Interpretarea retroactiva a alcoolemiei

- cadru general

1. Consideratii preliminare
Interpretarea retroactiva a alcoolemiei reprezinta modalitatea stiintifica prin care,
pe baza reconstituirii curbei metabolismului alcoolului dintr-un consum dat, se apreciaza
alcoolemia teoretica intr-un moment anterior prelevarii probelor biologice. Pentru a putea
analiza alcoolemia ce provine dintr-o anumita cantitate de bautura este foarte important
de cunoscut reprezentarea grafica a acesteia. In prezent se admite ca forma grafica de
reprezentare a metabolismului alcoolului in organism curba lui Widmark, care cuprinde
atat faza de absorbtie cat si faza de eliminare.
Interpretarea retroactiva a alcoolemiei se face numai luând ca bază de calcul
valorile concentraţiei de alcool stabilite la analiză, care se coreleaza cu datele de
consum puse la dispoziţie. Astfel, pentru a putea reconstitui metabolismul alcoolului
ingerat de o persoana sunt necesare doua categorii de date: unele cu caracter obiectiv,
iar altele cu caracter subiectiv.
 Datele obiective sunt reprezentate de cunoasterea exacta a momentului
evenimentului rutier (acesta fiind momentul pentru care se face recalcularea),
valorile alcoolemiei din cele 2 probe de sange prelevat la interval de o ora, sexul,
greutatea si talia persoanei respective.
 Datele subiective sunt reprezentate de circumstantele consumului de alcool
oferite de invinuit si/sau de organul de cercetare penala.
Aceste date trebuie sa cuprinda:
 momentul inceperii si terminarii consumului de bautura,
 felul, cantitatea si concentratia in alcool a bauturii consumate,
 starea de plenitudine a stomacului (premergatoare, in timpul sau
dupa consumul de bauturi) si felul alimentelor consumate,
 ritmul (sau secventa) de ingestie a bauturii in situatia ca perioada
de consum a fost mai mare de 1,5 ore.
Cel mai importatnt principiu al acestui gen de expertize este cunoaşterea
faptului că valorile obţinute prin efectuarea calculului retroactiv sunt teoretice si de
aceea au caracter de relativitate. Aceste valori au caracter strict teoretic şi
aproximativ, datorită faptului că reprezintă doar rezultatul unui calcul teoretic, bazat
pe coroborarea unor date obiective, constatate ştiinţific - respectiv valorile
alcoolemiilor stabilite la analiză, cu datele din declaraţiile de consum, care sunt
subiective şi care pot fi mai mult sau mai puţin reale, indiferent de bunăcredinţa
făptuitorului. Datorita factorilor subiectivi, consideram ca declaratiile de consum se
pot inscrie intr-o marja de credibilitate de ±20% din cantitatea de bautura
declarata. Datorită intervenţiei unor serii de factori neobiectivabili (necontrolabili),
rezultatele obţinute au doar un caracter teoretic, de cele mai multe ori fiind
necesare elaborarea unor ipoteze de lucru şi oferirea mai multor variante, generate,
în majoritatea cazurilor de declaraţiile incomplete, improbabile, nereale sau uneori
de-a dreptul aberante ale persoanelor cercetate.
Declaraţiile de consum oferite organelor de poliţie sau celor judiciare în fazele
de urmărire şi/sau de cercetare penală îmbracă un mare grad de subiectivism.
Mentalitatea populară este de a declara mai puţin decât s-a consumat în realitate,
sau uneori de a nega consumul în întregime. În situaţiile în care cantitatea de
băutură nu a fost declarată în întregime, şi care se întâlneşte în majoritatea
situaţiilor unor astfel de declaraţii, expertul medico-legal nu se poate substitui
organului judiciar prin a stabili că declaraţia este "nereală" şi implicit el “nu poate
ţine cont” de ea. Astfel, expertul este dator să ia în calcul cantitatea de bauturi
declarată, care poate reprezenta o parte din întregul consum real (recunoscut

