Caietul Pilotului Planorist

Aeroclubul Teritorial „IOSIF SILIMON” BRASOV
===============================================
CAIET DE PREGĂTIRE PENTRU ZBOR
CERNEA ROBERT ,,Bursucu’ ‘’
1
===============================================
STATUTUL SPORTIVULUI
1. Pe durata prezenţei la Aeroclub sportivul se încadrează strict în programul de
activitate şi participă la activităţile de zbor şi deservire a zborului după cum
este numit de instructor.
2. Sportivul se subordonează direct instructorului de zbor în grupa căruia
activează fiind obligat ca faţă de personalul aeroclubului să aibă o atitudine
respectuoasă.
3. La activitatea de aerodron sportivul se prezintă în ţinută corespunzătoare
(pantofi sport, şapcă de soare, haine corespunzătoare).
4. Comandantul de Aeroclub este administratorul Aeroclubului, sportivii se vor
conforma întocmai deciziilor acestuia.
5. În incinta Aeroclubului fumatul şi consumul de alcool sunt interzise.
6. Sportivul este obligat să menţină ordinea şi curăţenia în incinta
Aeroclubuluişi să respecte restricţionarea de acces în zonele speciale are
aeroclubului.
7. Aeroclubul fiind o instituţie aeronautică, regulamentele aeronautice sunt cele
ce fundamentează legalitatea activităţii acestuia.
8. Sportivul este răspunzător de respectarea programului de odihnă şi
alimentaţie înainte şi în timpul activităţii de Aeroclub.
9. Pentru abateri de la regulamente sportivul poate fi sancţionat cu oprirea de la
zbor pe o durată ce poate fi de o zi până la 1 an sau cu excluderea din
aeroclub, funcţie de cine dă sancţiunea şi gravitatea faptei sale.
10. În relaţiile cu colegii de aeroclub sportivul este obligat să aibă un
comportament civilizat.
SARCINI ŞI ATRIBUŢIUNI SPECIFICE ACTIVITĂŢII DE PLANORISM
OBLIGAŢIILE SPORTIVULUI PLANORIST

1. Să piloteze planorul corect, respectând instrucţiunile de exploatare şi de
pilotaj.
2. Să cunoască foarte bine manualul planorului pe care este autorizat să zboare
precum şi exploatarea materialului auxiliar de deservire la sol.
3. Să cunoască şi ă respecte în orice moment distanţa şi înălţimea de siguranţă
care să-i asigure aterizarea în bune condiţii pe aerodrom sau un teren ales din aer.
4. Să cunoască zona de zbor a aerodromului, zonele de lucru şi modul de zbor în
aceste zone.
5. Să-şi perfecţioneze cunoştinţele şi deprinderile de pilotaj în vederea creşterii
competitivităţii sale.
2
===============================================
6. Să nu accepte să zboare cu aeronave a căror stare tehnică nu este
corespunzătoare, de asemenea va refuza să decoleze dacă mijloacele de asistenţă la sol
nu sunt în stare de funcţionare.
7. Să acorde sprijin personalului tehnic pentru lucrările la tehnica de zbor sau la
infrastructura aeroclubului.
8. Să cunoască modul de acţiune în situaţiile speciale şi să acţioneze ca atare
pentru rezolvarea acestora în timp util.
9. Să ia imediat măsurile ce se impun pentru a evita apariţia unor premize de
eveniment de zbor iar în care evenimentul s-a petrecut să acţioneze pentru a se limita
consecinţelor acestui eveniment.
10. Să aibă asupra sa legitimaţia de Aeroclub şi documentele de calificare
aeronautică, acestea fiind unicele documente în baza cărora are acces la aeronave şi
poate efectua activitatea de zbor.
ÎNAINTE DE ZBOR
Sportivul va participa la pregătirea pentru zbor şi va consemna în caietul de
pregătire observaţiile şi indicaţiile primite.
Să participe la pregătirea planorului pentru zbor şi să-şi întocmească în mod
corect documentele legate de zborul pe care urmează să-l efectueze.
Să prezinte pentru verificare şi avizare instructorului său carnetul de pregătire şi
documentele legate de exerciţiul ce urmează să-l efectueze.
Să urmărească permanent activitatea de zbor şi să participe la activităţile conexe
zborului ( amenajarea startului, transportul planoarelor, alimentarea avionului şi a
mijloacelor MTA, etc)
ÎNAINTE DE URCAREA ÎN CARLINGĂ

Efectuează un control al planorului şi cabinei verificând ca maneta de
escamotare a trenului de aterizare să fie pe poziţia scos şi siguranţat.
Se echipează corespunzător exerciţiului programat.
Se echipează cu paraşuta de salvare şi ajustează chingile pentru a nu-l incomoda
în zbor.
Dacă execută zbor în S.C. pe un planor biloc va verifica şi va lega dacă este
cazul chingile de la postul din spate.
Verifică lestarea planorului ca aceasta să fie corespunzătoare cu greutatea sa
corporală. La nevoie va completa sau va scoate lest din locaşul special amenajat.
Reglează poziţia spătarului scaunului în poziţia corespunzătoare datelor sale
anatomice.
Va fixa obiectele din cabină şi portbagaj verificând modul de fixare şi asigurare
a bateriei staţiei de radio şi a lestului de plumb.
DUPĂ URCAREA ÎN CARLINGĂ
Reglează poziţia palonierelor astfel încât să le poată acţiona comod pe toată

cursa activă.
Verifică calajul altimetrului şi poziţia „0” a indicaţiilor aparatelor.
3
===============================================
Se leagă cu chingile de burtă şi spate ajustâdu-le astfel încât să poată efectua
comod toate manevrele de pilotaj.
Închide capota fără a o trânti şi verifică vizibilitatea prin plexiglas.
Verifică poziţia manetei trenului de aterizare pe scos şi siguranţat.
Maneta voletului (flapsului) se poate manevra şi se află în poziţia
corespunzătoare pentru decolare, conform manualului de zbor al planorului respectiv.
Frâna aerodinamică poate fi manevrată şi este în poziţia închis şi siguranţat.
Maneta compensatorului este în poziţia corespunzătoare pentru decolare ( la
mijloc spre înainte).
Maneta de largare a cabinei este în poziţia închis şi este siguranţată împotriva
acţionării accidentale.
Maneta declanşatorului este în poziţie normală.
Staţia de radio este pornită şi funcţionează normal.
Comenzile au cursă normală şi nu prezintă simptome de agăţare sau frecare.
Înainte de clanşarea cablului verifică dacă pe direcţia de zbor pista este degajată
şi nu există nici o posibilitate de premiză de eveniment ( animale, persoane, mijloace
auto în deplasare în apropierea pistei cu posibilitatea de a intra pe direcţia de decolare).
Execută manevra pentru clanşarea cablului de remorcaj şi asistă la verificarea
corectitudinii clanşării.
Când este sigur că totul este în regulă, face semn cu mâna stângă colegului de la
aripă pentru punerea planorului la orizontală.
Se mai asigură încă o dată că direcţia de decolare este degajată după care
comunică prin radio că este gata de decolare.
Dacă în timpul aşteptării pentru decolare observă ceva neregulă, declanşează
cablul şi solicită întreruperea decolării după care comunică neregula constatată
instructorului.
NOTĂ: în orice moment, atâta timp cât cablul este clanşat la planor pilotul
trebuie să fie pregătit să declanşeze fără ezitare în cazul apariţiei unei situaţii speciale ce
impune această manevră.
DUPĂ ATERIZARE
Înainte de a coborî din carlingă

Pune voletul pe poziţia închis sau pentru decolare.
Închide frâna aerodinamică.
Verifică poziţia manetei trenului de aterizare care trebuie să fie în poziţia scos şi
siguranţat.
Dacă vântul este puternic rămâne în cabină cu frânele aerodinamice scoase până
la sosirea echipei de start.
După coborârea din carlingă

Închide corect cabina şi o siguranţează înainte de a transporta planorul.
Ajută la transportul planorului pe culoarul de decolare, asistă la echiparea cu
paraşuta de salvare şi urcarea colegului care urmează la zbor.
Trece şi ţine planul planorului pentru decolarea următoare
Dacă nu mai urmează nimeni la zbor pe acel planor, asigură parcarea corectă a
planorului, opreşte staţia radio, scoate materialele personale din cabină, închide,
sguranţează şi acoperă cabina cu husa de protecţie.
Se prezintă la instructor pentru analiza zborului şi notează în caietul de pregătire
personală observaţiile legate de zborul efectuat.
4
===============================================
OBLIGAŢIILE ŞI RĂSPUNDERILE SPORTIVILOR CE EFECTUEAZĂ

ACTIVITĂŢI DE DESERVIRE A ZBORULUI
STARTERUL
Sportivul care face semnalele cu fanioane
Starterul se subordonează conducătorului de zbor ( instructorul de start).
Nu agită în mod inutil fanioanele pentru a nu crea confuzie.
Supraveghează: declanşarea cablurilor de la MTA care aduce cablurile de la
mosor, urmăreşte ca acestea să nu fie încurcate ele sau paraşutele, să fie clanşate corect
la planor şi să fie verificată corectitudinea clanşării.
Se postează lateral 3 m de aripa planorului care urmează să decoleze, pe partea
cablului (el este faţă de planor cum este cablul faţă de mosor) sau în cazul remorcajului
la avion în partea stângă spre în faţă astfel încât să fie văzut uşor de pilotul de avion
până la începerea rulajului şi el să vadă ansamblul avion planor.
Veghează ca nimeni să nu reacă prin faţa planorului atunci când cablul este
clanşat chiar dacă aripa este jos.
La indicaţia pilotului planorului face semnalele de decolare.
Înainte de efectuarea semnalelor de decolare se asigură ca:
- cablul este clanşat corect şi nu trece pe sub roata sau aripa planorului
- planorul este la orizontală
- pista este degajată de obstacole sau persoane pe direcţia de decolare
- nu vine nici o aeronavă la aterizare
- nu decolează nici un avion (acesta are prioritate)
- în apropierea zonei de declanşare la o înălţime apropiată celei de
declanşare nu se află alt planor sau avion
- are aprobarea instructorului pentru efectuarea semnalelor de decolare .
Sportivul care ţine la plan

