VARIATIA GREUTATII LEMNULUI DE FOC

A DOUA $I A TRETA SERIE DE CERCETARI

de Ing. Dr. G. T. TOMA

CUPRINSUL

A. A doua serie de cercetiri, 19^98-1940. Esen{e tari.

. I. Generalititi.
II. Rezultatele obtinute la fiecare ocol in parte.
1. Brdneqti.
2. f,igdnegri.
3. Gtr,mpati.
4. Sinaia.
:
JII. Numerul de steri esentd tare ce intrd la vagon.
B. A treia serle de cercetiri, ]rg4}-1g44. Esente moi.
'
I. Generalitdti.

.
1. Br5negti.
2. ]igenegti lCiofticeni).
3. Sinaia.
III. Numdrul de steri esenti moale ce intri la vagon.
C. Concluzii.

rnstitutul nostru! prin seclia de Dencrrometrie qi Amenajamente.

a l u a t i n c e r e e t a r e ' p r o b l e m ar a r i a f i o i g r e u i d l i i r e m n u l u i d e f o c ,
inci, clela incepuful anului 1982. Rezultatul unei prime serii
de ob-
servatii relative Ia esenle lari (fag, ,ser, stejar pettinculai),
este
publicat in volumul IV (1988) din Analele
I. O. E. F. fn cele ce
unneaz5, ,d5m rezultatele unei a d.oua serii 69 cerceti.ri intreprinsi
in cursul anilor:193,8, 19Sg qi 1'940,referiloare
tot la esenletari, gi
a unei a treia serii de cercetiri referitoare
la esenle rnoi (brsrd,
tei, anin), infteprinsd in intervalul lg4,Z''.-lg4+.
 Ing. Dr, G. T. Tonxa

A. A doua serie de cerceteri' 1938-1940'Esenfe tari

I. Oeneralititi
'cincisteri despic[-
S'au pus sub observalie,timp de doi ani, cite
turd qi cinci steri lemn rotun'din urm6toarel'epaf'ru o'coa'Ie din cu-
prinsul Direcliei Siivice Bucureqti:
'Ghimpali (VlaEca),c'er pi 'stejar pedunculat'
Tig5nerytli(Ilfov), stejar pedunculat'
Ghirnpali (Vlaqca),cer pi stejar pedunculat'
Sinaia (Prahova),fag.
Lemrnrla fost fasonatin figuri de: 5 m lungirme, 1 m ldlime qi 1 m
ind,llime, deci fdrd, supradnd,llare,qi depozitat pe p5"md'nt,in curtea
de
oeoaletrorrcspoctive.M'aterialul a fost cAntS'rit in fiecare lun[
:5tre Brigadiertl Petre Buse. Pr'o'oedeul urmat ln exe'cuta'rea lu'cririi
tte f,ata, atd,t in ce priveqt'e'observa{iilepe l'eren,c6't qi in ce p'riveqte
primei
oal,culele, este,oeldoscriSin AnaleleI C. E. F', 1938,cu prilejul
serii de ceroetiri.
poa;te
Se gtie cd, lemmrl uscat este o eubstant6 hi'gnoscopic6'EI
absorbi aqa dar ap[, din atrno'sferd.Ternperalura de asemeneain-
flu,enleazi asupra gradului 'de uscaciunea tremnu'lui'P€'n'tru a sta'
lem'
bili mdcar in mod aproximativ mdsurairl care varia ia Srautdtii
nului atd,rnd,de umezealarelativE, a aerului qi de temperaturd''am
relativd
inscris in tabelele.Nr' 1-4 al'Ituri de gleutatea abs'olut5'9i
a lemnului, si datele luate dela rnstitutu'l MeteorologieCen'tral re{e"
re'
rit,oaro la urnezeala9i ternpera'tur5aerului' Acgste date au fost
prezentateqi gra{ic in diagramele din figurile 1-4. Trebue lemarcat
ri pentru'Ghirnpa{i qi Sinaia d'atelerne't'eorologice respectivea;ufost
qi lisdnegti
mdsurate chiar in aceste localititi, pen'tru BrdnEti
adoBtat misurdto.rile statiunii dela
instr, din lipsa 'datelorlocale,am
Bucureqti(Filaret).
Mai amintim c6 la prima ,s€rie,deterc,etdri (1938)r am comp'a.rat
rariatia gr€u'td{ii le'mnuluiau varia}ia' cantit5'tii lunare de Jreeipi"
taliuni af.rnosferice cdzute,fdr6 a putea etabi'li o legd,tnrdstrinsl
intre una pi alta.

Il. Rezultatele ob{lnute la fiecare ocol in parte

t. Brdne{1i
a) Greutatea materialului fasonad'in Aprilie 1938' scadeneirntre
ruptpdrr5inSepterrwrie,cen.dlernnulcdntiregtes0--a3%dingrcu-
 Variafio gre&td,gii tetmsului de f*

tatea iniiiaii. Din Septemvrie;i pdnd,in Marlie, anul urmitor, greu-

latea variazd foarfe pulin. Pe ur:rnd,s,cadeiardpi usoq, pdni in al
tl,oilea Sepfemvrie, ,cAnd lemnul niu mai ,cdntireqte, dec6,L69_Wl/o
din greutatea inilialil pentru ca de ai,ci incolo, sd rimind din nou
aproximativ constantd,p6nd in Martie urmilor (vezi fis. 1).
Trebue remarc.af cd ,in timpul lunilor de,
toamnd gi d,e ja115 u1.
anul'ui a,l doilea, rmenul de fapf cdptis5 putin in greufat,e
(atingdnc
prin Ianuarie-Fe]irua,rie un maximum r,elativ)
d,in cauza umezelii
sporite a aerului. Acea,st5,cregfere a greut5lii cu 1-20lo (exceptionai
50/o),esfe ins|, din puncl ,de vedere practic neinsemnatd.
ZrJUmezeaia relativd a aenxlui
$i temperatura (,careuna fald. de
ai6a variazd in senrsinvers); inrfluenfeazdasupra greuf[fil
lemnului.
,iar 'incet. In fig. I s,e ve'de,cd curbele greutltii lemnului
nu arr un
mers pa,ralel cu curbele urnezelii relative a aerului; cum ar fi
fost de
aqteptat. Totugi, in linii generale,se r€marcd.,dupd cum
am amintit
mai sus, o u oar5 ridicare a greutdtii lemnului ln tirnpul
toamnei Fr
lernii, tdnd umezeala relativd a aemlu,i trece printr'un maximum.

cJ Greutatea unui ster este: '

Cer Cer Stejtr gtejar
rotund despicat rotund degr.icat
!'erde (la iasonare),kg ,. , ,. T0g 64,1 587 531
Usgaf (dup5 6 luni), kg , .. 58b 508 4731 428

d) Sterul de cer este mai greu doc6,f cel de ,stejaarpedu,nculat

crr
27-25P/0.
e) Sterul de lemn rotund este mai g,reu, d.ec6,t
sterul de lemn
despicat eu 70-71/o, cdnd este verde pi eu 12_1
bTo. cdnd, e;lte
uscat.
f) Marterialul rotuncr se usucd mai incof decdt dratEriarul d,mpicat
(vezi fig. 1 b).
g) Dac6" conp4grn, ]a sfejarul pedunculal despicat, greutafea
tle
acum ru grcufafea obtinut5. la prirna experienti (1ggg),
oonstatd,m
r-, diferentS in minurs pentru mat,erialul din aoeasti,
a doua ,s,eried,e.
96 kg ]a lemnul verde gi de ?1 ke ra cel us,carti,(ra 6 runi dela
farso-
nareJ, c,e,eaoe reprezintd circa 1b0/0. Aceasffl. diferentd ipi glsegte
explicatia in provenienta maferjalului. Lobdele de slejar pedunculaf
au fost fasonaf,e, atAt la prima cAl gi 1, a doua serie de observalii,
din r.ezerve de crAng cornpus. Ins[ rezene]e car\e au furnisat
matc_
rialul pentru cea de a doua serie de cencetdri proy,flreaiu dintr'un troc
 Ing. Dr. G. T. Tqna 78

