ELEMENTS

. DE

IIISTORIA ROMA NILOR

SAU

DACIA *11 ROMANIA

DE

J. RELIADir.R.

A DOA EDITIO.

- . BUCURESCI

. TVPOGRAPIIIA STATULUI

1869.

www.dacoromanica.ro
 ELEMENTE
DE

HISTORIA ROMANILOR
PER1ODUL ANTEILT

DACIA
EPOCHA_ ANTE IA_
I
Dacia, Dacii, Zamoixe.

Terra Romaneasca, Moldavia cu Bassarabia si Buco-

vina, Transylvania, Banatul Temisvarului o parte diu
Ungaria fn antichitate se mama Scythia europeanI; mai
la, urma fu numita. Dacia si Davia.
Duarea sau Danubiul, quare este qua mai mare riu
al Europei, in antichitatg se numia Ister sau Istru.
Locniterii din partea dreptit a Dun6rii sau cum qicem
not quei de dincolo de Dunere se clicea Getti, iar quei
de dinquaci in genere Scythi de scriitorii antichit)tii.
Mai la uxma o mare parte luarO numele de Nei, quari
sea jicea si Davi sau Daii. Se 4ice qui5 Gettii era de
aqueasi stirpe cu Dacii.

www.dacoromanica.ro
4
Dacii au fost an poyol valoros, simplu si gelos de
libertIOle salle; bani sq,getUori si buni 0111hreti ; quea
mai mare parte eri pL4tori sau nomacli ci3 .Mocanii de,
asthdi. Zamolxe fu legiuitorul lor, le institul dative si
serbitori, fi Axil a crede traun singer Dumneclea si
lit n.lnaurirea suffletului. Unii die qu5 a Post discepol al
lui Pythagora. Erodotu (lice TO Zamolxe a e,,xista Ina-
intea aquestui philosophu green. Dacii gat onorh pe
Zamolxe, In quht (MO nfortea lei. 11 divinisar5 si 11
adorarii ca pe un deu. Dacii dup5 institutiunile lei
Zamolxe era, imphrtiti In patru stlri familliele princi-
pilor sau regali; preotii quc nu era fnsurati, bkrinii din
quari se formh senatul, si popolul In genre din quare
se recruth gate trelle clasile de sus.
II.
Dariu Dacii.
Scriitorii antichitglit :ncep a vorbi de nazi de pe la
annul 500 Inainte de Christu, de quAnd Persii trecuro
din Asia §i venire' spre a batte pe locuitorii Daciei sau
Scythiei.
Darin filial lei Hystaspe regele Persilor Intreprinso
pe la annul 503 o expeditiune In contra Dacilor, sub
pretext quO strAmosii Scythilor ea o Bath de anni mai
'nainte kr' fi exit din Tatari r, si ar' fi deprAdat multe
pAr0 alle Asiei si prin urmare si Persia. Ash trecit din
Asia In Europa Dariu pe o pante de vase que o cons-
trul pest e Hellespont; strtibtith Thracia si terra Getti-
lor, si cu aquestia, dap6 que fi fnfranse, trecii Dunhrea,
la Daci sere a'i batte, pe o punte que construl In drep-
tul Silistrei.
Locuitorii Daciei, pe de o parte se retrasero spre lo-
curile quelle mai sMbatice, si acolo attraserO dup6 den-
sii ne
,
Persi spre a'i fame a acie in curse, _iar pe de

www.dacoromanica.ro
 5

-alta, hind In relatiune de vecinhiate ea Ile llenii do pe

lfingO Dunere, se intelleser6 en aquestia spre a arde
puntea de pe aquest riu. que Persii lAssasserO in arnA
ysi a'i lash WO base tri initna lor.
DupO aqbeasta trimisser6 soli la Dania que fi addus-
serO un eocos, o brosca, tink sorice si cinci sggete, faro
sg. explice nlmieu. Persul in orgolliul i vanitatea SR
credit quo prin aqueste semne i se offere terra sau ja-
mental i apa Pacilor spre suppunere. Un devin Anse ii
explicO aqueste embleme in intellesul urmalor : "Persi I
Daqua stati ea cocopd firs a pute sbura. si apoi daqua
nu ve puteti. ascunde sub pament ca sorieig, nici ye
eufunda In ap1 ca broscele, sa sciti quo nu veli putA
Scapa de .thgetele nOstre.
Aqueast5, explicati5 implit de spaiml pe Dariu, mai
virtos quand audi quO In urmri are sX i se ar4 pun-
tea, i plin de tric6, se Intarne In apoi apede In Asia.

III.
Phirppu_AlexandruLysimaehuDromiclieto
Mai tardiu dupo o sutl de anni, dupii mai multe lup-
te alle Gettilor cu Tfiracii i en Macedonii. Philippa res-
pinse pe Getti sit fac-ii a trecee Dunerea unde coprin-
serO multe locuri alle Dacilor sau se uniri; cu aquestia.
Alexandra quel mare, filial lui Philippu nu dette re-
paos Geitilor fads a se refugia la Dunere In insula
Peuce. Regele macedon treat pia) acolo spre a'i ba,tte;
Gettii Anse sciury ntt numai a se retragge ci si a se
appera barb5teseez insuffland respect falangilor macedo-
ne. Curagiul for nu fu =Hit nici ensusi quand faro
nevoiti tia trimitte soli la Alexandra. De quine ye te-
me0 voi mai malt? ii intra6 uncle rege, credend quo
va atla un respans curtetiitor.

www.dacoromanica.ro
6

-7 De cern nurnai, sh nu cadh pe noi, re,spunser6

solii Gettilor.
NO mOrtea lui Alciandru, -Lysimachu devenl regele
Thraciei. Antigon din preuna cu multi' popoli ai Thra-
ciei si Helleni se scularO assuprit lui; aquesta li invin-
ee si suppuind -Orr& OA la Dun6re, vol a trecce si
peste eut In contra Gettilor san a Dacilor.
Peste Getti sau Daci domnia attunci regele Dromi-
chete, om plin de curagiu si de energie , prudent si
cumpetat In viata sa, cu un cuvent bun elpitan. Ague-
eta 1;eus1 prin spioni si prin indeminhrile salfe strate-
gice a tragge pe Lysiniachn In locuri deserte si Art;
aph. Acolo dupo multe nevoi si lipse, Macedonii furo
nevoiti a se da prinsi In mainile Dacilor. Dromichete eit
vingetor dusse pe Lysimachu dinpreuna cu ostirea lui
fn cetatea Elia. unde prin eloquinta sa, fldnd pe ai sOi
a iertk pe prisonier, fl tracts cu generositete dupe)" tote
datinele ospitalithtii. Dand apoi un ospOt Macedcnilor, fi
puss° pe toti la o mash forte spiendidh, cu manchri ra-
re $i vinuri gener6se. In face aquestiea se pusse Dro-
michete cu chpitanii si demnitarii s6i la o alth mast
simplh si frugale nude de but di se servl numai aph,
Dacii era, forte avuti; Iuxul II avea In horrOre ca, un
vitiu al ,strhinilor, si vinul II urra din principiu religios.
Aqueste do mese fur6 mai malt emblematice qua sh
arate Macedonilor quo Omenii que se multumescu pe
min sunt independinti,- quO sciu- a se batte si a mud
pentru independinta 'or, si quo prin urmare fund de
temut, mai bine ar' .fi pentrn Maeedoni Xi aibh de
amici.
DupO aquestu ospet Lysimachu en ai s6 fit Bharat si i
se dette voie d'a se Inturna In patria sa, fIceindu-i-se
onorile unui Ospe infortunat
Aquestea s'au fntemplat pe la annul 318 inainte da
Christi!.

www.dacoromanica.ro
 7

TV.

BrenulGalliiBaStarnii . °role sau Rolu--Perseu.

Ps la annul 282 inainte de er'a christiang, Seleucu
uceidend pe Lysimacbu, puquerit, Thracia. Attunci Brenu
regele Gallilor venind in pgrOle aquestea, hiss& vre-o 20
,mii osteni la. Dunere; si trecu in Hellada. Hellenii uniti
In contra lui Brenu, 41 Infranser5 clupo un resbel srunt.
Gallii rospinsi $i unindnse cu quei que remassessero pe
WO Dunere, se retrasseri5 in locurile unde riul Stava
se unesce cu Dunerea, unde se si stabiliro fondind ce-
thlle Taurunul, Singidinul, Noviodinul si altele. Gallii
se colonisarii :ii In alte RIO alle Daciei, §i isi cOmmu-
nicar5 limb'a lor. Multe vorbe gallice remasserti fn dN-
Jectele aborigenilor Daci sau detti. Este de crequt qilio
si Galla0i WO aibg inceputul de pe attunci.
Mai tirclia pe la annul. 170 inainte de Christu veni-
ro Bastarnii in contra Dacilor. Pe attunci rcgele si du-
cele aquestora in resbelle era, Orole sau Rolu. Ostenii
sei nu se purtarii gnat se cavenik de barbittesce In a-
quest resbel si furo Infranti. Spre pedepg pentru a-
queast4 lips. de curagiu necunoscuta 0116 attunci Daci-
lor, Orole Ii condamnO sa nu mai dorma *tea de ggu,4t
la picibrele femeilor for §i srt le serve ca nisce sujpil kn.
Aqueasta impunse pe Daci si desteptb ipteensii orgolliul
blirbgtesen que ti fga. AO spele ru§inea Oa° num§
victorie.
Pe attunci Romanii se lAtea in Thracia in Cohtfa 117a-
cedonilor, si Perseu regele Macedoniei, in ialliantl ( ti po-
polii lielladei, invith li pe Orole sI'i viii in ajutor. Res-
bend inse cu Bastarnii nu'I Iiissb sl is parte In contra
Romanilor.

www.dacoromanica.ro
 EPOCHA A DOA

ROMANII si DACII.
1.

Boirebiste, Cineu Boil ei Bohemialuliu Cesar.AntoniuOetavlan.

Sub republica romans gi apoi subt imperiu ealurO
Amite natiuni din Europa, Asia gi Africa. In rendul a-
questora furs gi Helleni. Hellada deveni provintie ro-
Juana sub mime de Achaia. De aqui Romanii se appro.-
piaro de Istru sau Dunere gi vonirO in contract cu toti
popolii din drepta gi din stinga aquestui riu. Ei pe lo-
euitorii aquestor tare quAti era din josul cartaractelor
Dun (portele do ferru) ti numia Getti ; iar pe quei
din sus de aqui ti numia Daci.
Pe 1a1 anul 50 inainte de Christu domnia, peste Daci
regele Boirebiste. Aquesta avea pe litngO sine pe in-
telleptul Dicineu sau Cineu, revestit cu demnitate de mai
mare preot gi onorat in genere ca, un devin sau prophet.
Sub consilieie aqestuia Boirebiste sterpi viiele din Dacia,
exercitb pe Daci la arme, Ii discipline gi 'i reorganise
dup.() multele resbelle que avussesser6. Prin aqueste
midlOce intellepte gi organisatere ajunse a suppunne ri-
gatului seu gi a mil popolii de dinquaci deDunere, stinse
popolii din Panonia de st rpe gallica que se numia, Boi
qi dela quarii luat pete numele Bohemia, suppuse
pe Gallii de dinquaci §i de dineolo de Dunere, gi doming
xnulte cetati hellenice de pe lfingO Marea Negra.
Aqueste vietorii alle D.acilor iii provintiele romane sup-
perar6 mult pe Inliu Cesar, quare dupO que invinse pe

www.dacoromanica.ro
 9

P011111CIU, inturnanduse Ja Roma, se determinb a facce o.

expeditiune In contra Dacilor si a Parthilor In Asia.
mortea anse" que it supraprinse, theit a romane jos cu-
getele aquestui mare 0,pitan.
Af hind de mortea lui Cesar, Dacii Mar() curagiu nuou
i reincepuri5 a depAda provinVile romane de dincolo de
Duneret Antonin, cu tote prepusurile Senatului despre
cugetele salle, rend a se Aumi frate-seu Cain prefect al
Macedoniei sore a se lupta In contra Dacilor. Expeditia
aquestuia fu disgraOatn, qa6ci fu braut de Dai la ce-
Arme, drapelle. aquile romane; tote
tatea Istrianilor.
semnelc militare lute In resbel dela Romani faro duse
de Daci car nisce trophee ysi demise in cetatea for Ge-
nucla.
DupO quati-va anni incepur6 ceitele intro Alitoniu si
Octavian. Boirebiste regele Dacilor prin soli se offerl lui
Octavian de ajutor in contra Jul Antonia, propuindu'i nisce
condictuni la quare nu se path invol Octavian, ca. uneJe
que era contrarie intereselor Romei. Boirebiste attunci se
declarb In favOrea lui Antoniu. Na path ans6 facce ni-
mica nici In interesele Daciei nici in alle lui Antonin
quoci inteo revoltit quo se intemplb titre ai sei. regele.
Daciei iii perdb. viap.

11.

Orole II, Dapige i Ziraxe C inii si Lupul. Octavian numit Au ust.

Liciniu Crassu NMI mor §i nu se predau.Spelunca. Titan' ol.-v
Ziraxe scapA, 1a Sc3 thi.

DupO mortea lui Boirebiste, Dacia se deshiub in trei

parti alle quIrora capi era Orole sau Rolu II. Dapige si
Ziraxe. Audind arse Dacii de certele din Roma. forma-
ro o armatii ca de 50 mii oameni, tai invitarO -pe Orole
a se panne In capul for si a fruit in provii4iele romane.

www.dacoromanica.ro
10

Aquesta, sau qua s6 fad pe Daci a se unl mai mutt.

sau qua sg'i intOrd, dela nn assemenea cuget temera-
riu, se servl cu limbagiul semnelor que este natural $i
forte expresiv la popolii primitivi. Pusse sg, addud, Yn-
aintea Dacilor doi caini que nu se sufferia unul en altul,
i quAnd aquestia erA indieratii $i se land cu fnvier-
$unare, ordonb s dea drumul unui lqpu. Cainii, cunt fl
vedurii, tneetaro d'a se m4 rand $i se 1uar6 amendoi
dupO densul, allungandul Orole 4isse- attunci cAtre
Daci: "Or Incetati dela certele civili, $1 sg, ne lultm ea
totii 016 la unul dupO Romani; or, de ne vom arIta
noi aquestora fn mica num6r, vor lassk ei certele for ai
se vor lah dup5 noi. Daqua nu suntem intre poi u,
niti, s6 pe inemicii nostri sli se mitnAnce in-
tre sing.
Dup6 bAtaiea deeisiva, din Epiru la promontoriul A c-
si dupi5 que Octavian prefleend republica Tomang
In imperiu, fsl dette nume de Augustu1, ordonb lui bi-
einiu Crassu que commanda in Macedonia $i Lie la,a
spre a dh. resbel Dacilor que se declarasserO de parti-
sani ai lui Auteuil]. Aquesta ae intellesse cu Orole que
era n e,ertl cu ai s6i eonnAionali de dinquaci de Du-
dre, i treeend nub cu legiunile romane infranse pe
Daci allungb ping In cefatea lor. Romanii Impresu-
raro ceta'ea, prin tradarea unui grecu militar intrarii
intfensa.
Dacii vecienduse tadaci , qua sl nu cagti, In mainile
inemicilor, sciuri5 a murl invitAnd unul pe anti] a se
uccide intro sine.
Multi din Daci se refugiasser6 in Spelunca numitl
Circa $i se InchisesorO din preun4 cu aveiile for quelle
mai pretiose. Crassu posse $1 astupb tote a iri1e $pe-

1 Adieli, cant, 'livin. neattinc. inviolabil, alles de ciei.

www.dacoromanica.ro
 11

luncei, si prin fame constrAnse pe Daci spre a se di,.

prinsi.
De aqui Crassu propAsi in contra cetittil Genulca un-
de se Linea troplieele luate dela Antoniu. Caput san
ducele aquestt i cetgti era Ziraxe. Mult se luptarO Rc-
manii Ono' sg is aqueastg cetate, pentru quo era con
mai fortificata din cetgtile Daciei. Ziraxe sclpe cu fuga
si se dugse la Scythi spre a quere ajntor. Liciniu Crassu
se returnb la Roma victorios. Aquestea s'au intemplat
tntre annii 20 si 20 in ainte de Christu.

Cotyson. Drussp i libPriu. Cneu Lentult .

N'appucarO bine Romanii sit esg din Dacia, si pe
gland Liciniu Crassu intra in Roma cu triumf, Dacii se
unit() cu totii si isi allessero de rege si duce pe, Coty-
son. Trecuro in dath, Dunerea si incepurO a prilda pio-
vintiele romane. Octavian August timisse in contra Da -
cilor la Dunerea de sus pe doi f liastri ai sei, pe Drussu
si pe Tiberiu , iar la Dunerea de jos pe Cneu Len-
tulu.
Dacii ilia; respinsi peste Dunere, si Cneu Lentulu
construi pe Bingo aquest riu d'a drepta si d'a stasiga
castre si forterete, si le intriri cu ostri spre a tinne in
respect pe Daci de a mai trecce, peste hotarele romane
Dacii inse attacarO tote tritgririle. Romanii resistarO cu
cu vigore in contra inemicilor, si in luptele que tinuro
uccisserO trei duci d'ai Daeilor intre quari fit si ensusi
regele Cotyson.
1nterritati si mai inult Dacii, se unirO cu Pannonii si
cu Sarmatii si tot se luptaro in contra Romanilor pin() In
annul 10 lnaiiita' de Christu. Attunci era ttatuti cu tolui
de lungile for lupte quilt si de amide lui Tiberiu (tile
any() a mai plea (vol.

www.dacoromanica.ro
 IV.

Elul-atu Ovid upolerNespa ian. Mar ull Till.

Domi Can
A 'piu Sab.n.Dura.1.Deepbal. Paeor. Caltii. Fusel), 3u ian.
Arbu i armati Pacea ru§in6 it a lui Domitian. Roma tributarA Da
c'ei. Va itatea lui Domician. Ueeiderea aquestuia.

La annul 3 dupiS era ehristianl Eliu-Cato strAmutb

vre o -50 mii de Daci peste Dune're in Moesia queastgdi
se dice liplgaria.
In timpii aquestia Ovidiu poetul roman erh exilat itl
pArtile aquestea in cetatea Torn quare se numia si Mi-
lete. Astitdi se dice Ovidiupole.
Dupii mOrtea lui Octavian Augustu, urmarii nisce im
peratorii forte viliosi sau desfrenati. Unde luta, vitiul
acolo puterea se desed. Dacii profita de vitiurile si
desnervai ea Romanilor, nu inceti de a se intinde peste
hotarele imperiului si d'a i depradl provintiele.
Subt imperatorul Vespasian pe la annul 69 dup5
Christu, prefectul Moesiei, Marcu Plautin pusse obstacol
Dacilor ; si altor Barbari quo fricea incursiuni in pro-
vintiele romane, si strnnuto vre o fiuta de. mii de Omeni
in Moesia, facendul tributari Romanilor.
In timpii lui Titu toti popolii din pratile aquestea s'et-
tero in pace.
Sub Domitian se scularo iar Dacii in contra Romani-
lor avend in eapul for de dune pe Dura. Domitian tri-
misse in contra for pe Appiu Sabin. Dura vedendi quo
nll era in stare d'a commanda , fund pre june si ne-
Incercat, abdieo la demnitatea de rege >ii reveste cu
densa pe Decebal, quel mai valoros si mai experim Mat
dintre Daci din timpul sou. Allianduse cu Pacor regele
Parthilor si unindu-se en sarmatii si Cu un popol feroee

www.dacoromanica.ro
 13

que se llama Catti 1, Wit pe Appiu Sabin .si'i nimicl

tots armata.
Domitian trimisse dup5 aqueasta pe Fusca prefectul
pretoriului quare fit si el gfirmat fnaintea ostitilor lui
Decebal. Se v64it attunci nevoit Munition a se punne
singur in capul legiunilor salle si a vent assupra feto-
cilor inemici ai Rome.i. Cum ajunse in Moesia, fi vent.
mai neted a se dO, desfit'irilor de quit a se ducce la bi-
taie. Trimisse Oar pe Man in contra Ric' lot.. Ague-
stia, intempinar5 pe Romani dinquoci de DunAre la Tape
Mem lu-se aqul, se retrasserO in regull din aintea ine-
micilor. In retragere, I>ccbal pusse a tAii in drumul
arburii unei selbe Intinse, si lassindu'i numai trunchiuri
quit statura de Omei, le pusse arme cum si semene A
ostire din depArtare. i.'fn adevk , Romanii v6c,lendu'i,
cre4ur6 quo sunt un campu formidabil de inemici, si se
retrasserO in apoi.
In aquellasi timp, Domitian fa attacat in Pannonia de
Marcomani si se ve0. nevoit a Inchiea pace cu Da-cii.
Decebal, Rh d invitat is negociatiunea de pace, trimisse
pe frate-Ou. Diego) quare in condititmile salle querli de
la Romani. fabricatori de arme si de castre cum si un
tribut annual, daqua voiesca pacea. Domitian era, con-
stens si se invol la tote, si pe lime. aquestea, trimisse
lui Decebal i o diadems, qua adic6 si arate quo ellu
din generositatea si gratia sa di dreptul lui Decebal de
a domni ca rege si qui51 dlruiesce torra. Spre a'si ac-
coped apoi rusinea, quind se retnrks In Roma, intro pe
carru triumphal intr-ensa, dindu'si singur numele de
vingetor al Dacilor )'i al Cattilor. Toti misei aunt va-
nitosi si ridicoli. Romanii intellepti lissero de' densul

1 Dela Cattu qi I luni nu e de mirare sik fi reams nuntele horribil de

Caeceiltuni (?)

www.dacoromanica.ro
14

rgr nebunii strigarO cu toti : sit. traiasca ving6torul Da-

eilor I ensusi pe quand Romanii ajwisesserO tributarilui
Decebal ! Aquest tribut s'a respuus regulat doi-spre-
dece anni , adicO dela 88' 015 la annul 100 dupo
Christu.
Domitian a fog unul din quei mai crudi si desfrenati
imperatori ai Romei, persecutor al primilor chrestini : nu-
mele Atli se pune d'alaturea en al lui Neron. La annul
96 dupe' Christu fu uccis de un sclav liberat.

IV.

fiervh. Traian. Buretii, Burrii. LuptA ileclssiva. Traian lqii umpe

yestmintele sA lege plagele vulneratiler: Traian victories dA audieutA,
lui Decebal. accord!! pace Daoilor. Solii aquestora in Roma susemeA
paces in -aintea Serati lui,

Mantuindu-se Roma de aquest tyran desnervat si as-

tutios, advent Nerva la imperin. Aquesta cunoscend vir-
tutile qi qualit§tile militare alle lui Marcu Ulpiu Traian,
it adoptb de Hu si de successor la imperiu, Traian nu
putea, suffer! opprobriu de a 861 pe Romani tributari la'
Daci, dupO cum ti redussesse Domitian, i in data que
devenl imperator, se preparb in contra Dacilor , si la
annul 100 dupO Christu plecb assupra lor.
Decebal quare Rib, mai bine qty:) nu invinsesse pe
Romani ci pe Domitian, audind quo acum vine Traian
in fruntea legiunilor romane, se sperib forte §i lub m6-
sure seriose de app6rare, pentru quo aflasse despre vir-
luiile si barbatia. lui Traian and) de pe gland aquesta
era guvernator in Germania:
Traian petrecb iarna in Moesia, si in primavera an-
nului 101, trecend Dunarea, ajunse la Tape. Acolo sa-
crificb deilpr, i gaud era a incepe resbellul, i se ad-
dusse un discu cu un burrete pe demi lei cu inscrip-

www.dacoromanica.ro
 15

ttiune cu littere latine : "Burrii cu tqi, socii for spun,

lui Traian sa se intOrne inapoi ,ci sa gilt paced.,,,
Omenii mari nu sunt superstitiosi; aqueasta amenintue
sau consilliu nu facii lui Traian nisi o impressiune;
commana sa sune seinnalnl departului si al luptei. si
fa primal attacu infranse pe Daci puindifi pe fuga.
Decebal trimisse attunci deputati dAt clasile de
Joe que se numia comaci, spre a quere pace. Traian
nu vol nisi sl'i vecia, si comand4 a nu mai cla. pas
Dacilor ; ii attach si de a doa Ura si ti bath atat pe ei
quit si pe Sarmati. Decebal, vglendirsi orgolliul umi-
lit si incepend of se teme serios, trimisse deputati din
clasile mai 'nalte ; Traian nu le aceordo pacea, si ti
bata si de a treia ór#. Resbellul ineet& cu venirea
ietnei si diffieultatile ei.
In primavera, resbellul reincepii, si de amendo6 par-
tile se battled; en disperatiune si barbatesee. Bataiea fu
crunta, Romanii invinserti, &rig numerul quellor vulne-
rati fa asa de mare in plat nu se mai ajungih carpe
si alte stofe en quare sa, le lege plagele. Traian de
durere isi taih vestmintele dandule a le facce legeture.
Aqueasta invederda, inima marelui capitan si presenta
spiritului qua sa dea exemplu la toti elpitanii s6i sa
faca, assemenea cu soldatii tor,
Dap aqueasta victoria, Romanii devenira domni pes-
to castrele Dacilor de prim rnunti si venirii pine in ain-
tea residintei lui Decebal. Aquesta descuragiat cu to-
tal si umilit, trimisse Is imperator 0 numerosa deputa-
tiune de barbati, femei si copii din clasile quellor m i
notabili qua sal roge a le accord gratia si pacea. A-
questia, dupii datinele de attunci , mai 'nainte de a se
present& la' Traian tsi offerir6 at mele, se lassar6 a li se
legh mainile ch la nisce prisonieri. Traian se invol a'i
lass& a se mitt& ast-fel inaintea I ii si a'i aseuln. Cum
e tnfacisarti inaintea imperatorului, armele for fur6 de-

www.dacoromanica.ro
16

puce la phment si cildurb' cu totii fn genuchi querend

gratie si pace. Invoirciar lui Traian de a'i asculta dette
curagiu si lui Decebal de a se inflicish si el, quare as-
semenea i i depusse armele la pAment jos, si ingenu-
chib fnaintel- vingetorului, promitend suppunnere.
Traian le accoi db pacea pu conditiune de a dh in-,
napoi pe toti fabricatorii romani trimisi de Domitian, si
tote machinele de resbel, precum si pe toti quatt diser-
tassero din campul roman, pe langb aqueasta mai ada-
osse conditiune de a derimh forteretele, de a cede im-
periului roman tote pAmenturile que le luasse Traiansi
d'a considers de amici pe toti amicii Romei, cum si de
inemici pe toti inemicii ei,
Decebal se_ frivol la tote, si spre favederare Arimisse
din parte'i soli la Roma spre a mtirturi tnaiintea Sena-
tului suppunerea Daciei si a 2usemna acolo conditiunile
plait. Solii Dacilor se inPdcisarb inaintea Senatului cu
t6tg,suppunerea , cu mAinile legate tin apoi ca nisce
prisonieri. Vorbele, dapo datine le far6 forte pucine si
umile Dupo' inchieiorea pdcii, li se detter6 armele spre
a se inturnh in apoi in Dacia. Attunci se serbb trium-
phal lui Traian si fu namit, pain decretul Senatului, cu
supranumele deDacicu. Aquestea s'au intemplat la annul
103 dupii Christu.

V.

Cu qt At Decebal 6 de mere en atataraian devine mai mare. Decebal

scuturA Jugul roman. Traian appare din nuou in Dacia. Puntea de
petrA pe DunAre. Apollodor arebitectul ei.

Decebal nu era mn sit E UGH Indelung rusinea sa si

opprobriu sub quare vedea popolul Daciei. La prima oc-
casiune cut sA scuture jugul quell apOsh si slcalce
in piciOre on -que conditiune de pace odi6A. Departe de
a critich p4 Decebal, aflitm un simtiment mare intr'eu-

www.dacoromanica.ro
 17
sul ; pentru glib' 6 mare capul unui popo sau iialiuni
que nu suffere jugul quellor que '1 au alles. Impila-
rea, nedreptatea, rhpirea nu pot fi respectate. Decebal
era dator sie0 §i populului shu sl scuture jugul roman;
§i Traian n'ar fi fost ash' de mare, de n'ar fi avut un
adversariu assemenea de mare §i redutabil ca Decebal.
Pe 16.4.6 aquestea, cat O. scim qui5 Decebal era un
conservator al institutiunilor Patriei salle, al Natiunii
salle, un app6rItor al aquestora.
Decebal, cum se retrasseeei legiunile romane, incepu
a se prepara din nuou spre resbel, a ardich cetlti intl-
rite, a da ospitalitate fugarilor romani, a invita popolii
vecini la indepeadintA,§i a nu a pace quellor que void
a time cu imperiul §i a fi tributari Romei imperiale.
Venind aqueste sciri la Roma, Traian se decisse din
nuou a se punne in capul unei a doilea expeditiuni in
contra Dacilor, determinat de astl data de a preface Da-
cia in provinp, roman. Intreprinsse dar un resbel de
exterminaOune, dups5 cum mai ilcusserh Romanii §i ai-
rea eh la Jerusalem §i la Corinthu.
Venind Traian pink la Dunere, stette in Moesia, §i
pusse a. se construi o punte de petra peste Dunhre,
demnl pe marirea rominl. Architectul insarcinat cu
planul §i executarea aquestei constructiuni grandiose fa
Apollodoru Damascen. Puntea Incepil a se construi din
josul cataractelor Dun6rii intre Tierna gi Egeta, apprO-
pe de Turnul Severinului. La annul 105 fu tenni.
natl.

2
www.dacoromanica.ro
 VI.

°oxlip lot in contra lei Traian. Complicit se descoperu. Legiouarii

Romani mor mai voio¢i pe campul luptei de quit pe patul friguri-
/or. Longin ci an alt Regulus Disfata compleeti a Daci !or.
Sinnciderea lui Decebal. Thesaurele aquestuia.

Intr'aquestea Decebal se preparg ea activitate. Po-

polii vecini fur6 chiema0. la arme. Pre quit multi din
Dacf transfugiI la Romani, sau qua sg, scape de sarci-
nele resbellului sau pentru quO prevedea victoria legiu-
Jailor roman. Decebal scia a profith de tolerenta Ro-
mabilor ate' Dadii fugari. Trimisse dar inadins quriti-
va insi devotati, quari prefgekndu-se ca fugari, qi in-
troducenduse ititre Romani sg uccidg pe Traian gaud
ver atlh occasiune. Nu reusl Ina In aquest cuget;
quoci until din aquesti fugari, prin imprudenta sa Riau-
se a fi prepus , sl luat la cercetare, suppus In 'torture,
nagrturi adeverul, si argtb pe toti complicii 86i quari fu-
rO, dati mor ii.
Trajan trecit Dunerea in annul 105, si lupta incept
cu, furore din amendg pgrtile. Nu ,era soldat roman
etuare sl nu'si facg onOre de a murl pe cimpul batgiei.
Se scrie despre un legionar quo fiind accoperit de pla-
ge, dupO que '1 an tras din lupth, si '1 au dus la tin-
dele quellor vulnerati spre a fi cgutat, nu mai puta se-
d6 acolo, si readungndu'si puterile, allergb tar to luptg
unde se blta. OLIO remasse mort pe cimpul bgtgiei. Ro-
manii in genere par'quO yolk a facce o patrig nuog, ;
voia, cumpgrb, pgmentul Daciei cu sangele lor, si

www.dacoromanica.ro
 19

de pe cimput gloriei a 'fil trimitte ultimele suspine la

Roma.
,Intre faptele de heroismu gi demotament se scrie §1
despre Longin prefectul unei legiuni. Aquesta fu chie-
mat de Decebal la o conferintl ill increclendu-se, se dus-
se a tract, dup6 datinele resliellului. Decebal vru 01,
afle dela densul despre planurile lui Traian. Longin
ticu eh o statud amenintitore de bronz. Decebal at-
tunci cilcind fedea cuveniti, pusse la fnchisore pe Lon,
gins trimisse la Traian a i propunne quO numai de
se ya tragge din Dacia §i de va respunde spesele resbellu-
lui, attunci numai li va dh inapoi pe credinciosul set'
Longin. Imperatorul roman sta la cumphi ; pentru
quo victoria o doria ca un herou, nu ins6 §i cu pretul
de a'§i abandon' in miinele ine,micului, .elita bravilor Ro,
mans. Longin it Jrasse din aqueastI nevoie in quare 11
obligh datoria que tot-d'auna suffletele mars '§i o impun
singure. Longin renql din ,fnehisbrea sa a di de scire
lui Traian sa nu dea pas inemicului, sl, nu aseulte nici
una din propunerile lui; quOei el Loup] ifg scurteacji
deja viata In carcere prin v-eninul de quare era prov6-
4ut. Longin sal ,sa, mori eh un alt Regulu. in millo-
cal inemicilor Romei, deslegand pe Traian de o datorie
que V o impunea singur, cii dandu'i cuvent tare pentru
0 indoiti vindicta.
Traian indatg, propN§i care residinta lui Decebal. Ca-
pul lui Longin cu alle altor Romani erg, deja infipte pe
murii cetAtii.. La aqueasti vedere Romanii se infuria-
A ; de tote plirtile attacaro cetatea cu impetuositate qi ii
detterO foot]. Dacii furO invin§i, quei mai multti cAlu-
rO In luptl, alti se avelinarO ; multi cAll.ur'6 prisonieri.
0§tirea for OM fu desfacutg, §i din luptAtori nu mai scl-
parO de quit cu fuga. Decebal, veclenduse apprope de
a cid6 in miinile Romanilor, se sinucisse ; unil (lieu
prin venin. Artistii ing fl representi, spirgendu'lli
www.dacoromanica.ro
20

peptul printeua pumnal. Cadavrului lui, cllend In mai-

nile ving6torilor, i se trunchib capul, si dupe' que '1 ex-
pusserO spre vedere qua sa afle toti Dacii quO a pe-
tit ducele lor, fu trimis la Roma, la annul. 106 dupe'
Christu.
Unul din tredinciosii lui Decebal a name Vicol qua si
scape de rigorile resbellului si de servitute, descoperl lui
Traian local unde Decebal isi ascunsesse thesaurile
Mai 'nainte de Inceperea resbellului multi prisonieri furO
pusi a AA un canal §1 a abatte riul Serge0a ; apoi
In vechiul canal deseoat fu s4atg, o gropa unde se de-
pusse tot aural §i argintul §i tote nestimatele lui Dece-
bal, accoperind cu petre thesaurul. DupO aqueasta riul
In indreptat pe vechiea lui calle paste thesaurul ascuns;
si prisonierii que laborar6 la aqueasta furo uccisi qua
sa nu tradee secretul. TradiVa despre aquest thesaur
01'6 astadi se conserve Intre satenii Romani.
Vicol pe lfingO aquest thesaur descoperl §i alte averi
quelussesserii ascunse Intro speluncl. Traian facit a
se erige dupe' aqueasta aflare o colonna cu inscriptiune
Latina que se traduce in vorbele urmatore :
DESCOPERINDUSE THESAURELE DACIEI, DIVI-
NUL NERVA TRAJAN, CESAR AUGUSTUL DETTE
MULTUMIRE pEULUI AVUT. TERREI MATER.

VII.

Dacia provintitt romana. Sarmisegetasa matt Ulpia Traian Augus-

ta. Nicopole, cetatea Victoriei.

DupO respandirea si extcrininarea Dacilor, Traian pre -

4.cii, dupe' cum f§i propussesse, Dacia fn provintia ro-
maul, addusse o multitudine de colonni romani din tot
imperial, ci mai virtos din Italia. §i stabil' doe' legiuni
www.dacoromanica.ro
 21

pe a cincia macedonica si pe a trei-spre-decea spre a o

custodi si apperh.
Sarmisegetusa residinta lui Decebal, una din cetItile
capitale alle Daciei fu numitA, Ulpia Traiana Augusta
quare remasse tot capitala a Daciei que incepit a Id, nu-
mele de Terra Romana.
Traian pusse a edifich pe malul drept al DunKrii ce-
tatea Nicopole que insemn416, cetatea Victoriei ; in Dacia
centrale edificb Apulul si Salinele , Tiviscul in Temesia-
na Romula, in Romania , Paloda, Sucidava, Petredava,
Carsidava §i Patridava in Moldavia. Pusse a se con-
strul drumuri asternute cu petra spre tacilitarea comma-
nicatiunii ; ardieb turnuri ; se stabilir$ bli, fentanele si
peraele quelle mai limpede se indreptar5 prin cetati prin
apeduci grandiose ; se edificarb templuri, theatre si am-
phiteatre ; se descHisser5 sinurile muntilor si incepurb a
se scOtte minele : aural, argintul, arama, ferrul Carpa-
thilor nu mai furi5 ascunse. Dacia peste pu9in deveni
una din quelle mai frum(Ise si avute provintie alle im-
periul ui roman.
Prefectul legiunii a trei-spre-decea fu numit guverna-
tqr al Daciei que represinth pe imperator..
Phrtile Daciei furo guvernate de prefecti subordonati
guvernatorului general. Tribunalele si tote functiunile
publice fur5 create dupb alle imperiului ; in Ulpia Tra-
lana se stabill fora, si furi5 numiti Consoli eh la Roma.

VIII.

Terra romanl. limba rustic latinA. Limba Dacilor. Romlnii aunt

Romani a ltalienii. Moeanii pot sA AA descindenti ai Dacilor.

Dacia, cum am ois, fu numitA. Terra Romana (terra

roma*. Iar Dacii, dupii un resbel de exterminatiune,
www.dacoromanica.ro
22

parte flue ucci§i, parte allungati §i refugiati unii pe la

pops ii vecinii, §i altii prin munti §i spelunce, iar parte
remasserO p6te intre ,Romani c prisonieri sat sclavi.
De aqui inainte elemental domnitor try Dacia fu quel
roman.
Limba rusticl romanA, sau dialectele popolilor Railer
furO introduse in Dacia §i se conservA pine astlidi In
tots primitivitatea lor. Romanii Anse afland in Dacia
objecte locali necunoscute in Italia, precum producte.
restminte, instrumente, §i adoptAndu-le spre utilitatea lor;
ire :loptarO ci numele que le cla Dacii. Se aflt (lath
limbo rorenA de astAdi vorbe que nu sot nici latine,
nici moLrue, nici slave, nici de alle vrd untlia
din popolii vecini ; nism assemenea vorbe, daqua arat
nisce objecte locali alle Daraei, ne dau tot dreptul de
a affirms, quo sunt resturi din limba Dacilor; 1) des-
pre quare Omenii sapienti ai Europei nu pot once af-
firm.
Multi cu tote aquestea vor s arale tie; Dacii au Post:
de stirpe slavonl, §i qu5 Romtnii de astAdi sunt nisce
popoli produ§i din amestecul Romanilor cu Dacii; §i qu6
prin urmare sunt Romano-Slavi:
Romanii sunt a§a, de Romani precum sunt §i Italie-

1 Cum spre exemplu pcidure rrav-SoiTios, ((toika) lecuriciu Avnoees.

tele'ga srybiya (re.tirm doe.) gmimmadci yeauizac. yegAuada, earica
osovea (*ma sarics) prcisieg't aeompa.cov, drum deoitoc, flea
(wegxes doe) ntaktd Aalovi argot iercitric, argellei arge'eeialerov.
fel de fel, cevAa emAcav, ei alto assemenea que popolul roman le eumi-
see faro a sci quo a existat vre un Orpheu sau vre un Homeru, ni faro a
sei nici carte. Quat pentru deelinatiuni si conjugari quine nu vede quo
13611411, MOVan este egal si In forma st in pronuntiatiune lui Rome; qilifueei?
ei quo scucioatac stu.ciaasc, seAciaas este egal lui stimasitem, blimaseeed,eti-
masa ; cit qi arassem, arassesi, arasse. Lassam quo la multe radgeine
hellenice ca, ow dela onaefov, Hellenii le-au perdut ¢i Intellessul, unde
Romftnul le pitstredit fntrege clL eemn; lassam quo gn latin que in helle-
nica se face Av eh la agnus «Artie ei tot assemenea facu si Romani dupo
vechi traditiuni, eemn, lemme, demo etc.

www.dacoromanica.ro
 23'

Cu t6te qu.6 s'au aquestia ammestecat cu alte ginti; sunt

a§a, de Romani, precum aunt ai Grecii Ile lleni, cu tote quO
s'au ammestecat cu alte ginti vecine precum aunt §i Un-
gnxii 1Iagyari, ea t6te quO s'au ammestecat en Germani
Slat §i RomAni. Quand vorbesce quine-va de Stirpe,
de popoli si de natiuni, intellege elementul predomnitor
In limb,, in character, in dreptul de a guverna §i d'a
legiul. Pentru qu6 alt-fel natura nu are a cun6sce,
de quit omen.
Dad, de au mai remas in Dacia intre Romani, n'au
putut remand de quit cb, un element passiv, inferior si
cu quantitatea ai on qualitatea, an remas putem dicce,
daqua nu sclavi c ping mai deudAli Tiganii, quel pu-
din Isola i. i intfun cas §i in altul n'au putut a se
incuserl cu Romanii ask de facil. Dacii an remas en.
datinele lor, cu costumele lor, cu meseriele lor, §i fiind-
qu6 autorii antici (lieu quO Dacii era mai Inuit pastori,
este probabil .qua Nocanii si filt din descendentii Dad-
lor refugiati la munti, mai virtos quO portul lor ne re-
chiaml portul Dacilor qne se veclu representati pe colon-
na lui Traian. Mocanii portI mai mutt cicialla de Iu-
tueni [bonet phrygian) sarica §i gluga ; meseria lor e
de pIstori ; §i Romanii agricultori ping astAqi nu se in-
cuscrI voio§i on den§ii.

IX.

timba Dacilor , vestmintele, armele br, originea, lor. Mosaieul dela

Hatig. Culturi, Mithra , Iside. Vestminte romane, datine romane,
Eimba, romans.

Vorbind de limba §1 de costumele Dacilor eel sl con-

sacrthn un mica capitol despre vestmintele lor, armele
lor, religia lor, quare Fite ne va facce a affirms §i des-
pre originea lor.

www.dacoromanica.ro
 24

Dacii cum am aratat s'au numit si Davi sau Dai.

Numele aquesta arata o origine asiatid pelasg§. Pelas-
gii respandinduse fn Grecia gi de aqui spre Dun 6re pu-
turn trece si Dungrea. .dai;cov sau 4cicov, ,3aig de unde
pike si cSditzwv, Yahoo. insemnecla d si Pwciaiog, ta-
re, potent, Dela &ay dais se vede gi vorba asiatica
caba-daiu (tare, forte, heron). Cetatile dace quelle mai
multe se termina in finalul dava (burg, tarie, fortereta)
ca Decidava, Sigidava, Petrodava, etidava si ensugi Mo1-
dava. Vorbele iar aratate in nota de sus sunt de e-
rigine archaic hellena sau ionic, si dorid que se afla
mai mult in poetii antici si din quare unele se si uitas-
ser5 pe timpul lui Demosthene gi Alexandra. Ovidiu
ABS* ne spune din exiliul sau quO se Oa multe vorbe
hellene in limba Dacilor. Multi din autorii antici clicu
quo Gettii era o ramura de Thraici, si quo Dacii era
de aqueeasi origine cu Gettii si prin urmare cu Thra-
cii. Thracii iar, sau Macedonii nu era ask departs de
limba gi de datinele Hellenilor. Alexandra macedon fit
educat de Aristotele, si unl Grecia subt un imperiu cu
dreptul de Heller.
Pe 'ADO aquestea ZamoIxe fa legiuitorul Dacilor;
se vedea littere si vorbe hellene oh l'APIVII2' BAIT-
L4E7Z KO2121V: Monettele iar tote alle Dacilor se
ve'clu de styl macedon.
La Hatig, din colo de Tirgul Jiiului poste Vulcan, un-
cle a lost capitala Daciei Sarmisegetusa, s'a aflat acum
pe la annul 1824 in pament do6 camere alle unni edi-
ficiu eu parchetul de mosaicu. Pe un parchet era re-
presentat Priam regele Troiei, querend dela Achille cor-
. pul filiului sau Ector ; pe altul aunt quelle trei (lee, In-
none, Minerva gi Venere sau Aphrodita, din quare quel-
lei din urma,- i se offere de Paris, ca jude, mgrul Dis-
cordiei. Cultul lui Hercule iarOgi altele invedereacla
traditiuni si mythi hellenici.

www.dacoromanica.ro
 25

Pc lane' aquestea cultul Isidii, al lui Mithra invede-

rio, datine Egypto-persane, que trecuro §i la Greci si
la Romani. Dacii aveau §i nisce divinith4i alle for
particulare, preeum geniuri tutelare alle Daciei. Dacii
pretutindeni sunt representati pe colonna lui Traian cu
bonete phrygiane; diadema sau bends regale §i sacer-
dotale cu quare se vede representat Decebal, precum §1
vestmintele lui intregi sunt cu totul hellenice, afarO de
eiOriei gi forma opincelor que Dacii fun)" nevoid a adop-
t din causa clime' mai frigurOse. Sarica ensu§i 6 un
vestment veehiu hellenicu pentru locurile frigurbse. Ac-
conciatura femeilor Dace se vede mai mult de styl si de
gust hellenothracu.
Originea sau stirpea Dacilor se vede dar quO a fost
pelasga in mare affinitate cu a Hellenilor. Distal* in-
s6 dela unii la altii, influinta legiuriilor differinti, §i apoi
a datinelor §i deprinderilor, dull() mai multi secoli an
.

cgtat a formh nisce popoli divergi, modificand §i limba

si datinele §i characterul.
Intre armele dace se v6du lances §i bath sau ale-
barda. Palo§ul sau spada for se vede mai des inconvo-
iat in sus si in infra ch cOsa sau mai bine ch, cosorul.
Pav6sa, arcul §i curcura se v6du de gust schythicu sau
thtar. Coifurile tote imitg, forma bonetului phrygian. Ni-
mieu ca, capul nu distinge pe om spre a fi cunoscut din
quei-lalti.TOt assemenea §i la vestminte, caciulla dg,
mai mult sl intelleagg despre originea unui popol, &-
qua el f§i conservg, vestmintele . primitive. Drapellul
Dacilor era, In form pItratg, §i incadratg ch steagurile
bisericelor resgriteue. Stindardele for formau un dragon
sau un balaur svolgtor infial de vent. (Ve4i tote aques-
tea pe colOnna lui Traian, alle qugrii desemne se aflg, in
bibliotheca Nationale).
Multe din vestmintele Dacilor le adoptar5 Romanii
pentru causa climei, §i se ptirtg, ancO de Romani OLIO

www.dacoromanica.ro
26
astgo ;le alocurea ; §1 multe iar din alle Romani lor an-
tici se port:: .t12 quelle mai multe pall alle Romaniei.
asetzrea sau Lreul Iat de curelle cu trei, patru §i:
cinci chiotori se vede la .legionarfi Romani pe colopna lui
Traian. Toga romans que o All estia junele ajuns la e-
tatea de barbat se conservg anc,).5 §i Cu fal)ta §i cu_
vorba. *)
Jocul trabiOonal at cglhkarilor sau al caV.allerilor se
conserva in commemoraliunea jocului flgailor lui Romu-
hu la quare trasser'6 pe filiele Sabinilor §i le. rIpirO.
Jocurile de cu sera annului nuou prin quare filiele Ro-
maniei tai intrebg sOrta, sunt resturi din serbgrile lui
Ian, de unde derivg §i vorba Ianuariu Brgzaia on
mogul ei este un rest din Saturnale. -- Sgrbgrile Joilor
&O., pasci adicii alle primgverei, sunt resturi alle ser-
bgrilor lui Joie ardicgtorul de nori §i tungtorul, in fa-
verea semengturelor. -,
Prin sgrbarea Vinerilor de femei
se conservg Anco cultul que fetele §i lemeile adduceau.
Venerii, deei frumuse;ei.
nierea pe reiboj cu cfirre latine sau romane I, If,
III . . . X, o multitudine de fabule sau basne remase in
popol, ca, a Daphnei urmgrite de Apollonn ; fabula lui
Castor §i Poluce, a Vacei sau Jo, §i alte assemenea sunt
traditiuni romane sau hellenice. Limba tea, afarO de
vorbele que le-au addus moda §1 popolii strgini, 6 in-
tregg, romans sau rustics lating.

*),Expressia ii lipsesce din MO, adico bArbAtia nul 6 SntregA, adico de

si 6 bArbat, big) nu 6 tot Auyo, se conservi Satre BanA4eni. In alte lo-
curi perdend traditiunea togei si nesciind que tnsemnedA, se tradusse a
queastA expressio prin assemAnare sau analogiA, 4ietnd ii lipsesce r,
(too.
**) Daphine, Dapbine, deschide-te Daphine, A intre lath curatA, de sere
neyedutii, de June neattinsi, etc.

www.dacoromanica.ro
 27

Mime romane se conserve, het,' fn popol nu din imi-

tatinne ci din traditiuni, c i 1'ullea (Tul liu) Cornea (Car-
nelliti), AIM), Negro, Naxim, Titus \Wu (Ovidu) Pdarin,
Florca, Stan, Sore, 1VIainea, etc.

x.

Cristianismul in Dacia. Apostolul Andreiu Martyrii Dad hand, Pin

nul §i Rim!. Clemens.

Fosta republicti roinank perdend. simplitatea i virtu -

ile facussert; mthimea pi; cap desnervath, subt im-
perk Despotismul s conruptia ajugeSserO fn
Crudimea domnilor assupra sclaviler rudimea frnpru-
mutatorilor assupra quellor fmprumutati ; dreptul que a-
ye domnul assupra vietel sclavului, dreptul que &tea cre-
ditorul de a vinde pe debitorul seu, neomenia uaurei salt
ametei ; amphIttatrele scandalese in quare se di emenii
a se lupa c:41 ferrele §i a fi devorati de densele; baffle
de gr-0 uman que I i permitea patricianele credend
quO fail in sIngtatea sau fsl InfrUmusedl pellea; specta
colele de a vede, philosophi, mathematici, retori, poeti,
artisti, barbali ai sciintelor venduti i cumperati ch scla-
vi, spre a formb, cu densii shole, lycee, In quare se is-
truia copii cumperati, de amendoe" scxele, spre a 'i rite
apoi vinde cu pretu mare, ch, architecti, professori, is-
trioni, meretrici §i curtisane ; traficul cu corpurile si suf-
fletele omenilor; dreptul quellui mai tare peste quel de-
bit ; dreptul suveran al Cesarului assupra tutulor, fig,
sclavu fig., plebe, fig, cetMeanu, 0, patrician; natiunile
tote subjugate, terrorismul qi honoree pretutindeni, din
palate pinO In colibe, qi WO la marginile imperiululf5,-
cea tetA lumea InspIimentate s astepte un liberator.
Ancil din 4illele lui Tiberiu doctrine egalitarg a lui

www.dacoromanica.ro
28

Christu apphrii eh un sore al Charitatii si al consolatiu-

nii, chiemind pe omeni la fraternitate, annuntind bucu-
ria quellor que plangu, numind filii ai lui Dumueleu pe
quei que ardea de setea drepthtii.
Nisce assemenea principe unite cu adeveruri divine
se intinserO, si eh fulgerul electrisar5 popolii in tot im-
periul.
Vechii republicani, toti quiti suspinh dupi5 liberthtile
perdute, intelliginta romanh, ping in quelle mai illustre
famillie, Hebrei, Greci (sub nume de Corinthieni, Ephes-
seni, Colosseni :) Galati ; Thraci, Daci etc. sclavii mai
virtos din diversele natiuni subjugate, toti desmostenitii
pitmentului nu putea de quit eh asculte eh la o voce din
ceru la cuvintele Apostolilor ; cu totii atloptind christia-
nismul, cu totii trecehd eh din mOrte la viath, li se ph-
rea 410 scuturh, de pe densii lincioliele plghnismului pe
quare it numTh Omul-V echiu si se revestia cu Omni Nu-
ou, on omul Adeverului si al liberthtii.
Din strImosii ndstri que venir5 cu Traian in Dacia
si o colonisaro fiind multi chrestini baptesati de Aposto-
lii Petra si Pavel si de discepolii lor, aflaro in Dacia alti
chrestini intre locuitorii ei, indoctrinati de discepolii A -
postolului Andreiu que propagasse Evangeliul in phrtile
aquestea. Dacii Innul, Pinnul si Rimmul, discepoli ai
aquestui Apostol fur primii missionari ai xnartyri ai
christianismului in Dacia.
Legiunile que colonisar6 Dacia se scietque nu putea fi
nici cohorte de pretorieni, modele de streliti si de ianici-
ari, nici recrutate din lupanalele patricienilor desnervati,
ci din inima natiunii, din popolul necorrupt unto que fh-
cusse gloria romans. Aquestia chrestinati In quea mai
mare parte scia sh, se lupte cu heroismu si sh brave
raortea In numele Crucii.
Philosophi, moralisti, toti barbatii virtuosi ai Imperiu-
lui studi1 cu interes si ardere doctrina evangelich. Cle...

www.dacoromanica.ro
 29

mens barbat din familiele imperiali, descindent al Tibe-

riilor, din famillia Vespassienilor si Octaviilor, adoptand
christianismul devenl archiereu que succedil la episco-
patul Romei ch al patrulea episcopu dupe)" Petra Exilat
de Traian in Chersona pentru nuoa doctrina que propagh
In Roma si quare se introdussesse pint; in palatal seu, mu-
ri In partile aquestea lassand doi discepoli pe Cornellia
si Fivul spre a propagh tvangelial.
Considerand quine-va aria Daciei pe quind Roma im-
perial6 ajunssesse a se sfemeih, si a devenl tributary, lui
Decebal, nu pOte presuppune de pat quO legiunile que
invinserO pe Daci an fost in adev& din elita ostirei ro-
mane commandate de quei mai buni generali, §i aquei
herol nu putea fi complici desnervati ai despotismului.
Tot que fu mai heroicu si mai rgpede spre 6 infrunth
mOrtea yen' in Dacia spre a o cuquere, ao colonish, si
a o app6rh, mai pe urmg. .

Dupo colonisarea Daniel de Romani, nicairi, ch in a-

queste coprinsuri nu se intinse ehristianismul cu atita
curagiu si ard6re. Propaganda in intrul terrei, de par-
te de preveghierea sbirilor Romei, facea pasi rapecji si
f6rte sicuri ; pe de altg, parte toti chrestinii persecutati
alergh in Dacia sprc a afih refugia si a 'si professh in
pace convictiunile si credinta .
Descindentii vechilor republicani, toti aspiratorii la man-
tuire si libertate nu intircliarO dupO cum vornrnu vede, a
fame din Dacia, din terra romana o nuog rerrg promisg.
Legea nuog a Omului Nuou, de unde erh persecutata
pretutindeni, in Romania pentru prima Ora avu drept de.
cetate.

www.dacoromanica.ro
 EPOCHA. A TREIA.
I
316rtea lui Traian. Adrian, gelosia lui. dis tia puntii. Albagre-
cit, sau Belgradul. Marcu Turbinul, guvernator at Daeiei pi Pano-
niei. Papiru Aelian propretorul Daciei. Plautin-Cesian.

Traian muri in Cylicia in annul 117 dupO Christu.

Pe Wei marile salle tallente in arta military qi de a
gayer* unit, §i o bunetate din quelle mai rare in quit
remasse in traditiune. Quand Senatul roman felicity pe
imperatori, n'avea que gime mai mult de 'quit : sa fit
mai fence de quilt August fi mai bun de quid Tra-
ian I
DupO Traian advent la imperiul lumii Oral qi filiul
seu adoptiv Aeliu-Adrian. Ambitios ch un Roman , ei
gelos ca. un imperator, Adrian cu tote bunele lui quali-
MO, era adesea ros in rerunchii sei de invidie. Ise
parea quO ti eclipsih gloria lui Traian. Se determinb
a abandonh lerrele cuquerute de predecessorul sea, si
prin urmare, lassand trei provintii din Asia, adicO Ar-
menia, Mesopotamia §1 Asyria, rechiemb legiunile roma-

*) Aqueste capitole VIII IX gi X sunt ce, nisce note pentru cititori,

Professorii le pot spunne din guru copiilor.

www.dacoromanica.ro
32

ne din aquestea, si tot assemenea voia s fad cu Da-

cia. Aqul Anse i se oppusserO amieii sei observandul
quO nu se euvenia a abandona colonniele, compuse de
ataxia cetat.eni romani, In voiea si puterea Barbarilor.
Adrian de si ascultb de consiliurile amicilor sei, de a
nu tragge legiunile romane din Dacia, nu puta Anse,
suffer' quel mai mare monument, que pura cu sine la
posteritate semnele gillelor grandiose alle lui Trajan :
pusse si distrusse puntea de Ora de peste Dunere que
era un cap-d'-opera de architecturl si de marime roma-
manl ; si ast-fel Impedice mu]t comunicatia Romanilor
din Dacia cu quei de peste Dunere si din alte provin-
tii romane. ]?icu unii din scriitori quo Adrian de urrl
ar' fi si uccis pe Apollodor architectul aquestei punci.
Adrian, afaro de defectnl sau viVul gelosiei, a fost
bun ostean. Mk exercitasse cAllarimea Pataviior In
gnat aquestia putea trecce Dunerea In not; si aqueasta
iinea tare In respect pe Barbari. Adrian a fondat o ce-
tate Intre Dunere si rtui Sava, dandu'i name de Alba-
grecg, ei quare astIli se numesce Nlgrad, adic5 ceta-
tea alba.
Subt Adrian la tnceput un singur guvernator guver-
na si Dacia si Pannonia quare fu Marcu Turbinu. Se
despArcl apoi Dacia si se numl assupra ei de propretor
Papiriu Aelian, quare administro en dreptate si bung
voini.I ; !Ica a se construl multe edificiuri si cll. Intre
altele apeducile dela Sarmisegetura info resultatul ad-
misistraliunii aquestuia. Comanda milliOei din Dacia de
jos a fost tneredin4at5 lui Planta' Cesian quare as* In
Dacia multi veterani din militari romni. 7- Sub Adrian
Dacia fu consolidatA si ferice dupO marturia multora. Se
afla monette eu inscriptia: Adrian intemeietorad Da-
ciei.
Adrian imperAl 25 de anni si marl la annul 128
dup5 Christu.

www.dacoromanica.ro
 II.

Titu-Aeliu. Marco Aurelio. Mareomanii, Getii, 11 lirii sunt bittuti de

Marco Aurelio. Rau Si Baptu kintue Moldova. MOrtea lui Marcu
Aurelio, Commode.

Adval la imperiu dupo Adrian filiul aquestuia adop-

tiv Titu-Aeliu-Antonin quare pentru vittutea, pietatea lui
si dorinta de pace, fu supranumit Piul. Nici un impe-
rator n'a suppus atata popolii straini cu arme ca Titu
prin blandetea, si virtntile salle. Popo li din departare tri-
mitea la Roma ambasadori si querea Ia Titu sYt le tri-
mita el domni dup5 allegerea sa spre a 1 guverna. Titu
era chiemat de ensusi Barbari qua sä le fin. Jude arbi-
tru; si avit titlu de Pater al Omenirii. Titu sera,
gland era sn. se culce 1 i resume faptele gillei, si ade-
sea suspina : mai ecce o cli perdutal astdcli n'am putut
facce nici un bine. A Imparatit Titu 22, de anni si a
murit In etate de 75 anni, lassand de successor fn Ic-
cu'i pe ginerele se:u Marcu Aurau la annul 161 dupo
Christu.
Nimieu nu lega pe Orneni mai strins de quat Adeve-
rul si Virtutea Titu a fost pietos si plin de bunelati.
Marcu Aurelia era Instruit si philosophu In adevtlr, a-
dice' amicu al sapientei. Marcel Aureliu sciit a pricepe
pe Titu, a '1 admira si a '1 imita. Warm Aureliu pe
MHOS sciintele si virtutile salle reunia si curagiul st
geniul heroilor sl marilor capitani, cum si arta si qua-
litttilo marilor administratori.
www.dacoromanica.ro
34

Marcomanii, Gettii Iasigii, Cuadii siSarmatii popoli bar-

bari cum si quei de pe marginile Illirei pia; In Gallii
se sculasserO si deprAdau provintiele romane si prinAr-
mare si Dacia. Pe atunci Astrigii un popol sarmaticu a-
vend in capul for de duci pe Rau si Raptu bantuirO par-
tea de sus a Moldaviei. Se vede intr.() inscriptiune in
quare Marcu Aurelia °mill cu diadem sacra, pe Cneiu-
RutiluCocletu, prefectul legiunii XIII pentru expeditiunea
Dacica. La Apparitiunea lui Marcu Aurelia in pAitile a-
questea faro bAtuti tai speriati toti Barbarii, si se vedu-
ro constrensi a quere pace; Anse pe quAnd se afia, in
Pannonia de sus murl in midlocul legiunilor victoriose la
earnant in etate de 59 anni, lAssAnd de succesor pe fi-
lial sea Marcu-Anreliu-Commodu, la annul 180 dupO
Christu. Lui Marcu fi ardicb Senatul in °mire status
de aur; si gupranumele de Aurelia 11 lab dela cetate
dupo virtutile salle.

IV.

Commodu face pace cu Barbarii. Albin si Nigru. Commod cupra-

nemit Sarmaticu. Commodu actor, gladiator. Commod tyran desner-
vat. Commodu uccis dO Martia complicea pkatelor salle.

Commodu abandono forteretele que ardicasse Marcu

Aurelia pe marginile Dunerii despre inemici; si inchie-
end pace cu multi barbari precum cu Marcomanii si cu
Burii, in conditiunile de pace suppuse pe aquestia s dea
inapoi prison terii que luasserO in resbel ; cum si osta-
tici adicO 6meni din quei mai scumpi ai for quarii, dati
in mina Romanilor, sa fia garanti cu viata for despre
credinta connationalilor for §i despre tinerea juramentu-
lui quo nu vor mai cAlcb, in pamentul Daciei. .Assupra
Sarmatilor trimisse Commodu in capul legiuniler romane

www.dacoromanica.ro
 25

pe Albinu ci pe Nigru, Aquestia bAtur5 pe Sarmati, ci

dupii aqueastA, victoria, querh Commodu dela Senat supra-
numele de Sarmaticu.
Commodu advenisse la imperiu forte june dup6 mor-
tea tatalui seu. Educat spre a cunosce §i appretia, ar-
tele ci sciintele ; corrupt Anse de adulAtorii curtesani que
tot d'auna Impresorl pe principii juni gi neincercati, las-
so guvernul fn mAinile unor assemenea coraruptori qi de prin-
eipi §ipopoli, §i se occupy Ca dilectante fntru a se arata pe
theatru da Apollon eu lyra, In amphithetru da athlet sae
gladiator, la vinA tore ea, Diana sail alt Apollon. Faro
a fi pate din naturl .tyran, lAssO imperiul pe mAna mi-
cilor tyranni quari aunt adulatorii ci intrigantii eurtilor,
se dette la tote commoditAtile vietei, ci la tote desmier-
dArile, de unde pate fu supranumit ci Commodu (dela
tatl-seu moctenise numele de Marcu Aureliu ; faptele lui
Anse Ii detterO supranumele de Comodu). Romanii satii
de modul aquesta de tyrnnie a desfreului, fug, nevoiti
a se mantui de densul prin ori-quare miclloeu. 0 fe-
mee de via *Mag. a nume Martia, complice desfre-
narilor lui Commod, se fntellesse en un domesticu all-
questuia a nume Narcissu, §i aquesta Il Inneeo In baie
i scApb Roma ci lumea de un despot, sclav al passiu-
nilor §i al tyranniscilor, curtesanilor sei. MOrtea lui fu
la annul 194.

www.dacoromanica.ro
 1V.