În staţionare:
- răspunde de planorul încredinţat, stabileşte poziţia planorului funcţie de
vânt care trebuie să bată lateral şi din spate şi coordonează echipa de
start pentru punerea planorului în poziţie corectă.
- Dacă vântul este slab poate părăsi planorul dar acesta trebuie să aibă
frânele scoase şi aripa dinspre vânt coborâtă.
- Intervalul dintre două planoare în staţionare se va asigura astfel încât la
o eventuală ridicare a aripii puse jos aripa cealaltă să nu lovească
nimic.
- La vânt puternic sportivul de la aripă va asigura planorul aşezându-se
pe aripa de jos iar la nevoie va fi ajutat e alţi colegi. Se recomandă ca
un sportiv să urce în carlingă şi să ţină manşa presată spre înainte.
la transport:
5
===============================================
- Înainte de pornire verifică poziţia mentei de comandă a escamotării
trenului de aterizare care trebuie să fie pe poziţia scos şi siguranţat,
capota să fie închisă şi siguranţată, frâna pe roată nu este acţionată, la
ridicarea aripii cealaltă aripă nu loveşte ceva, echipa de transport
împinge planorul numai din locuri permise.
- Deplasarea planorului se face de regulă cu coada înainte. Pe distanţe
scurte se poate transporta şi cu botul înainte dar nu în cazul în care este
vânt puternic de faţă.
- Nu permite rotirea planorului cu bechia pe sol sau în cazul în care aripa
poate lovi obstacole de pe sol sau alte aeronave.
- Respectă viteza de transport a planorului ( viteza de deplasare a unui
om la pas grăbit)
- Pentru degajarea operativă a benzii de zbor după aterizare se va face o
rotire de 900, planorul fiind scos din pistă perpendicular pe aceasta.
După ieşirea din culoarul de aterizare se va manevra pentru ajungerea
la poziţia dorită.
- Sportivul care ţine la aripă conduce echipa de transport fiind
răspunzător de integritatea planorului.
- La comanda STOP întreaga echipă se va opri imediat chiar dacă
aceasta nu a fost dată de sportivul de la aripă. Oricare membru al
echipei de transport poate opri transportul dacă există pericolul
avarierii planorului.
- La transportul cu MTA a două planoare cei ce ţin la aripă se postează la
marginea formaţiei şi pe toată durata transportului vor manevra
planoarele astfel încât planorul de pe funia scurtă să nu treacă peste
funia lungă. Lungimea funiilor se va alege astfel încât diferenţa dintre
funii să fie mai mare cu minim 3 metri decât lungimea planorului de pe
funia scurtă.
- În cazul declanşării funiei de la un planor la transport cu MTA
sportivul de la celălalt planor va lăsa aripa jos şi va roti planorul pentru
a nu lovi celălalt planor. Sportivul de la planorul care se opreşte va
ridica aripa şi va avertiza conducătorul MTA să oprească imediat.
La decolare se postează la planul stâng sau în partea de unde bate vântul
supraveghind ca pregătirea pentru decolare să se facă corect.
Ridică planul numai la semnalul pilotului şi când este convins că:
direcţia de decolare este degajată, cablul este clanşat corect, paraşuta cablului de
mosor a fost descurcată, cablul este întins pe sol fără ochiuri sau noduri, cablul
nu prezintă toroane rupte şi nu trece pe sub roată sau planor, nu există obiecte pe
planor sau în apropierea acestuia care ar putea fi lovite, planorul este aşezat
corect pe direcţia de decolare, capota este închisă şi siguranţată, frânele
aerodinamice sunt închise şi siguranţate, nu vine nici o aeronavă la aterizare.
Pe timpul rulajului va ţine uşor planorul la orizontală lăsând puţin
planorul să se încline spre partea în care simte o presiune pentru ca pilotul să
acţioneze din timp şi să nu fie surprins atunci când el lasă aripa liberă.
Este interzis să se ţină planul cu mâna pe bordul de atac sau într-o poziţie
care poate bloca eleronul
Este interzis să se alerge cu aripa planorului, acesta se va elibera atunci
când se simte că nu se poate ţine pasul cu planorul.
Sportivul care clanşează cablul
6
===============================================
La remorcaj de automosor :
Cablurile şi paraşutele de trebuiesc descâlcite înainte de clanşarea la
planor.
Va verifica dacă cele două cabluri sunt întinse pe sol paralel fără a se
suprapune.
Veghează ca declanşarea de la MTA care aduce cablul să se facă numai
după oprirea sa completă.
Va întinde cablul pe sol fără suprapuneri sau ochiuri.
Dacă se constată că cablurile au fost întinse pe sol cu o curbă, prima
decolare se face cu cablul din interiorul curbei.
La vânt cu componentă laterală prima decolare se face cu cablul din vânt
( pentru a nu cădea peste cablul de pe sol).
Înainte de clanşare verifică paraşuta cablului să nu fie încâlcită sau
deteriorată.
Verifică cablul să nu aibă toroane rupte, inele uzate sau rupte şi să nu
treacă pe sub planor.
Verifică starea declanşatorului, acesta să nu fie înfundat cu pământ sau
alte obiecte şi să funcţioneze corect.
Clanşarea cablului se va face numai după ce pilotul a închis şi siguranţat
cabina, are frânele închise.
Clanşarea corectă se verifică prin tragere puternică de cablu ( planorul
trebuie să se mişte)
La remorcaj de avion:
Nu va trece prin faţa avionului remorcher nici dacă se duce după funie
nici dacă aduce funia la planor.
Nu clanşează funia la planor dacă aceasta are noduri, toroane rupte sau
inele deteriorate.
Verifică funia să fie întinsă pe sol fără ochiuri sau suprapuneri, aceasta
nu trece peste aripa planorului, pe sub planor sau avion.
Nu clanşează cablul la planor dacă acesta nu are cabina închisă şi
siguranţată sau declanşatorul este deteriorat sau înfundat cu pământ.
Verifică să nu fie obiecte pe planor sau în apropierea acestuia care ar
putea fi lovite în decolare
Verifică direcţia de decolare să fie degajată.
CAZURI SPECIALE
Remorcaj de automosor
În rulaj:
- încetarea tracţiunii sau ruperea cablului: se declanşează, se scoate frâna
pentru frânarea pe roată.
- Apariţia uni obstacol : se declanşează, se deviază pentru ocolirea
obstacolului şi se frânează planorul.
- Efectul de praştie generat de smucitură de la mosor: se declanşează şi
se frânează planorul. Dacă planorul smucit a trecut peste cablu cu roata
şi acesta s-a înfăşurat pe axul roţii se va întrerupe decolarea. Dacă
mosorul nu încetează tracţiunea se va zbura în apropierea solului până
la încetarea tracţiunii, mosoristul realizând că ceva nu este în regulă.
După încetarea tracţiunii se va ateriza înainte iar cu devieri se va evita
mosorul sau alte obstacole. Dacă la această smucitură pilotul nu a
sesizat că s-a înfăşurat cablul pe roată şi decolarea seva efectua în
7
===============================================
continuare la declanşare când se constată că nu se poate declanşa
cablul, mosoristul va tăia cablul iar pilotul va coborî deasupra
aerodromului cu cablul legat pe roată. Viteza de zbor va fi cu 10-15%
mai mare şi se va zbura numai deasupra zonelor degajate pentru a se
evita agăţarea cablului. Aterizarea se va face cu viteză mărită şi peste
zona degajată a aerodromului.
La înălţimi până la 50m:
- La încetarea tracţiunii sau ruperea cablului: se pune planorul pe panta
normală de zbor, se acţionează declanşatorul, se aterizează spre înainte
cu deviere pentru a evita mosorul.
La înălţimi între 50 şi 100m
- la încetarea tracţiunii sau ruperea cablului: se pune planorul pe panta
normală de zbor, se acţionează declanşatorul se efectuează o deviere
spre partea obstacolată după care un viraj de 1800 pe partea degajată şi
se aterizează pe invers. În cazul vântului cu componentă laterală se va
face degajarea cu vântul şi virajul de 180. Pentru aerodromul
ORADEA la decolare pe 1800 se va fac o deviere spre stânga şi se va
ateriza pe pista betonată a Aeroportului iar la decolare pe 00 se face un
viraj de 1800 pe dreapta şi se aterizează tot pe pista betonată.
La înălţimi peste 100m
- la încetarea tracţiunii sau ruperea cablului de remorcaj: se pune
planorul pe panta normală, se acţionează declanşatorul, funcţie de
înălţime se face un mic tur de pistă cu două viraje de 1800 şi se
aterizează în careul de aterizare.
Ne-declanşarea cablului de la planor. Se comunică prin radio situaţia, mosoristul
va tăia cablul după care se acţionează ca în cazul cablului agăţat pe roată.
Trecerea paraşutei cablului peste aripa planorului.
Acest caz special apare dacă pilotul efectuează fluctuaţii mari de pantă în
timpul remorcajului sau la o încetare a tracţiunii pilotul a acţionat prea brutal în
profunzime. Dacă se petrece acest caz special la înălţime mică se va ateriza
înainte cu viteză mărită. La înălţime mare dacă s-a constat acest caz special se va
comunica CZ-ului şi mosoristului care va tăia cablul. După tăierea cablului dacă
înălţimea permite se va zbura în linie dreaptă până ce cade cablul de pe aripă iar
dacă nu, se va face un viraj larg pe partea aripii cu cablu după care se aterizează
pe invers.
Remorcaj de avion
În rulaj:
- Încetarea tracţiunii avionului remorcher: se declanşează, se frânează planorul şi
cu deviere dreapta se ocoleşte avionul sau dacă acesta a deviat se va devia pe
partea opusă.
- Ruperea funiei de remorcaj : se declanşează, se frânează planorul pentru
oprirea acestuia.
- Apariţia unui obstacol pe direcţia de decolare: se declanşează, se deviază
pentru evitarea obstacolului şi se frânează planorul.
- Autodecalnşarea funiei de remorcaj şi înfăşurarea ei pe axul roţii: acest caz
special poate să apară dacă avionul remorcher smuceşte la întinderea funiei.
Dacă s-a observat de către pilot sau alt sportiv de pe start se va comunica
pilotului prin radio pentru întreruperea decolării de către C.Z. sau pilot. Dacă nu
s-a sesizat decât în momentul declanşării că funia este agăţată de planor se va
8
===============================================
comunică pilotului avionului situaţia pentru ca acesta să declanşeze funia de la
avionul remorcher. În acest caz, după declanşare pilotul va veni la aterizare
ţinând cont de faptul că sub el atârnă 50 m funie şi ca atare aterizarea se va face
evitând obstacolele de pe sol fără a se ţine cont de careul de aterizare. Viteza de
zbor va fi mărită cu 10% pentru a avea comenzi mai eficiente şi a se compensa
frânarea cauzată de târârea funiei pe sol.
În palier:
- Încetarea tracţiunii la avionul remorcher: se declanşează, se scoate frâna
aerodinamică şi se aterizează efectuându-se o deviere dreapta pentru evitarea
avionului care va devia stânga.
- Ruperea funiei de remorcaj: se declanşează, se scoate frâna aerodinamică şi se
aterizează înainte cu devieri pentru evitarea eventualelor obstacole.
La înălţimi de până la 50m:
- Încetarea tracţiunii la avionul remorcher: se declanşează şi se pune planorul pe
pantă normală de zbor, se scoate flapsul şi frâna aerodinamică şi se aterizează
înainte pe un teren ales din aer dacă nu se mai poate ateriza pe aerodrom,
ţinându-se cont şi de poziţia pe teren a avionului remorcher. În cazul
Aerodromului ORADEA la decolare pe direcţia 18 se va face o deviere spre
stânga şi se va ateriza pe pista betonată. La decolare pe direcţia 00 se va efectua
un viraj spre stânga şi se va ateriza pe terenurile agricole de lângă de şoseaua
ORADEA – ARAD.
- Ruperea cablului de remorcaj: se va acţiona similar ca în cazul cedării
tracţiunii la avionul remorcher.
La înălţimi între 50 şi 100 m.
- Cedarea tracţiunii la avionul remorcher: se declanşează, se pune planorul pe
pantă normală de zbor, se execută o deviere spre partea obstacolată după care se
efectuează un viraj de 1800 pe partea degajată şi se aterizează invers pe
aerodrom. În cazul vântului cu componentă laterală degajarea se face cu vântul
iar virajul de 1800 în vânt ( cu vânt de faţă). La aterizare se va ţine cont de
poziţia pe teren a avionului remorcher.
- Ruperea cablului de remorcaj: se va acţiona ca în cazul încetării tracţiunii la
avionul remorcher.
La înălţimi peste 100 m:
- Cedarea tracţiunii la avionul remorcher: se declanşează, se pune planorul pe
panta normală de zbor, se virează pentru a se apropia de turul de pistă şi funcţie
de înălţime şi poziţia faţă de aerodrom se vine la aterizare direct sau cu tur de
pistă ţinând cont şi de celelalte planoare în zonă şi de avionul remorcher.
- Ruperea cablului de remorcaj: se va acţiona ca în cazul cedării tracţiunii la
avionul remorcher.
Ne-declanşarea funiei de la planor: se va comunica prin radio situaţia apărută,

pilotul avionului remorcher va decalnşa cablul de la avion după care se va încerca încă o
dată să se declanşeze cablul de la planor. În caz de nereuşită se va veni la aterizare cu
înălţime sporită şi viteză mai mare cu 10% deasupra zonelor degajate pentru a nu agăţa
cablul de eventualele obstacole de pe direcţia de aterizare.
Ne-declanşarea funiei de la avion şi planor: în acest caz după ce s-a încercat de
mai multe ori declanşarea de la planor şi avion se va inform CZ despre situaţia apărută
şi avionul va începe o coborâre lină împreună cu planorul pentru o aterizare în formaţie.
Pe toată durata zborului în coborâre pilotul planorului va lucra cu frâna aerodinamică
pentru a ţine cablul întins şi a menţine planorul la acelaşi nivel cu avionul. La aterizare,
9
===============================================
planorul va forţa aterizarea pe roată o dată cu aterizarea avionului care are o viteză
minimă mai mare decât planorul.
Blocări şi cedări de comenzi

