te despre asernenea ceremonii. Ele lncepeau
odata cu retragerea apelor Nilului: In a 19-a zi, In cursu! noppi,
procesiunea adepplor . cobora I:i' malul f!uviului. "[ ... ] preopi
transporta co~ul sacru care con!i'!e un cufiir de aui- unde ei 'varsa apa
dulce pe care 'au luat-o cu ei. Atunci participanpi striga .ca Osiris a
fost regasit. Imediat apoi ei lnmoaie pamantul vegetal cu ap~ ~i. dupa
ce I! lntaresc cu aromate ~i parfumuri scumpe, modeleaza o figurina
In forma de semiluna, o lmbracii ~i o lngrijesc''. · ·· · . ·
Dupa cum :se observa, .aceasla parte publicata a ritului este
pro fund chtonicii - chiar ~i trupui · simbolic a! lui Osiris regasit e In
25
forma de semiluna (ceea ce duce Ia rituri lunare ~i Ia coarnele
asociate reprezentiirilor zeifei Isis). Se lntfunpla ~a, deoarece faza
descrisa de Plutarh apar(ine lui Osiris mort, care e un element
chtonic. Imediat apoi, prin lnviere, zeul capata o importanta
dimensiune celesta ~i solara c- el devine "dornnill ve~niciei", eel·
pentru care soarele vine sa lurnineze In tmparapa moftilor.
Originalitatea Misterului lui Osiris consta tochlai In sublinierea
actului lnvierii ~i deciararea acestei lnvieri diept n~tere lntru spirit,
transfonnare a persoanei piimante~ti In persoana spirituala.
Serge Hutin a rezumat semnificapa inipatica,;t lui Osiris:
''Osiris, zeul care moare ~i lnvie, fncarna fn ace~i tinip: ." vegetapa,
ce putreze~te In p~mant ~i ren~te primavara: - Soarele, ce pare sa
dispara, dar reapare In fiecare dimineafii, - zeul care a .cucerit
nemurirea ~i, ca atare, fi judeca pe oameni dupa moarteJ De Ia el
trebuie sa ia exemplu. initiatul: - dupa moarte, omul putea sii devinti
un alt Osiris, sa dobandeasca, Ia feJ ca .zeul, o existenfii etema: -
initiatul, lnsa, se putea zeifica Inca In viafii, putea sa moarii In I)lOd
simbolic pentru a rena~te Ia o existen!ii divina. Sii mori pentru a
rena~te, iata lectia rnitului osirian". . ..
Societatea secreta a lui. Osiris (cea care practica Misteru!
zeului) a cunoscut o dezvoltare exploziva: mai lntai In Egipt, apoi \n
lntreaga lume greco-romaria. Istoricii vorbesc despre o
"democratizare a lui Osiris"; Ia un moment dat iniperea .n-a mai
putut fi pastrata doar In interior\11 farniliei faraonului ~i a! castei
preotilor. Sub presiunea publica, qamenii liberi capata acces (lntr-o
forma sau alta) Ia Mister. Fenomenul acesta vine din doua cauze; (1)
initierea In 'Osiris transrnitea o serie de infonnapi considerate
esentiale pentru salvarea sufletului Ia judecata mortilor(de pildii,
numele secret a! diverse lor Piirti din sala judecatii, nuniele secrete ale
paznicului siilii ~i ale zeilor); (2) ca zeu care moare ~i lnvie (inipat de
tip 2), Osiris. a fost profund iubit de populapa egipteana , care II
prefera celorlalti zei. Victoria deplina a. lui Osiris fn con~tiinta
publica a avut Joe In · perioada · Imperiului Mijlociu. · Despre
semnificapa ei vorbe~te bine Mircea Eliade: "Originalitatea .teologiei
Imperiului Nou este, pe de o parte, postulatul dublului proces a!
osirizarii lui Ra ~i a! soliui.ziirii lui Osiris; pe de alta parte,
26
convingerea ca acest dublu proces reveleaza semnifica(ia secreta a
existentei umane, ~i anume complementl¢.tatea fntre vza(ii ~i_moarte.
Dintr-un anumit punct de vedere, aceasta sinteza teologica con firma
victoria lui Osiris, acordandu-i ~i o noua sernnificape. Triumful
zeului asasinat era total Inca de Ja lnceputul Imperiului.Mijlociu.
Incepand cu Dinastia. a xvm-a, Osiris devine judecatorul moftilor.
·Cele doua acte ale dramei de dincolo de monnant - <<procesul» ~i
«cantarirea inimii» -· se desfii~urau lnaintea lui Osiris.. Distincte. In
Textele Sarcofagelor,. <<procesul». ~i «cilntiirirea inirnii>> tind sa se
confunde In .Cartea Mortilor.~Aceste texte funerare editate In timpul
Noului Imperiu, dar con~n1ind materiale mai vechi, se vor bucura de
o popularitate neegalata pana Ia finele civiliza(iei egiptene. Cartea
Moftilor este ghidul prin excelen!ii a! sufletului In lumea de dincolo.
Rugaciunile ~i fonnulele magice pe care le contine au drept .scop
u~urarea calatoriei sufletului ~i, mai ales, sa-i asigure succesul in
lncercarile <<procesului>> ~i «c1intiirizii inirnii»". . . c
· A~a cum arata Cartea Moqilor, societatea secreta aJui Osiris
era orientata mai ales ciitre salvarea sufletului dupii fnt1iia moane (~i
evitarea primejdiei celei de-a doua moqi). Cu timpul, men)brii
acestei societati au lnceput sa se.lncreadii tot mai putemic In magie -
adicii au dezvoltat mai ales latura isiatica a misterelor. La un moment
dat credinta In magie ajunsese a~a de mare, lnc1it initiapi erau
convin~i . cii pot ln~ela zeii. judeciitori, folosind diversec fonnule
(secrete). Ei n-au mai .avut puterea de a cauta "starea de Osiris";
transfigurarea, eliberarea; astfel, cmarile 'doctrine egiptene decad, iar
Misterele lui Isis ~i Osiris se transfonna in spectacole pomografice ~i
In practici vrajitore~ti. . Cu aceasta, capitolul egiptean pare a se fi
tncheiat.
27

3.DRUIZII
Istorie ~i legend& . · (statuete, sculpturi, obiette de cult, etc); ~i 3) literatura irlandezii
In anul 61 d.Hr: Suetonius Paulinus, gu~emator a1 Britaniei
sub domnia lui Nero, atacli insula Anglesey, unde se gasea un mare
templu al druizilor ~i ultimul centro de rezistentii a1 religiei celplor.
Luptele sunt crancene; dupii eforturi deosebite. romanii reu~sc sii
lnvinga ~i l~i ucid prizonierii arzandu-i pe rugurile'•pe care ace~tia Ie
pregatiserii pentru a-i extermina. Conform majoritiipi'istoricilor, .anul
61 marcheaza disparipa oficialii a druidismului, extraordinarul ~i
foarte ezotericul clan a1 preoplor celp.
Dar. druizii sunt departe de a ie~i din •istorie. In anul 77 d.:f!r.'
Pliniu eel Biitran descrie aduniiri sub ramurile vascului ~i sacrificii de
boi albi in dumbriivile sacre - ritualuri tipice pentru druizi. Un an
mai tarziu, Agricola cucere~te insula Mona. din·. Marea Irlandei,
consideratii de unii drept Joe secret ·al druizilor; in anul 300 o
preoteasii celtii, o druidii, 1i prezice lui Diocletian cii va. ajunge
imparat. Prezicerea s-a dovedit corectii, cu toatc cii respectiva dmidii
·era -In ·viata de toate zileie'- hangitii. In fine, In Irlanda atat druizii,
cat ~i principalele lor structuri religioase au supravietuit panii in Evul
Mediu (sec. a1 XII-lea), dupii care s-au convertit spectaculos in
celebnile pove~ti cavalere~ti despre Graal. Se zice eli ordinul
benedictinilor a preluat ~i a protejat multe din valorile druidismului,
eel pupn In Franta # In Irlanda. Oricum, astiizi existii In Franta o
societate secretii care se cheamii a druizilor, · condusii de un Mare
Druid al Galiei. Aceastii societate are multe asemliniiri cu Franc-
Masoneria; prin anul 1986 Mare Dmid devenise Paul Buchet, un
scriitor, vechi fanatical celtismului.
In privinta druizilor gasim mai multii fabulape decat certitudini.
Vina (dacii se poate vorbi de o vina) aparfine tocmai respectivilor
druizi, care se inconjurau cu un secret patologic. Doctrina lor
interzicea notarea ritualurilor ori a miturilor in scris; acestea se
transmiteau numai oral, printr-un proces de inipere care putea sii
dureze aproape 20 de ani. De aceea, odatii cu disparipa fizica a
28
marilor druizi, au disparut . ~i piiqile esenpille ale doctrinei.
Informapile ce ne-au parvenit provin .din trei surse indirecte: 1)
literatura autorilor greci ~i romani; 2) descoperirile arheologice
redactatii lntre sec. VI-VIII d.HT. (Ia care se pot adauga folclorul ~i
legendele epice culese In lrlanda pe pilrcursul sec. a1 XIX-Iea).
Dar sii lncepe111 cu lnceputul. Primul semn de intrebare porne~te
de Ia nume: nu ~tim cu exactitate ce lnseamnii druid. Unii au pus
termemilln legiitura cu un ipotetic cuvant celtic dru (stejar), prin
comparatie cu grecescul drus (stejar). Al!ii au remarcat cii In vechea
celtii druveid semnifica ,lntelept", ceea ce a dat In bretona druz
. (lntelept), in irlandezii· drui ~i In engleza true (adevlirat), iar In
gellnanii treu (credincios). Dar aceste cuvinte sunt derivate de Ia
,druid", nicidecum etimoanele lui. Probabil cii explicapa cea mai
aproape de adevlir a fost elaboratii de Thurneysen, D' Arbois ~i alti
·savanp Ia inceputul sec. XX: druid este compus din celticul d:U
(puternic) plus uid (riidiicina verbului ,a ~ti"). A~adar: eel care este
puternic prin ,,riinJii, o definire foarte exactii a pozi(iei druidului in
lumea celticii. · ·
Sistemul druidic
· La prima vedere, druizii erau preop. Totu~i, top savanpi au
remarcat . semiinarea, ba chiar identitatea dintre ei ~i brahmani.
Aceasta• se explicii prin originea com una, indo-europeailii, a eel til or ~f
a arienilor din India, precum ~i prin caracterul conservator a1 religiei
vedice ~i al religiei celtice: Ambele au piistrat striivechi structuri
indo-europene, chiar ~i organizarea socialii strliveche. De aceea
druizii nu sunt doar preop, ei alcatuiesc o castii, cu funcpi numeroase
~i complexe. To:,tte aceste functii au fost bine clarificate de Guido
Mansuelli, pe care II citez In rezumatul lui Victor Kernbach: ,Guido
A.Mansuelli c!asificii In patru · categorii functiile druidice: ·I)
religioase (profetiile prin interpretarea semnelor oraculare,
formularea interdicpilor rituale de tip tabu, supravegherea ~i oficierea
sacrificiilor); 2) juridice (rolul de arbitri In justipa publica ~i privata);
3) politice (rezolvarea conflictelor lntre · triburi ~i chiar un rol de
conducere spirituala intertribala - cate un druid funcponand ca irialt
29
 FOnsilier al fieciirui rege ~i totodata ca instan!ii infailibila); 4)
cultur.al~ ,ri educative (organizarea ~i conducerea lnvii!iimantului In
~colile druidice, unde lnvii!iitura speciala de ini(iere In sacerdo(iu
dura doua decenii; aceastii lnvii!iiturii, multilateralii ~i complexa, a
· fost rezm)latii, destul de simplist, de Diogenes Laertios: <<Sa te temi
de zei, sa nu faci nimic care sa nu,fie npbil ~i sa-(i dezvol(i lnsu~irile
biirbate~ti» )". Asupra lnvii!iiturii driiizilor voi insista In curand.
· Deocamdata rna opresc asupra sistemului de lnvii!iimant.
Avantajele sociale ale druizilor erau foarte 'rnari, a~adar multi tineri
cel!i ravneau sa devina druizi. Un prim mijlo!>de selec(ie II constituia
tocmai sistemul de lnvii!iimant: ani Iungi de memorare, metoda de
predare strict orala. Dupa cum scrie Julius Cresar In ,De bello
gallico": ,Se zice eli ei lnva!ii pe de rost un mare numiir de versuri:
cate unii, .raman astfel 20 de ani Ia ~coal a druizilor. Ei sunt de piirere
eli religia interzice ca aceastii lnvii!iitura sa fie destinatii scrisului, a~a
cum e cazul cu toate. celelalte Iucruri, publice sau private, pe care Ie
consemneaza In alfabet grecesc. '' Conform aceluia~i Cresar, ·sistemul
oral ~i jlnevoios de, lnviitare avea douii scopuri: a) lmpiedica
raspandirea doctrinei printre oamenii de rand; b) selecta discipolii
capabili ~i li obliga Ia perseveren!ii. Cele dou~ scopuri ne aratii eli
druizii se transformasera lntr-o veritabila soc.ietate secreta: ei
respectau cu sfinfenie regula secretului oi posedau o ini{iere
riguroasii. Spre deosebire de brahmani (una din putinele deosebiri)
demnitatea de druid nu se dobandea automat, pe cale ereditara, ci era
rezultatul unui lung proces de ini(iere. Dar caracterul de societate
secreta al druidismului se observa imediat ~i din ierarhia sacerdotala
ierarhie corespunzand diferitelor grade de ini(iere.
In cartea sa ,Les societes secretes", Bernard Vaillant face o
buna descriere a ierarhiei din druidism: ,Sa notiim mai lntai eli
Discipolul instruit, initiat, investit cu anumite responsabilita(i ~i care-
! lnlocuia pe Druid In perioada unei eventuale absente, se. numea
Eubage. // Acesta era, deci, fnlocuilorul, fiul sau spiritual, eel
destinat sa-i ia locul. Dar Eubage nu era singurul ce fusese initiat ~i ·
ce dobiindise un anume nivel a! cuno~tintelor. Mai lntai e~istau
Barzii, detinatorii ~i propagatorii tradi!iei orale, cei care - prozaic
vorbind - erau lnsarcina!i sa-i lnsoteasca pe riizboinici ~i sa Ie
30
lnsufleteasca ardoarea In luptii, prin strigate ~i prin cantece. Poe(i,
.muzicieni, ei cantau· ispravile. ~efului razboinic. A~adaf ace~tia au.;,
fost demnii lnain~i ai menestrelilor ~i ai trubadurilor, contribuind Ia
raspandirea ve~tilor de la un (in~t Ia altul prin poeme versificate sau
neversificaie. In sfu~i~. urma11 Yates sauOvates, ale caror cuno~tinte
erau mai ,lntinse. ~i care, fiind medici ~i ghicitori, efectuau profe(ii,
· studiau put~rea .plantelor ~i . utili;zarea lor In tratamen.tul bolilor,
precum ~i influenta curentilor telurici asupra saniitii(ii oamenilor, a
animalelor ~i a plantelor cultivate."
· Sa mai notiim eli, de~i triburile celtice au fost foarte dezbinate,
adesea luptandu-se cu nebunie lntre ele, druizii aveau o organizare
riguroasa ~i unitara. Pe tot cuprinsullumii celtice ei erau condu~i de
un Mare Druid, dupa cum spune Cresar, care adauga: ;,La moartea lui
[a Marelul Druid- n.rn.], daca unul dintre ei lllntrece In miirepe, li
succede; daca mll.i mul(i sunt egali dintte ei, l~i disputii lntiiietatea
prin yotui ,druizilor ~i cateodatii pe calea armelor. Intr-o anumita
epoca a an1,1iui, el se strang lntr-un loc consacrat din tara camutilor,
care este
'' .socotit drept centrul. Galiei."
'
.Doctrina .
Trebuie spus de Ia bun lnceputca 'informatiile despre doctrina
druizilor ~i despre. religia cellilor .~lmt fragmentare ~i insuficiente.
Motivul (l-ain enuntat deja) este caracterul strict oral al transiniterii
miturilor. Interdiclla .scrisului - remarcatii de Cresar - este un vechi
tabu indo-european, pomenit ~i lntr-un dialog allui Platon.'Sub acest
aspect, religi!! cel(ilor a conservat forme indo-europene arhaice, din
' perioada ariana ini(iala, dinainte de marile migra(ii ciitre Europa.
Astiizi, imaginea standard a ciruidului se asociazii cu ritualul tiiierii
vascului: lntr-o noapte cu luna plina, druidul, .!nve~mantat In alb,
reteza - cu o secer~ de aur ~ creal)ga de vase de pe stejarul sflint.
Ceremonialul era lnsopt de siterificarea taurilor albi. Venerapa pentru
vase - d~numit creangci de a!"r - 'este o caracteristica . ariana: Ia
scan dinavi vascul se,. asociaza c:u zeul Baldr; Ia . la.tini . el este un
element esential a! cultului practicat In dumbrava Dianei din Aricia;
In fine, ·multe popoare se pun sub protec(ia lui cu ocazia unor date
calendaristice de riiscruce: bretonii II atama In u~a Ia solsti(iul de
31
 vara, germanii ~i suedezii- Ia soisti!iul de iarna, iar rom~nii (a~a cum
~titi) fl agapi de u~a In perioada Anului Nou. Din pacate, nu
cunoa~tem amanunte despre. cultul vascului practicat de druizi. fn
schimb, obiceiul sacrificiilor umane i-a ~ocat pe autorii greci ~i Iatini,
fiind (astfel) mentionat In repetate randuri. Druizii executau sacrificii
umane pentru a prevesti sau tn cazul, unor mali ameninpiri sau Ia
cererea unor persoane care doreau sa scape de o nenorocire. in·
general, victimele erau ucise cu spada (se ghicea viitorul dupa modul
cum ta~nea sangele din rani ~i dupa coi\vulsiile jertfei In agonie),
erau strapunse de sageti sau tiase In teapa: :Toiu~i, aveau Joe ~i alte
sacrificii, nu mai putin salbatice. fn opera sa ,Pharsalia", Lucan us
vorbe~te despre ,aceia care lmpaca printr-un sacrificiu lngrozitor pe
crudul Teutates ~i pe . oribillll Esus eel cu altare salbatice ~i pe
Taranis, al carui altar este nu mai putin crud decat al Dianei scitice".
Pe baza unui comentariu medieval (Commenta Bemensia), Mircea
Eliade explica !impede Ia ce anume face. aluzie Lucarius: ,pentru
Teutates, un om este sufocat priil aiuncarea lntr-un bazin; pentru
Esus, victima este suspendatii de un arbore ~i Jasatii sa sangereie;
pentru Taranis- stapanul Juptelor ~i eel mai mare dintre zeii cerului-
barba!ii sunt ar~i de vii lntr-un manechin din. Jemn". Aceasta este
latura crunta ~i salbatica a religiei drui~ilor. In mod paradoxa!, clar nu
neobi~nuit pentru popoarele 'indo~europene, ea · se asociaza cu
elevarea spirituala ~i cu o certii j)rofunzime rnetafizica. ii yoi cita pe
Cresar, care vorbe~te despre credinta druizilor conform' ciireili
,sufletele nu pier, ci tree prih moarte dintr-un coq) In altul; acest
lucru li se pare deosebit de propriu ca s!i Je atafi: cu!ajul, nimicind
teama de moarte. Ei discuta, de asemenea, mult despre astre ~i 'ciespre
mi~carea lor, despre miirimea Junii ~i a piimantului, despre natura
lucrurilor, despre puterea ~i forta zeilor nemuritori ~i transmit aceste
speculatii ale lor ceJor tineri". Iar ~trabon adauga: ,,DtUizii, In plus
fa pi de studiul naturii, se mai lndeletnicesc ~i cu etica. Ei' suntsocotiti
~ei mai drep!i dintre oaqteni ~i, ca urmare, le sunt lncredin!ilte spre
Judecare atat pricinile particulare, cat~ cele publice".. • · Din nefericire, druizii din ziua de azi au reconstituit ~a-zisa
32
In actualitate.
Multii vreme. contestatii, $(iinta astronomica. a druizilor a fost'<.
dovedita recent prin descoperiri arheologice: Ia Coligny, In Franta, s-
a gasit un fragment de calendar astfel conceput !neat sa lrnpace
sistemul calendaristic solar cu acela lunar;. Dar partea din doetrina
druizilor care a .fascinat In mod deosebit Occldentul a fost teoria
metempsihozei. Iatii un cantec.al bardului galez Teliesin, citat dupa
Serge Hutin: ,,Existand din toatii vechimea, nu sunt nascut nici dintr-
un. tatii, nici dintr-o mama, ci din formele elementare ale naturii, din
ramurile de mesteacan, din fructele-padurii, din florile muntelui. Am
cantat In noapte, am dormit In aurora, am fost vipera In ml~tini,
vultur pe culmi, Jup In padure. Dupii aceea, lnsemnat de spiritul
divin, am atins nemurirea. S-a scurs mult timp de cand am fost
pastor. Am haladuit multii vreme pe pamant lnainte de a dobandi .
~tiin(a. ·Am trait In 100 de Jumi. M-am agitat In 100 de cercuri".
Teoria metempsihozei, veche ~i putemica doctrina ariana, care
se regase~te In India; Ia traci (~i mai ales Ia geto-daci); In lumea
greaca, Ia Pitagora, este o caracteristica fundamentalii a religiei
druidice. In legaturii cu aceastii teorie, Lucanus spune ca ,acela~i
spirit guvemeaza un corp In lumea de dincolo", Pomponius Mela ~i
Timagenes precizeaza cii ,sufletele sunt nemuritoare", iar Diodor din
Sicilia scrie ca ,sufletele oamenilor sunt nemuritoare ~i revin pentru
un anumit numar de anilntr-un alt corp". Conform a~a-zi~ilor druizi
din ziua de azi, vechea doctrina ar fi sunat astfel: ,materia a fost
creata doar pentru a fi vehicolul, suportul Sufletului care, din
lncarnare In lncarnare, l~i cautii Realizarea sau Eliberarea pentru a
intra In Gwenwed, sau Lumea Alba. Acest suflet individual, bucatii
din Sufletul Cosmic sau Increat, trebuie sa cunoasca toate regnurile
Creatiei lnainte de a ajunge In Gwenwed. Evolutia sa va fi lncetinitii,
ori - mai riiu - sufletul va regresa In Abred, sau Cercul Necesitatii,
daca nu respecta principiile fundamentale ertuntate In Triade: Trei
lucruri detenriinii ciiderea fn Abred: Orgoliul, Cruzimea, Minciuna".
veche doctrina mai mult dupli ureche. Din punct de vedere ~tiintific,
nu se poate pune bazli nici pe refacerea vechii doctrine, nici pe
propozitiile numite Triade. Totu~i, din ceea ce ~tim de Ia autorii
33
amici, se poate presupune cii druizii profesau o teorie a
metempsihozei similarii · celei pitagoreice ~i celei a brahmanilor.
Aceastii teorie a persistat, refulatii In incon~tientul Occidentului
european. De aceea, dupii. anii '60 ai sec.XX, cand yoga a J?iitruns In
Europa, credinta vedicii. In relncamare a gii.sit un teren extraordinar
de fertil ~i s-a reimplantat cu mare succes. Astiizi nu numai grupii.rile ·f·
yoghine ori buddhiste din ·Europa cred In relncamare, ci ~i multe ·
secte gnostice ori aproape cre~tine. Fenomenul - care mi se pare
extrem de eiocvenf - este un exempli! 'clar pentru for(a cu care
amintirea druizilor refuzii. sii moarii.. •· .·i,. ·'
34
.4. MISTERELE DIN ELEUSIS
.Istoria
. : Un imn homeric cii.tre Demeter ;-;- zeita. fertilitiitii, divinitatea
materna a l'ainantului- ne relateazii. istoria care a dus )a lntemeierea
Misterelor din Eleusis. Aceastii istorie .Jn~epe cup rii.pire, . .
[
Pe cand aduna zburdalnicii., flori pe ciimpia Nysei, Persephona,
zisii. Kore, fata lui Demeter, a fast riipitii de zeul lnfemului, Hades.
Hades. orii.pise cu !lCordui tatiilui ei; .Zeus; Ins~ mama, Demeter, nu
~tia nimic.De aceeaea l~i ca]Jtii c,jisperatii fiica timp de nouii. zile, f"arii.
sii se atingii. de ..ambrozie. Panii Ia urmii, Helios, zeul Soarelui, care
vii.zuse totul, fi miirturise~te adevii.n,Jl. Plinii. d~ tristefe ~i manioasii. pe
Zeus, Demeter nu se mai lntoarce In Olimp. Ea se trll!lsformii. Intr-a
femeie biitranii. ~i se lndreaptii cii.tre Eleusis - o localitate din 'Attica,
nu departe de Atena. Aici, sub numele de Doso, zeita ajunge doica
lui Demophon; ultimul fiu.al regeluiCeleos ~i a! reginei Metaneira.
Ceremonialul intriirii zeitei Demeter In palatul regal avea .o
importantii. special a: tiicutii, _cu fata fnviiluitii, Demeter refuzii vi nul
ro~u oferit de Metaneira, cerandjn schimb cyceon - un amestec din
boabe de orz,' apa ~i busuiocul cerbilor. Olt. prive~te povestea
cre~terii lui Demophon, ea e binecunoscutii.: .In fiecare zi. Demeter li
freca truyul cu ambrozie;. iar noaptea ll·ascundea ;,ca pe un tiiciune"
In foe. In continuare, )alii relatarea lui Mircea Eliade: ,Copilul a·
lnceput sii semene din ce fn ce .mai IJ.1Ult cu: un zeu: lntr-adeviir,
Demeter voia sii-Uacii nemuritor ~i ve~nic tiiniir. Dar, Intr-a noapte,
Metaneira, surprinzand-o pe zeita care II tinea pe Demopho1J, ca de
obicei, In flii.cari, a seas un tipat. «Oameni ne~tiutori ~i srnintifi, care
nu vii cunoa~teti nici norocul, nici nefericirea!», striga atunci
Demeter. Demophon nu va· mai putea .obpn_e nemurirea. At1Jnci zeita
se revel a In tmita splendoarea sa, lntr~o lumina o~bitoare. Ea cere sa i
se ridice «Un mare templu cu un altar dedesupt>>, In care ea lnsa~i li
va lnvata riturile pe oameni..Apoi piirase~te palatul.
35
 Odata cladit sanctuarul, Demeter se retrage lnauntru, mistuitii
de dorul fiicei sale ~i o cumplitii secetii lncepe sa piirjoleasca
pami'mtul. In zadar li va trirnite Zeus soli, rugand-o sa revina printre
zei. Demeter li raspunde ca nu va pune piciorul In Olimp ~i nu va
lasa nirnic sa creasca pe lume pana cand nu-~i va revedea fiica. Zeus
se vede silit sa-i ceara lui Pluton (Hades) s-o lnapoieze pe
Persephone, iar suveranul Infemului se supune. El reu~e~te, totu~i,
sa-i vlire Persephoriei In gura o samanfii de rodie ~i o sile~te sa o
lnghitii; acest fapt· va determina reintoarcerea, timp de patru luni in
fiecare aii, a Persephonei langa soful ei.: R,egasindu-~i fiica, Demeter
a acceptat sa se reintoarca printre zei; ·~i pamantul s-a umplut
miraculos de verdeafii. Dar, inainte de a se' reintoarce In Olimp, zei!lt
i~i va dezvalui riturile ~i va incredinta Misterele sale lui:Triptolemos,
Diocles, Eumolpus ~i Celeus, <<riturile sfinte cu neputinfii de incalcat,
de patruns ori de divulgat; respectul fatii de zei(e este atat de mare,
incat iti sugruma glasui.»".
Dificultatea
Misterele ·din Eleusis reprezintii una din miuile enigme ale
umanitatii. De~i, timp de 2000 de arii, milioane de oameni au fost
initiati i~ Micile ~i Maril~ Mistere eleusine, nici unuJ·nu a indriiznit
sa incaice regula tiicerii. Si, chiar 'daca ar fi. indraznit, n-ar fi reu~it.
Atunci cand Alcibiade a vrut sa parodieze initierea din· Eleusis, el a
scapat de furia poporului doar fugind ~i autoexilandu-se. Bii.nuit de a
·fi dezvaluit anumite secrete in tragediile sale, Eschil era sa-~i piarda
viata; noroc ca banuiala nu sea adeverit. Si a~a mai departe. Nicaieri,
in nici o scriere demna de crezare nu ni s-a dezva!Uit nirnic despre
esenta Misterelor din · Eleusis ..· Existii doar informapi indirecte;
precum ~i o asidua mimca · arheologica: Restul · se·• poaie' abia
presupuiie: .: · · · ··
Religiile Misterelor '' '· ' zona neolitica face parte ~i Demeter, dupa cum subliniaza Mircea
A~a cum am· mentionat Ia inceput, Misterele din Eleusis erau
iegate de istoria zeitei Demeter ~i a rapirii fiicei sale, Persephona.
Aceasta istorie se ·tr~nsformase, devenise o religie, o prornisiune a
mantuirii. Voi arata imediat cum. Pana atunci trebuie neapiirat sa
. 36
observam ca,· de Ia urt moment'dat incolo - in ultimele patru secole
inainte de Hristos ~i In primele patru de dupa --, religiile mantuirii
invadeaza rumea elenistica ~~ romana, de parca ar fi pregatit tereii:ul
pentru sosirea ·~i :impunerea adeviiratului Mantuitor, Dorriiiul nostiu
Iisus Rristos. Aceastii invazie' a promisiunii 'mantuirii s-a exprimat
printr-o explozie a misttirelor.
Cuvantul mister vine de Ia latinescul mysterium (ceremonie
religioas!i secreta); Ia randul lor, latinii il preluasera dupa mysterion
a! grecilor, unde existii ~i alti termeni semnificativi: mystes- inipat;
mystagogos "- paznicul tezaurului din templu, preotul insiircinat cu
initietea. Misterele cuprind o serie de principii religioase ~i practici
rituale secrete, destinate unui grup restrans de fideli obligap prin
juramant sa pastreze regula· tacerii. In .Jumea greaca, majoritatea
misterelor provin ·din credinie arhaice, prehellenice sau nonhellenice;
astfel, pot' arninti rnisterele cabire, cele dionysiace, cele orfice,
pythagoreice; isiace, adonisiace, ·mithraice, 'precum ~i cele dedicate
zeitei Cybele. ·Despre misterele' isface - de origine egipteana - am
vorbit deja; o buna parte din celelalte vor fi analizate aici, Ia timpul
potrivit. Oricum,: rnisterele constituiet o manifestare spirituala foarte
complexa; ·conform' lui Serge Rutin· s"ar putea opera o clasificare
intre cele ale fierari!o( ~i metahirg'i'~tilor pede o parte ~i cele dedicate
Zeitei-Mame, pe de alta.· De~i clasificarea ·lui Rutin e incompleta
(caci nu cuprinde, de pilda, Misterele lui Dionysos), ea· destiinuie,
unele afinitati. Astfel, vreau sa citez cuvintele sale referitoare Ia
Magna Mater, Ia Zeita-Marnii: ,,n spatele tuturor religiilor antice din
lumea Mediteranei regasim, de altfel, aceastii adorare a unei Zei(e-·
Marne, a unei genetrix·(mame) universale: este Atargatis a sirienilor,
Achtar a arabilor preislarnici, Ishtar a babilonienilor, Astarte a
fenicienilor, Anahita a vechilor iranieni, Tanit a cartaginezilor, etc.
Acest fapt probeaza existenta, in epoca neolitica, a unei zone foarte
intinse de cultura mairimoniala." Tocmai din asemenea striiveche
Eliade: ,Demeter era cea mai populara dintre zeitele venerate in toate
regiunile ~i colonliie grece~ti. Ea era ~i cea mai veche; morfologic, ea
le continua pe Marile Zeite din neolitic."
37
 Astfel, putem crede ca Misterele din Eleusis - Misterele zeitei
Demeter - pastrau, o. tradipe . europeana extrem de veche,
prehellenica, pretracica, foarte probabil pelasgica, adica neolitica.
Oricum, Eleusis"ul este considerat eel mai putemic ~i eel mai
semnificativ templu a! tuturor .religiilor pagane, distrugerea sa, J:n
anul 396 D.Hr., marcheaza sffir~itul oficial a! paganismului In lumea
ci vilizatii.
Scurta cronologie ·, o
,Conform tradipei" - zice Mircea Eli!!de - ,primii locuitori
din Eleusis erau tracii. Cele mai noi sapiituri arheologice au permis sa
se rec~nstituie In mare parte istoria sanctuarului.Eleusis pare sa fi
fast colonizat [de greci - n.m.] .ciitre 1580-1500 l.d.Hr., diir primul
sanctuar (o camera cu doua coloane interioare sprijinind ,acoperi~ul) a
fast c!adit In sec. a! .XV-lea, [l.d.Hr.- n.m.]; ~tot In secolul a! XV-
lea au fast inaugurate Misterele". In .sec. a! VI-lea td.Hr., pe vremea
tiranului atenian Pisistrate, cultul eleusin ia un avant considerabil,
plasandn-se In centrul vietii religioasec grece~ti. Ulterior, In perioada
elenismului; ·Misterele de Ia Elensis au suferit unele modificari san
adaagili, dar ~i-au pastrat importanta: ele eran considerate modelul
plin excelentii a! oricaror mistere, simbolul religiozitiitii.
Mull ~ai tfu'zin, ·In sec. a! V-lea: .d.Hr., Eunapios, unul din.
ultimii initiati de Ia · Eleusis, poveste~te caderea sanctuarului.
Conform v~rsiunii sale, ·eel din urma hierofant legitim a! templului a
prevestit ca nrma~ul siiu va fi nelegitim ~i sacrileg: el nn va fi. nici
cetatean a! Atenei ~i, pe deasnpta, va fi consacrat a! tor. zei. Astfel,
sanctnaml va fi profanat; din pricina acestei profanari el .va fi distrus
~i cultul'celor doua zeite (Demeter ~i Persephona) va· dispare pentru
totdeauna. Profetia s-a lniplinitlntocmai. Urmiito,rul hierofant a·fost
un inipat -In M'istetele lui Mithra, pe vremea lui, In, ann! 395,
fmparatul Theodosie· ceJ, Mare a: dat un edict interzicand practicarea:.
misterelor, iar. im an, mai tarziu, In 396, go pi lui Al.aric au invadat
Eleusis-ul, pe care·l-au ctistms prin foe, fiind ajutati de ,biirbapi In
negru'.' - adica de un .numiir impresionant de call;lgiili cre~tini. ' . · ' .
38
Aspecte ale iniperii
Nimeni nu mai cnnoa~te; astiizi, Misterele de. Ia Eleusis. ·<
Majoritatea savanplor le pun .In Iegaturii cu Iituri agricole, ciici
Demeter a fast descopelitoarea graului, pe care i 1-a dat lui
Triptolemos; ca sac! riispandeasca In omenire. In plus, conform unei
informapi transmise de Hippolyt, pe parcursul initierii li se arata
epopplor ,lnp--o tiicere solemna" un spic de grau. Apoi, ,In timpul
noppi, Ia lumina imui foe orbitor, celebrand marile ~i inexprimabilele
Mistere, hierofantul strigii: Sjfinta Brimo a niiscut un sfont copil,
Brimos!, adica Putemica a dat n~tere Celui Putemic". Totu~i; a~a
cum bine a observat Mircea Eliade, un simplu lit agrar nu putea
dobandi o importantii . cople~itoare, cum au fiicut Misterele · din
Eleusis. Aici trebuie sa se fi petrecut altceva. Spicul de graU era doar
un simbol, dupii cum afirma Walter Otto: ,Spicul de- grau care cre~te
~i se coace cu o repeziciune supranaturalii face parte din Mistereldui
Demeter Ia fel cum vita de vie crescand In cateva ore. face parte
dintre sarbiitolile lui Dionysos". Ceea ce se petrecea lacEleusis .era
promisiunea mantuirii, certitudinea initiatilor ca vor fi salvati In viata
de du~ii moarte. · .· . .
In acest sens posedam marturii importante. Imnul homelic catrc
Demeter proclamii: ,Peri cit ace! om de pe pamant care a viizut acestc
Mistere! Dar eel care nu afost inipat ~i nu a luat parte Ia rituri nu va
av!Ja parte, dupii moarte, de toate splendorile de dincolo, din
sala~urile lntuhecate.!' Pindar continua proclamafia: ,,Fericit eel ce a
viizut aceasta Jnainte de a pleca sub pamant! El cuilo~te sfar~itul·
viefii! El li cuno~te lnceputul!". Iar Sofocle o duce In punctul
culminant: ,0, ·de trei -ori ferici!i sunt acei muritori care,;dupii ce au
contemplat aceste Mistere,. au plecat Ia Hades; numai ei- vor putea
triii; pentru ceilalp totul va fi suferintii."
A~adar, ln .. momen~ul suprem; initierea se ,fiicea pe baza unor
lucmri ori scene ·vazute, contemplate .. Astazi ~tim ca aceste •mom€?1t
suprem, numitepopteia, se petrecea lntr"O Iumina,orbitoare; Conform
lucrarii fundamentale a lui .Paul Foucart, banuim, chiar, ca In etapele
superioare ale Misterului, numite telete ~i epoptida, rieofitul suferea o
caliitorie prin Infem, urmata de viziunea Juminii benefice, s.alvatoare.
Indiscutabil, calatoria prin Infem, ptecum -~i salvarea, se !ega de
39
 istoria riipirii ~i recuperiirii Persephonei, de_ aceea: Misterele din
Eleusis erau supranumite ,ale. celor Doua Zeite" (Demeter ~i
Persephona). Mai departe: dit_eva dovezi arheologice, precum ~i o
serie · de . tradipi, · au indicat practicarea- incineriirilor ritual e.
Incinerarea se !ega, probabil, de episodul lui Demophon, ciiruia zeita
Demeter dorise sa-i confere nemurire prin ardere In ;foc .. Es~ posibil
ca;· pe parcursul Misterului; •sa se fi' petrecut o ardei'e a perisabihilui,• a
profanului;. proces ce face parte ain .promisiunea m1intuirii: ;1n' fine,.ln
timpul ritualului intervenea - se pare,.,": ~i 0. hierogamie -(lmpreumire
sacra) dintre Zeus ~i Demeter. Adunana cap Ia cap 'toate•:elementele,
Mircea Eliade constatii: ·,Stravechiul scenanu mitico-ritual, prelungit
~i completitt prin Misterele de Ia Eleusis, proclama solidaritatea' de
ordin mistic lntie hieros gamos [adicii lmpreunarea•.sacra ~ •n.rri~],
moartea violentii, agricultura ~i spenmta unei existente . fericite
dincolo de inormant:" Aceastii solidaritate a fost totdeauna exprimatii
prin sirribolul semintei: rezultat al. unei lmpreunari, samanta .nil
rode$te dedit dupa ce. a fost lngropatii ~La rinirit- lntreaga ope rape
fiind esenta agriculturii.
A~adar, se poate ca rolul spicului de grau - mai precis, al
bobului de grilu- sa fi fost mare pe .parcursu!Misterelor din Eleusis.
Dar, mic1it de mare; acesta nu alcatuia tot secretul (dimpotriva,. spicul
de gr1iu 'era• un simbol.public, gravat pe. numeroase monumente).
Pentru a circumscrie secretul, trebuie 'sa continuam cautarea. Intr-o
interpretare foarte psihanaliticii; Paul Die! (citat de Jean Chevalier:~i
Alain Gheerbrant - In .Dicfionarul "de· simboluri) .. suspne eli
,Persephone, fiica lui Demeter; ar fi simbolul suprem al refularii; iar
sensul.ascuns al Misterelor din Eleusis ar consta -ln.coborarea: In
subcon~tient pentru a elibera dorin!ll refulatii. (cu scopul de a cauta
adeviirul despre sine lnsu~i), ceea ce·poate deveni realizarea•cea mai
lnaltii: Iar Demeter· care- •a ~i:lat oamenilor ;painea,:; si.inbol a!- hranei
·spirituale, le •va·· •da • sensu! ·•adevarat · aL "viepi:. , sublimarea ___ _
spiritui!lizarea'·dorintei·terestre,· cu ·.alte cuvinte;•eliberarea- de orice
· exaltare,: precum: ~i . de' orice : refdlare. Demeterc•se '•afirriia; . de
asemenea;• cit•csimbol'.al dorintelor terestte·justificate care se ·satisfac
. grape efortuh.ii•ingeriios •al'intelectului~sei:vitor, eel care; de~i:·cultivii
piimantul,.riitnane'mereu·sensibillachemarea spirituluL" •··" •!•·: cr·J··
'40
Interpretarea lui Paul Die!- ca ~i a altor filosofi ~i psihanali~ii -
este foarte. interesantii, lns,ii traduce un simbol · ocult prin _ aJte
simboluri, uneori Ia fel de oculte. Desigur, orice initiere lnseamnii' o
coborare In sine lnsu~i, o cunoa~tere de sine; ~i orice inipere conduce
Ia sublimarea ~i.la spiritualizarea dorintei terestre. Pe noi, lnsii, ne
intereseaza aceastii inipere particularii, din Misterele lui Demeter ~i
Persephona. J)e · ce era atat de importantii? De ce ·pare atat. de
eficienta7 De ce a dispiirut fiirii urmii?, Cum se desfii~ura? Cui se
adresa? lata lntrebiirile principale, multe din ele ramase pana astiizi
-fiirii riispuns.
*
* *
Existii c1iteva lucruri care diferentiazii Misterele de Ia Eleusis
fatii de celelalte Mistere. De pildii, faptui cii ~~~ se lmplineau anual, Ia
date fixe (restul Misterelor nu depind de o data anume ). Dar, din colo
de deosebiri, asemanarile sunt foarte limpezi: ca ~i r.estul
ceremoniilor de :Hare tip, Misterele de Ia Eleusis au o parte publica ~i
o parte secreta In mma careia ele pretind ca., asigura miintuirea
individualii. Partea publica apaqinea Micilor Mistere; pe dind partea
secreta se petrecea In Marile Mistere, culminand cu viziune!l finala,
epopteia. Despre aceste. etape, precum .~i despre ritualul asociat lor·
vorbe~te sintetic Mircea Eliade: ,Micile Mistere erau celebrate de
obicei . o data pe an, primavara, In luna Anthesterion. Ceremoniile.
aveau Joe Ia Agra, un cartier din Atena, ~i presupuneau o serie. de
rituri (posturi, pmjficiiri, sacrificii) efectuate sub conducerea unui
mystagog. Probabil eli erau reactualizate unele episoade ale mi.tului
celor doua zeite de catre aspiranpi Ia initiere. Tot astfel, o data pe an,
In luna ·Boedromion (septembrie-octombrie), se .celebrau Marile
Mistere. Ceremoniile se desfii~urau timp de· opt zile; ~i ,top cei care
. aveau mainile pure" ~i vorbeau greaca, inclus.i v femeile. ~i sclavii,
aveau dreptul·sa participe Ia. ele, evident dacii lndepliniserii riturile
preliminare, primavara; !a· Agra: II 1n prima zi, .siirbiitoarea avea Joe
Ia Eleusionul din. Atena,. unde, In ajun, fusesera solemn aduse de Ia
Eleusis obiectele sacre (hiera). In. ziua a _d0 ua, ,proce.siunea, §e
r41
 lndrepta spre .mare. Fiecare aspirant, fntovara~it de tutorele sau,
aducea··un purcelti~ pe care"! spala In valuri ~i II sacrifica Ia
lntoarcerea In· Atena. Ziua' urmatoare, In prezenta reprezentan(ilor
poporului atenian ~i ai altor cetii(i, Archon Basileus ~i sotia lui
efectuau marele sacrificiu. Ziua a cincea marca punctul culminant a!
ceremoniilor publice. 0 enorma procesiune pomea, In zori, din
Atena. Neofi(ii, tutorii lor ~i immero~i atenieni le lnsoteau pe
preotesele care aduceau obiectele sacre, hiera. Spre star~itul dupii-
amiezii procesiunea traversa un pod pe-.rllul Kefisios, unde oameni
mascati insuliau cele mai de seamii figuri, ale ora~ului. La ciiderea
· serii, 'cu torte aprinse In mliini, pelerinii piitrundeau In curtea
exterioarii a sanctuarului. 0 parte din noapte era consacratii
dansurilor ~i clintecelor In cinstea zeitelor. In ziua urmiitoare,
aspiran(ii posteau ~i aduceau jertfe; In ce prive~te, lnsii, riturile
secrete (telete), suntem constrlin~i sa emitem doar ipoteze.
Ceremoniile care se desfii~urau In fata ~i lniiuntrul telesterionului se
raportau probabilla mini! celor douii zeite. Se ~tie ca mystii, cu torfe
In mlini. imitau riitiicirile lui Demeter, ciiutand-o pe Kore cu fiiclii
aprinsc. II [... ] Sii adiiugiim cii unele ceremonii comportau legomena,
scurte · fmmule liturgice ~~ invoca(ii asupra ciirora nu suntem
informati, dar a caror importantii era considerabilii; acesta este
motivul pentru care initierea era interzisa celor care nu vorbeau
greaca. Nu ~tim ·aproape nimic despre riturile efectuate In a doua zi
petrecutii Ia Eleusis. Probabil cii In timpul nop(ii avea Joe actul
culminant a! ini!ierii, viziunea suprema, epopteia, accesibilii numai
acelora care fuseserii initiati de anul trecut. Ziua urmatoare era
consacratii mai · ales riturho~ ~i liba!iilor pentru morti ~i apoi, In
cealaltii zi - a noua ~i ultima a ceremoniei - mystii se lntorceau Ia
Alena."
Fa!ii de acest afnplu ~i documental text allui Mircea Eliade, se
impun cateva preciziiri. Neofi(ii care parcurgeau etapa Micilor
Mistere deveneau mysti, iar mystii care erau ini(ia(i In Marile Mistere
se numeau epopJi. Marile Mistere, alciltuite din faza telete ~i faza
epoteia, aveau Joe anual lntre 13 ~i 23 Bqedromion. Telete, prima
fazii a Marilor Mistete, era compusii din trei momente: ,dromena,
care simboliza riipirea: Persephonei ~i periplul efectuat de ciitre
42
Demeter In ciiutarea ei; deiknymena, . constlind In . reprezenta:rea
regiunilor subpiimlint€me din H11des; ·dupa· scurgerea acestili moment .
ritual, mystii puteau sa contemple, In liicii~urile fericiJilor, obiectele·:
sacre din cadrul cultului celor douii zeite, legomena, adicii
instructiunile primite de initia!i pentru orientarea spre locuintele
subpiimlintene" (am citat din Victor Kembach). Paul Foucart
considerii cii rnomentul dromena cuprinde 0 ciilliioiie prin lilluneric,
diverse apantli lngrozitoare ~i piitrunderea pe nea$teptate a mystului
lntrco paji~te iluminatii. Dromena lnseamnii ,.ceremonie, ritual" ~i -
probabil - nu poate fi 'diferentiaiii de deiknymena, re'prezentirrea
regatului infernal al iui Hades. s·a: notiim eli atheologii ati siipat
lntreaga stancii.sub sancttiarul de Ia Eleusis, dar nu au descoperit nici
o lnciipere subtenina; unde ar fi fost de a~teptat sa se desfii~dare
coborlirea mystului In Infem. Probabil eli aceastii fazii a ritualului -
ciiliitoria prin tiirlirnul lui Hades'- se. petrecea intr~o .pe~terii din
apropiere, numitii (sugestiv,!) Plutonion. Oricum, lntr-tin pasaj din
Themistios, citat de Plutarh · ~i piistrat de · Stobaios, incerciirile
sufletului, dupa moatte, sunt comparate cu confruniil.riJe·celui initial
in Marile Mistere. Citez' rezmnatul lui ·MirceaEliade: ,,La lnceput,
acesta [mystul-n.m.] ratiice~le in lntuneric ~i sufera toi felulde termi
~i spaime; apoi, brusc, este 'izbit de o lumina iniraculoasii ~i
descopera locuii ~i paji~ti pure, aude voci'~i ziire~te dans uri. Mysttil,
cu o cununa pe cre~tet,' se .8.I~I'urii oamenilor sfinJi ~i ·puri; ii
contempia pe neinitia!ii lngriimadi(i in noroi ~~In cea!ll, .ramru;;l In
mizeria lor' din pricina spaitnei de moarte ~i din neincrederea in
lumea de dincolo." '
Unii au ptis miir.turia lui Themisti~s pe baza influentei orfice :...
caci, conform lui Platon, abia Orreu ar fi introdus Ia greci ideea
pedepsirii piicato~ilor pe Iiiinea: cealaltii ~i imaginea paji~tii dreptilor.
Dar. trebuie remarcaJ 'ca orfismul' a ciiutat meniu aprdpien .CU
Mistere!e'din Eleusis- orficii declarau ca tocmai Ja·EJeusis se' afla
poarta secretii cate se deschide 'spre Hades ~i eli poetul trac Musaios,
prietenullui Orreu, ar·fi fosi prirnul preotal Misterelor din Eleusis.
Aceastii dorin!ll de ~propierenu e iiltlirnpliitoare ...: piobabil ca intre
doctrimi orfismului ~i rltmilul secrei· de Ia Eleusi~ existau' rriulte
.;, . . : ::j_,, - -. ''·'
1'.)'
43
similitudini iar ceea ce astiizi ni se pare ca fiind lmprumutat de Ia
orfici era- de fapt- comunitine de idei ~i experiente:contemplative.
* poarta Dipylon, Ia Atenac"
* *
. -, ' . .· ' . •, ...,
N!l cunoa~tem, defel njci formulele secrete, ~umite legomena,.
mc1. clipa suprema a iniperii, viziunea numitii. epopteia. Despre
aceastii viziune ~tim .doar ca se desra~u.r.aJntr-o ~umina orbit.o~;
autorii antici vorbesc despre un foe uria~ aprin~ In Anaktoron, nm:ul
edificiu a1 sanctuarului. Flaciirile ~i fuiTiul - care ie~eau . prin
de~~hiderea acopen~ului- se ziireau de departe: Existii ~i o m1irtuJi:
pusa pe seama lui Herakles, pastratii lntr-un pap1ru~ de pe ~emea lm
Hadrian: ,Am fostinipat cu mult timp In urma [sau: alnmdeva] [... ]
[Am vazut] focul [... ] ~i .am viizut-o pe Kore." , ,. . Eleusis pare foarte posibila. Majoritatea autorilor considera ca era
Kerenyi (citatde Mircea Eliade) s-a ocup~t cu aten11e ~e r?lul_
focului ~i a! incineraxilor Ia Eleusis, dar fiira a atmgeVTeo cert1tudme.
A~a cum am aratat deja, este foarte probabil ca Jocul sii fi fast
elementul purificator, eel care transmuta peris-abilulln imperisabil. ~
parte dinactul mantuirii se juca prin·intermediul foeului. In fine, ma1
~tim cateva alte Iucruri, datoritii unor autori cre~tini. Astfel, Clement
din Alexandria ·ne-a transmis synthema, adidi formula secretii a
mystilor: ,Am postit, am biiut cyceon, am luat panerul ~i, dupa ce }-
am folosit, am pus In co~, apoi, luiind din co~,. am pu_s _Ia Joe m
paner." Din aceastii formula, doar prima parte este inteligibila pen~
noi: lntr-adeviir, pe parcursul Micilor Mistere, dar ~i a! celor Man,
aspiranfii posteau ~i se purificau cu cyceon (ne arnintim: biiutura ~
care o ceruse Demeter In casa reginei Metaneira). Restul formule1
riirniine un mister absolut. Unii au presupus di inystii participau Ia o
masii sacianientalii, ceea. C:e - In opinia lui Mircea Eliade - ,e
plauzibil. In acest caz, masa avea Joe Ia lnce]JUI, dupa bii~tul
cyceonului, adica lnainte de telete. ~n ~It ritual a fo~t d7dus po~:m~~
de Ia o indicafie a lui Proclos: mystu PI\Y~au cerul ~~ strigau.plangz.,
.se uitau Ia pamiint ~i .exclamau concepe!. Hippolyt.asigurii cii a:este
doua cuvinte constituiau .-inarea taina a Misterelor. E vorl)a, de~Igur,_
d~ o formula ritualii !egad de un hieros gamos specific cultelor
44
vegetatiei [adicii ploaia, siimiinla cursa din cer, fecundeaia pamantul
·'- n.m.i; dar, dacii ea era prohun"fata Ia Eleusis, n'u era deloe secretii,
deoarece acelea~i cuvinte · figurau pe inscripfia unui pu( de langii
· . ·
In secolul a! V-lea d.Hr., prin jurul .anului 440, Asterios
Episcopul transmite ultima informa(ie despre Eleusis care ar. fi putut
proveni de Ia un martor ocular. El vorbe~te despre un pasaj subteran,
cufundat In lntuneric, unde avea Joe lntalnirea s<ileinna dintre
hierofant ~i preoteasii, · despre toqe care se stingeau ~i despre
,mulpmea care crede ca salvarea sa depinde de ceea ce fac cei doi In
lntuneric." · Este probabil ca · Asterios se referea Ia templul numit
Eleusion din Alexandria ~i Ia Misterele siivar~ite acolo lntr"<i
perioadii relativ tftrzie, In epoca elenisticii. Totu~i, existen\3 unui
hieros gamos (lmpreunare ritualii) pe parcursul Misterelor. de Ia
vorba-despre hierogamia dintre Zeus ~i Demeter, din care s-a niiscut
Persephona. Mai departe, a~a cum bine a sintetizat Mircea Eliade:
,Se poate admire ca epifania [adica: revel area- n.m.] Persephonei ~i
regasirea cu mama ei constituia cpisodul central a! epopteiei ~i ca
experienta religioasa decisiv~ era provocata- chiai'' de prezenfa
zei{elor. Nu cunoa;;tem cum se realiza aceasta regiisire, nici ce um1a
dupa asta. Nu ~tim nici de ce o asemenea viziune putea ·schimba
radical situa!ia post-mortem a ini!ia(ilor. Darinu· ne putem lndoi de
faptul ca epoptul'percepea un <<secret divin», care II· <dami!iariza>> cu
zei!ele: el era, lntnicatva, 'adoptat ·de catre divinitii!ile eleusihe .. ·
Ini!ierea revela atilt apropierea de lumea divina, caqi continuitatea
dintre via!if ~i moarte." •
Urme ~i reminiscente
Iatii cam tot ceea ce putem spune despre Eleusis. Prea pufin,
desigur, .lnsa aceasta a fast soarta marelui sanctuar ~i a Marilor
Mistere: dupa ce, vreme de 2000 de ani, ele au pregiitit lumea greaca
pentru ideea mantuirii, s-au ~ters de pe fa!a piimantului ~i din
memoria oamenilor .odatii cu victoria veritabilului Miintuitor. Totu~i,
nu s-au ~ter~ chiar complet. In lntreaga Grecie, sfiintul Dimitrie i-a
luat locul zei!ei Demeter; devenind patronul agriculturii. Numai Ia
45
 Eleusis oamenii .cred .lntr-o ,sfiinta, sfiinta de~etra, care nu exista in
nici o alta parte a lumii cre~tine ... Iar Ia 7 februarie 1940, un incident
.. straniu .avea sa tulbure Grecia. lata~! rezumat de Mircea Eliade, dupa
un articol aparut in ziarul Hestia: ,Jntr~una din statiile cursei de
autobuz Atena-Corint s-a urcat o batrana <<slabii ~i usc;ta, dar cu ochi
mari, aprin~i>>. Cum femeia nu avea bani ca sa-~i plateasca biletul,
controlor:ul a dat-o jos.la statia urmatoare; era chiar stapa din Eleusis .
Dar ~oferul nu a mai putut face autobuzul sa pomeasca; in cele din
urma calatorii au hotiirat sa faca o chetii ca sa-i plateasca biitranei
biletul. Ea a fost urcata iara~i in autobuzul cm:e, de astii data, a pomit.
Atunci batrana le-a spus: .<<Ar fi trebuit sa facep asta mai devreme,
dar suntep egoi~ti ~i, pentru eli sunt intre voi, am sa mai .spun ceva:
veti fi pedepsiti pentru felul in care traip; veti duce !ipsa .pana ~i de
verdeturi ~i de apa!». Nu i~i tenninase bine amenintarea, continua
autorul articolului publicat in Hestia, cand a ~i disparut [... ]. Nimeni
nu o vazuse coborand. Iar oamenii se tot uitau ~i iar se uitau Ia
II
i
cotorul chitantierului ca sa se convinga ca biletul fusese cu adevarat
vandut." Precum a remarcat .Charles Picard. asemanarile acestui
episod senzational cu mitul zeitei Demeter sunt elocvente. A~a cum
ne amintim, fn lmnul homeric catre Demeter se precizeazii cii zeita a
coborat pe pamant sub forma unei femei biitrane, cii a amenintat cu
seceta ~i cu disparipa vegetatiei, ca i-a certat pe oameni pentru.lipsa
lor de calitap spirituale. A~adar - cine ~tie - poate ca batrana din
autobuzul Atena-Corint, batrana care a disparut laEleusis, va fi fost
stravechea zei!ii. sosita pentru a locui in continuare ruinele
sanctuarului sau ...
5. MISTERELE"LUI DIONYSOS
Istorie .,
In anul 182 f.d:Hr. un 'scandal de proporpi iiliucne~te Ia Roma.
In urma unei anchete consulare, Senatul afla ve~li fngi-ozitoare: Ia
adiipostul noptii, o mare multime de biirbap ~~ femei se · dadeau Ia
orgii nemitipomenite fn cursulciirora sfii~iau de vii tineri ~i copii ~i Je
mancau camea cruilii. Toata societatea latina iiim~ne ·~ocata. Sunt
arestati 7000 de oameni, plebei ~i patricieni. Majoritatea vor fi
condarnnati Ia rnoarte ~i executap. Aceasta este celebra ,afacere a
Bacchanalelor" (a Misterelor lui Bachus); Barlia#i ~i femeile arestate
erau - de fapt :'" bachanJ:i ~~ biichaniti, adica adoratori ai lui Bachus,
numele roman al zimlui Dionysos. · ·
Dionysos este un zeu grec deosebit de ciudat. ·Nu fiicea parte
'
dintre olimpieni, de~i era fiul lui Zeus. Pana ~i etimologia numelui
provoaca perpexitate - s-a propus o comliinatie intre grecescul Dios
(a! lui Ze11s) ~i tracul nisos (fiu). Multa 'vreme' \.niii savanti' au ·crezut
ca zeul este de origine tracii, deci uri soi de st:Tain infiltr~t fn randul
nemuritorilor din Grecia .. Walt'er Otto, fnsa, sustinea contra1iul :._
conform opiniei sale Dionysos ar fi fost uri stravechi zeu panhellenic.
Cateva descoperiri fiicute ·cu vreo ·50 de ·ani in u.rffia tind sa-i dea
dre)?tate.' Astfel, s-a g~sit In Creta, 'pe o tablltli din secolul a] XN-Jea
f.d.Hr., scrisa fn Iinearul B, o Jista a zeilor. Acolo figura ~i un anume
di-wo-nu-so-jo, pe care toti 'cercetiitorii sunt de· acord sa-l ideniifice
cu Dionysos .
. In. fine, sa 'rio tam ~i opinia francezului Autran, careCJ cimsidera
pe Dionysos o a'i-haica divinitate indo-europeana, derivat din.Div-an-
aosha, zeul ariari al ,bauturii nemuritoare". Fie trac, fie frigian, fie
a
micenian, fie grec, este limp~de jJeritru to(i'ca acest zeu conserVat
trasaturi extrerri de .veclil fn cultul saii canibalismul, mane area camii
cr:u~e, sfii~ierea vic time! or, , adorarea fah.Jsului, ·purtareil de ma$ti
t'henomorfe, nebunia rituala. ·. Frenezia ~i )'extru;ul orgiastic ;al
manifestiirilor dedicate lui Dionysbs icau !ndemna·t'pe multi autori· sa
vada fn e] lin z~u ~ defularii to tale, un simbol ltl fortelor de disolupe
47

