2016.02. Suport Curs Noul Cod Fiscal PDF

Suport de curs www.accounting-leader.ro www.noutatifiscale.
ro Lect univ dr Rapcencu Cristian
w w w.a c co u n t i n g - l ea d er. ro
w w w.n o u t a t i fi s c a l e. ro
L ec to r R AP C E N C U C r i s t i a n
- 2016 -
1
Suport de curs www.accounting-leader.ro www.noutatifiscale.ro Lect univ dr Rapcencu Cristian
Cuprins:
A. Notiuni generale privind Noul Cod fiscal................................................................ ....................... 004
1. Modificari ale principiilor fiscalitatii............................................................................................................... 004
2. Cum poate fi modificat Codul fiscal.................................................................................................................. 004
3. Definitii diferite ale termenilor comuni utilizati in Codul fiscal........................................................... 005
4. Activitati independente vs dependente.......................................................................................................... 013
5. Retinerea si nevarsarea impozitelor la sursa...infractiune?................................................................... 014
6. Recalificarea unei tranzactii................................................................................................................................ 015
7. Regimul cheltuielilor si TVA pe perioada de inactivitate........................................................................ 017
8. Practici abuzive......................................................................................................................................................... 023
9. Venituri obţinute din România de nerezidenti............................................................................................ 023
B. Impozitul pe profit.................................................................................................................................. 025
01. Notiuni generale..................................................................................................................................................... 025
02. Aspecte privind impozitarea ONG.................................................................................................................. 027
03. Modificarea anului fiscal.................................................................................................................................... 028
04. Regimul special de impozitare (cota de 5%)............................................................................................. 031
05. Stabilirea rezultatului fiscal.............................................................................................................................. 031
06. Deduceri pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare........................................................................... 032
07. Neimpozitarea profitului reinvestit.............................................................................................................. 033
08. Venituri neimpozabile......................................................................................................................................... 034
09. Clasificarea cheltuielilor..................................................................................................................................... 035
Cheltuieli deductibile integral..................................................................................................................... 035
Cheltuieli deductibile limitat........................................................................................................................ 036
Cheltuieli nedeductibile.................................................................................................................................. 038
10. Tratamentul fiscal al cheltuielilor de protocol......................................................................................... 039
11. Tratamentul fiscal al cheltuielilor cu sponsorizarea.............................................................................. 042
12. Tratamentul creanţelor incerte sau neîncasate....................................................................................... 046
13. Provizioane/ajustari pentru depreciere si rezerve................................................................................ 051
14. Tratamentul cheltuielilor cu dobanzile si diferentele de curs........................................................... 052
15. Amortizarea fiscala............................................................................................................................................... 056
16. Valoarea fiscala a mijloacelor fixe – HG 1/2016...................................................................................... 060
17. Recuperarea pierderii fiscale........................................................................................................................... 060
18. Rezultatul fiscal al unui sediu permanent.................................................................................................. 060
19. Declararea şi plata impozitului pe profit – regula generala................................................................ 061
20. Declararea impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate................................................................. 061
21. Impozitul pe dividende....................................................................................................................................... 063
22. Concluzii finale....................................................................................................................................................... 064
C. Regimul microintreprinderilor......................................................................................................... 067
1. Aspecte generale....................................................................................................................................................... 067
2. Depasirea plafonului de 100.000 euro sau a ponderii de 20% din venituri................................... 069
3. Cota de impozitare................................................................................................................................................... 072
4. Baza impozabila in cazul unei microintreprinderi.................................................................................... 077
5. Declararea mentiunilor......................................................................................................................................... 083
6. Microintreprinderile – o solutie reala pentru inlocuirea PFA-urilor in 2016................................ 084
7. Alte aspecte esentiale............................................................................................................................................. 086
8. Concluzii finale.......................................................................................................................................................... 087
D. Regimul TVA.............................................................................................................................................. 088
01. Aspecte generale.................................................................................................................................................... 088
02. Persoana impozabila vs persoana neimpozabila..................................................................................... 088
03. Faptul generator şi exigibilitatea TVA.......................................................................................................... 090
04. Baza de impozitare a TVA.................................................................................................................................. 098
05. Cotele de TVA.......................................................................................................................................................... 103
06. Operaţiuni scutite de TVA.................................................................................................................................. 105
07. Aplicarea Pro-rata................................................................................................................................................. 105
08. Dreptul de deducere exercitat prin Decontul de TVA............................................................................ 108
09. Ajustarea TVA......................................................................................................................................................... 109
10. Răspunderea individuală şi în solidar pentru plata taxei.................................................................... 114
11. Regimul de scutire pentru intreprinderile mici....................................................................................... 115
12. Deducerea TVA anterioara inregistrarii in scopuri de TVA................................................................ 116
13. Facturarea................................................................................................................................................................. 117
14. Perioada fiscala – plafonul de 100.000 euro.............................................................................................. 118
15. Plata taxei la buget................................................................................................................................................ 119
2
16. Registrul operatorilor intracomunitari........................................................................................................ 120
17. Corectarea facturilor............................................................................................................................................ 120
18. Măsuri de simplificare (taxarea inversa) ................................................................................................... 120
19. Tratamentul voucherelor................................................................................................................................... 130
20. Alte aspecte privind livrarile de bunuri....................................................................................................... 132
E. Impozitul pe venit................................................................................................................................... 135
01. Aspecte generale.................................................................................................................................................... 135
02. Venituri din activităţi independente............................................................................................................. 137
03. Venituri din salarii şi asimilate salariilor.................................................................................................... 143
04. Venituri din cedarea folosinţei bunurilor................................................................................................... 149
05. Venituri din investiţii........................................................................................................................................... 151
06. Venituri din pensii................................................................................................................................................. 153
07. Venituri din premii şi din jocuri de noroc................................................................................................... 154
08. Venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal............................... 155
09. Venituri din alte surse......................................................................................................................................... 156
10. Venitul net anual impozabil.............................................................................................................................. 157
F. Contributii sociale................................................................................................................................... 161
01. Contributia la asigurarile sociale (CAS) ...................................................................................................... 161
02. Contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) ............................................................................. 173
03. Contribuţia de asigurări pentru somaj (CFS) ........................................................................................... 181
04. Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate............................ 181
05. Contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale................................... 182
06. Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale........................................... 182
07. Alte prevederi......................................................................................................................................................... 182
G. Impozite si taxe locale........................................................................................................................... 185
01. Impozitul pe clădiri şi taxa pe clădiri............................................................................................................ 185
02. Impozitul pe teren şi taxa pe teren................................................................................................................ 199
03. Impozitul pe mijloacele de transport............................................................................................................ 205
04. Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi a autorizaţiilor.................................................... 208
05. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate.............................................................. 209
06. Impozitul pe spectacole...................................................................................................................................... 209
07. Alte taxe locale........................................................................................................................................................ 210
08. Alte dispozitii.......................................................................................................................................................... 210
H. Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi................................................ 215
I. Accize............................................................................................................................................................ 220
J. Impozitul pe constructii....................................................................................................................... 222
K. Codul de procedura fiscala.................................................................................................................. 225
01. Modificarea dobanzii si a penalitatilor in cazul creantelor fiscale................................................... 225
02. Principii generale de conduită......................................................................................................................... 227
03. Interpretarea legii................................................................................................................................................. 229
04. Termenul de soluţionare a cererilor contribuabililor........................................................................... 230
05. Registrul contribuabililor/plătitorilor inactivi/reactivaţi.................................................................. 230
06. Termenul de prescripţie..................................................................................................................................... 231
07. Inspectia fiscala...................................................................................................................................................... 232
08. Esalonarea la plata................................................................................................................................................ 235
09. Soluţionarea contestaţiilor formulate.......................................................................................................... 236
10. Contraventii............................................................................................................................................................. 237
11. Alte prevederi......................................................................................................................................................... 238
Bibliografie................................................................................................................................................ 241
3
A. Notiuni generale privind Noul Cod fiscal

Impozitele și taxele reglementate de Codul fiscal sunt următoarele:
a) impozitul pe profit (Titlul II);
b) impozitul pe veniturile microîntreprinderilor (Titlul III);
c) impozitul pe venit (Titlul IV);
d) contribuţiile sociale obligatorii (Titlul V);
e) impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi si impozitul
pe reprezentanţele firmelor straine in Romania (Titlul VI);
f) taxa pe valoarea adăugată (Titlul VII);
g) accizele si alte taxe speciale (Titlul VIII);
h) impozitele şi taxele locale (Titlul IX);
i) impozitul pe constructii (Titlul X).
1. Modificari ale principiilor fiscalitatii
Pe langa cele 4 principii existente si care au fost usor modificate, Noul Cod fiscal
introduce un NOU principiu si anume predictibilitatea impunerii care asigură
stabilitatea impozitelor, taxelor și contribuțiilor obligatorii, pentru o perioadă de timp de
cel puțin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii
de noi impozite, taxe și contribuții obligatorii.
2. Cum poate fi modificat Codul fiscal
Inainte de 1 ianuarie 2016 Dupa 1 ianuarie 2016

Codul fiscal se modifică şi se completează (1) Prezentul cod se modifică şi se completează
numai prin lege, promovată, de regulă, cu 6 prin lege, care intră în vigoare în termen de
luni înainte de data intrării în vigoare a minimum 6 luni de la publicarea în MOf.
acesteia. (2) În cazul în care prin lege se introduc
Orice modificare sau completare intră în impozite, taxe sau contribuții obligatorii noi, se
vigoare cu începere din prima zi a anului majorează cele existente, se elimină sau se
următor celui în care a fost adoptată prin lege. reduc facilități existente, acestea vor intra în
vigoare cu 1 ianuarie a fiecărui an și vor
rămâne nemodificate cel puțin pe parcursul
acelui an.
(3) În situația în care modificările și/sau
completările se adoptă prin ordonanțe, se
pot prevedea termene mai scurte de intrare
în vigoare, dar nu mai puțin de 15 zile de la
data publicării, cu excepția situațiilor
prevăzute la alin. (2).
4
3. Definitii diferite ale termenilor comuni utilizati in Codul fiscal
Termen Inainte de 1 ianuarie 2016 Dupa 1 ianuarie 2016

orice activitate desfăşurată în baza unui contract orice activitate desfăşurată în baza unui contract
individual de muncă sau a unui statut special individual de muncă sau a unui statut special
prevăzut de lege, declarată angajatorului ca funcţie prevăzut de lege, declarată angajatorului ca funcţie
activitate de bază de către angajat; de bază de către angajat;
dependentă la în cazul în care activitatea se desfăşoară pentru mai în cazul în care activitatea se desfăşoară pentru mai
funcţia de bază mulţi angajatori, angajatul este obligat să declare mulţi angajatori, angajatul este obligat să declare
fiecăruia locul unde exercită funcţia pe care o numai angajatorului ales că locul respectiv este
consideră de bază. locul unde exercită funcţia pe care o consideră de
bază.
orice asociere în participaţiune, grup de interes
asociere, fără
economic, societate civilă sau altă entitate care nu
personalitate -----
este o persoană impozabilă distinctă, în înţelesul
juridică
impozitului pe venit şi pe profit.
locul de care relaţiile personale şi economice ale
persoanei fizice sunt mai apropiate.
În analiza relațiilor personale se va acorda atenţie:
- familiei soţului/soţiei;
- copilului/copiilor;
- persoanelor aflate în întreţinerea persoanei fizice
şi care sosesc în România împreună cu aceasta;
- calitatii de membru într-o organizaţie caritabilă,
centrul intereselor religioasă;
-----
vitale - participarii la activităţi culturale sau de altă
natură.
În analiza relațiilor economice se va acorda atenţie
dacă persoana:
- este angajat al unui angajator român;
- este implicată în activitati de afaceri în România;
- deţine proprietăţi imobiliare în România;
- detine conturi la bănci în România, carduri de
credit/debit la bănci în România.
5
orice contribuţii care trebuie plătite, în conformitate prelevare obligatorie realizată în baza legii, care are
cu legislaţia în vigoare, pentru protecţia şomerilor, ca scop protecţia persoanelor fizice obligate a se
contribuţii sociale
asigurări de sănătate sau asigurări sociale. asigura împotriva anumitor riscuri sociale, în
obligatorii
schimbul cărora aceste persoane beneficiază de
drepturile acoperite de respectiva prelevare.
o distribuire în bani sau în natură, efectuată de o o distribuire în bani sau în natură, efectuată de o
persoană juridică unui participant la persoana persoană juridică unui participant, drept consecinţă
juridică, drept consecinţă a deţinerii unor titluri de a deţinerii unor titluri de participare la acea
participare la acea persoană juridică, exceptând persoană juridică, exceptând următoarele:
următoarele:
a) o distribuire de titluri de participare a) o distribuire de titluri de participare noi sau
suplimentare care nu modifică procentul de majorarea valorii nominale a titlurilor de
deţinere a titlurilor de participare ale oricărui participare existente, ca urmare a unei
participant la persoana juridică; operațiuni de majorare a capitalului social;
b) o distribuire efectuată în legătură cu b) o distribuire efectuată în legătură cu
dobândirea/răscumpărarea titlurilor de dobândirea/răscumpărarea titlurilor de
participare proprii de către persoana juridică, ce participare proprii de către persoana juridică;
nu modifică pentru participanţii la persoana
juridică respectivă procentul de deţinere a
titlurilor de participare;
Dividend
c) o distribuire în bani sau în natură, efectuată în c) o distribuire în bani sau în natură, efectuată în
legătură cu lichidarea unei persoane juridice; legătură cu lichidarea unei persoane juridice;
d) o distribuire în bani sau în natură, efectuată cu d) o distribuire în bani sau în natură, efectuată cu
ocazia reducerii capitalului social constituit ocazia reducerii capitalului social;
efectiv de către participanţi;
e) o distribuire de prime de emisiune, proporţional e) o distribuire de prime de emisiune, proporţional
cu partea ce îi revine fiecărui participant. cu partea ce îi revine fiecărui participant;
f) o distribuire de titluri de participare în legătură
cu operaţiuni de reorganizare.
Se consideră dividend din punct de vedere fiscal şi Se consideră dividende din punct de vedere fiscal şi
se supune aceluiaşi regim fiscal ca veniturile din se supun aceluiaşi regim fiscal ca veniturile din
dividende: dividende:
- suma plătită de o persoană juridică pentru - câştigurile obţinute de persoanele fizice din
bunurile sau serviciile achiziţionate de la un deţinerea de titluri de participare la
participant la persoana juridică peste preţul organisme de plasament colectiv;
6
pieţei pentru astfel de bunuri şi/sau servicii, dacă - veniturile în bani şi în natură distribuite de
suma respectivă nu a făcut obiectul impunerii la societăţile agricole, cu personalitate
primitor cu impozitul pe venit sau pe profit; juridică, constituite potrivit legislaţiei în
- suma plătită de o persoană juridică pentru materie (Legea 36/1991), unui participant
bunurile sau serviciile furnizate în favoarea la societatea respectivă drept consecinţă a
unui participant la persoana juridică, dacă plata deţinerii părţilor sociale.
este făcută de către persoana juridică în folosul
personal al acestuia.
Extras din Legea 31/1990:
Administratorii sunt solidar răspunzători faţă de societate pentru
existenţa reală a dividendelor plătite. Se pedepseşte cu închisoare de
la 1 la 5 ani fondatorul, administratorul, directorul general, directorul
sau reprezentantul legal al societăţii, care încasează sau plăteşte
dividende, sub orice formă, din profituri fictive ori care nu puteau fi
distribuite, în lipsa situaţiei financiare anuale sau contrar celor
rezultate din aceasta.
entitate orice asociere, asociere în participațiune, asocieri în
transparentă baza contractelor de exploatări în participație, grup
fiscal, cu/fără de interes economic, societate civilă sau altă entitate
-----
personalitate care nu este persoană impozabilă distinctă, fiecare
juridică asociat/participant fiind subiect de impunere în
înțelesul impozitului pe profit sau pe venit, după caz.
locul în care se iau deciziile economice strategice
necesare pentru conducerea activităţii persoanei
locul conducerii
juridice străine în ansamblul său şi/sau locul unde îşi
efective -----
desfăşoară activitatea directorul executiv şi alți
directori care asigură gestionarea şi controlul
activităţii acestei persoane juridice.
scutirea de impozit a venitului sau profitului obţinut
în alt stat, luând în considerare acel venit sau profit
pentru determinarea cotei de impozit aplicabilă
metoda scutirii -----
pentru venitul/profitul total obţinut, cota de impozit
determinată aplicându-se numai asupra
venitului/profitului rămas după deducerea
7
venitului/profitului obţinut în acel alt stat, conform
convenţiei pentru evitarea dublei impuneri
aplicabile.
orice transfer, exercitare sau executare a unui
operaţiuni cu instrument financiar, definit de legislaţia în materie
instrumente ----- din statul în care au fost emise, indiferent de
financiare piaţa/locul de tranzacţionare unde are loc
operaţiunea.
orice asociaţie, fundaţie sau federaţie înfiinţată în orice asociaţie, fundaţie, casă de ajutor reciproc sau
România, în conformitate cu legislaţia în vigoare, dar federaţie înfiinţată în România, în conformitate cu
numai dacă veniturile şi activele asociaţiei, fundaţiei legislaţia în vigoare, dar numai dacă veniturile şi
organizaţie
sau federaţiei sunt utilizate pentru o activitate de activele asociaţiei, casei de ajutor reciproc,
nonprofit
interes general, comunitar sau nonpatrimonial. fundaţiei sau federaţiei sunt utilizate pentru o
activitate de interes general, comunitar sau fără scop
patrimonial.
orice persoană fizică care nu este persoană fizică orice persoană fizică ce nu îndeplinește condițiile
rezidentă pentru a fi persoană fizică rezidentă, precum și orice
persoană fizică cetăţean străin cu statut diplomatic
sau consular în România, cetăţean străin care este
persoană fizică
funcţionar ori angajat al unui organism internaţional
nerezidentă
şi interguvernamental înregistrat în România,
cetăţean străin care este funcţionar sau angajat al
unui stat străin în România şi membrii familiilor
acestora.
atunci când condiţiile stabilite sau impuse în relațiile
comerciale sau financiare între două persoane
afiliate diferă de acelea care ar fi existat între
persoane independente, orice profituri care în
principiul valorii absenţa condiţiilor respective ar fi fost realizate de
-----
de piaţă una dintre persoane, dar nu au fost realizate de
aceasta din cauza condiţiilor respective, pot fi
incluse în profiturile acelei persoane şi impozitate
corespunzător.
8
acele ocupaţii exercitate pe cont propriu de persoane
fizice, potrivit actelor normative speciale care
profesii liberale -----
reglementează organizarea şi exercitarea profesiei
respective.
orice sumă ce trebuie plătită în bani sau în natură (1) Se consideră redevenţă plăţile de orice natură
pentru folosirea ori dreptul de folosinţă al oricăruia primite pentru folosirea ori dreptul de folosinţă al
dintre următoarele: oricăruia dintre următoarele:
a) drept de autor asupra unei lucrări literare, a) drept de autor asupra unei lucrări literare,
artistice sau ştiinţifice, inclusiv asupra filmelor, artistice sau ştiinţifice, inclusiv asupra filmelor,
benzilor pentru emisiunile de radio sau de benzilor pentru emisiunile de radio sau de
televiziune, precum şi efectuarea de înregistrări televiziune, precum şi efectuarea de înregistrări
audio, video; audio, video;
b) orice brevet, invenţie, inovaţie, licenţă, marcă b) dreptul de a efectua înregistrări audio, video,
de comerţ sau de fabrică, franciză, proiect, respectiv spectacole, emisiuni, evenimente
desen, model, plan, schiţă, formulă secretă sau sportive sau altele similare şi dreptul de a le
procedeu de fabricaţie ori software. transmite sau retransmite către public, direct sau
Nu se consideră redevenţă, în sensul prezentei legi, indirect, indiferent de modalitatea tehnică de
remuneraţia în bani sau în natură plătită pentru transmitere - inclusiv prin cablu, satelit, fibre
achiziţiile de software destinate exclusiv operării optice sau tehnologii similare;
redevenţă respectivului software, fără alte modificări decât cele c) orice brevet, invenţie, inovaţie, licenţă, marcă de
determinate de instalarea, implementarea, stocarea comerţ sau de fabrică, franciză, proiect, desen,
sau utilizarea acestuia. De asemenea, nu va fi model, plan, schiţă, formulă secretă sau procedeu
considerată redevenţă, în sensul prezentei legi, de fabricaţie ori software;
remuneraţia în bani sau în natură plătită pentru d) orice echipament industrial, comercial sau
achiziţia în întregime a drepturilor de autor asupra ştiinţific, container, cablu,conductă, satelit, fibră
unui program pentru calculator; optică sau tehnologii similare;
e) orice know-how;
c) orice transmisiuni, inclusiv către public, directe f) numele sau imaginea oricărei persoane fizice sau
sau indirecte, prin cablu, satelit, fibre optice sau alte drepturi similare referitoare la o persoană
tehnologii similare; fizică.
d) orice echipament industrial, comercial sau
ştiinţific, orice bun mobil, mijloc de transport (2) Nu se consideră redevenţă în sensul prezentei
ori container; legi:
e) orice know-how; a) plăţile pentru achiziţionarea integrală a oricărei
f) numele sau imaginea oricărei persoane fizice proprietăţi sau drept de proprietate asupra
9
sau alte drepturi similare referitoare la o tuturor elementelor menţionate la alin. (1);
persoană fizică. b) plăţile pentru achiziţiile de software destinate
exclusiv operării respectivului software, inclusiv
În plus, redevenţa cuprinde orice sumă ce trebuie pentru instalarea, implementarea, stocarea,
plătită în bani sau în natură pentru dreptul de a personalizarea sau actualizarea acestuia;
înregistra sau transmite sub orice formă spectacole, c) plăţile pentru achiziţionarea integrală a unui
emisiuni, evenimente sportive sau alte activităţi drept de autor asupra unui software sau a unui
similare. drept limitat de a-l copia exclusiv în scopul
folosirii acestuia de către utilizator sau în scopul
vânzării acestuia într-un contract de distribuţie;
d) plăţile pentru obţinerea drepturilor de
distribuție a unui produs sau serviciu, fără a da
dreptul la reproducere;
e) plăţile pentru accesul la sateliţi prin închirierea
de transpondere sau pentru utilizarea unor
cabluri sau conducte pentru transportul energiei,
gazelor sau petrolului, în situaţia în care clientul
nu se află în posesia transponderelor, cablurilor,
conductelor, fibrelor optice sau tehnologii
similare;
f) plăţile pentru utilizarea serviciilor de
telecomunicaţii din acordurile de roaming, a
frecvențelor radio, a comunicaţiilor electronice
între operatori.
un program inițiat în cadrul unei persoane juridice
ale cărei valori mobiliare sunt admise la
tranzacționare pe o piațã reglementatã sau
tranzacționate în cadrul unui sistem alternativ de
tranzacționare, prin care se acordă angajaților,
stock option plan ----- administratorilor și/sau directorilor acesteia sau ai
persoanelor juridice afiliate ei dreptul de a
achiziționa la un preț preferențial sau de a primi cu
titlu gratuit, un număr determinat de valori
mobiliare emise de entitatea respectiva.
Pentru calificarea unui program ca fiind stock option
10
plan, programul respectiv trebuie să cuprindă o
perioadă minimă de un an între momentul acordării
dreptului şi momentul exercitării acestuia
(achiziţionării valorilor mobiliare).
orice valori mobiliare, titluri de participare la un orice titlu de participare și orice instrumente
fond deschis de investiţii sau alt instrument financiare calificate astfel prin legislaţia în materie
titlu de valoare
financiar, calificat astfel de către CNVM, inclusiv din statul în care au fost emise.
instrumente financiare derivate şi părţile sociale.
orice activitate de transport pasageri sau bunuri
efectuat de o întreprindere în trafic internaţional,
precum şi activităţile auxiliare, strâns legate de
transport această operare şi care nu constituie activităţi
-----
internaţional separate de sine stătătoare.
Nu reprezintă transport internaţional cazurile în
care transportul este operat exclusiv între locuri
aflate pe teritoriul României.
pentru titlurile de participare/valoare - valoarea de valoarea de achiziţie sau de aport, utilizată pentru
achiziţie sau de aport, utilizată pentru calculul calculul profitului impozabil - pentru titlurile de
câştigului sau al pierderii, în înţelesul impozitului pe participare.
venit ori al impozitului pe profit În valoarea fiscală se includ și evaluările
înregistrate potrivit reglementărilor contabile
aplicabile. Valoarea de aport se determină în funcție
de modalitățile de constituire a capitalului social,
categoria activelor aduse ca aport sau modalitatea de
impozitare a aportului.
valoarea fiscală
valoarea de achiziţie sau de aport utilizată pentru
calculul câştigului sau al pierderii, în înţelesul
impozitului pe venit - pentru titlurile de valoare;
În cazul titlurilor de valoare primite sub forma
avantajelor de către contribuabilii care obțin
venituri din salarii și asimilate salariilor, altele
decât cele dobândite în cadrul sistemului stock
options plan, valoarea fiscală este valoarea de
11
piață la momentul dobândirii titlurilor de
valoare.
Mijloace fixe (NOU)
In situația în care, potrivit reglementărilor contabile,
contribuabilul deduce subvenția guvernamentală la
calculul valorii contabile a mijloacelor fixe, valoarea
rezultată este și valoare fiscala.
Legea 227/2015 Codul fiscal:
O persoană este afiliată dacă relaţia ei cu altă persoană este definită de cel puţin unul dintre următoarele
cazuri:
a) o persoană fizică este afiliată cu altă persoană fizică dacă acestea sunt soţ/soţie sau rude până la gradul al III-lea
inclusiv;
b) o persoană fizică este afiliată cu o persoană juridică dacă persoana fizică deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv
deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de
vot ale unei persoane juridice ori dacă controlează în mod efectiv persoana juridică;
c) o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă cel puţin aceasta deţine, în mod direct sau indirect,
inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al
drepturilor de vot la cealaltă persoană juridică ori dacă controlează în mod efectiv acea persoană juridică;
d) o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă o persoană deţine, în mod direct sau indirect,
inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al
drepturilor de vot la cealaltă persoană juridică ori dacă controlează în mod efectiv acea persoană juridică.
Persoane afiliate
HG 1/2016 Normele de aplicare:
Se consideră că o persoană controlează în mod efectiv o persoană juridică dacă se stabileşte faptul că, atât din
punct de vedere faptic cât şi legal, prin utilizarea informaţiilor şi/sau a documentelor, administratorul/personalul de
conducere, are capacitatea de decizie asupra activităţii persoanei juridice vizate, prin încheierea de tranzacţii cu alte
persoane juridice care sunt sub controlul aceluiaşi administrator/personal de conducere sau că persoana de
conducere din cadrul persoanei juridice este acţionar sau administrator în cadrul persoanei juridice vizate.
Pentru justificarea controlului exercitat în mod efectiv sunt luate în considerare contractele încheiate între
persoanele vizate, drepturile atribuite prin: acte constitutive ale persoanelor juridice, procuri, contracte de muncă sau
de prestări de servicii.
Prevederile de la lit. d) de mai sus stabilesc o relaţie de afiliere între două persoane juridice pentru cazul în care o
persoană terţă deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor sale afiliate, minimum 25% din
valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot atât la prima persoană juridică, cât şi la cea de-a
doua.
12
4. Activitati independente vs dependente
In MOf nr 499 din 7 iulie 2015 a fost publicata Legea 187/2015 privind aprobarea
OUG 6/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Una din modificarile aduse a constat in redefinirea activitatilor dependente/independente
care a intrat in vigoare incepand cu 10 iulie 2015 si este valabila si dupa 1 ianuarie 2016,
avand in vedere ca Legea 227/2015 a preluat aceleasi aspecte.
Inainte de 10 iulie 2015:

Anterior acestor modificari, Codul fiscal definea activitatea independentă ca fiind
orice activitate desfăşurată cu regularitate de către o persoană fizică, alta decât o activitate
dependenta.
Activitatea dependentă este orice activitate desfăşurată de o persoană fizică într-o
relaţie de angajare.
Orice activitate putea fi reconsiderată ca activitate dependentă dacă îndeplinea cel
puţin unul dintre criteriile de mai jos:
a) beneficiarul de venit se afla într-o relaţie de subordonare faţă de plătitorul de
venit, respectiv organele de conducere ale plătitorului de venit, şi respecta
condiţiile de muncă impuse de acesta (cum ar fi: atribuţiile ce îi revin şi modul de
îndeplinire a acestora, locul desfăşurării activităţii, programul de lucru);
b) în prestarea activităţii, beneficiarul de venit folosea exclusiv baza materială a
plătitorului de venit, respectiv spaţii cu înzestrare corespunzătoare, echipament
special de lucru sau de protecţie, unelte de muncă sau altele asemenea şi
contribuia cu prestaţia fizică sau cu capacitatea intelectuală, nu şi cu capitalul
propriu;
c) plătitorul de venit suporta în interesul desfăşurării activităţii cheltuielile de
deplasare ale beneficiarului de venit (cum ar fi: indemnizaţia de delegare-
detaşare în ţară şi în străinătate, precum şi alte cheltuieli de această natură);
d) plătitorul de venit suporta indemnizaţia de concediu de odihnă şi indemnizaţia
pentru incapacitate temporară de muncă, în contul beneficiarului de venit.
În cazul reconsiderării unei activităţi ca activitate dependentă, impozitul pe venit
şi contribuţiile sociale obligatorii ar fi fost recalculate și virate, fiind datorate solidar de
către plătitorul şi beneficiarul de venit. În acest caz, se aplicau regulile de determinare a
impozitului pentru veniturile din salarii realizate în afara funcţiei de bază.
Incepand cu 10 iulie 2015, ultimele doua paragrafe de mai sus au fost abrogate.
Dupa 10 iulie 2015:

Activitatea independentă reprezinta orice activitate desfăşurată de către o
persoană fizică în scopul obţinerii de venituri, care îndeplineşte cel puţin 4 din criteriile
de mai jos:
a) persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului şi a modului de
desfăşurare a activităţii, precum şi a programului de lucru;
b) persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi
clienţi;
13
c) riscurile inerente activităţii sunt asumate de către persoana care desfăşoară
activitatea;
d) activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o
desfăşoară;
e) activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacităţii intelectuale
şi/sau a prestaţiei fizice a acesteia, în funcţie de specificul activităţii;
f) persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare,
reglementare şi supraveghere a profesiei desfăşurate, potrivit actelor normative
speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective;
g) persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea direct, cu personal
angajat sau prin colaborare cu terţe persoane.
De retinut:
1. Calificarea unei activitati ca fiind independenta/dependenta se aplica doar in
cazul persoanelor fizice. Niciodata sa nu aplicati criteriile de mai sus in cazul
persoanelor juridice. Activitatile desfasurate intre personae juridice NU pot fi
reincadrate ca fiind dependente.
2. Daca nu se indeplinesc cel putin 4 din criteriile prezentate mai sus, activitatea
respectiva va fi calificata ca fiind dependenta, ceea ce presupune acelasi regim
de impozitare ca in cazul veniturilor salariale;
HG 1/2016 Normele de aplicare

Raportul juridic încheiat între părţi trebuie să conţină, în mod obligatoriu, clauze
contractuale clare privind obiectul contractului, drepturile şi obligaţiile părţilor, astfel
încât să nu rezulte existenţa unei relaţii de subordonare, ci libertatea persoanei fizice de
a dispune în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii. La încadrarea unei activităţi ca
activitate independentă, părţile vor avea în vedere ca raportul juridic încheiat să reflecte
conţinutul economic real al tranzacţiei/activităţii.
Persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea chiar şi pentru un
singur client, dacă nu există o clauză de exclusivitate în desfăşurarea activităţii.
În desfăşurarea activităţii persoana fizică utilizează predominant bunurile din
patrimoniul afacerii
5. Retinerea si nevarsarea impozitelor la sursa...infractiune?
Conform art 6 din Legea 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii

fiscale, reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a
sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă constituie infracţiune
şi se pedepseste cu închisoare de la un an la 6 ani.
Aceasta prevedere a fost valabila pana in momentul in care Curtea Constitutionala a
emis Decizia 363 din 7 mai 2015 prin care articolul respectiv din lege a fost declarat
neconstitutional. Instanţa constituţională nu a sancţionat incriminarea faptei de reţinere
şi nevărsare, cu intenţie, în termenul prevăzut de lege, a sumelor reprezentând impozite
sau contribuţii cu reţinere la sursă, ci insuficienta definire a acestei categorii de
impozite/contribuţii.
14
La momentul publicarii acestei decizii in Monitorul Oficial, articolul respectiv a fost
suspendat timp de 45 de zile. In termen de 45 de zile, Parlamentul sau Guvernul ar fi
trebuit sa puna in acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei, insa
acest lucru nu s-a intamplat. Acest lucru inseamna ca efectele juridice ale acestei prevederi
au incetat definitiv si practic reţinerea şi nevărsarea impozitelor cu retinere la sursa
reprezinta doar contraventie care se sanctioneaza cu amenda.
Reținerea și nevărsarea în totalitate a sumelor reprezentând impozite și contribuții
cu reținere la sursă constituie contravenție si se sancționează astfel:
- cu amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei pentru persoanele juridice încadrate în
categoria contribuabililor mijlocii și mari și cu amendă de la 1.000 lei la 1.500 lei,
pentru celelalte persoane juridice, precum și pentru persoanele fizice, dacă
obligațiile fiscale sustrase la plată sunt de până la 50.000 lei inclusiv;
obligațiile sustrase la plată sunt cuprinse între 50.000 lei și 100.000 lei inclusiv;
obligațiile fiscale sustrase la plată sunt mai mari de 100.000 lei;
In data de 3 septembrie 2015, invocand necesitatea punerii în aplicare a Deciziei

Curţii, precum și a clarificării mecanismului privind reținerea la sursă a impozitelor și
contribuțiilor sociale obligatorii, precum și definirea acestora, Comisia pentru Buget,
Finanţe şi Bănci din Camera Deputatilor a introdus un amendament care a fost aprobat
prin care se introduc in Noul Cod fiscal cele 2 definitii:
- reţinere la sursă (reţinere prin stopaj la sursă) = metodă de colectare a
impozitelor și contribuțiilor sociale obligatorii prin care plătitorii de venituri au
obligația, potrivit legii, de a le calcula, reține, declara şi plăti;
- impozite și contribuții sociale obligatorii cu reținere la sursă sau reținute prin
stopaj la sursă = acele impozite și contribuții sociale reglementate în prezentul cod
pentru care plătitorii de venituri au obligația să aplice metoda privind reținerea la
sursă sau reținerea prin stopaj la sursă.
6. Recalificarea unei tranzactii
In MOf nr 499 din 7 iulie 2015 a fost publicata Legea 187/2015 privind aprobarea
OUG 6/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Astfel, art 11 din Codul fiscal (unul din cele mai invocate in actele de inspectie fiscala,
atunci cand o tranzactie este recalificata de catre inspectorii fiscali) a fost modificat, cu
aplicabilitate 10 iulie 2015. De altfel, aceste prevederi au fost preluate din Noul Cod fiscal
deoarece s-a dorit implementarea acestora cat mai repede.
15
Inainte de 10 iulie 2015:
La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe, autorităţile fiscale puteau să nu ia
în considerare o tranzacţie care nu avea un scop economic sau puteau reîncadra forma
unei tranzacţii pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei.
În cazul în care tranzacţiile sau o serie de tranzacţii erau calificate ca fiind
artificiale, ele nu erau considerate ca făcând parte din domeniul de aplicare al
convenţiilor de evitare a dublei impuneri.
Prin tranzacţii artificiale se înţelegea tranzacţiile sau seriile de tranzacţii care nu
au un conţinut economic şi care nu pot fi utilizate în mod normal în cadrul unor practici
economice obişnuite, scopul esenţial al acestora fiind acela de a evita impozitarea ori de a
obţine avantaje fiscale care altfel nu ar putea fi acordate.
Dupa 10 iulie 2015:

La stabilirea sumei unui impozit, a unei taxe sau unei contribuţii sociale
obligatorii, autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop
economic, ajustând efectele fiscale ale acesteia, sau pot reîncadra forma unei
tranzacţii/activităţi pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei/activităţii.
Organul fiscal este obligat să motiveze în fapt decizia de impunere emisă ca
urmare a neluării în considerare a unei tranzacţii sau, după caz, ca urmare a reîncadrării
formei unei tranzacţii, prin indicarea elementelor relevante în legătură cu scopul şi
conţinutul tranzacţiei ce face obiectul neluării în considerare/reîncadrării, precum şi a
tuturor mijloacelor de probă avute în vedere pentru aceasta.
Dupa 1 ianuarie 2016:

Se elimina din Codul fiscal notiunea de „tranzactie artificiala” si se introduce cea de
„tranzacţie transfrontaliera artificiala”. In primul rand, tranzacţiile transfrontaliere sau
seriile de tranzacţii transfrontaliere sunt acele tranzacţii efectuate între două sau mai
multe persoane dintre care cel puţin una se află în afara României.
Tranzacţiile transfrontaliere sau care sunt calificate ca fiind artificiale de organul
fiscal competent nu vor face parte din domeniul de aplicare a convenţiilor de evitare a
dublei impuneri.
Tranzacţiile transfrontaliere artificiale reprezinta acele tranzacţii transfrontaliere
care NU au un conţinut economic şi care NU pot fi utilizate în mod normal în cadrul unor
practici economice obişnuite, scopul esenţial al acestora fiind acela de a evita impozitarea
ori de a obţine avantaje fiscale care altfel nu ar putea fi acordate.
Practic, o tranzactie va putea fi considerata ca fiind artificiala doar daca una
dintre parti se află în afara României. Cu alte cuvinte, tranzactiile desfasurate intre
doua sau mai multe entitati rezidente NU vor mai putea fi considerate artificiale.
Tranzacțiile între persoane afiliate trebuie sa respecte principiul valorii de piață.