Blocarea direcţiei datorită decolării în forţă la automosor şi deformarea coifului
de la bechie: se întrerupe decolarea şi se aterizează înainte. Dacă direcţia s-a blocat cu
un unghi de bracaj devierile generate vor fi compensate cu comandă de înclinare în
partea opusă.
Ruperea sau blocarea elementelor de comandă în timpul zborului:
- Ruperea comenzii direcţiei: se va continua zborul efectuând viraje cu înclinare
mică iar aterizarea se va face cu o pantă moderată.
- Blocarea comenzii direcţiei: se continuă zborul şi se vine la aterizare cu viraje
cu înclinare mică. Dacă direcţia s-a blocat cu un unghi de bracaj se va ţine
planorul pe direcţie prin înclinarea în partea opusă iar virajele se vor face pe
partea în care este bracată direcţia. Aterizarea se va face cu pantă moderată.
Dacă devierea nu poate fi controlată se va părăsi planorul cu ajutorul paraşutei
de salvare.
- Ruperea comenzii eleroanelor: se continuă zborul efectuând viraje largi cu
ajutorul palonieirelor. La aterizare se va veni cu o pantă moderată.
- Blocarea comenzii eleroanelor: dacă eleroanele sunt blocate în poziţie neutră
sau cu bracaj mic se încearcă venirea la aterizare cu planorul compensarea
devierii făcându-se cu ajutorul palonieirelor iar virajele pe partea în care a fost
blocate eleroanele. Dacă bracajele sunt mari şi efectul lor nu poate fi compensat
prin comanda de palonier se va părăsi planorul cu paraşuta de salvare.
- Ruperea comenzii profundorului: se încearcă menţinerea planorului pe panta
normală de zbor cu ajutorul compensatorului. Dacă se reuşeşte se va veni la
aterizare pe o pantă moderată. În cazul în care nu se reuşeşte controlarea pantei
planorului se va părăsi planorul cu paraşuta de salvare.
- Blocarea comenzii profundorului: dacă profundorul este blocat într-o poziţie ce
permite zborul stabilizat la viteză normală se va veni cu planorul la aterizare.
Aterizarea e va face lung şi cu o pantă apropiată de panta normală de zbor. În
cazul blocării profundorului într-o poziţie ce nu permite controlul vitezei de zbor
se va părăsi planorul cu ajutorul paraşutei de salvare.
Recomandări pentru părăsirea planorului cu paraşuta
Se vor efectua următoarele manevre în ordinea enumerării:

- se va încerca stabilizarea evoluţiei planorului şi pe cît posibil cu cabina spre
sus.
- se larghează cupola planorului;
- se adună picioarele de sub bordul planorului ( se intră în poziţia ghemuit)
- se desfac chingile
- se părăseşte planorul astfel:
- dacă planorul se roteşte se va sări spre interiorul rotirii;
- dacă planorul zboară relativ în linie dreaptă se va părăsi planorul pe o
parte încercându-se să se coboare sub aripa planorului.
10
===============================================
La deschiderea paraşutei trebuie ţinut cont de faptul că la viteze sub 180 km/h în
cădere liberă planorul rămâne în urmă iar la viteze mai mari acesta ne depăşeşte. Astfel
la viteze mici se va aştepta pentru îndepărtare de planor iar la viteze mari se va deschide
paraşuta imediat ce planorul a trecut cu coada de pilotul care a sărit.
Nu se va deschide paraşuta în cabină sau în apropierea planorului pentru a se
evita agăţarea acesteia de planor, ideea că paraşuta deschisă poate scoate pilotul din
planor este greşită pentru că pilotul se expune şi riscului de a fi lovit de ampenajul
planorului.
CONSTRUCŢIA PLANORULUI IS-28B2

DESCRIERE
Planorul, este aparatul de zbor mai greu decât aerul, neechipat cu motor şi care
prin lansare la o anumită înălţime va zbura cu o continuă pantă de coborâre.Tracţiunea
necesară este asigurată de o componentă a greutăţii proprii.
Planorul IS-28B2 este un planor biloc în tandem, de construcţie complet
metalică, cu ampenaje în T şi tren de aterizare semiescamotabil. Este prevăzut cu volet
de curbură şi frâne aerodinamice tip HUTTER.
Este utilizat în zboruri de şcoală – antrenament şi performanţă, precum şi în
evoluţii acrobatice.
Este conceput de ing. Iosif Şilimon şi fabricat la I.C.A.- Braşov.
ELEMENTE CARACTERISTICE
Anvergura – lungimea aripii (distanţa dintre cele doua capete ale planurilor
montate pe fuselaj). = 17 m.
Suprafaţa portantă – suprafaţa obţinută prin proiecţia aripii pe o suprafaţă
plană (m2).= 18,24 m2.
Înălţimea planorului – distanţa dintre sol şi cel mai înalt punct al planorului. =
1,87 m.
Înălţimea fuselajului – distanţa dintre sol şi cel mai înalt punct al fuselajului.
Grosimea (lăţimea fuselajului) – cea mai mare distanţă (măsurată pe orizontală)
a fuselajului.
Greutatea maximă a planorului = greutate planor + greutate echipaj + greutate
paraşute + greutate bagaje = 590 Kg.
MATERIALE FOLOSITE ÎN CONSTRUCŢIA PLANORULUI IS-28B2
-Oţeluri sunt oţeluri speciale ce prezintă caracteristici superioare. Sunt folosite

la construcţia pieselor de tracţiune, de prindere, bolţuri, tendoane, cabluri de comandă,
scripeţi, pârghii, etc. Trebuie să prezinte o rezistenţă la tracţiune de 80–100 Kgf/mm2.
-Duraluminiul –este folosit foarte mult, datorită faptului că, este uşor (greutatea
aluminiului) şi rezistent ca oţelul. Se foloseşte la construcţiile de lonjeroane, nervuri şi a
întregului înveliş.
-Pânza – este din bumbac mercerizat si ne-apretat cu o desime de 28-35 fire pe
cm2, atât în bătaie cât şi în urzeală şi o greutate de cel mult 200 g/m2. Rezistenţa la
tracţiune a pânzei înmuiată în apă trebuie să fie de cel puţin 3000 Kg/m2 de secţiune.
-Materiale plastice – pentru confecţionarea carcaselor la aparate, tablouri de
bord, iar în ultimul timp, pentru corectarea si chiar confecţionarea profilelor
aerodinamice.
-Plexiglasul –pentru confecţionarea cupolelor.
-Cauciucul – anvelope, discuri amortizoare, garnituri, etc.
11
===============================================
-Fibra de sticlă şi fibra de carbon – se folosesc în ultimul timp în construcţiile
aeronautice de performanţă datorită faptului că se pot obţine suprafeţe aerodinamice de
calitate superioară.
PLANORUL IS-28B2
CARACTERISTICI ŞI PERFORMANŢE
*Factori de sarcină: -Utilitar +5,3 -2,65 g.

-Acrobat +6,5 -4 g.
*Greutăţi maxime admise la decolare –în dublă 590 Kg.
– în simplă 520 Kg.
*Bagaje –maxim 20 Kg.
*Greutate planor gol –375 kg.
*Centrajul în limitele: 22% CMA (faţă) şi 47% CMA (spate).
*Lest: greutate pilot greuitate lest
65-70 Kg = 4 Kg.
60-65 Kg = 8 Kg.
55-60 Kg = 11,3 Kg.
0
*Voletul are 5 poziţii: – 1= -5
– 0 = 00
– 1 = 50
– 2 = 100
– 3 = 150
*Poate executa: -vrie; looping; ranversare; răsturnare.
*Aparate de bord: -variometru +-5 m/s; -variometru +-30m/s; -vitezometru;
-altimetru -busolă; -indicator viraj şi glisadă; -accelerometru.
*Fineţea maximă = 34
*Viteza de zbor în S.C.= 94 Km/h;
*Viteza de zbor în D.C.= 100 Km/h;
*Viteza de cădere pentru fineţe maximă în: S.C.=0,82 m/s;
D.C.=0,86 m/s.
*Viteza minimă de cădere fiind de -0,6 m/s, se obţine la viteza de zbor de:=80
Km/h;
*Viteza minimă de cădere în D.C. -0,86 m/s,se obţine la viteza de zbor de:=85
Km/h;
*Viteza maximă admisă (VNE) =230
Km/h;
*Viteza maximă admisă la rafala vântului de 15 m/s =165 Km/h;
*Viteza maximă în remorcaj de automosor =125
Km/h;
*Viteza maximă în remorcaj de avion =140
Km/h;
*Viteza maximă admisă de scoatere şi zbor cu trenul scos =230
Km/h;
*Viteza maximă de scoatere şi zbor cu frâna scoasă =230
Km/h;
*Viteza de manevră (VA) =165
Km/h;
*Viteza maximă cu voletul în poziţiile: -1 =230 Km/h;
1şi 2 =180 Km/h;
12
===============================================
3 =130 Km/h.
*Viteza de angajare cu volet 3 (V90) = 65 Km/h
*Viteza minimă făra volet (590 Kg.) = 70 Km/h
*Viteza optimă în remorcaj de avion =110-115
Km/h
*Viteza optimă în remorcaj de automosor =100 Km/h
*Viteza optimă pentru apropiere (cu volet scos) =100 Km/h
*Viteza minimă de apropiere pentru aterizare = 85 Km/h
*Viteza de contact cu solul =65-70
Km/h
*Viteza maximă a vântului lateral la decolare =6 m/s.
*La planoarele cu seria până la 54, viteza maximă de scoatere şi de zbor cu frâna
aerodinamică scoasă este de = 140
Km/h.
Controlul înainte de zbor
După curăţirea planorului se va efectua un control în care se va urmării :

*Controlul cabinei
- paraşuta şi chingile de scaun,
- absenţa corpurilor străine,
- deblocarea şi funcţionarea comenzilor,
- fixarea şi integritatea tabloului şi a instrumentelor de bord,
- fixarea acumulatorului şi funcţionarea staţiei radio,
- starea şi curăţenia plexiglasului.
*Controlul exterior al planorului
- fixarea capotajelor la încastrarea aripilor cu fuzelajul,
- la aripa stângă se verifică starea învelişului precum şi lanţul cinematic al
comenzilor prin intermediul ferestrelor de vizitare,
- la fuselaj se verifică starea învelişului şi eventualele deformaţii produse în
urma unor lovituri,
- la ampenaje ( orizontal şi vertical ) se verifică starea şi jocul suprafeţelor de
comandă precum şi jocul ampenajelor la încastrarea pe fuselaj,
- se continuă verificarea fuselajului pe partea dreaptă după care se va controla
aripa dreaptă, ajungând în final în faţă unde se va verifica starea prizei de
aer,
- starea declanşatoarelor şi a trenului de aterizare.
Lista defectelor cu care planorul este admis la zbor

- trenul de aterizare nu se poate escamota, dar este blocat pe poziţia “scos”,
- mici deformaţii pe înveliş ca urmare a unor lovituri,
- fisuri ale cupolei de plexiglas, dar nu mai mari de 100mm şi lipsa
gemuleţelor,
- nituri mişcate pe învelişul aripii, dar nu mai mult de 10% din îmbinare şi nu
mai mult de trei nituri alăturate,
- spărturi ( rupturi ) ale pânzei învelişului, suprafeţei de comandă mai mici de
50mm.
13
===============================================
În cazul apariţiei altor defecte pentru admiterea la zbor a planorului se va consulta un
specialist.
Proceduri de exploatare în zbor ( CHEK-listuri )
Remorcaj de avion
1. Înainte de decolare
- lest suplimentar – în funcţie de greutatea pilotului,
- centuri – legate,
- comanda frânei aerodinamice – asigurată,
- comanda voletului – pe poziţia 0,
- comanda compensatorului – uşor pe picaj,
- funcţionarea comenzilor – normală,
- aparate de bord – verificate,
- altimetru – calat,
- cupola – închisă şi zăvorâtă,
- cablul de remorcaj – clanşat în faţă ( la planoarele cu ouă declanşatoare),
- poziţia planorului – orizontală.
2. Decolarea
- rulare – profundor în poziţie neutră, aripi la orizontală,
- desprindere – la viteza de 70km/h.
3. După desprindere
- comandă compensator – reglată pentru urcare,
- tren de aterizare – escamotat,
- viteză optimă de remorcaj – 110-115km/h,
- viteză maximă de remorcaj – 140km/h.
4. Zbor liber
- viteza pentru fineţe maximă – 100km/h ( DC ) şi 94km/h ( SC ),
- înfundarea minimă de 0,67m/s se obţine la viteza de 80km/h,
- viteza minimă cu voletul pe poziţia +3 – 65km/h.
5. Apropierea
- tren de aterizare – scos şi zăvorât,
- comandă volet - +3,
- viteză maximă de apropiere – 100km/h,
- viteză minimă de apropiere – 85km/h,
- comandă compensator – pe poziţia pentru zbor normal
- reglare pantă – prin acţionarea frânei aerodinamice.
Aterizarea
- viteza normală de contact – 65-70km/h,
- frâna pe roată – acţionată după contactul cu solul.
Lansare cu automosorul
1. Înainte de decolare
- lest suplimentar – în funcţie de greutatea pilotului,
- centuri – legate,
- comanda frânei aerodinamice – asigurată,
- comanda voletului – poziţia +2,
- comanda compensator – poziţie neutră,
14
===============================================
- funcţionare comenzi – normală,
- aparate de bord – verificate,
- altimetru – calat,
- cupolă – închisă şi zăvorâtă,
- cablu de remorcaj – clanşat în spate,
- poziţia planorului – orizontal.
2. Decolare şi urcare
- viteza la intrarea pe pantă de urcare – min. 80km/h,
- viteză optimă de urcare – 100km/h,
- declanşare – automată sau din cabină.
Celelalte faze de zbor sunt identice ca în remorcajul de avion.
Detalii asupra exploatării în zbor.
În funcţie de greutatea pilotului se amplasează în casetele de pe podeaua postului de
pilotaj faţă cantitatea de lest suplimentar. După reglarea şi ajustarea centurilor se va
acţiona manşa şi palonierul pentru a vedea dacă funcţionează normal, fără agăţări.
Se acţionează comanda frânei aerodinamice verificând funcţionarea fără agăţări
şi la închidere trecerea ei peste punctul ce asigură zăvorârea.
La aparatele de bord se va urmării starea generală, poziţia acelor indicatoare şi
reacţia aparatelor la o apăsare cu palma pe priza de presiune totală.
Clanşarea cablului de remorcaj se face la declanşatorul din faţă sau la cel din
spate, funcţie de tipul remorcajului ( avion sau mosor ). Pilotul va cere ajutorului
care efectuează clanşarea să încerce, printr-o tragere energică, dacă clanşarea este
sigură şi va cere aşezarea aripilor la orizontală astfel ca axul planorului să fie pe
direcţia avionului.
Aterizarea :La înălţimea de cca. 5m se execută îndulcirea pantei de aterizare,
iar redresarea se face la cca. 0,5m. În timpul rulajului se deschide complet frâna
aerodinamică pentru a acţiona frâna pe roată şi a micşora distanţa de rulaj.
Cazuri speciale de zbor.
1. Decolare şi aterizare cu vânt lateral.