ale personalitiipi, cele care ne lntorc In haas, cele care produc orgii.
Totu~i. problema este mult mai. complexli, este chiar paradoxalll.
Cllci, pe Hingll canibalism ~i pomografie satanicll, mi~carea
dionisiacll a introdus spiritualismul, proclamand notiunea de suflet ~i
declarand ca sufletul este legat de planul divin ~i. este mafimportant
decat ·corpul material! Voi zllbovi In curand asupra aspectelor stranii
~i paradoxale care-! caracterizeaza pe Dionysos. Deocamdata, sa·
notiim aceastii opinie a lui Defradas: ,,El simbolizeaza fortele obscure
care rasru- din incori~tient; este zeul cart!'"prezideazll des'carciirile ce
provoacll bepa, toate formele de betie, cea tare li cuprinde pebetivi,
cea care cuprinde mulpmile transportate de muzicll ~i de dans, cea a
nebuniei chiar, pe care el (zeul) 0 trimite celor care nu '"au onorai
cum se cuvine. El aduce oamenilor cadourile naturii ~i mai•cu se·am~
pe cele ale viei. Este zeul cu forme multiple, creatorul de iluzii,
autorul miracolelor."
Dionysos ~i Zagreus .·
Conform legendei, sub numele de Zagre].is, Dionysos s-ar .fi
miscu.t din Zeus ~i Persephona. Mereu geloasil, Hera, sop a lui Zeus,· fi
trimite pe Titani care-! atrag pe copilul Zagreus cu ni~te ·jucarii, il
ucid, 11.taie In bucati. 11 fierb ~i 11 manancii. Dar inima copilului este
salvatll de o zeitll, Atena, Rhea sau Dem.eter. Aceasta o pune Ia
pastrare lntr-un sipet, apoi i-o dlllui Zeus ori muritoarei Semele. Din
.'mpreunarea lui zeus cu Semeie se va na~te. Dionysos, relncamare a
lui Zagreus. Iar Titanii vor fi tr.aznip, drept pedeapsll pentru crima
lor. · .
Mitul maceliiririi lui Zagreus ne-a fast transmis de catre aut~ri
cre~tini: Firmicus M!ltemus, Clement din Alexandria ~i Ar\lobius.
Ace~tia plasau episodulln insula· Creta - lucru care ar pleda pentru o
origine miceniana a <;ultului. Conform lui Firmicus Matemus, omorul
e,ra cotljemorat piin rituri anuale, , ~fll'.e se desfli~urau In adanc~l
padurii. Cu aces! prilej se repeta ceea ce flic1,1se ~i suferise copilul in
clipa mc;>rtii: ,ln,\ldancul padurii ei sirnuleaza, priri ppetele st;ranii pe
care .le scot, .nebunia unui suflet furios" ~i ,sf'~ie cu dintii un taur
· viu~;.:Numele Zagreus lnseamnll mare vaniitor ~i .este ates~t din sec.
a! VI-lea l.d.Hr. lntr-un poem din ciclul theban. El s-ar referi '!a
48 . (
r
c~racterul salbatic ~i orgiastic a! lui Dionysos. Totu~i - dupli cum
bme r~marca Mircea Eliade - sceqariul crimei Titanilor s~ar putea sll
fie mru recent decat cultullui Dionysos, s-ar putea sa dateze doar din ·•
sec. a! VI-lea l.d.Hr. Pausanias ne-a lasat o informatie ·ne~teptatii: un
anume Oriomacrit, atenian din sec. a! VI-lea, a scris un poem prin
care at fi imj;ms mitul: ,luand numele Titanilor din Homer el
lntemeiase ni~te orgia pentru Dionysos, flicand din Titani au~orii
suferintei zeului."
Aici se impun cateva precizari. Unii cercetiitori ·consideril ca
lntreg cultul lui Dionysos este venit relativ recent tn Grecia abia In
~urul secolului al VIII-lea l.d.Hr. Ei argumenteaza prin llpsa de
Importantll a zeului ln.poemele homerice. De~i 11 cuno~tea Homer
abia_ dac~ i-a dedicat cateva ·randuri. 'Astiizi, lnsll, se impu~e o altll
te~ne: Dwnysos, vechi zeu arian, aproape uitat de triburile grece~ti, a
traJt o spectaculoasll readucere In prim-plan datoritii unor divinitiiti
similare din Creta, Tracia ~~ Frigia, care au influentat lumea greaca.
Era notoriu, Inca diri antichitate, cazul zeului trac Sabazios ale cllrui
Mistere sunt practic identice cu Misterele lui Dionysos. 'A~a cum
vom observa, aproape. toate episoadele miturilor dionisiace con tin
scenmii arhaice, unele chiar de tip · ~amanic. Pretutindeni ·~e
lntlimpinll o altfel de lume, profund diferita fata de civilizatia
rapo?alistii cl_asica a antichitiipi greco-latine. Sa rev~nim - de pildii -
Ia ~c1derea lu1 Zagreus. Ea ascunde un astfel de scenariu arhaic.
Analizand. descrierea crimei Titanilor, Jeanmaire a observat
imediat ca episodulcel mai dramatic - sfli~ierea copilului, fierberea·
madularelor sale lntr-un cazan ~i apoi frigerea lor - constituie de
fapt, un rit iriitiatic car~ confera imortalitate ·sau relntinerire. M~cea
Eliade adauga: ,cele doua rilliri - sf'artecarea ~i fierberea ori trecerea
prin foe"- caracterizeaza iilitierile ~amanice." Multe alte elemente 8le
'scemiriuliii :lntiiresc ·ideea. Printre ,jucllriile mistice" (jticllriile cu care
Titanii ·n momesc pe copil) se riilmllra clopoteii, oglinda, ar~icele,
mingea, · sfarleaza ~i rombul. Acesta · din · urmll, rombul, este un
element p~;~r inipatic -II regasiirtjn'forma multor instrumente folosite
pe parcursul initierii Ia majorltatea populapilor primitive. Mai
departe, se spunea ·eli, pentru a se :,apropia de copil, Titanii 's-au
deghizat, marijiridu-~i fa\ll. cu ipsos. Manjirea cu ips as - care apare ~i
. 49
in Misterele lui Sabazios - este (conform .lui, Mirc~a Eliade) ,un
ritual arhaic. de inifiere, binecunoscut in societiifile <<primit~ve>>.
Novicii i~i freadi fata cu o pudra. ori cu cenu~a, pentru ca · sa fie
asemeni unor fantom~, altfel spus, ei sufera o moarte rituala."
. . Este posibil, insa, ca episodul rru'injirii ~u ipsos sa aiba ~i.alte
urmiiri. in grece~te,. ipsos se spune titanos, iar Titanilor li se spune
Titanes. Dupa cum observase deja Farnell, intre cei doi termeni .s-a
creat in mod sigur o confuzie, o atracfie fonetica. Num~ ~a nu put~~
afla dacii .Titanii au fast adu~i in .,sc.enariu din pncma folosim
ipsosului, ori invers. Oricum,, in privinta macelaririi copilului
Zagreus, zic ~i eu laoIalta cu acela~i Mircea, E_lia~~:. ,~e P_?at_e ~ ... ]
recunoa~te in <<erima Titanilor>> un vechi scenanu mit~ai:Jc carma .1 se
uitase sernnificatia originara. Caci Titanii se comporta _ca mae~tn. de
initiere adica <<~moara>> novicele ca sa-l faca sa <<re-nasca>> Ia un
m~d su~erior de existen\ii (in exemplul nostru, s-ar putea spune ca ei
ii confera divinitate ~i imortalitate copilului Dionysos). Dar, intr-a
religie care proclama suprema!ia absolut_a ~ lui~ Zeus~ T~t~nii n~
-uteau
p sa 1·oace dedit un rol demonic - ~~ e1 au iost trazm!I.
. Dupa
.
unele variante, oamenii au fast creati din cenu~a lor - ~~ accst mit a
jucat un rol considerabil in orfism."
* nascut muritor. Abia a doua na~tere, din Zeus, i-a conferit riemurire.
* *
Istoria propriu-zisa a zeului numit Dionysos incepe abia dupa
consumarea Jegendei lui Zagreus. Dionysos s-ar fi renascut ca flu ~
lui Zeus ~i ai unei printese, Semele, fiica-lui Cadmos, regele Thebe1.
S-au fiicut multe speculatii asupra numelui mamei sale, Semele.
Comparandu-1 cu termenul traco-frigian ~emelo, ~tschme_r cr~dea
ca ar fi vorba .despre o zei\ii a Pamantulm. Totu~I, vo~balm _Mir=e·a
Eliade, mitul accentueaza caracterul muritor a] aceste1 feme1. Cac1,
din nou geloasa, Hera ii intinde o capcana ~i o conv~nge:pe _Semele
sii-i ceara lui Zeus sac! poata contempla in lntreaga lm stralucire. ?a:
nici un muritor nu rezistiistralucirii zeie~ti:. a~adar, Semele va p1en,
carbonizata. Mai departe, explica Louis Sechan ~ Pierre Leve~ue:
,,Seas de Zeus din corpul .niatem ars. de triiznet, zeul care urnJ.aSa se
50
nasca i~i- terrnina matuntrea in coapsa tatiilui sau. Putem recurioa~te
a:ici un. mit naturist
. -
eiementar~ Pamantul-mama, fecuridat de fulgerul
~
zeulm cerulm, na$te un zeu tariiir, a carui esen\ii se confunda cu via{a
!fi~nitii din maruntaiele gliei [... ]Povestea dublei na~teri perrnite pe
de o parte, salvarea loviturii de triiznet caie simboliza, Ia origine,
imbrafi~arile cerului ~i ille pamantului, iar pe de alta parte sublinierea
situafi,ei excepfioriale anoului zeu in cadrul descendentei lui Zeus."
Intr-adevar, Zeus a fast nevoit sa-~i coasa copilul in coapsa
pana Ia implinirea terrrienului de noua · luni. Conform unor
cercetiitori, coapsa ar s'imbolizaforta excepfii:malii. Ivit (in fine)din
coapsa lui Zeus,Dionysos este nascut de doua ori (Dimetor), a doua
oara chiar din stiipanul zeilor'(deci este el insu~i zeu)'. Daca am pune
Ia socoteala ·~i povestea lui Zagreus, zeul s-a riascut a treia oara,
printr-uri proces periculos ~i' greu. · De · altrninteri, primejdia ~i
persecufiile abunda in cultul lui Dionysos. Voi vorbi ·Ia timpul
potrivit despre ele. Deocamdata, sa notiim ca ist<iria dublei na~teri a
fast interpretata felurit: Diodor din Sicilia o punea in relape 'cu vi fa
de vie, care se na~te o data din-samantii ~i a doua oara Ia trei ani, cand
rode~te. Cercetatorii actuali (prec~m .Jean Chevalier ~i Alain
Gheerbrant in ,,Dictionai·uJ de siinboluri") vad aici mai degrabii un
simbol al initierii. Caci J)rima oarii, din Semele, Dionysos s-ar fi
A doua na~tere este, a~adar, un simbol evident'iii ini\ierii, o rena~tere
lntru divinitate. Aceasta interpretare -Ia care eu sunt inclinat sa ader
- face din Dionysos un ·zeu initiator prin excelen!ii, un exponent al
ini!ierii in sine. Dupa cum vorri vedea, problema este iara~i mai'
complexa decat pare." nici macar in pnvinta·caracterului ini\iatic nu
suntem scutiti de paradoxuri. ·
Dupa ceil na~te pe Dionysos, Zeus il da in grija lui Hermes, cu
potunca sa-l duca laThebii'(cetatea'mamei sale), Ia regele Atiunoqi
regina Ino. Acolo i1 urmeaza persecupile Herei: sofia lui Zeus trimite
Furiile din Infem 'care ii rnnebunesc pe rege ~i regina, fiicanduci sa-~i
ucida copiii in mod salbatic (episodul a deveriit prototipul dementei
rituale din cultul lui Dioriysos,'deirien\ii careci stapanea pe adepfi
cand savar~eau""crime ingrozitoar,e). Luat rei>ede de Hermes· din
pa:latul regiloro nebuni;• copilul Dioriysos este· 'dus .pe insula ori pe
:Si
 muntele Nysa, unde. este crescut de nimfe. Nu s-a putut localiza
. aceastii insulii/acest munte - de~i unii II cautii In India. Micul zeu va
cre~te Intr-a pe~terii ciiptu~itii cu vitii ~i cu iederii, unde se lmbatii
lmpreunii cu nimfele ~i pleacii In alaiuri delirante prin lntreaga lume,
ca sii riisp1lndeascii vita de vie ~i sii-~i pedepseascii du~rnanii. Apoi
Dionysos coboarii In "Infern, scof8.ndu-~i de acolo marna (pe Semele)
~i ducand-o In Iumea zeilor, unde vatriii sub numele de Thyone.
Conform qnor Jeg~nde, zeul va. participa ~i Ia lupta contra
Giganfilor. Pe parcursul lungilor sale petegriniiri, el nu va lnceta de a
fi persecutat. Plutarh susfine cii Perseu 1-ar fi_ izgonit cu armata sa ~i
1-ar fi azviirlit In adancul Iacului din Lerna~ In-Theba, chiar; Penteu,
· nepot a! Semelei, va ~omb~te cu lndatjire cultul dionisiac. La Argos
se vorbea despre moartea lui Dionysos, Ia Delfi exista un_morrnant a!
lui Dionysos. Uciderile ~i ocultiirile Ia care a fast supus .zeul reflectii
,-- dupii cum vom vedea ~ o. importantii. _caracteristicii .cultural a:
coboriirea In Infern. Dar Dionysos nu se lndeletnicea numai cu
aceasta. Intr-a ciiliitorie, el trece prin insula Naxos, unde o giise~te pe
Ariadna, fiica rege_Iui Minos ~i fosta iubitii a lui Tezeu. 0 va Iua de
sotie, salvand-o de per~pectiva Infernului. Atiit Semele, cat ~i
Ariadna vor deveni figuri ale salviirii, adica modele de salvare a
fiintelor muritoare prin ,dragostea lui Dionysos. A~adar, episoadele
asociate lor capatii. valori speciale pe parcursul Misterelor. Ariadna,
mai ales, capatii valente aparte In perioada elenisticii, epoca maximei
glorii a lui Dionysos .. Ea ajunsese simbolul sufletului omului. ,Cu
alte. cuvinte"- spune Mircea Eliade- ,,Dionysos nu numai ca elibera
sufletul de moarte, dar se unea cu el lntr-un fel de nuntii mistica."
In general ~orbind, zeul a~esta are o vitalitate extraordinarii ~i o
excepfionala capacitate de asociere, de adaptare, de multiplicare, de
transforrnare. Era zeu _a! vegetatiei, a! vinului, a! fructelor, a!
re!nnoirii anotimpurilor. Plutarh !Inume~te_ ,,stiipan a! arborilor",
Hesiod: ,eel care riispande~te bucuria profunda;';. In acela~i timp, era
un zeu nefast, asocial. mortii. Heraclit declara:. ,,Hades ~i. Dionysos
[... ] sunt unul ~ ~cela~i". Apoi, existii numeroase aspecte. satan ice 1n
cultul dionisiac; se poate chiar afinna cii Dionysos a fast una din cele
mai ~ocante ma~t_i ale_ Satanei, masca orgiastic;ii. De aici i se trag
num~roase persec11tii - intuiti'V, multi eroi solari -i-au simfit·
' 52
·,diavolismul" ~i i S"au opus. Totu~i, noeturnul ~i infernalul Dionysos
' era fiul lui Zeus, zeul fulgerului. 'A~adar, el nu este numai nocturn ~i
-· infernal, el este ~i eel est. Eliripide II descrie ca pe un ferrneciitor tiinar
-blond, iar piirul blond este tipic pentru eroii solari. Alte miirturii II
descriu ca pe un satir (yiril, piiros, cu barba deasa), ori ca pe un -
androgin. Iatii un citat din Jean Chevalier ~i Alain· Gheerbrant,. citat
care va completa schija semnificafiilor lui Dionysos: ,,Geniu a! sevei
~i a!· 1nrnuguririi, Dionysos este, totodatii, principiul ~i stiip1lnul
fenilitiitii animale ~i umane. De altrninteri, este numit Phallen sau
Phallenos, iar procesiunea Phallosulili ocupii un Joe important In
multe din siirbiitorile safe (precum dezviiluirea falusului, [vizlbila azi]
In frescele privind initierea, de exemplu In. Casa Misterelor, Ia
Pompei)... Speciile- prolifice ale berbecului ~i ale taurului intervin
frecvent In Iegenda ~i In cultul sau; berbec ~i taur erau victimele
predilecte pentru · sacrificii ..:. ~i, In perioade mai arhaice, pentru
practica punerii In scenii -- cate- se lncheiau Intr-a comuniune
sangeroasa:." '
Riturile dionysiace
Riturile dedicate lui Dicinysos erau de doua feluri: publice ~i
secrete. Aceasta dualitate este norrnalii pentru a~a-numitele religii ale
Misterelor; In sa,' In 'cazui lui Dionysos, existii o deosebii-e po1!te prea
mar.e lntre rituaiur public, oarecum socializat, ~i eel secret -
·caracterizat printr-o · frenezie', lnspiiimantiitoare, Astfel, Iitufghiile
publice deveniserii veritabile spectacole teatrale, cu cor, actciri ~i­
mii~ti. De aici se va dezvolla tealiul grec ~i; mai ales, tragedi'a, :care
provine din corul ditirarnbic. Tot de aici' se va dezvolta o bunii parte a
· poeziei lirice grece~ti. Vii ~earnintesc ca ditinirnbul era un cantec
lnsofit de nii~cari ritmice, aclarnafii ~i tipete, care producea extazul
colectiv cu prilejul · jerifirii 1intii victime: Corul ditirilrilbic care s-a
·dezvoltat panii Ia siructin-a tragediei scerlice a·"fost eel iis ,a!
satirilor", iar primele acre teatrale lnflifi~au episoade_ din miturile I~i
Diohysos. Cred til este utif sa -lncepem tocmai cu prezentarea
sarbatorilor publice, care suntrehitiv bine atestate documentaF ~i au
im{lortanti lor~ · · ·. · ·· - '
. ' ·,.
-·--·
 Incepand cu domnia lui }'isistrate (sec. a! VI-lea l.d.Hr.), Ia
Atena se celebrau.patru sarbatori In cinstea lui Dionysos. Cel pu(in
doua dintre ele, Leneiele ~i Anthesteriile, sunt considerate foarte
vechi ~i panhellenice. Lef!eiele erau lmplinite In rnijlocul iernii (In
luna Lenaion); ritualul lor con(inea o invocare a zeului .sub numele
mistic de Jakchos. Dionysos-Iakchos este- conform lui Aristofan ~ o
divinitate infemala, eel care conduce dansul ini(iajilor ~i dansul
moqilor in rnijlocul preeriilor subterane ale Infemului. Aceasta aratii
caracterul ezoteric ai Leneielor;, De a!IIJ!i!l!eri, ele erau conduse de
preotul de Ia Eleusis ~i au ramas aproap!'J In totalitate secrete. In
decembrie se serbau ,Dionysiile carnpene~ti", manifestari
preponderent !iiriine~ti. Acestea cuprindeau concursuri ~i lntreceri (de
pilda: statui In picioare.pe; o bfuna sub (ire unsa cu ulei), ,defiliiri de ,
ma~ti ~i de. personaje deghizate In animale. (Zeul avea o bogata
reprezentare animaliera: ri simbolizau talln)l, pantera, leu!, tigrul,
magarul, (apul, uneori chiar delfiriul ~i ~arpele ). P;u-tea centrala a
,Dionysiilor cfunpene~ti" a alcatuit-o ceremonia phallusului
(phalophoria): ,un cortegiu plimba In procesiune un phallus de mari
dimensiuni, pe fundal de cantece" (Mircea Eliade). Acest gen de
manifestare rituala (~ocantii penl:rJ.! mentalitatea cre~tina) este
deopotriva veche ~i foaite raspandita. A supravietuit pana In zilele
noastre In India - sub forma adoriirii Iingam-ului lui ~iva -:- ~i In
Japonia (cu cii(iva ani In urma am urmarit o atare procesiune
japoneza, unde se purtau pe umeri falusuri monstruoase). E de notal
ca phalophoria ~i dezvelirea falusului a~ezat lntr-un soi de Ieagan-
vanturatoare (liknon) joaca un rol extrem de important. In toate
riturile diony_siace- conform lui Friedrich Matz, tocmai acestea ar fi
punctul-cheie al inifierii. Dar sa nu anticipam. Deocamdatii sa notiim
In treacat o alili siirbatoare bachica', Marile Dionysii, care este cea
. mai recent instit~itii ~i se petrece In lunile marti~-~prilie, .
. · · Dupa opini~ lui Tuc.idide, siirbatoarea cea mai arhaica !I lui
Dionysos era Anthesteriile, Anthesteriile aveau Joe In· luna
Anthesteri'on '(februarie-maiiie) '~i reprezinta, oricum, manif,estarea .
·prlriCipaiii lri' cinsiea zeului. C1.1prindea !fei zile. Prima zi,. numitii
Pithoigia, 'este dedicatii. deschiderii' butoaielor de pamiint in care se
pastra vinul de Ia recolta din toamna. Butoaiele erau ~duse In
. 54
san:tuarulzis ,a! lui Dionyscis din mla~tina" unde se fliceau libapi ~i
apoi se degusta vinul. Mai depart~ II citez pe Mircea Eliade: Jn ziua
a dolia (Choes, uli:ioarele) avea Joe un concurs de baut: bautorii
aveau elite· On.. ulcior-··care era umplut cu vin ~i Ia un' semnar ei
lnghiteau cat mai repede cu putinp con(inutul. (... ] II In aceea~i zi de
Choes se forma ·un cortegiu care lnfii(i~a sosirea zeului in cetate. Cum
se credea ca el · se ive~te de pe mare, cortegiul purta o corabie
transportatii pe patru ro(i de car, In care se gaseau Dionysos, (iniind o
vip de vie, precum' ~i doi satiri goi' ciintiind din flaut. Procesiunea,
ln~iruind diver~i figuranti, probabil deghiza(i ~i un taur de sacrificiu
precedat de un cantiire( din flaut ~~ purtiitori de ghirlande, se lndrepta
· catre singUrul sanctuar deschis 'In' ziua aceea, vechiul Limnaion.
Acolo aveau Joe ceremonii variate; Ia care participau Basilinna,
Regina, adica so(ia Arhontelui-Rege, ~i patru doarnne de onoare.
Incepiind din acea clipa, Basilinna, mo~tenitoaiea vechilor regine ale
· cetii(ii, era considerata drept sop a lui Dionysos. Ea se urea alafuri de
el In car ~i un nou · cortegiu, ·de tip nup(ial, se !ndrepta catre
Boucoleion, vechea re~edinta regala. Aristotel preeizeaza • ca In
Boucoleion (literal:. ,grajdul boilor") avea Joe hierogamia dintre zeu
~i regina. Alegerea lui Boucoleion aratii ca epifania tauriilii a lui
Dionysos Ie era Inca familiara contemporanilor. [... ] Nu se cunoa~te
nici un alt cult grec In care un zeu sa se linpreuneze cu regina.
Dar cele trei zile ale Anthesteriilor, mai ales a doua, aceea a
triumfului lui Dionysos, sunt zile nefaste, pentl-u ca se lntore pe
piimiint sufletele mor(ilor ~i, odata · cu ele, kere-Ie, purtiitoare de·
influen(e malefice, din Infem. Ultima zi a Anthesteriilor Ie era de
altfel consacratii. ,Se fii~eau rugaciuni pentru mor(i, · se pregatea o
panspefmie, 'o fiertura din diferite seminte; care trebuia consumatii
lnaintea· nop(ii. Odatii · cu noaptea se strlga Aluligafi· kere-le; s'au
sfarJit Anthestiiriile! Scenariul ritual e. biiiecunoscut ~i el e' atestat
mai peste tot in civilizatiile agricole. Mof!ii ~i puterile ··himii ''de
dincolo guvemeaza rodnicia ~i boga!iile ~i sunt cei care Ie distribuie."
Pe parcursul acestor setbari pub lice se petreceau tot 'soiul de
mifacole. Diodor'diir'SiCi!ia'ne spune cii,"la Teos, apa·uniii izvor
lnvolburat se. preschimba 'lri vih. Pausaiiias ne comuniea faptul ca, Ia
Eli's, trei striichini goale, liisatelntimpul liop(ii lritr~o cametii'sigilatii,
'55 .

