Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
6 3 PDF
6 3 PDF
VICTOR POPESCU
Unele specii de legume, 'in conditiile de la noi din tara, se cultiva ex
clusiv prin semanat direct in camp, altele exclusiv prin intermediul rasa
dului.
Exista �i o a treia grupa care uneori se cultiva prin semanat direct, iar
alteori prin rasaduri.
Speciile lcgumicole care se cultiva exclusiv prin semanat direct in camp
sunt: spanacul, mazare, fasolea, morcovul, patrunjelul, pastarnacul, ridi
chea, sfecla de masa, cicoarea, bamele, mararul, cimbrul �i altele.
Speciile legumicole care se cultiva in mod obi�nuit prin semanat di
rect �i numai ocazional prin disaduri sunt: castravetele, pepenii, dovlecc
lul, ceapa, salata, Lomatele pentru induslrializare.
Prin perfectionarea tehnologiilor de semanat bob cu bob �i prin gene
ralizarea combaterii buruienilor cu erbicide se Linde la extinderea semana
tului direct la specii care se cultiva obi�nuit prin ri:'isad cum ar fi: ceapa,
tomatcle, varza etc.
Epoca de semanat la plantele legumicole este determinata de parti
cularWitile agrobiologice ale speciilor (temperatura de gcrminare a semin
telor, reactia termo �i fotoperiodica) �i conditiile climatice ale zonei de cul
tura, dar �i de considerente economice, dintre care eel mai important este
termenul de livrare a productiei, i'n functie de consum (tabelul 5 .3 . 1 . 1 ).
La unelc specii legumicole ea morcovul, ceapa, spanacul, mazarea, se
manatul se poate face chiar inainte de a se realiza temperatura de ger
minare, deoarece semintcle raman in sol flira sa se altereze, in schimb la
fasolc, castravete, pepeni, semintele se altereaza u�or dadi ramiin prea
mult timp i'n sol :Iara sa germineze.
Dupa cum se vede, semanatul legumelor in camp se poate face prima
vara, vara �i toamna.
4 14 TRATAT DE LEGUMICULTURA
Tabelu/ 5.3. 1 . 1
Perioada, norma de siimanta �i adancimea de semiinat
(dup� Scurtu I., Miron V., Rildoi V.)
Nr. Perioada Norma de samantl!. Adancimea
Cultura
crt. de scmanat (kg/ha) de scmanat (cm)
I Ceapa ceaclarna 5-30.III 6-8,5 2-3
2 Morcov l -25.III 4-6 2-3
3 Patrunjel 1 -30.I11 4,5-5 2-3
4 Past<irnac 1 -25.III 5 -6 2-3
5 Sfecll!. ro�ie 20.III-20.IV 12-14 2-3
6
- ·
Ridichi de iama 10-20.V 1 0- 1 2 3-3,5
7 Castrave!i 25.IV - 1 0.V 4-6 3-4
8 Dov1ecei l 5 .IV- 10.V 4-6 3-4
9 Ma7.Are de gradina l .III- !O.IV 180-300 4-6
10 Fasole de grad inl!. 15.IV- I . V1 1 50 5-6
ll Salata 1 .111- l .IV 2-3 2-3
12 Spanac 1 .III-30.IV 15 -20 2-3
IJ Cimbru 10-30. I I I 1 1 - 1 ,5
14 Loboda 1 0-30.III 10 1 - 1 ,5
15 Patrunjel de frunze I .Ifl-30.IV 5 1 - 1 ,5
16 Leu�tean 1 0-30.III 4 1 - 1 ,5
17 Ml'irar 1 III-30.IV 6 1 - 1 ,5
18 Andive 10.IV-30.V1 2-3 2-2,5
19 Pepeni galbeni 25.IV- ! O.V 4-5 3-4
20 Pepeni vcrzi 25.IV- 1 0.V 4-5 3-5
21 Tomatc 1 0-30.III 1 -2 I ,5 - 2,5
I w
� 3, 5 -c"'m
l . --L
J;
I
,
I
���,; I I ,
f;��::::7=·t:::1�
Fig. 5.3.1.3 - Schema de semanat fasolea urcatoare
La semiinatul in cuiburi se distribuie, de obicei, un numar mai mare
de seminte intr-un cuib (4-5), unnand ea dupa riisarire plantele sii se rii
reascii, lasandu-se cele mai bine dczvoltate �i sanatoase.