Pertinace. Iulian. .iii nu. Sow.

Imperial roman, pruiectat da et,ar, Se fiwept eiai Au-

gusta, iar cu noirtea lui 111&cu Aurelia Ineepli a decli-
In. Domnirea lui Neron, 6 lui Doraitifiri si 0 lui Com-
moda, s1turasse Mama de, imperil. PatricHnii RetRei
se desfrenasserO si ei, imitAnd giiali stile aqueStbr trei
iinreratori.
DupO mortea lui Conimodui; o mare pare de Otdni
proulamb de impierafor pe Pertinace, bKrbat ett qUilitlita
bane, si cunacinte mars fn arta, de a eotatniton. Dt
aqui Inainte Ans6 imperial era, in raink oAerli'or pftw-
rieni, que ajtinsesserii ast-fel Iii gnat s1. M de model
la tots ostenii de system:1) strelitilor .Rcmsiei si IanWari-
lor Tncriei. Pretorienii stilly si desthronn, do aqul fn-
ainte imperatorii.
Pertinace, pentru qui, se pussesse a st3rpi abusbrile
si- a reorganisn imperial, dupo 87 (pile fu accis si M-
ira de pretorieni ; §i Imperial ajungend de vinc,are fu
cump6rat de Julian. Omul que cumperg un objet, fl
p6te §i vinde. Julian fa un imperator din quei Mai li-
bertini §i miserabili abin; imperriti 66 de qile Si fu con-
clamnat In marte de, dare Sent.
Pretorienii si Senatul faith §i condamnit imperatorii.
Romanii din Dacia, coloni din provintii ne orrupte anci5,
departe de corruptia Romei, multumiti de (pantile lui
Albin si Nigra, *) sub cuvent quo vor sa resbune mor-

www.dacoromanica.ro
 37

tea lui Pertinace,. legiunile din provintiele m;stre procla-

maro de imperatori pe capii for Nigru §i Albin In con-
tra aquestora legiunile. din Pannonia proclama pe Lucia
Septimn Seven'. Avesta attrAgend la sine regiunile
din Moesia, din 11 liria, Dalmatia si Germania, batte re
Nigru la annul 195, .i dup.() doi anni la 197 Little ,f;i
pe Albinu, si constlinge pe Senat de al recunosce .de
imperator. Imp6rAtind tot In lupte, more 13 annul 211
In Gallia, In cetatea Evorac. Severiktea sau asprimea,
cu quare imptrgti IS anni apprope ii de tern suprana-
mele de Sever.

4') Dela aquesta so trade mite Veiii nuari .t.a !mini

poi *i llondinia-Neagra ih ar, Siceziff. reqi Cantemir pair. 91.
www.dacoromanica.ro
 V.

Antoniu-Caracalla si Gets. Caracalla marl" pe frate-sga Geta.

Cetatea numita. Caracal. Pe Caracalla II uccide un centurion pus de
Benin Macrin. Pe Macrin II uccidu complicit Ini Heliogabal. Pe
Heliogabal it uccida vitiurile. Alexandru Sever. Severinopole, Tur-
nul Severinului. Romanicul sau Romnicul. Maximin Gothul.
Gordian.

Septimu Sever lgssb de mo§tenitor pe doi fillii ai sei

Bassian-Antoniu supranumit Caracalla, §i Geta. Caracalla
qua s remeie singur imperator ommOrg pe fratele sea
Geta ensugi In bracele mamei salle que voik a '1 appe-
ii. Caracalla venind In Dacia , di;, tutulor locuitorilor
dintiensa drepturi de cethteni Romani, §i batte tai allun-
gi1 de aqul pe Gothi que se Intinsesser6 In aqueste lo-
curi. Venind la cetatea Buridava din judetul Romanati-
lor, uncle se afib, o mare colonnie de Romani, dg nume-
le sea aquestei cet5ti quare p1115 astggli se nume§te Ca-
racal. Trecend apoi in Orient, un centurion din guar-
dia imperia]e a mime Martial, 11 uccide clicendifi : "ast-
fel .jnor fratuciclii : cum ai uccis tu pe frate-tgu, vei mu-
ri qi tu uccis." Uccidetorul Martial a fost pus de
Belliu Macrin spre a committe aquest ommor, la an-
nul 217.
DupO mOrtea lui Caracalla se proclamo de ai s6 Bel-
liu Macrin de imperator. Nu Impgrati ans6 mutt, qutici
Mama Yarn Heliogabal fu proclamat prin alt partit de
imperator, li in lupta que se intemplb din aqueasta,
www.dacoromanica.ro
 39

Be lliu Muria invins, vra a Kap cu fuga §i In uccis

lAngO Byzantiu.
Heleogabal 1m 01111 eh un copillu forte desfrenat si
miserabil; commisse tote neomeniele; excesul desfreuld
11 flcu a deven1 un typu dup6 quare se assem6n1 toti
junii desfrenati. Typ al vitiului june. Nu putea imp6ra-
t1 malt, quOci, de nti'l uccidea quei nemultumiti, '1 ar
fi uccis ensusi vitiarile salle ca pe toti junii desfrenati.
Pe Ube) altele 1§i fIcii si chipul radios eh SOrele, si 'I
dette drept deu la quare forth pe Romani a se inchina
§i sacrificb,. De aqul i se dette si numele de Helio-
gabal.
Dup6 densul fu proclamat Alexandra Sever june plin
de energie §i virtuos. DupO o expeditiune que intreprinse
in contra Persilor, venind in Dacia sau Terra Romans,
fondb o cetate in judctul Mehedintilor, dandu'i numele de
Severinopole, pe quare apoi Slavii numind -o Cerni-grad,
adicO cetatea negra, o numescu §1 astacji Romani cu nu-
mele de Cerneti; conserva ing turnului numele de Se-
verin, si Episcopiei de peste Oltu, Episcopia Severinului
sau a Romanicul or pe Slavonie a Reimniculu. Alexan-
dra Severin fu uccis de militari din preuna cu mumrt-
sa la anul 226. 4questa appgrb pe Chrestini . Mama
lui se ()ice quO era chrestia
Maximin Gothul quare urmb aquestuia, Nttit. pe Sar-
mati que infesta Dacia, Moesia si Pannonia; si In annul
238 fu uccis si aquesta de soldati in Stiria.
Antonia Gordian succede la imperiu dup6 Maxim, si
batte pe Sarrnati §i pe Gothi in Dacia, dincolo de Olt;
quand inse trecii in Oriente , perdu acolo viata la an-
nul 244.

www.dacoromanica.ro
 VI.

rhilipu . Munnette dddo-ronalne . Annul 4000 dela (ondarsa R -

mei. Chrestinii ineopu a fi app6rati . Deciu . Gaily . IXilian.
Valerian Gallian. Claudiu-gothieu.

Philippa advenind la imperiu, batte pe Carpi, an popl

sarnat si assigurl ca nici o daft liberU1 i1e Daciei. Pe
lungs altele se dette BomAnilor dreptul de a batte noo-.
nettl, ca §i colonniei Biminacialui pie se aflk untie este
Vidinul as Acii. Vedc-se pe aquelle monette Dacia , stand
titre insernnele leianilot a XIII-a §i a V-a.-- Philippa
Ia annul 247 serbb anniversara annului una mie dela,
fondarea Romei. Chrestinii dc.la apparitia Christianismului
furti pesecutati subt inaperatorii .Romani, mai virtos still
Neron si Domitian. Subt Philippa incepure a ft to'eratt
si ensui apperati. In luptg ca Deciu pentra imperia
§i pentru Chrestini Philippa cAtja la Verona din prennit
cu fibul sea. Dupe mortea lui, GoThii iar se respAndiro
in Dacia.
DeCill (pare a,dveni la imperiu dette resbel Gothilor
i mantui Dacia; pentra quare i e.e dette title pe monet-
te de restauratorul Daciei. Mari lanecat intro WM din
preunq, cu filial sea, pe gland allanga, dup6 urea' pe
Kniva Domnul i dacele Gothilor la 251.
Duro densul adveni la imperiu Gallu, quare fu nc-
ti oit a camperit pacea dela Gothi. Pela antlui 251 Gothii

iar se sct515, 'in alliantl on Boranii, Carpii i cu Burgun-

dii si incep a depradk Moesiea si Pannonia . Prefetal

www.dacoromanica.ro
 41

Moesiei Emilian ii invinge, si uccidend pe Calla sl pe

filial aquestuia se proclanil, ellu imperator ; si peste cur-
rend cade si ellu subt aqueeasi sort§, fund uccis,
Adyenir6 apoi la imperial Valerian si Gallian la an-
nul 253. Attunci apitanul general al ostirilor din Thra-
cia si Mirka era. Aurelian quare allungb pe Gothi dia
pArtile aquestea. Probe iar din parte'si allungb pe Sar-
mati si pe Cuadi. Pe gaud Valerian imperatorul se
bItea in Orient assupra Persilor, iar Gallian nu se oe-
cup& de quilt de ph( erne salle, Barbarii in cepurO a in-
festi. Italia si mai virtos Alanii. Gothii trecur5 Istru
si cldurb assupra Greciei, Macedoniei si Pontului. In
aquea epochl, tote provin'iele cuquerute de Trajan ince-
purO a se sbucinh si a se rumpe de sub dependinta
Romei. Restul Dauilor incepurb a aye pretentiani aq-
supra F:omanilor. Pe attunci Valerian (AO in Cesaria
in mainile persului Sapor si fu uccis la annul 263 ; iar
Gallian avii aqueeasi sorts, find uccis de ensusi soldatii
sel apprope de Milan. Amendoi aquesti imperatori per-
secutarO pe Chrestini.
La annul 268, Claudia quare suPcedb la imperiu, se
scull') asupra Gothilor que infesik Illiria si Macedonia, ,i
invingendu'i in Thracia, lab supranumele de Gothicu. Pe
quknd erh, Ba trecA, in Dacia spre a batte si nolo pe
Barbari si a restabill pe Romani in drepturile lor, Clau-
dia se simti quo viata 11 lassi. Spre a implini gate
intreprinsese ells, chiemb pe Aurelian a 'i suecede la
imperiu.

www.dacoromanica.ro
 EPOCIIA A PA,TRA.
I.

Intinderea Christianismultri in Dacia. Aurelian. Dacia mil impra tits

In vipiana gi mediterana. Ratigra, sardica. Sava Campodux.Dacia
lui Traian chrestina se emanicipa de Roma paganit. Cobniele lui Au-
relian din col° de Danere.

In interval de 170 de anni dela Traian, ping la Aure-

lian christianismul Mat marl naintAri In Dada. Pe lun-
g; vechii Chrestini stabiliti §i fmmultitti fntre coloniele
romane, toti quei presecutati din Italia §i quelle lalte
pIrti alle Imperiului f§i data refugiu In aqueste locuri
alle nostre depArtate de lumea pa,ginI; pe de aka, parte
iarO, multi vor s arate quo Dacia devenise c o alts,
Siberie a Romei imperiale unde se trimetea crminali de
Stat, §i quei mai maxi crimiiutli pe attune! era. eonside-
rati chrestinii, pentru quO se ierth Barabii nu Anse §i
Christ §i adoratorii lui.
Vede-se iar6 in annelele Ecelessiei primitive, ca, fn
Raynaldus, unde se aerie despre ImmuItirea chrestinilor
In- Dacia quO adessea se declara legiuni Intrege de clue-
§tine §1 quO imperatorii §1 Senatnl neputend extermina a-
tiitia bray,' osteni prin rota, prin rugu, Si prin cruce,
www.dacoromanica.ro
44

eau dindul in prada- ferelor, fi trimetea In Dacia spre

a se stinge In luptele cu Barbaric.
Asa cu quit se Immulta chrestinetatea In parlile
nOstre cu atita Roma *ink devenih odiosli. Deprinde-
rile, credintele cbrestinilor de cinci sese generatiunj nu
mai avea nimicu d'assemenare si d'amestica cu alle i-
dolatrilor; si apoi jugul imperialismului ingenuchiasse F.,,i
chrestini si pAgani.
Cu advenirea lui Aurelian la Imperiu si cu Impregiu-
ririle din dillele lui nu mai IntirdiarO Romanii din Da-
cia a profith do xepeulrea, giqtilor vecine.
Aurelian s'a fost niscut In pIrtile danubiene, la Sir-
mium que asthdi se dice Zemlin. Acolo. fu si proclamat
impera'or la, annul 270. Cpnoscetor al locurilor agues-
tea, crescut In cimpurile de resbel, deprins in arta, mi-
litari, nu Intardib d'a combatte en vigOro si succes pe
inernicii Imperiului; curhtl provisoriu Dacia de Gothi si
Italia de Allemani, intarl Roma cu muri, si fnforeendu'st
armele spre Orient bath pe Zenobia regina Syriei si
suppusse Egyptul. .

Pe and ins6 se aflk implicat in aquelle resbele, Gothii

si alti popoli ba4bari intraro din num Li Dacia. Legiu-
nile romane din aqueste coprinsuri era commandate de
campoducele Sava. Aquesta era nativ din Dacia din-
tr'o familie patricians, que professk christianismul. Mu-
mi-sa din pruncip ii Insuflasse principele mari al eh-
ristianismului, temerea de Durpnedeu, amoral omenirii
si al patriei, curagiul in co.itra pericolului si copsciinta
datoriei.
Se lupar Sava Incontra inemicilor, cu Whittle si .tsi
condusse leginnile in Oft disciplina ; ve'dend Ansi', teme-
ritatea Barbarilor, printr'o prudentit millitari ki re-
trasse armati. dined) de Dat*e. §i insciinto pe impe-
Nor a 'i trimitte ajutOre.
Aurelian, dupe victoria in contra Persilor nu fair,
www.dacoromanica.ro
 4

qi6 a veni cu armatele salle in Mesia uncle se at a. re-

trase legiunile din Dacia.
In pgrtile aquestea alle Mcesiei, Aurelian addusse qi
colonic nu4A romane, attunci pgrtile de dincolo de Du-
n6re furO numite Dacia. nuci, quare se 1ml grtl 4n doe
regiuni, quea de pe ripele Di Aril se numl Dad ripi-
cola ea eapitala Ratiaria, §i c uea dintre muntii Thraciei
i ai Macedoniei se nutni Dae'a mediterrana cn capita-

la Sardica. Dacia nuog in genere se numl si Dacia

aureliata, spre distinctiune de a nOstrg que se ,dicea
1 aria Traiang.
Attunci ordonb AnreliAn qua si coloniele romane din
Dacia nostrg SI 'Sl abanddnd egminile i sl tree a se
asedg dincold dd Litine:re in Dada. nuog.
Romanii Ans6 dih pgrtire nostre aft stabiliti aicia de
167 de anni; atAtea generatiuni se ngscusserZi§li muris-
seri) aqui ; avea copTinsmile, plantatinnile, stabilimentele
si cdstelleld lot ;* aqui era, niorMintele pgrintilor §i strg-
bunilor lor, area sureniri scumpe , era, lega!i in relatiuni
de famillie, de vecindtate, de cOnimerciu tie interesse di-
verse. Institutiunile, datinele , serbgtorile chrestine fi
depAlril cu total dd hlle luititii pggtine; Romani de Ear,-
ge, itns6 religia ti despnlih mat Mult de quilt in ttim-
pii nostri pe protestant-1 cid catholici; simtimentul
qi al egdlitatil ii despgrtia de imperialisti Thai molt
de quit pe frAncesii liberali dd fiancesii leg,itimisti. Go-
thii que era el'estirtilli de Rorhunii nostri lath molt
mai sympatici, ch frali In Christ, de qua Romani; ido-
latd,
Pe Ring& aqttesfea elerdentul Thotbariler §i mai viitos
al Gothilor aptgrusse In Europa cu ginitimentul ribertg-
tii individunli quart nu eta, ettilbscut in lumea antic
niei hellenkg hid rotnsin*. individ-ul s( lay sotictqii nu
cunosc0 de gait' libertifeh publieg.
Toti colonii Romani l'enias.qPril in roprietqle lor. I e

www.dacoromanica.ro
46

que sa, fuga, de Gothi correligionarii lor? de que sa 'si a

bandOne mormintele pal intilor lor, de que sa se duca, a trai
cu paganii si 0, support° jugul si impilarea for? si mai
virtos card augiro decisiunea imperiale a lui Aurelian
dicend "Quine este cu Imperatorul si cu deli, 0, treca
hunerea desdemnul, agitatia fur; maxi. Romanii chres-
tini din Dacia, deseindentil vechilor republicani, strabu-
nii nostri era satii de mult si de dei si dei mperatori. "Jos
cu proconsulii, strigar5 cu totii, si nu se mai suppus-
sere commandei de plat o parte mica din legionari.
Sava Campoduxul din preuna cu septe geci de centu-
rioni ,i capitani faro din primii que protester; fn con-
tra qeilor si proclamaro credinta in Christi' liberatorul
omenirii de religiune a Romaniei. Fug; in data arres-
tati si, aruncati in Dunere ca si 6re-quand sub Traiarr
episcopul Clemens In Mare.
Aquest horribil spectacol, exasperb pe toti strabunii
nostri, si din momental aquella proclamar6 Dacia inde-
pendents si autonoma.
Romanii din Dacia, plini de credh4ele §i sperantele
regeneratore, deprin§i a lath principul liberlittii si al
mantuirii pia; la dogma, mai eurrend sau mai tarclia
au catat sa fad, qneea que In secolul parintilor nostri
facur5 Englesii colonisati in America de nord, scuturand
jugul Albion-ei. -- Franklin al Romaniei a fost Sava Cam-
poduxul, plus heroismul de a suffefi martyriul pentru
liberarea Romaniei si pentru legea lui Christru. Frum6-
se pagini alle historiei strabuniloy nostri 1
Romania venero memoria heroului si martyrului sell;
Erclesia chrestina fl pusse in chorul martyrilor; ei sun-
tem datori conservarea memoriei aquestui mare martyr
al libel aril Romaniei, Numele lui se serbecja pinii asta-
4i in 24 Apriliu. Quat de glorios si de dorit ar fi,
qua d'allaturea cu Santul erirnitul Sava, s'ar punne drept
patron al Academiei qi campoducele Sava 1

www.dacoromanica.ro
 47

Agographii greci scriind biographia sau legends

campoducelui martyr, tradusserO vorba sau gradul miii-
tar roman de campodax in stratilat.
Din epocha aqueasta tncepe un guvern nuou,. chrestin
§i autonom in Romania, liberata.
Aurelian, stabilind coloniele fn nuoa Dade, aquestea
remassero acolo, §i pinti astali descindenVi for aunt Re-
manii din Macedonia, din partea mare a Thessaliei §i a
Epirului, pIno gi in Moreea pastoriii find romani con-
sera limba strabunilor lor.
Aurelian fu uccis de pretorieni la annul 275.

II.

Romanii ehrestini Jail nume ae Gothi, Geti Urbe, castele, sate.Primele so-
cietAti chrestine se dicu ecelesie. adicA adunArl de barbati de elibA.
Castelle qt monasterie. RepublicA chrestinA tederatibL

Romanii din Dacia, devenind chrestini, se supra nu-

min; Gohti, Geti... §i se mulpimir5 singuri cu aquest
name que fi distingea de Romanii, dupO cum astAdi
Englesii din Statele Americei I i complaer ase numi A-
mericani, abdicand la numele originar,
Urra Romanilor chrestini contra Romanilor paglai e,
ra qi mai mare de coat aqueea que s'a vegut intre En-
glesii din America Si intre quei din Bretania.
Si precum Englesii din America, de claranduse con-
stiuindu-se autonomi, nu se msi puturO guverna nici dupo
legile nici dupo regimul Engliterrei regali, assemenea
qi Romanii chrestini din Dacia nu mai puturil conserva,
nimicu din legile §i regimul Romei imperiali §i pagane.
lnstitniiunile Daciei numai fur6 de aqui fnainte de

www.dacoromanica.ro
48

quit institutiunile Ecclesiei primitive a Apostolilor, uni-

te cu dative e sae traditiunile republicei.
Si precum legile lui Moyse nu mai putea suflerl din
quelle pharaonice, si tote cAth sa fib, conforme cu cre-
dintele date de I e- muntele Sinai, assemenea si legile
primei societAti sau eccIesie chrestine, numai putea su-
fferi nhnic din alle paganismului, ci tote with sut fig,
conforme cu spiritul Evangelieior.
Legea nuol nu putea fi garantilA de quat prin Re-
lege& lui Christu.
Primele societliti iar5 que se cons tituisser5 in Dacia
In d tA dupii conquistA, ch n see colonie milhtare, n'au
putut fi risipite si nefortificate: fill -quare legiune salt
cohort, 4 catat sa se IntAreascl diu castelle situate pe
lung5 lotul de pgment que te-a cAclut In parte spre al
cultivh, si a se nutri pe densui.
Resturile de pilment era, regiuni Intinse si deserfe,
ch nisce dominiuri maxi, cAdute In partea cApitanilor que
conditsseser'6 arrnatele, ch. Nigeri Bassarabi, eh Albinii
si altii.
Aquelle locuinle de osteni, de cavalleri, si mai virtos
de chrestini nu putea sit aib5, numele grosolan de pa-
gus nici de villa, pentru qno locuitorii dintr'ensele s'ar
fi numit pagani si villuni, si assemenea nume nu Le-
ar fi putut suflerl nici chrorii nici chrestinii.
Urbe ear si castelle foltificate se.fnaltar5 pretutindeni
pe pAmentul cuquerut al Daciei. Locurile Anse de art-
turA sau terrinele din pregiurul urbelor si casteflelor
se numirO forte natural sata sau locuri de semenA-
turti (*).

(*) Mai thdiu inquaci la atfitea invasiuni de Barbari, RoManii fiind ne-
voiti a se. trage spre apperare la munti, ardend castellele spre a nu
las& inemicilor de a se stabili §i difende aquestea cu incetul
disparurft, si en t re,tabilirea piicii, fiA-quare nu se mai returns de
quilt la satele sau terrinele salle. si agtfel locuintele numai remaserA
de quilt nisce colibe proviqorie.
www.dacoromanica.ro
 49

Fie-quare urbd, .fib. -quare caste], fit -quare communk

cum se dice in limbIi de astNi. in data, que se chres-
tinarO, luaro numele de Ecclesie adico adunare, tnsocire
de 6meni de elitl sau de vase alle allegerii dupti limba-
giul evangelicu.
In aquelle commune flub proscrise nu numai objectele
ci si vorbele que putea adduce a minte din institutiunile
datinele si dregetoriele pagAnktatii, on abolirea absoluti-
i
smului st privilegilor, se proscrisserO din limbs si vor-
be eh patriciu, senat, dictator proconsul, plebei . . . . .
§i ensusi numele de republics; ast-fel, in .quat 6meni de
o nio ral a severs, evangelick, nu putea sk mai auda nici
de vorbe ca, ondre que presuppunea vanitatile lumii, ca
ylorie, que presuppunea resbelle offensive, macellu sub -
Jugare, sclavie.
Primii chrestini mersero si mai departe: Romanii si
Grecii chrestinati, inteuu exces de zel abandunar6 si e-
ducatia °Iasi* poeti, oratori, philosophi furls proscrisi.
Ecclesia pfn6 astg4i quind (lice helleni intellege ido-
atri.
Templele la Romani si la Greci n'avea turnuri si
quand communele salt ecclesiele primitive incepur6 a 'nal-
la edificiuri de rugg , de adunare si adoratiune general ,
de serviciul divin, aquestea nu mai fun, numite fem'e
ci Casa Domnului. Aqueastli, cask fu symbolul de inire
si de tarie, culmea ei 'fa incorunatk de turnuri ca, o for-
teretk, §i aqueste turnuri in loco de a. sustine ca, un
stindar .aquila imperials, era, armate cu semnul, Crucii.
Assemenea temple, In Dacia pentru prima ark apparur6,
queci airea era, ascunse pe sub pament.
Mai tiircliu cenobiele furt communitkti destinate pen-
tru monachi sau calueri, alle qukror edificiuri de rug it
si de locuintik se numir6 monasterie adic6 locuinte de
monachi San de 6meni isolati;
In aqueste doe specie de -societkti laice §i religiose

www.dacoromanica.ro
in quari se aglomerani si se constitairt5 primii chrestini,
erh fOrte natural qui!, emancipate de Roma phgAna, capiisi di-
regelorii for nu putea fi numiti nici de Cesar, nici de vre-
un proconsul, nici de vre-un dictator; aquestia dupii in-
stituOunile Ecclesiei primitive si dupei datinele republi-
celor grece si romane erh allesi de communa intregg. Ca-
pii castellelor se numih castillani, qi capii monasterielor
se numih egumeni sau disci.
Ettii dar diregnorii primilor Romani si Grad que ab-
jurarti la tote alle paginismului.
Presbytenul (sau quel mai bgtran] al communei, si
castillanul urbei se alleges de poporani.
Episcopul peste mai multe ecclesie, or capitanul peste
mai multe castelle se alregea de representanlii castellelox
§i ecclesielor.
Si a0, mai 'nainte pin() la archiepiscopu si patriarchu
mai tardiu.

ill

Ecelesia lifi are historia sa ca tote institutiunile . Historia Ecelesiei

1 "mitive este identica cu historia. Romandor din secohil II, III si 1v.
Ii annallele Eeelesiei se affil annalole RomaneiPrimii strabuni ai Roma
n'Ior fur° Apostoli, Episcopi celebri, Martyri Ei chrestinarii Europa
Descindentii for sustinuro Christianismul In Orient.

Ecclesia lui Christu sau lumea evangelisatl , ch tote

instituOunile, 'si a avut punturile de plecare, Kincipele
sale, legile salle que strg,batur6 ataxia secoli; TO are
lirin urrnare historia sa.
In aqueastN, historie se ve'du legiuitori luminai, missi-
onari sau apostoli devotati, heroi sau martyri din quei
mai sublimi, femei din quelle mai virtuOse recunoscute
de sante, sapieni din quei mai modesti cu spiritul, bar-
bali que avurti soil*, c ,si charitatea in inimit.

www.dacoromanica.ro
 F1

(Mud darn historia Ecclesiei, de parte de a revestl

forma flbulei, stg de fac si attests, despre faptele Orne-
nilor sOi; quand primele- ecclesie aflaro ospitalitate in Da-
cia, quand aqui se putur6 organisk in OM puritatea for
primitivg; quAnd institutiunile aquestei Ecclesie sunt inc6
in vigare, quftnd intr'un cuvent historia Ecclesiei In in
ceputul ei este identicg ea historia Romanilor din Dacia,
nu swim de unde putii proveni err6rea d'a se dicce si a-
se si gffirmk quO historia Romttnilor In Dacia este ob-
scur, in inceputul ei.
Cum se Intempl4 quAnd suntem si am fost de opt spre-
dece secoli chrestini, sg nu ne cguttim historia mistrg
proprie , In historia chresting,t4i, fn historia Eccle-
siei, que coprinde quelle mai frumose pagini despre fil-
lii Daciei sau Romaniei que avuro quel mai important si
mai evangelicu rol in luptele pentru regenerarea uma-
nitt ii ?
Grecia isi are o historie pentru quO din evenimentele
ei s'au sods de cgtre poeIi §i historiographi; Roma Isi
are historia ei pentru aquellasi cuvent, si daqua Eccle-
sia a scfis biographiele quellor mai mad si santi barb4
ai Romftniei, sg ne intestIm a qicce quo inceputul his to-
riei nostre este obscur si necunoscut!
In historic Ecclesiei vedem quO Apostolul Andreiu pro-
pagb Erangeliul in ambele pal* alle DunOrei, iacepend
a chrestink pe Daci.
Historia Ecclesiei ne spune qui) succesorul lui Petra
Apostolul, Clemens murl ci3 un martyr In pgrlile nostre
predicAnd Evangeliul.
Pe quftnd pharaonismul restaurat si prenoit in Roma
Cesarilor cutedb a profank divinitatea, incarntindu-o iti
quelle mai immonde si monstru6se individe dintre imps-
ratori, si fgcea sg tremure lumea dela patrician pinO is
plebeu, dela mamele Cesarilor Ono la mamele sclavilor,
din historia Ecclesiei aflam 41116 primal' pope! que aYu

www.dacoromanica.ro
52

euragiul $i puterea de a scutura jugul pagAnisinului ce-

sarian fu Romanii din Dacia
In annalele Ecclesiei aflam quO martyrii liberatori de
popoli Mercuriu tai campoduxul Sava furs fillii ai RomA-
niei.
Din annalele Ecclesiei afIgm quti strAbunil nostri cre-
stinaro, pe Gothi, pe Teuteani, pe Germani, pe G-etti, [pen-
tru quo Roma erA pe attunci pggAnA si Grecia Anco- i-
dolatr1)- quo strAbunii chrestinar6 mai in urmg. pe Bul-
gari, pe Slavi in genere $i pe Unguri.
In annalele Ecclesiei vedem qub santii martyri Ireneu,
Quintilian, Dada, Maxim, Ermilu, Stratonicu, Emilian, Ca-
piton; q ,11 martyrele Gautia si Doclida, quO celebrii E-
piscopi Urfilla, Niceta, Theotimu, si a4ii, quO DascIlii
quei marl ai Christianismului Sava qi Sansallu, Methodiu
si c yrillu furO toti din filii Romaniet (*).
Pentru que histol is filul6sa a Helladei cu Orpheii, ba-
cilli, Cecropii si Cadmii slq, cu Herculii si Theseii gi, cu
toli Heraclidii si Selnklell kgi; pentru que historic. Romei
cu Eneea filliu al Venerii, cu Romulu filliu al lui Marte
sl RI mai dare, basAnduse pe fixiuni si pe fabulA, ,Si
a Romlnilor din Dacia sg. fin. obscurl, quand heroii sei
nu sunt fixiuni, ci realitAti, personage historice fnregis-
trate in tablele Ecclesiei.
Pe !lingo aquestea Romanii din Dacia-Traiang, insu-
fiali de spiritul strAbunilor que propagarO s' sustinurti
cu bracul §i cu mintea christianismul $i libertatea, Ono'
in urml prim propriele for mosii si averi dotar6 Sintul
Morment si tote asOcjemintele religiose din Orient spre
intinderea si- sus inerea chrestingtacii.
Atatea personage historice nu stint fixiuni, ci blrbaci

(*) Suntem datori colleetiunea biographielor aquestor Anti martyri din

annalele Ecclesiei conseiinti6sei 101 Ia. dabilei elaborari a, D-lui l. D,
Petret.cul public:1th in annul 1E57, intro remareabilA rartieie5 Intitib-
latit I:Prix/7W Crucvi.

www.dacoromanica.ro
eelebri in historia Ecclesiei: operele for suet farte; §i
daqua historia este narratia factelor, quare popol putu
s§, aibi o historie mai mare de quit popolii Rominiei ?
§i unde este obscuritatea timpilor antici a stribunilor no-
stri ? Vede-se in aquei timpLadulteriul 4eilor cu filliele
Omenilor, sau resturile de theocratie alle unui Brahmi-
sma tradus in Abrahamismu , sau fabulele Helladei si
Romei idolatre ?
Originea Rominilor, historia for este tasati pe facte.
Din fundul altarului voeea Ecclesiei stribate In iniMe-
le vostre, Romanilor, si ye in vedere4I qu5 prin vinele
vOstre surge singe de A postoli, de Martyri si de Das-
ali mari, singe de heroi que netneetat apperani si Le-
gea si Mosia. Plmental Rominiei este adgpat si fecun-
dat de singele quel mai sacra al strabanilor vostri.

.1V

Pe lungo documentele consprvate de Ecciesie, manuserise importante.

Republica federativii a Romaniei Organisatia ei. FonOionaqi ei oi-
vili qi militari. Armele §i vestmintele lor.

Intr'un mare interval de lupte heroice si desperate alle

lumii nuog cu lumea vechie, alle Omului Nuou cu "0:
mul Vechiu, din ambele pirti luptatorii nu se mai pa-
tie) occupy de quit intru a se conserva si appgra.
Mince, arte, industrie, traditiani vanitose §i ens*
regeneratbre faro cu totul uitate; progresul que flcusse
lumea antici pare quo stette lopului spAimentat tnaintea
unui spectacol horribil apocatypticu si in delungat que
inspXimtnth si punea in extase geniurile quelle mai nal-
te; sciinta tati se ascunsesse, qua sl 4icu ask in bapc-
taariul Ecclesiei que deveid singura scholl la qu4i-ya
5meni de OM, §i quare .siagur mai putti conaerTi a
www.dacoromanica.ro
54

parte mica din suvenire faptelor petrecute. Agrieulto-

/UT, popolul intregu n'avea timp d'a mai mediti si a /se
instrul, nici d'a 11sg traditiunii suvenirea faptelor §i suf-
ferirOlor salle, a evenimentelor que trecuro peste den-
sul. Popolul remasse incult.
Din tote quite se putur5 spunne si aerie despre Ro-
minii din Dacia,- nu se puturo conserva, de quit In si-
nul Ecclesiei, pentru gut; acolo numai se mai putea afla
omeni speciali que se occupy en scriptura.
Limba latina Incepti a fi uitat1 de vulgu; dintre o-
steni, dintre capii for ensusi pucini mai sea aerie si en-
susi limba popular1; scriptele aquestora iarso pipe si
rare, neavend nici custodi speciali, nici locuri In adins
spre conservare s'au putut pt rde to ammestecur atitor.
evenimente, in invasiunile successive atitor Barbari. Ty-
pant! nu exista, qua immAind exemplarele sh mai pOt1
scApa unele
Din assemenea scripte, ca prin minune, se puth con-
aerva until que ne attestit modal de organi-are al Ro-
miniei dup6 emanciparea ei de subt jugul Imperialismu-
Jul.
Aquest script este o traductio in limba popular1 no-
maul que se vorbia in epocha dela 1200 pinO la 1500.
Traduc1torul este spltarul Petre Clan6u quire a stat
In plele lui Stephan al Moldavei supra-numit quel mare
El arat1 quil tradusse scriptul aquesta dup6 un rnanu-
SeriS in limba latin1 copiat de Hunt eancellarul lui Dra-
gos-Bogdan vod1 cu ZOO anni mai nainte dup6 un original
rechiu al unui campoduce a nume Arbore.
Arbore dar din dille forte bgtrane cu mult mai .'na-
inte de fondarea Domniatelor arata cum se organisar
Romanii in Dacia-Trai n1 du ,6 que se constituir6 auto-
k.omifrin republice.
EattO cum incepe aquel document de mare irnportania.
'Modu de a terrei ,Satre reg,im din Traiana-Dacie
www.dacoromanica.ro
 55

que acum Moldova numesce-se; cum ea ;imi-se si ()um

§60. la un locu cu limbele quare cu invasiunilelor a tn-
necar5, dup6 que marele nostru regnu al Romani lor din
juna Roma se tmpucinb si nu mai path tine si protege
Dacia. St istu model de guvernare scriptu'lam eu Hum
mare cancellar al lui Vodg Dragos, cum '1 aflaiu script
din qille bkrane de Arbore campoduxul.
Reproducem In prescurtare intellesul aquestui docu-
ment historic que attestg despre regimul republican In
quare se organist) si se administrb Romania dela Aure-
lian ptnil la fondarea Domniatelor.
Quand se dette commanda din partea lui Aurelian
quo quine este cu Imperatorul si cu deii, 86'0 is quelle
miscatbre, servi si animale, si and foi eu urbelor si ea-
stelleior sa lase pamenturile si din preung cu legiunile
si toti diregkorii sg trecg Duarea In Moesia; legiona-
Iii sau ostenii fiind mercenarii (dup6 cum ti qualificit
campoduxul Arbors) neavend coprinsuri sau averi ne-
misdt6re- dettero focu pretutindeni; arsero Myra §i Chi-
lia si Capu-Bou ei de aqui trecuro Dunerea dup6 comman-
da que luassero.
"tar vgtrasii (*) de pretutindeni, inspaimentati de a-
queastg stirs, se adunaro la Iasi in curtea quea mare
a legiunii (Ilse a lui Traian. unde aflar8 tots prada fi,-
cului que pussesser6 disii mercenari.
"Aqui mostenii cu 1110§11 §i cu cimine se adunarO din
tent terra §i se deeisser6 to unanimitate a nu abandons
pitmenturile agonisite eu s *nge1 strgbunilor lor, cul-
tivate de den§ii si In quare, dupti propriele for cuvinte
reposi, 6sele pgrintilor lor, DisserO: ma} bine vommu
de ospitalitate, offerind ptine si sare la on -que limbi
stair* §i nu o vomma allung4 de se va tnvoi a. fil
iiruitei (a fi suppusg).

t) Proprietar. en vetre cu eamirte.

www.dacoromanica.ro
56
"Stabilitai republioa dupi indreptarea datinelor 1h:tri-
ne alle strImosilar itomani, si spre a administrh, judich
gi appe'ri Terra, fn trei mari regiuni sau judete fmp r.
tiro mosia (patria).
"Dela munti pia la apa Siretalui un judecu cu un
Jude si cu doispre-deco pretori, proprietari lArgni. Ca-
pitala aquestui judecu fit Roman.
"Dela Siret pine la Prut al doilea judecu cu un Mare-
Jade si doi-spre-dece Pretori, Capita la Bir lad.
"Al treilea coprins sau judecu, fu dela Prut pin ti la
Nistru, din preunh cu Basarabia tag se institul tot
sub juridic,tiunea unui Mare Jude cu doi-spre-cleoe pre-
tori. Caeitala Lipusna.
"Forteretele sau castellele find la locuri nalte, com-
munele de agricultori se numir6 will/.
"FiA-qtarii commune i se dette quite un jude cu
burgarii sei quari asculth de Judete quel mare.
"In capul castellelor se pusse quite un castellan, que
mai in urmi se numl Burgltrab, si in capul urbelor
quite un capitan cu burgarii lor.
"Peotra ostirea permanentt de legionari, pentru trei
legiuni instituir6 trei scaune: unul la Baia, al doilea la
Iasi, al treilea la Chilia.
"Capitanului general dela Baia i se dette numele de
Consol, quellui dela Iasi de Prefect, si quellui dela Chi-
lia de campodux, Aquestaia din lanai i se dette si co-
manda Questorilor armatei de vasse.
"De aquesti trei capitani geerali asculth toti castil-
lanii 4i quei la1i capitani.
"Ostirea intregl se 1111041 dupi5 datinele vechi ft
pedestri si cllri, armati cu arcuri, lance, toiepe sax
alebarde, gladiuri, sl inhoiuc,e. Arm ati sub soldit sat
de sold.* perinanenti.
"La, fruntare sau la marginile rrei, ch la Vransovei,

www.dacoromanica.ro
 J7

Banipu-Lugu se instituir6 doi maxi capi mArginari qua -

ri se clissero Margesi sau Marchiesi, si mai ardiu Vor-
nici, ai quIror osteni era ensusi locuitorii aquellor co-
prinsuri.
"La Co lru Tigheiu, despre Transilvania fu intituitil
o alit militie de fruntare compusa de locaitorii aquellui
coprins, sub- comanda unui Mare capitan marges.
"Militia gardiang a fruntarelor era far5 solda; era
:lase scutit5, de on -que dare servind pe road, si la timp
de rosbel forma unul din contingentele intregului arma-
tei .
"Pe HMO armata permanent6 ,li militia fruntarelot
venia urbele, castellele si vallile cu gardia for urbana,
sub commanda unui capitan sau castellan (burgglab).
"Venia apoi toti propriptarii sau msotenii, quari mai
lArdiu se numiro resboieri sau boieri, que fia-quare a-
yea dreptul si datoria a'si avea la curtile si pe dominiuri-
le for voinici callitri armati cu arcuri, cu lance, on a-
lebarde cu sabii; si aquesti arcari si lancieri se numi-
ro Curteni de Terra'. Aquestia la pericol general avea
s§, accure, inpregiurul Marelut Jude al regiunii din quare
fAcea parte, si ast-fel, Oa terra era tnarmutg.
"Passer° din nuou a ardich forterete sat! castelle, pe
munti, In codri si easusi pe villli si fig, quare mostean
pe dominiul seu flea assemenea.
"Capii aquestei gardii national] se numia mogeni ye-
eini, command. In timp de resbe'e, administra si judedt
In time de pace.
Quine Ans6 numia pe aquei capi civil' si militari, pe
aquei diregatori ? Sg, audim pe compoducele Arbore.
Aquesta si dup6 densul Huru Csncellarul, vorbinds-
ne de Republica proclamata si constituitit to data dupe'
praclaIarea autonomiei Romanilor chrestini, adaogu.
"i5i on consiliul tutulor se institul qua toti diregetori
mar' fii mici El lilt allesi de atre mogeni si de toti

www.dacoromanica.ro
58

bAtranii, si fia2quare diregkor, mare sau rnicu, a fie

alles pe cinci anni.
"DupO cinci anni se facea nuoa allegere si quel-quare
a fost servit cu omenie, se mai allegea pe alti cinci
anni In diregkorie mai 'nalta.
'Qua quare a fost jude de valli or administrator, or
perceptor. or cassier or primar de burgari, la nuoa al-
legere trecea, spre recoral esa, la gradul de Jude Mare.
"Judicii quei marl trecea spre recompensa la gradul
4e consol, de prefect, de campoduce. de mare capitan
sau de Marges.
"Aquesti 'nalti fonc(ionari, daqua de trei on era allesi
si servia cu omenie cinci -spre -(Jere anni fn aqueste ma-
n posturi, spre recompense era trecuti si nurarati in
eorpul veteranilor sau betrAnilor, qua re era corpul quel
mai 'nalt, que represents suveranitatea Natiunii
"Numele de Senat era palit cu totul; rechiemk pe
lungo paglatate, si desfreul, desnervarea si privillege-
le patricianilor Romei. In puritatea si egalitatea evan-
gelica nu se mai putea sullen assemenea numiri si pri-
vilege.
"Senatorii nuoei republice cbrestine faro numiti c'o-
chii-vechi adiCu veterani que au vOut si petit multe,
servind patriei cu omenie trecend prin tote gradele hie-
rarcbiei, alai cinci-spre-dece anni de serv4iu recunoscut
de Natiunea intrega, an occupat fonctiunile quelle mai
'nalte.
"Investitura senatorilor sau quellor c'ochii veehi era
iupo textul lui Arboie, toga alba,. cusuta cu serede he-
gre, cliptukite cu ror)u, §i cu nasturi de argint; pe capu
esa laureali cu corolla de cerru. si la gflt purta, colana
de aur. Aquest corpu suveran avea corona; nu Anse si
verge sau sceptre.
"Aqueasta era recompensa buuilor servitori ai Patriei.

www.dacoromanica.ro
 "Ma quare ar' fi fost hiclean si amg gen. adaoze tex-
tul, or ar fi Mat mitl aquella se expatri4.
"Judicilor marl assemeni li se dette tog it alba cu se-
rede negre, on nasturi de argint, la gilt colane de our
si In drepta vergit auree. Aquestora ca magisteri li se
dette vergA de eommanda nu Ins6 si corona.
"Pretorilor li se legiul. sucmane albe, serede negre
nasturi de argint si verge argintee.
"Consolul, Prefectul Campoduzul fur revestiti cu togit
albs, milndru seredata cu negru, cu nasturi de argint,
colane d'aur la gilt, ca judici quei mari, nacincit fere-
catt in fern, si gladiu suspendat la copsa.
"Marchesilor Campelungului si Vransovei, Marelui ca-
pitan se discernuro cusmane albe, cu negru seredate,
nasturi de argint naciuce ferrecate in felii, si gladiuri
la copsa (faro colane de min]
Castillanii §i egpitanii, administratorii si judicii de tube
qi de Irani, burgarii, perceptorii tribunii questorii, cen-
turionii, joimirii, cassierii, marcialii de cAn-ipm (satraiii)
avuro sucmane albe seredate cu rose, nasturi de argint
mAciuce mari In -felii, si gladiuri la c6psk.
"DupO aquellasi manuscris se aratl quit si fn terra
muntenescl a nOstrl regimul republican fu tot aquesta
016 14 instituirea Domniatelor gland.
"Ea toti diregelorii veterani mintosi si blrbar,i ma-
tun pe quasi ii allegea mostenii si baranii dupe; vechie-
le datine si isi linur5 mosia si republica precum 'pi o
asedasserb bOtranii mintosi.(*)
tht trecem iar la Appus a vedea cum decade si se
desbid Imperiul si mule due!: despotismul.

(*) Aqueste dir urin trei sau patru eapitole stint seris pentru pr)
lessori, quo potu trap extracts pentru sdb,olart.
www.dacoromanica.ro
 V

Taeitu.Florian.Produ.Caru. Carin, Numerian. Dieelotianl Maxi-

mian, Reran lini Constantin, Constantin, Oa lerin, Liciniu.

DupO Aurelian, to Curs de vre-o doh -deci de anni ur-

marii un Efir de imperatori; Tacitu-Florian , Probu, Caru,
filii aquestuia Carin §i Numerian, 015 la Diocletian; §i
RomAnii din .Dacia , trairb ca autonimi on ducii lor,
mai virtos din Camillie Negrilor Bassapabi, nu mai a-
vur6 nici o relatiune cu Roma.
Diode Ian advenind la imperiu restabili disciplina mi-
Mark kb de ajutor pe Maximian pi pe Heracliu, *i in-
altb la demnitatea de Cesari pe Constantin Chloru pi pe
Galeriu. Atatia 6meni active impartind imperial si pute-
rea pi devenind rivali, nu acurti de quit a desfacce a-
ria romanit a quAria emblemA era fascele. In quelle dup5
urml, dupii multe nevoi §i victorii Diocletian e i Maximi-
an abdicaro.
Imperiul Rornei se gavernh de Constanliu 0 de all
Ieriu.
Soldttii proclamarb de imperator pe Maxentiu, i aque-
sta vrend a batte pe Constantin, filiul lui Constanliu, re-
masse tnvins gi inneoat la, treccerea tmoi punti. Inaintea
www.dacoromanica.ro
 61

questei victorie se arritb lui Constantin semnul Crucii cu

vorbele: in aqueasta vei invinge. Remassero acum Con
stantin Si Liciniu a'si disputa imperiul. Mao In fine
Constantin fnvingetor, exilb pe Liciniu In Nicomedia unde
a si murit la annul 323.

VI.

Roma nuol. Christianismului i se dA, drept de eetate RomAnii intai

in relatiune en imperiu1:116Rilritului.Sicibida astldi Celein.Religia chreq-
tinA devine religia RomAniei. Prima epiteopi ai Daeiei.

Constantin remaind singur imperator fondb Roma quea

Izouci, In local vechiului Byzantiu la annul 325 pfn6 la
329. Aqueasta fu numita apoi Constantinopole. Sub den-
sul Christianismului fncepa sX aiba drept de cetate In
imperiul roman; pfnti aqui nu fussese de quit or pelt
secutat or sufferit.
Rominii din Dacia lui Traian, chresfini deja, pentru pro-
tectia que ar5,tb Constantin In favorea Chrestinilor, Ince-
purO a fi din nuou In relatiune cu imperil)]. Constantin
pulse de construi o punte pe Dun6re la gura Oltului si
treca In Dacia spre a batte pe Gothi. In adev0 fi WWI
§i 'i allungb peste Dunastru. Constantin edifi 6 multe ce-
tati In Dada traiang, precum Constantiola si Reidua in
Temisiana; Sicibida (astacli Celeis). Daphine la gura Ar-
gesului si quare mai la urmd se nnml ConstanO.
Religia chrestina deveni religia Stateloi Rominiei. Da-
cia avea deja., patru episcopi, al Daciei propria, al Go-
thilor, al Scythilor Iii al Bessilor, 1 aquesta din urnio

1) Roma find Anco pagAnli Glethii qi din Seythii furs chrestinati de Re--
alkali din Dacia.

www.dacoromanica.ro
62

la synodal dela Nicea in annul 352 lab title de apostol

al Daciei ripiene.1
Constantin a murit la annul 357 in etate de 65 anni.

VII.

Filii lui Constantin. Julian Parabatul. Valentian ei Valente. Hunii

Theodosiu. Episcopul Theotimu.

Constantin, Constantin si Constante trei filii ai lui

Constantin fur6 mostenitorii la imperiu ai tathlui tor,
sustinuti de soldati in aquArora minit stn, aorta impe-
ratorilor. Aquestra uscisser6 pe unchii si pe verii lui Con*
stantin. Imperiul fu impktit in trei pXrti, fit -quare din
Imperatorii frati tai avea rivalii sau adversarii sbi si ei
intre densii se urrh ca fratii inemici ai antichit4tii.1
La annul 353 remasse imperator numai Constantiu, si
in eipeditia que flcb in contra lui Julian supranumit
parabatul quare se proclamasse August, marl in aquea
campanie 016 a nu incepe resbellul, la anal 361.
Julian advent la imperiu si domni ping la annul 363
quid marl in resbellul que intreprinse assupra .Persilor.
Sub dAnsul Chrestinii iar incepur6 a fi persecutati, Aquestui
urmb Iovian si marl si aquesta la annul 364.
Dup6 d6nsul adventr6 la imperial fratii. Valentinian
si Valente. Primul fu imiperatorul Appusului si Valente
al R6sXritului.

(*) Se aflit in annii din urmit una din primele Evangelie que la trimia
spre a se propaga in Dada. Aquesta devenisse proprietate a mese-
tului Banului Mihael Ghica. Ast4O1 se atilt In Athena.
(") Eteocle fi Poinice.

www.dacoromanica.ro
 63

In domnirea aquestora venire peste Volga si T anais

multi Barbari din Asia cu numele de Huni quari rem-
pinsere pe Gothi peste Dunere to Moesia. Valente
N enind assupra Hunilor a'i batte, marl fn bittaia dela
Adrianopole la anal 378. Valent:an murisse dejh mai 'na-
inte la annul 375.
Theodosiu ativenind la Imperiu, II curXtl nu numai de
usurpatori, ci si de plginismu, Wend a se fntinde pre-
tatindeni Christianismul. Pe timpii aquestia se afth epis-
cop al Rominilor fn Dacia Theotim bhrbat forte zelos si
eradit. women dice qui) pe aquesta pretutindeni fl nu-
mih deal Rominilor.
Theodosiu 113304 pine la annul 395 si l.ssb impe-
rial Impertit la filii sei Arcadiu si Onorin; sub densiT in-
neepit a declina malt putereq romanh.

VII.

Onoriu f Arcaditr Attila.Filii lui Attila.

Imperiul desbinat incepti a se derrima, si la Occident

nude domni Onoriu, si la Orient, al quhruia imperator
erg, Arcadia. In pIrtile aquestea Hunii avend de Duce
pe Attila supranumit flageltd lui Dutnnecku, prima Ma-
cedonia si Thracia si dupe que doming, tOth Dacia lui
Aurelian, trece cu hordele salle si se aoll la Tissa de
unde incepe a ameninth si imperial dela Occidente. La
anul 450, intrit ea Hunii sei pine in Gallii, ci JAW de
ducele ostirilor romane Actiu, 6 nevoit a se inturni fa
Italia, uncle, dupe qua arse si redusse in mine cetatea
Aquileia, devast6 Italia pine la Roma. Papa Leon prig
rugeminte fl flea a grata cetatea aquasta. De aqui At-
tila se inturno inapoi la Tissa uncle tsi avea quartierui

www.dacoromanica.ro
46

general sau resedin0. Aqul innecat in singe murl la

annul 453.
lui nu triir5 In pace, certele for le addusser5
i dderea. Until din aquestia, Elah fu uccis in resbel
de regele Gepiclilor Ardaricu; quel-allt Daggisicu fu
uccis de generalul roman Aaagastu. Al treilea filia fu
nevoit a abandonh Pannonia $i a se refugia in Scythia
pe la annul 466.
VIII.
Imperiul 4ppusului eade Cu un Romulu ineepe Roma cu alt Romuln
eade . Cu un August Incepe imperiul, cu alt August pere . Ro-
WWI aunt dwinati a faece o Confederations cu pepolii Resaritului.

Imperial occidental, assalit de tote pAilile de Barbari

cgcla In fine fn puterea aquestora In annul 467 dela Christa
asi la 1229 dela fondarea Romei. Romulu fu primal ei fon-
datar, i Romul Augusta, ultimul ei imperator. Octavian
August fu fondatorul imperiuiui i iar subt un Augusta
se distrusse aquest mare colos de intrige, de desbinAri, de
crime si de mArire.
La Orient tot se mai sine imperiul sus rout de Greci
$i mai virtos de adev6rat,ii continuatori ai Christiani-
srnului.
In epocha aqueasta Rominii din Dacia lui Traian, e-
mancipai de imperial Byzantin i cu atati mai virtos
de al Romei, n'avurii de quit a se susiinne singuri
In contra Barbarilor, gaud luptinduse, quand pactisind
cu denl ii, quand suppuinduse. In aqueasta epoehi de
desbinare a Romanilor de dinquaci de Dungre de quei
de climb:), peste 200 de anni, sufferir6 mult ai no-
stri. Situatia geographic', interescle commune, iaemi-
cii de din afari par'qui5 a predestinat pe Romani spre
a fi in strins4 leeturi en popolii de peste Aware, ea 0
rientul intregu. Ei pa.r'quO art fi chiemai de Provedinifi

www.dacoromanica.ro
 65

spre a forma, intr'o di o mare confederaiune. De quite on

au exit quite un omu de Stat mare intre Romini cum vom
vale la urna eh Kyriarchi ai Bisericei, ca, Mircea, ca,
Stephan quel mare, ochiul for n'a Yost de yin a se confe-
deli cu Reskitul. Lumina nu vine de milt dela Rgskit.
Dela Appus nu yin de quit tempeste §i tntunerecul.

5
www.dacoromanica.ro
 PER1ODUL AL DOILEA
MIIM.MiMIIMI

ROMANIA. MIXTA.
EPOQCA A CINCEA

ROMANII SI IMPERIUL BYZANTIN

I.

Se suceed mul 'i imperatori. Tustinian. Dreptul roman. Bellisariu

Narses. Rarbarii se allung. Daeiele mni requflA, . Episcopului Da-
eiei i se di1 supremantia. Bellilariu disgf atiat, qi apoi reintregit in
drepturile salle. Vermii de metasse adduqi in Europa din lndii.

In curs de un secol dela mortea lui Arcadia la an-

nul 408, se succeduro un sir de imperatori la Orient,
Theodosiu II, Marcian, Leon, Zenon, Anastasio si Justin:
La annul 521 dup5 mortea aquestuia din urml, a-
dvent la imperiu nepotul s6u Justinian. Aquebt impera-

www.dacoromanica.ro
68

for instruit si oecupat cu studiul dreptului sau al legi-

lor, numb o comissiO de (jece bArbati competinti spre
a culege tote legiuirile romane si a forma, nisce cor-
puri de legi. Aquestea se terminar6; si pin6 astqi sei-
vescu de base tutulor legilor civili able Statelor civi-
lisate.
Justinian scia a'si allege si buui dpitani si intre
toti a distinge pe BelI sariu si pe Narses, pe quari ti
numb capi ai ostirilof salle. Bellisariu batte la r6slirit
pe Persi, apoi pe Vandali, suppune Africa si o face
din nuou pvovintia, a imperiului. Trece dupO aquestea
In Italia, si coprinde Neapole si Roma. Se intOrng din
uuou la reslrit spre a batte pe Persi, que reintrassero
In imperiu. Lassa aqul pe Martin spre a command, os-
tirile; se intOrnit iar In Italia infestatl de Gothi, si
miintue Roma din puterea, aquestora.
In aquest timp de redesteptare a spiritelor romane,
luaro curagiu si RomAnii din Dacia. De mult se gra-
mIdisser6 peste det sii multime de Barbari. Dup6 Huni
enir6 si Avarii qut, pI edominaro pate toti. Justinian
wend sympathiele romane din Dacia tntreprinse un res-
bel In contra Barbarilor din grtile noasti e, bud multe
cetIti din maimle for si le dette Inapoi RomAnilor. In51-
0 apoi pe ambele margini able Dunerei o multitudine
de forterete spre apperarea Romanilor In contra Barbari-
lor, pe Episcopal Daciei uoe que era local nascerii salle
it ing,Ito la r3 g de ArltiepiScopu, quIruia ii dette au-
prernantia peste toti episcopit din amindoe Daciele, in
Dardai ia, din Macedonia si din Pan Ionia.
Justinian avti mari qualitIti bane, si Intre errorile
salle fu si aqueea de a se lash a crede pe quei que
invidia pe Belisariu. Aquest mare herou fu forte reu re-
compensat de Justinian. Doi anni fu In mare disgratie
degradat din t6te titlurile salle. Imperatorul 016 in quel-
le din uring isi recunoscti erroarea si reintregi pe ma-

www.dacoromanica.ro
 69

rele apitan in tote drepturile salle. Pucin dupo' aquea-

sta murl heroul in etate 'naintat6; si peste pucin murl
si Justinian la annul 565. In timpii lui Justinian se
vrede quo s'au addus in Europa sementa Vermilor de
metassc; de doi eilugeri que venih din India la an-
nul 551.

II.

Justin. Tiberiu. Mauriciu. Fhoca usurpatorul. Heracliu resbunrt

moot. Mahomet ospe Ia Heracliu. Uintii slavone. Bulgarii. Ro-
mAnii christianisli pe Barbari.

DUO martea lui Justinian, imperiul incepii a declink

din nuou. Imperatorii que venirO dupO densul, Justin II,
Tiberiu, Mauriciu, nu sciurii a'l imith. Phoch unul din
chpitanii quei mai obscuri ai armatei, que se trAssesse-
rO dela Dunere spre a ierna, in Thracia, scia a fame
pe solda4i a'l allege de cap si a'l proclamh de august.
In capul aquestei armate veni ca rebel in Constantino-
pole si uccic,lend pe Mauriciu si OM familia lui, deveni
imperator. La annul 610. Heracliu resbung, martea lni
Mauriciu, uccide pe usurpatorul Phoch, si advine la
thron.
In qillele lui Heracliu appkrii qi Mahomet, fondatorul
religiunii mahometane que se numesce Islam. Pe la an-
nul 622 quind Heracliu se inturnh .vingetor dela res-
bellul que avii en Persii, intelni in calle pe Mahomet,
quarui ii accordb ospitalitatea que ii qusril.
Tot pe attunci mai mite gin i slavone IncepurO a se
misch autAndu'si locuri de a se stabill. Attunci appit-
run" Serbii, attunci Curbat ducele Bulgarilor la Don,,
formb o pc:estate tare si formidabil.e Curbat murl la
annul 666 si quellor cinci fiii ai sei clisse Ia mar-

www.dacoromanica.ro
70

tea sa sg, nu se despartA si sa, domneascl, inpreung,

frItesce. Nn'l ascultarO fillii, ci unul a nume Butaia re-
masse in locul unde domnisse tatAl seu; al doilea a nu-
me Oontrag trecii peste Dunere In Assia; quei-lalti trei
appucar6 spre Appus: unul din'ei se ass* in Dacia
orientale sau Bassarabik (aquesta se numia Asparucu)
altul que se numih Rean trecii In Pannonia sau Unga-
ria si se suppuse Avarilor; al treilea, a nume Alsecu
se dusse spre Italia si se suppusse Longobardilor.
La annul 680 Bulgarii din Bassarabia condusi de
Asparucu, trecur6 in Moesia, se stabilir6 acolo si ii det-
tar) numele de Bulgaria.
Rumpenduse astfel relatia intre Romanii din ambele
Dacie, quei de dinquaci deDunere nu mai avurO nici o
legeturl cu iruperiul ResAritului, Ai no§tri in datinele
sl limba Rominilor; In Byzantin imperiul se grecisse:
alt1 limb', alte datine, alte interese. Isolati si Impresu-
rati de Barbari cath a se SUStille cum putea, quand
luptanduse In contra gintilor de quari era, assaliti, quand
pactisAnd cu densele, Incuscrinduse cu t apii for si dire-
stinandul. Romanii de dinquaci de Dunere arestinasse-
no deja o mare parte de Avari si din Germanii que ye-
nissero in pArtile aquestea; quei de dincolo de Dunere
se pusserb a chrestina pe Bulgari si a facce cause, corn-
muiA, cu densii.
Pe la capetul secolului al optutea se asecla si Sirbii
si Croatii In locurile unde locuescu pia astqi. Par-
tile Slavoniei si Croatiei pe attunci se numia Moravia
quea diu Pannonia.

www.dacoromanica.ro
Rominii chrestiniqa pe Bulgari. Metbodiu si Cyril lu sunt frati si
Rom Aril; aquestia propag& Christianismul intre tote gintile slave, le da
litterile grecoromane sau byzantine cu quari serif dejARomAnii.

Spre chrestinarea Bulgarilor contribuir6 mult doi frati

romani despre Severin que devenisserti allugeri si quari
1st fAcusser6 educatia la Roma. Aquestia fur Methodiu
si Cyril lu. Bulgarii urrh mult pe Byzantirti ea quari era
in necontenit resbel, nu putea s is nisi un misionar
dela d'ensii. Methodiu si Cyril lu, bIrbati forte instruiti
si cuviosi, ca Romani se decisserti a trecce la Romani
de peste Dut lere que fAcea causg commune cu Bulgarii,
se Introdusser6 la curtea lui Bogore despotul Bulgarilor.
Dupo' .multe incercari_ de a'l convertl la Christianismu.
vent si surora lui Bogore din Constantinopole unde fus-
sesse indelung prisoniera de resbel si unde la cur-
tea Theodorei se gi chrestinasse. Cu aqueasta, intellegen-
duse monachii romani tsi tndoiescu puterile spre a e-
vangelish pe Barbari. Bogore era forte tenace. Advent pe
attunci si o epidemie mare peste toii Bulgarii, pestilenta se
rncinssesse. Rominii Incepuro a facce propaganda mare
quo rail nu va inceta pini5 quand Bulgarii nu vor chiema pe
Dumnecleul Chrestinilor in ajutor. Bulgarii aseulta, si pesti-

www.dacoromanica.ro
72

Le*, incete0. Pe Ringii aquestea Methodiu fiind zu-

gr af. fu invitat de Bogor a'i zugrivl o casi si pentru
qu6 era amalor de venat ti clisse a'i facce quite fere
scie mai terribili. Cuviosul Methodiu, titre altele fi zu-
gray' si ultima judicati, representind pe pecatosi, pe
tyranni, pe pagini; pe diavoli ca quelle mai terribili
fere Bogore se impression?) forte, si attunci quern In a-
devt'T a se chrestinh din preuni cu toti ai sei. La bap-
tesemi, din Bogore fi pusser6 numele Michael, sau qua
si '1 assemene cu imperatorul Byzantiului de attunci que
se numia Michael, sau qua si '1 assemene cu primul
ministru al cerului que a resturnat spiritele necurate,
Band adico lui Bogor missia de a chrestinh pe toti Bul-
garii.,
Aqueasti din urmA Were se 'Ate afirmh sl dupi
revolta que s'a intamplat din partea unor Bulgari que
au sculat multime de popol in contra lui Bogor dupi
chrestinarea lui. Aquesta en '48 Omni ai sei §i cu cru-
cea fnainte, ajutat si de septe clerici cu &chi apprinse,
lnvinse pe rebelli si fkcit multitudinea a tide la pament
si a quere baptesma. Michael dar deveni numele lui
Bogore. Annul 850.
Methodiu si Cyrillu apoi devenind archierei trecur6 In Mo-
ravia Pannoniei adico in pirtile Slavoniei si Croatiei si chres-
tinar6 pe Slavoni. Voind apoi a punne pe cal lea lumina rii si
a civilisatiunii popohi aquestia, invetar6 dinteensii a citi
si a'si scrip limba cu litterele grecoromane sau byzan-
tine cu quari se servii, dejh de 'Inuit Rominii din am-
bele Dacie , cum si Grecii que devenisser6 Romei. A-
aqueste littere era parte romane (*) parte hellenice *)
Rominii spre a representh limba for mai luasser6 dela
Hebrei pe w, si mai inventasser6 litterele phonetice eh

(*) Ca a, g, 4.
() Cs gy r, A,
a, b, q.
E, 41) ,f - p, I", a, E, K

www.dacoromanica.ro
 73

que erg, un A scurtat prin, miclloeu si pe z, que repre-

sent, prin ochiul sea si pe a, si pe e, §i pe o. Roma-
nil pe attu.ici acea serviciul divin In limba latinA, Gre-
cii In quea helleng, Slavonilor, dun que fnv6tarb a'si
scrie limba cu litterelc byzantine sau rombe, pentru
quO hi-6 date de Cyrillu Romani, li se tradusserO si
cgrtile Bisericei pe limba slavong spre a facce servi-
Val divin pe limba for cunoscutA.
Buigarii si toti Slavonii, fiind in urr, en Grecii sau
Byzantinii, nu putur6 suffer' .nici un episcop sau preot
de acolo: Querur6 dar dela Roma, pentru quO schisma
neexistend Biseridele erh una, s I a le numi Episcopi §i
a le trimitte primii preoti. Annul 866.