erau giisite a doua zi pline cu .vin. ~n alte locu~ apa_ t1i~?e~te din
st1incii r1ituile se umpiu de lapte ~i m1ere. Cel mru vestll miracol era
a! vi{et de .o zi: o vi[ii de vie fnfl~rea ~i fiic~a struguri In c~te~a ?re.
Desigur, fnsii, cea mai mare cantltate ~ ITilracole o vom ;nta.In~ pe
parcursul ceremoniilor secrete, a~a dupa CUII_I vom cons~ta 111, c~rand.
P1inii atunci, vreau sii precizez c1iteva lucrun. Ceremonule pubh~e n~
. indica, deja, stranietatea, singularitatea ~i arhaismul cultulm lm
Dionysos. intrecerile care caracterizau siirbiitorile sunt urma~ele
striivechiului scenariu mitic (atestat.cel putindin neolitic) prin care
. luptele rituale.refnnoiesc viaJa. Epifania ta~?~ ~ zeului: prec~m ~i
fmpreunarea cu regina, ne due ciitre acele~1 ntun ale pre1stone1 ~ m
epoca In care simbolistica taurului, asociatii matriarhatulu~ dolTilna
mitologia Iumii. Divinitiitil~ cu chip de taur sau de vaca ~u f~~~
universal riisp1indite (Ia egipteni,-la triburile.negre africane, laselTil\11
fenicieni. ~i In toatii Europa neoliticii). Di?n>:_sos a impru?lutat
identificarea cu taurul din civilizafia micemana, de unde vme -
probabil - ~i obiceiul lmpreuniirii cu regina. Su~. acest as~ect, s-a
piist:rat amintirea u~ui .interesant conflict c~ fra';Iule, o~emlorclup,
tipice indo-europemloL Homer ne. spune (m ,ll1~da ) _ca eroul ,tr.ac
Lycurg (al ciirui nume fnserunnii ,om-lup") le-a 1zgomt pe ,,dmq!e
Jui Dionysos", iar zeul-copil, cuprins de fricii, s-a.~scuns in_n;~e, m
s1inul nimfei Thetis. Dupii· cum se ~tie, orunemi-lup, ad1ca mdo-
europenii, au invadat ~i au distrus civilizafia neoliticii a m~lor
preotese ale taurului. Cu toate cii Dionysos lnsu~~ par: u? z_eu mdo~
european, el ~i-a insu~it- fn mod paradoxa!- destmul mvm~1lor. Ma1
ales aici se aflii explicafia uri~i popularitii!i pe care cui~ siiu_ a
.avut-o In r1indul femeilor: zeul le. vorbea despre llmpunle
matriarhatului ~i ale marilor preotese, iar incredibilele lui rituri
secrete continuau In mod direct infrico~iitoarele religii feministe ale
neoliticului. Orice biirbat sutprins Ia ceremoniile bachantelor putea fi
s!a~iat de viu.
Cultul secret , . .
In documentele privind Misterele dionysiace nu existii nici .o
referin[ii ·Ia speranJa eschatologicii (adit:ii: Ia _speranJa. ~1in~iri_i):
. Savanti precum Nil~son ori Festugiere au conch1s - de ale! - ca mc1
•5_6
I
!
I
![I
. niiicar nu ar e~ista · vreun Mister aionysiat (deoarece .Misterul
presupune, prin excelen[ii, mantuirel!). Totu~i, posediim'indicii clare
lmpotriva acestei opinli. Aaep!ii lui Dionysos se grupau In societiip
cu caracter secret, numite thiasii. 0 iriscrippe de Ia Cunrre (fnceputul
sec. a! V-lea i.d.Hr.) afirmii cii thiasiile au propriile lor· cimitire,
rezervate doar inipapior .. Acesti esie deja un indiciu important. Apoi,
In celebra sa piesii ,Bacchantele", Euripide,' printr-'uri dialog dintre
. zeu ~i regele Pentlieus, afirmii cii existii Mlsiere ilioriysiace, cii ,taina
lor interzice sa' fie ariitate celor ce nu~s bachariti" ~i cii ele conferii
neofitului o curioa~tere secredi. 'In fine, sii ne anuntim, Dionysos
apare - sub numele de Iakchos ~in ritual ill ~i in Misterele preotului
de Ia Eleusis. Ceea ce triseaiTIIlli ·ca doctrina' ezoiericii a zeului poseda
o
In mod cert eschatologi~: 'Ea, 'insii, nu ni s'a transmis. Stirn· numai
cii frecventele coboran ill·rTifem ale zeului (ce pare sii aibii o pasiurie
din a ciiliitori prin lumea mo:r\ilor) alciituiau 0 parte importimtii din
scenariul salviirii care era ielaiat ini\iaplor. Conform lui F.Cumont,
la
betia bucuroasii pe care 0 traiau adep!ii diverse pranzuri rituale ar
fi ~imbolizat anticiparea beatitudinii de dincolo iie'mormant, pro111isii
plin Mistere. . . . .
Dar nu ne putem aventura In ipotezc. Unneazii sii piitru!1de111 tn
ritualurile secrete ale cull:ului dionysiac. 0 poarH\ de intrru£ ciitre
acele ritualuri secrete o constituie Misterele zeului trac Sabaiios·,
considerate de toti autorii antici drept identice 'cu cele ale lui
Dionysos, Avern descrierea Misterelor lui Sabazios de hi Demostene.
Celebrul orator poinene~te despre citirea unor cii:r!i sacie, apoi despre
riturile nebrizo ~i kraterizo~ · Nebrizo eta probabil sacrlficarea unei
jertfe ~i consuniarea ciimii.crude. Kraterizo se referii I.a c<insumarea
biiuturii mistice (vin . ariiestecat cu 'apii). urina purlficaiea
(cathiinnos), care constii In· frec~·a inipatuhii · cu 'argilii ~i .· fiiinii.
Astfel, acesta dobaridea aspectul unui spediu (adica era consiaC?iat
mort - ca orice initiere, Misterul presupuriea m6ariea ~i .reria~ten;a
ne<ifituh.ii). Ip firial~I,Prirriei zile initiarul-prostemat sau lntip~ I~
piirri1int- este' ridicat de mystagqg ~i ·exclarriii.: ...Am sciipat de riiu, run
giisit luchll eel rhai btm!" Aduriar~aizlilicrie~tetn'uralesacre. A.' 4oua
zi se desfii~oarii prdcesiunea' a.deP!ilor. ' 'incuriunafi cu ''miirar ~i
riimurele de plop alb. CdnduciitoiUI procesiunii a~itii ~eiJ,Y ~i strigii:
57
 ,Evoe, Misterele lui Sabazios!" Top danseaza In ppete de ,,Ryes,
Attes, Attes, Hyes". . . ..
Dansul extatic (numit thias) pare a fi elementul p~eponderent ~i
caracteristic a! Misterelor lu,i Dionysos. Acestea .se desfii~urau
noaptea, In locuri izolate (de. preferinfii In pe~teri, In .codri sau In.
munti). Euripide ne-a lasat o descriere destul de plastica a unui
episod: este fragmentul din ,Bacchante!e" In care servitorii regelui
Pentheus povestesc cum. au- spionat ceremonia secreta, lngrijoratide
faptul ca. lnsa~i regina-mama Agave ,,devenise bachantii: ,La· ora
fixatii, ele ~i-au agitat thyrsul pentru incept:~rea freneziilor ba.chice
[... ] · Si tot muntele a intrat In frenezie bl!chica, chiar animalele
· salbatice, nimeni nu mai -stiitea nemi~cat,. fiira sa fuga. S-a In tam plat ·
ca, sarind mereu, Agave a ajuns Hlnga mine. Atunci, piirii~ind tufi~ul
unde maascundeam, m-am repezit s~ Ci prind In brate.'Ea, lnsa, a
lnceput sa strige: <<0, ogarii mei, sun tern vanate de barbapi ace~tia.
· Haidep, In spatele meu, In spatele meu, cu thyrsurile pregatite de
atacl>> Atunci noi am Iuat-o Ia fuga cat. am putut, ca sa nu fim sr~iati
In bucati de bachante. Ele au atacat cu bratele goale vitele, care
pa~teau 'iarba. Ai fi putut s-o vezi pe una !inarid In brate o vaca, cu
ugerul gn"u, ~i sfii~iind-o; cealaltii sfiirteca juninci. Le-ai fi putut
vedea coastele ~i copita despicatii aruncate In toate partjle, iar
ramurile pinilor atiirnand lngreimate de sangele care ~iroia. Tauri
putemici, mandri de coarnele lor, ciideau Ia pamant neputincio~i,
lmpin~i de mii de brate de tinere fete care Ie srartecau carnea cu piele
cu tot mai repede dec at ai putea clipi cu ochii tiii regali.".
Piesa Itii Euripide conpne descrieri plastice ale ritualurilor
dionysiace secrete. Ceea ce am citat face parte din momentul numit
sparagmos Gertfrrea victimei prin srartecare) ~i mania Cnebunia
sacra). Dar am citat prea pupn. Euripide ne mai relateaza ca
bachantele erau lmbracate In piei de.caprioara, incununate cu i~dera,
lncinse cu ~e~i, P\)rtand ~i alaptand. Ia sani pui de caprioare sau catei
de !up. Pe parcursul maniei se .petrece enthousiasmos (adica:
identificarea cu zeul). Dionysos intra In trupul bachantelor, le poseda
a~a cum spiritele poseda medium-u\"ile. Atunci a veil Joe o cascfidii d~
evenimente paran9rmale: bachantele fac sa ~neasca apa sau vin din
stanca, lovind-o cu thyrsul; ·zgiirie cu degetele pamantul · ~i .din
. 58 - .
zgiirieturi iese lapte lnspumat; din thyrsurile lncinse cu iedera
. brobonesc picaturi de miere. Ap,9i, pradii furiei sacre, bachantele se
napustesc asupra sate lor: ,,Ele $mulg copiii din case ~i toate ·prazile,
chiar cele de bronz ~i de fier, le stau pe umeri nelegate, ram sa cada
In noroi. In par Ie palpllie flacari, dar tara sa Ie arda. Oamenii furio~i
de jaful bachantelor. alearga Ia arme. Atunci, sa vezi minune [ ...]:
Iancile Ie lntepau In ::adar, caci sange nu curgea, dar ele, azviirlind cu
thyrsul, li raneau.". In fine, pe langa toate acestea, existii momentul
numit omophagya, · adica mancarea de carne cruda. Si mai exista
momente de antreipofagie, deci canibalism. Copiii pe care bachantele
li rapeau erau srartecap ~i mancati de vii.
*
* *
Acesta fiind o parte din ritual, trebuiesa ne lntrebam asupra lui.
S-a observat demult caracterul chtonic ~i arhaic a! cultului. Iedera,
~e~ii, aHiptarea animalelor. salbatice, orgiile nocturne sunt tipice
pentru divinitii!ile chtonice, adica legate de pamant (divinita!i agrare,
subpam5ntene ~i infernale). A~adar, ceremonialul secret al lui
Dionysos II revda mai ales ca zeu chtonic. Sparagmos ~i omophagya
- srartecarea jertfelor ~i mancarea carnii crude - sunt stravechi ritllli
totemice, de comuniune cu zeuL Animalul totemic (simbolizand
stril.mo~ul mitic sau zeul protector) este mancat pentru ca ini(iatii sa
absoarbii direct substanta divinitiipi ~i sa intreln legatura imediatii cu
ea. Acestea s·unt Iucruri Iimpezi, Ceea ce· riimane nelimpede este
motivul pentru care DioJJysos se revela doar ca zeu chtonic:Nicaieri,
In Misterele .sale, nu.apar indicii ale solaritiipi. •Si, cu toate acestea,
Dionyosos a fost-~i zeu celest. Dar nu e singura contradicpe pe care o
lntiimplnam. Sa nu -uitiim ca zeul a fost asociat cu vita de vie. ~i cu
vi nul.. Vinul' simbolizeazii forfa spiri(ualii a viejii. Iisus· Insu~i (Care a
transformat ~i EI apa In vin). declara ca vinul este sangele Sau,
acd:ntuandu-i caracterul spiritual ~i :vital. A~adar, e de a~teptat caIn
spatele grozavtilui sa\linism :.manifestat In- cultuh, dionysiac --sa
rnijeasca lumina spiritualitiipi. · ' · . •· • ;·.·
'!'
' 59
 Divinitate. extremista ~i oorgiastica, Dionysos poseda multe lata cum se descrie acolo transfigurarea din Misterele lui Dionysos:
porecle. I se zicea: Omestes·(camivorul), Thriambos (triumf1itorul), ,Cilntilnd ~i dansand, omul se.. manifesta ca membru a! unei
Meilihios (dezmierdatorul), Lysios (dezlegatorul de griji), Bromos comunitap superioare: s-a dezvatat sa umble ~i sa vorbeasca ~i este
(zgomotosul), Evios (eel aclamat cu strigatul evoe ). I se mai zicea, de pe cale sa-~i ia zborulln vazduh, dansand. Gesturile lui exprima vraja
asemenea, Delirantul ~i Frematatorul. Dintre aceste epitete, de care e cuprins. Tot astfel cum dobitoacele vorbesc acum ~i cum
majoritatea au legatura cu fenomertul enthousiasmos-ului, care era pamantul di'i lapte ~i miere, tot astfel canta In el ceva supranatural: el
pnta ritualurilor . sale. S-a observat demult ca enthousiasmos-ul se simte zeu; acum pa~~te, extaziat ~i lnaltat, cum a vazut In vis
(posedarea adeptului de catre zeu) este lncununarea eforturilor pa~ind zeii."
initiatice din · Misterele lui Diortysos. P.Boyance afirma: Frumoase cuvinte - numai ca In spatele acestei beatitudini sta
,Particularitatea purificiirii di'onysiace .este .sa duca Ia culme ceea ce orgia cumplita ~i canibalismul, adica ranjetul satanei. E simptomatic
trebuie pentru a elibera sufletul". Mircea Eliade precizeaza: ,Extazul faptul ca Nietzsche lnsu~i, pentru a-1 iubi pe Dionysos, a fost nevoit
dionysiac lnsearnna lnainte de toate depa~irea condi!iei urnane, sa-L renege pe Dumnezeu. Atat este de mare orbirea unor oarneni. In
descoperirea eliberiirii totale, dobandirea upei libertiifi'_. ~i a unei ee-l pri ve~te pe clarnorosul zeu Dionysos, voi remarca faptul di el s-a
spontaneita!i inaccesibile oamenilor." In riturile dionysiace defularea dovedit periculos de seduditor. lata ce le promitea adeptilor: ,Vep fi
~i exuberanta erau duse pilna Ia limite mai mult decllt periculoase;
ca ni~te zei. Nu din pricinaca veti cunoa~te binele ~i raul, ci pentru
neofitul traia deliranta befie a sacrului. Frecvent, aceasta lncepea ca o ca binele ~i raul nu vor mai exista pentru voi."
betie propriu-zisa, cu mari cantitap de vin ~i se sf'~ea In orgie,
nebunie.~i extaz. Sub aspect absolut, extazul dionysiac este de natura
satanici'i, adica presupune o orgie a raului. Cu toate acestea, el este
extaz, adidi transfigurare a umanului lntr-un plan superior, In planul
a~a-zis. zeiesc.
Astfel se explica masi va raspandire a Misterelor lui Dionysos In
Tracia, In Frigia ~i <in lumea elenistidi. Alta explicape rezida !n
atracpa pe care orgia ~i posibilitatea defuliirii le au dintotdeauna. In
fine, sa insistam pe aspectul sacru al enthousiasmos-ului. Adeppi
doreau sa fie posedap de zeu pentru a ajunge In divin. Dupa cum
afmna Jean Chevalier ~i Alain Gheerbrant: ,lnaintea lui [... ] existau
doua lumi, divinul ~i omenescul, doua rase, celeoale zeilor ~i cele ale
oamenilor. Dionysos tinde sa introduca oamenii In lumea zeilor ~i
sa-i transforme lntr-o rasa divina. Omul ar accepta sa se alieneze In
speranta de a se transfigura." Aceasta cale de transfigurare i-a
fascinant pe mulp, chiar In 'epoca modema. Astfel, Friedrich
Nietzsche a dedicat, In anul 1871, o lntreaga lucrare - intitulata
,Na~terea tragediei grece~ti" - tociV-ai glorifi~iirii dionysiacului.
Nietzsche credea di, prin dionysiac, omul aju_nge mai direct Ia
,suprema lndintare a Unicului originar" (adica Ia adevarul suprem). ,,,; -,

60 61
 ('
6. MISTERELE LUI ORFEU
Biografia sacra
Cu o generatie lnainte de Homer, In p;Ilatul regelui trac Eagros
s-a nascut un copil, numit Orfeu. Legenda spune ca el era fiul muzei
Calliope·(sotia regelui) ~i a! zeului Apollo. La n~tere, mama sa 1-a
vrajit cu trei stropi de roua, iar Apollo i-a tfu.uit o lira ~i 1-a menit sa
cante neasemuit de frumos, eel mai frumos de pe parnfu!t.. A~adar,. pe
masur~ ce cre~te, Orfeu devine tot mai stralucitqr In· cfultec. Lira hJi
mi~ca pietrele, tmblfulze~te:fiarele, potole~te furtuni. In til)erete, acest
cithared (cantaret din lira) insote~te expeditia argonautilor pornip.sa
caute Hina de aur; melodiile lui uluitoare domolesc mfuliacriminalei
stanci Simplegade, adorm balaurul care pazea lfula ~i contracareaza
cantecul ucigator a! Sirenelor.
Relntors din aventura argonautica, Orfeu se lndragoste~te de
Euridike, o dryada, o nimfii care hiiladuia prin Tracia. Aceasta li
devine sotie; dar un crcscator de albinc, p~ nume Aristeu, vrea sa o
prinda ~i ~a o violeze. Euridike fuge, lncercand sa scape ~i calca pe
un ~arpe veninos care o mu~ca, ucigand-o. Innebunit de durere, Orfcu
se hota.ra~te sa o readuca Ia viata. El pleaca in Peloponez, Ia capul
Tenaron, unde se zicea ca este o gura a Infernului ascunsa intr-o
pe~tera. Pe acolo marele cantiiret va cobon in lumea lui Hades.
Nimic nu rezista lirei sale: vrajit, luntra~ul Charon 11 trece Aheronul,
cainele Cerber i se gudura Ia picioare, iar zeii Hades ~i Persephona -
stapfulii Infernului - sunt cutremurati de durerea suferintei lui. Prin
urmare, ei ii dau voie sa o ia pe Euridike lnapoi, dar li pun o singura
conditie: nu are dreptul sa priveasca In urma. Dupa cum se ~tie,
incoltit de indoiala, Orfeu lntoarce capul putin lnainte de a ie~i din
regatullui Hades, pierzfuldu-~i astfel definitiv sotia.
Ulterior, cantaretul se retrage In muntii Traciei. Citez din
Mirc.ea Eliade: ,Potrivit dramei pierclute a lui Eschil, Bassarizii,
Orfe\1 urea In fiecare dimineata pe muntele Pangaios, ca sa se lnchine
soarelui; identificat cu Apollon; iritat, Dionysos a trimis lmpotriva lui
62
menadele; citharedul a fost sfii~iat ~i madularele lui .impra~tiate.
Capul sau, azvar!it In Hebrus, a p!utit cfultand pana Ia Lesbos; Cules
cu evlavie, el. a slujit apoi de oracol." lata principalele inomente din
biografia legendara a celui mai mare canta.ret european, tracul Orfeu.
La prima vedere,-nimic nu ne-ar lndreptati sa vedem in el un profet
riizbatator, un lntemeietor de Mistere: Dimpotri vii, episodul pierderii
Euridikai dovede~te mai degrabii slabiciune ~i nerabdare profana.
, Din aceasta cauza numero~i •au tori 1-au interpretat pe Orfeu
drept un initiat oarecum incapabil. lata, de pilda; opinia lui Jean
Chevalier ~i Alain Gheerbnint: ,Orfeu · se rei eva in fiecare -din
trasaturile legendei sale ca un seducator, ·Ia toate nivelele cosinosului
~i · ale psihismului: ·cerul, pamfultul; oceanele, infernurile,
subcon~tientul, con~tiin!a .~i supracon~tiinta; · el· ·risipe~te marna · ~i
rezistehtele, el vraje~te. Dar, In final, el nu reu~e~te sa-~i aduca iubita
din infern, iar propriile sale resturi, sfiirtecate, ·sunt azvarlite lntr-un
fluviu. Poate ca 'este simboiul luptatorului care nu e capabil dedit 'sa
adoarma raul, nu sa-l distruga' ~i care mmire· el lnsu~i, victimii a
acestei incapacitati de a-~i ·'depa~i propria insuficien(a. Pe plan
superior, el ar reprezenta goana dtipa un ideal ciiruia i se' sacrifica
doar cu vorba, nu ~i cu fapta. Acest ide:;! transcendent nu este atins
niciodata de catre acela care n-a renuntat radical ~i efectiv Ia propria
lui vanitate ~i Ia multitudinea dorintelor. El ar simboliza' /ipsa de
for{ii a spiritului. Orfeu nu reu~e~te sa scape de contradictiile
aspirapilor sale catre sublim ~i catre banalitate; ~j moare din pricina
ca n-a avut curajul de a alege.'' Cu toate aces tea, noi ~tim cii- de la-
un moment dat fni:olo - vechii greci fl considerii pe Oifeu drept
marele magistru al magiei, · drept marele profet, fondatorul tuturor
ini{ierilor, inclusiv al Misteri!lor de la Eleusis. A~adar, cum sa ne
explicam paradoxul ca ·tocmai omul care n~a reu~it sa aduca din
Infern sufletul iubitei sale ajunge prototipul Invatatorului; Marele
Maestru a! mantuirii pentru grecii antichitatii?
Judicioasa intrebare. Ea a'fost ptisaJnca din vremurile vechi ~i
a general multe · patimL Cu toate acestea; voin vedea, raspunsul e
relativ simplu. Deocamdata, sa preciiam ca prima marturie despre
Orfeu ne-a parvenit de Ia poetul lliykos dirt Rhegium, In sec. 'a! VI-
lea i.d.Hr. Ibykos vorbe~te despre ,;Orfeu C'e! renumif' ~· a~adar,
63
 atunci, dintiirep!l tfac era deja celebru. Pindar li spune ,tatiil
melodioaselor dintece", Eschil: ,eel care farmecii natura lntniagii".
Pe o metopii (adicii placii decoratii cu basoreliefuri} din acela~i secol
a! VI-lea, Orfeu e infii!i~at Ia bordul unei coriibii, cu lira In maini.
Ceea ce ar indica prezen!a lui In· ra~dul argonautilor ~i. deci, o
.biografie legendarii deja constituitlL · In urmiitorul veac, a! V-lea
l.d.Hr., respectiva biografie ia conturul pe care il cunoa~tem astiizi;
apar aluzii Ia coboriirea In Infem dupii Euridike ~i este bine ilustnit
episodul sf"arteciirii lui Orfeu de ciitre bachante. Acesta este lnceputul
istoriei documentare a personajului, dar' ~a~a cum au observat to!i
cercetiitorii -' el este. multmai vechi dec~t aceastii istorie. h citez pe
Mircea Eliade: ,Orfeu este .un personaj religios de tip arhaic. [... ]
Originea ~i preistoria sa ne scapii, dar Orfeu nu apar!ine, · fiirii
lndoialii, traditiei homerice, nici mo~tenirii mediteraneene." Toatii
.biografia lui Orfeu, inclusiv catabasa (coboriirea in Infem), conservii
elemente ale striivechimii sale. De fapt, · avem de-a face cu tin
cantiire! ini!iat, .de tipul barzilor cel!i ~i cu istoria initierii sale, care
este o istorie ~amanidi. $amanismul lui Orfeu a fost ln!eles relativ
tarziu, abia cu 50 de ani !n um1ii ~i a produs o oarecare constemare
cclor care !-au constatat. Astfel, americanul E.R.Dodds .scria: ,.In
ce.ea ee-l prive~te pe Orfeu, pot-face unele presupuneri, cu riscul de a
fi considerat pan~amanist. Patria lui este Tracia, unde el e adoratorul
sau colaboratorul unui zeu pe care grecii !-au identificat cu Apollo.
El reune~te profesiunile de_ poet; magician," invii\iitor religios ~i
profet. Intocmai ca in cazul unor ~amani legendari din Siberia, Ia
ailzul muzicii lui vin sa-l asculte. piisiirile ~i fiarele. Ca ~i ~amanii de
pretutindeni, el face o ciiliitorie In infem ~i motivul siiu este un!;!l
foarte curent printre ~amani, anume sa reca~tige un suflet riipit. In
fine, .eul siiu magic supravieplie~te In forma unui cap cantiitor. ~i
continua sa facii profetii multi ani dupii moarte [ ... ]. In ·toncluzie;
putem spune cii Orfeu este un personaj trac foarte asemiiniitor cu
Zalmoxis 7 un ~amal) mitic sau un prototip a! ~amanilor." ·
Voi completa ideile lui Dodds cu analiza lui Mircea Eliade: ,Sa
observiim pentru moment cii prestigiul lui Orfeu ~i episoadele cele
mai de sean1ii ale biografiei sale rearnintesc In mod ciudat de
P:5!cticile ~~al}ice. · Ca ~i ~amam1, el e vindeciitor ~i cantiiret; el
64
farmecii ~i stiipane~te fiarele siilbatice; el coboarii In Infem ca sa o
·scoatii pe Euridice; capul siiu e.piistrat ~i serve~te ca oracol,. tot a~a.
cum In sec. a! XIX-lea ,Inca se mai: piistrau craniile ~amanilor --~
yukagiri. Toate aceste elemente sunt ,arhaice ~i contrasteazii ·cu
· spiritualitatea greceascii din sec·. VIN[J;d.Hr.]; nu le cunoa~tem insii
protoistoria lor In Grecia. anticii, adica· eventuala lor func!ie mitico-
religioasii lnainte de a -fi fost integrate In legenda orficii. in plus,
Orfeu era In rela!ie cu o serie de personaje fabuloase - precum
Abaris, Aristeas- caracterizate de asemenea prin experiente extatice
de tip ~amanic sau para~amanic."
Totu~i. Orfeu nu este numai un ~aman, el riimane mai ales bard.
Conform catabasei, experienfa ~amanicii se dovede~te inferioarii
puterii de bard. Ciici, 'ca bard (deci cantiiret) Orfeu il farmecii pe
·Hades ~i ob!ine sufletul Euridikiii; dar ca ~aman el manifestii lndoialii
~i neriibdare, pierzandu-1. Mai departe: sf"~ierea lui Orfeu de ciitre
bachante este un sparagmos tipic. (Sparagmos - vii rearnintesc -
inseamnii sfii~ierea jertfei vii jn · ritualul secret al lui Dionysos).
Acesta reprezintii un act ~amanic; dar aici este aplicat In sens punitiv:
?achantele fl pedepsesc p~ Orfeu din pricina abstinen!ei sale sexuale.
In dimineata ucidcrii cantiire!ului; pe muntele Pangaios s-au lnfruntat
douii tipuri de expcrientc religioase: orgla dionysiacii ~i asceza orficii.
Asceza orficii este de tip apollinic: ea duce Ia extaz prin -katharsis
C~;~dicii purificare).ln mit, pierderea definitivii a Eurldikiii este tocmai
fnceputul ascezei; prin urmare este o pierdere cu 'rol inifiatic. Ciici,
panii Ia pierderea so\iei sale, Orfeu fusese un mare: bard; abia apoi ei
devine ~i ascet, retriigandu-se din lume. Iar calitatea de Mare
Invii\iitor i-a conferit-o doar asceza. Privitii a~a. trecerea de Ia
biografia lui Orfeu Ia orfism se face lesne.
Orfismul.:.. desfli~uriiri istorice
Unii au pretins cii Orfeu n-ar fi existat niciodatii In afara religiei
orfice. Numele insu~i. Orfeu; este deocamdatii ciudat. El poate fi
derivat de Ia grecescul orphm! (intuneric)'~i mphnos-(intunecat), sau
de Ia grecescul orphos-(lipsit de ),:cuvant ce 1-a niiscut pe orfan: S-au
propus ambele variartte. Varia1lta orphne (fntuneric) se lntemeiazii pe
65
 .· doctrina orfidi, unde Noaptea (Nyx) are unrol privilegiat. Varianta
orphos (lipsit de) reflectii.probabil pierderea Euridikiii. Oricum ar fi,
Orfeu ~i orfismul conservii ,mituri, ~i idei religioase foarte vechi, din
. · epbca populatiei indo-europene comune. .
Prima mentiune a orfismtilui vine deJa Herodot; In sec. a! V -lea
l.d.Hr. Acesta c~nstata identitatea dintre un obicei funerar egiptean §i
un rit orfic. Dar doxezi istorice certe atestii existenp. orfismului eel
pupn cu .J 00 de ani mai devreme, Ia Atena (in. anturajul
Pisistratizilor) ~i, dupii spusele •lui": AndnL Boulanger, in sfuiul
cercurilor pitagoreice din Italia meridionalii. Apropierea geografica
. de pitagoreici a general destula confuzie, caci .doi:trina lui Pitagora .
era asemaniitoare cu doctrina lui Orfeu, iar' de multe ori acela§i autor
elaboreaza scrieri orfice ~i scrieri pitagoreice. Astfel, conform l~i
Clement din Alexandria ~i lui Suidas, printre, primii .autori orfiti ·
figureazii .Brotinos ~i Cercops (discipoli .direcp ai lui Pitagora),
precum ~i Zopir din Heracleea (un alt discipol pitagoreic, despre 'a
. ciirui biografie nu ~tim mare lucru). Dodds stabile~te urmatoarele .
asemiinari esen!iale dintre orfism ~i pitagoreism: ideea pacatului •
otiginar, asceza vegetarianii purificatoare; metempsiltoz:l; trupitl ca ;
. !nchisoare a sufletului. Iata:de ce e dificil de separat comunitaple ·
miice fata de uceniciUui Pitagora; din fericire pentru studiu cele
doua grupari s-au separat singure, caci pitagoreicii au alciituit .o 1
. redutabila soeietate secreta, dominfuid - ~i ajungand sa conduca - 1
ora§ele grece~ti din Italia.
Orfismul se va dezvolta mai cu seama Ia Atena,, sub domnia l~i
Pisistrate §i a fiului sau Hippias. Aici a trait, intre..580-490 f.d.Hr.,
savantul ~i chresmologul Onomacrit. Chresmolog lnse.amna fiicator
de oracole; faima lui Onomacrit se trage mai a1es de, Ia oracole,
precum ~i de Ia impunerea mitului lui Zagreus. Dar acest chresmolog
era un valoros scriitor orfic; o tradipe din sec. a! II"lea d.Hr. !I
considera autorul tuturor poemelor atribuite lui Orfeu. Probabil ca a
: scris celputin unul, intilltlat Teletai(rituri deinipere), Oricum, voga
. orfismului nu·,tine mult: .pe.Ja mijl~uJ sec. a1 V-lea i.d.Hr., dupii
riizboaiele medice, interesul pentru doctrinaaceasta de.;:ade (de~i,.tn
mod paradoxa!, cre~te interesul· .penIn! Orfeu ca, personaj de mit).
Acum se constituie , ceea .ce . Andre, .Boulanger num.ea . ,orfism·.
. . . . '66
inferior", iar Mircea Eliade, ,orfism popular". Este vorba despre un
fel de religiefolcloricii, imitatie uneori gtosolanii, alteori frauduloasa.
a iniperii office~ Preopi mi§ciirii sunt munifi orpheote/estes; pe ei ii'
descrie Platoit mtr-uri pasaj des . citat din Republica: · ,[ ... ]·
sacrificatori, ghicitori care asediazii U§i!e celor bogap, ii
incredintea~ii cii au capiitat·de lazei, prinjertfe ~i farmece,'puterea de
a le face iertate nedreptiiple pe care le-au comis, ei sau striimo§ii lor
~... ]. Pentru a~§i incfreptiip riturile, scot Ia iveala o mulpme de carp
illcatuite de Musaios ~i de Orfeu, fiii Lunii §i ai Muzelor. Bizuindu-se
~ aces tea, ei ii conving nu numai JJe particulari, Ci chiar ~i guveritele
statelor ca existii pentru vii ~i pentru morti iertiiri ale pacatelor §i
purificiiri [ ... ]; $i aceste initieri, caci a:~a le numesc ei, ne elibereaza
11e Suferintele din infeni." ·· · '· '
...•·' Din desc'rierea lui Platon rezultii cii doctrina orfica i~i pastrase
· in'~ediile de cer§etori ~i ghicitori promisiunea riiantuirii. Toemai
,datorita acestei promisiuni ea nu se va pierde; dimpotriva, varena~te
.pe'ste 150 de ani, ·In perioada elenismului. Andre' Boulanger · a
,presupus cii aceastii rena~tere (botezata neo-orfism) are Joe in
capitala Ptolemeilor §i a afirmat: ,Orfismul fusese o
•"'·'5'~• iteo~oifismul P.U mai este decat o speculatie". De fapt ilr fi
despre o refnroarcere Ia Orfeu a diadohilor macedoneni
;(tirinru~ii ·lui Alexandru eel Mare). Coriform lui Plutarh, toate femeile
: m:iicedonetle se lndeletniceau eli practicarea Misterelor orfice - deci
mama. lui Alexandru. De aici se niiscuse tradipa '-
,de•lenita Joe comun ..:. 'ca macedonenii sunt compatriopi lui· Orfeu,
:!fli•ado1hii (mai ales regii Egiptului) §i-au asumat aceastii tradipe §i au
,r"eirtrioit orfismul. Ins~ nu ei ii vor reda striilucirea: aceasta vine mai
in primele secole dupa Hristos, prin neoplatonicieni ~i
inec>pit:ag•)ric:ieJni. Apoi II regasim pe Orfeu atat in scrierile evreilor
diaspora alexandrina, cat ~i Ia unele secte gnostice (asimilat lui
Hristos ), ori in arta. catacombelor ere~ tine: Cu timpul, lnsa,
~re:~tinii se dtimiresc ca figura ~i invatatura marelui 'Canfuet este
,.~IILIHI 'ereticii, deoa'rece apeleaia Ia ddctriria ~arpeluL Astfei este
treptat-treptat lnvatiitura · cirfica; in schimb Orfim a
ll'Jh,timJat sa fiinteze ca personaJ ~mblematic pan~ in zilele~oastre. ,
'
67
 Orfismul - cartile . .. · .· . · · . .
Orfismun- zi~e Andre· Boulager - .S~i capatii un nume ~~ o
''
personalitate distincte [.. ;] din ziua clind au fost compuse · poe.~e.~
I ezoterica este, astfel, foarte mare ~ foarte cautatii.
numite arfice. destinate sa codifice ~i sa justifice ritualul comumt:atu.
Este de presu~us ca aceste poeme nu tr~c:au dre~t opere qri_ginale ale
lui Orfeu, regasite In mod miraculos, Cl ca aut~n~ lor, ale _ca:or nume
sunt cunoscute, pretindeau ca exprima o doctnna revelat:a c~dva P:
profetul.legendar." Iar Mir.cea Eliade precizeaza:...~ec:_~ c~ aJunge sa
di,stinga . aceastii mi~care religioasa e.~~~. ma1 mta1, 1mportanta
acbrdlita textelor scrise, ciirfilar". · . · orfism provin din. cinci surse documentare, toate scrise: 1) autorii
Intr-adevar, aici .este o ciudiitenie. La 'prima ved~re,. Orfe~ al
orfismului trimite catre barzii celtici ori catre Zamolx1s a_l gefll~r,
adica Ia fondul religios indo-european comun, caraclflr.'zat pnn
,purificare mlintuitoare, metempsihoza, . pedepse. ·• mfe';'l~~:
raspundere individuala, misticism, lntoarcere a sufle~lm c~tre dlYln
(acestea sunt tocmai calitii!ile pe care Boulanger_le C!te~te m o~sm),
Dar pasiunea pentru carti. adica pentru scnere, nu :ste mdo-
europeana. Ind9~europenii au o civilizatie rel_igioasa orala; p~poar~
precum tracii, germarrii ori celpi avlind -:: c~1~ - t~~u-ul ~cnsulm~
Existenta a numeroase ciirti orfice ne Jasa sa mtrezanm o mfluenja
straina; 'poate - a~a cum ~redea Herodot - influenta egip~eana. In
mod similar, In alt spatiu geografic, In India, In unna unor m~ue~t:
locale alti indo-europeni, sanscritii, au dezvoltat o fonn!dab1la
literat~ra ;eligioasii scrisii. Unii cerc.etiitori, precum Vic~or Ke~b.ach,
sunt lnclinati sa giiseascii In orfism unne ale br~ams_mul~! ~~-ale
sistemului .yoga. E greu de demonstrat o mfluenta duect~ ~
speculapei vedice 'asupra doctrinei lui <?rfeu. In schim_b, e pro?ab1~ ~.~
In ambele transpare acee~i cale mdo-europeana a mantmm.
eliberarea din ciclul relncamiirilor.
Orfismul- izvoare ~i doctrina . · . G!feu gin Crotona ~i Orfeu din Camarina. Sa nu zabovim prea mult
In -unanimitate, grecii 1l considerau pe Orfeu primul initiat ~.are
.a putut ariita calea mlintuirii. Catabasa lui (coborlirea ~~ Infem) .era
apreciatii drept:prima performantii de aces! .tip. Orfeu patrunde ~~ s~, .
lntoarce viu ln. ~i din tinutul lui Hades, a~adar ~~ .,cunoa~t~ _ac_~;
soarta ~i drumul mortilor. Le cunoa~te ~i Je transm1te celor lmpaf! m
68
,misterele. sale, ,cu scopul de. a le asigura sal varea. Autoritatea lui
Dar,. din plicate, miezul doctrinei · orfice s-a pierdut. Mircea
Eli~de ny avertizeazii: ,Nu CU!]Oa~tem esentialul initierii socotitii.a fi
fost <<lntemeiatii» · de 0rfeu. Se ·. cunoasc doar preliminariile:
vegetarianism, ascezii, putificare, lnviitatura religioasii (c3rti). Se
c.unosc , totodlitii presupozitiile teologice: transmigratia ~i. prin
,urmare, imo~lil\ltea sufletului." Practic; informapile noastre ~espre
antici care discutii doctrina orficii ~i citeaza fragmente din poeme
atribuite. lui Orfeu, 2). formulele foitelor de aur, .descoperite In
morminte din Creta ~i Italia meridionala; 3) doua papirusuri din
Egipt, foarte. mutilate: unul,. din sec. al III-lea l.d.Hr., cuprinzlind
fragmente dintrcun ritual orfic; celiilalt, cu peste 100 de. ani mai
tlirziu, cuprinzand versiunea orficii a riipirii Persephonei; 4).papirusul
de Ia Derveni, din sec. a! IV-lea l.d.Hr., care e cdmentariul unuLtext
orfic; 5)' o culegere de irrmuri ~i o mica epopee despre expeditia
argonautilor care au destule idei orfice ~i dateazii din sec. II-IV d.Hr.
Manuscriscle a1~tice fimai atribuie lui Orfeu o s.erie de poeme despre
.calitiiple magice .ale pictrelor pretio~se, despre cutremurele.. ·de
piimant, despre .. astrologie, despre agriculturii, precum ~i tratate de
. alchimie. Acestea, lnsii, nu ne transmit informatii asupra orfismului.
Revenind Ia sursele ce ne ·intereseazii, ni s-au pastrat titlurile
unor' importante texte orfice: Hieras Lagos (Cuvlint sacru) elaborat,
PRate, de pitagoricianul Cercops, lucrare ce descrie pe Iarg mitui:ile.
specifice doctrinei orfice; Teletai (Rituri de inip.ere), un poem liturgic
campus de Onomacrit, continand relatarea riturilor de purificare.~i de
~liberare; Caborarea fn Infem ·(fn Hades), Physika, Peplas~ul ~i
N~vadul, unele puse pe seama a doi poep din sec. al VI-lea l.d.Hr.,
IJ1eruditie. Important este ca religia orfica era deja alcatuitii In sec. a!
VH~a}.d.Hr. ~i ~.conform observapei lui Andre Boulanger -tmita
:O~r.~;~~~~~~~:~. sa cons.ta. ,In doctrina asupra: originii . ~i destine! or
,SJ ,care poate li rezumatii astfel: sufletul;•de~i.·e de oblir~ie
.~ste hiiriizit pacatului ~i suferintei." Totu~i, nu. voi Sncepe
···- 69
'• . '
 'prezentarea cu aceasta idee fundarnentala (~i 'revolutionara pentni
greci), ci cu crearea lumii.
' . Crearea lum.ii, teogonia," are mai multe versiuni In religia orfica.
'J In mod ceri versiunea inipala, prototipul, s-a pierdut; ~i ·ne-au ramas
doar derivatele, care prezinta atat inovatii, cat ~i contaminan. lata; de
pildii, o contarninare foarte interesanta s-a petrecut cu zurvanismul ~i
mithraismul dirt• Iran. Rezumatul neoplatonicianului Darnascius
vorbe~te despre Chronos Ageraos (fimpul care nu 'lmbatrane~ie),
principiu asemanator cu Zurvan ·akizrana·'(I'impui C:are e·ste' infiilit)
din scrierile persane. In fine, sa trecem Ia fa,pte. Citez relatarea lui
Mircea Eliade despre versiunea teogonica num.ita a lmnurilor:
,Timpul (Chronos) concepe In Aither oul primordial din care se na~te
primul dintre zei, Eros, numit ~i Phanes. Eros, principiu(~na~terii;
creeaza pe toti ceilalp zei ~i Lumea. Dar Zeus II lnghite pe Phanes' ~i
lntreaga creape ~i na~te o noua lume." Acest Phanes (Cel ce se
arata), numit ~i Protogonos (Primul nascut) este o divinitate tipica
pentru orfism. Unele imnuli II considerii hermafrodit, allele: asexual.
Em identificat cu iubirea, lumina· ~i for(a creatoare. I se 'spunea
Erikepaios (Rena~terea primaverii). Este reprezentat In maniera
contrastanta: fie ca. o ,gigantica ·aJbina cereasca zburil.nd cu aripi de
aur ~i racand sa vibreze cerul cu -zumzetul ei puternic" (ani citat din
Victor Kern bach), fie ca un ~arpe cu cap de taur ~i cu -alipi de aur,
conpnand In corpul sau germenii zeilor ~i ai tuturor lucrurilor.
lata ca ne lntillnim deja cu imaginea ~arpelui. Am' afirmat
lnainte ca orfismul, In ciuda multor elemente sublime, face parte din
doctlinele ~arpelui. Aici, In imagiriea lui ·Phanes, gasesc un prim
argument pentru afirmatia mea. Nu va fi singuruL
In anul 1962, Ia Derveni; In Tesalonic, Grecia, a fost descoperit
un papirus valoros din sec. a! IV-lea l.d.Hr. Conpne opinii ale umii
asociapi orfice care ne dezvaluie o perspectiva surprinzatoare: efortul
de a instaura·monoteismullui Zeus. Se cita urmatorul vers din Orfeu:
,Zeus este· lnceputul;· mijlocul ~i sfar~itul tuturor. lucrurilor."
Conform papirusului Derveni, Zeus a racut 'dragoste ,In aer" ~i a
creat -Iumea; ·Jogosullumii•este' analog cu logosullui Zeus, cuvantul
lume lnseamna ~i Zeus. AC:este propozipi lmi amihtesc o afirmape a
lui Musaios (mo~tenitorul lui Orfeu) pastrata de Diogenes Laertios:
70'
,totul se' na~te din ilnul· ~i· totulln ei'se destrarniL'' Iaili ca exista ~i in
orfism 0 ramura monoteista destuJ de dezvoltata; rarnura ce poate
proveni de_- !a, egipteni sm.1 dintr-o revelape proprie ~i care explica
de.st~l de bme lunga perioada de cooperaie dintre orfism ~i iudaism,
on dmtre orfism ~i cre~tinism. ·
Totu~i, celelalte · teogonii ; nu- sun! monoteiste.: Scriitorul
neoplatohicianDarnascius, care a trait in sec. a! VI-lea·d.Hr:, rezuma
qoua versiuni despre· crearea lumii. Intiiia versiune, intitulata
:,teologie orfica dupa Hierohymos ~L He!Ianikos", suria a~a: ,La
mce~~t [... ] era · apa ~i materie din cafe s-a alcatuit- pamantul,
sta~Ilmd~-s~ ~ceste doua principii, adica apa ~i pamantui. [... ] A-I
tr:II:a pnncipm a luat ha~tere dupa aces tea doua, adica din apa ~i din
pamant, sub forma unui dragon caruia 1i crescusera un cap dinaur ~i
unul de leu, la·mijloc avea fa!ii de-·zeu, pe umeri· avea alipi ~i se
~um~a Krohos, eel rara batranete, ~i'totodata Herakles. [... el] era
m~o!It de 'Ananke, ea avand acee~i· natura cu acorptlraia .Adrasteia
!snnbol al_ necesita!ii - n.m.], cea care se lntinde asupra Universului
m lung ~~ 1Ii lilt, atingandu-i marginile. [... ] Acest dragon, nlimit
Kronos, .d~ na~~ere .une~ triple ~esceriden(e: Eterului umed (~ither... ],
Haosulu1 mfimt ~~ lui Erebos, intunecatul de neaurL· In aceste
lmprejuriiri, Kronos a zamislit. un ou ~i apoi a nascut ( ...] uil zeu Ia.ra
trup, cu ·alipi de aur pe umeri, cu capete de taur crescute pe laturi, iar
pe cap un monstruos dragon inchipuind diferite fohne de fiare.
~ceas~ teologie II slave~te drept Protogonos ~i If nume~te Zeus,
carmmtorul tuturor lucrurilor ~i a! intregului Univers. De aceea se·
mai nu_me~te. ~i. Pan.': Pan, IIi grece~te,c insearnna ,tot"..:. de aceea,
probabi!, e asiffi.llat lui Ph;mes/Protogonos ~i Zeus; dar sa nu uitam cii
zeul Pan, lnsoptorul lui Dionysos, protectorul turmelor · ~i a1
c~escatorilor de alliine, stapanul afemeiatalpadurilor, era un hibrid
dmtre om ~i tap, o figura diabolica. Astfel, e interesant de remarcat
ga/eria de ino~tri a. teogoniilor orfice: Kronos este· un monstru
fnspiiimantiitor, Protogonos tl$ijderi; ganii ~i- zeus, cand se va
fmpreuna cu fiica sa Pe'rsephona - mdment 'des ·evocat fn re.Xieze
orfice- se transfdnnase fn §arpe.
A doua teogonie consemnata ae Darnascius se chearria
,teoIogie ·. orfica · obi~nuita" ;. cEa vorbe~te despre trei elemente
1i
primordiale: Chronos.• Eter ~i Haos. Chronos alciituie~te Inliiu.ntrul
Eterului un ou de argint, din care iesePhanes. Acesta se Impreuneazii
cu Noaptea (Nyx), niisclind Piimantul ~i Cerul care,la randul lor, 11
nasc pe Uranos, piirintele lui Zeus. Zeus 11 va absorbi pe Phanes, va
recrea Universul, apoi se va uni cu Persephona, ziimis!indu"i pe
Zagreus, in fine,. sii notiim cii alte versiuni 11 copsiderii numai pe
Chronos drept principiul necreat; iar, conform opiniei, lui Andre .
Boulanger, Noaptea ar fi fost proclamatii ca origine a lucrurilor.
Constatiim cat de: c_omplicate .sunt tpate aceste -versiuni orfice
despre crearea lumii. In linii marl, se .POt,,desprinde urmiitoarele
car.acteristici: a) motivul oului universal, .care este riispandit In
mitologiile arhaice de pe tot piiinlintul, are aici cea ·mai . mare
asemiinare cu fenicienii, dar poate proveni din striivechiul fond indo-
european, ciici versiuni apropiate se regiisesc Ia arienii sanscriti (In
Rigveda, Mahabharata ~i Manusarnhita) ~i Ia iranieni -(In Avestll); b)
pozipa privilegiatii a lui Chronos (fimpul) trimite imediat Ia
zurvanismul iranian, dar nu ~tim cine pe cine a influentat- ·e probabil
vorba tot despre un element a! fondului indo-european comun; c)
caracterul hermafrodit ~i monstruos a! principalelor divinitati orfice
este o marcii a arhaicitatii lor, dar ~i a demonismului acestei .religii;
d) pe de alta parte, existenta tendintei monoteiste arata cii medi tatia
orfica poseda o experienta valoroasa ~i I~i gasise o cale demna de
interes. Cu alte cuvinte, privitii dinspre Teogonii, religia orficii este
striiveche, \nspaimantatoare ~i promitiitoare. Insii punctul ei putemic
nu statea In relatarile despre facerea lumii, ci In doctrina asupra
omului ~i asupra rolului siiu In Univers.
Orfismul- doctrina mantuirii
A~a cum am subliniat, forta de seducpe a orfismului sta In
teoria mantuirii. Mitul antropogonic (adica mitul creiirii omului) era
eel dionysiac, despre.care am yorbit mai demult: Zeus, transformat In
~arpe, se culca cu fiicasaPersephona, care llva na~te pe Zagreus,.
harazit a fi .stapanullumii. insa Hera, geloasa, li trimite pe titani care.
11 momesc pe copila~ul Zagreus, 11 · sffu:teca ~j 11 manlinca. Inima.
copilului, salvatii In extremis, va fifolosiia de Zeus pentru a-! zamisli
.pe Dionysos, relncirnare a lui Zagreus, Titanii uciga~i ~icanibali
72
sunt transforinati In ceriil$ii :de. uif triiziiet; din aceastii :cenu~ii §unt
creati oarnenii care au- deci - o dpbla natura: cea tiianica; de esenta
demonicii ~i cea · llivinii, datoratii resturilor lui Zagreus, care se
amestecasera cu scrumul uciga~ilor. Marele efort orfic, · sensu!
Misterelor lui Orfeu, consta In eliminarea · ·elementului
titanic/demonic. ".
Iar mesajul suprem a! lui Orfeu era urmatorul: mantuinea este
posibila. Prin purificiiri (numite katharmoi) prin rituri de initiere
{teletai) ~i dudind ,viata orficii", se obtin~' eliberarea de n~turii
demonicii, de piicatul originar. Viata orficii este un regim · aproape
ascetic: cuprinde vegetarianism ~i diverse Infranari (In primul rlind
lnfrlinarea sexuala). Rittirile de initiere se legau de catabasii, dar nu
le cunoa~tem; ~i nu ni s•au piistrat nici purificiirile.- In schimb, rie~~~
~ru:venit ideile despre soarta ~i rolul oinului, ictei tipic indo-europerie,
nd1cate -In Grecia - pentru prima oara Ia rang · de metafizicii
autenticii. . -,. · ·
Este , vorba despre metempsihoza · ~i eliberarea · di·n ciclul
reincarnarilor. 1nainte de a descrie conceptia 'aaeptilor !iii· c:iifeu;
trebuie sii remarciim ca In ace! ciudat secol al VI-le:d.d.Chr. ei nu
erau.singUiii greci care meditau asupra metempsihozei.- Se zice ca un
. anume Pherekyde din Syros · a sustimit prirnul C5. sutletul·. este
nemuritor ~i cii se lntoarce mereu ca sii se lntrupeze pe piimam:
. Existii certe legaturi Intre tezele lui Pherekyde ~i documeritele orfice:
chiar" papirusul Der-veni ·marturise~te destule asemiinari: I-o fi
. intluentat Pherekyde pe orfici: cine ~tie? Oricum, se pare cii ,,spiritul
. tirnpului" cerea 0 ase!Tienea doctrinii a reincarniirii, care- a~adar .:,a
. venit. ·
, . · in dialogul siiu ..~atylos",c Pia ton face o prezentare concisiia
teoriei soma-sema, teoria principalii a antropozofiei orfice: ,Unii
spun cii trupul (soma) este mormantul '(sema) suf!etului, ·ca ·~i cUib
acesta ar fi lngropat In trupul prezent; ~i deoarece irupulul i se
[tnl!lsmit semnificatiile dorite de sutlet, ~i· diri acest motiv a 'fost numii·.
· bunii dreptate sema [care Inseamnii ~i ,semn'~- n.in.]; piirerea mea
cii Indeosebi adeppi lui Orfeu i-au dataceasili denumire, ca ~i
sutletul ~i-ar primi pedeapsa pentru·faptele pe ·care este silit sale
iisp1ii~tlascii, avand trupul ca Inveli~ spre a se atla Ia adiipost, Intocmai
73
.ca lntr-o,carcera." Viat:a pamanteasca eramumitii o. ,qrudii osteneala";
conform lui Pindar, ar fi necesare trei existen(e pamante~ti ·$i trei
~ederi _in lnfem .~II.tru eli~rarea sufletului. [)ar conceppa orfica
standard era mai durii. Citez din Mircea Eliade: ,Dupa moarte
.sufletul, este judecat, trimis pentru un timp lntrcun Joe de pedeapsii
sau de beatitudine, ~i se,r~lntoarce pe pamant dupa 1000 de. ani. Un
,muritor obi~nuit trebui~ ~a parqurga de zece 0ri ciclullnainte de a se
elibera"
• !\ . '"·,_:.-
.... · Prin c 011ceptul ,de,judecatii.a.sufle\~l.or", orfismul a introdus in
gandirea greaca notiunea:.grava a resp 0nsiJ:pilitiipi In etemitate. Sub
acest aspect Kearn, are, clreptate sa sublinjere'ca orficii au. fost primii
care au descoperit InfemuL Multe.documente - de Ia dialogurile lui
Pia ton p~na Ia: formuleJe foi(elor ·de aur - vorbesc despre soarta
sufletului dupa moarte. fn tarfunul lui' Hades, pacato~iior le este
rezervat drumul din st§nga, care li poarta catre chinuri. Pio diverse
relatiiri. ale lui Platon, Cumont a condensat ceea. ce li ~teapta:
;,Aruncati In mla~tina ei se vor vedea meniti unui qhin pe masura
murdariei .lor morale (Republiqp,_ Phaidon), asemene;~. porcilor,
carora le pla~e sa .se ,iaviileasc;a. In ):>altoaca; sau se vor istovi In
sfortari :iiadarnice cas~ umpleun1butoigaurit sau sa duca apii intr-un
ciur (Gorgias, Republica); imagine, dupa Platon, a nebunilor care se
lasa I¥a istov pasiunilor mt:reu nelmplinite, in realitate poate
pedeapsa eel or care, nesupunandu-se ablapunil()r cathartice,. trebuie,
In Hades, sa aduca mereu, In zadar, apa pentru baia purificatoare."
Dreppi in sa (~i ii1ipapi) se lndreaptii catre. calea din dreapta..
Drumul drepplor.poate fi reconstituit relativ lesne datoritii.formule!or
foitelor de aur, inscrippi descoperite In morminte cretane ~i din.
Grecia Mare, qare au funcpa de ghid pentru Sl!fle.tul defunctului. Iatii
partea cea mai importa11ta: ,Salut tie, eel care calatore~ti pe drumul,
din dreapta spre c;funpiile sfinte ~i c()drii Persephonei. La stanga dec
laca~ul lui Hades .vei gasi un izvor alal:\lri de care · se lnaltli un,
chiparos alb; nu ,te apropia prea tare de acest izvor. Ci ,vei gasi un::
altul: apa proaspata ta~ne~te din Lacul Mem 0riei (Mnemosyne) ~b
paznicii stau acolo ~e paza. Spune-le: <<S1mt fi~l Gliei ~i al CeruluL
1:nstelat, voi ~tip acest lucru .. Dar setea rna usuca ~~pier. Paticmi·: ·
''I,
de?T~b~ apa proaspatii din lacul Memoriei.>> ~i paznicii lti vor da sa
be1 dm 1zvorul sfiint ~i dupa aceasta vei fi mai mare printr~ eroi." ·\ I
. ~ne~e form~le par sa sugereze ideea (foarte indo-europeana) ca I
1
vmta pam.anteasca este o pedeapsa: ,Am sllferit pedeapsa meritatii de
faptele-lTII nedrepte ... Acum vin rugandu-ma Ia atotstralucitoarea
~ersephone, pentru ca, In marea ei bunavointa, sa rna lndrepte spre
lac~~ul . cel?r sfinti:" -~i~, lntr-a_devar, II mantuia pe pribeag:
,,Mantuue t1e, c~e ~~ pat.urut o sufennta pe care niciodata lnainte n-ai
c~nosc~t-o.:: Mantuue,_ man~.ire, ~antuire pe, ia drumul din dreapta
~a~e _campnle sfinte ~~ codri1 sacn ai Persephonei." Alte formule
ms~stii ~upra situapei pri~ilegiate a initiatilor In Misterele lui Orfeu:
,Vm dm tagrna celor neprihanip, o, preacuratii stapana a infemului
Eucles, Eubuleus ~i voi ceilalti zei nemuritori. Caci sunt mandru ~
fa~ pa_rte _din S!i~a. voastra preafericitii. fnsa rn-a doborat soarta ~~
ce!lal!J ~e1 ne_II)unton ... ,Am ~n!t afarii din ciclul suferintelor grele ~i
a! dure~lor ~~ m-am a van tat cu mteala catre coroana ravnitii. Mi-am
aflat adiipost Ia sanul Doamnei, regina infemului."
Sa comentam putin aceste formule ale foitelor de aur. Mircea
are dreptate sa le considere ,o mo~tenire comunii imemorialii
rezultat al specu.lapilor. ~ilen~e asupra extazurilor, viziunilor ~i
l aventunlor
· omnce . ~~ . caliitoriilor
, imaginare ." Dar ·ex1s
· ta-
uc~n de1~e de :vJden!Jat. In primul rand pentm o!ftsm (ca
P7n.O:U pltag?reJCI, ca ~~ pentru toate doctrinele relncarnarii) starea
JrutJat t;_Chlvaleaza cu posi.~ilitatea pastrarii memoriei vietilor
In vreme ce profann beau dm ,izvorul uitarii", initiatii.
,lacul amintirii". A-ti conse~a memoria pe tiirfunui de
este _semnul cert al mantuirii. In al doilea rand orficii se
:on!;idera ,dm tagrna celor. puri". Astfel, efortul initiatului orfic
-~iepi orfice. II constituie puritatea ~i purificarea; prin asceza:
ba1 sacre, p~n ~na,_ vegetariana, prin suferintli, chiar prin
muz1cn. Punficandu'se, initiatul devine bakhos, adica se
tdlnnn:~zejes:te. Transformarea In zeu este capatul mantuirii orfice:
n~rocosul~, o, ~reafericitule! Din om, cum erai, iatii-te zeu." In
m al tre1~ea_ ra_nd .-.. de~~ formulele foitelor de aur nu 0 spun
- ex1sta md1cn ca eschatologia orfica a~eza .sala~ul
75
preafericililor in cer, inchipuind o ierarhie a lumii de dincolo destul
de apropiatii de aceea a cre~tinismului.
Marea dificultate a cercetiirii noastre sta, insa, in absen~a
informapilor privind inilierea din Misterele lui Orfeu. Este paradoxa!
ca ~tim atiit de pupn despre aceste Mistere, mai pu\in, chiar, dedit
despre ritualul de Ia Eleusis. S-a SUS\inut ca Misterele orfice n-ar fi
constituit nici organizapi secrete, nici o ,biserica", ci un fel de.
~coala, in genu! tantrismului. Nu ~tim nici asta. Tot ce se poate
aluziile lui ~usebio~ din Cezareea aratii ca, Ia inceputul secolului a!
IV-lea, persrsta pnntre cre~tini obi~nuinta de a face din Orfeu
teolo.g~l prin.~xc7Jen!ii aJ pagani'smul!Ji, &r, totodata, ~i precursorul ·•
cre~tr.rus~ulur on, eel pupn, reprezentantul monoteismului pur ~i aJ
doctnner de mantuire in sanul politeismului elenistic." Si totu~i.
a~centu~z., orfi~mule~te 0 doctrinii a ~arpelui: cu zei monstruo~i. cu
cru~~tu~ r~l.·pnmordral a! inturiericului,'care e considerat originea i,.
• lumn, rub~rn; fortei creapei. Topirea lui pa~iliea iri cre~tinisin, It