În cadrul unei tranzacţii sau a unui grup de tranzacţii între persoane afiliate, organul fiscal
poate ajusta, în cazul nerespectarii principiului valorii de piaţă, sau poate estima, în
cazul în care contribuabilul nu pune la dispoziția organului fiscal competent datele
necesare pentru a stabili dacă preţurile de transfer practicate în situaţia analizată respectă
16
principiul valorii de piaţă, suma venitului sau a cheltuielii aferente rezultatului fiscal
oricăreia dintre părţile affiliate, pe baza nivelului tendinţei centrale a pieţei.
Procedura de ajustare/estimare şi modalitatea de stabilire a nivelului tendinţei
centrale a pieţei, precum și situațiile în care autoritatea fiscală poate considera că un
contribuabil nu a furnizat datele necesare stabilirii respectării principiului pentru
tranzacțiile analizate sunt stabilite prin Codul de procedură fiscală.
Pentru aplicarea acestor prevederi se utilizează Liniile directoare privind prețurile

de transfer emise de către OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)
pentru societățile multinaționale și administrațiile fiscale, cu modificările și completările
ulterioare.
Toate aceste prevederi de mai sus se aplică în scopul stabilirii doar a impozitelor
directe. De exemplu, TVA este un impozit indirect si nu face obiectul ajustarilor sau
estimarilor prezentate.
7. Regimul cheltuielilor si TVA pe perioada de inactivitate
ATENŢIE!!! Contribuabilii declarați inactivi care desfășoară activități economice în

perioada de inactivitate, sunt supuși obligațiilor privind plata impozitelor, taxelor şi
contribuţiilor sociale obligatorii (NOU), dar nu beneficiază de dreptul de deducere a
cheltuielilor și a TVA aferente achizițiilor efectuate în perioada respectivă.
Contribuabililor declarati inactivi li se anulează din oficiu înregistrarea în scopuri
de TVA începând cu data comunicării deciziei de declarare în inactivitate.
In MOf nr 547 din 23 iulie 2015 a fost publicata Legea 207/2015 – Noul Cod de
procedura fiscala, care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2016, moment in care OG 92/2003
a fost abrogata.
Contribuabilul persoană juridică, sau orice entitate fără personalitate juridică este
declarat inactiv şi îi sunt aplicabile prevederile din Codul fiscal privind efectele
inactivităţii dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
a) nu îşi îndeplinește, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligaţie
declarativă prevăzută de lege;
b) se sustrage controalelor efectuate de organul fiscal central prin declararea unor
date de identificare a domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal identificarea
acestuia;
c) organul fiscal central constatată că nu funcţionează la domiciliul fiscal declarat;
d) inactivitatea temporară înscrisă la registrul comerţului; (NOU)
e) durata de funcționare a societății este expirată; (NOU)
f) societatea nu mai are organe statutare; (NOU)
g) durata deținerii spațiului cu destinația de sediu social este expirată. (NOU)
În cazul prevăzut la lit. a), declararea în inactivitate nu se poate face înainte de

împlinirea termenului de 15 zile de la înştiinţarea contribuabilului privind depăşirea
termenului legal de depunere a declaraţiei. Contribuabilii care, ca urmare a notificărilor
transmise de organul fiscal, isi depun declaraţiile fiscale aferente perioadei de referinţă
17
până la expirarea termenului de 15 zile prevăzut în conţinutul notificării, nu vor fi inscrisi
în evidenţa contribuabililor inactivi.
În cazurile prevăzute la lit. f) şi g), declararea în inactivitate se va face după
împlinirea termenului de 30 zile de la comunicarea către contribuabil a unei notificări
referitoare la situaţiile respective.
ATENTIE!
Verificati daca firma pe care o gestionati are sediul expirat sau daca mandatul
administratorului este expirat pentru a nu risca sa fiti trecuti la inactivi. Nu uitati ca a fi
inactiv fiscal inseamna anularea codului de TVA din oficiu, firma nu are dreptul sa isi
deduca tva din achizitii si cheltuielile suportate dar trebuie sa colecteze TVA si sa suporte
impozit pe veniturile realizate
Beneficiarii care achiziționează bunuri și/sau servicii de la contribuabili după

înscrierea acestora ca inactivi în Registrul contribuabililor inactivi/reactivați nu
beneficiază de dreptul de deducere a cheltuielilor și a TVA aferente achizițiilor respective,
cu excepția achizițiilor de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită şi/sau
a achiziţiilor de bunuri/servicii de la persoane impozabile aflate în procedura
falimentului (a se consulta Legea 85/2014).
Astfel retineti faptul ca chiar daca dvs sunteti de buna credinta, in situatia in care
achizionati de la terti inactivi bunuri sau servicii, nu va puteti deduce nici TVA si nici
cheltuiala aferenta.
In octombrie 2015, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis că Fiscul nu
poate refuza contribuabilului dreptul de a-şi deduce TVA, pentru tranzacțiile încheiate cu
parteneri de afaceri inactivi din punct de vedere fiscal (Cauza C-277/14, apărută ca
urmare a unui litigiu între o societate poloneză şi Cameră Fiscală din oraşul Łódź).
Ramane de vazut in ce forma va fi preluata aceasta prevedere si in Codul fiscal.
Baza de impozitare pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii – din 12 ianuarie 2015
Art 286 – Legea 227/2015 Cod fiscal

Ca regula generala, Codul fiscal prevede ca baza de impozitare a TVA pentru livrări de
bunuri şi prestări de servicii este constituită din contrapartida obţinută sau care urmează a fi
obţinută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului.
HG 1/2016 Norme de aplicare

Taxa se determină prin aplicarea cotei standard sau a cotelor reduse asupra bazei de
impozitare determinate. Se aplică procedeul sutei mărite pentru determinarea sumei taxei (20 x
100/120 în cazul cotei standard şi 9 x 100/109 sau 5 x 100/105 în cazul cotelor reduse) atunci
când preţul de vânzare include şi TVA. De regulă, preţul include taxa în cazul livrărilor de bunuri
şi/sau prestărilor de servicii direct către populaţie, pentru care nu este necesară emiterea unei
facturi, precum şi în orice situaţie în care prin natura operaţiunii sau conform prevederilor
contractuale preţul include şi taxa.
Initial, in MOf nr 278 din 20 aprilie 2011 a fost publicat OMFP nr. 1873/2011 prin care s-a
aprobat Decizia nr. 2/2011 a Comisiei fiscale centrale privind interpretarea si aplicarea
unitara a art. 137 alin. (1) lit. a) si art. 140 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
18
Aceasta preciza ca pentru livrarile taxabile de constructii si de terenuri, TVA colectata
aferenta se determina in functie de vointa partilor rezultata din contracte sau alte mijloace de
proba, dupa cum urmeaza:
a) prin aplicarea cotei de TVA la contravaloarea livrarii, daca rezulta ca:
- partile au convenit ca TVA NU este inclusa in contravaloarea livrarii; sau
- partile NU au convenit NIMIC cu privire la TVA.
b) prin aplicarea procedeului sutei marite, daca rezulta ca partile au convenit ca TVA este
inclusa in contravaloarea livrarii.
ATENTIE!
In MOf nr 20 din 12 ianuarie 2015 a fost publicat OMFP 1820/2014 care a aprobat Decizia
Comisiei fiscale centrale nr 6/2014 prin care se aduc completari privind baza de impozitare a
tuturor bunurilor si serviciilor taxabile, nu numai a constructiilor si terenurilor.
Pentru livrările de bunuri/prestările de servicii taxabile, TVA colectată aferentă se
determină în funcţie de voinţa partilor rezultată din contracte sau alte mijloace de probă, după
cum urmează:
a) se aplică cota legală de TVA la contravaloarea livrării/prestării, daca rezultă că
părţile au convenit că TVA NU este inclusă în contravaloarea livrării;
b) prin aplicarea procedeului sutei marite, daca partile au convenit ca TVA este inclusa in
contravaloarea livrarii/prestării;
c) atunci când preţul unui bun/serviciu a fost stabilit de părţi fără nicio menţiune cu
privire la TVA, iar furnizorul bunului respectiv este persoana obligată la plata taxei
datorate pentru operaţiunea supusă taxei, preţul convenit trebuie considerat, în cazul în
care furnizorul/prestatorul nu are posibilitatea de a recupera de la dobânditor TVA
solicitată de administraţia fiscală, ca incluzând deja taxa. In acest caz, TVA se determină
prin aplicarea procedeului sutei mărite.
Prin TVA solicitată de administraţia fiscală se înţelege taxa care ar fi trebuit

colectată pentru operaţiunea respectivă. Poate fi acceptată ca mijloc de probă a faptului că
furnizorul/prestatorul nu are posibilitatea de a recupera de la dobânditor TVA inclusiv o
declaraţie pe propria răspundere a acestuia.
Exemplu:
În luna august 2016, entitatea Leader a fost declarată inactivă şi a fost înscrisă în Registrul
contribuabililor inactivi/reactivați. În luna septembrie 2016, aceasta achiziţionează mărfuri la
costul de 1.000 lei, TVA 20% pe care ulterior le vinde entităţii Barsin la preţul de vânzare de 1.500
lei. Entitatea Barsin este înregistrată în scopuri de TVA.
Tot în luna septembrie 2016, entitatea Leader primeşte o factură de servicii contabile în
sumă de 300 lei, TVA 20%.
Prezentaţi înregistrările contabile efectuate atât de entitatea Leader, cât şi de Barsin?
Entitatea LEADER - inactiva:

Având în vedere că entitatea Leader a fost declarată inactivă, acesteia i s-a anulat din oficiu
codul de înregistrare în scopuri de TVA. Astfel, societatea nu mai are dreptul să îşi deducă TVA
aferentă achiziţiilor efectuate. Conform cadrului contabil în vigoare, TVA va fi recunoscută în
costul de achiziţie al bunurilor cumpărate sau al serviciilor primite.
19
Înregistrările efectuate în contabilitate sunt următoarele:
- achiziţia mărfurior de la furnizor:
1.200 lei 371 = 401 1.200 lei
Mărfuri Furnizori
- vânzarea mărfurior către entitatea Barsin:

1.500 lei 4111 = 707 1.500 lei
Clienţi Venituri din vânzarea
mărfurilor
- evidenţierea TVA colectată de 250 lei aferentă livrării efectuate (1.500 lei x 20/120):
250 lei 635 = 446.Analitic 250 lei
Cheltuieli cu alte impozite, Alte impozite, taxe şi
taxe şi vărsăminte asimilate vărsăminte asimilate
- descărcarea din gestiune a stocurilor vândute:

1.200 lei 607 = 371 1.200 lei
Cheltuieli privind mărfurile Mărfuri
- înregistrarea facturii de servicii contabile primită:

360 lei 628 = 401 360 lei
Alte cheltuieli cu serviciile Furnizori
executate de terţi
Situaţia obligaţiilor de plată se prezintă astfel:
Dpdv CONTABIL Dpdv FISCAL

Elemente Sumă Elemente Sumă
Venituri 1.500 lei Venituri impozabile 1.500 lei
Cheltuieli Cheltuieli deductibile 0 lei
(250 lei + 1.200 lei + 360 lei) 1.810 lei
Rezultat contabil - 310 lei Rezultat fiscal 1.500 lei
Impozit pe profit (1.500 lei x 16%) 240 lei
TVA de plată 250 lei
Total obligaţii fiscale de plată 490 lei
Entitatea LEADER - activa:

Dacă entitatea Leader NU ar fi fost inactivă la data tranzacţiilor de mai sus, atunci situaţia
s-ar fi prezentat astfel:
Înregistrările efectuate în contabilitate ar fi fost următoarele:

- achiziţia mărfurior de la furnizor:
1.000 lei 371 = 401 1.200 lei

Mărfuri Furnizori
200 lei 4426
TVA deductibilă
20
- vânzarea mărfurior către entitatea Barsin:
1.800 lei 4111 = 707 1.500 lei

mărfurilor
4427 300 lei
TVA colectată
- descărcarea din gestiune a stocurilor vândute:
1.000 lei 607 = 371 1.000 lei

Cheltuieli privind mărfurile Mărfuri
- înregistrarea facturii de servicii contabile primită:
300 lei 628 = 401 360 lei

Alte cheltuieli cu serviciile Furnizori
executate de terţi
60 lei 4426
TVA deductibilă
Situaţia obligaţiilor de plată s-ar fi prezentat astfel:
Dpdv CONTABIL Dpdv FISCAL

Elemente Sumă Elemente Sumă
Venituri 1.500 lei Venituri impozabile 1.500 lei
Cheltuieli Cheltuieli deductibile 1.300 lei
(1.000 lei + 300 lei) 1.300 lei
Rezultat contabil 200 lei Rezultat fiscal 200 lei
Impozit pe profit (200 lei x 16%) 32 lei
TVA de plată (300 lei – 200 lei – 60 lei) 40 lei
Total obligaţii fiscale de plata 72 lei
Entitatea BARSIN (Entitatea LEADER - inactiva):

Entitatea Barsin achiziționează mărfuri de la un contribuabil inactiv şi astfel nu beneficiază
de dreptul de deducere a cheltuielilor și a TVA aferente.
Înregistrarea efectuată în contabilitate este următoarea:

- achiziţia mărfurior de la entitatea Leader:
1.500 lei 371 = 401 1.500 lei
Mărfuri Furnizori
Achiziția mărfurilor de la entitatea Leader reprezintă o operațiune scutită/neimpozabilă,

iar în Decontul de TVA 300 va fi reflectată la rândul „Achiziţii scutite de TVA sau neimpozabile”.
Tranzacţia nu va fi raportată în Declaraţia 394, având în vedere că furnizorul este inactiv şi deci
nu mai dispune de cod de înregistrare în scopuri de TVA.
21
În momentul vânzării stocului de marfă achiziţionat, entitatea Barsin va recunoaşte o
cheltuială de 1.500 lei care va fi nedeductibilă la calculul impozitului pe profit. Venitul obținut
din vânzarea bunurilor va fi considerat însă venit impozabil la calculul impozitului pe profit,
întrucât entitatea desfășoară activități economice.
La facturare, societatea Barsin va factura cu TVA, deoarece este înregistrată în scopuri

de TVA și efectuează operațiuni taxabile. Tranzacţia va fi reflectată în Decontul de TVA 300 la
rândul “Livrări de bunuri şi servicii în cotă de 20%”, iar dacă clientul este înregistrat în scopuri de
TVA, atunci va fi evidenţiată şi în Declaratia 394.
Asa cum am precizat mai sus, contribuabililor inactivi li se anulează din oficiu
înregistrarea în scopuri de TVA cu incepere de la data comunicării deciziei de declarare în
inactivitate.
Pentru achiziţiile de bunuri/servicii efectuate în perioada în care sunteti inactiv si
nu aveti un cod valabil de TVA, destinate operaţiunilor pe care urmează sa le efectuati
după data înregistrării în scopuri de TVA, aveti dreptul sa va ajustati TVA în favoarea
dvs, prin înscrierea în primul Decont de TVA depus după înregistrarea în scopuri de TVA
sau într-un decont ulterior a taxei aferente:
- bunurilor aflate în stoc şi serviciilor neutilizate (constatate pe bază de
inventariere, în momentul înregistrării);
- activelor corporale fixe, inclusiv bunurilor de capital pentru care perioada de
ajustare a deducerii nu a expirat; - ELIMINAT
- activelor corporale fixe în curs de execuţie, constatate pe bază de inventariere,
aflate în proprietate în momentul înregistrării in scopuri de TVA; - ELIMINAT
- bunurilor de capital pentru care perioada de ajustare a deducerii nu a expirat,
precum şi activelor corporale fixe în curs de execuţie, constatate pe bază de
inventariere, aflate în proprietatea sa în momentul înregistrării; NOU
- achiziţiilor de bunuri şi servicii care urmează a fi obţinute (pentru care
exigibilitatea TVA a intervenit înainte de data înregistrării in scopuri de TVA şi al
căror fapt generator are loc după această dată).
În cazul activelor corporale fixe, altele decât bunurile de capital, se ajustează taxa
aferentă valorii rămase neamortizate la momentul înregistrării. - ELIMINAT
Exemplu:
În 15 iulie 2016, entitatea Leader a fost declarată inactivă şi a fost înscrisă în Registrul
contribuabililor inactivi. În 7 septembrie 2016, aceasta achiziţionează materii prime de la un
furnizor la costul de 5.000 lei, TVA 20% pe care le da in consum in 23 septembrie 2016.
In data de 10 septembrie 2016, ca urmare a indeplinirii criteriilor impuse de legislatie,
entitatea Leader este reactivata. Perioada fiscala este luna.
Prezentaţi înregistrările contabile efectuate de entitatea Leader.
La data comunicării deciziei de declarare în inactivitate, entitatii leader i s-a anulat din
oficiu înregistrarea în scopuri de TVA. Astfel, aceasta nu are dreptul să îşi deducă TVA din factura
de achiziţie care, conform cadrului contabil în vigoare, va fi recunoscută în costul de achiziţie al
bunurilor cumpărate.
22
Avand in vedere ca la data reactivarii materiile prime se afla in stoc, entitatea are dreptul
sa isi ajusteze TVA in favoarea sa si sa il inscrie in Decontul de TVA aferent lunii septembrie 2016.
Înregistrările efectuate în contabilitate sunt următoarele:
- achiziţia materiilor prime de la furnizor (7 septembrie 2016):
6.000 lei 301 = 401 6.000 lei
Materii prime Furnizori
- ajustarea TVA pentru bunurile aflate în stoc (10 septembrie 2016):

1.000 lei 4426 = 301 1.000 lei
TVA deductibilă Materii prime
- darea in consum a materiilor prime (23 septembrie 2016):

5.000 lei 601 301 5.000 lei
Cheltuieli cu materii prime Materii prime
Daca societatea ar fi consumat materiile prime pana la data reactivarii (10 septembrie
2016), atunci aceasta NU ar mai fi avut dreptul sa isi ajusteze TVA aferenta achizitiei, deoarece
bunurile nu s-ar fi regasit in stoc la data inregistrarii in scopuri de TVA.
8. Practici abuzive
În domeniul TVA şi al accizelor, autorităţile fiscale şi alte autorităţi naţionale trebuie

să ţină cont de jurisprudenţa CJUE (Curţii de Justiţie a Uniunii Europene).
Daca se constată că există un abuz de drept, tranzacţiile implicate în astfel de
practici abuzive trebuie redefinite, astfel încât să se restabilească situaţia care ar fi
prevalat în lipsa tranzacţiilor ce au constituit abuzul.
Organul fiscal competent are dreptul de a anula TVA dedusă în legătură cu fiecare
tranzacţie de fiecare data cand se constată că dreptul de deducere a fost exercitat în mod
abuziv. Pentru a invoca abuzul de drept, trebuie să fie îndeplinite cumulativ două
condiții:
a) tranzacţiile în cauză, în pofida aplicării formale a condiţiilor prevăzute de
dispoziţiile legale, au drept rezultat garantarea unor avantaje fiscale care ar
contraveni scopului acelor dispoziţii legale;
b) trebuie dovedit, în mod obiectiv, faptul că scopul esenţial al operaţiunilor în cauză
este de a se obţine un avantaj fiscal.
9. Venituri obţinute din România de nerezidenti
Sunt considerate ca fiind obţinute din România, indiferent dacă sunt primite în
România sau în străinătate, în special următoarele venituri:

dividende de la o persoană juridică română dividende de la un rezident
venituri din proprietăţi imobiliare situate în veniturile unei persoane juridice străine
România, inclusiv veniturile din exploatarea obţinute din transferul proprietăţilor imobiliare
resurselor naturale situate în România, venituri situate în România sau a oricăror drepturi
23
din folosirea proprietăţii imobiliare situate în legate de aceste proprietăți, inclusiv
România şi venituri din transferul dreptului de închirierea sau cedarea folosinței bunurilor
proprietate asupra proprietăţilor imobiliare proprietăţii imobiliare situate în România,
situate în România. veniturile din exploatarea resurselor naturale
situate în România, precum şi veniturile din
vânzarea-cesionarea titlurilor de participare
deţinute la o persoană juridică română.
venituri din transferul titlurilor de participare veniturile unei persoane fizice nerezidente
la o persoană juridică, dacă aceasta este obţinute din închirierea sau din altă formă de
persoană juridică română sau dacă cea mai cedare a dreptului de folosinţă a unei
mare parte a valorii mijloacelor fixe ale proprietăţi imobiliare situate în România, din
persoanei juridice, direct sau prin una ori mai transferul proprietăţilor imobiliare situate în
multe persoane juridice, reprezintă proprietăţi România, din transferul titlurilor de participare,
imobiliare situate în România, precum şi deţinute la o persoană juridică română, şi din
veniturile din transferul titlurilor de valoare transferul titlurilor de valoare emise de
emise de rezidenţi români. rezidenţi români.
venituri din servicii prestate în România de k) veniturile din servicii prestate în România,
orice natură şi în afara României de natura exclusiv transportul internaţional şi prestările
serviciilor de management, de consultanţă în de servicii accesorii acestui transport
orice domeniu, de marketing, de asistenţă
tehnică, de cercetare şi proiectare în orice l) venituri din prestarea de servicii de
domeniu, de reclamă şi publicitate indiferent de management sau de consultanţă din orice
forma în care sunt realizate şi celor prestate de domeniu, dacă aceste venituri sunt obţinute de
avocaţi, ingineri, arhitecţi, notari publici, la un rezident sau dacă veniturile respective
contabili, auditori; sunt cheltuieli ale unui sediu permanent în
nu reprezintă venituri impozabile în România România.
veniturile din transportul internaţional şi
prestările de servicii accesorii acestui transport
orice alte venituri obţinute dintr-o activitate
-
desfăşurată în România
24
B. Impozitul pe profit
1. Notiuni generale
In categoria entitatilor scutite de la plata impozitului pe profit au aparut
următoarele modificari:

instituţiile publice, pentru fondurile publice, instituţia publică, înfiinţată potrivit legii, cu
inclusiv pentru veniturile proprii şi excepția activităților economice desfășurate de
disponibilităţile realizate şi utilizate potrivit acestea
Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice şi
Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice
locale, dacă legea nu prevede altfel
cultele religioase, pentru:
- venituri obţinute din producerea şi
valorificarea obiectelor şi produselor
necesare activităţii de cult,
- venituri obţinute din chirii,
- alte venituri obţinute din activităţi
economice,
- venituri din despăgubiri în formă
bănească, obţinute ca urmare a
măsurilor reparatorii prevăzute de
legile privind reconstituirea dreptului
de proprietate, cu condiţia ca sumele
respective să fie utilizate, în anul curent ---
şi/sau în anii următori, pentru
întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de
cult, pentru lucrări de construcţie, de
reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor
de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru
învăţământ, pentru furnizarea, în nume
propriu şi/sau în parteneriat, de servicii
sociale, acreditate în condiţiile legii,
pentru acţiuni specifice şi alte activităţi
nonprofit ale cultelor religioase, potrivit
Legii nr. 489/2006 privind libertatea
religioasă şi regimul general al cultelor
instituţiile de învăţământ particular
acreditate, precum şi cele autorizate, pentru
---
veniturile utilizate, în anul curent sau în anii
următori
asociaţiile de proprietari constituite ca
persoane juridice şi asociaţiile de locatari
recunoscute ca asociaţii de proprietari,
---
potrivit Legii locuinţei nr. 114/1996, pentru
veniturile obţinute din activităţi economice şi
care sunt sau urmează a fi utilizate pentru
25
îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei clădirii,
pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii
comune
Academia Română, precum şi fundaţiile
înfiinţate de Academia Română în calitate de
---
fondator unic, cu excepția activităților
economice desfășurate de acestea
entitatea transparentă fiscal cu personalitate
---
juridică
În cazul persoanelor juridice române de mai jos, la calculul rezultatului fiscal,

următoarele tipuri de venituri sunt considerate venituri neimpozabile:
a) pentru cultele religioase:
- veniturile obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor
necesare activităţii de cult;
- veniturile obţinute din chirii;
- veniturile obţinute din cedarea/înstrăinarea activelor corporale; (NOU)
- alte venituri obţinute din activităţi economice sau de natura celor specifice
ONG;
- veniturile din despăgubiri, în formă bănească, obţinute ca urmare a măsurilor
reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate,
cu condiţia ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent şi/sau în anii
următori, pentru:
- întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult;
- lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult
şi a clădirilor ecleziastice;
- învăţământ;
- furnizarea, în nume propriu şi/sau în parteneriat, de servicii sociale,
acreditate în condiţiile legii;
- acţiuni specifice şi alte activităţi nonprofit ale cultelor religioase, potrivit
Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al
cultelor, republicată;
b) pentru instituţiile de învăţământ particular superior (NOU) acreditate, precum
și cele autorizate, veniturile obţinute şi utilizate, în anul curent sau în anii următori,
potrivit reglementărilor legale din domeniul educaţiei naţionale;
(OUG 50/2015 - pentru unitățile de învățământ preuniversitar și instituțiile de
învățământ superior, particulare, acreditate, precum și cele autorizate, veniturile
obținute și utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit reglementărilor
legale din domeniul educației naționale)
c) pentru asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de

locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari, veniturile obţinute (s-a eliminat
mentiunea referitoare la veniturile “economice”) și utilizate, în anul curent sau
în anii următori, pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei clădirii, pentru
întreţinerea şi repararea proprietăţii comune;
26
d) pentru Societatea Naţională de Cruce Roşie din România, veniturile obţinute şi
utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii Societății Naţionale de
Cruce Roşie din România nr.139/1995. (NOU)
2. Aspecte privind impozitarea ONG – Art 15
În cazul organizaţiilor nonprofit, organizaţiilor sindicale si organizaţiilor patronale,

la calculul rezultatului fiscal, următoarele tipuri de venituri sunt venituri neimpozabile:
a) cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor;
b) contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor;
c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare;
d) veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau din participarea la
competiţii şi demonstraţii sportive;
e) donaţiile, precum şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare/mecenat (NOU);
f) veniturile din dividende, dobânzi, precum și din diferențele de curs valutar
(NOU) aferente disponibilităților și veniturilor neimpozabile;
g) veniturile din dobânzi obţinute de casele de ajutor reciproc din acordarea de
împrumuturi potrivit legii de organizare şi funcţionare; (NOU)
h) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;
i) resursele obţinute din fonduri publice sau din finanţări nerambursabile;
j) veniturile realizate din acţiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de
fonduri cu taxă de participare, serbări, tombole, conferinţe, utilizate în scop social
sau profesional, potrivit statutului acestora;
k) veniturile rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea
organizaţiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o
activitate economică;
l) veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, veniturile din închirieri de spaţii
publicitare pe: clădiri, terenuri, tricouri, cărţi, reviste, ziare (NOU), realizate de
organizaţiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de organizare şi
funcţionare, din domeniul culturii, cercetării ştiinţifice, învăţământului, sportului,
sănătăţii, precum şi de camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi
organizaţiile patronale; nu se includ în această categorie veniturile obţinute din
prestări de servicii de intermediere în reclamă şi publicitate; (NOU)
m) sumele primite ca urmare a nerespectării condiţiilor cu care s-a făcut
donaţia/sponsorizarea, sub rezerva ca sumele respective să fie utilizate de către
organizaţiile nonprofit, în anul curent sau în anii următori, pentru realizarea
scopului şi obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului, după caz;
n) veniturile realizate din despăgubiri de la societăţile de asigurare pentru pagubele
produse la activele corporale proprii, altele decât cele care sunt utilizate în
activitatea economică;
o) sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice;
p) sumele colectate de organizaţiile colective autorizate, potrivit legii, pentru
îndeplinirea responsabilităţilor de finanţare a gestionării deşeurilor. (NOU)
27
În cazul entitatilor enumerate mai sus, pentru calculul rezultatului fiscal sunt
neimpozabile şi alte venituri realizate, până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro,
într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale neimpozabile prezentate
in paragraful anterior.
Acestea datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil care
corespunde veniturilor, altele decât cele considerate venituri neimpozabile, asupra căreia
se aplică cota de 16% sau de 5% (specifica barurilor de noapte etc.), dupa caz.
Exemplu:
In anul 2016, o organizatie non-profit a recunoscut urmatoarele venituri si cheltuieli:
– venituri din serbari, conferinte, tombole 50.000 lei;
– venituri din cotizatii ale membrilor 6.000 lei;
– donatii în bani si bunuri primite prin sponsorizare 14.000 lei;
– venituri din activitati economice 10.000 lei;
– cheltuielile totale aferente anului 2016 sunt în suma de 8.000 lei, din care cheltuielile
efectuate pentru realizarea de venituri din activitati economice sunt în suma de 2.000 lei.
Consideram cursul de schimb mediu anual ca fiind 4,5 lei/euro.
Determinati impozitul pe profit datorat.
Venituri neimpozabile = 50.000 lei + 6.000 lei + 14.000 lei = 70.000 lei
Cheltuieli aferente activitatii nonprofit = 8.000 lei – 2.000 lei = 6.000 lei
Venituri din activitati economice = 10.000 lei

Cheltuieli aferente activitatii economice = 2.000 lei
Echivalent 15.000 euro = 15.000 euro x 4,5 lei/euro = 67.500 lei

10% x Venituri neimpozabile = 70.000 lei x 10% = 7.000 lei
Venituri neimpozabile din activitati economice = Min (7.000 lei; 67.500 lei) = 7.000 lei
Venituri impozabile = 10.000 lei – 7.000 lei = 3.000 lei (30%)

Cheltuieli aferente veniturilor impozabile = 2.000 lei x 30% = 600 lei
Profit impozabil = 3.000 lei – 600 lei = 2.400 lei
Impozit pe profit = 2.400 lei x 16% = 384 lei
3. Modificarea anului fiscal – Art 16
Conform Legii contabilitatii 82/1991, actualizata prin OUG 79/2014, incepand cu 1

ianuarie 2015, persoanele juridice cu sediul în România (cu cateva exceptii) isi pot
modifica exerciţiul financiar pentru a nu corespunde cu anul calendaristic si nu numai
filialele sau sucursalele ale unor persoane juridice cu sediul în străinătate.
Codul fiscal prevede faptul ca acele entitati care au optat pentru un exerciţiu
financiar diferit de anul calendaristic pot opta ca anul lor fiscal să corespundă
exerciţiului financiar ales.
Persoanele nou-înfiinţate, care se încadrează în categoria celor care pot avea un
exercitiu financiar diferit de anul calendaristic pot opta pentru un exerciţiu financiar
diferit de anul calendaristic inca de la data înfiinţării acestora.
28
Primul an fiscal modificat include şi perioada anterioară din anul calendaristic
cuprinsă între 1 ianuarie şi ziua anterioară primei zi a anului fiscal modificat, acesta
reprezentând un singur an fiscal.
Aceste entităţi au obligaţia să depună Declaraţia anuală de impozit pe profit 101 şi
să plătească impozitul pe profit aferent anului fiscal respectiv, până la data de 25 a celei
de-a treia luni inclusiv, de la închiderea anului fiscal modificat.
Pentru a comunica optiunea de modificare a anului fiscal, entităţile trebuie să
depună la organul fiscal Formularul 014 „Notificare privind modificarea anului fiscal” în
termen de 15 zile de la data începerii anului fiscal modificat sau de la data
înregistrării acestora, după caz (NOU) (inainte de 1 ianuarie 2016, formularul trebuia
depus cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de începutul anului fiscal modificat).
In MOf nr 914 din 10 decembrie 2015 a fost publicata OPANAF nr 3495/2015
pentru aprobarea modelului şi conţinutului Formularului 014 “Notificare privind
modificarea anului fiscal”, care trebuie sa fie utilizat incepand cu 1 ianuarie 2016.
Exemplu:
Începând cu anul 2016, entitatea Leader care activeaza in industria hoteliera
doreşte să îşi modifice anul fiscal. În acest sens, entitatea face toate demersurile pentru ca
anul fiscal să fie 1 octombrie – 30 septembrie.
Cum va proceda entitatea Leader in vederea modificarii anului fiscal?
Entitatea Leader trebuie să depună la organul fiscal până în data de 15 octombrie

2016 Formularul 014. Primul an fiscal al acestei entitati va fi 1 ianuarie 2016 – 30
septembrie 2017, deoarece lunile din anul 2016, anterioare anului fiscal ales, vor fi
incluse în primul an fiscal.
Entitatea va depune Declaraţia 101 şi va achita diferenţele rezultate până la data de
25 decembrie 2017.
Declararea şi plata impozitului pe profit

Pentru primul an fiscal modificat, aceste entităţi trebuie să acorde atenţie
momentului din care anul fiscal se modifică. Astfel, dacă anul fiscal modificat începe în a
doua lună a trimestrului calendaristic, prima lună a trimestrului calendaristic respectiv
va constitui un trimestru, pentru care contribuabilul are obligaţia declarării şi plăţii
impozitului pe profit, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii
trimestrului calendaristic respectiv.
Exemplu:
În anul 2016, entitatea Leader îşi modifică anul fiscal, astfel incat acesta sa
inceapa la 1 mai si sa incheie la 30 aprilie.
Entitatea Leader trebuie să depună la organul fiscal Formularul 014, până în

data de 15 mai 2016, iar primul an fiscal al acestei societati va fi 1 ianuarie 2016 – 30
aprilie 2017.
Luna aprilie 2016 va constitui un „trimestru” separat, iar societatea va depune
29
Declaraţia 100 cu impozitul pe profit până la 25 iulie 2016.
Ulterior, societatea va declara impozitul pe profit corespunzător trimestrelor
componente anului fiscal modificat, dupa cum urmează:
 Trimestrul I – 1 mai 2016 – 31 iulie 2016;
 Trimestrul II – 1 august 2016 – 31 octombrie 2016;
 Trimestrul III – 1 noiembrie 2016 – 31 ianuarie 2017;
 Trimestrul IV – 1 februarie 2017 – 30 aprilie 2017 (nu depune Declaraţia 100).
Entitatea Leader va depune Declaraţia 101 şi va achita diferenţele rezultate până
la data de 25 iulie 2017.
Dacă anul fiscal modificat începe în a treia lună a trimestrului calendaristic,

primele două luni ale trimestrului calendaristic respectiv vor constitui un trimestru,
pentru care contribuabilul are obligaţia declarării şi plăţii impozitului pe profit, până la
data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrului calendaristic respectiv.
Exemplu:
În anul 2016, entitatea Leader îşi exprima intentia modificării anului fiscal, astfel
incat acesta sa inceapa la 1 septembrie si sa incheie la 31 august.
Entitatea Leader trebuie să depună la organul fiscal Formularul 014 până în data
de 15 septembrie 2016, iar primul an fiscal al acestei societati va fi 1 ianuarie 2016 – 31
august 2017.
Lunile iulie şi august 2016 vor constitui un „trimestru” separat, iar societatea va
depune Declaraţia 100 cu impozitul pe profit până la 25 octombrie 2016.
Ulterior, societatea va declara impozitul pe profit corespunzător trimestrelor
componente anului fiscal modificat, dupa cum urmează:
 Trimestrul I – 1 septembrie 2016 – 30 noiembrie 2016;
 Trimestrul II – 1 decembrie 2016 – 28 februarie 2017;
 Trimestrul III – 1 martie 2017 – 31 mai 2017;
 Trimestrul IV – 1 iunie 2017 – 31 august 2017 (nu depune Declaraţia 100).
Pentru primul an fiscal modificat, entitatea Leader va depune Declaraţia 101 şi va
achita diferenţele rezultate până la data de 25 noiembrie 2017.
NOU
In cazul entitatilor care se dizolvă cu lichidare, perioada cuprinsă între prima zi a
anului fiscal următor celui în care a fost deschisă procedura lichidării şi data închiderii
procedurii de lichidare se consideră un singur an fiscal.
In cazul celor care isi modifica anul fiscal, dreptul organului fiscal de a stabili
impozitul pe profit se prescrie în termen de 5 ani începând cu data de întâi a lunii
următoare celei în care se împlinesc 6 luni de la încheierea anului fiscal pentru care se
datorează obligația fiscală.
30
Exemplu:
Începând cu anul 2016, entitatea Leader îşi modifica anul fiscal pentru a
corespunde perioadei 1 aprilie – 31 martie.
Cand se prescrie dreptul organului fiscal de a stabili impozitul pe profit?
Până în data de 15 aprilie 2016, entitatea Leader va depune la organul fiscal
Formularul 014. Primul an fiscal al acestei societati va fi 1 ianuarie 2016 – 31 martie
2017, avand in vedere ca primele 3 luni din anul 2016, trebuie sa fie incluse în primul an
fiscal.
La 30 septembrie 2017 se implinesc 6 luni de la încheierea primului an fiscal
modificat. Astfel, dreptul organului fiscal de a stabili impozitul pe profit aferent
anului fiscal 1 ianuarie 2016 – 31 martie 2017 se prescrie la 1 octombrie 2022.
4. Regimul special de impozitare (cota de 5%) – Art 18

Contribuabilii care desfăşoară activităţi de Contribuabilii care desfăşoară activităţi de
natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, natura barurilor de noapte, cluburilor de
discotecilor, cazinourilor sau pariurilor noapte, discotecilor sau cazinourilor, inclusiv
sportive, inclusiv persoanele juridice care persoanele juridice care realizează aceste
realizează aceste venituri în baza unui contract venituri în baza unui contract de asociere, şi în
de asociere, şi în cazul cărora impozitul pe profit cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru
datorat pentru activităţile prevăzute în acest activităţile prevăzute în acest articol este mai
articol este mai mic decât 5% din veniturile mic decât 5% din veniturile respective, sunt
respective sunt obligaţi la plata unui impozit de obligaţi la plata impozitului în cotă de 5%
5% aplicat acestor venituri înregistrate. aplicat acestor venituri înregistrate.
Astfel, incepand cu 1 ianuarie 2016, entitatile care opereaza in domeniul pariurilor

sportive vor calcula impozitul pe profit dupa regulile standard (16% x Rezultatul fiscal).
5. Stabilirea rezultatului fiscal – Art 19
Rezultat fiscal = (Venituri totale – Venituri neimpozabile – Deduceri fiscale) – (Cheltuieli

totale – Cheltuieli nedeductibile) + Elemente similare veniturilor – Elemente similare
cheltuielilor – Pierdere fiscala
NOU
Rezultatul fiscal se calculează trimestrial/anual, cumulat de la începutul anului
fiscal. Pentru determinarea rezultatului fiscal, erorile înregistrate în contabilitate se
corectează astfel:
a) erorile care se corectează potrivit reglementărilor contabile pe seama rezultatului
reportat, prin ajustarea rezultatului fiscal al anului la care se referă acestea şi
depunerea unei Declaraţii 101 rectificative;
b) erorile care se corectează potrivit reglementărilor contabile pe seama contului de
profit şi pierdere sunt luate în calcul pentru determinarea rezultatului fiscal în
anul în care se efectuează corectarea acestora.
31
Astfel, tratamentul contabil al corectarii erorilor va fi corelat cu cel fiscal. Pana la 1
ianuarie 2016, erorile, indiferent daca sunt semnificative sau nesemnificative, se
corecteaza prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale careia ii apartin si
depunerea unei Declaratii rectificative privind impozitul pe profit.
Tranzacţiile între persoane afiliate se realizează conform principiului valorii de

piaţă. La stabilirea rezultatului fiscal al persoanelor afiliate se au în vedere reglementările
privind preţurile de transfer, prevăzute de Codul de procedură fiscală.
HG 1/2016 – Normele de aplicare

Pe baza deciziei de ajustare/estimare a veniturilor sau cheltuielilor uneia din
persoanele afiliate, emise de organul fiscal competent, ajustările/estimările de preţuri
de transfer astfel stabilite se iau în calcul, de către persoana juridică română afiliată, la
determinarea rezultatului fiscal al perioadei în care s-a derulat tranzacţia, după cum
urmează:
- venitul/cheltuiala stabilite la nivelul unuia dintre contribuabili reprezintă
cheltuială/venit la nivelul celuilalt contribuabil;
- venitul stabilit suplimentar din ajustare/estimare este luat în calcul prin
intermediul unui element similar venitului, respectiv cheltuiala stabilită
suplimentar din ajustare/estimare este luată în calcul prin intermediul unui
element similar cheltuielii, şi prin aplicarea tratamentului fiscal, de impozitare sau
de deducere, corespunzător celui aplicat venitului/cheltuielii iniţial/iniţiale în
legătură cu care aceste ajustări/estimări au fost efectuate, venitul/cheltuiala
suplimentară reprezentând o diferenţă de preţ a unei tranzacţii anterioare şi nu o
tranzacţie nouă.
6. Deduceri pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare – Art 20
La calculul rezultatului fiscal, pentru activităţile de cercetare-dezvoltare se acordă

următoarele stimulente fiscale:
a) deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporţie de 50%, a
cheltuielilor eligibile pentru aceste activităţi; deducerea suplimentară se calculează
trimestrial/anual; în cazul în care se realizează pierdere fiscală, aceasta se
recuperează in perioadele urmatoare;
b) aplicarea metodei de amortizare accelerată şi în cazul aparaturii şi
echipamentelor destinate activităţilor de cercetare-dezvoltare.
NOU
Deducerile prevăzute in Codul fiscal NU se recalculează în cazul nerealizării
obiectivelor proiectului de cercetare-dezvoltare.
32
7. Neimpozitarea profitului reinvestit – Art 22
Intre 1 ianuarie 2016 si 31 decembrie 2016, profitul investit în echipamente

tehnologice, calculatoare electronice și echipamente periferice, mașini și aparate de
casă, de control și de facturare, precum și în programe informatice (NOU), produse
și/sau achiziționate, inclusiv în baza contractelor de leasing financiar, și puse în funcțiune,
folosite în scopul desfăşurării activităţii economice, este scutit de impozit.
Este vorba despre activele care se regăsesc în subgrupa 2.1 si in clasa 2.2.9
“Calculatoare electronice si echipamente periferice. Masini si aparate de casa,
control si facturat” (NOU) din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de
funcţionare a mijloacelor fixe precum si programele informatice (imobilizari necorporale).
Activele trebuie sa fie noi, adica sa nu fi fost utilizate anterior datei achiziţiei.
Contribuabilii care beneficiază de această prevedere nu pot alege metoda de amortizare
accelerată pentru activele respective.
Profitul investit reprezintă soldul contului de profit şi pierdere, adică profitul

contabil brut cumulat de la începutul anului, obținut până în trimestrul sau în anul
punerii în funcţiune a activelor respective. Scutirea de impozit se acordă în limita
impozitului pe profit datorat pentru acea perioadă.
Pentru contribuabilii care au obligaţia de a plăti impozit pe profit trimestrial, în

situaţia în care se efectuează investiţii în trimestrele anterioare, din profitul contabil brut
cumulat de la începutul anului se scade suma profitului investit anterior pentru care s-a
aplicat facilitatea.
NOU – precizare mai clara fata de legislatia anterioara