1
parţial). Principiul conform căruia "dacă nu declară tot înseamnă că minte"
contravine deontologiei profesionale şi atribuţiilor expertale. In aceste situatii se
poate elabora si ipoteza de lucru conform careia, daca se considera real intervalul
de consum, se va lua in calcul cantitatea de bautura necesara sa determine
alcoolemia stabilita la analiza, in limita marjei de credibilitate.
Dacă expertul poate dovedi însă, pe baze ştiinţifice, că ceea ce a declarat
faptuitorul este neadevărat, el trebuie să comunice aceasta organului judiciar
solicitant, singurul să ia deciziile legale corespunzătoare. În aceste situaţii expertul
poate furniza o variantă de calcul, menţionând că valabilitatea rezultatului teoretic
obţinut este oferit sub rezerva cunoaşterii împrejurărilor reale ale consumului de
băuturi alcoolice.
Pe langa aspectele legate de subiectivismul datelor de consum, la caracterul
teoretic al rezultatelor se adauga si variabilitatea unor parametrii cum ar fi periada
de absorbtie, care este imposibil de reconstituit cu exactitate. Se admite astfel, ca
absorbtia alcoolului pe stomacul gol se realizeaza intr-un interval cuprins in medie
intre 30 - 45 minute, iar pe stomacul plin intre 90 - 120 minute.
In sfarsit, o alta sursa de eroare in intrepretarea retroactiva a alcoolemiei
este data de imposibilitatea reconstituirii propriu-zise a curbei metabolismului in
fazele de absorbtie si de platou, aceasta fiind simplificata in aplicatiile grafice
folosite, sub forma de drepte. Se accepta ca reprezentare liniara constanta numai
faza de eliminare in primele 6-7 ore. Intre 6-7 si 10 ore rata de eliminare mai poate
fi constanta, dar valoarea ei scade. Peste 10 ore nu se mai poate stabili vreo
corelatie intre rata de eliminare constatata si evolutia retrospectiva a alcoolemiei.
Avand in vedere ca in aceasta categorie de expertixa se opereaza cu
parametrii variabili, rezultatele oferite trebuie sa fie in conformitate cu deontologia
profesionala si implicit cu principiul juridic in dubio pro reo, in sensul ca se vor lua in
calcul toate limitele posibile in cazul dat, de la cea mai favorabila situatie la cea mai
defavorabila, precizand in final carui motiv se datoreaza variabilitatea rezultatelor.
In situatia in care variabilitatea perioadei de absorbtie este irelevanta se va lua in
calcul varianta respectiva atat timp cat este posibila teoretic. In mod exceptional se
vor putea contesta veridicitatea datelor de consum numai in situatia in care exista
certitudinea excluderii lor, in corelatie cu situatiile extreme citate in literatura de
specialitate. Altfel, expertul isi poate exprima suspiciunea, dar nu are dreptul sa le
ignore.

2. Etapele desfasurarii expertizei

Expertiza privind interpretarea retroactiva a alcoolemiei trebuie sa parcurga
urmatoarele etape:
1. Extragerea datelor necesare din materialul probator pus la dispozitie. In mod
normal, organul de justitie solicitant ar trebui sa precizeze care sunt datele de
care expertul trebuie sa tina seama la efectuarea expertizei. In situatia in
care acest lucru nu se intampla, expertul poate sa solicite in scris punerea la
dispozitie in mod explicit a acestor date. Daca nici in urma unei asemenea
solicitari nu se precizeaza clar aceste date, expertul le va extrage din
materialul probator pus la dispozitie si va oferi toate variantele de
interpretare ce decurg din acestea, fiecare varianta de calcul taxandu-se
separat.