afirma, deocamdatii, a fost strans de Andre Boulanger intr-un singur precum ~~ elementele au ten tic, purificatoirre' ·ale vietii 'orfice I'
paragraf: ,nu ~tim, intr-adevar, cu exactit<lte in ce fel avea Joe demonstreaza, insa, ca aici s-au aflat mai multe ,seminte de adevar"
iniperea orfica. S-a pretins a se gasi un reper in formula pe care decat in celelalte religii ale misterelor. '
initiatul o roste~te, ca pe un cuvant de trecere, dinaintea divinitaplor
lumii infemale: «led, am cazut in Japte.» Prin aceste vorbe;,mystul ar
exprima innoirea fiintei sale pe calea initierii, rit de botez ce ar
consta intr-o cufundare in lapte sau, oricum, in apa amestecatii cu o
substan!ii care i-ar da aspectul laptelui. Ca urmare a acestui
sacrament, mystul s-ar fi preschimbat in ied, altfel spus ar fi ajuns
asemenea unui nou-nascut ~i. pe deasupra, asemenea lui Dionysos
insu~i pentru care Eryphos (ied) era un nume mistic. Dar, de fapt,
sensu! fonnulei ramane incert ~i. pentru el, au fost propuse multe altc
explicapi."
Sa notam- ca un alt paradox- presa nea~teptat de bunii pe care
Orfeu ~i orfismul au avut-o in zorii cre~tinismului. Arta catacombelor
11 infiip~eaza pe Iisus Christos cu lira lui Orfeu; ,Apocalipsa" zisa ,a
lui Petru" (lucrare consideratii canonica in secolul a! !I-lea) preia idei
pentru chinurile pacato~ilor, din doctrina orfica; notiunea de
,purgatoriu", introdusa de catolicism (Joe inteiT{lediar, intre iad ~i rai,
unde mai putin vinovatii i~i spala pacatele) vine - dupa cum se
sus\ine - din 'orfism; In fine, Andre Boulanger a descris o piatra de
inel din hematit, pastratii Ia muzeul din Berlin, unde Orfeu este
reprezentat rastignit pe crucea lui Christos. Apologetii cre~tini, de
obicei duri ~i intransigen(i, au manifestat o neobi~nuitii toleran\1i; asta
ca sa nu mai pomenesc de faptul ca evreii din Alexandria, prin
veritabile falsuri propagandistice, 11 transformasera pe Orfeu in
sprijinitor al Vechiului Testament! Constaiand aceasta stare de fapt,
Andre Boulanger gase~te diagnosticul corect: ,Citatele frecvente sau
76 77

7. PYTHAGORAS f)liNSTITUTUL SAU.
Generalitliti .- .. , .. · . · · · · r . . ·· ·
In Jucrarea.~a ,Bibl,iot~qa istoricii", in cartea aX,a,,f)iodor.di~
Sicilia scrie: ,Pe -C~!ld eraarhonte;!a Aten a Thericles, in vrem~a celet
.de-a 61 -a Olimpiade, aj_unse sii aibii o marefaimii filosoful Pttagora,
dupii ce-~i fnsu~ise multli inviipturii. Nicioda.~. ~re~n- ~m care. s-a
diiruit ~tiintei n-a fast mai vrednic decat el·de il,r~rr;an~ m anu.?trrea
oamenilor. Pitagora era de obiir~ie din Samos, unn msa spun ca ar fi
fast tirenian. At1it de mare 'ii era puterea de a convinge ~i atata farmec
aveau cuvantiirile sale, indlt zilnic aproape to!i locuitorii cetiitii
alergau sii-1 asculte vorbind, de pardi in fata lor ~uzeau cuvan~~d ~n
zeu " Cetatea in cauzii este Crotona, ora~ dm sudul Itahet, tar
mo~entul poate fi stabilit (conform indicatiilor cronologice) Ia anul
533 i.dBr.
Astfel nc intalnim astiizi cu istoria stranie ~i minunatii a lm
Pitagora, eel pc care 11 cunoa~tem cu totii drept m~tem.atician. Ta~la
inmultirii este opera sa, precum ~i teorema triunghmlut dreptungluc.
Dar f~teleptul din Crotona reprezintli mull mai mul~ ~ecat aceste
contributii in aritmeticii ~i geometrie. Dupii spusele antlctlor, el a fast
un ,om dlvin", un mare initiat. Este, oricum, intemeietorul celei ~~i
autentice societiiti secrete din vechea lume greacii. Franc-masonn tl
n~mesc precurso~, textele lui Platen ~i ale lui Aristotel sunt pline de
probleme ~i reac!ii pitagoreice, arta cre~tinii 1-a dlilt~it in Cated~~
din Ulm, sectele satanice i-au preluat simbolurile, hohsmul (doctnna
a New Age-ului) vine direct din activitatea lui. Pitagora este eel care
a dezvoltat puternic teoria numerelor, teoria armoniei muzicale, eel
care a dat lumii cuvintele filosofie ~i matematicii.
Atat de uimitoare ii e biografia, !neat unii autori i1 considerii
legendii. Foarte multe laturi ale intelepci~nii sale se. asem~nii cu
orfismul; ~i se poate vorbi despre un sincrettsm orfeo;p!ta~oretc c~
nu simplificii, ci complicii analiza. Mai departe: doua dm reguhl:
socie~fii pitagoreice, anonimatul ~i oralitatea, creeazii destulii
78·
confuiie. documentarii; De 'pildii, discipolii ·aveau;obiceiul sii. puilii
majoritatea preceptelor ~i demonstraJiilm'-pe seamaJui Pitagora, chiar
~i atunci cand nu-sunt itle lui. ·.,· ·· ·
Istoria lui Pitilgora · -•
Se, zice cii Pitagora ar fi fast fiul unui negustor din Samos,
Mnesarch<is. Marna lui se numea Parthenis. Ca ~i Orfeu, iil intra: de
ti;npuriu in rehitie cu reul Apollo: piirintii i~i consacrii copilul acestui
zeu Ia Delphi, prilej cu care Pythia ar fi'prorocit cii va fi ,uti! tuturor
oamenilor, in toate timpurile/' Se presupune cii Pitagora s-ar fi niiscut
in jurul anului 580 i.d.Hr. - mai probabil intre 573-571. Ulterior, Ia
maturitate; .el -va declara cii este reincamarea' unui ·erou troian,
Euphorb, fiullui Panthoos, ucis de·Menelaos .. DiodordinSicilia ne
poveste~te o anecdotli interesantli pe aceastli terilii< ea demonstrea.Zii
eel putin foqa clarviziunii practicate de.Pitagora: ,,Se istorise~te cii
odatii, cu prilejul unei Ciiliitorii, aflandu-se Ia Argos, a plans cu
lacrimi cand a viizut;printre priizile luate de Ia troieni,un scut ce era
. ,atamat de zid. Jar cand argienii voira sa ~tie pricina durerii sale,
Pitagora le spuse: Scutul acesta a fast Ia Troia al meu, dind eram
Euphorb. Cum insa nimeni nu-l credea, iar cei din juru-i socoteau cii
Pitagora a fnnebunit, el le-a declarat cii ar pute.a sii arate uil semn
neindoielnic, care ar viidi cii lucrurile stau astfel: fntr-adeviir, zicea el,
pe partea qiniiuntru a pavezei se poate citi, in caractere arhaice,
.cuvantul ,Euphorb", Toatli lumea, uimi tii, ceru atunci ca scutul sii fie
.Juat de pe perete; ~i s-a giisit; in partea interioarii, inscrip!ia pomenitli
de Pi tagora." ·
;;J Ca. sii riimanem in sfera aceasta, a anecdote! or referitoare Ia
metempsihozii: mai tiirzi~, unii autori antici II vor ·considera pe
Hermotimus ·· din Clazomene drept reincarnare · a lui Pitagora.
Hermotimus are ~i el puteri paranormale; e capa'bil - mai ales - de
. ~larviziune ciiliitoare (ie~ire din corp). lata relatarea lui Mircea
· E,IJade: ,Un alt personaj legendar,·Hermoti.mus din•Clazomene, putea
· slic~i piiriiseascii.trupul timp de multi ani. In timpullungului extaz el
-ciilliitc>rea departe·~iilaintoarcere, .v'estea viitorul. Dar intr-a bunii zi,
~·dlrtd ziicea neinsufletit,' du~manii siii i-au 'ars.corpul ~i sufletullui
mai revenit niciodatli." Considerand cii sufletul acela ar fi fast, de
79
fapt, al lui Pitagora, se poate sust:ine' di grecii i-au pierdut definitiv
urma. N oi, In sa, ne VOID re!ntoarce Ia ea. . . •" . . ' . . ' .
1n copilarie, Pitagora a studiat lntele~ciunea cu ce1 mm
cunoscut:i ganditori ai timpului: Hermodamas dm Samos, Phere~yde
din Syros, Thales ~i Anaximandru din Mi~et. P~e~ekyde este_pnmul
filosof grec care a sust:inufideea metem?sihozei,. m_tr-o f?rm~ ~?~e
•apropiatii de: doctrina vedica -~i de. teona buddhista. a e~1b~ram: ~m
samsara. Se pare ca Pitagora i-a asimilat fo~e ~m: Id~ile·~~~ 1-a
pastrat mereu recuno~tin!ii. Istoricii 'antici prec1:eaza c~ el1-ar .fi stat
alaturi ,Jui Pherekyde In ultimele clipe ~i.l-ar· ti,~nmormantat ca pe un
piirilite. · . · · · · . . . : ·· , -· - 1
. Totu~i, lnva!iiturile dascalilor grec1 nu 1-au m.ulpmut pe tanaru
din Samos. El ia 0 scrisoare de recomandare de Ia uranullocaly~ntru
faraonul Amasis ~i pleaca In Egipt. Acolo, Pitagora est: trl~S ~a
. Memphis, ]a marele preot Sonchis, care-! p~~~~te cu mu~ta reticenfa,
deoarece li considera pe greci superficial! ~~ mconsta~\1· Dar ac~st
grec se. dovede~t~ diferit: el trece probele. ~i ~. admis. C:~ ~ce~1c.
Initierea lui va dura 22 de ani. Confonn lm Cahmah: aJCI a mvatat
Pit~aora astronomia astrologia, ~tiinta numerelor ~~ a aprofundat
geo~etria ~i aritmetica. Pfma. Ia urma, va -primi cingatoarea de mare
preot in templul din Memphis. . .
, rata, lnsa, ca intervine lntfunplarea care ~u · ~ ·?.ICIO~ata
tntamplatoare. Cambise ~ucere~te Egiptul._ P~ntre. pnzomem ?u~~ I~
Babilon -se numara ~i P1tagora, care va ramane a~olo 12 ani, P_ana .
cfmd J-a sal vat Democene, medicul grec a! regelm. Se spune c~ ~ .·
Babilon Pitagora a studiat doctrina lui Z~athustra (cui~! f?cu.lm) ~~
s-a initial In tainele ~tiintei magi! or. Totu~I, el nu pare ·~a fi IUb!l prea
mult a~ele meleaguri, caci, odatii eliberat, se lntoarce duect Ia Sa_mo~
_ unde ~i-a regasit ma!lla, precum ~i pe Hermodamas, unul dmtre
. .. . . ,)
pniDI~~=~~~· a!' .doilea eveniment . dramatic: Polycrates, tiranul
, Samos-ulul, se cearla grav cu acest nou l~vatat. P~tagora fuge]
.!mpreuna cu mama sa. Popose~te ]a. oracolul dm Delphi. 1n acest Joe
izvoarele se contrazic. Dupa unii, Pitagora ar fi f~s~ recun?scut.ca
~aestru de preoteasa Theoclea; pe care o transforma m Pytlne. ,
80
altli, dim]:>otriva~ elar fi suferit aici' faza tinala a inipeni sale: E de
obserVat ca a!llbele piireri pot fi simllltan corecie. · . ·· '
· Oncum, Pitagora parase~te oracolul ~i ·se stabile~te In ·Itaii'a; Ia
Crotona; colonie greceasca de pe malurile golfului taientin. Conform
tradiP,ei, a ajuiis acolo Ia 40 de ani, lntre 533-531 l.d.Hr. Acceptarea
datei prop use de tradipe ar purie, desigur, 'sub semnul lntrebiirii cei
34 de ani' de initiere Piin Egipt, Babilon ~i Fenicia. La capitolul
evenimentelor 'biografice se lnscrie ~i opinia lui Porphyries, care
suspne ca Pi~o~a ar fi petrecut 27 de zile de asceza pe muntele Ida,.
0 anumitii nesiguran!ii a datelor este normala j:ieritni perioada
respectiva ~i nil trebuie sa ne tulbure. Ceea ce pare c'ert, este ca
Pitagora a traversal fazele superioare ale celo'r niai puternice iilitieri
ilrhaice.' Multi autori contemporani tind sa vada aici forme tipice de
~=anism, ·de pilda stiipanirea asupra ·animalelor, ori metalizarea
madularelor, despre care vorbe~te Plutarh: ,Se spune ca Pitagora,
rostind unele cuvinte, a l'mblanzit un vultur ~i 1-a adus ·din' zbonil 'de
sus pe pam ant, [.. ;] ca a lasat sa· i se vada coapsa de aur cand trecea ]a
Olympia prin adunare." Tot pe seama gesturilor de natura ~amanidi
sunt puse bilocatia ~i capacitatea de a intra In contact cu lumea
nevazuta, lnregistrate de Ailianos dupa relatiirile lui Anstotel: · Jn
_ aceea~i zi ~i la acela~i · ceas' (... ] multi l-im vazut · simultiin Ia
Metapontica §i la Crotona. [... ] Dupa cuvintele aceluia~i Aristotel; ii
stat de vorba cu Pitagora ~i raul Kasa, peste ·care t6cmai trecea, fapt
pe care de altfel mulp !-au auzit cu urechile lor." Iar Hieronymus din
· ,Rhodos ne-a transmis istoria coborani In Infem (catabasa) lui
,Pitag<>ra, eveniment similar calatoriilor ~=anice In lumea cealaltii.
. acest prilej maestro! i-ar fi vazut pe Homer ~i pe Hesiod care era~
' pelitru ca i-au vorbit de rau pe zei. .· · ·
Sa fie Pitagora' ~=an, iar ~coala' pitilgoieic~; un fel de
Hiptele vor raspunde cu prisosintli. Maestri!] era aiat de
fa!ii de epoca sa ~i atat de complex, lnc;at a-i reduce la
itilllrriSITit'i>te Ca!ll a~a CUID ar lnfeJege Ull orb soareJe. c! '
'''Aparitia Institutului "' ' · '' ·
Compiexul destin a! pitagorismului lricepe In Ctotbna: Stabilit
Pitagora se face remarcat repede datorita: elocintei· ~i·intluelitei
81

benefice. asup~a tinerilor. . Prin_ u~~e~ Consili~l :elo~ . q ~ie
(Parlamentul ora~ului) fl ...autonz(!aza . sa constnnasca un . Inst_Jtut:
numit ulterior Templu. al .Muzelor. Acesta este nuc:;Jeul ~nme~
societ~ti secrete pitagoreice. Era un .. ~dificiu cu .vaste porttce ~~
.gradini. mi~unate,. aproape de. di111ensiunile ·. urui ora~;!. .Fus~se. P.US
sub protectia a doua divinitap: ,Ce~es, (repr~ze,?t~d pnnc~ptu~
feminin ~i Pamfuttul) ~i Apollo (re~r~zentapd pn~ctptul mas~uhn ~~ ·
Cerul). La intrarea Institutului s~ n,dtca o tmJ?~nat~are ,statute ~ lu~
Hel.lJleS, peal carei soclu scria: ,,Indat;Jt, p~ofamlor!.' ~~at de stnct ~I
at~t· de i!Tiportant era,_ sec~etul,. Inca~ .ntc,t, ••~n netnt!tal ~~- pu~e~
_patrunde In curtea inten<1ara. C~t. admi~t se numeau es_o~erz~z (a~:a
intrati pe u~a), ceilalti - profantl-;; se chemau exotenq (ram~t tn
afar~). Termenii ,esoteric" ~i ,esoterism" ne-au venit de ]a Instttutul
lui Pitagora. Nu sunt singurii. . . .. . . .,
· Despre initierea ·~i doctrinele pitagoretce vot vor~t ~at mcolo.
Acum voi spune doar ca, Iii curand, socie~a~ea secreta ~m Cro~o~a
lncepe sa puna stapanire pe lntreg sudul ItalteJ. Sc creeaza. o federa~te
de cet~ti stapanite de pitagoreici: Metapont, Tarent,Locrm, Arn~aea,
Poseid~nia. Alte guveme pitagoreice existau In Heracleea, Rhegmm,
Hi~era: Catana, Agrigent, Sybaris. Prospera ~i maestrul. La varsta de
60 de ani este vanat ~i prins de o preafrumoasa adepta, Theano, cu
care se casiitq~e~tqi are3 co~ii. . . .. . . . . . .
· Din nefericire, .actiunea politica a corodat ~~ a alterat v~ple
etice ale pitagorismuluj. In curand,. aceasta .societate de~ine un sot de
club politiclnchis, antipatizat de popor, Prin anul 4~~ t.d.Hr. are Joe
o violenta rascoala Ia, Crotona, .sub conducerea unlit .anume Kylon.
Collfonil lui Diogen~s Laertios, Kylon era ~n discipo~ ~~ngat ~e
Pitagora. Diodor ne spune ca el fusese resp_m~ ~e _Ia; tmpe~e ,dm
pricina firii lui aspre ~i a lnclinarii s~e spre ~thttct~ ~~ ttrame. Aces!
Kylon devine .. ~eful. pat1idului numtt democrat. ~~ tl .va alunga · pe
Pitagora, dupa 6lupta relativ s,an,ger.oasa. . . _
· Versiunea )u\, l)i9genes Laertio~ vorbe~te . despre o . revolta
populara ~i despre asedierea· lui .P.itagor~, lmpreuna cu ~0 ~~
discipoli, In casa celebrului ·atlet Mtlon dm Croton.a. :A:edt~to~~·
comandati de Kylon, dau ,foe easeL .fitag'?ra .ar fi ptent m flacan,
:\, · ··' Ill' ~·
; · · ; ':'· - ·
i,I11J?re~lla cu ~~ dead~pp. ..... , , .
8f,;
. Documentele istorice atesta realitatea revoltei. antipitag()r!fi.ce;
In schimb, . se pare ca maestrul n~ a fost ucis Ia · Croton a. El. ~-a
refugiat In Metapont, unde s-a•·. sfar~it d~ biitrfutete. Versiunea ·\
conservatii' de . Dikaiarhos Sl!stine · cii Pitagora s-ar fi .. sinucis. Prill
foame; alte relatari - mai supranaturale.- ne asigura ca el a .intrat
lntr-un camp de maiiire (care era tabu pentru discipolii siii) spun~nd
cii se va relntoarce mult mai tiirziu, cand va fi recunoscut dupa
coapsa de,aur. .
0 jumatate de secol apoi, in deceniul440-430.l.d.Hr., are Joe al
doilea val de riizvratiri atttipitagoreice, aproape generalizate In sudul
ltaliei. Institutul din Crotona este distrus complet; rfutd pe rand sunt
incendiate sediile din celelalte or~e italiene ~i siciliene, cu e<eceptia
Tarentului - unde, dimpottjva, populatia li va tine Ia mare pre! pe
urma~ii ciudatului lntelept din Samos. · .·
Generapile pitagoreice
Intr-un erudit . studiu, Mihai Nasta afirma:. ':Pottivit unei
periodizari recente, introdusa de B[ertil] van der Weerden, se pot
distinge cinci trepte In succesiunea generatiilor de cercetatori-
filosofi, incepand cu Pythagoras, a ciirui matuntatc, dupa Pseudo-
Apollodoros, dateaza din 532-531 l.d.Hr. ~i coborand panii In 366
l.d.Hr., epoca ultimilor pythagorei cu preocupiiri doctrinare, pentru
care dii miirturie Aristoxenos." Prima treapta ar fi cuprinsii lntre 530-
500 l.d.Hr. ~i corespunde activitapi lui Pitagora in sudul Italiei. De
atunci dateazii teoria numerelor, conceptul de armimie In muzicii,
teorema zisa a lui Pitagora, teoria muzicii sferelor, codific~ea ·
credintelor In nemurire, regula disclplinei (regulamentul'· societii!ii
secrete pitagoreice), p6emul1iieros- Logos, cele patru grade ale
· i6.i~erii, modul de viata pitagoreic (implicand asceza). '}'ot atunci s-a
l)lanifestat prima generatie de pitagoreici, -, ,cei care se.- puteau
considera
. .
·- .chiar de maestru ~i se inrudeau
initiati - .
uneori cu familia
sau coinunitatea sa":. Parmeniskos, Ikkos, Ameinias, . Paron,
B.rontinos~Kerkops, Petron,Menestor, Xuthos, Boidas.
,- A doua ~i a treia treaptii cuprind inipapi care s-au certat,·
s.cindandu-se In akusmatici :~i mathematicl. Akusmaticii .l~i trag
1\\!mele de Ia akusme, preceptele secrete al(! pitagorismului care s¢
83
transmiteau strict oral. Ei suitt tradifionali~ti ~i conserva:tori. S-au
ini.plicat mtilt In viata cetlitilor diii Grecia Mare, mcitiv pentrucare au
fast denumiti politikoi. Actiunea lor politica este elitism,
antidemocmtica:' ei sprijineau In mod programatic · aristocrapa:
Revoltele populare din anui4301.d.Hr~ li vizeazii, a~adar, tocmai pe
ace~ti · akusmatici, · -· ·de~i furia· luptei va afecta 'lntreaga · · 8ectli
pitagoreica. Mathematicii l~i trag iiumele de Ia matheniata, termen
creat de Pitagora pentru a desemna domeniul celor patru ~tiinte:
geometria, · teoria armoniei ni.uzicale, · ru;itrnetica ~i · astronomia. De
aici ne vine actualul cuv1lnt ,;matematica". ·Mathemaiicii emil filosofi
experimentatciri care inov1tu ~i progresau 'irrcunoa~tere, motiv pent'ru
care au fost declarati ereticL 'Lideiul'lor, Hippascis, celebru geometru
~i muzicolog, va fi lnecat - conform legendei - pentru ca ar fi
divulgat modul de lnscriere a dodecaedrului In sfera (pentru
pitagoreici, dodecaedrul lnscris In sfera simboliza esenta ezoterica a
Universului). A~adar, mathematicii sunt condarnnati mai ales pentru
atitudinea labila fatii de secret;· pentru lncercarea de a deschidelnspre
public societatea pitagoreica. · Activitatea lui Hippasos (cea mai
puternicii personalitate a mome~tului) caritcterizeaza a doua treapta ~i
se lncheie In anul 480 l.d.Hr. Intre 480-430 se desra~oara treapta a ·
treia, · cuprinz1lnd reacpa akusmaticilor (care l~i radicalizeaza
obedienta fatii de traditia <irala ~il~i intensifica prezenta politica), dar
~i proliferarea grupului mathematic, ce capatli treptat preponderentii.
Treapta a patra cuprinde generatia care s-a manifestat lntre 440-
400 l.d.Hr. Revolta antipitagoreica generalizatli determinase aparipa
unei diaspore a initiatilor, care l~i modifica mult opiniile politice.
Acum societatea adoptli o doctrina prodemocrata - ceea ce o apropie,
lntr-adevar, de Franc-Masoneria actuala. Se constituie c1lteva grupuri
important~ de pitag<irei: In Grecia, Ia Theba, unde a activat Lysis
(profesorul celebrului Epaminonda) ~i Philolaos (venit din Tarent); In
Sicilia, Ia Tarent, unde fratia lui Pitagora supravietuise tut:llror
furtunilor, caci aici poporul o iubea; ~Hn Africa de nord, Ia Cyrene,
unde lucreaza renumitul matematiciim Theodoros, alaturi de un grup
bine constituit de filosofi. · probe· preliminarii. El- era' admis In gimnaziu, imde maestrul fl
lri fine, treapta a cincea ~i ultima se·desfii~oata In sec. ai IV"lea
l.d.Hr.,· fntre 400-360 .. Cel tnai ·important reprezentant a! perioadei ·
84 • ·85
· este Archytas din Tarent; celebru fllosof ~i ·om politic,c prieten bun a!
lui Platon. Acest Archytas, care a pierit lntr:un nimfragiu; este ultima .,
mare figlira lumirioasa a pitagorismului: ales de ~apte ori Ia rand
strateg a! Tarentului, el era ataf de democrat lnc1lt stlitea Ia masa cu
sclavii. Se zice ca a inventat ~ilrubul ~i scripetele. Devenise-notoriu
pentru lntelepciune, demnitate morala ~i erudi(ie.
fn anul 360 l.d.Hr. destinul pitagorismului se pecetluie~te In
·mod straqiu. Timnul · Dionysios a! IIcJea; conducatorul ·Siciliei,
reu~e~te sa-i alunge pe pitagorei din Grecia· Mare; ·determinand o
diaspora (adica lmpra~tiere) · care va fi·.. fatala sectei. Spun ca
evenimentul este sti-aniu deoarece precedentele reac(ii antipitagoreice
(490 ~i 430 l.d.Hr.) s-au racut In numele democra(iei, ·pe cand aceasta
(360 l.d.Hr.) e condusa de un tiran care acuza secta ·de valori
democratice! Astfel, fie ca emu totalitiui., fie ca emu democrap,
pitagoricienii starnesc mereu resentimente. ProbabiL din pricina
caracterului lnchis ~i secret a! sodeta.tii 'lor: ni'meni riu le agreaza
elitismul fii!i~:
Timp de douii secole, doctrina lui Pitagora nu mai are influentii
In lumea civilizata. Ea ajunge obiect de batjbcura Ia Athenagoras,
Aristofan ~i Antiphanes.Apoi, peste inca doua sute de ani·,·ln secolul
I d.Hr., apare neo-pitagorismul, curent raspandit lntai Ia Roma ~i care
va cuceri ·lntreg spatiul greco-latin. De atunci ~~ pana astazi faima
fnteleptului nascut Ia Samos nu mai cunoa~te umbre.
Iniperea In Mistere
Conform ·Jegendelor, doi dintre· du~tnanii fatali ai
pitagorismului, Kylon .din Crotona ~i Dionysios a! IT-lea din Sicilia,
~i-au dezvoltat ura din cauza frustrarii, fiind respin~i de Ia inipere.
Astfel pare sa se contureze ideea ca societatea secreta a pitagoreilor. a
fascinat multa h1me ·In antichitate ~i ca se patrundea- anevoie In
randurile ei.
Traditia sustine ca initierea In -Misterele lui· Pitagota este
deosebit id~ grea. 'Aspiranttir' era verificat ~i supus unui sistem de
urmarea pe• ascuns. Se zice ca 'Pitagora lnvatase ·sa catalogheze
oamenii dupa tnoduL_lor de a rade; In prirnele :Juni aspirantul era
 catalogat. Apoi , lncepeau probele (le putew, ,num:i . ,elim:inatorii")
pentru adm:iterea Ia colegiu, ,ceea ce echivaleaza cu admiterea Ia
initiere. Intilia probii era zisa fizicii, .de~i ea are olatura morala foarte
clara ~i importantii.Iat-o, In descrierea lui Gerard Serbanesco: ,,Dupa
diteva luni doar,.lncepeau lncercarile decisive care, de9i lmblfulzite,
erau aproape asemanatoare cu cele ale initierii egiptene, Aspirantul
pitagoreic trebuia sa-~i petreaca noaptea ln!r-o caverna, Ia marginea
ora~ului·, .unde era .lasat sa creadii ca se ya gasi In prezenta unor
aparitii m:isterioase. Cei care ,nu puteau sa suport.e singuratatea ~i
lntunericul, cei car~ refuzau sa intre sau fugeau Jnaintea venirii
zorilor erau considera\i drept inferiori condipilor necesare pentru
initiere. Ei erau respin~i.'.'
A doua probii elim:inatorie era num:itii moralii. Pe, nepregatite,
aspirantul este luat ~i lnchis lntr-o celula goala ~i mohorata. AiCi i,.se
da prune ~i apa ~i i, se cere sa rezolve trei probleme esoterice de mare
dificultate In epoca: sensu! simbolic a! triunghiului lnscris In. cere,
sensu! simbolic al dodecaedrului lnscris fn sfera ~i de ce acesta era
considerat simbolul Universului .. Pupa 12 ore aspirantul era adus
dinaintea tuturor membrilor fratemitiitii ~i i se cc;NU riispunsw-ile. In
mod evident raspundea insuficient ~i prost; discipclii II luau fn ras
fiira crutare, umilindu-1 cat mai .tare posibil. Daca aspirantul reu~ea
sa-~i pa'streze calmul, el era adm:is. Altminteri, era lnlaturat din
Templu.
Odata trecute cele doua probe prelim:inarii, candidatul devenea
auditor (akustikos) ~i intra In prima etapa a initierii, denum:ita
. paraskeia (pregatirea). Aceasta dura lntre trei ~i,cinci ani, iar novicii
trebuiau sa respecte o singura regula: a tacerii absolute. Li. se
dezvaluia chipul Muzei Tacerii, iar maestrul le revela o serie de
precepte social-morale. Acum fnvatau regularnentul comunitii\ii.
Trebuie sa . precizez ca ,regula disciplinei'' - reg_ularnentul
pitagoreic - a general multe istorii celebre fn antichitate. In general
vorbind, lectiile se !ineau fn padurea sacra; Ia arniaza se lnanca
teJUperat; dupa-arniaza se studia ~i se fiiceau exercitii de gimnastica;
seara avea Joe. o rugaciune comuna; iar dupa cina. eel mai, tanar
student .citea un text pe care-! comenta eel mai varstnic; Maestrul
insista mull pe fraternitatea membrilor, iar prieteniile dintre pitagorei
86
sunt celebre. Astfel, Ar.istoxenos (texi piistrat de IambliChos) n~
relateaza paves tea lui Phintias ~i Damon, care v~ deve'ni unul diJt
prototipurile prietimiei In antichitate. Iat-o, In versiunea mai scurtii a·
lui Diodor: ,[... ] pe vremea cand Dionysos era tiran, pitagoricianu.l
PhintiaS'; care uneltise lmpotriva lui, urma peste cateva zile sa-~i
ispa~easca pedeapsa cu moartea. Mai lnainte, lnsa, el ceru' lui
Dionysos lngaduinta de a pune randuiala In unele treburi ale sale,
spunandu~i ca un prieten de-al sau cheza~uie~te cu viata ca l~i va.tine
cuvantul. Tiranul ramase uluit ~i avu curiozitatea sa ilfle daca poate
' exista un om care sa vrea sa mearga Ia fnchisoare In locul prie!enului
sau. Phintias chema pe un anume Damon, un filosof pitagorician,
care fiira nlci o' ~ovaire s-a lnfii·ti~at ca sa lnlocuiasca osanditul Ia
moarte. Erau unii care Iaudau 'o atftt de neobi~nuitii dovada de
prietenie, pe-catii vreme altii, pentru u~uratatea. ~i nbbunia lui, fl
condarnnau pe .eel care se fiicuse cheza~. ·ca.nd sosi ziua hotiiratii
pentru execu!ie, s-a strans ioi norodul ca sa vada daca-~i va (ine
cuvantul omul care lasase pe un altul fn locul sau. Ziua era acum pe
sf'ar~ite ~ilumea nu mai nadajduia sa-l vadii pe Phintias refntorcandu-
se. Damon tocmai se fndrepta spre locul cainelor, cand - fn cea din
urma clipa - !mpotriva tuturor a~teptarilor, Phintias sosi fn mare
goana. $i, pentru ca to!i cei de fata adm:irau ni~te sentimente atat de
puternice, tiranul Oionysos 1-a iertat pe vinovat· de osanda ce-i fusese
ursitii, cerand eel or doi prieteni sa-i lngaduie a se aliitura ~i el, ca un
al treilea, prieteniei lor." Sa adiiugiim ca, dupa Aristoxenos,
pitagoreicii ]~au refuzat pe Dionysos, atitudine conformii cu maniera'
lor uzua]a de comportare: pe cat de fraterni sunt lntre ei, pe atat de
reticen# se ariitaufa\ii de profani. Dar, ca sa riimanem Ia capitolul
dovezilor de fraternitate, iatii o altii relatare a lui Aristoxenos In
rezumatul lui Gerard Serbiinesco: ,Sepovest~te ca unul dintre
pitagoricieni, siirac ~i bolnav, a fost gazduit de un hangiti. lnl)inted,e
a muri, Iieputand sa-~i achite datoria fa!iide gaz~ii, i~a desenat cateva
semne m:isterioase pe poartii ~i i-a spus:' Fifi lini:jtit; unul.din frafii
mei fmi va pliiti datoriaJfin reiilitate, un ari mai tfuziu, un trecii~or
strain, vazand semnele de pe poarta, s-a fnfiiti~at hangiulu(~i i~a
spus: Sunt un adept a/lui Pitagora.'Unul dinfrafii ~ei amuritaic:,i,
vreau sii achit ce datiireazii, spunefi-mi cat Jcice.'' Aristoxenos ne
87