Indiferent de metoda de semanat practicatii, se recomanda ea in ve
derea asiguriirii unui contact mai bun intre samantii �i sol, in cazul cul
turilor de legume cu seminte mici (ceapii, morcov, patrunj el, salatii, cim-
Telmologia generalii a cultiviirii plantelor legumicole In ciimp 417
ajutorul unor semanatori care iau semintele una catc una �i le a�aza in
ghivece sau in alveolele practicate in tavi.
Este foarte importanta realizarca unui amestec corespunzator scminte
gel pentru a obtine o distributie omogena.
Folosirea semin�elor deja germinate perrnite diminuarea maxima a
timpului necesar rasaririi plantelor, de aceea metoda se recomanda la se
mintele mici �i cele care gennineaza greu (tomate, morcov, ceapa, telina).
Semanatul fluid presupune pregerrninarca semintelor in genninatoare
destinate acestui scop (Hennart W., 1. 1 985). Semintele sunt puse in sacu
leti de tifon �i cufundate in apa care este permanent imbunatatita cu oxi
gen, temperatura fiind mentinuta constanta. Lungimea optima a radacini
lor este de 1 -3 mm. Cele prea lungi, mai mari de 5 mm, risca sa fie rupe in
timpul semanatului. Perioada difera in functic de specie: 1 8-20 ore pentru
salaHi, 4-9 zile pentru ardei.
Gelul folosit la incorporarea semintelor pregerrninate arc rolul de a
proteja semintele �i radacinile de raniri mecanice. Natura gelului �i con
centratia lui pot intluenta rasarirea plantelor. Gelul trcbuie sa fie u�or de
preparat, inert, suficicnt de fluid, dar destul de vascos pentru a proteja in
mod eficace semintele in timpul semanatului ( concentratia variaza de la 5
la 20 g/1). De asemcnea, gelul trebuie sa se raspandeasca rapid in sol pen
tru a nu Li un obstacol al dezvoWirii radacinilor �i a se transforrna in stare
gazoasa. in gel pot fi incorporate substante fertilizante sau fungicide cu
scopul de a stimula �i proteja dczvoltarea plantelor (Peri �i Fcder, 1 98 1 ).
rasarirea este mai u niforma, p lantele sunt mai viguroase, densitatea este
asigurata, iar productia cre�te (lonathan R.S. �i colab., 1 988).
Adiincimea de semiinat se stab ile�te in functie de felul �i marirea se
minte lor, natura �i insu�irile fizice ale solului � i cpoca de seman at . In ge
neral se apreciaza drept coresp unzato are o adancime de 8- 1 0 o ri mai mare
decat diametml s c mintclor (tabelul 5 .3 . 1 . 1 ).
Semintele mici de salata, c i mbru, patrunjel , busuioc, marar, ceapa
ceaclarna, rnorcov se vor introduce In sol la adancimea de 1-2 cm.
Semintele de marime mij locie, de spanac, bame, castraveti , tomate se
vor introduce in so l la adfincimea de 2-3 cm.
Scmintel e mari, de bob, dovlecel, fasole, mazare, pepcne verde, sfecla
ro �ie . se vor introduce in sol la adancimea de 3-5 cm.
La a ceea�i specie, pe solurilc u�oare �i pe cele uscate semanatul se
face mai adanc dedit pe solurile grclc �i umede �i, de asemeni, toamna se
se am an a mai adanc, comparativ cu primavara.
Semanatul prea adanc la unele seminte cu putere redusa de stdibaterc
(s al ata, cicoare, p atrunjel) poatc cauza compromiterea semanaturii .
Normu de siimlilttii '
la hectar sau nonna de semanat se determina in
funetie de desimea p l antelor la unitatea de suprafata �i depinde de sp eci e,
de soi, de epoca de semanat, de posibilitatile de mecanizare a lucriirilor din
cultura �i de fertilitatea solului (tabelul 5 .3 . 1 . 1 ).