În situatia în care în trimestrul în care activele sunt puse în funcțiune se
înregistrează pierdere contabilă, iar în trimestrul următor sau la sfârșitul anului se
înregistrează profit contabil, impozitul pe profit aferent profitului investit nu se
recalculează.
Exemplu:
In luna ianuarie 2016, societatea Leader achiziţionează şi pune în funcţiune un
echipament tehnologic la costul de 20.000 lei. In primul trimestru al anului, entitatea
inregistreaza pierdere contabila de 10.000 lei, iar rezultatul fiscal este de 40.000 lei.
Capitalul social este de 200 lei, iar societatea dispune de rezerve legale constituite.
La sfârşitul celui de-al doilea trimestru, societatea înregistrează profit contabil de
70.000 lei.
Având în vedere faptul că in trimestrul in care s-a achizitonat activul se

inregistreaza pierdere contabila, impozitul pe profit scutit este 0. Astfel, impozitul pe
profit aferent trimestrului I al anului 2016 este de 6.400 lei (40.000 lei x 16%).
Chiar daca la 30 iunie 2016 entitatea înregistrează profit contabil de 70.000 lei,
impozitul pe profit NU se recalculeaza.
33
În cazul microîntreprinderilor care devin plătitoare de impozit pe profit, pentru

aplicarea facilităţii se ia în considerare profitul contabil brut cumulat de la începutul
trimestrului respectiv (NOU) (inainte de 1 ianuarie 2016 – “inceputul anului”) investit în
activele puse în funcţiune începând cu trimestrul în care acestea au devenit plătitoare de
impozit pe profit.
Incepand cu 1 ianuarie 2016, dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere
obţine venituri mai mari de 100.000 euro sau realizează venituri din consultanţă sau
management care depăşesc procentul de 20% din totalul veniturilor care alcătuiesc baza
de impozitare, aceasta va plăti impozit pe profit luând în calcul veniturile şi cheltuielile
inregistrate incepand cu acel trimestru.
Contribuabilii au obligaţia de a păstra activele respective cel puţin o perioadă egală

cu jumătate din durata lor de utilizare economică, stabilită potrivit reglementărilor
contabile, dar nu mai mult de 5 ani.
În cazul nerespectării acestei prevederi, contribuabilul are obligaţia depunerii
declaraţiei fiscale rectificative deoarece impozitul pe profit se recalculează pentru sumele
respective şi se percep şi creanţe fiscale accesorii, începând cu data aplicării facilităţii, cu
următoarele excepţii:
- activele transferate în cadrul operaţiunilor de reorganizare;
- activele înstrăinate în cadrul procedurii de lichidare/faliment; şi
- activele sunt distruse, pierdute, furate sau defecte și înlocuite (NOU), în
condițiile în care aceste situații sunt demonstrate sau confirmate în mod
corespunzător de contribuabil. În cazul echipamentelor furate, contribuabilul
demonstrează furtul pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare.
Dispozitii tranzitorii: (NOU)

Pentru activele care se realizează pe parcursul mai multor ani consecutivi și care
sunt puse în funcțiune în anul 2016, se ia în considerare valoarea acestora înregistrată
începând cu 1 iulie 2014.
Scutirea de impozit a profitului reinvestit se aplică și în cazul activelor
produse/achiziționate în perioada 1 iulie 2014 – 31 decembrie 2015 inclusiv și puse în
funcțiune în anul 2016.
8. Venituri neimpozabile – Art 23
Următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul rezultatului fiscal (NOU):

- dividendele primite de la o persoană juridică română, eliminandu-se astfel
conditia introdusa la 1 ianuarie 2014 conform careia entitatea care primeşte
dividendele trebuie sa deţina la data înregistrării acestora, pe o perioadă
neîntreruptă de 1 an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care
distribuie dividende;
- veniturile din anularea, recuperarea, inclusiv refacturarea cheltuielilor pentru
care nu s-a acordat deducere;
34
- veniturile reprezentând creşteri de valoare rezultate din reevaluarea mijloacelor
fixe, terenurilor, imobilizărilor necorporale, după caz, care compensează
cheltuielile cu descreşterile anterioare aferente aceleiaşi imobilizări;
- veniturile din evaluarea/reevaluarea/vânzarea/cesionarea titlurilor de
participare deţinute la o persoană juridică română sau la o persoană juridică
străină situată într-un stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a
dublei impuneri, dacă la data evaluării/reevaluării/ vânzării/cesionării inclusiv
contribuabilul deţine pe o perioadă neîntreruptă de un an minimum 10% din
capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile de participare;
- sumele colectate pentru îndeplinirea responsabilităţilor de finanţare a gestionării
deşeurilor;
- veniturile aferente titlurilor de plată obţinute de persoanele îndreptăţite, potrivit
legii, titulari inițiali aflați în evidenţa Comisiei Centrale pentru Stabilirea
Despăgubirilor sau moștenitorii legali ai acestora;
- despăgubirile primite în baza hotărârilor CEDO;
- veniturile înregistrate printr-un sediu permanent dintr-un stat străin, în condițiile
în care se aplică prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate între
România şi statul străin respectiv, iar convenţia respectivă prevede ca metodă de
evitare a dublei impuneri metoda scutirii;
- sumele primite ca urmare a restituirii cotei-părți din aporturile
acționarilor/asociaților, cu ocazia reducerii capitalului social.
9. Clasificarea cheltuielilor – Art 25
9.1. Cheltuieli deductibile integral
Pentru determinarea rezultatului fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile,

cheltuielile efectuate în scopul desfăşurării activităţii economice, inclusiv cele
reglementate prin acte normative în vigoare, precum și taxele de înscriere, cotizațiile și
contribuțiile datorate către camerele de comerț și industrie, organizațiile patronale și
organizațiile sindicale.
Cheltuielile cu salariile şi cele asimilate salariilor sunt cheltuieli deductibile
pentru determinarea rezultatului fiscal, cu excepţia celor care sunt prevazute in cadrul
celor deductibile limitat sau nedeductibile din Codul fiscal.

Exemple de cheltuieli deductibile:
- cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei;
- cheltuielile de transport şi de cazare în ţară şi în străinătate şi pentru alte
persoane fizice în condiţiile în care cheltuielile respective sunt efectuate în
legătură cu lucrări executate sau servicii prestate de acestea în scopul desfăşurării
activităţii economice a contribuabilului;
- cheltuielile generate de TVA, în situaţia în care taxa este aferentă unor bunuri sau
servicii achiziţionate în scopul desfăşurării activităţii economice (aplicare pro rată,
efectuare de ajustări, TVA plătită într-un stat membru al UE).
35
9.2. Cheltuieli deductibile limitat
Mai jos am extras cateva exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitată, urmand

ca alte exemple sa le prezentam mai detaliat in cuprinsul acestui material:
a) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5% (inainte, limita era de 2%),
aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului. Intră sub incidenţa
acestei limite, următoarele:
- ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile,
ajutoarele pentru naştere, ajutoarele pentru proteze, ajutoarele pentru
pierderi produse în gospodăriile proprii, ajutorarea copiilor din şcoli şi
centre de plasament;
- cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor unităţi aflate în
administrarea contribuabililor, precum: creşe, grădiniţe, şcoli, muzee, biblioteci,
cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti şi altele asemenea;
- cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete cadou
oferite salariaţilor şi copiilor minori ai acestora, servicii de sănătate acordate în
cazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncă până la internarea într-o
unitate sanitară, tichete de creşă acordate de angajator în conformitate cu
legislaţia în vigoare, contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament,
inclusiv transportul, acordate de angajator pentru salariaţii proprii şi membrii
lor de familie, precum şi contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiilor
profesionale ale minerilor;
- alte cheltuieli cu caracter social efectuate în baza contractului colectiv de
muncă sau a unui regulament intern.

Cheltuielile efectuate în baza contractului colectiv de muncă sunt
cheltuielile de natură socială stabilite în cadrul contractelor colective de
muncă la nivel naţional, de ramură, grup de unităţi şi unităţi, altele decât
cele menţionate mai sus.
b) scăzămintele, perisabilităţile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare;

c) pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară
pentru fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu;
d) 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate
exclusiv în scopul activităţii economice, cu o masă totală maximă autorizată care să
nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri,
incluzând şi scaunul şoferului, aflate în proprietatea sau în folosinţa
contribuabilului. Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru situaţiile în
care vehiculele respective se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi
protecţie şi servicii de curierat;
2. vehiculele utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii;
36
3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru
serviciile de taximetrie;
4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru
închirierea către alte persoane sau pentru instruire de către şcolile de şoferi;
5. vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.
e) cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii, aferente autoturismelor folosite
de persoanele cu funcţii de conducere şi de administrare ale persoanei juridice,
deductibile limitat la un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de
atribuţii, aplicandu-se si limitarea de 50%, daca este cazul.
Incepand cu 1 iulie 2012 si pana la 31 decembrie 2015, pentru autoturismele

luate in leasing financiar care sunt utilizate atat in scopul activitatii economice cat si in
scop personal, limitarea de 50% se aplica si asupra cheltuielilor cu diferente de curs
valutar, indiferent de marimea veniturilor din diferente de curs.
NOU! Incepand cu 1 ianuarie 2016, conform Legii 227/2015 privind Noul Cod
fiscal, in cazul cheltuielilor reprezentând diferențe de curs valutar înregistrate ca
urmare a derulării unui contract de leasing, limita de 50% se aplică asupra diferenţei
nefavorabile dintre veniturile din diferenţe de curs valutar/veniturile financiare
aferente creanţelor şi datoriilor cu decontare în funcţie de cursul unei valute, rezultate
din evaluarea sau decontarea acestora şi cheltuielile din diferenţe de curs
valutar/cheltuielile financiare aferente.
Daca o entitate detine mai multe autoturisme „cu folosinta mixta” luate in leasing
financiar, trebuie sa tina evidenta analitica a cheltuielilor si veniturilor din diferente
de curs valutar pentru fiecare autoturism in parte. Limitarea de 50% nu poate fi aplicata
„la global” asupra conturilor sintetice de diferente de curs. La un anumit contract de
leasing ar putea rezulta castig din diferente de curs, la alt contract de leasing ar putea
rezulta pierdere neta, iar entitatea trebuie sa aplice limitarea de 50% asupra pierderii
nere si nu sa o compenseze cu surplusul de la celalalt contract de leasing.
Exemplu:
In urma unui contract de leasing financiar pentru un autoturism folosit si in scop
personal, entitatea Leader a inregistrat:
- cheltuieli din diferenţe de curs valutar – 3.000 lei;
- venituri din diferenţe de curs valutar – 2.200 lei.
Care este tratamentul fiscal al diferentelor de curs in acest caz?
Daca o astfel de situatie ar fi fost inregistrata in anul 2015, venitul din diferente de curs
valutar de 2.200 lei ar fi fost impozabil, iar entitatea si-ar fi dedus doar 1.500 lei din cheltuiala
de 3.000 lei.
In anul 2016, rezulta o pierdere neta din diferente de curs valutar de 800 de lei (3.000
lei – 2.200 lei), ceea ce inseamna ca partea de cheltuieli nedeductibila este de 400 lei.
Astfel, comparativ cu anul 2015 cand cheltuielile nedeductibile ar fi fost de 1.500 lei, o
astfel de situatie inregistrata in anul 2016 conduce la recunoasterea unei cheltuieli
nedeductibile de doar 400 de lei.
37
Pensii facultative si asigurare voluntara
Atentie! Conform Noului Cod fiscal, cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la
schemele de pensii facultative, NU mai sunt limitate la deducere la nivelul
echivalentului în lei a 400 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant. De asemenea,
cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate, NU mai sunt limitate la
echivalentul în lei a 250 euro într-un an fiscal/participant.
Acestea sunt integral deductibile pentru societate. Insa, trebuie sa tineti cont de
faptul ca daca se depasesc limitele de mai jos, atunci sumele care depasesc acele limite
sunt considerate venituri salariale, ceea ce inseamna ca se datoreaza impozit pe venit si
contributiile sociale aferente:
- contribuţiile la un fond de pensii facultative şi cele reprezentând contribuţii la
scheme de pensii facultative, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în
limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;
- primele de asigurare voluntară de sănătate, suportate de angajator pentru
angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual/persoană.
9.3. Cheltuieli nedeductibile
Prezentam in continuare un tabel comparativ pentru o serie de cheltuieli

nedeductibile mai semnificative:

dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, dobânzile/majorările de întârziere, amenzile,
confiscările şi penalităţile, datorate către confiscările şi penalităţile, datorate către
autorităţile române/străine autorităţile române/străine, cu excepţia
celor aferente contractelor încheiate cu
aceste autorităţi
cheltuielile privind bunurile de natura cheltuielile privind bunurile de natura
stocurilor sau a activelor corporale constatate stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile
lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, constatate lipsă din gestiune ori degradate,
pentru care nu au fost încheiate contracte de neimputabile, precum şi TVA aferentă, dacă
asigurare, precum şi TVA aferentă, dacă aceasta este datorată.
aceasta este datorată. Aceste cheltuieli sunt deductibile pentru
Nu intră sub incidenţa acestor prevederi cazul în care stocurile/mijloacele fixe
stocurile şi mijloacele fixe amortizabile, amortizabile se înscriu în oricare dintre
distruse ca urmare a unor calamităţi naturale următoarele situaţii/condiţii: (NOU)
sau a altor cauze de forţă majoră. 1. au fost distruse ca urmare a unor
calamităţi naturale sau a altor cauze de
forţă majoră, în condiţiile stabilite prin
norme;
2. au fost încheiate contracte de
asigurare;
3. au fost degradate calitativ și se face
dovada distrugerii;
38
Condiţia referitoare la distrugerea
stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile
se consideră îndeplinită atât în situaţia în
care distrugerea se efectuează prin mijloace
proprii, cât şi în cazul în care stocurile sau
mijloacele fixe amortizabile sunt predate
către unităţi specializate.
4. au termen de valabilitate/expirare
depăşit, potrivit legii.
cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile.
În situaţia în care evidenţa contabilă nu
asigură informaţia necesară identificării
acestor cheltuieli, la determinarea
rezultatului fiscal se iau în calcul cheltuielile
de conducere şi administrare, precum şi alte
cheltuieli comune ale contribuabilului, prin
utilizarea unor chei corespunzătoare de
repartizare a acestora sau proporţional cu
ponderea veniturilor neimpozabile în
totalul veniturilor înregistrate de
contribuabil.
cheltuielile cu serviciile de management, cheltuielile cu serviciile de management,
consultanţă, asistenţă sau alte prestări de consultanţă, asistenţă sau alte servicii, prestate
servicii, pentru care contribuabilii nu pot de o persoană situată într-un stat cu care
justifica necesitatea prestării acestora în România nu are încheiat un instrument
scopul activităţilor desfăşurate şi pentru care juridic în baza căruia să se realizeze schimbul
nu sunt încheiate contracte de informaţii.
Aceste prevederi se aplică numai în situaţia în
care cheltuielile sunt efectuate ca urmare a
unor tranzacţii calificate ca fiind artificiale.
cheltuielile înregistrate în evidenţa
contabilă, indiferent de natura lor, dovedite
- ulterior ca fiind legate de fapte de corupţie,
potrivit legii.
10. Tratamentul fiscal al cheltuielilor de protocol – Art 25
Incepand cu 1 ianuarie 2016, limitarea la deducere a cheltuielilor de protocol va

putea fi efectuata mai usor, deoarece nu se va mai tine cont de veniturile neimpozabile si
cheltuielile aferente acestora, in practica circuland mai multe variante de calcul.
Baza de calcul este formata din profitul contabil, la care se adauga doar cheltuielile
cu impozitul pe profit şi cheltuielile de protocol.
39
Cheltuielile de protocol sunt deductibile în Cheltuielile de protocol sunt deductibile în
limita unei cote de 2% aplicată asupra limita unei cote de 2% aplicată asupra
diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor profitului contabil la care se adaugă
impozabile şi totalul cheltuielilor aferente cheltuielile cu impozitul pe profit şi
veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile cheltuielile de protocol.
de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit; În cadrul cheltuielilor de protocol se includ şi
Baza de calcul la care se aplică cota de 2% o cheltuielile înregistrate cu TVA colectată,
reprezintă diferenţa dintre totalul veniturilor şi pentru cadourile oferite de contribuabil, cu
cheltuielile înregistrate conf reglementărilor valoare mai mare de 100 lei.
contabile, la care se efectuează ajustările fiscale.
Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile

cu impozitul pe profit curent şi amânat,
cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente
veniturilor neimpozabile, iar din totalul
veniturilor se scad veniturile neimpozabile. În
cadrul cheltuielilor de protocol, la calculul
profitului impozabil, se includ şi cheltuielile
înregistrate cu TVA colectată pentru cadourile
oferite cu valoare egală sau mai mare de 100 lei.
Exemplu:
In primul trimestru al anului, entitatea Leader a înregistrat urmatoarele venituri si
cheltuieli:
- venituri din servicii prestate 60.000 lei;
- venituri din vanzarea unui teren 20.000 lei;
- venituri din ajustari pentru deprecierea stocurilor 4.000 lei;
- venituri din dividende primite (30% timp de 4 ani) 2.000 lei;
- cheltuieli cu salariile 30.000 lei;
- cheltuieli de protocol 2.000 lei;
- cheltuieli cu amenzi datorate ANAF 1.000 lei;
- cheltuieli cu ajustari pentru deprecierea stocurilor 5.000 lei;
Prezentaţi tratamentul fiscal aferent cheltuielilor de protocol.

Venituri totale = 86.000 lei Venituri totale = 86.000 lei
Cheltuieli totale = 38.000 lei Cheltuieli totale = 38.000 lei
Rezultat contabil brut = 48.000 lei Rezultat contabil brut = 48.000 lei
Venituri neimpozabile = 6.000 lei Baza de calcul protocol = 48.000 lei + 2.000
Cheltuieli af ven neimpoz = 5.000 lei lei = 50.000 lei
Baza de calcul protocol = (86.000 lei – 6.000 Cheltuieli protocol ded = 50.000 lei x 2%
lei) – (38.000 lei – 2.000 lei – 5.000 lei) =
80.000 lei – 31.000 lei = 49.000 lei
Cheltuieli protocol ded = 49.000 lei x 2%
40
Dpdv TVA
Incepand cu 1 ianuarie 2013, bunurile de mică valoare acordate gratuit în cadrul
acţiunilor de protocol NU sunt considerate livrări de bunuri dacă valoarea fiecărui cadou
oferit este mai mică sau egală cu plafonul de 100 lei, exclusiv TVA. Cadoul cuprinde unul
sau mai multe bunuri oferite gratuit.
În situaţia în care persoana impozabilă a oferit şi cadouri care depăşesc individual
plafonul de 100 lei, însumează valoarea depăşirilor de plafon aferente unei perioade
fiscale, care constituie livrare de bunuri cu plată şi colectează taxa, dacă s-a exercitat
dreptul de deducere a taxei aferente achiziţiei bunurilor respective.
Se consideră că livrarea de bunuri are loc în ultima zi lucrătoare a perioadei
fiscale în care au fost acordate bunurile gratuit şi a fost depăşit plafonul. Baza impozabilă,
respectiv valoarea depăşirilor de plafon, şi taxa colectată aferentă se înscriu în autofactura
prevăzută la art. 319 alin (8) din Codul fiscal care se include în decontul întocmit pentru
perioada fiscală în care persoana impozabilă a acordat bunurile gratuit în cadrul acţiunilor
de protocol şi a depăşit plafonul.
Exemplu:
Entitatea Leader a înregistrat în trimestrul I din 2016 venituri din vanzarea de marfuri de
100.000 lei şi cheltuieli cu marfurile vandute în sumă de 90.000 lei. Aceasta a acordat in luna
martie 2016 unui grup de 10 clienţi cadouri a căror valoare individuală este de 150 lei, plus TVA
20%. Astfel, cheltuielile de protocol au fost 1.500 lei. Perioada fiscala a societatii este luna.
Prezentaţi tratamentul fiscal aferent cheltuielilor de protocol.
La achizitia cadourilor, societatea si-a dedus TVA in suma de 360 lei:

1.500 lei 623 = 401 1.800 lei
„Cheltuieli de protocol, „Furnizori”
reclamă şi publicitate”
300 lei 4426
„TVA deductibila”
Din punct de vedere al TVA, valoarea fiecărui cadou depăşeşte plafonul de 100 lei.
Entitatea trebuie să colecteze TVA pentru diferenţa de 500 lei (50 lei/cadou x 10 cadouri), avand
in vedere ca este inregistrata in scopuri de TVA si ca si-a exercitat dreptul de deducere a TVA la
achizitia cadourilor.
100 lei 623 = 4427 100 lei

„Cheltuieli de protocol, „TVA colectată”
reclamă şi publicitate”
Cheltuiala de 100 lei NU este nedeductibila. La calculul impozitului pe profit, în cheltuiala

de protocol se include şi cheltuiala cu TVA colectata ca urmare a depasirii plafonului de 100
lei/cadou. Astfel, cheltuielile de protocol ale societatii sunt de 1.600 lei (1.500 lei + 100 lei).
Baza de calcul pentru deductibilitatea cheltuielilor de protocol este de 10.000 lei (100.000
lei – 90.000 lei). Astfel, cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita a 200 lei (10.000 lei x
2%).
Rezultatul fiscal va fi de 9.800 lei (100.000 lei – 90.000 lei – 200 lei), iar impozitul pe profit
va fi de 1.568 lei (9.800 lei x 16%).
41
Dpdv IMPOZIT PE PROFIT:

Din totalul cheltuielilor de protocol de 1.600 lei, societatea si-a dedus la calculul
impozitului pe profit doar suma de 200 lei, iar restul de 1.400 lei reprezinta cheltuiala
nedeductibila.
Dpdv TVA:
Societatea colecteaza TVA doar pentru depasirea plafonului de 100 lei/cadou. In cazul
nostru s-au acordat 10 cadouri cu valoare individuala de 150 lei si astfel s-a colectat TVA pentru
suma de 500 lei.
TVA colectata de 100 lei va fi evidentiata in Decontul de TVA al lunii martie 2016.
Daca societatea ar fi acordat totusi 20 de cadouri in valoare individuala de 75 lei, atunci la
calculul impozitului pe profit si-ar fi dedus tot suma de 200 lei, insa NU ar fi colectat TVA,
deoarece valoarea unui cadou ar fi fost inferioara plafonului de 100 lei prevazut in Codul fiscal.
11. Tratamentul fiscal al cheltuielilor cu sponsorizarea – Art 25
In cazul cheltuielilor de sponsorizare/mecenat, burse private a fost majorata una

dintre limite de la 30/00 din cifra de afaceri la 50/00. Prevederile referitoare la recuperarea
cheltuielilor de sponsorizare neutilizate in urmatorii 7 ani raman valabile.

Cheltuielile de sponsorizare şi/sau Cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi
mecenat şi cheltuielile privind bursele private cheltuielile privind bursele private sunt
NU sunt deductibile. nedeductibile.
Contribuabilii care efectuează Contribuabilii care efectuează sponsorizări
sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit şi/sau acte de mecenat, potrivit legii, precum şi
legii, precum şi cei cei care acordă burse private cei care acordă burse private scad sumele
scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente din impozitul pe profit datorat la
aferente în limita minimă precizată mai jos: nivelul valorii minime dintre următoarele:
- 30/00 din cifra de afaceri; - 50/00 din cifra de afaceri; (NOU)
- 20% din impozitul pe profit datorat. - 20% din impozitul pe profit datorat.
Calculul se face la fiecare termen de
plata a impozitului pe profit, cumulat de la Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe
inceputul anului. profit se reportează în următorii 7 ani
Incepand cu 1 ianuarie 2014, sumele consecutivi. Recuperarea acestor sume se va
care rămân nededuse în anul fiscal întrucât efectua în ordinea înregistrării acestora, în
depăşesc limita minimă care se scade din aceleaşi condiţii, la fiecare termen de plată a
impozitul pe profit pot fi reportate în impozitului pe profit.
următorii 7 ani consecutivi.
Recuperarea acestor sume se efectueaza în
ordinea înregistrării acestora, în aceleaşi
condiţii, la fiecare termen de plată a impozitului
pe profit.
42
Exemplu:
Entitatea Leader, plătitoare de impozit pe profit, a înregistrat următoarele venituri si
cheltuieli la 31 decembrie:
 Venituri din vanzarea produselor finite = 100.000 lei;
 Venituri din prestari servicii = 40.000 lei;
 Venituri din dobanzi = 5.000 lei
 Cheltuieli cu materii prime = 40.000 lei;
 Cheltuieli cu salariile = 10.000 lei;
 Cheltuieli cu servicii primite de la terti = 15.000 lei;
 Cheltuieli cu sponsorizarea platite = 4.000 lei;
 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 12.000 lei.
Care este impozitul pe profit datorat la 31 decembrie?
Total cifra de afaceri = 100.000 lei + 40.000 lei = 140.000 lei

Total venituri = 140.000 lei + 5.000 lei = 145.000 lei
Total cheltuieli = 81.000 lei
Profit contabil brut = 145.000 lei – 81.000 lei + 12.000 lei = 76.000 lei
Cheltuielile cu sponsorizarea sunt nedeductibile fiscal.

Rezultat fiscal = 76.000 lei + 4.000 lei (sponsorizare) = 80.000 lei
Impozit pe profit inainte de scaderea cheltuielii cu sponsorizarea = 80.000 lei x 16%
= 12.800 lei
30/00 din cifra de afaceri = 420 lei (140.000 lei x 30/00)
50/00 din cifra de afaceri = 700 lei (140.000 lei x 50/00)
20% din impozitul pe profit = 2.560 lei (12.800 lei x 20%)

Suma de scazut din impozitul pe profit este Suma de scazut din impozitul pe profit este
420 lei (Min(420 lei;2.560 lei)) 700 lei (Min(700 lei;2.560 lei))
Impozit pe profit datorat = 12.800 lei – Impozit pe profit datorat = 12.800 lei –
420 lei = 12.380 lei 700 lei = 12.100 lei
Suma de 3.580 lei (4.000 lei – 420 lei), Suma de 3.300 lei (4.000 lei – 700 lei),
reprezentand cheltuieli cu sponsorizarea care reprezentand cheltuieli cu sponsorizarea care
nu s-au scazut din impozitul pe profit aferent nu s-au scazut din impozitul pe profit aferent
anului 2016, se va recupera in urmatorii 7 ani anului 2016, se va recupera in urmatorii 7 ani
consecutivi, la fiecare termen de plata a consecutivi, la fiecare termen de plata a
impozitului pe profit. impozitului pe profit.
Dpdv TVA
Bunurile acordate gratuit în cadrul acţiunilor de sponsorizare sau mecenat NU sunt
considerate livrări de bunuri dacă valoarea totală în cursul unui an calendaristic se
încadrează în limita a 3‰ din cifra de afaceri constituită din operaţiuni taxabile, scutite
cu sau fără drept de deducere, precum şi din operaţiuni pentru care locul livrării/prestării
este considerat a fi în străinătate, potrivit prevederilor art. 275 şi 278 din Legea 227/2015
privind Codul fiscal.
43
Încadrarea în plafon se determină pe baza datelor raportate prin deconturile de
TVA depuse pentru un an calendaristic. Nu se iau în calcul pentru încadrarea în aceste
plafoane sponsorizările şi acţiunile de mecenat, acordate în numerar, şi nici bunurile
pentru care taxa nu a fost dedusă.
Depăşirea plafoanelor constituie livrare de bunuri cu plată, respectiv se colectează
taxa. Taxa colectată aferentă depăşirii se include în decontul întocmit pentru ultima
perioadă fiscală a anului respectiv.
Exemplu:
In data de 13 octombrie 2015, societatea Leader, plătitoare de impozit pe profit si
inregistrata in scopuri de TVA, care are ca obiect de activitate producerea si comercializarea
preparatelor din carne a încheiat un contract de sponsorizare, în calitate de sponsor.
Aceasta acorda mezeluri in valoare de 3.000 lei unei asociatii care promoveaza
interesele copiilor din casele de copii.
La calculul profitului impozabil pentru anul 2015, se cunosc următoarele informaţii
preluate din contabilitatea entitatii Leader:
Elemente Suma
Venituri din vânzarea produselor finite 400.000 lei
Venituri din chirii 50.000 lei
Venituri din cedarea imobilizarilor 100.000 lei
TOTAL VENITURI 550.000 lei
Cheltuieli cu materiile prime 220.000 lei
Cheltuieli cu materialele consumabile 30.000 lei
Cheltuieli cu personalul 70.000 lei
Cheltuieli cu servicii de la terti 50.000 lei
Cheltuieli cu impozitul pe profit 10.000 lei
Cheltuieli cu sponsorizarea 3.000 lei
TOTAL CHELTUIELI 383.000 lei
Avansuri incasate de la clienti 100.000 lei
Societatea Leader a obtinut venituri totale de 550.000 lei, cifra de afaceri „contabila” fiind
de 450.000 lei.
Cheltuielile cu sponsorizarea se inregistreaza astfel in contabilitate:
3.000 lei 6582 = 345 3.000 lei

Donatii acordate Produse finite
Impozitul pe profit pentru anul 2015 se determină astfel:
Algoritmul de calcul Suma

Venituri impozabile 550.000 lei
Cheltuieli deductibile 370.000 lei
- Cheltuieli cu materiile prime
- Cheltuieli cu materialele consumabile
- Cheltuieli cu personalul
- Cheltuieli cu servicii de la terti
Profit impozabil (550.000 lei – 370.000 lei) 180.000 lei
44
Impozit pe profit înainte de deducerea cheltuielii cu sponsorizarea
(180.000 lei x 16%) 28.800 lei
30/00 din cifra de afaceri (450.000 lei x 30/00); 1.350 lei
20% din impozitul pe profit (28.800 lei x 20%) 5.760 lei
Suma care se deduce din impozitul pe profit pentru sponsorizare 1.350 lei
Impozitul pe profit datorat pentru anul 2014 (28.800 lei – 1.350 lei) 27.450 lei
Impozit pe profit declarat in trimestrele precedente 10.000 lei
Diferenta de impozit pe profit datorat 17.450 lei
Societatea Leader va depune Declaratia 101 pana in data de 25 martie 2016, termen pana
la care ar trebui sa achite si diferenta de impozit pe profit de 17.450 lei.
Atentie! Societatea Leader a inregistrat cheltuieli cu sponsorizarea de 3.000 lei. Suma de
1.650 lei (3.000 lei – 1.350 lei) care nu s-a scăzut din impozitul pe profit se reportează în
următorii 7 ani consecutivi, iar recuperarea ei se va efectua la fiecare termen de plată a
impozitului pe profit (trimestrial).
Actiunea de sponsorizare a constat in acordarea de bunuri cu titlu gratuit. Din punct de

vedere al TVA, cifra de afaceri de care trebuie sa tinem cont este constituită din operaţiuni
taxabile, scutite cu sau fără drept de deducere.
Astfel, cifra de afaceri pentru calculul TVA este de 650.000 lei, avansurile incasate intrand
si ele in baza de impozitare a TVA, chiar daca in contabilitate se evidentiaza in contul 419 „Clienti
creditori”, precum si veniturile din vanzarea de imobilizari.
Din punct de vedere al TVA, situatia este urmatoarea:
Algoritmul de calcul Suma

Cifra de afaceri pentru TVA 650.000 lei
Plafon de 3‰ din cifra de afaceri 1.950 lei
Cheltuieli cu sponsorizarea 3.000 lei
Depasire plafon (3.000 lei – 1.950 lei) 1.050 lei
TVA colectata (1.050 lei x 24%) 252 lei
Inregistrarea contabila efectuata la 31 decembrie 2015 este:
252 lei 635 = 4427 252 lei

Cheltuieli cu alte impozite TVA colectata
si taxe
Cheltuiala este nedeductibila fiscal.

Suma de 252 lei se evidentiaza la randul de Regularizari din Decontul de TVA 300 aferent
ultimei perioade fiscale din anul 2015.
Daca societatea ar fi acordat sponsorizare in bani, atunci nu ar fi trebuit sa colecteze TVA.
45
12. Tratamentul creanţelor incerte sau neîncasate – Art 25, 26
CONTABIL:
Din punct de vedere contabil, regulile de evaluare sunt foarte clare. Evaluarea la
inventar a creanţelor se face la valoarea lor probabilă de încasare.
Astfel, ajustările pentru deprecierea creanţelor sunt recunoscute atunci când sunt
constatate diferenţe în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi
valoarea contabilă a creanţelor, cu alte cuvinte atunci când valoarea de inventar este mai
mică decât cea contabilă. De asemenea, pentru creanţele incerte, entităţile trebuie să
constituie ajustări pentru pierdere de valoare, la nivelul sumei care nu se mai poate
recupera.
FISCAL:
Pana la 31 decembrie 2015
Codul fiscal permitea deducerea ajustarilor, in proportie de 30% sau 100%, doar
pentru deprecierea creantelor asupra clientilor si nu pentru toate creantele care
puteau fi recunoscute (avansuri platite, debitori diversi, creante fata de entitati asociate
etc.).
Legea 571/2003 definea creanţele faţă de clienţi ca fiind sumele datorate de
clienţii interni şi externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri etc. vândute,
lucrări executate şi servicii prestate, pe bază de facturi şi neîncasate într-o perioadă ce
depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei.
Dupa 1 ianuarie 2016

Legea 227/2015 privind Noul cod fiscal permite deducerea ajustarilor, tot in
proportie de 30% sau 100% (dupa cum vom detalia mai jos), insa pentru deprecierea
TUTUROR creantelor înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile.
Legea 358/2015 privind aprobarea OUG 50/2015 pentru modificarea Legii
227/2015 privind Codul fiscal aduce insa o completare in acest sens:
- in cazul creantelor asupra clientilor, ajustarile pentru depreciere pot fi deduse
(daca se respecta criteriile) indiferent daca acestea provin din perioade anterioare
anului 2016;
- in cazul celorlalte creante (altele decât cele asupra clienților), ajustarile pentru
depreciere pot fi deduse doar daca creantele sunt înregistrate începând cu data de
1 ianuarie 2016.
Creanțele asupra clienților reprezinta sumele datorate de clienții interni și externi
pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri vândute, lucrări executate și servicii
prestate.
Conform Codului fiscal, aveţi dreptul la deducerea ajustărilor pentru deprecierea

creanţelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, în limita unui procent
de 30% din valoarea creanţelor, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
- creanţele sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004;
- creanţele sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data
scadenţei;
46
- creanţele nu sunt garantate de alta persoană;
- creanţele sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată
contribuabilului;
- creanţele au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului;
Prima si ultima conditie din cele de mai sus sunt eliminate de Legea 227/2015
(Noul cod fiscal) incepand cu 1 ianuarie 2016. Avand in vedere ca suntem in anul 2016,
conditia ca o creanta sa fie inregistrata dupa 1 ianuarie 2004 nu isi mai avea rostul. De
asemenea, chiar daca venitul aferent creantei este unul neimpozabil, entitatea isi poate
deduce cheltuiala cu ajustarea in limita a 30% din creanta.
Pentru a putea deduce ajustările pentru depreciere în limita unui procent de 100%
din valoarea creanţelor, trebuie să fie respectate cumulativ o serie de condiţii, dintre care
noi considerăm că cea mai importantă este cea de-a doua:
- creanţele sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2007;
- creanţele sunt deţinute la o persoană juridică asupra căreia este declarată
procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotărârii judecătoreşti prin
care se atestă această situaţie sau la o persoană fizică asupra căreia este
deschisă procedura de insolvență pe bază de: (NOU – Legea 227/2015)
- plan de rambursare a datoriilor;
- lichidare de active;
- procedură simplificată;
- creanţele nu sunt garantate de altă persoană;
- creanţele sunt datorate de o persoană care nu este afiliată contribuabilului;
- creanţele au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.
De la 1 ianuarie 2016, ca si in cazul conditiilor pentru deducerea ajustarilor pentru

depreciere in limita de 30%, Legea 227/2015 elimina conditia referitoare la data de
provenienta a creantei si conditia ca venitul aferent creantei sa fie unul impozabil.
Avand in vedere prevederile Legii 151/2015 privind procedura insolventei
persoanelor fizice, publicata in MOf nr 464 din 26 iunie 2015 si care intra in vigoare in 25
decembrie 2015 (la sase luni de la publicare), Noul Cod fiscal introduce posibilitatea ca o
entitate care are sume de incasat de la persoane fizice sa isi poata constitui o ajustare
pentru deprecierea creantei pe care sa si-o deduca din punct de vedere fiscal la calculul
impozitului pe profit.
Atenţie! Condiţiile prezentate anterior trebuie să fie îndeplinite cumulativ. Astfel,

chiar dacă asupra unui client a fost declarată procedura de deschidere a falimentului, însă
acesta reprezintă parte afiliată entităţii în cauză, ajustarea pentru depreciere constituită
va fi considerată nedeductibilă fiscal.
ATENŢIE!
HG 1/2016 – Normele de aplicare aduc o precizare importanta, pentru a nu mai
exista interpretari diferite in acest sens. Aceste reguli sunt valabile si pentru ajustarile in
proportie de 30% si pentru cele de 100%. Astfel, ajustările pentru depreciere se
47
constituie din valoarea creanţelor neincasate, inclusiv TVA. La fel ar fi trebuit sa procedati
si inainte de 1 ianuarie 2016, numai ca nu era prevazut in mod clar in legislatie.
In cazul creantelor in valuta, la stabilirea ajustarilor pentru depreciere deductibile
se tine cont si de influenta diferentelor de curs valutar.
O alta modificare binevenita ar fi la momentul in care ajustarea poate fi dedusa,
inlocuindu-se termenul „in trimestrul” cu termenul „incepand cu trimestrul”:
Vechiul Cod fiscal Legea 227/2015 – Noul cod fiscal

Valoarea ajustărilor pentru deprecierea Ajustările pentru deprecierea creanţelor
creanţelor asupra clienţilor este luată în sunt luate în considerare la determinarea
considerare la determinarea profitului rezultatului fiscal începând cu
impozabil în trimestrul în care sunt trimestrul în care sunt îndeplinite
îndeplinite condiţiile... condiţiile...
Astfel, ajustările pentru deprecierea creanţelor sunt luate în considerare la

determinarea rezultatului fiscal începând cu trimestrul în care sunt îndeplinite condiţiile
şi nu poate depăşi valoarea acestora, înregistrată în contabilitate în anul fiscal curent sau
în anii anteriori.
Pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor, pentru partea

neacoperită de provizion, sunt nedeductibile. In urmatoarele situatii, pierderile
rezultate sunt deductibile:
- punerea în aplicare a unui plan de reorganizare, confirmat printr-o sentinţă
judecătorească;
- procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti;
- debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori;
- debitorul este dizolvat, în cazul SRL cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor;
- debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează întreg
patrimoniul;
- au fost încheiate contracte de asigurare. (NOU)
Dpdv TVA:
Conform Noului Cod fiscal, este permisă ajustarea bazei de impozitare in cazul în
care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu poate fi încasata ca
urmare a:
- falimentului beneficiarului; sau
- punerii în aplicare a unui plan de reorganizare admis şi confirmat printr-o
sentinţă judecătorească, prin care creanța creditorului este modificată sau
eliminată. (NOU)