TABELA Nr. 1
Ocolul Silvic Brineqti (Iltov)

Stejar pedunculat
Rotund I Despicat

Kcl .K- 'el l

;*1
*T sler

;"f
I

1 9 3 8I V . . . . . . ?081 'ooluu'l 10,8

I
DI

6?31 5e0l e4l4B5l 16,5 60

,' Y..'.. . I
I
r VL""' I 6431n t l 5581 8el45818 6 1 22,6 F.1

|
, YII""' 1 62818el 5431 8?l45ol^b r_{ l 24,21K 1
I Aqql
VIII.... I
6041rul"""1 B3l43018 1 [ o e q l C I
I
"
, , f f i . . . . . . 12 58el rul51ol 8114231801 1 8 , 3 58 1
I
,, x ......I 5851trl 5o8l 81142818 1 1 13,8 I
{t

I
, , .x I . . . . . . I 5B6lrul 5141 82142el8 1 1 ?,6I 8 1
I
*l 83142el rtl- t ' t l 8 6
I
r XII""' t2 5851 51Bl
1 9 3 9I : . . . . . . 5s61*ol u*1 8614381n--tq l o'n 84
I
, II """ t seol nnl5141 841,1251 rol 3,0I J N
',,
5821 trl 5141 83l41el7el t,, I D
IiI...... I
, IV"'," 1 5781rrl 5o2l 8214061?61 , 13,3I 6 2
I
. , . v . . . . . . . *tl rol4831 81iser l rrl 1?,0 69
it
II
I
,, YL." " 5 6 1 tnl ntrl 80l3e1l?5121,4 57
| I 1
,,, vII ..... I 54el 7 7 4771 8ois88l ID 23'7 58
\
, , V I I I . . . . L4 546177 4701 ?el3871 21,8 6 1
{D
I
,, IX...... 1 5311' l o 45el ?7137ol 69 tt't o a
I
,,.X'."'. 54517 7 ", n,nrl l 8013e4l 7 4I 1 1 , 5 8 1
,, X[." "' 532 7 5 4681 781383i 7 2I u,o
I 8113e2l'14 o't
,, xIL.... 13 54el 77 4831' l D I u,,
54417 7 475174 8013781
1940I....... I ll
l-
80l40417erl- 3'2
,, II ,.... IJ 56017 9 47?l7 4
I
.. Iil...... u'ul7 4I 45Bl7 t 7813751 | 3,0l l

I
79 Vartalia greutd$i.i lemnului, de foc

bitltorit (o veclmtirli de oi) si se aflau intr'o sta"rodeperisantE,

cauz5,tremnuloonlinea,Ia fas,onare,
avdnd vdrful uscat. Din a,ceastd,
o ,cantitatemai mi,ci de api deedt ar fi fost normal sd,conlind qi

r93a

Fig. 1 a - BrS,noqti(Ilfov). Variafia greutdf ii unui ster

(Aprilie.1938- Martie 1940).
Abb. 1 a - Brinetti (Iltov). Gewichtveranderungeines Raummetors
(April 1938j- iliirz 1940).

CerrotundlZenerchenorioeD I
Cer despiut (Zeneithenscfeiten) -
fitQjariotund $tre/etchen?rtge0
Stepr desptcdEtie/eiclnnscheten)

r tg.iO

Fig. 1 b - Brdne;ti (Ilfov). Variafia greutd,fii unui ster

. exprimatS,in proeento din greutatea inifiall
Abb. I b - Brinegti (llfov). Gewichtv€riindorutrgeines Raummoters,
in Prozent desFrirchgewichte8augedriiokt
 Ing. Dr. G. T. Tonta

deci era mai u$or. Din aoest exemplu se vode c[ greutatea lemnu'lui
este in funclie ;i d'e provenienta iul. Lemnul (verde) provenit din
mai mi'cii 'dercdtcel provenit
exemplar,edeperirsantear,e o 'grtzut'a.be
cin arb,ori perfect sindtoFi gi in bun[,stare de vegetatie'

,2.
Tisdnetti

a) Dacd privim d'iagram'aclin fig. 2 4., constat[m 'c5.la JiEEGpti

curbele gneut5lii lemnului au un mers dcosebiNfa!5' de celelalte
ccoaLc.Deros,cbireaconrtS, in faptul 'cil in lunile 1ulie ;i Augrist 1938
se inregi'stre,azi o ,s'cider,oextrarordinar5.a grcutX{ii, fapt observa.t
de altminteri qi in anul 1'98?. Stejarul flplspicat s.finge acest mini-
mum in Iulie, cind greulatea sterului nu mai pS,strea'25, decit 630/c
din valoarea iniliala; tot in Iulie prezintE si stejarul rotund de 15
cm grosime ace,stminimum. inregistrdnd 680/odin greutatea lemnulul
vende. Stcjaml rotr-rnd cu diarnctrul 'dte2'0 c,m atinge ,cea mai mic5.
greutate tn Augusl, qi anumc 590/odin greulatea inilia1X. In Septem-
vrio greutatea creqfe iar5$i brusc. $i in lunile urmdtoare ,eurbeleigi
p[streazd un m,ensusor alscendentpAn[ in Ianuarie 1939. Pe urmi
sc inre'gistrea'zi iar[gi ,o sc5,cl,ore
tr,eptat5,, ,cu unelc osci]atiuni tnni
mrci sau mai n1ari. In Septemvrie 1939. se observ[ u'n ai doilea mi-
nimum (r'elativ), insi mult mai prsli1 pronuntal. Greutatea cca mai
rlici, atirrsS ,tn cun-.ulc,elor doi ani derobs'crvalieriimSne tot cea din
Iulie 1938, ,car,et,nebuc,considcrati sub limita norn?,ald,ile uscare a
Icmnului ln aer liber,

b) Gr,eutateaunui ster de stejar pedunculat este'

@-':lb o:;1!r
_9.,p.
Verde (la fasonarc), kg. 629 657 698
t r - s c a t( d u p ; 6 l u n i ) , k g , , , ,.. ,490 536 5X3

c) Slerul de l,emn rotund estc mai greu decdt sterul dc lernn des-
Ii,cat, ,si anume cu atd.t rnai gren ,cn cAt tremnulest,emai gros in dia-
metru;
dcspi,cat;'cuatA,l
d) Materialul rotund,se usucd,rnai inoet de,cd,t,c'el
mai inoet ,cu cAl esto alcXtuit din picse mai groa6,e. A'stfel 1a sfAr-
8l Vanalia greutd.tii lemnului de foc

gitul celor doi ani de observaliestejarui despiaatmai p5stra ?1oio

tiin,grcut,atea,initiald.,cel r,otund,su'd,iametrul
de,15 ,cm75%, iar
cel ,cu diame,trulde 2O 'cm 87%.