Planorul este capabil să decoleze şi să aterizeze fără a pune probleme deosebite de
pilotaj chiar şi la componente laterale ale vântului ce depăşesc 6m/s.
2. Zborul în nori.
Planorul este admis să execute zbor în nori dacă nu contravine reglementărilor naţionale
şi este echipat cu următoarele aparate : indicator de viraj şi glisadă, vitezometru,
altimetru, busolă şi variometru. În timpul zborului în nori se vor evita zonele de
givraj, turbulenţele şi grindina.
3. Aterizarea cu trenul escamotat
În cazul în care trenul de aterizare nu poate fi scos, pilotul poate ateriza în condiţii bune
deoarece roata, fiind escamotabilă, asigură garda necesară rulării pe sol. Întrucât,
în poziţia escamotat, amortizorul este scos din funcţiune, pilotul trebuie să
aterizeze pe un teren cât mai bun şi cu o viteză cât mai mică.
Se recomandă:
- aterizare cu voletul în poziţia +3
- viteză de apropiere – 85km/h
- redresare cât mai jos posibil
15
===============================================
- viteză de contact – 65km/h ( cea mai mică viteză de contact se
realizează cu frâna aerodinamică închisă ).
4. Scoaterea din vrie
În urma unei greşeli de pilotaj planorul poate intra în vrie. În acest caz pilotul va
acţiona palonierul în sens invers rotirii, manşa la mijloc şi uşor în picaj. După
oprirea rotirii se vor aduce palonierele la mijloc şi se va redresa planorul prin tragere
uşoară de manşă. Pierderea înălţimii la un tur de vrie este de aprox. 80-90m. Viteza la
ieşirea din vrie este de aprox. 150- 160km/h.
5. Părăsirea planorului cu paraşuta
Când situaţia impune părăsirea planorului în zbor, largarea cupolei se execută în
felul următor :
- se împinge simultan spre înainte maneta de deschidere a cabinei şi maneta de
largare,
- se împinge de cupolă în sus pentru ca aceasta să fie luată de curent,
- pilotul îşi desface centurile şi părăseşte cabina în funcţie de poziţia şi
evoluţia planorului.
Convorbiri radio uzuale
Pentru planor:
1) ,,Ştartul... (indicativul) comenzi controlate, cabina zăvorâtă, gata pentru
decolare”
2) ,, Ştartul...(indicativul) declanşat”
3) ,, Ştartul...(indicativul) la virajul 3 aterizarea”
La sosirea din zbor termic sau de distanţă:

,,Ştartul...(indicativul) aprobaţi intrarea în tur de pistă
Expresii uzuale:
1)Cerere de aprobare formulată de aeronavă:
,,Rog aprobaţi...” sau ,,Aprobaţi...”
2)Răspunsul organului de dirijare şi control la cererea aeronavei:
-,,Aprob...”
-,,Negativ...”(când se refuză cererea formulată de aeronavă)
3)Confirmarea primirii unei autorizări, dispoziţii, unui raport, etc.:
,,Confirm...(se repetă autorizarea, dispoziţia, etc.)”
4)Aprobarea unui mesaj:
,,Afirmativ!”
ALFABETUL FONETIC PENTRU AVIATIE
A – Ana /Alfa B – Barbu/Bravo C – Costică/Charlie

D – Dumitru/Delta E – Elena/Echo F – Florea/Foxtrot
G – Gheorghe/Golf H – Haralambie/Hotel I – Ion/India
J – Jean/Juliett K – Kilogram/Kilo L – Luca/Lima
M – Marin/Mike N – Nicolae/November O – Olga/Oscar
P – Petre/Papa Q-Quebec R – Radu/Romeo
S – Sandu/Sierra T – Tudor/Tango U – Udrea/Uniform
V – Vasile/Victor W-Whiskei X – Xenopol/X-Rai
Y – Y/Yankee Z – Zamfir/Zulu
16
===============================================
TEHNICA PILOTAJULUI
ACŢIUNEA ORGANELOR DE COMANDĂ ASUPRA SUPRAFEŢELOR

MOBILE ŞI EFECTUL
ACŢIONĂRII ACESTOR COMENZI
1) Efectul manşei în profunzime:

Acţionând manşa în profunzime (înainte şi înapoi) acţionăm asupra
profundorului. Ducând manşa în faţă profundorul se brachează în jos, fileurile
lovesc în acesta obligând coada să se ridice – ducând botul în jos.
Ducând manşa înapoi, profundorul se brachează în sus, obligând coada să
coboare – ducând botul în sus.
2) Efectul manşei lateral:
Acţionând manşa lateral se acţionează asupra eleroanelor. Acestea se brachează
diferit. Când unul se brachează în jos, celalalt se brachează în sus. Aceasta duce la
crearea unui moment de răsucire al avionului (planorului) în jurul axei
longitudinale.
Ducând manşa în stânga, eleronul de pe aripa stângă se brachează în sus,
obligând aripa să coboare, iar cel de pe aripa dreaptă se brachează în jos, obligând
aripa sa urce.
3) Efectul palonierului:
Palonierele acţionează asupra direcţiei. Acţionând (împingând) palonierul din
dreapta, direcţia se brachează spre dreapta, coada este obligată să o ia spre stânga
şi botul deviază spre dreapta. Acţionând palonierul din stânga, fenomenul se produce
invers.
4) Schimbarea poziţiei în plan vertical a avionului

Pentru a realiza picajul sau cabrajul avionului (planorului) este suficient să
acţionăm numai manşa în profunzime. Pentru executarea unui viraj trebuiesc
acţionate simultan manşa în lateral şi palonierul. Pentru a executa un viraj spre stânga,
se duce manşa spre stânga şi palonierul spre dreapta şi invers.
Pentru ca virajul să nu fie derapat sau glisat, acţionarea manşei şi a palonierului
trebuie făcute simultan, în aceeaşi parte şi în cantităţi specifice fiecărei aeronave.
Apariţia momentului negativ şi eliminarea lui

Când acţionăm numai asupra manşei ne apare un moment negativ. În această
situaţie, aripa care coboară lucrează ca o frână faţă de aripa care urcă, ceea ce face ca
17
===============================================
botul planorului să se ridice producând scăderea vitezei de înaintare a planorului.
Scăzând viteza, scade portanţa şi planorul se angajează pe aripa din interior.
Eliminarea acestui fenomen se realizează prin efectuarea virajului din manşă şi
palonier.
Pregătirea la sol a elevilor piloţi

Şedinţa 1.
Durata: 4 ore.
Locul: Sala de clasă.
Modul de desfăşurare a şedinţei:
Şedinţa este condusă de instructorul grupei şi participă toţi elevii din grupă.
Se predă:
- cursul de pregătire în zbor;
- regulamentul de zbor, instrucţiunile de exploatare a aerodromului;
- N.T.S. în aviaţia civilă.
Toate acestea se predau numai la capitolele ce trebuie cunoscute de elevi.
Şedinţa 2.
Manevrarea planoarelor la sol, controlul planorului şi şcoala carlingii.
Durata: 2 ore.
Locul: La sală şi în hangar.
Şedinţa este condusă de instructorul grupei ajutat de tehnicianul de planoare.
Pe timpul desfăşurării şedinţei, instructorul de zbor învaţă elevii următoarele:
- comenzile pentru manevrarea planoarelor;
- locurile de prindere şi de ridicare a planorului;
- manevrarea planorului în hangar şi pe teren;
- controlul planorului;
- echiparea cu paraşuta;
- prezentarea la instructor;
- urcarea în carlinga planorului;
- reglarea palonierului şi a centurilor;
- manevrarea corectă a pârghiilor de comandă a planorului (poziţia mâinilor şi
a picioarelor);
- controlul poziţiei pârghiilor de comandă în vederea decolării;
- elevul va raporta după controlul cabinei decolarea cu formula „Startul, sunt
302, gata pentru decolare”.
Antrenamentul va continua cu fiecare elev în parte până la formarea deprinderilor.
Şedinţa 3.
Executarea balansării.
Durata unei şedinţe: 10 minute.
18
===============================================
Durata totală: de la 30’ până la 1 oră.
Locul: la aerodrom.
Sub conducerea instructorului de zbor se organizează desfăşurarea şedinţei instalându-
se planorul la locul de desfăşurare a şedinţei.
Exerciţiul se execută cu planorul aşezat cu botul în vânt, cu un orizont aparent cât mai
apropiat de cel din zbor.
Este indicat ca exerciţiul să se execute pe vânt. Dacă vântul este slab, exerciţiul se
realizează cu ajutorul a doi elevi care stau la extremitatea aripilor şi înclină planorul pe
o parte şi pe cealaltă.
La acest exerciţiu se verifică şi aplicarea problemelor învăţate la şedinţele anterioare.
Elevul învaţă în ordine:
- manevrarea laterală a manşei fără dozarea efectului;
- manevrarea laterală a manşei cu dozarea mişcării, urmărind finisarea
comenzii;
- manevrarea laterală a manşei conjugată cu cea a palonierului.
Şedinţa se consideră însuşită dacă elevul execută:
- lucrul concomitent cu manşa şi palonierul;
- dozarea corectă a comenzilor;
- sesizează înclinarea planorului şi ţine privirea pe orizont
Şedinţa 4.
Cunoaşterea aerodromului, organizarea şi instalarea startului.
Durata: 2 ore.
Locul: la aerodrom.
Sub conducerea instructorului de zbor, se calcă aerodromul cu piciorul pe toate
direcţiile, se instalează startul în toate variantele, se precizează modul de circulaţie pe
aerodrom şi instrucţiunile de exploatare a aerodromului.
Şedinţa se consideră însuşită dacă elevii cunosc:
- instrucţiunile de exploatare a aerodromului;
- circulaţia pe aerodrom;
- îndatoririle personalului care formează echipa de start;
- instalarea startului.
Pregătirea în zbor a elevilor piloţi