Ajustarea bazei de impozitare a TVA este permisă pentru facturile emise care se
află în cadrul termenului de prescripţie prevăzut în Codul de procedură fiscală.
În cazul reorganizarii, ajustarea este permisă începând cu data pronunţării hotărârii
judecătoreşti de confirmare a planului de reorganizare, dacă aceasta a intervenit după
48
data de 1 ianuarie 2016. În cazul persoanelor care aplică sistemul TVA la încasare se
operează anularea taxei neexigibile aferente livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii
realizate.
Ajustarea este permisă în cazul falimentului beneficiarului, începând cu data

pronunțării hotărârii judecătorești de închidere a procedurii prevăzute de legislația
insolvenței, hotărâre rămasă definitivă/definitivă şi irevocabilă, după caz.
În cazul în care ulterior pronunțării hotărârii judecătorești de confirmare a planului
de reorganizare sunt încasate sume aferente creanțelor modificate sau eliminate prin
planul de reorganizare, se anulează ajustarea efectuată, corespunzător sumelor
respective prin Decontul perioadei fiscale în care acestea sunt încasate. (NOU)
Ajustarea bazei de impozitare se face la cota de TVA în vigoare la data faptului

generator. Regimul de impozitare şi cotele aplicabile sunt cele în vigoare la data
operaţiunii de bază care a generat astfel de evenimente. Astfel, dacă facturile care au stat
la baza creanţelor neîncasate au fost emise înainte de 1 ianuarie 2016, cota TVA aplicabilă
pentru efectuarea ajustării este de 24%.
Reducerea bazei de impozitare se efectuează la nivelul sumei neîncasate
înregistrate în soldul debitor al contului 4111 sau al contului 4118 existent la data
începerii formalităţilor de declarare în stare de faliment a clientului.
Pentru a ajusta TVA aferentă, entităţile trebuie să emită facturi cu valorile înscrise
cu semnul minus care, în această situaţie, nu trebuie să fie transmise şi clienţilor. Pe aceste
facturi emise se face referire la factura iniţiala şi se înscrie menţiunea „ajustare baza de
impozitare”. Factura de ajustare a bazei de impozitare a TVA poate fi considerată o factură
de stornare.
Va recomandam ca pe factura de ajustare sa treceti următoarele informaţii necesare
pentru identificarea operaţiunii:
- baza legală a ajustării efectuate (Cod fiscal, articol 287, litera d));
- numărul şi data Hotărârii judecătoreşti.
Exemplu:
La data de 28 august 2015, entitatea Leader vinde unui client mărfuri la preţul de
vânzare de 20.000 lei, TVA 24%, termenul de încasare a creanţei fiind de 60 de zile. Costul
mărfurilor vândute este de 13.700 lei. După trecerea celor 60 de zile, entitatea Leader a
acţionat în instanţă clientul pentru neplata obligaţiilor asumate.
La data de 12 decembrie 2015, a fost declarată procedura de deschidere a
falimentului pentru clientul respectiv, pe baza hotărârii judecătoreşti.
La data de 15 mai 2016, procedura de faliment a clientului a fost închisă pe baza
hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile.
Prezentaţi înregistrările contabile care se impun în acest caz.
- emiterea facturii aferente mărfurilor vândute (28 august 2015):
24.800 lei 4111 = 707 20.000 lei

mărfurilor
49
4427 4.800 lei
TVA colectată
- scoaterea din gestiune a mărfurilor vândute (28 august 2015):
13.700 lei 607 = 371 13.700 lei

Cheltuieli privind Mărfuri
mărfurile
Decembrie 2015
- înregistrarea creanţei incerte, după decizia AGA de a acţiona în judecată clientul
rău-platnic:
24.800 lei 4118 = 4111 24.800 lei
Clienţi incerţi sau în litigiu Clienţi
- înregistrarea ajustării pentru depreciere la nivelul a 100% din creanţa respectivă:

24.800 lei 6814 = 491 24.800 lei
Cheltuieli de exploatare Ajustări pentru
privind ajustările pentru deprecierea creanţelor -
deprecierea activelor clienţi
circulante
La calculul impozitului pe profit aferent trimestrului al IV-lea din anul 2015,

entitatea va recunoaşte o cheltuială deductibilă în sumă de 24.800 lei.
Mai 2016
- scoatarea din evidenţă a creanţei neîncasate:
20.000 lei 654 = 4118 20.000 lei
Pierderi din creanţe şi Clienţi incerţi sau în
debitori diverşi litigiu
- ajustarea TVA colectată aferentă creanţei neîncasate:

(4.800 lei) 4118 = 4427 (4.800 lei)
Clienţi incerţi sau în litigiu TVA colectată
- anularea ajustării pentru depreciere:

24.800 lei 491 = 7814 24.800 lei
Ajustări pentru Venituri din ajustări
deprecierea creanţelor - pentru deprecierea
clienţi activelor circulante
La determinarea impozitului pe profit aferent celui de-al doilea trimestru al anului

2016, entitatea va constata că dispune de o cheltuială deductibilă în sumă de 20.000 lei,
însă în acelaşi timp a fost recunoscut un venit impozabil la nivelul sumei de 24.800 lei.
50
Astfel, chiar dacă în acest trimestru entitatea a scos din evidenţă o creanţă, ea va trebui să
achite un impozit pe profit de 768 lei ((24.800 lei – 20.000 lei) x 16%).
Nu trebuie omis faptul că în ultimul trimestru al anului 2015, odată cu
recunoaşterea ajustării pentru deprecierea creanţei, entitatea a „utilizat” acea cheltuială
deductibilă de 24.800 lei la determinarea impozitului pe profit.
13. Provizioane/ajustari pentru depreciere si rezerve – Art 26
Ca si in cazul cheltuielilor de protocol, si la deductibilitatea rezervei legale

modalitatea de constituire s-a simplificat. In tabelul de mai jos regasiti cateva modificari
privind tratamentul fiscal al provizioanelor, ajustarilor pentru depreciere sau rezervelor.
Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor, provizioanelor si ajustarilor astfel:

rezerva legală este deductibilă în limita unei rezerva legală este deductibilă în limita unei
cote de 5% aplicată asupra profitului contabil, cote de 5% aplicată asupra profitului contabil,
înainte de determinarea impozitului pe profit, la care se adaugă cheltuielile cu impozitul
din care se scad veniturile neimpozabile şi pe profit, până ce aceasta va atinge a cincea
se adaugă cheltuielile aferente acestor parte din capitalul social subscris şi vărsat sau
venituri neimpozabile, până ce aceasta va din patrimoniu, după caz.
atinge a cincea parte din capitalul social
subscris şi vărsat sau din patrimoniu, după caz, In cazul în care nivelul capitalului social sau al
potrivit legilor de organizare şi funcţionare. patrimoniului a fost diminuat, partea din
rezerva legală corespunzătoare diminuării, care
În cazul în care aceasta este utilizată pentru a fost anterior dedusă, reprezintă element
acoperirea pierderilor sau este distribuită sub similar veniturilor.
orice formă, reconstituirea ulterioară a rezervei
nu mai este deductibilă la calculul profitului A fost eliminata prevederea conform căreia, în
impozabil. - ELIMINAT cazul utilizării rezervei legale, reconstituirea
Prin excepţie, rezerva constituită de persoanele ulterioară nu mai este deductibilă la calculul
juridice care furnizează utilităţi societăţilor profitului impozabil.
comerciale care se restructurează, se
reorganizează sau se privatizează poate fi
folosită pentru acoperirea pierderilor de
valoare a pachetului de acţiuni obţinut în urma
procedurii de conversie a creanţelor, iar sumele
destinate reconstituirii ulterioare a acesteia
sunt deductibile la calculul profitului impozabil
ajustările pentru deprecierea mijloacelor
fixe amortizabile constituite pentru
situaţiile în care:
1. sunt distruse ca urmare a unor
--- calamităţi naturale sau a altor cauze de
forţă majoră, în condiţiile stabilite prin
norme;
2. au fost încheiate contracte de asigurare.
51
provizioanele/ajustările pentru deprecierea
creanţelor preluate de la instituţiile de credit
în vederea recuperării acestora, în limita
diferenţei dintre valoarea creanţei preluate
prin cesionare şi suma de achitat cedentului,
pentru creanţele care îndeplinesc cumulativ
următoarele condiţii:
1. sunt cesionate şi înregistrate în ---
contabilitatea cesionarului după data de 1
iulie 2012 inclusiv;
2. sunt transferate de la o persoană sau
datorate de o persoană care nu este
afiliată contribuabilului cesionar;
3. au fost incluse în veniturile impozabile
ale contribuabilului cesionar.
Sumele înregistrate în conturi de rezerve legale Rezervele reprezentând facilități fiscale nu pot
şi rezerve reprezentând facilităţi fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social,
fi utilizate pentru majorarea capitalului social pentru distribuire sau pentru acoperirea
sau pentru acoperirea pierderilor. pierderilor.
În cazul în care nu sunt respectate aceste În cazul în care nu sunt respectate aceste
prevederi, asupra acestor sume se prevederi, sumele respective se
recalculează impozitul pe profit şi se impozitează ca elemente similare
stabilesc dobânzi şi penalităţi de întârziere, veniturilor în perioada fiscală în care
de la data aplicării facilităţii respective. sunt utilizate.
În situația în care sunt menținute până la
lichidare, acestea nu sunt luate în calcul la
rezultatul fiscal al lichidării.
14. Tratamentul cheltuielilor cu dobanzile si diferentele de curs – Art 27
Si conform Noului Cod fiscal, trebuie să ţineţi cont de faptul că sunt deductibile
integral dobânzile şi pierderile nete din diferenţe de curs valutar aferente:
- împrumuturilor obţinute de la instituţiile de credit române sau străine;
- împrumuturilor obţinute de la instituţiile financiare nebancare (de exemplu, în
cazul contractelor de leasing financiar);
- împrumuturilor obţinute direct sau indirect de la bănci internaţionale de
dezvoltare şi organizaţii similare;
- împrumuturilor garantate de stat;
- împrumuturilor obţinute de la persoanele juridice care acordă credite
potrivit legii; şi
- obligaţiunilor admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată.
NOU
Cheltuielile cu dobânzile care sunt incluse în costul de achiziţie sau în costul
de producţie al unui activ cu ciclu lung de fabricaţie, potrivit reglementărilor
contabile, nu intră sub incidenţa prevederilor de mai jos.
52
Atentie! Pentru situatiile cel mai des intalnite in practica (credite bancare
contractate si contracte de leasing financiar), cheltuielile cu dobânda se deduc integral la
determinarea rezultatului fiscal. Astfel, nu trebuie sa ţineti cont de gradul de îndatorare
sau de un anumit nivel impus al ratei dobânzii.
Mai mult decat atat, pentru categoriile de imprumuturi enumerate mai sus,
pierderile din diferenţe de curs valutar sunt de asemenea deductibile integral.
În ce situaţii cheltuielile cu dobânzile sunt deductibile limitat?

Pentru împrumuturile obţinute de la alte entităţi decât cele menţionate mai sus
(entităţi din cadrul grupului, asociaţi/acţionari etc.), cheltuielile cu dobanda sunt
deductibile limitat astfel:
a) pentru împrumuturile în valută, rata dobanzii anuale va fi de maxim 4%
(NOU) (pana la 31 decembrie 2015, nivelul ratei dobanzii acceptate era de 6%),
nivel care se actualizează anual prin hotărâre a Guvernului;
b) pentru împrumuturile în lei, nivelul maxim este cel al ratei dobânzii de politica
monetara a BNR, aferenta ultimei luni din trimestrul în care se determină
impozitul pe profit (începând cu 7 mai 2015, rata de referinţă este de 1,75%).
Limitele de mai sus se aplică separat pentru fiecare împrumut contractat de
entitate şi nu cumulat. Mai mult decat atat, pentru ca cheltuielile cu dobanda să fie
deductibile în aceste limite trebuie ca gradul de îndatorare a capitalului să fie cuprins între
0 şi 3. Aceleasi reguli de deductibilitate se aplica si pierderilor din diferente de curs
valutar aferente acestor imprumuturi.
Gradul de îndatorare a capitalului

Gradul de îndatorare a capitalului (GIC) se determină ca raport între media
capitalului împrumutat cu termen de rambursare peste un an şi media capitalului
propriu, ţinându-se cont de valorile existente la începutul anului şi la sfârşitul perioadei
(trimestru/an) pentru care se determină impozitul pe profit.
Capital împrumutat (începutulanului)  Capital împrumutat (sfârsitul perioadei)

GIC =
Capital propriu(începutul anulu)  Capital propriu(sfârsitul perioadei)
Capitalul împrumutat cuprinde totalul creditelor şi împrumuturilor cu termen de

rambursare mai mare de un an, începând de la data încheierii contractului, mai puţin
împrumuturile prezentate în prima parte, pentru care cheltuielile cu dobanzile sunt
deductibile integral.
Capitalul împrumutat include şi împrumuturile care au un termen de rambursare

mai mic de un an, daca există prelungiri ale acestui termen, iar perioada de rambursare
curentă, însumată cu perioadele de rambursare anterioare ale împrumuturilor pe care le
prelungesc, depăşeşte un an.
În acest caz, impozitul pe profit se recalculează şi pentru perioada
de rambursare anterioară prelungirii. (NOU)
53
Prin credit/împrumut se înţelege orice convenţie încheiată între părţi care
generează în sarcina uneia dintre părţi obligaţia de a plăti dobânzi şi de a restitui
capitalul împrumutat.
Atentie! Pentru determinarea gradului de îndatorare, în capitalul împrumutat se
includ şi creditele/împrumuturile cu termen de rambursare peste un an pentru care, în
convenţiile încheiate, nu s-a stabilit obligaţia de a plăti dobânzi. (NOU)
Exemplu:
La 31 decembrie 2015, entitatea Leader dispunea de capitaluri proprii de
100.000 lei şi un împrumut bancar contractat pe 3 ani în sumă de 360.000 lei. În
trimestrul al treilea din 2016, societatea a fost creditată de:
- un asociat cu 70.000 lei pe o perioadă de 6 luni cu o dobândă anuală de 1%;
- un asociat cu suma de 150.000 lei pentru 3 ani, fără dobândă;
- un asociat cu suma de 100.000 lei pentru 2 ani, cu o dobanda anuala de 3,5%.
La 30 septembrie 2016, capitalurile proprii erau de 100.000 lei, iar cheltuielile cu
dobanda generate de cel de-al treilea imprumut au fost de 500 lei (presupunem ca rata
dobanzii de politica monetara a BNR este de 1,75%).
Calculaţi gradul de îndatorare şi stabiliţi dacă dobânda generată este deductibilă
fiscal?
Cheltuielile cu dobânzile aferente împrumutului bancar de 360.000 lei sunt

deductibile integral. Mai mult decat atat, creditul respectiv nu este luat în considerare
la determinarea gradului de îndatorare.
Avand in vedere ca imprumutul de 70.000 lei contractat de la un asociat a fost

pentru 6 luni, acesta nu este parte componenta a capitalului imprumutat. Daca la
expirarea celor 6 luni contractul va fi prelungit astfel incat, cumulat cu prima perioada,
va depasi termenul de 1 an, atunci impozitul pe profit se va recalcula şi pentru perioada
de rambursare anterioară prelungirii.
Desi al doilea imprumut nu genereaza dobanzi, acesta are termenul de

rambursare mai mare de un an, ceea ce inseamna ca va face parte din capitalul
imprumutat, impreuna cu cel de-al treilea credit.
Capital imprumutat 30 sept 2016 = 150.000 lei + 100.000 lei = 250.000 lei
0  250.000
Gradul de îndatorare = = 1,25
100.000  100.000
Trebuie sa tinem cont ca nivelul dobanzii aferente creditului de 100.000 lei

contractat de la un asociat (3,5%) este dublul ratei dobânzii de politica monetara a
BNR (1,75%). Astfel, din cei 500 de lei, suma de 250 lei va reprezenta o cheltuiala
nedeductibila care nu se mai reporteaza in perioadele urmatoare.
Având în vedere că gradul de îndatorare este mai mic decat 3, cealalta jumatate
din cheltuielile cu dobânda aferente creditului de 100.000 lei, respectiv suma de 250 lei,
va fi deductibila la determinarea rezultatului fiscal in acel trimestru.
54
Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, rezervele din

reevaluare, alte rezerve, rezultatul nedistribuit, rezultatul exerciţiului şi alte elemente de
capital propriu constituite de entitate.
In cazul imprumuturilor pentru care se pune problema deductibilitatii cheltuielilor
cu dobanda si a pierderilor din diferente de curs valutar, putem tine cont de urmatoarea
schema, cu precizarea de mai jos:
Grad de indatorare < Grad de indatorare Grad de indatorare >

0  0;3 3
Cheltuieli
Cheltuieli nedeductibile Cheltuieli nedeductibile
Rata dobanzii nedeductibile care nu
care nu sunt reportate care nu sunt reportate
> 1,75% (lei) sunt reportate
pentru perioada pentru perioada
> 4% (valuta) pentru perioada
urmatoare urmatoare
urmatoare
Rata dobanzii Cheltuieli nedeductibile Cheltuieli nedeductibile
≤ 1,75% (lei) reportate pentru Cheltuieli deductibile reportate pentru
≤ 4% (valuta) perioada urmatoare perioada urmatoare
Pentru situaţiile în care rata dobânzii depăşeşte nivelul de 1,75% pentru

împrumuturile în lei, respectiv de 4% pentru cele în valută, cheltuielile cu dobânda si
diferente de curs sunt nedeductibile pentru partea care depăşeşte aceste praguri. De
exemplu, dacă rata dobânzii pentru un împrumut în lei este de 5%, atunci cheltuiala
nedeductibilă care nu se reportează pentru perioada următoare se stabileşte având în
vedere nivelul de 3,25% (5% - 1,75%) aplicat la creditul respectiv.
În situatia în care gradul de îndatorare este peste 3 sau capitalul propriu are o
valoare negativă, cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele de curs
valutar sunt nedeductibile, insa se reportează în perioadele următoare, până la
deductibilitatea integrală a acestora, conditia fiind ca gradul sa fie cuprins in intervalul
[0;3].
NOU
Dreptul de reportare a cheltuielilor cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele
de curs valutar al contribuabililor care îşi încetează existenţa ca efect al unei operaţiuni
de fuziune sau divizare totală se transferă contribuabililor nou-înfiinţaţi, respectiv celor
care preiau patrimoniul societăţii absorbite sau divizate, după caz, proporţional cu
activele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de
fuziune/divizare.
Dreptul de reportare a cheltuielilor cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele
de curs valutar al contribuabililor care nu îşi încetează existenţa ca efect al unei
operaţiuni de desprindere a unei părţi din patrimoniul acestora, transferată ca întreg, se
împarte între aceşti contribuabili şi cei care preiau parţial patrimoniul societăţii cedente,
după caz, proporţional cu activele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit
proiectului de divizare, respectiv cu cele menţinute de persoana juridică cedentă.
55
Aceste prevederi referitoare la deductibilitatea cheltuielilor cu dobânzile şi

diferenţele de curs valutar nu se aplică instituţiilor de credit - persoane juridice române şi
sucursalelor din România ale instituţiilor de credit - persoane juridice străine, instituţiilor
financiare nebancare, precum şi societăţilor de leasing operaţional, în cazul acestora
cheltuielile cu dobânzile şi diferenţele de curs valutar fiind integral deductibile.
Atenție! Pentru contractele de împrumut încheiate pe o durată mai mare de un an

cu persoane juridice străine, există obligația de notificare a operațiunii la BNR, conform
art. 64 din Regulamentul BNR nr. 31/2011 privind raportarea de date și informații
statistice. Prin intermediul acestei notificări se efectuează înregistrarea operațiunii în
Registrul datoriei private externe, completându-se o serie de formulare care vor trebuie
transmise la BNR - Direcția statistică.
15. Amortizarea fiscala – Art 28
In continuare va prezentam o serie de aspecte semnificative referitoare la

amortizarea fiscala extrase din Noul Cod fiscal:
a) in cazul mijloacelor fixe amortizabile sunt incluse si activele biologice de natura
imobilizarilor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile;
b) cheltuielile aferente achiziţionării sau producerii programelor informatice se
recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară sau degresivă
(NOU) pe o perioadă de 3 ani;
c) cheltuielile aferente achiziționării contractelor de clienţi, recunoscute ca imobilizări
necorporale potrivit reglementărilor contabile, se amortizează pe durata acestor
contracte;
d) in cazul în care cheltuielile de constituire sunt înregistrate ca imobilizări
necorporale, potrivit reglementărilor contabile, acestea se amortizeaza fiscal pe o
perioadă de maximum 5 ani;
e) pentru investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor
ulterioare realizate în scopul îmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care
conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare, amortizarea fiscală se
calculează pe baza valorii rămase majorate cu investițiile efectuate, a metodei de
amortizare utilizată pentru mijlocul fix îmbunătățit, pe durata normală de utilizare
rămasă;
f) in cazul în care investiţiile se efectuează la mijloace fixe amortizabile pentru care
durata normală de utilizare este expirată, amortizarea fiscală se determină pe
baza metodei de amortizare corespunzătoare mijlocului fix îmbunătățit, pe durata
normală de utilizare stabilită de către o comisie tehnică internă sau un expert
tehnic independent;
g) in cazul în care mijloacele fixe amortizabile sunt trecute în regim de conservare, în
funcţie de politica contabilă adoptată, valoarea fiscală rămasă neamortizată la
momentul trecerii în conservare se recuperează pe durata normală de utilizare
rămasă, începând cu luna următoare ieşirii din conservare a acestora, prin
recalcularea cotei de amortizare fiscala.
56
h) de regula, amortizarea fiscală se calculează începând cu luna următoare celei în care
mijlocul fix amortizabil se pune în funcţiune. Prin excepție, mijloacele fixe
amortizabile transferate în cadrul operațiunilor de reorganizare se amortizează prin
continuarea regimului de amortizare aplicat anterior momentului transferului,
începând cu luna efectuării transferului, respectiv prin continuarea regimului de
conservare, după caz.
Regim cheltuieli cu investitii la active inchiriate

Legea 227/2015 – Noul cod fiscal
Pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate
sau luate în locaţie de gestiune, amortizarea fiscală se calculează de cel care a efectuat
investiţia, pe perioada contractului sau pe durata normală de utilizare.

Amortizarea fiscală a cheltuielilor cu investiţiile efectuate la mijloacele fixe care fac
obiectul unor contracte de închiriere, concesiune, locaţie de gestiune, se calculează astfel:
a) pe baza perioadei iniţiale/duratei rămase din perioada iniţială a contractului,
indiferent dacă acesta se prelungeşte ulterior, în cazul investiţiilor efectuate în
cadrul perioadei iniţiale a contractului de închiriere, concesiune, locaţie de gestiune;
b) pe baza perioadei prelungite/duratei rămase din perioada prelungită a contractului,
în cazul investiţiilor efectuate în cadrul perioadei prelungite a contractului de
închiriere, concesiune, locaţie de gestiune;
c) pe durata normală de funcţionare, potrivit opţiunii contribuabilului, începând cu
luna următoare finalizării investiţiei, în cazul investiţiilor ce pot fi identificate
potrivit Catalogului.
Amortizarea in cazul mijloacelor de transport

Pentru mijloacele de transport de persoane care au cel mult 9 scaune de pasageri,
incluzând şi scaunul şoferului, din categoria M1, cheltuielile cu amortizarea sunt
deductibile, pentru fiecare, în limita a 1.500 lei/lună. Aceste mijloacele de transport nu
pot fi amortizate în funcţie de numărul de kilometri sau numărul de ore de funcţionare
prevăzut în cărţile tehnice.
Sunt exceptate situaţiile în care mijloacele de transport respective se înscriu în
oricare dintre următoarele categorii:
a) vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie
şi servicii de curierat;
b) vehiculele utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii, precum şi pentru test drive
şi pentru demonstraţii;
c) vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru
serviciile de taximetrie;
d) vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închiriere
către alte persoane, transmiterea dreptului de folosinţă, în cadrul contractelor de
leasing operaţional sau pentru instruire de către şcolile de şoferi.
57
Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determină fără a
lua în calcul amortizarea contabilă. Regula generala consta in faptul ca pierderile sau
câştigurile rezultate din vânzarea ori din scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe se
calculează pe baza valorii fiscale a acestora, diminuată cu amortizarea fiscala.
Atentie! Aceasta regula NU se aplica mijloacelor de transport a caror
amortizare este deductibila in limita a 1.500 lei/luna. (NOU)

La momentul scăderii din gestiune a mijloacelor de transport, valoarea
rămasă neamortizată este deductibilă în limita a 1.500 lei înmulţită cu numărul de
luni rămase de amortizat. ()
Exemplu:
Entitatea Leader a achizitionat un mijloc de transport in decembrie 2015 la costul de
150.000 lei, TVA 24% care va fi utilizat atat in scopuri economice, cat si in interes personal.
Durata de amortizare aleasa este de 4 ani.
In ianuarie 2017, entitatea vinde activul la pretul de vanzare de 130.000 lei, TVA 20%.
Care va fi tratamentul contabil si fiscal in aceasta perioada?
Entitatea Leader va efectua în contabilitate următoarele inregistrari:

 achizitia autoturismului (decembrie 2015):
150.000 lei 2133 = 404 186.000 lei

„Mijloace de transport” „Furnizori de imobilizări”
36.000 lei 4426
„TVA deductibilă”
 includerea a 50% din TVA în valoarea vehicului achiziţionat (decembrie 2015):
18.000 lei 2133 4426 18.000 lei

„Mijloace de transport” „TVA deductibilă”
Astfel, valoarea de intrare a vehiculului rutier este de 168.000 lei (150.000 lei + 18.000
lei), sumă care va fi utilizata la calculul amortizării. Durata normală de utilizare aleasă de
entitate este de 4 ani, cea ce înseamnă că amortizarea lunară va fi de 3.500 lei (168.000 lei / 48
luni):
3.500 lei 6811 = 2813 3.500 lei

„Cheltuieli de „Amortizarea echipamentelor
exploatare privind si mijloace or de transport”
amortizarea
imobilizărilor”
In perioada ianuarie 2016 – decembrie 2016, entitatea Leader va inregistra lunar o

cheltuiala cu amortizarea de 3.500 lei, insa isi va putea deduce doar 1.500 lei/luna.
La 31 decembrie 2016, in Declaratia 101 privind impozitul pe profit vom avea:
- la randul 14 „Amortizare fiscala”, suma de 18.000 lei (1.500 lei x 12 luni);
- la randul 31 „Amortizare contabila”, suma de 42.000 lei (3.500 lei x 12 luni).
58
In ianuarie 2017, în contabilitate vor fi reflectate următoarele inregistrari:

 vanzarea autoturismului:
156.000 lei 461 = 7583 130.000 lei
„Debitori diverşi” „Venituri din vânzarea
activelor şi alte operaţii de
capital”
4427 26.000 lei
„TVA colectată”
 scoaterea din gestiune a activului cedat:
42.000 lei 2813 = 2133 168.000 lei

„Amortizarea „Mijloace de transport”
instalaţiilor si
mijloacelor de
transport”
126.000 lei 6583
„Cheltuieli privind
activele cedate şi alte
operaţii de capital”
Codul fiscal prevede ca regula generala faptul ca rezultatul din vânzarea unui
mijloc fix amortizabil se calculează pe baza valorii fiscale a acestuia, diminuată cu
amortizarea fiscala. Insa, in cazul mijloacelor de transport cu folosinta mixta, aceasta
regula NU se aplica.
Durata ramasa de amortizare = 48 luni – 12 luni = 36 luni

Valoare neamortizata recunoscuta fiscal = 1.500 lei/luna x 36 luni = 54.000 lei
La vanzare - fiscal
Venituri impozabile (pret de vanzare) = 130.000 lei
Valoare neamortizata recunoscuta fiscal = 54.000 lei
Rezultat fiscal = 130.000 lei – 54.000 lei = 76.000 lei
La vanzare - contabil
Venituri (pret de vanzare) = 130.000 lei
Cheltuieli (valoare contabila neamortizata) = 168.000 lei – 42.000 lei = 126.000 lei
Castig contabil vanzare masina = 130.000 lei – 126.000 lei = 4.000 lei
Practic, in cele 12 luni de amortizare, entitatea a inregistrat o cheltuiala cu amortizarea

de 42.000 lei, insa si-a putut deduce doar 18.000 lei. Cu toate acestea, la momentul vanzarii,
desi rezulta un castig contabil de 4.000 lei, societatea va datora impozit pe profit la castigul
fiscal de 76.000 lei.
59
16. Valoarea fiscala a mijloacelor fixe – HG 1/2016
în cazul mijloacelor fixe care au fost reevaluate, înregistrându-se o creştere a

valorii acestora, şi la care, ulterior, se efectuează o reevaluare care determină o
descreştere a valorii acestora, se procedează la o scădere a rezervei din reevaluare în
limita soldului creditor al rezervei, în ordinea descrescătoare înregistrării rezervei, iar
valoarea fiscală a terenurilor şi valoarea fiscală rămasă neamortizată a mijloacelor fixe
amortizabile se recalculează corespunzător. În aceste situaţii, partea din rezerva din
reevaluare care a fost anterior dedusă şi nu a fost impozitată reprezintă elemente
similare veniturilor în perioada în care se efectuează operaţiunile de reevaluare.
In valoarea fiscală a mijloacelor fixe, la data intrării în patrimoniu, se include şi TVA
devenită nedeductibilă, potrivit prevederilor Codului fiscal.
17. Recuperarea pierderii fiscale – Art 31
Aceste prevederi nu au cunoscut modificari semnificative. Pierderea anuală,

stabilită prin Declaraţia de impozit pe profit 101, se recuperează din profiturile
impozabile obţinute în următorii 7 ani consecutivi, în ordinea înregistrării acestora, la
fiecare termen de plată a impozitului pe profit.
Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor şi
care anterior au realizat pierdere fiscală au dreptul sa o recupereze de la data la care au
revenit la impozit pe profit. Această pierdere se recuperează pe perioada cuprinsă între
anul înregistrării pierderii fiscale şi limita celor 7 ani.
În cazul contribuabililor care se dizolvă cu lichidare, perioada cuprinsă între
prima zi a anului următor celui în care a început operaţiunea de lichidare şi data
închiderii procedurii de lichidare se consideră un an în ceea ce priveşte
recuperarea pierderii fiscale. (NOU)
18. Rezultatul fiscal al unui sediu permanent
Persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent în România au obligaţia de a plăti impozitul pe profit pentru profitul
impozabil care este atribuibil sediului permanent.
Pentru cheltuielile alocate sediului permanent de către sediul său principal,
documentele justificative trebuie să includă dovezi privind suportarea efectivă a
costurilor şi alocarea rezonabilă a acestor costuri către sediul permanent utilizând regulile
preţurilor de transfer.
NOU
În situaţia în care, înainte de sfârşitul unui an fiscal, NU se determină dacă
activităţile unui nerezident în România vor fi pe o durată suficientă pentru a deveni un
sediu permanent, veniturile şi cheltuielile acelui an fiscal vor fi luate în considerare
în următorul an fiscal, în situaţia în care durata legală de 6 luni sau termenul prevăzut în
convenţia de evitare a dublei impuneri, după caz, sunt depăşite.
60
Din impozitul pe profit datorat de sediul permanent, de la începutul activităţii, se
scad, dacă au fost plătite în perioada anterioară înregistrării sediului permanent, sumele
reprezentând impozite cu reţinere la sursă.
Atunci când o persoană juridică română realizează profituri dintr-un stat străin prin
intermediul unui sediu permanent care, potrivit prevederilor convenţiei de evitare a
dublei impuneri încheiate de România cu un alt stat, pot fi impuse în celălalt stat, iar
respectiva convenţie prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri metoda scutirii,
profiturile vor fi scutite de impozit pe profit în România.
19. Declararea şi plata impozitului pe profit – regula generala (art 41)
In ceea ce priveste declararea si plata impozitului pe profit, nu exista modificari

semnificative. Regula generala consta in faptul ca declararea şi plata impozitului pe profit
se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii
trimestrelor I-III. Definitivarea şi plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv
se efectuează până la data de 25 martie inclusiv a anului urmator.
Au obligatia sa declare şi sa plăteasca impozitul pe profit, anual, până la data de 25

februarie inclusiv a anului următor urmatoarele categorii de entitati:
- organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale si organizaţiile patronale;
- entitatile care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor, a plantelor tehnice şi
a cartofului, pomicultură şi viticultura; si
- cultele religioase, instituţiile de învăţământ particular superior acreditate,
precum și cele autorizate asociaţiile de proprietari şi asociaţiile de locatari si
Societatea Naţională de Cruce Roşie din România, daca obtin venituri
impozabile. (NOU)
Daca aceste entitati si-au modificat anul fiscal, atunci au obligaţia să depună
Declaraţia 101 şi să plătească impozitul pe profit aferent anului fiscal respectiv, până la
data de 25 a celei de-a doua luni inclusiv, de la închiderea anului fiscal modificat.
Persoanele juridice care, în cursul anului fiscal, se dizolvă fără lichidare, au

obligaţia să depună declaraţia anuală de impozit pe profit şi să plătească impozitul până la
închiderea perioadei impozabile.
Persoanele juridice care se dizolvă cu lichidare au obligaţia să depună declaraţia
anuală de impozit pe profit pentru perioada cuprinsă între prima zi a anului fiscal următor
celui în care a fost deschisă procedura lichidării şi data închiderii procedurii de lichidare şi
să plătească impozitul pe profit aferent până la data depunerii situaţiilor financiare.
20. Declararea impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate – Art 41
O serie de contribuabili POT OPTA pentru declararea şi plata impozitului pe profit

anual, cu plăţi anticipate, efectuate trimestrial. Termenul până la care se efectuează plata
impozitului anual este termenul de depunere a Declaraţiei 101 privind impozitul pe profit,
respectiv 25 martie.
61
Cei care doresc să utilizeze această modalitate de plată a impozitului pe profit,

trebuie să depună Formularul 012 “Notificare privind modificarea sistemului
anual/trimestrial de declarare si plata a impozitului pe profit” până la data de 31 ianuarie
a anului fiscal respectiv.
Opţiunea efectuată este obligatorie pentru cel puţin 2 ani fiscali consecutivi. Ieşirea
din sistemul anual de declarare şi plată a impozitului se efectuează la începutul anului
fiscal. Contribuabilii comunică organelor fiscale teritoriale modificarea sistemului
anual/trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit, până la data de 31 ianuarie
inclusiv a anului fiscal respectiv, tot prin Formularul 012.
Entitatile care si-au modificat anul fiscal vor comunica organului fiscal modificarea
sistemului anual/trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit, în termen de 15
zile de la începutul anului fiscal modificat.
Entitatile care declara si platesc impozit pe profit anual pana pe 25 februarie

inclusiv a anului urmator, precum si următoarele categorii de entităţi NU pot opta pentru
acest sistem, dacă în anul precedent se încadrează în una dintre următoarele situaţii:
a) au fost nou-înfiinţaţi, cu excepţia contribuabililor nou-înfiinţaţi ca efect al unor
operaţiuni de reorganizare efectuate potrivit legii;
b) au înregistrat pierdere fiscală sau nu au datorat impozit pe profit anual;
c) s-au aflat în inactivitate temporară sau au declarat pe propria răspundere că nu
desfăşoară activităţi la sediul social/sediile secundare;
d) au fost plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor;
Contribuabilii care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit

anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, determină plăţile anticipate trimestriale în
sumă de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu
indicele preţurilor de consum, estimat cu ocazia elaborării bugetului iniţial al anului
pentru care se efectuează plăţile anticipate, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare
trimestrului pentru care se efectuează plata, pentru primele trei trimestre ale anului.
Plăţile anticipate aferente trimestrului IV se declară şi se plătesc până la data
de 25 decembrie, respectiv până la data de 25 a ultimei luni din anul fiscal
modificat. (NOU)
Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determină plăţile
anticipate trimestriale, este impozitul pe profit datorat conform Declaraţiei 101 privind
impozitul pe profit, fără a lua în calcul plăţile anticipate efectuate în acel an.