*s

"i

Fig. 2 a - ligdneqti(IIIov).Variafiagreutdfiiunui ster

'
(Aprilie 1938- Martie19{0).
Abb. 2 t - Tigtnegti (Illov). Gewiohtvereaderung
6iuosR&ummotort
(April 1938- Marz 1940).

|
Qtepr desptcat( Stieleichensiheilen)
S^ti1arrot und 6. 75cn(Ste/erchenprigel g. 15an)
Stijar rotund Q' Z0rn(9lte/enteiprtiei 0 -Zore

Fig. 2 b - ligflnegti (Ilfov). Variafia groutl,fii unui ster

exprimatd,in procente din groutatea ini{iali.
Abb. 2 b -- Gewichtverzinderung einel Raummeteree,
in Prozent des Frisohgewiohiesauoged.rriokt.
 TABELANr. 2
OoolulSilvic lignnegti(Ilfov)

Ste jar ped uncutat

Data rotund 5,a
id
cintiririi Grogimea Grosimea
oirca 15 am circa 20 am
=.- N:

- - l
Annl Fi lutra Xs ^,
-tt lKs olo rrg
I orn 0c o/o
ster I st* ster I

6291 1001 657 100 698 100 10,8 DI

5911 941 630 96 6?3 96 ro , c 60

5721 911 624 95 671 96 22,6 51
3981 631 449 68 493 IL 24,2 51
4271 681 460 70 4t0 59 23,9 51
4831 771 516 79 580 83 18,3 cd

4901 ?81 536 82 b73 82 13,8 71

5021 801 542 83 603 86 7,6 81
5o5l 80l 545 83 604 d/ - 11 86
50?l 811 b47 83 609 6l 0,4 84
5041 801 547 83 605 8? 3,0 76
6001 801 578 E8 601 86 3,9 to

4851 771 530 81 cdb 84 13,3 62

4861 771 b32 81 590 85 17,0 69
48ll 771 510 19 602 86 2t,4 DI

4861 771 528 80 599 86 23,7 bd

4641 741 501 76 b79 83 21,8 61

4561 731 487 74 DD( 80 L7,l 64
47rl 751 b09 .I 591 dc 11,5 81
'18
4751 761 514 588 84 5,0 83
4761 ?61 5r7 ?9 590 85 0,1 83
4641 ?11 501 76 574 82 - 6,9 81
-l -l 513 ?8 586 84 -- 3,2 84
4461 ?11 455 lo Db/ 81 3,0 ai
83 Vanalia greutd[ii lemnului de foc

3. Ghirnpalt

o) La Ghimpali s,eobservdun fenomencurios: iemnul verde,faso-

nat in Docemvrie1938,nu numai ci in prima 1un5"nu seadein grou-
tate, dar chiar creFteusor. La ,sf,ejarulpedunculat,sporireagreut5tii
mergepdn5,in 'Ianuarie 1939.Fenomenulpar,enevero,simil.Sporir"a
aceastade greutale nu soloate explica altfel, decdtprin faplul cd
in acesteluni do iarni gr.ea1), lobdeleaii pdstraf la suprafa!5 un
strat mai sublire sau mai gros de apfi inghelatd,care s'3 adlugat la
groutatea I'emnului.In lunitreumbtoar,e,greulalea ,s.caa[eregulal pini
in 'Septemvrie 1939, cdnd trernnullotu,nd mai p,dst1€azd"87-82/o
dirt greutateainitial[ iar ,ee derspica,f7'6-79'%.In Octomvrie,Noem-
vrie Ei Deccmvriee,aoscileaz5, cu fendinlE evident5,de cr,eEtere(d.in
prlisina sporirii umidi,tdlii relative a aerului). Pe urmi 'se observi
o coborirousoar5 a curbelor(vozi fig. 3 o), p6,ni in Iulie 1940qi o
sc5,deremai bruscdin Augusb,rSeptemvrie qi Octomvrieale a,celui:qi
an. In No'emvriese observ5,iar5,qifendinla d,esp,orile a greut[tii ca
urmare a sporirii urnezeiii aerului si scb,deriitemperaturii.

b) Greutateaunui ster este:

Cor Cer Stej.ped. Stej. peil.

rot. dosp. rot. desp.

Verde (la fasonare),kg. .. ,, 670 68? 61? 573

U s c a b ( d u p d ,9 l u n i ) , L g . , , , 544 543 504 433

a) Un ster de cer este rnai gre,u deoff,lutr ster de sfejar pendu-

culat, Si anume lemnul rotunil cu 8-9/o, lemnul clespic'at cu 20-
250/0.At fi fost de aEteptat ea diferenla de greutate intre cer gi
stejarul pencluculat sd, fie cam aceeaqi, atA,t la materialul rotund
cAt qi la cel despicat. Diferenla mai micd la eel dintA,iu se datoreqte
faptului ci eerul rotund" a fost fason,at din piese subliri (circa 13
cm. cliametru), pe cdnd stejarul pedunculat din piese cev,a,mai
groase (cca 15 ,cm diametru). $i este cunoscut, cd, in condilii de
a,ltminteri ega,le,un ster de material rotund gros cAntdre$te mai
mult decdt unul constdnd din materi,al sublire (vezi ocoluj !igd-
ne$ti).

1) In Decemvrie 1938 qi in Ianuarie 1939,temperatura medie a fost sub

zero grade; iar umezeala relativd 87-89%.
 'T. 84
10 Ing. Dr. G, Toma

'irof prir:ini nu ,s.eobs'en-i Ia e e r o d i i o r e n ! [ r c m a r '

d) din a.c'etr,stl
cabilS de greutat'e intle rnaterialul d'espicat , S i c c l r o t u n d . L a s t c -

s
x
s
N

#
1938 1939

Fig. 3 a - Ghimpafi (Vlaqca).Variafia greutili unui ster

(Deoemvrio1938- Noemvrie1940).
Ahb.3 a - Ghimpaii (Ylstca). GeN'iohtvoriindemng einer Raummeters,
(Dez. 1938 - Nuv. 1940).

Cer despbat ( Z erre t chens che / te n)

St ejar r otund 6t rclerchenprioel )
St61br despicat r StEle rhenicheten)

Fig. 3 b - Ghimpafr (Vla;ca).Variafia greutXtiiunui ster

exprimatd,in procentedin greutateainifilll.
Abb. 3 b - Ghimpali (Vlagca).Gewichtverduderung e',nesRaumrtreters,
in Prozent dcs Frischgewiohtesatsgedrriokl.
85 Varialia greutdlii lemnuiui de foc 1l

TABELANr. 3
Ocolul Silvic Ghimpafi (Vlaqca)

C e r I Steiarneduneulat
rotund I despicat I rotund I despicat
F a s o n r ti n D c c e m v r i e1 9 3 8
P.o

*il '. 1#l', l"l*

Anul gi luna

I I- 1 1l
1 9 3 8X I I . . . . . 8- 1 C 0 l68? 1 0 0 ol l I0015 7 3I] 1001 '-l 89
I
lool 1orl o/Dl looi - ' - l
'::i
---l
1 9 3 9I . 6 9 4 1 0 1 62b - o 2 87
,, II....... 695 1 0 r 599 nti """1 9 6 80 t ol
i
,, III...... 1 654 9 5 b88 ,ol5 3 1 1 ori n'ul 8 0
I\/ I ;;j OJJ g2 o D /
"'l 505 ,t] 13,1
qo

1
DD

,, Y..'. .'' , t ] 604 88 546 tri 1781 rui 17,2J66

,tl 586 il60 r
21,5i
,, vI......
,, vII .....
10 607
1 58r -l
8Ri 5?5 8 4
t'l) i);J a)

:ti4521
o']
80
7 9 23,4159
,, VIII..... I trl 552 80 509 434] 'ul
2 r , L Io /
::l
cDd

,, IX...... 1 1 544 rtl 543 ,o 504 orl 433i tui 16,91 Ofl

, , x .. . . . . . I 541 trl C D D 8 1 522 '2R 4 + . 1 ?8 11,5 i7

., xI...... 1 528 toi 514 79 526
:.1433
6i) 76 4,9 81
I ?91
I
,, xII .,... 11 543 r t ] 558 8l 530 ru] 452l 0,01 82
1940L 1 537 ro15 5 1 80 5t7 84 4J0 - ,,nl7 9
-l :l - u,*l
,, il.......
,, III...... II --l 518 84 t ta
,,1 .,"I
q ol
82
JJ

,, IY...... -1I -l -l 10,016 8

.- rul 528 13,e1bt)
,, V.""" 11
"ro]
7 7 503 92 123 741

,, VI"'.'. I 4e7 ,nl524 to 501 1 1 421', -"i

8--l to 1 e3 i
i ,nl i
,, vII...... 1 4e3l 5t4 7 5 499 4161 rui 23,1 b2
8rl
i
,, \'IIII"''' 10 456i 68 490 a1
469
I
;;l
3e8l 6el 20,216 1
,, IX.... .. 10 ,{ao uu]474 69 154 ,nl389 681 1 E , 2 O I
,' X."'..' t2 42ol 461 tr/ r t ] 3801 uu1
::l It,7
{DO a9