spune cii hangiul respectiv a primit mult mai mult dedit se a~tepta;
· oricum' no! vom retine de aici amiinimtuf important al prezentei
semnel~rde recunoaitere, numite fie tehnerion, fie symbolon. ·· ·
Toti ~utorii antici sus\in cii semnul pitagoreic de recunoa~tere
_era pentagrama desenatli dintr-o singurii triisiiturii de condei. Aceastli
pentagramii va face o ,carierii prodigioasii, devenind ~papu ocrotitor
In magie, stea care ra:diazii In Masonerie, stea ro~ie 'in comurusm,.
simbol stitalla natiunile m'asonoerate moderne ~i simbol a! lui satan
Ia sectele luciferice. li 'vom analiza s~timificapile · ~i destinul, . Ia
timpul potrivit. beocariidaia sa repnem eli r~latarea lui Aristoxenos
pare sa indice numimai existentaunui s~mn derecunoa~te~, ci ~i a
unui veritabil alfabet Secret, a~a cuni. posedli inajoritatea societliplor
esoterice. Este aproajJe · sigtir eli 'at&t desen~l 'pentagramei,· cat-~i
alfabetulsecret se lnvlifau Inca de Ia prima treaptli de inipere.
A dciua etapli' a iniperii se numea katharsis (purificare); ac11m
novicele devel1ea discipol (mathematikos - matematician) ~i lncepea
instruirea In doctrinele sacre. El cliplita nopuni de armonie muzicalii
(de altminteri, pitagoreii numeau katharsis tocmai mu~ica), av~a
acces Ia tcxtul Hieros logos (,Discursul sacru", opera maestn:lui) ~i,
mai ales, studia ~tiinfa numerelor. Numerele erau cse-n~iale in
metafizica lui Pitagora. Dau cateva exemple suc<;inte:
1 - reprezenta monada, simbolul Zeului Suprem, unitatea
care este sursa armoniei universale; ' in opera lui Philolaos ~i Archytas ~i este, probabil, autenticli,
· 2- era simbolul infinitului; .
3 ' - est~ triada' sacra, legea lumilor p.aturalli, umanii ~i
divinli, sau a triplei alclitUiri a omului: trup, suflet, spirit;
4 - denumi t tetractys, este un numlir fundamental. Exprima
ritmul universal perfect. Ca tetractys, este ? . figurli geometrico-
aritmeticli ~i ·contine 10 semne aranjate In triunghi echilateral cu
latura de patru ;emne. El grupeazli laohiltli cele mai importal).te
siinbo!uri numerologiqe ale pitagorisni.ului. Atat procesul de inipere,
cat §i doctrina secreta sunt structurate pe cifra 4;
. 5 - era numlirul pentagrainei, steaua in . 5 colfuri
reprezentatli ca un triplu triunghi cu 5 linii §i 5 varfuri. Pentagrama
zisli sacrii are In ceritru 11n pentagon 'cu .latura 1, ale clif)li diagonale .
formeazli ,sectiunea
, ' ' .de
. aur"
·. . . (numitli
'gg azi proporfie
. ' divinii sau numiir
I,
I.
de aur- este un raport care apare In ritmurile naturale de cre~tere,
precum ~i in cele mai impresiona.Ttte forme plastice ale artei, inclusiv .;,
'I
in arhitecturli); · ·
'7- era numlirul ,momentului oportun"; I
·10 - cuprinde toate principiile divine lntr-o unitate
(1+2+3+4). De asemenea, este · n11mlirul celor 9 Muze asociate
Hestiei, zeita ~tiintei divine.
Dar nu vreau sa insist acum asupra doctrinei secrete a lui
Pitagora.
• AI treilea grad a! iniperii se numea teleiotes (deslivlir§irea), pe
parcursul cliruia candidatul devenea "fizician" .- (physikos · -' adicli
specialist in natura). Maestrul revela adeptilor cosmogonia, prin lecpi
tinute iloaptea pe malul mlirii ori ·pe terasa Templului. Conform lui
Anstotel, cosmografia pitagoreicli e mai degrabli o cosmopoiezii ~i se
datoreazli unui irilpuls ordonator pe care 1-ar fi dat douli stihii
generatoare de nilmere: peras • (lirnita) care · aspirli apeiron-ui
(nedeterminarea, ·unii filosofi II considerii echivalent cu haosul, alfii il
considerii echivalent cu golul). ,;Din acest cuplu"- scrie Mihai Nasta !"
,,
- · ,se- na~te monada ~i apoi seria de numere pare ~i impare, In i
cchilibru dialectic''. · Alte versiuni insistii asupra existentei unui
nucleu primordi:al care este un gern1ene de foc·ce devine foe centr-al,
nliscand cosmosul. Teoria aceasta, denumitli pyrocentricii, predominii
deoarece con tine elemente de o impresionantli arhaicitate. Dar, repet:
nu vreau sa 'nierg acum prea departe In doctrina secreta. Asociatli
cosmogenezei este teoria- despre sufletul nemuritor, sliman!li din
Focul Centrai care transmigreazli prin diverse fiinfe, lntrupandu-se ca
om odatli Ia 216 ani. Aceasta e celebra metempsihozli pitagoreicii;
voni. vedea, lnsii, eli apar complicapi ~i semnificapi ne~teptate,
!nsu~i'numlirul 216 generand destule surprize.-El, denumit i::ubul
psihogonic, este 6 Ia piiterea a treia, ceea ce' ne apropie 'de
binecurioscutUI-666 (t) a! satani§tilor.' ·
Ultimul grad· a! inifierii pitagoreice, a! patrulea, era numit
epifaneid {vedere de sus) §i: ccirespundea gradului suprem de ·
cuno§tinte pe carecJ 'primesc •epoppi In miljoritatea nuirilor Mistere. ·
Se pare· cii aciim· adeppi cliplitau · puteri 'paranormale §i' efectuau
89
 catabase (cobof<lri In infern) ~i anamneze (rernernorari) ale viepi
trecute .. E posibil ca. ei sa fi aprofundat tocrnai In acest stadiu
controversata doctrina a sufletului-daimon, tipica pentru pitagorism.
Oricum, epifaneia presupunea capacitatea ini\iatului de a se obiectiva
In mod absolut, devenind solidar,cu arhetipul numeric ~i cu unitatea
armonica. Era, a~adar, un extaz eliberator obtinut prin asceza
sistematica ~i intense exercitii de contemplape.
Doctrina sacra
. Comentatorul anonim a! ,Bibliotecii" lui Photios face o
interesantii diferentiere In randul adepplor lui Pitagora: el vorbe~te
despre sebastici (adicii. evlavio~i. cei care se lndeletniceau cu
contemplapa religioasa), politici (cei care intrasera In viata politica)
~i matematici (cei care se ocupau cu studiul ~tiintelor). Acest stadiu
a! pitagorismului, cunoscut de comentatorul anonim, este deja recent;
In vechiul pitagorism - adica· pe vremea vietii maestrului ~i a
generatiei discipolilor direcp ~ nu .se observa specializarea membrilor
. sectei.· Dimpotriva, atunci se, putea · vorbi despre un holism
(cunoa~tere integrala a totalitiipi), a~a cum obse.rvii. Mircea Eliade:
,marele merit allujPitagora este de a fi pus bazele unei •tiinfe totale,
de natura holistica, In care cunoa~terea era integratii ln!r-un ansamblu
,de principii etice, metafizice ~i religioase, lnsotite .de diverse tehnici
ale trupului. Pe scurt, cunoa~terea avea o funcpe gnoseologica,
existentiala ~i soteriologica [de salvare a sufletului- n.m.]".
Acela~i Mircea Eliade descopera asemanari lntre holismul
pitagoreic ~i doctrinele alchimiei ~i medicinii traditionale indiene.
Atari asemaniiri sunt importante; ele lntiiresc ipoteza legaturilor lui
Pitagora cu stravechile teorii ~i tehnici religioase ~i gnoseologice
indo-europene. Locul maestrului din Crotona este, In primul r!lnd,
printre marii ini!ia!i .arieni. ·Apoi, lnsa, va trebui sa remarciim
caracterul mondial a! doctrinei sale, faptul ca ea a fost o sintezii
impresionanta a tuturor cuno~tintelor momentului. Anali~1ii sesizeaza
acest c.aracter sintetic ~i mondi.al Inca din antichitate, ,dupa cum
marturise~te Porphyrios: ,Despre lnva!3tura lui [Pitagora] cei mai
multi au tori ne spun cii elementele ~tiintelor numite matematice Ieca
lnvatat de Ia egipteni, .chaldei ~i fenicieni. c;aci egiptenii se ocupau
90
de geometrie din vremtfri•s"travechi; fenicienii ctiitivau ~tiinta despre
numere ~i calcule; iar chaldeii t~:oriile despre cer. Notiunile cu privire'-
la teremoniile sacre lnchihate zeilor ~i celelalte pnictici• aplicate In .
via!3, ei ne spun cii le-ar fi auzit ~i le-ar fi preluat de Ia magi/' ,
Traditia ne dii un fir calauzitor. Aristoxenos vorbe~te despre
triparlitum, un ansamblu de trei caqi unde Pitagora ~i-ar fi strans
doctrina: Politikon (tratatul politic - Ia grecii antid ,politica"
lnseamna viat3 sociala); Paideutikon (tratatul despre cultura morala
~i educape); Physikon (tratatul despre natura). Dupa acestea exista
• sistemul eel or patru ~tiinte, denumit mathemata: aritmetica; muzica,
geometria ~i astronomia. Intreg acestset de cuno~tinte·fusese botezat
filosofie, conform celebrului temei pe care ni l-a transmis Diodor dih
Sicilia: ,Pitagora numea <<principiile>> pe· care · e!' le propovaduia
philosophia - adica iubirea de lntelepciune - ~i riu sophia, ·ceea ce
vrea sa zica lntelepciune. El dojenea pe aceiil care,· lnairttea lui,
fusesera numip Cei ~apte fn{elepfi, de vnime ce (suspnea el) nimeni
nu este fntelept. Cum omul este slab din fire,. el nu pilate sa ajunga ia
desav!lr~ire. Jar cine urmare~te sa duca viata unui lntelept, acela-' pe
bun a dreptate -. ar trebui sa poarte numele de iubitor al fntelepciunii
(filosot)".
lata, a~adar, ca Pitagora este lntiiiul filosof declatat allumii.
Pe l!lnga tripartitum ~i mathemata, el a dicta! un poem important,
intitulat Hieros logos (Discursul sacru), din care ni s-au pastrat
fragmente incluse In Hrisa epe (Versurile de aur) - opera
neopitagoreica din a doua· jumatate a sec.al III-lea d.Hr. $tiu ca.
maestrului diri Crotona i-ar fi placut sa fie prezentat pe fundalul
,,Discursului sacru"; prin urmare, o sa lncerc tocmai acest lucru. ·
*
* *
,Pe zeii nemuritori cinste~te-i mai lnt1\i cum e r1\nduit de
lege/ $i respectii juriim1\ntuL Apoi cinste~te pe eroii . straluciti;/
Venereaza daimonii ·pa_m!l.nteni, sav!lr~ind lntqcmai ritualuri
legitime;/ Parintii tiii cin~l!:l.~lecj ~i ru.dele ap~opiate~ -jatii fnceputu)
Versurilor de aur, considerat similar cu fnceputul striivechiului
91
c,,Discurs sacru". El ne transmite doua lucruri importante: ierarhia
cultului pitagoreic ~i respectul fa(ii de juramant In privinta ierarhiei
de venerape, Versurile de aur conserva forma ei veche: . 1) z~i; 2)
eroi;_ 3) daimoni; 4) parinti. Este- cum se observ~- un set de patru
clemente, caci 4 e o cifra fundamentala In pitagorism. Ulterior
daimonii capatii preponderen(ii ~i se plaseaza imediat dupa zei.
Aristoxenos ne-a indicat urmatoarea ierarhie: zei, daimoni, parinp,.
legi. (in legatura cu legile eL-afirma: ,Considerau o di!torie sa ramai
credincios obiceiurilor ~i legilor dupa r~nduiala stramo~asca din
patria ta, chiar dacii ele ar fi mai pupn bl!ne dedit cele. din. alte
cetiip"). 0 altii .formulare, atribuitii lui Zaleukos, dii ordinea: zei,.
daimoni; eroi, piirinp, legi, carmuitori.
Sa subliniem problema acestor daimoni ai pitagorJsi!lului:
Diogenes Laertios scrie: ,Tot vazduhul este plin de suflete, ce se
cheama daimoni sau eroi, care trimit ()amenilor visele, sernnele de
boala. ~i de sana tate. !;>i nu le trimit numai oamenilor, ci de asemenea
~i oilor ~i tuturor vitelor; Ia ei se refera riturile de purificare ~i cele
apotropaice [de exorcizare - n.m.], lntreaga divinatie, glasurile
prevestitoare ~i celelalte de acela~i fel." Astfel, se observa ca
daimonii C:orespund diavolilor din cre~tinism, care sunt stiipanii-
vazduhului ~i executa acela~i gen de operatiuni ca ~i In descrierea lui
Laertios. Pitagorismul acorda mare importan(ii _acestor entitii!i,
considerand ca ~i sufletul omului este un daimon .. Prin urmare,
cultele satanice !-au iubit mult pe Pitagora ~i au ales drept simbol-
sacru pentagrama sa. Maestrul Leonard, marele taP a! Sabatului,
adica Satan, este desenat de Eliphas Levi cu o pentagrama tipic
pitagoreica In frunte. Apoi, - dupa cum- am pomenit deja - .cubul
psihogonic, cifra 216, lnseamna de trei ori 6, ceea ce ne conduce,
natural, Ia sigla pe care Sf.Apostol loan i-o atribuie fiarei satanice.
lata cateva clemente tulburatoare, care pun pe ganduri serios un
cre~tin.
Totu~i. niineni nu poate nega sau ignora marile calitii!i
'morale ale doctrinei pitagoreice. Durnnezeu ·a· vrur i::a In' spatiul
greco-latin' tocmai un ··neopitagorieian, celebrul -poet Virgiliu, sa·
· anunte venirea lui lisus Hristos; Ceea ce mi este lntampliitor. · · · '
92
*
* * .,
Discipolii lui Pitagora jurau pe tetractys ~i pe radacinile
celor patru,elemente. Dupa cum ne spime Diodor din Sicilia: ,Printre
alte lndrumiiri, , Pitagora l~i povatuia ucenicii sa se fereasca de
ju_raminte, iar cand trebuiau sa jure erau silip sa-~i pna cu stra~nicie
juramantul,lndeplinind fiigaduiala astfel lnt~ritii." Dar, pentru ca am
in(]"at In domeniul_ sfaturilor fa(ii de ucenici, vii propun versurile de
aiJr, 9-20,, care conpn cateva lndernnuri tipice: ,[ ... ] deprinde-te-a
stapani_urmatoarele:/ Mai lntai de. toate pantecul, apoi somnul,
poftele trupe~ti/ !;>i mania; nu sav~i _vreo faptii de care sa te
fll~inezi, ,nici lmpreuna, cu altul,/ Nici pe seama ta. Mai presus de
toate sa te respecti cu sfiala pe tine! Jar apoi In vorbii ~i In faptii
mereu sa practici dreptatea./ Oricare-ar fi lmprejurarea, nu te obi~nui
sa te poqi fara judecatii,/ Ci cunoa~te cum este sortita moartea:
tuturor .. ./ Obi~nuie~te-te deopotriva s-agonise~ti avere ~i s-o pierzi;/
!;>i din cate suferinte vin pe capul mmitorilor prin sortirile zeie~ti/ i
Partea ce-ti revine, pe aceca s-o lnduri fara cartire;/ Se cuvine doar s-
aduci alinare, dupa puteri, ~i sa judeci astfel:/ Moira [soarta] nu da
foarte multe necazuri din acestea oamenilor de bine." La acestea
trebuie adiiugate versurile de aur 35-39: ,Deprinde un trai curat,
nemolipsit de luxul molatec/ !;>i sa te fere~ti a savar~i acele_ fapte care-
atrag invidia./ Nu _te irosi cheltuind Ia nimereala, ca unul nepriceput.
In ele frumoase;/ Dar nu te ariita lnrobit [averii]. Masura este cea mai
buna In toate./ Deci lntreprinde numai acpunile ce nu-pvor dauna ~i
judeca lnainte de faptii." I
I
. ,_ Aces~. versuri, care definesc modul de, via{ii_ pitqgoreic, ne
obliga sa analiziim cateva precepte morale fundamentale . -ale
doctrinei. Mai lntai, ·notiunea de kairos (oportunitatea, prilejul
nimerit), despre care Iamblichos scrie: ,Pana Ia un punct anume,
oportunitatea se poate.Jnvata, cuprinsa In limite raponale; sub forma
unei ,eodificari teoretice, dar, In general vorbind, ceea ce ar fi oportun
-nu se _lasii, definit pe, de-a-ntregul.. Ynsotesc natura oportunitiilii
asemenea C()relative cum ar fi lnsu~irile __ce.•se numesc vremea
potrivWi (hora) ~i cuviinta ,(prepon) ~i adecvarea (harm6tton) ~i orice
93 '
 alta lnsu~ire de acel~i fel." Rezum1\nd: kairos aratii ceea ce se cade
In relatiile interumane, dar (siinbolizat de balantii) lntruchipeaza ~i
echilibrul cosmic. Astfel, omul care se poartii cumsecade participa Ia
armoniauniversala ~i mentiiie echilibrul balantei cosmice.
Conforin lui Iamblichos, virtu\ile pitagoreice sunt·dreptatea;
cumintenia/cumpatarea ·(sophrosyne), curajul (andreia) ·~i ·prietenia,
Idealul moral era ·coarticularea sufletului cu armoniii. universala,.
0
ac?une denumltii pedartan. Pedartlin;' cafe e un rut termen
fundamental; IIiseamna ,;a cuminti cti bl11Iidete ~i grija religioasa", ,a
lndrepta", ,,a armoniza", ,a lnfriina mania: sau violenta"· Toate
0
acestea suftt precepte tipice pentni pitagoi:ism; 1 ilustrate atiit prin
akusme (reglementiiri speciale tedactate sub forma de:p'Oitinci sau de
. lntrebari ~i raspunstiri), c1\t ~i prin divetse anecdote: De 'pildii, se zice
ca Atchytas ·din Tarent nu ~i-a permis sa-~i pedepseasca sclavii
pentru o. mare gre~eala, deoarece a cons~tat ca e siap1\nit de m1\nie.
Printre altele, pedartan avea ca scop combatereii dorintelor excesive
(hybristikai epithymiai), precum ~i stap1\nirea polimorfismultii
dorintelor ·(adica a multitudinii de dorinte omene~ti, considerate
manie polimorfii). Conform lui Iamblichos (care-! preia 'pe
Aristoxenos): ,0 raptura lasatii In voia ei repede aluneca spre
tidilo~ie ~i degradare" ~i ,nu mai riim1\ne nici o absurditate pe care sa
n-o doreasca sufletill copiilor, a! barba(ilor ·sau · a! femeilor atunci
c1\nd traiesc In huzur" Astfel, se observa· ca asceza pe care o
0
practicau pitagoreicii are uri dublu temei: ·o parte din interdic(ii (rriai
ales alimentare} se bazeaza pe teoria metempsihozei (ei credeau ca
sufletul se ·relncameaia In orice fiintii, de aceea· nu m1\ncau came);
dar alte interdic(ii au ca scop combaterea luxului ~i · a viciului,•
particip1\nd Ia · pedartan, coarticularea sufletului ·' cu . armonia
universala. ·
* ·*
·•.' . Comerit1\nd. invataillra .lui ·Pi tag ora, Diogimes Laertios
inarturise~te: ,Ce spunea disdpolilor cafe intrau lri rela(ii eli di\nsul
nu arputea niineni sa -arate lri mod sigur, caci In cercurile lor tacerea·
nu ram1\nea Ia v6ia· lnt1lnip!iirii. -In Qrice cai, ciintre cele '· miii
cunost.ute de toti era lnvatatura potrivlt ciireia sufletul este, dupa·cum.
94
spunea ~1, nemuritor, iar apoi trece In alte specii de vietuitoare. Pe
11\nga acestea, mai sustinea ca toate cele lnt1\mplatese vor lnt1\mpla
c1\ndva iiira~i. potrivit unor perioade ciclice,. ~i ca In mod nemijlocit
nimic nu este nou; ca toate fiipturile lnsufle\ite trebuie considerate
fiinte pe care le une~te lnrudirea. In mod evident, aceste opinii
Pitagora le-a introdus primul In Elada." Teoria descrisa de Diogenes
Laertios se nume~te a etemei refntoarceri: ea presupune'un· timp
ciclic, precum ~i metempsihoza (ciclul relncamarilor).
Ca ~i orficii, pitagoreicii credeau lntr-o rasplatii ~i 0 evolu?e
a sufletului. Dupa moarte, ii.cesta intra sub controlul lui Hermes
(nu~t Inso(itorul, Portarul, Subpam1\nteanul), care 11 6r1\nduia dupa
ment: sufletele curate ajungeau In Tiiriimul.cel mai de sus, iar cele
impure erau lnlantuite de Erinyii (Furii). Spa(iul privilegiat a!
tiir1\mului celalaJt · se chema lnsulele Fericifilor; un alt' spa\iu
privilegiat este zona lunara, unde sufletul ~teaptii relncamarea: In
fine, tot aidoma orficilor, pitagorismul nu-l considera ini(iat au ten tic
dec1\t pe acela capabil de ac~i conserva memoria vietilor anterioare
(maestrul lnsu~i ,declara ca l~i arninte~te foate existen-~le).-Discipolii
fac exerci(ii zilnice ~i stispnute de ananmezii (rememorare)c Diodor
din Sicilia scrie: ,Pitagoricienii se straduiau, lndeosebi, pentru a-~i
exersa memoria. Si iatii· ce fiiceau: niciodatii nu se sculau din
~ternut mai lnainte de a~~i .fi depanat In minte tot ceea ce sav1\r~isera
de dimineata ~i p1\na seara,Jn ziua precedentii. Dacii li se lntiimpla sa
le mai riim1\na vreme ~i aveau; deci, un ragaz mai mare dec1\t eel
obi~nuit, ei l~i torceau firul aducerii~arninte p1\na In ziua a treia.~i a.
patra de dinaintea aceleia. I~i luasera aceastii deprindere In dorinta de
a-~i lmbogati cuno~tintele ~i de a~~i ascu(i puterea de patrundere; ca
sa ajunga c1\t mai pricepilti ~i c1\t mai In stare de a-~i arninti foarte
multe lucruri." ·
·*
*
Uri. all'!ucru pentru ·care este celebra lnvatatura lui Pifagora
se nume~te teoria numerelor. Conform lui Aristotel,Snteleptul·nascut
-I a. Samo,s ar fi observat _ca · toate ·Jucrurile, precuri:t ~i . armonia
muzicala, pot fi.exprimate (c6dificate) prin numere. De ·aici, er.·a
ajuns Ia presupunereac.:ca· ,;elementele humereloL sunt· (implici't)
·95

elementele tuturor lucrurilor ~i cerul lntreg este annonie ~i numfu\"
· Mai precis, dupii cum explicii bine Diogenes Laertios: ·ul1itatea
·(monas) asociatii cu doimea (dyas)" au general numerele (arithmos)
care genereazii, mai departe, punctele ·(stigme), de unde se nasc liniile
. (gramme), de unde provin figurile plane (stereon), care prodiic
figurile solide (stereon schema). ce alcatuiesc, In fine, corpurile
sensibile .(aistheta somata). Elementele corpurilor solide - zice
Diogenes Laertios - ,sunt patru: Ia numar:, focul, apa, .pamantul ~i
aerul. Acestea se transformii ~i tree; randpe rand, prin toate lucrurile.
Astfel se na~te din ele Universul (Kosmos) lnsuflept, lnzestrat cu
· ratiune, sferic ~i cuprinzand Ia mijloc Pam~ntul; de asemenea, · ceea
ce Ia noi e jos, In. dreptul antipozilor e sus. Se repartizeilzii In mod
ega! In Univers lumina ~i· lntul1ericul, fierbinteala ~i frigul,
uscaciunea ~i umezeala." Sa notiim ca majoritatea cosmcigoniilor
pitagoreice vorbesc ~i de un a! cincilea element: eterul. ·
Documentele ne-au. transmis versiuni · oarecum
contradictorii privind cosmogeneza (Iia~terea Universului) In viziune
pitagoreica. Eu consider eli versiunile se pot reconcilia, daca luiim c'a
· punct de referinta monada (unitatea). Exista un moment anterior
· monadei; ~i o creape a lumii care se daioreaza acesteia. Momentiil
antelior monadei este denumit pyrocentfic. El ne lnflip~eaza un
· cosmos sferic, avand In mijloc focul central; In jurul caruia se lnvllrt
10 planete: Antipamantul, Piimantul, Luna, etc:· Focul central era
denumit turnul'sau veghea sau tronullui Zeus. Intreg.Universui. este
cuprins lntr•o sfera care este timpul.
Apoi se petrece un alt eveniment genetic: limita (:peras)
aspira vidullhaosul (apeiron) ~i din acest cuplu se na~te momida care,
lmpreuna cu doimea, n~te restul principiilor ·~i lucrurilor: :t\ristotel
ne spune ca Vidul intra In Univers din apeiron, ca un"suflu,.absorbit
de cer. In acest stadiu cosmic '- sa-i zicem numeric - In centrul
Universului se afla Unul; langa el, Dyada, care genereaza infinitul; ~i
tot langa · el numarul 7; care simbolizeaza: echilib'rul; momentul
. potrivit (kairos) . .Acest ultim· :nuni.ar. ·are· ~i ·o expresie· •stelara:
constelatia Pleiadelor. 'Yntreaga .geneza numerica,, .bazatii :pe -cuplul
peras-apeiriin; este·.simbolizatii de· triadii (cifra 3). ·Primul element •al
, lui·· 3 :corespunde' ·monadei, · a! doilea element 'COrespunde doimii
'96
l'
(dyada, infinitul, nelimitarea), iar a! treilea element este star~itul,
finit care fncadreazii, fmpreunii cu monada, infinitul dyadei. De
aceea, pentru unii pitagoreici;· 3 reprezintii deopotriva geneza ~i .,
limita.
Voi mai preciza, doar, ca pyrocentrismul, bine. reprezentat Ia
Hippasos ~i (mai ales) Ia Philolaos, constituie iara~i o dovadli a marii
vechimi ~i a indo"europenismului funciar din doctrina maestrului.
Clici arhaicii arieni,, dinainte de migratia In Europa ~i In zona indo-
iranianli, aveau o conceppe pyrocentricli asupra Universului.
li'rincipalul lor zeu era Agni, zeul , focului. In epoca vedicli
pyrocentrismuL fusese ·deja uitat: de~i Agni are un rol important In
sacrificiu, nimeni nu mai ~tie motivul. Ulterior, In Iran, Zarathustra ti
va-relnvia prestigiul, printr-o religie care s-a. chemat, chiar, a focului.
Aproape simultan, In Europa, iatli, Pitagora rlispande~te o teorie
analogli: cosmogeneza pyrocentricli.
Akusme I
Akusmele . reprezintii precepte codificate, In porunci ~i In II
lntrebliri cu riispunsuri. Pmuncile arata ce .trebuie, lntreblirile cu !
raspunsuri arata ce .este ~i ce este mai presus. Aceste ultime doua
categorii sunt tipice pentru societaple secrete- ele pastreaza, defapt,
·simbolistica ~i semnificatia ezoterica pe care adeptul. le afla .prin
initiere.
' Ni s-au pastrat exemple din toate categoriile In textele lui
lamblichos. lata cateva akusme care aratii ce trebuie: ·
- ,Sa aduci jertfele ~i sa te lnchini descult; sa te abap din
largul drumurilor [mari] ~i sa. umbli pe carari [lnguste]; sa nu
zadiire~ti focul cu o sabie; sa nu calci peste un jug; sa nu urinezi cu
fata spre soare; sa nu prime~ti randunica sub strea~inacasei, ca sa nu-
~i faca 111 tine cuib; sii nu te uip fn oglindii Ia lumina opaitului; sa
scuipi deasupra firelor tunse din parol tiiu ~i peste rama~itele
unghiilor tale tiiiate; sa nu te apropii pentru lmpreunare de o femeie
care poartii vreo podoaba de aur."
Dar existii ~i un alt tip de porunci akusmatice, cele cu caracter
inipatic ~i doctrinar:
97

- ,Urmeaz~ divinitatile ~i stiipane~te-ti limba mai inainte de
toate. Nu vorbi despre subiecte pitagoreice fii.ra lumina. Nu te arata
nelncrezator fatii de/ vreo minune zeiasca sau cand e vorba despre
hotiirfuile divine. Ab!irie-te de a manca din carnea fiintelor vii.~'
lata cateva exemple de akusme care arata ce este' ~i ce. este 11U1i
presus:
c. ,Ce sunt Insulele Fericitilor? Soarele ~i Luna. Ce este
oracolul din Delfi? Tetraktys-ui, eel care insearnna tocmai armonie,
.in care se afla ~i Sirenele."
- ,Care ar .fi luciul eel mai drept( Sa oficiezi un ritual de
jertfire. Cea mai ina! til intelepciune? Numaiul ~i In a! doilea rand eel
care a dat nume lucrurilor. Dar cea mai iscusita intelepcim:ie de Ia
noi? Medicina. Cel mai frumos lucru? Armonia. Cel mai piltemic
lucru? Chibzuinta (gnome). Cel mai bun?Fericirea (eudaimonion).
Care ar fi spusa cea mai adeviiratii? Ca oamenii sunt ticalo~i." "
Sa remarcam pesimismul profund a! concep(iei pitagoreice
asupra umanitafii: profanii erau considerati fiinte inferioare ~i
ticaloase. Totu~i, documentele ne demonstreaza ca, Ia un moment
dat, ace~ti profani 1-au respectat foarte tare pe maestiul din Crotona.
Voi lncheia iocmai cu un asemimea document, un fragment. din
lucrarea ,Busiris" a lui Isocrate, care merita pus ·drept epitaf pe
- amintirea lui Pitagora ~i a adep(ilor sai: ,Caci intr-atat i-a depa~it
pril) bunul sau renume pe ceilal!i invarap, meat pana ~i tinerii
ravneau cu topi sa devina discipolii sai, iar batranii i~i priveau copiii
cu mai multa placere ori de cate ori ace~tia lncepeau sa-l frecventeze,
decat atunci cand i~i vedeau de treburile casnice. Si-nu este cu putintii
sa nu dam crezare acestor fa pte. Caci pana In zilele ·noastre cei care
tree drept discipolii Iui sunt mai adrnini!i In tlicerea lor decat cei care
obfin gloriacea mai alea:sa In cuvantiiri."
. ,;
. ..
'.
98
----~
'
8. MISTERELELUI MITHRA
Istoria zeului
Prin secolul I i.d.Hr. pirafii din Cilicia ajunsesera atat de bine
organizati ~i de indriiznefi, !neat au de venit o mare problema pentru
securitatea comeqului ~i a adrninistra(iei romane. · Prin urmllre, in
fruntea Jegiunilor sale, Pompei pleaca, ii invinge ~i ii captureaza.
Prizonierii vor fi adu~i Ia Roma ca sclavi; dar, conform lui Plutarh,
ace~ti sclavi purtau cu ei o religie noua, putemica ~i secreta. Este
vorba despre Misterele lui Mithra. Tulburator de asemanatoare In
unele aspecte cu viitoarele rituri cre~tine, aceste Mistere se vor
extinde fulgerator in Europa. Primul document despre ele dateaza din
anul 67l.d.Hr.; un secol mai tarziu in~i~i impara(ii romanilor fusesera I'
initia(i.
Misterele lui Mithra, de origine iraniana, reprezintii o treaptii
relativ recentii a istoriei zeului. Pentru a-i descoperi inceputul trebuie
sa ne intoarcem cu mult timp in urma, pana Ia Vede ~i Brahmane,
deci pana Ia arienii sanscriti. In Rig Veda existii un imn inchinat lui
lui Mitra, zeu a! invoielii, care ''inlesne~te pactele lntre oameni ~i ii
face sa-~i (ina angajamentele." Acest Mitra (in Vede e scris cu t) -
destul de ~ters pe atunci ~ face carierii in asociere cu V aruna, unul
din cei mai vee hi zei supremi. Cuplul Mitra-Varuna (considerat un ·
model in domeniu) era deopotriva. antagonic ~i complementar.
Conform lui Taittirjya Brahmana; Mitra este _.deja o divinitate
uranica: are soarele drept ochi ~i e atoateviizator. El reprezintii
solaritatea spiritului, in plus, i se asociaza alte doila prezente zeie~ti:
Aryaman (protectorul arienilor ~i a! ospitalitiitii) ~i Bhaga (eel care
imparte bogatiile). Caracterul solar (adica uranic) ~i asocierea cu alte
divinitii!i sunt elemente fundamentale ale cultului lui Mithra; ele nu-l
vor parasi niciodatii pe· zeu .
Trebuie sa adaug ca in epoca e!aboriirii Vedelor, ded ·.·Ia
mijlocul rnileniului IH.d.Hr., Mitra era deja lin zeu vechi. Textele
sanscrite·il numesc asura, adica din categoria zeilor vechi: Impreuna
99