În situaţia în care, în cursul anului pentru care se efectuează plăţile anticipate,
impozitul pe profit aferent anului precedent se modifică şi se corectează, plăţile
anticipate care se datorează începând cu trimestrul efectuării modificării se determină în
baza impozitului pe profit recalculat.
62
Contribuabilii care si-au modificat anul fiscal actualizează plățile anticipate
trimestriale cu ultimul indice al prețurilor de consum comunicat pentru anul în care
începe anul fiscal modificat. (NOU)
Pentru a înţelege mai bine acest concept, vă prezentăm un exemplu.
Exemplu:
În data de 15 ianuarie 2016, entitatea Leader reuşeşte să determine impozitul pe
profit final aferent anului 2015. Acesta este de 10.000 lei şi va fi declarat până în 25
martie 2016 în Declaraţia 101.
Presupunem ca indicele preţurilor de consum utilizat pentru actualizarea
plăților anticipate pentru anul fiscal 2016 este de 102,2%.
Societatea Leader optează până în 31 ianuarie 2016 pentru sistemul bazat pe

plăţi anticipate, prin depunerea Declaraţiei 012 la organul fiscal.
Astfel, impozitul anual anticipat pentru anul 2016 este de 10.220 lei (10.000 lei x
102,2%). Pentru primele trei trimestre, societatea va depune Declaraţia 100 şi va
raporta un impozit de 2.555 lei pana pe data de 25 inclusiv a lunii următoare
trimestrului. Pentru cel de-al patrulea trimestru, entitatea va depune Declaratia 100
pana pe 25 decembrie 2016.
Ulterior, până în 25 martie 2017, entitatea Leader trebuie să depună Declaraţia

101 pentru anul 2016 în care să raporteze impozitul pe profit final, putând să rezulte
diferenţe de plată sau de recuperat.
În cazul contribuabililor care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe

profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial şi care, în anul precedent, au
beneficiat de scutiri de la plata impozitului pe profit, iar în anul pentru care se
calculează şi se efectuează plăţile anticipate nu mai beneficiază de facilităţile fiscale
respective, impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determină plăţile
anticipate, este impozitul pe profit determinat conform declaraţiei privind impozitul pe
profit pentru anul precedent, luându-se în calcul şi impozitul pe profit scutit.
21. Impozitul pe dividende – Art 43
O persoană juridică română care plăteşte dividende către o alta persoană juridică
română are obligaţia să reţină, să declare şi să plătească impozitul pe dividende reţinut
către bugetul de stat. Aceste prevederi nu se aplică dacă beneficiarul dividendelor deţine,
la data plăţii dividendelor, minimum 10% din titlurile de participare ale celeilalte
persoane juridice, pe o perioadă de 1 an împlinita până la data plăţii acestora inclusiv.
Incepand cu 1 ianuarie 2016, impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea

unei cote de impozit de 5% asupra dividendului brut distribuit/plătit unei persoane
juridice/fizice române, indiferente de anul din care provine profitul. (OUG 50/2015)
63
Impozitul pe dividende se declară prin intermediul Formularului 100 „Declaraţie
privind obligaţiile de plată la bugetul de stat” şi se plăteşte la bugetul de stat până la data
de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul. De exemplu, dacă
dividendele sunt plătite către asociaţi în cursul lunii aprilie 2016, impozitul va fi declarat
în Formularul 100 aferent lunii aprilie şi trebuie achitat până la data de 25 mai 2016.
În cazul în care dividendele distribuite nu au fost plătite până la sfârşitul anului în

care situaţiile financiare anuale au fost aprobate şi profitul a fost repartizat la dividende,
impozitul pe dividende aferent se plăteşte, după caz:
- până la data de 25 ianuarie a anului următor; sau
- până la data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat, următor anului în care au
fost aprobate situaţiile financiare anuale.
Aceste prevederi nu se aplică pentru dividendele distribuite şi neplătite până la
sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, dacă în ultima zi a anului
calendaristic sau în ultima zi a anului fiscal modificat, după caz, persoana juridică
română care primeşte dividendele îndeplineşte condiţiile din primul paragraf
(minimum 10% din titluri pe o perioada de 1 an). (NOU)
22. Concluzii finale impozit pe profit
In continuare, am extras cateva dintre cele mai importante modificari care vizeaza
Titlul II „Impozitul pe profit” din Noul Cod fiscal:
a) cota impozitului pe dividende scade de la 16% la 5%, incepand cu 1 ianuarie 2016;
b) introducerea definitiei pentru termenii “retinere la sursa” si pentru “impozite si
contributii sociale cu retinere la sursa”, avand in vedere Decizia Curtii Constitutionale
363/2015 prin care art 6 din Legea 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii
fiscale a fost declarat neconstitutional;
c) simplificarea modului de calcul al cheltuielilor de protocol deductibile si a rezervei legale,
prin raportare la rezultatul contabil, fara a se mai ajusta cu veniturile neimpozabile si
cheltuielile aferente acestor venituri, cota de 2% ramanand aceeasi;
d) rezerva legală se determina prin raportare la rezultatul contabil (fara a se mai ajusta cu
veniturile neimpozabile si cheltuielile aferente acestor venituri) si poate constitui element
similar veniturilor, impozitata ca atare proportional, in cazul reducerii capitalului social;
e) in cazul cheltuielilor cu sponsorizarea, limita de 30/00 din cifra de afaceri a fost majorata la
50/00 din cifra de afaceri, celelalte conditii ramanand neschimbate;
f) cheltuielile sociale sunt deductibile în limita unei cote de până la 5% (inainte, limita era de
2%), aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului;
g) in cazul deducerii ajustarilor pentru deprecierea creantelor, a fost eliminata conditia
conform careia veniturile aferente creantelor trebuiau sa fie incluse în veniturile
impozabile ale contribuabilului;
h) pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor sunt deductibile si in cazul in
care au fost încheiate contracte de asigurare pentru acele sume;
64
i) ajustările pentru deprecierea mijloacelor fixe amortizabile pot fi considerate
deductibile, daca se indeplinesc o serie de conditii (inainte, acestea erau nedeductibile
integral);
j) modificari in stabilirea gradului de indatorare calculat in vederea deducerii cheltuielilor
cu dobanzile si diferentele de curs valutar aferente anumitor imprumuturi; de asemenea, a
fost redusa si rata dobanzii utilizata pentru imprumuturile in valuta de la 6% la 4%;
k) in cazul mijloacelor de transport (3.500 kg si 9 scaune), pentru cheltuielile reprezentând
diferențe de curs valutar înregistrate ca urmare a derulării unui contract de leasing , limita
de 50% se aplică asupra pierderii nefavorabile de curs valutar, si nu asupra cheltuielilor
inregistrate;
l) câştigurile sau pierderile rezultate din vânzarea ori din scoaterea din funcţiune a
mijloacelor de transport supuse limitarii de amortizare nu se determina in functie de
valoarea fiscala a acestora, diminuata cu amortizarea fiscala ci se tine cont de valoarea
contabila neamortizata;
m) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităţile, datorate către
autorităţile române/străine sunt deductibile daca sunt aferente contractelor încheiate cu
aceste autorităţi;
n) cheltuielile efectuate în numele unui angajat la schemele de pensii facultative si cu primele
de asigurare voluntară de sănătate, sunt integral deductibile pentru societate indiferent
de suma (daca insa se depaseste limita de 400 euro/participant pentru fiecare dintre cele 2
cheltuieli, atunci sumele care depasesc acele limite sunt considerate venituri salariale);
o) introducerea unor noi criterii pentru ca cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor sau cu
mijloacele fixe amortizabile constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile sa
fie deductibile fiscal (nu e obligatoriu sa fi fost asigurate, se accepta si daca au fost
degradate calitativ și se face dovada distrugerii si daca au termen de
valabilitate/expirare depăşit);
p) cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca
fiind legate de fapte de corupţie sunt considerate nedeductibile;
q) cheltuielile deductibile sunt considerate cele efectuate în scopul desfăşurării activităţii
economice, lista de exemple din vechiul Cod fiscal fiind preluata partial in Norme
(cheltuielile de transport şi de cazare în ţară şi în străinătate, cheltuielile de reclamă şi
publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui
contract scris, cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţele existente
sau noi, participarea la târguri şi expoziţii etc);
r) modificarea termenului de depunere a Formularului 014 pentru entitatile care opteaza sa
isi modifice anul fiscal („15 zile de la data începerii anului fiscal modificat”, in loc de „cel
puțin 30 de zile calendaristice înainte de începutul anului fiscal modificat”);
s) in cazul celor care isi modifica anul fiscal, dreptul organului fiscal de a stabili impozitul pe
profit se prescrie în termen de 5 ani începând cu data de întâi a lunii următoare celei în
care se împlinesc 6 luni de la încheierea anului fiscal pentru care se datorează obligația
fiscală;
t) eliminarea din categoria entitatilor supuse cotei speciale de impozit de 5% a celor care
desfăşoară activităţi de natura pariurilor sportive;
65
u) deducerile fiscale prevăzute in cazul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare NU se
recalculează în cazul nerealizării obiectivelor proiectului de cercetare-dezvoltare;
v) in cazul scutirii de impozit a profitului reinvestit, a fost introdusa o noua categorie de
active (calculatoare electronice și echipamente periferice, mașini și aparate de casă, de
control și de facturare (clasa 2.2.9 din Catalog), precum și în programe informatice);
w) la aplicarea facilitatii constand in scutirea de impozit a profitului reinvestit, in situatia în
care în trimestrul în care activele sunt puse în funcțiune se înregistrează pierdere
contabilă, iar în trimestrul următor sau la sfârșitul anului se înregistrează profit contabil,
impozitul pe profit aferent profitului investit nu se recalculează;
x) dividendele primite de la o persoană juridică română sunt neimpozabile, eliminandu-se
astfel conditia introdusa la 1 ianuarie 2014 conform careia entitatea care primeşte
dividendele trebuie sa deţina la data înregistrării acestora, pe o perioadă neîntreruptă de 1
an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende;
y) noi modificari in categoria veniturilor neimpozabile;
z) cultele religioase, instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele
autorizate si asociaţiile de proprietari sunt eliminate din categoria entitatilor scutite de
impozit pe profit, dar veniturile enumerate in lege vor fi considerate nedeductibile;
aa) corelarea tratamentului contabil cu cel fiscal in cazul erorilor inregistrate in contabilitate
(semnificative sau nesemnificative);
bb) se introduce termenul de „tranzacţii transfrontaliere”, iar cele care sunt calificate ca fiind
artificiale de organul fiscal competent NU vor face parte din domeniul de aplicare a
convenţiilor de evitare a dublei impuneri;
cc) in cazul sediilor permanente, rezultatul fiscal se stabileste tinand cont de noi conditii.
dd) in cazul contribuabililor care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit
anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, plăţile anticipate aferente trimestrului IV
se declară şi se plătesc până la data de 25 decembrie, respectiv până la data de 25 a
ultimei luni din anul fiscal modificat.
66
C. Regimul microintreprinderilor
1. Aspecte generale – Art 47, 48
O microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplineşte cumulativ

următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
 realizează venituri, altele decât cele obţinute din:
- activităţi în domeniul bancar;
- activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu
excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în
aceste domenii;
- activităţi în domeniul jocurilor de noroc;
- activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere
și gazelor naturale (NOU).
 realizează venituri, altele decât cele din consultanță și management, în
proporție de peste 80% din veniturile totale;
 a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei al sumei de 100.000
euro (plafon introdus prin OUG 50/2015);
 capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi
unitățile administrativ-teritoriale;
 nu se află în dizolvare, urmata de lichidare, înregistrată în registrul comerţului
sau la instanţele judecătoreşti.
Astfel, începând cu 1 ianuarie 2016, in categoria entitatilor care NU pot fi

microintreprinderi intra si cele din domeniul exploatarii zacamintelor petroliere si gazelor
naturale. O astfel de societate efectueaza investitii pe o perioada lunga de timp (luni, ani
de zile) pana in momentul in care ajunge sa genereze venituri.
Legea 571/2003 obliga firmele care au venituri pana in plafonul de 65.000 de euro
sa fie microintreprinderi si astfel toate cheltuielile suportate cu investitiile efectuate, cu
amortizarea echipamentelor nu ar fi putut fi deduse ulterior, deoarece atat timp cat esti
microintreprindere NU exista notiunea de „pierdere fiscala”.
Noul Cod fiscal corecteaza aceasta nedreptate, prin faptul ca entitatile din acest
domeniu trebuie sa fie platitoare de impozit pe profit. Astfel, chiar daca obtin venituri
dupa cativa ani de investitii, acestea isi pot recupera pierderea fiscala, atat timp cat se
incadreaza in perioada de 7 ani.
Trecerea de la plafonul de 65.000 euro la plafonul de 100.000 euro

Incepand cu 1 ianuarie 2016, in definitia microintreprinderii, plafonul a fost
majorat la 100.000 euro, iar pentru a fi microinteprindere trebuie ca toate acele conditii
din definitie sa fie indeplinite la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent.
HG 1/2016 - Normele de aplicare prevad faptul ca pentru încadrarea în sistemul de
impunere pe veniturile microîntreprinderilor în anul 2016, încadrarea în nivelul
veniturilor realizate de 100.000 euro, se verifică pe baza veniturilor care constituie baza
impozabilă realizate la data de 31 decembrie 2015.
67
Concluzie:
Daca la 31 decembrie 2015, totalul veniturilor care se impoziteaza la o
microintreprindere este inferior plafonului de 100.000 euro, in anul 2016 trebuie sa fiti
microintreprindere. Astfel:
- daca la sfarsitul anului 2015 erati deja microintreprindere, atunci ramaneti platitor
de impozit pe venit si nu depuneti Declaratia 010 la organul fiscal;
- daca la sfarsitul anului 2015 erati platitor de impozit pe profit, atunci trebuie sa
depuneti Declaratia 010 la organul fiscal pana la 31 martie 2016, iar de la 1 ianuarie
2016 veti fi microintreprindere.
Exemplu:
Entitatea Leader este microintreprindere, iar in perioada ianuarie - noiembrie
2015 a obtinut venituri din vanzarea marfurilor de 50.000 euro si venituri din vanzarea
unei cladiri 20.000 de euro. Astfel, plafonul de 65.000 de euro a fost depasit.
Conform legislatiei aplicabile in anul 2015 (Legea 571/20203), avand in vedere
ca entitatea a depasit plafonul in noiembrie 2015, incepand cu 1 octombrie 2015
(inceputul trimestrului in care s-a depasit plafonul) societatea va trece de la impozit pe
venit la impozit pe profit si va depune Declaratia 010 pana la 30 decembrie 2015.
Legea 571/2003 privind Codul fiscal preciza faptul ca, in cazul depasirii
plafonului in cursul anului, calculul impozitului pe profit se face de la 1 ianuarie 2015,
iar din acest impozit calculat se scade impozitul pe venit declarat la martie, iunie si
septembrie 2015. Pana la 25 martie 2016, societatea va depune Declaratia 101 aferenta
anului 2015 si va declara impozitul pe profit rezultat.
Presupunem ca in luna decembrie societatea a mai obtinut venituri din vanzarea
marfurilor de 10.000 euro. Astfel, veniturile realizate pe intreg anul 2015 sunt de
80.000 euro, adica sub noul plafon de 100.000 euro.
Conform definitiei microinterprinderii din Noul Cod fiscal, modificat cu OUG
50/2015, o societate este microintreprindere daca la 31 decembrie a anului precedent
veniturile nu depasesc plafonul de 100.000 euro (lasam deoparte celelalte conditii din
definitie).
Astfel, pana la 31 martie 2016 (termen introdus de Legea 227/2015, fata de 31
ianuarie cum se proceda in trecut), entitatea va trebui sa depuna Declaratia 010 si sa
revina de la impozit pe profit la impozit pe venit incepand cu 1 ianuarie 2016.
Persoanele juridice nou-înfiinţate sunt obligate să plătească impozit pe veniturile

microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, atunci când, la data înregistrării în
registrul comerţului, capitalul lor social este deţinut de persoane, altele decât statul şi
unitățile administrativ-teritoriale.
Pe de alta parte, o persoană juridică română nou-înfiinţată poate opta pentru a
plăti impozit pe profit, începând cu data înregistrării în registrul comerţului, dacă
intenţionează să desfăşoare:
aceste domenii;
68
- activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere și
gazelor naturale.
Persoanele juridice române nou-înfiinţate care, la data înregistrării în registrul

comerţului, au un capital social reprezentând cel puţin echivalentul în lei al sumei de
25.000 euro pot opta să fie plătitoare de impozit pe profit. Cursul de schimb utilizat
pentru determinarea echivalentului în lei pentru suma de 25.000 euro este cursul de
schimb comunicat de BNR la data înregistrării persoanei juridice.
În cazul în care această condiţie nu este respectată, persoanele juridice devin
microîntreprinderi, începând cu anul fiscal următor celui în care capitalul social este
redus sub valoarea reprezentând echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro de la data
înregistrării.
Incepand cu 1 ianuarie 2015, Legea contabilitatii nr 82/1991 permite tuturor

categoriilor de persoane juridice sa opteze pentru un exercitiu financiar diferit de anul
calendaristic (inclusiv microintreprinderile). Codul fiscal prevede ca entitatile platitoare
de impozit pe profit care au optat conform legislatiei contabile pentru un exercitiu
financiar diferit pot opta si pentru un an fiscal diferit.
Primul an fiscal modificat include şi perioada anterioară din anul calendaristic
cuprinsă între 1 ianuarie şi ziua anterioară primei zi a anului fiscal modificat, acesta
reprezentând un singur an fiscal. Aceste entităţi au obligaţia să depună Declaraţia anuală
de impozit pe profit 101 şi să plătească impozitul pe profit aferent anului fiscal respectiv,
până la data de 25 a celei de-a treia luni inclusiv, de la închiderea anului fiscal modificat.
De retinut faptul ca, spre deosebire de persoanele juridice platitoare de impozit pe

profit, anul fiscal al unei microîntreprinderi este anul calendaristic. Daca o
microîntreprindere se înfiinţează sau îşi încetează existenţa, anul fiscal este perioada din
anul calendaristic în care persoana juridică a existat.
2. Depasirea plafonului de 100.000 euro sau a ponderii de 20% din venituri

Conform legislatiei actuale, dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere
realizează venituri mai mari de 65.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din
consultanță și management în veniturile totale este de peste 20% inclusiv, aceasta va
plăti impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a depășit oricare dintre limitele de
mai sus, luând insa în considerare veniturile obtinute și cheltuielile suportate de la
începutul anului fiscal.
Impozitul pe profit datorat reprezintă diferența dintre impozitul pe profit calculat
de la începutul anului fiscal până la sfârșitul perioadei de raportare și impozitul pe
veniturile microîntreprinderilor datorat în cursul anului respectiv.
Aceste entitati depun Declaraţia 010 de modificare a vectorului fiscal în termen de 30
de zile de la momentul in care una din cele 2 limite este depasita. Verificarea depăşirii
ponderii de 20% se realizează la sfârşitul fiecărui trimestru.
69
Dupa 1 ianuarie 2016 – Legea 227/2015 (Noul Cod fiscal)

Conform NOULUI Cod fiscal 2016, dacă în cursul unui an fiscal se depaseste plafonul
de 100.000 de euro, se datorează impozit pe profit începând cu trimestrul respectiv.
Astfel, calculul şi plata impozitului se va efectua luând în considerare veniturile şi
cheltuielile realizate începând cu acel trimestru, fara a se tine cont de perioadele
anterioare din anul respectiv.
Astfel, consideram ca Declaratia 101 va trebui modificata pentru ca entitatea sa
evidentieze strict veniturile si cheltuielile inregistrate incepand cu acel trimestru in care a
depasit limita.
Acest tratament pe unii ii avantajeaza, iar pe altii ii incurca....Presupunand ca o

societate depaseste in august 2016 plafonul de 100.000 euro, incepand cu 1 iulie 2016
este platitoare de impozit pe profit.
Daca in primele 6 luni veniturile ar fi fost mult mai mari decat cheltuielile, atunci
pentru entitate este un lucru bun faptul ca NU trebuie sa recalculeze 16% de la inceputul
anului....A datorat 3% din venituri, ceea ce o avantajeaza.
Daca in schimb, in primele 6 luni ale anului, cheltuielile sunt mai mari decat
veniturile, atunci ar fi preferat o recalculare a impozitului pe profit de la inceputul anului...
Depinde astfel de situatia in care va veti incadra.
Exemplu:
In primul trimestru al anului, entitatea Leader (microintreprindere) înregistrează
următoarele venituri şi cheltuieli:
- venituri din servicii mentenanţă – 50.000 lei;
- venituri din servicii de consultanţă – 5.000 lei;
- cheltuieli deductibile – 30.000 lei.
În al doilea trimestru, societatea se axează în special pe consultanţă, prin cooptarea

unor clienţi noi pe acest domeniu, astfel că se cunosc următoarele venituri şi cheltuieli:
- venituri din servicii mentenanţă – 50.000 lei;
- venituri din servicii de consultanţă – 100.000 lei;
- cheltuieli deductibile aferente trimestrului II – 80.000 lei.
Care este regimul de impozitare în cazul entităţii Leader?
LEGISLATIA ACTUALA (pana la 31 decembrie 2015):

În primul trimestru, societatea obţine venituri din consultanţă sub plafonul de
20% din total venituri, prin urmare va înregistra impozit pe venitul
microintreprinderilor.
Impozit pe venit = 3% x (50.000 lei + 5.000 lei) = 1.650 lei
Inregistrarea contabila este:
1.650 lei 698 = 4418 1.650 lei

Cheltuieli cu impozitul pe Impozit pe venit
venit
70
Începând cu al doilea trimestru, deoarece ponderea veniturilor din consultanţă în

totalul veniturilor este de 51% ((5.000 lei + 100.000 lei)/205.000 lei), societatea va
aplica impozit pe profit, luând în calcul veniturile şi cheltuielile înregistrate de la
începutul anului fiscal.
Societatea are obligaţia ca până la 31 iulie să depună Declaratia 010 de modificare a
vectorului fiscal, trecerea de la impozit pe venit la impozit pe profit făcându-se cu 1
aprilie.
Venituri din exploatare (55.000 lei + 150.000 lei) 205.000 lei

Ch ltuieli deductibile (30.000 lei + 80.000 lei) 110.000 lei
Profit impozabil 95.000 lei
Impozit pe profit (ianuarie – iunie) 15.200 lei
Impozit pe venit declarat la 31 martie 1.650 lei
Impozit pe profit de declarat la 30 iunie 13.550 lei
Inregistrarea contabila este:
13.550 lei 691 = 4411 13.550 lei

Cheltuieli cu impozitul pe Impozit pe profit
profit
NOUL COD FISCAL (dupa 1 ianuarie 2016):

În primul trimestru, societatea va proceda in acelasi mod, declarand impozit pe
venit de 1.650 lei (3% x (50.000 lei + 5.000 lei)).
La sfarsitul celui de-al doilea trimestru, avand in vedere ca ponderea veniturilor

din consultanţă în totalul veniturilor este de 51% ((5.000 lei + 100.000 lei)/205.000 lei),
societatea va aplica impozit pe profit, insa va tine cont doar de veniturile şi cheltuielile
înregistrate începand cu acel trimestru.
Societatea are obligaţia ca până la 31 iulie să depună Declaratia 010 de modificare a
vectorului fiscal, trecerea de la impozit pe venit la impozit pe profit făcându-se cu 1
aprilie.
Venituri din exploatare (aprilie – iunie) 150.000 lei

Cheltuieli deductibile (aprilie – iunie) 80.000 lei
Profit impozabil Trimestrul II 70.000 lei
Impozit pe profit (trimestrul II) 11.200 lei
Inregistrarea contabila la 30 iunie:

11.200 lei 691 = 4411 11.200 lei
Cheltuieli cu impozitul pe Impozit pe profit
profit
71
3. Cota de impozitare – Art 51

Cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor este de 3%, fara alte conditii
sau criterii de indeplinit.
Noul Cod fiscal 2016

Conform OUG 50/2015 privind modificarea Legii 227/2015 - Noul Cod fiscal,
publicata in MOf nr 817 din 3 noiembrie 2015, incepand cu 1 ianuarie 2016, cotele de
impozitare vor fi:
- 1% pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariați, inclusiv;
- 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat;
- 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariați.
Aceste cote sunt valabile si pentru entitatile deja infiintate. Daca, în cursul anului,
numărul de salariaţi se modifică, cotele de impozitare de mai sus se aplică în mod
corespunzător, începând cu trimestrul în care s-a efectuat modificarea. Pentru
microîntreprinderile care au un salariat, respectiv 2 salariaţi şi care aplică cotele de
impozitare de 2%, respectiv 1%, al căror raport de muncă încetează, condiţia referitoare la
numărul de salariaţi se consideră îndeplinită dacă în cursul aceluiaşi trimestru sunt
angajaţi noi salariaţi.
Pentru microîntreprinderile care nu au niciun salariat sau au unul sau 2 salariaţi, în
situaţia în care numărul acestora se modifică, în scopul menţinerii/modificării cotelor de
impozitare aferente, noii salariaţi trebuie angajaţi cu contract individual de muncă pe
durată nedeterminată sau pe durată determinată pe o perioadă de cel puţin 12 luni.
Salariatul este acea persoana angajată cu contract individual de muncă cu normă
întreagă. Se accepta si situatiile in care microîntreprinderile au persoane angajate cu
contract individual de muncă cu timp parțial dacă fracțiunile de normă, însumate,
reprezintă echivalentul unei norme întregi.
Exemplu:
Entitatea Leader este microintreprindere si in decembrie 2015 nu are salariati. In
luna mai 2016, entitatea angajeaza o persoana cu contract de munca cu norma intreaga.
Ce cota de impozitare va utiliza?
Chiar daca la 31 decembrie 2015 societatea nu avea angajati, avand in vedere ca in
mai 2016 aceasta are un salariat, inseamna ca va utiliza cota de 2% incepand cu cel de-al
doilea trimestru.
Daca presupunem ca in luna august 2016 salariatul isi da demisia, iar societatea nu
mai angajeaza alta persoana, atunci va trece la cota de impozitare de 3% incepand cu
acel trimestru, adica de la 1 iulie 2016.
ATENTIE! Cota de impozitare va fi de 1% pentru primele 24 de luni de la data

infiintarii pentru persoanele juridice române nou-înfiinţate, care:
- au cel puţin un salariat (angajarea trebuie efectuata în termen de 60 de zile
inclusiv de la data infiintarii);
72
- sunt constituite pe o durată mai mare de 48 de luni; si
- acţionarii/asociaţii lor nu au deţinut titluri de participare la alte persoane
juridice.
Asadar, toate entitatile care au fost infiintate anterior anului 2016 vor aplica cota de
impozitare de 2% daca au un singur angajat, cota de impozitare redusa de 1% fiind
destinata entitatilor care se infiinteaza dupa 1 ianuarie 2016.
Se observa asadar restrangerea numarului de entitati noi care ar putea utiliza cota
de 1% in cazul in care au un salariat. Exista conditia ca asociatii sa nu mai fi detinut
titluri in alte societati comerciale. Astfel, daca o persoana a mai fost asociat in alte entitati,
iar in anul 2016 infiinteaza o noua societate, chiar daca va angaja pe cineva in primele 60
de zile de la infiintare, NU va putea utiliza cota de impozitare de 1%.
Cota de impozitare se va aplica până la sfârşitul trimestrului în care se încheie

perioada de 24 de luni.
Exemplu:
In 4 aprilie 2016, entitatea Leader s-a infiintat pe durata nelimitata, iar asociatii
acesteia nu au mai detinut anterior parti sociale/actiuni in nicio alta persoana juridica.
In data de 28 mai 2016, aceasta incheie un contract de munca cu norma intreaga pe
durata nedeterminata cu Popescu Rares. Vom presupune ca acesta va parasi societatea
in august 2020.
Care este cota de impozitare utilizata de entitate?
Entitatea poate utiliza inca de la inceput cota redusa de impozitare de 1%, avand
in vedere ca in primele 60 de zile de la data infiintarii aceasta a incheiat un contract de
munca cu norma intreaga.
Astfel, in primii 2 ani de la infiintare, respectiv pana la 30 iunie 2018 (sfârşitul
trimestrului în care se încheie perioada de 24 de luni), entitatea Leader va impozita
veniturile obtinute cu cota redusa de 1%.
Incepand cu cel de-al treilea trimestru al anului 2018, entitatea Leader va utiliza
cota de impozitare astfel:
- 1% daca va avea peste 2 salariați, inclusiv;
- 2% daca va avea doar un salariat;
- 3 % daca NU va avea salariați.
Continuand exemplul de mai sus, daca angajatul Popescu Rares isi va inceta
activitatea la nivelul societatii in luna august 2020, inseamna ca in perioada iulie 2018 –
iunie 2020, societatea Leader va utiliza cota de impozitare de 2%, iar incepand cu
trimestrul in care ramane fara angajati (trimestrul al III-lea din 2020) va trece la cota de
impozitare de 3%.
În cazul în care persoana juridică română nou-înfiinţată nu mai are niciun salariat
în primele 24 de luni, aceasta aplică cota de impozitare de 3% începând cu trimestrul în
care s-a efectuat modificarea.
73
Este important sa retineti faptul ca se trece la cota de impozitare de 3% din
trimestrul in care societatea ramane fara salariati, iar impozitul declarat in perioada
anterioara nu trebuie recalculat.
Exemplu:
In 12 februarie 2016, entitatea Leader s-a infiintat pe durata nelimitata, iar
asociatii acesteia nu au mai detinut anterior parti sociale/actiuni in nicio alta persoana
juridica.
In data de 20 februarie 2016, aceasta incheie un contract de munca cu norma
intreaga pe durata nedeterminata cu Popescu Rares, insa in mai 2017 acesta
demisioneaza, iar entitatea nu mai efectueaza nicio angajare.
Tinand cont ca in primele 60 de zile de la data infiintarii a fost incheiat un

contract de munca cu norma intreaga, entitatea va utiliza cota redusa de impozitare de
1%.
Incepand cu trimestrul al II-lea din anul 2017, entitatea va aplica cota standard de
impozit de 3%, avand in vedere ca aceasta nu mai are niciun angajat. Astfel, impozitul
declarat in perioada cuprinsa intre primul trimestru al anului 2016 si primul trimestru
din 2017 NU va fi recalculat si va ramane determinat conform cotei de impozitare de 1%.
Daca exista un singur salariat, iar raportul de muncă încetează, entitatea va putea
aplica aceasta cota redusa de impozitare de 1% dacă în acelasi trimestru este angajat un
nou salariat.
Intr-o nota mai mult sau mai putin serioasa, acest paragraf ne poate duce cu gandul
la urmatoarea solutie. O entitate poate angaja o persoana in 60 de zile de la infiintare, apoi
la inceputul trimestrului urmator o poate concedia, urmand ca la sfarsitul trimestrului sa o
angajeze din nou si tot asa, astfel incat sa se respecte conditia de a avea cel putin un
salariat la sfarsitul fiecarui trimestru. Pentru a limita astfel de practici, OUG 50/2015 a
introdus conditia ca noii salariați trebuie angajați cu contract individual de muncă pe
durată nedeterminată sau pe durată determinată pe o perioadă de cel puțin 12 luni.
Exemplu:
In 18 august 2016, entitatea Leader s-a infiintat pe durata nelimitata, iar asociatii
In data de 6 octombrie 2016, aceasta incheie un contract de munca cu norma
intreaga pe durata nedeterminata cu Popescu Rares, insa in iulie 2017 acesta
demisioneaza. In data de 29 septembrie 2017, entitatea Leader incheie un nou contract
de munca cu norma intreaga pe durata determinata de 2 ani cu Ionescu Daniel.
In primele 60 de zile de la infiintare entitatea a incheiat un contract de munca cu

norma intreaga, ceea ce inseamna ca va utiliza cota redusa de impozitare de 1%.
74
In luna iulie 2017, singurul contract de munca existent inceteaza. Totusi, tinand
cont ca in acelasi trimestru este angajat un nou salariat cu norma intreaga, entitatea va
utiliza in continuare cota redusa de 1% pana la sfârşitul trimestrului în care se încheie
perioada de 24 de luni de la infiintare, repectiv pana la sfarsitului celui de-al treilea
trimestru din 2018.
Salariatul este acea persoana angajată cu contract individual de muncă cu normă

întreagă. Se accepta si situatiile in care microîntreprinderile:
a) au persoane angajate cu contract individual de muncă cu timp parțial dacă
fracțiunile de normă, însumate, reprezintă echivalentul unei norme întregi;
b) au încheiate contracte de administrare sau mandat, în cazul în care remunerația
acestora este cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat
în plată.
Exemplu:
Entitatea Leader s-a infiintat in 17 ianuarie 2016 pe durata nelimitata si are un
asociat unic care nu a mai detinut anterior parti sociale/actiuni in nicio alta persoana
juridica. Situatia contractelor de munca/mandat se prezinta astfel:
Tip contract Data angajarii Norma Data plecarii Venit brut

Contract de munca 23 ianuarie 2016 4 ore/zi 7 august 2017 1.000 lei
Contract de munca 8 februarie 2016 2 ore/zi 11 noiembrie 2018 700 lei
Contract de munca 10 martie 2016 4 ore/zi 5 iulie 2019 1.400 lei
Contract de mandat 5 septembrie 2017 - - 1.500 lei
Trebuie analizate cu atentie primele 24 de luni de la data infiintarii societatii.
Trimestrul I 2016 – Trimestrul II 2017

Entitatea va utiliza inca de la inceput cota redusa de impozitare de 1%. Chiar daca
nu are o persoana angajată cu contract individual de muncă cu normă întreagă, in
primele 60 de zile de la data infiintarii, aceasta a incheiat 3 contracte de munca cu timp
partial, insa fractiunile de norma insumate depasesc echivalentul unei norme întregi de
8 ore/zi.
Daca cel de-al III-lea contract de munca ar fi fost incheiat dupa trecerea periodei
de 60 de zile de la infiintarea firmei, atunci entitatea ar fi utilizat cota standard de
impozit de 3%.
Trimestrul III 2017

In luna august 2017, contractul de munca al primului angajat al societatii se
incheie, ceea ce inseamna ca fractiunile de norma insumate ale celor 2 contracte ramase
reprezinta 6 ore/zi, nedepasind echivalentul unei norma intregi de 8 ore/zi.
Avand in vedere ca in acelasi trimestru a fost semnat contractul de mandat cu
administratorul societatii, iar venitul stabilit de comun acord depaseste nivelul salariului
de bază minim brut pe ţară, entitatea va utiliza in continuare cota redusa de impozit de
1%.
75
Daca nu ar fi existat acest contract de mandat si pana la sfarsitul trimestrului in
care contractul de munca a fost incheiat nu ar fi fost semnat un nou contract de munca
cu o norma de cel putin 2 ore/zi, atunci entitatea Leader ar fi utilizat cota standard de
impozit pe venit de 3% incepand cu cel de-al treilea trimestru din 2017.
Trimestrul IV 2017 – Trimestrul I 2018

Daca informatiile raman aceleasi ca in situatia prezentata in tabelul de mai sus,
entitatea Leader va utiliza cota redusa de impozitare de 1% pana la sfarsitul
trimestrului în care se încheie perioada de 24 de luni de la infiintarea firmei, respectiv
pana la 31 martie 2018.
Incepand cu Trimestrul II 2018

Incepand cu cel de-al doilea trimestru al anului 2018, in functie de numarul de
salariati sau de existenta contractelor de mandat, entitatea Leader va utiliza cota de
impozitare astfel:
- 1% daca va avea peste 2 salariați, inclusiv;
- 2% daca va avea doar un salariat;
- 3 % daca NU va avea salariați.
Atentie! In toate cazurile prezentate mai sus, cota redusa de 1% poate fi aplicata
dacă în cadrul perioadei de 48 de luni de la data înregistrării, microîntreprinderea NU se
află în următoarele situaţii:
- lichidarea voluntară prin hotărârea adunării generale;
- dizolvarea fără lichidare;
- inactivitate temporară (suspendarea activitatii);
- declararea pe proprie răspundere a nedesfăşurării de activităţi la sediul
social/sediile secundare;
- majorarea capitalului social prin aporturi efectuate, de noi acţionari/asociaţi;
- acţionarii/asociaţii săi vând/cesionează/schimbă titlurile de participare
deţinute.
Ramane de vazut prin normele de aplicare ale Noului Cod fiscal cum ar trebui
interpretata aceasta regula si daca entitatea care nu respecta conditiile de mai sus trebuie
sa isi recalculeze impozitul si sa suporte dobanzi si penalitati pe perioada respectiva.
Exemplu:
In 5 mai 2016, entitatea Leader s-a infiintat pe durata nelimitata, iar asociatii
In data de 17 mai 2016, aceasta incheie un contract de munca cu norma intreaga pe
durata nedeterminata cu Popescu Rares. Vom presupune ca acesta va parasi societatea
in august 2020.
In noiembrie 2019, asociatii au decis majorarea capitalului social, prin atragerea
unui nou asociat care va primi astfel partile sociale emise.
76
Entitatea poate utiliza inca de la inceput cota redusa de impozitare de 1%, avand
in vedere ca in primele 60 de zile de la data infiintarii aceasta a incheiat un contract de
munca cu norma intreaga.
Astfel, in primii 2 ani de la infiintare, respectiv pana la 30 iunie 2018 (sfârşitul
trimestrului în care se încheie perioada de 24 de luni), entitatea Leader va impozita
veniturile obtinute cu cota redusa de 1%.
Incepand cu cel de-al treilea trimestru al anului 2018 si pana in iunie 2020,
entitatea Leader va utiliza cota de impozitare de 2%, avand in vedere ca are un salariat.
Atentie! In cadrul perioadei de 48 de luni de la infiintare, entitatea a incalcat

una din conditiile impuse de Codul fiscal si anume a fost majorat capitalul social prin
atragerea unui nou asociat.
Acest fapt inseamna ca pentru perioada dintre Trimestrul II 2016 – Trimestrul II
2018, entitatea va trebui sa depuna Declaratia rectificativa 710 prin care va declara un
impozit pe venit majorat, aplicand la veniturile obtinute cota de 2%, in loc de cea
utilizata initial de 1%, generand probabil si dobanzi si penalitati de intarziere.
Concluzii:
- firmele care se infiinteaza dupa 1 ianuarie 2016 vor utiliza cota de 1% pentru
primii doi ani de la infiintare, chiar daca au un singur angajat;
- firmele care nu sunt nou infiintate pot utiliza cota de 1% doar daca au 2 sau mai
multi angajati;
- orice microintreprindere poate trece la cote reduse de impozitare din trimestrul
in care are salariati, chiar daca la 31 decembrie 2015 NU are salariati.
4. Baza impozabila in cazul unei microintreprinderi – Art 53
Baza impozabilă o constituie veniturile din orice sursă, din care se scad:
 veniturile aferente costurilor stocurilor de produse (contul 711);
 veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie (contul 712);
 veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale (conturile 721
şi 722);
 veniturile din subvenţii (conturile 741 si 7584);
 veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de
valoare (grupa 78), care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul
profitului impozabil (NOU);
 veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi
de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului
impozabil;
 veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare,
pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor
corporale proprii;
 veniturile din diferențe de curs valutar (contul 765);
77
 veniturile financiare aferente creanţelor şi datoriilor cu decontare în funcţie de
cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora (contul 768
partial);
 valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării (contul 709);
 veniturile aferente titlurilor de plată obţinute de persoanele îndreptăţite,
titulari iniţiali aflaţi în evidenţa Comisiei Centrale pentru Stabilirea
Despăgubirilor sau moştenitorii legali ai acestora (NOU);
 despăgubirile primite în baza hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului
(NOU);
 veniturile obținute dintr-un stat străin cu care România are încheiată convenție
de evitare a dublei impuneri, dacă acestea au fost impozitate în statul străin
(NOU).
La baza impozabilă se adaugă următoarele:

 valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării (contul 609);
 în trimestrul IV sau în ultimul trimestru al perioadei impozabile, în cazul
contribuabililor care îşi încetează existenţa, diferenţa favorabilă dintre
veniturile din diferenţe de curs valutar/veniturile financiare aferente
creanţelor şi datoriilor cu decontare în funcţie de cursul unei valute, rezultate
din evaluarea sau decontarea acestora, şi cheltuielile din diferenţe de curs
valutar/cheltuielile financiare aferente, înregistrate cumulat de la începutul
anului;
 rezervele (cu excepția celor reprezentând facilități fiscale), reduse sau
anulate, reprezentând rezerva legală, rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe
care au fost deduse la calculul profitului impozabil şi nu au fost impozitate în
perioada în care microîntreprinderile au fost şi plătitoare de impozit pe profit,
indiferent dacă reducerea sau anularea este datorată modificării destinaţiei
rezervei, distribuirii acesteia către participanţi sub orice formă, lichidării,
divizării, fuziunii contribuabilului sau oricărui alt motiv (NOU);
 rezervele reprezentând facilități fiscale, constituite în perioada în care
microîntreprinderile au fost şi plătitoare de impozit pe profit, care sunt utilizate
pentru majorarea capitalului social, pentru distribuire către participanți
sub orice formă, pentru acoperirea pierderilor sau pentru oricare alt motiv.
În situația în care rezervele fiscale sunt menținute până la lichidare, acestea nu
sunt luate în calcul pentru determinarea bazei impozabile ca urmare a lichidării
(NOU).
Dacă o microîntreprindere achiziţionează case de marcat, valoarea de achiziţie a

acestora se deduce din baza impozabilă în trimestrul în care au fost puse în funcţiune.
Microîntreprinderile sunt obligate să ţină evidenţa amortizării fiscale.
Pentru încadrarea în condiţiile privind nivelul plafonului de 100.000 euro sau al
ponderii veniturilor de 20% din totalul veniturilor, se vor lua în calcul aceleaşi venituri
care constituie baza impozabilă si nu cifra de afaceri a societatii.
78
Tratament ajustari si provizioane
Legea 227/2015 privind Noul cod fiscal prevede faptul ca baza impozabilă o
constituie veniturile din orice sursă, la care se fac o serie de ajustari. Este de retinut ca
incepand cu 1 ianuarie 2016, din baza de impozitare se scad si veniturile din provizioane,
ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare (grupa 78), care au fost
cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.
Cu alte cuvinte, daca la momentul constituirii unei ajustari pentru depreciere
societatea a fost platitoare de impozit pe profit si si-a dedus cheltuiala respectiva, iar la
momentul anularii ajustarii pentru depreciere este microintreprindere, atunci venitul
este inclus in baza de impozitare la care se utilizeaza cota de impozitare, in functie de
numarul salariatilor din acel trimestru.
Exemplu:
In aprilie 2015, entitatea Leader, platitoare de impozit pe profit, a emis o factura
de servicii de paza in suma de 5.000 lei, plus TVA unui client. Avand in vedere ca in data
de 19 noiembrie 2015 a inceput procedura de deschidere a falimentului debitorului
respectiv, societatea Leader decide sa constituie o ajustare pentru depreciere la nivelul
intregii creante.
In anul 2015, entitatea Leader a realizat venituri la nivelul sumei de 45.000 de
euro.
In data de 7 iunie 2016, este pronuntat falimentul debitorului, iar societatea isi
scoate din evidenta creanta fata de client.
Prezentaţi înregistrările contabile care se impun în acest caz, stiind ca entitatea
Leader nu are salariati.
- emiterea facturii aferente serviciilor prestate (aprilie 2015):
6.200 lei 4111 = 704 5.000 lei