1V

Basalt' usurpatorul. Thotiu. Schisma Appusenilor de Rtariteni

La annul 867 Basiliu uccisse pe imperatorul Byzan-

tiului Michael III si fi usurpb corona. Aquesta, de si
usurpator, sciii a guvernh, si dette nisce legi folositore.
Mai 'nainte do Basiliu un om erudit a nume Photiu
reusl a dh jos pe Ignatiu de pe thronul patriarchatului
oecumenicu §i a se numi el patriarchu, de si era laicu
sau mirean. Basiliu quand advenl la imperiu, adunb la an-
nul 860 synod, si destitul pe Photiu reintregind pe Ig-
natiu In drepturile salle. pica quo din causa lui Photiu
proven' schisma Bisericei Appusului de a ROsAritului.
Causa Principal, inse a fost tendinO, Papilor de a ave
suppremantia tntre Patriarchi, si mai mult de tote sys-
tems Absolutismului. Biserica ROsIritului represintl gu-
vernele constituiionali, unde a Appusului a voit in tot
d'auna a represent, si a sustinne Absolutismul.

www.dacoromanica.ro
 v.
Romithl autonomi cu ducii lor. Gellu. Mariottu, Claudiu. Banatul Se-
verinului i alte ducate. Ungurii.Tuhut.Arpad alliat cu Romanii
Romanii incept' a chreOna pe Unguri.

Rom Anil, afarO de quei que forma un regat cu Bul-

garii, pe allocurea altii se aflh autonomi guvernati de
duci ai lor. In quelle cinci judete de peste Oltu se for-
masse deja ducatul Severinului. Dinquaci de Oltu si in
Moldovia Rominii avea mai multi duci, sub nume de
Pacinati.
Pe timpul quand Ungurii trecur6 intre Tissa si Du-
are, in Transilvania domnia ducele Rnmanilor Gellu,
in Tinutul Crisului fntre Sarnesu, Tissa si Mures, Roma-
nii .avea de Duce pe Mariottu domnu ereditar din vechi-
me. Strabunul aquestuia a fost uccis de Attila. In Rusiava
quare era 1ntre Mures, Tissa si Dunere domnia Claudiu
eh duce al Romanilor.
Aquestia trhind de mult timp in pace fur supraprinsi
nepreparati de resbel la apparitia Ungurilor in phrti/b a-
quellea. Gellu perch' viala In resbel cu Ungurii que era
condusi de Tuhut; Si R'omanii v6clenduse Ar6 duce pac-
tisarii cu Ungurii la Esculeu, si 10 allesser6 de domn
pe Tuhut. Tinutele Ans6 al Muresului si al Oltulni fun".
And mult timp app6rate de Romini si guvernate de

www.dacoromanica.ro
 75

duel al for que se numia campoduci, §i quad dup6 slav-i

se numir6 Voivoqi sau voqi. Tot assemenea se sustinea
§i.Mariottu, iar mai in urmI vegend quo nu mai pote
tine lupta, fnchieb pace cu mai marele peste toti Un-
guri Arpad,§i se allib cu densul d'and pe fillia sa dupi
Zoltan filliul lui Arpad.
Murind apoi farti mo§tenitor; adoptb chre§tinandul pe
ginerele sseu Zoltan §i ast-fel ducatul lui trecb iar la
Unguri.
Se mai Linea Ducatul Temisianei sub domnirea lui
Cl,udiu, si mo,,tenitorii OA II apperraro ca ducat roman
pint; la formarea regatului Ungariei de Stephan.
Romanii fncepur5 a facce propaganda christianismu-
lui intre Unguri.

www.dacoromanica.ro
 VI.

Tendinta Romani lor de a 'lila. eu Bulgarii Constantinopele si de a rege-

mera imperiul Roman Petru filliul lui Simeon. Fratii Romani David
Moyse, Aron si Samuil. Rusii ehiemati de Byzantini Romani de din-
,quaci de Dunere din preuna en TJngurii yin in ajutorul Romano-Bulga-
rilor.. Fratii David, Moyse si Aron mor. Samuel se proelama, rege.--.
Basilin II vim. for distruge regatal Romano-bulgar si is numele deBul-
garoeton.

Pe quilt de o parte Rominii crestinand pe Unguri

pactish ca densii si se incorporh spre a forma un regat
nuou, pe itata pe de alta Romanii que chrestinasser6 pe
Bulgari desvolth tote puterile spre a sus nne regatul
federativ al Romano-Bulgarilor subt regi de stirpe ro-
mans, si a possede ensusi thronul .lui Constantin de a-
queeasi origine cu densii.
La annul 927 Simeon regele Rominilor si Bulgarilor
murl, si filial sea Petru ii succedit si domni pin6 la
annul 963. Attunci se scular6 patru Remani, David, Moy.
se, Aron si Samuel si puindu-se in capul Romanilor do-
minar6 cerrele de peste Dunere si din preung cu Bulga.
rii defter() resbel imperiului Byzantin, ajungend ping ap.,
prOpe de Constantinopok Byzarftinii chiemaro pe Rusii
www.dacoromanica.ro
 77
dela Dunapru sl viia fn contra Bulgarilor Si Romanilor.
Rusii venire spre ajutor, adic$ spre a prgdh, prrele dela
Dunere, si apoi a nu mai vol a se retragge de aqui.
Se facurb una cu Bulgarii, chiemarb In alliantg si pe
Unguri cum si pe Ducii Romani lor quellorlalti pe quari
dupe mgrturia lui Strgbon, Rusii si Polonii fi dumia.
Pacina0 sau Pacinaciti, formarb o armata de 300 mii
osteni, si trecui a ea toti muntele Emul spre a restart a
imperiul Bizantin.
Byzantinii seiurti a desbinh aqueastg armath, gad
luarb cu binele p8 Rusi, &curb pace cu aquestia, si
quei-lalti remaind despartiO fur constrinsi a se retrag-
ge, spre a reveni intariti.
Iii adever, Romanii appgrurb din uuou din Freud, en
Bulgarii, si In luptele crude que avurti, perirb trei din-
tre Romani: David, Moyse si Aron. Samuel remasse sin-
gur, si fu pioclamat de rege. Ch duce al ostirilor salle
treeit Emul, domino Thracia, Macedonia, Thessalia si
pe locuitorii din Larisa fi strgmutb In Bulgaria, uncle
formO dintfensii un corp de ostire cu juare se bath fn
contra Byzautinilor 37 de anni.
Imperatorul Basilic II, vkenda-se forte strimtorat, se
devise a aduni, ostire mare, a o exercith bine, si gland
se ve'cla mai tare de qua Samuel Regele Romano-Bul-
garilor, reincepit resbellul cu vigore. Samuel tine' d res-
bellul, murl la annul 1013; si urm&orii lui mai tinurb
Out; la 1019. Utunci Imperatorul thsilliu II bath pe
Bultrari, coprinse capitala Aerida. distrus e regatu ague-
sta si lub supranum le de Bu]garocton (ucciator de
Bulgari). In testamental s6u lassb qua gi Rominilor sa
fad, urmatorii s6i, chip cum el a Mot Bulgarilor.

www.dacoromanica.ro
 YII.

Stephan primul tege al Ungariei . Ungurii adopt& Christianismul.

Magyarii nu sunt domni ci federati. Aquelleasi dr epturi si datorii au-toti
popolii que forma regatul. -Septa ducate minium in Ungaria.

Pe quand regatul Romano-Bulgar se afli in lupta de

mode 4i Inceptit a declinh ; Ungurii cu Romanii si cu
popolii slavi formh un rigat nuou Ungro-valach, sau al
Ungariei confederate. DupO mortea lui Geisa ducele pre-
domnitor al Ungurilor. Stephan I filliul sea ii lab locul la
annul 997. Ungurii Incepusser5 dejh a se chrestinh prin
contactul si allianta cu Rominii si popolii slavoni. Ste-
phan fu. unul din quei mai zelatori adepti ai Christianis-
mului. Advenind la putere, IntreprinEe o propaganda -e-
nergica spre a converti pe toti Ungurii. Aqueasta attra-
se malt sympathiele Romanilor si popolilor slavi, quari
H supranumir5 apostol al Christianisrnului, si se unir5
cu totii a forma un regat tare.
Elementul Magyar, chrestinat de popolii vecini, nu a-
vh nici characterul, nici drepturile que puturo area e-
lementele domnitOre in Europa assupra pamentenilor. In
km de a vede quine -vi pe Magyari domni si pe pa-
m'enteni servi, ci In alte parti, din contra formarea re-
gatului Ungariei fu. o legatura si infratire prin Chris-

www.dacoromanica.ro
 79

tianismu a tutulor popolilor confederati. Fia-quare popol

fsi avit drepturile qi datoriele salle egali in nuoul regat
que devenl patria tutulor. Fib, -quare que lua, armele spre
a apOrh patria devenih nobil, magnat, fir; distinctiune
de nationalitate; si dln contra quel que -se codii de a ser-
vi Patriei apOrend-o, aquella reminea faro drepturi, sau
perdea pe quelle dejh acute." Ast-fel vedea quine-va ne-
mesi pi iobagi *) pi nitre Unguri si intre Romani, si in-
tre Slavoni.
La formarea regatului federativ, septe coprinsuri sau
mici ducate de Remani cu Do/nil for fur6 recunoscute.
Pe lung; aquestea Regele fiind ellectiv, la Limp de
vacanth la thron intre candidati se punea toti magna -
tii patriei commune, flro distinctiune de nationalitate ; si
ast-fel, cum se vade, fur allesi si dintre .Romini spre
a se sul la thron si a guverna terra.

Banatul Severinului Cu Ba.arabi. Domniate qi republiee romane ¢i mol-

dave. Domniale omane.Impu prothospatarulAmbele terre alltate cu By-
zantiul in contra Desbinare. Romani coprind multe lo-
curi din Thracia. Romdnii bat pe Calaman. Bassarabenii sabt com-
manda lei Batace ajutati de Bizantini in contra Ungurilor Sasii in
Transilvania.

Rominii din quelle cinci judete de peste Oltu fsi for-

masserO deja Bhnatul Severinului si se guvernh de duci
roman mai mult din famillia Bassarab, cu tidu de Bani
Aquest Binat remasse autonom si independent. In Mol-

(*) In Comitatul Maramuresului pin& la 483 se afla 483 neme si Ungnri

717 nemesi Slavi si 3760 nemesi Romeni

www.dacoromanica.ro
80

davit se constituissere Rominii Inc; mai de mult, dela

emanciparea for de Roma !Agana, in republice, que pe
Ia annul 1000 se (lion burgerabie §i pe allocurealn dom
niate sau in voivodate sub name de Pacinati §i Comani.
S'au aflat o monetta de arama apprOpe de tirgul Ro-
manului In ruinele unei cetati que se num h Semendra.
Pe aquea monetta 1. e o parte era, figura domnitorului cu
pallarie pe capu §i cu inscriptia, parintele Moldoviei(*)
Wit pe de alta : heredia de _Moldova (romanesce adico
mostenirea Moldovei).
Pe Ia annul 1027 Moldavia §i Terra Romano era au-
tonome, nu depindea nici de Ungaria , nici de regatul
Romanc-Bulgar, que era desliintat de Byzantini, nici en-
su§i de imperial Byzantiulul. Un hibtoricu Griselin dice
quO impel atorul Constantin Porphyrogenitul in expeditiu-
nea que a trimis assupra Siciliei, avea §i un contin-
gent de Romani, Vandali Ru§i §i Poloni sub commauda
protospatarului Lupu. Aquesta era un contingent de duci
sau condotieri volontarii cum era datina 1 e attunci.
Pe la annul 1042 Romanii din ambele principate se
redu In historic alliati cu imperial Byzantiului in con
tra Bulgarilor, pe quand imperateasa Zoe eta in res el
cu aquestia. Nemplinindu'§i Byzantinii condliunile alli-
antei, clica concordie se prefeeit in discordia, In certe §i
turburari; neincetat be unman) resbelle, in quad Ro-
ma,nii au coprit s multe locuri din Thracia §i s'au a,e-
gat acolo.
Miron chroniclrul moldav, intatesc quo Romanii din
Moldavia §i Roma tia avea dejh Domnitorii for pe la annul .
1080.
Mai tarcliu a annul 1118 §i apoi la 1121 suh loan
Cowen t Romanii transdanubieni faro reu bitati §i uci§i.

(*) SlaTonesee.

www.dacoromanica.ro
 81

Aqueasta a intXrritat tare pe Romanii domniatelor Da-

nubiene, si sculinduse cu fore mare, au bAtut pe ge-
neralul Byzantin Calaman .
Se vede apoi o ImpAcare Intre Vomani §i Byzaptini;
clad la annul 1168 pe gaud imperatorul Emanuel a-
yea resbel cu Ungurii, Romiaaii din Bassarabia sub eom-
manda lui Rataea iau dat -ajutor.
Tot quam pe aquel Camp, cu quati-va anni inainte, la
annul 1143 venirti si Sa§li si se asegarti in Transyl-
vania.

IX.

Romanii au Nita mai mult dela disii ehrestini: R6s5ritenii se corrunm

Appuseni dqvin astutiosi ¢i axelusivi.., Prima .eruciatit subt Urban IL
GodoIred de Buillon rege al Palestinei. A doa eruciatA, ,Ludovie VII si
Conrad. III.

Rominii, resistaro mull cu armele in contra Barba-

rilor, si pe quei qua nu puturii alhangi cu puterea ma-
teriale, ti suppusserti si ImblAndirti cu puterea moral6,
ehrestintndu'i ea pe Gothi, Bulgari si pe Unguri. Pe
pttgAni, Rominii or 11 tnvingea or 11 bapteza real for
quel mai mare le venia dela quei que se clicea clue-
stini.
La lamarit Chrestinii se degenerasser6snlicOrruptiunca
imperiului ByzaRtin; si cu quit aque4tia se degenera,
en Mita Islamismul se Intindea. Saracinii luasserti naulte
provinOe alle Res ritului, cum si Palestina.
La Appus, dupti schismi, si inctt de mai naiute Ca-
pii religiunii ajunssesserti a facce din ioetrina aStntui-
torului o system spre a doming, lumea, si a nu recu-
nosce puterea guvernelor, de nu se vor suppune puterii
lor. Din aquest princip dominator plecind Papii, spre
6
www.dacoromanica.ro
42
a'§i putil impunne puterea si /a Orient, aflar5 pretex
quO vor s4 m4ntue mormintul lui Christn din miinile
Saracinilor, si scularO popolii Europei, qua sub Inanta,
Christianismului tntrodueenduse to Orient, sl VAX des-
thronk mai tirdiu pe imperatorii Byzantini, si a'si tntin-
4 acolo systema 0 doctdnele. Aqueasti expeditiO In con-
tra Saracinilor adi&i, o numiro Cruciatd, §i tot osteanul
fu. Insemnat ou seuanul Crucii.
Prima cruciatl fu proiectat4 de papa Grigoria VII, si
realisati de Urban II la annul 1095. Peste 300 de
nil de omen din popolii Europei assigurai de predi-
catori quo li se vor ierta, pOcatele, luarso armele, se Ins-
semnar6 on se=nul Crucii si plecaro spre Ierusalem,
deva.sand tOrrele pe unde trecea. Prin tOrrele nostre si
prin Bulgaria nu. lgssaro de quit blesteme In urma lor;
pretutindeni furo uiduiti eh WO. zavergii §i bi,t0. Lup-
tele de pe drum, morburile asiatiee, bAtitile cu Saracinii
Ii fkur6 a reminea numai 3000 la Niceea dupO quari
mai venir6 s'altii spre a'i ajuta. Aquestia tree end prin
Ponstantinopole, promisser6 imperatorului nu numai ere-
dint5,, ci si de a suppune lui tote errele que vor luk
dela, Turci. La annul 1099 luarso Ierusalem-a; Anse" in
locu de, a o suppune imperatorului, proclarnor6 pe Go-
digred do Bullion, ducule lor; de Rege al Palestinei.
Oda cruciatl spre a sustine locurile luate de la Turd
fu ardicatI la annul 1143. In capul aquestei armite se
IntPaerp Litdovicq Yu regele Francei si Conrad III. irn-
pera pa Appusului. Quei de subt Ludovicu se purtar6
prin rrele apesta; iar quei de subt Conrad se pun-
t tro Orte neomenesce c'4, si quei din prima cruciatrt, Q-
stpilor alugstora li s'a dis cruciaci(*)
) Le diem ei staTrofori eau cruciferi; altii le dieu ti eruciori. lsoi pre-
ferim numele quel mai natural cu. quare §i singuri fea,u ncsait. Ma
fost nici eruaieri adico favItori de cruel, nici cruciferi (purtitori le
crud), ci lusenthati cu truce adico cruciati,

www.dacoromanica.ro
 X.

Lapin Angel so fmpacit cu Ungurii, luAmcl de femee pe filia regelui Bella.

Impositele lui pentru nuntA reseed& popolii. Romlnii din Aloesia se re-
Tau. Petru-Asan. Ioan. Biserica sfiatului Demetriu spital de ne-
buni Nebanii profetisA triumful Rominilor si stingerea Byzantinilor .
Isaoiu orbit de frate-stia Alexia In carcere. Atreia eruciati.

Pe quAnd Appusul fli Indrepto arraele cittre BesArit

prin cruciatii sOi qua sh, domino iar nu qua sl libere,
Emanuel imperatorul Ityzantiilui da, dupe cum arltarOm
resbel Ungurilor. Iar dupo m6rtea aquestuia , la annul
1186, advenind la imperiu Isaciu-Angel; §i remind v6-
fluv , spre a tntgrl o pace cu Ungurii , query de socie
pe Constantia filia lui Bela regelui Ungariei , And de
quill era aqueasta de cjece anni. Isaciu one aver si.
cupilia, qua sl nu fad, dela sine spese pentru nunta
imperials, passe imposite grelle pe toti locuitoril impe-
rialni."Sareina se Ora mare tutulor, §i toti incepurti a
blestemh. ilomanii din Moesia §i quei* din Macedonia ge-
meau §i mai tare, pentra qu6 de 167 de auni sufferia
jugul Grecilor Byzantini.
Try i fratl ronattni, Petra, Asan qi Ioan din famillia ultimu-
lui regc Samuel de Comite(*) de currend se returnasser6
dela Constantingpole, uncle fussesseri tractati cuneomenie Is

(*) Greeii cliceau aquestei famillie Bomitopull.

www.dacoromanica.ro
84

quererile lor, aflare pe Romani' si pe Bulgari fntarftati de

impositul quel mare. Se pusserO dar fn mind lor, si
scalar() la arme toti popolii Romani dintre muntele E-
mul si Dunare. Jugul pe plat appesa pe aquesti popoli,
pe atata ii si umilisse; fi flicusse codar4i si supersti-
tiosi. Fratii de Comite, Petru si Asan mai virtos; vrend
a be apprinde inima, se adressare la imaginatiunea lor.
Edificassere o biserica si o fnchinasser6 Santului marelui
martyr Demetriu. Acum o, destinare pentru cautarea si
insaneto,sirea quellor smintiti. Peste currend kiliele bise-
ricei faro pline dB assemenea Omeni barbati si femei.
Quei mai multi era, pusi a se prefacce que suet nebuni
demoniaci. Dupe multe tipete si conrulsiuni, cu perul
fnfiorat, ea ochii retaciti ca si cum ar vede quelle ne-
veclute, si ck cum ar fi lost iuspirati, pintre alte vorbe
WO sir, striga: "Mandria, mandrial... Urrasce Domnul
pe quei mandri.
Mandria Grecilor n'o mai suffere Domnul.
Vai tie, Babylonia pecatelor.
Ha ha t ha ! Roma quea nuol, vai tie I
Romanif si Bulgarii cunt la portile talle.
Mamie martyr Demetriu a duceler Romanilor.
Capitanul Romanilor si al Bulgarilor a nelnvinsul,
marele Mucenic.
Uite'l quO s'a scfrbit pe Thessalonica, si fuge de
biserica Grecilor ! . . .
Romanilor, Bulgarilor, uite'l, a fn midloGul vostru
d'assupra capetelor vestre !
Pave'sa lui re scutesce.
La arme la arme Romani , si Bulgari ! Nici un
Byzantin sa nu mai remaie.
Urrasce. Domnul pe quei mandri; nici un Byzan.v
tin sa nu mai remaie ! strigh apoi toti de o data.
Iar preotii, fnchinanduse 4icea:
Intelleptia lumii aquesteia nebunie 6 la Dumnedeu!

www.dacoromanica.ro
 35
Din gura pruucilcr si a nebunilor esu adev&uri que
confunda, pe quei que se credu intellept,i. Tare s'au cor-
rupt re'rigradenii
La aquelle voci, la aquello spectacole que se repetk
pe tOt.1 dioa, Bulgarii se scularb la arme din proun't cu
ItomAnii din Moesia, si ,spre ajutorul for venire si Ro
minii nostri de dinquaci de Dungre, si blturb pe B)
zantini forte. In aquea bitaie imperatorul Isaeiu-Ange
que commandt in persong fu supraprins de Irate-set
Alexiu; quare din preunl cu corona ii smulse si °chi'
Conducendu'l la Constantinopole it posse orbu I inel
sore la annul 1195.
In timpii lui Alexiu-Angel se sculb a treia cruci'tta
Byzantinii pricepusser5 deja, reaoa credintig, a Appuseni-
lor si se purtarO cu aqueeasi rea, credint1. Alexia a-
magi pe cruciati intellegenduse in ascpns cu Saladin

XI.

h-ancu sau Iancu uccide pe Asan si fuge lx Alexiu. Petru deTine y'e
fiat& invidiosilor. ban le succede, *si se proclamgb imiperator al Romani
I r. Innocentiu III II unge de regte. Unirea cu Appusul. Repentirea

Petra si Asan, laptinduse dece anni liberrt pe Ro-

mani si pe Bulgari de sub jugul Byzantinilor. Scqui
for era, de a restabill thin nuou regatul aquestor dog na-
iuni, si de a se retntreglepe thronul stribunului for E-
manuel. invidia lug nu be iertb a trii spre a'si rea-
lisi cugetal. Asan fu uccis de ensusi vend se'u Jancu,
sau Ivanen, pentra qutS ilz mustrat despre o immorali-
tate saa pentra quo se venduse Byzantinilor. Petri] ill
alungb spre a'l pedepsi. Iaacul in fine fugl la Con-
stantinopole untie isi lab salariul alliinduse cu impere-
www.dacoromanica.ro
iti
torul que fi dette o nepota a sa. Petra *a tti el as-
saasinat de un inyidios tot din famillia ea, la annul 1197.
Mpiritul independentei era cruse de ajuns delteptat in-
tre Romani si. Bulgari. Aquestia, dup6 que planserO
mOrtea liberatorilor tor, proolamar6 pe at treilea at lor
Irate Ioan de dace suprem assupra ambelor natiuni. Spre
a realisi eugetul fratilor Bei, Joan, cum ajunse la putere
se proolamb de Imperator al Rominilor #i al Bulgarilor,
spre a restabill imperiul Roman. Alexiu imperaterul By-
zantiului dap que fi declarb resbel si se qcjit con-
strins de tote p rtile, fu nevoit a tnchieia pace si al
recunosce de imperator la annul 1200.
Evenimentul aquesta filch o mare impresiune In tote
Statele Europei. Se arati In lume doh stirpe vigurOse
pline de credinte In viitor, unite grin baptesma §i suf-
erinte, organisanduse si aspirand la o via0 mid. II-
lele State Incepurti a se teme. Curtea Romei, que eau-
k sa profite din tote evenimentele, aflb eA calle "fir spi-
ritul sea de propaganda a nu lass' sal tree, aqueasta,
mpregiurare spre a desbina pe Romani si pe Bulgari
de Biserica Rgsaritulut. Nu Intardib clan!, de a canth fn
archivele Romei genealogia lui Joan. Papa Innocentiu al
III Ii scrisse quo s'a tncredintat quO Ioan se trage la
inceput din familliele quelle jnai illustre alle Romei im-
eriale, si acum In timpii mai din urma din casa rege-
lui Samuel, quO 11 cunOsce demo de a domni peste po-
polii Romani si Bulgari 1 de a fi uns de imperator,
daqua va consimti a tmbracish religia catholic., a o ap-
Ora gi intinde fn Statele lui Papa Innoeentiu voia a'si
facce un br,. cu tare si viguros spre a batte Biserica
Resaritului. Ioan nu puta schimba datinele Si dogmele
popolilor sei, ci se tnvol numai tntru a se uni cu Bise-
rica A,ppusului, recunoseend supremantia Papii, Unia-
tia data de mutt ca si chatolicismul. Attunci curtea
Romei Ii trimisse printr'uu cardinal a nume Leon or4-
www.dacoromanica.ro
 87

n si seeptru cum si un stindard pe qnare figure chie-

ele Sintului Petri', (Aquila romans figura assemenea in-
tre aquestt Semne de suveranitate), si unse pe Dan rege,
Aqueasih s'a tutAniplat la annul 1203.

XII.

A patra Crueiatg deapg pe Ts, acin din career° ¢i restabilli pe 1 liul a-

questuia; Alexiu-duea-Mazurlie uecide re junele imperator. Baldovin 1-
mul imperator, catholieu Ioan Regele Rom'anilor devine a,ppijrittorul are-
eilor; se lep6dA de .nniatie , se numesce cu Banatul Severinului , fondri,
Craiova.

Cu un an mai 'naite de uniatiA lui loan cu Biserica

Appusului, catholicismul ardicasse o a patra cruciatl com-
push de Francesi si de Veneciani, sub cuvent de a batte
pe Turei; iar scopul ti era de a lua ConstAntinopole.
Ducii aquestei expediOuni era Bonifaciu marchesul de
Monteferrat Baldovin, comitele de Flandra. Spre
a ave o rt usit1 de plin catholicismul, Papa cugeand a
tragge la uniatie_pe Ioan, ordonb lui Andreiu II
regele Ungariei de a for pe RomAnif din Banatul Se-
verinului, din RomAnia si Moldavia spre a deveni ca-
tholici, si apoi a se dunce cu ostire spre a ajuta fn. O-
riente cruciata Venetianilor si rancilor.
Spre a fi mai bine siguti de reusita; eruciatii se
fiieur5 protectori ai filiului iui Isaciu que gemea orb in
carom. Prin aqueasth politick toti notabilii din pre-and
cu popolul Constantinopolii, nemulOmiti de tyrannia usur-
patorului, adieu a barantilui Aleatiu, faro attrasi in favorea
cruciaVlor si a junelui Alexiu. Se se6Pg en toll, libel%
pe bgtrAnul isaciu, addueu pe imp6rAtesa soda lui si fi

www.dacoromanica.ro
88

restabile pe thron. Cruciatilor attunci li se deschid por-

tile cetAli. Aquestia pe de o parte adducu pe junele
mostenitor spre a'l da, In brayele pirintilor sei; iar pe
pe de Alta sciind tin ambitios scelerat, capabil de tote;
ficuri5 qua sal intre In capu boldal de a Imperatl si
ellu, si ii inspirarn ideea de a sculh, popolul grecu, ca -
lomniind pe junele imperator gun vgndut la Latini
spre a trida, patria Rt religia. Intriga reusl, ambitiosul
quare se numii Alexiu-Duca-Muzurfle intiriti popolul,
1 scOli si uccide nOptea pe junele Alexiu.
Cruciatii nu astepti de qu aqueasta; pretextul le fa
dat. Ca, infuriati darn de aqqe,a,sti neomenie provocatit
de densli Ansusi si mai mult haul de prade qi de im-
perial Re'gritplui, dau assalt cetitii , o pradi de tote
partite, si devin domni ai ei. Acum. pentru prima AI,
Constantinopole fu si priditorii ei se licea chre-
,tini, si cruciati. In qioa de Graciun annul 1202, BaI-
dovin comitele de Flandra, fu proclamat imperator ca-
tholicu at Constantinopolii.
Ioan imporatorul Rominilor si al Bulgarilor promisse
-Odor Grecilor quiror Latinii le confiscassern averile.
Vru inse mai inteiu a se intellegge cu Baldovin si
trimisse soli la densul. Aquesta tract& cu mare dispretu
pe soli si trimisse respuns lui Ioan s dea inapoi
Imperiului Byzantin provintiele que luasse, si si se sup-
puii lui.
lean declarb Tesbel Latinilor si la 1205 In bitaiea
dela Adrianopole infrangendal prinse pe Baldovin gt II
pusse in carcere, uncle ..st murl. Gatholicii que occupa,
Byzantiul, allessern de imperator pe Henrie fratele mor -
tului.
Pe attunci darn Papa fu nevoit de a trimitte cum am.
qis pe cardinalul Leon si al unge de rege, invitindul
s libere pe Baldovin. loan promisse uniunea Cu Roma
pentru qun 'la fost sacrat de suveran; iar In quit pentru

www.dacoromanica.ro
 89

Baldovin respunse quit 'I ar fi liberat bucuros, ans6 s'a

intemplat de a murit.
VO4end Anse loan quo Papismul imb15, Cu forta si
astutia, a F ippune, iar nu a convinge ; ineredintinduse
de intriga cu quire se Masse Constantinopole si de in-
dem.nele que se ficcea Ungurilor spre a viola pe Ro-
mi.ni, se lepedd, faditd, de iniatia cu. Papa, se unesce
on Banatul Severinului(*) en toti RomAnii, si cu toti
orthodoxii impreuna si se puope a se lupta in contra
Catholicilor que venisser6 a'i batte si dela kesirit prin.
C11'64 si dela Appus prin Ungari.
Pe attunei in aqueasti mare confederatiune orthodox,
se fondb si a urb6, in binatul Severinnlui, i se dette
numele de Craiova tlup5 numele regelui loan, edificb si
o bisericl pe quare o inohinb marelni Martyr Demetriu,
si in onerea sociei b nului que ii era filia or suror, i
se 4isse MOnastirea BInesa. Tot attunei consolidb si
ducatele romtne din Transylvania, al Maramunesului, al
Almasului si Fogirasului que avea tinuturi si In Mun-
tenia si in Moldova.
Pentru ajutorul que Ioan dette orthodoxilor, si pentru
buna lui administrare i se dette numele dela Patriarchie
de Caloiaa , adico de Ioan quel Bun, si dupe; densul se
numir6 toll Domnii Romaniei Ioanni.
Regele loan Marl la annul 1207 si in locui ii sue-
eedil la thron nepotul lui de suror Borilll sau FlorillN,
pinO la annul 1222, quind aquesta fu desthmat de
Ioan filial lui Asan.

(*) Era pita attunei Ban at Beverinului Theodor sau Bogdan Baslarah
quo ayes, man dominiuri, fi in Transylvania, s.i in Muntenia {ii in
Moldavia (?).

www.dacoromanica.ro
 INSEMNARE,
AqueastI historie 6 pentru copii; cadre ei este torte
august, tli ne restrAngem quit putem. In historla uni-
versa% que am tntreprins, avem §i historia Romani lor
incepend dela Romulu, §i Mai 'nainte pinO' la colonniele
lui Traian, alle lui Aurelian gi apoi alle lui Constantin,
ptn6 in dillele nestre. Ado lo se vede §irul evenimente-
SI ni se ierte sa facet aqueastX in-
lor rli logica lor.
semnare que nu este pentru copii ci pentru instructori
gi junii studio§i, pentru bgrbatii maturi.
La top historicii Rominiei aqui cn mortea regelui
Ioan li se rumpe la toti firul. No nii ne place a fi
fatalisti, nici a crede qu6 evenimentele surit adduse de
un hazard orbu qi flr6 julEcatA. Secnridele , tainutele,
orele, 4illele, lunile, annii Efi se,culii se succed faro tn-
trerumpere, Ili se sueced tot assementa §i evenimentele;
16 quare isi are logica sa, cuv6nt0 s6u de a fi, AA-
quare effect i§i are causa sa.
AO, dar de o data, fArO nici un cuvent, ar6 nici un
alt inceput sau causI n'au putut resArl nici bani Ro-
mani In Severin, nici luci in Trasylvania , nici popoli
fAr6 clpAtein to Muntenia si Moldavia, quari, cum treca
un Radu-Negru §i un Dragos, cu toci din preunI cu du-
cii §i banii §i prineipii sau archontii ]or sI viii h, se
suppune ca, prin minune §i sI died: veniti de Le domi-
natl. , Nu, aqueste effecte an cause, aqueste evenimente

www.dacoromanica.ro
 S1

tai au gird lor, si se succed dapa legile naturei. Cats

et 'Atm aquest sir, pentru qua; aqueasta est missia
historiculni.
Terremul 'lam preparat deja. Cetatea Craiota si MO
ntstirea Blineasa aunt nodul que nu lasst a se rumpe
firul historiei.
St tncepem dar de uncle am lisat, s,i vom vede quo
firul nu se taie. Un Stat sau un imperiu ch, al lui
Ioan, format dejh de predecessorii sei, in quare se u-
nescu doe stirpe atit de numer6se, quare ajtmge a in
atatea resbelle on quel mai mare imperiu ,e attlinci al
Byzantiului, quare batte peste patru-deci de mii din qua,
mai allest 6ste latint; si tine In free pe Unguri que
ajunssessero potenti pin sustinerea papale, aquest impe-
run vedem qua cu mOrtea lui Than quel Bun nu se des-
fiin0dX, ci it continue nopotii lui Florilit, si Ioan Assn
si dupo aquestia altii. .
Qua st, ajungt iar quine-va, la thron si qua WO
incingt fruntea on o diademt, sau corant, nu de gate-
vii dille sau anni, ci de seculi, nu e ask do facil; cat
st aibt sau un prOstigiu al vre unei famillie illustre,
sau mars virtuti, talente si caliacithti qua st, conduct un
popol que se desteptt dupe atttea sufferinte si tacepe a
aye consciintl despre sine.
Famillia Samuelilor, Asanilor, loin-libr se vede qua 6
una, qua tinne un sir, si prin epistola Papii Innoce,ntiu
III se vede iar qua se trage din quelle mai illustre fa-
millie din Roma. Apoi ping aster i Romanii nu s'au
Itssat nici nu se lAssa a se guvernh ash, de facil. 0,
riginea Rominului din capul locului '1 a Molt preten-
tios; si pretentiunile lui an ajuns si in proverb. "Ro-
manul tote, dim st'l porti in caret, sera, tot el se vai-
ett qua 11 d6re piciOrele. Vh A died (lath' qua are
quine-vh st'l parte anni si anni in circa, si al
conduct qua se, ajungt a'i recuu6sce servitiul. Roma-
www.dacoromanica.ro
92

nii 'si au avut capii si duoii lar de cure an vent In

Dacia, §i dedati cu numele ion din generaVune In alts,
ascalth ntimai de densii, dintf6,nsii mai adessea ki al-
legea daefi si capitanii. lor. Famillia lai Ioan era vechie.
Nigro si Albin se vt.du iar appArAnd Dacia si con-
ducend pe ROMALli Loco din, timpul lui Marcu Aurelia,
si Commod, bdt uI pe Sarmaii; se ve'd proelamaci de
imperatori ai Romei de. legiunile din partile nostre. Se-
verinopole saa cetatea lui Severia se vede iar numita
de Slavi Cerni-grad adios cetatea lui Negri'.
Apoi DiOrliBill Photid adduce de maxturie chronice
vechi alle Serbiei quO. famillia Bassarab a de o data
venita cu colloniele lui Traian si parte a trecut fn MoeQ
sia en colonnii lui Aurelian, parte a remas In Dacia.
Aquestia detter0 namele lar in Moesia cetacii Bassara-
bits, aque,stia detter6 auntie. Bassarabiei. Radu-Negru
fu Bassarab, Bumf Craiovei assemenea, Dragon si Rada-
Negro an fost frai ca Michaiu. banul Craiovei si filii
ai lui Theodor sau Bogdan Negro Bassarab. Nisce as-
semenea famillii illustre si potenti romine nu se putea
sa nu fia consAngi sau alliate prin cuscrire cu Samue-
lii, Asanii, Petrii si Ionnii. Ioan quel bun quand a fun-
dat monastirea din Craiova, n'a putut saq dea numele
de Banesa,, daqua n'ar fi avut sau vre o affecOune de
singe sau vre o suvenire pietosa. Ban4sa de attunci a
Craiovei 'i a fost sau suror, sau filia. FlorillI que 'i a
succedut eh nepot de suror, Bogdan sau Theodor Negru-
Bassarab tatal Ka Rada Negru, lui Dragon si Michaiu
!maul Craiovei, tots 'i an fost consAngi. Statele Roma-
nilor si Bulgarilor se TM. alliate In 4illele lui loan si
solidare Intre sine. Firul evenimentelor dar nu se taie;
eatAndu'l fl dam, si era causa cum resar de o data,
ducatele quelle mad alle Romaniei-Pure que vom ved6
quO se farms fn periodul al treilea Si se in en atita tarie

www.dacoromanica.ro
 93

Un eveniment que mai supravine, addus si aquesta

din alte cause din Asia, contribue a aduna pe toti Ro-
mAnii la, an ken si a'i Indemna a facce un pact stens.
Aquest eveniment sunt T tariff que appar, si speril pos
polii vecini.

Tatarii. Romanii se refugia. la munti spre a se appera. Bela IV re-

gele Ungariei. Cavallerii de Jerusalem. Catholieismul prim Unguri
perseeut. pe Romani.

DupiS Henricu, imperatorul catholicu, mai imperatir6

alti patru: Petru de Curtenai, Robert, Ioan de Brienna
gi Baldovin IL
Aquesta din arm& ajunse a perde tote coprinsurile
Byzanliului si era liedus trrmare strimtorare numai in Con-
stantinopole. Grecii fsi mutasserso reside* imperiului
la Nicea ei pe attunci Imp& Aia loan Batace.
Pe la annul 1228 descindurii ca, un torrent din par-
tile boreale alle Asiei si se aratare la .Marea-Neakra o
stirpe nuo5, de Barbari. Aquestia furO TXtarii, si fn
capul for avea pe Batu-Xhan. Prg,dare si devastar6 Ros-
sia si Polonia. strabaturo Moldavia si Muntenia, se re-
versare peste Dunere. Peste 500 de miff de assemenea
Barbari feroci de quea mai ;ann. paganetate devastar6
terrele aquestea, arsero tot, uccisserti pine la femei si
eopii que afla inainte.
RomAnii de prin tote parOle se retrassere fiig-quare
in locurile mai cu appropiare unde se aila de ai for
connationali si dorreligionari ,spre a se apperk InpreunA..
Qutici de pe campiele D.unerii, trecurti aquest rfu la fra-
Iii for din regatul Romano - bulgar; quei appropiai de
munti se. retrassertt awl° spre a se concentra cu quei

www.dacoromanica.ro
94

din Ducatele Trausylvanier si Banatul SeTerinnlui. Um-

piele Moldaviei Ei Munteniei remasserd deserte.
Tdtarii vrarO a trecee prin Transylvania in Ungaria.
RomAnii toti concentr4i in p stile aquellea four oausg
commung cu Siclerii sau cu S6cuii, tinur6 tote strimto-
rile, resistari cu vigor° Barbarilor, ti infrinser6 WU-
tesce qi 'i flcurO qua in desordine si cu mari perderi
a se. inturna inapoi. Cantemir argtAnd aqueastg luptg a
Romani lor, dupi mgrturia historicului Marin, jice quo
duoele que a commaudat la aqueste thermopyle alle Car-
patilor a fost unul din duoii Transylvaniei din famillia
Asanilor. Evenimentele que au se urmeeje Tor arlta quo
aquest nuou si mai fericit Leonida a fost Radu-Negru,
avend sub commands Ea pe fratii sei Dragon si Michael.
TItarii hittu0 si respinsi, se intorcu prin Moldavia si
Polonia si pe acolo intrg in Ungaria pe quare nu o de-
prldasser6 And), Regele Bela IV fugi din aintea for in
Dalmatia. TAtarii devastar6 tot, si sgtni, incgreati de pra-
de, attaca0 apoi in faca, de Bela que se loturna cu a-
jutorul cavallerilor de Ierusalem .quari se 4icea si Ioan-
niti sau Cavaleri ai Stntului Ioan, iar pe la spate de
Romarlii si Secuii din Transylvania. deertarti Ungaria
si se aseclar6 in Crimeea,

www.dacoromanica.ro
 IIV.

Bela IV se retOrnit in Ungaria. Cavalerii Sfintnlui loan. Diploma eau

Chrisobalal lor. Perseenfa oontra orthodoxilor.

Bela IV Incepti a repara, perderile Ole causasser6

Tittarii, si a impopula locurile deserts, offerind dominiuri
Romani lor refugi4 que se batusserO cu Tatarii, si qua
sa pal de aqul inaiute reeiste mai cu tgrie in contra
Barbarilor, invito §i pe Cavallerii de Jerusalem a se sta..
bill cu map intgrite in locurile aqueetea; le (Aral domi-
niuri intinse pe is frantare in punturile quelle mai stra-
tegice de app&are.
Este de insemnat diploma sau Chrisobulut que regele
Bela IV dit cavallerilor Ioanniti is annul 1247. Aquest
chrisobul, de si nu s'a pus nici o data in fapt, clad
n'au lgssat Rominii a se incaiba, tntre Onsii aquesti
propaganclisti armaci, este arise un monument historicu.
in quare se vede stares armatg a R,ominilor de attunci,
domniatele lor si organisarea lor. AfarO de ducatele Ul-
masului, Foggrasalui, Maramurestilui, de Bangui Seve-
rinului, de domniatele si capitanatele Munteniei §i Mol-
daviei, se Od In aquel chrisobal domniatul Forcasului,
al lui loan, al Linioiului, al Senescului, que dupo mar-
turia aquestui chrisobul era, able Romanilor, era autono-
me si cu ostiri organisate.

www.dacoromanica.ro
96

Tot prin aqnest chrisobul se ill vole cavallerilor de

Jerusalem a'si facce cetate la Severin, li se cede ceta-
tea Scardona Iling6 mare, cetatile de margini Pojonul,
Mosonul, Sopronul si cetatea de ferru. Dupo coprinsul
Anse aquestui document, aquesti cavalleri.nu se v&la
de qit In num6r de 100 si MO 50 si al0 430 Impgriiti
prin locurile si cetItile que li se accordg; si de aqui se
Invedereacjg qu6 aquestia nu era vre o ostire mare de
app6rare, ci o cavallerie-model, nisce maestri dui:0 quare
avea a se organise ostirile Ungariei si Romaniei in con-
tra Tgtarilor si altor Barbari. Magisterul aquestor Ca-
valleri se ulna Rimbaldo.
Pe 1ing6 aquestea hannitil era o specie de alugeri
armati, intre ei avea preoti predicatori. Unii Introducea
papismul cu vorba, cu fulgerul anathemelor, prin epi-
stole Insinuitore si amenintgtOre, altii 11 sustinea si .11
Intindea cu. mad, armatg.
Este anc6 de Insemnat atat din sus citatul chrisobul
unde a mime se vorbesce In contra Romanilor orthodoxi
quat si din mite si In tote pgrtile epistole alle Papii
etu6 Romanilor nu le mai remanea sperantg de repaos
si de drepturi politic& de nu vor imbracisi catholici-
smul.. Regele Ungariei sustinut de puterea papal6, In-
sepii a persecuth de far pe nasii for Romanii, que dela
Ineeput Ii. botezasser6.

www.dacoromanica.ro
 XV.

Romanii consten,,ii se unescu spre a forma, doe mad d 1 . to u e 11 n a-

ne, despiirtite (le Unguri prin Carpati qi de rip i d la R( s: it t rin
Duare.

Romanii din Moldavia si Muntenia adunati din preu-

n cu ducii si archon0i sau principii for que era in
alliantl de tnpuscrire, Cu ducii si principii quellor din
Transylvania, viclend use la un bon din causa TItarilor
pe quarii ti Infranssesserd, sl pe de o parte strimtora'
cue multi gram ,dire que adducea scumpete, pe de alta
ameninta0 de propaganda armatl a catholicismului , si
de viitore incursiuni alle Tittarilor, pe de altl parte
iar6 neputend a se invoi cu systema feodale que se in-
rldecinasse in Ungaria, necompatibile cn anticele for
datine si cu principele Christianismului primitiv que se
indentificasse cu datinele for cata sl se decida que se cuvine a
fame pe viitor. Circonstancele fi consringea de tote plAile.
Pin5 aqui in Dacia lui Aurelian formasser6 an re-
gat federativ Romano-bulgar, si dinquaci In Dacia lui
Traian un assemenea regat federativ al Ungro-Valachiei,
Se decisserO darn a (ea o Rominie purl, formatl de
do6 inari ducate danubiene si susiinutl de quAte-va du-
cate alle Transylvaniei, cum si de regatul Romano-bul-
gar de peste Duare.
Ducatele romine al Sargesului, Timesului Crisului;
7
www.dacoromanica.ro
98

Maramuresului, Yighrasului, Almasului si altele mai

mici confederate eu Ungaria si peste quare Radu-Ne-
gru avea supramantia, sunt tnvitate de ducii si archon-
tit Moldaviei si Munteniei cum si de Banul Olteniei spre
a facce cu totii an pact, a recunosce pe Radu-Negr u
qi pe tathl aquestuia Theodor sau Bogdan-Negru-Basa-
rab de capi si mari dad ai ambelor ducate danubiene.
Cunoscea dejk valorea aquestora quind ti condussesserti
a resist., in contra Tatarilor.
Pe quit dar ii facilitarb" impregiurhrile, incepurti a fon-
8, la faceput unul, quel quare ar' fi putut avea mai
multe midloce de app6rare, Al Moldaviei nu se putea de
Asti data forma, quoci in pept avea pe Tatari, si la
spate se afth PAM nici o base. Al Munteniei dar era
mai facil de a se fon& de o parte despre Unguri era ap-
p&at de Carpati si de ducatele romane din Transilva-
nia, de alta spre Appus era app6rat de Blnatul Olte-
niei, la amia4 41 avea Dun6rea; si spre Rdsarit in fact,,
era mai departe de Tatari. Allesser6 dar pe Rada-Negu,de
mare duch sau domn al Munteniel sau al Rominiei pro-
prie, si pentra al Moldaviei pe tall aquestuia Theodor
sau Bogdan fostul Ban al Craiovei si cumnat al regelui
ban quel Bun, Radu-Ncgu avea dejh dominiuri si in
Muntenia, tinutul Munticellului sau Muscellului si pini
in Argeq Bogdan Bassarab Negri' avea dominiuri atit
de mari in Moldavia, quit aqueasta se numi si Rogda-
nia-negrl, si o parte a ei Bassarabia, Bhagat Olteniei
se dette filiului al doilea al lui Bogdan, Michaiu; iar
ducatul Maramuresului filiului al treilea Dragon
Astfel aqui dinquaci de Dun6re se organist). federatia
de resistentii, in contra propagandei catholicismului si in
contra Titarilor, si tot assemenea peste Dun6re Roma-
nii cu bulgarii se decissesser6 a ajuti pe Greci In-
oontra imperatorilor Catholici, qi a se sustinne In contra
Tiltarilor.

www.dacoromanica.ro
 99

Li tote *tile unde era elemunt roman se Oda pre-

tutindeni numind de capi din anticii for duel §i domni-
tori, Assani, Negri-Basarabi (pie toti era consingi §i al-
liati. Astfel se succed evenimentcle ca §i ( vele f6ra
intrerumpere, §i astfel este logica lor. Domnitorii Ro-
milli apoi isi iau titlu august sau supranumeie de I oani
pre cum imperatorii Romei se supranumir6 Cesari ,i
Augusti.
Aeum putem trecce RIZ confusiune in Periodui a
treilea al Romaniei pure.

www.dacoromanica.ro
 PER1ODUL AL TREILEA

ROMANIA PURR
SAp

MARI-LE DUME DANUEIPNE,

EPOCHA ANTEIA

Dup6 decisiunea, cum am clis que luasserb, Radu-Negro

trecti Carpatii din preuna cu toti Romfiii refugiat,i din
terra rostra qi 'ei mutb residinta 1a Campul-Lung qne
era, cum am aratat, unul din -dominiurile salle. De aqul
callare peste amendo6 domniatele se pusse a guverna
protegiat de munti eh de o fortereta, §i ajutat de con
cursul Rominilor In genre.
Pe We casele si Winastirea que avea demai nainte
In Campul-Lung, peste curr'end pusse a se Ina lth ce-
tate, curte domneasca, Biserice si alto edificiuri.
Romfinii que se Inturnan) cu densul formarb o ojstire;

www.dacoromanica.ro
102

principii sau archontii for fl incongiurar6 ca ministri si

cohsilieri, eh judicatori si diregRori. si toti ca, nisce ca-
pitani.
Prima carte a catat O. fia ca un campament. Prin-
cipii sau archontii popolilor fur6 firesee numitii bellatori
sau boieri. Historia ne spune quii dela Traian pino la
Radu-Negru si pin6 mai WO] ROMirlii nu mai avuro
pace dela incursiunile atator ginti, si qua sX se conser-
ve, an catat sau a infrange sau a chrestina pe Barbari.
Prin urmare bracele sau armele for an catat sa fig con-
d use de minte, si mintea sustinuta prin arme. Bella-
tori an catat sl ft, toti Romanii, `si bellatori, sau boieri
an catat s5, .fig capii for si in timp de luptl si in timp
de pace.

INsEmN-Am. (*)
A.

Campo -Lung fu o cal3itala provisoria a Romaniei.

Radu-Negru ma sa, se aseqe la inceput, allare , cum
am cps, de unde A pea dirige si guverna si Transyl-
vania si Muntenia:
Nu se Invoiescu Anse historicii despre annul in quare
s'au pus prima petrg, de temelie a aquestei capitale. U-
nfi (lieu quo aqueasta s'a intemplat la 1215 basanduse
pe inscriptiunea unei biserice din Campul-Lung edificaa de
Radu-Negru. quare inscriptiO are aquesta data. Annul a-
questa nu se accord:1 ea evenimentele si cause:e que flicurZi
pe Romani a se uni atit de strins. Radu-Negru sau tattil sea
.a putut facce biserica in campul-Lung la 1215 mai .nainte de
a deveni Ikon pe total terra, ch, tot proprietarul pe domi-
niul sou particular. Altii 4icu iar6 quO treccerea a-
(*) Pentru instructors.
www.dacoromanica.ro
 103

questui Domn dinquaci peste Carpa0 s'a intemplat la an-

nul 1290, o differin de 75 de anni, de o v OA de om,
Aqueasta este o errOre si mai mare pentru qui; autorii
contimporani scriu qu5 la annul 1274. regele Bulgariei
/Cloth' a fort luat de socie pe filia Domnului Valachiei.
Prin urmare aquest domniat a Mat sa fiA format mai
'nainte de annul 1274, si cu atata mai virtos mai na-
inte de 1290. Errorea aquestei pAreri incurs, tan, chro-
nologia, stanautg persOnele dintenn secol fn altul ; si
facce din historie o fabat, absurdl qae n'are nici me-
ritul unui roma*.
Trecerea lui Radu-Negru la Cimpul-Lung n'a putut
dup5 tote cuvintele naturali, a se intempla, de quit dupi
incursiunea Tatarilor si asedarea for in Crimeea Aquest
eveniment s'a Intemplat, dup5 cum s'a vOut, dela annul
1228 pin5 la 1241. Si dap() aqueasta indatA s'au si
determinat RomAnii intre a se uni si a fi solidari intre
sine appe'rinduse de o parte in contra Catholicismului
armat §1 de alts in contrra Barbarilor. Apoi, dup5
probe se Invedereadh. TO la '1215 Radu-Negru n'a pu-
tut fi de quit forte June, daqua nu pruncu, si nu pu-
tea efectua, treccerea, command' armate si organish State.
La 1290 duo' aquest blrbat erh, intre re'yosati si orga-
nisarea Orrei printeensul ea si mai imposibile.

B.

Annul treeeerii. Ronulnia-purii. Prima eonstitutio. Satenii sunt 13nr-

OA. Numele burgerab o invederewlii.*)

Treccerea lui Rada-Negru din Transilvania la Cam-

pul-Lung s'a effectuat dela 1247. De aqui incepe o era

(*) Pentru instructori.

www.dacoromanica.ro
nuoe pentra Romani. De unde peste Dunere chrestinand
pe Bulgari, formassero un regat tederativ Romano -Bul-
gar, de uncle peste Carpati chrestinand pe Unguri for-
massero un regat iar federativ Ungrovalaehu; de uncle
iaro Ono aqui se ved figurand in historie quand cu
numele de Valachi, de Vlachi, de Olachi (que insem-
neada tot Romani), quand cu numele de Comani, de
Pa inati, si ensusi de Scythi adessea, din causa vec-
natatii si amesticului for ; acum yin a se constitul in
State pure romane, autonome si ind.nendente, de aqui
inainte incepe Rolania pura, conservand orthodoxia si
prin urmare sympathii naturale mai malt atm po-
polii greci sl slavi de quit catre popolii catholici; pen-
tra quo aquestia fi persectith.
In Campu-lung se passe prima petra angulara a fon-
damentului Romaniei, tot acolo se promulgO prima con-
stitut'une a aquestor doe magi ducate.
Prima candid, a Romaniei fu Pentateucul lni. Moyse,
implinit eu prineipele evangelice. Romanii pusi intro
Catholicismu si Barbari, dreptul for publicu fu forte de-
parte si de drepttil feodal ,si de dreptul pagan, LIAR-
duse di pu Biblie terra o impartire in doe spre-dece ju-
dete, ea si Palestina in tinuturile quellor doe spre-dece-
sementii.
Fia-quare Roman se inturnb la °Amin' st proprie-
tatea sa de mai 'nainte, si pamentul Romaniei que nu.
avea proprietari fu repartit la toti Romanii, cum si la
o multitudine de Romani que fi urmarO din Transyl-
vania.
Tote fonctiunile Statului se constituire de a fi deschise
la toti Rominii de on -que stare.
Se stabill Anse o hierarchie uncle sa se quern servi-
tiul si capacitatei.. qua 0, nu fil terra data pe mainile
junilor farts c:perieniA. (vedi pag. 58).
Patria avit dreptul de a'si recruta fonctionarii din tits

www.dacoromanica.ro
 105

filii sei, flre distinctiune de stare, blind in considera-

Vane talentul §i capacitatea si respectand vechimea ItY
servitiu.
Puterea executivg fu separatg de quea legislativg.
Dintre r) ictionarii invechiti in servitiu si 'naint4i pe
gradele hi( archiei se form?) un Senat spre a f.ervi si
de ajutor si de controlor Domnitorului.
Pe Hinge aquesta n adunare generale de represen-
tanti fu institnal spre a se aduna la casuri extraordi-
nare de allegere de Dom, de ardicare de imi osite de
declarare de resbel , de legiuiri sa z reforme fonda-
mentali.
Fonctionarilor Statului, unora li se dette nume dupe
natura fonctiunii lor; si altora pentru decorul sau ma-
rea-cuviintg a thronului Ii se dette numele ca si mini -
strilor i nperiului Byzantin precum mare Logofet; Mare
Spgthar, Mare Vestiar, mare Comis sau CLmi e Mate
Cgminar, Mare Cupar sau Pabarnicu.
Se ved in bistorig figurind si comiti si castellani
Episcopal FIggrasului, venind inpreung cu Radu-Ne-
gra fu numit archiepiscop al Ungro-valachiei, si orga-
nisb clerul.
In fig-quare urbg si ens* commung sau sat Sc dette locuito-
rilor d eptul de cetIteni. cu numele de burgari sau burgesi
§i se institul o municipalitee. Caput burgatilor dui
allegere to numit burgarab sau grcglab.*)
Magisterul urbei Campulul-lung sau Judele butgari-
lor avit numele de Juilecu. Aquesta era Mairul.
Apeastg constitutiti servl de base tutulor legiuirilor

-(*) Vedi ehrisobulut Cimpu-lungului. Pino quand in fiat -quare sat exista
numel fonetia de burgdrab san pare.tlab, aqueasta inyedereada
yi
quo t satul a fost o communa, ,;;i tot sfiteanul un burgar sau bur-
ghes. Limba sac orbele este unul din quelle mai marl fiocumente
alle historiei unui popol.

www.dacoromanica.ro
106

que se fgcur6 mai in urmg pino la annul 1830, si

ensusi Regul ?mentului Organicu, elaborat sub Grigoriu
Ghica de Boieri Romani. De s'a modiflcat constituVa
&V) timpi sau In mai bind sau In mai reit, originea ei
se cum5sce ping astgcli. Nici un Stat al Europel nu se
ede assemenea rorganisat in annul 1247: Pretutindeni
era Feodalitatea si dreptul pggtin.
Astfel se constituir6 Romanii in Campul-lung In ada-
nare generale, si astfel fig-quare eh ostean sau boier
si boieribil se inturnb la citminul seu spre a local si
appera terra. Din aquest princi ), mai tardiu sgtenilor
laboratori , find si osteni, li se da nume de pitgrei,
cgmingrei, pacharnicei, dap; rangul capului lor: si apoi
rosiori , verdisori dupu uniforme . Multi din os-
tenii sgteni era consider4 de gentili-omeni din tats in
flu, boieri de neamuri.

RADU-NEGRU-BASSARAB.

I.

Annexarea Olteniei. fondarea capitelelor., Lui Radu-Negru suceedelfra-

tele s6u Afiebaiu-Negru Bassarab.

Radu-Negru-Bassarab a fost filiu al lui Theodor sau

Bogdan 1 Negru-Bassarab. Avb alii doi frgi cunosc0
Michaiu que era Banul Severinului, si Dragos daca Mara-
muresului si pOte sl pe Flori114, regelle Romftnilor transda-
!labia ni.
Quand a trecut in Campul-lung la annul 1244, si s'a
proclamat domnu al Rom aniei era deja dud al Almasu-
lui si FIggrasului si Domnu cu.suprematie poste tote
ducatele Transylvaniei.
Prima Cute Domneascg fu ca un campament, fa
Campul-lung. De acolo din preung cu principii sau ar-
choncii erroi dette prima conititutiune si organisb terra,
www.dacoromanica.ro
 107

formind communele sau satele; (lulu vechile dating ro-

mane In colonnie militare.
Quand terra se Intemeib asl-fel si lub o consistintl,
Banul Craiovei, Michaiu Bassarab, fratele lui Radu nu
intirdib d'a veni din pr una cu toti principii sau ar-
chontii Bitnatului si annexarii quite ciuci judete alle
Olteniei pe letup quelle doe-spre-dece alle Romaniei
rani, Pactul de mai 'vain e, frAtia dintre ambi domni-
tori, si nevoiea de a nu lifssh pe cavallerii de Jerusa-
lem a se Incuibh la Severin fur() causa de a se eflectuh
ash, de facil aqueastrt unire.
De aqui inainte din doe guverne se fgcurii unul; se
respectb inse autonomia i3Anatului Olteniei, adieu Sena-
tul lui, dreptul lui de legiuire, dreptul lui de viata, si
de mhte. Banul Craiovei de aqui inainfe peste Olin
guverna Oltenia, iar In Rominia ma 0 avii dreptul de
Presidente al Senatului si al Aduniirilor generali.
Intiirindu-se acum Rominia-mare si mai bine atilt
pri i annexarea Banatului quit si prin organisarea din
Mtn a colonnielor militare, Radu-Negru, isi mutb re
siding la Curtea de Arges. In locul domnitorului la Cam-
pul-lut.g, remasse primarul sau Judecul.
Sub clasul se fondarii atiltea cetliti urbe si barguri,
se edificar6 si se dotar5 malte mon5stere eh nisce for-
terete. Triiul sau Tiriscul tub numele de Tirguvestii
sau Tirgoviste si se populb mai mult; se fondar6 Pi-
tesci ; Bucurescii incepurO a devenl un burg; Cetatea
Sar-Georgiu sau Giurgiu se fortificb din nuou.
Pe gland Radu-Negru fondh Domniatul Rominllor
spre a resist Barbarilor, si propagandei armate a Pa-
pismului, RomAnii de dincolo de Dunere din preura, ea
13ulgarii ajuth Grecilor spre a allungh pe Latini din Con-
stantinopole si a manta orthodoxia.
Donna Radu-Negru cu pace si organisand terra 23
de anni; si dupe mertea lrii representantii Natiunii al-
www.dacoromanica.ro
108

ilesserb de domnu pe fratele lui, Banal Craiovei Michaiu

Negru-Bassarab; iar pe filiul lui Radu a nume Dan, II
allesserti si it numirb" Ban al Craiovei.

II.

MICHAIU I NEGRU-BASSARAB.
)lichaiu. Curcubeta. Asan quel nuou.

Michaiu I Bassarab s'a suit la thron Mite cat ant la

annul 126'4 .si a domnit assemenea cu pace, occupan-
duse cu olganisarea Orrei spre a implinl quite nu. ter-
minasse fratele sea Radu-Negru.
La annul 1277. In domnia lui Michaiu I, si dupti
reconquista Constautinopolii de Greci, Tatarii din Cri-
meea se rev6rmil din nuou In Bulgaria. Attunci un
pastor de porci roman din Moldavia a nume Curcub to
sau Cordocuba pe quare Grecii '1 au numit Lachan:t
(adieu Varzlrul) adunb, incuragiat de o prediccere, mare
miter de Romani si puinduse in opal lor, batit he Tr-
taxi. Dupti que coprinse apoi multe cetati din Bulgaria
uncle apparusse ch mantuitor, se proclaim) de imperator
si fort?) re Ifaria, regina veduva a lui Constantin re-
gelui Biugariei a'l luh de sort]. Attuici se aflh pan des-
cident al lui Asan In partite Byzantiului. si imporatorul
Michael Paleologul fl facit ginere si '1 numi Asan quel
nuou. Aquesta prin ajutorul Byzantinilor si al Roma-
nilor si Bulgirilor nemultumici de Curcubeta vine spre
a batte pe trsurpator si a se reintregi In drepturile pa-
terne. Dupti mai multe lupte Curcubeta perde bataiea
si spre a scapti fuge la Mari. Nogai Khanul Tatar;lor
pe de o parte ii da ospitalitate, iar pe de alta pentru
qu6 se incuscrisse si se allianse cu Grecii luand de so-

www.dacoromanica.ro
 109

cie pe Euphrosina filia imperetorului Byzantiului, tntr'o

nopte dup6 ospetu pune §i'1 uccide. Aqueasta s'a Intern-
plat la annul 1281.
Michaiu I nu se amestecb in luptele aquestea; ci se
occupo 1ntru a'si app6Ji .fruntarele §i a Inthri terra prin
repaos dupb athtea sbucinhri que avussesse mai 'nainte
de fondarea Domniatului Roman.
Domnl 19 anni ca intellept §i bun guvernator, §i muri
la annul 1283.