cu Varuna, Aryaman ~i Bhaga, el era un Aditya, adicii fiu al arhaicei
~i misterioasei zeife Aditi (a! ciirei nume lnseamnii Libera). Grupul
Adity(lJilor ~i zeita Aditi vin din striivechimea indo-europenilor, cu
mult lnainte de l~ceputul istoriei scrise. Astfel, Mithra trebuie sii fi
fost un zeu indo-european comun, proprio tuturor triburilor arlene.
Totu~i. cultul lui s-a conservat numai In zona indo-iranianii, deci
trebuie sii fi giisit acolo divinitii!i locale care i-aU: lnt&it mitul. Cu
timpul, In India, cuplul- Mitra-Varuna cade In uitare, iar zeul ~
transforrnat .lntr-un soi de lunii. a anului :.. dispare In epoca post-
-vedicii. Dar va supravie~Ui spectaculos In Jran, iar prima dovadii a
acestei supravie~Uiri de anvergurii ne-a parvenit din vremea lui
Zarathustra.
·*
·* * fertilitatea ogoarelor ~i a tunnelor. Fenomenul este curent In istoria
Zarathustra Spitama, cunoscut sub numele grecizat Zoroastru, a
fost marele inipat al persanilor, eel care a scris gatha (imnurile
fundamentale ale Avestei) ~i a lntemeiat mazdeismul, religia
imperiului persan. Dupii toate probabilitiilile, el a trait lntre 628-551
l.d.Hr. Dupii o tinerete plinii de persecutii ~i o opera de propovaduire
foarte grea, reu~e~tc - Ia 40 de ani - sii-1 converteascii pe Vi~taspa,
~cful tribului Fryana. Vi~taspa accepta bucuros adeviirurile
mazdeismului, dar nu renuntii Ia zeul siiu protector, pe nume Mithra.
Acest zeu Mithra- caruia iranienii li consacrau crizanteme trandal;jj
- reprezenta (conform rezumatului lui Victor Kembach): ,Soarele ~i
bolta cereascii, el era ~ pentru vechile triburi arlee - ocrotitorul
o~tilor ~i cheza~ul uniriiacestor triburi". De~i Zarathustra 1-a ignorat,
lnlocuindu-1 cu Vohu Manah, urrna~ii siii spirituali adoptii atitudinea
lui Vi~taspa. Astfel, Mithra intra glorios In religia mazdeistii ~i se
poate spune cii de aici lncolo a inceptit. formidabila lui· carlerii
mondialii. ".
UnuJ·din principalii responsabili .pentru aceastii carlerii- a fost
·Artaxerxes a] IT-lea, care a domnit lntre anii 405-362 l.d.Hr. Ni s-a
piistrat Mihr YCJJf, eel de-al zecelea ya~t, un lung imn· ·lnchinat lui
Mithra. Trebuie spus cii ya~t-ele erau poeme• dedicate tocmai' zeilor
· nebiigati in·· seamii de Zoroastru. in cazul lui ·Mithra nu s-a fiicut
· numai o reparape a~a-zis ·moral a, ci 's-a fiicut o mica revolupe.. Prin
100
T'
Mihr YCJJt, practic, Ahura Mazda (Zeul Suprem) li cedeazii lui Mithra
lntllietai:ea. El spune, chiar dip primui verset: ,Cand l-am creat pe
Mithra eel cu lntinse pii~uni, l-am fiicut lafel de demn de venerape ~\
de inchinare ca pe. mine lnsumi."
A~adar, Mithra va ciipiita o sumedenie de .triisiiturinoi, proces
bine· descris de Mircea. Eliade: ;,Mithra este, de,sigur, zeul
contractelor ~i. promitiindu-i- adoraJ:ia, credinciosul se obligii sii nu
rupii lnvoielile. Dar Mithra este ~i zeu al riizboiului ~i se aratii violent
~i crud (el ii masacreazii cu furie de daevi ~i pe necr.edincio~i cu
~miiciuca sa,. vazra, triisiiturii care-! apropie de Indra); el este, de
asemenea, zeul stelar, asociat Luminii, el are o mie de urechi ~i zece
mii de ochi, adicii este atotviiziitor ~i ato(\itiitor, ca orice ieu suveran,
dar el este In plus izvorul universal al · bel~ugului, care.-. asigurii
religiilor:- o divinitate este lnciircatii cu .atribute multiple ~i adesea
contradictorii 'Cu scopul de a dobandi o ((totalitate>> necesarii
promoviirii sale, rriomentane sau perrnanentc,Ja treapta marl! or zei."
Aici, In poemul Mi/zr Ya.,<t, trebuic. ciiutatii ongmca
transforrniirii lui Mithra mtt·-un mantuitor ~i un stiipiin al lzunii.
Probabil ca atarc transformare :1 avut C:l tcmei lupta impotriva riiului,
ciici zeul va d~veni adversarul eel mai putemic a! divinitiiJilor
demonice numite daevi. Ahura Mazda ii predii prerogativele puterii
tocmai pentru cii el, Mithra, poate lupta foarte eficient. Voi cita,
pentru edificar~.- rezumatul pe care Mircea Eliade 11 face _textului
Mihr Y(lJt: ,,Ahura Mazda ~i spiritele Ame~a Spenta li construiesc o-
casii deasupra Muntelui Hara, adicii 1n lumea spiritualii care se aflii
dincolo de bolta cereascii.
Totu~i. Mithra se plange Stiipfumlui cii, de~i e_ste ocrotitorul
tuturor creaturilor, nu este adoral cu rugiiciuni cum. sunt ceil alp zei.
Probabil, el prime~te cultul pe care 11 cere, ciici urrnarea imnului ni-l
infiiti~eazii pe Mithra lntr-un car tras: -de cai albi, sau, aliituri de
Srao~a ~i Ra~nu, parcurgand .noaptea piimantul ~i nimicindu-i pe
daeva, sau urrniirindu-i pe aceia care nu-~i respectii legiimintele. S.i
mai semnificative lncii sunt etapele lnii!Jiirii lui Mithra Ia rangu] de
zeu suprem._ La lnceput Aliura Mazda; 11.consf!crii pe. Haoma )n
calitate de preot , al lui Mithra ~i. Haoma · 11 adorii, ; ;;tdicii- li oferii
_101
sacrificii. ApoiAhura Mazda prescrie rinilpropriu cultului lui Mithra
~i II indepline~te el insu~i in Paradis, in CiLsiL Cantecului. Yntll.lnirea
dintre Ahura Mazda ~i Mithra pecetluie~te . destinul divinitli!ilor
demonice daeva. Mithra este sliivit ca lumina care ilumineazii
intreaga lume. Si imnul sfar~e~te cu aceste cuvinte: •<<prin planta
barsom noi ii adoriim pe Mithra ~i Ahura, glorio~ii [stlipani] ai
Adeviirului, incoruptibilii in veac: [noi adoriim] stelele, luna · ~i
soarele. Noi II adoriimpe Mithra, Domnul tuturor !iirilor.»"
Rezumatul a fost foarte !impede,· totu~i vreau• sa subliniez
cateva aspecte: Mithra i~i ·piistreaza, aici,, triisiiturile fundamentale:
solaritatea ~i tendiil!a de asociere. Cuplul'Mithra-Ahura reface, pe alt
plan, arhaicul cuplu Mitra~Varima; totu~i, eu vii atrag atenfia asupra
unui fapt diferit: 'iatii cii ~i In Mihr Y~t Mithra ate'doua ajutoare. De
data asta ele se numesc Ra~nu ~i Srao~a (ultimul era -zeul' ascultiirii
fa(ii de legile divine; ocrotitorul siirai:ilor ~i patronul evlaviei). Astfel,
de fiecare datli cand apare, Mithra este lnsofit~de doi adjuvanti: In
cutand, aceasta caracteristica a sa II transfotrnii intr-o treime sfantii:
Ia douii sute de ani dupii Mihr YC1.$t, Mithra devine fntreitul Mithra,
semanfind ~ocant cu Sfanta Treime a cre~tinilor. Nu va fi unica
r.semanare ~ocantli eli revelatia lui Iisus. Dat, pentru a intelege ceea
ce s-a intlimplat, trebuie sa siirim intrco altli epocii. ·
Sinteza elenisticii
In anul 247 Ld.Hr., capetenia partli Arsakes cucere~te Iranul ~i ',
intemeiaza dinastia Arsacizilor. Yntre timp, cu aproape un secol mai
inainte, imperiul persan ciizuse sub sabia lui 'Alexandru •eel Mare.
Curentul e]enist piitrunsese In toate finuturile ~lui. Pe' teritoriul
Iraimlui elenismul nu a distrus religia. focului proclamatli de
Zarathu~tra, in schimb, a adus deschiderea ciitre Mistete, adica inspre
religiile mantuirii. Venind pe post de cucentori, parfii au preluat toatii
aceastii tno~tenire, incurajandu-o din riisputeri. Astfel, In legatura co
regii, 'se va dezvolta cultul Regelui-Miintuitor, element' esenfial al
'speran\6i eschatologice. Regele marituitor .era asimilat lui •Mithni:
·care devine zeul principal al imperiului part El·mijlocea lntre oamem
· ~i zei. Cuno~tem· unele amariunte ale cultului din pricina bipgrafiei
legendare·a.lui Mithridate Eupator: na~terea vestita de o cometii; un
102
fulger love~te·primcul nou-riasctit, dar'li lasa numai o mica,cicatrice;
educafia viitorului rege este.. un lung ~ir 'de incerciiri inifiatice; ,In
timpul lncoronarii Mitlmdate e socotit lricarmirea lui Mit~a.
Numeroase trasaturi ale unor asemenea scenarii rilesianice vor face
parte din Marele Scenariu Mesianic care a acfioriat Ia na~tetea lui
Iisus. · "
Aplecarea elenismului catre speranta mantuirii, combinatli cu
doctrina luptei violente dintre Bine ~i Riiu (doctrina proprie
mazdeismului), va genera In Iran o sinteza extraordinara, sinteza de
' care · beneficiai;a zeul Mithra. Cunoa~tem 'aceastli · sinteza, 'acest
rezultat a! sincretismului iraniano-elenistic; sub nuniele de Misterele
lui Mithni. Dar, pentru a intelege respectivele Mistere, e nevoie sa
zabovim pufin asupra procesului care le-a dat na~tere. ·
In secolele II ~i Ii:d.Hr. 'circula in imperiul part o apocalipsa
scrisa In limba greaca, intitulatli Oracolele lui Hystaspe (Histaspe e
numele · grecizat al lui Vi~taspa). Oracolele propun o cronologie
eschatologicii (cronologie a sfar~itului lumii) de 7000 de ani. Fiecare
rriie de ani ...e dominatli de o planetii, ceea ce - cum bine a atatat
Mircea Eliade - demonstreazii influenta babilonianii (,seiia bine
cunoscuta: ~apte planete, ~apte metale, ~apte culori; etc"). ,Dar'·' -
continua..savantul rom~n - ·,iriterpretarea acestei scheme cronologice
este 'iraniana: In timpul primelor ~ase milenii Dumnezeu ~i Spiritul
Raului se·bat pentru suprema?e, Raul pare victorios; Dumnezeu l'J.
trimite pe zeul solar Mithra, care domina mileniul a! ~aptelea; Ia
sf'ar~itul acestei ultime perioade puterea planetelorlnceteaza ~i un· foe
universal regenereaza lumea." Este celebrul ekpyrosis - focul
apocaliptic ce purifica Universul, desprecare au vorbit at§i.a cre~tinii
in primele · secole de dupa Hristos. Cat despre ceea, ce textul lui
Eliade nume~te ,Dumnezeu ~i Spiritul Raului", recunoa~terri acolo
imediat pe 'Ahura Mazda ~i Angra-MiLinyU; pe care grecii ii ·cherilau
Ohrmazd (sau Ormuzd) ~i Ahririlan. _.
Oracolele lui Hystaspe ·ne dezvaluie mecailismul trimsformiirii
lui Mithra in zeu mantuitor. Procesul virie direct· din Mihr YC1.$t:
Mithra va interveni decisiv pentru zdrobirea Raului, in calitatea lui
de razboiilic aJ·Jui Ahura Mazda (Priilcipiul Binelui): Zdtobind Raul,
este evident i:ii Mithia manfuie~te; a~adar,-toctnaiel se va afla In
. i03
 centrul speran(ei eschatologice a iranienilor. Aceasta pozitie a zeului
.este oru:ecum nouii, ciici, conform relatarii lui Plutarh, Mithra fuses~
mult timp considerat drept mijlocitor l11tre Ohrmazd ~i Ahriman -,el
li i'nviitase pe oameni sii-i aducii jertfe ~i lui Ahriman, ad!cii Riiului.
In parantezii fiind spus, relapa lui Mithra cu Ahriman este destul de
neclarii: cum vom · vedea, 'Misterele conpneau destule elemente
,ahrimanice". Insii pentru societatea imperiului part Mithra se revela
r11ai ales sub. douii aspecte. Ca Luptiitorul, prin excelen!ii,·i'mpotriva
demonilor ~i ca Rege . MO.ntuitor. A.stfel,: zeul ajunge rep~de
sprijinitorul suveranilor paf!i (divinitatea lor protectoare). ,_.Pe
monumentul .funerar- al lui Antioh I 4in Commagene, monument
. datand din anul 34 i'.d.Hr.,.Mithra li strange mana regelui.. Dar cultul
regal al lui Mithra, marile ceremonii Mithrakana, nu ayea nimic
. ezoteric. EJ era celebrat In mod public . .In schimb, ceea ce ~tiau
piratii din. Cilicia capturap de}egiunile lui Po~pei fiicea parte dintr-.
un .cu totul .all gen de cult: misteric. Aceasta. era r~ligia secreta a
._zeului, niiscutii tot In Iranul elenistic ~i promisii unui, dflSiin
fulminant. Soldatii romani o adoptii masiv (astfel !neat ierarhia
militara va ti dublatii cu ierarhia ocultii a ini[iatilor), primii. scriitori
· cre~tini o considerii - pe bunii .dreptate - drept cea mai peliculoasii
religie paganii, iar Franc-Masoneria Universalii o va prelua, In epoca
modemii. Revolutionarii masoni francezi de la 1789, care purtau
boneta frigianii '(numita pileus), se identific~serii - aidoma
. legendarului Mithridate - cu Mithra, ciici boneta fiigianii a fost
. atributul vestimentar tipic pentru aces! zeu. Dar sii nu. anticipiim,
0 difuziune prodigioasii . .. . mo~tenirea iranianii cu siricretismul greco-roman. Acest fapt a fost
. In legiiturii cuMisterele lui.Mithra, se citeazii asiduu o. frazii
celebrii a lui Ernest Renan: ,Dacii cre~tinisrn\Jl ar fi.fos\. oprit In
cre~terea, sa de vreo boalii mortalii, lumea. ar. fi fost mithrai~tii."
Aceasta frazii traduce &mii realitiip: faptul cii fn seco/ele, l-UI d.Hr.
Misterele.lui Mithra se propagii Julgeriitor, fn toatii lw;n~a ci.llilizatii;
·~i faptul cii. respectiw/e .Mistere au asemiinqri. de ne,crezut cu
.ritualurile cre~tine. . . , cu cre~tinismul: folosirea botezului, fine rea zilei a ~aptea, fnchinarea
In ceea ce. prive~te riispandirea reljgiei secrete .. a. zeului,
,cuvintele lui .Mircea Eliade .mi se ji1jr edificatoare: ,,difuziunea
104
rriithra!smului [ ... ] • a fost prodigioasii: · din· · Scotia · pana In
Mesopotamia, din Africa de Nord ~i Spania panii In Europa centrala
~i In provincii romane din Dacia, Pannonia,_ Germania (cultul nu
pare sa fi piiiruns In Grecia, nici In Asia Micii)". In Dacia, de pildii
(pe teritoriul !iirii noastre), s-au descoperit o mulpme de sanctuare,
inscriptii ~i reprezentari In localitiip diverse, printre care a~ aminti
Napoca, Potaissa, Apulum, Germisara, Micia, Tibiscum,
Sarmisegetusa, Diema, Romula.
Exista cateva explicapi pentru acest fenomen de difuziune
rapi11ii. l:n primul rand este asocierea lui Mithra cu Soarele. Am viizut
deja - Inca de Ia primele atestari scrise - zeul avea un pronuntat
caracter solar. Solaritatea lui se accentueazii putemic, In timp; curand
Mithra face cuplu cu Sol, zeul Soarelui, denumit Sollnllictus (Soarele
de nebiruit). Dar Sol- fiirii a fi zeu principal- poseda un cult i'ntins ~i
foarte popular din Roma panii Ia Palmyra. Astfel, asociindu-i-se,
Mithra piitrunde fiirii dificultate In obiceiurile religioase ale
cetatenilor imperiului roman. Pe de alta parte, Misterele lui Mithra-
care cereau disciplina, temperanta, valori morale ~i care nu adrniteau
femeile - au fost adoptate repede de ciltre soldatii romani, devenind
un soi de religie oficialii a legiunilor. P1in urmare, mithraismul va
piitrunde aproape oriunde au piitruns acele legiuni, iar i'mparatii,
dornici de a-~i consolida sprijinul armatei, se vor inipa ei fn~i~i In
Mistere .
Relaj:ia cu cre~tinismul
La maturitatea expresiei sale, mithraismul secret unise
subliniat de majoritatea cercetiitorilor In domeniu. Sinteza pare
realmente impresionanta: zeii lumii clasice se aliiturii divinitiiplor
orientale; marile · curente . spirituale ale epocii imperiale latine
(astrologia, eschatologia, religia solara) sunt asimilate ~i integrate. In
mod viidit, mithraismul dorea sa devinii ci revelape totalii. Dar partea
)ulburatoare a ritualului ~i a doctrinei secrete o constituie asemiinarea
ciitre riisiirit, siirbiitorirea ·n~terii zeului. Ia ·25 decembrie,'
cumineciitura, credin{ii similarii prillind sfar~itul lumii, Judecata de
ro.s·
. Apoi ~Unvierea trupurilor. Nu_e de mirare ca Ju~tin ~i Tertullian, doi
mari apologeti, denuntau vehement Misterelt<-lui Mithra, ca imitatie
diabolica a Tainelcir cre~tine. Totu~i; trebuie precizat ca mithrais~ul
l~i stabilise riturile Jnainte ~i independent de cre~tini.sm. Deci nu
poate fi vorba despre_ vreo imitatie; eel mult.s-ar putea presllpune ca
diavolii au de van sat ritualul bisericesc, lncercand sa-l corupa ~i. sa-i
a] tereze menirea. · sarcina; .\ntorcand capul, el prinde cu o mana taurul de_ nari, iar cu
Incepand cu sec.I d.Hr. va exista, o competipe dura ~i
sangeroasa .lntre mithraism ~i cre~tinism; Imparatul Nero, mare
persecutor aJ cre~tinilor,
-· --
' ' ' .
a fost- initiat al Jui-Mithra.
--
Diocletian
- - .'.alt
persecutor celebru, !i ridicii In anul 307 sau. 308 un altar lui Mithra Ia
Camutum, numindu-1 ,binefiicatorul Imperiuiui", In fine, celebrul
1inparat Iulian (Flavius Claudius lulianus), zis Ap()Statul, eel care a
incercat sa rastoame cre~tinismul in anul 361, 1-a numit pe Mithra
piizitorul sufletului siiu. Astfel, se observa_ Jimpede ca adeppi
mithraismului au fiicut eforturi serioase pentru a distruge religia
cre~tina. La rlindul lor, cre~tinii vor reactiona eficient: un edict a]
ln1paratului Gratian din anul 382 scoate Misterele lui Mitlu·a In ~fara
legii. Ceea ce a riimas din ell?~ angelologia, teologia Luminii, motive
gnostice- va fi r-:convertit ~i asimilat de teo]ogii ~i misticii lui Iisus ..
Initierea
. Sp;e deosebire de celelalte divinitiiti misterice, spre deosebire
de Iisus Hristos, Mithra nu moare ~i nu lnvie. Acest lucru a produs
destula confuzie printre speciali~ti; multi afirma ,ca. scenariul de
initiere . ~nithraica nu comporta incerc\iri evocfu)d moartea ~i
ln~iere~··. Dar_ atunci l!u se mai poate,vorbi. de~pre Mister; .Misterul
P_Tt\Su~uil~ neal?~r,at oinipere, adica O.l)lOarte ~i or~inviere. De fapt,
nt!J\IluL,secret a! z.eului cuprindt;!l ~tat disparitifl sa, caqi o jertfii
!\inc:l,amentalii. AmJ?ele elemente suplinesc, absenta morpi ptopriu-
ztse, a il!i Mi,thra. ,.<\s,tfe,l, \ffiditii . armene~_ti citate ®! Widengren ~i ·
Har~~an sustli), ca Meher. (numele armean al .lui Mithra) se lnchide ·
lntH(pe~t~rii din care, iese p datii·Pe; an., Disparitia (ocuharea) zeului
~e. functia ~lara-~ uneimoqi. Cat prive~te jertfa f'undamentala, ea.se,
numfa. taurobplium. . taurul!Ji. ~elllrificatia lui ram~ne extraordinar, de impot!antii pentru
·, .\ .. '. '- ''
_Taurobolium lnsearnna jertfa . taurului, tauroctonie. lata
premizele ~i, rezumate de_ Elia~e:. ,,Episodul. mitologic principal
prezintii .furtul taurului de catre· Mithra ~i jertfirea sa, sav1ir~itii,
judecand ·. dupa ·. unele monumente, Ia porunca Soarelui (Sol).
Sacrificarea taurului este infiip~atii pe aproape toate l,JaS!;lreliefurile ~i
picturile mithraice. Mi(hra indepline~te impotrivavointei sale aceastii
alta.fi lmplantii cuptul intre coaste [... J Jertfirea taurului are Joe in
pe~tera in .prezenta Soarelui ~i a Lunii. Struc.tura cosmica a
sacrifieiului este. indicata . prin cele douasprezece semne ale
zodiacului sau prin cele ~apty planete, prin simbolurile vanturiloqi
ale ccelor patru anqtimpuri. Doua personaje, Cautea ~i Cautopates,
inve~mlintati ca ~i Mithra, fiecare purtand o tortii ,~prinsa in m1i.ini,
privesc cu atenpe Ia ceea ce sav1ir~e~te zeul: ei reprezintii .alte doua
epifanii ale lui Mithr.a ca zeu solar." . ··
De fapt, in Mistere ~i mai ales In taurobolium, Mithra se rei eva
ca Treime Sfi\nta - noua asemanare cu doctrin.l:! cre~tina. Cautea ~i
Cautopat~s sunt celelalte doua perscmaje ale Treimii. Dar sa revenim
Ia jertfa. In scen:rriul Misterului, motivul sacrificarii taurului ramane
enigmatic. Nu se ~tie de ce Mithra, care este superior lui Sol, trebuie
acum ~a-iasculte porunca ~i sa ucidii. Gestul lui - dupa cum vom
vedea, extrem de complex - va fi urmat de o .lnaltare Ia cer, adica de
un element tipic pentru inviere. Apelez din nou. Ia Mircea Eliade:
,Mithra ~i Sol i~i pecetluiesc prietenia printr-un ospat Ia care l~i
impart camea taurului. Festinul are Joe In pe~tera cosmica. Cei doi
zei sunt slujip de slujitori purtlind ma~ti de animale. Acest banchet
constit'uie .mode!U! prfu].zurilor rituale, in care mystii, lmpodobiticu
ma~ti care. indica, gradele lor initiatice, fl slujesc pe conducatorul
ascJciapej sacre .. Se p~supurie ca Ia putin timp dupa aceasta are Joe
lniiltan;a iuiSolia Cer, scena care este reprezentatii pe mai _multe
basoreliefuri .. ;La rlindul; sau, Mithra se lnaltii Ia Ger. ~i .el; unele
imagini fl i;nfiip~eaza_ alergand fnapoia carului Soar.elui." Banchetul
pomenitde Eliad,e este_unfelde ;,cina cea de taina" ~ aici s~;petrece
cuminecarea. adei?filor. Dar s~. ievenirn Ia actul propriu-zis a! jertfjrii
mithraism: ... .. ·
o•,j •• ;. ·,.-, ( ;
'
• v•,_
J07
 In clipa In care Mithra' omoara taunil, el. savar~e~te atat
lnceputul damniirii lumii, dl.t ~i m!l.ntuirea ei. Conform Avestei,
invazia rau1ui In creape,' agresiunea lui Ahrimim, lncepe· cu uciderea
Taurullli Primordial (Ahrirnan sffi~ie marginile cerului, patrunde In
· imiversul material, murdiire~te apele, · otrave~te plantele '- ucig!l.nd,
astfel,' taurul}. Un text ulterior,· intitulatBwuiahian, precizeilza ca din
sarn1\nfa acestui taur se vor ivi animalele folcisitoare, iar din maduva·
spinarii - plimtele utile omului. A$adar, p1imul ~are jertfe§te Taurul
·este Raul, Ahrim'cm, iar Mithra i se ideniificii fn mod cZar (conform
lui P.Cumont: din corpul taurului'ffiithraic .se nasc · ,plantele cele
bune", din maduva spiiliirii - gr!l.ul; iar din s!l.nge..:. vita de vie care
produce vinul, ,sacra bautura a Mfsterelor"). Pe de 'altii parte, Ia
sf'ar~itul veacurilor, lri clipa izbavirii, m1l.ntuitorul iranian Saoshyimt
·va sacrifica, lmpreuna cu Ahura Mazda, un bou sacru, numit
Hathayos. Din maduva ~i din grasimea acestui bou apare · baut\rra
nemuririi. A~a cum observase Windishmann Inca din anuf 1859,
exista multiple asemanihi lntre Saoshyant ~i Mithra. Putem afinna ca
fn ·raurobolium Mithra i se identificii §'i lui Saoshyant. Prin um1are,
gestul zeului repetii actul invaziei lui Ahriman, dar ~i actul mfintuitor
al iui Saoshyant. Astfel, lntr-o singura acpune, Mithra declan~eazii
istoria ~i lnchide cercul mantuirii. larmystul, adiCa ini!iatul, adeptul
lui Mi1hra, va ciiuta sa se lmpiirta~easca de virtu(ile acestei jertfe ca
de un botez suprem, lnfiiptuit cu s!l.nge.
Ceremonia · taurobolium are· un rol fundamentill In Misterele
mithraice. lata reconstittiirea·ei: ,Adeptul cobora lntr-o groapa sapatii
special ~iacoperitii cu un tavan gaurit; apoi se lnjunghia deasupra lui,
cu o lance sacra, un taur, a! ciirui s!l.nge fumeg!l.nd se scurge prin
giiuli peste tot trupul siiu; eel ce se supi.mea acestei biii lns!l.ngerate
devenea reizatus in reiemum "(niiscut . Ia o nouii via(ii pen!rll
eteinitate)." Iatii, ca sii ·completez ·. tabloul, descrierea 'lui :Prudentil.l
relativ contemporan~ ell ceremonia: ;,Prih numerciase · giiuli 'a!~
sc1\ndilrilor piit\unde valul' lns!l.ngerat. Adeptul II prime~te pi6s,
ofelindu-~i capul stropilor care cad, primindu~i pe hainele sale ~i'pe
corpul sau pe care-! iritindii. El se lasa pe spate pentril ca sii~i fie
stropi(iobrajii, m!l.inile;'urechile ~i ochii; deschide, chiar, gur~ ~i bea
picaturile cu liicomie." Astfel ne<,>fitul intra In comuniune cu energiile
108
cosmogonice · ~i credea · cii · dobande~te m!l.ntuirea. Sensu! acestei
ac\iuni a·. fost bine · sesizat de JY.an Chevalier ~i Alain Gheerbrant:
,Cultul mithraic simbolizeazii ·regenerarea fizicii ~i psihicii prin
energia s!l.ngelui, apoi plin energia solarii, In fine, prin energia divina.
Frumos exemplu de simboluri suprapuse, urm!l.nd aceea~i axii." '
Astfel se demonstreazii cii ~i taurobolium avea func(ia unei
morti ~i a unei lnvieri. Pe de o parte murea o jertfii pentru na~terea In
etemitate · a inipatului. Pe de alta parte, actul uciderii taurului
cuprindeln el, simultan, moartea adusii de Ahriman ~i lnvierea adusii
de Sao'Shyant.
Dar aces tea nu sunt singurele momente de moartellnviere din
Misterele lui Mithra. 0 nefericitii lntamplare istoricii ne-a demonstrat
cii mai enlu ~i altele. Astfel, Lampride sclie ca lmpiiratul Comrnodus,
pe c!l.nd efectua o initiere, ar fi trebuit sa· simuleze. uciderea
candidatului. Dar el a luat litualul Ia propriu ~i 1-a ucis de-a binelea
pe respectivul candida!. Este evident cii ritualul ceruse o moarte
simbolica, u1matii de o lnviere simbolicii pe un grad superior de
initier,c.
In fine, scenele de inifiere piCtate In mithreum-ul de Ia Capua
deZviiluie atare mornente de morutellnviere. latii c1\teva, In relatarea
lui F.Cumont: ,,Mysrul, go!, stii a~ezat, legat Ia ochi, cu m!l.inile
probabil ferecate Ia spate. Mystagogul se apropie de el pe Ia spate, ca
~i cum ar vrea sii-1 lmbr!l.nceasca lnainte. In fata lui, un ·preot, In
ve~m!l.nt oliental, purt!l.nd pe cap o lnaltii bonetii fligianii, lnainteazii,.
cu o spada lntinsii In direc(ia mystului. In alte scene, II vedem pe
mystul go! lngenunchiat ~i chiar lntins Ia piim1\nt" De fapt, se poate
presupune ca exista c~te un moment de moartellnviere pentru fiecare
grad al Misterelor lui Mithra. Astfel, In mod paradoxa!, de~i nu se
atesta niciiieri ca zeul Mithra ar fi murit ~i ar fi lnviat, adeppi sai
sufereau acest rit de trecere In repetate r!l.nduri. ·
Ritualul secret
Conform doctrinei ezoterice; .Mithra s-a niiscut lntr-o pe~terii,
pe 25. decembrie, · dintr-o lespede de piatrii. In antichitate, 25
decembrie era ziua Nata/is Solis (a rena~terii Soarelui). Imediat dupii
na~tere, Mithra a fost ·adorat de· pas tori (observam c1\t. de. aptopiat e
:109
'
 mitul lui de istoria na~terii lui Iisus}: Sub numele de Spcelea, pe~tera
unde a aparut zeul ·devine prototipul sanctuarelor sale secrete.
Acestea erau .fie pe~teri naturale, fie cavouri cu aspect de pe~teri.
Cele mai mari puteau cuprinde circa 40 de fideli (dupa unii autori),
100 (dupa a:J(ii). Toate aveau un izvor sau o ffintana cu :apa lustrala
(folositii pentru botez). /
0 spcelea lncepea cu un vestibul, ·numit pronatis. Apoi, printr-o
u~a tiiiata.ln zid, ·se intra lntrco 'sala ·mai mica: apparitorium. Aici
a~teptau• candida!ii Ia· inipere. Iniperea. avea Joe In sala subteranii
numita crypta, In fundul careia se ziirea statuia lui Mithra sacrificand
un taur. In fata- acestei · statui se aflau doua ·a! tare: unul dedicat
Soarelui, c~la!:Ut - Lunii. Fiecare astfel de sanctuar deservea o
asociape mithraica, o comunitate- tipicii pentru societaple, secrete.
Asociapile aveau sacramentum (juramant de pastrare a secretului) ~i
initieri riguroase. · Existau ~apte grade: Corb (corax), · Sope
(nymphus), Soldat (miles), Leu (leo), Persan (perses), Sol a! Soarelui
(heliodromus) ~i Tata (pater). Primele trei grade erau considerate
inferioare ~i numite ale ,slujitorilor", de Ia graduileo 1n sus, initiatul
intra in randul ,;participanplor". Seful suprema! asocia!iilor se chcma
pater patrum (sau pater patratus).
Cu toate ·ca· initia(ii au respectat juramantul tacerii, ni s-au
transmis unele date asupra ritualurilor prin operele vechilor scriitori
cre~tini (Sf:Ieronim, Pseudo-Augustin, Origen). Stirn ca admiterea In
primele grade putea fi acordata chiar copiilor de Ia 7 ani In sus; limba
liturgica era latina; nu existau rituri orgiastice sim monstruoase (de~i
taurobolium• poseda cateva elemente cam dubioase). Adep(ii aveau
parole .secrete pentru recunoa~tere. Firmicus ·Maternus suspne ca o
asemenea parola ar fi fost ,Am mancat toba ~i am baut chimval ~i am
lnva(at secretul religiei"· ~ dar- fraza suna atat de absurd, !neat pare a
fi o exagerare pamfletara:
Nu cunoa~tem 1ncercarea ini(iatica pentru primul grad, eel de
Corb (corbul e solul care i-a transmis lui Mithra porunca Soarelui de
, a ucide tauiul). Cel de-al doilea grad, de So(ie;are ca embleme fiiclia
ciisiitoriilor, diadema (cll\"e trimite Ia Venus} ~i o lampa (simbolul
: noii lurnini ce se revela ipi(iatului).• Pentru gradul al treilea, -Soldat;
.candidatuJ·era botezat,.trebuia sa-refuze o cununa ~i era 1nsemnat pe
•no
frunte: cu fierul ro~u (sau era pilrificat cu o•fiiclie.aprinsa). I:.a·.gradul
a! patrulea, Leu, inipatuluU ~_e turna miere .pe. palme ~i, pe limba
(mierea .este consideratii -: alirrientul sfinplor ~i al ;nou-niiscu(ilor)>'
Binein(eles, acestea sunt·doar aspecte fragmentate ale:ritualurilof. -·
nu o. sa aflam,, probabil, niciodatii lntregul .ceremonial. Picturile ~i
basoreliefurile lnfiip~eaza ~i alte tipuri de scene, dar nu le cunoa;;tem
semnificapa. In fine, Pseudo-Augustin relateaza o incercare ini(iatica
pe care o redau in rezumatul lui Mircea Eliade: ,candida(ilor li se
legau ochii, in vreme ce o ceatii frenetica ii inconjura, unii imitiind
!ipatuJ•corbului ~i agitandu-~i bratele-aripi, a! pi ragand aidoma leilor.
Unii candida(i, cu mainile legate cu intestine de gaina, trebuiau sa
sara peste un ~ant plin cu apa. Apoi venea cineva cu o spada, tiiia
intestinele ~i se declara eliberator." De~i - ca proba de initiere -
descrierea lui Pseudo-Augustin pare credibila, nu ~tim nici momentul
cand se petrecea aceastii scena, nici semnificapa ei ezoterica reala.
Precum majoritatea religiilor de mistere, Misterele lui Mithra s-
au pierdut. Astazi nu mai avem din ele decat cateva cioburi. Stirn, de
pilda, ca doctrina mithraica secreta acorda o importanfii majora cifrei
7. Origcn vorbe~tc despre o scara cu ~a pte trepte, fiecare treaptii fiind
· alciituita dintr-un metal deosebit ~i dedicata unei divinita!i diferite.
Apoi, cele ~apte grade de ini(iere se asociau cate unei planete (Corbul
- lui Mercur, Sotia - lui Venus, Soldatul - lui Marte, Leu! - lui
Jupiter, Persanul - Lunii, Solul Soarelui - Soarelui, Tatiil - lui
Saturn). Acestea toate corespund celor ~apte sfere planetare pe care
sufletul initiatului, sub obladuirea lui Mithra, le va strabate pentru a·
ajunge Ia r~gatul zeilor, in lumina eterna. De altminteri, extraordinara
teologie a Luminii {preluatii ulterior de cre~tini ~i de ma:homedani)
este o parte impresionantii a Misterelor lui Mithra. Este, poate, partea
autentic divina. Pentru ca - trebuie precizat - Misterele con(in ~i
ritualuri obscure, de natura mai degraba demonica. Ritualuri ce se
1ntrevad lesne, Ia simpla descriere a inventarului unui sanctuar
subteran. lata ce spune Serge Hutin: Jn ruinele templelor mithraice
s-au gasit, de asemenea, tot felul de obiecte rituale: clopote, flaute,
urne, chei, oseminte, cutite, lanfUri, etc. ~i statui ale Aeon-ului
mithraic, adica ale unei fiinte monstruoase cu corjJ omenesc ~i cap de
leu, 1n jurul corpului lnfii~urandu-se un ~arpe care are gravate pe
.111
'
sinuozitiiple pielii semnele zodiacului." Unii autori 1-au identificat pe
acest Aeon cu lnsu~i Mithra; prezenta sa In sanctuare ne · aratii
limpede ca zeul, care s-a apropiat atlit de mult de ritualul ~i doctrina
hristica, avea- In fapt- destule radiicini malefice. Nu pop arata ca un 9. GNOSTICII
om cu cap de leu ranjit, nu poti ~ne un ~arpe lnfii~urat pe trup - ~i
totu~i sa pretinzi ca mantuie~ti lumea. Tradifia. _secreta a c~:e~tinismului
Venirea lui Iisus a lnsemnat o mare democratizart: a tainelor.
Acest Om ~i Fiu ,a) lui Dumnezeu a adus tuturor_a mantuirea, Ia
lndemana. lniperea cre~tina este botezul, care nun~cesitii ritual uri
complicate ~i se poate da oricui, Ia orice ~arstii. Caracterul profund
exoteric al .actelor cre~tine este completat, de caracterul exoteric al
doctrinei. Cre~tinismul pretinde ca nu are ezoterism, adica lm existii
In el doctrina secretii: toti oamenii au acces In mod egal Ia
lnvataturile lui Iisus Hristos,,De altminteri, Mantuitorul Insu~i.a spus:
,nu este nimic ascJ!ns, care nu va fi descopeiit, ~i nimic tainuit, care
nuva ie~i la lumina!'
· Totu~i. In. timpul_ propovaduirii hristice ~i In primul secol al
Bi!;ericii .se. pare ca grupurile privilegiate de discipoli primeau o
instructie' aparte, ciireia i-am putea zice ·_ ,speciala". Astfel,
Evanghelia dupa Marcu ne lasa urmatoarea marturie: ,Ci\nd a fost _
singur, cei ce erau In jurul Lui lmpreunii cu cci. doisprezcce, L-au
lntrebat·despre pilde: II Voua,le-a.zis El, v-a fost dar sa cuno~te~
taina imparaptii lui Dumnezeu; dar pentru cei ce sunt afl:!fa _din
numarul vostru, toate-lucrurile sunt .lnfiiti~ate fnpilde; II pen\fll ca,.
macar ca privesc, sa priveasca ~i sa nu vaaa, ~i macar d aud, sa_audii
~i sa nu fn{eleaga;.ca nu cumva sa se fntoarca Ia Dumnezeu ~i sa li se
ierte pacatt:le." (Marcu 4;10-12).
Iaili :un mod cludat de exprimare al Mantuitorului; despre care
~tim to~mai ca venise pentru a ierta pacatele lumii. _.Aceste cuvinte ale
Sale,nu difera mult fata de spusele-hierofanploqi ale mae~lli)or,d~
Mjstere. · :.. . - - · .-.,
A~adlll', este sig~r ca. Iisus., i~~a, clat q'lnva{atu~a sp~ciaj~
apostolilor ~iuct;nicilor Sai., Conform Tnidiljei, El -ar fi ex!l_licat
aceasta doctrina ascunsa lui Petru, loan, .Jacob ~i Pavel. 0 parte din
explicatii sunt cuprinse In Evanghelii; d~~i nu ~tim cat anume
(Origen ~ ca sa dau un exemplu - suspnea ca evangheli~tii _nu ar fi
112 113
 dezvaluit. ·sensu! total a! pi! de lor lui Hristos). In sa cele mai
importante revelapi hristice le-ar fi primit Petru, loan ~i lacob in cele
40 de zile dintre Invierea ~i Inaltarea Domnului, iar apoi Pavel timp
de trei zile, dit a fost ,,rapit" in ceruri, dupa viziunea de pe drumul
Damascului. E probabil ca secretele astfel revelate sa se· fi referit Ia
,misterul coborarii ~i ascensiunii lui Hristos prin cele ~apte ceruri
locuite de ingeri ~i ·Ia' eschatologia individuala, adica Ia itinerariul
mistic a! · sufletuhii dupli moarte"(arn citiit din · Mircea Eliade).
Oricum, invaf3tu~a secreta 'a lui Iisus' a ·fostriumitii gnozj· (de ·Ia'
grecescul'gnosis: cunoa~tere);;Iniphl,' gnozaca avut un mare prestigiu ·
printre cre$tini. Clement din Alex'andria afirrmi: ;,Lui lacob eel Drepi,
lui loan, lui Petru, Domnul, dupa Invierea Sa, ie-a dat gnoza; ace~tia
au dat-o a! tor apostoli; ceilaiti apostoli ati dat-o celor'70 dintre care·
unul era Bamaba". Atel~i Clement nume~te ghi>za:' ,adevarata
traditie a fericitelor invafatiln, venite toafe directde Ia sfiripi apostoli
Petru, lacob, loan ~i Pavel, transmise din tatii in fiu, W Cirre] au ajuris
pana Ia noi prin gratia lui Dumneieu." Cre~tinismul tinipuriu poseda,
chiar, o iedrhie a crediricio$ilot: · fncepiitori, fnaintafi,• desiivar~!{L'
Dupa cum crede Mircea Eliade, gndza filial~ era· dezvaluitii doar
desavar~i!ilor. Privirid aceste fapfe ~i teorii, m-am intrebat'daca rtti
cumva primii cl'e~tini n-au alciituitci adevarata societate secreta. $tim
ca 'aveau semne de recunoa$tere (a ramas celebru pe~tele); 'iirurghia•
ne-a pastrat ·unele formule de tipul parolelor, acuni, iatii, vedem · ca
este' 'pbsibil sa fi ·existat grade ·de inipere, ·. precum ~i · o doctrina
secreta.
Dar nu trebuie sa ne grabim iri a trage cbncluzii. Astfel, de~i
lisus explica mai multe Apostolilor decat mulpmilor, El ii trimite
ulterior pe ace~ti Apostoli sa propovaduiasca mal departe. Mai mult
inca, Iisus accentueaza foarte tare necesitatea ~i obligativitatea
raspandirii Evangheliei (care insearnna vestea ced bunii). A~adar,
cre~tinismul nu a fost niciodata inchis, aidoma unei societiip secrete.
lar Mantuitorul nu a pus pret excesiv pe invataturi, mai ales daca sunt
ezoterice. El a declarat',Ferici!i cei saraci cu duhul" ~i a anunfat ca
pentru .mantuire nu e nevoie decat ·de credinf1i ~i de iubire. in
lerusalim, pana Ia ·arestarea Sa in gradina Ghetsimani, Iisus pnidica
zilnic .inultimilor, in Templti." A~adar, principalele sale acpuni sunt
'1M . 115
exoterice, publice sau fiicute publice. Prin Evanghelii, Cina cea de
Taina ·a devenit· un fapt· puplic; rastignirea; marele.,scenariu ·a1
mantuirii 1 este o drama eminamente publica. A~adar, vom zice ~i noi;
dimpreima cu·Panntii Bisericii, ca esenta activitiipi lui lisus nu este'
de a fi secreta, ci de a revela in mod public cuvantulllii Dumnezeu,
*
·* *
Insa nu pot fi trecute cu vederea marturiile primilor cre~tini.
Am citat din Evanghelia dupa Marcu, . am citat din Clement
Alexandrinut, adaug acuin ca ~i Apostolul Pavel, in epistole, pare ca
~tie mai multe decat spune. Din cand in cand, el mai dezvaluie
credincio~ilor cate o taina, insa nu zice nicaieri: iatii, v-am dezvaluit
toate tainele pe care le cunosc. A~adar, a existat ceva tainic, ceva
secret Ia originile cre~tinismului.
De aici va pomi discutia noastra; Despre existenta unei
invaf3turi cre~tine secrete nu cred ca ne mai putem indoi. Vom
spune, deci, ca in pofida. caracterului exoteric a! misiunii lui Iisus,
apar ~i elemente secrete, ezoterice. A~a cum am pomenit deja,
acestea alcatuiau gnoza. La lnceput, ezoterismul - numit ;,traditia
ascunsa a apostolilor" sau ,Evanghelia secreta a lui Marcu" - nu a
deranjat pe nimeni. Ulterior, insa, apar o serie de mi~ciiri putemice ~i
prolifice care se revendica tocmai de Ia accst ezoterism ~i c,are ajung
Ia erezii grave, unele de-a. dreptul inspaimantiitoare. lstoria le-a
denumit mi§ciiri §i secte gnostice. Ele constituie subiectul analizei
noastre. , Aparipa ~i dezvoltarea gnosticismului . a demonstrat
cre~tinilor cat de mare este pericolul secretului, caci doctrinele oculte
au rodit mereu ftucte satanice. , A~adar, Parintii Bisericii .vor
abandona tradifia ascunsii ~i vor transforma Cf!:~tinismul intr-o
religie deschisa a)e carei t(,line sunt un bun public. Este exact ceea ce
dorise Iisus. ,Bate ~i p se va .deschide'' ii incurajeaza.El pe top cei
care cautii Calea, Adevarul ~i Viata. , . ,, . .
Din punct de vedere intelectual procesul catre mllflt)lire nu este
complicat. E o iluminare, •care...se petrece brusc, ,prin harul lui
Dumnezeu .. Dar o parte a primilor cr~~tini ncau putut crede .Sn
asemenea·:siniplitate divina. Ei aveau nevoie de ylaboriiri complexe,
c;le subtilitati metafizice ~i de. deductii logice: Ji ac;lmi~u pe
 heoplator:fiClerii;. cl.lno$fbu 1 'inist~reH:• omCo-pitagore'ice:'.~i 'Ciiqil~:
Secteie ·aJe'itideiJof: Efati' oaffiehi ai exCeSiVUJUi·:-'UJ:iii<triiiaW·IfitfCtin
asceti siri' 'obsesiv; alfii ilntr~d' ofgi'e 'coiitihiliL Tiltlir'oiO a:Ciestorai:nu<Je:
pliicea vulgUI $i' .sb''codsider~~'iile~E Muifi'li 'iepro~aifllui!liu~~~~'
izgohirea ·dir{ Rai. 'ciii ''iniiil·fifesc,befr s-'ali·' regrupat:ln·'j urulc q;tra:Oiper>
ascunse a apostolilor", In jurul gnozei. Pe sufletele lor, aflate In
conflict violent cu lumea, va rodi uluitorul gnosticism, curent rp.ora:l,
fiiosoti?, ill:i~fiE'~i rtiiimce'gerieratoare'a uriei ~u!'lit~diniroe''isoeie~~
secrete;·Toa'te c.ieC!araie'eretice:de Bisericardficralii; c.: ,n!J lH.If~ J!Ti\
';--;.~q ... io>:i'-1":~ ;ri -~~-:;·;/~ ;ufo:J;::oqi\ i~- :.:-::•J;-::;J::.~c ..':.ULLJ:i. Jrj!li·Jt..;-!EX~:--I/,
,-_; ,,-;::, .. ,,;, _·,.,- · ·-·
,'..-. ~ ':r"""' o: · ·· ,. ·.-. ..:,_,~,;:... ·-'rllff' ~".--- •. ;)"
.,,,., ...,·. Gnoza•··' !cL !_;_,,_;._... ':L'-.:. ,:_.,,,_.•_:·· H., ..,-!.• Jll
CJ;efoit·imparti<if,'se•pot'descoperi: gnoze In dlveiise•religi!LaJ&
pfimelo~'~ecole~aupi'Hnsos: 'lrl"religiile'Misterelor-i1n:zotdastrism\>lii1
iudaism ~i. cre~tinism,, Gnozii lnsearriria.·:o''cuiioa~teteHtJ.ate !~i'gur~'
fSa:IVarea, ·C'dh03~ferea-:Unei· . ~iSf6Iii seCrete'.!.. cate'Consta 'ifi?l·!·ortginea
1cre~tia ''Diiiniii' lorigin~a 'Raiilui:C· drama 'Raseuniparatorui\:WlidJ.v:itli
cootirfi\: ixii parriaiit 'Ea 2iac!<s'a1 vei!'e, pe oilirieni/~i' vidd"tia, finlila e:i.111u:i:
·Brtmnlizeli''franscendenf' vi'c'torie''care•:se va :ttaouceJiprifi'-lficheief'e:a'
•r§tbhili· si'hfmicire~'0o~iliosulili'''(am'cl tatc\iin•Mittea'·Eli~~I~). "5J '- f;oE.
1• ~-1 ~' ·n~Stllt~i\~iSt~me~~gnost1c·ei.Jse',:rntefueiaiif pe_-J\ririihiifihli'sdcc.;J:-de:
iunde 'reiuHa' 1elali&ihi' c6rriplexe!'bii1e' hrtieuiaie\ ril&'a#· zisuhii''mit-
!£iitdr (adlc~ liittdtga:isiorie ~!lcrli a"Ltimil·ii ot!:Ja o~girie pai1'~01a: .
'sfahii)'.lc:EfortiiF'ir.Cesta:r'vizlori~"~i: · tebretic'. ptoviiie -~rn 1.'stra veche~t
'iielfn1$re !a'Omuliii,'cliilvrea s1Fse ·dlifuireasta·unde se1 afla;'cine'~ste'
~~i :incorro"~e '1J:!dt~apia!~A.stfel\ gi{<isticii. cvalenti'nierti i-d~r&au. ;sw<~ie
~;di'ei'am''W&am deven'ie"unoe f!tatiqi unl:le ilirifost'~arunMp;.catre>
ce tef ;rl~''gr~bjn'i'$i' ti~' uriif~' arrl'·fosFtiisc(imparafi';' ce'. ~ste Ina'~iifrea $i'
r\.-u·.: ;l<,·~i?;'n;'..l'-'"'''-"''r'.-M"f'>'·-;or:••·,·•
•c-., .· · ·,,·;
'ce'esteregenerar~.~- .·~: ·.·'.'. ·'·"':_< . . ;. c •.' • :· ' . ··"':~--.·~_..,
: ·'· ''De~i' _:;.ciim; am· spus' ,_, gnoza e:raspil.ndi tii·_1n' \ri~z. tfiillte:relign;
'i:erceiiirea inea 'iirmate~te 'aici"doru' doctririele giiostice ·cfe~tine:cEle>
sunt eel mai bine articulate, cd!e' 1diai"rcuilos2ute>l~P eel!P mai•
.oc.-bq H~r L·,;'rt'•·l,-.·2_~·;-r ~.-.~"!·-. fr'(''·")C)-J[T ~Pf!")'r'. .::,jr,Jf;j '="-',.. 'jb'-.,.., ell;· J''JJ'JCj ,-,r'Q'
:reprezenta ye: " ",,.~ "· ··· , ' "" .. -~ .. ·· . · : ' ..: ·
w i l"tH~te1 "sistelnele gno'sfi'Ge "preiind ea::'r-detitl' a:aevartiPdespw
'<i'riglne'i' Itilji.il'.l 1¥ '~chib'ib;0iioi riW'cliiio~~tem:"ofigirie~'}iilostitismui uiJ
·s:ali'f am~lglt!iliffS t'n .' el. "eleme,rliF'6cu1te ·din 'illdaismt;di~'; 'fu,li"~il~
'iranieii'e~'Irrdiehe '~negiprerief-'din Misterele . office' ~rrJ.prt'agdrerce".1
. . 1i6
Fundal ill metafizic este a! lui Pia ton ~i a! neoplatonismului (mill ales
Plotin profeseazii o ,teorie a •·emanapei foarte aproape de gnoza),
Principala referin!ii religioasii este Biblia ~i ,traditia · ascunsii" .a
apostolilor, iar mitul Salvatorului (esen~al Ia gnostici) se revendicii
direct din modelullui Iisus Hristos. A~adar, gnoza constituie o uria~ii
siritezii, de un polimomsm ame(itor. Asemenea sintezii nu se putea
lnfiiptui fiirii anumi~ ,centri de coagulate", care au pregiitit sinteze
preliminare. Dupii cum vom observa, un atare ,centru de coagulate"
este hermetismul.
Serge Hutin afirmii: ,Gnosticii, care-~i spuneau piistriitori ai
t, !!:.Hi ~t 'i•
cunoa~terii desiivil.r~ite ~i salvatoare; ascunsii sub simbolurile din
Ciirtile Sfinte, transmisii oral ~i In tainii de Apostoli ~i Sfintele femei
(m~~tenitori ai tradi(iei misterioase aduse de Hristos), nu fdrrnau un
coip omogen, ci' erau lmpiirfiti In mici ·grupiiri, cenacluri, clanirri,
~~ conventicule, societii(i secrete, lhtretinil.nd relapi unele cu altele, dar,
uneori, opuse lntre ele." Totu~i, existii o serie de elemente comune
care ne permit sii adunam laolalta aceastii pestrifii · rnul{:ime de
g~pari, clanuri ~~ 'org~nizaiii secrete, in enumerarea lui Mircea
Eliade ' aceste idei comune ar fi:
' . . ,dualismul spiritlmaterie, divin
(transcendent)/antidivin; mitul caderii sufletului (= spirit, piirticicii
c.liviriii), adica lntruparea lritr-un corp (asimilat cu o lnchisoare); ~i
certitudinea eliberiirii («mil.niuirea>> ); dobanditii gratie gnozeL"
· Coibetizare'adualismelor pomenite este nea~teptatii pentru im
cititor a! Bibliei. ll folosesc din noU: pe Mircea Eliiide: "Mailntili;
pentru gnostici, adeviiratul Dumnezeu nu este Durnnezeu Creatorul,
adicii · Iahve. Creatia · este opera 'puterilor ·inferioare, ba chiar
,.,.1\'.''l'\\ j'1(>''·>~··j.·. ·
diavole~ti; Cosfuosul este imitarea, mai mult sau mai ptitin demonicii,
a unei lumi su'perioare. Aceste concep~i sunt de nec<inceput pentru
1,'
··-'·: -~-··.' "'~---·.·-.-·_·:.'0-.·-
evrei ~i Jxintiti cre~tini. [ ... ] Dar gnosticii merg ~i mai dep~.
Creaiea lumii nu numaf cii nu mai este o dovadii a atotputerii lui
Durnneieu; ea este explicatii printr-un accident survimit In regiuriile
.. superioare; sau drept rezultat a! atacului primordial a! Intunericului
lmpotriva Luminii." Cu alte cuvinte; pentru gnostici lumea es~ opera
unui Demiurg inferior care este lnzestrat, cu materialitate, suflet de
categoria a doua (psyche, suflet "anim~l") ~i care; din ignoranfii, se
117
 proclama ze11 unic. Pe buna dreptate, s-a vorbit despre. o dezvoltare
anticosmica ~i pesimista a Gen.ezei bibli~e. - ·
· Esen~a gnosticismului este, poate, dualismul. Exista .o
dichotomie (antiteza) antropologi,ca, careia. li corespunde o
dichotomie cosmologica. Dichotomia cosmologica . este lntre.
Pleroma (cuvant ·grecesc cm;e lnsean,ma plenitudine ~i desemneaza
lumea divina) pe de o parte - ~i Cosmosul material pe de alta.
Atributele lumii divine sunt lumina, viata, plenitudinea. La polul
opus, Cosmosul material e domina! de legea lnmul!irii, destinului ~i
mo~ii, adica de biologiqi de soartli. In c~a ce prive~te dichotomia
antropologica, deci antiteza dintre fiin!ele umane, voi cita explicapa
Giuliei Sfameni-Gasparro: "unei naturi somatice, hylice (materiale),
destinata In mod natural distrugerii, se contrapune In gnostic, sau 1!1.
genere In .om, o substanfii pneumaticii, o <<sciinteie>>. luminoasa,
pneuma (spirit) sau nous (suflet ganditor), consubstanpala cu lumea
diyina .. 0 a treia componenta a omului este, apoi,,psyche, sutletul
<<animal» care, conform multor doctrin\\ gi;Jostice, poate sa obpna
salvarea prin gnoza asimiliin~u-se .elementelor superioare, sau, .daca
nu, ramanelegat de corpul material suferind undestin de moarte." Sa
adaugam eli fnmajoritatea sistemelor gnostice oamenii se Impart. In,
trei categorii: hylici (materiali), sortiti iremediabil pierzar;ii; psihici,
care se pot salva prin fa pte bune,. ~i pnelU11aticUspirituali), singurii
capabjl,i de !! atinge pleni~din~aii)l!llinarii. Discipolul gi;Jqstic credea
ca aparpne acestei ultime categorii, dtmumita ~i clasa Desiivar#filor,
ori a Fiilor regelui." . " . _ . . ... ,
Sa mai adliugam eli un alt Init tip~c este eel a! Salvatorului,
mesagerul divin care se manifesta.ln forme vizibile, de~i nu are nimic
comun cu Cosmosul material. ,El reaprinde scanteia pneumaticii
lngropatli ~i sufocatli In corpul material. pi reveleaza gnoza.
Numeroase sisteme . gnostice amplificli istoria, .salvlirii: M,esagerul
divin (o Fiin!li primordialli sau Fiul lui Dumnezeu) "este prins de
Puterile Demonice ~i. deciizut prin scufundarea In materie, l~i uitli
propria sa identitate. Dumnezeu grlibe~te atunci. un Trimis care,
<<trezindu-1», t1 ajutli sli-~i recii~tige, con~tiin!a de sine" (am citat din
Mircea Eliade ). Acesta ar fi mitul Salyatorului sa/vat, care a avut o
carierli bogata In gnosticism. De altminteri, gnosticii erau obseda!i de
118
ideea eli ~i-au uitat propria identitate (care ar fi celesta). Tratatele ~i
lucrlirile lor abundli In metafore de genu! somnului, captivitapi ~l
ciiderii. Acestea toate traduc arnnezia (uitarea) datorata scufundlirii In
viata materialli. Profanul seamana cu un prizonier ori un somnambul.
Un text gnostic lntreabli: "De ce vii place atiita sa dormiti ~i vii
poticni~cu·cei ce se poticnesc?" l:n acestcontext, ate trezi lnsearnnli
a-ti redescoperl veritabila identitate, a-ti recuno~te originea celesta
(proces denumit anamnezii, rearnintire ). Un alt text gnostic exclama:
"Treze~te-te, sutlet alluminii, din s.omnul bepei In care ai cazut [... ]
Urmeaza-ma In locul' luminal In care locuiai Ia lnceput." In mod
previzibil, dupa cum remarca Mircea Eliade: "majoritatea acestor
imagini - ignoranJli, arnnezie, captivitate, somn, bepe - devin, In
propovaduirea gnostica;·· meiafore pentru a semnala moartea
spiritualii. Gnoza acordli viaJli adeviiratii, adica rascumparare ~i
nemurire." .De· altrninteri, asemenea metafore fac parte din fondul
comun al tuturor marilor mi~cari inipatice: din India piinli In Egipt.
Astfel, simbolistica ~i. ·stilul autorilor gnostici · li integreaza
stravechiului. efort uman de·· eliberare · ~i salvare. Aici meq(em pe
ciiriiri deja blitatorite. In schimb, dupa cum vom vedea, fiecare sistem
gnostic important . posedii o dozii certa de spectaculos ~i de
neobi~nuit. S-ar putea zice, chiar, ca neobi~nuitul· devenise · un
rafinament a! mae~trilor gnozei.
Hermetismul inifial
Orice cercetator a! gnosticismului se izbe~te de literaturil
hermetica. Aceasta e alcatuita dintr-o culegere de texte redactate lntre
sec. a! ill-lea l.d.HP. ~i sec. al ill-lea d.Hr., care sunt puse pe seama
lui Hermes .Trismegistul. Lucrlirile .hermetice au caracter fie popular,
fie savant ~i trateaza o gamii larga de subiecte: botanica, medicinli,
astrologie, ocultism, facerea lumii. Dar lnsu~irea lor fundamentala
este de a alclitui o religio mentis, adica. un efort religios bazat pe
cunoa~tere, pe gnozli. A cunoa~te fnseamnii aici un act complex, de
natura aproape mistica. lata ce spune Franc;:oise Bonardel: ,Nopunile
de gnozli ~i de revelape par a se confunda aici, deoarece Cuno~terea
(Gnosis) e acordatli discipolului printr-o viziune revelanta care-i dli
acces Ia invizibil, face din el un ini~iat ~i li arata calea mantuirii." Iar
119
 Festugiere vede In aceasta ,o nouii .modalitate de a-L cunoa~te pe
Dumnezeu, · o ·Cunoa~tere ce nu mai .este bazata pe rafiune, pe
demersurile rafiunii, ci e un fel de iluminare directii, unde se intra In
contact cu Divinul; .pe.scurt, o revelafie." De asemenea, Mircea
Eliade subliniaza: ,Nu trebuie pierdut din vedere ca revelatia
continutii In marile tratate din Corpus Henneticum constituie o gnoza
suprema, anume cunoa~terea ezoterica ce. asigurii mantuirea: simplul
fapt de a fi lnteles ~i asimilat echivaleazii cu o inifiere."
Hermetismul. a sacralizat total cuno~terea, care devine Calea
Regalii a mantuirii: eel ce lntelege este sal vat: ·uri~ul prestigiu
soteriologic .(mllntuitor) acordat cuno~terii este, lnsii, chiar temeiul
Gnozei; astfel se vede imediat ca adepfii lui Hermes Trismegistul au
pregatit, au ajutat ~i au cerut ivirea ~i impunerea mentalitiitii gnostice.
Dupa cum sea spus, . aceastii nouii Cuno~tere nu . avea . riidacini
:rationaliste - era mai degrabii un act extatic, o iluminare. Ceea ce
lnseamna ca hermeticii.- ca ~i.gnosticii- au zii\lovit mai ales asupra
etapei lntelegerii din actul cunoa~terii. Intelegerea are caracteristicile
unei il11miniiri. Celelalte. douii etape (explicatia ~i enun(area) sunt,
dimpotriva, obligate Ia rationalism. Astfel, atat masivele .tratate
he1metice, cllt ~i complicatele sisteme gnostice trebuie fnfelese, adica
trebuie percepute drept. rezultatul unei iluminiiri, conducand .c.atre.
iluminare. Sub acest aspect, ele sunt rude de sllnge. Nu este singuful
lor punct comun. Yom gasi repede alte asemaniiri edificatoare In
textele hermetismului ~a-zis savant.
Hennetismul· savant, ·adicii filosofic, s-a· riispandit mai ales In
sec..a! II-lea d.Hr., deci .concomitent. cu lnflorirea societiifilor
gnostice. Cartea: sa reprezentati vii se nume~te Corpus Herineticum,
un ansamblu de 17 tratate scrise ln. grece~te. Primul dintre. ele, .eel:
mai important, se cheamii Poimandres. Astiizi, pe llinga Corpus, sunt
incluse In hermetismul savant lucrarile: Asclepias sau Logos teleios
(Ro·stirea desavllr~ita), Kore Kosmou (Fecioara lumii) ~i De
castigatione animtE (Despre suferinta sufletului - text tarziu, tradus
dupih o versiune arabii). In general, se considera ca aceste ciirfi
hermetice "ar fi. cortstituit o triisiiturii de unire lntre gnostici (atat
secteJe. cunoscute. sub acest nume ~lit ~i JJCoala evreiasca a lui Filon
din Alexandria) ~i neoplatonicienii Plotin ~i Ammonios Saccas" (am
120
: II
citat din Fran<;:oise Bonardel). Conform lui'Mircea Eliade: "aceasta
literaturii oglinde~te, mai mult sau mai putin, sincretismul iudeo-
egiptean (dar ~i anumite elemente iraniene); se recuno~te In plus
influenta platonismului; dar lnceplind cu sec. a! II-lea d.Hr. dualismul