,, xI ...... 1 1 437] oo] 476 69 ^A/

,ni3e4] uri 7 , 9 1 8 0
t2 Ing. Dr. G. T. Toma 86

jarul pe,dunculatins6 se 'c,onrstatd,

aceasti diferenfi: steuul de lenrn
esle mai u$or,cu 7/o c6,nde verd,eqi cu 140/o,ednde usoat.
tiespi,caN
e) Materialul despicat se usucd mai repede decit cel rotund' 'Cerul
lass iardEi excepfie din motivul ard,tat mai sus. Mai mult inc5,,
privind d'iagrametredin fig. 3a gi 3b, constat5m Xt a] doil':a
"6
an csrul rotund nu numai cd 'd,evinemai upor decA,t cel despicaf
acesta (curba merge p€
clar scade ,,simai repede.in greutate fl,sge,N
cledesubt qi se depdrteazl" tot mai m,ult).
F,aptul ,estein leg[turl cu star'ea de sdn5tate a lemnului. Intr'a-
devdr s'a observat cd"cerul rotund incepe a putrezi tm anul al dloilea.
Fenomenul s'a remarcat in mare md,suri la Ghimpali Si"in mai
micd, m[sur5, Ia BrineEti. Din aceste observafil se pot trage con-
cluzii $i asupra tr5,iniciei lemnului. Sfejarul pecluneulat este mai
trainic decdt ceru1, iar c,erul despical estb mai trainic dec6,t cerul
rotun'cl.

4. Sino"ia.

o) Tat'ela Nr. 4 qi diagramole din fig. 4 a 9i 4 b airatd, cd greu-

tatea lernnului de fag fasonat in Aprilie 193E, scade regulat timp
'de i6 luni, adic5, pind in Octomwie, cdnd materialul atinge un
grad de us.cS,ciune ce poate fi considerati normal[. In aceast[ stare
lemnul nu mai pdstreazi dec6.t 73010 din gteutatea inifiali.. Ir
Noemvrie, Deeemvrie qi Ianuariet ,greutatea cre.ryteuqor. d.atoriti
sporirii umezelii relative a aerului qi sc5,derii temperaturii. In lu-
nile urmdtoare ale anului 1939, greutatea scade iardqi incet pAnE
iri Septemvrie-O,ctomwie, cA,nd.ea atinge un al doilea minimum,
lemnul rotuncl av6,ncl numai 629/o din greutatea initiald., iar cel
despicat 70-7I%, Pe urmd., in timpul.i,ernii a doua, greutatea iar
sporeqte putin (cu Is-2010 la lernnul despicat qi ct 4-5% Ia ed'
rotund.).

b) Greutatea unui ster de fag este:

rotund despioat
Verde (la fasonare), kg.: JJD 632
Uscat (dupi 6 luni), kg.: 535 46r
c) Fagul rotund este mai grzu decd.t fagul despicat qi anum€
eu 76/a.
87 Vanalia greutdtii lemnului de lo't l3

d) In primele 6 lu,ni dela fasonare, Iemnul despicat scade mar

:'epe,dein greutate decAt lernnul 1'efund; de aici tncotro lucrul se
Petrece invers.

*
I
s

Fig. 4 a - Sinaia (Prahova).Varialia greutifii unui ster

(Aprilie 1938* Martie 1940).
Abb.4 a - Sinaia (Pmbova). Gawichtverdnilerung einee Raummctero
(April 1938 - Uerz 1940).

Fagrotund ( EuchenprigeI )
- ,- - fa,q despicat (Buchenschertenl

Fig. 4 b - Sinar'a(Prahova).Variafia grcui,.i i unui ster

exprimatl in procentedin greutateaini{,ialn.
Abb.4 b - g i n a i a ( P r a b o v o ) .G e w i c b t v e r a n d c r u n gr i n e s R a u m m c t e r s ,
in Proze[t des Frischgewichte3 ausgedriickt.
14 Ing. Dr. G, T. Toma 88

TABELA Nr. 4
Ocolul silvic Sinaia (Prahova)

s
F)d P > -.6

E FE E Ei b
H> 6 C
ET r k tr-

oc

9 733 100 632 100 . 4,2 70

20 700 95 590 93 t0,7 68
18 649 89 Rc)c) 83 14,6 68
l8 607 83 500 ?9 1?'1 68
18 o/r 79 480 Jb 15'9 72
l7 559 rfl 475 ID 10,8 7L
17 535 73 4ri1 73 7,9 70
18 538 73 466 ?4 3'6 72
1a
I' 540 74 4'15 75 - 9R aq

10
546 75 498 79 - 0,5 83
20 b23 7L 47r ID - 1r5 ?0
20 520 tl 465 74 - 1,5 74
19 lul 69 4i8 JJ 7,4 62
19 506 69 463 73 11 , 4
19 501 69 46r 73 L4,5 la

19 494 68 457 72 t6,7 66

22 478 65 45r I1 15,0 bt)

20 454 62 442 70 11,0 76

2l 457 62 446 7L 6.9 82
23 490 67 458 73 0'4 81
15 487 b/ 452 72 - L7 82
16 484 66 452 72 - 7'7 79
15 - 3,9 73
6 485 66 447 ?1 - 1,6 69
89 Variagia greutd.lii lemnului de foc l5

IIl. Numirul de steri esen{6 tare ce intri la vagon

In strdnsS, legbturl cu varialia greut5lii lemnului de foc std

problema stabilirii numlrului d,e steri ce intr5, la vagon (10 tone).
Acest, numdr variazl in sens contrar cu gerutatea: scade greuta-
tea lemnului, creqte num6rul de steri ce intr5, la vagon, qi invers'
Cu ,ajutorul cifrelor din tabelele Nr. 1-4 se poate deduce printr'o
simpl5,imp,5r!ir"enumirul de eteri ce intril 1a vagon pentru oricare drn
ope'cii qi ,s,ortirnente$i P'ent,ru'orice interva ds timp dcla, fa'sonare.
In tabe'la'Nr. 5, dim valorile ,c0r€,spunzd.t0are la jiurndtate de an dela
fasonare, la ,un an, la un a;rr qi ju,rndtate qi la clci anl gi anume avd,nd
tn vedore in aroelaqitimp toate localitifile in care s'a filcut expe-
rienla gi !in6,nd socotealE,si 'de rezultatole oblinule cu prilejul pri-
mei serii de oercetdri (193'8)'

TABELANr. 5
NumErul de steri ce intrl la vagon (10 tone)

La 6luni La 12 luni La 23 lu
I I
Specia -l
gi sortimentul X X lrd XI
5 cdl

r
Fl El

1 7 , 01 7 , 318,4
C c r r o t u n d . . . , . . 1 6 , 51 1 7 , 6 19,42 0 , 1 1 1 91. 2
1 9 , 121,0120,021.0
18,417.919.911e,0
C e r d e s p i o a t . . . 1?,1119,7
I
9,0
6
lzr,s
I
21,4
20,8

Stej. ped. rot.. . . . 78,7122,r 20,018,922,31 2 0 . 19,?