V.

DAN-NEGRIT-BASSARAB.

Dan. Diago¢ treoe In Moldavia. Sat-vodri.

E admirabil spiritul de politich, de Maid, de unire,

de ordine, §i de prudenth que characterish pe Rominii
din epocha aqueasta. Toti chlch cu 1ncetul si sigur,
§i tot 1nainte. Vede quine-va cum formh si constituescu.
primal ducat, cum alleg de Domnu pe quel mai bray
chpttan §i tntellept organisator, pe Radu-Negru. cum
dupb mortea lui nu dau frenele guvernului In mainele
lui Dan filiului aquestuia, ci lui Michaiu banului Craio-
vei, si pe junele filiu 11 alleg spre a guverna Oltenia.
Dup6 mortea lui Michaiu, quand Dan era deja bhrbat
trecut prin sch6la de a guverna, cercat In tote, Rominii
Il alleg de Domn §i 11 pun pe thronul lntemeiat de th-
thl sett.
Pe filia lui Dan o a fost luat de socie regele Roma-
nilor tli Bulgarilor, de pe quand era. Ban al Craiovei
la 1274.
Acura vent timpul de a se fonda §i marele ducat al
Moldaviei. Dan era alliat cu regatul Rombilor §i al
www.dacoromanica.ro
110

Bulgarilor. Nogai Khanul 'Mari lor era alliat §i ginere

imperatorului Michael Paleologul §i amicu Bulgarilor
pentru que, ommorisse pe Curcubeta. Prin urmare acum
Mani era in astern*. Theodore Bogdan nu mai train.
Dan sustinh pe filial aquestia si unchiu al seu, pe Dra-
gon Negru-Bassarah duca de Maramure§ a veni in domi-
fluidic tatalui seu. Aquesta an pune in capul Moldove-
nilor refugiati s,i altor Romani §i locuitori ai Transyl-
vaniei, si vine a pune fondamentele edificiului, social §i
politico al Moldaviei. Aquest eveniment daqua Cantemir
fl pune la annul 1283, s'a intemplat prin urmare pe
quand domnik Dan I, iar nu hadu-Negru, fatal lui Dan.
Cantemir nu precisa, annul trecerii lui Dragon. Domnia-
tul Moldovei s'a putut fonda in domnirea sau a lui Dan,
sau urmatorului seu Mailat intre annii 1283 si 1300.
Cata ease a lua, un termin de midloc quit sa, se invoia-
sea §i on etatea lui, §i cu §irul chronologiei Domnilor.
Despre aquest eveniment ne vine in ajutor manuscrip-
tul lui Huru cancellarul quel mare al lui Dragon. Din
Aquest manuscript am tras paginile dela 55-59.
Eat quite se relata, si despre trecerea lui Dragon in
Moldova. Originalul fiind in limba romana, de pe timpii
tui Stephan ,1 Moldovei dela spatarul Cl.neu, faces §i
aqui o tradu une fedele si mai ad litteram.
"Dequi hotar1r6 (Rominii) a nu mai primire limbele
que sit 'nadisser6 (nada avurb) trecand p'aice sa, cure
de cindea Duneri. Multe nevoi avur6m si batai in in-
delung timp cu aquelle spurcate limbe pine se desbarar5
de vechiea lor nada §i '§i indreptaro eallea pin Pane -
nia si Ardeal si pe la partite Crimului; §i apoi Ungurii
putinti devenir6, qui; vincero §i biruirO pe toti Ducii §i
Demniii Romanilor (ROmlenilor) din Ardeal, §i de din-
colo de munti; si putinti deveniro si Lestii. Si catau
queia gi queia a biruire mosiele nostre, §i multe cu
densii si valuri qi_vinceri avurilm. Ci Into Ungurii biruiau

www.dacoromanica.ro
 111

pe quel: dela Severin si din Qallicea que scum Munteni

numescu-se, _pine quind acolo se stramuto dela Fagaras
Duca Radii -Negru ca multi Romani, si frate' sea Ba-
nul , se inbunk on mosnenii , si Domnu lora 'si
numire'l si cap la ostile ,tote, si multe vinceri facu a-
questa cu Ungurii,- si scapare d'a'i mai biruire Unguri.
"Ma Romanilor de dincolo de munti mult, val le facea
Ungurii, find al nostri in fractiuni (daraburi) multe, si
de pas mare multi isi lasau mosia si caminele si aler-
gau la noi, pine si Dragos, filiul lui Bogdan (1) Dorn-
nul Muresului (2) cu fratele sell Mita, nepoti lui loan
Alexi quel Mare fnperatul cu 4352 de mosneni si voi-
nici de oste, cu alle for famillie (case(3) sj cu serbi,
si cu vile si cu tote alle salle bunul'i fncursere la noi;
si in 4ioa de Rusalii sosire acolo unde s'acum Cdmpii
lui Dragons numescu-se. Si acolo in tinde (satre) cu-
stare pine In tOmna, gaud socrul sou Boldur Marele Jude
de Barlad dette scire la toti betrinii sj mosnenii si la
toti diregetorii la Iesi, in al mosiel midlocu, a se strfn-
gere si consultare de 'jar' priimire veri nu priimire pre
d'en§ii.
,,,Dela toti dart; [de o IaltaJ es1 parerea: priimiaseli,
que frati si d'o origine surit cu densii toti , si sai Ira-
bane, quo de mar pes sj multa impilare '§i au lost
lasat mosia sj caminele sl averile tote .
'Si la toti locuri d'adepost sj ocine le detter6 quit
sosire pe l'alle salle qua si ei sa se fAleasca si sa re-
stifle fare ai for frati.

(1) Vede-se quo Bogdan sau Theodor fatal lui Ra,du-Negru fu tatAl si al
lui Drapos.
(2) qi banul Graiorei, pe attunei.
(3) Styl biblicu, casa lui Lacob, casa luidiav,idyadico famillia. Fangllie
intro Romani sau qis pine mai deun ii case: tine de cam Brancovea-
iului, VAcarescului etc.

www.dacoromanica.ro
112

"Si quad la, annul fa ,dup6 betrana dating a se di-;

rege orii allegere, si se mosnenii toti cu senatul la Iasi
strIngere; Inbiar6 si pe densii la aquel mare consiliu §i
allessero la Baia Consol pe Dragos, si pe frate sett Bat-
liti Castillan la Nemtul, si pe Stephan fiiul sea capi-
tan la Oituz; si aquesta se insurb cu Anna fata lui Co-
man Taut quare 'nainte fussesse la Baia Consol; si multi
altii quari cu Dragos venisser$, la diregetorii se alles-
seri5.
"Si ast faptu mutt mini pe regele Ungurilor si
mesh Ostea lui, si '1 indupar6 si Imperatal dela Becht
si Leshii, si cu mare 'napada nabusir6 in _Mosia nestra
ci In urma-le devastatiuni lassaro, si nimeni mai 'nainte
scire de a for mvasiune luasser6. Ma (land Romanii
velure asta calamitate §i pacoste, cu stejari maii din
tote partite ca fulgerul curser6 inainte toti diregetorii
cu legiunile si cetele tor, si toti mosnenli si veteranii,
cu alle for curtene cete, si toti emeni din sate cu to-
pore si en cOse, pin6 si matronele si muieriie tote luar6
in maul que puturo apuca, lance, topor, cosa, cutit, ma-
ciuca si inpreuna cu barbatii, si -filii tor, ca serpii, ca
fere muscatere, si ca si cum fire-ar orbi assupra paga-
ni b? vrajmasilor for atuacar6-se, si mereu trei-cjeci da
aille vincer6 si nici leacu de resufflu nu le detter6, pina
que totului cu totul fi urmarir6 si fugarir6.
"Gonir5 pe Unguri si pe Beceni pin6 la apa Tissei,
§i pe Leshi 016 la Liov. Pucini scaparo dinteensii. Si
acolo Moldovenii stetter6 locului doe septemlni in resuf-
fin; arser6 si pradaro tot, si se Invertejaro incarcati de
prade, de dobitoce si multi serbi. Si multa mOrte si ma-
cellu dintr'ambe partite templarO-se In qua nu se mai
cunoscea. Allesser6 pe ai nostri pi 't astrucar6 (ingreparol
afar() de 7134 voinici morti din legiemile si din cetele
mosnenilor Fur pleguiti si slutiti ginte multa. Fu pla-
guit §? consolul Drago§ st cumnatu-au Boldur Campo-

www.dacoromanica.ro
 111

duxul si Gelgi Jude le, si Se'rbul mare cgpitan si multi

mosneni: Marin') si 172 mosneni betrani, si cinci c'o-
chii vechi, si tribuni, si cripitani 92. Ma santul Dum-
nedeu duper() pe ai nostri si vineer5 -i resbir5 cu to-
tului tot pe pAga,ni si 'i fug ,rim pin5 In Wile lor.
"Ma cum Ungurii sunt fglosi nu se puturo allid si
alliar5-se, Ink Leshii, fiind si ei trufasi falosi, si amg-
girO si pe Tgtari, si pe Kazaci, §i pe Rusi a se allig
cu densii, si ngbusind din nuon assupra Moldovei fecer5
pacote si smintitura. Ai nostri toti pin5 la unul se
"

scular5 si curare in pregiurul diregetorilor si mosnenilor

si se bItur5 mereu in neresufflu dela San Petra pin()
la Santa Maria mare annul 1283, si cugratia lui Dam-
nedeu oantal fur biruiti pgganii; si fugind numai eu
suffletul tOta prada si ammunitia remasserti locului.
"Nu le mai assarei pas ai nostri si 'i urmarii5 in
terrile lor. Dragon Oonsolul en mosneni si diregelori si
voinici allesi.trecii dup5 densii in Ardcal, si prado si
arse pin la Benda. Prefectul Benda cu allesii sei in-
tro in terra Lesheascg si prado si arse pin5 la Cracova.
Boldur campoduxul treat de cindea de Nistru cu allesii
sel, iar &las clpitanul arse si prri,d2o ping la apa Bu-
gul. Ast-fel se apperar5 si vincer5 Romanii in contra
atator Ginti de barbari adunate, si Cu gratia Santului
Dumneqeu atata fricg prinser5 de aqui inainte toti pa-
ganii, quii' numai cuteclaro a mai facce incursiuni si
suppe'rari in te'rrele Mistre.
"La annul 1287, fu serbatg dioa recompenselor bra-
vurei, dupO cum aratg aquellasi 'manuscript, toti yin-
g6torii fur trasi trei dille In carre de triumphu §i laure-
ati cu corene de stejar, Multi fur ingltati la rangal de
senatori, intre quari piimul fu Dragon.
Dup5 aqueasta adunandu,se Episcopii din prkilig to
Senatorii sau IA Anil si mosnenii, decisser5 spilt .Atabi-
lirea si unitatea guverngrii si spre a se p6z1 datinele
8
www.dacoromanica.ro
114

Orrei a'si allege un singur Domnu, dup6 exemplu.1 Man-

tenilor, si aPessero pe Dragos a fi Domn scainelor si
duce (voda) al ostirilor, di. du'i in mad, grapN, (drape])
si spre a se distinge peste toti diregetorii si senatorii
pusser6 pe capul lui sa Ode sterna, cu peng, alba ador-
naM cu capul Boului ea petre scumpe; fiind, (dice tot
textul, quo era de singe (rodu) imparatescu. si Roman
(ROmlean). Doi spre-rlece din Senatori i se decernur6 dre.
pt consilieri. Ior Senatoril remassero a fi allesi tot de
representantii natiunii, quari avea dreptul a da recom-
pense dup6 merit si a 110, pe qei quari servia Du
credintC Domnul fu alles cu conditiune de a conserve
si protege datinele si libertatile te'rrei.
Astfel Romania purl fu impartitii si incredintatg gu-
verngrii familliei Negrilor-Bassarabi atat In Muntenia si
Oltenia, quit si In Moldavia si Transylvania; pentru quo-
Negri-Bassarabi possedur6 inco mull time ducatele Al-
rnasalui, FlgArasului si Maramuresului.
Marele Ducat al Moldaviei avh mai aqueeasi consti-
tutiune ca si Rominia.(*) Dragos Rind forte 'naintat in
dille, domni numai patru anni, urmand dupo Onsul filial
sou Sat-voda, quaruia it dicu si Sas.
Dapti quati-va anni regele Romanilor si Bulgarilor.a-
vir resbel cri despotul Serbiei, si la aquest resbelluind
parte si Dan spre a ajuta pe ginerele sou, fu uccis la
annul 1297 tntr'o b ttaie, dapi5 que domul 15 anni.
Pe timpul aquestui domn, Ottoman sau Osman stabili
imperial ottoman.

In cursul aguea ei Domnie in Moldavia, domuirO Sat-

(7) Daqua$n mai mite tinute, namele prefeetului este de Burgarab, can-
ea e quo aquelle tinute, resturi din micele republice area deja, legi si
datine municipals, et* autonotne; si unirea fu a-tonfederatio eu res-
Neetul drepturilor fiA-qtaria urbe.

www.dacoromanica.ro
 115

vodl filial lui Drago.$ unii clicu 4 anni; not credem

mai multi. Filii lui Sat numiti Balk Dragu, Dr agomir
§i Stephan, se refugiN, In apoi In Maramures, dupe que
un Bogdan II ommOril pe Sat tat ,l lor.

VI.

STFPHAN I MAIL A.T-BASSAR AB.

Mai lat. Andreiu III. Mailat batte pe Andreiu si pe Scythi din Illiricu.

Dupe mOrtea mai Dan, fa altes In locu'i Stephan-Mai-

lat. Multi dim quo aquesta a fost filiu al lui Dan,
si in casul aquesta supranumele de Mailat i se dette,
pike, pentru quo aquesta fu mai tare si mai-lat de quit
predecessorli sei. Astfel adessea Romg [Ili supranumescu
pe heroii lor de predilectiune.
Domnitorii din aintea lui spre a organist, avure ne-
voie de pace. Stephan I fu nevoit sg, appere si 0,
conserve quite predecessorii sei creassere; prin urmare
fu nevoit a conducce luptele In contra innemicilor Patriei
si Religiunii. Exclusivismul papal sculb cu resbel pe Andreiu
III, regele Ungariei In contra Rominilor. Mailat, ca, Domn
si In Muntenia si In Transylvania, rennol fortereta Migg-
rasului, sustinii resbellul In contra lui Andreiu, si vingendu'l
11 constrinse a 1ncheii pace.
Dupe aqueasta, Mailat se allib cu Stephan cu despotul
Serbiei si dette. resbel upon Scythi sau 'Mari que se
reversassere din pIrtile boreale, si coprinsessero Illiricul;
Ii. Invinse si mintul pitrtile aquellea.
Dupe o Domnire tot d'auna victoriOs1 de 27 de a lni,
Stephan I Bassarab. supranumit Mai-lat marl In annul
1325; si representantii cerrei allessere in local lui pe quel
de attunci Ban al Craiovei loan I Bassarab.

www.dacoromanica.ro
 VII.

IOAN I BASSARAB.
Bluatul so incorporri, cu Rom lulu. Ostiro romilul true Dunerea. Ca-
rol-Robert.

Joan, eh, Bassarab, n'a putut fi de coat sau fi]iul sau

frate sau vgr al lui Maila t. Cu suirea aquestuia pe
thronul Munteniei, reunind pe capul se'u ambele corone,
strinse §i mai tare unirea aquestor do6 guverne. Ol-
tenia se tncorporb cu Muntenia Ili amendoe" devenirii o
Romani°. Banul Craiovei de aqui tnnainte fu numai un
loeotenente al Domnitorului to quelle cinci judete . De a-
qui inainte ambele terre unite allegea pe Domn, qi a-
iluesta, ca representant al suveranitAtii nationali, numih
pe Ban, quare firesce cgth st. fit dintre quei mai de ap-
prOpe ai Domnitorului, sau filia sau frate sau credin-
cios al lui de apprope.
Aquest Domn inchieo la annul 1328 un tractat de
Oa* cu Michael Stratemir regele Romanilor transda-
nubieni spre a restabill pe thronul Byzantiului pe so-
crul aquestuia Andronic quel &Iran. Ioan I trimisse
peste Dunere un contingent considerabil de ostire: Man-
duse anse pace, Romanii se inturnar6 lnapoi.
Pe timpul aquesta domnia in Ungaria ana dela 1310
regele Carol-Robert, Neapolitanul, nu alles dup5 con-

www.dacoromanica.ro
 117

stitutiunea _de attunci a Ungariei, ci impus de Papa prin

anatheme pentru ori gni..c nu'l va recunOsce. Aquesta
ava missiune, mai mult de quit toti de a persecuth pe
orthodoxi si de a dh resbel Romanilor. Dintre ducii TO-
mani din Transylvania que devenisser6 Catholici, Toma
Farcas, si un Dionisiu al lui Niculae, interesati si in-
triganti ch toti renegatii, pussessern ochii pe ambele
Domniate danubiene ,spre a devenl domni; lnvitarn- pe
Carol-Robert sg, nu mai dea repaos Romanilor, pe quad
ii uumia schismatici, si pe quari Papa prin epistolele
salle fi qualifich de pAgani fArn de lege. Pe de alt1
parte curtea aquestui rege ad-hoc era plinl de cardinali
si propagandisti que int4rith fanatismul papistilor. Carol-
ktobert nu intarlib darn de a declares resbel Iui loan I
Bassarab (pe quare historicii Ungariei II numes cu Bas-
sarab V, pentru quO fu in adever al cincilea domnu
Bassarab). Ostire mare 'de Unguri condusI de ensusi re-
gele intro In Romania, occupb quelle cinci judete si
num' ban al sea pe Dionisiu.
Ioan Bassarab trimisse la Inceput cu omenie soli la
Carol-Robert, rugandu'l d'a se tragge din plmentul Ro-
maniei. Nu asculto regele Ungariei, pentru quo fi era
plin campAmentul de eilugeri propagandisti si de pre-
tendenti la domniate si la posturlie Rominiei.(*) Pasiro
dar Ungurii mai fnainte, Romanii fi astepth decisi ; la
primul intempin Ungurii fur() Invinsi, si nevoiti a quere
pace. Romanii le-o accordarn cu mari folOse pentru
Ungaria,
Oath prin urmare a se retragge ostirile lui Carol-Ro-
bert; anse" propaganditsii si pretendentii la domnie, la
episcopii si alte posturi retinea din tote puterile ostenii,
si le fncuragia applecarea cltre prade. Ioan Bassarab,

(*) Attungi ITnitii venia cu ram armath,

www.dacoromanica.ro
118
vegend pe de o parte calcarea, tractatului §i pe de alta
fiind dator a'§i app6ra terra §i popolul, se 'Wit nevoit
a respinge pe Unguri cu armele, §i brigandu'i Inteo
strimtere a muntilor, fi Mit pine' la exterminatiune. Re-
gele abih scIpo dandu'§i vestmintele filiului lui Dionisiu
§1 luand pe alle aquestuia. Aquesta fu luat drept rege,
§i uccis de Romani; aqueeaqi sorts, avur5 toti ducii §i
principii si capitanii, §i toti calugerii que venisser6 spre
a intarrith pe Unguri si a converti pe Romani la pa-
pismu. Felsser dice quo regele quind ajunse cu fuga
in Teme§var , n'avea cu sine nici atati t osteni quati lua
gaud se ducea la venatere. Caluerii que atitasser6
resbellul faro ucci§i en ciomegele eh nisce caini turbati,
dice Dionisiu Fotinb dupe mhrturia lui Simeon Gos-
podar.
Aqnest resbel sustinut cu vigere de Romani in con-
tra fanatismului papal, §i a lacumiei de conquiste este
dpscris de scriitori contimporani Unguri si altii*).
Dupe aqueasta, totale disfath a Ungurilor, Ioan I Bas-
saab mai domni ciecce anni fn pace di i partea Un-
g urilor; peste tot a domnit 15 4nni §i a murit la 1340
,...-
Despre Domnii NoldaViei dela Dragon pia la Step-
han I pucin se aflA dela chronicari §i historici §i quite
(*) Turoez, tqh aerie:
"§i s'a faeut acolo uccidere pre mare, si au *Jut mare num6r de
osteni, de prineipi, de magnati, . . . Acolo periro trei prepositi, An-
ilreiu prepositul Albei re,ale, suhcancellariu al regelui si bArbat o-
norabil; apoi Mihaiu prepositul din Poega, si Nicolae prepositul din
ilba Transylvaniei, Andreiu plebanul, Fratele Petra dintre dominica-
ni, barbat do omenie au priimit cu totii paharul mortii quel amar; pen-
tru quo in eapetele for Romtlnii au litut cuie de lemn. Ommorilu-s'au
si preuti quari ere capellanii regelui . . luatu-s'au multe arme de-
l'omam, vestminte scumpe, pungi pline de ba,ni. . . . Regele, mutan-
du'O vestmintele si armele, se tral esti in alle lui De eu filial lui Die-
pe quare crelendul a fi regele, amar '1-au ommorit. Iar regele
abiA scApo cu re-o quAti-va, eredinciosi.

www.dacoromanica.ro
 119

spun aquestia nu adducu de quit confusiune in persone

si in date. Toti Anse se invoiescu dupii documente a
arath que Dragos a fost fondatorul domniatulut qu5 Satu
filiul sea 'lau urmat si qui) Stephan I a murit la annul
1359, Quit ans5 despre. Domnii dintre .Satu si Ste-
phan nu se invoiescu. Unii pun pe Laser, dupo Sat si
alti pe Bogdan II (conservIn numele de Bogdan I pen-
tru Tatil lui Radu-Negru si fratilor aquestuia). Nimeni
nu pOte spunne quiti anni an domnit fiiit-quare din phi-
mii patru dornni. Noi nu'i putem punne de quit in e-
pocha si sirul natural al evenimentelor, si dupo resndul
in quare dup5 decumente aute,itice ii punne B. Sincai,
adic5: I Dragos II Satu filiul aquestuiaIII Bogdan
II uccidqtbrul lui Sat IV' Stephan. Aquestia sau pote
si altii an domnit peste tot dela 1295 pint,' la 1309 a-
diet; ch, la 64 de anni. Dela mortea lui Stephan I se
regUli chronologia.

VIII.

ALEXANDRU I BASSARAB. .

Dap mOrtea lui Than I adveul la thronul RomAniei

fratele aquestuia Alexandra I Bassarab. Stint in erthe
quei que pun pe Vladislav inaintea lui Alexandru.
Pe timpul aquestui Domn advent la thronul Ungariei
Ludovic filiul Jai Carol-Robert. Aquest rege bAtend pe
unul din ducii Transylvaniei (pe Laiot al Maramuresu-
lui) si ficendu'l tributar veni si assupra lui Alexandra
Bassarab; quoei mostenisse atat urra quit si systema
de propaganda a tatilui seu. Alexandra il tntempinb la

www.dacoromanica.ro
Bran, si dup6 o lupta sanger6sa it infranse si'l facia a
se retr,q,ge rusinat, numai cu pretentiuni. Alexandra
domni numai cinci anni si muri la annul 1345.

Ix.

VLADISLAV 1 BASSARAB.
ladislav I i d# titl u de rege al RouAniei ; batte de doe on pe Ludovicu
al Ungariei. Stephan I al Moldaviei. Filii aquestuia , Stephan II gi
Pe'tiu I. Ilia unitul.

Prin 411egere generale' adveni la Domnia Terrei Vla-

dislav 1, fratelc lui Alexandru si al lui Ioan. Aquestuia
prin dimintsfiv f1 dicu si Vlaic, si Vulcaic, si ensusi
Lasco. Strasimir despotul Vidinului, roman de Natiune
que I i didesse titlu si de imperator, elk cumnat al lui
Vladislay. Domnul aquesta fu quel d'anteiu quare se
proclamb rege al Romanilor.
Ludovic al Ungariei qua sa'si spelerusinea dela Bran
si pentru cause alle Bulgariei unde Vladislav sustinea pe
cumnatu-s6u Strasimir, se sculb si assupra aquestui
Domn. Tatarii era deja stabiliti in Crimeea, si devenis-
sen) o putere regulara cu quarii putea quine-va tracta.
Vladislav se ve'dia nevoit a se allih cu Khanul Mari-
lor hi contra fanatismului papal que numai tracth alt
fel pe Romani de quat de schismatici si ensusi de pa-
Ludovic fu batut si de asta data, si fu ne-
voit a quere pace,
In batliea aqueasta la 1370 comisul Dragomir ca-
stilanul sau bug6rabul din Da.mbovita si quare era, ca.-
pitanul-general al ostirii romane uccisse pe Voivodul
Transylvaniei Niculae sau Nicora si pe vice-Voivodul
Petru. Multi nemesi periro acolo.

www.dacoromanica.ro
 121

Multi scriu qu5 Vladislav a domnit numai 11 anni

si quO a murit la 1356, urmandul la thron filiul sea
Niculae I Bassarab.

INSEMNA.RE.
In chronicele Anse alle popolilor vecini cum si trite()
scriaire a Papii atre aquest Domn si mai malt dintr'un
chrisobul al aquestui Domn din annul 1372*) se vede
qu5 a domnit peste 25 de anni Nu se piSte corrige a-
queastg, errOre a chronicarilor nostri de quit daqua Ni-
culae filial lui Vladislav va fi conservat pe lAngo nu-
mele de Bassarab si numele tatglui sgu Vladislay.
Vladislav se vede in annul 1369 restabilind pe Stn.-
simir in Banatul Vldinului de uncle it allungasser6 Un-
gurii Se mai vede in annul 1270 bg,tAnd pe Unguri
.

dincOci de pgrtile Secuilor, si rempingendu'i cu mari

perderi.

Moldavia N inceput era la miaclg, mipte locuita de

multi Poloni, la miadg di de 'Mari. §§i pe airea de o
mare parte de Cumaai que chrestinanduse se quam as-
sorbisserO de elemenlul roman. Primii domni era mar-
giniti in hotare forte Auguste. Sub Stephan I, uninduse
mai multi Romani dominar5 elementele eterogene si In-
tinser5 frontierele Moldaviei pin5 la Danastru s1 pin6 la
mares Negri.

(*) incai Chroniea Romanilor tom. 1 pad*. 333 Si 339.

www.dacoromanica.ro
 DupO mortea sa Stephan lIsso doi filii pe Stephan. II
si pe Petru I. Aquesta din urmX, mai june, Ans6 mai
intreprinOtor si ambitios, isi filcb un partit mai mare
si allungb din terry, pe frate-sgu Stephan si pe parti-
sanii s'6i. Stephan se refugib in Polonia, si querit ajutor
dela regele Casemir promitendui qu6 de va invinge pe
frate-s6u si va advenl la thron, va inchina, Moldavia re-
gatului Poloniei. Regele adunb armatl formidabile si o
trimisse in contra Moldovenilor. Aquestia astepth dejb,
pe inemici la fruntarele terrei tiff° pgdure. Acolo se
Ad' bittaiea si Polonii fur5 WO pia la externaina-
tiune: mare nume'r de prisonieri illustri cOurii In mai-
nile Moldovenilor pe quari Casemir ii reseumpgrb. Un-
spre-dece drapelle Mar() Moldovenil dela Poloni, si ar-
mele, bannii, provisiunile aquestora devenirti prada vin-
getorilor. Aqueste evenimente s'au intemplat pe la ca-
p6tul annului 1359.
Dupii mortea lui Petru advenl la thronul MoldaViei
filial aquestuia Iliac sau Lascu. Mai dinainte se stabi-
lisserb in Moldavia din alugerii catholic' de ordinea
Minoritilor. Aquestia fAcurb pe Lascu, que void, a so
despaall de femeea sa, a se unl on Roma si se vede e
epistolA a Papii Urban V din annul 1370, prin guar-
laudg, pentru aqneasta pe Lascu si pune episcop catho-
lieu is tirgul Seret. Urban in annul aquesta scriSse
o epistol5, si lui Vladislav al Romlniei spre a 1 tragge la
catholicismu cum si DOmnei Clarei Wawa lui Alexan-
dra Bassarab mama reginei de Bulgaria, IA udandu-o
qu5. tinne religia catholicl pe quand pe Ludovicu re-
gele Ungariei II seulb assupra orthodoxilor. fi e a quest
timp in Muntenia domni5. Vladislav quXrui ii clicea si
Lascu, si in Moldavia Iliac qultrui si lui Ii qicea as-
semenea Lascu; unul se lupta sl appera, orthodoxia in
contra Catliolicismului si altul se unia, cu Catholicii.

www.dacoromanica.ro
 X.

NICULAE I BASSARAB.
Niculae Vladislay. Suleiman I.

Aquesta a fost filiu al lui Alexandru; §i pOte §i filiu

adoptiv al lui Vladislay. Multi dicu quil aquesta n'a dom-
nit; sau de va fi In num6rul Domnitorilor si fi domnit
sub numele de Vladislay. Nu se tmpaci aqueste pireri
cu petra mormentale que se af11. la Cimpu-lung cu vor-
bele urmitore: "Aqui jace Niculae-vodi, filiul lui Ale-
xandru-vodl, annul 1366,,, Pentru club' Vladislav se
vede domnind dela 1345 pint; la 1372.
Prin urmare, sau qui) adevSratul Vladislav a domnit
numai 11 anni pin la 1356, §i dupe densul p1nS la
1366 a domnit Niculae, §i apoi dupS aquesta pins la
1372 a domnit alt Vladislav filiul quellui d'inteiu, sau
qu6 un singur Vladislav a domnit dela 1345 pig la
1872.
Noi spunem aqul §i quite (lieu chronicarii nostri de
aquest Niculae.
In timpul aquestuia, Suleiman I treed din Thracia In
Macedonia si Bulgaria. Regele Bulgariei querit ajutor
dala Niculae I al Rominiei, quare ti §i trimisse doe
mii de cille'ri. Treceerea Turcilor in Bulgaria se vede
qui!) a fost cu invoirea imperatorului Cantacuzen, que
prin maritagiul principessei Theodorei cu Sultanul Or-
can tatil lui Suleiman, se alliasse en Turcii. Nisce as-

www.dacoromanica.ro
124

semenea monstruOse alliante stint tot-d'a-una symptome

de faliment la natiuni si cobe de mad desastre. Tamil
fIchndu'si o data drum in Europa nu putea sa se ar-
reste aqui, de si se inturnar6 de astA data, in Asia. Ni-
culae Bassarab domni dece anni si mud la annul 1366.
Se immormanti) Ia Cimpu-lung uncle pe petra sepulcrale
se OM aratata mai sus inscriptie.
XI.
RADUL II BASSARAB.
Radul II. Amurat.Dan c t un Xenophonte.
Adunanta principilor sau archontilor terrei din preunl
cu representantii ei allesser6, dupe mortea lui Niculae I
saz mai bine a lui Vladislav, pe Radu II, fratele a-
questuia, al lui Ioan si al lui Alexandra.
In timpul aquestui Domnu, Sultan Murat, filiul lui
Soleiman trecit din nuou din Asia in Macedonia si Bul-
garia. Bulgarii st Sirbii querurO ajutor dela Radu H.
Avesta trimisse o numerosI ostire sub cornmanda filiului
sea Dan. Acum anteia data, venire' Tumii pept la pept
cu Romanii. _

In aquea Male capii Bulgarilor si Sirbilor perdure

viata, armata alliatA, a crhestinilor fu desfAcutl. Byzan-
tinii surridea la -aqueste triumfe alle Turcilor, pentra
que is Dumnedeu mintile popolilor que singuri se pun
pe callea perderii. Dan flat o retiratI onorabile asse-
menea quellor dece mii conclasi de Xenofonte.
Avit Radu II doi filii: pe Dan si pe Mircea; domni
dece anni, si dupe' densul Ia 1376*) fu alles filiul sea
Dan II.

(*) Este probabil quo si Radu al doilea, fiind fratele cu Vladislav, sit fi
ai ut supranumele glorios al aquestuia, i,;i strainii sill fi tractat cu a-
quest nume. So vede o scrisOre a Papi Urban V, din annul 1270, cfi,-
tre Vladislav domnul Ronalniei, prin quare 1 e de o parte it efilesee
quo nu a catbolicu, si pe de alta it bine caveat , quo bate cu vigore
www.dacoromanica.ro
 125

Radu II, Bassarab si prin urmare din famillia Negr'-

lor, se vale si ellu figurand cu numele Radu-Negru.
Despre Dan II nu se scie din Domnia Li nimicu de
gnat qui; a domnit sese anni. Marl la annul 1383 ; It-
nii din quli a cgdat assisinat faro a se sci de quine
si uncle-. In dillele aquestui domnu, Minoritii que se in-
cuiba§serO in Moldavia, veniro a se stabill si in terra
Romans. Aqueasta o insemngm, pentru pit; dela densul
se incepur6 propaganda papismului, si tendinte cgtre
intruduccerea titlurilor si privelegelor feodali. Perirea
lui cittit sit aibe mars cuvinte in politica Romani lor ge-
losi de libertglile si de religiunea lor.

INSEMNA_RE.
Cu aquest domn se terming prima epochg, a fondgrii
marelui nostru ducat epochg, de creatiune, de lupte si
de independintii.
Doi Domni d'a, rendul Radu 1 si Michaiu I dotard
terra cu legi salutArie, o organisarO si o pusser6 pe
callea pe (pare abih peste cinci seculi si jumelate In-
cepa a o pricepe Europa, si apoi prin torrente de san-
ge a intra, pe densa faro a pate ancO a o strgbatte cum
se cuvine. Pe quk Intregul Europei gemea sub regi-
mul feodal si sub dreptul prigiin, Radu - Negri dette un
model de guvern constitutional, basat pe dreptul mo-
saicu si pe charitatea evangelicI. Sate de epistole alle
Papilor ...fulgerar6 assupra Romanilor orthodoxi, si daqua
tot-d'a-una ii numescu schismatici este quo guvernele
Romanilor coostitutionali be std ch un ghimpe in oehi.
pe Turci. La aquest annu Anse domni1 in terrA Radu It gi prin ui
mare, Vladislav a Post un supranume que Insernneyt, forte glonov.
questi patru frati in adever furo glorioi.

www.dacoromanica.ro
126

Daqua Radu si frate-seu Micliaiu cum §i Dan avaro a

organist,, successorii lor, Stephan, loan §i fratii agues-
tuia Alexandiu, Vladislay. Radu II sciuri a appOrh, §i
a sustine quite pgriintii for ficusser6. Alliantele for sunt
din quelle mai politice, luptele for din quelle mai he-
roice §i demne de adeveTali chre§tini, lupte de appaa-
re nu de attacu si de conquiste; bracul for si al urma
torilor for apperar5 orthodoxia si o mantuir6; pietatea for
§i a descindentilor crew monastiri, doto Sintu Mormint
sustine pin6 astadi pe vOduvi §i pe scipetat prin atitea
spitaluri, si intind lumina.
Cu Dan II se terming epocha de 1ntregg suveranitate.
In persona lui pare quo fu assasinate ensusi tendintele
cgtre feodalitate Dan a murit , din cadaverul lui
esiriS vermii ciocoismului, Natia Incepa a se desbing
to partituri. Boierii si Ciocol; Unii conservatori §i dati-
nelor §i libertitilor natiunii, si altii cu innovatiuni dela
striini, cu smorfurile si gesturile, quind byzantine,
quind alle baronilor feodali.

www.dacoromanica.ro
 EPOCHA .A_ DOA_.
I.

TURCII
Ammu is club din imperatorii Byzantini Incepusser5
a se allia cu Turcii, si a le facilith, treccerea in Eu-
ropa sau spre a batte pe Chrestini, sau spre a se servi
-ea densii la alter planuri. Ask fAcit si Cantacuzen Ioan,
chiemo in ajutor pe Turci -qua se pita cu densii ur-
surpa thronul lui loan Paleologul.
Anc6 dela annul 1361 Turcii se si asegasserti in Eu-
ropa, mutandu'si residirqa in Adrianopole. De aqui in-
cepuril a batte pe Chrestinii de peste Nam, Romani,
Bulgari, Sfrbi, Albanesi.
Pinti aqui Orthodoxii avea a se lupta, assupra Catho-
licismului armat, §i Papii fi bgtea mai virtos prin Un-
gun sub Bela IV, Carol-Robert, si Ludovic I. De aqui
fnainte si Catholicii si Orthodoxii fsi mai veairo in sim-
tin fnaintea puterii materiali a Turcilor si a principe-
lor aquestora religiose si sociali, Papii incepur6 a lua
cu binele pe ducii Romaniei, si a invith pe Ludovic
regele Ungariei a facce causg commune, cu orthodo-
xii. Politica Romei era indoitg, pe de o parte prin asse-
menea alliante putea batte Islamismul que era o pro-
testatiO armatg, in contra dreptului roman, si feodal si
pe de alta putea intruducce fntre Romani §i Bulgari
rnissionari propagandisti. De pe attunci datg, privelegele

www.dacoromanica.ro
128

eglugerilor de ordinea minoritiior in ambele Domniate

danubiene si fntre Bulgari. Ludovic Anse fsi avea ideile
salle fiixe de a domni peste Romania si Bfilgaria, rusi-
nele que pgtisse dela Romani nu le putea with and; ,
animositgtile salle nu era Ana .allinate. Inemieu al Ro-
manilor, rival al Polonilor, .se occupy mai mutt de a-
questi vecini de quit de Turcii que era mai departe.
Aqueasta era situatla popolilor Orientului , pe quand
dupe moartea lui Dan, Mircea fratele au fu alles si ad-
veni la thronul Romaniei la 1383, si pe qnand in Mol-
davia domnih Petru supranumit Musat adieu Frumosul
filiul lui Lascu unitul.

II.

MIRCEA I BASSARAB.

Titlurile lui Mircea. Alliantele offensive si defensive. Solii Amu-

r4t. Milos. Vitejescu. Baiazet. Sigismund batut de Mircea.

Cum udveni la thron Mircea I Bassarab, trecit Du-

nerea in contra lui Sisman despotut sau regele Bulga-
riei que se (lice qui5 so fncuscrise cu Sultanul Amu-
rat, fl bgtit si annexb pe hinge Rmania coprinsele D9-
brogei si al Drgstiorului, Multi din popolii depgrtaIi fi
detterO titlu de rege: el Anse in decretele salle se in-
tituli,
"Mircea cu gratia lui Dumnecleu Domnul Terrei Ro-
"manesci, duca Flggrasului si al Almasului, comite al
"Severinului, despotul Dobrogei si Domnul DrAstioru-
'qui etc. etc.,
Veclend pe de o parte puterea si intinderea Turcilorh
si pe de Alta tenacitatea regelui Ungariei de_ a domin,
pe Romani. se pu6se In legeturg strinsg ou Moldavia,

www.dacoromanica.ro
 129

Po Ionia, Sirbia, Bosnia si Albania §i inchiei tractate de

allianta, offensive 0 defensive cu aqueste Staturi, in con-
tra Turcilor si a Ungurilor. Vede-se trimisi ca, soli la
regele Vladislav al Poloniei spre a inchiei tractatut de
alba*, din partea lui Mircea boierii Romani comtii Ma-
gnu si Roman Herescu, si din partea lui Petra Musat,
boierul Dugoiu eu titlu de maresal.
La annul 1389 Amurat vent assupra lui Lazar des-
potului Serbiei, alliatul si socru lui Mircea. 0 armata
insemnatoare de Romani. de Sirbi. de Bosniagi si de
Albanesi alliati se adunb pe campul Mirlei 1fing5 Marge
spre a resiste in contra Turcilor. Ungurii, v5c,end ne-
voiti a facce causa, commune cu alliatii chrestini. Bataiea
fu crunta; de ambele parti periro forte multi. Victoria
era a Turcilor. Attunci un om june bellator sau boier
din armata threstina, dup5 unii Sirb, a nume Milos Co-
bilovici, dup6 altii Roman supranumit Vitejescul, dispe-
rat, se pretacii qui; este disertor, si intrand In campa-
mentul Turcilor, fu dus inaintea lui Amurat. Acolo ju-
nele heron uccisse pe Sultanul §i dila qi el victims, as-
salit de numerul gardilor. Baiazet supra-numit fulgerul
(Ilderim), succedend tatalui st'u Amurat, victorios in
aqueasta lupta trecii in Bulgaria, o domino, prinse pe
Sisman ultimul ei vge sl'l taib la Philippopole.
Mircea se trasse dupO aqueasta disfata spre a'§i a,p-
per& Statele. Sigismund regele Ungariei quare succe-
duse lui Ludovicu, nu putea sufferi tracfatul de allianpi,
al lui Mircea cu Vladislav regele Poloniei sil declare
resbel pe quand avea a se app6ra in contra Turcilor.
Mircea lasso pe Unguri a intra in terra, a vent pino
la Turnu §i a'l lua cu assalt; iar quand multumiti
de aqueasta victoria, faro resistinta se inturna tnapoi,
Mircea en armata sa fi attace la treccerea peste Mun-
tele Passerea si ii bath. cum abia scapar6 quati-va. Farb
Nicola Gara, Sigismund ar' fi padut prisonier. Ungurii
9
www.dacoromanica.ro
130

o patirO si de asta data ca, si sub Carol-Robert si Lu-

dovicu.
Catastrophe le adessea adducu pe omeni in simtiri,
unde forte adessea victoriele fi imbatg. Sigismund incepit
a cugeth mai matur dap; aqueastg disfatg, mai virtos
quilnd vedit quo Turcii luind Bulgaria si Serbia, se in-
tinssesser6 Ono la Beligrad de uncle ameninta, Ungaria
fii ensusi Europa. Rominii se tinea tare. dup6 cum se
tinurO are) mutt timp, si cu sAngele for apperar6 Eu-
ropa abatend tot-d'a-una torrentul aquesta nuou de Bar-
bari. Sigismund recunoscend va.lOrea Romfi,nilor, se de-
terminO a inchia un tractat de alliantg offensive si de-
fensiva la annul 1395.*)

IV.

Bitaica dela Nicopole. Tractarea lui Mircea, cu Baiazet.

Assicurat Sigismund de allianta Romani lor, prin mid -

locirea Papii querit ajutorul dela mai multe Staturi alle
Europei. 0 armatg de 60 de mii Unguri, Germani, Bo-
hemi, Belgi, Franci si Romani se adunarti la Nicopole,
in contra qugrora Baiazet vent cu 200 mii Turci. Ba-
taiea incepit la 28 Sept: 13964 Ungarii cu alliatii for
fur6 fnvinsi. Sigismund abia, scapu fate° bard si prin
Constantinopole si Rodos trecend in Dalmatia, pe acolo
se returnii in Ungaria. Turcii, 'de si vingt4tori, perdurO
peste 60 de mii. Fia-quare cltrestin mai 'nainte de a
-cede mort sau prisonier, 'si a fAcut datoria a'§i uccide
adversarial. AM costa pe Baiazet aqueastg perdere fn
quat feria 11 fatit tatink victoria puind a uccide pe-

(*) Ve4i Chonica Rorainilor de G. Siucai tom. I. pad. 165.

www.dacoromanica.ro
 131

ste qeee mii de prisonieri qugror se ' uv enih, a le res-

pecth viata.
Mircea attunci, vOciend pe de o parte disfata Ungu-
rilor, si pe de alta tiria Turcilor, remaind singur in
contra lor, si sciind spiritul de propagandi al Statelor
catholic6, se determine, pentru conservarea Rominiei, a
idrepturilor ei si a Religiunii si, A facce an pact de con-
federatiune cu Baiazet, recunoscend suprematia Sultanu-
lui, quare din parte'i se fndatore de a recunosce auto-
nomia Romaniei, adicti dreptul d'a facce resbel si pace,
dreptul de via si de morte; dreptul de a'si allege
pe Domnitor. Prin aquest traetat, si pentru assicurarea
aquestor drepturi Rominia se Indatorea4 sub titlu de
pepq sau dar de ommagiu a da Sultanului quite 3000
de bani rosii In semn quO. fi recunosce supremantia In
aqueasti confederatiune.

V.

Baezot mica traetatul. Mircea 11 allungi pina le Adrianopole. Ro-

mania remane iar imlependente vre-o 67 4nni.

Dupti doi anni dela aquest tractat sau quo Mircea a

fnceput a se Intellege cu Ungnrii, sau quo' Baiazet mai
Imputernieit dupe' quite sufferisse si ostea lui la Nico-
pole, pacea se Intrerupse, si Baiazet vol si afle un pre-
text spre a suppunne si Romania, declare resbel lui Mir-
cea si treed Dunerea, puindu'si castrele pe locul que se
chiami Roviue In judetul Ialomitei.
Mircea &it a, se tragge toti locuitorii la munte 1)6-
trani, femei si copii, apoi adunindtesi ostirea si quind
urmArind pe Turci quind lIssinduse a se urmirl, ajun-
gend a'i tragge prin strimtori si prin pAduri, le dette in
fine o bitaie decisivg, si atita, ii sparserti si ii tgiarti
Romanii, quit ii pussere pe fuga urmarindul peste Du-

www.dacoromanica.ro
132

are pia la Adrianopole. Dupo aqueasta victorie Ro-

mania remasse iar independent, plat trAl Mircea §i din
successorii sei lu timp de 67 de anni.

VI.

Filii 1 ui Baiazet, Suleiman, Musk, Mahomet H.

Patru anni dup6 aqueasta disfata a lui Baiazat, a-

did; la 1402, avit aquesta o bataie cu Tamer lan Kim.-
nul Mari lor din Asia, §i cadit prisonief. Filii lui Baia-
zet Mush si Soleiman incepuro a se certh pentru thron.
Persecutat de m6rte Mush de catre frate-seu; se refu-
gib la Mircea querendu'i ajutor. Aquesta i'l offerl §i tri-
misse pe nepotul se'u Dan peste Dunere In capul unei
ostiri numeroase, din preuna cu Mush. Dupi5 mai multe
lupte Suleiman fit invins, si Mush advent la thron. As-
sicurat acum Mircea de un alliat §i amicu eh Mush,
iuchib din nuou un tractat cu Vladislav regele Boloniei
In contra lui Sigismund. Anse la 1413 Mush fit res-.
turnat de frate-seu Mahomet IL Aquesta nu putea suf-
ferl pe Mircea pentru amicia que avussesse pentru Mush
§i trecend Dune'rea, luo cetatea Giurgiu, §i la annul
1416 intarindu-o pnsse Intrensa garnisona turceasca. Ma-
hornet II querit attunci dela Romani numai aquei 3000
bani ro§ii, §i drept ostatici pe unul din filii lui Mircea,
§i trei filii de boieril

VII.

Sta,bilimentele instructiunile lui Mircea I.

Domnul aquesta edific6 monastirele Cozia §i Codmea-

na; el mutb residinIa dela Arge§ la Tirgovi§te, unde

www.dacoromanica.ro
 133

locuih, §1 la Bucuresci, unde sth iarna. La Argq dupe;

stramutarea capitalei Iiissb un Judecu, cum ai la Tir-
govisce altul. Aquestia era ch nisce Mari. Elfu flicii.
multe reforme fn administratiune §i organiso prima oq-
tire regulatl que appe'ril fn Europa.
Pe lung5 communele armate i.,i apitgnatele de mai
nainte, formb un corpu de dorobanti de 12 mii perma-
nenti pedestri dupil modal anticilor pretorieni sau al ia-
niceariqlor: un alt corpu de 5000- cA115,ri numiti Ro-
§iori; o legiune de strgini, numiti Seimeni: un re-
giment de Lefegii pedestri; 2000 Kazaci allAri ;
2000 de Lipeant; 1000 de Saracei 4 de Scutelnici;
apoi venrttori chillri, fusta§i sau brodari, approdi plate
cinci sute, cum §i cinci sute de pagi (copii din cask)
copii de boieri que forma gardia palatului. Aqueste cor-
puri, afarO de quelle de mai 'nainte formau o oqtire
mai mult de 30 de mii, §i peste tot cu capitgnatele, cu
gendarmii que se numia Slujitori §i altii se ardich pin
80 de mii In timp de resbel, afar de gardiele commu-
nale que se scull cu boierii de terra, sau cu proprieta-
rii mosielor cu ai for carteni.

VIII.

Stephan II. Roman I.-- Petru III. Ina I. Aiexa,ndru quel Bun.

In Moldavia lui Petru Mu§at ii urmb frate-se'u Step-

han II §i domn1 trei anni dela 1390 pfn5 la 1392.
Aquestula fi urmb frate-sgu Roman I alti trei anni
pfn6 la 1395.
Apoi iar se sal la throe Stephan II §i domni patru ann
pig la 1399.
Venl apoi la thron filiul lui Stephan II, Petru III quei
-domni numai un an.

www.dacoromanica.ro
134
i dupe densul la 1400 urmb filial seu Iuga I. A-
questa clomn1 doi anai, §i intreprinse a organist, multe;
intemeib din nuou dogmele orthodoxe, fondb quate-va ur-
be §i cetgti, §i forterete; forme o bung cavallerie. Mir-
tea. declarandul resbel, in balk §i'1 dusse prisonier la
Arge§, la 1401.
Aquestuia Ii succeda frate-seu Alexandra I supranu-
mit quel bun.

INS1_11VINYR,E
Toti Domnii,. dela Radu-Negru pine la, Mircea I se
ved domnind pe viatg; si domniele for aunt pline de
fapte demne de o Natiune que se organisg; unire, vi-
gore, aspiratie in viitor, patriotismu, pietate, nimic nu
le lipsesce, Moldavia, din disgratig, ne presents un
spectacol cu total different. Dela Dragon pine la Ale-
xandra anteiu, tote Domniele scurte, agitate, pline de
certe intre frati §i maculate de singe. Quari sa fig eau-
sele ? Quea mai principale este que in Romania pro-
prie (egg sl o numim a§a) §i dincolo §i dinquaci de-
Olt locuitorii fare toti Romani, capii for de aqueea§i o-
rigine §1 credinta en den§ii, din famillii vechi illustre
bine-crescute, primii for capi fare consangi §i plini de
pietate; §i pe plat temellia edificiului social s'a pus in
harmonie ,§i dreptate, pe terrrem tare, pe atata aquest
edificiu a &kat sl fig solid si mai durabil. Moldavia,
din contra fit piing de Poloni, de Mari, §1 de Comani.
peste quari mai venire atatia Unguri, Armeni §i Judani
Terremul Ii fu semenat de elemente diverse, rivale §i-
fig-quare de ajuns ae tare spre a paralysa, unul pe al-
tul, §i spre a Beryl de iustrumente politicelor din afar&
Acolo unde Romania la fondarea sa a putut a se orga-
nist, in unire, a se apperk on tgrie, si a se conservk
www.dacoromanica.ro
 135

cu devotament, Moldavia, ca ellement roman, fu uevoita

numai a se appe'ra, la tnceput spre a pute deveni que-
va; pruncia ei fa forte agitatl, forte constrinsa, spre a
Se pute disvolta. In fine in Iuga-Vodg se v'edit nisce
tendint. de organisare, nu Anse si de concordie romang
daqua isi creacp, o cavallerie, scopul ti e spre a batte
pt Mircea, si cAdend In mainile aquestuia, la 1401
more ca prisonier la Curtea tie Arges.
Se vede qu6 resbellul que sustina Mircea fa un res-
bel numai de apperare si nu de conquistX ; qu6ci yin-
geor in Moldavia. lasso, a se allege in locul lui Iuga,
fratele aquestuia Alexandra I.

IX.

A LEXANDRIJ I AL MOLDAVIEI

Allianta, eu Polonia. Curtesiele i darurile intre suverani .

Politica aquestor doi Domni se Invol. Alexandra ur-

mb din pas In pas faptelor lui Mircea, avendu'l de mo-
del, ii deveni un emule fhte demnu. Dup6 que se al-
liar6 Intre sine. Alexandru se allio din preuhA cu Mir-
cea si cu regele Poloniei, il Imprumutb on bani, luand
hypothecit tinuturile Senatinul , Colomeia si Pocutia.
Alexandra se vedit tradat In aqueasta allianta, qn6ci
regele Vladislav, tentat de Sigismund, se Intellesse pe
ascuns cu aquesta spre a impart1 intre ei Moldavia.
Catholicismul batea de o parte pe Romani prin Unguri-,
si pe de alta prin Poloni. Romanii dta dar6 a deveni
quit se 'ite mai solidari unul de altul; unirea in Ale-
xandru si Mircea deveni si mai strinsa; (Rid soda que
era A aibti Moldavia. aqueea astepta si pe Romania. Nu
treca arise mult dup6 aqueastA unire strInsa si Mircea
www.dacoromanica.ro
136

mud la 1419 Urmatorul lui Mircea nu fu demn de

(Masai; Alexandra remasse isolat, Anse' tntfo domnire
apprOpe de 32 de anni, !Masse facce malt; organisasse
terra forte bine, brace avea de ajuns de apperare si
capitani forte buni. Vladislav, eh polon, precum sa lass
sasse a se amagi cu sperante de Sigismund, assemenea
fu impresionat si de taria lui Alexandra, si prefer' tel
ave de un vecin amicu.
Astadi Suveranii fsi trimit decoraliuni de ordini unui
altuia, titluri de cetateni fn curtenire reciproca, cu a-
queasta ins6 nu se facu de quit oh cum ar deveni u-
nul suppus sau vasal quellui lalt. Pe attunci, In timpii
feodalitatii, fsi daraih, until altuia dominiuri In t effete
lor, si de unde era suverani la sine, davenia cu domi-
niurile daraite vasali in terra quellui lalt. Ast-fel s'a-
Internplat si Romani lor, Domnii Munteniei de unde era
suverani la sine, ea dominiurile, si ducatele °que pos-
seda in Transylvania era vassali Ungariei, Domnii Mol-
diviei, de unde era suverani la sine, en dominiurile si
ducatele que li se daruih, In Poionia era vasali aques-
tui regat. Lui Alexandra dupe' aqueasta nuol allianta,
i se darn' tinuturi in Polonia, si quind la annul 1421
fi marl DOmna, Vladislav nu IntArdib, de a'l facce cu-
mnat offerirklu'i de socie pe Ringala surora reginei.

X.

MoldoN enii Si cavalleri Teutoni. Ema,nifel Paleologul.Alliantit in con"' .

trn Turcilor. Unguri nu yin la locul de intelnire. Unguri apoi melts.
pe altii.de codaci. Polonii he desbinit de Moldoveni si perd. Moarteui
lui Alexandru.

QuAnd la annul 1423 Viadislav avit resbel cu cavel-

lerii Teutoni, sau ai Tintulai Ioan, din Rrusia. Alexan-
dra trimisse un un ajutor de 400 eavalleri que desvol-

www.dacoromanica.ro
 137

tare o bravura din quelle mai rare. La Mariemburg

Moldovenii se distinsero atata in gat annalele Poloniei
relata tactica si bravura for ch un exempla necunoscut
in historia militara Dupo que scOsserO pe cavallerii
Teutoni din cetate, se prefactnl a fugl, pint)" ajunsser5
la o Ohre. Acolo allunga4i de inemici, descallicar6, fu-
garind apol cu can in aquea selba, Teutonii descallicarti
si ei spre a'i urmarl ca invinsi. Din desimea selbei,
Moldovenii pe descalicate incepurt) a sageth -pe inemici,
a'i paralysh, si quand fi ve'durt1 uimiti si intorcend spa-
tele, rapede Moldovenii en agerimea for naturale se a-
v6ntail pe cai, se rapedir5 assupra aquestor cavalleri
model din. Europa, li baturi5 pino la until si pe quati
scaparO cu viata, fi luaro prisonieri.
Joan filial imperatorului Bybantialui 'Emanutl Paleo-
iogul, quind se intarna dela Vienna, dela socru-se'u im-
peratoral Au6triei trecit prin Moldavia, si avit o ospi-
talitate splendida dela Alexandra que it petrecti pimi la
Gallati. Quand apoi la 1429 Ioan succedit la imperial
tatalui sk, trimisse amiculdi seu Alexandra corona ina-
periale si titlu de rege, cum si Mitropolitului mitt% pa-
triaruale. Alexandra este tractat de historicii Poloniei,
si aquest titlu 83 dette indelung domnilor Moldaviei.
Ungaria, Polonia, Romania si Moldavia era deja al-
liate dela 1412 is contra Turcilor; duccerea lui ban
Paleologul la Vienna, treccerea lui prin Ungaria, Polonia
si Moldavia n'a putut fi de quit spre a he facce a sus-
Vane imperial Byzantin que era deja In agonie. La an-
nul 1426 Vladislav trimisse un corpu de 5000 callari,
se uni Cu ostirea Moldaviei, si la Baia aqueasta ar-
mata astept6 indelung pe Sigismund cu Ungurii sa viii
si al in contra Turcilor. Manopere ans6 dela Roma
facuri, pe Sigismund a nu ajuta pe Byzantini, si osti-
rile moldave si polone asteptar5 in van. Tot arse que
6 mai stranin 6 gm) dup6 doi anni tot Sigismund accusa
www.dacoromanica.ro
138

pe Moldoveni de codaci qub n'au venit in contra Turci-

lor, si se pusse din preung cu Vladislav al Poloniei
spre a surph pe Alexandra si a imphrt1 Moldavia. A-
lexandra se vedii nevoit a rumpe pactul si cu until si
cu altul si a se allia cu Svidrigil duca Lithuaniei que
erh orthodox si a batte pe Vladislav pe alliatul seu per -
$d. Mari perderi fkii Poloniei, de si se alliasse aquea-
sta cu 'Marl Quhnd Alexandra se- tnturnh dela resbel
triumfator, dupe luarea si pradarea a multor cethti din
Galiitia; fu supraprins si attacat pe din apoi de Poloni
si Mari si trecb Dunastru forte In desordine la 1430.
Alexandra mai trill OLIO la 1433 si marl dupo o
domnire de 32 de anni si 8 luni. Mircea I si Alexan-
dra I se pot supranuml Romulu si Theseu ai Rominiei.
Emu li intre sine, se intrecuro In fapte maxi si organi-
satOre, Alexandra organist) Moldavia dup6 Modelul Man-
teniei: Ministerul, Senatul. administratia, judichtoriele,
clerul , armata se stabilir6 dup6 aqueeasi systemil, de
sl Muntenii imith in costume pe Unguri, si Moldovenii
mai mull pe Poloni.
Alexandra fondb mo&tstirile Moldovita si Bistrita; dotb
Metropolia cu dominiuri, creb doe episcopie quea dela
Roman sl quea dela Padauti, si le dot6 cu dominiuri ;.
Incuragib sciintele, artele si talentul; mellept, si de o
bunetate rail recompensb servitiul si capicitatea, ier-
and pe quit se putea pe culpabili, in quit terra, dup6
mOrte ii dette supranumele de Alexandru quel Bun, A-
lexandru quel Mare.
In dillele aquestui domn venir6 Armenii si Tiganii
in Moldavia.
Alexandra precum semeno lui Mircea in virtuti as_
semenea si In defecte; amendoi cunoscuro mai multe fe.
mei, si lilssaro mai multi flii din diverse mume, quare
fur eausa certelor si desbinrtrilor, in amendoe terrele.

www.dacoromanica.ro
 XI.

FILII LUI MIRCA ,1 FILII LUI ALEXANDRU I.

Mir hea. Dan. llad-Dragu transformat in Dracu.

Mircea I a lasat mai multi filii din mai multe femei

que isi disputa, Domnia aneo de pe quand train el. Dupo
mortea lui la 1419 unul din aquesti filii a nume Mir:-
he, sau Mirlm, quitrui ii qicu si Mircea II advent la
thron.
Dan II1, filiul lui Dan II fussesse trimis cu ostire
roman, In ajutorul lui Mush de dare unchiu/ sea Mir-
cea I. DupO ucciderea lui Mush. Dan trecii dela Turci
In ajutorul Byzantinilor; si dupti multe fapte de arme
in contra Turcilor, %eft pe Sultanul a abandonh as-
sediul.
Dan remaind In Constantinopole, contrtctb multe din
defectele byzantinilor que furii mai tarqiu alluatul vi-
tiurilor din Phanar. Constantinopole era pe attunci ce-
tatea de studiuri pentru quine void a se folosl eu stu-
diul; era ans6 si capitala desfreului, a p6catelor' a fa-
limentului moral. Junii dcsfrenati avea unde a se des-
frena si mai mult, quei applecati spre intriga avea unde
a'si ascutl mintea spre reu; ambitiosii avea, unde a'si re-
cruth complici de complote. Dan, cum auql de moartea
unchiului seu Mircea I. si de. suiiea la thron a veru-
lui seu Mirhea dup.; que se uni cu toti socii sel In des-
franitri cum si cu multi filii de boieri Romani que se
www.dacoromanica.ro
140

aflb acolo; (1110 que formb o adungturg de Omeni faro

cg,p6taia, quern dela imperatorul Emanuel Paleo logul a-
jutor spre a se returnh in Romania. Aquesta ti dette e
navg. mare, Dan se tmbarcb cu complicii Bei, vent pe
Marea Negri, si descindit la Dune're. 0 parte mare de
boieri si de locuitori 11 proclamarg de domnu. De aqui
se incepit resbellul civil in terrg; unii tinuri cu Dan si
alcii cu Mirhea. Dan cum invqasse a fi Byzantin, scia
a se facce si turcu; querit ajutorul Turcilor, Mirhea pe
al Ungurilor. Lupta fu cruntg de amendo6 partile; Dan
invinse si ommori si pe Mirhea cum si pe generalul
ungnr Stephan de Lisont la annul 1420.
Dan remasse domnu cu numele de Dau III si domnl
pint; la annul 1430, allianduse gaud cu Turcii quand
cu Ungurii spre a so suscine; si aqueste alliante nu
Pa',cea de plat a desbina pe Munteni de Moldoveni.
Iar unul din filii lei Mipcea Vladu-Dragu, quare pe
quail Dan era, in ajutorul lei Mush, el se dussesse a
ajuta, pe tratele aquestuia Soleiman, si quare acum se
afla in Constantinopole, adunb si ellu Wire, si basandu-
se pe boierii nemulpmiti de Dan III, vent si descindit
la cetatea Albg que acum se dice Akerman unde fl in-
tempinaril partisauiii sei cu o muititudine de osteni
proclamarti domnu. Dan intempinb cu resbel pe Vladu-
Dragu si remaind invins, perdit si capul.
Dragu avea nu numai a se mantul pe sine' de part-
tisanii lei Dan, ci si terra de toti discepolii unei schOl-
iesuitice si byzantine que Dan tntrodasse. Vladu-Draga
pe quare Waldeck 11 numesce Pangratiu-Albu, (*) .se
determinb a curuttl terra du aquesti omeni exlusivi si
crudi, si incepit a uccide art') misericordig.
Sultanul Amurat II, audind de aqueste proscriptiani

.(*) Paneratitregte traduetio a numelui Paa que insemnelit tare Val po

tent Vailant.

www.dacoromanica.ro
 141

si uccideri, afib pretexte de a'si punne uu protegiat al

seu, pe Radu quarui fi 4icea Prasna-glava. Trimisse
pe aquesta en ostire turceasca, spre a destrona pe Vlad-
Dragu. Aquesta se luptb en vigore in contra Turcilor, fi
Invinse si Me pe Radu si pe partisanii lui.
Se mai scular6 apoi multi din filfi naturali ai lui Mircea
I, si se proclamar6 domni In diverse parti alle terrei,
desbinandu-o In atatea factiuni. Dragu fi fnvinse pe toti,
si fu forte crudu ea adversarii s6i. Din causa crugimii
lui fi schimbar6 numele din Dragu In Dracu. Amicii pe
de alta parte fi conservaro aquest supranunie, pentru
qu6 si in Oonstantinopole Constantin ultimul imperator
avea tot supranumele de Dracu Vladu Dracu domn1 Ono
la annul 1446. A lost aspru In adever; ans6 just si bun
ostean. Vom mai vorbi de densul si trecem In Moldavia.