Clienţi Venituri din servicii
prestate
4427 1.200 lei
TVA colectată
Noiembrie 2015
- înregistrarea creanţei incerte, in urma deschiderii procedurii falimentului
debitorului:
6.200 lei 4118 = 4111 6.200 lei
Clienţi incerţi sau în litigiu Clienţi
- înregistrarea ajustării pentru depreciere la nivelul a 100% din creanţa respectivă:

6.200 lei 6814 = 491 6.200 lei
Cheltuieli de exploatare Ajustări pentru
privind ajustările pentru deprecierea creanţelor -
deprecierea activelor clienţi
circulante
79
La calculul impozitului pe profit aferent trimestrului al IV-lea din anul 2015,
entitatea va recunoaşte o cheltuială deductibilă în sumă de 6.200 lei.
Avand in vedere ca in anul 2015 entitatea Leader a obtinut venituri in suma de
45.000 de euro, inseamna ca de la 1 ianuarie 2016 va trece la impozit pe venit.
Iunie 2016
- scoatarea din evidenţă a creanţei neîncasate:
5.000 lei 654 = 4118 5.000 lei
Pierderi din creanţe şi Clienţi incerţi sau în
debitori diverşi litigiu
- ajustarea TVA colectată aferentă creanţei neîncasate:

(1.200 lei) 4118 = 4427 (1.200 lei)
Clienţi incerţi sau în litigiu TVA colectată
- anularea ajustării pentru depreciere:

6.200 lei 491 = 7814 6.200 lei
Ajustări pentru Venituri din ajustări
deprecierea creanţelor - pentru deprecierea
clienţi activelor circulante
Chiar daca de la 1 ianuarie 2016 cota standard de TVA este de 20%, ajustarea TVA
se efectueaza utilizand cota de TVA valabila la momentul emiterii facturii initiale,
respectiv de 24%.
La momentul eliminarii creantei din evidenta, entitatea Leader este
microintreprindere. Daca o astfel de situatie ar fi avut loc in anul 2015, venitul din
ajustari pentru depreciere ar fi fost eliminat din baza de impozitare.
Insa, incepand cu 1 ianuarie 2016, tratamentul fiscal al veniturilor din ajustari

pentru depreciere in cazul microintreprinderilor a fost modificat. Astfel, venitul din
ajustari pentru depreciere in suma de 6.200 lei se impoziteaza cu 3% in al doilea
trimestru al anului, deoarece la momentul constituirii ajustarii, societatea era platitoare
de impozit pe profit si si-a dedus cheltuiala aferenta.
Daca in anul 2015 societatea ar fi fost microintreprindere, atunci nici cheltuiala
nu ar fi putut fi dedusa si nici venitul nu ar fi fost impozitat in anul 2016.
Tratament rezerve
Pentru o intelegere cat mai buna a urmatorului exemplu, facem urmatoarele
precizari. Incepand cu 1 ianuarie 2007, definitia valorii fiscale a mijloacelor fixe a fost
modificata. Astfel, intre 01 ianuarie 2007 – 30 aprilie 2009, cheltuielile cu amortizarea
aferentă rezervelor din reevaluare au fost considerate deductibile. Cu alte cuvinte, daca in
urma unei reevaluari ar fi crescut valoarea activului, atunci ar fi crescut si amortizarea
acestuia, iar Codul fiscal a considerat intreaga cheltuiala cu amortizarea ca fiind
deductibila.
80
De-abia incepand cu 1 mai 2009, odată cu adoptarea OUG 34/2009, în Codul fiscal a
fost introdus un nou alineat (art.22, alin (51)) care oarecum a limitat recunoaşterea fiscală
a cheltuielilor cu amortizarea aferente rezervelor din reevaluare. Cu alte cuvinte, în cazul
unui plus de valoare înregistrat, cheltuiala cu amortizarea este considerată integral
deductibilă, însă diferenţa dintre amortizarea calculată având la bază valoarea justă şi
amortizarea aferentă activului înainte de reevaluare reprezintă element similar
veniturilor şi se impozitează pe masura amortizarii, nu doar la schimbarea destinaţiei
rezervei cum era pana in acel moment.
Exemplu:
In data de 15 decembrie 2005, entitatea Leader a achiziţionat o clădire la costul
de 240.000 lei, durata normală de utilizare fiind de 50 de ani. Metoda de amortizare
adoptată de entitate este cea liniară.
La data de 31.12.2007, entitatea a reevaluat activul, valoarea justă fiind de
288.000 lei. Entitatea a optat pentru transferul rezervei din reevaluare la rezerve
(rezultat reportat, incepand cu 1 ianuarie 2015) la derecunoasterea activului si nu pe
masura amortizarii.
Incepand cu 1 februarie 2013, avand in vedere indeplinirea criteriilor, entitatea a
trecut de la impozit la profit la impozit pe venit.
In ianuarie 2016, entitatea vinde cladirea la pretul de vanzare de 250.000 lei,
TVA 24%.
Înregistrările contabile efectuate sunt:

Înregistrarea amortizării aferente anilor 2006 si 2007:
4.800 lei 6811 = 2812 4.800 lei

,,Cheltuieli de „Amortizarea
exploatare privind construcţiilor”
amortizarea
imobilizărilor”
Reevaluarea construcţiei (31.12.2007):

* Cost de achiziţie 240.000 lei
– Amortizare cumulată pe 2 ani ((240.000 / 50) x 2) 9.600 lei
= Valoare contabilă netă (neamortizată) 230.400 lei
* Valoare justă 288.000 lei
* Surplus obţinut din reevaluare 57.600 lei
- eliminarea amortizării cumulate
9.600 l 2812 = 212 9.600 lei

„Amortizarea „Construcţii”
construcţiilor”
81
- înregistrarea plusului de valoare constatat la 31 decembrie 2007
57.600 lei 212 = 105 57.600 lei

„Construcţii” „Rezerve din reevaluare”
288.000
Amortizare lunara după reevaluare = = 500 lei.
48  12
240.000
Amortizare lunara inainte de reevaluare = = 400 lei
50  12
In perioada 1 ianuarie 2008 – 30 aprilie 2009, entitatea si-a dedus o amortizare

lunara de 500 lei, fata de 400 lei cat era inainte de reevaluare. Astfel, in acest interval
de timp, si-a dedus „in plus” o suma de 1.600 lei (16 luni x 100 lei).
Incepand cu 1 mai 2009, regimul este urmatorul:
- entitatea isi deduce o amortizare lunara de 500 lei;
- diferenta de 100 de lei intre amortizarea curenta si cea calculata in functie de
costul initial este considerata element similar veniturilor si impozitata ca
atare.
Incepand cu 1 februarie 2013, entitatea trece la regimul microintreprinderilor,

calculand impozit pe venit utilizand cota de 3%. Astfel, nu se mai pune problema
deducerii amortizarii de 500 lei/luna si nici a impozitarii diferentei de 100 lei/luna.
ANUL 2016:
Amortizare cumulata inainte de vanzare (1 ianuarie 2008 – 31 decembrie 2015)
= 500 lei x 96 luni = 48.000 lei
Valoare ramasa neamortizata = 288.000 lei – 48.000 lei = 240.000 lei
Înregistrarile contabile sunt:

- vanzarea cladirii
310.000 461 = 7583 250.000

lei „Debitori diversi” „Venituri din cedarea lei
activelor”
4427 60.000 lei
„TVA colectata”
- scoaterea din gestiune a cladirii

48.000 lei 2812 = 212 288.000
„Amortizarea „Constructii” lei
construcţiilor”
240.000 6583
lei „Cheltuieli cu cedarea
activelor”
82
- transferul rezervei la rezultat reportat
57.600 lei 105 = 1175 57.600 lei

„Rezerve din „Rezultatul reportat
reevaluare” reprezentând surplusul
realizat din rezerve din
reevaluare”
Tratament fiscal actual (daca vanzarea ar fi avut loc in anul 2015)

In baza de impozitare a microintreprinderilor, intra si veniturile din vanzarea
activelor imobilizate. Astfel, presupunand ca nu depaseste plafonul de 65.000 euro
cumulat cu alte venituri obtinute in acest an, entitatea ar fi datorat un impozit calculat
astfel:
Impozit pe venit = 250.000 lei x 3% = 7.500 lei
NOUL Cod fiscal (dupa 1 ianuarie 2016)

In perioada 1 ianuarie 2008 – 30 aprilie 2009, entitatea a dedus o amortizare
lunara de 500 lei, fata de 400 lei cat era inainte de reevaluare, deoarece in valoarea
fiscala a mijloacelor fixe intra plusurile de valoare constatate cu ocazia reevaluarilor.
Astfel, in acest interval de 16 luni, entitatea Leader a dedus „in plus” o suma de
1.600 lei (16 luni x 100 lei), fara ca aceasta sa fie impozitata.
Daca entitatea ar fi fost platitoare de impozit pe profit, rezerva din reevaluare
care nu a fost impozitata incepand cu 1 mai 2009 ar fi fost supusa la momentul vanzarii
impozitului pe profit de 16%.
Avand in vedere vanzarea cladirii in anul 2016 si a faptului ca entitatea este
microintreprindere, NU se va impozita toata rezerva din reevaluare ci doar partea din
rezerva care a fost dedusa la calculul profitului impozabil şi nu a fost impozitata în
perioada ianuarie 2008 – aprilie 2009, respectiv suma de 1.600 lei.
Impozit pe venit = (250.000 lei + 1.600 lei) x 3% = 7.548 lei
5. Declararea mentiunilor – Art 55
Daca la sfarsitul unui an, o entitate plătitoare de impozit pe profit indeplineste

criteriile din definitia microintreprinderii, atunci aceasta va trece la regimul
microîntreprinderilor incepand cu anul urmator. In acest sens, va comunica organului
fiscal competent modificarea regimului (de la impozit profit – la impozit pe venit) până la
31 martie inclusiv a anului urmator (anterior, termenul era 31 ianuarie a anului
urmator).
Incepand cu 1 ianuarie 2016, persoanele juridice care se înfiinţează în cursul unui
an fiscal trebuie sa comunice organului fiscal competent aplicarea regimului
microîntreprinderilor, in termen de 30 de zile de la infiintare. Anterior, persoanele
juridice care se înfiinţau în cursul unui an fiscal înscriau menţiunea în cererea de
înregistrare la registrul comerţului.
83
Daca în cursul anului fiscal, in structura capitalului social al unei microintreprinderi

intervine statul sau vreo unitate administrativ-teritoriala sau daca aceasta se află în
dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la instanţele
judecătoreşti, microîntreprinderea comunică organului fiscal competent ieşirea din
sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, până la 31 martie inclusiv a
anului fiscal următor.
6. Microintreprinderile – o solutie reala pentru inlocuirea PFA-urilor in 2016?
In acest subcapitol incercam sa prezentam avantajele si dezavantajele unei

microintreprinderi in relatia cu o PFA (persoana fizica autorizata). Avand in vedere faptul
ca incepand cu 1 ianuarie 2016, PFA-urile vor datora obligatoriu si contributie la
asigurarile sociale (CAS de 10,5% sau 26,3%, conform optiunii acestora) calculat la venitul
net obtinut, pe langa contributia la sanatate (CASS) de 5,5% si impozit pe venit de 16%, se
pune problema daca suspendarea sau incetarea activitatii pe PFA si infiintarea unei
microintreprinderi reprezinta o solutie de luat in seama.
A) Microintreprinderea in 2016
Asa cum am mai precizat, incepand cu 1 ianuarie 2016, cotele de impozitare valabile
pentru entitatile deja infiintate vor fi:
- 3 % pentru microîntreprinderile care nu au salariați.
Daca, în cursul anului, numărul de salariaţi se modifică, cotele de impozitare de mai
sus se aplică în mod corespunzător, începând cu trimestrul în care s-a efectuat
modificarea. Pentru microîntreprinderile care au un salariat, respectiv 2 salariaţi şi care
aplică cotele de impozitare de 2%, respectiv 1%, al căror raport de muncă încetează,
condiţia referitoare la numărul de salariaţi se consideră îndeplinită dacă în cursul
aceluiaşi trimestru sunt angajaţi noi salariaţi.
Cota de impozitare va fi de 1% pentru primele 24 de luni de la data infiintarii

pentru persoanele juridice române nou-înfiinţate, care:
- au cel puţin un salariat (angajarea trebuie efectuata în termen de 60 de zile
inclusiv de la data infiintarii);
- sunt constituite pe o durată mai mare de 48 de luni; si
- acţionarii/asociaţii lor nu au deţinut titluri de participare la alte persoane
juridice.
In acest caz se observa o conditie importanta si anume aceea ca asociatii sa nu fi
detinut titluri in alte entitati. Astfel, de aceasta cota redusa nu pot beneficia toate
microintreprinderile nou infiintate.
In cazul unei societati comerciale, pe perioada anului, asociatii NU au voie sa
utilizeze banii societatii in scopuri personale. Dupa aprobarea situatiilor financiare,
84
acestia pot repartiza profitul la dividende, suportand un impozit suplimentar aplicat la
suma repartizata.
Incepand cu 1 ianuarie 2016 impozitul pe dividende scade de la 16% la 5%, iar
de la 1 ianuarie 2017, pentru veniturile din dividende se va datora contributia la sanatate
de 5,5%, chiar daca beneficiarul este salariat sau obtine si alte venituri.
B) PFA
Incepand cu 1 ianuarie 2016, PFA-urile datoreaza obligatoriu si CAS de 10,5% sau
26,3% din venitul net obtinut (venituri – cheltuieli), chiar daca obtin venituri din salarii
sau nu. In prezent, obligatorii sunt impozitul pe venit de 16% si contributia la sanatate de
5,5%.
Exemplu Micro vs PFA:

In cursul anului 2016, o entitate obtine venituri de 100.000 lei si cheltuieli de
20.000 lei (nu exista angajati).
a) Microintreprinderea
Societatea va datora un impozit pe venit de 3.000 lei (100.000 lei x 3%), iar profitul
net va fi de 77.000 lei (100.000 lei – 23.000 lei). Pentru a utiliza banii in scop personal,
asociatul va mai suporta un impozit pe dividende in anul urmator celui in care profitul a
fost obtinut de 3.850 lei (77.000 lei x 5%). Suma neta de care va putea dispune asociatul
firmei va fi de 73.150 lei (77.000 lei – 3.850 lei).
Procent net (castig/venit) = 73%
Incepand cu 1 ianuarie 2017 pentru dividende se datoreaza si CASS de 5,5%, iar

cand organul fiscal va emite decizie de impunere pentru persoana respectiva, ar mai avea
de platit CASS de 4.235 lei (77.000 lei x 5,5%). In acest caz, suma neta cu care va mai
ramane asociatul ar fi de 68.915 lei (73.150 – 4.235 lei).
b) PFA
Venitul net obtinut este de 80.000 lei. Astfel, persoana fizica va datora CAS de 8.400
lei (80.000 lei x 10,5%) si CASS de 4.400 lei (80.000 lei x 5,5%), rezultand contributii
totale de 12.800 lei. Astfel, venitul net impozabil este de 67.200 lei (80.000 lei – 12.800
lei), iar impozitul pe venit de 10.752 lei (67.200 lei x 16%). Persoana fizica va ramane in
final cu 56.448 lei (67.200 lei – 10.752 lei).
Daca persoana a optat pentru o contributie la pensii de 10,5%, atunci nu va

beneficia de intreg stagiul de cotizare in momentul stabilirii punctajului pentru pensie.
Daca ar fi optat pentru contributia integrala de 26,3%, atunci situatia ar fi fost:
- CAS - 21.040 lei (80.000 lei x 26,3%);
- CASS - 4.400 lei (80.000 lei x 5,5%);
85
Contributiile totale sunt in acest caz de 25.440 lei. Astfel, venitul net impozabil este
de 54.560 lei (80.000 lei – 25.440 lei), iar impozitul pe venit de 8.730 lei (54.560 lei x
16%). Persoana fizica va ramane in final cu 45.830 lei (54.560 lei – 8.730 lei).
Exista insa o serie de limite in cazul microintreprinderilor de care trebuie sa tineti

cont inainte de a lua decizia de inchidere a PFA-ului:
- daca prin activitatea desfasurata de dvs realizati venituri mai mari de 100.000
euro, plafonul in lei fiind stabilit utilizand cursul de schimb de la sfarsitul anului
precedent, atunci NU puteti fi microintreprindere (firmele care depasesc acest
plafon datoreaza un impozit de 16% din profitul obtinut, neexistand diferente
majore intre o astfel de firma si un PFA, din punct de vedere al regimului de
impozitare);
- trebuie sa tineti cont de obiectul de activitate desfasurat, deoarece nu puteti fi
microintreprindere daca ponderea veniturilor din consultanta sau management
depaseste 20% din totalul veniturilor;
- asa cum am mai precizat, in cazul unei persoane juridice resursele financiare nu
pot fi utilizate in cursul anului, ci doar dupa aprobarea situatiilor financiare si
suportarea impozitului pe dividende.
Ramane ca dvs sa decideti ce sistem este mai avantajos. Functionand ca PFA, puteti
utiliza banii obtinuti si in cursul anului, iar contributiile sociale suportate (la pensii si
sanatate) va asigura statutul de persoana asigurata. Bineinteles ca decizia trebuie luata in
baza mai multor factori care tin de fiecare speta in parte, in acest subcapitol fiind
prezentate cateva dintre cele mai semnificative criterii de apreciere. Insa, trebuie sa
acordati atentie si marjei de profit existenta, modul in care o societate sau un PFA sunt
analizate in momentul in care se doreste obtinerea unui credit, modul in care partenerii
comerciali (clienti, furnizori) sunt influentati de forma de organizare aleasa etc.
7. Alte aspecte esentiale
a) microîntreprinderile care în cursul unui trimestru încep să desfăşoare activităţi

de natura celor de mai jos datorează impozit pe profit începând cu trimestrul
respectiv, iar calculul şi plata impozitului pe profit se efectuează luând în
considerare veniturile şi cheltuielile realizate începând cu trimestrul
respectiv:
aceste domenii;
- activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere și
gazelor naturale.
b) persoanele juridice care se dizolvă cu lichidare, în cursul aceluiași an în care a
început lichidarea, au obligaţia să depună declaraţia de impozit pe veniturile
86
microîntreprinderilor şi să plătească impozitul aferent până la data depunerii
situaţiilor financiare la organul fiscal competent;
c) persoanele juridice care, în cursul anului fiscal, se dizolvă fără lichidare, au
obligaţia să depună declaraţia de impozit pe veniturile microîntreprinderilor şi
să plătească impozitul până la închiderea perioadei impozabile;
d) pentru declararea, reţinerea şi plata impozitului pe dividendele plătite, către o
persoană juridică română, microintreprinderile sunt obligate să aplice aceleasi
prevederi ca si entitatile platitoare de impozit pe profit.
8. Concluzii finale Microintreprinderi

Titlul III „Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor” din Noul Cod fiscal:
1. incepand cu 1 ianuarie 2016, plafonul in cazul microintreprinderilor creste de la 65.000 de
euro la 100.000 de euro;
2. entitatile care desfasoara activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor
petroliere și gazelor naturale NU pot fi microintreprinderi;
3. dacă se depaseste plafonul de 100.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din
consultanță și management în veniturile totale este de peste 20% inclusiv, se datoreaza
impozit pe profit începând cu acel trimestru, luând în considerare veniturile obtinute și
cheltuielile suportate începând cu acel trimestru si nu de la începutul anului fiscal cum
se procedeaza in prezent;
4. cotele de impozitare pentru microintreprinderile deja infiintate vor fi:
- 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariați.
5. introducerea unei cote de impozitare reduse de 1% in cazul microintreprinderilor nou
infiintate, pentru primele 24 de luni de la infiintare, cu indeplinirea anumitor conditii in ceea
ce priveste numarul de salariati si perioada de angajare;
6. modificarea bazei impozabile in sensul eliminarii veniturilor din provizioane, ajustări pentru
depreciere sau pentru pierdere de valoare, doar daca au fost recunoscute in categoria
cheltuielilor nedeductibile la calculul profitului impozabil;
7. adaugarea la baza de impozitare a anumitor rezerve reduse sau anulate (din reevaluare,
din facilitati fiscale), care au fost deduse la calculul profitului impozabil şi nu au fost
impozitate în perioada în care microîntreprinderile au fost şi plătitoare de impozit pe profit;
8. modificarea regimului de la impozit profit la impozit pe venit se comunica organului fiscal
până la 31 martie inclusiv a anului urmator (anterior, termenul era 31 ianuarie a anului
urmator);
9. persoanele juridice care se înfiinţează în cursul unui an fiscal trebuie sa comunice
organului fiscal competent aplicarea regimului microîntreprinderilor, in termen de 30 de
zile de la infiintare, menţiunea din cererea de înregistrare la registrul comerţului nemaifiind
suficienta;
10. pentru declararea, reţinerea şi plata impozitului pe dividendele plătite, către o persoană
juridică română, microintreprinderile sunt obligate să aplice aceleasi prevederi ca entitatile
platitoare de impozit pe profit (minim 10% din capital pe o perioada minima de 1 an).
87
D. Regimul TVA
1. Aspecte generale
Definitiile termenilor utilizati in cuprinsului Titlului VII “TVA” nu au suferit

modificari, ceea ce era de asteptat avand in vedere faptul ca aceste prevederi au la baza
Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al
TVA. Totusi, am extras in tabelul de mai jos 3 termeni, dintre care 2 sunt introdusi de Noul
Cod fiscal:
Termen Inainte de 1 ianuarie 2016 Dupa 1 ianuarie 2016

orice activ deţinut pentru a fi utilizat orice imobilizare corporală
în producţia sau livrarea de bunuri amortizabilă, construcţiile şi terenurile
ori în prestarea de servicii, pentru a de orice fel, deţinute pentru a fi utilizate
active fi închiriat terţilor sau pentru în producţia sau livrarea de bunuri ori în
corporale fixe scopuri administrative, dacă acest prestarea de servicii, pentru a fi
activ are durata normală de utilizare închiriate terţilor sau pentru scopuri
mai mare de un an şi valoare mai administrative
mare decât limita de 2.500 lei
operaţiunile constând în livrarea,
închirierea, leasingul, arendarea,
concesionarea de bunuri imobile sau alte
operaţiuni operaţiuni prin care un bun imobil este
imobiliare ----- pus la dispoziţia altei persoane, precum
şi acordarea cu plată pe o anumită
perioadă a unor drepturi reale, precum
dreptul de uzufruct şi superficia, asupra
unui bun imobil
persoana care realizează atât operaţiuni
persoană
pentru care nu are calitatea de persoană
parţial -----
impozabilă, cât şi operaţiuni pentru care
impozabilă
are calitatea de persoană impozabilă
2. Persoana impozabila vs persoana neimpozabila
În cazul construirii de bunuri imobile de către persoanele fizice, în vederea

vânzării, activitatea economică este considerată începută în momentul în care persoana
fizică respectivă intenţionează să efectueze o astfel de activitate. Faptul că aceasta începe
să angajeze costuri şi/sau să facă investiţii pregătitoare iniţierii activităţii economice ar fi
semne de intentie. Activitatea economică este considerată continuă din momentul
începerii sale, incluzând şi livrarea bunului sau părţilor din bunul imobil construit, chiar
dacă este un singur bun imobil.
În cazul achiziţiei de terenuri şi/sau de construcţii de către persoana fizică în scopul
vânzării, livrarea acestor bunuri reprezintă o activitate cu caracter de continuitate dacă
persoana fizică realizează mai mult de o singură tranzacţie în cursul unui an
calendaristic.
88
Livrările de construcţii şi terenuri, scutite de TVA conform Codului fiscal, sunt
avute în vedere atât la stabilirea caracterului de continuitate al activităţii economice, cât şi
la calculul plafonului de scutire.
Exemplu:
În luna februarie 2016, Trandafir Cosmin vinde o casă pe care a utilizat-o în scop de
locuinţă, operaţiunea fiind neimpozabilă. În luna mai 2016, acesta vinde o casă pe care a
moştenit-o, nici această operaţiune nefiind impozabilă.
În luna iulie 2016, aceeaşi persoană fizică cumpără o construcţie nouă pe care o
vinde în luna august 2016. Nici după această vânzare persoana fizică nu devine persoană
impozabilă, deoarece această tranzacţie, fiind prima vânzare a unui bun care nu a fost
utilizat în scopuri personale, este considerată ocazională.
Dacă persoana fizică va mai livra, de exemplu un teren construibil în luna
septembrie 2016, aceasta este considerată a doua tranzacţie în sfera TVA, iar persoana
fizică va deveni persoană impozabilă şi va avea obligaţia să solicite înregistrarea cel mai
târziu până pe data de 10 octombrie 2016, dacă livrarea din luna august 2016 cumulată
cu cea din luna septembrie 2016 depăşesc plafonul de scutire de 220.000 lei.
Primele două vânzări (din februarie 2016 şi mai 2016) nu sunt luate în calculul
plafonului de scutire deoarece nu sunt în sfera de aplicare a TVA.
Exemplu:
O familie deţine un teren situat într-o zonă construibilă pe care l-a utilizat pentru
cultivarea de produse agricole.
În luna martie 2016, familia respectivă împarte în loturi terenul în vederea
vânzării. Pentru a analiza dacă terenul a fost utilizat în scop personal sau pentru activităţi
economice trebuie să se constate dacă produsele cultivate erau folosite numai pentru
consumul familiei sau şi pentru comercializare.
În situaţia în care cantitatea de produse obţinute nu justifică numai consumul în
scop personal, se consideră că terenul a fost utilizat în scopul unei activităţi economice
şi livrarea lui intră în sfera de aplicare a TVA.
Astfel, dacă livrarea primului lot are loc în luna aprilie 2016 nu se consideră o
operaţiune ocazională şi dacă depăşeşte plafonul de scutire de 220.000 lei, familia
respectivă ar avea obligaţia să se înregistreze în scopuri de TVA, prin unul dintre soţi.
Exemplu:
În cursul anului 2016, Stanca Ovidiu începe să construiască un bun imobil. Acesta
incasează avansuri care depăşesc plafonul de scutire de 220.000 lei în luna aprilie 2016.
Fiind avansuri încasate pentru livrarea de părţi de construcţie noi, operaţiunile
sunt taxabile, dar persoana respectivă poate aplica regimul de scutire până la depăşirea
plafonului. Astfel, persoana respectivă va avea obligaţia să solicite înregistrarea în scopuri
de TVA cel mai târziu până pe data de 10 mai 2016.
Dacă livrarea unor apartamente din construcţia respectivă are loc în luna august
2016, avansurile încasate în regim de scutire în prima parte a anului vor trebui să fie
regularizate la data livrării prin aplicarea cotei de TVA corespunzătoare.
89
3. Faptul generator şi exigibilitatea TVA – Art 280
Conform Codului fiscal, faptul generator intervine la data livrării bunurilor sau la
data prestării serviciilor, cu o serie de excepţii. Iata cateva situatii in acest sens:
- pentru bunurile livrate în baza unui contract de consignaţie, se consideră că
livrarea bunurilor de la consignant la consignatar are loc la data la care bunurile
sunt livrate de consignatar clienţilor săi;
- pentru stocurile la dispoziţia clientului, se consideră că livrarea bunurilor are loc la
data la care clientul retrage bunurile din stoc în vederea utilizării, în principal
pentru activitatea de producţie;
- pentru bunurile transmise în vederea testării sau a verificării conformităţii, se
consideră că livrarea bunurilor are loc la data acceptării bunurilor de către
beneficiar;
- pentru livrările de bunuri corporale (inclusiv bunuri imobile), data livrării este data
la care intervine transferul dreptului de a dispune de bunuri ca şi un proprietar.
Prin excepţie, în cazul contractelor cu plata în rate sau al oricărui alt tip de contract
care prevede că proprietatea este atribuită cel mai târziu în momentul plăţii ultimei
sume scadente, cu excepţia contractelor de leasing, data livrării este data la care
bunul este predat beneficiarului;
- prestările de servicii care determină decontări sau plăţi succesive, cum sunt
serviciile de construcţii-montaj, consultanţă, cercetare, expertiză şi alte servicii
similare, sunt considerate efectuate la data la care sunt emise situaţii de lucrări,
rapoarte de lucru, alte documente similare pe baza cărora se stabilesc serviciile
efectuate sau în funcţie de prevederile contractuale, la data acceptării acestora de
către beneficiar;
Conform art 282 din Codul fiscal, exigibilitatea TVA intervine la data la care are loc
faptul generator. Prin excepție, art. 282, alin (2) prevede că exigibilitatea taxei intervine:
a) la data emiterii unei facturi, înainte de data la care intervine faptul generator;
b) la data la care se încasează avansul, pentru plăţile în avans efectuate înainte de
data la care intervine faptul generator. Avansurile reprezintă plata parţială sau
integrală a contravalorii bunurilor şi serviciilor, efectuată înainte de data livrării ori
prestării acestora;
c) la data extragerii numerarului, pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii
realizate prin mașini automate de vânzare, de jocuri sau alte mașini similar.
Conform art. 319 alin. (20) din Noul Cod fiscal, factura trebuie să conţină obligatoriu
data emiterii acesteia precum şi data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau
data încasării unui avans, în măsura în care această dată este anterioară datei emiterii
facturii.
O persoana impozabilă are obligaţia de a emite o factură cel târziu până în cea de-a
15-a zi a lunii următoare celei în care ia naștere faptul generator al TVA, cu excepția
cazului în care factura a fost deja emisă.
De asemenea, trebuie emisă o factură pentru suma avansurilor încasate în legătură
cu o livrare de bunuri/prestare de servicii cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii
90
următoare celei în care s-au încasat avansurile, cu excepția cazului în care factura a fost
deja emisă.
ATENTIE la momentul in care colectati TVA. Aceasta este mai mult o conditie de
forma, legata de momentul pana cand ar trebui emisa o factura. Exigibilitatea TVA insa,
adica momentul in care TVA trebuie colectata, nu apare in cea de-a 15-a zi a lunii
urmatoare.
Exemplu:
Entitatea Leader este inregistrata in scopuri de TVA si are ca perioada fiscala LUNA.
Aceasta vinde marfuri unui client pe baza de aviz de insotire in 12 februarie 2016 la pretul
de 100 lei, TVA 24%. Societatea decide sa emita factura in 10 martie 2016 si sa colecteze
TVA tot la aceasta data, considerand ca daca se incadreaza pana pe 15 ale lunii urmatoare
procedeaza corect.
Care este tratamentul TVA in acest caz?
Avand in vedere ca bunurile respective au fost vandute, inseamna ca a intervenit

faptul generator si implicit exigibilitatea TVA. Astfel, societatea ar fi trebuit sa colecteze
TVA in luna februarie 2016. De recomandat ar fi fost si factura sa fie emisa in februarie
2016 pentru a nu exista probleme la reflectarea tranzactiei in contabilitatea firmei (in
functie de softul de contabilitate utilizat).
Daca doreste, entitatea poate emite factura in luna martie 2016, insa TVA trebuie
colectata si evidentiata in Decontul lunii februarie 2016.
Faptul ca s-a emis factura in 10 martie 2016 si TVA aferenta a fost colectata cu o
luna intarziere, inseamna ca la o eventuala inspectie fiscala societatii i s-ar imputa dobanzi
si penalitati pentru o luna de intarziere, daca nu exista TVA de recuperat din perioadele
precedente.
Daca entitatea ar fi avut ca perioada fisala TRIMESTRUL, atunci nu ar fi fost o

problema...Chiar daca emitea factura in februarie sau in martie tot in Decontul de TVA
aferent primului trimestru ar fi fost declarata TVA. Problema ar fi fost daca vanzarea avea
loc in martie si factura se emitea in 10 aprilie sa zicem. Atunci, TVA ar fi fost declarata in
Decontul celui de-al doilea trimestru si entitatea ar fi suportat dobanzi si penalitati pe o
perioada de 3 luni.
Daca entitatea nu ar fi fost inregistrata in scopuri de TVA, atunci ar fi putut aplica
prevederea referitoare la emiterea facturii pana pe 15 ale lunii urmatoare fara probleme,
din moment ce nu se punea problema exigibilitatii TVA.
Aceste reguli sunt valabile si in cazul AVANSURILOR. Daca incasati un avans de la
un client, trebuie sa colectati TVA in luna respectiva si implicit ar fi recomandat sa si
emiteti factura.
CONCLUZIE:
Va recomandam ca in cazul entitatilor platitoare de TVA (societati, PFA, II, IF etc) sa
emiteti facturile in luna in care ati vandut bunurile sau ati prestat serviciile. Nu
interpretati gresit prevederea referitoare la „15 ale lunii urmatoare“ si sa colectati TVA cu
intarziere.
91
Schimbarea regimului de impozitare
A. Trecerea de la platitor la neplatitor de TVA

În cazul schimbării regimului de impozitare se procedează la regularizare pentru a
se aplica regimul de impozitare în vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii
pentru cazurile prevăzute la art. 282 alin. (2) lit. a), numai dacă factura este emisă pentru
contravaloarea parţială a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, şi la art. 282 alin.
(2) lit. b), dacă a fost încasat un avans pentru valoarea parţială a livrării de bunuri sau a
prestării de servicii, mai puţin în cazul operaţiunilor pentru care se aplică sistemul TVA la
încasare.
HG 1/2016 – Normele de aplicare prevede ca in cazul persoanelor impozabile

care renunta la codul de TVA „de buna voie” (prin Formularul 010) care, înainte de
scoaterea din evidenţa persoanelor platitoare de TVA au emis facturi sau au încasat
avansuri, pentru contravaloarea parţială a livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii
taxabile, al căror fapt generator de TVA intervine după scoaterea din evidenţă, se
procedează la regularizare pentru a se aplica regimul de impozitare în vigoare la data
livrării de bunuri/prestării de servicii.
În acest sens, furnizorul/prestatorul neînregistrat în scopuri de TVA emite factura
de regularizare pe care înscrie cu semnul minus baza de impozitare şi taxa colectată
pentru partea facturată/încasată înainte de scoaterea din evidenţa persoanelor
înregistrate în scopuri de TVA şi concomitent înscrie contravaloarea integrală a livrării de
bunuri/prestării de servicii FARA TVA, pe aceeaşi factură sau pe o factură separată.
Facturile de regularizare se transmit beneficiarului care are obligaţia să efectueze
ajustările TVA deduse conform regulilor generale de ajustare. Factura de regularizare nu
trebuie să conţină menţiunea referitoare la codul de înregistrare în scopuri de TVA al
furnizorului/prestatorului.
Furnizorul/prestatorul poate solicita restituirea TVA colectate astfel regularizate
pe baza Declaraţiei 307 privind sumele rezultate din ajustarea TVA.
Aceste prevederi NU se aplică în situaţia în care factura este emisă pentru întreaga
contravaloare a livrării/prestării sau este încasată integral contravaloarea livrării/
prestării înainte de data faptului generator. Practic, TVA colectata in acest caz nu mai
poate fi regularizat si recuperat de catre furnizor/prestator.
Exemplu:
Entitatea Leader este inregistrata in scopuri de TVA si are ca perioada fiscala
TRIMESTRUL. In data de 7 martie 2016, aceasta emite o factura de avans 30% pentru
vanzarea unor marfuri, avansul fiind de 3.000 lei, plus TVA 20%.
In data de 5 aprilie 2016, entitatea depune la organul fiscal Formularul 010 prin
care doreste sa renunte la calitatea de persoana inregistrata in scopuri de TVA, avand in
vedere ca indeplineste toate conditiile. Decizia de anulare a codului de TVA i-a fost
comunicata la data de 20 aprilie 2016, moment din care entitatea Leader nu mai este
considerata persoana inregistrata in scopuri de TVA.
92
In data de 19 mai 2016, entitatea Leader livreaza marfurile pentru care emisese in
luna martie factura de avans, pretul de vanzare fiind de 10.000 lei si storneaza avansul
facturat initial.
Inregistrarile contabile sunt:

- emiterea facturii de avans in suma de 3.000 lei, TVA 20% (7 martie 2016):
3.600 lei 4111 = 419 3.000 lei
„Clienţi” „Clienti creditori”
4427 600 lei
- vânzarea marfurilor la preţul de vânzare de 10.000 lei (19 mai 2016):

10.000 lei 4111 = 707 10.000 lei
„Clienţi” „Venituri din vânzarea
mărfurilor”
- stornarea facturii de avans in suma de 3.000 lei, TVA 20% (19 mai 2016):
(3.600 lei) 4111 = 419 (3.000 lei)
446 (600 lei)
„Alte taxe si impozite”
Daca entitatea ar fi emis in data de 7 martie 2016 o factura de avans de 100% din
valoarea marfurilor, atunci nu ar mai fi procedat la regularizarea TVA:
Inregistrarile contabile ar fi fost:
- emiterea facturii de avans 100% in suma de 10.000 lei, TVA 20% (7 martie 2016):
12.000 lei 4111 = 419 10.000 lei
4427 2.000 lei
- vânzarea marfurilor la preţul de vânzare de 10.000 lei (19 mai 2016):

10.000 lei 4111 = 707 10.000 lei
mărfurilor”
- stornarea facturii de avans in suma de 10.000 lei (19 mai 2016):

(10.000 lei) 4111 = 419 (10.000 lei)
B. Trecerea de la neplatitor la platitor de TVA

Prin excepţie, micile întreprinderi care se înregistrează normal în scopuri de TVA
procedează la regularizare în vederea aplicării regimului de impozitare în vigoare la data
livrării de bunuri sau prestării de servicii în cazurile prevăzute la art. 282 alin. (2) lit. a) şi
b), pentru facturile emise şi/sau avansurile care au fost încasate, înainte de înregistrarea
93
în scopuri de TVA, pentru contravaloarea parţială sau integrală a livrării de bunuri ori a
prestării de servicii.
Legea 571/2003 – Vechiul cod fiscal

Prevederile de mai sus nu se aplică pentru micile întreprinderi care se
înregistrează normal în scopuri de TVA, pentru facturile emise înainte de
trecerea la regimul de taxare.
HG 1/2016 – Normele de aplicare prevede ca, după înregistrarea în scopuri de

TVA, furnizorul/prestatorul emite factura de regularizare pe care înscrie cu semnul minus
baza de impozitare aferentă livrării/prestării în regim de scutire facturată/încasată
înainte de înregistrarea în scopuri de TVA şi concomitent înscrie contravaloarea integrală
a livrării de bunuri/prestării de servicii aplicând regimul corespunzător operaţiunii
respective, respectiv taxare sau scutire fără drept de deducere ori scutire cu drept de
deducere ori alt regim special prevăzut de Codul fiscal, pe aceeaşi factură sau pe o factură
separată.
Aceste prevederi se aplică indiferent dacă factura este emisă pentru întreaga
contravaloare a livrării/prestării sau este încasată integral contravaloarea livrării/
prestării înainte de data faptului generator de TVA.
Exemplu:
Entitatea Leader este neplatitoare de TVA. In data de 7 martie 2016, aceasta emite o
factura de avans 30% pentru vanzarea unor marfuri, avansul fiind de 3.000 lei.
In luna aprilie 2016, entitatea depaseste plafonul de scutire de 220.000 lei, depune
Declaratia 010 si Formularul 088 (!!!) pana pe data de 10 mai 2016 si devine platitoare de
TVA incepand cu 1 iunie 2016.
In data de 12 iunie 2016, entitatea Leader livreaza marfurile pentru care emisese in
luna martie factura de avans, pretul de vanzare fiind de 10.000 lei, TVA 20% si storneaza
avansul facturat initial.
Inregistrarile contabile sunt:
- emiterea facturii de avans in suma de 3.000 lei (7 martie 2016):
3.000 lei 4111 = 419 3.000 lei
- vânzarea marfurilor la preţul de vânzare de 10.000 lei, plus TVA 20% (19 mai 2016):
12.000 lei 4111 = 707 10.000 lei
mărfurilor”
4427 2.000 lei
“TVA colectata”
- stornarea facturii de avans in suma de 3.000 lei (19 mai 2016):

(3.000 lei) 4111 = 419 (3.000 lei)
94
Daca entitatea ar fi emis in data de 7 martie 2016 o factura de avans de 100% din
valoarea marfurilor, atunci ar fi procedat exact la fel ca mai sus.
Servicii cu sume forfetare ca remuneratie (NOU)
Legea 227/2015 – Codul fiscal (Art 281, alin (8))

În cazul prestărilor de servicii care se efectuează continuu, se consideră că
prestarea este efectuată la datele specificate în contract pentru plata serviciilor prestate
sau la data emiterii unei facturi, dar perioada de decontare nu poate depăşi un an.