Exerciţiul 1.
Aclimatizarea
Acest exerciţiu se execută în D.C. (dublă comandă), in T.P. (tur de pistă) sau zonă
pentru:
- aclimatizarea elevului cu senzaţiile zborului;
- cunoaşterea aerodromului, a împrejurimilor şi orientarea în timpul zborului;
- distribuirea atenţiei.
Elevul trebuie să reţină forma şi configuraţia terenului aşa cum acestea se văd din aer,
de asemenea trebuie să-şi întipărească reperele principale din apropierea aerodromului.
În cadrul pregătirilor teoretice instructorul indică reperele importante pe care elevul
urmează a şi le fixa vizual în zbor.
19
===============================================
Zborul se execută în întregime de către instructor cu excepţia declanşării, pe care o
execută elevul la indicaţia instructorului. În zbor instructorul urmăreşte dacă elevul
cunoaşte reperele din jurul aerodromului, capacitatea de orientare în spaţiu şi dacă
supraveghează spaţiul aerian.
Zborurile se execută în D.C. în condiţii meteorologice normale, fără turbulenţă, cu
orizontul natural pe cât posibil precis determinat.
Număr de zboruri: 1 – 4.
Înălţimea de zbor: 200 – 600m.
Durata unui zbor: 05 – 12 minute.
Exerciţiul 2.
Efectul comenzilor
Acest exerciţiu se execută pentru:
- demonstrarea practică a efectului comenzilor separat şi conjugat;
- verificarea lucrului conjugat cu manşa şi palonierul învăţate la pregătirea la
sol;
- obişnuirea elevului cu presiunea aerodinamică în comenzi.
Decolarea precum şi remorcajul se execută de către instructor. În timpul
remorcajului, instructorul arată elevului poziţia planorului faţă de orizont.
La atingerea înălţimii de declanşare, elevul va declanşa la indicaţia instructorului. În
continuare instructorul pilotează planorul, stabileşte panta normală de zbor şi arată
elevului efectul comenzilor astfel:
- efectul manşei în profunzime
- efectul manşei lateral;
- efectul palonierului;
- efectul conjugat al manşei cu palonierului pentru anularea momentului negativ.
Elevul urmăreşte comenzile şi indicaţiile instructorului, executând el însuşi
manevrele cerute de acesta până la însuşirea lor deplină.
După efectuarea exerciţiului, zborul va fi executat de instructor până la aterizare.
În final, elevul trebuie să-şi însuşească efectul comenzilor şi folosirea simultană
a manşei şi palonierului în vederea anulării efectului negativ.
Zborurile se execută în condiţii meteorologice normale, fără turbulenţă, cu
orizontul natural pe cât posibil precis delimitat.
Înălţimea de zbor: 200 – 600m.
Exerciţiul 3.
Linia dreaptă
Acest exerciţiu se execută în D.C. pentru învăţarea:
- pantei normale de zbor;
- schimbări de direcţie;
- învăţarea locului şi poziţia pentru declanşare.
La acest exerciţiu decolarea şi remorcajul se va executa de către instructor. Declanşarea
o va face elevul la început la indicaţia instructorului, apoi la aprecierea lui.
Virajele, priza de aterizare, scoaterea voletului şi a frânelor aerodinamice, precum şi
aterizarea o va face instructorul explicând însă elevului toate manevrele pe care acesta
le va urmări.
20
===============================================
Instructorul va arăta elevului modul de menţinere a planorului la orizontală şi pe panta
normală de zbor, după orizont.
Menţinerea pantei normale de zbor va fi verificată periodic după indicaţia
vitezometrului.
De asemenea în cadrul acestui exerciţiu elevul învaţă schimbări de direcţie, revenirea şi
menţinerea liniei drepte pe direcţia de zbor iniţială.
La sfârşitul exerciţiului elevul trebuie să-şi însuşească pilotarea planorului în linie
dreaptă, menţinerea pantei normale şi a orizontalei planorului în linie dreaptă, precum şi
devierea spre un reper cu revenire la direcţia iniţială de zor.
Zborurile se execută în condiţii meteorologice normale, cu un orizont natural pe cât
posibil delimitat.
Înălţimea de zbor: 200 – 300m
Durata unui zbor: 5 minute.
Exerciţiul 4.
Virajul în zbor liber de 90o şi 180o
Acest exerciţiu se execută în D.C. pentru învăţarea:
- decolării;
- menţinerii planorului în axul avionului;
- intrarea în zona de lucru în T.P.
- executarea virajelor de 90o şi 180o.
Paralel cu aceasta în timpul zborului elevul va mai urmări executarea virajelor în timpul
remorcajului si aterizarea.
În timpul remorcajului instructorul învaţă elevul următoarele:
DECOLAREA.
Se execută după ce a fost executată şcoala carlingii, cabina siguranţată, cablul clanşat şi
s-a primit aprobarea pentru decolare.
Remorcajul începe cu rulajul pe sol, evoluţie care se execută cu planorul la orizontală.
Menţinerea la orizontală se realizează cu ajutorul manşei, iar pe direcţie cu ajutorul
palonierului. Se va ţine cont că efectul comenzilor va creşte odată cu creşterea vitezei de
remorcaj.
PALIERUL.
Datorită creşterii vitezei de rulare, planorul se va dezlipi de sol înaintea avionului
remorcher şi va avea tendinţa de a urca în continuare, întârziind sau chiar împiedicând
astfel decolarea avionului. În această situaţie se va presa de manşă uşor, executând un
palier în apropierea solului dând astfel posibilitatea avionului de a decola. În
continuare planorul se va menţine în axul avionului, menţinând permanent planorul la
orizontală şi pe direcţie.
Instructorul va insista ca elevul să înveţe lucrul concomitent cu manşa şi palonierul.
Virajele în remorcaj vor fi executate de instructor, iar elevul va urmării manevrele şi
explicaţiile acestuia.
Declanşarea va fi executată de către elev la indicaţia instructorului.
După intrarea în zona de lucru, instructorul învaţă elevul să execute virajele de 90o şi
180o ţinând cont de fazele obişnuite:
- pregătirea virajului;
- intrarea în viraj;
- menţinerea în viraj;
- scoaterea din viraj.
Înclinarea virajelor va fi de 15 - 30o. Virajele vor fi executate după orizont şi controlul
instrumentelor de la bordul planorului păstrând viteza şi înclinarea constantă.
21
===============================================
La înălţimea stabilită, se va ieşi din zona de lucru şi se va intra într-un T.P. compus din
patru viraje de 90o sau se va înscrie pe latura mare a T.P. la locul virajului 2
În funcţie de înălţime şi de depărtarea de aerodrom elevul va învăţa să aprecieze locul
pentru executarea virajului 3, virajul de priză.
Pe latura a treia a T.P. instructorul va învăţa elevul corectarea prizei de aterizare în
condiţiile în care virajul 3 a fost executat incorect (la înălţime prea mare sau prea mică).
Aterizarea va fi executată de instructorul de zbor în timp ce elevul urmăreşte manevrele.
Zborurile se execută în condiţii meteorologice normale cu un orizont natural precis
delimitate.
Înălţimea de zbor: 500m.
EXERCIŢIUL Nr. 5
Turul de pistă
Acest exerciţiu se execută în D.C. în T:P. pentru a învăţa:
- turul de pistă,
- priza de aterizare,
- aterizarea.
În timpul zborurilor elevul execută remorcajul de automosor sau avion.
Instructorul învaţă elevul să execute turul de pistă. În funcţie de înălţimea de declanşare
T.P. poate fi executat din patru viraje de 90°, un viraj de 180° şi două de 90°, sau din
două de 180°.
Pe laturile T.P. între viraje, elevul va executa zbor în linie dreaptă. Lungimea laturilor
T.P. este determinată de înălţimea de declanşare.
În funcţie de înălţime, depărtare de aerodrom şi vânt elevul va învăţa să execute virajul
3 (virajul de priză ), în mod corect.
După executarea virajului 3 de 90°, se continuă zborul în linie dreaptă până când elevul
apreciază momentul începerii virajului 4, care se va executa cu o înclinare variabilă
pentru a se asigura scoaterea planorului pe direcţia de aterizare.
După scoaterea din virajul 4, se continuă zborul în pantă normală pe direcţia de aterizare
până când se consideră că priza de aterizare este corectă, după care se scoate voletul.
În momentul în care prinderea terenului este asigurată se va mări viteza şi în mod
progresiv se va scoate frâna aerodinamică.
Corectarea vitezei pe panta de aterizare se face scoţând sau introducând în mod
progresiv frâna aerodinamică.
Dacă din cauza vântului lateral, planorul are tendinţa de a se deplasa pe direcţia de
aterizare, aceasta se corectează prin luarea unui unghi de derivă corespunzător
intensităţii vântului, în aşa fel ca planorul să-şi păstreze direcţia de aterizare (axul
pistei).
Îndulcirea pantei începe la înălţimea de 6-4 m faţă de sol, iar la înălţimea de 1-0,8 m
aceasta este continuată prin manevra de redresare. Pentru executarea redresării manşa se
trage lin progresiv şi complet înspre înapoi, astfel că aterizarea planorului să se facă pe
roată şi bechie.
Dacă în timpul aterizării, planorul ia contact cu solul numai cu roata, se rămâne cu
manşa pe loc şi pe măsură ce planorul rulează pierzând viteza, se continuă tragerea lin a
manşei spre înapoi, în aşa fel ca planorul să nu se dezlipească de sol.
22
===============================================
Privirea elevului pilot pe timpul executării aterizării (pe panta de aterizare), este
îndreptată spre T-eu, iar în timpul îndulcirii şi redresării privirea se mută treptat în faşă
şi spre orizont (spre automosor).
După luarea contactului cu solul, în timpul rulajului, elevul priveşte înainte la un reper
(automosor) pentru menţinerea direcţiei de rulare şi orizontala planorului.
La sfârşitul exerciţiului de zbor, elevul pilot trebuie să însuşească executarea corectă a
T.P. şi să execute corect, fără intervenţia instructorului, decolarea, remorcajul şi
declanşarea, executarea turului pe pistă, a prizei de aterizare şi aterizarea în careu.
Zborurile se execută în condiţii meteorologice normale.
Nr. de zboruri: 15-30.
Înălţimea de zbor: 200-300.
Durata unui zbor: 0,5 min.
EXERCIŢIUL NR. 6
Executarea spiralei şi a „S”-ului
Acest exerciţiu se execută în D.C. în zona pentru:
-învăţarea executării spiralei şi a „S”-ului;
-învăţarea virajului în remorcaj şi finisarea remorcajului;
-verificarea scoaterii din vals;
-finisarea aterizării.
Scopul acestor zboruri este de al obişnui pe elev cu executarea unor viraje corecte, cu
menţinerea pantelor în viraj timp îndelungat, cu mişcări mai degajate şi mai fine, cu
supravegherea topografiei terenului şi cu supravegherea celorlalte planoare
aflate în zbor.
„S”-ul este o evoluţie compusă din două viraje de aproximativ 220°, executate unul pe
stânga, iar celălalt pe dreapta sau invers. „S”-ul se execută de obicei în timpul T.P. cu
trecerea de pe o parte a aerodromului pe cealaltă parte a aerodromului în tur de pistă.
În cadrul acestui exerciţiu în timpul executării spiralelor se pot executa şi zboruri
termice cu durata de maxim 30 minute.
În timpul remorcajului de avion elevul învaţă executarea corectă a virajului în remorcaj.
Se va insista ca înclinarea planorului în viraj să fie aceeaşi ca şi a avionului remorcher,
aceasta fiind o condiţie esenţiale a menţinerii unei raze de rotire a planorului
egală cu aceea a avionului. Instructorul va demonstra că atunci când înclinarea
planorului este prea mare, planorul va glisa în interiorul virajului, viteza scade, iar
planorul va rămâne sub nivelul avionului.
De asemenea dacă zboară cu înclinarea prea mică planorul va derapa, viteza va creşte,
iar planorul va urca peste nivelul avionului.
Instructorul va arăta elevului că într-un viraj corect, planorul trebuie să rămână tot
timpul „nesilit” la aceeaşi înălţime cu avionul.
În funcţie de înclinarea planorului în viraj, instructorul va demonstra elevului manevra
de menţinere şi va insista asupra controlului corectitudinii după bila
giroclinometrului.
Tot în cadrul acestui exerciţiu se pot executa 1-2 simulări de cazuri speciale în remorcaj
de avion. Simularea cazului special se va executa prin declanşarea funiei de către
instructor la o înălţime care să permită aterizarea pe aerodrom în priză directă, sau cu
executarea unui T.P.
La terminarea acestui exerciţiu elevul pilot trebuie să execute corect, fără intervenţia
instructorului: decolarea, remorcajul de avion, declanşarea şi zborul în zona de lucru,
ieşirea din zonă, executarea T.P., executarea prizei de aterizare şi aterizarea la T-eu.
Zborul se execută în condiţii meteorologice normale.
23
===============================================
Înălţimea de zbor: 500 m.
EXERCIŢIUL NR. 7
Angajarea şi vria
Acest exerciţiu se execută în D.C. în remorcaj de avion pentru învăţarea:
-scoaterea planorului din angajare şi vrie;
-cauzele care duc la angajare şi vrie;
-modul de acţionare pentru evitarea angajării şi vriei;
-spirala picată, cauze şi mod de scoatere din spirala picată.
În momentul ajungerii la înălţimea de executare a exerciţiului se mai verifică încă o dată
siguranţarea cabinei, voletului, frânelor aerodinamice şi se va efectua reglajul
compensatorului.
Instructorul arată demonstrativ elevului pilot cauzele care duc la angajarea planorului şi
modul de acţionare pentru a scoate planorul din aceste evoluţii.
Se va pune accent pe sesizarea de către elev a simptomelor care preced angajarea şi
vria:
-urcarea botului peste orizont;
-scăderea vitezei de zbor;
-reducerea zgomotului (fâşâitului) produs de scurgerea fileurilor de aer pe planor;
-apariţia desprinderilor şi implicit a trepidaţiilor;
-intrarea în evoluţie.
Elevul execută angajări pe bot şi aripă, precum intrarea şi scoaterea din vrie.
Aceste evoluţii se execută atât din zbor orizontal cât şi din spirală.
Exerciţiile de angajare şi vrie până la înălţimea de 400 m. Sub această înălţime până la
intrarea în T.P. se vor executa maneabilităţi.
În continuare se va executa ieşirea din zona de lucru şi intrarea în T.P. în vederea
aterizării.
Zborul se execută în condiţii meteorologice normale cu plafonul norilor la peste 1200
m.
Înălţimea de zbor: 100m
EXERCIŢIUL NR.8
Zborul de control
Acest exerciţiu se execută în D.C pentru control în tehnica pilotajului în vederea trecerii
la S.C.
Zborurile de control se execută de către un instructor controlor numit de Aeroclubul
României, pe tipul de planor pe care a fost instruit şi are ca scop verificarea pregătirii
elevului din toate punctele de vedere pentru admiterea la zbor în S.C.
În cadrul acestor zboruri elevul trebuie să dea dovadă că ştie să execute corect fără
intervenţia instructorului controlor: decolarea, remorcajul, declanşarea, executarea
virajelor, a prizei de aterizare, aterizarea şi să corecteze cu precizie şi fără ezitări
eventualele greşeli.
Zborurile din cadrul acestui exerciţiu vor fi repetate dacă elevul nu a trecut la S.C. în
ziua efectuării lor .
24
===============================================
Elevul astfel controlat,este admis să zboare în S.C. dacă doreşte acest lucru si este
pregătit psihic.
Zborul se execută în condiţii meteorologice normale, vizibilitatea orizontală să asigure
un orizont natural pe cât posibil de precis delimitat, iar atmosfera să fie lipsită de
turbulenţe termice.
Nr. zboruri:1-2.
EXERCIŢIUL NR.9
Zboruri în S.C.
Acest exerciţiu se execută în S.C. în zonă.
În cadrul pregătirii pentru zbor, elevul va trebui să-şi însuşească modul de corectare a
eventualelor greşeli posibile precum şi rezolvarea cazurilor speciale legate de zbor.
Zborul se execută similar ca la exerciţiul anterior.
În ziua trecerii la S.C. elevul va executa maxim 2 zboruri în S.C., a doua zi după
controlul în D.C. va executa maxim 3 zboruri în S.C., a treia zi după control maxim 4
zboruri în S.C., iar în zilele următoare va executa maxim 5 zboruri în S.C.
La primele zboruri în S.C. atmosfera trebuie să fie lipsită de turbulenţe.
Controalele în zbor în urma întreruperilor se vor executa conform 4 din prezentul curs,
sau ori de câte ori se consideră necesar.
În ziua trecerii la S.C. se va avea grijă ca vântul să fie perfect faţă la decolare şi
aterizare şi să nu depăşească 6 m/sec.
De asemenea se va avea grijă ca decolarea şi aterizarea să nu se facă cu soarele în faţă
atunci când acesta a coborât mult spre orizont.
EXERCIŢIUL NR. 10
Executarea de zboruri în S.C. în vederea brevetării
Acest exerciţiu se execută în S.C. în zonă şi zbor termic având ca scop:
-finisarea zborului în S.C.;
-executarea de zboruri plutite cu creşterea progresivă a duratei de zbor de la 15-30
minute la 1 oră de zbor.
Înălţimea de zbor:500-1200 m (cu creşterea înălţimii în mod progresiv)
Durata unui zbor: 12 minute – 1 oră.
PREGĂTIREA ÎN ZBOR A PILOŢILOR SPORTIVI