XII.

Filii lui Alexandru 1. Stephan . Elie. . Quine 'i a scos ocliii?

Frate-seu.

Alexanpru I al Moldaviei =rind la 1433; lasb doi

filii facuti din do6 mume, pe Elie sau Bias si pe Step-
han. Iliac, ajunse la domnie, recommandat de ensusi
tatal sea la mOrte, si temenduse de frate-seu Stephan,
pusse de Innecb pe mama aquestuia. vrend a'l amide
si pe Rasal. Stephan se refugib in Muntenia la Vladu-
Dracu, si prin ajutor de ostire dela aquesta si dela
Turci vent a }Ate pe frate-seu Elie. Lupta fit scurta:
Moldovenii, quea mai mare parte se unirO cu Muntenii
si instalar6 de domnu pe Stephan. Crima lui Elie prin
quare se suisse la thron intaritasse pe Moldoveni. Elle
fnvins se refugib In Polonia la Vladislav Iagellon. Po-
lonii veclend qu6 Stephan are partit mare In terra, qua

www.dacoromanica.ro
142

sg 1 aibg de amicu, pe de o parte 11 recanoscur5 de

domnu, iar pe de alta defter() ospitalitate lui Elie qua
cu densul sg OM ameninth tot-d'a-una pe Stephan, §i
a'l for qua a le fig alliat credincios. Elie dar fu re-
Vnut cu tote onorile In Polonia; dar scgpand; intro iar
In Moldavia, reseals) o parte din terra In contra frate-
lui sea Stephan, se Mare In doe ronduri; iar la 1436
ajunsere a se Impgca si prin millocirea regelui Polo-
niei, a fmpgrti Moldavia In doe, adice: in partea de jbs
ditre mare si fa Bassarabia sg domneascg Stephan, §i
In partea de sus din preunl ea Suceava sg domneascg
Elie. Domniro astfel amendoi_ fratii §epte anni Vino la
1444 quand Stephan afland occasiune, prinse pe frate-
sea Elie, ,i fi scoasse ochii, Elie marl dupe un an la
1445. Mai domni apoi Stehpan singur trei anni, §i fit
uccis la 1447 de Roman filiul lui Elie.

XIII.

Uniatia iu Moldova. Grigoriu unitul. Domnia la Florenta. Limba

latina se allungii, si se intruduce slavona. Agitatiuni sociali In Tran-
sylvania.

In aqueastg epochg de desbinare este de fnsemnat qne

In Moldavia prin propaganda papale s'a lost intrudus
uniatia. Grigoriu Mitropolitul la annul 1435 recunoscit
suprematia Papii §i adoptb dogmole Apusului . La
ahnul 1439 Damian Metropolitul Moldaviei assist() la
synodul dela Fiore* pentru unirea Bisericelor, ca In-
demn dela imperatorul Byzantiului de a adopt, dog mele
Apusului spree a attragge pe Catholici sgl ajute In con-
tra Turcilor. Dupe un an, la 1440, quind se tine
alt synod In Constantinopole in Santa Sophia, Da.aiari
fu stins din choral archiereilor ch un uniat, §i in local
lui susemnb Macariu Metropolitul Nicomediei.

www.dacoromanica.ro
 143.
PinO aqni Rominii inveta, latinesce; servitiul divin
se facea, latinesce dnpb' cum se flcusse mai nainte de
desbinarea Appusului. actele guvernului, decretele dom-
nilor, tractatele se fIcea tote in limba latina. Metropo-
litul ans6 que urmb lui Damian, fiind forte zelos ap-
perhtor al dogmelor Re'saritului, allungb limba latinh
din biserice si intrudusse pe quea slavong qua sh puig
o linie de demarcatinne intre Romani si Latini que a-
cum nu mai era, un nume national ci religional. Exce-
sal In tote si ensusi in zel ne face adessea a chde in
magi errori. Helleiiii, din phgani devenind Chrestiai, si
conservencl limba hellenich, na numai quo aqueasta
nu'i mai addusse la paganetate, ci le explico Christia-
nismul si ii fhcit a'si conserva nationalitatea. Asseme-
nea `Si cu Romanii, limba latinh, ca o limbh culth si
precish ar fi putut le explich mai bine orthodoxia, si 4
le apperh nationalitatea de a nu expunne in mari peri-
cole. Limba .slavonh, strainh cu total si fIrci autori ela-
sici ii facit a inapoih forte mult.
Pe aquesti timpi deplorabili in Transylvania se fIcit
o agitatio sociale intre popoli spre a scutura jugul feo-
dalitatil, Servii querea libertatea avend de axemplu com-
manele Romaniei que era organisate cu drepturi muni-
cipali cu burgerabii lbr, si pe un picior de eolonnii mi-
litare. Aqueasth turburare se allinb dnpii mOrtea lui Si-
gismund la annul 1437, prin impilarea iobagilor si. mai
virtos a Romanilor din Transylvania pe quari nu numai
qui) nu'i ajutarO quet doi Corvini Ioan si Matheiu, ci
ii si appesar6 pentru quii nu tmbracisarb catholicismul.
Numele roman se &oil acolo synonym en sery sau i o-
bag. Vom vorbi de Corvini la local Ion.

www.dacoromanica.ro
 XIV.

VLAD III DRACU $I IOAN CORVINU.

Vlad III. Amurat. Alliantii, fntre Turei, Romdnii qi Sirbii in contra

Ungurilor, Polonilor i Muscalilor. Daneseii instrumente quelor din a-
faro. Vlad ii euriita.

Pe quAnd Moldavia erg, desbinatl fntre fratii Stephan

si Elie, In Muntenia domnia Vlad III. Pe attunci §i re-
gele Ungariei Albert ruurind, Vladislav, regele Poloniei,
lu invitat a devenl regele si al Ungariei, Maud 'de so
cie pe Elisabeth, ve'duva lui Albert. Peste Turcia la k
driapole, Implrgtia Amurat II,
Vlad III Invingend pe toti- pi etendentii la thron, n'a-
vear de adversarii mai redutabili de quit pe Dlnesci
sau pe quei dtn partitul lui Dan III. Aquestia, catho-
Nati dejh, era sustinuti de Unguri. Vlad-Dracu, se
ve4u nevoit aisi facce si el un ajutor din afar$, si se
determine a se luh bite cu Tara La 1434 se dusse
fn persoang la Amurat II, din preung, cu o scortX de
300 boieri si aflandu'l in Assia, fi promisse alliantg, si
ajutor on quand va ave resbel In contra Ungurilor,
Austriei si Russiei. Amurat fi onoro pe toti dindu-le o
masg, sil trimisse fn apoi cu mari daruri.

www.dacoromanica.ro
 145
QuAnd Amurat la 1438 vent In contra Ungurilor,
Vlad III, si Georgia Brancovici despotul Serbiei i§i a-
Biro o§tirile cu quelle turcesci la Nicopole, si de acolo
trecurO in Transilvania, unde devastaro tot. Amurat Anse
vedend pe de e parte o resistintg tenace la Herman-
stadt, §i pe de alta, prepuind pe Vlad quo ilamggesce,
se retrasse din Trausylvania.
Retnturnanduse §i Vlad III la thronul seu, afle terra
mai mutt de vat mai inainte piing, de partisaniiD.nes-
cilpr. Aquestia vedend ura Ungurilor §i a Transylva-
nilor assupra lui Vlad, luassere mai mult curagiu, si
nemultumitii trecussero in partea lor. Vlad deveni ter-
ribil, pusse a uccide iu tote pgrtile o mare parte de
boieri pe quare fi prepusse de athreTsarii. Terrorea se
intinse peste tot,

XV.

banescii sunt sustinuti de partitul eatholicu. Joan Corvin Huniade Da-

neseu. Vlad se alla en Amurat. Aquesta it pnepune Si 11 urrestA. Vlad
se Milli cu Vladisilav al Ungariei. Ungurii pled in batalie faro o,teni.
Vlad ¢i generalii unguri ()km quo uu se pote, loan Corvin dice quo se
rote.

Partitul Dgnescilor era Anse tare sustinut de Uniti,

qi prin urmare §i de Unguri. In Transylvania domnia
un Ramb din quei mai faimosi pie era din famillia
DInescilor. Aquesta era Ioan Corvin de Ilunyade. filial
unui boier roman din famillia Danescilor, a nume Voicu
Botea. Joan Corvin sustinea pe toti Danescii, §i luasse
lui Vlad-Dracul ducatele Almasului §i FIggraiului, que
pint; aqul era appanage alle Domnilor romani.
Vladu-Dracul. vedendu-se amenintat de un assemenea,
adversar'u redutabil, fu nevoit a se mai ducce din
nuou la 1440 la Andrinopole spre a saluta pe Amurat
10
www.dacoromanica.ro
 146

si a rennol le_atura de allianta ofrensiva si defensiva,

Aquesta fl quam prepunea deja, si Intaritat de fanatis-
mul unui favorit al sea Phadulah, arrestb pe Vlad si'l
pusse la tuchisOre in Turtle din Calliopole. Vlad, pro-!.
testy de a sa lealitate si qua sa, scape, lasso in locul lut
doi filii ai sei drept ostatici.
Dap) que ajunse in Romania, Vlad-Dracul, se de-
cisse a'si resbuna in contra Turcilor, trecit dincolo de
uniati si se alho cu Vladislav regele Ungariei si Po-
loniei.
L4 1444, Vladisl v, ae si tnchieasse o pace pe 4ece
anni cu Turcii remustr, t de Papa si tndemnat de a
rumpe aq tea . evil. se determino a dh resbel fit pro-
clamat cu uet mare, cu man declamatiuni si juraminte,
cu man prepa .atiuri, si quit os ire/ unguteasca si po-
lona, fu adu ata d I tote partite la Nicopole, nu era mai
mare de quilt de 4e e mii sub commanda lui Ioan Cor-
vin de Hunyade. Dup6 promissiune veld si Vlad aeolo
cu dece mit callari sub commanda filiului sett que se
numia tot Vlad. Vedeud rinse pucina ostue a Ungurilor,
si cunosend si puterea si disciplina Turcilor, cum si
eha acterul si bravura lei Amulat, nu'i plact nici de
cum aqueasta intreprindere: ii 'Aril forte imprudente.
Pe de alta, parte Vlad ei a un militar din quei mai dis-
tinsi din timpul sett, sea cum se inceapa si cum sa
sustia un resbel. Vlad ii Oat forte usurel. Jntr'un con-
silliu ce se tit u, Vlad fi disse de faca cu totii
"Majestate, ostea 'ti e pucina, Turcii sunt multi si
commandati de ensusi Amur it que este un bun capi-
tan; pe lane) aquestea, ia roa se appropie, si ai a to
lup a si eu Turcii, si cu timpul red si cu lipsa. Da-
qua creqi quO imteratorul liputiului, si iota Geno-
vesilor si a Venetianilor vor b tte pe Turd de o parte
pe gaud not ii vom bade pe de alto, pucine sperante:
Byzatitui
.
runoscu pu erea T irvilor; vor stn e4 sputa-

www.dacoromanica.ro
 147

tori si v441 Incono 6 victoria qua acolo sa treca s el;

Genovesii si Venetienii suut speculatori: aurul Turcilor
ti fermeca si'i va facce sa stea locului. Nu 6 sa pui
credinta pe omeni pe quart nu'i misca de quit intere-
sul banilor.
"Alpena resbellul pe annul viitor; prepara-te mai bine:
sa nu ne tntemeiem de quat pe fortele nostre proprie
Astg j.i Arnurat are mai multi omeni dupO sine Gland
ese la vAnatore de (pat not quand esirOm la resbel "
Quei mai mutt: generali si magnati Unguri approbaro
consiliul tii Vlad. Numai cardinalul Julian que atttasse
resbellul aquesta, si Ioan Hunyade que era inemicu lui
Vlad , i se opussero, clicend quo VI d nu 6 sinter,
quo tic e cu T rcii, si de aqueea le face atit a laude
qua sa sperie pe Unguii; Anse ei nu cur oscu que va
sa (lid, fr.c si i ericolul si vor merge Inainte si vor
extermi a 1 e Turd de pe faca pamentului. Regele Vla-
di,lav, eh polon quaruia ti placea vorbele marl, applaud
lui Hunyade s commando departul Vlad attunci spre
a s Istrune onorea Romanilor. dette Fatru mil de callari
sub commanda pi opriului sou Min spre a marl &tea
Ungurilor, si facb urare regelui de victorie, cum si lui
Hunyade.

XVI.

Lupta, dela 10 Noembriu. Turcii inving. Vladislay si Cardinalul Iu-

lian sunt ucciO. Hunyade scapl cu fuga. Iliad 11 areetA. Hunyado se
rescumpara.

Armata Ungurilor si a Rominilor ajunse la Varna

asteptind ajutbre si dela Ioan II Paleologul, st dela
Skeider-beiu capul Albaniei, cum si dela flota venetiana
sl genove,A.
A...urat que se afla in Asia trec in Europa si ii in-

www.dacoromanica.ro
148

tempint) la Varna. Lupta incepii la 10 Noembriu 1444.

Ioan Corvinu erg, generalismul; Regele Vladislav remas-
se la locu mai singur cu un corp de reserve. In cjioa
d'inteiti. Chrestinii infrinsere pe Turci: a doa di nume-
ral Turcilor fad' qua victoria sa 0, 14 partea lor. Re-
gele Vladislav fu uccis si capul lui fa purtat Ian)
sulita de un dervis . Chrestinii perdure curagiul ;
intro quei uccisi faro si episcopii de Erlau si al
Varadinulai, cum si cardinalul Julian quare fassesse
causa aquestui resbel. Resbellul se termino dupe cum
il prevec,lusse Vlad III. Flota genovesa si Venetiana nu
numai nu dette nici Lin ajutor Chrestinilor, ci facilite pe
Turd trecendu'i ensusi in vasele for din Assia in Eu-
ropa, si luind quite un ducat de fil-quare individ. By-
zantinii nici nu se miscare din locu.
Hunyade sap!) cu fugh, si trecit Dunerea in Romi-
nia. Vlad, avea multe assupra lei: luarea Almasului si a
Fggarasului si ensusi Banatul Severinului, protectia que
d Danescilor adversariilor sei, pradarea que mai din
ainte facusse in Rominia, insultata que ti fcusse Ina-
intea regelui Vladislav , diverginta de principe politice
si religiose, 11 4cea acum sa'si resbune. "Unde e filiu
meu?' II intrebb Vlad, cum il vec,it inturninduse in sta-
res deplordbile dela resbelul intrepriris cu atita usure-
tate; si in data, it passe In carcere. Intr'aquestea se in-
turno si Vlad filial, que din preuna cu Romanii sei nu
fussesse quel d'inteiu de a fug! dela batalie. Remasse
Hunyade captiv pine que se rescumperO si dette inapoi
Rominiei Almasal, Friggrasul si Oltenia. Dupe aqueasta
justa restituire, Vlad III dette libertatea lei Hunyade,
si it petrecil cu onori pine la Brasov.

www.dacoromanica.ro
 XVII.

ban corvin vice-regele al Ungariei. Allunga pe Vlad in i pune pe

l?an IV. Vlad restorn& pe Dan. Hunyade bun general, roman A,nse re-
negat. Exemplul lui a fost fatal elementului Roman.

Hunyade afib Transylvania si Ungaria in desolatiune,

si contribul mutt spre a assicurh, mintile. Mostenitorul
corkei Ladislav IV era prune de cinci anal; si repre-
sentantii Ungariei allessero pe loan Hunyade. de vice-
rege guvernator Ono vo cresce pruncul regal. Land
puterea in mans, Hunyade, numai intarclib de a'si res-
bnnh in contra lui Vlad III. Se pusse dar in capul u-
nei ostiri numerOse si intrand in Romania, allungb pe
Vlad III si pusse in locul Iui pe cumnatul sea Dan IV
Vlad se refugib la Turci, si cu ajutor dela densii re-
intro in terra la 1446. Dan cu ajutor si dela Unguri si
dela Domnnl Moldaviei, Roman, batil ie Vlad si ii taio
capul cum sl filiului aquestuia quellui mare. Vlad al III
a domnit 24 anni, eh bun guvernator, bun general, ap-
Orator al regiunnii in contra catholicismului, app6rator
al Rominilor in contra TolAgiei. Daqua Hunyade 'ia fost
inemicu. este qu6 aquesta devenisse catholicu, si sus-
tinea nemesia ungureasca in contra quellor de o natiune
ea densul Romani, lassandul far6 nici un drept politicu.
Hunyade a fost un general mare, Ing ca un renegat
a combiitut §i pe Romani §i orthodoxia. Exemplul lui
'lam urmat multi Romani din Transylvania pint; astacli
lepadanduse de religiune si de naVonalitate; de aqueea
Romanii 'i-au numit ptnii astl-di nu Ungari, ci Ungureni.

www.dacoromanica.ro
 XVIII.

DAN IV,.
Se speril, Si Turcii &ecru limile lui Dan. In lupta de a Mirla Iint;u ri
aunt M uti, Hunyade prins de Sirbi se r scuniFer.1. Dan IV m'le.

Dan IV fit un domnitor crud si vendicativ, I ccisse

pe on -qua,re era prepus de a fi din pattea Draculescilor
quat se indignarti si Turcii de barbaria lui. SchOla cio-
coismului In te'ril, cum am dis, IV are Inceput dela Da-
ncsci atat in Romania pat si In Tidnsy vania, si fil-
m it cu furie ca tote pestilentele. Magnificenta s he-
roismul boierilor prin aqueasta schOla furl maculate.
Pa§ii din Bulgaria avuro" ordinile Sultlnului la 1447
da a vein si a pedepsi pe Din al IV. Aquesta se uni
la annul 1448 cu Hunyade que venia a batte pe Tnrci
pentru rusinea que phtisse la -Varna. Turcii se intern-
pinaro' cu Ungurii pe campia Mirlei sau Cosova, unde
fussesse uccis Amurat I. Ungurii si aqui fun). batn i, si
Hunyade sciit a fugi quel d'inteiu si fit prins de Geor-
gia Vucovici ilespotul Serbiei, si nu putit saph pin.6
nu se rescumpero si dette ostaticu pe filiul seu. Atat
era persecutia Catholicilor In quat sirbii preferia de a
facce causa comma. cu Turcii numai qua sa scape de
disii. ChresfHi. Romanii assemenea lAssarO pe Dan si
Trecurb la Turci. Amurat ti tract() ca Disci instruments

www.dacoromanica.ro
 151

Orbe alle unui despot crud, si ch pe nisce disertori, si

passe a'i uccide. Dan IV nu mai till mult dupe nquea-
4stl Mate. Dionisiu Photinb dice quo fu uccis la Tirgsor.

In Moldavia in annii aquestia; pela 1347 Roman avit

de adversariu pe verul sea Petru filial lui Stephan si
amicul lui Vlad IV al Romaniei; aquest' 11 si resturnb
in annul urmAtor 1448. Roman se refugiO in Polonia,
si acolo murl avelinat de Ornenii cum' erati de Petru.
Aquesta domn1 cinci anni si muri la annul 1452.
Stephan III apoi, nepot de suror al lui Elie adveni la
thron prin ajutorul Polonilor, si dupe u r an, un filiu
natural al lui Alexandru I a name Bogdan III, Lb dom-
ing, §i allungb e Stephan III.
1

Ast-fel impArtl si desbino terra dup5 mOrtea lui A-

lexandru I aqueasta famillie de Atridi ai Moldaviei, sbu-
cinanda-o prin resbelle civili peste 23 anni.

xx.
VLAD IV.
Corvin setite oehii protegiatului s6u Strinciueu qua sa complach lui Vlad
VI. Caderea Byzantiului. Corvin t i spilt rusinele. Radu quel Fru-
mos uccide pe Vlad IV. Bogdan III. Alexandru II. Petru-Aron.--
Cinbor. Stephan quel mare.

Dupb MOrtea lui Dan IV boierii terrei prin allegere

generale, la 1452 allessere de Domnu pe Vlad IV ne-
potul lui Mircea I. Pare quo pentru polities ajutb la a-
queasth, allegere si Ioan Corvin, spre a nu'si perde in-
fluinta din Rominia. Qua sg, se arate favorabil lui Vlad
IV, Corvin nu avit nici un scrupul de a punne a seOtte
www.dacoromanica.ro
152

ochii protegiatului si consingelui seu, lui Stanciu filiul

lui Dan IV que avea pretentiuni la domnie.
Pe timpul Domniei aquestuia In Constantinopole 1m-
Oratig Constantin XI, iar la Turd, murind Amurat II
la annul 1451, lassasse In local pe sett Maho-
filiul
met II. Aquesta luo Constantinopole la annul 1453 la
29 Main. Constantin XI se lupte bkrbatesce si ca,dii
wort din preung cu imperiul byzantin.
Am argtat qu6 Romulu fond6 Roma, si din Intemp-
lare cu un Romulu August caqii imperiul el la annul
1467. '1 of assemenea fit si cu imperiul Byzantiului:
Constantin quel mare it fondo, si cu Constantin XI se
termina.
La annul 1454 Mahomet II trimisse la Dunere Oste
numer6s1 spre a strabatte In Europa. Aqui Corvin tsi
spate rusinile pgtite de mai 'nainte; gad InfrAnse pe
Turci. In annul urmator Mahomet II yen' In persOng
cu ostire mai mare, si Corvin, avend In ajutor si nisce
cavalleri cruciati, iarasi Wit pe Turd. De attunci Hu-
nyade tsi tacit tin name european. Nu tral anse mult
dup6 aqueasta victorie, qu6ci marl la annul 1456.
Tot pe aguel timp la annul 1455 Radu III filiul lui
Vlad III veal dela Turci cu ostire si avend partit mare
In terra, batu pe Vlad IV, ,si'l uccisse la Tirgsor. A-
questa advenind la thron nu domni mult; pentru qu6
era, forte sfemeiat; Dupo densul vent frate -sea Vlad V,
la annul 1456 si el I ugi la Turci, dela quare luasse
multe vitiuri; Ella este Domnul quare s'a numit Radu
quel Frumos.

In Moldavia, pela 1452, gaud Bogdan III quand

Alexandra II, domnir6 doi anni. Dup6 densnl advent la
thron Petru IV supra-numit Aron quare a uccis pe

www.dacoromanica.ro
 153

Bogdan III. Aquest Petru Aron veni cu ajutoral Ungu-

rilor §i domni numai doi anni. Se mai vede in aquest
interval 0 un Ciubor-vod1. Aquesta Anse se pare quO
nu a fost domnu ci un general utgur a nume Ciupor
quare venisse cu Petra Aron, 0 quare dupO mOrtea lui
Aron ii lub locul quite-vh, luni pia fu allungat.
Vlad V ajatb prin o§tiri pe Stephan quel mare al
Moldovei spre a veni gi a'si Id, thronul pirintescu din
mina assupritorilor, la annul 1456.

www.dacoromanica.ro
 EPOCITA._ i ATREI

VINO ItTA.

I.

VLAD V TEP4
Catholi *smul 5i I lamismul ^,i disp domirmrea lumii. popolii, scent
vietime. ran, tismul. Idad V jur't resbunar tu I or victimel r.
Mai 'nainte de dderea Constantinopolii, sl dup6 a-
queasta quAti va, anni, arne idoe' domniatele danubiene
era sbucinate cum s'a ve Jut de resbelle din intru §i de
din afarii, din causa filillor naturali, ai lui Mircea I §i
Alexandra I; causa ans6 quea mai mare a fost fanatis-
niul religios al Turcilor de o parte §i al Catholicilor
de alta que isi disputa dominarea popolilor, si sculls,
Irate asupra fratelui, adressinduse la patimile lor. Lege
constitup, datine, tote era eilcate in picioare, fiii-quare
Pti puterea ci cu protectinnea sau catholicg sau musul-
manA trecea la thron peste cadaverul §i lumina ochilor
fratilor sei
Vlad V, filiul lui Viad-Dracul , impins de uraganul
vendict i gerterali cu sabia In mangy, Aro adunare §i al-
legere generalg i§i deschise drum la Domnie la annul
1456. Om pun de energie §i de resbunare, sufferind
multe din partea DInescilor alliati si consingi cu Ca-
www.dacoromanica.ro
 155

tholicii, avend a resbuna mertea tatetui seu, consang-i-

lor sei si amicilor aquestora, mOrtea tutulor boierilor
onservatori ti institutiunilor lui Radu-Negru si Mircea
inemicu nelmpecat innovatiunilor si imitatiunilor dupe
bodalitatea Catholics din Ungaria si Polonia, se deter-
mine din prenne, cu viata sa'si sacrifice si numele si
omirea, si sufletul, numai se curete terra de cangrena
quea mare. Vlad V. appera In Rominia eh geniul res-
bunetor al ei Impel litat i itr'unul din desci identiilui Mir-
cea, deqcindent al Negrilor-Bassa4abi. Juct pine la, ax-
emitate, se decisse a nu mai ierth nimicu. Jure pe
repe, cu tot focul urrei cum un pietos n'ar jury assupra
'rucii. Vai de inemicul Pa riei, Religiunii si al cuge-
elor salle! tepa Il asteptit !

IX.
feeatombele lui Vlad V. Matheiu Corvin &vine re °e. Tractatal Jai
Vlad V.

Dupe que mal anteiu tsi forme o armaat considera-

bile bine oiganisate, si bine tinute, nu inqi avii amid
de gnat pe sold'itii sei. Peste 500 de bweri que era In
relatiuni cu Ungurenii si cu Denescii, que se Ineerch se.
Introduce. In terre, smorfuri feodale, pusse si'i Mit) faro
nici o mustrare de cuget; peste 20 mii emeni din One,
de assemenea pri icipe si as iratiuni fedi se, dispare,
dintre quei vii. Patru sute de Sasi si Ungureni que se
afla In teal cu propagande contrarie libertetilor Roma-
niei si Relegiunii ei, ti aduneintr'un magasiu si pusse
a le da focu..Probe, quo n'a fost el tncepetorul qauestui
reu, este epistola Comitelui Michaiu Silagi unchiul si
tutorul regelui Matheia§ cetre Sibineni, p' quari Ii mu-
Etre, que ei an supperat pe Vlad V.*)
('') Vep Chronica lionutnilor de Gr. Sincai, tomul 1r, pag. "3.

www.dacoromanica.ro
156

Trecit dupi aqueasta in Transylvania, arse Brasovul,

si trasse prin tepa o multime de Sasi dinaintea Biseri-
cei Sintului Iacob, la annul 1457.
Organisind terra militaresce, pedepsind cu rigore si
cu dreptate, ne iertand nici o fa.pta rea, eh un alt Dra-
con al Athenei, applicind pedepsa en mOrtea la quea
mai mica abattere din legi, prin terrere es1 la capeteiu
de a moralish terra 'si a stabill securitatea publics. Da-
qua era terribil cu din Romini, nici o tigressa nu 'si-a
apperat puii mai cu furore in contra inemicilor, pre quit
Vlad V 'si a apperat Rominii in genere in contra Turcilor
si altor inemici de din afar() si din intru.
Pe timpul lui, in Constantinopole impOatia Mahomet
II; in Ungaria dupii mortea Regelui Ladislav de si
june Inc() fu alles de rege Matheiu Corvinu filiul lui
Joan Corvinu prin miqlocirea unchiului sea comitelui Mi-
chaiu Silagi. Aquesta, cum ajunse la thron inteiu pe
unchiul si facetorul sea de bine il pusse la inchisOre.
Que avea dar sa astepte Rominii din Ungaria dela un
assemenea Rodin?
Iar in Moldavia domnia, Stephan quo se supranumi
quel mare, ajuns la thron enstisi prin ajutorul lui Vlao. V.
Voind sa assicure drepairile Rnmaniei si sa le ap-
pere apoi, si vedend puterea Turcilor que luasserO deji.
Constantinopole, Vlad V se adunO cu Metropolitul si cu
toi boierii, si prin consilliu general se decisse a in-
chieia un tractat nuou cu Turcii, a intro, din nuou in
confederitiune on Turcia. recunoscend suprematia Sul-
tahului. Tra-tatul liii Mircea se renol ca prefacceri in
folosul Rominiei, si ca obligari mai multe dirt partea Tur-
ciei. Aquest tractat s'a incheiat la 1460..

www.dacoromanica.ro
Turcii quer copii. Vlad V. refusA, si face(' all iantA eu Matheiu Corvinu.
Ilamza-pasii in tepA. Vlad declara resbel si trece DanArea

Nu trech dupo aqueasta, si chronicarii parnenteni (lieu

qu6 Sultanul trimisse firzan invitand pe Vlad V, qua
sa via singur cu peskesul annual spre a se trichina
Sultanului, si pe lunge* aquest peskes sa mai adaoge
si quite 500 copii de Roman' pe fia-quare an. Din
aquesti copii turcindu'i facea imperul Ottoman iani-
cerii.
Vlad V, respunse qu6 peskesul 11 trimitte, quilci ti
Indatoreada Inscrisul quare tot assemenea hdatoreada
pe Sultanul tntru a nu quore mai mult, nici venirea
Domnulul inaintea lui, nici copii terrei. E pre mult disse
Vlad, si eu m'am jurat A fiu just; vai de omul que
Isi va calch cuventul sau inscrisul.
Vlad intriaquestea facu un tractat de allianta on re.
gele Matheiu al Ungariei, la 1461, *lend pretentiunile
Turcilor. Sultanul se Infuri6 audind respunsul lui Dan,
si trimisse ordini lui Hamza-pash dela Vidin a intrh, en
(Ore in Romania si cu on -que pretu a scette din Dorn-
nle pe Vlad viu sau mort.
(band IIamza infra apoi in terra cu Turci, Vlad pussc
mama pe dansii si pe toti ordono a'i tragge prin tepa
formand o padure de tepe Intre quari a lui Hamza era
mai 'nalta de plat a tutulor.
Vlad nu mai astept6 sal declare Sultanul resbel ci
treca Dune'rea la annul 1464, devastO Bulgaria de jos,
uccisse peste 25 mii Turci, ariciand locurile de tepe.

www.dacoromanica.ro
 IV.

Mahomet If cu 250 mii Turci in ra "n Romania. Bataia d Ia roxani cii

retra gerea de a Tirgovi, e.
Mahomet II infuriat de aquae to sciri, b e pulse sin-
gur IA cavil unei armate de 250 mii Turci §i t ecii.
Dunhrea. Nu ajunssesserO arcs In Brhilla qua id Vlad
ardicasse .toti locuitorii §i ii trassesse la murti. Turcii
aflarO pretutindeni terra, deserts: nici om, nici vita, nici
de mancare. Credurti dar quO lumea e sper'ath §i qurr
a fugit de frich. Aqueasth ii flea sh 'naintese 11 In e-
tul lar6 the, §i faro a LA nici o m6sura de preveghi-
ere. Vlad i§i imphrtisqe ostirea: o parte o Linea cu sine
la locul de panda uncle se aflh, si alta o trimessesse la
hotarele Moldaviei. Stephan ajutatul de Vlad a se sull
thron, era, alliat cu Turcii §i cu Ditarii si venia, al batte
pe de o parte pe quitnd Turcii, se v6rsh eh an torrei
a'l batte pe de alta. Vedend quii Turcii thlArisser6 sere
a petrecce nOpte §i quo nu au nici veghii, nici mesure
de apperare, Vlad se informb de situatiune campamen-
tului turcescu §i cartando attacul. In midlocul noptli pe
quand quei mai multi Turci -dormih, Rominii cu torte
apprinse se rhpegiro in midlocal lor, §i Vlad commands,
tote attacurile. Pint; la dio thiaril pe Turci in desordine,
§i fih-quare din ei voind sh se appere §I nescii'id In
quine dh, se ommora intre sine. Vlad voih a stabatte
pinii la tindele Sultanului §i in intunerecul noptii trine-
med. tindele §i o§tenii a doi pa§i cu gnarl se WI pino
la alba dillei. Multi Turci perirb in aqueasth lupth: ca-

www.dacoromanica.ro
dart) ease si 1000 de Romani in mainile int.nucilor. Sul.
tanul la dio ordono sg'i tale. Aqueastg Wale s a Item
plat in carnpia Foxanilor. La dio, ", lad se trasse spre
Tirboviste.

V.

Mahomet II urmaresee pe Vlad la lir ovi ce. Plidurea de tepe. Mutt&

erulime. mult zel. Mahomet ermino cu intriga, qua, e nu putu farce ea
forta. Radu quel frumos se pro lami, domn. Vlad tre ee la Ma heiu 1,
ovine c Unguri, se nvine. Ungurii aintrt, Ungurii it arrests;,. Quine
era Matheiu.

Mahomet II urmAri pe Vlad catre Tirgoviste @e unde

aquesta se re rgssesse deja cu lgcuitorii la cetatea Pcr-
ienarii elite o construisse ellu. Mahomet la appropriereaca
de aqueastg capitalg, remasse fmmarmurit quand vela
o pgdure de 20 mil tepe prin quari fussesser6 trasi 20
mil Turci, in midlocul qugrora mai 'nalt se afla flamza,
in vestiminte rosii. La spectacolul aquesta Mahomet II
suspinb, si disse: "maltg, crudime. mult devotament! nu
"ia quine-va a§a de facil terra unora assemenea omeni"
Mahomet will la mini u un corp de 6000, cgllgri
que Vlad lgssasse a'l observh, (pentru quo" el dela Poi-
enari plecasse inaintea lui Stephan spre Moldavia). Ma-
hornet, impresionat de gate vOclusse si mai vOdend re-
sistinta Romanilor, commando departui inapoi °titre Giur-
giu; si se incercb a facce prin int igg queea ce nu
putusse facce cu forta. Se decisse a se adressh la ne-
multumiti. Dupo que Turcii devastar6 tot in treccerea
for prin Bucuresci ping la Giurgiu, Mahomet treat Du-
area, si lgssb pe Ali-beiu cu o parte de ostire spre
a sugtinne pe Rada quel Frumos. Aquesta se dice qui)
era (rate lui Vlad; trgind inse cu Turcii, contractasse
inveturile lor. 'Iar fi plkut sg fad din terri un pasalik
Era dar candidat favorit al Turcilor pentru. quo be pro-
missesse alle inchiiia terra.
www.dacoromanica.ro
160

Radul se adressb la Boieri, le descrisse crudimile lui

Vlad, taria si puteroa Turcilor, adlogind quO an sh mai
viia In terra si mai, numerogi, si quo mai bine sh a-
bandone pe Vlad, de quit sa sustii6 un despot qne a
addus si va mai adduces peire pe terra. Ast-fel statuti
Romanii de nevoi, si de sufferinte, trecur6 cu totii in
partea lui Radu si tl proclamar6 de domnu, Dunaseii
iar, se mai aflh multi In terra.
Vlad strimtorat si de Stephan se vedi.t um:JR a se
refugia in Ungaria la regele Matheiu cu quare era deja
In allianta. Se Intelni en aquesta Ia Turda, si de acolo
Vlad en ostire ungureasca si cu regele Matheiu intro
din nuou in terra.
Radul cu boierii si ostire esirti Inaintea regelui Ma-
theiu, si aratar6 quO voiescu pace, quo n'au bataie cu
nimeni, si quO nu voiescu de quit a ascaph 'de crudi-
mile lui VIA Radu se mai Intellese iar cu regele Ma-
theiu, Ii offerl ducatele Almasului si Faghrului que Ono
aqui le avea domnii Romani: Matheu vec,lend quO Radu
avea partit mare, quo Vlad nu mai era posibil, vedend
apoi quO I se promite atitea folose, nu numai quo in-
tOrse spatele lui Via& ci pusse anc611Inchisse Ia Buda
unde stetto prisonier dece anni.
Radu ajunse la domnie si se recunoscit Inteensa si
de Turci si de Unguri, oflerind Ungurilor Almasul si
Elgarasul, Ili Turcilor dreptul de a cousiderh pe domni
ch pe nisei pasi Turci cu doe tuiuri. De aqui Inainte
domnii, de unde ert independent,i devenir6 In adever
tributari Turciei si perdurb doe ducate din 'Transyl-
vania.

www.dacoromanica.ro
 161
Pentru Matheiu In tingaria si Transylvania, daqua eh, rrege" al Unga-
riel area interese de a milli aquest rept cu perderea 7RomAnilor de din-
quad de Carrati, undo 'ia lost simtimentul de nationalitate rentru quei
de dincolo? Nici un drept politico, pentru dOnsii faro numai de s'ar fi le-
pedat de orthodoxie si prin urmare de nationalitate. Din causa, aquestei
persecutiuni, tote familliele illustre romilne din Transylvania devenind
catholice, trecu astAdi de famillii ungare. Glorifice-se qu'ne are interes Cu
Ioan si eu Matheiu Corvini, quoci RomAnii in genere, n'au quo qicee do
densii de quilt qucea que pot cliece Grearde aqueia dintr'ai lor, quo au
adoptat Islamisml si au ajuns Pasi si Viziri., Daqua stunt dod inte-
rese, until al Impillitorilor si altul al impilatilor, daqua b un princip al
despotismului si alto! al libertatii, orthodoxia a Post rartea Impilata si
in Turcia si In Ungaria, orthodoxia a purtat In sinul silo principal li-
bertfitii, pentru quo a Post o protestatio vii& si necontenitd.

VI.

STEPHAN V. QUELMARE.
Stephan bate re Poloni si belie tractLt. Bate le St,: ii e allie cu
Turcii si bate re Vlad.
Aquesta a fos't nepot alai Alexandra quel Bun, si
filiul al lui Bogdan-Voa. Ajutat cu ostiri dela Vlad V,
veal iu Moldavia si alurigo pe usurpatori. Pet u Aron
se refugib la Regele Poloniei. Stephan pentru aqueasta
treca fruntarele si deprado tinutarile Poloniei, pinti que
constrinse pe rege a iinchieik un tractat de pace la an-
nul 1459, cu mars folOse petra Moldova, Ambele State
prin aqest tractat fitcuri5 alliania offensid.
Aqueastt alliantI faLit ye Stephan a deven1 ingrat
cXtre Vlad V, que 11 ajutasse, Vlad se alliasse en Ma-
theiu al Ungariei, Stephan nu vedea in Unguri de quit
niece protectori ai lui Petra Aron que le didesse ce-
tatea Killia. Stephan, dup6 que fsi immul0 si organisb
bine ostirea trecu la annul 1461 1k Semi si Ii Fab
forte, Quid la 1461 Mahomet II, tree?' in Romania In
contra lui Vlad y-, Stephan se allib en Turcii, spre a
paralysh operapnile de resbel alle aquestuia.
La annul 1865 veal ..i lab cetatea Killia dela Un-
www.dacoromanica.ro 11
162
guri si cetatea Albs, coprinse tinutul Putnei que 016
aqui fussesse al Rminlei. La annul 1467 Matheiu al
Ungariei, spre resbung de prAditrile que fgcusse
Stephan Secuilor, intro cu ostiri in Moldova si arse si
prIdO Tortusul, Bacaul, si Romanul, Stephan ti uccisse
La, cetatt&i. Baia vre 10 mii de osteni si 'I facit sg sea-
pe cu fuga si ea o sAgeata in spate, Pentru aqueastii
prldare a lui Matilda, Stephan intl.?) din nuou in Tran-
sylvania si devastO regiunea Skailor, pin() constrinse
pe Matheiu a inchiein, pace ea Moldova, la 1468, offe-
rindu'i si gale vh, cet ti en dominiuri in Transyl-
vania.
Dup6 impIciurea cu Ungurii, in aquellasi au, Ste-
phan bgtit pe Tittari si 11.1) pribonier pe Carzicu filiul
Kim ului: Secuii, spre resbunare dotter() ospitalitate
lui i'etru Aron que fugisse din Polonia la densii. ii (let-
terb si ajutor spre a battc pe Stephan. Aquesta batu
pe I}( tru Aron si pe Secui, intro apoi in tinutul ion si
ti pedepsi aspru.

VII.

Stephan Eo eniancipii de alianta cu Tureii yi intra in resin cu Radu

tr. Domna qi Miele lu. Radu cal-five la Stel han. Stephan Domnu al
Secuilor. Disfata Tureilor la DAtalea §i ) acea, Intro Munteni qi Itoldo-
veal la nonin:cul sarat Stephan is de soda re Voichita filia lui Radu IV.

La, annul 1470 Stephan incepit a tnt6rce spatele Tur-

cilor cu quari se alliasse, si qua st se emancipe de a-
qaPhstg allia,np se dettermin6 a batte in Romania pe
Radu IV, favorital si ajutorul "Turcilor. Arse Brgilla,
iar Radu intro in Moldavia, si Muntenii se intempinar6
la Sod, unde se facit o btttaie cruntg. Radu infant se
retarnb In napoi. Dupb 3 anni Stephan .iar declarb
valid lui Radu, La 1474 Moldovenii cu Muntenii se

www.dacoromanica.ro
 163

bAtarb la Wm:lied- &ire. Radu perYnd blitaia se re-

trasse in apoi. Stephan ql urmari pin() in Bucuresek
Rada se velit nevoit a fugi la Turci. Av6rea lui si
Denuna Maria, si do6 filie cldur6 in mainile lui Stephan.
Ving6torul se v6;Iii nevoit a se iiiturna. 11 Moldavia,
qu6ci in lipsa lui Guvernatorul Transylvanici Blas in-
trasse aeolo on 6000 de osteni. In Romania lIssb domnu
pe Laiot Bassarab. Cum ajunse in Moldavia bittii pe Balks
i urmitrindal in Transylvania, se declarb domn al Se
cuilor; recruto apoi dintre densi un corp bun de ostire
si c i aquesta, din preun3t on ai s6i, es1 inaintea Tur-
cilor; qu6ci Rada quel frumos venisse on ostire turcea,
sett si allungasse pe Laiot; iar Soliman past, inaintasse
ptn6 la &triad, Turcii avel ostire rnulth. Stephan avea
40 mii de Moidoveni, 5000 de S6cai si 2000 de Po-
loni. Main. fu disperatg. Moldovenii tifranser6 pe Tur-
ci si ii allungarb pin6 peste DurAre. Patru pasi cli)arti
mort1 din preunI cu mii de soldati. Pin() la 100 de
st6guri li se luar6; prisolierii faro toti trasi prin tjp6.
Allungend. pe Turci, Stephan se Worse cittre Radu
favoritul Turcilor que venib, in Moldavia; trimisse mai
anteiu pe v6.tu -s6u Alexandra sau S.indrea Li courts
lui; aquesta perdu si ba,ta,iea si viata Io lupt6, Veil' a_
poi singur Stephan si tnfrangend pe Radu, 11 urmlri
016 la 116.nnical Surat, Aeolo Boierii din ambele pArti
din preuna ea soli inadins trimisi dela Casernir regele
Poloniei stlruiri5 a se farce pace; Fi de unde pia) a
qui hotarul intre Romania si Moldavia fussesse Tortustr
mum se posse Milcovul. Stephan in annul aquesta (1475
find gut; ii murisse Dornna,. loo pe Voiohita filia lu)
Radu IV de sorle: iar pe DOmna din preunit en queea-i.
laltX filie o trimisse Cu nnori la blrbatul s6 Radu.

www.dacoromanica.ro
 VIII.
Mahomet II, deelarn, resbr1 Id Stephan. 11 doelaratrI si Radu IV. Ste-
phan se desparte de Voichita ¢i o trimitte la tatA, s6u. Mathcas si Ste-
phan T;i addueu a minte de Vlad V. Radu IV cade. Vlad V. se real-
tri, la, Domnie.
Mahomet II, dap') rusinea que patlsser6 ai sei la Bar-
lat, se prepaid cu ostire si mai mare a Intro, in Mol-
davia. Ungaria si Polonia. In Romania avea de auxiliar
pe favorit,11 sou Radu quel frumos, quare nu pucin rgu
putea facce si lui Stephan si lui Matheiu al Ungariei.
Rathi quel Fru.nos, dup6 preparat'vele Turcilor, tncepu
de mai 'nainte ostilitlitile in contra lui Stephan, clicend
quo void, a lug, inapoi dela Moldoveni tinuturile que a-
questia le luasero dela Romani, adico Killia, Alba, si
iinutul Putnei. In aquei epochl lag, a restitul a,quelle
pArtiRomaniei erh una cu a le prepara spre a le dh
peskes Turcilor: patriotismul lui Radu era, forte fall si
by pot rit.
Stephan cunoscea §i manoperele Turcilor, si bypo-
erisia Frumosului de Radu, si amicia faIsa a Unguri-
Ior si Polonilor: mai molt de quilt tote Ans.' nu mai
puff.' suferi rolul neomenos que ,luck, Radul si se deter-
mho a Mule dela &instil, a'l perde cu on -que prep,
Se &spill in datI de Voichita, o trimisse la tatal sou
.si se intellesse de aprore eu Matheiu al Ungariei.
Acum (hi 1475) si Stephan §i Matheiu isi addussero
aminte de Vlad V que kicea de dece anni In inchisore
www.dacoromanica.ro
 165
la Buda: arum le orb, la amendoi necessarie talentele
militare alle aquestui om que devenisse spaimentalliul
Turcilor. Matheiu dette libertatea lui Vlad V, si '1 tri-
misse la Sibii en scris6re catre Magisterul Thoma spre
a'i da tot ajutorul qua sa reintre Iii Romknia.
Stephan acum se intelesese en Blthory Istfan Dom -
nul Transylvaniei; amendoi iiitrar6 in Romania de a-
mendoe *tile si despre Milcov si despre Turnul Kosu.
Radu IV strimtorat de tote parole, fugi in Brasov. A-
colo Sasii 'prindendu'l Il dater() In mainile lui St.-phan
quare pusse si 11 tail) in data.
Vlad V se stabill din nuon pe thronul Rominiei. De
unde in Domnia d'inteiu 'Ruth numele de Topes; acum
i se dette supranumele de Cedu Orul; din causa mary-
rului de dece anni. Turcii se speriara gland vOurO
glib au a facce de aqui inainte cu Vlad Tepes. qi cu
Stephan pe quare tote State le straine 11 numissero dejb,
quel Mare. Mai irtArdiaro dar expeditiunea spre a se
prepara. mai bine. Se fncercarb a facce quite -va incur-
13i Uni. §i pucini se inturnaro Inapoi. Unirea acum eri
strinsa Mitre domnii Romani si Intro Unguri.
Vlad filiul lui Rada IV quel Frumos, cngl la Turei
qua prin ei sa viM la domnie.

IX.
Turcii from Dunr rea. Vlad V le resiste si se retrage tregendu'i la manta
Paul Chenesul. Turcii suit Ututi la apa V inerii
La 1479, Ali-beiu inemicul lui Vlad V treat Dun&
rea cu 100 mii Turci assupra lui Vlad si a Ungurilor
Romanii audind de num6rul Turcilor, se trasserb la
munti. Vlad he clut pept, tragenduse tot spre munti
pita se va uni cu ostirea nnguresa din Transylvania.
Acolo Istfan Bathay Domnul Orrei, adunb pe ltIng6

www.dacoromanica.ro
166

Ungdrii ski Oste de Romani, de asi $i de &cal, en

quail venl a se tint si V1ad. In Temisiana era ban co-
mitele Paul Chenesul (*). In pregiurul aquestuia ca
Roman se adunaro toti Remanii Temisiansi ql formar6
o. Wire respetabile.
Ali-beiu urmarind pe Vlad, intr6 in Transylvania §i
'naintit fa,r6 resisting, pint; la Alba -Tuna. Ofitirea al-
liata vrea sal puiti la mijlocu Batbory Istfan ti in-
tempipo la apa Vinerii, si acolo ince0 bataia. Sasii tai
Secui fun; tare lAtuti. Romanii si Ungurii resistar6 ea
vigore. Turcii se credea vingetori, quand de o datA pe
la spate ii supraprinde si ii attaca Paul Chenesul cu
Temesianii sri. Abia cu fuga sctparti pucini din Turd
dintre ameudo6 focurile fu nevoit a se travesti
ca un purcar i asa strablith en fuga prin muntisi sel-
be pino trecii Dungrea in Turcia.. Campamentul Turci-
lor intregn, cu arme, bagage. bani, eraiit in mainile
ving6torilor. Peste 30 de mil c Aduri5 morti in acesth ba-
laie, afar de prisonieri. Dupil victorie Chrestinii osteni
Acura. ospet mare in sunetul musicei, multnmind lui
Dutnnecleu; apoi planserr) pe quei morti 1i se occuparo
de immormentarca lor.

(*) Despre numele chenoz, G. Sincai, torn If pag. 80 (lice clue an venit
Ronrinit ea densul din Moldavia, quind an fugit in Transylvania din
cause Tatarilor, Fi '1 au luat dela Pacinati si Comani. Noi credem
qtro chenoz este o corrumpere a vorbei chnezi, can khnezi slavone qua
insereuedi cap archout eau principe. Lui Paul chenezul, Si lieu au
torii contimporani ii Paul de Canisa, comite 'al Temisianei. Aquesti
chenezi intro Rominii din tngaria, unii eri numiti d'a dreptul de Re-
go, si altii to allegea de poptl. Quei numiti de rege avea drepturile
nobililor, adice fecea quilt opt oameni prosti: inn la alesii de popol,
un chenez facea numai quit doi Omeni prosti Ast-fersi in hierarohia
Rostra, veohie, prin eervitiu ajungea quineva a aye doe voturi,t atra
voturi, opt si doe spre-leee voturi, pupo o mare capacitate can un,
lung servijiu, si se (lima boier de doi-spre-dece.

www.dacoromanica.ro
 X.

Bniazet ll intrh 'a Moldavia. 8,eplihn se lire la defeasivil, deliisat Te

all'untii sei. Vlatl V. deli sat e nevelt a facee queer eild a lima Ste
I han.
La annul 1481, =rind Mahomet 11, ii succedit Ba-
iazet II. Aquesta spre a sp6!h rusinea Turcilor, si spre
a'si Implilli cugetele de conquista, se sou% singur la
annul 1484 cu putere mare si trecit Dime'rea In Mol-
davia in contra lni Stephan; luo Killia si cetatea Albl
pritdo (ladle din pregiur, Iarna venind impedko opera-
tiuuile de resbel. Stephan V retras la munti (peril dup6
leggminte ajutor dela Matheiu al Ungariei si dela re-
gele Poloniei.
Matheiu era in resbel ea Austria si nu putit farce
nimicn, Casimir a] Poloniei abih Si dette vre o 3000 de
cAllAri, due() mai multe ceremonii si smorfnri de su-
zeran al Mohlaviei. Secnii, se rebellasser6 si Intrassero
In Moldavia. Stephan Si curAti: iar pe Turd Hui putil
scone din Kil is si cetatea ADA Se resemno si se tine
numai In defensive. Stephan sea din tradititnii si din
experiintX quine stint din natura Ungurii tai Polonii, Si
mai scih jut,' ca nisce brace alle Papismului in partile
uqsestea. Acum ii cunoseit si mai bine. Cituth duo a
se tine prin propriele salle mijloce, si a se strecurh
cum vh pate en poli lea dup. timpi. Qaei tai mai
adesea stint sinceri; quei fiird putero cnai adesea sun'
nevoiti a alergh la arts si ensusi la astutiii.
www.dacoromanica.ro
168

Queea clue se intemplO lui Stephan, aqueea stiffed t i

Vlad V. Amendoi In spate cu Turcii, §i delassati de Un-
gari qi de Po loni, fur nevoiti a Ink cu binele i pe it-
nii qi pe altii spre a timporis faro nevoiti §i ensugi a
fi until in contra quellui lalt qua sa pOta impack pe quei
mai tali, adicO pe Turci, Vlid V, de §i nu se argta,
ostil Turcilor, 5,ns6 se tntellegea pe ascuns cu Ungurii,
pentru quO sera la Turd pe adversariul sea Vlad VI.
Quand Turcii au luat Killia §i Alba, se dice quo ei
Vlad V s'a aflat Ia assediu in ajutorul Turcilor; gland
iar5 Tamil se preparh, la annul 1492 spre a antra, In
Ungaria, Vlad V 4nsciinto pe ascuns pe Bathory Istfan
prix{ Sibineai dest)re preparativele qi manoperele Tur-
cilor.

xi.
VladIslar 11 devise rege al Ungariei. Turcii antra in Ungaria, Ste-
phan alliat en lingua Ca quine a tinut Vlad V ? Uceiderea lui Vlad
V.-- Albert atnrigesce pe Stephan. Aquesta ii bate. Arty pentru
trt'A.

Dup5 mortea lui Matheiu al Ungariei Ia annul 1490

advent Ia thron Vladislav II, filial lui Caiemir at Polo-
niei. La 1493 Turcii intra in Ungaria, dupo cum ins-
ciintasse Vlad V in annul trecut pe Sibineni. Stephan
alliat cu Ungurii de atal data, vine a batte pe Turd
In Muntenia. Fost'a Vlad V in contra Turcilor sail nu?
nu se 'ite affirma; gad unci scriu quO s'a uccis in
resbel strappns de un pagia al s'eu cumpgrat de Turd
,§i de Vlad VI, (*) §i altii scriu quo s'a uccis de Ste-
phan al Moldaviei. (1.

e) qin fr A i Chr. R. Tom. 11 plg, 70.

(*) Idem rag. 8.

www.dacoromanica.ro
 169

Stephan quind mai plait adunh 20 de mii de Ro-

mani; (pentru quo din desele batai se -impucinassero
larbatii) mii cerl a provock pe principii Chrestini a
se uol cu densul in contra Turcilor. Se adresso la Vla-
diglav al Ungariei si la Albert at Poloniei; ins6 aques-
tia era intellesi in scuns spre a resturnk pe Stephan
si a punne in local lui pe fratele for Sigismund.
Pe quind Tura la 1497 sub Baiazat II se bittea la
Dunare in contra Romanilor si Ungurilor, Albert at Po-
loniei se preach qua se duce in contra Turcilor; i in-
trand in Moldavia a ttacb pe Stephan en 80 mii
Stephan se vedu nevoit a pactish ea inemicii Tatari qua
sl pots sca,pi de alliatii si amicii sei Poloni. Peste cur-
read Polonii vcelenduse pusi In millocu §i lipsiti de pro-
visiuni, in3epur5 a strigh assupra regelui: pentru que
'I a addus in contra Moldoveni!or. quand era sl'i duct
in contra Turcilor? Albert, v6Oni pericolul, peril dela
Stephan incetare de acme qi commando departul inapoi
In Polonia. Stephan, Nand characterul vendicativ at Mol-
dovenilor, disse lui Albert s1 nu is drunril muntilor,
ci sit se rento el tot pe uncle a venit. Polonul mil as-
cultb, qi quand ijunse in mijlocul unei selbe, Moldovenii
que ti pandea ca,llea attacar6 on vigore. Attunci era
'11

In drept a veni si Stephan: arts pentru arta, astutia pentru

astutia. I1 attaco cu Romani si en Thtarii tot de o data,.
Abia 8046 Albert on pre pucini din quei 80 de mii, qi
aqueia fide demoralisati.

www.dacoromanica.ro
 XII.

1:143sillusionarea lui Stephan despre lisii chrestini. Pactisarea Jul en tter

tarii qi en Turcii. :onanii sunt o gAlusett ,cu atiltea noduri, In qua-
quine credo a o inghiti se knead.

Aqueasta purtare a lui Albert fleh. pe Stephan a se

desillusionh de tot despre Poloni si Unguri, si dup6
cum se alliasse cu Tgtarii fncepii a se favci .1i at Tur-
cll. In annul 1498 cu Moldovenii sei si cu un corp de
Mari si de Turd, Intro in Polonia qua sit arate lui
Albert si prin urmare si lui Vladislav qu6 Romanii sunt
o galuseg, cu atatea noduri in quit quire crede qu6 o
va, Inghiti se innead, en densa. Stephan intr6 Iu Polo-
nia si devast6 tot pint) la, Vislova; iar pe Ali-beiu 11
Veal prin Moldavia In Gallitia. larna fu grea In annul
aqualla §i Turcii peril-6 de frigu eh la 40 de mii. Qaati
din aquestia se mai Inturnar6 prin Moldavia full; ba-
tuti de Moldoveni travestiti in vestminte de Poloni, din
841 de mii, Tamil abih se tuturnar6 peste Dungre vre o
10. mii. Q to sut scape de 4i§ii Chrestiui mai totd'auna
astfel an puctisat Romanii cu Turcii.

XIII.
Pactul de alliant5, In contra Turcilor nu se tine. Morten, lui Albert. Ider-
tea lui Stephan. Confederatia cu porolii din Or:ent prin Tuici.
Dup6 aqueasta lectiune que dette Stephan si Polonilor
de o parte si Turcilor de alta, Ungurii si Polonii se
flicur6 quo se lassa de projectele de a impartl Romania,

www.dacoromanica.ro
 171

invitaril pe Moldoveni si Munteni Ia pace, unire si fri-

tie que o numia eterni. Mare un pact de alliantA of-
fensiva si defensivi in contra Turcilor . Pe attunci dom-
nib In Romania Radu V supranumit quel mare filiul lui
Vlad V, si pactul de allianti se inchieb intre toti spre
a fi unul de 4111 solidari,
Puck' dupi1 aqueasta, la 1501 Albert ial Poloniei mud
si In locul lui se pusse fratele seu Alexandru. Stephan
occupb attunci Pocutia que fussesse a Moldaviei, si o
lu a sser5 Pol on ii
Nu mull dupe aqueasta Stephan quel mare marl la
annul 1504 in 2 Iuliu, dapb que a domnit 47 de anni.
Vequsse si pAtisse mite, se desilluslonasse de toll
quiti se qicea chrestini. si Ia nuirtea sa Masi) prin tes-
tament filiului sea Bogdan si numai NA, temeiu nici
pe Poloni, nici pe Germani, ci sit caute spre Res5rit a
se intellege cu Turcii que sunt si mai tollerenti, si mai
constanti si mai primitivi . Si caute Anse cum terra si
nu'si percli nici autonomia nici Religiunea . Pentru a-
queste doe principe sg, se lupte Oki la wide . In tes-
tamentul lui Stephan quel mare se vede o tendintl de
confederatinne en popolii Orientali . Toti birbatii quei
mari dela Mircea, I si Stephan V mintuirea Romftniei
n'au veclut'o de quit in aqueasti confederatiune . Uni-
rea popolilor orthodoxi din Orient are si regenere pe
toti popolii . Qufiti vor sit ne desbine de Resirit Intre
not n'au fost si nu sunt de quit iustrumente politicelor
straine

www.dacoromanica.ro
 1.3POCH A_ Js PATRA

DOMNI S 1 BEI
I.

RADU V QUEL MARE

Duceerea lui Rada V Ia Constantinopole. Patriareiiul Nifon. in locu
de resbel, race cu Moldovenii. Nifon supArat pe Radu, bine-euventit.
pe Negu Bassarab §i ple..4. Mertea lut Radu V.

DapO ucciderea lut Vlad V la annul 1493, urmb la

'thron filial aquestuia Radu V. Aquesta deslllusionat §i
el ca Stephan quel mare de quei que se 4icea chresti-
Ili, se dettermiub a fi bine cu Turcii. Sc dusse dar Ia
Constantinopole la Bayazet If spre a renol on densul
tractatele lui Mircea §i al tatIlui sou Vlad V, promitend
A recunbsce suprematia Saltanului. La duccerea sa, la
Constantinopole nand pe Patriarchut Nifon exilat §i in-
cliis la Adrianopole, midloci apoi la Port/ a i se da li-
beitatea §i la nturnare 11 Invito st vilf fn Romania
spre a regulh, clerul Patriarchul Nifon era nitscut fn
Peloponesu quare erh, plin 'de Romani; fussesse metro-
polit la Thesalonice unde sunt iar Romani multi din
Macedonia; sea prin urmare romauesce gi pOte quO va
fi fost n/scut qi din pa rinti Romani. \Ten! dar In terra,
cu Badu V, i se Incredinto Kyriarchia qi va un ponte-

www.dacoromanica.ro
 173'

fice, crew epistopia, Romnicului qi a Buz8alui sacrand

singur pe Eplscopi, organisa gi regulo clerul que era
ea totul declgut. Prin consiliurile lui Nifon, Radu foci
multe bunuri in terry edified MOnastirea Dealului si alte
waminte de bine-facceri. De si recunoscusse supre-
mantia Turciei, se vede And6 intrat in allianta que s'a
inchieat la 1507 Intre Ungaria, Polonia §i Moldavia.
Radu V, a fost numai un organisator §1 amator de pace.
Quand la 1507 Bogdan filiul lui Stephan intro In Mun-
tenia cu resbel si veld pInb la Romnicul Sarat, Radu
In loci de a e§1 on qtire inaintea Jai, iI trimisse -pe
Mitropolital Maxim §i alti boieri spre a fame pace. Lui
Radu V, pentru faptele salle si characterul son pace-
hen, i se dette supranumele de Radu quel mare. Pa-
triarchal Nifon ans6 pentru o abattere que a Acut In
contra legilor Bisericei, mAritand pe o suror a sa cu
un boier que avea socie si copii In Moldavia, plecb su-
!Ant pe densul din terrl csi se Busse a'§i termina viata
la muntele Athon, lAssand bine-cuventarile salle unui
june fecior de boier Negu Bassarab, que 11 avea de filia
suffletescu.
Radu V marl la annul 1508 dmnind 15 antic.