griostic devine predominant." A~adar, relafia cu gnosticismul este
permanent reliefatii. · ·
Inca din anul1914 Bousset 6bservase caIn Corpus Henneticum
apar doua teologii ireconciliabile: una optimistii (prezentand un
Cosmos bun ~i frumos, impregnat de Dumnezeu), cealaltii pesimista.
Viziunea optimistii este expusii In tratatele V, VII ~i IX; cea pesimistii
- In tratatele I, IV, VI, Vill ~i XII. Aceasta din urmii este tipic
. gnostica; ~i o voi expune conform tratatului I, eel intitulat
Poimandres. ·
Doctrina pesimistii susfine ca lumea este fundamental rea. in
rezumatullui Festugiere: "ea nu este lucrarea zeului, sau In orice caz
nu este a Divinitii!ii Primordiale, ciici Zeul Piimordial se afla mai
presus de materie, el stii ascuns In misteiul propriei fiinte; Durnnezeu
nu poate fi atins decllt fugind din lume, comportandu-te In lumea
aceas.ta ca un strain de' ea." Intelectul superior androgin, numit Nous-
Dumnezeu, creeaza un Demiurg, · cu titlul de zeu a! focului ~i a!
cerului In mi~care. Acesta li concepe pe Guvematori, "cei ce cuprind
In sferele lor lumea sensibilii; guvernarea lor se nume~te Destin."
Apoi, .printr-un proces cam confuz, Demiurgul face lumea, care are
statutul de "simpIa materie".
. In paralel, · Nous-Durnnezeu II fiiurise (dupa chipul siiu) pe
Anthropos; Omul Ceresc, ciiruia li dii frt grija Creafia. Dar Anthropos
a vrut sa cunmisca opera Demiurgului ~i. ·astfel, va·ciidea In mrejele
Naturii (Physis): "Atunci Omul, staplln deplinasupra lumii fiintelor
muritoare ~i a animalelor lipsite de rafiune, se apleaca prin lnvdi~ul
lor ~i li aratii Naturii de jos frumoasa lnfiiti~are a lui Dumnezeu. Cand :~~
l~i diidu seama ca el avea In sine frumusetea nesecata ~i lntreaga i
energie a Guvematorilor lmbinate cu lnfiifi~area lui Durnnezeu,
ll!atura se patrunse de iubire, caci vazuse trasaturile nemaip6menit de
frumoase ale Omului oglindindu-se In apa, iar umbra sa pe piimant.
Clit despre el, ziirind forml!, ce-i semana, prezenta In Natura ~i
oglinditii In apa; se lndriigosti de ea ~i doii sa riimlinii ai:olo. ·in ace!
121
 moment dorinta i se lndeplini ~i el ramase sa locuiasca In forma fiira
rapune, lar Natura, priminduc~i In ea iubitul, 11 lnlantui ~i se unirii,
deoarece ardeau de iubire." Astfel, dupa cum precizeaza Mircea
Eliade:. "Anthropos div.in lnceteazii sa mai existe ca persoana
distincta, caci el111nsuflete~te pe om; viafa lui se transformii In suflet
uman ~i lumina. sa In nous (spirit). De aceea, lntre toate fiipturile
pamante~ti, omul singur este In acela~i timp muritor ~i nemuritor."
Precum In doctrinele gnostice, omul se poate salva cu ajutorul
cunoa~teriL Cuno~terea 11 ajutii sa-~i regiiseasca adevarata sa natura
spirituala . (numitii . pneumaticii). Salvarea ,este descrisa ca o
ascensiune ciitre Pleroma, ce poartii numele Ogdoadii (ansamblu de
opt eoni), Acolo, In Pleroma, spiritul giise~te. via{a ~i lumina,
caracteristicile lumii divine. In schimb, Natura este lntunecatii, iar
lumea materialii este"totalitat~a Riiului". A~adar, pentru a se salva,
pentru a se regenera, omul trebuie sii se despartii de trebuinfele
corpului sau fizic, cbnsiderat exponent a! Naturii (deci a! Raului).
Adeptii acestei teorii profesau o urii violenta lmpotrivn corpului fizic,
considerat "fesatura de ignoranfa, temelia rliutii!ii, lanfui stridkiunii,
temnifa lntunecatii, moartea vie, cadavrul simtitor, mormantul purtat
pretutindeni cu sine, hotul locuind In casa ta, prietenul care prin
lucrurile ce-i plac te. ura~te, iar prin cele pe care le ura~te te
invidiaza." Pe plan practic, ·atitudinea lor se concretiza printr-un
ascetism riguros, cu efecte mortificatoare. Ei bine, doctrina pesimistii
din Corpus Henneticum, dimpreuna cu corolarul ei, scarba ~i
.dispretul fatii de. lumea materiaHi, sunt elemente tipic gnostice. Le
vom regasi de-a lungullntreguluignosticism. De aceeaputem afirma.
ca tratatele hermetice aujucat roluri ·importante In Gnoza - ele au
fost veritabili centri de,coagulare (adica fabrici de sinteza) ai maril<ir
experiente mistice, filosofice ~i religioase ale umanitiipi, folosite de
gnosticism,
Caracterul secret ·
. fnainte de a trece Ia examinarea separatii a doctrinelor
principalilot mae~tri gnostici, trebuie sa subliniez caracterul de
societate secreta a ~colilor lor. Voi cita din Serge Rutin: Jn privinta
ini\ierii Ia gnostici, ale ciiror grupuri erau lntrutotul societiiti secrete,
122
istoricul depne informapi destul de precise: neofitul era inipat In
doctri~ele sectei treptat, dupii .ce era supus Ia probe. Ex is tau o serie
lntreaga de rituri: sacramente, ·formule magice, «cuvinte de trecere~;
cu ajut<irul ciirora, In timpul .urciirii sale spre Cer dupii moarte;
sufletului li era asiguratii Iibera trecere prin cele ~apte sfere .planetare,
piizite de «arhonp» ostili. Mai . trebui!l amintite . semnele de
recuno~tere intre inipap [... ]In cultul secret se foloseau tot felul de
o,biecte rituale:. <<diagr;unele» ce rezumau doctrinele, gemele,
cunoscute sub denumirea generala de ahraxas [... ], animale
alegorice, ca. ~arpele ce-~i mu~a coada (Uroboros) sau scarabeul,
diverse motive: un biirbat ~i o femeie, discul solar, cornu! luuii ~i
altele, etc, Gemel~ au slujit drept talismane, dar, deopotrivii, putem
recuno~.te In ele riturile sau credintele sectelor care le-au folosit;
bijuteriile marcheaza . diversele. grade ale ierarhiei inipatice,
corespunzatoare ea lns~i etapelor eliberiirii suf!etului.
,. Din, pricina jmportantei. pe care o au, voi zabovi acum asupra
gemelor numjte abra:ms.. A~a cum se ~tie, Abraxas este forma pe
qrre gno,sticul Basilide a dat-q cuvantului Abrakax, care desemna un
zeu din Asia Mica stapfin !{~Ste cele. 365 de d,uhuri ale ziielor anului.
C::a Abraxas, 'termenul are in grece~te valoarea 365 (transfonn1ind
literel_e In cifre) ~i - voin vedea- joaca un rol esenpal in ~coala lui
Basilide. De aici vine cuvantul magic abracadabra. Dar gemele
ahraxas sunt rasp1indite In lntreg gnosticismul; semnificapa . lor e
prezentatii bine de Serge Rutin: ,,La drept vorbind, numai unele din
aceste pietre . au gravat numele ·Abraxas, este. mai ales cazul ·
fairno~ilor <<abraxas cu cap de coco~» care simbolizeaza fiirii .indoiala
Fiinta. suprema ~i cele cinci emanapi divine: acestpersonaj fabulos
poseda capul unui coco~, simbol al Phronesis (prevederii sau
inteligentei), iar corpul sau omenesc se prelunge~te prin doi ~rpi ce
figureaza Nous-ul ~i Logos-ui divin, core.spunz1ind, respectiv,
sensului intern ~i. intelegerii .11ctive; cele doua 'bra\e. \in un scut
(simbol al Intelepciunii,.Sophia) ~i biciul, simbol a! Fortei (J:)ynamis,
in grece~te), alt atribut _divin."
123
 Simon Magul
· Confonh apologe\ilor cre~tini; primtil· eretic ~i tatal tuturor
ereziilor ar .fi Simon Magill; un samaritean cu •· ceite calita\i
· paranormale, care este pomimit In ,Faptele Apostolilor". Acest
Simon Magul a fost i::onsiderat, totodata, ~i miul dintre lncepatorii
gnosticismului. El s-a nascut Ia Gitton, iar una din traditii II crede
discipoliii ~i succesorul lui loan Botezatorul. Astfel, Ia moartea lui·
loan, coniunitatea'sa, fermata din 29 de barbap ~i o femeie (Elena
sau Luna) a intrat sub conducerea lui D<isiteu, care i-a cedat-o lui
Simon, recunoscand In el ·;,alesul". Omiliile pseudoclementirie
pomenesc despre o calatorie a Magului In Alexandria, unde ar · fi
· aprofundat ctiltura greaca ~i arta rnagiei.. Oricum, se, pare ca II ·vori:t
· gasi Ia Roma pe vremea lmparatului Chiudiu. lustin sustirie ca a1ci i
s-ar fi ridicat o statuie, cu inscrippa Simoni deo sancta- de~i se pare
a
ca e vorba despre o confuzie, statuia fiind lui Semo Sanco, veche
divinitate sabina. Dar Simon Magul era lndeob~te adorat drept
·. personaj divin; In Samaria i se zicea ,Puterea lui Duninezim care se
cheama Marelc" sau ,;prima divinitate":· Confomi. stravechii traditii
cre~tine, Ia Roma el s-a lnfruntat cu Apostolul Petru. Magul declara~e
cii se va lnalta la cer dinaintea publicului spectator, lnsa rugaciunea
· Apostolului 1-a Ia.cut sa cadii la·pamant. Din ,Faptele Apostolilor"el
e cunoscut pentru pacatul simoniei: lncercarea de a cumpara harul ~i
bunavointa lui Dumnezeu cu bani.
Practicand prea intens magia, judecata lui Simon: s-a ~ubrezit,
iar el a atins' culmi eretice greu de imaginal. Astfel, se 'considera
lntrupare a lui Dumnezeu Tatal. Descoperise lntr-un borde! din Tyro
femeie, pe nume Elena, careia ·i-a zis ,prima Erinoia derivatii din el."
fn doctrina gnostica Ennoia (Gandirea) reprezinta lntaiul eon emanat
di~ ~ivinitatea Primordiala (pentru gnostici eonul era o existenta pur
spmtuala, o ipostaza a Absc:ilutului divin). Gasind-o pe prostituata
Elena, ·Simon •Magul a recunoscuHJ drept ,prima creape a inin\ii
sale, mama a tutirror lucrurilot, prin mijiocul careia, Ia lnceput, el a
conceput facerea lngerilor ~i a arhanghelilor." Dar, zicea el, ace~ti
lngeri ~i arhangheli ~i-au lntemnitat mama din invidie, pentru ca nu
vroiau sa se afle ca sunt creati. Ei nu ~tiau nimic despre existenta
Tatalui din care emanase Ennoia. Intemnitarea s-a petrecut prln
124
relncamari succesive In corpuri de femeie (printre care ~(Elena din
Troia). Atunci Dumnezeu-Ta(jil, lntrupat In Simon, ar fi coborat cu
un scop lntreit: ·. sa o scape pe Ennoia din temnita materiel, sa-i
salveze pe oameni ~i sa puna capat regimului anarhic aJ lngerilor,
c~ se tot bateau lntre ei. Erau salvap oamenii care II recuno~teau pe
Sunon drept Dumnezeu; iar pe prostituata Elena drept fntelepciunea
divina. Cat prive~te profepile biblice, Magul declara eli ele au fost
inspirate de lngerii creatori ai lumii care au stabilit In' mod arbitrar o
lege pentru lnrobirea oamenilor. Astfel, toata Tora Oegea lui Moise)
nu ar ,!i ·decat un tertip lngeresC:: pentru menpnerea omului In sclavie.
lntr-adevar, ereziile lui· Simon sunt · deopotrivii hilare ~i
lnfrico~iitoare. In ce prive~te latura ritualii, se pare eli ei organizase
ni~te ,Mistere" cu caracter libertin (cu orgii sexuale). Ne lntrebiim
cum a giisit adepp doctrina simoniacii, devreme ce este ~a de
strident ridicolii. Una din explicapi sta · (probabil) In calitatile
paranormale ale Magului, care practica psihokinezia ~i clarviziu~ea
cu succes, uluindu-~i asistenta. Alta explicatie se afla In natura
omului: vcr exista mereu sufici.enti in~i care vor crede chiar ~i prostia
cca mai strigatoare Ia. cer. in fine, ritualurile libertine au atras,
desigur, o · parte din discipolii ··dedati · catre placerile iubirii. Mai ·
interesant mi se pare faptul ca excentricul cuplu Simon-Elena s-a
bucurat de simpatie decsebita Ia Roma. Magul a fost supranumit
acol9 Faustus (eel favorizat) ~i va deveni modeiul lui Faust, eel pe
care Goethe 1-a Ia.cut ceiebru. Exista miirturii eli ~i In sectele ocuJte.
contemporane apar pretin~i urm~i ai lui Simon Magul, fiecare cu
Eleneie lor. · ·
' '
Urmafii direefi ai Magului.
Giulia Sfameni-Gasparro II considerii pe samariteanui
Menandru drept discipol a). lui Simon Magul. Acesta era un vrijitor
recunoscut; se niiscuse In satul Capparetea; dar a plecat In Antiohia,
unde a Ia.cut prozelip. Metoda lui . este neobi~nuita: le promitea
" adepplor eli nu vor muri. Conform lui Irineu, Menandru suspne ca
exista ,o prima Virtute cunosi::l!ta tuturora; ~i eli ei era eel care a fost
nurnit de Invizibil drept Salvator pentru mantuirea oamenilor. Lumea
e Ia.cuta de fngeri despre care ~i el zice; precum Simon, eli sunt
125
 emanafi din Ennoia. Afirma cii liirge~te, prin magi a pe care o predii,
cunoa~terea pentru a-i lnvinge pe lngerii creatori ai lumii." Pe plan
practic, discipolii lui se botezau lntru el. Astfel, ei credeau cii nu vor
mai lmbiitrani ~i cii au ajuns superiori lngerilor. Ace! botez era
considerat similar cu lnvierea: Diri plicate - dupii cum vii imaginafi -
lucrurile n-au mers ca In teorie: atat Menandru, ciit ~i adepfii lui au
lmbiitranit ~i au pierit.
Mircea Eliade II considerii pe Satornil (zis ~i Saturnino) drept
mo~tenitorul lui Menandru; Satornil a 'activat In Antiohia, cain lntre
anii 100-130. El opereazii modificiiri ale,doctrinei: eliminii teoria
despre Elena-Ennoia ~i despre importanta elementului feminirt; mutii
accentul de pe elementele magice pe elaboriirile biblice. Conform
Sffintului
•
Irineu, el afirmii existenta
I
,unui prim Tatii cunoscut care a
facut Ingerii, Arhanghelii, Virtutea ~i Puterea". Dar lngerii s-au
revoltat contra Creatorului, ~apte dintre ei au fficut lumea, apoi ~i-au
lmiJiif!it-o, fiecare domnind peste o bucatii. Totu~i, n-au reu~it sa
refinii imaginea luminoa5ii a Puterii totale (summa Potestas) apiirutii
In lnalt; atunci au creal omul, o ffiptura dupa chipul ~i asemiinarea
acelci Putcri. Insii, din pricina calitii!ii sciizute a faciitorilor, omul era
inert ~i inform. Vaz5.nd cii-i seamiinii ~i faciindu-i-se mila, Divinitatea
Suprema a emanat o sciinteie de viap. care a dat viap. omului. Numai
acest element celest trebUie salvat (Epifaniu II identificii sufletilltii).
Dumnezeul din vechiul Testament· era considerat unul din lngerii
rebeli. Hristos ar fi :fost o fiinp. neniiscutii ~i necorporalii apiirutii In
forma umanii, venitii pentru il-l distruge pe ,,Dumnezeul iudeilor" ~i
pentru a-i salva pe cei care cred In El (~i care posedii scanteia viefii).
La origini, fuseserii create douii rase de oameni: cei buni ~i cei riii.
,~i deoarece demonii li ajutau pe riiufiiciitori" - explicii Irineu
doctrina lui Saturnino - ,Salvatorul a venit pentru a-i distruge pe
oamenii ~iii ~i pe demoni ~i pentru a-i ajuta pe cei buni."
Sa notiim cii Salomi! predica un ascetism sever, cu interdicfii
sexuale ~i condarnnar_ea casiitoriei,. pe care o considera lucrarea
Satanei. Dualismul doctrinei lui este evident: lumea materialii e
violent combiitutii, _mergandu-se piinii Ia lncercarea de a lntrerupe
lnmulfirea speciei umane; Acest dualism ~i aceastii lncercare sunt
tipic gnostice. Conform Sfiintului Irineu, se pare di ele ar proveni de
126_
Ia un anume Cerinthius, un iudeo-cre~tin contemporan cu loan, care
propoviiduia cii lumea a fest creatii de un Demiurg ce IHgnor~ pe
adeviiratul Dumnezeu. ·Hristos, care e un eon, ar fi coboriit Ia botez
asupra omului Iisus, fiul lui Iosif ~i ai Mariei, reveliindu-i-L pe
Dumnezeul eel neniiscut. Apoi, lnainte de riistignire, Hristos s-ar fi
fnapoiat langii Dumnezeu-Tatiil. Aces/ Cerinthius este considerat
astiizi drept primul gnostic; oricum, opiniile sale evolueazii, devenind
erezii- exuberante, lndreptate lmpotriva Dumnezeului din Vechiul
Testament.
Sub atare aspect, multe curente gnostice traduc marele
resentiment al urma~ilor lui Adam pentru izgonirea din Paradis. Atat
de , iiltensii e revolta lmpotri va Creatorului lumii, lnciit numeroase
secte gnostice pactizeaza fiiti~ cu doctrinele ~arpelui, considerandu-L
pe -Dumnezeu riiuvoitor, iar pe ~arpe.- ocrotitorul omului. Este
curentul cunoscut drept ofism, una din cele mai nea~teptate abera!ii
ale Gnozei.
Marcion
Pc·la anul 85 d.Hr., In Pont, s-a niiscut Marcion, fiu al
Episcopul ui din Sinope. Acesta avea sa primeasca o bun a instructie
cre~tinii, lnsii va. fi influentat excesiv de cuvintele Apostolului Pavel
fmpotriva iudaismului. Proclamand insuficienta Torei (Legea lui
Moise), Marcion respinge lntreg Vechiul Testament ~i stabile~te
propria sa Biblie, alciituitii din Evangl)elia dupii Luca (trunchiatii) ~i
10 din epistolele Sffintului Pavel. Acestora le va adiiuga o carte
numitii ,Antiteze", unde ~i-a expus principiile teologice.In anul 140
Marcion pleaca Ia Roma, pentru a obpne adeziunea prezbiterilor.
Acolo el are ne~teptate succese financiare, deveniild un om bogat. A
fncercat apoi sii sprijine cu bani Biserica, lnsii gesturile sale caritabile
nu 1-au sciipat, In anul 144, de Ia excomunicare. _
Dupii excomunicare, Marcion l~i radicalizeazii doctrina ~i l~i
lntemeiazii propria Biserica, zisii marcionitii. Marcionipi se
deosebesc de tofi ceilalfi gnostici prin faptul cii nu au constituit
societap secrete, cu caracterlnchis; dimpotrivii, ei erau ariimap de un
--puternic zel· propagandistic ~i misionar. Remarcabilele ·calitiifi ale
~efului sectei le-au asigurat succese deosebite: curentul marcionist
127
 cuprinde, curai]d, ,lntreg bazinl.\1 mediteraneean. D_ar, dupii dispari!ia
fizicii a lui Marcial) ~i a priniei genera(ii de discipoli, cam de pe Ia
mijlocul sec. a! Ill-lea, noua Bisericii decade repede, pierind lntr-un
singur .veac.
Doctrina lui Marcion reia, Ia un nivel tran~ant ~i 'accesibil,
inovatiile lui Cerinthius. E vorba, mai ales, despre acuzarea lui Iahve,
care nu ar fi Dumnezeul unic ~i bun, ci doar un demiurg lnrobitor ~i
riiu ce a creal o lume imperfectii. Spre cleosebire, 1:nsii, de ereziile
altor mae~tri gnostici, Marcion admitea cii·lisus Hristos este Fiullui
Dumnezeu ~i cii S-a lntrupat, suferind. Totu~i, -el-nu putea sa creadii
cii trupullui lisus a fost material de-a bine!ea. Voi prezenta esentialul
teoriei lui Marcion, In rezumatul competent a! lui Mircea Eliade:
,Sistemul siiu dualist opune Legea ~i Dreptatea, instituite ·.de
dumnezeul creator din Vechiul Testament, Dragostei ~i Evanglieliei
revelate de Dumnezeul eel bun. Ac_esta din urmii fi trimite pe. Fiul
~au Iisus Hristos ca sii-i elibereze pe oameni de sub robia Legii. Iisus
I~i alege un trup capabil de sin;tire ~i de suferin!ii, de~i aces! trup nu e
material. Propoviiduind, lisus II exaltii pe Dumnezeul eel. bun, dar Se
fere~te sa .. arate cii nu este v<:>rba despre duninezeul Vcchiului
Testament. De altfel, lahye aflii din propoviiduirea lui lisus cii existii
un Dumnezeu . transcendent. El se riizbunii, dandu-L pe Iisus.
prigonitorilor Siii. Dar moartea pe-cruce aduce salvarea, ciici, prin
sacrificiul Lui, Iisus -riiscumpiirii omenirea de Ia dumnezeul creator.
Totu~i,dumea continua sa fie sub stiipanirea lui Iahve ~i credincio~ii
vor fi prigoni(i p11nii Ia sfiir~itul vremii.' Abia atunci Se va face
cunoscut Du~ezeul eel bun: Elli va primi pe cei_credincio~i-ln
Impiiriitia Sa, In limp ce rs:stul oamenilor, lmpreuniicumateria ~i cu _
dumnezeul creator, vor .fi nimicip."
Trebuie sa rna lntrerup aici pentru a sublinia importanta
opozi(iei pe care gnosticismul a stabilit-o lntre Vechiul ~i Noul
Testament. Aidoma tuturor cititorilorBibliei, mae~trii gnostici au
descoperit s:u uluial~ douii chipuri ale lui Dumnezeu: In VechiuJ·•
Testament El este adesea m11nios ~i necru!iitor; In schimb, In Noul.·
Testament, lisus vorbe~te despre un Dumnezeu a! dragostei, a!
iertiirii ~i a! milei. Cele douii ,chipuri ale luiDumnezeu,sunt, de .fapt,
douii. etape ale planului pentru in11ntuirea lumii ..·In etapa.
128
veterotestamentarii, Dumnezeu dii oamenilor Legea; care este chiar
cunoa~terea formalizatii a binelui ~i riiului, 'un manual pentru ca;re
Adam mu~case din mar, pierzand Paradisul. Astfel, s-a putut constata
pe viu cii oamenii nu pot evita piicatul prin propriile lor puteri, ciici
nimeni nu poate,respecta Legea de Ia lnceput panii Ia sf11r~it, fiirii nici
o abatere. Precum bine observii Sf.Apostol Pavel, In Joe sii salveze,
Legea _condarnna. Aici •lncepe etapa novotestameniarii: vine· lisus
propoviiduind calea m11ntuirii, adicii iubirea. Iisus a spus cii omul nu
se poate salva singur, dar va fi m11ntuit de harul lui Dumnezeu ~i de
jertfa pe cruce: Pentru lmplinirea mantuirii mesianice, lnsii, trebuia
_ abolitii domnia Legii. Acest lucru s-a petrecut In clipa c11nd Legea a
_condamnat un nevinovat, adicii prin procesul ~i riistignirea lui
HristOS;
..Iatii, a~adar, cii nu existii nici o rupturii lntre Vechiul ~i Noul
Testament. Dimpotri vii, tot scenariul evanghelic ar deveni obscur In.
!ipsa Torei, a Profeplor ~i a Psalmilor, iar teologia cre~tinii s-ar altera
rapid·ln !ipsa fundamentului ebraic. De altrninteri, In prima parte a
predicii de pe munte, lisus Insu~i a fiicut o demonsti'ape de ·rorta
privind relatia stransii dintre Tora ~i propria Sa propoviiduire. Din
nefericire pentru Marcial]. predica de pe munte e conservatii mai ales
In Evanghelia dupii Matej, pe care el nu a recunoscut-o drept
canonicii.
Voi remarca, In sa, imediat, cii teoria eel or douii Di vinitiip opuse ·
- Dumnezeul. eel bun ~i demiurgul inferior, creator a! lumii materiale
-devine fundamentalii pentru gnosticism.
Carpocrate ~ Basilide
Ciitre anul 120, deci fa lnceputul sec. a! 11-lea d.Hr., Alexandria
~i Egiptul ajung centrul mondial a! Gnozei. Aici au· activat doi
mae~tri celebri: CarpOcJ'ate ~i Basilide. Carpocrate a predicat un 'i
1,
imoralism sfidiitor. ,-El zicea cii, pentru a fugi de sub controlul
arhonfilor (guvematorii lumilor planetare) trebuie sa siivar~im toate
. faptele imorale. Numai astfel ne pliitim datoria fa!ii de rliii no~tri
creatori ~i ne putem lntoarce In divinitate. Cine nu traverseaza
suficiente experiente irnorale, se va relncama. In sistemul lui
Carpocrate valorile importante sun! credin(a, , mila ~i mantuirea.
129 '
 · Despre lucruri, el zicea ca nu· stint rele ·de Ia natura, doar oamenii
numindu-le pe unele bune, iar pe altele rei e. Despre Iisus, suspnea ca
· a fost un om obi~nuit, fiullui Iosif, cu sufletul salvaqipur,.care a
pastrat amintirea . celor vazute pe cand stiitea ·langa Dumnezeul
nenascut ~i care a putut fugi de puterea arhontilor, fiind sanctificat de
o putere rrlai lnalta. Dar ~ continua acest bizar maestru - oricine ar
primi- aceea~i putere ar deveni egalul. lui Iisus ~i ar fi capabil sa
lnd~plineasca acelea~i miracole. Epifan, fiul lui . Carpocrate, care
preluase conducerea ·sectei, a manifestat un antiiudaism total. El
afirma eli natura e bunii ~i dreaptii, lnsa din pricina I:egii lui Moise a
intra! In lume raul ~i pacatul. Altminteri, predica punerea in cmhun a
averiloqi a femeilor.
Aparipa unui sistem gnostic atat de radical deviat in materie de
. moralii, precum eel al lui Carpocrate, unde viciul, orgia ~i lucrurile
. impotri,va. firii erau recomandate · ~i lncurajate, are ~ desigllr _: o
explicape psihanaliticii. Aceasta nu e decal o uria~ii defulare, revdlta
lmpotriva conventiilor ~i legilor sociale care cenzureaza libidocuJ ~i
obliga Ia inhibi!ii. Dupii cum a remarcat Puech, aici apare un soi de
, nihilism care se manifesta mai ales pe plan fizic ~i sexual. Acest
nihilism vine direct din revolta nebuna ~i perseverenta lmpotriva lui
Iahve, Dumnezeul creator. Dar nihilismul gnostic nu s-a manifestat ·
doar In plan fizic: exista ~i o puternicii manifestare metafizica, prin
doctrina lui Basilide ..
.Basilide a fost contempor~h ~i concitadin cu Carpocrate. A
scris ,Comentariul Evangheliei" in 24 de volume. Pretindea cii are
revelapa de Ia doua personaje misterioase: Barkabbas ~i Barkoph.
Apoi a invocat traditia secreta a lui Matei. Totu~i. conform lui
,, Mircea Eliade, acest doctor gnostic nu ar fi decat ceLmai mare dintre
'\'
. discipolii lui Simon Magul~ carora le~a sinietizat doctrina, elaborartd
,o · yastii ~i complexa cosniologie de tip gnostic, inmulpnd
spectaculos cercuriJe: ~i lngerii care locuiesc In ele." Basilide a avut
un fiJJ, Isidor, care a scris ~i el mai multe tratate, printre_care unul de
~-,Etidi".- - Jmpre\lnii cu fiul siiu, este autorullntregii i:reapi celeste. Ciind creapa
- · . Dupa cum bine aratii Giulia Sfanieni-Gasparro; originile
•metddei lui Basilide trebuie ·cautate In< teologia negativii. Teologia
,negativa, numita de Hlstugiere agnosia-gnosis' (cunoa~tere prin
• 130
necuno~tere) a fost dezvoltata de tratatele din Corpus Hermeticum.
1
lata cum o descrie Fran,.oi~ Bonardel: ,constii In afiifuarea ,
imposibilitiipi oricarei calificiiri, cte'numiri sau reprezentari ale lui ·
Dumriezeu, nu se poate. enunta ceea ce nil este: «lnexprimabil,
inefabil, pe tine doar tiicerea te nume~te», Nous-ul e «Domnul
neviizut>>, «Domnul prea mare pentru a avea un nume»; el mai e ~i
<<eel ce nu e nici un lucru>>, «Cel ce nu e fiicut din materie, eel ce nu
se afla lntr-un trup, eel lipsit de culoare, de lntap~are. eel ce nu se
e
schimbii; nu se transformii, eel ce In vecii vecilor». Agnosia-gnosis
mai poate fi ~i astfel formulatii: <<Unde se aflii, unde se duce, de unde
vine; cum se comportii, din ce e tacut, toate acestea nouii ne swlt
necunoscute». Cuno~terea lui Dumnezeu, telul oricarei gnoze, nu
poate fi, In acest caz, decat un acf paradoxa!, o sfidare fatii de ceea ce
lumea profanii nume~te cuno~tere; act bazat pe certitudinea revelatii
a necuno~terii, care, totu~i. nu mai e ignorantii." ·
·in Jinia teologiei negative, Basilide vorbe~te despre ,un limp
ciind nimic nu exista". Divinitatea suprema e numitii ·,Inexistentii".
Dumnezeu-care-nu-existii a vrut sii creeze Cosmosul ~i a depus un
germene unh:ersal unde se afla o triplii Filialitate - o parte subtiHi,
una mai opaca ~i una care avea nevoie de purificare. Filialitatea mai
subtila '(prima) s-a ridicat,· lntorciindu-se In Inexistent. A fost urmata
· de a doua, suspnutii de Pneuma (Spiritul) ca de o aripii. Totu~i,
Pneilma n-a riirnas cu a doua Filialitate; fiind de natura inferioarii, s-a
lnchis lntr-un Joe intermediar, unde a constituit firmamentul care.
desparte lumea hipercosmicii de cosmosul vizibil (uride se giise~te a
treia Filialitate In ~teptarea purificiirii). De aici lncolo, Basilide intra
lntr-o ftenezie a lnmulprii cerurilor, numiiriind 365, sub guvernarea
lui Abraxas/Abrastli; Eu lnsa voi ilrma rezumatul Giuliei Sfameni- I.
Gasparro (dupa Irineu), care s-a limitat Ia strictu! necesar.
A~adar; ·zice Basilide, din germenele universal s-a mai ivit apoi
un Mare Arhonte, care a niiscuf un fiu ,mai bun ~i mai lntelept decat
el". Marele Arhonte stii in Ogdoadii (ansamblu de opt eoni) ~i.
lui s-a lncheiat, din germenele universal s-a niiscut tih'alt Arhonte,
care stii In Hebdomadii (ansamblu de ~a pte eoni) ~i care este creatorul
~i regizorul tuturor lucr!Jrilor aflate sub ei. Si acesta are un fiu mai
131
 bun. Arhontele din Hebdomada este Iahve, Dumnezeul din Biblie.
Marele Arhonte (eel din Ogdoadii) este numit inefabil.
In germenele universal ramasese a_ treia Filialitate, care trebuia
eliberata. In acest scop coboara Evanghelia pana Ia Marele Arhonte,
care recunoa~te c;a nu e zeul suprem ~i afla (acum) despre Inexistent,
despre Filialitate ~i despre originea Totului. Cand tntreaga Ogdoadii a
fost .instruitii, Evanghelia a coborat In Hebdomada, _care n-a fost .
luminatii uniform. In fine, pentru a elibera substanfa divina ramasa In
materia informa, lumina Evangheliei a ajuns Ia Iisus, fiul Mariei. Cu
El a tnc!)put procesul de purificare care :va duce In tnalt a treia
Filialitate (nu deodatii, ci individual, prin mantuirea fiin(elor
· separate). ,Oamenii Filialitapi" se numesc pneumatici- ei trebuie sa
se lntoarca tn Dumnezeul Inexistent. Apoi, acesta va trimite In lume
Marea lgnoranfii, astfel ca arhonfii ~i creaturile lor, care nu cunos~
lumea superioara, sa nu sufere: Caci - zice Basilide - dorinp, de a-~1
depa~i inadmisibillimitele este cauza distrugerii. -· , ofite - care nuau un fonda tor bine precizat- ,provin din a~a-zisul
. Sistemul alexandrinului Basilide e dintre cele mai stufoase ~i se
poatc dcscoperi un mecanism psihologic compensatoriu tntre metoda
teologiei negative ~i multitudinea de cerllli ~i de!ngeri. Pede o pa:te
se afirmii Inexistentul, iar pc de alta este o prohferare exuberanta a
existentului. Dar nu analizele psihologice rna interese!!Za.acum, ci o
stranie asemanare: Dumnezeul-care-nu-existii al lui Basilide este
identic cu notiunea de Vacuitate, Non~Existenta suprema din doctrina
buddhistii ~i 'tibetana. Dupa cum se ~tie, .. pentru buddhi~ti nivelul
suprem al Universului nu este Nirvana, ci Vacuitatea,. ~area
Nefiintii, concept foarte apropiat de Inexistentullui Basilide. A,stfel, e
de u~iirit tnce masura maestrul.alexandrin[uase, contact cu surse
b]lddhiste ~i daca nu cumva gnoza sa are un intere_sant temei indian.
Ofismul , .. _ _, .
Secolul a! doilea d.Hr. a produs unele din cele mai violente ~i
mai persistente secte gnostice anti-iehoviste ~i - chiar- anticre~tine.
Este vorba despreofifi. Numele de ,ofit'' vine de Ia cuvantul grec
aphis care tnseamna ~arpe. ciici ofifii sunt marii ·adoratori ai ~arpelui,
iar societiifile lor secrete constituie..unul din momentele de van ale
afirmarii doctrinelor ~arpelui.
132 '
Ofismul venera ~arpele din Vechiul Testament pe care tl
socotea sal vator aL ilmanitiili,i -(temeiul .biblic fiind Evanghelia dupii
Ioan.3;14-15, ·unde s_e relateaza despre ·comparatia dintre ~arpele qe
aramii ~i .Iisus): Evreii •tn~i~i avusesera probleme cu ace! ~arpe de
arama, care apare In relatarea veterotestamentarii In Numerii 21 ;7 -9 ~i
care fusese adoral In Israel sub numele· Nehu:jtan.- Regele Ezechia din
Iuda va distruge · ~arpele de aramii, tocmai deoarece iudeii tJ
transformaserii' tn idol. Nu existii nici o indica fie ca NehU§tan ar fi
fost ~arpele din Paradis care i-a ispitit pe Eva ~i pe Adam. Despre
teologia evenimentului In care apare Nehu:jtan e destul de vorbit.
Contextul riimane tnsa o pedeapsii Dumnezeiascii aplicatii pentru
relele apuciituri ale oamenilor.·
Ofipi.. ll urau :pe Iahve, declarandu~L un demiurg rau care a
tncercat sa tmobeasca umanitatea, In .vreme ce ~.arpele a salvat-o,
oferindu-i cuno~terea. Conform Giuliei Sfameni-Gasparro, mi~ciirile
gnosticism popular, cu riidiicini· piigane ~i cu legiituri. In religiile de
Mistere. De altrninteri, Ia vremea respectivii, am ariita_t ~i eu existenfa
docttinelor ~arpelui In Misterele pagan e.
"Ofitii au fost combiituti mai ales de Hyppolit ~i Irineu; curentul
lor, destul de Jarg, confine· o gamii de secte. ~arpele intervenea
efectiv In timpul riturilor, precuni Ia eucharistie (tmpiirtii~anie) cand
o reptila special adusii ie~a din ,co~ul divin",. trecea pes.te·
elementele tmpartii~aniei ~i apoi se tnc_oliicea, filosofic.
Hyppolit ne vorbe~te despre secta naasenilor, al ciiror nume
vine de Ia termenul ebraic nah~ (~arpe). Doctrina lor. secreta se aflii
In tratatul ,Despre .om" - ei pretindeau cii aceasta este ~tiinta ascunsii
pe care Iacov, fratele Domnului, i-ar fi transmis-o Mariamnei. In linii
mari, naasenii profesau -un. dualism cu sisteme tern are, adica, .pe
fondul antitezei esenfiale ·dintre_ spirit ~i materiei, ·ei repartizau
Universul In sisteme de' trei. In teoria naaseanii se- venera un Om ~i
un Fiu a! Omului. Omul e androgin ~i se cheama Adamas. El e
compus din (rei elemente: spirituale, psihice,- teresl)'e; care s-au
coborat tmpreunii In Iisus, fiul Mariei. In virtutea acestui fapt Iisus
~i-a putut revela mesajul celor trei categorii de oameni (pneumatici,
psihici, hylici) ~i a putut fi tnte1es de top, La scara uniyersalii e;>~istii o
133
triparti!ie a Totului In lucruri angeiice, psihice ~i terestre. Pe Pamant,
omul era fiicut dupii chipul ~i asemiinarea lui Adamas; oni.ul Ceresc.
Sufletul era conceput ca un logos intermediar lntre spirit ·~i materie~·
El coboarii pentru a da via!ii celor trei ·nivele •ale Totului {celest,
terestru, infernal), dar apoi trebuie sii se relntoarcii Ia locul siiu
originar, numithipercosmic. Naasenii venerau ~arpele, identificandu-
1 cu elementul umed de care toate au nevoie.· Celeb~au Mistere ale
Marii Marne. Refuzau ciisiitoria, pe motivul inferioritiitii ontologice a
femeii. · ··
Ace~ti sectanti ciudap au avut p~siunea imnelor.. Ni s-au piistrat
texte imnice de la-ei, vii voi oferi acum unul, care e un bun·exemplu'
de limbaj ~i mentalitate /
gnostice: ,Legea comunii ·a Totului a .fcist·
.
Nous-ul prim-niiscut;/ cea de-a. doua a. fost Haosul Confundat cu
Primul niiscut;/ cea de-a treia, sufletul, a primit Legea prin aplicarecr
Pentru asta a lmbriicat o fonnii treciitoare/ ~i se adecveazii sugestiei
mortii.! Acum e rege ~i contemplii lumina,/ acum, ciizut In suferin!ii; ·.
plange,/ uneori plange ~i se bucurii,/ uneori plange ~i e judecat,(
uneori e j udecat ~i moare,/ uneori nu giise~te • cale de ie~ire;
nefer!citul/ pe care pribegirea l-a azvarlit In labirint./ Atunci · Iisus ·
'zice: <<Prive~te, o, Tatii!l El cautii riiul pe plimantl ~i se lndeparteazli
de spiritul Tiiu./ fncearcii sii fugii prin haosul lnspiiimantiitor/ ~i nu
~tie cuni sii-1 traverseze./ Pentru asta trinilte-Mii, o, Tatii!/ !inand
sigiliile Eu voi coborl/ traversand top eonii,/ dezvliluind · toate
misterele,/ ariitand formele zeilor;/ iar secretele vietii sfinte,/ care se:
cheamii gnoze, Eu le voi revela.>>"
Sii trecem repede In revistii alte secte ofite de .mai nilcii
importantii. Perafii 'interpretau lntreaga -Biblie prin simbolismul
~arpelui. Ei pretindeau cii sunt unicii care ~tiu calea de eliberare,
adicii drumul coree! ~i formulele de trecere ce penni!~ omului sii •
traverseze. sferele arhonplor ostili ·· ~i sii se salveze. Sethienii
concepeau Universul, Totul, ca pe un rezultat a! contrapunerii de·.
forte In tensiune reciprocii. Nivelul inferior era. alciituit din ,ape
tenebroase" cu caracter violent. Discipolii Ciirfii lui Saruch - Carte a
lui Baruch a fost atribuitii unui gnostic pe nume Justin. Ea vorbe~te
despre un demlurg care se cheamii Ei&him ~i care este asimilat lutnii
superioare, Piimantul e Ederiul, iar materia - sotia lui; pe care a
134
abandonat-o. Omul posedii pneuma (spiritul) de Ia Elohim. Salvatorul
umanitii!ii este Iisus. ' ·
Secta ofitii cea mai importantii ~i asupra ciireia avem acum
destule informatii este cea desc1isii ~i combiitutii de Sf.Irineu. :
In anul 1945, o formidabilii descoperire arheologicii s-a petrecut
In localitarea.Khenoboskion, langli Nag Harnmadi, In Egiptul de Sus:
au ie~it Ia ivsalii 13 codice continand circa 50 de .tratate In limba
coptii. Era vorba despre o·lntreagii bibliotecii gnosticli, sciipatii furiei
. istoriei. Textele de Ia Nag Harnmadi au fost traduse In coptii prin sec.
a! IV-lea d.Hr., dupii originalele grece~ti din sec. a! 11-lea (care a fost
veacul de aura! gnosticismului). fnmarea lormajoritate, aceste textc
apar(in sectelor ofite ~i valentiniene; ele completeazii In mod nesperat
informatiile noastre despre Gnozii.
fntr-adevifr, este ca ~i cum, dupii .ce am avut poza ~i :descrierea
unui om, l-am lntalni In carne ~i oase. De~i manuscrisele de Ia Nag
Hanunadi nu sunt descifrate. In totalitate, ceea ce s-a lucrat pare
suficient pcntru analiza de fa!ii, In special pcntru prezentarea scctei
gnost~ce. nun1itii ofifii lui !riner{ --, botczati [t~a deoarece Irineu ii
CCinbUtuse nmpl~t ln · Iucr~rt;a ·s;l A.dver:nts /u-.irr!scs ·(ln1potdva
erezii!or). Pana Ja desCOJ!erirea cJin Nc~~~ I-latnrnudi nu s-:.1 putut
certifica gradu!de corectitudine d int'o!·ma!iil•orf•Jmizate de Irineu.
:Oar_·cele douii tratate de la Na~ H.an1n1~cH~-Apokryp!wn Joizc:nnis ~i
Tratatul fiirii titlu, i-au confirmat rclatarea. .
·,,n puterea din Bythos" - zic ofi!ii - ,esre o Lumina
primordialii, extaticii, incoruptibilii ~i divinii .care e Tatiil tuturor
lucrurilor ~i se cheamii Primul Om." De acolo derivii o Ennoia (eon
nunilt Gandire), zisii AI Doilea Om, dedesupttil ciireia se aflii Sfantul
Duh sau Prima Doamnii, de natura divinii ~i distinctii de elementele
materiale (apii, mtuneric, abis ~i haos) care se aflii lnjos. Cel de-al
Doile Om stii In sfera Primului-Om, iar din unirea lor cu Sfantul Duh
se na~te un personaJ lunilnos,. eel de-al Treilell Om; care se mai
cheamii Hristos. Acest Hristos stii In sfera Sfantului Duh (care ar fi
~ Mar~ a Mama, Prima Doainnii). Ympreunii, toti ace~tia alciituiesc un
,Eon i'!coruptibil'', ,&devifrata ~i sfanta Bjsericii". Yn .diagrama
Ofi\ilor; ei fac parte din lumea divinii, laolaltii cu Viat:a, Cunoa~terea,
Preyederea, Iubirea ~i Ynte1epciunea. Celelalte douii1umi sunt lumea
I
I
135
I
 celesta, dominata de ~apte arhonti planetari ostili, ciitiira o spadii
stralucitoare le interzice accesul Ia divin; ~i lumea · inferioarii,
invadata de demoni conpnuti In arheul Behemoth ~ilnconjurata de
Leviathan, marele dragon a] tenebrelor exterioare, eel ce lmpiedica
mantuirea. . demoni, du~mani ai rasei umane.
Iatii acum scenariul' crearii lurnii ~i a! salviirii umanitii!ii. Mai
lntai, o parte din lumina primordiala care stralucise pe Sfiintul Duh
nu poate fi oprita ~i se scurge pe partea stangii. A~a se ive~te Sophia;
o ,virtute" dotata' cu ,o roua de lumina". Sophia, numitii de
asemenea Prunikos ~i Androgin, se scufunda iri apele inferioare,
agitandu-le ~i asumandu-~i de acolo un corp. Ingreunata de materie,
ea vrea sa se lntoarca Ia Marea Mama (Sfantul Duh), dar nu reu~e~te
sa se ridice dedit lntr-o· zona intermediara ilnde, extinzandu-se, face
'din corpul sau cerul vizibil. Apoi, cuprinsa de o tot mai mare dorinfii
dupa lumina superioara, Sophia l~i abandoneaza corpul celest ~i e·
eliberata. - - · Ia Tatii perrnisiunea de a-1 trimite pe Hristos drept Salvator, Hristos
Tot~~i, ciiderea Sophiei a ini!iat geneza. In lumea celesta ea
nascuse un fiu, numit ladalbaoth, caruia i-a transmis ,un suflu cert
de imortalitate". In virtu tea acelui suflu ladalbaoth devine Demiurg,
creand cei ~apte arhonp planetari. Apoi el ia In stiipanire lumea
inferioara ~i se proclama zeu unic; dar mama sa divina 11 contraziCe,
revelandu-i existen(a Tatalui Universal (Primul Om) ~i a Celui 'de-al
Doilea Om (care se mai cheama ~i Fiul Omului). Pehtru a-i potoli pe
arhontii tulburap de ,vocea nea~teptatii", ladalbaoth ii invita sa
creeze omul obi~nuit; fnsii rezultii o fiin!ii monstruoasa ~i informa.
Vazand acestea, Sophia se decide sa intervina ~i sa sustraga
stapanirii Demiurgului scanteia de lumina. Ea transmite omului nou
creal de arhonti o serie de elemente superioare (nous ~i enthymesis -'
intelect ~i dorinfii) prin care el fl va cinsti pe Tatii ~i i~i va dispre!Ui
creatorii. Apoi ladalbaoth o face pe Eva, dar ~~ In femeie Sophia va
amesteca lm element superior. In continuare, Mama divina
contracareazii opera Demiurgului, convingand prima pereche sa nu
asculte ~i sa mu~te din fructul oprit. A folosit drept mesager ~arpele
(care fusese niiscut din ladalbaoth_~i'Inaterie). Dupii ce au mu~cat din ·
mar, Adam ~i Eva au cunoscut puterea cereasca ~i s-au indepartat.de·
creatorii lor. ladalbaoth, fiirii sa inteleaga semnificapa neascultiirii, i-
136
a izgonit pe cei doi din Paradis pe· piimarit ~i i-a obligat sa se
fnmul!easca, dai Sophia intervine_lnca o data, privandu-i pe oamenj
de scanteia luminoasii (pe _care astfel o sustrage.: blestel)11Jlui.
Demiurgului). Pe acee~i linie actioneaza ~i ~arpele, nascand ~ase
...
· - Astfel, ·Adam ~i Eva raman ingreuna~' cu un corp material ~i
dotap cu un suflet inferior. Insa Sophia nu i-a abandonat - ,ea le
retrirnite substan(a lurninoasa prin care vor lua Ia cuno~tinfii'propria
·lor condl(ie ~i se vor opune legilor vie!ii, fn numele eliberarii finale. ,
Istoria biblicii era interjiretatii de catre . ace~ti adoratori · ai
~arpelui in stil complet personal. Ei pretind cii Sophia i-ar fi trimis fn
Iume pe loan Boteziitorul ~i pe Ilsus, fnsii f"arii sor(i de ca~tig.A~adar,
Sophia ajunge Ia disperare. Ea, ,negiisind riispuns nic"i fn cer, nici pe
piimant, cheamii intristatii in ajutor pe M~", adicii pe Prima
Doamnii, SFantu!Duh. Aceasta,impresionatii de tristetea ei, obJin~ de
(eon divin) va fi prirnit de Iisus, pe care Sophia 11 pregiitise in
prea!abi! ca pe un vas a! Iumii. Inainte de crucifica.re, Hrist~s..~i
Sophia au ie~it din Iisus, dar au trimis o !JUtere care 1-a inviat in cor!>
psihic ~i spiritual. Dupa inviere, Iisus ar fi stat 18 luni l?e pa~ant,
initiindu-~i discipolii fn misterele superioare. Ridicat Ia cer, Iisus sta
Ia dreapta lui Iddalbaoth ~i "prime~te sufletely credlncioase., (::and
toatii roua-lumiuoasii vafi recoltata ~i dusa in Eonul incoruptibil, va
aveilloc distrugerea lumii prin foc.
. Cele spuse panii aici nu acopera t~are ereziile ofi (ilor. De
altrninteri, acest tip de secte gnostice se caracfer:i.i~azii printr"o
frenezie' a lndriiznelii eretice. De Ia atribuirea. unui soi de sex
SFaniului Duh (care devine Prima Doamna) ~i pana .Ia deosebirea
dintre Iisus ~i Hristos, totul strigii a bhlsferille. pentru o ureche, d.e
cre~tin: · _. . . ' · · '- . · · . .. . · .•
Eu vreau sa vii atrag aten~a mai ales astipra'tendintei evidente
de reabilitare ariiului: confonn ofi(ilor, deinonii sunt'creap de ~arpe
" ~i distrug oamenii pentru a ajuta Ia salvarea scanteii luminoase!
. Astfel, Cel Care a creal omul devine ostil, iar eel care a dus Ia
. blestemarea lui devine benefic.
137
 Dar secta ofifilor lui lrineu nu este culmea ciudateniei gnostice.
. In aceea~i perioadii (sec. a! IT-lea d.Hr.) se manifesta o serie de
, grupa~ exotice, numite barbelognosticii. 1'/umele lor vine de Ia
apelativul Barbero sau Barbelo,· pe care ei II dadeau Marii Marne.
Doc~na lor structura lumile pe ierarhia · unor emanatii In cuplu,
pommd de Ia Sy:zygia suprema (fatal de nenumit ~i Barbelo). Cultul
·Je era p~ofund contaminat de Misterele orgiastice ale Marilor Marne
din paganism; ca ~i acelea, ei puneau In centrul ritualului sperma, pe
care o recuperau Ia sfiir~itul actului sexual, zicand di astfei resiituie
~amei pneuma (spiritul), sustragandu-1 controlului arhonplor. Pe
cand fusese tanar, viitorul SflintEpifaniu (care a trait In sec. a1 N-lea
d.J:Ir.) a ajuns intr~o secta barbelognostica din Alexandria, unde
fusese momit de cliteva femei frumoase. Aici_el va asista Ia uil ritual
care i-a in tors stomacul pe dos ~i pe care il d~scrie mai t§rziu in
luc_rarea_ Panarion: ,,Ei indeplinesc actul ·voluptuos pana la
sati_sfactle, aduna samanp ne7uratiei.Jor, impiedicand-o sa .patrunda
mat departe ~i sa procreeze, apoi mananca fructul iu~inii lor. Atunci
cllnd unul dintre ei, din gre~eala, ~i-a lasat samilnta sa piitrunda prea
mult, tar femeia este lnsiircinata, ascultafi ce lucruri lnspaimllntatoare
fac. Ei scot fiitul imediat ce pot sa-l prindil cu degetele, iau ace!
a_vorton, il pi~eaza intr~un soi d~ mojar, il amest~.a: cu miere, piper
~~ ~lte . c?nd1mente, precum ~~ cu uleiuri parfumate, pentru a-~i
mv_mge slla, apoi se strang laolaltii- comunitate de porci.~i de caini!
- ~~ fiecare se infrupta cu degetele din acest pateu de avorton."
Precum majoritatea gnosticilor, credincio~ii lui BarbeiiJ erau
convin~i ca numai ei depn parolele oculte care le permit sa scape de
dn:igonul tenebrelor ~i de furia, arhontilor, izbavindu-~i spiritui dupa
moarte. Acela~i Epifariiu a notat ceea ce trebuia sa spuna sufletul
pentru a evita furia arhontilor: ,M-am recunoscut pe mine ~i m-am
adunat pe mine din toate paqile; nu 'am fiicut unna~i Arhontelui, dar
i-am impra~tiat originile sale; am adunat membrele risipite In
Cosmos ~i te-am cuno~cut, cine .e~ti. Eu, de fapt, sunt din lnalt."
138
*
~ * * .~
Poate credeti ca · asemenea aberapi precum doctnnele
barbelognostice au' pierit, fie de Ia sine, fie In uirna viguroasei reru_:P.!
a Bisericii. Nu este a~a. Astazi, chiar, exista o ~pare .gnostic a
intemaponala ce se revendica ·de Ia scrierile columb1anulul Samael
Aun Weor, un ofit tipic a! secolului XX. Sam_ael Aun Weor_ n.ume~te
Mama Divina Kundalini sau divinul Sarpe ~~ o amplaseaza m zona
coccis-ului ;nde ar sta incolacita de trei ori ~i jumatate. Prin
asimilarea ~otiunii de kundalini, acestmaestru 'gnostic realizeaza un
foarte interes::mt sincretism cu yoga, irisa cadrul fundamental riimllne
barbelognostic, inclusiv In importanta . ac~r~~- spermei_ ~mane:
,Focurile dorsale sunt iehoviste. Focunle ·munn sunt cnstice. In
frunte stralucesc razele extrem de divine ale Tatalui./ Toate aceste
trei clase de· energie sunt pura samlln!ii transmut~ta. _In lic~idu!
seminal se ·afia cheia · mllntuirii · umarie./ Energia senunala trebme sa
fie sublimata pfma Ia inima. In inima, Divina Mama l~i va ln~l~i
Fiul Cristul interior./ Mama ~i Fiul ei traiesc In Templul-Imma.
Cru~ea initierii se prime~te In TempluJcinima./ Se poate ~i trebuie _sa
avem cont~ct sexual, dar este preferabil sa murim lnainte de a conute
crima.varsiirii semintei" (Cartea galbena). . · . . .
Oricine cite~te literatura acestor mae~tri ~ltra.eretlc~ st:nte _un
fior de adorape - cum sa-i zic? - placentara. E1 gl?':'fica ~na
proliferiirii, au avllntul celulelor c~:_ se. ~ivid_ c_u ~v1d1tate ~~ cu
deliciu. De~i i~i zic pneumatici, adica spmtualt, mb':ea lo~ e~te_ o
forti! a materiei vrea sa insemne marea forta a oriciire1 coeztum ~~ a
ori~arei mi~arl materiale: ,,Electricitatea, magnetismul universal,
foqa cosmidi, !egile coeziunii ~i gravitapa planern:a au fost c~eate d~
Mama lntregii adorapi./ Toate planetele care stral~cesc, scl.1~esc ~~
palpita In inalterabilul Infinit se odihnesc Ia sanul del~c1_os a!
binecuv1lntatei Zeite Marne a lumii." Astfel, barbelognostictsmul,
care zicea ca neaga procreatia ~i materia, reprezinta - ~~ fond - o
deviere patologica a intereselor biologi~e din fiin!_l' umana: In Joe d~
a admite o biologie sanatoasa ~~ normala, .ace~tl mae~tn
propovaduiesc viciul, anormalitatea ~i p~rversiu_nea. ~· : ~. .
Dar am vorbit destul despre ei. E t1mpu!. sa sch1mbam subtectul.
139
 Pistis Sophia
Pe la jumatatea sec. a] XVIII-lea, un anume doctor Anthony
Askew aducea In Europa un manuscris ciudat, intitulat Pistis.Sophia.
Pistis Sophia, care lnseamna Credin!ii Intelepciune, este eel mai
important document al Gnozei egiptene, un · soi de Biblie pentru
majoritatea ~colilor gnostice. Tradi!ia sus(ine ca ar fi fost elaborat de
Valentin, eel mai mare maestro gnostic, care a deschis o ~coala la
Roma lntre anii 136-165; dar aici, In privinta autorului, existii mai
multe dubii. Manuscrisul adusln Europa era In limba coptii thebana
~i dateaza, probabil, din sec. al IV-lea saual V-lea d.Hr. El relateaza
Misterele Gnozei, · adica lnva!iitura secreta pe care Iisus. ar fi
transmis-o unui grup restrans de ucenici, dupa Inviere..
latii arnplul rezurriat pe care Andre Beaudoin 1-a fiicut textului:
,Ca In multe alte lucrari gnostice, revela(ia Gnozei salvatoare este
efectuata de Iisus lnviat din morti. Pistis Sophia lncepe prin a spune ·
ca El ~i-a petrecut 11 ani predand aceasta divina Gnoia discipolilor
Sai de ambele sexe; dar nu predase decat o parte din Mistere ~i Ii mai
ramasese de expus Misterul eel mai lnalt din toate, eel al Comorii
Luminii. A~ezat deci pe Muntele Maslinilor, In al doisprezecelea an
care a mmat Invierii Sale, Iisus a revelat ucenicilor Sai lnvatiiturile ce
constituie Pistis Sophia. Mai lntai le-a expus o teologie· ~i o
cosmologie complexe: In vartul •Uni versului se gase~te Dumnezeul
necunoscut, nemanifestat, absolut, Theos Agnostos, care. se dezvolta
In nenumarate Fiin!e ce formeaza parcii membrele unui gigantic Om
Primordial-Adam Kadmon al kabba1i~ti1Qr;Anthropos a! ofi(ilor...
Din Zeul Necunoscut este emanat Primul Mister, laolaltii Tatii
•
~i Fiu, Cuvant originar, sub care se gasesc numeroase alte. Mistere,.
precum Comoara Luminii, unde se due Sufletele .care au primit
Misterele initiatice. Salvatorul mentioneaza,. ·de, asemenea, .marl
Ierarhi, · precum leu, pazitorul Marii Lumini ~i ••cei doi mari·
Guvematori, Melchisedec ~i Bunul Sabaoth, .~ate au drept }ol·
aducerea particelelor de lumina lmpra~tiate In Cosmos, In Corhoara;.
lntr-o· zona intermediarii domnesc lao eel Mare, precum ~i Fecioara,
Luminii, care judeca Sufletele, hotiirandurcarea lor.lntruLuminasau·.
condamnarel! lor, dand Drep(ilor sigiliile;: Misterele ~i botezurile·
indispensabile .pentni trecerea In regiunile superioare. Cat despre
140
· Pistis Sophia, ea l~i are re~edinta In· eel de-al treisprezecelea Eon,
unde domne~te Marele Invizibil (sau Propator}, lmprem:\a cu Barbel~
~i cu Triplele Puteri; Marele Invizibil guvemeazii de asemenea lumea:
Amestecului dintre lumina ~i materie, in fruntea careia se gasesc cei
doisprezece Eoni, cu toate Ierarhiile lor, de Ia Arhon!i pana Ia
Liturgi; in strafundul Amestecului se afla Dragonul tenebrelor
exterioare, cu cele 10 prapastii infemale... .
Iisus poveste~te, deci, ucenicilor Sai ascensiunea Sa prin lumea
Eonilor ~i a Arhon(ilor, carora.Je-a slabit puterea, pentru 'ca nilmarul
Sufletelor perfecte sa poatii fi lmplinit ~i ca.Universul sa fie distrus; ..
caci lumea va lnceta sa existe atunci cand Mantuirea va fi savar~itii,
adica atunci cand se va completa numiirul Sufletelor perfecte. Toatii
materia va fi atunci arsa ~i intreg Universul va fi absorbit in sanul
Etemului Tatii Cosmic Comun, Dumnezeul Necunoscut, Theos
Agnostos [: .. ]
in urcarea· Sa printre Eoni, Ii~us a lntalnit-o pe Pistis Sophia,
direia \'i descrie ·aventurile, caderea din a! treisprezecelea Eon din
cauza dorintei ei pentru Lumina din inalturi, apoi cainta ~i salvarea
ei. Pistis Sophia, lntrevazand lumina lumii superioare (Comoara
Luminii), a vrut s-o atinga; dar lnciipii{anatul sau Arogantul- Ego-
ul, pe limba noastra modemii- i-a vrut riiul ~i a emanat dirt el o fortii
cu fatii de leu a ciirei falsa lumina a orbit-o pe Pistis Sophia ~i a
fiicut-o sa cadii in Haosul inferior, unde ea fu chinuitii de emana(iile
demonice ale lnciipii{anatului ~i lmpiedicatii sa se ridice de ciitre ·
Adamas Tiranul ~i Acoli!ii sai, care conserva economia creapei. Dar,
departe de a cadea in disperare; Pistis Sophia s-a in tors cu \'ncredere
catre Lumina ~i a rugat-o cu ardoare, implorand sa fie iertatii ~i sa fie
adusa In lumea ce fusese a ei. Intr-un· tarziu, Primul Mister li acceptii
cainta ~i-L trimite pe Salvator pentru a o sciipa din Haos ~i a o aduce
In eel de-al treisprezecelea Eon; se lntelege," a~adar, cii salvarea Pistis
Sophiei este strans legatii de salvarea particelelor de lumina, caci
tocrriai In momentul acela Salvatorul Se lntrupeazii pe plimant pentru
• a-i arata umanitiitii calea Gnozei." ·
· Am dat in extenso rezumatul lui Andre Beaudoin pentru eli
Pistis Sophia este o lucrare gnostica tipicii, ciireia li putep astfel
aprecia caracterul complicat,. ezoteric, dramatic, excesiv~ In rest,
141