EXERCIŢIUL NR. 11
Zboruri de reantrenare şi control în D.C
Aceste zboruri se execută în S.C. în T.P. sau zona de aerodrom având scop reantrenarea
pilotului sportiv după întrerupere şi controlul în tehnică pilotajului în vederea executării
de zboruri în S.C.
În cadrul pregătirilor teoretice, instructorul de zbor va preciza delimitarea verticală şi
orizontală a zonei de aerodrom, organizarea a stratului cu delimitarea zonei de lucru a
planoarelor.
25
===============================================
Va reaminti cu precizie modul de rezolvare a cazurilor speciale de zbor cum ar fi
-declanşarea accidentală;
-ruperea cablului de remorcaj;
-pană de motor la avionul remorcher;
-imposibilitatea declanşării;
-rămânerea în afara aerodromului.
Va preciza modul de executare a manevrei de declanşare prin rămânerea pe aceeaşi
traiectorie cu avionul şi după declanşare, având nevoie să o modifice numai după
îndepărtarea evidentă a avionului.
Se vor revedea regulile privind modalitatea şi disciplina convorbirilor radio.
În cadrul pregătirilor imediate instructorul va preciza locul şi înălţimea de declanşare,
durata unui zbor, particularităţile meteorologice ale zilei, semnele şi semnalele de
aterizare, fixarea evoluţiilor de executat în zonă, înălţimea de părăsire a zonei şi de
intrare în T.P.
În cadrul zborurilor de reantrenare instructorul va urmări precizia şi corectitudinea
executării tuturor manevrelor de pilotaj atât în zborul în remorcaj, cât şi în cel liber,
insistând în mod deosebit asupra corectitudinii virajelor după indicarea bilei în toate
fazele virajului şi în special la intrări şi scoateri din viraj.
De asemenea, se va urmării corectitudinea executării T.P. a pantei de aterizare şi
precizia aterizării la punct fix.
Pilotul va fi admis să zboare în S.C. dacă execută corect toate elementele zborului şi
dacă corectează cu precizie eventualele greşeli comise.
Zborurile se execută în condiţii meteorologice normale de preferinţă în condiţii
meteorologice care să permită executarea de zbor plutit.
Vizibilitatea orizontală trebuie să asigure o identificare uşoară a reperelor.
Înălţimea de zbor: 250-500 m.
Durate unui zbor: 0,5-12 minute.
EXERCIŢIUL NR. 12
Zboruri planate în S.C.
Aceste zboruri se execută în S.C. în T.P. şi zonă de aerodrom în vederea finisării
zborului şi reantrenării după întrerupere.
În cadrul pregătirii teoretice, pilotul planorist sportiv va trebui să-şi însuşească modul de
corectare a eventualelor greşeli posibile, precum şi rezolvarea cazurilor speciale
de zbor.
Zborurile în S.C. din cadrul acestui exerciţiu se vor executa pe planorul de D.C. pe care
a fost instruit şi va folosi ca metodă de lansare automosorul sau avionul.
Înainte de trecere la S.C. se vor controla amănunţit starea cablurilor şi a funiei de
remorcaj.
Temele de zbor din cadrul acestui exerciţiu pentru piloţii controlaţi la automosor vor fi:
remorcajul, T.P. şi spiralele, iar pentru cei controlaţi la remorcajul de avion: remorcajul,
zborul în zonă şi T.P. Se va pune accentul pe executarea T.P. după ieşirea din zonă şi a
preciziei aterizării la punct fix.
La aprecierea instructorului de zbor, numărul zborurilor poate fi majorat.
Zborurile se execută în condiţii meteorologice normale, sau sub plafon, când limita
inferioară a norilor este mai sus cu cel puţin 200 m faţă de înălţimea de declanşare.
Vizibilitatea orizontală asigură vederea unui orizont natural-precis delimitat.
Nr. de zboruri: 5-20
26
===============================================
Înălţimea de zbor: 250-500 m
Durata unui zbor: 0,5-12 minute.
EXERCIŢIUL NR.13
Zboruri plutite în D.C.
Acest exerciţiu se execută în D.C. în zona de aerodrom pentru:
-învăţarea centrării în termică;
-salturi între ascendenţe termice;
-urcări şi coborâri între ascendenţe termice.
În cadrul pregătirii teoretice, pilotul sportiv va trebui să-şi însuşească modul de
executare a acestor zboruri, regulile după care se execută, precum şi prevederile
regulamentului aviaţiei sportive cu privire la aceste zboruri.
În cadrul pregătirii înainte de zbor, instructorul va preciza locul şi înălţimea de
declanşare, particularităţile meteorologice ale zilei, semnele şi semnalele de aterizare,
precum şi înălţimea de părăsire a zonei de lucru şi intrarea în T.P.
Instructorul va reaminti modul de rezolvare a cazurilor speciale de zbor, cum ar fi
declanşarea accidentală, ruperea cablului de remorcaj la automosor (avion), pană de
motor la avionul remorcher, etc.
De asemenea, la executarea acestor zboruri instructorul de zbor va urmării
corectitudinea evoluţiilor în căminul ascendent şi a respectării regulilor impuse.
În cadrul zborurilor în curenţi ascendenţi termici, instructorul va învăţa pe sportiv
centrarea planorului în căminul ascendent prin lărgirea spiralei către zona în care
urcarea este mai bună, sau prin strângerea spiralei în cealaltă zonă până când urcarea
este constantă. Instructorul va insista asupra menţinerii şi a susţinerii în viraj, ţinând
cont de durata îndelungată a virajului (spiralei).
Va atrage atenţia sportivului şi va arăta influenţa vântului asupra planorului în zborul
termic şi necesitatea de a privi periodic aerodromul şi reperele de pe sol pentru a nu ieşi
din zona de lucru.
Instructorul va arăta pilotului sportiv şi în acelaşi timp şi demonstra angajarea din
spirală prin pierderea de viteză, precum şi spirala picată ca urmare a neexactităţii
menţinerii în viraj şi a creşterii înclinării. Va demonstra şi manevrele de scoatere.
În cadrul zborurilor plutite în curenţii ascendenţi dinamici (la pantă) instructorul va
arăta locul de intrare pe pantă şi modul de patrulare de-a lungul pantei. De asemenea, va
arăta locul de întoarcere (virare), la capetele şi în afara pantei.
Va demonstra sportivului necesitatea executării zborului în derivă în aşa fel ca planorul
să execute zborul tot timpul în zona ascendentă.
Instructorul va insista în explicarea regulilor de executare a zborului la pantă, a modului
de procedare în situaţia depăşirilor sau întâlnirilor între planoare.
Părăsirea pantei se face mergând în direcţia vântului, până ce planorul iese din zona
curenţilor ascendenţi apoi pilotul va executa T.P. în vederea executării aterizării.
Instructorul va învăţa pilotul planorist sportiv, modul de depistare a ascendenţelor
termice şi modul de centrare după indicaţiile variometrului în funcţie de repere. Va
atrage atenţia elevului privind întârzierea indicaţiilor variometrului.
Tot în cadrul acestui exerciţiu, instructorul va mai învăţa pilotul sportiv următoarele:
-exerciţii de găsire a căminelor termice cu părăsirea şi regăsirea acestui cămin;
-prinderea şi folosirea curentului ascendent termic până la epuizare;
-exerciţiu de găsire a curentului termic şi părăsirea lui, după o urcare dinainte stabilită,
în scopul căutării altuia;
-exerciţii de găsire a ascendenţei după o pierdere de înălţime dinainte stabilită.
27
===============================================
La sfârşitul acestui exerciţiu pilotul planorist sportiv trebuie să ştie să execute centrarea
termică, salturi între ascendenţe, precum şi urcări şi coborâri în ascendenţele termice
fără intervenţia instructorului.
Nr. de zboruri: 2-5
Durata unui zbor: 1-3 ore
EXERCIŢIUL NR. 14
Zboruri plutite în S.C.
Acest exerciţiu se execută în S.C. în zona aerodromului în zbor termic având ca scop
următoarele:
-finisarea zborului termic;
-perfecţionarea zborului termic prin exploatarea căminului termic şi
ajungerea la înălţimea stabilită în timpul cel mai scurt;
-antrenarea în depistarea şi prinderea ascendenţelor termice de la
înălţime mică de zbor (250- 300 m).
Zborurile se vor executa sub directa supraveghere a instructorului de zbor, care va
stabili înălţimea minimă şi maximă de zbor, de la care pilotul planorist sportiv are voie
să spiraleze.
La indicaţia instructorului de zbor coborârea de la înălţimea maximă la cea minimă se
va face prin patrulare sau printr-un zbor de coborâre cu frâna aerodinamică scoasă.
Acest exerciţiu se poate repeta într-un singur zbor de mai multe ori.
Zborurile se vor executa în condiţii meteorologice normale.
Ascendenţele se vor exploata până la baza norului. Zborul în nori este interzis.
Nr. de zboruri: minim 3
Durata unui zbor: 20 min.-3 ore
EXERCIŢIUL NR. 15
Tentative de zbor distanţă în D.C. pentru executarea „C” argint
Acest exerciţiu se execută în D.C. pe un traiect de zbor dinainte stabilit având ca scop
deprinderea pilotului planorist sportiv cu tehnica pilotajului şi probleme de
navigaţie în zborul de distanţă. Se recomandă efectuarea acestor zboruri cu
motoplanorul.
În cadrul pregătirilor teoretice pilotul planorist sportiv trebuie să-şi însuşească toate
problemele legate de executarea zborurilor de distanţă, atât din punct de vedere tactic
cât şi al regulilor după care se execută.
Pregătirea zborului va fi executată de pilorul planorist sportiv sub supravegherea şi
îndrumarea instructorului de zbor.
Studierea traseului pe hartă comportă fixarea în memorie a caracteristicilor şi reperelor
de pe sol a terenurilor bune pentru o eventuală aterizare pe traiect, precum şi stabilirea
drumului adevărat.
Pilotul planorist sportiv va întocmi un crochiu al traseului pe care va nota principalele
repere, terenuri de aterizare, tronsoane (distanţe) ajutătoare. În funcţie de relief,
suprafeţe împădurite, localităţi, lacuri etc., pilotul va întocmi un profil al înălţimilor de
siguranţă.
În cadrul pregătirilor imediate, pilotul planorist sportiv va întocmi un profil al
înălţimilor de siguranţă.
28
===============================================
În cadrul pregătirilor imediate, pilotul planorist sportiv, sub supravegherea
instructorului de zbor, va pregăti planorul pentru zbor şi se va îngriji să existe la bord
următoarele documente:
Pentru aeronavă: -livretul planorului;
-certificatul de navigabilitate;
-certificatul de înmatriculare;
-autorizaţia aparatului de radio emisie- recepţie.
Pentru pilot: -brevetul de pilot cu licenţa la zi;
-buletinul de identitate.
Pentru misiune: -ordin de misiune (copie);
-buletinul meteorologic;
-barograf;
-aparat pentru fotografiere;
-mapa de navigaţie.
Traseul va fi acela pe care pilotul sportiv va trebui să-l execute în S.C. în vederea
obţinerii insignei de argint F.A.I.
Zborul se va executa în întregime de pilotul sportiv sub supravegherea instructorului.
Acesta va da indicaţiile necesare în funcţie de condiţia meteorologică şi va recomanda
lungimea salturilor, înălţimea până la care se coboară în salt şi funcţie de ascendenţele
termice, înălţimea optimă de desfăşurare a zborului. Va interveni direct numai în situaţii
extreme.
De asemenea, se arată elevului toate terenurile bune pentru o eventuală aterizare şi va da
indicaţiile necesare privind priza şi direcţia de aterizare în funcţie de direcţia vântului.
Va controla prin întrebări puse pilotului planorist sportiv dacă acesta cunoaşte reperele
importante survolate şi dacă cunoaşte poziţia planorului prin confruntarea acestor repere
cu harta.
Zborul de întoarcere va fi executat tot de pilotul planorist sportiv, instructorul urmărind
ca acesta să cunoască perfect traseul urmat şi să păstreze permanent o rezervă de
înălţime la executarea salturilor.
Pilotul planorist sportiv va fi admis să execute zborul de distanţă în S.C. dacă în cadrul
acestui exerciţiu dă dovadă că stăpâneşte zborul termic, cunoaşte şi ştie să se
orienteze privind zborul pe rută.
Zborurile se execută în condiţii meteorologice normale, cu ascendenţe puternice,
favorabile executării zborurilor de distanţă. Vizibilitatea orizontală trebuie să asigure o
identificare uşoară a reperelor. Aceste zboruri se execută pe trasee dus-întors sau
triunghiulare.
Nr. de zboruri: minim 1.
Înălţimea de zbor: limita maximă aprobată pe acest traseu.
Durata unui zbor: 1 oră – 5 ore.
EXERCIŢIUL NR. 16
Tentative de zbor de durată şi înălţime în vederea realizării probelor pentru
insigna F.A.I. argint
În cadrul pregătirilor teoretice, pilotul planorist sportiv va trebui să-şi însuşească perfect
regulile de circulaţie la pantă şi de zbor în căminul ascendent termic cu mai multe
planoare, precum şi prevederile respective din regulamentul aviaţiei sportive.
În cadrul pregătirilor imediate, instructorul va reaminti indicaţiile prezentate la
exerciţiile 13 şi 14, precizând înălţimea şi locul de declanşare, particularităţile
meteorologice ale zilei precum şi semnele şi semnalele de aterizare.
29
===============================================
Durata şi înălţimea de zbor va creşte în mod progresiv până la limita maximă a acestui
exerciţiu iar instructorul o va fixa în funcţie de gradul de pregătire şi rezistenţă a
fiecărui pilot planorist sportiv.
În perioada acestui exerciţiu instructorul de zbor urmăreşte realizarea de către pilotul
planorist sportiv a zborului de câştig de înălţime de 1000 m şi a zborului de durată de 5
ore în vederea obţinerii insignei de argint F.A.I.
Condiţii de executare:
Zborurile se execută în condiţii meteorologice normale şi specifice zborurilor plutite în
curenţii ascendenţi termici sau dinamici. Pentru zborurile de durată se vor alege
zilele când nu se prevăd declanşări de fenomene orajoase sau fronturi de furtună care să
oblige pilotul să aterizeze.
De asemenea, pentru aceste zboruri plafonul norilor cumulus se recomandă să fie
peste1500m
Vizibilitatea orizontală trebuie să asigure vederea aerodromului din orice parte a zonei
de lucru.
Nr. de zboruri: 1 – până la realizarea probei.
Înălţimea de zbor: limita verticală a zonei de aerodrom.
EXERCIŢIUL NR. 17
Tentativa de zbor distanţă în S.C. pentru realizarea probei de 50 km necesară
obţinerii insignei „C” Argint
În cadrul pregătiri teoretice, pilotul planorist sportiv trebuie să-şi însuşească toate
problemele legate de executarea zborurilor de distanţă, atât din punct de vedere tactic
cât şi a regulilor după care se execută.
Pregătirea zborului va fi executată de către pilotul planorist sportiv sub îndrumarea
instructorului de zbor.
Studierea traseului pe hartă comportă fixarea în memorie a caracteristicilor şi reperelor
de pe sol, a terenurilor bune pentru o eventuală aterizare pe traiect, precum şi stabilirea
drumului adevărat.
Pilotul planorist va întocmi un crochiu al traseului pe care va nota principalele repere,
terenuri de aterizare, tronsoane (distanţe) ajutătoare. În funcţie de relief, suprafeţe
împădurite, localităţi, lacuri etc., pilotul va întocmi un profil al înălţimilor de siguranţă.
În cadrul pregătirilor imediate, pilotul planorist sportiv, sub supravegherea
instructorului, va pregăti planorul pentru zbor şi se va îngriji să existe la bord
următoarele:
Pentru aeronavă: -livretul planorului;
-certificatul de navigabilitate;
-certificatul de înmatriculare;
-autorizaţia aparatului de radio emisie- recepţie.
Pentru pilot: -brevetul de pilot cu licenţa la zi;
-buletinul de identitate.
Pentru misiune: -ordin de misiune (copie);
-buletinul meteorologic;
-barograf;
-aparat pentru fotografiere;
-mapa de navigaţie.
Traseul zborului va fi acela pe care elevul sportiv l-a executat la D.C.
30
===============================================
Instructorul va controla prin întrebări puse prin radio dacă cunoaşte reperele importante
survolate şi dacă cunoaşte poziţia planorului prin confruntarea acestora cu harta. Când
va ajunge la capătul traiectului instructorul îi va da indicaţii pilotului
sportiv în limita posibilităţilor şi prin radio, referitoare la cunoaşterea terenului şi asupra
procedurii de aterizare.
În legătură cu zborul pe rută, instructorul va putea da indicaţiile necesare pilotului
planorist în funcţie de condiţia meteorologică, recomandând lungimea salturilor şi
înălţimea până la care se va coborî la salt şi funcţie de ascendenţele termice înălţimea
optimă de desfăşurare a zborului.
Înălţimea minimă de spiralare pe traiect va fi de 500 m sub care pilotul va căuta teren de
aterizare.
După ce pilotul planorist şi-a găsit teren pentru aterizare şi a eterminat direcţia şi
intensitatea vântului, va ateriza respectând toate regulile impuse de această manevră.
La alegerea din aer a terenului de aterizare, pilotul planorist trebuie să evite:
-zonele populate;
-mlaştinile;
-culturile înalte;
-cablurile de înaltă tensiune;
-reţelele electrice şi telefonice;
-zonele de ceaţă şi pâclă;
-pădurile.
El trebuie să prefere terenurile care au în apropiere şosele sau căi ferate.
Zborurile se execută în condiţii meteorologice normale favorabile zborurilor de distanţă.
Vizibilitatea orizontală trebuie să asigure o identificare uşoară a reperelor.
Înălţimea de zbor: limita maximă aprobată pe acest traseu.
EXERCIŢIUL NR. 18
Zboruri pe alt tip de planor
Acest exerciţiu se execută în S.C. în zonă în vederea deprinderii pilotului planorist cu
tehnica pilotajului pe noul tip de planor.
Trecerea pe un nou tip de planor se va permite numai piloţilor care în cadrul pregătirilor
teoretice au dovedit că şi-au însuşit perfect notiţa tehnică, caracteristicile şi
particularităţile de zbor ale noului tip de planor.
De asemenea, pilotul planorist trebuie să execute obligatoriu la sol şcoala carlingii pe
noul tip de planor, şi în mod special acomodarea cu noua poziţie de zbor.
Se recomandă ca aceste zboruri de trecere pe alte tipuri de planoare, să se execute pe
timp liniştit şi folosind metoda de lansare remorcajul de automosor.
Zborurile se execută în condiţii meteorologice normale. Pot efectua trecerea pe tip nou
de planor piloţii planorişti care au efectuat un număr minim de 30 ore de zbor în S.C. pe
tipul de planor pe care au fost instruiţi.
Nr. de zboruri: 2
Înălţimea de zbor: 600 m
EXERCIŢIUL NR. 19
Zboruri termice în zona aerodromului
Acest exerciţiu se execută în S.C. în zona de aerodrom având drept scop acomodarea
pilotului planorist cu condiţiile de concurs.
31
===============================================
În cadrul pregătirii teoretice, instructorul va preciza delimitarea verticală şi orizontală a
zonei de aerodrom, organizarea startului ca pentru concurs, cu delimitarea zonei de
lucru a avionului remorcher, unde planoarele nu au voie să zboare sub înălţimea de
1000 m atâta timp cât se execută lansări.
Va reaminti şi preciza modul de rezolvare a cazurilor speciale de zbor cum ar fi:
-declanşarea accidentală;
-ruperea cablului de remorcaj;
-pană de motor la avionul remorcher;
-imposibilitatea declanşării;
-rămânerea în afara aerodromului.
Va preciza modul de executare a manevrei de declanşare prin rămânerea pe aceeaşi
traiectorie cu avionul şi după declanşare, având voie să modifice numai după
îndepărtarea evidentă a avionului.
Se vor prevedea regulile privind modalitatea şi disciplina convorbirilor radio.
În cadrul pregătirilor imediate instructorul va preciza locul şi înălţimea de declanşare,
durata de zbor, particularităţile meteorologice ale zilei, semnele şi semnalele de
aterizare, fixarea evoluţiilor de executat în zonă, înălţimea de părăsire a zonei şi de
intrare în T.P.
În cadrul zborurilor de control instructorul va urmări precizia şi corectitudinea
executării tuturor manevrelor de pilotaj atât în remorcaj cât şi în cel liber, insistând în
mod deosebit asupra corectitudinii virajelor după indicaţia bilei în toate fazele virajului.
De asemenea, va urmări corectitudinea executării T.P., a prizei de aterizare şi aterizarea.
În zbor liber pilotul planorist va executa:
ZBORURI CU ÎNĂLŢIME LIMITATĂ
Aceste zboruri se vor executa sub directa supraveghere şi coordonare a instructorului de
zbor. Înălţimea maximă la care poate urca pilotul planorist în curentul ascendent termic
va fi de 800 m după care va coborî până la o înălţime de 300 m, repetând exerciţiul.
Aceste zboruri se vor executa în zona de aerodrom în vederea evitării rămânerii în afara
aerodromului.
Aceste zboruri au drept scop prinderea curentului ascendent termic de la înălţimi mici şi
câştigarea încrederii în posibilităţile lui în tehnica pilotajului.
ZBORURI DE REZISTENŢĂ (până la epuizarea termicii)
Aceste zboruri se execută în aceleaşi condiţii ca şi zborurile de la exerciţiul 16, având
drept scop obişnuirea pilotului planorist cu zborurile de durată şi exploatarea
ascendenţelor mici până la epuizarea lor.
TRECEREA LINIEI DE PLECARE
Ca linie de plecare se consideră un plan vertical de formă pătrată cu latura de 1km.
Pentru linia directoare se na folosi un panou. În această situaţie se va stabili o direcţie
magnetică şi o distanţă de unde pilotul planorist va pleca în vederea trecerii liniei de
plecare.
TRECEREA LINIEI DE SOSIRE
Ca linie de sosire se consideră acelaşi panou vertical cu latura de 1km.
Înălţimea de trecere a liniei de sosire va fi înălţimea de siguranţă de la care pilotul
planorist după trecerea liniei de sosire se va putea înscrie într-un T.P. regulamentar, ca
în situaţia plecării din zona de lucru.
ZBORURI ÎNTRE REPERE CU TAXARE DE VITEZĂ