IL

llfibnea persecuth. pe Basatrabi. P'rvulescii ii restard, gi pun pe V15.

data, Id:Um la Sib:i se face catholicu. Vladcscii n uccidu.
bupO Radu V.. cu puterea Turcilor ajunse la Domnie
Mihael sau Mihnea supranumit quel reu, filial lui Ar-
maq Dracea din famillia DAneseiler. 116utatea lui se
sennalb persecutand §i uccidend pe toti Bassarabi si
mare nume'r din boieri. Din Baparabi scApb cu
fuga In Serbia numai Negu filial suffletescu al pa-
triarchului Nifon. Cu (Jamul In preanl fugi §i Metropo-
Iitul Maxim, Mihnea nu ,putO domni malt, gad banal
www.dacoromanica.ro
174

Parva at Craiovei din premil cu Boieril partisanii sei

line se cjissere Parvulesci, luare en densii pe Vlitt lath
filial lui Radu V si se efugiare la Vidin. De aaolo
trechd la Constantinopole, f5curh a se revesti Vlhdath
en Domnia, si inturnanduse in Oltenia, adunare ostire si
se scularh assupra tyrannului Milrnea. Aquesta, nepa-
tend a se snstine fag' la, Sibii, si acolo, ca un Dane-
sea que era, deveril catholicu
Aqueasta Pica mare sensatiune; si ura que era as-
supra aquestui om si mai vitos assupra spiritului de
propagandl, quare dela Bella IV, nu mai dh repaos a-
questor doe terre nici Romanilor din Transylvania, ura
arcs army la 1510 mainile a, trei insi a nume Iaxit
sirb de natio, Danciul, filial lui Vlad V Topes, si Al-
beseul boier din Muntenia. Pe (wand darn, Mihnea se
ducea sau se inturna del ti Biserica catholich, se ritpedir5
quite trei, it uccisse,ro, si ague §1 ei victiet Sibinenilor.
Vladuth, domnind in local lui Milinea, nu avii. malt
limp repaos. Filial lui Mihnea a name Mircea que se
afla, in Transylvania, si, quare trhind intre *tad., se
llama Mircea, Ciobanul, adan6- Este de Ungari fanatici,
si ea ajatorul podolilor catholici intr.() in terra. Parva-
'lend, qi cu ostirea romanh tntempinare pe inemici la
Glierghita, i i lupOnduse bhrbItesee ti invinsero. Mircea
Ciobanul schpo ea fuga, si se dime la Constantinopole,
sperand a facce cu Turcii que nn putu-4se facce cu
-Catholicii.
Boierii din Tirgoviste Anse, panisani din traditiuni ai
Bassarabilor, vedenduse persecutati de Vladuta sau Vlad
VI, trecure fa Serbia undo era Negu Bassarab, si'l al-
lessere de domn. Intellegendase apoi on .Meemet-beiu
Bela Nicopole, ve era un Roman tureit, tecure; au a-
questa in Oltenia. Cum reni aqueastl scire in Baoure-
sci, boierii ommorire pe Vlad Vl sau Vladutii la 1513;

www.dacoromanica.ro
 175

si recunoscure de domn pe N4u Bassarab. -- VlAdutg

dosmisse numai doi anni.

BOGDAN III.
Bogdan doclarA resbel Poloniel. iubasee-ma quo to fain. Bggdan se
bate cu quci dobili, nu ans6 si cu quol tali. La Turci, suppune terra
acolo asculth. pe tatA-silu. Trifaillit puiu de Domnu DOmnia 'ia repus
capul.
Dupe martea lui Stephen quel mare la 1504, adven1
la trhofiul Moldaviei Bogdan. unul din filii aquiestua.
Bogdan nu semkb mutt tatalui s6u. Vol si el A, fad
resbelle, era Ans6 bAtAio dupe caprice iar na din prin-
cipe nici de nevoie de a se appAra. Vol spre exempla
a'si lAssi soc"a si quern in cAsAtorie pe principesa E-
lisabeth surora regelului Poloniei Alexandra. Aqueasta,
sail mumA-sa, pentru que Alteta sa MoldavA. se uith stramb
si pentru quo nu era catholicu ca, densa, nu'l vol. Bog-
dan declare pentra aqueasta resbel PolQniei. Nimicu mai
ridicol si .mai crud, de quftt sA voiascA, qnine-va a a-
junge prin singe, incendia si devastatiuni la cumuli' cu
aqueea que nu'l voiesce, pentru quo caut1 chiorus si
pentru quo nu 6 catholica! ,5 e s e anni tiniz resbellal a-
qnesta que stueine doe terre si uccisse atAtia Omeni.
La 1510 Vladislav regelo Ungariei, hiterveni si stabili
pacea intre aqueste doe terre.
Inteaquestea Bogdan, cum s'a vedat, avh certe si ea
Rada V quel mare si so impAciui prin characteraI quel
btind al aquestui/.
Resbellele lui Bogdan n'avure sigilliul heroismulai pa-
term: in contra Turcilor nu schimbarti nici o lance.
"Iubesce-me quo to taiu" fu devisa for spre Polonia,
iar resbellele cii tre Romania, s; aile RomAnlei (litre Mol-
davia pot semena cu alle cetAtilor Italiei si Greciei
antice.

www.dacoromanica.ro
176

T rcii era tari; Cu. Turcii nu se With Bogdan: despra,

ansii se dee:sse a aseulta ultimele consiliuri alle 1%
0 sgu. In timpul lui Sultan Se lin trimissesse la 1511
pe Logofaul T6u spre a punne Moldavia sub supreman-
tia nuclei printfun tractat quare coprindea stipula0u-
nile Munteniei cu drepturi mai maxi, §i cu Indatoriri si
mai mari qu6ci in articolul VIII,
"Moldavia se Indatoreac14 a da. de bung vole pe tot
annul Portii quite un Perhq-baiaram de 4000 gal-
beni, 40 de cal. si 24 falconi (curui). (*)
Moldavia avii pace quAli va anni, §i quand fu tur-
burata de Marl, aquestia flub tnviisi. Un aventuriere
a nume Trifalii que se cliccea puiu de domnu, se a-
dreg, in Transylvania la cAlugerit adunb Oste de Un-
guri §i intro pe neasteptate In Moldavia. Ostenii allergaro
la arme, infrAnserb pe Unguri, prinserb pe Trifailll.
Domnia fi repusse capul; qutici Moldovenii thiarb.
Bogdan III muri In 18 August, 1517: si dup6 de'nsul
prin allegere urmb filiul se'u Stephan VI supranumit
quel june.
Vlad V, si Stephan L tinnuro independenca errelor;
Filii lui Rada V, si Bogdan III fi1cur6 inceputul unei
suppuneri. Domuii noun In adev8r devenfrii.

IV,
NEGU I. BASSARAB..
N61u 1 face lgetropolia din Tirgovisce i cathedrala del& Curtea de Ar
ge;;, adduce osdmintele sfLntului Nifon.

Discepol si filiu spiritual al Patti irchului Nifon, Negn

(*) Veil Conservatorul pag. 76 §i toll historicii qne adduct' inainte trac
tatele intrege.

www.dacoromanica.ro
 177

adveni la thron la annul 1514 si administro cu Wan-

de/e §i Ifftellepciune ; impel) partitele si fad' multe bu-
ne'tAti. Fonda miinastiri si le dote, nu numai In Romania,
ci si in muntele Athos; flcit spitaluri si alte stabili-
mente piet6se, reconstrul Metropolia din Tirgoviste. In
on6rea vechii capitale dela Arges pusse a se construl
o cathedrale de quea mai frumosa architecturA. Aquea-
sta mi1nastire se terminO la 1512. La sanctificarea ei
invith pe patriarchul. oecumenicu que se aflit, la Janina,
cinci archlerei din preuug. cu Metropolitul Orrei Macariu,
si o mie de preoti. Negu, tOtI averea 'si a frnpitrtire
in binefacceri pentru scApetati, belrani, veduve, si or-
phani Damn sa que e, k filia domnitorului Serbiei La-
zar. (band vedu qui1 s'a desecat averea ei pea-
tru natinastirea dela urges , isi vendit tote nestim 'itele;
si Ssi addusse dotea intrega in holocaust pe altar, sere
a se termina aquest cap-doper it de architecturg si ele-
gantli.
Pentru o suvenire pietosit tri plisse sl query, dela
muntele Athos osst;mintele Patriarchului Nifon si sti le
adducl in terra,. Remtiflele nnortali ale cuviosului pa-
triarchu fur() adduse cif conditiune de a ft restituite Ina-
poi. Si duI ti que i se &cut() lionorile quelle mai piet6se
s'au depus pe mormentul lui Radu V quel mare la mii-
nIstirea Dealuli,i. Negu Bassarab apoi pusse a fame un
sicriu de argint en petre nestimate uncle depuinduse re-
liquele Santului, eu invoirea Parintilor dela Athos tinnit
numai capul si mina Santului , sl se depusse in nuoa
cathedrale dela Arges.
Negu I Bassarab clomni opt anni, si murind la annul
1521 lgssb pe frate'e sea Preda epitrop al illiului se'u
Theodosiu que erh de seete anni.

12
www.dacoromanica.ro
 A .

Boierii diu illI7ell bat Fe Preda. Mehmet beta N a sli susti5. pe Theo-
doiu, rinq's se install eh papa. Radu Cklugerul, si Melimet-bein.
hadu deli Affumati.

Boierii din Tirgoviste sustinea pe Theodosiu si pe.

Preda la domnie; Boierii din Buzeu se scular6 cu arme,
si veniro assupra lui ; Pred cull In lupta.(*) Attunci
Mehmet beiu dela Nicopole alearga a sustine pe Theo-
dosiu ; apoi vede gun vine mai bine a se install el ca
pass , si pe copil dinpreuna cu mumgsa 11 trimite la
Constantinopole. Boierii protestar5 de aqueasta usurpati-
une si allesserg de domnu pae un boier Radu VI que se
Plcusse caluggr dup5 que remgssesse vgduv. Radu eg-
lugerul din preung cu boierii se batur6 cu Mehmet beiu.
Radu VI cgda prins, Si la Nicopole i se Mit) capul. Me-
hemet beiu queril apoi la POrtg sl'l numescg pe el Domnu
sub cuvent qu6 a fost Roman. Ansg Logolgtul Stoica.
que ara agent al Terrei la Constantinopole. incuragio pe
boieri a se oppune la aquestg usurpare si a allege el
domnu pe Radu dela Affumali, ginerele lui Negu Vodg.
VI.

Radu della Affumati si Mehemet beiu. Radu allungk perenegat.Radu

captiv In Conshntinopole. Vlad VII. Radul mai domnesce §ese anni
MoyseVlad VIII.

P6rta pe de o parte intgri pe Radu dela Affumati,

br pe de alts, scrisse lui Mehemet beiu a'l resturna.
*) DaquaBoierii unui judet putea a se sulk, cu arme si a dit resbel
alter Judeteni, cum se vede adessea In historie, aqueasta invedereada
qul terra era, in confederatiune; si fik-quare judetu erg, autouom ca
gi eantdnele In Elvetia.

www.dacoromanica.ro
 179

Radu era om energicu; cu boierii si cu ostirea infranse

to do6 rinduri pe Mehemet beiu. Atreia Ora, surprins se
refugib in Transilvania; adurib acolo ostire de Romani
si inturnanduse allange din terra, pe renegat que, ince-
pusse a numi ai judictitoTi Turd.
Se dusse apol Radu din preuna cu boerii la Constan-
tinopole spre a quere a nu se mai amestich pasii in alle
Thud. Sultanul, retinit pe Radu prisoniei si numi d'a
dreptul pe un boier Vlad*) que se atla mai de mult pe
lungs, Portia. Nu domni ans6 mai mult de un an, quoci
Banul Craiovei Pirvu fl resturnb.
Attunci Radu dela Affumati fit din nuou numit Domnu
la 1524, si mai domni aneb sesse anni. Marl apoi uc-
cis din preuna, cu filiul ski Vlad de nisce partisani al
lui Vlad VIII.
Dupb aquesta, Porta numi d'a dreptul pe Moyse I fi-
liul iui Vlad VII. Aquesta fu crud si vendica(iv : 'si a
inaugurat domnia prin mortea a doi heti. , Vornicului
Negu si Postelnicului Preda. Multi din boieri alergaro Ia
Constantinopole si querura destituirea lui Moyse. Turcii
nu void, mai mult de gnat sa, psis si s scO0 domni,
sa faca pe Romani a vetti cu plangeri si a le aceor-
da, apoi din marea misericordic quererea, mai Nirtos
daqua da, la bani. Moyse fit destituit, si try locu'i fu nu-
mit un Vlad VIII.
Quand unii venih cu domn impus dela Turci, Moyse
trecit la Ungtri qua sa, viia cn aquestia spre n'l sustine
la thron. Unii vindea drepturile Terrei la Turci, altii le
offeria, )3, Unguri que abia se mai Linea si ei. Venind
la lupta, Moyse , fit eccis qi Ungurii fugira. Vlad VIII
domni numai trei anni, si se lulled) in Dambov:ta, la
annul 1533.

*) Nato pe \ lad filiul lui Rah duel Frumos.

www.dacoromanica.ro
180

STEPHAN VI.
T tariff cunt brttuti. Tureii nu se bucurit de pradele lor. llatmanul
Arbure.Stephan VI more avelinat.

Dula) mOrtea lui Bogdan III al Moldaviei, fit alles fi-

liul aquestuia Ste.phan VI quare s'a numit quel June. El
semenb mai mult Bunului se Stephan quel mare si in
arta militarl si in allegerea causelor de a facce resbel-
lul. La 1519 Thjarii intrari; in Moldavia sub commanda
Klmnului for Albugherei, si Stephan VI ti bltiu ptno la
exterminatiune.
La 1526 quind Buzoienii se scular6 In contra lui
Theodosiu quel micu, filiului lui Negu Bassarab, Ste-
phan vent in *torn' lui Theodosiu, si aflind la.Tirgsor
quo Preda epitropul a murit in luptti si qui) pruncul Bas-
parab s'a trinlis la Constantinopole , se Inturno in apt',
inse pradind terra.
Patru miff de Turd que se inturni dela prade din Po-
Ionia, vrend a strAbatte prin Moldavia prliclAnd, Stephan
ii 'Wit de ti 'stinse.
Pe quit lb de energicu Stephan VI, pe atita a fost
si de crunt. Pe Hatmanul Arbure, que II crescusse si
ii fg.cusse Mita bine, numai pentru un mica prepus in-
sufflat de calomniatori, pulse de '1 tiib din preunl en doi
fill ai ski.' Theodor si Nikita.
Speriati boierii de aquestI faptA, se sculari a'i querre
cuvent. Multi c4durZi Miati pentru aqueasti temeritate si
queillalti se part cu fuga In Polonia.
. Stephan VI do-rm1 11 anni §i marl la 1527 ; multi
scrlu quo a fost avelinat pentru cruclimile salle.

www.dacoromanica.ro
 18i
Pe timpii aquestui Domn, la, 1525 Sultanul Suleimanl
III dette resbel Ungariei, si in bltaiea dela Mohaei pert,'
regele Ludovic. Attunci la 10 Septembriu Turcii luar-
Buda. Dela Amurat i Bayazet I unul ci aquellasi cuo
get avurO Turcii de a'ci facce drum in Europa. Si pin
gaud Romdnii fug tlri la 4Dunre Ungurii se putea
tine i ei taxi. Fanatisati Ans6 de Papism, dela Bella IV
pino In data aqueasta , nu flicurti de quit a desbina,
persecuth iIi batte pe Romani, pe appegtorii fruntarelor
lop, si alle Euro pei.
Inturnanduse Turcii din Ungaria, i i thronul ei remi-
ind vacant , Joan Zapolia Domnul Transylvaniei se pro-
dam6 rege : o altX fracti6 de Unguri allesse pe Ferdi-
nand de Austria , quare venl cu armata i allungo pe
Zapolia in Polonia.

VIII.

PETRU VI RAMS.
jetru se aratil damn de originea sa. Bate pe Ferdinand. Zapolia va
na restarne pe Ferdinand.Adoa victoria a lui Petru in contra lui Per-
dinand.Innoirea, Tractatultd cu POrta.

Dup6 mortea lui Stephan VI, Adunarea Terrei allesse

me domn pe filiul natural al lui Stephan quel mare nu-
Ilea Petru Rares. Aquesta find din murng, din sterile
m jos , ajunsese pescar sau fabricator de plase. Se
darturisse Stephan quel mare Metropolitului quti aque-
sta ti era filu. Tinea mult pe de all parte Maldove-
nii 66;0 alegg, domni din familia domnescX , i renu-
mele lui Stephan era anc6 nesters din inimlle lor.
Cum advent la thron Petru Rares, arittb o mare pu-
tere de vointh, si o energie demng, de Originea sa. A-

www.dacoromanica.ro
182

questa sanignO si mai rnult tatalui Bk. Pe quat Mun-

tenia. scadea din causa intrigilor si din Wm si din a-
larii, din alluatul Danescilorf cu atata Petru Rare§ oi-
ganisb din nuou Moldavia si ii dette o nuoa vigore. Nu-I
mele lui peste currend devenl cunoscut. Ferdinand a-
Ungariei fi quern ajutorul. Petru vgdend starea aquestui
regat, si sciind un mare element de Romani in Transyl-
vania appgsa0 de Sgcui, f§i foci planul de a vent in a-
jutorul Romanilor si a incorpora Transylvania cu mor
davia.
La annul 1528 Petru intro in Transylvania si in-
franse si respandi ostea lui Ferdinand. Aqueasta Pica
lui Zapolia si ensusi Sultanului Suleiman. Petru prin a-
queasta lovitura se aratb qui; e si profund politicu. Za-
polia prirr soli filch cunoscut Turcului quO ii inching
Ungaria de'l va, restitul pe thronul ei. Soleiman se pusse
din nuou in capul unei armate si intrO in Ungaria iri
contra lui Ferdinand. Petra bath din nnou astea readu-
nata a lui Ferdinand si luandtfi tota artileria si amuni-
tia de resbel, se tnturno in Moldavia. Suleiman prin ur-
mare putit ajunge ping In murii Viennei.
Pe quilt triumfh Petro pe atata si mai mult se intin-
dea puterea Turcului. Pe un barbat de Stat aqueasta
'Jar fi pus pe cugete. Tot ash se aflb si Petra Rare§
quand vela rumperea equilibruiui cu intinderea ilmpe-
riulvi Ottoman. ConvocO adunarea generale a boieri or si
be consultb cu densii. Dupe mai multe deliberaiinni in
quare se aratb desbinarea Chrestinilor , caderea for din.
aqueasta causa, si q Turcilor prin unire si dis-
ciplinii, se decisserl$ cu tc4ii a trimitte soli la Sultanul
si a rennol stipulaliunile tractatutui incheiat intre Bog-
dan frate-sgu si Porta: precisandase mai bine drepturile
Moldaviei. ModificaOunile fur6 quelle urmatore :
Hotarele Moldaviei vor fi conservate lutregi in OA
intinderea lor.

www.dacoromanica.ro
 183

Cultul musulman nu este iertat nici lute° parte pe

pmentul Moldaviei.
Tit lu que terra autocrats va fi conservat Moldaviei.

IX:

Petra is Transylvania vi se retrage intimidat de Zapolia.Batte apoi pe

Poloni. Zapolia ii impaell. Vintilli. Paissie. Stileiman in con-
tra lui Zapolia. Romflnii uniii bat pe Turei gi neeid pe Gritti seras-
el'Orril tor.

Petra Rare§ dap aquest tractat intro din nuou N

Transylvania, lab Brasovul si cetatea Bistrita si se de-
termin6 a remine In Transylvaflia eid Domn. Zapolia it
ameninta quo se va plinge la Sultanul de aquesta; Pe-
tra veclit quO nu era politicu a se stria, attunci cu Tur-
cii, si abandonindu'si de o quam data, planul, se return()
In Moldavia.
In annul 1531 Petru Incepit a batte pe Poloni §i dupu
multe perderi §i de o parte si de alta , Zapoli'i intrA la
midlocu si acit a inceta resbellul pentru un an.
In Muntenia dap) Innecarea lui Vlad vent la Domnie
In annul- 1534 Vintilit-Vodl dela Slatina,. om crud si ty-
ran uccisse multi boieri. Dap; un an il'uccisser6 boierii
din Craiova. Dupo aqueasta se allesse la 1536 archi-
mandritul Paisie, quare se numia mai 'nainte Radu Bas-
sarab si domni pig la, 1541 sub numele de lladu VIII
Bassarab.
In Ungaria Zapolia se purtb cum st desplacI lui Su-
leiman. Aquesta trimisse in Transylvania 7000 de Turd
§i de Unguri sub commanda lui. Gritti , que de facrt se
arAto quo voiesce a impgca pe Zapolia cu. Ferdinand,
iar in adevirir era de a occupy, Om. Transylvanii, price-
pend aqueasta se scularo cu armele avend in capul for
de duce pe Stephan Mailat, descindent al lui Mal-lat al

www.dacoromanica.ro
184

Rorrubiei, queruro si ajutorul lui Petra vRares , cum

si pe al lui Radu-Paisie. Quite trope domniatele cum
se unir6 pre0orninAnd mai malt spiritul roman. OHIO cat
Turcii s6e se fachisse in Medias, fncongiurat de tote *-
tile. Quad se Incercb sri 'si faclt drum printre fmpre-
surAtori, crdit in mainile lui Mailat si fu uccis; iar Tur-
cii fug, cu total exterminate.

X.

Ai doilea resbel al lui Petra cu Polonii. Capitanii poloni 1aSsa pe re-

gele for Sigismund. Aquestt aduna memenarii. Invoirea lui Zapo-
ILL cu Ferdinand. Suleiman se scold, In contra lui Petra Rareq. A-
questa se retrage in Transylvania. Fratele 1m Petru, Stephan VII ii
is locul. A doa Domnie a lui Petra.

Petra dupti aqueasta iar declarb resbel Poloniei la

1535, gi devastb Pocutia. La 1537 Sigismund regele
Poloniei venind pint; la Cracovia In contra lui Petru, ca-
ritarii armatei lui aflart; cu calle mai bine a se desfac
ce ostirea. Sigismund se v6dil nevoit a strange mercer-
npri si cu deqi vent a prada si el Moldavia pino la
CernAuti si la Botosani.
Pe quand Moldovenii se Wan cu Polonii, Ferdinand
se imptieb en Zapolia ; prin pact secret Implirtind Intro
densii Ungaria, cu conditiuni qua dupa mortea lui Za-
rolia, Ungaria tuts, sa rrtmaie lui Ferdinand de Austria.
Suleiman audind, nu se multuall de aqueasta invoire;
ellu vrea sa fia Ungaria a omului sou. Pe de altit parte
f
nu venise nici de cum bine unirea lui Mailat, a lui
Petru si a lui Radu VIII, nici ucciderea lui Gritti si a
Turcilor sei, §i And; si mai mull arderea Killiei, si no-
ciderea Turcilor dinteensa de titre Petra Rares. Pro tb
dar de plAngerea unor boieri nemultumiti si de protes-
tationile Polonilor, si se sculb singer In capul unei ar-
www.dacoromanica.ro
 185

mate 6i venl in contra lui Petra. Aquesta se ve,clit in

pericol, qu'Oct .boieriT nemultumitl luand curagiu, se re-
voltarn assuprl'i. Se determin6 darn a fugi pe ascuns In
Transylvania si se inchisse in castellul sea de acolo
Ciccu.
Suleiman 'nainto cu ostirea ping la Suceava si passe
domnu pe Stephan fratele despre mum al lui Petra.
Aquesta fugisse mai din ainte in Cons tontinopole de fri-
ca tratelui seu.
Zapolia impressuth pe Petra in Ciceu, quare se tinti
in apperare patru luni. Petra capitulb si querit sa, se
duel de bung voie la, Constantinopole ca sol spre a'si
pled, acolo singur causa.
Reusl a se justifich, la Constantinopole si la 1541 iar
se restabili pe thron Petru, quOrui popolul si boieri. ii
Oro fnainte pine la Brilla.

XI.

Mortea lui Zapolia. Ungaria Pacalik. Mai lat app6rittor. Mailat

trildat de P. liare;;. Que este un adev6rat spervenit ? Mortea lui
Petru. Iliaq nuoul Iieliogabal. Stephan VIE.

Inteaquestea Zapolia marl, i Suleiman prefac Un-

zaria in pasalik, Mailat se revolt in contra Turcilor.
Petra sl Radu al Munteniei, firesce ca s complad Sul-
tanului venire assupra lui si ii impresuraro in castellul
lui in Figitras (era, dominiu al Mailatilor ea, descindenti
ai lui Negru Bassarab). Eroul se appern blrbatesce.
Petra ve4end quo nu'l pote perde cu forta, se determine
a'l perde cu perfidia. Propusse incetare de acme si II
invite la ospetu si la conferinte pe fede de cavalier.
Mailat se increqn si sera quAnd era, la cing,, afaro Mol-
dovenii Incepurn certa cu Ornenii lui Mailat, si fi si uc-
'cissern. Prinsern apoi pe ducele for si it trimissern la

www.dacoromanica.ro
186

Constantinopole unde §i murl. Vechiul pescar nu'§i ui-

tasse messeria: in fedea lui de cavaler tntindea laturi
incredetorului heron. TO omenii spervia din nimic la
viat, 0 din legen 14 marire ; sperveniti anse mai virtos
se dicu aqueia quari ajungend la mgrire, nu sciu a se
sustine la demnitatea tnalteI for positiuni. Petra Rare§
incepit frumos §i catre capetul carrierii salle, cadit mai
jos qi de quat starea Pescarului. Purtarea lui cruda
catre terra cum sii o aducl la nemultumire, duccerea
lui la Constantinopole §i caderea subt talpele Sultanului,
cum dice chronicarul moldav, cum §i purtarea hue avit
in domnia a dox 11 degradare cu total.
Petra mai domnl cinci anni dupti arrestarea lui Mai-
lat, qi marl la annul 1546, domnind 19 anni.
RepreSentantii terrei allesser6 pe Elie filial quel mai
mare al lui Petra. Aquestuia ii 4ist;erii Dias al treilea.
Mai mult desfrenat de quat crud; indolent eh toti micii
tyranni, domnl §ese anni in desfltari cu junii I urci de
quari ii era plina curtea, §i lassit terra in prada curte-
sanilor. Aquest doran fu un scandal in historia ambelor
domniate, un alt ileliogabal. La 1552, vedenduse in dis-
pretul tuturor, lasso domnia in mainile fratelui sea Ste-
phan VII, §i ellu se dusse la Constantinopole unde se
§i turd.
Stephan nu se putit sustioe Inuit; vitiurile lui facuro
pe boieri a'l uccide dnpa tin an.

www.dacoromanica.ro
 NIL

BEII MUNTE NI.

Radu VIII. Laiot Bacsa.rab.

Tar Mircea III.
troth. schiopul.
Radu 1X.
Petrascu quel ban.
Nam Chiajna.
Mircea III., Radu
Iar Mircea. III. PeX
Alexandra If. Milr ea Tureitul-
Petre Cercel poetul. Iar Mihnea. Stephan Surdul. Alexandra HI

Spatiul nu ne mai iartl a ne occupy, de aqui inainte

in aquest interval de scAdere total5 de mfndrie 934 de.
intrige que addusser5 amendou5 tarele M stare de pa-
Vom enumera numai Domnii dup5 rOndul for
.'jalikuri.
sl dup5 caracterul for.
Radu VIII Paiss e se allesse la 1536 si domni pin
la 1546 gaud mai bine eland maT ral find nevoit mai
mult a pedepsi. Nemultumitii Isi allessero pe un ,Laiot
Bassarab si venir5 on ostire de linguri. Radu VIII In-
Tins, fugl la Nicopole si dupo dou5 luni inturnanduse cu
ostire turcescii, With pe Laiot si II uccise. Dup5 o dom-
nie Ansi,' de cinci anni, fu exilat de Portit Su Egypt unde
a si murit.
Boierii queruro dela Ports pe Radu IX, filiut lui Radu
VII dela Affumati. Quine dh mai mult din drepturile
Orrel aquella se igen In epoch aqueasta domnu.Sub
Radu IX, la 1546, se dettero Turcilor BrAilla, Giurgiu
§i Turnu quire devenire furter* si raielle turcesci.
Dup5 un an Domnul aquesta fu scos si Porta numi
d'a dreptul pe Mircea III liliul lui Mihnea quel re'u. A-
vesta fu mai crud de quit tatfil ski. In doe" septe'mani
pusse si uccise atatia boleri ; F3i dupo o tyrannie de opt
anni, Om se resculO assupra lui si cu ajutor din Tran

www.dacoromanica.ro
18$

sylvania, dupe o Wale sangerOsa, 11 allungb peste Du-

flare la Turei.
In local lui boierii allessero la 1550 pe Radu X I-
lia§. Mircea III se returnb peste currend cu oltire tur-
ceasca §i cu Tatari, §i prindend In lupta pe adversarial
seu, 11 uccisse §i mai domni ince trei anni pine la 1554,
gland fu destituit §i rechiemat la Constantinople.
Se trimisse dupe aqueasta dela Porta, dupe quererea
boierilor, Pelra§cu voda, filiul lei Radu Paissie quare se
afla agent al Romaniei hinge guvernul Ottoman. Aquesta
guyera terra cu blandete §i dreptate patru anni §i murl
la 1558. A lassat dupe sine pe doi filii pe I'etru Cer-
cer §i pe Michaiu. Unii (pm quo a avut patrol filii. Pen-
tru bunetatile lei fu numit quel Bun.
Dupe mOrtea lui Petra§cu quel bun, Porta mai tri-
misse iar pe Mircea III in a treia a sa domnie, in quare
se semnalo prin mai magi crudimi. Dette amnistie boie-
rilor emigrati, §i (land pe cuvent se inturnare in terra,
ii cinvito la 3 Martin 1561 In adunare generale, din preu-
na cu doi episcopi, cu egumeni §i archimandriti. Quand
adunarea era tmplinitlt, guardia palatului que era, numai
de Turci uccisse pe toti Boierii. Dupe aquesta neome-
the 'hurl la 1562.
Dupe mortea lei Mircea III it urmb filiul sea Petra
sau Petruta supranumit schiopul, avend de epitrOpa pe
mums, -sa DOmna Chiarina, sau Chiajna. Boierii que era
refugiati in Transylvania, venire en 6§tire. de acolo qi
allungare pe movenitorii tyranului. Aquestia fugind in
Turcia se intumaro en Turcii, §i invingend pe adversa-
sarii, se restabilire in domnie. Attunci pe§lce§ul incept'
a luk numele de haraciu (tribui) §i se sul pine cu cinci
mii galbeni. Dom' Petruta noe anni, §i destituit la 1569
fu exilat fu Asia.
Dupe densnl se trimisse fratele sea Allexandru II. A-
questa, fu ca §i tatal seu de crud. Peste doue luni uc-
www.dacoromanica.ro
 IV
eisse unspredece boieri. Dupt o domnie de 8 anni, mud
la 1577, si lasso in local sea pe M hnea II. Aquesta
domni 6 anni, si fit exilat la Tripole.
Boerii querurg apoi Ja Ports, pe Petru Cercel , filiutl
lui Patrascu quel Bun, quare nu pre In bun a§a ca fa-
tg-s6u ; era Ans6 instruit, f§i Picuse educatiunea In Fracia
uncle a si servit Ca ostean snot Henric IV. Autorii con-
timporani dicu quO erh §i poet, si cite*, versuri d'alle
lui in limba, italiana.*) Petre Cercel down! doi anni, si
fa destituit prin intrigele que ii flicit Milinea, quare veal
de a doa &A la domnie in loeul lui, la annul 1585.
Mai MTh qugfi-va boieri, fsi confirm() crudimile vre o Fise
anni. DupO plAngerile necontenite alle boierilor, fu de-
stituit si rechiemat In Constantinopole. Acolo Wine se
turd., ch Elie al Moldaviei illiul lui Petru flares.
Querur6 dupii aqueasta boerii la Porto, ( pentru qui)
dela un timp Mph ei tot querea) pe Stephan surdul fi-
]iu al lui P6traseu, dap cum qicu unii. Dela aquesta
Turcii pretinserti si mai multe, adaosul de tribut, voiea
de a locui In terra, de a'§i facce giamii , si pentru gut,
RonAnii se mai tineh, a -nu dh. Turcii incepuro a lui cu
forta quand una quand alto. Stephan donuil numai un
an ; boierii nemultumiti de indolenta lui, queruri5 in Jo
cif! pe Al xandru III.
BEII MOLDOVENI.

XIII.
Joldea. Alexandra L/fpusneanu. Beii Moldoveui. Aventurierul
Heraelide. Iar LApusneanul. Bogdan V. Ion Armeanul. Petru
Sehiopul. Ivan Cretu-Pote6va. Iou Sassul. Aron VII.

Dup6 ucciderea lui Stephan VII in 1554, boierii Mol-

*) Vecli Bietoire de la Valaclife par M. CogAlniceano. pag. 244.

www.dacoromanica.ro
190

daviei que fugissero din causa lui Stephan, intellesi cu

multi din tent veniro cu. ostire de casaci a avend de
caudidat in capul 16r pe Stolnicul Petrea gil proclamaril
de- Domn dandu'i numele de Alexandra Lapusneanul. A-
questa domni forte aspru patru anni.
itre al cincilea au un enturier Heraclide Despotul,
veni ajutat de Ferdinand cu o§tire de Unguri si de Po-
loni, si destrono pe Ilpusneanul. DelAssat de boieri
de ostire Dtpusneanul se refugib la Constantinopole.
lferaelide Despotul, qurtruia Moldovenii ii dissero He-
reticul. domiii numai doi anni, si fu uccis de boieri la
annul 1564. In capul complotului fu Stephan Tomsa si
aquesta se proclamb Domn.
Iar Alexandra 121,pusneauul se inturnb dela Constanti-
nopole cu ostire dela Turd si fsi relub thronul. Mai
domni cinci anni, t;i din causa tyrannielor lui, it aveli-
nal%) si muri la annul 1569.
DupO densul succedil filiul seu Bogdan V. subt epi-
tropia mume-sei Roxandrei. Aquesta murind dup6 un an,
Bogdau june fine6 se refugib la surorile salle In Polo-
nia. Porta trimisse de bein pe un Ion que'i gicea Ar-
meanul.
Ion Armeanul domni patru anni. Impiu si tyran spirt-
mentb pe Moldoveni. Scriu chronicarii quo omeni a in-
gropat de vii, pe un Archiereu Grigoriu, 'I a ars de via;
boieri multi a tAiat: si cu pat era, de tyran, cu atka
sea, si a se batte.In nitima bkaie que avit cu Turcii
la Cahul, fu trAdat, si danduse prins, Turcii II faiarO.
POrta trimisse apoi fn local lui pe Petre VodA Schiopu,
que domnisse in Romania.
Petru. fratele lui Alexandru, que venisse cu Turd Si
lab local la thronul -Moldaviei Iar la annul 1577 fu al-
lungat de un loan Cretu quOrui IT gicea si PotcOvg. A-
questa se 4icp,a quO era, frate cu Ion-Armeanul. Peru
iugi In Muntenia la frateAu Alexandra.

www.dacoromanica.ro
 191

Potcova domn1 trei anni. Dupe el se trimisse Inn

Sassul, quare fu scos la 1584, si in locu'i se passe jar
Petru Schiopul.
Trimisse apoi POrta in local lui pe un Aron de ori-
gine obscura. Aquesta umill terra la Turci si o gorse
neomenesee.

xiy.
Alexandra III si Aron.Arendai Turci. Case , giamii tureeti in terra.

Doi Domni arum contribuir6 spre a veni cutitul la os

in amendo6 Domniatele, Alexandra quel r6u in Roma-
nia si Aron in Moldavia.
Alexandra spre a'si putea exercith in ,securitate tote
crutlimile si a storce terra fart) controlor, addusesse en
sine si se incongiura de o gvardie de Ianiciari. Turcii,
que dup6 tractate n'avea voie sa intre in term facus-
ser6 monopol pe axendasie. Aquesti arendasi storcea a-
cum nepedepsit pe skean; ommorh si lua tot sub pro -
tectia Domnitorului si a Ianiciarilo : vita, producte, fe-
mei, copii era in dispositiunea Ion. Precum luk decima
dela, bucate si dela vite, assemenee luh si din clece co-
pii unul, fl turcea si fl trecea in corpul ianiciarilor. A-
questi storcetori era Omenii Turcilor que Imprumutas-
sero pe Alexandru qua sa 'pi cumpere domnia, si pint
WO mita capetele si interesele indecit, ei area mono-
polul de a fi arendasi. Turcii se impartisser5 in tote
satele, se stabilissero in terra si fsi facussero si giamii.
Mai in aqueasta stare se afla si Moldavia subt Aron.

www.dacoromanica.ro
 192

XV

Mich:tin Banul CraioNei. Talentele insufla invidie ei prepusuri mai ir-

toc tyrannilor. Securea earnefreelui cade inaintea' heroului, Ciiderea
lei Alexaudru III. Inilltarea Ini IT 'chain.

Pe attunci in Craioaa se afla ban Michain filiul lui

Petrascu quel bun. Banatul 1si area Ana ostirea lei se-
paratit, si se buctirb, de nisce resturi de autonomie si
de sti'veranitate locale. Michaiu sustinea dreuturile Bkna-
tului si nu Mssa pe Turci sit trecn nici Oltul nici Du-
area, judetele Olteniei era scutite de nisce as..emenea
nelegiuiri. Mihaiu era uvernator sever pe coat a lost
mai in urma, si mare capitan. Oltenia ton, fl respecta, si
se temea de densul ; in RomAnia renumele lui crescea
din 41 In 41. Aqueastl popularitate plisse in neastem-
rer pe Alexandra III, si se determine a'l uccide in a -
cu-11s. Michaitt aflit complotul que se urdia in contra lei,
si spre a se mantul .de on -que tenta(iune de apperare
se. smile a se dame la ConstIntinepole, unde unchiulsea
Vestiarul Ion era, representant al te'rrei. Nub a nu trecce
Durarea fu pries si addus la Bucuresci, Alexandru
condamnb la mane ; si quAmd 11 dusserb la locul supplil
ciului, eland carneficele aidicb securea spre a'i tgia ca
pal, starea Infiptl si dreptA a lui Michaiu, autraura lu-
majestudei, si feroee que meSurb pe omul sangerilor de-
jos pin() sus, 11 Wit sal cads securea din many si tre-
mmind o lub d'a fuga printre multitudine. Popolul stri-
gb de o minune ! grap! Boierii cu metropolitul
allergarb la Alexandra si querurb gratis. Si ast-fel scg-
p() heroul.
Nu mult dap8 aqueasta treed In Transylvania se 'en-
nosch si se fliellesse cu Sigismund Bathory, si de aqui

www.dacoromanica.ro
 193

plecb la Constantinopole. Acolo prin midlocirea Unchiului

sea Yestiarului Ioan si a unui green influent amicu al ta-
talui sea 136trascu, intro cum se intra p'attunci, In fa-
vorea Vizirului F,;i a tuturor Turcilor quellor maxi. Pe
It IngO plgngerile lui Michaiu, ajunserO si alle Boierilor
in contra lui Alexandra, si Michaiu la 1582 fu numit
beiu si trimis in terra cu doe mii de spahii. Alexandra
destituit se dusse la Constantinopole si accolo fa sugrumat
prin intrigele lui Ieremia Movilg din Moldavia.

1..:POCI-IA. A C1NCIA .

MICHAIU-13RAVUL.

I.
Popo lul Roman del enisse mare prin sufferiqe; Wit un inn ru mare ei
bray. intellegerile. Deeissia. Juriimintele. Mas,,aerul din 13
Noembriu.

Cum se returnb in terra, ca beiu si se sal la thron,

Michaiu se determino a deveni Domnu. Sufferintele era
marl in Romania, desperatia era si mai mare. Dela Ban
piano la burg6rabul communei n'astepth de quit un cap
demn de marimea aquellei desperatiuni generali. Popo-
lul roman devenisse attunci un popol de heroi: pentru
club am mai dis ore-quand :
Se petrifleg bracul la bendele metallice,
*i quand inteensul bate oceellul Tyraniei
Rescap6rA sehinteia divin'a Libertatii;
Apprinde inimi, sufflet : herou devine sclavul.
Popolul roman era mare, curatit si sanctificat prin focal
durerilor, si avea nevoie numai de un barbat bray. Mi-
chain avu tot curagiul si tots bravura querutg. Isi pri
cepa epochs; nu mai remanea de quit a lua m6surele en-
venite.
www.dacoromanica.ro 13
194

Cadre le ostirilor create de Radu-Negru si de Mircea I

exists Ana; nu reminea de quit a le implini. Michaiu
aflo terremul preparat de strabunii sei. Posturile nu era
And desfiintate; capii corpurilor de ostire exists, Alice; is
in plat pentru soldati, la ora venita, nu era necessitate
de quit de un appel qua 0 alerge tot popolul sub dra
pellele Patriei.
Michaiu se decisse mai anteiu a se intellege cu Transyl-
vania si Moldavia. Ca Sigismund Bathory se cunoscea deja
si 'Ate quo amendoi se intellessessere de mai 'nainte
(Wei din Transylvania el plecasse la Constantinopole).
In Moldavia iaro, Aron icepusse a fi satiu de abusurile
si neomeniele Turcilor; si pe tyranni nimeni nu'i urrasce
mai mult de quit iarosi tyrani impilati, mai virtos quand
aquestia se imbuiba si tncep a ave sperante de emancipare.
Aron era, si el un tyran si voia, a se emacipa, de sub
controlul Turcilor. Michaiu se intellese cu densul si
facii un legement de ajuthe reciproce Aquesti trei
Domni se decissere a se intellege si cu Germania si
Polonia Drumul era, deschis, pentru quo assemenea Intel-
legeri se mai facussero si inainte. Rodolf, imperatorul
Germaniei, promisse allianta pentra scopuri alle salle
particulare, ci Polonia remasse neutra, tot pentru asse-
menea scopuri particulare.
La 5 Noembriu, in predioa anniversarei victoriei ce-
resci, a archangelilor Michael si Gabriel, plenipotentii
Trasvlvaniei si Moldaviei era daja in Bucuresci, si pussere
jurame'ntul din preuna, cu Michaiu de a umili orgolliul
Turcilor, si de a inantui terrele de jugul lor.
Beiul turcescu, nu mai avea aeum de pat sa arate
capilar Romaniei qui5 é Domn in adever al Romanilor,
demo de thronul lui Mircea quellui Baran pe quare se
suisse. Adunb pe Boierii necorrupti and de doctrinele
Danescilor, si cu Metropolitul Euthymiu in capul lor, le
communic6 la toti cugetele salle, si en totii impreuni

www.dacoromanica.ro
 195

juraro pe rominesce curat spre a mantui Terra si Religia.

De aqui inainte tote se preparar5 in secret, si la 13
Noembriu 1594 toti Turcii din Bucuresci sT din Iasi fur
supra-prinsi si taiati in aqueeasi di. La 15 Noembriu
din preung cu scirea fu si ensusi Michaiu la Giurgiu:
arse cetatea, taio pe Turci, si quiti mai scapar6 se
inchissero in fortereta.

II.

Papa en doh inii.Ruseineul WO. Silistra, Juatit.Mutafa paldt, gi

Bogdan Sassul.Buzeseii bat pe Tatari.Band Miehaleaa si Manta.
Calofirescul la IN nova. Kiraly la Dobrogea.Gheti la Baleani, pInti in
Thracia. Aron la Bender.Bender.Fareatt la Vidin.Michaiu bate pa
Ferhat pat.a Sinn pat.aline qk Melt, tilrrele parlikuri.

Nu trech mult. si un pasa vent ch din partea Sul-

tanului en doe mii Turci, prefacendu-se quo are a ne-
goca cu Michaiu. Aquesti ii pricepit planul, si in prima
nopte 11 attacO si Reit un terribil macel: nici un Turcu
nu mai scapo.
In miegul iernei la 1595 in gerul lui Ianuariu, Mi-
chain trecu Danerea, bath Rusciucul que era appgrat
de 7000 mii Turci si prad6 cetatea; trecit de aqui la
Silistra, o bath qfi desfiinto fortificatiunile. Scirea ajun-
gend In Constantinopole, acolo nu putea sa crecla, nici
temeritatea nici rapOile victorii si 'naintari alle lui
Michaiu.
POrta, dupa prima ei uttnire, numi in data domnu pe
un Bogdan filiul lui Ion Sassul que domnisse in Moldavia;
Ii dette o ostire formidabil6.Mustafa pash era in capul
ei.Pe de alts parte se trimisse ordini Khanului Ta-
tarilor spre a intrh in Moldavia cu 30 de mii de ai sei.
Fratii Buzesci esir6 inaintea Tatarilor, de doe ori ii
batura si uccisserb pe filiul khanului. Banul Mihalcea
Bi banul Manta batura un corpu de Turci si de Mari.
Michaiu Linea inainte in contra lui Mustafa-Pala unde
www.dacoromanica.ro
196

era Villa illemicului, si treat Dune'rea din nuou la 26

Ianuaria. lIordia Barbarilor fu Manta si pradata; Mustafa
ensusi °AO mort in lupta. Bogdan scap6 cu fupa, si in
locul lui Porta 1111111i pe un Stephan. Calofirescul bom-
bards ilirsova, iar corpul Transylvanilor que venisse
sub commanda lui Albert Kiraly, trecit in Dobrogea, 1116
Istrova, .Baba, si alte eetati. Capitanul Glieti cu un corp
de Romfini, inaintand piny la Balcani, acolo attac6 pe
Sinan-Pala, ii tai6 ornenii si ii 1116 averile. De aqui stra-
bath Villa in Thracia, domino si pradO tot in drumul sea,
si terrorea lui ajunse ping in seraiul Sultanului. Din
partea sa Aron al Moldaviei 1116 si devast6 Benderul,
arse cetatea Alba, si unindu'si ostirea cu a lui Kiraly,
coprinse tote locurile de pe liinga Dunere din partea
aqueea. Din Oltenia, Popa Stoica, lasso altarul, incinse
sabia, se pnsse in capul Oltenilor, si tiecend Dunerea,
bath Vidinul. Michaiu bath in fine pe Ferhat Pap, si pe
Mari que formh corpul quel mai mare al ostirilor.
Nainth rapede Romaiiii: spaima coprinsesse pretutinde-
ni pe Turci. Sultanul Mahomet III vii qua resbellul
deveni serios, si se determine a forma o ostire mai nu-
merosa. Peste 200 mii Turcii fury adunati, si in capul
for serasker fu numit terribilul Sinan NO (1). Maho-
met era om vendicativ, plin de orgolliu si de mitnie,
crud eh un tigru. Sinan pash 1116 ordini qua In data sa
prefaca domniat6le in pasalicuri. Candidatii de pasi venik
din preuna en ostirea.
III.
Pretentiunile lui Sigisinund Bathory.NPvoile lui Alichaiu.Michaiu juin,
jurA 'Anse resbunare.Miahaiu resistA la Dunere, :,,i se retrage la eq-
lug,Oreni.Lupta.Vietoria.Retragerea.
Michaiu cum 06 despre aqueasta formidabile expedi-
tia, trimisse la alliatii se Transylvani si Moldoveni, si
(1). Se lice quo era un Neapolitan tureit.

www.dacoromanica.ro
 197

abik putit aduna de astit datt 8000 de Romani.

In Moldavia se formo un partit de omeni fgrO credinte
(pentru quit boierii ea mai toti emigrati din causa per-
secutiunilor lui Aron). Aquel partit se qicea, cum am
qicee, al liberalilor, si qua sl potit reusi la, scopurile
lor, se fgcurI partisani ai lui Sigismund Bathory; si
quand inemicii communi era la hotarele terrei, ei dupg,
chipul si assemenarea lor, isi allesserg de Domnu un
Tigan (1) pe quare it si flcusser5 batman al revolu-
tionarilor. Numele aquestui domnu improvisat, pe quand
Turcii intrk in terry, se numia Stephan Rgsvan Cu totii
impreung prinser6 pe Aron. il trimisser6 in Ttransylvania,
unde a si murit; si cu totii in preuna Tiganul cu craii
Moldaviei inchinar6 Terra lui Bathory recunoscend pe
aquesta de suveran, si Mom; qua Domnul Terrei adicg
Tiganul Rgsvan sg lig, locotenentele lui Bathory. Aquesta
,Teclend pericolul eminent in Romania, ti veni gust a se
facce suveran si in aqueastg terra, si nu promisse lui
Michaiu ajutor, dupii, cum era, legal, de quit daqua, ii
va inchinit si ellu terra, si va jury suppunnere si cre-
dintit ca, un sudit al lui, Bathory, quare se si proclamase
rege.
1Vlichaiu se vegit constrins a se suppone aquellei fata-
litAti pe quare quei vechi o numia Ananya, si la quare
si cleii se suppunea. Isi inneco amarul, se dette de sup-
pus al lui Sigismund, si mai mult juro vendicti de quit
credintA. Ping sit viig, apoi Transylvanii esl cu aquei
800 de Romani in aintea Turcilor spre a le impedich,
treccerea Dungrii. Pesle trei geci de dille putit a tinne in
locu dincolo de fluviu 200 mit de Turci; si aquestia ar' fi
Post impedicati si mai mult, daqua pe la Calafat n'ar'fi
venit de poste Olt un corp mare de Turci a appuci pe

1) Se (pee quo era un Neapolitan tureit.

2 Veqi chronca R.Sincai pg. 257.
www.dacoromanica.ro
198

Romani pe la spate. Michaiu se retrasse in ordine dela

Dungre, si se poste, la CglugOreni unde, mai venindifi
si alte ajutOre de Moldoveni si Transylvani, putii numOrk
vre o 16 mii. Sinan NO protegiat acum de amendoe pkr-
tile, construi o punte pe vasse si treca DunOrea cu VAX
armata. Credea acum quii nu se va mai arresta de quid
dincolo de Transylvania: Allah §i prophetul! resunk peste
tot dela Giurgiu pine, la Chlugereni. Que era acum Ghi-
aurii in aintea hordelor de ianiceari si spahii?
La 13 August ambele armate era fack in fack la
CklugOreni. Bgtaiea se incept. Numrul Turcilor cgdit
ca o materie formidabile peste Romani que se credea
siguri de striviti. Michaiu vedend terrOrea generale,
trasse sabia, si se rkpedi ca fulgerul Intre Turci, uccisse
cu mans sa pe Caraiman pasa; bei, agate, soldati, cgdea
unul dupe, altul in aintea sa si musca tOrrina In con-
vulsiunile mortii. StrithAtil hordia Barbarilor si se InturnO
tnapoi cu tuiul lui Caraiman. Se scie quo tuiurile sunt
insemnele pasilor, stindardul commandei que 6 format de
code sau come de cal rosie. Sk'si figure quine-va pe
heron in fuga mare a cursierului strabltend ostirea ine-
mica, peste corpuri. peste arme, peste omeni, aventan-
du-se peste grkmmadi de, cadavere, spgrgend cete, res-
turnand tot; coma rosie a tuiului sem'enk un balaur de
focu que svola, un comet r5.pede que strgbAtea rondurile
inemicilor. Romanii se insuffletir6 la aqueasta vedere, si
cu totii strigarti: victoriel si cu totii de o daft se apediro
ca prin instinct; nu mai vOdurO nici un obstacol; restur-
naro tot que le sta in ainte, sparseri5 rendurile Turcilor,
ii pusse pe fugg; unul peste altul da pe podul dela CA-
lugereni si se limed in Neajlu. Sinai' pask ensusi que
venia sa fad tOrrele Pasalikuri, cadit cu callul dui-0 pod
hi sparse capul, si'si rupse dintii. Turcii era dejk fugiti
si respknditi.
Until din prisonierii Romani, profitand de fuga Turcilor,
www.dacoromanica.ro
 .199

pusse focu provisiunii de pulbere; si ca un alt Sampson

facie nu a fi strivit ei sa sv6le in vent din preunli cu
un mare num& de Turci si eu bagagele lor. NOptea
que veni nu mai lasso pe Romani a'nainta mai departe.
Nu era apoi nici giganti nici smei; fil-quare, de 'si-ar fi
uccis quite patru si cinci Turci, nu ar'fi putut a'i uc-
cide nici pe jumetate. Turcii mai remlissessero Ando
multi, qi Romanii decimati era stItuti cu totii de laborea
qillei si de sudorile de singe. Tinuro consilliu n6ptea,
si afland de ajuns de astl datA quo all hat, cum se
dice, apa Turcilor la prima for Incercare §i quo le-au
dat o lectiune de a 'nainth en pasuri mai m6surate
de aqui inainte, se decisserO a se tragge cAtre munti
ping le va veni si ajutorul intreg al Transylvaniei, si
Moldaviei.
Michaiu isi trimisse D6mna cu famillia intrega la
Sibiiu, Iar Ardelenii lui Sigismund que nu facussero
mai nimicu la Calugereni, In retraggere, v646ndu-se
apprope de Bucuresci, venirO si pradar6 Bucurescii si
batjocorir6 omenii sub cuvent quo tot au (sal prude
Turcii mai la urma, mai bine sit ia ei queea que era
sa ia Turcii. Ostirea romana se retrasse cu Michaiu la
CAmpul-Lung, la cetatea lui Negru-Voda.

I V.

Intrunire alliatilor.Turcii occupti, eApitalele.Biserieele se prefacu In

iau din nuou Tirgovistea dela Turci.Ali-pasa pri-
sonier. Sinan-pap, a allungat dela Bucuresei. Tureii se inneadi in
Dun6re.Sinan-ptqa é pedepsit cu exiliul.

R6svan in Moldavia, suppusul si locotenentele lui

Sigismund Bathory, dupe que lasso acolo quite -va cete
de Moldoveni si Transylvani spre apperarea Moldaviei
de Tatari, trecii cu 2400 de pedestri, 800
24 tunuri la Sigismund quare adunasse si el 32 mii
www.dacoromanica.ro
200

pedestri, 5000 callari, si 53 de tunuri, si quare se

prepara a veni in ajutorul lui Micbaiu.
Turcii occuparo intr'aquestea terra: Giurgiul, Brailla-
Bucurescii, Tirgovistea era In mainile !or. Sinan pas-
declare terra de pasalik. Pasa guvernator fu instalau
multe biserice din Bucuresci furii prefIcute in giami;
In locul Crucii pe turnurile for lucid deja semiluna. Tir;
govistea si Bucurescii be fortificarti din nuou de Turci.
Armata unita a Romani lor, Transylvanilor si Moldoveni-
lor,veni inaintea forteretei de lemn dela Tirgovistea,
app6rata de garnisona tureeasca. Sinan -Pala cu quei
mai multi ai armatei, se prefacir qu6 fuge spre a tragge
pe Chrestini la camp intins, Si veni pins, la Bucuresci
fail, a se luh nimeni dupa, densul. Armata alliatilor prin.
consilliul bellicu decissesse a lua mai anteiu Tirgovistea
din mama Turcilor, sparge de acolo, si apoi a'nainth
siguri dela spate. La 18 Octombiu dettera fucu forteretei
de Iemn si o luarh cu assalt, exterminand garnisona
turca, si land prisonier pe Ali-pasa.
Sinan -paste cum augi de aqueasta, al, qua a mai
intellept a se tragge la Giurgin de quat astep
inemicii la Bucuresci. Lasso dar aqui quate-vh mii de
Turd decisi, si o miniera de pulbere la monastirea
Radu-Voda, quitriia sa, 'i se dea focu quad va intra,
armata alliatilor. Alliat,ii iara afaro si ei qua, era mai
bine a urmari pe Sinan fugarul de quat a mai std, prin
Bucuresci. Pina sä ajunga la Giurgiu, si de acolo piny
sa treca Dune'rea, Sinan-psh perdu mai Vita Ustea. Turc
peste Turn da in calle; peste 6000 de carre litssarri
in urma; vre o 5000 de prisonieri que ducea, cu &mai;
furO liberati; aquestia luand armele Turcilor uccisi, imi
multir6 armata ving6tOre. (Aland ajunser6 Romanii la
Giurgiu, Sinan trecusse la Rusciuc si restul ostirii tar-
cesci era pe pod. Midair' pusse quate-va tunuri a sparge
podul si toti fugarii se innecar5 la 25 Octombriu. Sinan

www.dacoromanica.ro
 201

aitasse acum qut) n'a putut facce din Ronuinia un pa-

salik. Isi frAngea numai miinele despre queea que avea
sit respundit la Constantinopole quind fl vor intrebi que
s'au ftcut aquelle 200000 de Turci. In adeve'r quAnd
ajunse acolo fu exilat la Malgara unde si muri de durere.

V.

Bathory .i lilisvan ho Tuthill& In Transylvania.Miehaiu ,,,i Farcag bat

Vidinul t?i Nieopole.Ieremia Movi lii is Jocul Jui RAsvan prin Poloni.
AlovilA vingetor ueeide pe Reis Ian.

Nu mai remasserg dupti aqueastg victorie Romtlnilor

de quat a se curitti si de Turcii dela Vidin si dela
Nicopole. Dupe que petrecii pe Bathory que se inturnh
in Transylvania, pinto' la Gherghita, si pe Rgsvan que
se duceh, prin Transylvania in Moldova spre a allungh
pe Ieremia Movill, quare ajutat de Poloni li luasse locul,
Michaiu isi indrepto callea cu Rominii sei cgtre Vidin
si trecend Dunerea, pe quAnd generalul Fgrc16,1anul lua,
Nicopole, Michaiu luo Vidinut. RomAnii exterminarii pe
Turci si din pkrtile aquellea.
Rgsvan trecit din Transylvania cu 4000 pedestri, cu.
1000 de dillgri si ajungend la Suciava, acolo veni la
luptg cu adversariul sea Movilg. Inf., Ant de aquesta, fu
prins si indatg. tras si in Opg,. Rgsvan fnchinasse Terra
lui Sigismund; Movilg o inchin6 la Poloni. Bietul Tigan
avil de carnefice pe Movilg. Lui Michaiu Austria ii pre-
parh de carnefice pe italianul Basta.

www.dacoromanica.ro
 VI.

Vindieta lui Michaiu Lui Bathory ii tiecu tOnele de suveranitate. si ti

vine alte tone de a se lepedfi de lumeurea s inehine terrele la Nemtu
Trimitterea Banului Michalcea la PragaNemtii yin la OA cinte, si Ba-
thory isi sehimbh eugetul: Vas abdice in favorea lui losita.QuAnd ai
un amie nebun n'ai de que mai quere o mie de inemiei.Io0ea plAtesee
en pellea layorea lui Bathory.Quand yin Tttreii, po Batitort iar it
appuert tionele sureranitlitii.

Anse omenii cit Michaiu nu per ash, current]. El avei

un compt nedesfAcut once cu Bathory, nu putea mari
pine nu'l va desfacce: jurasse omul credintit, si credintit
de heron, vendictA adice patriei salle si numelui de
Romin. Romania, dupe positunea ei putea sit fig subt
suprematia Turciei de attunci, nu Anse subt suveranitatea
unui Bathory. Que fAcusse aquesta? que putere avea?
cu que ajutasse pe Romani, gaud la 20 Main 1595
avea pretentiunea de a deveni suveranul Rominilor si
Moldovenilor? Facil a intrh girgAnni in cap de suverani-
tate, a nevoie Anse a da un corpu fumurilor salle. Quine
se uiti la typul lui Michaiu vede un om quare de n'ar
fi putut semenh lui Michael archangel, nu s'ar fi Iltssat
quel puffin mai jos de quit Lucifer; unul ca, el nu putea
sit se lasse a remine un biet diavol dq rond, el que
purth trei-tleci de'victorii pe bracele'i de Meld.
In Decembriu 1596, Michaiu se dusse cu quAti-vh,
boieri in Transylvania sit veclA que mai are in cuget
Suveranul de Bathory. Vegii Anse que tentatia de suve-
www.dacoromanica.ro
 203

ranitate a fost avut'o numai quAnd era, pericolul general

al Chrestittilor: acum ii mai ti'ecusse si isi pussesse is
capu sa, se faci de viiu, sa se lepede adicO de vanitAtile
lumii. Yrea sa abdice la suveranitatea de peste Romania
si Moldavia si ensusi la Domnia Transylvaniei, vrea sa.
Maine aqueastA terra la Austria que nu descarcasse
nici o pus& Michaiu se cruel de aqueasta straniii
schimbare, si se determine a lua, si el parte la aquelle
negociatiuni. Quand la 1597 pled, Sigismund la Ferdinand
que se alla la Praga, trimisse si Michaiu acolo pe Banal
Michalcea.
Sigismund se envoi cu imperatorul sal dea Transyl-
vania In schimb pe micele ducate Opol si Ratibor din
Sillesia, si pe adaos de 500 mii galbeni. Quand se
return6 in Transylvania isi schimb6 cugetul, disse quiff
abdica la domnie si invite mere alti nemesi si pe Ro-
mAnul Stephan Iosica que se lepeclasse de romanismu si
se fAcusse chatolicu qua sa semene adic6 a Ungur.
Comissarii imperatului Rudolf venisserS sit is dupe
forme Transylvania. Bathory, cum ii veqh, iar isi schimb6
cugetul, si se decisse in Sillesia; iar pe Iosica il lasso
In mainile Austriacilor, si aquestia it arrestar6 la Satu
mare (Main 1598).
Nu mult dup6 aqueasta In August se respandl nuvella
glib via iar Turcii. Sigismund attunci veclend pericolul
general, iar fu appucat de tonele suveranitAtii. Veni in
Transylvania adun6 magnatii la Turda si se proclam6
din nuou domnu al Transylvaniei. Trimisse apoi la Mi-
chaiu insciintandul sa 'si adduca a minte de juramentul
de suppunere si sa '1 recun6sca iar de suveran. Michaiu
respunse quam pe picior, gad avea d'a facce cu
IIalil-pash al Vidinului si cu Mehmet pash al Durostorului,
se occupa, cu densii pia., ti bath. Purtarea lui Sigis-
mund Intarit6 pe Rodolf si neavend cu que sa 'si scOta
focul pulse de uccisse pe Stephan Iosica que se an
www.dacoromanica.ro
204

inchis in mainile Omenilor sei. Quand are quine-va un

arnica sau protector nebun n'are de que sh, mai caute
inemici. Iosica platl cu capul favarea lui Bathory.

VII.

Alte tone vin lui Sigismund.Cardinalul Andreiu Bathory.Daqua car-

dinalul s'a Mee pa r, sA ce bath, ca un raft. Caidinalul se se bath da
ie6uit.

Alte tone ii mai venirch lui Sigismund in J 599. Chiem6

pe verul sell din Polonia, pe cardinalul Andreiu Bathory,
it pusse sh 'si schimbe sutana in attill si rasa in conies,
si it tacit domnu in locul lui. Transylvanii qua sa scape
de un om a0 de schimbator, jurarh credinth chlugerului.
Sultanul profito de aqueastri schimbare §i 1u6 pe Cardinal
sub protectia sa. Andreiu Bathory trimisse la Michaiu si
quern a'si tinne leghmentul que flicusse eu Sigismund.
Michaiu ii respunse qua aquel legement la rupt ensusi
guvernul Transylvaniei. Romania se umilisse spre a umili
pe Turci; Transylvania singurh, devenind un pasalik al
Turcilor, are sh, astepte dela Romani queea que au phtit
tote pasalikurile turcesci. Daqua cardinalul s'a flout
pasa, sa se astepte la resbel, si siti cade quel pucin a se
bate ch un paste, iar nu ch un WW1. Andreiu vedit
qua é mai bine a se batte da iesuit. Se incuscri cu
Ieremia Movila al Moldaviei si se leg6 (.4 dens.ul in
contra lui Michaiu.Vor chdea amendoi disse Mi-
chaiu quand audl de aqueasth allianth. Se prepar6 darh
de resbel.

www.dacoromanica.ro
 VIII.

Campamentul dela Ploiesci JurAmentul otirilor.Michaiu is Bra;,ovul

,i 'nainteadil entre Sibiiu.Audreiu Bathory quere pace.Miehaiu dil
semnalul de resbe].