raman Ia piirerea cii, existii o .Iegiiturii .certii lntre acest text
fundamental al gnosticismului ~i, ~coala ll!i Valentin, eel mai mare
maestro, gnostic. Cel pupn In privinta zbuciumatei istorii a Sophiei,
Iegiitura este izbitoare.
~coala lui Valentin
Toti cercetiitorii sunt de acord cii maestrul eel mai mare al
Gnozei, ~ fast egipteanul Valen!ill, care a propoviiduit Ia Roma lntre
anii 136-160. Panii Ia mijl()cul sec. XX cuno~team teologia lui
Vaientin din extrasele ~i rezumatele piistrate de Sf.Irineu, Clement
din Alexandria ~i Sf.Hippolyt. Dar, apoi, descoperirea de .]a Nag
Hammadi ne-a oferit cateva texte valentiniene autentice, In primul
. rand Evanghelia Adevarului.
Traditia ~i autorii vechi sustin cii Valentin - definit drept un
mistic cre~iin cu afinitiiti platonice - a vrut sii ajungii Episcop, lnsii a
fast refuzat. Atunci, din resentiment, el se rupe de Bisericii ~i l~i
elaboreazii sistemul gnostic, o.erezie grandioasa pe care ar fi primit-o
In urma unei viziuni. Conform lui Mircea Eliade: ,Nici un rezumat
I)ll 'poate reda mare(ia ~i lndriizneala gandirii valentinienc." Sistemul
propunea nenumiirate genealogii, emanatii ~i proiecpi ale
Absolutului, Intr-a frenezie (~i de o monotonie):Jipic gnostice. in
miez, se relata desfii~urarea unei ample drame sacre; Ch-ama lui
Aclzamoth" creapa Sophiei. In fine, teoria purificilrii stifletului uman
W are riidiicinile In filosofia lui Platon, pe care ereticul. maestru
egiptean o studiasefoa,rtebine.
. .La origine - suspnea Valentin - se aflii un ,Eon perfect
preexistent", denumit Propactor sau Bythos. Acesta este ,Tatiil,
Primul Principiu absolut ~i qanscendent". El are un fel de sope, o
entitate feminipa primordial a, Ennoia, care . se mai cheamii Charis $i
Sige. Tatiil ~i Ennoia alciituiesc,prima syzygia {primul cuplu eonic);'
din ei se nasc Nous (Intelectul} ~i .Aletheia {Mila),Jmpreuna cu care.
vor forma. Tetrada (primii.;patru eoni), numita ,,riidacinii a tuturor
Iucrurilor". In continuare, prima syzygia emana:alp patru eoni: Logos
(Cuvantul), Zoe (Viata); Anthropos (Omul Cosmic) ~i Ekklesia
(Biserica) ..Se ajpnge, astfeh. Ia un numiir total de opt eoni, ce
alcatuiesc Ogdoada. Dar crea(ia era departe de a se fi lncheiat.
142
r
' ' '
Prin ,gloria tatalui';- contin!Jii Valentin- cuplul Logos ~i Zoe
na~te 10 eoni, iar cuplul Anthro'poqi Ekklesia, al(i 12. Ace~ti 22 de\
nou-creati, lmpreunii cu cei , opt dinainte, formeazii. Pleroma ·
(Plinata~a), lumea" spiritualii dimprejurul divinitiipi primordiale.
Pleroma valentinianii are, deci, 30 de eoni grupati In !5 syzygia
(cupluri) ~i diviza(i In Ogdoadii, Decada ~i Dodecadii~ Ultimu~ eon al
Pleromei, al XII-lea din Dodecadii, se numea Sophia (Intelepcmnea).
Acest ultim eon va de~Ian~a drama din interiorul divinitiitii.
Bruse, Sophia ~ cuprinsa de o dorin(ii arzatoare ~i turjmlentii de a-1
ciinoa~te pe Tatii. Agita(ia sa amenin(ii integritatea Pleromei; pentru a
conserva Iumea divina, Primul Principiu e nevoit sa creeze un eon
impar, iioros (Limita),. cu funcpa de a menpne integritatea acestei
Iumi. ·Horos . reu~e~te sa o convingii pe Sophia cii Tatiil e de
neconceput (a~talept~s) ii ca .trebuie. sa. renun(e Ia dorinta
(enthymesis) ~i Ia pasiunea (pathos) niiscutii din adrniratie. Totu~i,
datoritii agita(iei sale nelnfranate, o parte din esenta Sophiei a dat
na~tere Patilizilor ~i Suferin(ei, concretizandu-se Intr-a entitate
informii., numitii Achamot/z, care este izgonita din Pleroma. Ulterior,
' '
Pleroma·e lntarita cu un nou cuplu de coni: Hristos ~i Sfilntul Dulz (ca
In toate marile erezii gnosticc, Sffintul Duh e de sex feminin). Dar, de
• aici lncolo, personajul principal al istoriei devine Achamoth.
Achamoth (nume care vine din ebraicul hahachmoth) lnseamna
lntelepciu~e/iluminare. In sistemul lui Valentin, ea reprezintii o
ip~stazii inferioarii .a Sophiei (Intelepciunea Dumnezeiascii); este o
stare de lntelepciune/iluminare obpnutii prin suferinta. Odatii
azviirlitii din 'Pleroma Achamoth riitacea prin regiunile de umbra ~i
de vid lnconj~riitoar~. Aici, ea. e vizitata de .o forma. a eonului
Hristos, care li Iasii ,un presentiment de nemurire". In virtutea
acestuia, Achamoth. lncearcii. .sii "mearga spre lumina, dar e
lmpiedicata de Horos (e~mul !imitator). Atunci, ea.a fast cuprinsa de
triste(e, spaima, disperare ~i ignoran(ii; :stiiri rele, .:care aduc pentru
lntaia oarii In Univers chinul ~i nearmonia. Facerea lumii noastre s-ar
datora tocma:( acestei disperilri a lui Achamoth, . care capiita
consistentii reala. ,
Ma{ lntlii, din eel mai pr()aspiit cuplu de eoni ai Pleromei
(Hristos ~i Sfanrul Duh) se na~te Iisus Mantuitorul, unnat de un
143
cortegiu de lngeri. Manruitorul coboara In taramurile dejos, o aduce
pe Achamoth Ia con~tiinfa ue sine ~i o vindeca de pasiunile sale ..
Apoi, El · detennina aparifia cosrriosului: compune materia din
patimile lui Achamoth, iar din cmlVertirea ei face o substanfii psihica,
din care - mai departe __: este creal Demiurgul. In stil tipic gnostic,
Demiurgul acesta nu ~tie nimic despre lumea Pleromei ~i se crede
unicul Dumnezett. Beneficiind de participarea impalpabiJa ~i secreta
a lui Achamoth (care lncepe sa fie numita Maica lu~ii), Demiurgul
creeaza cele ~apte cercuri materiale, numite Hebdomddii. Impreuna
cu Maica lumii, Hebdomada alcatuie~te o alta Ogdoada, situata In
partea de jos a Pleromei. · cunoa~tere iniJiatidi,.similara c1l o.iluminaie se.creta. Dar comphcatul
Apoi, demiurgul face Pamantul ~i omul. Peste Pamant are
putere spiritul raului, nascut din tristete. Omul a fost alcatuit dintr~o·
substanta invizibila ~i a fast lnve~mantat ,lntr~o tunica de piele".
Demiurgul i-a dat suflet (psyche) cu riisuflarea sa. fnsa Mama
Achamoth depusese In Demiurg 6 substanta pneumatica (S{liiituala);
prin rasuflare, aceasta s-a transmis omului, care devine capabil de a
ptimi Gnoza. Pentru a mfuitui atare particule spirituale lnchise In
materie, Iisus coboara pe pamant. fnttupandu,Sc, El f~i asuma spirit
de Ia Acha:moth, suflet de Ia Demiurg ~i apoi ia corp' psihic, dar - ·
totu~i - vizibil ~i perceptibil,' capabil de suferinta. Salvarea se
adreseaza In primul rand oamenilor zi~i pneumatici'(spirituali): ei (~i
numai ei), trezifi prin Gnoza, se pot lniilfa In Plerom~, ca~e Tatal.
Oamenii psihici (care au doar suflet) se pot salva, oarecu:m, prin fapte
bune ~i credinta. Oamenii materiali sunt iremediabil condamnafi.
La sfiir~itul procesului mantuitor, Achamoth 'va parasi regiunea
intermediara ~i va intra In Pleromii, unindu-se cu Mantuitorul, urmatii
de pneumatici care, dupa ce l~i vor depune sufletu] (inferior), se vor
lntalni cu lngerii (sofiile/sotii lor).· Demiurgul ~i sufletele Dreptilor .
(cei care sunt doar psihici) vor fi lnchi~i In locul intermediar, ,ciici
nici un psihic nu poate intra lnPleromii". In fine, cosmosul maierial
va fi distrus de focul ce se va na~te In el. ·
Cam astea stint, In mare, ideile maestruiui V aleni:in. Trebuie sa
vii spun cii a fast vorba despre idei de spectaculoasa cariera Ia vremea
lor. Scoala valentiniana se va extinde In lntreg spapul cultural gr'eco-
latin; curand apare ~i o schismii In sariul ei, din· pricina soltipil6r date
'. 144
Ia p~oblema mant~irli.. Occid.erit~lii susti~eau ca psihic!i ~u
posibilitatea de salvare, aderiirid, prin pistis (credintii_) Ia a~evarunle
superioai-e~ De asemenea, ei ziceau ca, Ia lntrupare, l!sus a ~vut co~
pneumatic ~i psihic (spiritual ~i sufletesc). Orientalii, .In ~cht~b, mru
duri, afirmau cii Iisus a· avut numai corp pneumal:!c .~~. negau
psihicilor orice posibilitate de m1intuire. . . .
Dupii cum a observat Hans Jonas, iar, de Ia el lncoac~ •. to~
cercetatorii, ~coala lui Valentin acorda ,o importanta extra~r~m~a
cunoa~terii: oamertii se salveazii numai prin cunoa~tere, adiCa pnn
Gnozii. Precum am · precizat mai deriiult, . era vorba des~re o
e~afodaj a! revelapei, complicata poveste a lm Ach~oth: p~el~are.~
filosofiei lui Platon - totul ne indica faptul ca Valentm ~~ disc~poln
sai se considerau ni~te ale~i ai duhului, foaite diferiti de prost~mea
din jur. Este caracteristica tuturor sectelorgnostice .d~ a se c~n.stdera
alese ~i deosebite, un fel de grupari restranse ale. ehtelo~ spm~ale.
Prin aceasta, mae~trii gnostici uitau, lnsa, de Iisus Hns~os ~~ _~e
cuvintele Sale: ,Fericiti cei saraci cu duhul, caci a lo.r e~te tmp.ara!J~
cerurilor." Nevrand sa se faca aidoma. copiilor ~~ dtspretmndu-I
violent pe cei saraci cu duhul, gnosticii - panala urma - n-au fast
nici feticiti, nici pe calea lmparatiei cerurilor.
Mani . . .
Un exemplu tipic de nefericire 1-a dat istoriei pers.anul Jl!apt,
creatorul maniheismului, religia gnostica universala. Mant s-a nascut
Ia 14 aprilie 216 ln.Babilonia, Ia Seleucia-Ctesiphon: Tatal. ~au,
Patek, fll.cea parte dintr-o sectii gnosticii a .b~tez?l~!· n~mta a
elkasaifilor. Elkasai!ii erau gnostici iudeo-cre~tm~. Pa~~ Ia varst~ d_e
24 de ani, Mimi a crescut ln~-b atmosfera defervoare,wd:o-cre~un.~,
cunosdi.nd bine Vechiul ~i Noul Testament. Dar doua revelat~I,
primite la 12 ~i Ia 24 de ani, llyor lndeparta de teologia, eschatologta
~ ritualurile cre~tine. . . . . __ .
' fn anul 240 sau 241 · Mani' pleaca In India, lntr-o calatone
initiatica. Unii zic ca acoio s-ar fi instruit In buddhism; alpi ca ar ~
m~rs pe Uhnele Apostolului Toma .. fn 2~2 s~u 243,. ste~u.a noulm
lntemeietor de religii pare sa urce. Cttez dm Mtrcea Ehade. ,Chemat
145 "
 de nou) rege .Shapur I, Mani ,s-a dus Ia Belapa\ (Gund~shahpur), siriaca sau aramaica. Scau pastrat putine fragmente din aceasta opera;
capitala sasanizilor. Shaj:mr a fost adihlc impresibhat de profeqi i-a ~i doar fn traduceri. ·
acordat libertat~a de a pnidica,"lui ~imisionarilor h.Ii, fn tot imperi_ul. Precum toate, gnoiele, maniheismul pretindea ca ofera sjilvarea
Era recunoa~terea · oficiala a noii religii ~i data a fost cu evlavie printr-o ~tiin(ii totala ~i absoluta. Profetul cerea adeptilor sa-~i
retinutii: 21 martie 242 (sau, dupa un altcalcul, 9aprilie 243)." · rearninteasca faptul ca spiritul lor e de natura divina. Dar nu numai
. Timp d~ 30 de ani Mania dus o i_mpresionantii activitate atat._ Citandu-1 iara~i pe Mircea Eliade: ,pentru Mani, ca ~i pentru toti
,misionara: . a propovaduit fri tot imperiul iranian, a fntemeiat. mae~trii gnostici, gnoza rascumpiiratoare comporta in acela~i timp
• comunitii!i ih Egipt ~i in Bactriana. Dar.fn ami! 272 'regele Shapur cunoa~terea istoriei secrete (sau. uitate) a Cosmosului. Adeptul
moare. II urmeaza fiul sau, Hori:nizd, favorabil mailiheismului. El dobandea salvarea pentru ca §tia originea Universului, cauza crearii
piere dJpa un an de dorruiie, tronul revenindu-i fratelui sau, Bahram omului, metodele folosite de Printul-lntunericului ~i contrametodele
I, care-! someaia pe _profet sa i se fnfiiti~eze. Conform tra<lipei, Mani Tatiilui Luminii."
a ~tiut ca va . muri. El f~i viziteaza locurile tinerefii ~i t:Oate Gasim cea mai buna rezumare . a · doctrinei maniheiste fn
comunitii!ile pe cari le pastorea, zidindu-le discipolilor: ,Privitl-ma lucrarea ,Istoria credintelor ~i ideilor religioase'~ de Mircea Eliade.
~i saturafi-va de mine, copiii mei, Ciici, dt prive~te trupul,ma voi ,,La fnceputuri" - se zice acolo - ,in. Timpul dinainte, cele doua
departa de voi." In capitala ill1penului, eleste arestat ~i acuzat de Naturi sau Substanfe, Lumina ~i Intunericul, Binele ~i Raul,
mobed-ul Karter, capetenia Magilor, ca fiind eretic, striditor · al Dumnezeu ~i Materia, coexistau. despart,ite de o grani(ii. La nord
religiei mazdeiste '(pe atunci, religia oficiala a Iranului). fn fata domnea Piilintele Miirefiei- (asimilat cu Dumne:z;eu Tatal a!
regelui, Mani sus(ine cii I~siunea lui este pe I~ Dumnezeu, ceea ce-i cre~tinilor ~i, fn Iran, cu Zurvan), iar Ia sud Prinful lntunericului
va agrava soarta. Este aruncat in fnchisoare ~i. legat cu 20 kg de (Ahriman sau, pentru cre~t1m, Diavolul). Dar <<Jni~carea
lanturi. A patimit timp de 26 de z.ile; in.'c~inui'i P,e care n1aniheenii le dezordonata» a Materiei 11 impinge pe Prill\U] fntunericului catre
numesc - dupa model cre~tin .,. crucificare. A I;Jmrit Ia 26 februarie granita de sus a regatului sau. Ziirind splendoarea Luminii, el se
277. Trupul sau a fost rupt in bucati ~i aivi\rlit Ia diini,· cu exceptia aprinde de dorinta de a o cuceri.. Atunci. Tatiil se hotiira~te sa-l
capului, care a fost expus Ia poarta ora~ului. Imediat apoi, regele respinga el fnsu~i pe du~man. El o <<evoca», adica o proiecteaza in
Bahram I a trecut Ia o cruntii reprimare a mi~carii maniheene, rara a afara de sine, pe Mama Vie{ii, care, Ia randul ei, proiecteaza o noua
' ' ·' . . - ·' , , I' -' ' ,,- '
reu~i sa 0 distruga. . . . ' • . ipostaza, Omul Primordial (Ohrmazd, fn traducerile iraniene). Cei
' ' • ' < * ' cinci fii ai lui, care sunt, de fapt, «sufktuh>sau, o <<armura>> alciituita
* * din cinci straturi de lumina, Omul Primordial coboara Ia. grani(ii: El
;,Maniheisrriur - zice Mircea Eliade .:.. ..~ste fnainte de toate o fnfruntii fntunericul, dar este fnvins ~i fiii sai suntdevorati de Demoni
gno:iii ~i. ca atare,Jace parte din marele curent gnostic. [... j Dar, spre (Arhonfi). Aceastii infrangere marcheaza inceputul: <<amesteculni»
deosebire de alti tntemeietori de secte, Mani s-a strad.~it sa creeze o cosmic, dar asigura, fn acela~i timp, triumful final alluiDumnezeu.
r~ligie univers;la, acc~sibila tu'turor -~i nu linutatii la un' rri~atiim~nt
1
Ciici fntunericul (Materia) poseda acum o piirticica de Lumina, adica
ezoteric' rd~rvat. inifiatilor. El' ~ecunoa~te valoare,a anumitor ~ nMgii o. parte din sufletul divin.
anterioare, darle considt:ra incomplete. Pede ,alta parte, elproclama · fntr-o a doua Creafie, Tatal <<evoca» Spiritul Viu, .care,
ca . a int~~at if1' .Biserica ~a. esenpalul_ scripturil()( ~i tuturor coborand fn intuneric, il prinde de mana pe Omul Primordial ~i fl
fntelepciunilor
.. ' '
[.. ,]:"•' Mani
-
a sris
'
· ~apty ttatate,
'
ce
'
alcatuiesc
•:1,'
canoriul
. ·-.
inal(ii catre patria sa cereasca, Paradisul Lurninilor. Doborandu-i pe
doctrinei sale. Primul era CO!l)-pus fn persana medie; celelalte, in arhontii demonici, Spiritul Viu fiiure~te din pieile lor boltile Gerurilor,
146 . . .• 147
 din oasele !Qr mun!ii, din excrementele lor pamfultul [ ... ]. fn plus, el
lnfiiptuie~te o prima eliberare a Luminii, fiicand cSoarele, Lima ~i
stelele,- nuclee care nu fusesera · afectate de tot de amestecul cu
Intunericul.
In srar~it, Tatiil procedeaza Ia 0 ultima <<evocare» ~i proiecteaza
prin emana!ie un Al Treilea Trimis. Acesta organizeaza Cosmosul ca
pe ·un fel de "fiintiina de captat ~i In cele din urma de eliberat
particulele de Lumina lnchise Inca. In primele 15 zile ale unei hlni,
particulele urea pana Ia Luna, care ajunge luna plina; In urmatoarele
15; Lumina se muta din Luna In Soare ~i. ln 0cele din urma, In patria
sa cereasca. Dar mai raman particulele care fusesera lnghitite de
Demorii. Atunci Trimisul se arata demonilor masculi sub fo~a unei
fecioare goale, stralucitoare, In limp ce demonii femele II viid ca uri
frumos tanar go! (interpretare sordida, <<demonica>>, a naturii
androgine a Solului ceresc). Inflacani!i de dorin!ii, arhon!ii masculi
l~i raspandesc siiman!a ~i, odata cu ea, lumina pe care o lnghipSera.
Cazand pe pamant, samanta lor dii na~tere Ia toate soiurile de
vegctalc. l'l ce prive~te dia;olii-femela care ramiiseserii lnsarcinate,
ele nasc !nainte de vreme, Ia vederea frumosului tfinar go!; ~i
avortonii lor arunca(i pe pamilnt mananca mugu~ de arboli,
asimilandu-~i. astfel, lumina continutli de ace~tia. ) · ·· -
Tulburata de tactica celui de-al Treilea Tlimis, Materia,
personificata In Concupiscenfii, hotara~te sa faca b ·1nchisoare mai
sigura in jurul'particulelor de lumina captive Inca. Doi demoni, unul
mascul, altul feme Ia, li devoreaza. pe toti avortonii, ca sa relnghitii
toata lumina; -~i apoi se lmperecheaza. Astfel au fost ziimisliti Adam ·
· ~i Eva. Dupa cum scrie.Henri Charles Puech: <<semin!ia n~asira: se -
zamisle~te ca urmare a unei serii de respingatoare fapte de canibalism
~i'i;exualitate. [... ]>> · ~i fntuneric se datoreaza hazardului. Astfel, caracterul mare! ~i
.-Dar, lntrucat cea mai mare cantitate de lumina se afla acum In
Adam, el cu io!i urma~ii lui devin obiectul principal a! rascumpararii.
Scenariul eschatologic se repeta: a~a cum Omui Primordial ·a fost·
mantuit de Spiritul Viu, Adam..: urapt, lipsit de ~tiin!ii- este trezit de
'Mantuitorul, Fiul lui Dumnezeu, identificat cu Ohrmazd sau cu lisus
Lumina. Este lntrupatea In!elegerii Sal vatoare (dumnezeul lui No us,
Nous-ui) care vine' sa-~i salveze In Adam propriul sau suflet, ratacit ~i ·
148
lnlantuit de fntuneric. Ca ~i fn alte sisteme gnostice, eliberarea
comporta trei stadii: trezirea, revelarea · ~tiin!ei salvatoare ~i
anamnesis-ui [adica rememorarea- n,m,]: <<Adam s-a privit pe.&ine
lnsu~i ~i a ~tiut cine este [... ]>>.; <<Sufletul fericitului, recapatiind
fntelegerea, a fnvial>>."
Am dat acest neobi~nuit de lung citat,.deoarece el prezintli bine
ereticele -tribula!ii ale gandirii lui M~ni. Gasim aici ~i
barbelognosticism ~i doctrina Samkhya-Yoga ~i- urme . ale
buddhismului ~i mazdeism, precum ~i rastalmiiciri ale Bibliei. Poate
ca In nici un alt sistem gnostic caracterul sincretic nu e· mai evident
decat :Ia manihei~ti.
In fine, sa aratiim- ca, pentru Mani, lumina captiva este
concentrata In spermii - prin urmare, cei care nu practica abstinenta
lntilrzie mantuirea lumii (orice copil nou-nascut lnseamna o noua
lumina captiva).
Totu~i. pana Ia urma vine Timpul al Treilea, adica- sfilr~itul.
Acesta va debuta prin Razboiul eel Mare (un ~ir de lncercari teribile)
In urma caruia va. triumfa Biserica Dreptlipi (a lui Mani) ~i se -va
pctrece Judecata c!e Apoi. Apoi Sufletele sunt judecate prin tribunalul
lui Hristos, care, dupa o scurta .domnie, se va ridica Ia ccr lmpreuna
cu Ale~ii ~i cu toate personificiirile Binelui. Indarat, un incendiu de
1468 de ani va purifica lumea. Materia, demonii ~i damnapi sunt
fnchi~i lntr-o sfera ~i azvarliti In adancul unei gropi uri~e, pecetluite
de o stanca. Nu vor mai ie~i de- acolo ~i nu vor mai invada Regaful
Luminii.
Acesta fiind sistemul lui Mani, cercetlitorii au descoperit
demult cateva elemente interesante. Mai fntiii, Crearea lumii ~i a
omului este rezultatul unui hazard. Pana ~i conflictul dintre Lumina
fncarcat de Bine a! genezei biblice este anulat. Mai mult Inca: aparifia
omului- derivii din lnfrangerea lui Dumnezeu ~i. vorba lui Mircea
Eliade: ,este lucrarea puterilor demonice In cea mai repugnantli
lntrupare a lor. E pu!in probabil sa existe un alt mit antropogonic mai
tragic ~i mai umilitor." Nici macar salvarea umanitapi nu se face de
dragul ei: Dumnezeu vrea ·(doar) sa-~i recupereze particulele de
lumina captive, iar nu sa miintuie lumea. Acestea fiind bazele, era
149
!impede cii Mani ve declara natura; viata ~i existenta umanii drept
lucruri. ale Printului Intunericului. Ele trebuie distruse definitiv; act
ce se · realiza printr-un ascetism mortificator. Dupii • cum spun
speciali~tii, rareori a existat o gnozii mai pesirnistii dedit sistemullui
Mani. ·
.Din altpunct de vedere, sii preciziim d maniheenii erau grupap
(ca inajoritatea gnosticilor) In douii c!ase: Ascultiitorii (nurni!i ~i
Catehumeni) ~i Ale~ii. Ei aveau putine rituri: cateva gesturi simbolice
(siirutul piicii, saluiarea friiteascii, strangerea mainii), rugiiciuni ~i
ciintece.. Din sec. : a! Ill-lea, cand a fnceput persecutia In Iran,
misiunile maniheiste s-au deplasat In Europa, In Africa de Nord ~i In
Asia Mica. In sec. a!Vll-lea, paulicienii din Armenia vor re!ua ideile
lui Marii; !a fel, bogornilii bulgari din sec. a! X-lea. In China,
maniheismul a supravietuit panii In sec. a! XN -lea, iar In Europa: el a
contarninat putemic sudul Frantei, prin atiit de interesanta sectii a
catharilor. In· general, se considerii cii orice proclamare a unui.
dualism st:tident ~i nenuantat este o reminiscenp 'maniheistii;
principala erezie a cre~tinilor contaminati fiind faptul cii 11 considcrau
pc diavol egalul ~i fratele lui Iisus Hristos. · 3. Druizii ...............................••.•..............:.........•....•..•..............28
Dar despre toate acestea vom mai avea ocazia sa vorbim.
Istoriile secrete ale 1urnii abia lncepeau sa se teasii.
150
CUPRINS
·,
1. Generalitii!i.......................................................................... .1
~.
Definifie - lni{ierea - Secretul- Cele trei tip uri de
inifiafi
2. Misterele egiptene ...............•••••....•••.•.....••••••••.•••;•••••••••.....•• 14
Cele trei observatii- lnitierile faraonilor:
Denaturarea ideii · mesiani;e - .Jsis· 'Ji Osiris - Etapele
secretului: Isis- Etapele secretului: Osiris
Istorie ~i legendii- Sistemul druidic- Doctrina- fn
actualitate
4. Misterele din Eleusis ........................................................... 35
Istoria Dificultatea cercetiirii - Religiile
Misterelor - Scurtii cronologie - Aspecte ale ini{ierii -
Urme ~i reminiscenfe
5. Misterele lui Dionysos .........................................................47
Istorie - Dionysos ~i Zagreus - Riturile dionysiace
- Cultul secret
6. Misterele lui Orfeu.............................................................. 62
Biografia sacrii - 01:fismul: desfii~uriiri istorice -
Orfismul: ciir{ile - Orfismul: izvoare ~i doctrinii -
01:fismul: doctrina mfintuirii
151
 ,~~

f
7. Pythagoras ~i lnstitutul sau ...............................................78 I
I
Generalitafi - Istoria lui Pitagora - Apari{ia Institutului
- Generafiile pitagoreice - Inifierea fn Mistere
- Doctrina sacra - Akusme

8. Misterele lui Mithra ..........................................................99

Istoria zeului - Sinteza elenistica - 0 difuziune
prodigioasa - Relatia cu cre§tinismul - Ini{ierea
R}tualul secr,et _; '·

9. Gnosticii ............................................................................. 113

Traditio secreta a _cre§tinismului - .Gnqza -
Hermetismul initial- Caracterul secret- Simon Magul -
u_rm~ii directi ai Magului - Marcion - Carpocrat~ §i
Basilide- Ofismul- Pistis Sophia- .)coala lui Valentin -
Mani

~-

' . ··\'--'.

';'

'
152 ~""""--
-