ASPECTE CLINICE

CHISTUL HIDATIC HEPATIC. PREZENTARE DE CAZ

A. D. SABĂU1, D. BRATU2, ANCA DUMITRA3, CORINA LUPUŢIU4, A. POPENTIU5, D. SABĂU6

1,2,3,4,5,6,
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu

Cuvinte cheie: chist Rezumat: Chistul hidatic hepatic, afecţiune încă frecventă pe teritoriul României, necesită soluţii
hidatic hepatic, terapeutice moderne, adaptate şi corelate specificului cazului. Prezentăm cazul unei paciente de 26 de
instrumentar, tehnică ani, diagnosticată cu un chist hidatic hepatic localizat la nivelul segmentelor hepatice 2-3, soluţionat
laparoscopic cu ajutorul instrumentarului brevetat (Dispozitivul de aspirare al chistului hidatic hepatic
şi al chistului de ovar (Brevet OSIM 120809/30.04.2008 – Dan Sabău). Dispozitivul pentru
fragmentarea conţinutului chistului hidatic (Brevet OSIM nr. 120810/30.04.2008 – Dan Sabău) şi
finalizată cu rezecţie hepatică atipică la nivelul segmentelor 2-3.

Keywords: liver Abstract: Liver hydatid cyst, still a common condition in Romania requires modern therapeutic
hydatid cyst, surgical solutions, tailored and matched to the specific of the case. We present a female patient of 26 years old,
instruments, technics diagnosed with liver hydatid cyst located in the liver segments 2-3, resolved with laparoscopic patented
instruments (Suction device of hepatic hydatid cyst and ovarian cyst (OSIM Patent 120809/30.04. 2008 -
Dan Sabău) fragmentation device for hydatid cyst content (OSIM Patent no. 120810/30.04.2008 - Dan
Sabău) and completed by the atypical liver resection of segments 2-3.

INTRODUCERE completarea datelor oferite de ecografie, cu rezultatul: imagine

Chistul hidatic hepatic reprezintă una dintre
afecţiunile relativ frecvente pe teritoriul ţării noastre, cu impact
social şi economic deosebit de important, în special datorită
duratelor lungi de spitalizare şi a vindecărilor lente, în special în
cazul intervenţiilor clasice, efectuate pe cale deschisă.
PREZENTARE DE CAZ
Pacienta CC în vârstă de 26 de ani, din mediul urban,
fără antecedente personale semnificative se prezintă în serviciul
nostru în data de 13.03.2008 după efectuarea unei ecografii
abdominale în ambulator care a relevat: ficat neomogen
prezentând în LHS o imagine rotund ovalară de tip
parenchimatos cu halou, şi centru hipoecogen cu diametru de 4,6
cm, LHD diam. AP 14 cm, LHS diam. AP 7 cm, colecist
transonic, CBP cu lumen virtual, VP-12 cm, RD, splina şi RS
fără modificări semnificative, VU cu câteva ecouri flotante
multicentrice decliv. Se decide internarea pacientei în clinica
Chirurgie 2 a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu pentru
investigaţii şi tratament.
Simptomatologia clinică a pacientei, nespecifică, a
relevat un sindrom dispeptic nesistematizat cu debut în urmă cu
aproximativ două luni, cu perioade de ameliorare relativă dar şi
de agravare, motiv pentru care a decis efectuarea unei examinări
ecografice. Din punct de vedere clinic pacienta prezenta dureri
la palparea profundă la nivelul epigastrului.
Analizele de laborator: Le: 6100/mmc, He: 4,46
mil/mmc, Hb: 13,1 g%, Ht: 39.6 %, Tr: 259.000/mmc, gluc: 95
mg/dl, Ureea: 20 mg/dl, AlkP: 29U/l, Amy: 63U/l, ALT: 21U/l,
AST: 16U/l, BilT: 0,50mg/dl, GGT: 24U/l, PT= 11,7 s, INR=
0.99, APTT = 26 s, R:0.89.
S-a decis efectuarea unei tomografii computerizate,
utilă pentru localizarea exactă a formaţiunii şi pentru
hipodensă cu valori densitometrice native de 35-40 HU, cu
perete propriu net delimitat, şi parţial calcificat de circa 4 cm
situat la nivelul segmentelor II şi III hepatice, marginal anterior.
Administrarea substanţei de contrast i.v. nu modifică densităţile
interne ale structurii sugerând posibil chist hidatic tip IV. (fig. 1)
În urma investigaţiilor clinice, imagistice şi de
laborator s-a stabilit diagnosticul de Chist hidatic hepatic
localizat la nivelul segmentelor II şi III.
În data de 15.03.2008 s-a intervenit chirurgical în
anestezie generală cu intubaţie oro-traheală. Intervenţia
chirurgicală s-a efectuat utilizând instrumentarul laparoscopic
standard şi suplimentar:
• telescop optic cu canal de lucru
• tijă rigidă de 10 mm
• dispozitivul de aspirare al chistului hidatic hepatic şi al
chistului de ovar (Brevet OSIM 120809/30.04.2008 – Dan
Sabău) (fig. 2)
• dispozitivul pentru fragmentarea conţinutului chistului
hidatic (Brevet OSIM nr. 120810/30.04.2008 – Dan
Sabău) (fig. 2)
• trocar de lucru de 20 de mm.
S-a abordat laparoscopic cavitatea abdominală cu
introducerea trocarului optic supraombilical şi a două trocare de
5 mm unul l-a nivelul flancului drept şi al doilea la nivelul
hipocondrului stâng.
După inspecţia cavităţii abdominale şi localizarea
chistului s-a introdus trocarul suplimentar de 20 de mm la
nivelul epigastrului, pentru un abord perpendicular pe suprafaţa
perichistului. Meşajul alcoolizat intraperitoneal se efectuează tot
prin intermediul trocarului de 20 de mm (fig. 3). Ulterior, prin
orificiul acestui trocar s-a introdus Dispozitivul de aspirare al
chistului hidatic hepatic şi al chistului de ovar (Brevet OSIM