În cazul contractelor de prestări de servicii în cadrul cărora clientul s-a angajat să
plătească sume forfetare cu titlu de remuneraţie convenită între părţi, independent de
volumul şi de natura serviciilor efectiv furnizate în perioada la care se raportează această
remuneraţie, serviciile trebuie considerate efectuate în perioada la care se
raportează plata, indiferent dacă prestatorul a furnizat sau nu a furnizat efectiv servicii
clientului său în această perioadă.
În cazul unor astfel de contracte, obiectul prestării de servicii nu este furnizarea
unor servicii bine definite, ci faptul de a se afla la dispoziţia clientului pentru a-i oferi
serviciile contractate, prestarea de servicii fiind efectuată de prestator prin însuşi faptul
de a se afla la dispoziţia clientului în perioada stabilită în contract, independent de
volumul şi de natura serviciilor efectiv furnizate în perioada la care se referă această
remuneraţie.
Faptul generator al TVA intervine conform prevederilor art. 281 alin. (8) din Codul
fiscal, fără să prezinte importanţă dacă beneficiarul a apelat efectiv sau cât de des a apelat
la serviciile prestatorului. În acest sens a fost dată şi decizia Curţii de Justiţie a Uniunii
Europene în Cauza C-463/14 Asparuhovo Lake Investment Company OOD.
Aceste prevederi se aplică inclusiv în cazul serviciilor de consultanţă, juridice, de
contabilitate, de expertiză, de mentenanţă, de service şi alte servicii similare, pentru
care nu se întocmesc rapoarte de lucru sau alte situaţii pe baza cărora prestatorul atestă
serviciile prestate.
Cota de TVA utilizata
Conform art. 291 din Noul Cod fiscal, în majoritatea cazurilor, cota aplicabilă este
cea în vigoare la data la care intervine faptul generator. În cazul schimbării cotei de TVA,
pentru operaţiunile prevăzute la art. 282, alin. (2) (prezentate mai sus), veţi proceda la
regularizare pentru a aplica cota în vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de
servicii. În concluzie:
- cota de TVA este cea în vigoare la data faptului generator (la data livrării
bunurilor/prestării serviciilor);
- cota de TVA este cea în vigoare la exigibilitate, în cazul în care factura a fost emisă
înainte de livrarea efectivă a bunurilor;
95
- cota de TVA este cea în vigoare la data emiterii unei facturi de avans, atunci când
factura de avans este emisă înainte de livrarea bunurilor, urmând ca la livrarea
efectivă să se procedeze la regularizarea taxei.
Exemplu (livrare în mai, facturare în iunie):

În data de 24 mai 2015, entitatea Leader livrează cartofi pe bază de aviz de însoţire
a mărfii în sumă de 50.000 lei, factura urmând a fi emisă în data de 8 iunie 2015.
Care este cota de TVA utilizată la emiterea facturii (9% sau 24%)?
În acest caz, faptul generator ia naştere la data livrării cartofilor (24 mai 2015), iar
exigibilitatea TVA apare la data faptului generator.
Entitatea este obligată să emită factura până cel târziu la data de 15 iunie 2015 cu
cota de TVA de 24%, deoarece livrarea a avut loc în mai 2015, perioadă în care cota TVA
la acest produs era de 24%, chiar dacă factura este emisă în iunie.
Oricum, TVA trebuie colectata si evidentiata in Decontul lunii mai 2015, deoarece in
acest moment a intervenit si exigibilitatea TVA.
În factură, entitatea Leader trebuie să menţioneze că livrarea cartofilor a avut loc în
data de 24 mai 2015 cu aviz nr. X/24.05.2015.
In cazul livrărilor de bunuri şi al prestărilor de servicii care se efectuează

continuu (livrările de gaze naturale, de apă, serviciile de telefonie, livrările de energie
electrică etc.), se consideră că livrarea/prestarea este efectuată la datele specificate în
contract pentru plata bunurilor livrate sau a serviciilor prestate sau la data emiterii unei
facturi, dar perioada de decontare nu poate depăşi un an.
Prin excepţie, livrarea continuă de bunuri, altele decât livrările de gaz printr-un
sistem de gaze naturale, de energie electrică, de energie termică sau agent frigorific prin
intermediul reţelelor de încălzire ori de răcire, pe o perioadă care depăşeşte o lună
calendaristică, care sunt expediate sau transportate într-un alt stat membru decât cel în
care începe expedierea ori transportul bunurilor şi care sunt livrate în regim de scutire de
TVA sau care sunt transferate în regim de scutire de TVA într-un alt stat membru de către
o persoană impozabilă în scopul desfăşurării activităţii sale economice, se consideră ca
fiind efectuată în momentul încheierii fiecărei luni calendaristice, atât timp cât livrarea
de bunuri nu a încetat. (NOU)
Servicii de inchiriere – faptul generator?

În cazul operaţiunilor de închiriere, leasing, concesionare, arendare de bunuri,
acordare cu plată pe o anumită perioadă a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct
şi superficia, asupra unui bun imobil, serviciul se consideră efectuat la fiecare dată
specificată în contract pentru efectuarea plăţii.

Dacă factura este emisă înainte de data stipulată în contract pentru efectuarea
plăţii, se consideră că factura este emisă înainte de faptul generator. În situaţia în care
96
contractul prevede că serviciile se plătesc la data emiterii unei facturi, factura fiind emisă
la anumite intervale de timp, iar pe factură se menţionează un termen în care se face plata
facturii, faptul generator intervine la data plăţii facturii, dar nu mai târziu de termenul-
limită stipulat pentru plata facturii respective.
Dacă în această ultimă situaţie nu se menţionează pe factură un termen în care se
face plata facturii, se consideră că plata trebuie efectuată la data emiterii facturii, dată la
care intervine şi faptul generator de TVA.
Exemplu:
In cazul unui contract de închiriere a unui bun imobil, pentru care persoana
impozabilă a optat pentru taxare, pot exista următoarele situaţii:
A. Se prevede o data pentru plata chiriei

Dacă în contract se prevede de exemplu că plata chiriei se efectuează pe data de 10
a fiecărei luni care urmează unui trimestru calendaristic, pentru trimestrul anterior,
pentru serviciile de închiriere din trimestrul anterior, faptul generator intervine pe data
de 10 a lunii ulterioare fiecărui trimestrului calendaristic.
Astfel, pentru serviciul de închiriere aferent trimestrului IV 2015, faptul generator
are loc pe data de 10 ianuarie 2016, indiferent de data la care este emisă factura sau de
data la care se face plata efectivă a acestor servicii.
Dacă este emisă o factură înainte de data de 10 ianuarie 2016, de exemplu în data
de 28 decembrie 2015, intervine exigibilitatea de taxă în luna decembrie 2015, se aplică
cota de TVA de 24% şi factura se declară în decontul de taxă al lunii decembrie 2015.
În contextul modificării cotei standard de TVA la 1 ianuarie 2016, entitatea trebuie
să facă o regularizare pentru a aplica cota de 20% de TVA în vigoare la data faptului
generator, respectiv data de 10 ianuarie 2016, care este data stipulată în contract pentru
plata serviciilor, indiferent de data la care au fost plătite efectiv aceste servicii.
B. Nu se prevede o data anume pentru plata chiriei, ci un termen

In situatia in care contractul nu prevede o anumită dată pentru plata serviciilor, ci
prevede că serviciile se plătesc într-un anumit termen de la data emiterii unei facturi, iar
factura este emisă de exemplu pe data de 21 decembrie 2015, fiind menţionat că plata
trebuie efectuată în termen de 20 de zile calendaristice, faptul generator intervine astfel:
1. dacă factura este achitată pe data de 23 decembrie 2015, faptul generator are loc pe
data de 23 decembrie 2015 şi se aplică cota de TVA de 24%;
2. dacă factura este achitată pe data de 3 ianuarie 2016, faptul generator are loc în
această dată şi se regularizează factura iniţială pentru a aplica cota de TVA de 20%;
3. dacă factura nu este achitată în termenul de 20 de zile prevăzut, faptul generator de
taxă intervine la expirarea acestui termen, respectiv pe data de 9 ianuarie 2016 şi se
regularizează factura iniţială pentru a aplica cota de TVA de 20%.
C. Nu se prevede o data anume pentru plata chiriei, ci la data facturii

Dacă in contract nu se prevede o anumită dată pentru plata serviciilor, ci prevede că
serviciile se plătesc la data emiterii unei facturi, iar factura este emisă de exemplu pe data
de 21 decembrie 2015, fără să fie menţionat un termen de plată, faptul generator intervine
97
pe data de 21 decembrie 2015, aplicându-se cota de TVA de 24%. Indiferent de data la
care se face plata facturii NU se mai fac regularizări de cotă de TVA.
Fapt generator pentru operatiuni intracomunitare
Prin excepție de la regulile generale de mai sus, conform art 283 din Codul fiscal, în
cazul unei livrări intracomunitare de bunuri, scutite de TVA, exigibilitatea taxei
intervine la data emiterii facturii sau, după caz, la emiterea autofacturii ori în cea de-a 15-a
zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator, dacă nu a fost emisă nicio
factură/autofactură până la data respectivă.
Pentru încasarea de avansuri în legătură cu o livrare intracomunitară de bunuri NU
intervine exigibilitatea TVA. Dacă persoana impozabilă optează pentru emiterea facturii
anterior faptului generator de taxa, pentru livrarea intracomunitară de bunuri, inclusiv în
cazul încasării de avansuri, exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii.
Exigibilitatea determină perioada fiscală în care livrarea intracomunitară scutită se
înregistrează în Decontul de TVA 300 şi în Declaraţia recapitulativă 390.
În cazul unei achiziții intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la

data la care ar interveni faptul generator pentru livrări de bunuri similare, în statul
membru în care se face achiziția. Eexigibilitatea TVA intervine la data emiterii facturii sau,
după caz, la data emiterii autofacturii ori în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care
a intervenit faptul generator, dacă nu a fost emisă nicio factură/autofactură până la data
respectivă.
Dacă furnizorul optează pentru emiterea facturii anterior faptului generator de
taxă pentru livrarea intracomunitară de bunuri, inclusiv în cazul încasării de avansuri,
exigibilitatea taxei aferente achiziţiei intracomunitare la beneficiar intervine la data
emiterii facturii.
4. Baza de impozitare a TVA – Art 286

Pentru anumite operatiuni, in cazul în care Pentru anumite operatiuni, in cazul în care
bunurile reprezintă active corporale fixe, baza bunurile reprezintă active corporale fixe, sau
de impozitare se stabileşte conform procedurii bunuri de natură alimentară al căror
stabilite prin norme. termen de consum a expirat şi care nu
mai pot fi valorificate (NOU), baza de
Norme impozitare se stabileşte conform procedurii
Baza de impozitare este constituită din valoarea stabilite prin normele metodologice.
de înregistrare în contabilitate diminuată cu
amortizarea contabilă. Dacă activele corporale HG 1/2016 – Norme de aplicare
fixe sunt complet amortizate, baza de Dacă activele corporale fixe sunt complet
impozitare este zero. amortizate, precum şi în cazul bunurilor de
natură alimentară al căror termen de consum a
expirat şi care nu mai pot fi valorificate, fiind
acordate gratuit unor organizaţii fără scop
patrimonial, instituţii publice sau unităţi de cult
98
şi structuri ale cultelor religioase recunoscute
în România, care fac dovada că le vor acorda
gratuit în scopuri sociale sau filantropice,
baza de impozitare este zero.
Baza de impozitare nu cuprinde următoarele: Baza de impozitare nu cuprinde următoarele:
d) sumele achitate de o persoană impozabilă e) sumele achitate de o persoană impozabilă
în numele şi în contul altei persoane şi în numele şi în contul altei persoane şi care
care apoi se decontează acesteia, inclusiv apoi se decontează acesteia, inclusiv atunci
atunci când locatorul asigură el însuşi când locatorul asigură el însuşi bunul care
bunul care face obiectul unui contract face obiectul unui contract de leasing
de leasing şi refacturează locatarului financiar sau operațional şi
costul exact al asigurării, astfel cum s-a refacturează locatarului costul exact al
pronunţat Curtea Europeană de Justiţie în asigurării, precum şi sumele încasate de o
Cauza C-224/11 BGZ Leasing sp. z o.o., persoană impozabilă în numele şi în contul
precum şi sumele încasate de o persoană unei alte persoane
impozabilă în numele şi în contul unei alte
persoane

Baza de impozitare cuprinde următoarele:
a) impozitele şi taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, cu excepţia TVA

Orice cheltuieli cu impozitele şi taxele datorate de o persoană impozabilă în
legătură cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, dacă nu sunt incluse în preţul
bunurilor livrate ori al serviciilor prestate, ci sunt recuperate de la clienţi prin
refacturare, se cuprind în baza de impozitare a TVA.
De exemplu:
- în cazul închirierii unei clădiri, impozitul pe clădiri datorat de proprietarul
clădirii se cuprinde în baza de impozitare a TVA, dacă operaţiunea este
taxabilă prin opţiune;
- ecotaxa datorată, chiar dacă nu este cuprinsă în preţul bunurilor livrate, ci este
facturată separat, se cuprinde în baza impozabilă.

Baza de impozitare cuprinde următoarele:
b) cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport
şi asigurare, solicitate de către furnizor/prestator cumpărătorului sau beneficiarului.
Cheltuielile facturate de furnizorul de bunuri sau de prestatorul de servicii
cumpărătorului, care fac obiectul unui contract separat şi care sunt legate de livrările de
bunuri sau de prestările de servicii în cauză, se consideră cheltuieli accesorii

Există o singură livrare/prestare în cazul în care unul sau mai multe elemente
trebuie considerate ca reprezentând tranzacţia principală, în timp ce unul sau mai multe
99
elemente trebuie considerate cheltuieli accesorii care beneficiază de tratamentul fiscal al
tranzacţiei principale referitoare, printre altele, la locul livrării/prestării, cotele, scutirile
ca şi livrarea/prestarea de care sunt legate. Furnizorul/prestatorul nu poate aplica
structura de comisionar pentru a refactura cheltuieli accesorii şi nici pentru a refactura
cheltuieli cu impozite şi taxe.
Exemplu:
Pentru prestarea unor servicii de consultanţă, prestatorul stabileşte cu beneficiarul
său că acesta va suporta şi cheltuielile cu deplasările consultanţilor, respectiv transport,
cazare, diurnă, alte cheltuieli. Toate aceste cheltuieli sunt accesorii serviciului principal,
respectiv cel de consultanţă şi se includ în baza de impozitare a acestuia.
Exemplu:
O entitate înregistrată în scopuri de TVA încheie un contract pentru livrarea unor
bunuri pe teritoriul României către o altă persoană impozabilă. Toate cheltuielile de
transport, asigurare pe timpul transportului, încărcare-descărcare, manipulare sunt în
sarcina furnizorului, dar se recuperează de la client.
Respectivele cheltuieli reprezintă cheltuieli accesorii livrării de bunuri, care se
includ în baza de impozitare a livrării, beneficiind de tratamentul fiscal al tranzacţiei
principale. Refacturarea acestora nu reprezintă o refacturare de cheltuieli.

Baza de impozitare NU cuprinde următoarele:
a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ, acordate de
furnizori direct clienţilor la data exigibilităţii taxei

Rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ nu se cuprind în
baza de impozitare a taxei dacă sunt acordate de furnizor/prestator direct în beneficiul
clientului la momentul livrării/prestării şi nu constituie, în fapt, remunerarea unui
serviciu sau unei livrări.
Exemplu:
La data livrării unor bunuri, furnizorul acordă o reducere de preţ de 10% din
valoarea acestora. Sunt livrate bunuri supuse cotei standard de TVA de 20% în valoare de
2.000 lei şi bunuri supuse cotei de 9% în valoare de 5.000 lei.
Pe factură se înscrie baza impozabilă a celor două livrări, respectiv 2.000 lei plus
5.000 lei, baza se reduce cu 10%, iar TVA se aplică asupra bazei reduse:
[2000 - (2000 x 10/100)] x 20% = 360 lei şi [5000 - (5000 x 10/100)] x 9% = 405 lei.
Se consideră că factura este corectă inclusiv dacă TVA este menţionată integral
înainte de reducerea bazei şi apoi se menţionează cu minus TVA aferentă reducerii.
100
Reguli noi cu privire la refacturarea utilitatilor (HG 1/2016)
Poate de cele mai multe ori, in practica va intalniti cu structura de comisionar in

cazul refacturarii utilităţilor in cadrul contractelor de inchiriere.
Conform Codului fiscal, închirierea de bunuri imobile reprezintă o operaţiune
scutită de TVA fără drept de deducere. Totuşi, proprietarul are dreptul să opteze pentru
facturarea cu TVA, prin depunerea unei notificări la ANAF.
O societate care derulează operaţiuni imobiliare are încheiate contracte de

închiriere pentru diverse spaţii dintr-un bun imobil. În cadrul acestei activităţi, ea
refacturează prestaţii care cuprind, pe de o parte, furnizarea anumitor utilităţi, şi anume
electricitate, încălzire şi apă, precum şi, pe de altă parte, colectarea deşeurilor, serviciile de
curăţenie în spaţiile comune ale imobilului, transferând chiriaşului costurile pe care le-a
suportat pentru cumpărarea acestor bunuri şi servicii de la terţi furnizori.
Trebuie să se verifice în cadrul fiecărei închirieri dacă, în ceea ce priveşte utilităţile,
chiriaşul are libertatea să decidă în privinţa consumului său în cantitatea pe care o
doreşte. Dacă chiriaşul are posibilitatea să îşi aleagă prestatorii şi/sau modalităţile de
utilizare a bunurilor sau a serviciilor în cauză, prestaţiile care privesc aceste bunuri sau
servicii pot, în principiu, să fie considerate distincte de închiriere.
În special, dacă chiriaşul poate să decidă în legătură cu consumul de apă, de
electricitate sau de energie pentru încălzire, care poate fi verificat prin montarea unor
contoare individuale şi facturat în funcţie de consumul respectiv, prestaţiile care privesc
aceste bunuri sau servicii pot, în principiu, să fie considerate distincte de închiriere.
În ceea ce priveşte serviciul de curăţenie a părţilor comune a bunului imobil,
acestea trebuie să fie considerate distincte de închiriere dacă pot fi organizate de fiecare
chiriaş individual sau de chiriaşi în mod colectiv şi dacă în toate cazurile facturile adresate
chiriaşului menţionează furnizarea acestor bunuri şi prestarea acestor servicii în rubrici
diferite de chirie.
În ceea ce priveşte colectarea deşeurilor, dacă chiriaşul poate alege prestatorul sau
poate încheia un contract direct cu acesta, chiar dacă, pentru motive care ţin de facilitate,
nu îşi exercită această alegere sau această posibilitate, ci obţine această prestaţie de la
operatorul desemnat de locator pe baza unui contract încheiat între aceştia din urmă,
această împrejurare constituie un indiciu în favoarea existenţei unei prestaţii distincte de
închiriere.
În acest sens a fost pronunţată şi Hotărârea Curţii de Justiţie Europene în Cauza
C-42/14. În toate situaţiile în care livrările/prestările sunt distincte de serviciul de
închiriere, locatorul aplică structura de comisionar, aplicând regimul fiscal adecvat
pentru fiecare livrare/prestare în parte, în funcţie de natura acestora.
Ajustarea bazei de impozitare
Conform art 287 din Codul fiscal, baza de impozitare se reduce:

a) în cazul desfiinţării totale sau parţiale a contractului pentru livrarea de bunuri sau
prestarea de servicii, înainte de efectuarea acestora, dar pentru care au fost emise
facturi în avans;
101
b) în cazul în care rabaturile, remizele, risturnele sau alte reduceri de preţ sunt
acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
c) în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa,
pentru ambalajele care circulă prin facturare.
In aceste cazuri, TVA este exigibilă la data la care intervine oricare dintre
evenimente, iar regimul de impozitare, cotele aplicabile şi cursul de schimb valutar sunt
aceleaşi ca şi ale operaţiunii de bază care a generat aceste evenimente.
In cazul în care intervin astfel de evenimente ulterior datei la care se modifică cota
de TVA şi/sau regimul de impozitare, pentru ajustarea bazei de impozitare sunt aplicabile
cota şi regimul de impozitare ale operaţiunii de bază care a generat aceste evenimente.
Totuşi, în cazul în care nu se poate determina operaţiunea de bază care a generat
aceste evenimente, se vor aplica cota de TVA şi regimul de impozitare în vigoare la data la
care a intervenit evenimentul.
Daca aceste evenimente intervin dupa ce entitatea a renuntat la codul de TVA (prin
Formularul 010), se va proceda la ajustarea bazei impozabile aplicându-se regimul de
impozitare al operaţiunii de bază care a generat aceste evenimente. În acest sens
furnizorul/prestatorul neînregistrat în scopuri de TVA emite factura pe care înscrie cu
semnul minus reducerea bazei de impozitare şi a taxei colectate ca urmare a
evenimentelor aparute.
Facturile respective se transmit beneficiarului care are obligaţia să efectueze
ajustările taxei deduse. Factura de regularizare nu trebuie să conţină menţiunea
referitoare la codul de înregistrare în scopuri de TVA a furnizorului/prestatorului.
Furnizorul/prestatorul poate solicita restituirea taxei colectate astfel regularizate pe baza
Formularului 307.
Ajustarea bazei de impozitare in cazul creantelor neincasate

Conform Noului Cod fiscal, este permisă ajustarea bazei de impozitare in cazul în
care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu poate fi încasata ca
urmare a:
- falimentului beneficiarului; sau
- punerii în aplicare a unui plan de reorganizare admis şi confirmat printr-o
sentinţă judecătorească, prin care creanța creditorului este modificată sau
eliminată. (NOU)
Ajustarea este permisă începând cu data pronunţării hotărârii judecătoreşti de

confirmare a planului de reorganizare (dacă aceasta a intervenit după data de 1
ianuarie 2016 - HG 1/2016) iar, în cazul falimentului beneficiarului, începând cu data
pronunțării hotărârii judecătorești de închidere a procedurii prevăzute de legislația
insolvenței, hotărâre rămasă definitivă/definitivă şi irevocabilă, după caz.
În cazul în care ulterior pronunțării hotărârii judecătorești de confirmare a planului
de reorganizare sunt încasate sume aferente creanțelor modificate sau eliminate prin
planul de reorganizare, se anulează ajustarea efectuată, corespunzător sumelor
respective prin Decontul perioadei fiscale în care acestea sunt încasate. (NOU)
102
Ajustarea bazei de impozitare a TVA este permisă pentru facturile emise care se află
în cadrul termenului de prescripţie (5 ani) prevăzut în Codul de procedură fiscală.
5. Cotele de TVA – Art 291
Incepand cu 1 ianuarie 2016, cota standard de TVA va scadea de la 24% la 20%,

iar incepand cu 1 ianuarie 2017 se va reduce la 19%.
Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele
prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri:
- serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale,
monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini
zoologice şi botanice, târguri, expoziţii şi evenimente culturale,
cinematografe, altele decât cele scutite; - ELIMINAT
- livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate
exclusiv sau în principal publicităţii; - ELIMINAT
- livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, definite prin normele metodologice, cu
excepţia protezelor dentare scutite de TVA;
- livrarea de produse ortopedice;
- livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar;
- cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv
închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
- livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepția băuturilor
alcoolice, destinate consumului uman și animal, animale și păsări vii din specii
domestice, semințe, plante și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor,
produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele;
- serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice, altele decat
berea fabricata din malt, prezentata in recipiente cu un continut de peste 10 litri
(codul NC 22 03 00 10, asa numita „bere draft” sau „bere la halba”);
- livrarea apei potabile și a apei pentru irigații în agricultură. (OUG 50/2015)
Cota redusă de 5% se aplică si pentru următoarele:

- manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în
principal publicităţii; (NOU)
- serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale,
monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi
botanice, târguri, expoziţii şi evenimente culturale, evenimente sportive,
cinematografe, altele decât cele scutite; (NOU)
De asemenea, cota redusă de 5% se aplica si în cazul livrării de:

- clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept
cămine de bătrâni şi de pensionari;
- clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case
de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap;
103
- clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea
atribuirii de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror
situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea
unei locuinţe în condiţiile pieţei;
- locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele
gospodăreşti şi o valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, care nu
depăşeşte suma de 450.000 lei (NOU), exclusiv TVA, achiziţionate de orice
persoană necăsătorită sau familie (380.000 lei, inainte de 1 ianuarie 2016).

Aceste prevederi se aplică inclusiv pentru contractele încheiate până la data de 31
decembrie 2015, pentru operaţiuni al căror fapt generator intervine după 1 ianuarie 2016.
Puteţi aplica această cotă redusă de 5% numai în cazul locuinţelor care în momentul
vânzării pot fi locuite ca atare şi dacă terenul pe care este construită locuinţa nu
depăşeşte suprafaţa de 250 mp, inclusiv amprenta la sol a locuinţei, în cazul caselor de
locuit individuale. În cazul imobilelor care au mai mult de două locuinţe, cota indiviză a
terenului aferent fiecărei locuinţe nu poate depăşi suprafaţa de 250 mp, inclusiv amprenta
la sol aferentă fiecărei locuinţe.
Orice persoană necăsătorită sau familie poate achiziţiona o singură locuinţă cu cota
redusă de 5%. Acest fapt înseamnă că puteţi livra o locuinţă cu TVA de 5% unei persoane
necăsătorite dacă aceasta nu a mai deţinut sau nu deţine nicio locuinţă în proprietate pe
care să o fi achiziţionat cu cota de 5%. De asemenea, în cazul familiilor, soţul sau soţia
trebuie să nu fi deţinut şi să nu deţină, fiecare sau împreună, nicio locuinţă în proprietate
pe care a/au achiziţionat-o cu cota de 5%.

Pentru livrările de bunuri/prestările de servicii taxabile, TVA colectată se determină
astfel:
A. se aplică cota legală de TVA la contravaloarea livrării/prestării, în cazul în care
rezultă că părţile au convenit că TVA nu este inclusă în contravaloarea livrării,
sau în cazul în care contrapartida nu este stabilită de părţi, ci este stabilită prin lege,
prin licitaţie, printr-o hotărâre a instanţei, sau alte situaţii similare, şi nu include
taxa;
B. contrapartida unei livrări de bunuri/prestări de servicii trebuie considerată ca
incluzând deja TVA, taxa determinându-se prin aplicarea procedeului sutei mărite,
în următoarele situaţii:
- atunci când părţile au convenit că TVA este inclusă în contravaloarea
livrării/prestării;
- în cazul livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii direct către
populaţie pentru care nu este necesară potrivit legii emiterea unei facturi;
- în orice situaţie în care contrapartida nu este stabilită de părţi, ci este stabilită
prin lege, prin licitaţie, printr-o hotărâre a instanţei, sau alte situaţii similare, şi
include taxa;
104
- atunci când preţul unui bun/serviciu a fost stabilit de părţi fără nicio menţiune cu
privire la TVA, iar furnizorul/prestatorul bunului/serviciului respectiv este
persoana obligată la plata TVA colectate pentru operaţiunea supusă taxei, şi
furnizorul/prestatorul nu are posibilitatea de a recupera de la beneficiar TVA
care ar fi trebuit colectată pentru operaţiunea respectivă (poate fi acceptată ca
mijloc de probă a faptului că furnizorul/prestatorul nu are posibilitatea de a
recupera de la beneficiar TVA, inclusiv o declaraţie pe propria răspundere a
furnizorului).
6. Operaţiuni scutite de TVA – Art 292
Operaţiunile scutite de TVA sunt aceleasi ca si in vechiul Cod fiscal, aducandu-se o

serie de precizari in cazul vanzarii de constructii noi:
O construcție nouă cuprinde și orice O construcţie nouă cuprinde şi orice construcţie
construcție transformată sau parte transformată sau parte transformată a unei
transformată a unei construcții, dacă costul construcţii, dacă costul transformării, exclusiv
transformării, exclusiv taxa, se ridică la taxa, se ridică la minimum 50% din valoarea
minimum 50% din valoarea de piață a construcţiei sau a părţii din construcţie,
construcției sau a părții din construcție, astfel exclusiv valoarea terenului (NOU), ulterior
cum aceasta este stabilită printr-un raport de transformării, respectiv valoarea înregistrată în
expertiză, exclusiv valoarea terenului, ulterior contabilitate în cazul persoanelor impozabile
transformării. care au obligativitatea de a conduce evidenţa
contabilă şi care nu aplică metoda de evaluare
bazată pe cost în conformitate cu IFRS sau
valoarea stabilită printr-un raport de
expertiză/evaluare, în cazul altor persoane
impozabile.
În cazul în care se înstrăinează doar o parte
din construcţie, iar valoarea acesteia şi a
îmbunătățirilor aferente nu pot fi
determinate pe baza datelor din
contabilitate, acestea vor fi determinate în
baza unui raport de expertiză/evaluare.
(NOU)
7. Aplicarea pro-rata – Art 300
Persoana impozabilă care realizează sau urmează să realizeze atât operaţiuni care
dau drept de deducere, cât şi operaţiuni care nu dau drept de deducere este denumită
în continuare persoană impozabilă cu regim mixt.
Taxa aferentă achiziţiilor destinate exclusiv realizării de operaţiuni care permit
exercitarea dreptului de deducere, inclusiv de investiţii destinate realizării de astfel de
operaţiuni, se deduce integral.
105
Taxa aferentă achiziţiilor destinate exclusiv realizării de operaţiuni care nu dau
drept de deducere, precum şi de investiţii care sunt destinate realizării de astfel de
operaţiuni nu se deduce.
Taxa aferentă achiziţiilor pentru care nu se cunoaşte destinaţia, respectiv dacă vor
fi utilizate pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere sau pentru
operaţiuni care nu dau drept de deducere, ori pentru care nu se poate determina proporţia
în care sunt sau vor fi utilizate pentru operaţiuni care dau drept de deducere şi operaţiuni
care nu dau drept de deducere se deduce pe bază de pro-rata.
In cazul achiziţiilor destinate realizării de investiţii, care se prevăd că vor fi
utilizate atât pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere, cât şi pentru
operaţiuni care nu dau drept de deducere, este permisă deducerea integrală a TVA pe
parcursul procesului investiţional, urmând ca taxa dedusă să fie ajustată, daca este
cazul. (NOU)

Aceste prevederi se aplică atât pentru investiţiile care au fost începute după data de
1 ianuarie 2016, cât şi pentru achiziţiile efectuate după data de 1 ianuarie 2016 aferente
unor investiţii începute înainte de această dată.
În ambele situaţii, taxa dedusă aferentă achiziţiilor destinate realizării acestor
investiţii se ajustează conform regulilor generale, în primul an în care au loc livrări de
bunuri/prestări de servicii cu bunul rezultat în urma investiţiei.
Exemplu:
O persoană impozabilă începe în luna februarie 2016 lucrările de investiţii pentru
edificarea unui imobil care va fi utilizat pentru activităţi medicale scutite de TVA, dar şi
pentru operaţii estetice şi de înfrumuseţare care nu sunt scutite de TVA.
Pe perioada derulării investiţiei, persoana impozabilă poate deduce integral taxa
aferentă achiziţiilor necesare pentru investiţia respectivă. În anul în care sunt realizate
primele activităţi medicale menţionate, taxa dedusă aferentă obiectivului de investiţii se
ajustează.
În situaţia în care persoana respectivă achiziţionează şi alte bunuri decât cele
necesare realizării investiţiei, dar care vor fi utilizate pentru activităţile menţionate, va
aplica pro-rata provizorie, deoarece presupunem că în anul 2016 nu va realiza venituri,
care va fi regularizată.
Exemplu:
O societate care are ca obiect de activitate operaţiuni imobiliare derulează o
investiţie începând din anul 2015 şi care se continuă şi în anul 2016. Investiţia respectivă
este un imobil care va fi utilizat de societate atât pentru închirierea în regim de taxare, cât
şi în regim de scutire.
De la 1 ianuarie 2016 persoana impozabilă poate deduce integral taxa aferentă
achiziţiilor necesare pentru investiţia respectivă. În anul în care sunt realizate primele
operaţiuni de închiriere, va efectua o ajustare negativă a taxei corespunzătoare părţii din
clădire închiriată în regim de scutire.
106
(NOU)
1. In cazul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA care nu au
determinat pro-rata provizorie la începutul anului, deoarece nu realizau și nici
nu prevedeau realizarea de operațiuni fără drept de deducere în cursul anului, și
care ulterior realizează astfel de operațiuni, pro-rata aplicabilă provizoriu este
pro-rata estimată pe baza operaţiunilor preconizate a fi realizate în timpul anului
calendaristic curent, care trebuie comunicată organului fiscal cel mai târziu până la
data la care persoana impozabilă trebuie să depună primul Decont de TVA, aferent
perioadei fiscale în care persoana impozabilă începe să realizeze operațiuni fără
drept de deducere.
2. In cazul persoanelor impozabile nou-înregistrate în scopuri de TVA, precum și în
cazul persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, ulterior anularii din oficiu a
codului de TVA, în cursul unui alt an decât cel în care înregistrarea le-a fost
anulată din oficiu, pro-rata aplicabilă provizoriu este pro-rata estimată pe baza
operaţiunilor preconizate a fi realizate în timpul anului calendaristic curent, care
trebuie comunicată cel mai târziu până la data la care persoana impozabilă trebuie
să depună primul Decont de TVA după înregistrarea în scopuri de TVA.
3. In cazul persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, ulterior anularii din oficiu, în
cursul aceluiași an în care înregistrarea le-a fost anulată din oficiu, și care aplicau
pro-rata provizorie la începutul anului, se continuă aplicarea pro-ratei provizorii
aplicate înainte de anularea înregistrării în scopuri de TVA.
4. In cazul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA care nu au
determinat pro-rata provizorie la începutul anului, deoarece ori nu erau înființate
ori nu realizau și nici nu prevedeau realizarea de operațiuni în cursul anului
curent, și care vor realiza în anii ulteriori atât operațiuni care dau drept de
deducere cât și operațiuni care nu dau drept de deducere, trebuie să estimeze
pro-rata pe baza operațiunilor preconizate a fi realizate în primul an în care
vor desfășura operațiuni constând în livrări de bunuri/prestări de servicii. Această
pro-rata provizorie va fi aplicată pe parcursul anilor în care persoana
realizează exclusiv achiziții de bunuri/servicii, fără a realiza și
livrări/prestări.
Taxa de dedus pentru un an calendaristic se calculează definitiv prin înmulţirea

sumei totale a taxei deductibile din anul respectiv, aferenta operatiunilor mixte, cu pro-
rata definitivă determinată pentru anul respectiv.
Prin excepție, în situațiile prevăzute la punctele 2 si 3 de mai sus, calcularea
TVA de dedus pe baza pro-ratei definitivă se efectuează numai pentru achizițiile
mixte realizate în perioadele fiscale în care s-a aplicat pro-rata provizorie. (NOU)
În situația prevăzută la punctul 4 de mai sus, taxa de dedus aferentă achizițiilor, cu

excepția investițiilor, pentru fiecare an calendaristic se determină pe baza pro-ratei
estimate, urmând ca toate deducerile exercitate pe baza pro-ratei provizorii, atât din
anul curent cât și din anii următori, să fie regularizate pe baza pro-ratei definitive
de la sfârșitul primului an în care vor fi realizate livrări de bunuri/prestări de
servicii. Dacă totuși, persoana impozabilă nu va realiza operațiuni care nu dau drept
107
de deducere, are dreptul să regularizeze deducerile pe baza pro-rata definitivă
considerând că pro-rata este 100%. (NOU)
Persoanele impozabile cu regim mixt pot opta să nu aplice prevederile referitoare
la pro-rata, situaţie în care taxa aferentă achiziţiilor de bunuri destinate operaţiunilor cu
sau fără drept de deducere nu va fi dedusă. (aceasta prevedere figura in norme si a fost
mutata in Codul fiscal)
8. Dreptul de deducere exercitat prin Decontul de TVA – Art 301
În situaţia în care nu sunt îndeplinite condiţiile şi formalităţile de exercitare a

dreptului de deducere în perioada fiscală de declarare sau în cazul în care nu s-au primit
documentele de justificare a TVA, persoana impozabilă îşi poate exercita dreptul de
deducere prin decontul perioadei fiscale în care sunt îndeplinite aceste condiţii şi
formalităţi sau printr-un decont ulterior, dar în cadrul termenului de prescripţie
prevăzut în Codul de procedură fiscală.
Prin excepţie, în cazul în care pe perioada inspecției fiscale la furnizori
organul fiscal a stabilit TVA colectată pentru anumite operațiuni efectuate în
perioada supusă inspecției fiscale, furnizorii pot emite facturi de corecţie până la
expirarea termenului de prescripţie pentru operaţiunile în cauză, astfel cum a fost
prelungit cu perioada supusă inspecţiei fiscale, beneficiarul având dreptul de
deducere aferent facturilor emise în aceste condiţii, chiar dacă perioada de
prescripţie a expirat, cu condiţia ca dreptul de deducere să fie exercitat în termen
de cel mult un an de la data primirii facturii de corecţie, sub sancțiunea decăderii.
(NOU)
In Deconturile de TVA, taxa de plată cumulată se determină în perioada fiscală de

raportare prin adăugarea la taxa de plată din perioada fiscală de raportare a sumelor
neachitate la bugetul de stat, până la data depunerii decontului, din soldul taxei de plată al
perioadei fiscale anterioare, şi a sumelor neachitate la bugetul de stat până la data
depunerii decontului din diferenţele de TVA de plată stabilite de organele de inspecţie
fiscală prin decizii comunicate până la data depunerii decontului.
Prin excepție (NOU):
- în primul Decont de TVA depus după data aprobării unei înlesniri la plată nu se
preia, din decontul perioadei fiscale anterioare, taxa cumulată de plată, pentru care
a fost aprobată înlesnirea la plată;
- în primul Decont de TVA depus după data înscrierii organului fiscal la masa
credală potrivit Legii nr. 85/2014, nu se preia, din decontul perioadei fiscale
anterioare, taxa cumulată de plată cu care organul fiscal s-a înscris la masa credală.
De asemenea, soldul sumei negative de TVA înscris în Decontul de TVA aferent

perioadei fiscale anterioare datei deschiderii procedurii insolvenței NU se preia în
Decontul aferent perioadei fiscale în care s-a deschis procedura, caz în care debitorul este
obligat să solicite rambursarea taxei prin corectarea decontului perioadei fiscale
anterioare. (NOU)
108
Persoanele impozabile pot renunţa la cererea de rambursare pe baza unei
notificări depuse la autorităţile fiscale, urmând să preia soldul sumei negative solicitat la
rambursare în decontul aferent perioadei fiscale următoare depunerii notificării.
Persoanele impozabile pot notifica organul fiscal în vederea renunțării la cererea de
rambursare până la data comunicării deciziei de rambursare sau a deciziei de impunere
privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală, după caz. (NOU)
În cazul fuziunii, persoana impozabilă care preia patrimoniul altor persoane

impozabile preia şi soldul taxei de plată către bugetul de stat, sau/și, după caz soldul
sumei negative a taxei, pentru care persoana impozabilă dizolvată nu a solicitat
rambursarea sau eventualul drept de rambursare rezultat din soluţionarea deconturilor
cu sume negative de taxă cu opţiune de rambursare depuse de persoanele impozabile
dizolvate şi nesoluţionate până la data fuziunii.
În cazul divizării, persoanele impozabile care preiau patrimoniul unei persoanei
impozabile divizate preiau, proporţional cu cotele alocate din patrimoniul persoanei
impozabile divizate, şi soldul taxei de plată către bugetul de stat sau/și, după caz soldul
sumei negative a taxei, pentru care persoana impozabilă divizată nu a solicitat
rambursarea sau eventualul drept de rambursare rezultat din soluţionarea
deconturilor cu sume negative de taxă cu opţiune de rambursare depuse de persoana
impozabilă divizată şi nesoluţionate până la data divizării. (NOU)
9. Ajustarea TVA – Art 304, 305

Ajustarea TVA pentru servicii si bunuri, cu exceptia bunurilor de capital
Ajustarea reprezintă exercitarea dreptului de deducere, atunci când persoana
impozabilă câştiga dreptul de deducere, denumită ajustare pozitivă, sau anularea totală
sau parţială a deducerii exercitate iniţial în situaţia în care persoana impozabilă pierde
dreptul de deducere, denumită ajustare negativă. Ajustarea se evidenţiază în decontul de
TVA aferent perioadei fiscale în care a intervenit evenimentul care a generat ajustarea (HG
1/2016 – Normele de aplicare).
In cazul achiziţiilor de servicii şi bunuri, altele decât bunurile de capital, regulile
raman nemodificate. Astfel, deducerea iniţială se ajustează în următoarele cazuri:
- deducerea este mai mare sau mai mică decât cea pe care persoana impozabilă avea
dreptul să o opereze;
- dacă există modificări ale elementelor luate în considerare pentru determinarea
sumei deductibile, intervenite după depunerea Decontului de TVA;
- persoana impozabilă îşi pierde sau câştigă dreptul de deducere a taxei pentru
bunurile mobile nelivrate şi serviciile neutilizate

Prin servicii neutilizate se înţelege imobilizările necorporale care nu sunt complet
amortizate la momentul la care intervine obligaţia sau dreptul de ajustare a TVA. Serviciile
de altă natură se consideră utilizate în perioada fiscală în care au fost achiziţionate.
Ajustarea se efectuează în cazul serviciilor neutilizate numai pentru TVA aferentă valorii
rămase neamortizate.
109
Pentru aceste bunuri NU se ajustează deducerea iniţială a TVA în cazul bunurilor
distruse, pierdute sau furate, în condiţiile în care aceste situaţii sunt demonstrate sau
confirmate în mod corespunzător de persoana impozabilă. În cazul bunurilor furate,
persoana impozabilă demonstrează furtul bunurilor pe baza actelor doveditoare emise de
organele judiciare.
În cazul bunurilor furate pentru care s-a ajustat TVA în cursul anului 2013,
persoana impozabilă poate anula ajustarea efectuată la data la care furtul este
dovedit prin hotărâre judecătorească definitivă. (NOU)
ATENTIE! - HG 1/2016 – Normele de aplicare

În cazul persoanelor impozabile a căror înregistrare în scopuri de TVA a fost anulată
din oficiu, nu se fac ajustări ale taxei aferente serviciilor neutilizate, bunurilor de natura
stocurilor, activelor corporale fixe în curs de execuţie, fiind supuse obligaţiei de plată a
TVA colectate.
Legea 571/2003 Legea 227/2015

În cazul bunurilor de natura Nu se face ajustare de TVA pentru:
stocurilor degradate calitativ, care nu - bunurile de natura stocurilor
mai pot fi valorificate, nu se efectuează degradate calitativ, care nu mai pot
ajustarea TVA dacă: fi valorificate şi pentru care se face
a) degradarea calitativă a bunurilor dovada distrugerii.
se datorează unor cauze obiective
dovedite cu documente. Sunt
incluse în această categorie şi
produsele accizabile pentru care
autoritatea competentă a emis
decizie de aprobare a distrugerii;
şi (ELIMINAT)
b) se face dovada că bunurile au fost
distruse.