În cadrul pregătirii teoretice instructorul va stabili reperele între care pilotul planorist
urmează a efectua zborurile cu taxare de viteză.
32
===============================================
Aceste repere vor fi stabilite în cadrul zonei de aerodrom de la o extremă la cealaltă, la
înălţime corespunzătoare care să permită pilotului planorist să ajungă la aerodrom din
orice punct al zonei de aerodrom.
Aceste zboruri se execută numai sub comanda şi supravegherea instructorului de zbor.
Pilotul planorist va urmări în mod special corectitudinea executării saltului în funcţie de
ascendenţa zilei şi taxarea de viteză pe distanţa propusă.
EXERCIŢII DE FOTOGRAFIERE A PUNCTULUI DE CONTROL
Aceste zboruri se vor executa conform regulamentului F.A.I. În vederea fotografierii
pilotul planorist va fixa aparatul faţă de cabina planorului în mod corespunzător.
Zborurile se vor executa în condiţii meteorologice favorabile executării acestor zboruri.
Vizibilitatea orizontală trebuie să asigure o identificare uşoară a reperelor la cel puţin 10
km.
Este recomandabil ca înaintea executării zborurilor din cadrul acestui exerciţiu să se
studieze cu toţi piloţii planorişti regulamentul F.A.I.
Înălţimea de zbor: limita maximă aprobată în zonă.
Durata unui zbor: peste 1 oră.
EXERCIŢIUL NR. 20
Zboruri în S.C. pentru tentative de zboruri de distanţă
Acest zboruri se execută pe distanţe cu trasee triunghiulare, dus-întors, linie frântă de
100 – 200 – 300 – 500 km.
În cadrul acestui exerciţiu se pot executa şi tentative de recorduri de distanţă şi de viteză
în S.C. şi D.C.
Pilotul planorist va fi admis să execute zborurile din cadrul acestui exerciţiu numai în
cadrul pregătirilor teoretice dovedeşte însuşirea tuturor problemelor legate de
executarea acestor probe şi a efectuat toate pregătirile necesare executării zborurilor.
În cadrul pregătirilor imediate, instructorul va urmări îndeplinirea de către pilot a tuturor
indicaţiilor arătate la exerciţiul 17, privind pregătirea planorului, a zborului şi a
pilotului.
Pentru zborurile lungi de 300 km. şi peste 300 km. deoarece durata lor depăşeşte 4 – 5
ore şi uneori mai mult, decolarea se face chiar în momentul în care planorul se va putea
menţine în zborul termic. Pe măsură ce pilotul va obţine experienţă în zborul de
distanţă, va alege singur momentul decolării şi al plecării în probă.
La început salturile vor fi scurte, iar pe măsură ce condiţia termică se întăreşte şi
ascendenţele sunt mai puternice, pilotul va executa salturi lungi şi cu viteză mare,
oprindu-se pentru spiralare numai în ascendenţele puternice. Seara, pe măsură ce
insolaţia se reduce, salturile vor fi mai scurte păstrându-se o înălţime de siguranţă mare,
ţinând cont că viteza ascensională a curentului termic este mai slabă în apropierea
solului. La executarea acestor zboruri se vor folosi abacele şi calculatoarele.
Pentru zborurile de distanţă care se execută şi deasupra regiunilor deluroase sau
muntoase, pilotul va menţine înălţimea de siguranţă faţă de cel mai înalt vârf de pe
direcţia de zbor.
În cadrul zborului de distanţă se recomandă ca pilotul să observe cât mai multe terenuri
de aterizare, pentru ca în orice moment să poată ateriza în deplină siguranţă.
Aterizarea se va executa ţinând cont de indicaţiile arătate la exerciţiul 17.
Zborurile se execută în condiţii meteorologice favorabile zborului de distanţă.
33
===============================================
Lungimea acestor zboruri va creşte progresiv în funcţie de pregătirea pilotului planorist
sportiv precum şi de reantrenarea sa.
Înălţimea de zbor: limita maximă aprobată pe aceste trasee. Durata unui zbor: 1 oră – 7
ore.
34
===============================================
35
===============================================
36
===============================================
37
===============================================
38
===============================================
39
===============================================
40
===============================================
41
===============================================
42
===============================================
43
===============================================
44
===============================================
45
===============================================
46
===============================================
47
===============================================
48
===============================================
49
===============================================
50
===============================================
51
===============================================
52
===============================================
53
===============================================
54
===============================================
55
===============================================
56
===============================================
57
===============================================
58
===============================================
59
===============================================
60
===============================================
61
===============================================
62
===============================================
63
===============================================
64
===============================================
PREGĂTIREA IMEDIATĂ - SHORT BRIEFING
Din data de _____________________
1)Conduce pregatirea :
2)Participa:
3)Analiza zborului:
65
===============================================
4)Misiuni:
5)Meteo:
Din data de _____________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
66
===============================================
4)Misiuni:
5)Meteo:
Din data de _____________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
67
===============================================
4)Misiuni:
5)Meteo:
Din data de _____________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
68
===============================================
4)Misiuni:
5)Meteo:
Din data de _____________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
69
===============================================
4)Misiuni:
5)Meteo:
Din data de _____________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
70
===============================================
4)Misiuni:
5)Meteo:
Din data de _____________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
71
===============================================
4)Misiuni:
5)Meteo:
Din data de _____________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
72
===============================================
4)Misiuni:
5)Meteo:
Din data de _____________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
73
===============================================
4)Misiuni:
5)Meteo:
Din data de _____________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
74
===============================================
4)Misiuni:
5)Meteo:
Din data de _____________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
75
===============================================
4)Misiuni:
5)Meteo:
Din data de _____________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
76
===============================================
4)Misiuni:
5)Meteo:
Din data de _____________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
77
===============================================
4)Misiuni:
5)Meteo:
Din data de _____________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
78
===============================================
4)Misiuni:
5)Meteo:
Din data de _____________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
79
===============================================
4)Misiuni:
5)Meteo:
Din data de _____________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
80
===============================================
4)Misiuni:
5)Meteo:
Din data de _____________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
81
===============================================
4)Misiuni:
5)Meteo:
Din data de _____________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
82
===============================================
4)Misiuni:
5)Meteo:
Din data de _____________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
83
===============================================
4)Misiuni:
5)Meteo:
Din data de _____________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
84
===============================================
4)Misiuni:
5)Meteo:
Din data de _____________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
85
===============================================
4)Misiuni:
5)Meteo:
Din data de _____________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
86
===============================================
4)Misiuni:
5)Meteo:
Din data de _____________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
87
===============================================
4)Misiuni:
5)Meteo:
Din data de _____________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
88
===============================================
4)Misiuni:
5)Meteo:
Din data de _____________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
89
===============================================
4)Misiuni:
5)Meteo:
Din data de _____________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
90
===============================================
4)Misiuni:
5)Meteo:
Din data de _____________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
91
===============================================
4)Misiuni:
5)Meteo:
Din data de _____________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
92
===============================================
4)Misiuni:
5)Meteo:
Din data de _____________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
93
===============================================
4)Misiuni:
5)Meteo:
Din data de _____________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
94
===============================================
4)Misiuni:
5)Meteo:
Din data de _____________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
95
===============================================
4)Misiuni:
5)Meteo:
96
===============================================
PREGATIREA PRELIMINARA
(LONG BRIEFING)
Din data de_________________
1.Conduce pregatirea:
2)Participa:
3)Analiza zborului:
4)Exercitii planificate:
97
===============================================
5)Indicatii metodice :
6)Verificarea pregatirii:
(LONG BRIEFING)
Din data de_________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
98
===============================================
(LONG BRIEFING)
Din data de_________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
99
===============================================
(LONG BRIEFING)
Din data de_________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
100
===============================================
(LONG BRIEFING)
Din data de_________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
101
===============================================
(LONG BRIEFING)
Din data de_________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
102
===============================================
(LONG BRIEFING)
Din data de_________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
103
===============================================
(LONG BRIEFING)
Din data de_________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
104
===============================================
(LONG BRIEFING)
Din data de_________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
105
===============================================
(LONG BRIEFING)
Din data de_________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
106
===============================================
(LONG BRIEFING)
Din data de_________________
2)Participa:
3)Analiza zborului:
107
===============================================
108