1
Autor Corespondent: A. Sabău, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, Bd Corneliu Coposu, nr. 2-4, Sibiu, Romania; e-mail:
alx_sabau@yahoo.com; tel +40-0722282175
Articol intrat în redacţie în 28.12.2010 şi acceptat spre publicare în 21.04.2011
ACTA MEDICA TRANSILVANICA Iunie 2011; 2(2)88-90

AMT, vol II, nr. 2, 2011, pag. 88

 ASPECTE CLINICE
120809/30.04.2008 – Dan Sabău), dispozitiv util în protecţia
cavităţii abdominale prin crearea unui tunel de lucru
extraperitoneal (fig. 4).
Figura nr. 1. Imagine obţinută în urma tomografiei
computerizate
Figura nr. 2. Instrumentar utilizat
Figura nr. 3. Meşaj alcoolizat intraperitoneal
Iniţial s-au instilat aproximativ 20 de ml de alcool 90°
pentru inactivarea chistului, apoi conţinutul acestuia s-a aspirat
în totalitate.
AMT, vol II, nr. 2, 2011, pag. 89
Conţinutul chistului fiiind relativ fluid a necesitat şi
utilizarea Dispozitivului pentru fragmentarea conţinutului
chistului hidatic (Brevet OSIM nr. 120810/30.04.2008 – Dan
Sabău), pentru a facilita aspirarea.
Ulterior s-a efectuat o rezecţie hepatică atipică pe cale
laparoscopică la nivelul segmentelor II şi III ale ficatului cu
ajutorul electrocauterului, fără ligaturi sau suturi ale
parenchimului hepatic (fig. 5).
Figura nr. 4. Dispozitiv pentru protecţia cavităţii
abdominale (brevetat Dan Sabău)
Figura nr. 5. Rczecţie hepatică atipică pe cale laparoscopică
cu ajutorul electrocauterului
Intervenţia chirurgicală s-a încheiat cu extragerea
meşei şi drenaj al cavităţii peritoneale cu un tub de dren plasat în
proximitatea zonei de rezecţie hepatică.
Figura nr. 6. Aspectul abdomenului postoperator
Evoluţia postoperatorie a pacientei a fost favorabilă
sub tratament antialgic, antibiotic şi antiparazitar (Albendazol),
externându-se în data de 24.03.2008. Postoperator pacienta a
 ASPECTE CLINICE

urmat tratament cu Albendazol în două cure de câte două luni cu

pauză 14 zile.
Urmărirea postoperatorie a pacientei s-a efectuat lunar
prin examen clinic şi ecografic până la şase luni postoperator,
evoluţia fiind favorabilă, cu regenerarea parenchimului hepatic
(fig. 7).

Figura nr. 7. Imagine ecografică obţinută la 6 luni

postoperator

CONCLUZII
Chirurgia laparoscopică în chistul hidatic hepatic oferă
o soluţie în rezolvarea acestei afecţiuni, scurtând perioada de
spitalizare şi de vindecare a pacienţilor, reintegrându-i în
societate şi în activitate.
Indicaţiile laparoscopiei în această afecţiune sunt
universale, singurele contraindicaţii fiind legate de
contraindicaţiile laparoscopiei în general.
Posibilităţile actuale permit efectuarea unor intervenţii
chirurgicale complexe (rezecţia hepatică atipică) pe cale
laparoscopică, impedimentele fiind legate în special de curba de
învăţare.
Segmentele 2 şi 3 hepatice sunt cele mai accesibile
rezecţiilor laparoscopice, parenchimul hepatic fiind redus ca
volum şi accesul fiind relativ facil.

BIBLIOGRAFIE
1. Bardac OD: Clasic şi modern în chistul hidatic hepatic.
Editura "Mira Design", Sibiu, 2002.
2. Popescu I., sub redacţia, Chirurgia ficatului. Editura
Universitară „Carol Davila” 2004. Sabău D., Cap. 13 –
Chistul hidatic hepatic, p. 319 – 354.
3. Dan Sabău, Aurel Coman, Dan Bratu, Gabriel
Smarandache, Anca Dumitra, Alexandru Sabău - Chirurgia
laparoscopică a chistului hidatic hepatic – performanţe şi
limite. Chirurgia, Vol.102, Nr. 5, Septembrie-Octombrie,
2007.
4. Sabău D, Drăghincescu M, Iugulescu M şi al: Chistul
hidatic hepatic în chirurgia miniinvazivă. Chirurgia (Bucur)
92(1):59- 65, 1997.

AMT, vol II, nr. 2, 2011, pag. 90