2. Pe graficul de lucru din anexa 1 se stabilesc pe abscisa (timp) urmatoarele

momente:
 momentul primei recoltari
 momentul celei de-a doua recoltari
 ora evenimentului
 intervalul de consum

2
 3. Apoi se stabilesc in functie de ordonata (alcoolemie), punctele din grafic ce
reprezinta valorile alcoolemiei stabilite la analiza;

4. Se prelungeste spre ordonata dreapta care uneste cele doua valori

(alcoolemiile stabilite la analiza), pana ce intersecteaza perpendiculara
ridicata de pe abscisa din momentul inceputului consumului de bautura;

5. Apoi se stabileste pe dreapta astfel trasata momentul atingerii alcoolemiei

maxime raportate la ora afirmata a sfarsitului intervalului de consum, in
functie de starea de plenitudine a stomacului.
La starea de plenitudine a stomacului se va ţine cont de natura şi
cantitatea alimentelor ingerate. Se consideră ca perioadă de digestie normală
(medie) un interval de 3 ore, care se poate extinde pana la 4 sau chiar 5 ore
in cazul consumului anumitor alimente sau in anumite stari patologice.
 pe stomacul gol absorbţia maximă a alcoolului se realizează la 30
minute cu extinderea de până la 45 minute în cazul alcoolemiilor mai
mari de 1,25 g‰
 pe stomacul cu alimente în diverse grade de digestie alcoolemia
maximă se atinge la un interval de 1h-1h30'-2 h (1h corespunde
sfârşitului perioadei de digestie sau consum minim de alimente, 1h30'
semiplenitudinea stomacului, iar la 2h consum concomitent cu alimente
sau imediat după masă). In literatura de specialitate se citeaza si
cazuri cu absorbtie maxima la 3 ore de la terminarea consumului, dar
acestea sunt exceptionale.
În cazuri speciale cum sunt:
 Rezecţia gastrică, absorbţia maximă se realizează la 45'-1h, pe
stomacul plin si pana in 30 min pe stomacul gol.
 Ingestia de alimente greu digerabile sau/şi cu aport crescut de grăsimi
alcoolemia maximă se poate atinge şi la un interval mai mare de 2h,
dar nu mai mult de 3h situaţie în care se va face corelarea cu datele
rezultate din dinamica procesului de metabolizare.

6. Verificarea cantitatilor de bautura declarate prin calcularea alcoolemiei

maxime teoretice din consumul declarat/constatat. Avand in vedere ca
metoda cea mai utilizata pe plan international este metoda de calcul prin
aplicarea formulei Widmark, se va folosi aceasta metoda corectata cu
scaderea coeficientului de resorbtie (T. Gilg, Dubowski), aceasta datorita
faptului ca studiile recente au aratat ca valorile obtinute prin aplicarea simpla
a formulei lui Widmark este relativ supraevaluativa. Atunci, valoarea
alcoolemiei maxime teoretice va fi corectata prin scaderea ratei de eliminare
inmultita cu timpul scurs de la inceputul ingestiei si pana la atingerea
alcoolemiei maxime. Ca atare se va folosi urmatoarea formula:

A
________
(1) Co = - β x t (sau β60)
Gxr
unde Co - alcoolemia (g‰)
A - cantitatea de alcool absolut (g)
G - greutatea (kg)
r - factorul Widmark (anexa 2)
β - rata de eliminare individuala (g‰/h)
t - timpul dintre inceputul consumului de bautura si alcoolemia maxima (h)
Stabilirea cantitatii de alcool pur din bautura consumata se face prin formula:
3
 t0 x ρ x Q
(2) C = ____________ ,
100
unde t0 - taria in grade a bauturii (sau in vol%)
C - cantitatea de alcool pur (g)
ρ - densitatea specifica a alcoolului = 0,79
Q - cantitatea de bautura (ml)

7. În interpretarea rezultatelor se considera un consum veridic cantitatea de

bautura ±20%, capabila sa determine valorile alcoolemiilor stabilite la
analiza, si care reprezintă factorul de veridicitate, avand in vedere ca de
foarte putine ori se poate preciza cu exactitate cantitatea de bauturi
consumate la un momentdat.