La 13 0 ctombriu 1599 adunO ostea Romniei la

Ploiesci, querit tutulor Boierilor si soldatilor jurilmental
de credintit quit vor 'nainta on unde le va commanda
sii mergft. Lui Banu Adrian si lui Ruzescu le dette
commanda ostirilor BAnatului, si le ordonO sg, se adune
si sg. astepte la RUmnicul Valcei ultimele ordini.
(Mud veni timpul departului, spre a nu'si da Ana
planul pe facft, disse qul Ostea are a trecce prin Tran-
sylvania cu voiea Cardinalului, In ajutorul imperatorului
Rudolf.
Intr'aquestea Cardinalul fiind om de lume strinsesse o
adunare generale la Alba-Iulia (flelegrad); si pe quad
era dat cu total plIcerilor ck un mit turcu, Michaiu
trecit Carpatii drept in miqlocul Secuilor, quAror le pro-
clamO libertAtile usurpate sil invito la arme. Quftnd
ajunse in regia Sassilor, le spusse qua, vine In folosul
imperatorului Rodolf, que era objetul for de predilectiune
si de credintl, si quk se ducce a da, jos pe Cardinalul
que a inchinat terra la Turci. Ast-fel luO Brasovul si
'flaintO catre Sibii.

www.dacoromanica.ro
206

Andreiu Bathory augind pe neasteptate de intrarea si

de appropierea lui Michaiu, trimisse soli Inaintea lui si
ii querit pace. Michaiu retina solii si tsi urm6 drumul
inainte. Attunci dette de scire Banului Adrian si Buzescu-
lui a trecce cu ostea for pe la Turnul Rosa. Ostirile
Olteniei §i Romaniei se tntelnire la satul Talmaciu, o
posts de parte de Sibii
Andreiu mai querit pace; Michaiu quand veni apprope
de Sibii, declaro pe Andreiu de sperjur, de inchinat la
Turci, si qua eh pe un criminal de Inalta tradare 11
iarta, de va, revesti din nuou rasa si se -va returns In
Polonia, dupO que va rechienah, In local seu pe Sigismund.
Cu legea si cu tractatul in mama Michaiu voi sa rumpa
tractatul lui Sigismund que umilisse atita pe Romani In
4iliele for de nevoie §i de tribulatiuni.Cardinalul mai
cerco o data si trimisse pe nuntiul apostolicu Malaspina
a fi solitor de pace §i a facce pe Michaiu sA nu quell
atata pe pat Cardinalul nu putea dl bucuros. Michaiu
retina pe Cardinal si dette semnalul de resbel.
Ix.
Bataiea dela Selintherg.Tunurile Ungurilor resbeseu pe Romilni.Mi-
chain le delneaptil curagiul.Polonii se dau prinsi.Bathory fugc. Vic-
toria RomAnilor.

In 28 Octombriu 1599 incepir bItaiea pe campul

dintre Sibii si satul Sellimberg. Andreiu Bathory avea
o bung, artillerie §i 9000 de militari. Michaiu avea acum
30 de mii de Romani. Se luptara dela 10 ore de dimi-
neata ping in nopte Para a se decide victoria. Ungurii
facea mare reu Roma,nilor cu tunurile, si'i passer() in
deruta. Attunci Michaiu lovi cu sabia pe unul din capi-
tanii sei: Stab WOO mi§eilor! strigo de o data Mi-
chaiu. La vocea lui stau cu totii, reiau curagiu §i se
raped disperati. Polonii que era cu Ungurii se speria, si

www.dacoromanica.ro
 207

trecu in partea Romani lor qua sa nu fil uccisi; corn-

mandantii Ungurilor &jure prinsi. Cardinalul Andreiu,
vedendu-se bktut, is fuga prin munti i sae spre a se
refugia, in Polonia. Transylvanii, vedendu-se fora cApi-
tani, frtrk domnitor, se respAndescit si lassA cAmpul
bItaiei cu 32 tunuri si cu tote munitiunile In miinile
RomAnilor. Peste 2000 de Omeni c5durA, din amenda
pArtile in 4ioa aqueea. Victoria remasse a Romknilor.

X .

Dieta proela,rni pe Michela Doninn al Transylvaniei. Liu Seeuiu uccide pe

Andreiu Ilathory.SAracu Popa.Solii Austriei.Visita si pretentiunile
ridi .oli.Respunsul lui Michaiu.

Aqueastrt victoria, Acir pe magnatii Transylvaniei a se

adunk in Alba-Iulia la 1599 Noembriu 20 si a proclamk
pe Michaiu de Domnu al Transylvaniei. La 1 Noembriu
heroul dela Calugereni, Domnul Rominiei intro cu triumf
in Alba-Iulia ca Domnu al Transylvaniei. Cardinalul
Andreiu in fuga sa, fu uccis de un Secuiu la quare
querusse ospitalitate. in pgdurile diatre Transylvania si
Moldavia. Clpul i se addusse la Michaiu quare lAcrem6
quand ii ve44, si printr'un suspin clisse: sciracu Popa!
1-ccidetorul fu dat in judicatk, si condamnat la mime ca
un iolator al ospitalitatii.
Nimicu mai ridicol ca visita que avii dupi aqueasta
Michaiu eh Domnu al Romaniei si al Transylvaniei. Im-
peratorul Rodolf trimisse commissari sa felicite pe Mi-
chaiu. Turcii la ast-fel de impregiurari trimit damn
frumOse. Austria trimisse o multime de vorbe frumose
si un titlu de domnu ereditar al Munteniei. E facil a
dkrui quine-va din alle altora. Par' qua, terra Romknilor
era terra lui Rodolf qua el o dlruiascl lui Michaiu si
descindentilor aquestuia.Apoi ordonO lui Michaiu sa es1
din Transylvania si sa reintre In Muntenia spre a batte

www.dacoromanica.ro
208

pe Turci in locul Austriei. quit ii va trimitte si el bani

sit ostire. Austria et tot dauna void sit se bats altii in
locul ei.
Michaiu se consultO cu boierii; sit dupit consiliul for
response commissarilor: quit dreptul de Domnu al Tran-
sylvaniei i'la dat sit adunarea magnatilor aquestei terse.
In quit pentru Muntenia, Majestatea sa n'are nici un
drept a o ditrui nimului niel ensusi provisoriu; iar in quilt
pentru bani, in adever qua'i asteptA, pentru quit alt-fel
isi va intlirce armele In contra imperatorului, sit ii va
ariitA quit nu:i lipsescu nici bracele, nici armele, nici
banii.

XI.

Iar iyi schimba, cugetul 6'igismund Bathory. Ieremia HlovUi instals in

Romania de domn I e frate sdu Sinieon.Miehaiu allungil pe Iereinia
Muldavenii proclamil pc Dlichaiu dP Domuu.Solii Au'triei. Sulul Tureie
la Alba-Iulia.

Sigismund Bathory n'avea nevoie de multe qua slit 'si

schimbe cugetul, Indemnat de Turci, dePoloni si de
Ungurii refugiati sit nu lasse Transylvania, intro in
Moldavia si se unit cu Ieremia MovilA. Aquesta pe quand
Michaiu se Oh cu ostirea in Transylvania, intrasse in
Romania que era in repaos, si cu instal6 aqui de
Domnu pe frate sea Simeon Movilrl.
Cum amp de aqueasta Michaiu, intro In Romania,
allungO pe Simeon, intro apoi in Moldavia; si in lupta
que avir cu Ieremia, ostenii Moldoveni, cum veni in
faca fratilor for Romani, de o dat/ strigarit cu totii: Si
tritiascl Michaiu Domnul Moldaviei! Movilit delasat de
toti, scap6 cu fuga in Polonia.
Micaiu recunoscut de Domnu sit al Moldaviei, isi dette
titlu de aqui in ainte: Domnul Romaniei, Transylvauiei
sit Moldaviei, etc. Compuse un guvernu provisoriu de

www.dacoromanica.ro
 209

patru boieri Moldoveni, le lassb kende guvernarii in

mana, si treca cu ostirea hi Transylvania la Alba-Iulia.
Aqui venire din nuou commissari dela Rodolf. De
astA data cu daruri, en titlu de consiliar al imperiului,
de Ouvernator al Transylvaniei. Austria vrend nevrend
vrea sa procopseasca re Michaiu. Tot attunci vent si
din partea Sultanului un commissar ea daruri si semne
dedistinciune si consideratiune. II fmpresurassere muSeril
pe Michaiu, Commisarilor austriaci tin le placea aqueastq
visits; iar Michaiu le disse sit nu le fia cu supperare;
Pentru qua cu cugetul cu quare 'i-a trimis pe domnialor
Imperatorul, tot cu aquellasi cuget a trimis si Sultanul
pe omul sea
INSEMNARF.

Tote misctirile au ascinderea si descinderea for Aqui

fu puntaI quel mai culminant al gloriei lui Michain; de
aqul inainte incept a decInh, si faptele. aquestui om
extraordinar din preuna en simtimentele qi cugetele salle.
Tot Anse que 6 mai reu este qua din preuna, cu (Mosul
declina si omenii quai or el era, capu si exempla, si ca
omenii din 1)reuna declina si epocha for. Ca historici
egg sa descriem faptele. Michaiu, dupb Wan tat to marl, a
commis o errore; si errorea sau gresala in politica si
in resbel 6 mai malt de quat o crima; pentru qua crima
face reu la individe; errOrea unui capitan arise sau a
unui om de Stat perde natiuni.
Quand Michaiu fare In Transylvania, Secuii, (MO
cum s'a vedut, it urnriaro spre a'§i versa sangele d'ala-
turea eu de isul. Pentru que? Pentru quo le-a promis
fiber agile que li se usurpasseto de nemesii feodali. S'a
vequt anc6 qu6 Ungurii o mire parte furo cu densul,
si o mare parte iarit in contra lui. Pentru que iara?
Pentru que unii aill folos in aquea prefaecere, si altii
se vedea attaeati in interesele for quelle mai vita,li.
14
www.dacoromanica.ro
210

Romauii iar din Tpnsylvania, find partea impilatd, nu

vOuro nici un semnu de usurare; Michaiu 'si-a fost
addus a minte de Skui; Si pe Romani fi tech cu ve-
derea.
Mare parte apoi din Transylvania din diverse nationali-
4, avend a se plange tndelung de abusurile papali
sau alle sacerdotilor privelegiati, fug, nevoiti a protests,
adoptand alte confessiuni. Michaiu, aquestora nu numai
club nu le promisse nici o consolatinne, ci fu rapede
tutu a uccide pe toti protestatori dup6 inspiratiunea
episcopului catholicu Napragi, que'i qualifick de eretici;
qi ar fi face° daqua nu '1 -ar fi exottat Yu numele Bi-
bliei Demetriu Archiepiscopul orthodox cum si Radii
Buzescul. (1) Apoi de si n'a uccis Michaiu pe protestanti
a ordonat Anse sa, is inchida templurile, rii 'i-a persecutat
forte asupru.--Sa§tii apoi, afar) de coufessiunile lor, ei
nu putea fi cu Michaiu, deqat pia) (Nand f1 credur6
qub era un instrument at lni Rodolf; in data lug que
Rodolf incepti a'l prepunue si a'l observa, prin Basta,
Sasii incepura a'l urrt Qi pentru imperatorul Rodolf si
pentru depradarile que se e,ornissesseib in multe din
communele tor. Pe langO aquestea dorobantii lui Michain
aver) teta licenta spre a committe mari abusuri de putere
prin commune de on -que nationalitate. (2)

Pe que mai putea a as tntemeia, Michaiu de quat pe

elementul pur din terra romans. pe boierii que erk
officerii lui si adev6ratii conservatori si appgratori ai
libertatilnr Natiunii, pe ostenii lui cu un cuvent. Mi-
chain ans6 in quit ventru terra romans factiun a§e46rnAnt
si declare pe toti satenii lipiti de mo0a pe quare se
atilt fia-quare: din omeni liberi ti declarb servi, proprie-

(1) Veli Chroniea, lui qincal, Tenni I, peg. 276, 277, gi 278,

(2) Vecii idem pecT. 221 si 282.

www.dacoromanica.ro
 211

tatea altuia; in loon de a inilti numele de Rom n, 11

degradb pinb acolo in quit si deviiI synonym on sclay.
Iobitgia feodale dela dAnsul data in Rominia, si tint
peste un -secul.
Michaiu puta si aibi In partea sa o mini, de curte-
sani adulatori, quite-vi Bute sau §i min din quei de
schola Dinescilor que se (Ikea demi; ins6 aquestia
tot-d'auna an fost codaci §i stint pe atita de poltroni pe
quit sunt si de intriganti; aquestia neavend credinti,
n'au nici devotament §1 heroism. Que avea 81 mai astepte
aquel soldati romini gaud la resbel n'avea nici tin
cAmin si, mai appere, si quind dela resbel nal mai
astepti a cult de quit servitutea?Metropolitul apoi.
Episcopii si aquei Buzcsci pe quari Ii vOurom qub ati
apperat cu atita ardOre In numele Bibliei si au scutit
dela mOrte pe nisce striini protestanti, cum ore nu avea
sg appere pe Romini, pe fratii for de arms dela o
servitute necunoscutt in historia Rominilor. Eat causele
que addusser6 atat de ripede pe Michain pe clina ci-
derii. Nu'i mai remasse nici un arnica de quit curtesanii
iutriganti; si unde nu é virtute nu é amicie.
XII.

Oomplot in contra lei Michaiu.Miehaiu perde bAtaiea la Mirislon.

Denim arrestatil.Baba-Novak ars de vin.Polonii fn Moldavia.Mi-
chain perde bataiea la SerPt.Polonii in Tirgoviq a pun Domn pe Simeon
Movilk.Michaiu qi Buzescii sunt MO la Argeq de Poleni.

Capii Ungurilor v&lendu-se amenintati la viat,A, attacati

si impedirati in credintele tor,. complotarb a se desfacce
de Michaiu. Pe de o parte se adressarb la guvernul
Poloniei querend a le trimkte pe Sigismund in Transyl-
vania si a ajutk lui Ieremia Movill a se restabill in

*) Vedi idem §incai, pag. 281 qi 282.

www.dacoromanica.ro
212

Moldavia si a se alma in contra lui Michaiu; iar pe de

alts, spre a fi mai sicuri de reusita, se it4ellesser6 §i
cu Basta generalul ostirii austriace que, ca rival §i
inemica al lui Miehiu, era binds mai milt spre a-1
observi si paralysa de quit spre fi de ajutor. Pro-
misser6 in fine qu6 se vor suppune imperatorului Rodo lf,
si quo lui Basta 4i vor offer' guvernul terrei numai sa
scape de Michaiu.
Adunati cu totii la Turda, si assicurali de uuoele
ajutoe de quare se procurarO se determinaro a facce o
oppositiune tare si de fags lui Michaiu; si qund doi boieri
veriirO din partea aquestuia spre a'i exota la ordine, ei
Ii d tteiO afarO ca rusine din adunantg, dand cu aqeasta
semnalul revoltei.
Ungurii din preunil, cu ostirea lui Basta se pusser6
la satul Mirislou, si Michaiu cu ai sei se asegb pe
cimpia Muresului. Mitaia fu ask de crania in qui 11
mii de Rontiui remasserO pe timpul luptei. Michaiu se
letaese la Alba-Julia, si de acolo, prin Brasov treca in
Rominia. Pe Domna eu tot1 farnilli r lui Miehaiu o
arrestarO viugetorii In FitgArn; iar pe until din generalii
lui quei mai buni pe B iba-Novak, cum si pe un preot
sorb a mime Saski, dupi decisitinea dietei pusserO del
arserO de vii in piat.t Clausembnuultii.
Qi iod Michaiu ajuuse in VITO, atoll de tote aquestea
si quo in Moldavia generalul polou Zunoicky ilitrasse
cu ostire mare. Michaiu se pulse in capul opririlor que
le-a fost hissat in 'WI sub commando fil;ului sOa
POtrasu, si veni in Moldtwin spre a intempiok pe Poled.
Aquestia fluid mai numerosi invinser6 pe IiomRui que
era on total deseuragiati si nu se in ti putea batte ca
mai nainte. Miehaiu per ia Wit Ilea Mug() Seret, si se
inturhh Erin regiuuea Skuilor L1 Terri, spre 'pi aduna
alte putei. La Tigovis`e lassb pe filial sOu Nicolae ci

www.dacoromanica.ro
 2J3
pe fratii Buzescii, si Creel Oltul qua in Craiova sa'si
adune ostire nuoa.
In lipsa lui, Po lonii 'naintaro spre capita% faro a le
sta nimeni In contra. Filii Popolului soldatii n'avea que
sa mai appere, pentrn quo era condamnati la servitute.
Polonii pusserO domn pe Simeon fratele lui Ieremia Mo-
vill. si incepur6 a prada terra. Bnzescii que, suppOrati
pe Michaiu pentru asservirea Romani lor, lassassero sa,
'flaintecje Polonii, vOend purtarea lor, trecuro la Michalu
spre a aduna quit mai curend ostire in Oltenia, si se
intorserO in contrapradatorilor. Lungs Arges la 23
"oembriu, Rominii venind In lupta cu Po lonii, perduro
bataiea. Nimeni nu mai avea curagiu nici in sine nici
in viitor. plod communele devenisserO sate, burggrabii
devenisser6 sbiri ai cetatenilor, colloniele militare alle
lui Radu-Negro si Mircea I devenisser6 nisee tOrremuri
de turmente si de servitute. Rongin vrea sa gica. sere.
XIII

Llliebaiu treee la RI dolf. fi dA, In eursh.Itliebaitt e numesee ,gmvornator

In Trar.sylvaniei.Invidia, lui pasta. Victoria lui Michaiu la Goroslou.
Pugs lui Sitismund.

Michaiu strlmtorat de tete partite, se decisse a allergy

la- Rodoif al Austriei, MO cu sine pe banul Michalcea,
si la 25 Decembriu ajunse la Vienna unde fu insciintat
din partea lui Rodo If sa via a'l intelni la Praga. Acolo
se intellesse cu imperatorul, sau mai bine, ministrii
austrieni addusserii pe Michaiu sa on mai intellega de
arum inainte de quit ash, cum venin, biue intereselor
cabinetului tor. Heroul decagut. filch ca tot omul que
std, sa, se innecce si se appuca, se accata cu amendo6
mainile §i de spini §i de ensusi Orul sOu cu pare Cu
el ou tot se affunda. Michaiu era in curs.
Vent apoi scirea In cabinet, quo Ungurii s'au dat in

www.dacoromanica.ro
214
politica Turciei qi Poloniei, abandonind cugetni de a se
trichina Austriei, quo Sigismund a intrat in Transylvania
cu intenOuni de a o inchink Turciei, i quii Basta, de
uncle astepth a se numi guvernator al Transylvaniei, abik
sehpb cu fuga de acolo, trectind la Hustu. Avea neces-
sitate scum Austria de un om activ qi intreprindStor, de
un omu quare serviadul, sh crec11 quIS iii serve propria
sa mush. Michaiu erk omul aquella, quOci el avea sete
de resbunare, el avea nevoie de a se real* Austria fi
dette 100 mii galbeni spre a se preparh de lupth, 11
numi guvernator al Transylvaniei, si qua sit fih sigur
de quite el promitea, 11 indatord a se impAch cu Basta,
cu Basta inemicul sbu, cu Basta quare el intrigh, de a
se facce guvernator. Invidios ca o ienh, Basta rug! eh
un tigru strhpuns gaud aucli de trimitterea lui Michaiu
cu bani i on putere, si de numirea lui eh guvernator;
indatorat Ana de guvernul sk a se impacsk en Michaiu,
4.0 innecb urra qi ori-que ressimtiment, si se decisse
a'si resbuna.
Michaiu quind ajunse In Ungaria Is commandantul
Ferdinand Gonzaga, aqul la mash din ordinile lui Rodo If
se aflb si Basta; Gonzaga tit impleb adicS gpi facts a'si
dk mina unul altuia. Basta intinclendu'i mina, pare quo
'i-ar fi dat arvunh de matte.
Michaiu dupo aqueasta se pusse In capul unei ostiri
austriace de 10 mii pedestri si de 8 mii eallgri (aquestia
era Germani, Unguri, Romani si Casaci), cji plecb in
contra Transylvaniei, avend qi pe Basta cu sine, cald
si forte sinter inemicu. Michaiu commandh o colonnA, si
Basta alts. Ostirea Transylvanh, eumpusit de 25 mii
dmeni sub commands lui Moyse Sekeli ii astepa la
Goroslou, si astepth si pe Turd In ajutorul lor. Bhtaiea
se filch la 3 August 1601. Transylvanii furs Infra*
i Michaiu allungindul ii facii a perde vre-o 10 mii,
cum si 45 tumid. Jar Sigismund fugi la Novi In Moldavia.

www.dacoromanica.ro
 XIV.

Pretexte qi aettoAriComplot.Intraroa per fide .--ilebaesinatal.Partarea

imfam4.

DupO victoria, militarii incepur6 a prAda ti a facce

cum de pretutindeni 0, via plingeri Basta, quare sin-
gur invith la excese pe militari. accush pe Michaiu;
aquesta quare din experienfA invNasse sit iii in fret'
lice* military,, accush pe Basta. Urra ferbea deja de
maVnainte; din aqueste assupriri se incepit certa. Fla-
quare avea in parte impurterniciri dela imperatorul a
aye commands supremA; fiA-quare pretindea sit flft capul
quellui lalt. Cabinetul Austriei preparasse deja, prin
assemenea mesure terremul discordiei. Certele scum a-
junsessero In culmea lor. Michaiu fe afla commandand
Wenn austriaci, tli pe quand la 19 August 1601 se
afla in campament pe colina que domino peste campul
Turdei, qi se oceupi pe de o parte a convoca generala
adunare a Transylvaniei, iar pe de alta a se ducce spre
a '§i liberh famillia. forte de dimineap, tai veo tinck
incongiuratA de Yalloni §i de Glermani trimi§i de Basta;
in capul for era Iacob Beauri. Michiu e§1 in aintea le i
al intempinh, fii quand era si reintre in tIndA, invito F e
Beauri de curtesie a Intl* in ainte: aquesta se semi
4icend: nu se pote: Domnul meu inainte. Michaiu ap-
pucb inainte, §i perfidul citpitan pe la spate rApede si
afgt de tare 11 strApunse cu alebarda, in quit de o palmi
e0 aqueasta de queea laltA parte in pept: an alt Mallon
imputpAndu'l apoi, fi dette lovitura de gratia. Dupi
aqueasta, Vallonii tiiitir5 capul Heroului §i spre batjocurA

www.dacoromanica.ro
216

fl pusaerti pe cadaverul unni cal, pe quare stette treii

()Ale. torpul se ingropb acolo pe collina Turdei (1), jar
capul i se adduse mai Malin dela cathedrala din Alba-
Julia si se depusse in Innastirea Dealului la Tlrgoviste.
Qua all 'F.11 fad, quine-va o idee despre starea de civi-
lisatiune a Romani lor din aquei timpi, firiS a se Ilia la
constitutiunea lor, nici la Domnii poeti ea Petra Cercel,
dare de quit si compare purtarea lui Michaiu la mOrtea
i immormentarea lui Andreiu Bathory, cum i purtarea
Metropolitului §i a Buzescilor la invitarea Episopului
catholicu de a uccide pe Protestanti, cu purtarea barbari
iii neomenbsi a Nemtilor ci Ungurilor dupti mdrtea lui
Michain. Ru,ine eternh ra lui Basta §i Domnalui sou
Rodolf.

1) Nu se edit uncle s'a 1ngropat corpul lui Michaiu-voda 0116 la annul

1845. attunei s'a Intemplat a m6 dunce In Transylvania, pito la
Olausembnrg. Inturnanda-m6 de acolo In oompanie en D. N. Bibescul,
ea un professor zugrav RomAn din Sibiiu, si cu D. Delbelovici, au-
4ir6m quO s'a aflat mormentill lui Michaiu vodi de an plater pe
colina Turdei. In drumul nostru vre-o patru trAsure ne abitur6m a
visit.," aquel loco. Vedur6m un saroofagu salt sieriu de petrA asse-
menea si la atyl si la mirime ea quel din St. Sava que n'a aflat
paste Olt. Coperitura ii erh sparta de securea afiAtorulni quo ere-
dusse quo aflA o comori; in tntru nu era nimicu. Quare este probe,
Intrebam eu, qu6 aqui a fost ingropat Michaiu Brava!? D. Delbero-
viol imi respunse. Proba este 1-io quO lntr'ensal s'au aflat osskninte
i
rle om 1'46 capu, si 2-lea quO s'a mai aflat un lant do aur, o sable
In innel: pe aabio, era, seris Michael, si pe innel initiala M Lan-
tul si ossemintele le-a lust comitele Teleki si le a depus In Museul
t.eu: sabia a cump6rat'o eApitanul de Husari Copcea. far innellul PI
possede deputatul din Sasebis quo se numesce Tindar. Din aqueste
persOne mai- tarclia am v0J.ut numai pe D. Tindar, quAruia 'i am dat
o visita in adins la Saseb;s, si quare a avut bun6tatea a'mi atlitii
imellul, ci m'a a.ssieurat si mai mult de aqueastA impregiurare. Mai
tir4iu prin D. Tinder am aflat qu6 cA.pitanul Copcia era dispus. a-
vide sabia pe prat de 200 gatbeni. Cuveral de attunei s'a refusat a
offeri aqueit sums.

www.dacoromanica.ro
 XV.

Banul Michalcea executat.S'a KuppArat mutt Imperatorul Rode if de

mdrtes lui Miehafu, i nsg 'i-a mai treetd.Na 6 roArfre node nn a viatute.
Comparatiti intro Vlad V §i Afiehniu Braval.

Banul Michalcea fu si el arrestat §i exectitat mai la

urmrt. Imperatorul Bodo lf, quind aull de aqueastA im-
pregiurare, se supperb forte tare assupra lni Basta, si
ask de tare In quit fi tea numai de quit supperarea,
f7i 1Ass6 pe Basta guvernator al Transylvaniei.Fathillia
lui Michain remasse captivA, unii (lion qu6 a fost dusk In
Crimea la Tatari.
Lai Michaiu contimporanii si posterita tea ii dettero
numele de Brava lf nu IDA qi de quell Mare. Nu e
MArire unde nu a Justitik si Virtute,
Commune le dela Mimi fnquk fur6 numite Sate, gi
locuitorii satelor remasser6 Romai &lie/4 serf , dupe
limbagiul ciocoismulni de attunci, fti nu se liberar6 de
quit peste 120 de anni.
Michaiu a domnit opt anni. In Damnia lui a edificat
M6nAstirea numb Michaiu-vodri.
Aqueasti domnie de opt anni plink de aatea victorii
fnchiee singura o epoch., epocha lui Michaiu, epochti, forte
mare din parteaNaliunii, epoch a unui popl de heroi, coman-
dati de an destructor al, gnellor mai frnmose P,%1 liberali
institntinni

www.dacoromanica.ro
 218

De va compara quine-va bravura §i crucjimele lui

Ylad Tepe§ en alle lui Michaiu Bravu!, Tepees a fast
crud qua sg cure Romania de inemicii ei din afar,
s'o moralise, §i qua posteritatea sA afle, cum af16 Mi-
chain, ometi liberi spre a o NV& Michaiu PI( a atitea
bAtli si bravure cu 6menii preparati de vechile institu-
uni, tnsufflb terrarea fn Turcia s,i Transylvania, qua
pin6 in quelle dupo urmA quind se credea mai tare, sa
dea o loviturg vechilor institutiuni, §i din Hut fil-qug-
ruia soldat §i Wean sa facg un iobag (4) Rominia nu
mai avh de aqui tnainte osleni, di mercenari strAini. Tepe§
preparb o epochit eh a lui Michaiu, iar Michaiu prepare
o Ppochli ca a beilor din Phanar. Domnii que veniro
dup0 donsul. nu se mai servir6 de quAt cu mercenarii,
pig quAnd bAtuti de Tnrci, stisiqi de intrigele din
iatru, ajunser6 a da domnia pe mAna strAinilor.

EPOCIIA. A SESEA
r.

Simeon Mona ma allungli.,--Radu Sorban Ba sarab.Constantin Maya.

Radu Mihnea.--Gabriel Bathory Stephan Tomea.Beclian.Alexandru-
Elie ei Phanariotil.Mehedinteanul Qi CApitan Busdugan.

In RomAnia era deja Domnu Simeon Movill1 §i erra

aufferia din'excessele adunAturelor lui de militan. Fra01
Buzesci venir6 de peste Olt cu o§tire §i allungar5 pe
Movila. In adunarea general6 apoi boierii allesserh pe
Radu-erban-Bassarab. Aquesta restabill ordinea §1 pacea,
de qi se afla tntre dob puteri rivale, intre Turcia tti Austria.
Ieremia MovilA vent a batte pe Bassarab, §1 fn blitut
§i respins, r i pin6 murl nu lAss6 In pace pe §6rban.
(*) Quare pe untie va fi aquella fa fiA, roman vecinieu uncle se Ta adn
dice Michaiu in assed6mAntul sAu citate de Rada -Ehnen SA chri-
zobulul aquestufa din annul 1613, Apriliu 2i.

www.dacoromanica.ro
 H.

Matheiu Bassarab. Vasile Lupul.Spitarul Miehaiu la mbrii Vienei.

Intrecerea intro Matheiu Bassarab ¢t Vasile Lupu in fare bnne.--Meree-
narii nu sent osteni.Revoltele lor.

Dupo Alexandra Elie, POrta trimisse pe Leon Tomsa

filiul lui Stephan Tomtit din Moldavia. Aquesta fiind crud
si tyran ca tatll sou, Boierii de peste Olt, Albanul,
Gorganul, CoOfeanul, Predescul, Filisanul si Mitrea, se
sculare assupra lui si allessero de Domn Ia 1633 pe
Matheiu Bassarab din satul Brancovenii. Tot pe ague'
timp allungare pi Moldovenii pe tyrannul for iii pussero
In locu'i pe Vasile Lupu.
Mathehr i Vasile ar fi putut facce mult bine ambelor
domniate de ar fi fost in bunt intellegere. Anse Vasile,
pe !tinge rnulte qualiati bune, avea pi un mare defect:
invidia unity cu o mare dose de astutil. De trei on
descbisse resbel lui Matheiu, si de trei on fu Mut,
mai virtos la 17 Main 1653 la Finta luugb GAlben4a
(Ialomiia) unde Vasile i ginere-sou Timus abii scIpare
cu fuga si nu mai resufflaro de quit la Gallati. Matheiu
luo aqui o plaga serids1 la picior de quare suferl In delung.
Matheiu a fost bun amicu cu Georgia lI Raco0 si '1
ajute iii resbellul que aquesta welt co Austria. Principele
I. Kemeni aerie quo Matheiu Bassarab a trimis lui Racoti
un contingent de 6000 curteni sub commanda spathrului
Michaiu, quari ajunserb pinii Ia murii Vieanei.

www.dacoromanica.ro
Dup6 mOrtea lui leremia, ii urine filial sgu Constantin
Movill, $i in Transylvania fiind domnu Gabriel Bathory,
aquesta la annul 161Q intrb in Romania in contra lui
rban spre assi resbunk de quelle intemplate In dillele
lui Michaiu Bravul. Serban find $upraprins, alergb In
Moldavia si en ajutor dela Constantin Movila vent qi
ailang6 pe Radu-Mihnea filial lui Mihnea turcitul que
venisse pa firman dela Porta in local lui. Apoi trech
in Transylvania si bath pe Gabriel Bathory. In aquea
Male cacjur6 morti peste 6000 Unguri, cum si din
Romani peste 4000.
La inturnarea lui Serban in terra, iar aflb pe Rada
Mihnea cu Este turcelsca, qi venind la hotare, erban
perdh bataia. Isle mai avend sperante de domnie, se
retrasse eu famillia la Vienna unde qi marl. Ciderea
lui erban tram dupt sine qi p'a lai Constantin Movill.
Porta numl in local lui pe Stephan Tomsa. om crud $i
tyran. 0 assemenea schimbare se filth si in Transilvania;
In local lui .Gabriel Bathory se passe Gabriel Beclian.
Radu-Mihnea a fost om crud si rapace, qi aquest
vitiu it fach a implea terra de Phanarioti spre a storce
un densii pe Romani. Ella domni in doh ronduri intre
schimbandu-se en Alexandra IV-Elie. La mOrtea lui s'a
aflat un million de galbeni, din quari Porta a querut
Bela filial s6u decima, adico 100 de mil.
Alexandra Elie adaose si el o multime de Phanarioti
que usurpar6 drepturile Rominilor. Paharnicul Lupu
Mehedinteanul si Capitan Busdugan se scularo in contra
lui si a Phanariotilor. Pe aquel timp se gib, si in Mol-
davia domnu impus un Gaspar Gratian, strain qi de natiune
si de religiune Drumul beilor strainii ncepusse deja a
se face.

www.dacoromanica.ro
Constantin Bassarab.Termivarea Bibliei.Revolta Seimenilor.--Splitharul
Christen ..Iiestabilirea.Mihnea III Geotgiu Ghica.

Prin allegere generale advent la Domnie Constantin

Bassarab filial lui Serban I. Aquesta mostenl amiciele
§i alliantele unchiului sOu Maiheiu si continub bine-fac-
cerile lui; sub ellu se continuo traductia Bibliei
in limba rominA, la (pare a lucrat mult boierul Grec.
ceanul. Credem quO aquesta s'a supranumit astfel pentru
sciinta que avea fa limba hellenicA.
Mercenarii strAini ins sjunsesserO o plagi. Constant;n
ki fIen planul a'1 desfiintet prin resturile de dorobanti
pime'nteni. Planu se de6coperl pentru quo se corrupses-
sero §i dorobantii devenind complici mercenaritor. Cu totii
se revoltarO fii uceisser6 un mare numOr de boieri, §i
pussero domnu pe un spAtharul Christea. Racoti din.
Transylvania §i George Stephan al Moldovei, arnica al
Bassarabilor, venire cu o§tiri, bfturO pe Seimeni si
reEtabilirO pe Constantin in domnie.
Carol Gustav regele Suediei declar6 la 1656 resbel
Poloniei, cu densul se alliaro li domnii Romaniei, Mol-
daviei gi Transylvaniei. Aqueast!t alliantA desplch Sul-
tanului; 4i quite trei domnii furO destituiti. Constantin
Bassarab gi Stephan IX se refugia0 to Transylvania; In

www.dacoromanica.ro
locul for se trimissero dela Pbrta un Mihnea 4n Romania
si Georgia Ghica in Moldavia.

IV.

Cruz imite vitiurile lui Mihnea.Georgiu Ghica.-4r. Ghiea.-8tephit-

nutit Lupu.Apafi Dabija.Grigoria Ghica.Dues.

Mihnea Ili fu forte hypocrit si crudu. Conspirand

assupra Turcilor, accurst) pe boieri de un assemenea
cuget, uccisse o mare parte dintansi, si le dette familliele
si averile In prada ebirilor si mercenarilor sig. Se revoltb
apoi In contra Turcilor, si vrend a uccide pe Turcii din
Ttrgoviste, dette foon aquestei capitale si uccisse si pe
Rominii dinteensa. Spre a se pute apoi sustine, ft&
causl communl cu Racoci din Transylvania si ca )3nsusi
Constantin Bassarab pe quare el It scossesse din Domnitt.
Aquest domnu avt[ tote vitiurile sceleratilor cuteOtori.
Quind Turcii venik ill Teal spre a 1 pedepsl de rebellia
sa, mercenarii s6i, cb, to0 mercenarii tyrannilor, complo-
tarr5 assupra lui spre a'l db. In mAinile Turcilor. Mind
de aqueasta Mihnea abia scapb on fuga In Transylvania.
Porta numi In locul lui pe Georgiu Ghca dela Mol-
davia, qi fn local iquestuia passe pe StephInuta filiul
lui Vasile Lupu.Constantin Bassarab vent din Tran-
sylvania on ostire si allung6 peste Dunere pe Georgia
Ghica la 1660. Sultanul trimisse ostire mare si allungb
pe Constntin Bassarab quare din Transylvania se dusse
la Casaci. Georgia Ghica apoi find scos, fu numit in
local filiul sea Grigoriu Ghica.
Racoti fu Mut de Turd la Clausemburg, si marl de
o plag§, que lub acolo. Dupo densul marl si Mihnea.
Apafi fu numit In local lui Racoci quare sal tributul
Transylvaniei dire 1)6ra la 60 mil galbeni. In Moldavia
www.dacoromanica.ro
la 1662 murind StephanO-Lupul, in locu'i se pulse
Eustrate Dabija.
La 1670 quand Porta avit resbel cu Polonia, Grigoriu
Ghica fu prepns §i destituit, si in locu'i se passe Duca
'oda que domnisse in Moldavia dupe) mOrtea lu Dabija.
Duca fu apoi stramutat in Moldavia de uncle, (Mad resbel
Casacilor, dominb Ucrania unde pust--e un locotenent al
gu a nume Dorothea spre a o guverna cu titlul de Hetman,

V.

¢erban Cantacuzen la murii Viennei.inemioul invins 6 un Ospe.--Sobie-

oky ajut Austrienilor. Revolts IJeraniei.Dum prisonler la PolonI,
Demetriu Cantsenzen.Constantin CantimkLeopold gi Sobiecky Ira
sA impartit Ungeria ¢i Pomniatele Danublene,

Unul dintre boierii refugiati spre a scapi de crucjimile

lui Mihnea a fost qi erban II Cantaeuzen. Aquesta
aflandu-se la Constantinopole la annul 1679 *nee la
thron dupe) stramutarea lui Duca la Domnia Moldaalei.
La 1683, quand Tarcia era in resbel cu Austria,
erban Cantacuzen fu lust din preuni on 4000 de Ro-
mani spre a facce campania din prenna, en Turcii, §i
se distinse la assediul Viennei prin modal quel mum
pine) attunci de a facce resbel mai chrestinesce. Inemicul
invins, inemicul desarmat fu tractat de densul ca un
ospe. Aquest mod ii Act nume bun qi la Turci qi la
Austrieni. La aquest resbel se al & qi Duca al Moldaviei.
Cara-Mustafa fu batut de Sobiecky regele Poloniei que
veal in ajtatorul Austriei, §i aqueasta, disfata, o platl cu
qtreangul la Constantinopole quind se returnd.
La returnarea Domnilor roman, Duca aflb Uorania
revoltata. Casacii allungassero pe Dorotheu locotenentul
lui, §i acum princlend pe Duca, it dussero in Polonia,
acolo mud avelinat.In locul lei Duca Porta posse pe
Demetriu Cantacuzen que mai fussesse acolo Domn.

www.dacoromanica.ro
224

Matheiu Bassarab intr'o domnie intelleaptI de 21 anni

flicu multe bunuri in Romania: fondo schole pentru limba
romanX, latina §1 hellenici, pusse a se traducce cArtile
Bisericei In limba Patriei, stabill bibliothcce, .editicb
m6nIstiri pi spitaluri; ellu manful nationalitatea prin
allungarea limbei slavone. Pe quand Typographia era
persecutatI in Europa de papisti ch o inventi6 din iad,
Matheiu o introdusse in Romania $i pusse a se typtrl
traductiunile ai cartile In limba Patriei. Pe Jungb ague.
stea, pusse a se farce o condicl de legi, incuragib
agricultura si commerciul. Vasile Lupu (pat domnl nu
pregetb..de a se Intrecce cu atheiu in assemenea bine
facceri spre cultura §i tnaintarea Moldaviei.
Ori-que ar fi flcut Aug quine-va era on r6u radical
pe quare nu'l ar'fi putut stirpi cu facilitate. Dela a§e(pmemtul
lui Michaiu, natia nu mai avh soldati app6ratori, ci nisce
mercenari strAini si resturile fluor dorobanti privelegiati
que ajunsessero c& nisce pretorieni ii timp de pace, gi
quad la resbel neavend que app6la mai adesea abandon&
eimpul. Intre boieri iarb, pe 14[10 smorfudle feodali in-
troduse de Michaiu, se mai introdusserb de Ph inariotii
addmii de Alexandru Elie, invelurile de rapacitite si de
intrige odibse. Un Domn ch itheiu firesce quo nu
putea sa multumeaseA pe quei corrupti. Seimenii sty id,
atitati de intriganti, aflar6 occasiune quAnd Domnul era
pentru saatate la Arges, si se sclaro assupra lui grand
se Inturna, de acoio. Quand vol a intl.& t i Tirgovisce,
aflb portele cetittii tnchuiate, si pe mercenai de Seitneni
strigind: inapoi I du-te in cAluggrie; nu ne trebuie noe
domnu betran. Matheiu se vOit nevoit a t.acta cu
&Ili, a le immult1 solda $i a'i Inreputul
4stemp6ra
Anse de demoralisare militur se ft it, assemenea
pi
revolte mai repetindu-se, amArlro forte. pe Matheiu si 'i
attacar6 slatatea $i mai mutt. Mud la 8 Aprillu
annul 1654.
www.dacoromanica.ro
Aquesta domni pinti la annul 1684, quand Turcii venind
in contra Polonilor, $i nemultumiti de densul, It trimis-
seri,' la Constantinopole, §i pus-serb pe Constantin Cantemir
in local lui..
La annul 1686 Leopold al Austriei alliat inprenng
cu Sobiecky al Poloniei, se invoirti unul a lug, Ungaria
§i altal domniatele Danubiene. Sobiecky intro in Moldavia;
Cantacuzen vent in ajutorul lui Cantemir §i flour*. pe
Poloni a lAssa, Iesii que occupasserb si a se inturna,
inapoi.
Austrienii luasserti Buda si Beligradul dela Turd.
Deslipissero Transylvania de sub suzezanita tea Tumid
si o pusser6 sub protectia Austriei.Un episcop ungur
que se afa in Vienna, sera neincetat Ungurilor: nu vg
deslipiti de Turci, quo tot 6 sperantl de a v6 libera
de den§ii; vai de Ungaria Aug de se va inchini
Austriei. (1).
Aqueste vorbe prophetice nu faro ascultate. Austrienii
intraro pe la Rusava A, is si Romania. Cantacuzen
scrisse commandantelui Veterani sA. se intOra. 1napoi
qu6 nu va fi bine. Commandantul 11 ascultb pentru
cuvinte alle Austriei particulare.
Cantacuzen vrea Cu tote aquestea s imite pe quei
din Transylvania, sl pull Romania sub protectia Austriei.
Boierii ans6 se oppusser$: boierii romani pricepusser5
oh si episcopul Magiar qu6 serta Romanilor pe 160
Austria va fi tot aqueea cu a Romanilor din Transyl-
vania, nu'i astepth de quit drepturile Tiganilor de nu
se vor facce catholici, adia de nu se vor ungarish.
Ideea lui Cantacuzen de a suppunne terra la Nemti
nu 'i-a fost de semn bun ch tote ideile cobe. La anon)
1688 Octombriu 19 marl.
1) Yeti memorialele prineipelui Kemeni.

www.dacoromanica.ro 15
 VI.

CONSTANTIN BASSARAB III BRANCOVEANIM.

Partitul austriacu in contra conservatorilor..Constantin Balaceanul lad.
cu Nemtii in contra, lui Brancoveanul.Pe quand Nemtii vor sa ia Romania,
Polonii vor sa. ia Moldavia. Rominii gi Moldavii resistLPatriotii
devin tureopluli.

Nu era ine6 immormentat erban Cantacuzen, quind

Boierii In adunantd, general6 allesser5 la Metropolie pe
Constantin Bassarab Brincoveanul, nepot de suror al lui
erban Cantacuzen. Cum advent la thron Constantin III.
In datd trimisse pe Spdtharul Preda Brancoveanul sl
ajungd In calle pe quei trimisi de Cantacuzen. a le da
ordine sd nu intre In nici o relatiune cu cabinetul Viennei.
Deputatii trimisi de Cantacuzen nu se Invoirb ti4i:
Bdidceanul se ardtb nemultumit de allegerea BrAncovea-
nului, si propusse guvernului austriacu a trimitte ostiri
sd coprinqd Rominia.
Constantin BIlIceanul intro cu generalul Haisler §i
en ()Oki austriace In erra, la annul 1689. 'Mani venir6
sd'i allunge. Nemii dela lirgovi§te se trasserb la
Cimpul-lung qi de acolo In Transylvania. Ostirile Re-
mi iiei fti Moldaviei atat din terra de a nu Vede errele
annexate la Austria, quit si din nevoiea In quare se
afld qu6 avea In costa armata quea mare a Turciei, furd
constrinse de a facce caus4 command cu Turcii, li en

www.dacoromanica.ro
 227

oZensii In preuna a trecce in Transylvania, a batte pe

Austriaci si a stabill acolo de Domn pe TOkoli din partitul
turcophililor. Constantin Brincoveanul si Constantin Cante-
mir, eu ostirile for si cu Turcii In preunA, baturO pe
Nemti forte si pe generalissimul for Haisler 11 prinser6.
La scirea ans6 quO vine alto armatl nuot si mai
numerr6s1, Turci se retrassero la Vidin si lassard pe,
Transylvanii patrioti, sau conservatori In sOrta lor.
Dominand Austriacii din nuou Transylvania, Sobiecu,
regele Poloniei intrb la- 1691 in Moldavia qua s'o
annexe la regatul sea. Fu nevoit Ins6 a se retrage
din causa fametei.
La annul 1693 murl Constantin Cantemir. Boierli
allesserO sau -mai bine queruro In locul lui pe filiul
-aquestuia Demetriu. Aquesta' era dejh uns domn in
Moldavia, qind Porta trimisse pe Constantin filiul fostu-
lui domn Duca, ginerele lui Brancoveanul. Aquesta abih
domni trei mini, si In locul lui se pulse Antiochu
,Cantemir, filiul lui Constantin si fratele lui Demetriu.

VII.
Tractatul dela 1699.Incuserirea Cantemirilor cu Cantacuzenii.Aquestia
vor A inelline terrele. Brincoveanul nu se invoiesee.Liga in contra
lui Brancoveanul.Lupta de partituri.

Turcii mai cercarti a batte pe Nemti si a le lea din

maini Transylvania; trei expedit trni fIeurti si fur In-
franti cu perderi mad. Puterile belligerante venire la
pace. In nego9iatiunile que se f1cea, Austria querea
Transylvania si Banatul Temisvarului; iar Polonia que-
rea domniatele danubiene si mai pe urma mai lAssb
din pretentiuni clicAnd quo se multumesce si numai ea
Moldavia; mai pe urma lassb si mai jos: se multuml
numai pe ceatile Cernktii, Suciava, Hotinul si Soroca.
Quind fu a se Inchiea, tractatul, Austria MI s4 i se
www.dacoromanica.ro
228

dea tote quite querea, adicO Ungaria, Transylvania si

Temisiana; iar Polonia s remiie cu Camenitia. Dom-
niatele remassero, cum am dicce, tot sub protectiunea Tur-
ciei. Aquest tractat s'a tnchieiat Ia 26 Ianuariu 1699.
Antiochu. Cantimir insurO pe frate-sou Demetriu cu
filia fostului Domn Serban Cantacuzen. Din aqueastl
alliantl se intemplb complicatiuni grave. Cantemirescii
cu Cantacortnescii Isi dettero mina spre a trichina terrele
In Potentatii din Europa. Brancovenescii toti sustinea
quo terrele nu se folosescu cu nimicu daqua va fi A
schimbe protectiunile. De aqui se urdl complot spre a
resturna pe Brancoveanul. Aquesta, afland quite se
comploth in contra lui, reusi a resturnh pe Cantemir,
si a punne in locul lui pe ginere-seu Constantin Duca.
Aqueasta s'a intemplat Id 1700. Patimele s apprinsero,
animositgtile crescur6. Duca abii putt' a se tinne vre o
trei anni §i la 1704 in locul lui se pusse Michael
Racoviti quare peste un an fu resturnat de Antiochu
Cantemir. Duqii doi anni iar veal la thron RacovitO, la 1707.

VIII.
CatholiciL partisani Austriei. Protestantii partisani Tureiei. Carol XII-
Ma,vrocordat Nicolae in Moldavia. Tote pestilentele vin cu furie.Deme-
triu Cantemir. Vent terii terrei accusA de vendetori pe apparatorii ei.
Calomnia e arma sceleratilor.Generositatea lui Difincoveanul.Phana-
xiotismul mai nainte de venirea Phauartotilor. Lui Polical6, Moldovenii
Si clicea Plca14.

In Ungaria pe attunci, toti protestantii devenisser6

liberali si de nevoie turcophili; toti catholicii era, partisani
ai Austriei. De aqui se Basch o revolutiO fn capul
quariia se pusse Franc Racoti. In Russia iar6 Petra I
se btea cu Carol XII regele Suediei. La 27 Ianuariu,
1707 Carol XII perdh bAtaiea la Pultava, si fugl la
Tighina, la Mari. Carol accusb pe Racovitl la Para,
glib a dat ajutor Ruqilor; Porta 11 destitni si pusse in
www.dacoromanica.ro
 229

locul lui pe alt Phanariot, pe dragomanul Niculae

Mavrocordat. Aquesta isi semnale beilicul prin crutlime,
cupiditate §i urrk assupra Romani lor. Tote pestilentele,
cum am mai clis, yin cu furie. Nu domni an.se Niculae
Mavrocordat de quat un an §i in locul lui se plisse
Demetriu Cantemir.
Cantemirescii gi Cantacozinescii se scie pile ere In
ascuus in contra Turcilor si urea sk, Inchine terrele in
Europeni. Intrasse §i pe attunci ideea de principe
strkini.Brancovenescii era din conservatori, si ideile
for de patriotism, quel puyin se accrde, on politica Tur-
cilor. Cantimirescii dar complotaro se accuse pe Bran-
coveanul la Turd que el 6 in intellegere cu Austria
§i Russia. (Tactica aqueasta de calomnie este vecbie).
Scopul calomniatorilor era sa dea pe Brancoveanul in
mainile Turcilor, si attunci Demetriu Cantemir trecend
In locul lui In Romania, sk lasse locul din Moldavia
fratelui seu Antioch, qi attunci sk.'§i puik in lucrare
planul de a inchina terrele Russiei. Brancoveanul le
aflo aquestea, si in generositatea sa se determine a fi
numai on preveghiere de a se appera, nu inse qi de a
descoperl pe inemicii sei la Turd. Propaganda, cu bite
aquestea se fecea pentru que In annul viitor se prepare
resbel intre Turcia § i Russia. Brancovenescii trecea In ochii
propagandistilor de reactionari, de turcophili; qi quei quari
via sk inchine terrele la Muscali aqueia era liberali,
aqueia patrioti, aqueia partit national. Brancoveanul ere
accusat inaintea natiunii eh Mihnea turcitul, si la Turci
eh intelles cu Nemtii si en Muscalii §i ca quel mai
mare inemicu al Turcilor. Quine era mai credinciosi in
devlet de pat Cantemirescii §ti companie? Phanariotismul
ere deja In terra, mai nainte de a ven! phanariotii. Pe
attunci se mai at% §i un phanariot agent al Rusiei In
Moldavia, o specie de liberal de pe attunci. Se numia
*emu). Policala, §i Moldovenii Ii clicea Pcicalla Aquesta

www.dacoromanica.ro
230

era declamatorul quel mare; aquesta fIcea t6te-

intrigele.

Ix.
Mai bine un Domn facut gata de quit altul que nu d ass, faeil de a'l
facce. Fiind quo Brincoveanul nu voiesee sit vencla terra, toti vendd
torii jar& mdrtea lui. Tractatul lui Cantimir a Russia. Limbii nuok-
quind Cantimir voiesee a annex Moldavia a Russia, va sii dieg
independenti.Proserierea quellor que nu prieep aqueasta
dovenii na vor sit prieepit indoita, limbii.

Preparindu-se resbellul, Cabinetul Russiei credit quO

mai bine era si aibi un domnu f'cut gata in partea
sa, de quit si faca altul nuou quare era mai a nevoie
de &cut. Cercb darn a ave gi pe Brincoveanul in par-
tea sa dup'6 cum avea pe Cantemir, qi se mai incercb
a invol pe Cantemir ea Brincoveanul. Nici until nici
altul nu putur'6 a se impica; quoci Cantemir nu putea
sa ierte pe Brancoveanul pia nu se va vede el peste
ruinele lui in Romania §1 pe frate-sou in Moldavia;
Brancoveanul iar nu se putea Invol cu Cantemir, pentru
quo aquea invoire era tot una cu a fnchinb, terra la
Muscali. Impacarea intre aqueste don partite find impos-
sibil6, toti causaqii de attunci jurarO dar mortea lui
Brancoveanul.
La 13 Apriliu 1711 se ficiz un tractat titre Petra
I §i Demetriu Cantemir In aquel tractat Petru nu mai
Note pe Cantemir din Autocrat; in aquel tractat se
coprinde pe de o parte Cantemir st rOmaie domn eredi-
tar al Moldaviei, jar pe de alti parte Moldavia cu doma
cu tot si se inchine Russiei.
La 3 Maiu Cantemir dette un manifest prin quare
declarl Moldavia independentl de PortI, gi quo o unesce
en Russia. (1)iqii liberali, din preunl cu. Polka% se
bucuraro mult.) Convoc43 Cantemir adunarea boierilor
pentru 15 Iuniu, §i heel* qu6 quei que nu vor veil la a.
www.dacoromanica.ro
 231

dunare si nu vor fi de principele felului aquesta de

independingi, vor perde si averile si viata. Liberalii
era forte expeditivi: pas'sa nu fi fost quine-va de aquel-
le principe?
Ca tote aquestea liberalii s'au aflat quam pucini, si
Moldovenii numiii inderktnici fOrte multi, si atat de
curagiosi In quit nu se speriaro quand audir6 quo li se
ameninth averile si via a. Quind vent In Moldavia gene-
ralul bus eremetiev, fOrte pucini Moldoveni venirti a
se unl. cu armata russ1; si quand Petra I intrt In Iasi
qua sh, aibl jurNmentul de credinh si suppunnere dela
Moldoveni promis prin tractat de Cantemir, forte mini
boieri si preo/i venir6 la un assemenea jurlment. Din
Romenia Anse, Rind quO Cantacozinescii era unfli cu
Cantemirescii, spatharul Thoma Cantacuzen, tech tntr'o
nOpte cu cAllOrimea rominl la Rusi; lovitura fu Indoith:
pe de o parte ei se recommanda la Muscali, i pe de
alta pe Brincoveanul fl compromitea la Turd.

X.

Xuscalii i Turcii.Bcaterina cumperg, pacea.Altii faeu si altii trap:

Cautemirii ¢i Cantacuzenii fug cu Muscalii si lasso, terrele m resburarea
Turcilor.N. Mavrocordat.Accusatia.

In 19 Iuniu Turcii trecur6 Duarea si la Stellinesc

Incepa bItaiea Intre Turd si Muscali, quare Binh trei
dine aro Incetare. Basil era batuti de do6 phr;i: de o
parte de Turci si de alta de fame, pentru lipsa de
provisiuni; si cath a se dh invinsi.
ImperAteasa Ecaterina alergb fn tinda Vizirulul si
cumpOrb pacea cu bani. Cantemir, qua sit, scape de
urgia vingOtorilor Turci, se ascunse In carreta Imperitesei.
Dup6 suscrierea p cis de eremetiev, Rusii se retras-
ser6; Thoma Cantacuzen, frxcii Cantemiri si cu o mie
de Moldoveni si Munteni trecurO in Russia si lassarii

www.dacoromanica.ro
232

Moldavia si Muntenia fa resbunarea Turcilor a suffer'

consequintele disului for patriotism.Carol XII. explicb
Sultana lui manoperele Rusi lor, aria Turcilor, si nevoiea
fn quare ajunsesser6 Musca lii; fi demonstrb qu6 pacea
accordat din partea VizIrului a fost o trgdare: Sultanul
abia susemnb pacea In annul viitor In 16 Aprilia 1712.
Pup fuga lui Cantemir, se trimisse In local Nicolae
Mavrocordat, inemicul Romanllor In genere si al Bran-
coveanului personal. Cantacuzenescii In Bucuresci afiar6
midlocu prin Mavrocordat d'a denigra pe BrAncoveanul
la Mtg. Mai afiar6 si pe Demetriu Racovitg que era
refugiat In Transylvania, si 11 pusserb 0, intre In cor-
respondina, cu Michael Racovia que se afla In Con-
stantinopole. Adunaro apoi semnIture dela partisanii si
clientii lor, si fAcurb un act de accusatiune In contra
Brincoveanului In dece articole, pe quare 11 trimisserti
la Perth,. LIssarb apoi acolo pe agentii lui Mavrocordat
si ai lui Racovi a termink fapta.
Brancoveanul fu accusat ca trkator al Portei, ca
vencletor al secretelor ei la cabinetele Austriei, Russiei,
Poloniei, si la Republica Venetiei.Accusatorii Isi arunck
qualitgtile for assupra lui Brancoveanulsi prin sofisme
scotea la luming tote neadeverurile cu. assem6nare de
Adev6r. Tot que era mai infam Anse, era club titre al-
tele accuse, pe Brincoveanul quo trecerea lui Thoma
Cantacuzen la Muscali s'a acut dupti consiliul si ordinile
secrete aIle aquestuia.

XI.
Symptomete disgratiei.Cursa.Vechiul amieu.Petieul negru.Mazil

Brancoveanul inceph a vede symtome de disgraie; nn t,

credea lase nici 01'6 acolo pe Romani de rgi, mai
vtrtos pe Cantacuzeni que Ii ea consingi, nici pe Turd
www.dacoromanica.ro
 233

atata de nedrepti qi orbi din. systeml pe quAt era. de

oupicli. Credea qu6 Turcii an nesatiu numai de averea
iar nu gi de viata lui. Seik, apoi qu6 fn resbellul cu.
Muscalii, el n'a fost fritelles cu denqii ca, altii. Conseil*
11 Ikea fnerec,16tor. Una Muscalilor erg, probl de ajuns
de innocenta lui.
In annul 1714 Blincovean ,1 querii voiea dela Sulta-
nul s fns6re pe filial s6u Radu cu filia Jul Antiochu
Cantemir que se afia, la Constantinopole. AccordAndu-i-se
aqueasth vole, trimisse pe ginere Au Aga Manolache
din preunl cu domnita Masa filia sa qua s6, addael
dela Constantinopole pe mir6s6. Petitorii avur5 onori la
Constantinopole, qua nu cum -vA, BrAncoveanul s6, prepui6,
queva, §i s6 caute a se6pa. Attunci dar6 Vizirul, qua
s6, nu se priceapg, trimisse un amicu al BrAncoveanului,
pe Musta&-aga la Buenresei en ordin 81'1 is iiii 41
addue6 la Stambul. Aquesta la 23 Martiu ajunse pe
nea§teptate fn Bucuresci. BrAncoveanul aulind, trimisse
Al pofteaseg la Curte. Tareul respunse qu6 6 forte
sthtut de pe drum. TOM nOptea Ans6 Sp6tharul Stephan
Cantacuzen vent gi se dusse la aquest Capugl ball, adunb
din tote plrtile bani, fi addusse, §i fl fndoetrino in
interesurile qi planurile lui. Banii erg, forte eloquenti §i
eonvingetori pentru Turd.
Adoa c,11 la 24 Martin Tureul vent la curte on 12
,ciohodari armati pe sub vestmfnte. Domnul fi &el& tote
onorile qi ch, unui trimis al Portei qi eh, unui vechiu
amicu; iar vechiul amicu, dup6 ceremonie, de faca, cu
toti boierii, seosse un petictz negru, fl pusse pe umerii
Domnului, Eli ca, un om que strigi iadep strigt §i el plin
de bucurie: MazilBrAncoveanul cIcla jos de perfidia
cquea mare.

www.dacoromanica.ro
 XII.
.Arrestarea.Firmanul.Boierii au sit respung de BrAncoveanul; negu-
cetorii au el respundit de boieri.Sigilliul pe averi.Tocmeala de ext
sera.Stephan Cantacuzen se numesce Domn.

Mustafh-agh, amicul lui Bracoveanul, 4isse attunci sg

Ail toti bolerii, le cid firmanul de destitutiune, le spusse
la toti pe curat turcesce quO aunt cu totii responsabili
pentru Brancoveanul: chiemo apoi pe comm ercianti §i le
spusse quo sunt responsabili pentru boieri sl nu lasse
a fugl pe nici unul, Increditandu'i pe Allah §i pe prophet
quO 12 mil de Turci n'agteptl de quat un semn la
Giurgiu BA viia sh, pull focu §i sabie pe capita% fndatA,
que va sch,ph, Brincoveanui sau vre un boier.
Assicurat acum vechiul amicu al lui Brincoveanul
despre tote, nu fntArlio a punne sigilliu la thesaurul
publieu si pe WI averea lui Brincoveanul. Nu venisse
ellu de florile merului, acolo era ochii Turcilor. Dup6
aqueasta se dette de scire imbrihorului que venih, dui%
densul cu o &Ogle de Turci qua sh. intre In Bucuresci.
Tocmeala era deja fAcuth de on sera. Mustafa ash In
faca tutulor Boierilor declaro de beiu pe Stephan Cantacuzen

XIII.
Quitnd duea pe Chtistu la Cruce, dueu si pe martyri romani la Cons-
tantinopole.Dorul ti mils liberalilor.Torturele.Curagiul markyrului_
Armeuii era, misericordiosi p'attunci: da hard cu interes de 30 la suta qua
sit scare pe veduvit si re orphan.Stephan Cantacuzen tutees pe
Armeni in charitate.

In anniversara ducerii lui Christu la Cruce, In 'Yinerea

mare ardicb din Bucuresci vechiul Mt amicu Mustafa

www.dacoromanica.ro
 235.

agh pe Brincoveanul, pe Deana eu patru nurori, en

ginerele seu Ioan Vecerescul qi cu un rnicu nepotu qi
'ii lub en sine, eu mare scorte pe drumul Stambulului..
Quand la 28 Martin in 4ioa de Pasci ajunsessere la
Ru§ciucu tot attunci petitorii nuntaqi, ginerele qi filia
lui Brancoveanul lure arrestati la Constantinopole fa
urma onorilor que li se fecussere mai 'nainte,
Drumul erh lung pe attunci, §i apoi nu allungh Rim en
dupe urme; carnificii lui Brancovenul era sicuri de-
victims lor. In trei septemani facet Meet ajunsere la.
Constantinople; §i Martyrul din preun4 ea famillia sa
fa aruncat In carcere la quelle Septe turnuri, (la Edicule.)
Stephan Cantacuzen, domnu acum, n'ava nici o greutate
de a aduni semnature pe petitiuni scrim din cancellaria
lui, In quare se plengea bietii chrefltini (Specia aqnea-
sta de liberali an §i durere de bietii chreqtini) quo,
Brancveanul 'i-a despuiat 'i-a stors, §i trimisse aqueste
plangeri iute lute la Constantinopole. Pate que qi pentra
aqueasta pe Brancoveanul 11 Intardiassere atata pe drum:
vrea emenii se Immoie inima Sultanului pentru bietii
chrestini cum se nu mai dea gratie lui Brancoveanul.
Sultanul se decisse iufine se sting% famillia Bran-
covenilor, mai virtos gaud I se fedi atata mile, de
bietii chreptini; inse credend que mai an queva aver'
ascunse, ii mai lassare cu viata: pulse pe serenenis-
simul tats pe Constanti Brincoveanul la torture se, spuie
tot que are. Il mai lessare, 11 mai chinuire, mai a§teptare,
respunsuri dela Bucuresci, fiti infine dupe que vedur6
quO nu mai are nimicu de pat quelle que sigillasser6
§1 confiscassere, la 26 August 1714, Brancoveanul fu
scos din carcere din preune en fillii tli ginerele set)
Vecarescul.
Engel In multe aberatiuni va se arate clue Brincovea-
nul a fost un omu faro curagiu. Curagiul aquestui
martyr s'a vedut la merte inaintea securii carneficelni,

www.dacoromanica.ro
236

.Filii mei, clisse cgtre ginerele §i filii sei, am perdut

tot; sl nu ne perdem si suffletul tnvins Inaintea pericolului
-este un sufflet perdut. Credin11 §i curagiu dare), ill fig
numele Domnului bine-cuventati Fig sAngele nostru spre
spelarea pgcatelor mistre, iar nu spre pedepsa inemicilor
nostri I
Cg4U attunci tnaintea ochilor pgrintelui, ant& capuI
ginerleni seu VIcArescul, apoi al filiului s6u quel mai
june Matheiu; apoi al lui Radu, apoi al Iui Constantin,
§1 infine fu executat marele Martyr al 1?omainiei
Constantin Brancoveanul. Quine é tats va, putd pricepe
durerea §i mgrimea suffletului aquestui pgrinte.
Donana, nurorile micul nepot §i ginerii queilalti furii
speriaii cu mOrtea qua sl le mai storcg Turd bath; se
rescumpgraro cu 50 mu taleri Imprnmutati dela Armeni
cu interese de 30 la sutg! Cantacuzen Stephan mai
trimisse Anse) Vizirului 40 mii de taleri qua sg. nu lasse
aqueasta, famillie sl reintre In Orrl. Fu dar5 exilath la
Chiutaia to Asia, si stette acolo trei anni pine) murl. Vizirul.
Dar Cantacuzen Stephan? a domnit? a ImpgrAtit? a fgcut
vre un bine te'rrei?Abih ava timp de a prlda, mosiele
Brincovenesci §i a tmbuiba, pe Turd cu bani: beilikcl
un an §i noe luni. La 9 Ianuariu 1716, Cantacuzen fu
ardicat cu tItg-scu Constantin §i cu doi filii ai sgi Radu
qi Stephan, si la 26 Maiu fur6 tglati de aqueiagi carnefici
quari tgiasser6 §i pe Constantin BrAncoveanul.

www.dacoromanica.ro
 EPOCHA. A SEPTEA.
BEI BSI GOSPODARL

I.