Nom1a de samanta la hectar se stabile�te in funqie de desimea sema
naturii, de masa a I 000 de boabe �i de valoarea culturala a semintelor,
dup a fommla:
2
Q = D/ m x MMB x 1 00
Vc
in care:
Q = norma de s amanta necesara (kg/ha);
2
0/ m 2 numarul de seminte germinab i le/m ;
=
QR = Q 1 x Ve t
Vcz
in care:
Q1
norma de samanta de calitatea I recomandata in l iteratura
=
Tabelul 5.3.2. 1
Date tehnice specificc infiintiirii culturilor legumicole, prin plantarea in camp
neprotejat (dupa Chilom Pelaghia, 2002)
Necesar de Dcsimca
Epoca de material de plantat Schema de plantarc* (mii
Cultura
infiin�are (mii fire/ha (cm) plantc
ri\sad+rezerva) /ha)
Tomate timpurii 25.IV- l .V 63-7 1 80+70x20-23 55-65
l - 15 . V
Tomate vara-toamna
65 60+90x22 60
(nepalisatc)
Tomate varll-toamna I OOx l S-20
l - 1 5.V 5 0- 60 50-55
(palisate) m:modclat
Ardei gras 2 5. I V- 20 . V 105 - 1 30 80+70x l l - 1 4 94- 1 20
Ardei gogo�ar �i lung l -20 .V 1 05- 1 30 80+70x l l - 14 95 - 1 20
Ardei dt: boia 25.IV- 5.V 1 20- 1 40 80+70x l 0- 1 2 1 1 0- 1 5 0
l'atlllgele vinete 25.IV-20.V 52-63 80+70x23-28 47-57
Ceapa de llll_ll 1 0- 30 .V 600-700 20+40+70x!J-5 550-600
Praz I O.V- I O.VI 3 00- 360 20+40+20+70x40 265-330
Telina 1 5 .V- I O. VI 70-80 80+70x 1 8-20 65-75
Varza timpurie 5 .Ili-5.IV 70-80 80+70x 1 8-20 65-75
V arza de vara 25.1V- 1 5 . V 55-60 80+ 70x22-24 55-60
Varza de toamna 1 5 .VI- 1 5 .VII 55-60 80+70x26-30 45-50
Varza ro�ie 20.VI- I O.VII 65-70 80+70x22-24 55-60
Gulioarc 1 0-30.III 1 20- 1 30 28+28+28+66x22-24 1 1 0- 1 20
Gulii 20.VI-I O.VII 75-80 40+40+70x28-32 65-70
Conopida timpurie 1 5-30.1U 70-80 80+70x 1 8-20 65-75
Conopida de toamnll 20- 30 .VI 55-60 80+70x2-30 45-50
Salata de ogor 1 - 1 5.Ill 200-220 28+40+20+70x 1 3- 1 8 1 50-200
l irean 1-20.TX 50-60*** 70x40-45 28-36
l . X - l .XI
Ceapa din arpagic
800- 1 300** 28+28+28+66x3-3,5 800-850
( toamnll)
Ceapa din arpagic
20-30.III 500- 1 300** 28+28+28+66x3-3,5 800-850
(primavara)
Usturoi pentru bulbi
I O.IX-30.X 800- 1 000** 28+28+28+66x3-4 700-900
(toamnii)
Usturoi pcntru bulbi
l -30.III 800- 1 000** 28+28+28+66x3-4 700-900
{£rimavara)
*1'/antare pe schema de mode/are cu coronament de 104 cm: * *kg bulbi/ha; * * * mii buta-$i
rea/iza{i din 500- 1 800 kg riidacini, in funcfie de tipul de buta$i $i malerialul din care provin.
Tabelul 5. 3.2.2
Adancimea de plantare a rasadurilor la unele specii legumicule
Specia Adancimca
Mai adanc dccat au fost in rasadnit<l deoarece
Tomate, varza, conopida.
emit u�or radi'icini advcntivc .. _