1 2 7 , 2 1 2 0,,n2q 2t,4
l'
19,0123,420,819,924,61 2 1 , 31 , 225,4123,3
22,4
:|22,0
24,7
Stej. ped. desp. ..
I 126,7
18,4 1 8 , 61 9 , 720,3 - lzr,s I 20,6
F a gr o t u n d . . . . . lr8,?
F a g d e s p i c a t . . . . .2t,412L,721,6 1,8 22,3122,r
120,1
I - l2r4
t-
t- 22,4
I I

Dupd, cum era firesc, aseillenea cdnt[riri de probd pentru stabi-

lirea numi,rutui de steri ce intri la vagon s',au f5,cut qi de c[tre
Casa Pddurilor. Prin grija d-tui ing. cons. silvic N. N. Calagea,
pe atunci la l)irecliunea Comerciali, C. A. [P'. S., s'au transmis la
i. C. E. F., datele dela ocoalele silvice din cuprinsul a doud,Direc-
tii Regionale: Ctui $i Pite$ti.
ln Ing. Dr. G. T. Tama

Direclia Cluj a cules date dela g ocoale Pentru fag deqpicat.

am,estecat cu cirsa 100/o lemn rotund (sterul fiin'd fasonat tot firl
suprainilfare). Din aoeste date rezultX ur"m[toar'ele valori medii:
La patru luni dela fasonare: 18,4 steri la vagon.
Ira un an ,, ,, 20,8 ,, ,, 1,
Peste un an ,, ,, 2'3,0 ,, ,' ,,
Dupi cum aratd. tabela 5, cifrele obtinute de noi, care provin
dela dou5, serii de obs'ervafii dintr'un singur ocol (Sinaia), sunt
foarte apr'opi,ated.e cele oblinute de Directia CIuj.
In Direclia silvici PiteEti s'au pus sub observa,fie:fag in 10
ocoale, cer in 2 ocoale pi stejar ilr 12 oeoale. S'au oblinut urmd-
toar,ele rezultate:
minim maxim mediu
Fag roiund 19,0 21,0 20,0 steri Ia vagon.
,, 'd.espicat 19,4 22,0 20,9 ,, ,, ,,
Cer roturnd 20O 25,0 Z3,O ,, ,1 ,,
,. despieat 18,0 72,0 2O,5 ,: ,, ,1
,stejar rotund 19,3' 2,1,8 2'0,8. ,t ,, ,,
,, tlespicat 79.7 22,4 2I,6 !. ,, ,\ .

Irriru cAt lipse.c iridicalii asupra intervalului rJelimp Ia eare

s'a f[cut eintdrirea malerialului in Direclia Pitegri.nu puiem face
o comparalie cu datele oblinute de noi decAt in mod aproximotiv.
O deosebire remarcabii5 glsim la cerul rotund, pentru iare se dd
cifi:.a meclie de 23 ster"i |a tragon, in timp ce tabela Nr. 5, chiar la 23
luni dela fasonare,nu arat5,mai mult de 20,8 steri. De fapt, Direc-
lia Piteqti, a flcut experien!5 cu cer rotund ir:tr'un singur oco
(Slivepti), unde materialul a fosf probabil fasonat din crlci (sau
in orice eaz din piese subfiri).

Esenfe moi.
B. A treia serie de cercstdri, 1942_'1944.
I. Ceneralititi

J n t o a i n n a a r t u l u i 1 9 1 2 ,s ' a u p t t s s t t b r r b ' e ' t ' a t j r,' ' i t e 3 - i s t e r i

lemn rotund. gi clespiedtull irr urmirtoarele trei ocoale clin Directia
S i l r - i c i iR u e u r e s {:i
Brine;ti - iei.
Tigtinesti (la Ciofliceni) - tei 9i anirr
9l Variatia greutd{ii lemnului ile foc t7

Sinaia - brad.
Lemnul a fost fasonat fdrl supraindllare qi depozitat pe pdmd,nt
in aer liber. Materialul a fost cantirit timp de 14-15 luni
Ia
rntervale d,e 4-8 s5.ptimd,ni, d,ecItre Brigadierul J,CEF_ului psrrg
l?ase.M'etodadb cercetarrea fosf, acoeaEica gi la prima qi a doua
serie
rio ,observalii. $i d,e da,fa aceas,tavarialia grcuth.tii lemnului s'a efu
diat in compare{ie ,cu varjalia femperaturii qi a umezelii r,elative
a
i-orului. Dat'elc respectiveau fo,sf ruate dela Institutur Metcolorogic
Central. P'entru BrIneEti s'au f,olosit dalele meteorologite ale ,St,a_
lrunii Bucureqti-Filaret, pentru Cioflice,ni c,eje al,e Sta$iLrnii Snagov,
iar pentm Sinaia ,cel,eale Statiunii Sina,ia.

II. Rezullatele obfinute la fiecare ocol in parte

7. Brd,nEti (Ilfoa)

o) Dupi cum se vecl,edin tabela Nr. 6 pi fig. ba qi 5b, greuf,atea

sterului de tei, fasoneit in D,ecemvrie 1g42, rXmdne in timpul iernii
aproape constantS. fn primele doud, luni qi jumitate, adicd. dela 11
Decemvri'e 19,42,pind la 2T Februarie 1943, teiul rotund nu pierde
docdt circa 10/odin greufate, iar teiul despicat S/o. ScXderea
Iru-
ternic6 in greu,tate incepe cu lunire mai calde de prim[varr pi con-
tinud, pd,nX la inceputul toamnei. pdnd, in Octomvrie 1948, Iemnul
pierde 42'/o dir- gr,eutatea iniliald.. In lunile rdeoroase din
iarna
urmltoare lemnul uscat nu mrmai ci, nu mai pierde din greur.ate,
dar chiar c6,ptig6.Pdnd la 91 fanuarie 1944, teiul rotund recu,pe-
re,a.zd,3o/0,
iar teiul d'espicat 7o/o din'greufale, lucru care se explici
prin sporire,a um,ezelii relative a aerului i1 limpul
iernii qi prin
insu;ir'ea higroscopici a lemnului.
b) Temperafura r$i umezeala relativd. a aerului influenteazd.greu-
tatea lemnului, dar incet. Astfel, in intervalul Decemvrie 1g42_
Augusf' 1943, curbele greutdlii lemnurui gi curba umezerii
relative
a atmosfer,ei au intr'adevdr un rners mai m,ull s,au mai pufin para_
lel (cu exceplia lunilor Aprilie qi Mai). D.e asem,enea
ternperatura
are in acest intfl'val un mers permanent ascendenf,
cu excep!,ia
lunii fanuarie. Din August tns[, um,ezeala re]ativd, a ,aerului
incepe
a erEte iar lemperatura incepe sb, scad5. Totur,gi greutatea
lemnu-
lui continud sd scadr incd doux luni. Abia din octomvrie greuta-
tea lemnului, influentratd, tardiv de sporir,e,armezerii
aerului. inceoe
sd creasc5,uqor dupd ,cum s'a amintit mai
Si sus.
 Ing. Dr. G. T. Torma 92
18

Kg
Teirotund(tndenPrigel) '
550
( / n dar ch eit enl'
TeidesPicat
nparat ura(/ uf t t emPer2tut)
Te
(b '
++++. lJnezea/a relativl a aerulut
\q, soo ( Re/at/ ve Lu f t /e uch tig keil I
6
+50

%zo tc
'T 85

$
'R
o\

$ qr
65

S 55
roR
fHAM I

1942 19 43 1011
F i g . 5 a - B r [ , n e ; i i (Ilfov). \rariafia greuti,fii unui ster esenli moalo
(Dec.1942.- Ian. 1944.)
Abb.6 a - tsr6ne$ti (Ilfov).
' Gewichtveriinderung einee Weicbholz-Raummoters
(Dez. 1942 - Ian. l9++).