Nicolae Mavrocordat I.Austria is Banatul CraioveLConstantin Mime-

cordat.Michael Racovita.Grigoriu Ghica.Austria (16, Banatul in apoi
Emaneipatia Romanilor.

Aqueasta, epoch fu quea mai fatale pentru Romani.

De aqui prin numirea lui Nicolae Mavrocordat cu titlul
de beiu la 1716 se fncepe regimul phanariot fn Romania.
In Moldavia fncepusse mai din ainte cu qua0-va anni
gaol Nicolae Mavrocordat fa stra,mutat la Bucuresci
dela Iasi, iar acolo se numl Micha 1 Racovitl.
Mavrocordat Incepil cu asa furie urra assupra boieri-
or §i tyranniele Salle, fa qua,t aquestia se saturaro
Rate de timpuriu de principii strgini.
Dupi resbellul que se flea fntre Austria §i Turcia,
la 21 Iuliu 1718, fn tractatul de pace dela Pasarovici
i se dette Austriei Banatul Temesvarului §i al Cl aiovei
cum si o parte din Serbia. Turcia era, fndatora% prin
tractate :A conserve integritatea territoriului Romaniei
§i Moldaviei. Inceph. acum a di queea que nu era, al ei.
Nicolae Mavrocordat fussesse arrestat de Nemci fn
aquel resbel si dus la Sibiiu; la 1719 i se dette drumul
li vent din nuou in RomAnia spre a'si exerciti tyranniele.
www.dacoromanica.ro
238
Uccisse mnlci boieri ci le confisch averile; pusse pe
preoti la bir; dette voie Turcilor a se WO cu pro-
prietati to terra; desfiintb tot restul de ostire romanX.
In crucjimile salle exile pe Metropolitul Anthim, si gaud
trecea Dunerea pusse de'l tnncob. Bei likel eh un Pas1
-din quei mai neomenosi pia la 1730, si muri pe thron
Wanda-se a un model de beiu phanariot urmatorilor Bei.
Dupe aqueasta pestilenta, politica si sociale a Rominiei,
lab beilicul aquestei tare filiul sau Constantin Mavrocor-
dat. Aquesta dupe patru anni fu resturnat de Michael
Racovitg, si dette apoi pe la Turd OM averea adunata,
prin rapacitatea tatAlui sell qua a restOrne pe RacovilL
In al doilea, beilik, cum veal, pusse iinposite marl pe
terra, si le dette in arena. qua sl scOta, banii que
didesse la TurciLa 1733 fu stramutat In Moldavia
si In locul lui vent Grigoriu Ghica. Mavrocordat stOrse
§i Moldavia OA la 1725. Attunci luindu'i locul Grigoriu
Ghica, se dame la Constantinopole si cump6r6 formal
Beilikul Munteniei pe un million, afar de quite mai
dette pe sub maul, pe la Pasi. De attunci se flea eh
un drept al Portei qua la fil-quare iuvestitura. de Beia
sa, se verse In hasna o sums iiicata,.
Se deschisse tntr'aquestea al treilea resbel Intro
Russia si Turcia. Austria se pusse la micllocu a fad
pace cu conditiune de a se da Rucsiei pgrVile dela Marea
Neagra, iar Austriei nu mai mutt de quit Domniatele
Danubiene. Turciei nu'i plach. nici o assmenea pace,
nisi o assemenea intervenire. Austria attunci se Plea
focu si deschisse si ea resbel; si fiind_qua perdit tote
batalle, se multuml a incheih pace si a restitui bucuros
Romaniei Banatul Craiovei. Aquest tractat de pace se
laza la Sigidin In annul 1739, si se trassers5 si Rusii
din Moldavia renuntind si ei la pkcile dela Marea Negra,.
Mavrocordat Constantin se pusse attunci pe reforme,
pentru quO reformele adducu de multe on si mai tot
www.dacoromanica.ro
 239

' d'auna bani: tnnalta impositele, marescu veniturile Statu-

lui, quare din Vistierie n'au sg, facg de quit numai tin
pas 0116 in casetta beiului sau agospodarului.
Intre reformele que i§i propusse beiul, fu qi reforma
de a desromdni pe romdni, adic6 de a emanciph pe
sgteni de servitutea in quare ti suppusse Michaiu Bravul.
Aqueasth reformg adducea mare venit beiului, qu'Oci
aquei servi, devenind contribuabili sau birnici, birul de
aqui inainte era, 81'1 is beiul, qi cu quit unul se inavutiar
cu atita boierii scapOth. Sub masca chrestingtatii Mavrocor-
dat promisse aque stg prefaccere, Mavrocordat intrecea,
la crestingtate pe cIllugOrii din Phanar que ne 1u t
monastirile. Iar boierii Romani, qugnd era, vorba de
chrestingtate, tot d'auna an sciut sacrifice, nu numai
venituri ci qi dominiuri intrege spre a dote, Monastiri
qi alte n§ec,6minte de bine-facceri. Liberath dar boierii
in unanimitate pe fratii for de aqueea§i natiune si religiune.
Satrapl Constantin Mavrocordat pint,' la 1744 (viand
fu stramutat la Iasi; iar in Bucuresci fu trimis Michael
Racovitg. Reformele. din terra Romang le dusse Mavrocor-
dat qi in Moldavia, pentru quo §i acolo reformele
sentea la bani.
IL
Miehael RacovitlConstantin MavrocordatAquestia se tot mutt gland.
a Bucuresci yi quand la Ie0.G-rigoriu GhicaConstantin Racovicit
Mnvr000rdat eh, un strigoiu in al seselea beilik.

Racovitg Michael era si el phanariot §1 avea de typ

pe Mavrocordatii quari croisser6 drumul. Qua sa, faca,
§i el la bani, incept a sterce, pentru qu6 Mavrocordatii
despuiasser6 de tot. Locnitorii fugir6 peste Dunere Ja
Turci de multa impilare. Satrapi ans6 Racovita name.
pine la 1744 gi in locu'i vent iar Constantin Mavrocor-
Zat. Terra acum avea locuitori pre pucini; qua s scOtA,
www.dacoromanica.ro
240
dar dela quei pucini quit ar fi putut satte dela quei
multi, afro cu calle, iar dupe nisce reforme nuoe, sa
indoiasca gi sa intreiascg, impositele. Mai heilikci agh
fndoind gi intreind birurile pine la 1758, gi iar fu trimis
in Moldavia. Dupe principal phanariotilor aqueste mutari
sau preAmblgri era o specie buniera de unire a Domniate-
lor luate de beilik. Quand se Busse de astg data iar Is
Iegi, in locul lui venl iar Grigoriu Ghica.
Quand Mavrocordat Constantin mai veni fn Moldavia
emancipb si acolo pe Romeini, tot cu cugetul eu quare
ii emancipasse gi In Muntenia. Noi Anse n'avem sa be
cercetam cugetul; queci de multe on inemicii cugetAnd
sg ne facg reu, ne facu quel mal mare bine. A vrut
Dumne4au cu RomAnii gi au venit ci phanariotii cu
reforme. De asta data Anse Constantin Mavrocordat nu
pre avu parte, gaol abih fhcii aqueastg, reformg, gi
grand era sa se foloseascg dintr'ensa, Constantin Raco-
vita filial lui Michael dette la bani la Constantinopole
si'l scOsse din huzmet.
Grigoriu Ghica in Romania stette pine la 1752, quand
gi murl; gi in locu'i venl dela lei Constantin Racovitg.
AO se preAmblh pe attuunci bell. StOrse gi aquegta
terra pe gnat putea stOrce un beiu phanariot si mai
virtos un beiu nuou. Oamenii firesce que OA gi P6rta
atAta agtepta qua sa facg la mutgri gi la fig-quare
mutare sl is millione. In locul lui Constantin Racovitg
stramutatul venl iar Constantin Mavrocordat, la 1756;
ifi de astg data dicea clue a venit forte stracu pentru
que li luasser5 Turcii banii, gi intrasse gi in marl da-
torii. Qua sl respundl dar banii Imprumutati gi qua A
OM mai aduna §i pentru sine, sul birul Ono la 60 lei
de famillie (c1 aquei 60 lei pe attunci facea mai malt
de 20 galbeni). La annul 1758 fu scos iare gi arruncat
in quelle gepte turnuii, unde Igi rescumperb viata ea
300 de pungi de bani. Se imprumtb Ans5 la Meteline
www.dacoromanica.ro
 241

cu 1000 de pungi de bani si iar cumpere beilikul mai

promitend Vizirului 150 de pungi to de bani; e§1 din
carcere c, din morment §i iar mai vent a sesea dra
ca, un strigoiu fn Bucuresci la annul 1761. Creditorii
it urmare acum, §i qua se'si scOla banii tndoit si Intreit,
querure sa le dea dregetoriele errei pe mangy. De asta
data mai beilikcl pine la annul 1736, si dupe destituire
se dusse la Constantinopole in disponibilitatea Devletului.

Matheiu Ghica. Constantin Cehan Searlat Ohiea. Ioan Calimache.

Stephan RaeovitA.Alexandru Gihea.Grigoriu Ghica.Grigoriu Ca-
limache Constantin Mavrocordat.

Mai beilikcire prin intervaluri pine la 1770

In Romania:
Matheiu Ghica la 1752.Constantin Cehan la 1753
Scarlat Ghica la 1758.Stephan Racovita la 1764.
Alexandra Ghica la 1766.Grigoriu III Ghica deli
1768 pine la 1770.
Jar in Moldavia:
Ioan Theodor Calimache, roman din Calimanesci; lip
Anse pe binge Nicolae Mavrocordat gi phanariotisa
ajunse si el beiu, schimbandu'si numele din CalimanescL.
in Calimache. Aquesta fmpilb dela 1758 pine la 1761.
Dupe aquesta vent filial s6u Grigoriu Calimache si
impile pine la 1767.
Venl apoi Grig. Alexandra Ghica si impilb pine la 1767.
Veal apoi iar Grigoriu Calimache si impilb pine la 1768.
Mai vent apoi de a patra dry, Constantin Mavrocordrt
que satrapisse in Muntenia de §ese ors, §i mai satrapl
acum pine la 1770, Quand, deschiclenduse al patrult
resbel cu Russia, fu prins de Muscali la Gallati,
caynd la pat de o plaga la picior, murl.
16
www.dacoromanica.ro
 Iv.
Resbellul Ecaterinei. Manole Roset si Prescoveanul. Grigoriu III Uhl -
ea. Qua si appere Gallitia de TAtari Austria occupy Bucovina Grigo-
ria Ghica perde capul pentru qu6 protesth,.Nicolae Caragia. Michaei
Sutu.N. Mayrogene. Alexandra Mavrocordat.

In resbellul que deschisse imperatesa Ecaterina cu

Turcia la annul 1770, pacea se inchieb la 1774 la
ICiaciukrkaineAgi, fadatorindu-se Russia a da tnapoi
Domniatele que le occupasse deja. Se clieea in aquel
tractat quo s'au restituit Rominiei drepturile salle, §i
Boieri adunandu-se pentru allegere de domnu, se
formarti (la partituri; la unii que se 4icea mai celebi
iau cum am mai dicce progresisti, le remIssesse inima
se un Phanariot a name Manole Ruset, que fussesse
pumit domnu §i n'appucasse sg, domneascl; altii pe quari
nelebii ii numA Romini pro§ti §i ruginiti, yolk un Romini
pe Stephan Prescoveanul din Craiova. Porta arise dupo
inv6tul sea, nu se uitb nici la unii nici la altii §i trimisse
d'a dreptul pe Alexandra Hypsylante in Romania qi pe
Grigoria III Ghica fn Moldavia.
Aquestia, sau pentru qub stlpinii for Turcii se mai
sbucinasserb eland de Musscali quand de Nemti §i li
se mai Infransesse cerbicea, sau pentru quil ei erg, omen
mai de omenie, gavernaro Orrele mai cu blindetei
restabilind scholele din timpul domnilor Omenteni, §i
reguland administratia Ili judeclttorile.

www.dacoromanica.ro
 243

Pe attunci Russia, Austria si Prussia in fnvoire

-occuparii si ImpIrOrb Polonia; iar quind la 1774 esir6
ostirile rusesci din Moldavia, Austria trimisse si occupb
pe da 'ntregul Bucovina que o tine pfn6 astAdi sub,
cuvent qu6 daqua din Polonia 'i-a °glut in parte GalliOae
Bucovina apoi fi este forte necessaril qua s appere du
acolo pe biata GalliOX de Mari. Iar In plat pentr
POrtg, quare se fndatorasse a time intregd hotarele
Moldaviei, se determinb mai bine sl is bani pe Buco-
vina si 0, tad. Tfrgul si vendarea aqueasta se flAc4
la 25 Februariu 1777.
Grigoriu III Ghica protestb ca, si un Roman In contra
aquestui act attentatoriu la drepturile Moldaviei; aquest
protest luso 11 costb Domnia si viata. Porta trimisse
ianiceri qi '1 uccissero la Iesi; iar capul i '1 trimisser5
la Constantinopole qua sl se fncredintede acolo qu6 s'a
implinit pe de plin ordinile. Ghicii dela aquest domnitor
nu mai fur numeraO fntre Phanarioti. Nmentenia, o
-all prin :Angela strAbunului lor.
Se trimisse apoi la Bucuresci Niculae Caragik, si
aquesta beilikel numai un an; si dup6 densul se trimisse
Michael Sutu, si beilikcl pfn6 la 1786, quend in locu'i
se trimisse Niculae Mavrogene.
In Moldavia, dupti ucciderea lui Grigoriu Ghica, se
trimisse Constantin Moruz la 1777; phanariotisb si el
Orra vre o patru anni flr6 In semnAtate si In loon lui
se trimisse Alexandra Mavrocordat. In 4illele aquestui
beiu se asedaro agenO consulari In Bucuresci si legi
in partea Austriei si Russiei.
La 1785 se trimisse alt beiu numit tot Alexandru
Mavrocordat supranumit Ficara.
In annul 1785 se tliaro si In Transylvania Mora qi
anica capii RevoluOunii Rominilor.

www.dacoromanica.ro
 V.

Mavrogene Al eineilea, resbel. lenache Vgarescui. Paeea. Michael

Sutu. Alex. Moruz Hangiarliul. Constantin Hypsylante.

Nicolae Mavrogene se trimisse befit in Muntenia la

1786. Ella fu un omu original §i stravagant: quAnd
tyran, quind Won, quind drept, quand assupritor, quind
religion pig la bigoterie quind theompect (batjocoritor
de divinitate). Omul aquesta qua sh '§i bath jocu de
instituOunile t6rrei, boleti intr'o di §i pe Ca llul s6u que
se numih Talamba§a si '1 revestl ca rangul de clucer mare.
QuAnd la 1787 se deschisse al cincilea resbel fntre
Turcia §i Russia qi Turcii intrarO in terra., Mavrogene
attunci sperib cu mortea multi holed; si pe quei mai
patrioti se mulchml numai a'i exilh. Intre aquestia fa si
Ion sau Ienache Vhchrescul, primal compunetor de gram-
matich romAnh, §i poet.
Se uni §i Austria la aquest resbel Attunci venirO
vre o 30 de mfi de Turci in Bucuresci, pe Ifingb gnarl
Mavrogene mai adhogend volontarii Arnhuci, Se'rbi si
Bulgari, formo o armath de 100 mii peste quare fu
numit el mareol sau Sbrasker. Pe quand Muscalii
tnvingea pe Turci, in Moldavia, Mavrogene bAtea pe
Nemp de'i stingea la Sinaia §i la Cozia. Servl el cu
mare credinO, Turciei, §i pin a nu se inchieia paces,
Rind quO marl Vizirul protectorul lui, gi fiind quo

www.dacoromanica.ro
 245

Mavrogene se oppunea la pacce ru§inesi, pentru Turcia,

quand aqueasta era, victoriesi, -nuoul Vizir, que era
cump6rat de Austria, pusse qi'i Pio capul pe quind era
peste Dunere apprOpe de Sistov. Mavrogene pfno a nu
muri strigb: quine va, mai servl cu credinti Turciei
ca mine si pap.
Pacea se hicheib cu Austria la Sistov la 4 August
1791; iar cu Russia tot fn annul aquella la 29 Decembriu,
quand Russia ki fntinse hotarele pfn6 la Dunastru.
In Muntenia se trimisse beiu Michael Sutu, qi fn
Moldavia Alexandra Moruz. pup un an apoi trech
Sutu fn Moldavia, iar In Muntenia fi lab locul Moruz.
La annul 1797 se destituirrt beii, i In Muntenia fu
trimis Constantin Hangiarliul, iar hi Moldavia Constantin
Hypsylante. Lui Hangiarlful dupii un beilik de doi anni,
POrta trimisse qfi alb capul la Bucurevi In curtea
domneasei.
Veni apoi la annul 1799 iar Alexandra Moruz si
stette OA la 1801, quand In locu'i se numl In al
treilea beilik Michael Sutu.

Pasvantoglu. Michael Sutul. Spargerea eapitalei. Melamos si Crai

de curtea-veehie. InAltimile erAiesci sburar5 de pe furci drept la nemu-
rire. Unirea Beilicurilor. Constantin Hypsylante. Generalul Sebastian
Turcii gland nu putea uccide pc filiu, uccidea pe taut. Al qeselea
resbel.

Anc6 de mai 'nainte din dillele lui Hangiarlful se

sculasse un aian dela Vidin, a nume Pasvantoglu, allungb
pe Paqa de acolo, se revoltb In contra Portei, qi com-
misse mari nelegiuiri atit dincolo quit §i dinquaci de
Dunire. Michael Sutu abia ajunse In Terri, §i Bucurescii
se sparser de frica emenilor lui Pasvantogla que
devastasser6 Oltenia, tii mai vfrtos de frica Turoilor

www.dacoromanica.ro
246

imperiali li unor volintiri Arniuti li Bulgari quo

venisserb in contra Pasvantltilor. Aquestia querendu'§i
lefele pe atitea luni §1 vistieria fiind desecatl, se scular5
assupra Beiului tli Boierilor; §i quind fugirb Eii aquestia
in Brasov, toti omenii fag cApeteiu se scularb, fqi
allessero un cipitan dintre den§ii a nume Melamos; vio-
larb palatul, ti pusserb cuca beiului pe cap, luaro
stindardele §i tuiurile curtii, appucaro stradele in tipete,
sparserb case, magazine §i mai virtos pivnite, strigarb
Eli ei un fel de: si triiasci libertatea Ili egalitatea! se

numiro crai de curtea vechie. Aquestia qua sa treci

qi ei la nemurire se prepararb a di focu Bucurescilor,
quind Beqleaga que se afli cu quiti-va Turci la Cotriceni
vent §i restabill ordinea. Iniltimile crliesci furb aventate
la nemurire de pe iniltimea furcilor, adico Melamos qi
eonsortii flub spenclurati dupii tote formele quelle mai
expeditive.
Venind apoi mai multi Turci imperiali dela Rusciucu,
Alexandra Sulu que se afla, la Ie§i fu numit de MA
beiu peste ambele Domniate que ajunsesserb beilikuri.
Unirea bellikurilor subt un beiu se Ad; numai reminea
de quit unirea definitivi a beilikurilor, adicb marele
pap& Din fericire nu tin attunci dequit numai trei
luni aqueasti unire monstru6s4. §1 beiul indoit fu desti-
tuit, §1 in locu'i se numiro in Bucuresci Constantin
Hypsylante, jar la leffi Alex. Moruz, la annul 1802.
Beilikul lui Constantin Hypsylante se semnalb on
cutremurul quel mare dela 14 Ootombriu, on incendiul
quel mare, §i cu formarea unei o§tirl de vre o 4000
de aduniture. Ella se intellesse in secret on Cara-George
que se lupti in Serbia pentru libertitile ei; cum §i on
cabinetul Russiel. Attunci trecend prin Bucuresci gene-
ralul Sebastiani ambassadorul lui Napoleon I ltIng6
Porta ottomani, vol a tragge pe Hypsylante in politica
napoleoniani, iii neputend reu§i, 11 denuntib la NAL

www.dacoromanica.ro
 247

Hypsylante audind qu6i s'a decretat destitutiunea qi m6rtea,

fugl in Braqov qi de acolo la Petreburg. Turcii din
causa filiului Constantin, arestar6 pe tatil s6u Alexandru
Hypsylante que se afla in Constantinopole §i'i tilar6 capul.
P6rta numl apoi In locul lui Hypsylante iar pe Alex.
Sulu. Constantin Hypsylante ins6 intrasse gospodar dejh
cu Russii in Moldavia. Acum Russii vreau sh fil mai
expeditivi qi querur6 si, puih Dun6rea hotar intre Turcia
qi Russia: Turcii nu voiro qi fncepa al qesele resbel
quare iina dela 1806 pin6 la 1812.
Quind la 1812 Russia fu nevoith a facce pace din
causa lui Napoleon I. in locu de a perde din aqueasth
pace qi Crimeea, fu atit de indemanatich, in quit lub
qi Bassarabia. Aqueasta costa visa fralilor Moruzi din
quari Demetriu fassesse unul din Murahazi (imputerniciIi
spre a inchleih tractatul: Turcii 11 thiar6.

IV.

loan Caragea.Scariat Calimache. Alex Sutu. Michael Sutu. Re-

volutia din 1821. Tudor Vladimirese si Alexandra Hypsylante.
Zayergii. Turcii. Din Angelo lui Tudor resar domnii pamAnteni.

Dup6 inchierea phcii §i retragerea Russilor, fur6

numiti bei, in Rominia Joan Caragea, ffi in Moldavia
Scarlat Calimache. Caragea stette eh un satrap pint; la
1818. In timpul lui din dreptul de autonomic s'a elaborat
§i s'a publicat un codice de legi, fi,r6 a fi suppus la
controlul nici al Turciei nici la Russiei. Caragea presimind
qu6 are sh'i viii, destituirea dinpreunl §i cu perderea
capului, fugl la Braqov, qi de acolo treca la _Italia cu
tote averile que storsesse din terra.
In urma lui, Boierii facurb querere la Borth spre
a'§i allege el domnu dui:A vechile drepturi. Porta ins6
le trlmisse iar un beiu pe Alexandra Sutu; iar in
Moldavia pe Michael Sutu in lucol lui Calimache.

www.dacoromanica.ro
248

Eteriele greco-Salvesse intinsesserti in gillele lui Alex.

Sutu Satre Greci qi lavi peste Dunere, qi 10 flcussere
multi partisani Ili ictre boierii quei mai Muni ai Rombiei.
Popolii Chrestini din Turcia n'agtepti de quat semnalul
spre a se sculk in revolutiune. Michael Sutu al Moldaviei
hare Eli ellu in conspiratiune. Alex. Sutu al 13 omaniei nu
vol; §i de aqueasta se fntemplb de qi muri In 29 Decembr.
1820. Attunci in annul 1821 Alexandra Hypsylante
general rus, trecil din Russia in Moldavia §i din preunk
cu Michael Sutu ardicare stindardul revolutiunii la Iasi;
ucepurO a adunk volintiri Arnluti, Bulgari, Sfrbi 0
Ireci. Predominand intre aquestia elemental slay, dettero
tame aquestei mi§clri Za-vera, adice pnntru lege, §i
iquesti revolutionari se numiro zavergii Pints a uccide
ji a prldi pe Turci, fncepuro a ucide qi prada pe Moldoveni.
In Bucuresci se formare mai multe capitknate, al lui Iorgache
al lui Sava, qi altii.Peste Olt se sculb Slugerul Tudor Vladi-
mirescul, qi adunb peste 16 mii de panduri Romani, spre a
facce causk commung en chrestnii toti; ava sub sine §i doe
apitanate de strXini Bulgari §i Arai*, unul sub Ma-
cedonski §i altul subt Hagi-Prodan:
Quand aqueastk Wire de Panduri ajunse In Bucuresci
§i se amp la Cotrkceni, In Metropolie §i airea In pre-
giur, Hypsylante veal din Moldavia 0 se age0 la
Colintina cu o adunIturk de vre o 300 inqi, pe Ringo
quari se unirO qi ai lui clpitan Iorgache §i altii. Hypsylan-
te yolk a i se suppune qi Tudor cu aquei 16 mii ai sei,
§i a'l recun6sce de domnu al Rominiei. Tudor ii respunse
quo Rominii s'au sculat spre a se liberk de juguI
Phanariotilor tEli a di. ajntor Chrestinilor; iar nu spre
2'0 schimbk st4Inul, 0 a se !lab, on nepesare la Zaver-
gii cum pradk terra. Din aqueasta, se urmb neintellegere.
Pine intrare Tamil fn terra. Attunci Hypsylante se
trasse la Tingoviste; qi Tudor que se afik la Golesci,
fu trldat de ckpitanul sea Makedonski 0 dat In manile

www.dacoromanica.ro
 249

Hypsylantescului CApitan Iordake. Aquesta il trimisse

eaptiv la Tirgoviste §i Hypsylante 11 uccisse.
Zavergii fine' bhtu0 de Turd, §i din singele heroului
Romaniei resgrir6 iar domni pamenteni, de §i cu numele
de bei. Dupe' rieipirea Zavergiilor Porta quern din fi1-
quare domniat a se trimitte la Constantinopole quite cinci
sau §epte candidati de Domni. Din Boieril que furls
trimi§i, Banul Grigoriu Ghica fu numit beiu in Romania
qi Ioan Sturm in Moldavia.

EVOCIIA A OPTA .

IV.

Grigoriu IV Ghica, loan Sturdza. inceput de regeneratiune. Al septe-

lea resbel la 1828. Regulamentul organicu. Alexandrn Ghica. Mic-
hael Stnrdza.d3rotestul dela 1836. Zavera dela Brailla. Citderea lui
lex. G-hica. Allegerea lui Georgia Bibescul. Zavera dela 1848; $i contra
zavera; Regeneratore. Baltaliman si Beii-gospodari

Grigoriu Ghica venl Domnu in Bucuresci in tOmna

annului 1822. Sub densul se pardosir6 stradele cu
petra; se ardice collegiul din WW1 Sava unde din
4illele lui Caragie, Georgia Lazar incepusse Mathematicele
gi philosophia in limba roman. Se dote aquest collegiu
cu professori romini; se intrudusse methodul lancasterian,
quare elaborat de Danil Thomescul, fu pus in execqune
de Theodor Paladi . Sub aquest Domnu inceph. a se
de§tepti in Romani spiritul nationalitMii; se numi un
commitet spre a elabora, un regulament de reforme.
Russia nu recunosca pe Domnii romini, fli nu trimisse
consoli in Bucuresci §i la Ie§i, de gat cu queva mai
'nainte de resbellul que declare Turciei la 1728. At-
tunci Orrele fure occupate de Ruqi; qi Regulamentul,
elaborat sub Grigoriu Ghica, fu modificat §ub presidin0

www.dacoromanica.ro
250

consolului Rus Minzzaky. Banii Gr. Brancoveanul, Barbul

Vacarescul, C. Balaceanul, Vornicul C. Campineanul, §i
Vornicul I. Vacarescul poetul protestarb fncontra modului
de a se modifica qi desbatte regulamentul, pentru quo
adunarea generale n'avit de presindente pe Metropolit, ci
pe consolul rus. Quei mai vechi cinci boieri murir6 In
aquellagi an. I. Vacarescul fu exilat de Russi. Regula-
mentarii se cjicea progresisti; Conservatorii drepturilor
Patriei trecea de retrogradi. Desbatut fntfo adunare
generale de revisiune, se intrudusse In aquel regulament
WO scirea Adunarii un articol prin quare autonumia
tOrrei se punea sub controlul Russiei §1 Turciei, Dupo
inchierrea pad dela Adrianopole in 20 August 1829,
Russii se retrasser6 din domniate In annul 1834, §I
furb numiti bei qi gospodari tot de o data ca domnitori,
fn Romania Alexandra Ghica, §i In Moldavia Mihael
Sturdza. In 1836. Adunarea generale a Boierilor protestb
in unanimitate In contra articolului strecurat In Regula-
ment prin quare se rapid autonomia tOrrei. Sub Alexan-
dru Ghica se formar6 quate va jurnale In limba Patriei;
sch6le laneasteriane In tote satele. Eteriele greco-slave
se incercar6 la 1840 a facce o nuol Zavera la Brailla:
Alexandra Ghica o Intampinb qi !Ica a se aflt adevOrati
ei urclitori. Aqueasta fi adduse caderea la 1842. Attun-
ei dup6 un secul qi jumOtate Natia reintrb In dreptul
au de allegere. Adunarea generale a representantllor
din 20 Decembriu, allesse Domnu pe Georgia Bibescul;
quare domni ch alles al Natiunii Ono la 1848.
Ans6 urclitorii conspiratiunii dela Brailla unlirii an
num complot sub aqueeaqi influinta strains, spre a
desthrona pe allesul Natiunii, a pradk averile ka a da
pretext legal de invasiune. Natia, Intrega protestb In
contra anarchiei, proclame o constitutiune. Capitala intrega
van' Is palat spre a sustinne pe Bibescu allesul Natiunii
abandonat de ofitire. Aquesta susemno constitutiunea;

www.dacoromanica.ro
 251

intimidat ins6 de seqe descircari de pistOle assupral

§i mai mult de urditorii conspiratiuni, abdicb la domnie,
lisind legalemente frenele Guvernului fn miinile mini-
strilor constitutionali que numisse; trecii apoi In Tran-
sylvania. Factiunea ins6 a tulburitorilor salariati, amegl
Popolul, dup6 departul Domnului, §i 11 fich a rumpe
firul legal, §i aproclania un Guvern provisoriu.
Aqueasti abattere din drumul legal, addusse apoi
marl catastrophe, §i invasia Turcilor li Muscalilor, cum
§i conventia dela Balta-liman quare addusse dup6 sine
iar instalare de bei §i de gospodari impu§i, In locu de
domni alle§i.
Aqueasta a opta epochi nu 6 terminate. De va fi
egali cu prima, va fi o epochi de organisare §i de
regeneratiune. Tot que putem dicce este qub OM
regeneratia §1 reintregirea 6 preceduti de o crise, §i
t6te quite s'au intemplat dela 1821 pIn6 astidi nu aunt
de quit o crise que va adduce sau Intremarea sau m6rtea.
Terminim aqueasti ripede scriere prin a aria. rolul
principal al Romani lor de mai mult de 17 secoli.
Quati din Romani dup6 formarea imperiului roman
subt August mai remissessero republicani, quei mai
multi au citat a imbric§i Christianismul que le perfec-
tioni doctrinele liberali §i. egalitare §i quare le addusse
nuo6 persecutiuni.
Romanii venir6 In Dacia quei mai multi chrestinati,
qi pe quind Roma imperiale persecuth pe chrestini,
aquestia alerga quei mai multi In Dacia, In timp de
200 de anni. Sub Constantin quel mare, Rominii din
Dacia trimisserb la synodul dela Niceea patru episcopi,
§1 Gothii que fur6 chrestinati de Romini alti doi.
Rominii diu Dacia au chrestinat pe Golhi, pe Bulgari,
pe Sfrbi, pe Croati, pe Bohemi, pe Ru§i §i pe Unguri.
Dup6 Schismi, Rominii cu Bulgarii ajutar6 pe Greci
a mintul Byzantiul de imperatori latini, Rominii cu
www.dacoromanica.ro
252

Bulgarii si Serbii apdraro orthodoxia in contra Papismu-

lui armat la Redrit prin Crucia0 si la Appus prin
Unguri. Rominii sustinurii orthodoxia nu numai cu bra-
cele si cu sangele, ci si cu averile, fondand mhastiri
si lassendn, si copii si descindenlii draci. Rominii detter6
asyl Grecilor dela luarea Constantinopolii de Turci. In
Romania se ardico primal stindard al Libercqii Grecilor.
Romanii se pusser6 de model spre generarea popolilor
vecini din Oriente, Eta"; rolul sau missiunea Romanilor:
Din Republicani devenir6 Chrestini, si Crestinar6 atatea
Natiuni; conservarti Chrlstianismul primitiv adid orthoxia.
o apperarti si o sustinur6, A fi orthodoxi cu totii va sl
did a fi tari prin unire Intre sine si cu popolii impila0
clin Orient. Quei quad voiescu sA'i desbine prin uniatia
cu Papa, nu facu de gnat a semen& discordia, si a
prepara ruina prin desbinare. Rominii si au Implinit
missia fn 17 secoli, sl daqua este o ProvedintA, viitorul
for va fi demo de fnaltul for apostolat que'l au Implini
atit fndelung, si cu atatea sacrifiiciuri.

www.dacoromanica.ro
 CONCLUSIO.
Quate Ansa se coprinde in aqueastit cArticicA de #ei spredece
colle, quate s'ar putO coprinde intr'o historie de sled gi (loci,
#1 sute de volume clue ar vorbi de trei dad de seeuli ai glutei
romane qi de alti clece seeoli mai 'nainte ai gintii dacire
pgrintii, bunii qi stramoqii nostri ni le-au conservat pino as-
tit4i coprinse inteun mic sett, pat un romanat sau un leu de
micu quare este stoma Romaniei intrOga.
La inceput Dacii eh aborigeni, adoratori ai luminei ei se in-
chink la luminarii sau focurile ceresci, Is sore, la lung #i la
stelle. Doctring antics a Chaldei, a Magilor, ai quaror descindenti,
conduqi de stella mergatore inainte venirO a adorn nascerea in
preesepiu a nuolui suveran, a Cuventulii, era doctrina Dacilor.
Drapellul Dacilor quo brava forta imperiului roman find
dragonul, era adornat sail incorunat en &Vele d'o parte qi cu
Luna de alts, qi la midlocu cu un lucefar.
Dupo conquista lui Trian, drapellele legiunilor romans, quo
purth unele aquila, altele Leul, altele capul Taurului, qi alle
flotei Delphinii, dup6 politica tolerenta de a adoptit doetrina
qi 4eii popolilor coqueruti, nu intardiaro de a fi adoraate en
stoma Daciei.
D'assupra Aquilei Romano se pusse a strAluel sorele qi Luna
ci lucefer al.
D'assupra Leului Severinului, aquelleaqi embleme straluciro
in data.
D'assupra capului Boului, &role, Luna qi Luceferul iqi re-
versa lumina qi Villa cu aqueeaqi claritate.
Delfinii flotei fur() corunati cu aqueeaqi anreolg cerescA.
(hand Dacia, devenitg Romanie, doyen' qi chreqting, Aquila
romang se arm() cu Cruces.
Dupo distructia imperiului roman de Barbarii, Ioan quel Bun
descindent al Imperatorului Niger sau Negru, faca qua Aquila
sg'qi innoiascA junetele qi sg'qi intinc,la arripele protectOre spre
un svol triumphator, quo strabatt secolii piny sl se appropie
de secolul Dog 4eci spre al deschide portele prin puterea
Crucii. Papa ii binecuv6nt6 qi curagiul qi fapta gi '1 rem-
noscg de succesor la imperiul roman.
Qugnd din mai multe republics federative se form() Dom-
niatul Romaniei sub Rada Negru, filiul lui Theodor Negru, #i
cu d6nsul se uni ci Banatul Severinului, amendog stemele, A-
quila qi Leul se uniro intfun scut; in quare Aquila imperials

www.dacoromanica.ro
254

si cruciatit lub centrul, Leul Severinului d'o parte, Dragonni

dacicu de alta eh nisce sateliti in laturele planetului central,
qi &Vele Luna si LudfOrul Dacicei confirms conquista $i dom-
tures elementului roman civilisator chrestinAtor al Barbarilor.
Tot assemenea Domniatul Moldaviei fu scutit de Oapul Tau-
rului cerescu, avAnd S6rele Luna si LucefOrul drept aureoll,
si delfinii drept sateliti.
Transylvania, peste emblems muntilor, se vede stalucind au
Sarelef Luna $i LucefOrul.
Quand astAdi Romania se unesee cu Moldova precum o di-
ni6rA cu Olthenia sau Severinul, ambele emblema, Aquila cu ap-
panagele salle qi Taurul cu alle salle ca gemeni se unescu in-
Wan singur scut incoronate ca SOrele, Luna si ludfdrul en-
stodit de giur imprejiur, cu Leul d'o parte, cu Dragonul de
alta, ea Delfinii a base sau fundament. Eta; stems tOrrei quit-
ria nu mai lipescu de quit clipeii sau seuturile Almasului, FA-
gArasului pi Maramuresului.
Aqueasta sterna ne demonstrA originea n6strA de o datA cu
lumea adorat6re luminelor ceresci, historia nostrA de patru $i
cinci mii de anni, ne arAta queea que am fost, queea que sun-
tem si queea que vommu fi.
La aquest scut, la aquest paladin nici o mAnit sacrilege nu
p6te cut* nepedepsit, nici de a smulge, sau ommitte que-va,
nici de a adaogl que-va eterogen si usurpator
Ministerul trecut, yen' in sessiunea de esttimp a Represen-
tantilor Natiunii en un project de lege pentru definitive eta -
bilire a armelor sau scutului T4rrei prin nisce sophissme gaud
de estheticti pe quare n'a simtit'o nici o datA, quAnd de sciinta
eraldic.A pe quare n'o cunoscu, sau, quare este si mai rilu se
prefacu quo n'o cunoscu, smulserO &Vele, Luna si Luceferul d'a
mai incA141 si lumina inimA Romaniei, yi adaosse o devisit cu
totul eterogenA que nu 'Ate sta inpreuna yi an atata mai irk-
pas in inima stemei r,manit existinta uneia este mOrtea quel-
lei lalte, si not voim sA trAiasca amendo5 separate is locul
lor respectiv de parte ma de alta.
Sciinta qi drepturile Eraldicei Ansusi nu permit nisce asse-
Alma sacrilege. Precum Rossia nu pelt° arborh prin alliante
de famillie, drapellul sOn, pe vre o cetate, pe vre un babellu sau
pe terrAmal prnsian, si vice-versa, Prusia sA Psi arbore san sfi
41( altoiaselt alle salle in alle Rusiei assemenea nici una din
amblemele sau devisele Prusiei nu pot a se altol nepedepsit
in elle Romaniei. Cruces Aqnilli, a devenit dela 1848 junghiln

www.dacoromanica.ro
 255
lui Aod . . . Stam aqui ci terminam en Ecclesiastul: "dam
pretextu fatelleptilor ci mai tatellepti se vor facts.,,
Ca resumat al lristoriei nOstre reproducem aqui Oracolul
Romaniei edat In annul Domnului 1870, ora prima, spre a se
cresce pruncii cu d6nsul dela sfnul Mamelor $i al Ecclesiei
Resaritului quare este 6nsusi Romania, qua din filie a Brutilor
a devenit Apostol.

F I N E.

www.dacoromanica.ro
 ORAOL
LA

ROMANIA
TrilgAndlt-se le sorti in-nume le Romaniaei, an esit Numerile urnatare
I Emblems Piet Atli sub No. 16,-11 Glad'ul Triuniphului sub No. 63,111
Principe bune, consequinte mai bune, sub No. 3. IV No. 60 que in-
semnedit putere, cade resturnat que am% p rderea puterilor, amaruri
tribulatiuni; V cuNo. 15 hm b ema Melancoliei indicand mu spirit ma-
ladiv, eAutAnd prin schimb ri o di tractiune. VI Desillnsionarea dupe
e inaredere &M. esse prin No. 55 resturnat. A. VII TrAdarea in promi-
siuni banali in pacte solemne individilor adduce galbenarea si State-
.."...
ler paralise ta 11 nazis, inpiel No. 18 resturt.

I.

(No. 15)
Emblems Pietatii d'a inimi'naltare
Iti -ciao, Romania, ea petrit, cardinala
La templele 'naltale spre-a Omului salvare,
Tn tncarnarea Verbului, dreg t fede national'a
'Ti ai ensusit drept viatit in Terra to promise,
Vat dat drept de eetate Vreirei spirtuale:
L'ai tgi fii Evangeliul fu lege 'n imm' serisa
II.

(No. 63)
Drept gladiu al trinmphului, drept arma, purtasi truce
§i chrestinat-ai Barbarii, ea Da la conquisa
In eallea'ti gloriesa avusi Ouvdntul duce
i-te -ai luptat on bracul, eu mintea spre-a convinge
§i-a demonstra quo Serele la Rgsarit straluce
§i qu'aquila romans prin truce se destinge

www.dacoromanica.ro
260
Ill.
(No. 3).
fatitia secoli un geniu to grotege
Ch seutitorul angel ci mysticu ci o sphynge
Aquesta 6 credinta que-avusi d'eterna- Iege
Quo bunele Principe dau cousequitir mai .une,
Quo queea quare semen, aqueea vei culege.
Lycug, apre -a '1441 Legea in cuget iqi propusse
S'abdice la coral* la interese-umane
L'affeetiuni, la patrie, cAminele strAbune
"§i dice-o viri al Spartaei, prunci, vergini q! matronae
Jurati a tine legile intaete 'nviolate;
Jurati club numai legile an dept de suveranae,
"Qu'avind aquellea'si drepturi, o singur* dreptate
Aveti ti datorie la patria communa,
La Pei Is Stat, l'a Omului introgit libertate.
"Eu v'abandonu de astldi; qi voi toti in Fauna,
Vs guvernati de sine suppuqi is vocea Lehi
S'o respectati In t6te cu -amor cu vociea built
"§i Ono l'amea int6reere suppusi sal oA Regii
Qua singuri veti allege sa v6 guverne in pace
SA v6 conduel 'n arme, sA beta saerilegii,
"RecompensAnd Virtutea qi cetAteni a facce,,.
Adis; qi toti jurarO, si el de bunts voie
S'expatril 'n tAcere c Omul quare taco
Quind serios decide, qu'Anangit sau aevoie
E penl-consequinta, si toti is ea se 'nchink
i Ratia supremA, tots c.eu si-'nsusi Joie.
Ea pe pftment ci 'neerun ordou si dominA.
Se dose Legistatorul, decis sA nu mai viii
§i nu se mai tutors° din lumea lui strAinL
Qua in eternu Spartanii sub jurament sA fiA
Quo vor definde Loges mai mult de quit viata
§i quO Spartanul Petrie prin mortea'si tine vitt.
In adever quO Atropos isi uitA-a tdia ata
L'assemenea principe, si dur# on -que ginte
Que iqi respectA legile -si infrunta mOrtea in fa$.
Lycurgu semen6 in Sparta credinta nenterese
§i t6tA lumea scie, comfirmA Fee= sinte
Quo ai 'nsuai dupO mOrte devotament mime.

www.dacoromanica.ro
 261

On quit 4 sacrificial, cu-atata s'al lui premiu

$i sacrificiu mare Destinul fsi allesse
Dela manna ginte si marele'i imperiu.
Qua sit tritiasca rn secoli cu-o missinne mare
Sit 'ntimlit Verbui Greciaei In vechiul hemispheric
Al tau Brutu, Romanie, Parintele tan are
Sperante mai inane si drepturi mai sublime
Sit querit-eternitatea cetatii quo resare
Din sangele sen propriu prin voturi marinime.
Ili saerifick filii spre 'ntemeierea Romaei
Pe petrele Dreptatii, temeie legitime
S'a Romaniei 'ntrege prin arderea Sodomei
Tyranuului Tarqumiu. Au i, o Romanie
Sili ve4.i a to origine, si fundamental Domaei
Quand Brutu uita 15te, natura, parintie.
Spre-a 'ntemeia. republics Contgmplal saerificinl:
"Pitrinti conscrii exclamit, va duceti la Senat;
Eu nu mai pot scow sa quern a luk local.
Vit duceti, stermina0-'mi culpabila mea stirpe
i padepsiti intr'Onsa pe pater mai 'naite
In sangele men propriu que este al lui sange,
Pe mine mai 'namte, sit nu remaie Romaei
Nici umbra, nici cuvantul d'a fi mai gener6sa.
. ..
co 4ei I fia-va voiea 1 Deeideti, ma suppuiu.
Resbunatori ai Legii, rrsbunatori ai Romaei
Voi ati fondat prin mine al Libertatii nostre
Eternul edificiu, puind temeiu dreptatea.
Vreti voi a surpa singuri aqueste fondamente
$i mere qi eterne? si 'ncontra faptei vOstre
S'armati pe ai mei filii ?
"Ah I sOrta spitimentabile ! quand numai Tiberin
In furia'i funesta a: fi servit tyrannilor
Tradandu'qi a sa pmtrie, durerea-ar' fi fost mare,
Quad tradatorn-aqutsta era- fiiul men propriu"
Ci, Titu I el herout, amoral tarraei sallaei !
Speranta mea, din 1.1nit s'a 'Wei Romaniaei
Tits 1 o pen ...
i grand Titu appare, au4i'l Romanie.
BRUTU
,,La doi fii din rAtrunehrmi mil dette cord pater,
www.dacoromanica.ro
 262

Pe twill nu if mai am A1 svAnturate, spume.

Mai am Thad on filin ?
TITU

"Nu mai mult nu ai.

BRUTU

"Respunde dar la jude dsqua nu 'mi ai is pater:

Ai fost resolut singur spre-a Patfaei 'mpilare
S'a fringe juraminte?
TITU

"N'am resolut nimica.

Plin d'un venin de morte qt e in spaimit m6 devora
Inimii'mi supraprinsd de marea'mi xdtdcire,
Rdpitii dela mine, fu nn moment culpabil6;
Si ast moment m'accopere d'o-ete nk turpitute,
i scumpaei maellae patriae perduiu a mea credintit,
aTrecend momentul asta, mustrarea consciintaei
E tot WI de mare ca-horribila men crimit,
Si 'n dreptul Ben resbund a Romaei libertate
Pronuntii-a mea sentintd, q 16 Roma to contempla
i quere-a mea pedepsd pentr'un exempla mare:
Prin justul meu snppliciu se quere-a 'nsplimantit
Pe victor Romanii que-ar ineerch sit fad
Aqueea que-am %cut.
Ames mOrte va facce atata bine Romaei
Pe quit 51'a men viatd, $i sfingele aquesta
Util Patriei maelle s'a quarui puritate
Acli numai 6 intinatd, era ursit sit curet
Si tot BA se mai verse, s'adape, si si crescit
Al Libertiltii arbor.
"0 console al .Romaei, in ulfma mea or
Prevedu dintr'o cetate qu .... esse-o Romaniei
Si mord Titu, pater. Tidiascs Romania I
Audi tu, Romania, din qua e d: mu
Deschis'al oehi 'n lume, si qua ili Bunt pitrintii
Si cum durerea naseerii ca delicios suppliciu
www.dacoromanica.ro
 218

Le-a-fost qua sit producit in ensnares mini

0- flue ca tine of forte qi viri1
Etern predestinate din planul Prasciintaei
Spre-o aissinne 'naltA, o vergine ducile
0 filie cit tine sit iei formae gigantae
SA cresol atAtia secoli, friend Imes pupilit
i 'n mfunl'ti destinattelei sa tii c>s am Atlanta
Din 'naltul capitolului seti ai larii, pArintii
Pe Brut'. qi pa Valerii, qi scutiri d'adamante
Pe Mutii de Scevola, Oratii Cuiratii
Si Regulii, qi Marli, Ispanicei, Scipionii,
Spartacii, Catilinii Mecenfi, Cicinatii
Si Brntii qi Cesarii, Pompei gi Catonii;
Virgilii, Angustii, Qvidii, Lucanii
Si Plauti, oi Horatii; Antonii, Ci( eronii,
Taciti, Livii, Seneca, Clementii Christianii,
Justinii, Iaronymii, Ecclesiaei colons;
S'evangelise auffletul, regenerand Romanii,
SA reinsuffle inima la vergini, la matrOnae
La heroismul virilor la rugn, is rail, erne.,
SA 'ntrecii in virtute Leenae qi Spartanee
SA dead' caragiu barbatilor stAlparilejae 'qi ducts
SA mOrit pentrn Petrie rid cu Tra au sa viii
Uncle Andreiu apostolul on Pin qi strAluce,
SI 'nvingii Decebalii spre-a dh gintii tie
Spre-a indoctrina Zamolaii cu nails ta doctrina
LuctSfer intre,kstelle. oi 'ntre pAgani chrea tinA.
Ca primitiva-Ecclesie din gintea mai allAsli
In candideti tunicA, in manta ta diving
PurtAnd candela d'anr, te-allesse Christn miressi:
La mystics ta nunta flii offerl innellul,
Te ploclame de Mater augnstA 'mpOrAtessa.
In tinda Manurial destinsuliai draped
Cu aquilla .cruciatA to cercul evangelicu
P'al quArui focar spledid residA Christu Amnellul.
Martyrele to canta in choral for angelicu
CelebrA cu Prophetul pe radiosul munte,
Si angelii repetit in hymnal for qnel hellion:
"Din sanul tOu eoir6 archimartyri de frunto
Pitrinti marl ai Ecclesiaei, prin verva for divinA
Martyre adorabili, bravand torturae cruntae
"Clemente Isapostolul. Drosida mult Benin

www.dacoromanica.ro
 264
Franklin-dacicu sea Sava, archimartyr de flint°,
Qaintilian, Niceta, Doe lida heroine,
"Maxim, Ermil, Stratonieu, toti purtlitopi de truce;
Emilian CApiton, Ganda indult,
Si Theotimu celebru que eh un clen strithuse;
"Urfila-archipAstorul, ondrea renumitit,
IDAHO toti ai Ecclesiaei, e'aquea viatit d'angel
Luciferantul Dada, ch facia ImmiitA
"Faquel typ al virtulilor, modest eh tin archangel,
Malt espientul Sava, qi Cyrillu enviosul,
i genial Picturei, model Iui Michel-Angel,
"Maestru al lui Dante, vatele radiosul
Methodicul Methodiu quare fedel depinse
Judecul dupli urmit, infernul fiorosul
"Si paradisul splendid, si paganismu 'mpinse
Sit la nume _de aLgcl, modern Itzechiel,
i.
Din literymose vane tot ennui fl distinse,
din Bogore fece un angel Michael.
Ai imblandit Barbarii prin sintul Evangelic
Ai chreqtinat Geti-Gothii, chiemand in Israel,
aGermanii luminat'-ai cu al Dreptiltii Heliu
Ai chregtinat Bulgerii cu Slavii in preunit
Ai romanit Cumanii, ei cu-al baptesmei olio
"Ai ens stirpea Magrarilor, (land truce ei fununi
La Stephan, l'a Corvinilor fmillie romaiA;
Ai federat regate cu-o patria communit
"Al Romano-Bulgarilor in Dacia rip:anil
Si al Ungro-Valachiael din Istru pint is Tissa
Dominiu al Carpatilor in Dacia traiang
Avusi nume-auguste in Orra to promisit
Albinii Nigrinii, Ioanni, eh Joann until
Radi, Mira Vladi, Stephani Convini (sit fifi dis5)
Career, Michai, Hichai qi Alexandru Bond
i Cantimiri, Alexandru, George, Carol primul
loanni cu toti in secoli, ch Oalhian strhbunul,
Que precursori 4nsemn1 la deul-Omu sublimul.
Ti adduci a minte inelita, dike% Romanie
De Brute al tea pater, de Titu marinimul
Que to prevede splendid it In sante agonie
Strigind: Se morit Titu, Romania tritiaselI

www.dacoromanica.ro
 265

Iv
(No, 50 IL)
Traiesci, sublime. Mater, de trei mu d'anni apprope,
i pests-eternitate vei mai tral, si Mica
Quilt 'a trill Cuvantul sac Retie divinit.
Ounosci ansa-adevarul eternitatii taliei?
Sau, fii tgi sciu dra affundu-astui myster?
A causelor coma aquestor mari prodigy
E, cum am dis, credinta ,que-avusi d'eterna loge
Quo bunele principe dau consequinpnai bune
Si queea quare eemeni, aqueea vei eulege:
Lyeurgu senAno 'n Spa, to credinta, nenterese,
Si dupo mOrte 8nsusi devotament culesse
Ci Brutn pentru Roma tsi sacrifice filii
Si Titu, qi mai mare abnegit viata mOrta
Spre cresce-o Romanie sa aibi viata vie
Predestinate -o data spre santul Evangelic,
Qua Romania aqueasta crescuta, educe%
In cecoli prepare% cu-assemenenea principe,
Aqueasta Romania, fiind Democratia
Intrega grandidsa, ungandu-se devine
Ecclesie Mirka a Popolului-C,ristu.
Parintele tau Brutu fi sacrifice filii
Pentru romana ginte. Iar Pater quel mai mare
Universalul Pater tci. sacrifice Filiul,
Divinul, primogenitul 9i consubstantialul
Dilectul, coneternul ei unicul sac Film u'
Nu in parte pentru Roma, ci-umanitatea intr4gii.
Aqueasta 6 doctrine qua liIngo quea romana
Te revesti ea peal in emul-aquest Nuon
')in filie a Brulilor ai devenit Apostol.
Archimartyr si splendida prin lungeleti martyrs
Prin luptae de Archangel, prin lacrymae smartie
Qua se to bucuri inclita, curate, lumina%
Prin-focu-experientiei la marea destinata
Qua sa, agungi acolo Te cite o Archangel:
La EVUL DOE DEMI Citesce al lui nume:
'AvaroX4 OvotAa 'Avrof
ru ai sit'i deschidi portele qi regii sit te-admire

www.dacoromanica.ro
 266
V.

(No. 15 It )
Din multeleli triumphe desceptiuni amine
Adesea in neastemper de quel!e fiitore
en-o minte maladiva, 'ti ai fost perdut euragiul;
Ci ai avut ei Angelul que-te conservi tntrega
,Si to scutesce 'n calla, qua nu cum-va de stance
Piciornl sii se impedice, gi paste lei balanri
S# treci tribmphatOre,
VI.

(Nor 55 I.)
Avuqi-mare incredere q'arare qi in tarn
Si mult ai fost deluse in mares to speranta;
Ci angelul custnde, Credintali exemplar.
Te-assicura in tOte pie pat 6 sacrificiul
Mats 6 §i premiul, ei la martyriu mare
E mare ci corona
VII.

(No 18. IL)

Tradata In marl 'pacts promissinni banali
Ca individ 'ti adduce disgustul, gebeneals
CI Stat paralysis to scurge in putere
In sangele finatelor, in mersul guverniirii.
Ci 'n bracul ten quel tare vei rumps legaminte
Vei sparge-ori-que obstacol qi 'n secolul que vine
Vei da exemplu mare popOrelor seduse
Pe patru mii de anni.
i aratand salvarea, vei face sa cunosca
Que Blecrit 6 nnmele'i, vei proclama ei erige
San splendida ehre§ting republics romana
San turma qi pastoral, Cesariatul-Christu.

www.dacoromanica.ro
 267

TABLA DE MATERIE.

PERIODUL ANTEILT.
DACIA.
Pag
EPOCHA ANTEIA. Zamoixe Dacii 3
Brenn Gallii 7
EPOCHA ADOA. Romanii $i Dacii . . . . . . . . ,. .. .8
Ulpin Traian Decebal . . . . . . . . . . 14
Dacia provintil romans . . . . . . . . . 20
Limbs rusticA latinA limbs Dacilor . . . . . 21

Marcu Aureliu . . ...... .

EPOCHA A TREIA. Adrian gelosia lui
Nigru si Albin Sever , . . . . . .
.
.
.
.
. . . 33
. 34
31

Caracalla cetatea CaracalSeverininopole sau Turnnl

Severinului . 38
Chrestinii incepu a fi appArati . . . . . . .. . 43
EPOCHA A PATRA. Aurelian, Dacia nuol . 40
Romanii Chrectini ian numele de gothi . . . 47
Ecclesia isi are historia sa quo este indenticA cu
historia Romanilor . 50
Manuscrise importante pe luAgo documentele con-
servate de Ecclesie 53
ConstantinRoma nuolt, Patru Episcopi ai Daciei . 61
Episcopl 'Eheotimu 63
Attila . r. re 68
Imperiu Appusului cade . . . . . ., . . 64

PERIODUL AL DOILE A.
DACIA MIXTA.
EPOCHA A CINCIA. Romanii qi Imperiu Byzantin . . . 67
Mahomet ospe la Heraclin r 69
BulgariiRomatiii chrestineadl pe Bulgari . . . 71
Schism Appnsenilor 73
Rominii autonomi cu. Ducii for . . 74 . . . .
Regatul federativ RomAno-Bulgar Tendinta. Romini-
www.dacoromanica.ro
268

for de a 1uA din preuna cu Bulgarii Constantinope qi

de a restabili imperiul roman . . . -. . . . . 76
Romanii christianisa pe UnguriRegatul federativ al
Ungro-Valahilor Stephan primul rege al Ungro-
Valachiei , . 78
BAnatul Severinului Cu Negri Bassarabi . . . . 79
Fratii Petra toi Assn 82
Ioan se proclamit Imperatorul Romanilor . . . . 85
loan se recunoasce rege al Romanilor si Bulgarilor,
ajuta pe REisAriteni, bate pa Latini. Unlrea lui en
Banul Severinului. Fondarea Craiovei 89
Insemnare preparatorie , 90
TAtarii 93
Bela IV. Cavalerii Ioanniti.Persecutia RomAnilor
ca orthodoxi . . . . . 95
Romanii constrinci din tote pArtile se decide a forma
dot; mari ducate pure romflne 97

PERIODUL AL TREILEA.
ROMANIA PIMA
EPOCHA ANTEIA . . 101
Ilanul treeerii-prima constilutili . . . , . . 103
Radu 1. Negru Bassarab . 106
Miehaiu L Negru Bassarab 108
Dan I. Negru Bassarab . 109
Stephan I. Mai -)at Negru Bassqra.b 115
ir?an I. Negru Bassarab 116
T'rimii Domni ai Mo'daviei . 119
Alexandru I. Negru Bassarab . 119
Vladislav I. Negru Bassarab . . . . 4 I' 120
Insemnare despre Moldavia 121
Niculae I. Negru Bassarab ...... ;
, 123
Radu II. Negru Bassarab 124
Filii lui Radii II. Dan si MirceaInsemnare . . 125
EPOCHA A DOA. Turcii 127
Mircea LAmuratMilosVitejeseulBaiazet. 121
Stephan II. al MoldavieiRomanPetru III. luga -Ale-
xandru quel bun Insemnare
Alexandru I. al Moldaviei. . .. ; . 113330

www.dacoromanica.ro
 269

Filii lui Mircea L si filii lui Alexandrull. , . . . 134

Uniatia in Moldavia . . . . 135
Vlad III Dracn si loan Corvine . . . . . . . 142
Dan IV capul scOlei Ditnismului sau Ciocoismului ,144
Vlad IV 145
EPOCHA A TREIA. Vendicta, Vlad Vrlepes . . . . 155
Quine é Matheas Regale Ungariei? . . . . . . 156
Stephan V al Moldaviei quel mare . . . . . . 161
Radu IV quel frumos cade, VladElV se real% . . 165
EPOCHA EA. PATRA. Domni si Bei, Radu quellmare . , . 172
Bogdan III 175
Negu I Bassarab . . . . . . . 176
. . .

Petru Bares. . .
...... .
..Meemet ban qi Radu dela' Affumati
Stephan VI al Moldaviei .
.....
178
. . , 180
. . . . 181
Bei Munteni . . . . . . . . . . . . . 187
Bei Moldoveni . . , . . . . . . . . . 189
EPOCHA A CINCIAMainai Bravul . . . . . . . 193
Victoriele lui Machai 1 ,. . . . 195
Un domnu Wigan in Moldavia, Pretentiunile lui Sigismund
Bathory. BAta'ea. dela CAlugareni 196
Turcii Innecati in Dunhe 199
Vindicta lui Michaiu
Cardinalul Andreiu Bathory . ..... . .
Moldovenii proclami pe Michaiu Domnu al Moldaviei
202
204
Michaiu Domnu al Romaniei, Moldaviei si Transyl-
vaniei . 208
INSEMNARE Causele decliharii . . . . 209
Michaiu trace la Rodolf . 213
Comp,lot Ucciderea lui Michaiu 214
EPOCHA A ESE Simeon Movilit -- Radu §erban Pasarab 218
Mathein Bassarab . . . 219
Constantin Bassarab. Phanariotii 220
erban, Constacozen 222
Constantin III Bassarab Brancoveanul 226
Cantimirii si Cantacuzenii 227
Muscalii Ili Turcii Primul resbel . 234
Arestarea, martyriul Brin.covenilor 235
Stephan Cantacuzen . 236
EPOCHA A §EPTEA Bei si. Gospodari Ineeperea regimulni
Phanariot Mavrucordatii 237
Michael Racovita George Ghica - Constantin Racovit4 239

www.dacoromanica.ro
270

Matheiu Ghica - Celan - Sear lat Ghica - A. Ghica

Grigoriu Calimache.-MOrtea lui 0. Mavroeordat 241
Reebellut Ecaterinei Russia occup4 Bucovina . 242
Mavrogene . . 244
Pasvantoglu Mihael Su-tu C. Hypsylante Unirea
Beilicurilor-Muscalii dela 1806. I. CarapaAlexiSutu
Zavera lui Hypsylante Tudor Vladimirescul . 245
EPOOHA A OPTA. Grigorin Gkioa loan Sturdza-- Muscalii
dela 1828- Alexandru Ghica Michael Sturdza - George
Bibescul - Zavera i contra Zavera dela 1848 . . 249
Rolul Romitnilor In 17 seculi . 252
Conclusio 253
Oracol la Ronani 257

INSEMNARE

Sommarul dela 111-quare capitol VA putea servi nu numai sco-

larilor spre tinerea de mints, ci si insusi professorilor at&t la
prelectig gat si la cercetarea qua va faces elevilor sei.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro