Biletul nr.

1
1.Regiunea mastoidiana. Pucte de reper, limite, stratigrafia. Triunghiul de trepanatie Chipault
si “patratul de atac”
Limite-corespunde amplasarii apofizei mastoide a os.temporal
Straturi: 1.pielea;
2.t.subcutanat-in el se situeaza fascia superficiala si mm auricular posterior. Periostul adera strins la
os. De os se fixeaza mm.sternocleidomastoidian, mm.splenius al capului, ventrerul post al mm
digastric, mm lung dorsal al capului. In sectorul antero-superior-o zona neteda de forma
triunghiulara-triunghiul de trepanatie Chipault. Limite: sup-linia orizontala ce prezinta prelungirea
arcadei zigomatice; ant-linia trasata post de conductul auditiv extern spre virful apofizei mastoide;
post-marginea anterioara a crestei apofizei mastoide.
In interiorul ap.mastoide se afla celulele mastoidiene. Antrul mastoidian comunica cu urechea medie
sau cu cavitatea timpanica si se proiecteaza la limita sup a triunghiului. In caz de trepanatie nu
trebuie atinsa limita superioara a triunghiului deoarece putem nimeri in fosa cerebrala medie. Daca
putem patrunde in sup si ant putem nimeri in fosa epitimpanica a cavitatii timpanului, unde sint
situate oscioarele urechii medii. Limita ant-corespunde port inf a canalului nervului facial, limita
post-proiectiei sinusului sigmoig.
Vascularizatia:artera auriculara post prin rr ei mastoidiene si ramurile arterei occipitale
Inervatia: nervul occipital mic, nervul auricular mare(plexul cervical) si ramurile n.auricular
post(n.facial). circulatia limfatica eferenta prin gang.limfatici retroauriculari.
2. Triunghiul submandibular. Glanda salivara, loja si capsula ei. Formatiunile vasculonervoase
si ganglionii limfatici. Triunghiul lui Pirogov.
Triunghiul submandibular-delimitat de marginea inferioara a mandibulei si venterele ant si post al
mm digastric..
Glanda submandibulara ocupa aproape tot triunghiul submandibular. Toate tesuturile care incojoara
glanda au primit denumirea de loja a glandei. Unul din elementele ei e capsula glandei, formata prin
dedublarea foitei fasciei proprii ale gitului. Foita fasciala interna si externa se fixeaza de marg.ant a
mandibulei si de linia oblica. Marg.sup a glandei adera la periostul mandibulei. Capsula nu fixeaza
glanda si nu da septuri in adincimea ei. Intre glanda si capsula ei e situate t.celular lax care contine
ganglioni limfatici. Canalul excretor al glandei incepe in portiunea ei anterosuperioara si pleaca in
fisura dintre mm milohioidian si mm hioglos, urmind sub membr.mucoasa a planseului cav.bucale.
In aceasta fisura, putin mai sus de canal, trece n.lingual, mai jos de canal se afla n.hipoglos si
v.linguala.
Vascularizatia: in loja glandei trece artera faciala care adera la supraf interna a glandei. Cu suprafata
ei externa se atinge vena faciala care flexinduse peste margina mandibulei, urmeaza sub capsula
glandei, in directia v.jugulare interne.
Triunghiul lui Pirogov(lingual)-delimitat de port.tendinoasa a mm digastric, marg post a mm
milohioidian si n.hipoglos. Fundul acestui triunghi-mm.hipoglos. Aici sint posibile denudarea si
ligaturarea arterei linguale, care e situate mai profund de mm.hioglos. Mai superficial de mm este
vena linguala.
3. Stratigrafia peretelui thoracic in spatiul intercostal
În număr de 11 perechi, sunt simetrice, situate între două coaste adiacente. Aceste spaţii sunt ocupate
de muşchii intercostali şi de ţesut conjunctiv lax, în care se găseşte şi mănunchiul vasculonervos
intercostal, alcătuit dintr-o venă, o arteră şi un nerv intercostal dispuşi în această ordine dinspre
superior spre inferior.
a) La suprafata sint situati mm.intercostali externi-completeaza spatiul intercostal de la tuberculul
costal pina la extremele laterale ale cartilajelor costale. In regiunea cartilajelor costale, mm trec in
t.conjunctiv fibros al membr.intercostale externe. Fibrele mm intercostali externi sint orientate de sus
in jos si din post in ant.
b) Mai profund-mm intercostali interni, fibrele sint orientate de jos in sus si posteroanterior. Mm
ocupa spatiile intercostale de la unghiurile costale pina la stern. De la unghiurile costale pina la
coloana vertebrala mm sint inlocuiti de membrane intercostala interna. Intre mm intercostali interni
si externi se afla un strat subtire de t.celular lax cu vase si nevii intercostali.
Arterele intercostale-ant si post. Arterele anterioare sint ramificatii ale arterei toracice interne. In
fiecare spatiu se afla cite 2 artere-pe marg costale sup si inf, ele se anastomozeaza cu arterele
intercostale post.
Arterele intercostale post la nivelul capetelor costale se divizeaza in rr ant si post. Ramura post
ramine situate pe suprafata toracica post si a coloanei vertebrale. Ramura anterioara constituie artera
intercostala participa la formarea pachetului neurovascular al spatiului intercostal. Aceasta artera pe
traseul de la apofiza vertebrala transversa pina la unghiul costal e situate pe marg.inf a coastei
respective. Vena intercostala se afla mai sus de artera, iar nervul intercostal mai jos de artera. De la
unghiurile costale pina la linia axilara medie, vasele spatiului intercostal se afla sub protectia
marg.costale inf, iar nervul trece dea lungul acestei margini. Artera intercostala post ant de linia
axilara medie, se ramifica in 2 ramuri. Punctia toracica se efectueaza in spatiile intercostale VII-VIII,
intre linia scapulara si axilara medie, pe marg sup a coastei situate mai jos.

Biletul nr.2
1. Regiunea faciala profunda.Spatiile celulare temporopterigoidian, interpterigoidian-
continutul vasele si nervii, caile de rapsindire a puroiului
Dupa Pirogov se mai nusmete si regiunea intermaxilara , poate fi accesibila dupa inlaturarea
ramuriimandibulei , a musciului maseter si arcadei zigomatice. LIMITE regiunea prezinta un spatiu
delimitat din exterior -ramura montaat a mand; ant-tuberozitatea maxilarului; med-apofiza pterigoida
a osului sfenoid; sup- baza craniului. Acest spatiu contine tesut celuloadipos, vase si nervi. Din mm
fac parte pterigod med si lateral, temporal segmental de insertie a lui apofiza coroida a
mandibulei.muschii pterigoidieni sunt acoperiti de o foita fasciala subtire.pe linga aceasta intre
muschiipterigoidieni se gaseste o placa conjunctiva sau aponeuroza interpterigoidiana , care separa
muschii sus numiti unul de altul. In portiunea profunda a fetei deosebim 2 spatii de tesut cellular
interfascial :temporopterigoidian- intre pterigoidian lat si temporal. Si spatial intepterigoidian intre
pterigoid med si lat.ambelel spatii sunt umplute cu tes conj laxcare comunica intre ele si deasemenea
alte soasii celuloadipoase in diverse directii( regiunea temporala ,fosa pterigopalatina , bula grasoasa
a obrazuui)
Spatial temporopterigoidian comunica cu corp adipos al obrazului si fosa pterigopalatina, prin orif
rotund cu cavitatea craniana. Acest spatiu comunica cu cavit orbitei prin fisura orbitara inferioara, cu
cav nazala prin orif sfenopalatin, cu cav bucala prin orif palatin. Aici sint dispuse art maxilara cu rr
ei si numeroase vene care const plexul venos pterigoidian
Spatiul interpterigoidin comunica cu spatiile temporopterigoidian si parafarigian, cu cav craniana
prin orif spinos si oval , pe parcursul nerv lingual- cu planseul cav bucale . pe linga plexul venos ,
art maxialara , trec si nervii rr ale nerv mandibular (lingual si alveolar inf).Nervii alveolar inf si
lingual ,aflati in spatial interpterigoidian sint separate unul de altul de fascia
interpterigoidiana,existent septului interfascial dintre nervii lingual si alveolar inf prexinta un interes
practice , deoarece poate fi argummentata anatomotopografic anestezia mandibulara si pot fi
explicarte esecuri in executarea ei
2. Pericardul,recesuri si sinusuri
Prezinta un sac seros inchis ,ce inconjoara cordul,portiunea ascendenta a aortei pina la tranzitia ei in
arc,trunchiul pulmonar pina la divizarea lui, orificiile venelor cave si pulmonare.pericardul e alcatuit
din urmatoarele straturi: extern-fibros si intern –seros.pericardul seros consta din foita parietala si
foita viscerala care acopera cordul. Epicardul nu acopera toata suprafata inimii, in special, nu sint
acoperite locurile de conflueta a venelor pulmonare , un sector pe suprafata post a atriului drept
,limitata de venele cave. Sectoarele paracardiale ale venelor cave si pulmonare sint acoperite de
pericard partial( numai in partile lat si ant )in locurile unde pericardul trece in foita parietala a
pericardului seros, se formeaza . cele mai mari dintre ele sint: sinusul transvers, oblic si
anteroinferior . sinusul anteoinferior ocupa locul unde pericardul intra in unghiul format de difragm
si peretele thoracic anterior. Adincimea sinusului uneori atinge citiva cm.
Primele doua sinusuri a pericardului sint situate pe peret post a pericardului. Parte a ant a sinusului
transvers e limitata de pericard ,care inconjoara segmentele incipiente ale aortei ascendente si
trunchiul pulmonar,partea post- de epicard ,ca re acopera atriurile dr sis t, de catre auriculele atriale
si suprafata anterostinga a venei cave sup . intre partile inf si sup sinusul transver e inchis ,iar spatele
aortei si al trunchiului pulmonary el comunica cu cavitatea pericardica. Introducind degetul in
sinusul transvers,se pot apuca aorta si trunch pulmonary.
Sinusul pericardic oblic se afla in partea inf a sectorului post a pericardului intre plicile associative
pericardice. In partea ant sinusul e limitat de epicardul suprafetei post a atriului sting , in post- de
peretele post a pericardului, din stinga-vena cava inf. In afara de aceste sinusuri intre epicard si lama
parietala a pericardului se form un sir de recese pericardiace , de ex recesul venei cave sup,
treoaortak, al vaselor pulmonare.
Vascularizatia are loc prin ram a toracice interne si aortei pectoral si alte surse a
pericardiacofrenica, rr mediastinale, aa bronchiales, rr esophagei, aa intercostales, aa thymici. Vasele
venoase form plexuri cu refluzxul venos prin v pericardiacophrenica, vv timice, intercostale,
diafragmale sup.Inervatia –nervii vagi si simpatico- din plexuri form din acesti nervi: plexuri
extracardiace superf si prof, aortal, pulmonare ant si post si esofag. Inerv si de catre rr nerv laringeu
recurrent st si nn intercotali. Circulatia limfatica-gang limf mediastinali sup si inf, gangl bifurcatiei
traheei,paraesofagieni si ai hilului pulmonar. Per ant a pericard. Vine in contact cu fascia
endotoracica si pleura medistinala . sup –tes cellular,gl timica, inf- peretele thoracic ant. Post-
traheea,bronhii, a pulmonara dr,esofag,aorta nervii vagi , pleura. Baza pericardului e concrescuta cu
centrul tendinos al diafragmului
3.Demonstrati reperele si regiunile topografice in regiunea gitului Limitele-sup-marg inf si
unghiul mandibulei,marg inf a canalului auditiv extern, apofiza mastoid, linia nucala superioara. In
partea inf- linia trasata pe marginile superioare ale incizurii jugulare , claviculei, virful acromionului
si linia conventionala care uneste acromionul cu ap spinoasa a vert CII. Gintul conventional se
imparte in regiuni,limitele carora trec prin punctele de reper externe a gitului.planul frontal ce trece
prin apofizele mastoid si acromiala imparte gitul in reg ant si post. Regiunea post se numeste
occipital sau nucala ,consta din muschi bine dezvoltati care acop vertebrele.acesti muschi sint
acoperiti de muschiul splenius al gitului si trapez. Regiunea ant sua gitul propriu-zis contine
organelle ,vase si nervii. Tot aici se afla trigonul medial al gitului,limitat de madibula si marg
anteromediale mm sternoscleidomastoidieni. Linia mediana imparte acest triunghi in 2 trigoane
mediale dr sis t. ele sint situate intre marg inf a mandibule ,marg ant a musc sternocleidoms.si linia
mediana a gitului. Triunghiul lateral e delimitat demarg post mm sternocleidom.,marg sup a
claviculei si marg mm trapez. Regiunea gitului localiztata in limit mm stermocled. Se evidentiaza ca
reg aparte , limitele corespund muschiului. Planul dus prin corpul si coarnele mari a osului hyoid
imparte triunghiul medial in 2 portiuni- suprahioidiana si infrahioidiana. In reg suprahioid deosebim
triunghiul impar submental , limitele caruia sint venterele ant mm digastrici si corp hyoid. Triung
submandibular e delimitat de marg inf mandib, vent ant si post digastric . in limitele lui se determ
trigonul lingual sau Pirogov. In regiune ainfrahiodiaina se afla truing carotid si omotraheal. T.
Carotid – vent post m digastric, venter super m omohioid, marg ant m sternocleidom. In trigonul
lateral se evidentiaza 2 triunghiuri- omotrapezoid delimitat marg ext trapez, venter inf omohioid ,
marg post sternocledm. Si trogonul omoclaviculat delmitat de clavicula, vent inf omohioid, marg
post m sternocleidomastoidian.

Biletul nr.3
1.Regiunea parotidomaseterica. Limite si puncte de reper,stratigrafia. Topografia
gl.parotide si proiectia ductului parotid (Stenon), ramurile nervului facial.
Limite: sup- arcada zigomatica, inf- de marginea inferioara a mandibulei, ant-de marginea
anterioara a muschiului maseter,post-de marg. Posterioara a ramurii mandibulare.
Straturile: 1)pielea. 2)tesut subcutanat 3)fascia proprie 4)fascia parotida – inveleste glanda
parotida
5)fascia maseterica – inconjoara muschiul maseter.
Glanda parotida- cea mai voluminoasa gl.salivara si se afla aproape in intregime in fosa
retromandibulara. Glanda depaseste limitele fosei retromandibulare. Marginea anterioara- se
situeaza deasupra portiunii posterioara a mm.maseter; marg.posterioara- ajunge pina la
mm.sternocleidomastoidian; mar. superioara- vine in raport cu conductul auditiv extern;
marg.inferioara-ajunge pina la unghiul mandibulei.
Ductul excretor al gl.parotide – e dispus orizontal,paralel si mai jos de arcada zigomatica,pe fata
exterioara a mm.maseter. La marginea anterioara a acestui muschi, sub un unghi drept, ductul se
indreapta in interior, penetrind muschiul buccinator, se deschide in mucoasa vestibulului
cavitatii bucale intre molarii I si II superiori.
N.facial este nervul VII cranian.La iesirea din substanta creierului se dispune in canalul facial al
piramidei osului temporal,unde da n. petros mare si n.muschiului scaritei, precum si coarda
timpanului.
Ramurile terminale sunt: temporale, zigomatice,bucale,cervicala,ramura marginala a
mandibulei.
2.Regiunea cervicala. Puncte de reper,limite,diviziuni topografice.
Triunghiul cervical posterior este o regiune fascială, strict parietală,
carecompletează conţinătorului cervical, între muşchii limitanţi. Este situat în partea
laterală, orientat cu baza inferior şi vârful posterosuperior.
Limite: ant.-marg.posterioara a mm.sternocleidomastoidian; post-marg.superolaterala a
mm.trapez; inf-fata superioara a clavicului; sup.-este situat pe linia nucala superioara,unde se
intilnesc insertiile celor doi muschi limitanti.
Stratigrafie: 1)pielea 2)stratul celulo-adipos subcutanat 3)fascia proprie a gitului 4)fascia
omoclaviculara
3.Demonstrati hilul pulmonar sting si drept.Continutul, corelatiile componentelor in plan
frontal si orizontal.
Hilul pulmonar
este locul prin care patrund si ies elementele carealcatuiesc pediculul pulmonar, invelite de
pleura. Este localizat pe fata mediastinala a plaminului. Are forma patrulatera la plaminul
drept,de racheta cu coada in jos, la cel sing.
Limite: La hilul pulmonar stang - superior - s. arcului aortic;
- inferior - s.aortei descendente toracice;
- posterior - s. aortei descendente toracice.
La hilul pulmonar drept - anterior – s. venei cave superioara lasa si s.venei bronhiocefalice
drepte;
- superior - s. crosei v. azygos; - posterior – 2 santuri verticale: santulesofagului si santul venei
azigos.
In pediculul pulmonar drept - bronhia -cel mai posterior si superior; - a. pulmonara – ant. si
inf. de bronhie; - v. pulmonara sup. – ant. si inf. de a. pulmonar; .- v. pulmonara inf. – inf. de
bronhie; - o artera bronsica.
In pediculul pulmonar stang - bronhia - in planul post; - inf. de a. pulmonara; - vv. pulmonare
– ant. de bronhie; - 2 aa.bronsice.

Biletul 4.
1.Regiunea mastoidiana. Proiectia antrului, canalului nervului facial (Falopii), sinusului
sigmoidian in cadranele regiunii mastoidiene.
Limitele corespund amplasarii apofizei mastoide a osului temporal.Straturile: pielea, tesutul
subcutanat in care se situiaza fascia superficiala si muschiul auricular posterior.urmeaza muschii
sternocleidomastiodian,m splenius al capului,venterul posterior al m.digastric,m lung dorsal al
capului.Limita super.a triunghiului-linia orizontala care reprezinta prelungirea arcadei
zigomatice,limita anter.-linia trasata posterior de conductul auditiv extern spre virful apofizei
mastoid, limita posterioara-marginea anterioara a crestei apofizei matoide.Antrul mastoidian
comunica cu urechea medie sau cu cavitatea timpanica, se proiecteaza mai aproape de limita
superioara a triunghiului la o adincime de 1-1.5cm.Limita anterioara corespunde portiunii inferioare
a canalului n.facial,limita posterioara-proiectiei sinusului sigmoid. N.facial la iesire din substanta
creierului se dispune in canalul facial al piramidei osului temporal si da ram.-n. pietros mare, n.mm
scaritei, si coarda timpanului.N.facial iese prin foramen stilomastoideus si patrunde in glanda
parotida.
2.Topografia pleurei. Compartimentele. Cavitatea pleurala (limite, sinusuri)Particularitati la

copii.

Drept limite ale pleurei servesc proiectiile pe peretele toracicale locurilor de tranzitie a unei portiuni
pleurale in alta.Pozitia limitelor variaza.Limita anterioara-incepe de la domul pleural situate cu 1-
4cm mai sus de clavicula sau la nivelul colului coastei 1. Trece in jos si medial,intersectind
articulatia sternoclaviculara dreapta.Din stinga limita pleurei urmeaza tot dupa manubriul si corpul
sterna deplasinduse putin in stinga de la limita mediana. La nivelul coastei 4 ea brusc inclina spre
stinga trece in limita inferioara a pleurei la nivelul cartilajului coastei 4.Limita pleurala inferioara
incepe la nivelul spatiilor intercostale 5-6 in locul de trecere a pleurei costomediastinale in cea
costodiafragmala.De la cartilajul coastei 6 urmeaza in jos si lateral trece pe linia parasternala,pe linia
medioclaviculara,pe linia axilara medie si pe linie scapulara.Limita posterioara a pleurei din dreapta
incepe la nivelul domului pleural,apoi brusc deviaza spre central atingind linia mediana la nivelul
vertebrelor T3-5.Domul pleural este un sector al foitei pleurale situate supraclavicular care
corespunde apexului plaminului.Sectoarele cavitatii pleurale situate in locurile de trecere a unei
portiuni a pleurei parietale in alta si sint numite sinusuri pleurale
Sinusul costodiafragmal-par,cel mai profund situate in locul de trecere a pleurei costale in cea
diafragmala.cel mai adinc loc al acestui sinus corespunde liniei axilare.
Sinusul costomediastinal-par,anterior si posterior.e bine distins in partea anterioara in locul de
tranzitie pleurei costale in cea mediastinala,Sin.drept e mai pronuntat decit cel sting.
Sinusul diafragmomedistinal e cel mai slab dezvoltat.
3.Demonstrati fasciile gitului.
Fasciile gitului reprezinta un schelet conjunctiv al gitului.Se disting 5 fascii.
1-fascia superficial a gitului,la dedublarea ei se formeaza teaca pentru mm.platisma.
2 fascia proprie,ea se dedubleaza si cuprinde mm.trapez.mai formeaza teaca si pt mm
sternocleidomastoidian. Foita externa a fasciei proprii da in profunzimea muschilor pe care ii
acopera septuri ce impar mm in fascicule separate
3 fascia omoclaviculara, formeaza teaca pt mm. sternohioid, tirohioid, sternotiroid, omohioid.
4fascia endocervicala cu 2 foite-parietala si visceral. Foita parietala formeaza teaca pt pachetul
vasculonervos.foita visceral trece pe organelle gitului acoperind laringele traheea faringele esofagul
si glanda tiroida.
5 fascia prevertebrala-formeaza teaca pt mm scalene ali gitului,prelungirile fasciei acopera
art.subclaviculara si plexul brahial.

Biletul nr.5
1. Topografia plaminilor.lobi,segmente.Sintopia elementelor hilului pulmonar drep si
sting.scheletotopia.
Plaminii sunt situati in saci pleural separate. Au forma conica neregulata cu baza si apex rotunjit,cu
2-3 cm mai sus de clavicula.fiecare plamin are 3 fete: externa, diafragmala si medial.
Limitele: inferioara, plaminul drept-pe linia parasternala la nivelul jumatatii cartilajului costal 6, pe
linie medioclaviculara-pe marg.inferioara a coastei 7. Pe linie axilara medie-pe marginea inferioara a
coastei9,pe linie paravertebrala-pe marginea superioara a coastei 9.
Inferioara,plaminul sting- linia ce uneste urmatoarele puncte: marginea inferioara a coastei 6-pe linie
parasternala,jumatatea coastei7-pe linie medioclaviculara,marginea superioara a coastei 8-pe linie
axilara medie si marginea superioara a coastei 9 –pe linie paravertebrala.
Limitele apexului plaminilor coincide cu cele ale domului pleural-in fata cu 2-3 cm mai sus de
clavicula,in spate-la nivelul apofizei spinoase a vertebrei C7.
Plaminul sting are 2 lobi-superior si inferior. Plaminul drept 3- superior,mediu si inferior.
Segmentele: plaminul drept,lobul superior-segm. apical,posterior,anterior.Lobul mediu-
segm.lateral,medial. Lobul inferior-segm.apical, bazal mediac, bazal anterior, bazal posterior si bazal
lateral.
Plaminul sting, lobul superior-segm.apicoposterior,anterior,lingual superior, lingual inferior. Lobul
inferior-segm.apical, subapical, bazal medial, bazal anterior, bazal lateral, bazal posterior.
Din elementele hilului pulmonar fac parte: bronhul,artere si venele pulmonare,vasele si nervii
bronhiali,ganglion limfatici.Radacina plaminilor scheletotopic se afla la nivelul vertebrelor T5-7.
Cu radacina plaminului drept vine in contact-in partea anterioara,vena cava superioara,n. frenic si
partial atriul drept.In partea posterioara trece vena azigos si n. vag.
Radacina plaminului sting vine in contact, in partea posterioara,cu esofagul.in partea lateral si
posterioara-portiunea descendenta a aortei,bronhul sting.
2.Regiunea frontoparietooccipitala. Particularitati de vascularizare a tesuturilor epicraniene.
Laturile regiunii corespund limitelor regiunilor frontal,temporal si occipitala ale boltii craniene.
Anterior este delimitate de marginea supraorbitala a osului frontal,posterior de linia nucala
superioara,partile laterale de linia temporal superioara.Straturile-pielea,tesut subutanat bine
dezvoltat,calota aponevrotica,sub aponevroza epicraniana se afla un strat subtire lax. Periostul,tesut
cellular subperiostal, oasele boltii craniene cu lamele externa si interna.
Vascularizarea-vasele sangvine sint situate in tesutul subcutanat si au directie radial.Art supraorbitala
si supratrohleara,ramuri ale art.oftalmica.Art angular,din art faciala, ramuri ale art. temporale
superficial.Portiunea occipital e vascularizata de art.occipitala si auriculara posterioara.
3.Demonstrati spatiile de tesut celuloadipos ale gitului. Continutul.
Deosebim urmatoarele spatii inchise:
1.Sacul par al glandei submandibulare-contine glanda submandibulara,tesut lax ganglioni limfaici
artera faciala si vena. E marginit de foitele fasciei proprii ale gitului si periostul mandibulei.
2.Sacul fascial par-format de foitele fasciei proprii a gitului pt mm sternocleidomastoidian.
3.Sacul interaponevrotic suprasternal-contine tesut cellular lax,ganglion limfatici si arcul venos
jugular-situat deasupra incinzurii jugulare a sternului, intre foitele fasciale a 2 si a 3 a gitului
4.Sacul orb-situat pe partea post a mm.sternocleidomastoidian. Limite:ant-fascia proprie a gitului;
post-fascia a 3 a gitului; interior-periostul marginii posterosup a claviculei.
5.Spatiul previsceral-aici in tesutul cellular lax se afla ganglion limfatici vene o parte din plexul
venos tiroid impar art tiroidea ima. Amplasat intre foitele fasciei endocervicale.
6.Spatiul retrovisceral-comunica cu tesutul cellular al mediastinului posterior.se afla intre fasciile
endocervicala si prevertebrala.
7.Spatiul cellular parafaringian-sint situate art carotida interna si vena jugulara,n vag, hipoglos
accesoriu si glosofaringian.
8.Spatiul cellular al triunghiului lateral al gitului-intre foitele fasciei proprii si prevertebrale.
9.Spatiul prevertebral-in el se afla trunchiul simpatico cervical.mm lungi ai capului si gitului, mm
recti anterior si lateral al capului. Situate intre fascia prevertebrala si vertebrele cervicale

Biletul nr. 6
1.Regiunea geniana. Limite, puncte de reper, stratigrafia, vase sangvine si nervi.
Limite :superior -regiunea este delimitata de marginea inferioara a orbitei ,inferior –de marginea
inferioara a corpului mandibulei ,anterior-de pliurile nazogenian si nazolabial ,posterior- de
marginea anterioara a muschiului maseter.
Starturile:a.)Pielea este fina ,foarte mobila contine o cantitate mare de glande sudoripare si
sebacee.b)Tesutul cellular subcutanat este bine dezvoltat .Aici se afla o depresiune in care este
dispus corpul adipos al obrazului care reprezinta o acumulare de tesut grasos inglobat intro capsula
fasciala densa .Bula grasoasa a obrazului este dispusa intre m.maseter si buccinator.Ea poseda
prelungirele:temporala,orbital si pterigopalatin .Procesele inflamatorii in acest corp adipos initial au
un caracter limitat iar in caz de liza purulenta a tecii fasciale puroiul se difuzeaza in regiunile
limitrofe .In tesutul subcutanat sunt dispuse citeva straturi de muschi mimici.
c).Fascia bucofaringiana :inveleste m.buccinator .Acest muschi este strabatut de canalul excretor al
glandei salivare parotide.din interior muschiul este tapetat de tunica mucoasa –prelungirea mucoasei
vestibulului cavitatii bucale.Aici se gaseste papilla canalului glandei parotide si orificiul lui de
deschidere.
Vacularizatia regiunii geniene se realizeaza prin artera faciala ,aflata in grosimea tesutului
subcutanat la marginea muschiului maseter.Artera facial anastamozeaza cu arterele :transversal a
gitului,bucala,si infraprbitala care de asemenea alimenteaza regiunea obrazului.
Drenajul venos este asigurat de venele:fasciala si retromandibulara .Ele se unesc cu cu plexul venos
pterigoid si cu venele faringiene .
Inervatia este asigurata de ramurile nervului trigemen :infraorbital ,bucal ,mentonier.Ramurile lui
inerveaza si muschii mimici .
2.Triunghiurile gitului:
1.Triunghiul carotidian :limite sunt alcatuite din muschii gitului:medial -venterul superior al
m.omohioidian ,lateral –m.sternocleidomastoidian ,superior –venterul posterior al
m.digastric.Pachetul vasculonervos este reprezentat de de vena jugulara si artera carotida comuna
care inconjoara nervul vag.
2.Triunghiul lateral al gitului:limite-anterior-marginea marginea posterioara a m.
sternocleidomastoidian ,posterior –marginea superiorexterna a m. trapez,inferior-marginea
superioara a claviculei .Pachetul vasculonervos este reprezentat de :de artera si vena subclaviculara
si plexul brachial.In acest triunghi se evidentiaza 2 triunghiuri:triunghiul omotrapezoid si triunghiul
omoclavicular.
3.Triunghiul submandibular este delimitat de marginea inferioara a mandibulei venterele anterios si
posterios a m. digastric in limetele lui se determina triunghiul lingual (triunghiul lui pirogov)
Triunghiul scaleno vertebral limite:lataral :muschiul scalen anterior ,medial- m. lung al gitului,
inferior de domnul pleural.
3.Demonstrati spatiul intercostal.Sintopia pachetului vasculo nervos.
În număr de 11 perechi, sunt simetrice, situate între două coaste adiacente. Aceste spaţii sunt ocupate
de muşchii intercostali şi de ţesut conjunctiv lax, în care se găseşte şi mănunchiul vasculonervos
intercostal, alcătuit dintr-o venă, o arteră şi un nerv intercostal dispuşi în această ordine dinspre
superior spre inferior.
c) La suprafata sint situati mm.intercostali externi-completeaza spatiul intercostal de la tuberculul
costal pina la extremele laterale ale cartilajelor costale. In regiunea cartilajelor costale, mm trec in
t.conjunctiv fibros al membr.intercostale externe. Fibrele mm intercostali externi sint orientate de sus
in jos si din post in ant.
d) Mai profund-mm intercostali interni, fibrele sint orientate de jos in sus si posteroanterior. Mm
ocupa spatiile intercostale de la unghiurile costale pina la stern. De la unghiurile costale pina la
coloana vertebrala mm sint inlocuiti de membrane intercostala interna. Intre mm intercostali interni
si externi se afla un strat subtire de t.celular lax cu vase si nevii intercostali
Arterele intercostale-ant si post. Arterele anterioare sint ramificatii ale arterei toracice interne. In
fiecare spatiu se afla cite 2 artere-pe marg costale sup si inf, ele se anastomozeaza cu arterele
intercostale post.
Arterele intercostale post la nivelul capetelor costale se divizeaza in rr ant si post. Ramura post
ramine situate pe suprafata toracica post si a coloanei vertebrale. Ramura anterioara constituie artera
intercostala participa la formarea pachetului neurovascular al spatiului intercostal. Aceasta artera pe
traseul de la apofiza vertebrala transversa pina la unghiul costal e situate pe marg.inf a coastei
respective. Vena intercostala se afla mai sus de artera, iar nervul intercostal mai jos de artera. De la
unghiurile costale pina la linia axilara medie, vasele spatiului intercostal se afla sub protectia
marg.costale inf, iar nervul trece dea lungul acestei margini. Artera intercostala post ant de linia
axilara medie, se ramifica in 2 ramuri. Punctia toracica se efectueaza in spatiile intercostale VII-VIII,
intre linia scapulara si axilara medie, pe marg sup a coastei situate mai jos.

Biletul nr.7
1. Triunghiul carotidian. Limitele si straturile. Artera carotida comuna si divizarea ei in artera
carotida interna si externa. Zona sinocarotida reflexogena.Limite:medial-venteru sup a
m.omohioid;lateral-m.sternocleidomastoidian;superior-venterul posterior a m.
digastric.Straturile:1.piele, 2. Stratul adipos subcutanat, 3. Fascia superficiala cu m. subcutanat al
gitului, 4. Fascia proprie, 5. Tesutul celular lax, 6. Pachetul vasculonervos principal(v.jugulara int,
a.carotida comuna, dispuse din exterior in interior cuprinzind n.vag) inconjurat de foita parietala a
fasciei endocervicale, pe traiectul vaselor ganglioni limfatici. Vena este dipusa mai superficial de
artera,si se observa bine la departarea marg interne a m. sternocleidomastoidian.A.carotida comuna-
trece pe bisectoarea unghiului,format de venteru sup a m. omohioid,si m. sternocleid. Pe peretele ant
a arterei,deasupra tecii pachetului vasculonerv principal a git,este situata in directie oblica radacina
sup a ansei cervicale formata de ramurile 1 si 3 ale n. cervicali rahidieni. Aceasta radacina,unindu-se
aici cu n.hypoglos,pe parcurs intersecteaza arterele carotide externa si interna. Aceasta impartire
deseori are loc la nivelul marginii sup a cartilajului tiroid,insa el este ft variabil. Deosebiri intre a.
carotida ext si int. 1.Artera carotida externa spre deosebire de cea int da o multime de ramuri: a.
tiroida sup, a.linguala, a. faciala, a. faringiana ascendenta.2.A. carotida ext este situata mai medial si
mai superficial de a. carotida int. 3. n.hipoglos intersecteaza a. carotada int,situindu-se ant de
ea.Zona reflexogena-este situata in reg bifurcarii a.carotide comune,ete alcatuita din: glomusul
carotidian,(constituit din tes conjunctiv si cel specifice,este intim legat de membrana ext a a.
carotide,are dimensiuni intre 3-5mm.) , sinusul carotidian,portiune cervicala a a. carotide
int,ramurile n. glosofaringian, n. vag, trunchiul simpatic. Impulsurile care nimeresc din baro- si
hemoreceptori zonei carotide reflexogene influenteaza asupra nivelului tensiunii arteriale si
compozitiei chimice a singelui.
2. Topografia cordului si vasele coronarieneCordul-organ cavitar ,muscular,de forma conica
neregulata.baza este idreptata in sus si putin in urma,apexul are pozitie anteroinf orientata in stinga.
axa cardiaca longitudinala e indreptata oblic de sus in jos,de la dreapta spre stinga, posteroant. Sunt
3 supr cardiace:an,lat, inf.-suprafata ant(sternocostala)-formata de peretele ant a atriului dreptsi
auricolul drept,situat in fata partii ascendente a aortei si a trunchiului pulmonar.putin la stinga e
situat ventricolul drept impreuna cu port incipienta a trunc pulmn si cu sulcus interventricular ant,tot
aici sint situate si ramura interventric a arterei coronare si v.cargiaca mare.pe aceeasi supr la stinga
de sulcus interventr ant se determina un sector mic a ventr sting si apexul atriului sting.-suprafata
lat(pulmonara)-formata din peretele post a atriului si ventricolul sting.-suprafata inf(diafragmatica)-
formata din ventr sting si cite un sector mic a ventricolului drept si a atriului drept.Marginea dreapta
a cordului e ascutita,marginea stinga e rotungita.atriile prezinta cavitati pt receptia singelui,si sunt
delimitate intre ele prin sept interatrial cu fosa ovala,la fat orificiu oval. Ventricolele pt a pompa
singele,si sunt delimitate de septul interventriculra bine dezvalcatui din port musc si port
membranoasa.Atriu drept (in care se varsa venele cave)comunica cu ventric drept prin orificiu
atrioventr drept,(cu valva atrioventr dreapt),atriu e alcatuit din corp situat spre valva si si con atrial
se prelungeste in trunchiu pulmonar.Atriul sting (in care se varsa venele pulmonare)comunica cu
vntricol sting prin orific atrioventric sting(cu valva atrioventric stin).Peretii cord constau din 3
straturi:endocard,miocard,epicard.cel mai bine dezv miocardu. In atrii fibrele sunt aranjate in 2 str-
superficial si prof,in ventricole in 3 str-superfic(fibre longitudinale),mediu(circulare), intern
(longitudinale). Principala sursa de vasc a corpului sint a. coronare dreapta si stinga,sursa
suplimentara prezinta venele parietale mici(thebesius)care se varsa in atriu drept.la vascularizare mai
participa I si ramurile portiunii toracice ale aortei.-artera coronara dreapta-incepe de la
semicorcumferinta dreapta a aortei,port incipienta fiind situata intre conul arterial al ventricolului
drept si auriculul drept. Apoi artera ocupa santul coronar dintre auricolul drept si ventricolul
drept,trece pe suprafata post,unde in apropierea santului interventricular post de la ea incepe ram
interventric post care prin acelasi sant ajunge pina la apexul cordului. La reg vasculara de a.
coronara dreapta se refera atriu drept,o parte a peretelui post a ventric sting,septul
interatreal,m.pailari ai ventric drept,m.papil post a ventric sting,si suprafata ant a port ascendente a
aortei .-artera coronara stinga- incepe de la semicircumferinta stinga a aortei,se situeaza intre atriu
si ventricolu sting dupa trunchiul pulmonar,apoi trece intre atriu sting si auricolu sting. In apropierea
aortei a.se imparte In 2. Ramura interventric ant prin santul omonim trece ascendent pina la apexul
cardiac. Ramura circumflexa a a.coronare stingi trece in partea stinga a santului coronar,tece pe supr
post a cord,urmarindu-si calea prin santul coronar. De la ea porneste ramura magistrala stinga.
a.coronara stinga vascularizeaza: atriu sting, partial peretele ant a ventricolului drept,peretele ant si
post a ventricolului sting,m. papilar ant a ventric sting,suprafata ant a potriunii descendente a aortei.
3.Determinati repere si diviziuni topografice in portiunea cerebrala a capului.Portiunea
cerebrala a capului este delimitata de cea faciala prin linia care trece pe marginea supraorbitala a
osului frontal,pe marginea superioara a arcadei osului zigomatic si spre orificiu extern a conductului
auditiv.-Reperele port cerebrale: glabela,pterion,arcul zigomatic,porul acustic ext,procesul
mastoid,linia temp,fontanelele,linia nucala sup,protuberanta occiptala ext,linia med(proiectia sinus
sagital sup).-diviziuni topografice: reg., frontoparietooccipitala, reg temporala, reg
mastoidiana1.Regiunea frontoparietooccipitala: este delimitata anterior de marginea supraorbitala a
osului frontal,psterior de linia nucala superioara,partile laterale linia temprala superioara.2.Reg.
temporala: limitele corespund si ies putin de n.temporal. puncte de reper-procesele frontal si
temporal,arcul zigomatic,linia temporala. Reg este brusc delimitata de alte reg datorita fixarii intime
a aponeurozei m. temporal de linia temporala.3.Reg mastoidiana:corespunde procesului mastoideus
de care se fixeaza m.longissimus capitis,venter post a m. digastric,m.splenius,
m.sternocleidomastoidian. datorita carui fapt periostul se fixeaza mai intim de os. In limitele
procesului se determina o suprafata nededa triunghiulara accesata pt trepanatie in mastoidite.
Portiunea cerebrala se mai mparte in fornix cranii si in basis cranii,corespunzator in fiecare
deosebim:suprafata externa si interna.Suprafata externa-: se imparte in 2 portiuni: anterioara si post.
Limite dintre acese diviziuni corespunde marg ant a gaurii occipitale mari,care uneste virful ambelor
mastoidite.in port ant se afla orificii prin care trec vase si nervi,corespunzator cu linia formata de
aceste orificii se aranjeaza creasta osoasa,reg situata intre creste se numeste partea mediana a hilului
cranian(reces faringian),iar reg extern a crestelor se numeste partea lat a hilului cranian-ea contine
fosa intratemp si temporomand.Suprafata interna-:are aspect etajat: anterior,mediu si post. Fosa ant
este limitata de cea med prin marginile aripilor sfenoidului si limus sfenoidalis,amplasat ant de
sulcus chiasmatic.fosa med e limitata de cea post prin dorsum selae si marg sup ale piramid temp.

Biletul nr.8
1. Regiunea temporala –corespunde extinderii muschiului temporal.
Limitele: anterior-limitata de apofiza frontala a osului zigomatic , jos de arcada zigomatica
In sus si posterior-de linia temporala posterioara
Repere: procesul mastoid ;portiunea scuamoasa ;procesul zigomatic ;portiunea timpanica; procesul
stiloid;tuberculul articular ;creasta supramastoida
Straturile: Pielea-anterior este subtire,mobile; posterior –mai consistenta ; Tes.subcutanat- slab
pronuntat; Fascia superficiala- reprez.o continuare a aponevrozei epicraniene; Fascia proprie – placa
aponevrotica densa ce incepe de la linia temporala superioara si se dedubleaza inferior in foita
superficiala si profunda si se fixeaza pe arcadele zigomatice .intre foite este prezent tes.celuloadipos
m.temporal- delimitat de placa profunda a fasciei printr-un strat subtire de tes.celular Periostul- in
portiunea interioara a regiunii temp.adera strins de os iar in alte regiuni e separat printr-un strat
celular subtire subperiostal Oasele- poseda o lama externa insa partea scoamoasa a osului aproape
ca nu contine substanta spongioasa si osul e f subtire
vascularizatia: in stratul subcutanat se situeaza artera temporala superficiala (care este ramura
terminal a arterei carot.externe)shi ramurile ei : a.temporala medie (situate in fascia proprie intre
foitele superficiala si profunda in spatiu umplut cu tes.cel.adipos); a.parietala; aa.auriculare
anterioare; aa.parotidiene; a.faciala transversal ;a.zigomaticoorbitala . Aceste ramuri anastomeaza
intre ele .
Inervatia :Pielii- inervata de n.auriculotemporal care constituie o ramura a n.trigemen (de la n.
mandibular) ; Muskii- inerv.de ramurile temporale a n.facial si de nn.profunzi temporali din
ramura3-a a n.trigemen
Circulatia limfatica eferenta se efectueaza in ganglionii limfatici superiori si profunzi a glandei
parotide si in ganglionii preauriculari.
2.Regiunea sternocleidomastoidiana
Limitele: superior- baza procesului mastoidian ;inferior-pe articulatia sterno-claviculara si marginea
superioara a manubriului sternal; anterior- marginea anter.a muskiului sternocleidomastoidian;
posterior-
marg.poster.a m.sternocleidomastoidian
Proiectia arterei carotide comune – este dispusa in ordinea din exterior spre interior inclusa in
pachetul vasculonervos principal impreuna cu vena jugulara interna si n.vag , astfel reteaua venoasa
a triunghiului carotidian,al gitului acopera vasele arteriale , inclusive a.carot.comuna care sunt
situate mai profund de vene .Artera carot.comuna trece pe bisectoarele unghiului carotidian format
de venterul superior al m.omohioidian shi m.sternocleidomastoidian
Pe peretele anterior al arterei deasupra tecii pachetului vasculonervos principal al gitului este situate
oblic radacina superioara a ansei cervicale formata de rr.1si3 al nn.cervicali rahidieni . Radacina
super.a ansei cervicale se uneste cu n.hypoglossus si intersecteaza artera carotida externa si cea
interna , la nivelul marginii superioare a cartilaj.tiroid (dar bifurcatia adesea este variabila ).
Regiunile paketului vasculonervosmedial al gitului – situate in regiunea anterioara a gitului sau
gitul propriu-zis care este limitat de mandibula si marginile anteromediale a
m.sternocleidomastoidian. Paketul vasculonervos al gitului este alcat.din a.carotida comuna si vena
jugulara cuprinse de n.vag
3.Formatiunile anatomice ale mediastinului anterior – prezinta un spatiu ce contin organe
delimitate :
Lateral- de pleurile mediastinale ; anterior, posterior si infer.- de fascia endotoracica dupa care
urmeaza in partea anterioara – sternul , posterior-coloana vertebr ,infer-diafragma .
Mediastinu anterior printr-un plan frontal trecut prin radacinile plaminilor e delimitat de mediastinul
posterior si este situate m jos de planul orizontal (care separa mediast supe de cel inferior)in spatiu
dintre stern shi pericard. Este subimpartit in 3etaje:inferior-e cardiac (contine pericardul, cordul),
mijlociu- vase(venele brahiocefalice stinga,dreapta ; v.cava superioara ;v.azigos; vv.toracice interne ;
arcul aortei),nervi(nn.frenici),traheea ,bronhiile principale ; superior-timic
Delimitarile : superior- planul ce trece prin unghiul sternal si vertebral T4;
Inferior- diafragma; antererior- corpul sternului ;
posterior- pericard ;
lateral-pleurile mediastinale

Biletul nr.9
1.Porțiunea facială a cap. Puncte de reper:contururile orbitei, marginea apert. Piriforme, dorsum
nasi, os. Zigomatic, arcada zigomatic, fossa canina a maxilei, marg. anter a m.maseter, contururile
mandibulei(corp, unghi, ramuri)și articulația. Limite:1.Superi:marg.supraorbitală, os.zigomatic cu
arcada, pînă la orific.auditiv extern;2.Infer:ramur inferioară și baza mandibulei. Regiunile
topografice:orbitală, nazală,bucală,laterală a feței(geniană, parotidomaseterică,profundă a feței).
2.Triunghiul scalenovertebral. Limitele:lateral-m.scalen anter, medial-m.lung al gâtul; infer-domul
pleural. Straturile:1.Pielea subțire, mobilă, țes.adipos subcutan;2.Fascia superficială,foițele căreia
acoperă m.pielos al gîtului din ambele părți;3.Fascia proprie, care acoperă
m.sternocleidomastoidian.Sub fascia prevertebrală e amplasată a.subclaviculară, porțiunea termional
a duct.toracic(în stânga) și în dreapta-porț.terminal a duct.limfatic drept și ganglion infer.al
trunchiului simpatic. A.subclavie în poster și infer aderă la domul pleural. Între a.subclavia
(amplasată poster.de unghiul venos din dreapta) și unghiul venos trec de sus în jos n.vag și
n.diafragmatic, între care se află ansa subclavia.N.vag e mai medial. Posterior de a.subclavia-
n.laringeu recurent drept, iar interior-a.carotid comun.În stînga- anter de a.subclavia se află
v.jugulară internă și partea inițial a v.brahiocefalice stângi, între care trece n.vag și frenic, iar între
nervi-ansa subclavia;interior de a.subclav trece n.laringeu recurent stîng.
3.Locul de confluiere a v. azygos. V.azygos se formează din v.lombară ascendentă și v.sucostală
dreaptă. V.hemiazygos și v.hemiazygos accesorie se unesc,formând un trunchi, care la nivelul
vertebrei T7 drenează în v.azygos.

Biletul 10
1.Regiunea frontoparietooccipitala.Sistemul venos si insemnatatea lui practica.
Anterior e delimitate de marginea supraorbitala a osului frontal,posterior-linia nucala
superioara,partile laterale-de linia temporal superioara.Straturile-pielea densa acoperita cu
par,contine gl. Sudoripare si sebacee.tesut subcutanat bine dezvoltat,strabatut si divizat de celule
separate de numeroase septuri conjunctive,pornesc de la piele spre stratul subiacent-calota
aponevrotica.La aceste septuri adera si tunica adventitiala a vaselor sangvine.Sub aponevroza
epicraniana se gaseste un strat de tesut subtire lax,lipsit de septuri.Aparitia unor procese purulente
poarta un character difuz.Periostul adera lax de oasele craniului cu exceptia suturilor oaselor unde
periostul este reunit solid cu oasele respective.Tesut cellular periostal e bine diferentiat.Colectiile
purulente periostale au raspindire in limitele unui os,intrucit periostul adera de suturi,nui permite sa
se raspindeasca.Oasele boltii craniene sunt formate din lamina externa si interna,intre care este
situate substanta spongioasa diploea.Substanta spongioasa a oaselor regiunii este bine pronuntata si
contine venele diploice,la copii venele lisesc.
Sistemul venos a regiunii FPO e dispus in 3 etaje.1etaj reprezentat de venele subcutanate ale
capului,refluxul se realizeaza in vena jugulara interna si partial v.faciala, v.retromandibulara,
v.jugulara externa.2etaj-constituit de venele diploice,slab dezvoltate si in limitele unui os.
3 etaj reprezentat de sinusurile venoase intracraniene ale durei mater a creierului.Toate eceste etaje
comunica intre ele prin venele emisare.Aparitia si dezvoltarea proceselor purulente in reg capului
prezinta un pericol din cauza antrenarii in procesul inflamator a venelor
subcutanate,diploice,sinusurilor,meningelor si tromboza ulterioara a sinusurilor venoase.
2.Anatomia chirurgicale a fasciei endotoracice,spatiul parapleural si arterei toracice interne.
Stratul thoracic profund contine doua artere toracice interne care pornesc de la semicircumferinta
inferioara a a.subclavie linga marginea mediala a m.scalenus anterior.Coborind in jos ,a.toracica
interna trece pe suprafata posterioara a cartilajelor costale la o distanta de 1,5-2 cm de marginea
sternala,pe muschii intercostali interni, fiind acoperita de de fascia endotoracica si de pleura
parietala.La nivelul arcului costal, artera se divizeaza in 2 ramuri terminale-musculofrenica si
a.epigastrica superioara.Mai jos de cartilajul costal 3 a.toracica interna contacteaza cu muschiul
thoracic transvers.Interiorul straturilor e acoperita de fascia endotoracice o ramasita a fasciei
embrionare ,care captuseste cavitatea primara a corpului.Fascia endotoracica e mai pronuntata in
regiunile anter.,laterale si mai putin pronuntate linga coloana vertebrala.
3.Demonstrati spatiul antescalen,limitele si continutul lui .
Intre muschiul scalen anterior si muschiul sternocleidomastoidian in care trece vena
subclaviculara.In portiunea inferioara a spatiului anterscalen se unesc venele jugulare externa si
interna si vena subclaviculara ,formind unghuirile venoase sting si drept.In unghiul venos sting se
varsa ductus toracicus,in cel drept-ductus limphadicus dexter,format de trunchiurile jugulare
subclaviculare si bronhomadiastinale.

Biletul nr.11
1. Regiunea frontoparietooccipitala. Tunicele encefalului si spatile meningeale. Sinusurile
venoase ale durei mater:
Laturile regiunii corespund limitelor regiunilor frontala, temporala si occipitala ale boltii craniene.
Anterior ea este delimitata de marginea supraorbitala a osului frontal, posterior – de linia nucala
superioara, partile laterale – de linia temporala superioara.
Straturile:
1. Pielea este densa, acoperiata cu par, contine un numar mare de glande sebacee si
sudoripare.
Tesutul subcutanat este bine dezvoltat, strabatut si divizat in celule separate de numeroase septuri
conjunctive, care pornesc de la piele spre stratul subiacent – calota aponeurotica. La aceste septuri
adera si tunica adventitiala a vaselor sangvine, care trec prin tesutul celuladipos subcutanat. Aceste
fapt conditioneaza hemoragii abundente in caz de leziuni treaumatice ale tesuturilor moi, deoarece
vasele capului ramin deschise.
2. Calea aponevrotica (aponevroza epicarniana)- galea aponevrotica - reprezitna o placa
aponevrotica, situata intre venterul frontal si occipital al muschiului occipitofrontal si bine reliefat in
portiunea medie a regiunii. In partile laterale aponevroza devine esential mai subtire si continua cu
fascia superficiala a regiunii temporare. Pielea, tesutul subcutanat si calota aponevrotica sunt strins
legate intre ele prin intremediul septurilor conjunctive verticale, fapt ce nu ne premite de a lua pielea
in pliuri. Sub aponevroza epicraniana se gaseste un strat de tesut subtire lax, lipsit de sebturi (pot
aparea procese purulente sau hematoame cu caracter difuz).
3. Periostul adera lax la oasele craniului cu exceptia suturilor osoase, unde periostul este
reunit solid cu oasele respective si se desprinde greu.
4. Tesutul celular subperiostal este bine evidentiat, ceea ce face ca periostul sa fie usor
decolat de os ( posibile coletii purulente in limita unui os).
5. Oasele boltii craniene sunt plate, formate din lama externa si cea interna (lamina vitrea), intre care
este situata substanta spongioasa diploea. Substana spongioasa in oasele regiunii este bine
pronuntata si contine vv. diploice.
Vascularizarea:
Vasele sanuine ale regiunii sunt situate in tesutul subcutant, orientate de jos in sus si au o directie
radiala. Partea anterioara a capului este vascularizata de arterele supraorbitala si supratrohleara din
artera oftalmica (a. carotida interna). Ele anastomozeaza intre ele, precum si cu artera angulara din
artera faciala, cu ramurile frontale ale arterei temporale superficiale. Artera temporala superficiala da
nastere si la alte ramuri: parietala, temporala medie, parotidiana, faciala transversa,
zigomaticoorbitala. Regiunea temporala este irigata de arterele temporale profunde (din a. maxilara).
Regiunea occipitala este alimentata de catre artera occipitala si auriculara posterioara.
Sistemul venos al regiunii este dispus in 3 etaje, anastomozind intre ele. Venele superficiale (etajul
1) sint prezentate de venele subcutanate ale capului, insotesc arterele omonime. Refluxul venos se
realizeaza in vena jugulara interna, si partial in vena faciala si jugulara externa. Etajul 2 il constituie
venele diploice situate in substanta spongioasa. Etajul 3 este prezentat de sinusurile venoase
intracraniene ale durei mater. Toate 3 etaje comunica intre ele prin venele emisare.
Inervatia:
Regiunea frontala- nervul frontal (n. supratrohlea si supraorbital). Regiunea occipital – nervul
occipital mare si mic. Regiunea temporala – nervul auriculotemporal.
Creerul e acoperit de 3 tunici : dura mater, arahnoida si pia mater.
Dura mater adera lax la oasele boltii craniene. La baza, in jurul seii turceti, pe panta si in regiunea
piramidelor oaselor temporale, ea adera intim la oase. Deosebim urmatoare exapnsiuni ale durei
mater: coasa creerului, cortul si coasa cerebelului, diafragma seii, cavitatea trigeminala.
Coasa creierului se intinde in directie sagitala de la crista galli pina la proturberanta occipitala
interna in adincime, ajunge la corpul calos.
Cortul cerebelului se intinde din anterior si lateral intre marginile superioare ale piramindei osului
temporal si processus clinoideus al osului sfenoid, in partea posterioara - de-a lungul santului
sinusului transversal al osului occipital. El disparte cerebelul de emisferele cerebrale.
Coasa cerebelului porneste de la suprafata anterioara a cortului cerebelului si patrunde in fisura
interemisferica a cerebelului.
Diafragma seii acopera seaua turceasca in forma de cort. In centrul ei se afla un orificiu prire trece
tija hipofizei, in care atiran lobul posterior al hipofizei.
Coasa creierului mare pe toata intindearea ei de insertie la oasele boltii craniului contine sinusul
sagital superior. Marginea inferioara libera a coasei creierului contine sinusul sagital inferior, ce
trece in sinusul rect. Sinusul transversa, e situat in locul de insertie a cortului cerebelului la sulcus
sinus transversi al osului occipital, care mai apoi trece in sinusul sigmoid, dispuns in santul omonim
si se varsa in bulbul superior al venei jugulare interne. In grosimea coasei cerebelului, linga
preminenta occipitala interna, trece sinusul occipital. Lateral de seaua turceasca e dispus sinusul
cavernos par. Anterior si posterior ele se unesc prin intermediul unor anastomoze – sinusurile
intercavernoase si formeaza sinusul circular. Refluxul de la sinusul cavernos are loc prin sinusurile
pietroase inferior si superior.
Arahnoid encefalica este o placa fina din tesut conjunctiv situata sub dura mater, separata prin
spatiul subdural. Ea formeaza vilozitati, care patrund in lumenul sinusurilor venoase – granulatiile
arahnoidice.
Pia mater patrunde in toate santurile creierului mare sin ventriculele cerebrale, bine vascularizata.
Prezent spatiul subarahnoidian. Portiunile dilatate ale saptiului subarahnoidian se numesc cisterne
arahnoidiene: cisterna chiasmatica, cisterna fosei cerebrale laterale, cisterna interpedinculara, citerna
cerebelomedulara.
2. Triunghiul omoclavicular. Limitele, straturile. Pachetul vasculonervos.
Delimitat inferior de clavicula, anterior de marginea posterioara a m. sternocleidomastoidian si
superior de venterul inferior al m. omohioid.
Straturile: Pielea in limitele triunghiului este mobila, subtire si elastica. Stratul celuladipos
subcutanat e dezvoltat moderat, intre foitele fasciei superficiale, in portiunile inferioare ale
triunghiului se afla fibrele muschiului subcutanat. Mai pofund sub fascia proprie a gitului, avem
strarul adipos si v. transversa scapulae. Fasia omoclaviculara a gitului este prezenta numai in acest
triunghi. Sub fascie se afla o cantitate numeroasa de tesut celular.
Pachetul vasculonervos este situat sub fascia omoclaviculara, fiind prezentat de artera si vena
subclaviculara si de plexul brahial. In portiunea laterala a trigonului a. subclaiculara coboara oblic si
la mijlocul claviculei se aranjeaza intre clavicula si coasta 1. Mai anterior si mai jos de artera e
dipusa vena.
3. Demostrati sursele de vascularizare a glandei mamare
Vascularizatia glandei mamare are loc prinramurile a. thoracica interna, a. thoracica lateralis, a.
thoracia suprema, 2-7 aa. Intercostales. Reflexul venos are loc prin venele superficiale si profunde.
Venele profunde insotesc arterele omonime, cele superficiale formeaza reteaua subcutanata, unele
ramuri ale careia se varsa in vena axilara. .

Biletul nr. 12
1.Anatomia chirurgicala a pachetului vasculo-nervos medial al gitului.
Pachetul vasculo-nervos medial algitului situat la nivelul triunghiului carotidian al gitului ,mai
profund inconjurat de foita parietale a fasciei endocervicale ,iar pe traiectul vaselor -ganglioni
limfatici .Pachetul vasculo-nervos median este prezentat de vena jugulara interna si artera carotida
comuna ,ccare sunt dispuse in ordinea din exterior in interior cuprinzind nervul vag .Totodata vena
cu ramurile ei afluente este dispusa mai superficial ,a.carotida comuna mai profund .Vena jugulara
interna se pbserva bine la indepartarea marginii interne a m.sternocleidomastoidian .La nivelul
marginii superioare a cartilajului tiroid allaringelui ,in aceasta vena se varsa vena faciala care ,la
rindul ei ,primeste singe dintr-un sir de vase venoase .In asa fel reteaua venoasa a triunghiului
acopera vasele arteriale ,situate mai profund.A.carotida comuna trece pe bisectoarea unghiului
,format de venterul superior almuschiului omohioidian si de muschiul sternocleidomastoidian .Pe
peretele anterior al arterei ,deasupra tecii pachetului vasculo-nervos principal al gitului ,este situata
in directie oblica radacina superioara a ansei cervicale ,formata de ramurile 1 si 3 ale nervilor
cervicali rahidieni .
2.Topografia glandei mamare ,particularitati la copii.Malformatiuni congenitale a glandei
mamare .
Glanda mamara se supune examinarii impreuna cu straturile superficiale ,deoarece dupa provenienta
sa prezinta un derivat cutanat aparut din glande sudoripare de tip apocrin .Forma ,dimensiunile
,asezareasi functia glandei sint strins legate de dezvoltarea sexuala ,de perioadele de graviditate si
,totodata ,reflecta particularitatile structurale individuale.Glanda mamara are forma de emisfera ,a
carei baza e situata pe fascia ce acopera muschii pectoral mare si serat ant .Din punct de vedere
schelotopic,la femei glanda e situata de sus in jos intra coastele 3 si 7 si intre linea parasternalis si
linea axillaris anterior -in partile laterale.Dupa structura glanda prezinta o glanda alveolara
compusa .Lafemei ea e alcatuita din 15-20 lobuli inconjurati si ,totodata ,separati prin septuri ale
fasciei superficiale .lobulii glandulari sint situati radial ,in jurul mamelonului .Fiecare lobul are
canalul sau galactofor cu un diametru de 2-3mm.Canalele galactofore se intilnesc radial pe mamelon
,la baza caruia se dilata in forma de ampula ,unde se formeaza sinusurile galactofore .Cele din urma
spre periferie din nou se ingusteaza si se deschid pe apexul mamelonului prin orificii
punctiforme.Pozitia radiala a canalelor galactofore se ia in consideratie in caz de interventii
chirurgicale pe glanda mamara ;inciiziile se efectueaza conform radiusurilor.Capsula glandei
mamare e formata de fascia superficiala care participa la fixarea glandei de clavicula .In afara de
aceasta ,prin bride conjunctive glanda adereaza la stratul profund al peretului toracic .Aceastea sun
ligamentele suspensorii mamare .
Vascularizatia glandei mamare are loc prin ramurile a .toracica interna,a.toracica laterala ,a.toracica
suprema ,2-7aa.intercostale .Reflexul venos are loc prin venele superficiale si profunde .Venele
profunde insotesc arterele omonime ,cele superficiale formeaza reteua subcutana ,unele ramuri ale
careia se varsa in vena axilara .
Inervatia glandei se realizeaza prin ramurile laterale ale nervilor intercostali 2-7,prin ramurile
plexului cervical si brahial .Nervii simpatici formeaza plexuri pe parcursul vaselor sanguine.
Glanda mamara are o retea dezvoltata din vase limfatice superficiale si profunde .circulatia limfatica
eferenta are loc in diferite directii .Dela sectoare laterale si laterosuperioare ale glandei limfa se
indreapta in 2-3 vase limfatice mari ,situate pe muschiul pectoral mare si se varsa in ganglionii
limfatici ai fosei axilare .Pe traseul vaselor limfatice ,pe dintele 3 almuschiului dintat anterior
,adeseori se afla un ganglion limfatic zorghius ,de obicei,mai des e atacat de metastaze canceroase .
Glanda mara la barbati in decursul vieti ramine in stare embrionara ,atingind dimensiuni
neinsemnate .In unele cazuri la ei se observa o crestere in volum a glandei mamare mono sau
bilaterala ,numita ginecomastie .Absenta unei glande sau a ambelor se numeste amastie si se
intilneste ft rar .Mai des se observa prezenta a citorva glande mamare(polymastia) sau mameloane pe
peretele toracic (politelia).
3.Demonstrati etajele venoase ale portiunii cerebrale a capului .Insemnatatea practica .
sistemul venos al regiunii frontoparietooccipitale e bine dezvoltat si dispus in 3 etaje .Intre venele
acestor etaje sint multe anastomoze ,care unesc venele craniului cerebral si a celui facial.Venele
superficiale (etajul1) sint prezentate de venele subcutanate ale capului ,care insotesc arterele
omonime .Refluxul venos din ele se realizeaza in vena jugulara interna si partial in vena faciala
,vena retromandibulra si in vena jugulara externa .
Etajul 2 il constituie venele diploice ,dispuse in substanta spogioasa a oaselor plate ale craniului.
Etajul 3 este prezentat de sinusurile venoase intracraniene ale durei mater a creierului .Toate aceste
trei etaje comunica intre ele prin intermediul venelor emisare .Cele mai mari dintre venele emisare
sin localizate in regiunile occipitala ,temporala si mastoidiana ,care trec prin orificii mici osoase
.Aparitia si dezvoltarea proceselor purulente in regiunea capului prezinta un pericol din cauza
antrenarii in procesul inflamator a venelor subcutane,diploice ,sinusurilor ,mreningelor si tromboza
ulterioara a sinusurilor venoase .Vascularizatia abundenta arteriala a capului din sistemul arterelor
carotide externa si interne accelereaza ciatrizarea ranilor .Insa in caz de infectie purulenta ,procesul
poate sa se complice cu o inflamatie a venelor si prin vasele emisare ,care unesc cele trei etaje
venoase ale capului .infectia poate patrunde in cavitatea craniului .

Biletul nr.13
1.Peretele toracelui. Straturi, vase si nervi, spatii celulare .
Stratul superficial: -pielea toracelui -tesutul adipos subcutanat : pe suprf anterioara se afla
ramificatiile terminale a arterei toracice interne , aa intercostale , aa toracice lat.
- fascia superficiala sub clavicula inconjoara m platisma si formeaza capsula gl mamare - gl mamara
– derivat cutanat aparut din gl sudoripare de tip apocrin
Stratul mediu : muschii cu fasciile lor Sub fascia superficiala se afla fascia pectorala proprie . In reg
anterosuperioara ,fascia pectorala formeaza teaca pentru m pectoral mare si dintat anterior , in reg
sternala ea se transforma in membrana aponevrotica anterioara, lateral in fascia deltoidea si fascia
axilaris . Lama profunda a fasciei pectorale este numita fascia clavipectorala ea formeaza teaca
pentru m pectoral mic . sectorul lateral al acestei reg formeaza peretele anterior al reg axilare . Aici
se determina 3 unghiuri : clavipectoral pectoral si subpectoral .
Stratul profund : este prezentat de peretii cutiei toracice . Scheletul cutiei toracie e format din 12
perechi de coaste cu cartilajele lor din 12 vertebre toracice . Spatiile sunt completate de m
intercostali , vase si nervi . La suprafata sunt situati m intercostali externi au o orientare de sus in jos
si din post in ant . Mai profund de m intercostali externi se afla intercostali interni ei ocupa spatiile
de unghiurile costale la stern .Intre m intercost interni si externi se afla un spatiu de tesut lax prin
care trec vasele si nervi intercostali .
Aa intercostale : anterioare si posterioare . Cele anter sunt divizari ale a toracice interne . In fiecare
spatiu intercostal se afla cite 2 artere ele anastomozeaza cu cele poster. Cele poster se divizeaza in
ramurile ant si post :
Ram post – vascularizeaza m spatelui
Ram anter- participa la formarea pachetului vasculonervos al spatiului intercostal
Vena itercostala se afla mai sus de artera , iar nervul mai jos
In reg pectorala dorsala : spatii fasciale importante :
1 spatiu se afla intre lamelele superficial si profunde ale fasciei pectoral in limitele m trapez
2 spatiu se afla in limitele rezervorului osteofascial supra si infraspinos , relative limitat.
3,4 spatiu ocupa fisurile antescapulare anterioara si posterioara limitate de lamelele fasciale ce
acopera m dintat anterior .
2.Spatiul antiscalen : vena subclaviculara, unghiul venos , ductul thoracic (limfatic) si nervul
frenic . Spatiul antiscalen se afla intre m scalen anterior si m sternocleidomastoidean in care trece
vena subclaviculara . Acest spatiu are 3 portiuni : superioara, medie si inferioara . In portiunea
inferioara a spatiului antiscalen se unesc venele jugulare externa si interna si vena subclaviculara ,
formind unghiurile venoase sting si drept . In unghiul venos sting se varsa canalul thoracic , in cel
drept – ductul limfatic drept , format de trunchiurile jugulare subclaviculare si bronhomediastinale .
In partea posterioara de dilatarea inferioara a venei jugulare interne este situata artera suclaviculara .
3.Demonstrati pe craniu proiectia sinusurilor venoase intracraniene.
Coasa creierului mare pe toata intinderea de insertie a oaselor boltii craniului contine sinusul sagital
superior
Marginea inferioara libera a coasei creierului contine sinusul sagital inferior ce trece in sinusul rect
care e dispus in locul unirii coasei creierului mare cu cortul cerebelului .
Sinusul transversal se afla la insertia cortului cerebelului la sulcus sinus transverse al os
occipitalului. Acest sinus trece in sinusul sigmoidian dispus in santul omonim al partii petroase a
osului temporal .
In grosimea coasei cerebelului , linga proeminenta occipital interna trece sinusul occipital .
Astfel in reg proeminentei occipital interne conflueaza sinusurile sagital superior , rect , occipital si
transversal . Acest loc se numeste confluens sinuum.

Biletul nr. 14
1. Sistemul venos facial, anastomoze. Importanta practica.
Venele fetei constituie 2 retele:superficiala si profunda. R.superficiala-vena faciala si
retromandibulara. Vena faciala insoteste artera faciala, ea incepe la unghiu medial al ochiului sub
denumirea de vena angulara, anastomozeaza larg cu venele oftalmice, care se varsa in sinusul
cavernos al durei mater. Vena faciala colecteaza venele ce vin din reg.frontala si orbitala, de la nas,
pleoape, obraji, buze si barbie.
Vena retromandibulara se formeaza prin confluenta a citorva vene temporale superficiale si maxilare.
Colecteaza singele venos din regiunile care sint irrigate cu singe de ramurile terminale ale arterei
carotide externe-arterele temporala superficiala si maxilara. Vena retromandibulara se dispune in
grosimea gl.parotide, post de ramura mandibulei. In aceasta portiune a ei se varsa venel minuscule
ale pavilionului urechii, ale articulatiei temporomandibulare, urechii medii, glandei parotide. Vena
retromandibulara coboara in jos si regiunea gitului se uneste cu vena faciala. Trunchiul lor comun se
varsa in vena jugulara interna.
Reteaua profunda-plexul pterigoid si plexuri mai mici dispuse in grosimea mm si in spatiul celular
intermuscular al portiunii faciale profunde. Prin intermediul venelor oftalmice el anastomozeaza
dintr’o parte cu vene faciale superficiale, de cealalta parte-cu sinusul cavernos al durei mater.
Aceasta particularitate are importanta clinica in procesele inflamatorii acute, care pot aparea in
regiunea fetei-furuncule, carbuncule, abcese. Procesele purulente in jumatatea sup a fetei, mai sus de
linia ce uneste unghiurile gurii, decurg grav din cauza antrenarii in procesul inflamator a venelor
fetei(flebite). Acest fapt favorizeaza propagarea rapida a infectiei dea lungul vaselor venoase in
sinusul cavernos. Refluxul singelui venos de la fata, are loc in directia venei jugulare interne. In
cazurile cind vena faciala sau afluentii ei sint trombati sau comprimati de tesuturile edematiate ale
fetei, poate avea loc un reflex venos in directia retrograde.
2.Diafragmul, zonele slabe, particulatitatile structurale la copii.
Diafragmul e un muschi vast, in forma de cupola cu apexul indreptat in sus spre cavitatea toracica.
El e muschi respirator principal, determina presiunea intraabdominala, functionarea organelor
cavitatii abd, circulatia limfatica. Portiunea musculara a diafragmului, potrivit punctelor de fixatie pe
circumferinta aperturii toracice inf se imparte in 3 parti: sternala, costala si lombara. Cea mai masiva
e partea lombara-incepe de la primele vertebre lombare prin 2 pedunculi-drept si sting. Indreptinduse
in sus, pilierii, intersectinduse formeaza o decusatie in forma de 8 ce limiteaza 2 orificii-aortal si
esofagian. Prin hiatus aorticus trec portiunea aortala descendenta si ductul thoracic, prin hiatus
esofagian-esofagul si nervii vagi.
Printre fasciculele musculare, lateral de pedunculii diafragmului, trec venele azigos si hemiazigos si
nervii splanhnici precum si trunchiul simpatico. Intre port musculare ale diafragmului deseori se
formeaza fisuri triunghiulare, cu baza intreptata spre periferie, iar apexul-spre partea centrului
tendinos. O importanta practica au triunghiurile lombocostal si sternocostal.
Fasciculele musculare ale diafragmului converg in centrul tendinos. Cu partea ant vine in contact
inima cu pericardul, cu cele laterale-portiunile medii ale bazelor plaminilor. Orificiul venei café infe
e situate in centrul tendinos.
Insertia diafragmului se proiecteaza pe cutia toracica pe linia ce urmeaza de la mar.inf a ap.xifoide,
cu 1-2 cm mai sus si parallel cu marg inf a arcului costal, apoi pe coasta XII si corpul vertebrelor L3,
4. partea centrala a diafragmului patrunde sus in cavitatea toracica, cea mai inalta parte a boltii
diafragmului din drepata se afla la nivelul spatiului intercostal IV pe suprafata lui ant, din stinga-la
nivelul spatiului intercostal V. Vascularizatia:aa.toracice interne, aa.musculofrenice, aa.frenice sup,
aa frenice inf, aa intercostale. Inervatia:nn frenici, ramurile nn vagi si nn simpatici.
3.Triunghiul scalenovertebral. Limite, continutul
Limite:lat-mm scalen ant; med-mm lung al gitului; inf-domul pleural. Virful triunghiului corespunde
tuberculului catorid al apofizei transversale ale vertebrei CVI. Aici sint situate:in stinga-portiunea
initiala a arterei subclaviculare, portiunea terminala a ductului thoracic; in dreapta-portiunea
terminala a ductului limfatic drept si ganglionul inferios al tr.simpatic. Inaintea a.subclavie din
dreapta se determina unghiul venos. Intre el si artera trece n.vag si n.diafragmatic, intre care se afla
ansa subclaviculara. N.vag dispus medial. Mai post de a.subclavie se afla n.laringeiu recurrent drept,
mai interior de ea-a.carotida comuna. Inaintea a.subclaviculare din stinga sint situate vena jugulara
interna si port initiala a venei brahiocefalice stingi, intre care trec n.vag si n.frenic, intre ei ansa
subclaviculara. Mai inauntru de artera trece n.laringeu recurrent sint. Arcul ductului thoracic e situate
anterios de aceasta portiune a a.subclaviculare. In partea post a arterei si a ramurilor ei e situate
ganglionul simpatic cervical inferior care se uneste cu primul thoracic formind ganglionul
cervicotoracic(stelat). In triunghi la nivelul vertebrei C7 se determina arcul ductului thoracic care
urmeaza in sus intre esofag si port initiala a a.subclavie singa din mediastinul post. in spatele
ductului thoracic se afla a.subclavie, ganglionul cervicotorecic, artera si vena vertebrala, n frenic si
domul pleural. Mai anterior de ductul thoracic se afla pachetul vasculonervos principal ala gitului-
a.carotida comuna, v.jugulara interna si n.vag.

Biletul nr.15
1. Triunghiul lateral al gitului. Limitele, straturile.
Limite: anterioara a triunghiului lateral al gitului –marginea posterioara a
m.sternocleidomastoidian, poasterioara-marginea superiorexterna a m.trapezius, inferiorara –
marginea superioara a claviculei.
Straturile: 1) pielea – subtire,mobila,elastica. 2) stratul celuloadipos subcutanat. 3) fascia
proprie a gitului- mai profund de ea e dispus stratul adipos si v.transversa a scapulei. 4) fascia
omoclaviculara a gitului – prezenta numai in regiunea trigonum omoclaviculare, delimitata de
clavicula, venterul inferior al m.omohioid si marginea posterioara a portiunii inferioare a
m.sternocleidomastoidian.
2.Straturile regiunii geniene.
Regiunea geniana reprezinta regiunea laterala a fetei.
Straturile: 1) pielea – fina,mobila,contine gl.sudoripare si sebacee. 2) tesut celular subcutanat-
aici se afla o depresiune in care se dispune corpul adipos al obrazului. Bula groasa a obrazului e
dispusa intre muschii maseter si buccinator. 3) fascia bucofaringiana – inveleste m.buccinator.
Din interior muschiul este tapetat de tunica mucoasa- preungirea mucoasei vestibulului cavitatii
bucale. Aici se gaseste papila canalului gl.parotide si orificiul lui de deschidere.
3.Saptiul intercostal, continutul.
Spatiile intercostale l-IX au o portiune postero-laterala intre portiunile osoase ale coastelor si o
portiune anterioara intercartilaginoasa. Spatiile X si XI nu au decat portiunea intercostala.
Spatiile V si VI fiind foarte inguste. Prin spatiul V intercostal stang poate fi punctionat
pericardul. in profunzime spatiul intercostal este tapisat de pleura parietala cu exceptia unei
zone de 2 cm situata parasternal inferior stang unde spatiul intercostal ia raport cu pericardul.
Dinspre suprafata catre profunzime in spatiul intercostal se suprapun: a - fascia intercostala pe
care se insereaza m. extrinseci; b - m. intercostal extern in partea postero-laterala a spatiului
continuat anterior de membrana intercostala externa; c -muschiul intercostal intern continuat de
la unghiul coastei de membrana intercostala interna; d - manunchiul vasculo-nervos situat intre
inter-costalul intern si cel intim. in primele doua spatii intercostale raporturile intre elementele
manunchiului vasculo-nervos nu sunt constante.

B17
1.Regiunea infrahioidiana.Limite,straturi.Fasciile si straturile de tesut celuladipos.
Are forma triunghiulara,pereche,prezinta la suprafata proeminenta laringiana si foseta
suprasternala,iar in profunzime se intinde pina la coloana vertebrala si contine viscerele gitului.
Limite:Sup-marginea sup a hioidului,Lat-marg ant a m.sternocleidomastoidian,Inf-incizura jugulara
a sternului.
Straturi:1.Pielea-subtire,mobile.2.T.subcutanat.3.Fascia superficiala cu m.platisma,v.jugulara
anterioara si v.mediana a gitulu,ramuri din n.transvers al gitului.4.Fascia
proprie(omoclaviculara)formeaza teaca p/u
muschii:sternohioid,omohioid,sternotiroid,tirohioid.5.Fascia endocervicala(foita viscerala) si spatiu
previsceral-contine:plexul venos tiroid impar.Vasele si nervii planului
visceral(laringe,faringe,traheea,gl.tiroida si paratiroide)Ar.tiroidiana sup,inf,impara.V.tiroide sup si
mij->v.jugulara int.N.laringeu sup,recurrent,inf. .6.Planul prevertebral(profund):lama prevertebrala a
fasciei cervicale,muschii prevertebrali, manunchi vasculonervos vertebral,n.spinali cervical(C4C7).
2.Toracele.Limite,puncte de reper,diviziuni topografice.Sintopia,scheletotopia organelor.
Limite:Sup-linia ce trece prin manubrium sternal,clavicula,procesul acromial al scapulei,apofiza
spinala C7.Inf-linia dusa prin procesul xifoid,arcurile costale, apofiza spinal T12.Dreapta,stinga-
santul deltoidopectoral.Post-marg m.deltoid.
Puncte de reper extern:clavicula,fosa si incizura jugulara,unghiul sternal coincide cu fixarea coastei2
la stern.Pe suprafata ant-lat pot fi palpate coastele(inafara de I) si arcul costal.post,apofizele spinoase
a vertebrelor toracicespina scapulei, unghiul inf al omoplatului.
Divizarea in regiuni se efectueaza prin trasarea liniilor axilare medii.5 regiuni: Ant-
sternala,pectoreale ant sup dreapta si stinga,pectoral ant inf dr.si st. Post-
reg.mediana(col.vertebrala),scapulara dreapta si stinga,subscapulara dr.si st.
Scheletotopia
1.Plamini:Limita Inferioara trece prin linia parasternala (Drept-la nivelul jumatatii cartilajului
costal6,Sting-coasta6),linia medioclaviculara (Dr-pe coasta6,St-pe coasta7),linia axilara (Dr.-pe
coasta9,St.-coasta 8),linia paravertebrala (Dr.-pe coasta11,St.-coasta 11) Virfurile-domul
pleural(cu 2-3cm mai sus de clavicula,nivelul vertebrei C7)
2.Cordul
Atriul sting-vertrebreleT7-9,pe peretele ant-posterior de stern,proemineaza la nivelul coastei
2.Auricolul sting-nivelul cartilajului coastei3.Ventricolul sting-lateral de linia parasternala in spatiu 2
intercostal.Apexul-spatiu intercostal 5 cu 2 cm medial de linia medioclaviculara.Atriul drept-
cartilajele coastelor3-5 cu 2cm de la stern.Auricolul drept-retrosternal la nivelul spatiului intercostal
3.Ventricolul drept-1/3in spatele sternului si 2/3 dupa cartilajele coastelor3-4 medial de linia
parasternala stinga.
3.Partea toracica a esofagului-la nivelul vertrebrei T2-T11
4.Traheia-la nivelul vertebrei C6-T5. Unde are loc bifurcatia traheii.

3.Repere si diviziuni topografice in regiunea facial a capului.

E situate in portiunea inferoanterioara a capului.Limita sup-margina supraorbitala,osul
zigomatic,arcada zigomaticaorificiul auditiv extern. Inf-ramura inferioara si baza mandibulei.
Puncte de reper extern-contururile orbitelor,marginile aperturii priforme si dorsul nasului,osul
zigomatic,arcada zigomatica,fosa caninca a maxilei,marg ant a m.maseter,contururile mandibulei.
Regiuni:1.orbitala(aparaul lacrimal si orbita)2.nazala(nasul extern,cavitatea
nazala,sinusurile)3.bucala(vestibulsi cavitatea propriuzisa)4.regiunea
laterala(geniana,parotidomaseterica,profunda).

Bilet 19
1. Spatiul interscalen. A subclavicuara si ramurile ei, plexul brachial
Sp interscale se afla intre mm scalen anterior si scalen medius. In spatial interscalen se afla artera
subclaviculara si plexul brachial. Artera subclavie se divide in 3 portiuni. Prima de la inceputul art
pina la spat interscalen, a 2 in spat interscalen ,a 3 de la spat interscalen pina la virful fosei axilare.
In 1 portiune incepe arters vertebrala, trunchi tirocervical, art toracica interna. A vertebrala situate
mai medial se indreapta in sus intre mm scalen ant si lonus colli si trece in foramen transeversarium
al vert C4. Tr tirocervical se imparte in 4 rmuri:tiroida inf, cervic ascendenta, cervicala superf si art
suprascapulara. Art toracica int da ramuri intercostale ant, perforante,sternale,mediastinale,
pericardiaco frenica.
In port a 2 porneste trunchi costocervical care genereaza rr spre mm post ai gitului precum si artere
intercost post din primul si al 2 spatiu intercostal.
In port a 3 de la a. subclavie porneste art transeversala a gitului. Ea strapunge plexul brachial nervos
si vascularizeaza muschii limitrofi , coborind pina la unhiul inf al ompoplatului
Plexul bragial se form din nervii cervicali C5-8 si T1, in spat interscalen 3 trunchiuri super, mediu,
inf. Etajul sup-C5-7 intre scalen ant si mijlociu. Etajul inf C8-T1 posterior de vasele subclaviculare.
2. Spatiile de tesut cellular adipos in reg profunda a fetei. Continutul, comunicarile.
Dupa Pirogov se mai nusmete si regiunea intermaxilara , poate fi accesibila dupa inlaturarea
ramuriimandibulei , a musciului maseter si arcadei zigomatice. LIMITE regiunea prezinta un spatiu
delimitat din exterior -ramura montaat a mand; ant-tuberozitatea maxilarului; med-apofiza pterigoida
a osului sfenoid; sup- baza craniului. Acest spatiu contine tesut celuloadipos, vase si nervi. Din mm
fac parte pterigod med si lateral, temporal segmental de insertie a lui apofiza coroida a
mandibulei.muschii pterigoidieni sunt acoperiti de o foita fasciala subtire.pe linga aceasta intre
muschiipterigoidieni se gaseste o placa conjunctiva sau aponeuroza interpterigoidiana , care separa
muschii sus numiti unul de altul. In portiunea profunda a fetei deosebim 2 spatii de tesut cellular
interfascial :temporopterigoidian- intre pterigoidian lat si temporal. Si spatial intepterigoidian intre
pterigoid med si lat.ambelel spatii sunt umplute cu tes conj laxcare comunica intre ele si deasemenea
alte soasii celuloadipoase in diverse directii( regiunea temporala ,fosa pterigopalatina , bula grasoasa
a obrazuui)
Spatial temporopterigoidian comunica cu corp adipos al obrazului si fosa pterigopalatina, prin orif
rotund cu cavitatea craniana. Acest spatiu comunica cu cavit orbitei prin fisura orbitara inferioara, cu
cav nazala prin orif sfenopalatin, cu cav bucala prin orif palatin. Aici sint dispuse art maxilara cu rr
ei si numeroase vene care const plexul venos pterigoidian
Spatiul interpterigoidin comunica cu spatiile temporopterigoidian si parafarigian, cu cav craniana
prin orif spinos si oval , pe parcursul nerv lingual- cu planseul cav bucale . pe linga plexul venos ,
art maxialara , trec si nervii rr ale nerv mandibular (lingual si alveolar inf).Nervii alveolar inf si
lingual ,aflati in spatial interpterigoidian sint separate unul de altul de fascia
interpterigoidiana,existent septului interfascial dintre nervii lingual si alveolar inf prexinta un interes
practice , deoarece poate fi argummentata anatomotopografic anestezia mandibulara si pot fi
explicarte esecuri in executarea ei
3.Demostrati arcul aortei si ramurile lui. Raporturi cu formatiuni limitrofe.
Arcul aortei reprezinta o continuare a port ascendenta a aortei, cea din urma fiind situate
interpericardiac. Segmental incipient al arcului aortei in partea ant e acoperit de sacul pleural
drept,cel terminal de cel stimg. N.vag sting interesecteaza arcul aortei in partea ant. Ramura lui
nervul recurrent laringeu il ocoleste inf si post. In partea anteromediala a nerv vag e situate nerv
frenic, in cea anerosup a arcului aortei- vena brahiocefalica stinga. Mai jos de arcul aortei –art
pulmonara drapta si bronhul sting, intrsectindu-l arcul aortei urmeaza in port descendena a aortei. Pe
semicircumferinta anteroinferioara a rc aortei se insereaza lig arterial-duct arterial Bottal obliterate.
In partea post se situeaza treaheea,esofag,duct thoracic. De la suprafata arc aortei in directive
craniana isi ia inceputul trunchi brahiocefalic, art carotida comuna stinga si artera sublcavie stinga.

Bilet 20
1. Corelatiile dintre aorta si esofag
Aorta si esfogaul se afla in mediastinul post. Portiunea toracica a esofagului se imparte in 3
segmente superior pina la arcul aortic, mediu –respectiv situarii arcului aortic si bifurcatiei traheii;
inf- de la bifurcatia traheii pina la niv vertebrei T9.
La niv vert T4 in partea lui ant vine in contact cu esofag arcul aortei, mai jos de el bifurcatia traheii,
bronhul sting si gang limfatici. In partea stinga putin mai in spatele esofag se afla partea descendenta
a aortei. In segm inf al port toracice cele mai principaele sunt corelatiile dintre esofag si aortaa.. ele
se pot manifesta in 2 moduri esofagul si aorta in acest segment sint situate aproape parallel sau
esofagul formind o curbura pronuntata se situeaza la stinga de aorta. Mai sus de niv vert T8-9 peretel
sto=ing al esofag coontacteaza cu aorta. Intre aceste organe trec arterele esofagiene care incep de la
aorta. In dreapta esofag se afla nerv vag drept. Esofag dispune de 3 stenoze si 2 dilatari. In cavitatea
toracica stenozele se afla in locul unde esofag vine in contact cu aorta si in segmetul cuprins in orif
esofagian al diafragmului. Una din dilatari mai sus de arcul aortei, alta dilatare se afla intre cele 2
stenoze ale esofag. Principalele surese de vascularizatie a esofag sunt ramurile arteriale care incep
de la port toracica a a aortei
2. Demonstrate nivelul de bifurcatie a arterie carotid commune, zona reflexogena.
Bifurcatia arterei carot comuna in arte carotida int si ext are loc la nivelul marg sup a cartilajului
tiroid. Pt a diferentia art carotida ext de cea int : art carotida ext spre deosebire de cea int care nu
dispune in regiunea gitului de ramuri, da un sir de ramificatii: a tiroida sup, art lingual, facial,
faringeea ascendenta. Topografica A carot ext avanseaza mai medial si e mai superf decit a carotida
int.
In regiunea bifurcarii este situate zona reflexogena care are un rol insemnat in circ sanguine. In
notiunea de zona reflexogena intra: glomus carotidian, sinus carot, portiunea cervicala a asrt carot
interne, ramurile nerv.glosofaringian, n.vag, trunchiul simpatico. Glomus caroticum constiutiut din
tes conjunctic sic el specific. Impulsurile care nimeresc din baro- si chemoreceptorii zonei carotid
reflexogene influenteaza asupra niv tensiunii arterial si componentei chimice a singelui.
3. Demonstrati pe craniu limitele fosei retromandibulare.
Fosa retromand. Este limitata anterior de ram mandibulei si de muschiul pterigoid medial, post-de
apofiza mastoid de inceputul mm sternocleidom…si de venterul post al mm digastric, sup-de
conductul auditiv extern, in afara de glanda parotid in aceasta loja sint dispuse vase, neervi si tesut