Tetr otund ( I nden prugelI

Ier desqrTat/lndensc

0
t942 t943

' 5b
Fig. - BrS,negti (Itfov). Varialia unui srersenfii'moale,
exprimati,'in procdntedin greutateainittalh"
Abb. 5 a - Br;,negti (IIIov). Gewiohtverand rung eines-Welchholz-Raummetors'
i-n Piozoli des Frisohgewichtes ausgedrockl'
93 Varialia greutdli,i lemnului de toc t9

c) Lremnul.de tei fasonat iar:na nu poate fi considerat usoat

decAt abia la sfArqitul verii urmdtoare.Curbele dln figura 5, arat5,
inlr'adev5r o sgS.dsrscontin-u5a greut5lii p6,n[ in luna Octomvrie.

urrui ster de tei este:

d) Greutate,a,

rotund q!$tcut
Verde (la fasonare), kg. : 594 571
Uscat (drrp5,10 luni), li-.' 346 331

e) Sterul d.etei roturndeste mai greu decdt sterul de tei despicat,

;i anumecu 4-5/o.
l) Dup5,cum se vedein fig. 5 b, lemnul despicatscadein timpul
primd,veriiqi verii mai rqrede in greulafe decdt lemnul rotund. De

TABELA Nr. 6
Oco,ul silvrc Brinegti (Ilfov)

Data Tei
cdntdririi

Anul gi luna
Rotund
Greutatsa
Despicat
FdE
43= cErE
Kg
olo 0c
N sier

1 9 4 2X I I . . . . . . 11 594 100 57r 100 - 1 , 0 I 94

1 9 4 3I . 25 593 100 oo6 99 - 6 , 2 | 89
,, II.'...... zt 585 oo 553 97 - 0 , 3 | 69
,, ilI ....... -- 4,0 | 72
, IV'.....' 4 DCI ,1 508 89 r2,9 | 62
,, V.....,.. 9 503 85 414 72 14,6 | 72
, YI .""" L4 475 80 387 68 19,2| 66
,,- vII....... 22,2 | 60
vlII...... 7 412 69 350 61 23,8 | 56
, ]X """' 5 380 64 347 6l 19,4 | 65
,, X..,.,,.. 16 346 Dd
9Cl
58 r2,2 | 74
,, XI ..'.... o-
7,L | 87
,, xIL...... 14 358 6 61 2,0 I 92
LS44T. DI 365 61 371 oo

asemeneain tirnpul iernii teiul despicat ili sporegtegreutateamai

repededecdt cel rotund.. De aci rezultd cd materialul despicat este
mai higroseopicdecdt cel nedespioat.
 Ing. Dr. G. T. Torna

2. Ciofliceni (Ilfov)

o) $i aici, ca qi la Brdnegti, lemnul fasonat Ia sf6.rEitul lunii

Noemvrie 1942, ipi pistreazi greutatea aproape constantd in timpul
iernii. In Ianuarie 1943, se observ[ chiar o sporir,e a greutSlii cu
cdteva kilogra,rne de ster, datoritd desigur apei inghe$ate p,e lemn.
Abia in Martie inregistrim o sc[dere in greut'ate de 3-J0l0. In
lunile urmdtoare, in urma ridicirii temperaturii, greutatea scade
neintrerupt pdnd, Ia sfdrqitul lui Oetomvrie, dupi cum arat5, ci-
frele din tabela Nr. 7 qi diagramel'e din fig. 6 a qi 6 b. In lunile de
toamnd $i de iarnd, in urma sporirii umezelii aerulu'i pi sc[derii
temperaturii, lemnul igi sporeqte greutatea aa 2-3/a.

Kg
650

600

$rso
q)

cs 5oo

o/o

90

'q
'. | .Sr
E#)
80
.:
".1*1
t,,
t,,
N
$
!
s
S,, ND
*

7942 ,943 t944

- 6a-
!'rg. Cioficeni (Ilfov). Yarialia greut[lii unui ster esen!5,moalo
(Nov. 1942 - Feb. 1944).
Abb. 6 t - Ciolliceni (IlIov). Gewir htveriinilcrung eine8 Wei0bholt'Raummetcr6
(Nov. 1942 - Febr. 1914).
95 Yarialia greutdlii lemnului de foc 2l

Anin rotund (Schwarz

erlenPrugel) |
- ---: Anin de,sprcat
(Schwarzer/ en scneitun )

- lerrotund'.{.
(Lndenprigel) '
l-i

( Lindenscheitent

DtFtlAl{ttAS0N0tf
to42 1943 | 944
Fig. 6 b - Ciofliceni (Ilfov). Yarialia greutiifii unui stor esenfii moale,
exprimati iir procentedin greutateaini{iald.
Abb. 6 b - Ciofliceni (Illov). G)wichtverdnderun3 eines Wei.ohholz-Raummoters,
in Prozent d€s l'rischgewichtes tusgedrrickl,.

TABELANr. 7
0iofliconi (Ilfov)

Data Anin Tei

c6,ntdririi *t"r,1Td*pt*t rotunrl I despicat 3.8'E S.i c

Greutate& Groutal€a -94

Anul qi luna Kg Ke Kg Kg
olt olo o/o oio 00 oio
N rta" Ster Ster 8ter

1 9 4 2X r . . . . . . 1 2 b o/t) Loo 100 568 100 5 9 1 100

Dl0 1,6
, , x r r . . . . . l2 e 673 100 574 99 563 o o 518 97 - 1,1
19{3I.......128 680 1 0 1 578 1 0 0 573 1 0 1 584 9 9 - 7,1
, II ......1 - .- .:
, , I I I . . . . . . 1 3 tlo{l
97 96 548 9 6 D I D
j)Dl w J'o
,, l v . . . . . . 1 _ 11,8
_ -
, , v . . . . . . . 1 6 608 , 0 435 -/ o art)b s 41s l o 13,8 a'

, , V I . ; . . . . 1t t 578 tJD 2 0 ? 6 9 487 86 423 7 2 17,4

, , vvIrl Ir. . . . 1_ ^- 20,3
22o.
,, . . . . 1 5 508 % JDtI 6 2 446 79 3 8 4 65
, , I X . . . . . . 1 1 4tr ?0 6 0 423 I D D t r 63 181
, x . . . . . . 1 3 0 432 64 338 DiJ 3 9 5 ? 0 3 6 1 o t - t l,D

, , x I . . . . . 1- 6,2
, , x t r . . . . . l-r r 436 64, J+J 60 3 9 9 70 370 trJ a-
Lrl

1 9 4 4I . . . . . . . 1
, , r r . . . . . . 11 1 455 at ^; JO4
;^ 40s
OJ n
389 66

b) Lemnul fasonat iarna poate fi considerat uscat aLia Ia sfAr-

titul verii sau inceputul toamneiurmitoare. Curbele greut5lii iem-
 Ing. Dr. G. T. Toma 96
22

nului'dinfig.6,arati,oscdderecontinu5,pdnllasfd'rqitul]uniiOc-
l omvrie.
-
c) Greutateaunui ster este:
Anin Anin Tei Tei
rot. desp. rot. desp.

Verde (Ia fasonare),'kg.t 6{'(6 576 568 59'1

Uscat (duPd,11 luni), kg.: 432 338 395 361

d,) In moclsurprinzS,tor,sterul verde d'e tei rotund este I'a Oio-

fiiceni mai u;or (568 kS),'d,ecdtsterul de tei clespicat(591 kg)'
Lucrul se explicd prin faptul c5,aici lennul rotund. a fost fasonat
clin crdci gi vdrfuri, in timp ee lemnul despieat a provenit din
trunchiuri de arbori tdtrdni. $i esteltiut ci lemnul din partea in-
ferioar5 a arborelui are o densitate mai mare decAt cel din spre
vd,rf.
De alifel, pe mdsuri ce se usuc5' aceastd'diferen!5' in favoarea
Iemnului despicat nu numai cd.dispare, dar dupd' 5 luni dleiafa-
gonarletrec,echiar in fav'oarea I'euinu,luirotund, rdooatece ac€gta,
clupdcum am vizut, are facultatea de a pi'erdeapa mult mai gretr
decd,tlemnu despicat, lucru care iese foarte clar in evidenld in
fig. 6 b, gi canese datorepie desigur inveligului eontinuu de coaj5,.
C,omparA,nd slerul dle tei despioat dela Ciofliceni' cu cel
"sup
clelaBrdneqti, constatdmcd cel 'dinta,iestecu 20 kg mai greu decA't
cel din urmd, (591 kg, fa!5, de 5'71kg). Expliealia trebue cd.utatd.
'tlin trunchi
tot in provenienla materialului: primul a fost fasonat
de a,rbori bd,trdni, al doilea din trunchi de arbori tineri (cu greu-
ta',.especifici mai micd).