8. In situatia in care cantitatea de bautura este concordanta cu valorile

alcoolemiilor stabilite la analiza se trece la pasul urmator, reprezentat de
completarea trasarii curbei Widmark simplificate, prin unirea punctului de pe
abscisa corespunzator inceputului ingestiei cu punctul alcoolemiei maxime.

9. Apoi se identifica pe curba Widmark alcoolemia din momentul evenimentului

rutier, ridicând de pe abscisă (axa timpului) o perpendiculară din momentul
evenimentului până la curbă, apoi o dreaptă paralelă cu abcisa, până la
ordonată (axa alcoolemiei).

10. Avand in vedere ca limita standard de eroare admisă a metodei

Cordebard este de ±5%, vom utiliza pentru corectie rotunjirea rezultatelor la
5 si 0 a sutimilor de gram, ultima etapa fiind cea de oferire a rezultatelor
finale, precizandu-se in functie de ora evenimentului faza intoxicatiei,
alcoolemia teoretica rezultata si factorii de variabilitate.

3. Situatii speciale

1) Consum partial declarat

Una din cele mai frecvente situatii este cea in care persoana implicata declara
partial (incomplet) consumul de bauturi alcoolice, desi in mod evident, alcoolemia
stabilita la analiza nu ar fi putut proveni numai din consumul declarat. In aceste situatii
se face estimarea alcoolemiei retroactive pe baza declaratiilor puse la dispozitie,
integrandu-se in evaluarea retroactiva, in mod strict, datele de consum mentionate, fara
a exclude din proprie initiativa vreuna din cantitatile afirmate, pe motiv ca “daca nu
declara tot inseamna ca minte cu totul”.
Etapele de efectuare a expertizei si analizei sunt asemanatoare cu urmatoarele
modificari:
La punctul 6, privind stabilirea teoretica a alcoolemiei maxime din consumul
declarat, aceasta se calculeaza conform metodei stabilite in pct.1. Din punctele de
alcoolemie maxima stabilite pe dreapta care uneste retrograd valorile alcoolemiilor
stabilite la analiza, se scade valoarea alcoolemiei maxime teoretice rezultate din bautura
partial declarata, prin trasarea unei drepte verticale de marimea valorii teoretic calculate,
ce descende din punctele de alcoolemie maxima. Se obtine astfel valoarea alcoolemiei
preexistente acestui consum de bautura partial recunoscut. Din punctul inferior se
traseaza o linie orizontala care va intersecta perpendiculara ridicata de pe abscisa
corespunzatoare intervalului de consum declarat si se stabileste astfel punctul de la care

4
se traseaza dreapta corespunzatoare fazei de absorbtie, dar numai a acestei cantitati de
bautura, cea recunoscuta partial.

2) Consum nerecunoscut
In situatia in care consumul de bautura este nerecunoscut, sau plasat temporal cu
mult timp inaintea evenimentului rutier, astfel incat din acesta sa fi rezultat o alcoolemie
care s-ar fi degradat total pana in momentul recoltarii, se incunostiinteaza organul
judiciar despre aceasta, iar daca nu se trimit date de ancheta suplimentare, interpretarea
retroactiva a alcoolemiei se va face cu mentiunea ca valoarea este obtinuta sub rezerva
cunoasterii circumstantelor consumului real de bautura. Efectuarea calculului se face
tinand cont numai de rata de eliminare obtinuta din rezultatul analizelor si timpul scurs
de la eveniment pana la recoltare si priveste numai faza de eliminare, mentionandu-se
acest aspect.

3) Recoltarea unei singure probe de sange

Atunci când nu există decât o singură prelevare se pot face numai aprecieri
orientative, calculul făcându-se atât pentru absorbţie cât şi pentru eliminare,
rezultatele urmând a fi coroborate cu datele de consum, iar aprecierea finală se face
la modul general, în funcţie de limita penală, pe cat posibil fără a se preciza valori.
Daca se ofera date de consum, se mentioneaza in final ca rezultatul obtinut
depinde exclusiv de veridicitatea declaratiei de consum.

4) Consumul declarat dupa evenimentul rutier

Se apreciaza intotdeauna sub rezerva veridicitatii datelor de consum puse la
dispozitie. Interpretarea se face tinand cont de consumul declarat, in conformitate
cu aceeasi metodologie de calcul mentionata la punctele 1 si 2.

5) Alcoolemiile stabilite la analiza sunt in crestere sau egale

In situatia in care datele din declaratia de consum nu sunt concordante cu
alcoolemiile stabilite la analiza, se cere reverificarea lor explicand motivul. Daca nici de
aceasta data nu se pun la dispozitie date reale, expertiza nu va putea fi efectuata. In
situatia in care valorile stabilite la analiza sunt apropiate de limita de infractiune, se pot
face aprecieri neprecizabile, asupra posibilitatii ca alcoolemia din momentul comiterii
faptei sa fi fost sub aceasta limita.
In cazul alcoolemiilor egale, se va aprecia alcoolemia maxima intre cele 2
recoltari, cu aceeasi conditie, si anume, ca datele de consum sa fie concordante cu
valorile stabilite la analiza.

6) Recoltarea exclusiva de urina

Se va specifica intotdeauna ca nu se poate stabili alcoolemia din momentul
evenimentului pe baza alcooluriilor stabilite la analiza. Daca se poate, se vor face
aprecieri estimative, neprecizabile, tinand cont ca in faza de aliminare raportul dintre
alcoolurie si alcoolemie este de 1,37.

7) Recoltarea primei probe de sange si a celei de-a doua de urina

Nici in acest caz nu se poate stabili alcoolemia din momentul evenimentului, dar in
anumite situatii se pot face estimari neprecizabile raportate la limita de infractiune.
Acestea se pot face numai cand exista date de consum care sa ateste ca in momentul
recoltarii de sange alcoolul se afla in faza de eliminare.

5
1. *** American Prosecutors Research Institute - “Alcohol Toxicology for Prosecutors – Targeting Hardcore
Impaired Drivers”, july 2003.
2. David Anaise MD JD - “The Scientific Basis For The Defense Of Dui In The Fed State”
3. Dubowski, K. M. - “Human pharmacokinetics of ethanol: further studies," CLINICAL CHEMISTRY
(1976b), 22:1199
4. Edward Reyes, Dr. “A Review of Alcohol Clearance in Humans”. W. E. M. Lands, Alcohol, 15(2) 147-160
(1998)
5. Edward Reyes, Dr. “Ethanol Metabolism, Cirrhosis and alcoholism”, C.S. Lieber, Clinica Chimica Acta
257, 59-84 (19970
6. Gilg T. - Institutul de Medicină legală a Universităţii Ludwig Maximilians din München – “Alcoolul
afecteză capacitatea unei persoane de a conduce un autovehicul - analiza şi probarea faptelor în practica
medico-legală”
7. Gullberg, R.G.; Jones, A.W. "Guidelines for estimating the amount of alcohol consumed from a single
measurement of blood alcohol concentration; re-evaluation of Widmarkís equation". Forens Sci Intern 69,
119. 1994
8. Jones, A.W.; Jonsson, K.A. "Food-induced lowering of blood ethanol profiles and increased rate of
elimination immediately after a meal". J. Forens Sci 39, 1084. 1994.
9. Jones, A.W.; Pounder, D.J. "Measuring Blood-Alcohol Concentration for Clinical and Forensic Purposes
Drug Abuse Handbook, S.B.Karch Chapter 5.2
10. Millar, K,; Hammersley, R.H.; Finnigan, F. "Reduction of alcohol-induced performance by prior
ingestion of food". Br J Psychol. 83, 261. 1992
11. Zuba. D, Piekowski. W, “Uncertainty in Theoretical Calculations of Alcohol Concentration”, Institute of
Forensic Research, Westerplatte 9, 31 033 Krakow, Poland