Caietul Pilotului Planorist

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caietul Pilotului Planorist

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aeroclubul Teritorial „IOSIF SILIMON” BRASOV

CAIET DE PREGĂTIRE PENTRU ZBOR

CERNEA ROBERT ,,Bursucu’ ‘’

SARCINI ŞI ATRIBUŢIUNI SPECIFICE ACTIVITĂŢII DE PLANORISM

OBLIGAŢIILE SPORTIVULUI PLANORIST

ÎNAINTE DE URCAREA ÎN CARLINGĂ

Reglează poziţia palonierelor astfel încât să le poată acţiona comod pe toată

Înainte de a coborî din carlingă

După coborârea din carlingă

OBLIGAŢIILE ŞI RĂSPUNDERILE SPORTIVILOR CE EFECTUEAZĂ

Sportivul care ţine la plan

Sportivul care clanşează cablul

Ne-declanşarea funiei de la planor: se va comunica prin radio situaţia apărută,

Blocări şi cedări de comenzi

Recomandări pentru părăsirea planorului cu paraşuta

Se vor efectua următoarele manevre în ordinea enumerării:

CONSTRUCŢIA PLANORULUI IS-28B2

MATERIALE FOLOSITE ÎN CONSTRUCŢIA PLANORULUI IS-28B2

-Oţeluri sunt oţeluri speciale ce prezintă caracteristici superioare. Sunt folosite

*Factori de sarcină: -Utilitar +5,3 -2,65 g.

Controlul înainte de zbor

După curăţirea planorului se va efectua un control în care se va urmării :

Lista defectelor cu care planorul este admis la zbor

Proceduri de exploatare în zbor ( CHEK-listuri )

Cazuri speciale de zbor.

1. Decolare şi aterizare cu vânt lateral.

La sosirea din zbor termic sau de distanţă:

ALFABETUL FONETIC PENTRU AVIATIE

A – Ana /Alfa B – Barbu/Bravo C – Costică/Charlie

ACŢIUNEA ORGANELOR DE COMANDĂ ASUPRA SUPRAFEŢELOR

1) Efectul manşei în profunzime:

4) Schimbarea poziţiei în plan vertical a avionului

Apariţia momentului negativ şi eliminarea lui

Pregătirea la sol a elevilor piloţi

Pregătirea în zbor a elevilor piloţi

PREGĂTIREA ÎN ZBOR A PILOŢILOR SPORTIVI

ZBORURI ÎNTRE REPERE CU TAXARE DE VITEZĂ

PREGĂTIREA IMEDIATĂ - SHORT BRIEFING

Din data de _____________________

PREGĂTIREA IMEDIATĂ - SHORT BRIEFING

Din data de _____________________

PREGĂTIREA IMEDIATĂ - SHORT BRIEFING

Din data de _____________________

PREGĂTIREA IMEDIATĂ - SHORT BRIEFING

Din data de _____________________

PREGĂTIREA IMEDIATĂ - SHORT BRIEFING

Din data de _____________________

PREGĂTIREA IMEDIATĂ - SHORT BRIEFING

Din data de _____________________

PREGĂTIREA IMEDIATĂ - SHORT BRIEFING

Din data de _____________________

PREGĂTIREA IMEDIATĂ - SHORT BRIEFING

Din data de _____________________

PREGĂTIREA IMEDIATĂ - SHORT BRIEFING

Din data de _____________________

PREGĂTIREA IMEDIATĂ - SHORT BRIEFING

Din data de _____________________

PREGĂTIREA IMEDIATĂ - SHORT BRIEFING

Din data de _____________________

PREGĂTIREA IMEDIATĂ - SHORT BRIEFING

Din data de _____________________

PREGĂTIREA IMEDIATĂ - SHORT BRIEFING

Din data de _____________________