3. Sinaia

s.) Sterul de brad rotund fason'at la sf6,rgitul lunii Oe'tomwie

1942iqi mieqoreazdgreutatealn prim,eletrei luni (p6,ndIa sfdrpitul
Iui fanuarie 1943) numai cu 2910, cel despicatins5,'cu t4/o' De aici
ineolo scH,d.erea greutitii este mai acceniuati. qi continud' pdnd la
sfdrqitul verii. Inoepd,nddin s,eptemvrie,greufiatea lemnuluri ereEte
pdni in Decernvrie,in urma sp'orlrii s'ensibilea. umez'elii rel'ative a
agrului Fi a scdderii temperaturii, penfru oa in Februarie 1944,sd'
se inregistreze din nou o mi:cqorarea grfltatii cu 10/ola lemnul
rotun'd qi au 47o la cel despicat.
 Varr,a{ia greutdlii Lemnul'ui de foc 23
a 97

hg
- Era ro Lund ( Tannenp r ug;' I )
t)
- "l
* 5O0 Srad desptcat ( fannenschei
(D

a9450
(5

400

/o

'a 85
i
Qzc to\
(
a I
3 as nP
rt
,cJ
-10
QNDlfnAHttl4S1ND/F

194? 1943 lg44

Fig. 7 a - Sinaia (Prahova).Variafia greutiilii unui ster osenfd,moale
(Oct.1942_- Febr. 1944).
Abb, ? a - Sinaia (Prabova). Gewirhtverdnderung oines Weichholz-Ra,ummetors
(Oki. 1942 - Febr. 1914).

o/o
ti.i0

5to \

70
- fi72! Tstund(Tannenprugel
)
al s-- Brad desprcai(lmnenschirten)
-

50 ttrltrrl
OND IF
t94? 1914
Fig. ? b - Sinaia (Prahova).Yariafia greutXiii unui ster esenfdmoale,
exprimatl in procentedin greutatea initiald.
Abb. ? b - Sinaia (Prahova), Gewirhl,veriinderung tines WeicLholz-Raummetere,
in Prozent des !'rischgewich'es ausgfdrii.kt.
 lng. Dr. G, T. Tarna

b) I-emnul de brad f'asonat toamna sau iarna poate fi considerat

uscal la sfdrqitul verii umd,toane.

c) Greutatea unui ster de brad €ste:

rotund despicat
Verde (la fasonare), kg.: 546 5t4
Udcat (dupd, 6 luni), kg: 378 3,07

d) Sterul de brad rotund elte mai greu decit sterul de brad des-
picat, Fi anurne ca 6/o cAnd es,teverde gi eu 22/o cA.ncleste uscat.
e) Lernnul despicat se usuci considerabil nLai repede decdt
Iemnul rotund, dup5, cum aratfl cifrele din t'abela Nr. 8 gi diagra-

TABELA l{r. 8
OcoIul silvic Sinaia

Data Brad
Ed
od,ntdririi Rotund S.i e'E
E.i q 5
Greuiatea
$
Anul gi luna Kg Ks olo 0c o/o
N 8iil Ster

1942X 24 546 100 bL4 100 6,3| 7L

467 -0,8
, XI .'.."' 28 99 91 | 82
,, xu """ 22
qq
537
534
98 44D
443
87 - r,c I
-6,1 |
dt)
66
1943L 98 86
-1,5 | 6d
,, II'.""" ; - -0,8 |
,, III....... 519 Ut) 442 86 61
,, Iv ...... . 29 4?6 6t 386 ID 6,1 I 58
,, V """ ' 8,9 | 64
^- ;
,, vI ....... 16 468 86 6t+ JD 1 2 , 6I 65
,, vII....... ' ;/ d .; 1 5 , 1I 55
,, viII... .. I 426 DDJ ;; 16,3| 62
.. IX ....... o 378 69 30? 60 12,7 | 69
., x........ 19 397 ID 341 ot) 7,2 | 74
78
, XI""." 2,8 I
418 ;i o 356 6' -0,e I el
,, xII ......
1/

1944,I . :t c ;b D
II ........ G 411 334

mele din fig. 7a li 7b. Astfel dup[ 3 luni lemnul d,espicat a pier-
drt 14/o din ,greulaie, ,cel rotun'd ins5 numai 2Plo; dup5 5 luni
primul a scdzut ca 2U/0, aI doilea num.ai cu 60/0.
 Varialia greutdlii Lemnului de Joc

Ill. Num6rul de steri esenfd moale ce intr6 la vagon

ProcedA,nd in mod analog aa la ca,pitolul III din seria anteri_

oar[ de cercetd,ri ref,eritoare la esentreletari, as1 alcltuit ta,bela
Nr.
9, care arat5, numdrul de steri ce intri la vagon pentru sp--ciile
tei, arin Ei brad, la diferite intervale de iimp dela data fasondrii,
adici la diferite stadii d,e u$care a lemnului.
l'rcbue rr:marcat cd cifrelc sunt valabile p,entru ca,zul
cd.nd lemnul
a fo'sf farsonat toamna ,sau la in,c,epufuliernij, g1 in crazul
cle fafd.
Iliagraml:lo din figurile pre,eerdent.e arati, ldmurit cd lemnul verrie
pierd,e in timpul i,ernii ,s ,cantitat,e nei,nscmnatd de
api (,ce1usca1,
<iimpotrivzi, niai ab,s.a.rbeinci, din atrno,sferd).In timpul lunilor
cdl-
rlitrc,ars,.r
rlc primdvarl ,si vari insl sterul de e,senfi moal,e plerde o
<antitate consid'erabild,,de apd. Astfel .sferul ,de anin ile,spicat
la
Ciofliccni a pierdut in timp ,rie6 iuni (dela inceputul lui Martie pdnd
la, sfirgitui jui ,Octomvrie 194,8) nu mai pulin tl,e,21S ks apX, ariic5
39c,/otlin grcutafea sa. D,eci ,st,erulfarsonat primEvara va fi dupl
6
rt:ni rrtult mai uqor derit va fi fot dup5 6luni, cel.fasonal
loanrr,.a;
iar numdr"ul sterilor ,ce intr5 la lagon va fi in primul ,caz de,sigur
ttiai marc deed,fcifra dat6 de fa.belaNr. 9 penfru interval'l cle 6 luri.

TABEL{ Nr. 9
l{um5,rul do steri osenfi nroaloce i;ltri, la vagon (10 tone)

Specia La 15luni
ci

sortimentul

T e i r o t u n d. . . . -l-
I
T o i d e s p i c a t. . .
Anin rotund. . .
A n i n d e s p i c a t..
:i_I
-t-
Brad rotund. . .
Brad despicat. ti
C. Concluzii
l. Iremnui fason,at toarnna sau iarna poate fi consiclerat uscat
abia la sfiir,piful verii urrndtoare, cdnd cerul qi stejarul peduncu_
lat mai prsfreazS' circa 800/o din greutate* iniliali, fagal 7E/c,
26 Ing. Dr. G. T. Toma t00

TABELANr. 10
Scidorealn greutate a lsmnului do foc

Natura
pieselor
Speoia Loealitetea
(rotutral)
(despicst)

Sinaia-Prahova 27,,3.9371 4 27 3 1 t -
9. 4.938 t 1 2? 25 3 1 t 3 238 34
2?. 3.93? 22 25 24 2 8 1 -
9. 4.9382 l 27 2 l 27128 29 to

15.3.93? 10
Br?tnegti-Ilfov 18 18 20t-
15. 4.938 1 1 18 t6 1 8 1 2 323 26
GhimpafiYlagca 8.1293? 9/ I 19 19122 26 35
. . ,l DesPicat Brlnegti-Ilfov 15. 3.938 1 3 19 Li 2rt-
D 15. 4.937 l 5 2L 18 2 2 1 2 6 25 29
...""1 D Ghimpafi-Ylegoa I 12.938 c 15 2l L 9 1 2 2 24 3 1
rr

Stejarped. I Rotund BrInegti-IIlov 15. 3.93? 1 1 t 6 15 1 ? t -

,, tt
15. 4.938 l 3 20 14 1 8 1 2 020 9.'
n I

9. 4.93? 27
ln Iiglnoqti.Ilfov
21. 4.93839 18 l7 ;l; 23 25
1 3 1 8 1 4 1 1 61 q zfr
': "" o*it,"' Ghimpefi-Vla9:e 8.12.938 5
15, 3.93? 16 2 l 19 2 0 t -
I Brlnoqti-Ilfov
15. 4.938 1 5 r 9 1 8 L 4 l 2 l ; 25
9. 4.93? 37 16 15
,rul"
un
trrlD 'r, I
t:,
Iig6negti-IIfov
21. 4.938 37 22 l 9 ;l; 25 29

I cli.pr,ii-vt"ern 8 . 1 29 3 8 7 20 24 2 1123 27 DI

B r a d. . . , . . 1 R o t u n d Sinaio 24.t0,942 t 2 2 l 2? 25
. . .1 DesPicat 24.10.942t 4 24 33 34, 34

t9 36 401-
Rotund Brinegti
ligineqti
17.12.942 2
2b.rt.942 3 13 25 3 0 1- :t_
Lr.r2.942 4 3l 39 40t-
Despieat Brdaegti
fig6neqti 2b11.942 3 27 37 38t- :t_
A o i n . . . . . . 1R o t u n d figlnegti 25.t1.942 2 13 29 36
. . I Despicat 28.1rp42 4 28 40 40
101 Varia{ia greutdrii lemnului de Joc 27

br,adul $i teiul 6G-7tr/o (dupi cum esto despicat sau rotund), iar
aninul 60-65% (dupi cum este despicat sau rotund).
Tabela l{r. 10 arat[ pentru intervale din 3 in 3 luui pierderea
pt'ocentual5, in greutate a lemrrului de diferite esenle, fasonat la
diferite date qi in diverse localit[fi.
2. Umezea,la relatir'[ a aerului gi temperatura influen].e.azd.asu-
pra greutSlii lemnului, dar incet, efectele lor nesimlindu se ime-
diat ci abia dupi uu timp oarscare. Astfel, la Ghimpafi, in anul
1939, unezeala relativi a cr€tseut pi ternporatura a sclzut, inee*
pAnd din August, greutatoa lemnudui insd a cresrrut abia in Oc-
tomwie.
3. Sterul de lemn rotund este mai greu dec6,t sterul de lemn
despicat ,Si auume cu atdt mai greu, cu c6.t diametrui pieselor este
mai mane. Exceptie face lernnul rotund provenit din v6,rfuri 9i
crd'ci.
4. Lemnul rotnnd se usuci mai greu decit cel despicat. Usca-
r'ea oste cu atat mai lent[ cu c6t piesele sunt mai groase. Cauaa
rezid6 in faptul cL materialul rotund este irrvolit de jur imprejur
ce coaj[, c,a,re intirzi.e evaporanea ap,ei din ,lerr,n. La" fag usoarea
mai lent6 a materialului rotund se observd numai ln primele 6
luni, adicl pini c6.nd se usucl .qi coaja (oare este mult mai sublire
ca la stejar gi firi ritidom). De aici incolo lucrul se petrec invers,
aidicd le,rrnul rotund caplti o vitezi, mai m&re de uscare decdt cel
despicaf.
5. Cerul este mai pulin trainic dec6t stejarul podunculat. Ma-
terialul rotund incepe a putrezi chia,r ln al doilea an.
6. Dintre esenfele tari studiate, eel mai greu eate sterul de eer,
iar cel rnai Wor sterul de fag, stejarul petlunculat avAnd o valoare
mijlocie intre cer Si fag.
La ,esenf,elemoi studi,ate nu s'a-putut etabili vreo egalonare alru
mit[ a greut5lii eterului, din pricina vitezei diferite de uscare.
7, Esenlele moi pierd prin usoare o cantitate mai ma,re de ap5
decflt esentele tari. tPe cdnd un ster de tei sau de anin poate sl
piardi i,n primul an pdnd la 2,ffi kg de ap5, sterul de cer sau de
stejar pedunculat nu pjerde de obicei decAt m,aximum 140 kg. O
pozifie intermediar5 are fagul, earo poate s6 piardi 15C--1ZO kg
ap5. c0,'nde despicat qi 170-?00 kg c0nd este rotund.
28 Ing. Dr. G. T. Torna t02

DES tsRENNHOLZES
GEWTCHTVERANDERUNG

ZWEITEUND DRITTI]UNTERSUCHUNGSREIHE

Die ertragskundliehe Abteilung der Rum6nischen Forstlichen Ver-

suchsanstalt hat im Jahre 193? je 5 rm Brennholz mehrerer Holzarten
(Zerreiche Stieleiche, Rotbuche) unter Beobachtung gestellt um die
Gewichtveriindrrung festzustellen. Nach einem Jahr wulden die Ergeb-
nisse im Jahrbuch der Rum. Forst. Versuchsanstalt 1938, S. 185-192,
verdffentlicht. Eine zweite untersuchungsreihe (bei denselben Holzarien)
ist 1938-1940, eine dritte bei Weichhcilzern (Linde, Schwa'rzerle, Tanne)
)342-L944. unternommen worden'
Bei diesen Untersuchungen wurde das frische Holz in Figuren von
3-5 m Lange, 1 m Breite und 1 m Hdhe (also ohne das get'tihnlicne
tibermass von 10 cm) bearbeitet.
Die Ergbenisse kdnnen folgendermassen zusammengefasst werden.
1. Das Brennholz. welches im Herbst oder im Win';cl bearbeitet
wurde, kann erst im ntichsten Herbst als trocken betrachtet werden. r''-i
'*e-i':,c
tlie Schwarzerle noch 6A-65% des Frischger'r'ri.'htesbehiilt, '-ri-j
und tr inde 60-10%, die Buche 75To, die Zer-r- unci St'ieieiche etrva B0u/o
Tabelle Nr. 10 zeigt die prozentuale Gewichtabnahrne nach 3' 6, I'
12 usw. .Monaten von der Bearbeitung fiir v..,.,'iedene Ortschafie'
und verschiedene Bearbeitungszeiten.
2. Die relative Luftfeucht;gkeit und die Lulttemperatur beelnflus-
sen das Holzgewicht, abel' langsam. Ihre Wirkung macht sich nicht bald
bemerktrar, sondern erst nach einiger Zeit. Im Ghimpati z. B. hat im
Jahre 1939 die relative Luftfeuchtigkeit schon vom august an zuge-
nommen und die Lufttemperatur abgenommen, das Holzgewicht aber
nahm erst im Oktober zu.
3. Der Raummeter aus Priigelholz wiegt schwerer als der aus Schei-
tenholz und zwar um so schwerer je dicker die Prtigel sind. Ausnarr'me
hiervon bildet das aus Asten und Wipfeln herkommende Prtigelholz.
4. Das PrUgelholz trocknet sich langsamer aus als das Scheitenholz,
und zwar wicder um so iangsamer je dicker die Priigel sind. Die Ursa-
che iiegt darin, dass das Pri.igelholz von Rinde herumdeckt ist, welche
die Verdunstung des Wassers aus dem Holz verspdtet.
Bei der Buche merkt sich das langsamere T'.:-iinen des Priigel-
holzes nur in den ersten 6 Monaten, das heisst bis sich auch die Rinde
irocknet (welche viel diinner ist als bei der Eiche und ohne Schuppen).
Von da an geschieht es umgekehrt. d. h. trocknet sich das Priigelholz
schneller aus als das Scheitenholz.
5. Die Zerreiche ist weniger dauerhaft als dis Stieleiche. Das Zeft-
eichenpl'rigelholz beginn schon im zweiten Jahre zu verfaulen.
6. Von den drei untersuchten harten Holzarten, besitzt dle Zerreiche
das schwerste HoIz, die Buche das leichteste,
Bel den Weichholzarten konnte wegen der verschiedenen Trock-
nungs-Geschwindigkeit eine gewisse Staffelung in dieser Hinsicht nicht
festgestellt werden.
7. Die Weichhcilzer veriieren durch Trocknen eine grcissere Wasser-
menge ats die harten Hdlzer. Der Raummeter aus Linde oder aus
Schwarzerle kann im ersten Jahre bis 250 Kg Wasser verlieren, der
aus Zerr- oder Stieleiche abor meist nicht mehr als 140 Kg.