Persoana impozabilă nu are obligaţia ajustării taxei deductibile în cazul bunurilor
distruse, pierdute sau furate, în condiţiile în care aceste situaţii sunt demonstrate sau
confirmate în mod corespunzător, în situaţii cum ar fi:
a) calamităţile naturale şi cauzele de forţă majoră, demonstrate sau confirmate în
mod corespunzător;
b) furtul bunurilor demonstrat pe baza actelor doveditoare emise de organele
judiciare;
c) contractele de leasing financiar având ca obiect bunuri mobile corporale, altele
decât bunurile de capital, care se reziliază, iar bunurile nu sunt restituite de
utilizator în termenul prevăzut în contract, caz în care locatorul/finanţatorul nu are
obligaţia să efectueze ajustări ale taxei deduse dacă face dovada că a iniţiat şi a
efectuat demersuri pentru recuperarea bunului, indiferent dacă la finalizarea
acestor demersuri bunul este sau nu recuperat de către societatea de leasing;
110
d) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate şi
pentru care se face dovada distrugerii;
e) pierderile tehnologice sau, după caz, alte consumuri proprii, caz în care persoana
impozabilă nu are obligaţia ajustării taxei în limitele stabilite potrivit legii ori, în
lipsa acestora, în limitele stabilite de persoana impozabilă în norma proprie de
consum. În cazul depăşirii limitelor privind normele tehnologice ori consumurile
proprii, se ajustează taxa aferentă depăşirii acestora. Prin excepţie, în cazul
societăţilor de distribuţie a energiei electrice, nu se face ajustarea taxei pentru
cantităţile de energie electrică consumate la nivelul normei proprii de consum
tehnologic sau, în lipsa acesteia, la nivelul normei aprobate de către Autoritatea
Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei pentru fiecare societate de
distribuţie a energiei electrice, care include şi consumul propriu comercial;
f) perisabilităţile, în limitele stabilite prin lege.
Aceste situatii de mai sus nu sunt exhaustive, în orice altă situaţie în care persoana
impozabilă aduce suficiente dovezi că bunurile sunt distruse, pierdute sau furate, nu are
obligaţia ajustării taxei. De asemenea, situaţiile menţionate pot fi aplicate cumulativ, de
exemplu, pentru un stoc de produse există o pierdere datorată unor perisabilităţi, dar
stocul respectiv poate fi distrus ca urmare a degradării calitative, ceea ce conduce la
neajustarea TVA.
Ajustarea TVA pentru bunurile de capital

ATENTIE! A fost modificata definitia bunurilor de capital. Astfel, incepand cu 1
ianuarie 2016, trebuie sa manifestati atentie sporita in situatiile in care se impune
ajustarea TVA:

bunurile de capital reprezintă toate activele bunurile de capital reprezintă toate activele
corporale fixe, precum și operațiunile de corporale fixe, precum şi operaţiunile de
construcție, transformare sau modernizare a transformare sau modernizare a bunurilor
bunurilor imobile, exclusiv reparațiile ori imobile/părţilor de bunuri imobile, exclusiv
lucrările de întreținere a acestor active, chiar în reparaţiile ori lucrările de întreţinere a
condițiile în care astfel de operațiuni sunt acestora, chiar în condiţiile în care astfel de
realizate de beneficiarul unui contract de operaţiuni sunt realizate de beneficiarul unui
închiriere, leasing sau al oricărui alt contract contract de închiriere, leasing sau al oricărui alt
prin care activele fixe corporale se pun la tip de contract prin care bunurile
dispoziția unei alte persoane; imobile/părţile de bunuri imobile se pun la
dispoziţia unei alte persoane cu condiţia ca
nu sunt considerate bunuri de capital valoarea fiecărei transformări sau
activele corporale fixe amortizabile a căror modernizări să fie de cel puţin 20% din
durată normală de utilizare stabilită pentru valoarea bunului imobil/părţii de bun
amortizarea fiscală este mai mică de 5 ani; - imobil după transformare/modernizare.
(ELIMINAT)
activele corporale fixe de natura mijloacelor Bunurile imobile sunt considerate bunuri de
fixe amortizabile care fac obiectul leasingului capital indiferent dacă în contabilitatea
sunt considerate bunuri de capital la persoanelor impozabile sunt înregistrate ca
locator/finanțator dacă limita minimă a duratei stocuri sau ca imobilizări corporale. (NOU)
111
normale de utilizare este egală sau mai mare de
5 ani (ELIMINAT)
bunurile care fac obiectul închirierii, bunurile care fac obiectul unui contract de
leasingului, concesionării sau oricărei alte închiriere, de leasing, de concesionare sau
metode de punere a acestora la dispoziţia unei oricărui alt tip de contract prin care bunurile se
persoane sunt considerate bunuri de capital pun la dispoziţia unei persoane, sunt
aparţinând persoanei care le închiriază, le dă în considerate bunuri de capital aparţinând
leasing sau le pune la dispoziţia altei persoane. persoanei care le închiriază, le dă în leasing sau
le pune la dispoziţia altei persoane.
Operaţiunile de transformare sau

modernizare a bunurilor imobile/părţilor
de bunuri imobile care sunt considerate
bunuri de capital, efectuate de beneficiarul
unui astfel de contract, aparţin
beneficiarului până la sfârşitul contractului
respectiv. (NOU)
taxa deductibilă aferentă bunurilor de capital taxa deductibilă aferentă bunurilor de capital
reprezintă taxa achitată sau datorată, aferentă reprezintă taxa achitată sau datorată, aferentă
oricărei operaţiuni legate de achiziţia, oricărei operaţiuni legate de achiziţia,
fabricarea, construcţia, transformarea sau fabricarea, construcţia, transformarea sau
modernizarea acestor bunuri, exclusiv taxa modernizarea a căror valoare este de cel
achitată sau datorată, aferentă reparării ori puţin 20% din valoarea bunului
întreţinerii acestor bunuri sau cea aferentă imobil/părţii de bun imobil după
achiziţiei pieselor de schimb destinate reparării transformare/modernizare (NOU), exclusiv
ori întreţinerii bunurilor de capital taxa achitată sau datorată, aferentă reparării ori
întreţinerii acestor bunuri sau cea aferentă
achiziţiei pieselor de schimb destinate reparării
ori întreţinerii bunurilor de capital.
Taxa deductibilă aferentă bunurilor de capital, în condiţiile în care nu se aplică

regulile privind livrarea către sine sau prestarea către sine, se ajustează:
- pe o perioadă de 20 de ani, pentru construcţia sau achiziţia unui bun imobil,
precum şi pentru transformarea sau modernizarea unui bun imobil, dacă valoarea
fiecărei transformări sau modernizări este de cel puţin 20% din valoarea totală a
bunului imobil/părții de bun imobil (NOU) după transformare sau
modernizare; sau
- pe o perioadă de 5 ani, pentru bunurile de capital achiziţionate sau fabricate, altele
decât cele de mai sus.
În continuare, vă prezentăm un exemplu de ajustare a taxei deductibile în situaţia în

care bunul de capital este folosit integral sau parţial, pentru alte scopuri decât
activităţile economice.
112
Exemplu:
În data de 7 septembrie 2013, entitatea Leader a achiziţionat un apartament cu 3 camere
pentru activitatea sa economică, costul fiind de 200.000 lei, TVA 24%.
În data de 21 martie 2015, entitatea decide să utilizeze clădirea integral în scop de
locuinţă sau pentru operaţiuni scutite fără drept de deducere.
În data de 6 februarie 2016, clădirea este din nou utilizată în cadrul unor operaţiuni cu
drept de deducere.
Prezentaţi tratamentul TVA în cazul entităţii Leader.
Entitatea Leader va opera în contabilitate:

- achiziţia apartamentului (7 septembrie 2013):
200.000 lei 212 = 404 248.000 lei

„Construcţii” „Furnizori de imobilizări”
48.000 lei 4426
- ajustarea TVA în favoarea statului pentru perioada rămasă de 18 ani în sumă de 43.200 lei
18
(48.000 lei x ) (21 martie 2015):
20
43.200 lei 635 = 4426 43.200 lei

„Cheltuieli cu alte „TVA deductibilă”
impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate”
- ajustarea TVA în favoarea entităţii pentru perioada rămasă de 17 ani în sumă de 40.800
17
lei (48.000 lei x ) (6 februarie 2016):
20
(40.800 lei) 635 = 4426 (40.800 lei)

impozite, taxe şi
Perioada de ajustare a TVA în cazul apartamentului achiziţionat este de 20 de ani, cu

începere de la 1 ianuarie 2013 şi până în anul 2032 inclusiv. În data de 21 martie 2015, entitatea
Leader a efectuat ajustarea pentru toată taxa aferentă perioadei rămase din perioada de ajustare
(2016 - 2032), iar astfel a restituit 18 douăzecimi din TVA dedusă iniţial.
Începând cu data de 6 februarie 2016, apartamentul va fi din nou utilizat pentru

operaţiuni cu drept de deducere. Astfel, entitatea va ajusta taxa aferentă perioadei rămase de 17
ani, în favoarea sa.
113
Dispoziţii tranzitorii privind ajustarea (NOU)
Prin excepţie de la regulile generale, TVA deductibilă se ajustează proporţional cu
valoarea rămasă neamortizată la momentul la care intervin evenimentele care impun
ajustarea pentru următoarele categorii de active corporale fixe care până la data de 31
decembrie 2015 nu erau considerate bunuri de capital:
a) activele corporale fixe amortizabile a căror durată normală de utilizare stabilită
pentru amortizarea fiscală este mai mică de 5 ani, care au fost achiziţionate sau
fabricate după data aderării până la data 31 decembrie 2015, inclusiv;
b) activele corporale fixe de natura mijloacelor fixe amortizabile care fac obiectul
leasingului a căror limită minimă a duratei normale de utilizare este mai mică de
5 ani, care au fost achiziţionate sau fabricate după data aderării până la data 31
decembrie 2015, inclusiv.

In cazul activelor corporale fixe de natura mijloacelor fixe amortizabile care fac
obiectul leasingului, valoarea rămasă neamortizată se determină prin scăderea din
valoarea de înregistrare în contabilitate a sumelor care ar reprezenta amortizarea
contabilă, dacă bunul ar fi amortizat contabil pe perioada minimă a duratei normale de
utilizare stabilite prin Catalog.
În cazul activelor corporale fixe de mai sus pentru care dreptul de deducere se
exercită potrivit regulilor sistemului „TVA la incasare”, se ajustează taxa deductibilă care a
fost plătită furnizorului/prestatorului, proporţional cu valoarea rămasă neamortizată
la momentul la care intervin evenimentele care generează ajustarea.
10. Răspunderea individuală şi în solidar pentru plata taxei -

ELIMINATA
Toate prevederile de la art 151^2 din vechiul Cod fiscal NU se mai regasesc in
legislatia aplicabila incepand cu 1 ianuarie 2016.
Astfel, beneficiarul nu va mai fi tinut răspunzător individual şi în solidar pentru
plata taxei, în situaţia în care persoana obligată la plata taxei este furnizorul sau
prestatorul, dacă factura:
a) nu este emisă;
b) cuprinde date incorecte/incomplete în ceea ce priveşte una dintre următoarele
informaţii: denumirea/numele, adresa, codul de înregistrare în scopuri de TVA al
părţilor contractante, denumirea sau cantitatea bunurilor livrate ori serviciilor
prestate, elementele necesare calculării bazei de impozitare;
c) nu menţionează valoarea taxei sau o menţionează incorect.
De asemenea, furnizorul sau prestatorul nu va mai fi ținut răspunzător
individual şi în solidar pentru plata TVA, în situaţia în care persoana obligată la plata taxei
este beneficiarul, dacă factura sau autofactura:
a) nu este emisă;
b) cuprinde date incorecte/incomplete în ceea ce priveşte una dintre următoarele
informaţii: numele/denumirea, adresa, codul de înregistrare în scopuri de TVA al părţilor
114
contractante, denumirea sau cantitatea bunurilor livrate/serviciilor prestate, elementele
necesare calculării bazei de impozitare.
Este eliminata si prevederea conform careia persoana care îl reprezintă pe

importator, persoana care depune declaraţia vamală de import sau declaraţia de import
pentru TVA şi accize şi proprietarul bunurilor sunt ţinuţi răspunzători individual şi în
solidar pentru plata taxei, împreună cu importatorul.
In alta ordine de idei, persoana care desemnează o altă persoană ca reprezentant
fiscal, nu va mai fi ţinută răspunzătoare individual şi în solidar pentru plata taxei,
împreună cu reprezentantul său fiscal.
11. Regimul de scutire pentru intreprinderile mici – Art 310
Persoanele impozabile stabilite în România, a căror cifră de afaceri anuală, declarată

sau realizată, este inferioară plafonului de 220.000 lei, pot aplica scutirea de TVA,
denumită în continuare regim special de scutire, pentru operaţiunile desfăşurate, cu
excepţia livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi.
Cifra de afaceri este constituită din valoarea totală, exclusiv TVA, în situaţia
persoanelor impozabile care solicită scoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în
scopuri de TVA, a:
a) livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii efectuate în cursul unui an
calendaristic, taxabile, sau, după caz, care ar fi taxabile dacă nu ar fi desfăşurate de o
mică întreprindere;
b) operaţiunilor rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării
se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste
operaţiuni ar fi fost realizate în România;
c) operaţiunilor scutite cu drept de deducere; si
d) operațiunilor scutite fără drept de deducere prevăzute la art. 292 alin. (2) lit. a), b),
e) şi f) (operațiuni bancare, de asigurări și imobiliare), dacă acestea nu sunt
accesorii activității principale.
Persoana impozabilă care realizează în cursul unui an calendaristic exclusiv

operaţiuni scutite fără drept de deducere, nu se consideră că depăşeşte plafonul de
scutire. (NOU)
O operaţiune este accesorie activităţii principale dacă se îndeplinesc cumulativ

e) realizarea acestei operaţiuni necesită resurse tehnice limitate privind
echipamentele şi utilizarea de personal;
f) operaţiunea nu este direct legată de activitatea principală a persoanei impozabile; şi
g) suma achiziţiilor efectuate în scopul operaţiunii şi suma taxei deductibile aferente
operaţiunii, sunt nesemnificative.
115
Nu se cuprind în cifra de afaceri:
h) livrările de active fixe corporale sau dacă sunt accesorii activității principale,
necorporale efectuate de persoana livrările de active fixe corporale și livrările de
impozabilă; active necorporale, efectuate de persoana
i) livrările intracomunitare de mijloace de impozabilă.
transport noi către un cumpărător care
nu îi comunică furnizorului un cod
valabil de înregistrare în scopuri de
TVA, care reprezintă operațiuni scutite
de TVA. (ELIMINAT)
12. Deducerea TVA anterioara inregistrarii in scopuri de TVA
In Noul Cod fiscal este transpusa Hotărârea CJUE în cauza C-183/2014 Salomie și
Oltean, referitoare la dreptul de deducere care ia naștere înaintea înregistrării în scopuri
de TVA a unei persoane impozabile.
Persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire şi a cărei cifră de afaceri
in scopuri de TVA este mai mare sau egală cu plafonul de scutire de 220.000 lei trebuie să
solicite înregistrarea în scopuri de TVA, în termen de 10 zile de la data atingerii ori
depăşirii plafonului. Data atingerii sau depăşirii plafonului se consideră a fi prima zi a lunii
calendaristice următoare celei în care plafonul a fost atins ori depăşit. Regimul special de
scutire se aplică până la data înregistrării în scopuri de TVA.
NOU!
Dacă persoana impozabilă respectivă NU solicită sau solicită înregistrarea cu
întârziere, organul fiscal competent procedează astfel:
a) stabileste obligaţii privind TVA de plată, constând în diferența dintre taxa pe care
persoana impozabilă ar fi trebuit să o colecteze şi taxa pe care ar fi avut dreptul
să o deducă, de la data la care persoana impozabilă respectivă ar fi fost înregistrată
în scopuri de TVA dacă ar fi solicitat înregistrarea în termenul legal, dacă taxa
colectată este mai mare decât taxa deductibilă, precum și accesoriile aferente,
sau după caz;
b) determină suma negativă a TVA, respectiv diferența dintre taxa pe care ar fi avut
dreptul să o deducă, de la data la care persoana impozabilă respectivă ar fi fost
înregistrată în scopuri de TVA dacă ar fi solicitat înregistrarea în termenul legal, și
taxa pe care persoana impozabilă ar fi trebuit să o colecteze de la data la care ar fi
trebuit să fie înregistrată în scopuri de TVA, dacă taxa deductibilă este mai mare
decât taxa colectată.

In cazul în care nerespectarea prevederilor legale este identificată de organele de
inspecţie fiscală înainte de înregistrarea persoanei impozabile în scopuri de TVA, organul
fiscal înregistrează din oficiu aceste persoane în scopuri de TVA, înregistrarea fiind
considerată valabilă începând cu data comunicării de către organul fiscal competent a
deciziei privind înregistrarea, din oficiu, în scopuri de TVA.
116
13. Facturarea – Art 319
Conform art 287 din Codul fiscal, baza de impozitare se reduce si în următoarele
situaţii:
a) în cazul desfiinţării totale sau parţiale a contractului pentru livrarea de bunuri sau
prestarea de servicii, înainte de efectuarea acestora, dar pentru care au fost emise
facturi în avans;
b) în cazul în care rabaturile, remizele, risturnele sau alte reduceri de preţ sunt
acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
c) în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa,
pentru ambalajele care circulă prin facturare.
Astfel, furnizorii de bunuri şi/sau prestatorii de servicii trebuie să emită facturi
(facturi de corectie), cu valorile înscrise cu semnul minus sau după caz o menţiune din
care să rezulte că valorile respective sunt negative când baza de impozitare se reduce
sau, după caz, fără semnul minus sau fără menţiunea din care să rezulte că valorile
respective sunt negative, dacă baza de impozitare se majorează, care se transmit şi
beneficiarului.
Atunci cand este obligatorie ajustarea bazei impozabile conform celor 3

cazuri de mai sus, iar furnizorul de bunuri/prestatorul de servicii nu emite factura
de corecţie, beneficiarul trebuie să emită o autofactură în vederea ajustării taxei
deductibile, cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care au
intervenit evenimentele respective. (NOU)

Autofactura trebuie emisă numai dacă au intervenit evenimentele prevăzute la art.
287 lit. a)-c) şi e) din Codul fiscal şi furnizorul de bunuri/prestatorul de servicii nu emite
factura de corecţie în termenul stabilit de lege.
În cazul reducerilor de preţ se consideră că evenimentul care generează obligaţia
emiterii autofacturii intervine la data la care clientul beneficiază de reducere. În situaţia
în care ulterior emiterii autofacturii, se primeşte factura emisă de furnizor/prestator
pentru aceeaşi ajustare şi având aceeaşi valoare, se face o referire la autofactura emisă,
fără ca aceasta să mai genereze efecte privind ajustarea TVA deductibile.
Legea 227/2015 Codul fiscal

Factura cuprinde în mod obligatoriu următoarele informaţii
a) data emiterii facturii
b) data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans,
în măsura în care această dată este anterioară datei emiterii facturii
117
În aplicarea acestor prevederi (exceptie sistemul “TVA la incasare”):
a) dacă factura este emisă înainte de data livrării/prestării sau înainte de data
încasării unui avans, pe factură se menţionează numai data emiterii facturii. În acest
caz exigibilitatea taxei coincide cu data emiterii facturii;
b) în cazul în care factura este emisă în data în care a avut loc livrarea/prestarea sau
încasarea unui avans, pe factură se menţionează numai data emiterii facturii, care
este aceeaşi cu data livrării/prestării ori încasării unui avans. Exigibilitatea taxei
coincide cu data emiterii facturii;
c) în cazul în care factura este emisă ulterior datei livrării/prestării sau a încasării
unui avans, pe factură se menţionează atât data emiterii facturii, cât şi data
livrării/prestării ori a încasării unui avans. In acest caz, exigibilitatea taxei
intervine la data livrării/prestării ori a încasării unui avans, indiferent de
data la care este emisă factura, cu excepţia livrărilor intracomunitare de bunuri.
14. Perioada fiscala – plafonul de 100.000 euro
Codul fiscal precizează că perioada fiscală este luna calendaristică. Prin excepţie,
perioada fiscală este trimestrul calendaristic pentru entitățile care în cursul anului
calendaristic precedent au realizat o cifră de afaceri inferioară plafonului de 100.000
euro, determinat pe baza cursului de schimb comunicat de BNR, valabil pentru data de 31
decembrie a anului precedent. Observați astfel o primă diferență față de definiția cifrei de
afaceri aferentă plafonului de 65.000 euro. Dacă în acel caz se utilizează cursul de schimb
de la data aderării, acest plafon de 100.000 euro se determină utilizând cursul de schimb
valabil la 31 decembrie a anului precedent.

La determinarea „cifrei de afaceri” se are în vedere baza de impozitare înscrisă pe
rândurile din Decontul de TVA 300 corespunzătoare livrărilor de bunuri/prestărilor de
servicii taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere şi/sau a livrărilor de
bunuri/prestărilor de servicii pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în
străinătate, dar care dau drept de deducere, precum şi rândurile de regularizări aferente.
NU sunt luate în calcul sumele înscrise în rândurile din decont aferente unor câmpuri de
date informative cum sunt facturile emise după inspecţia fiscală sau informaţii privind
TVA neexigibilă.
În cazul persoanelor impozabile care au aplicat regimul de scutire şi care se
înregistrează normal în scopuri de TVA, precum şi în cazul persoanelor impozabile a
căror înregistrare în scopuri de TVA este anulată din oficiu de către organul fiscal şi
ulterior se reînregistreaza in scopuri de TVA cu Formularul 099, nu sunt luate în
calculul cifrei de afaceri livrările de bunuri/prestările de servicii realizate în perioada în
care persoana impozabilă nu a avut un cod de înregistrare în scopuri de TVA.
118
15. Plata taxei la buget
Se elimină termenul până la care NU se face plata TVA în vamă pentru persoanele
care au obținut certificate de la organele competente, potrivit OMFP 500/2007 pentru
aprobarea Normelor privind procedura de acordare a certificatului de amanare de la plata
in vama a TVA si de eliberare a garantiei pentru importurile de bunuri.

(3) Taxa pentru importuri de bunuri, cu (3) Taxa pentru importuri de bunuri, cu
excepţia importurilor scutite de taxă, se excepţia importurilor scutite de taxă, se
plăteşte la organul vamal. plăteşte la organul vamal.
(4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), (4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3)
până la data de 31 decembrie 2016 nu se face plata efectivă la organele vamale
inclusiv, nu se face plata efectivă la de către persoanele impozabile înregistrate
organele vamale de către persoanele în scopuri de TVA, care au obţinut certificat
impozabile înregistrate în scopuri de TVA, de amânare de la plată a TVA.
care au obţinut certificat de amânare de la
plată
Romania a introdus in anul 2007 posibilitatea amanarii platii in vama a TVA pentru
toate importurile de bunuri realizate de persoane inregistrate in scopuri de TVA. Aceasta
masură de relaxare fiscala, care prezenta unele avantaje, a fost totusi exploatată de unii
importatori economici in defavoarea bugetului de stat, fiind limitată la scurt timp pentru
anumite categorii de importatori, care îndeplinesc conditiile stabilite prin OMFP
500/2007.
Mentinerea prevederilor aplicabile in 2015 ar presupune revenirea de la 1 ianuarie
2017 la măsura plătii simplificate a TVA pentru toate importurile realizate de plătitorii de
TVA, fără nicio analiză de risc, fapt ce ar conduce din nou la posibilitatea de a plasa
bunurile în economia subterană, fără plata TVA.

(3) Taxa pentru importuri de bunuri, cu (3) Taxa pentru importuri de bunuri, cu
excepţia importurilor scutite de taxă, se excepţia importurilor scutite de taxă, se
plăteşte la organul vamal. plăteşte la organul vamal.
De la data de 1 ianuarie 2017, prin -----

excepţie de la prevederile alin. (3), NU se
face plata efectivă la organele vamale de
către persoanele impozabile înregistrate
în scopuri de TVA. - ELIMINAT
119
16. Registrul operatorilor intracomunitari – Art 329

Radierea din ROI se face în baza deciziei emise Radierea din ROI se face în baza deciziei emise
de către organul fiscal competent, care se de către organul fiscal competent sau în baza
comunică solicitantului. deciziei de anulare a înregistrării în
scopuri de TVA, după caz, care se comunică
solicitantului.
Radierea din ROI produce efecte începând cu Radierea din ROI produce efecte începând cu
data comunicării deciziei. data comunicării deciziei sau cu data
anulării înregistrării în scopuri de TVA,
după caz.
17. Corectarea facturilor – HG 1/2016
În situaţia în care o persoană impozabilă a emis facturi aplicând regimul de

taxare şi ulterior intră în posesia documentelor justificative care îi dau dreptul la aplicarea
unei scutiri de TVA, aceasta poate corecta facturile emise, aplicând regimul de scutire
corespunzător operaţiunilor realizate. Aceleaşi prevederi se aplică şi în situaţia în care o
persoană impozabilă a emis facturi aplicând regimul de taxare pentru operaţiuni care nu
se cuprind în sfera de aplicarea a TVA, se supun măsurilor de simplificare (taxare inversa)
sau care sunt neimpozabile în România.
În cazul beneficiarilor care au dedus eronat taxa facturată de furnizori pentru
operaţiuni scutite sau pentru operaţiuni care nu sunt în sfera de aplicare a TVA, cum ar fi
penalităţi pentru neîndeplinirea contractelor, despăgubiri şi alte operaţiuni asemănătoare,
taxa nefiind admisă la deducere de către organele de inspecţie fiscală în baza actului
administrativ fiscal emis şi comunicat conform reglementărilor legale, în situaţia în care
primesc facturi de corecţie de la furnizori/prestatori, vor înscrie aceste facturi în jurnalul
pentru cumpărări într-o rubrică separată, iar acestea vor fi preluate de asemenea într-o
rubrică separată din Decontul de TVA, fără a avea obligaţia să îşi diminueze TVA
deductibilă cu valoarea taxei înscrisă în respectivele facturi.
18. Măsuri de simplificare (taxarea inversa) – Art 331

În cazul neaplicării taxării inverse prevăzute de lege, respectiv în situaţia în care
furnizorul/prestatorul emite o factură cu TVA şi nu înscrie menţiunea "taxare inversă" în
respectiva factură, iar beneficiarul deduce taxa înscrisă în factură, acesta îşi pierde
dreptul de deducere pentru achiziţia respectivă de bunuri sau servicii deoarece
condiţiile de fond privind taxarea inversă nu au fost respectate şi factura a fost întocmită
în mod eronat. Aceste prevederi se aplică şi în situaţia în care îndreptarea respectivei erori
nu este posibilă din cauza falimentului furnizorului/prestatorului.
120
Taxare inversa la cereale Cereale
HG 1/2016 – Normele de aplicare aduc o serie de modificari la categoria cerealelor
si plantelor tehnice pentru care se aplica taxare inversa, astfel:
Inainte de 1 ianuarie 2016:

1001 10 00 Grâu dur
1001 90 10 Alac (Triticum spelta), destinat însămânţării
ex 1001 90 91 Grâu comun destinat însămânţării
ex 1001 90 99 Alt alac (Triticum spelta) și grâu comun, nedestinate însămânțării
1002 00 00 Secară
1003 00 Orz
1005 Porumb
1201 00 Boabe de soia, chiar sfărâmate
1205 Semințe de rapiță sau de rapiță sălbatică, chiar sfărâmate
1206 00 Semințe de floarea-soarelui, chiar sfărâmate
1212 91 Sfeclă de zahăr
Dupa 1 ianuarie 2016:

1001 Grâu si meslin
1002 Secară
1003 Orz
1004 Ovaz --- NOU
1005 Porumb
1008 60 00 Triticale --- NOU
1201 Boabe de soia, chiar sfărâmate
1204 00 Seminţe de in, chiar sfărâmate --- NOU
1205 Semințe de rapiță sau de rapiță sălbatică, chiar sfărâmate
1206 00 Semințe de floarea-soarelui, chiar sfărâmate
1212 91 Sfeclă de zahăr
Incepand cu 1 ianuarie 2016, in categoria operaţiunilor pentru care se aplică

taxarea inversă intra si urmatoarele:
a) clădirile, părţile de clădire şi terenurile de orice fel, pentru a căror
livrare se aplică regimul de taxare prin efectul legii sau prin opţiune;
b) livrările de aur de investiţii efectuate de persoane impozabile care şi-au exercitat
opţiunea de taxare și livrările de materii prime sau semifabricate din aur cu titlul
mai mare sau egal cu 325 la mie, către cumpărători persoane impozabile.
121
De asemenea, pana la 31 decembrie 2018, se aplica taxare inversa si pentru:
i) furnizările de telefoane mobile, și anume dispozitive fabricate sau adaptate pentru
utilizarea în conexiune cu o rețea autorizată și care funcționează pe anumite
frecvențe, fie că au sau nu vreo altă utilizare;
j) furnizările de dispozitive cu circuite integrate, cum ar fi microprocesoare și unități
centrale de procesare, înainte de integrarea lor în produse destinate utilizatorului
final;
k) furnizările de console de jocuri, tablete PC și laptopuri.
ATENTIE!
In MOf nr 988 din 31 decembrie 2015 a fost publicata Legea 358/2015 privind
aprobarea OUG 50/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind
Codul fiscal. Astfel, se aplică taxarea inversă pentru livrarea telefoanelor mobile, tabletelor
PC, laptopurilor, microprocesoarelor (bunurile prevăzute la art 331, alin. (2) lit. i)-k))
numai dacă valoarea bunurilor livrate, exclusiv TVA, înscrise într-o factură, este mai mare
sau egală cu 22.500 lei.

Litera I
Telefoanele mobile, fie că au sau nu vreo altă utilizare, sunt cele încadrate la codul
NC 8517 12 00, dar şi alte dispozitive multifuncţionale care în funcţie de caracteristicile
tehnice se clasifică la alte coduri NC care le conferă caracterul esenţial, dar cu care pot fi
prestate servicii de telecomunicaţii sub forma transmiterii vocii printr-o reţea de telefonie
mobilă.
În categoria telefoanelor mobile se includ, de exemplu, telefoane mobile care sunt
utilizate în orice reţea de telefonie mobilă fără fir, celulară sau prin satelit, dispozitivele de
achiziţie de date mobile cu capacitatea de a fi utilizate în orice reţea de telefonie mobilă
fără fir.
În categoria telefoanelor mobile nu se includ dispozitivele utilizate exclusiv pentru
transmiterea datelor, fără implementarea acestora în semnale acustice, cum ar fi de
exemplu:
- dispozitive pentru navigaţie;
- computerele, în măsura în care acestea nu permit transmiterea de voce prin reţele
mobile fără fir;
- MP3-Playere;
- console pentru jocuri;
- dispozitive walkie-talkie;
- staţii radio CB.
Taxarea inversă se aplică şi pentru telefoanele mobile livrate cu accesorii, cum ar fi
încărcătorul, bateria sau kitul hands-free, ca un singur pachet, la un preţ total, dar nu se
aplică pentru accesoriile telefoanelor mobile care sunt livrate separat de acestea.
122
Litera J
Circuitele integrate reprezintă, în principiu, un ansamblu de elemente active şi
pasive, cum ar fi tranzistoare, diode, rezistoare, condensatoare, interconectate electric pe
suprafaţa materialului semiconductor.
În categoria dispozitivelor cu circuite integrate se includ, în special, circuitele
electronice integrate monolitice şi hibride, precum:
- unităţi centrale de procesare;
- microprocesoare;
- microcontrolere.
În categoria dispozitivelor cu circuite integrate NU se includ bunurile în care sunt
încorporate sau instalate circuite integrate, precum servere pentru computer, laptopuri,
unităţi pentru desktop, tablete, carduri de memorie cu circuite integrate şi altele
asemenea, neavând relevanţă dacă livrarea bunurilor respective are loc înainte de
integrarea lor în produse destinate utilizatorului final, precum şi dispozitive precum
antene, filtre electronice, inductanţe, respectiv componente electrice cu valoare de
inductanţă fixă sau reglabilă, condensatori, senzori.
Pentru furnizarea de dispozitive cu circuite integrate se aplică taxarea inversă
dacă la data livrării acestea nu sunt încă integrate în produse destinate
utilizatorului final şi sunt vândute separat, nu ca şi părţi ale unor bunuri care le
încorporează.
Exemplu:
Societatea A cu sediul în Bucureşti, producătoare de circuite integrate, vinde
microprocesoare în valoare de 55.000 lei unei societăţi B, cu sediul în Braşov. Bunurile se
transportă din Bucureşti la sediul lui B din Braşov şi sunt vândute fără a fi încorporate de
A în produsele lui B.
O parte din procesoarele achiziţionate de la A sunt încorporate de B în computere,
iar o altă parte a acestora sunt revândute de B către utilizatori finali. Societatea B revinde
o parte din procesoarele neîncorporate în calculatoare către societatea C, la un preţ total
de 35.000 lei, şi le transportă la sediul beneficiarului din Sibiu.
De asemenea, B livrează computerele în care a încorporat procesoarele
achiziţionate de la A, către societatea D, la un preţ total de 48.000 lei şi le expediază la
sediul acesteia din Craiova.
Toate societăţile sunt înregistrate normal în scopuri de TVA.
Care este tratamentul TVA?
Pentru livrarea procesoarelor de la A la B se aplică taxarea inversă, obligaţia plăţii

TVA revenind societăţii B, nefiind relevantă destinaţia ulterioară a procesoarelor.
Pentru livrarea ulterioară a procesoarelor de la B la C, la preţul de 35.000 lei, se
aplică de asemenea taxarea inversă, nefiind nici în acest caz relevantă utilizarea viitoare a
procesoarelor de către C.
Pentru livrarea de la B la D a calculatoarelor cu procesoare încorporate, se aplică
regimul normal de taxare, persoana obligată la plata taxei fiind B, întrucât livrarea are ca
obiect calculatoare, şi nu procesoare.
123
Litera K
Consolele de jocuri sunt cele cuprinse la codul NC 95045000. Acestea reprezintă, în
principiu, computere sau dispozitive similare computerelor care au ca destinaţie
principală utilizarea acestora pentru jocurile video, dar care pot oferi, în plus, şi alte funcţii
precum DVD-uri video, CD-uri audio, discuri Blu-ray.
Tabletele PC şi laptopurile sunt cele cuprinse la codul NC 8471 30 00. Tabletele PC
sunt, în principiu, computere portabile, plate, acoperite în întregime de un ecran tactil.
Laptopurile sunt dispozitive portabile de procesare automată a datelor, formate cel
puţin dintr-o unitate centrală de procesare şi un monitor.
Reguli generale taxare inversa

Aceste reguli specifice taxarii inverse se aplică numai pentru livrările de
bunuri/prestările de servicii efectuate în interiorul ţării. Condiţia obligatorie pentru
aplicarea taxării inverse este ca atât furnizorul, cât şi beneficiarul să fie înregistraţi în
scopuri de TVA. Daca beneficiarul nu este o persoană înregistrată în scopuri de TVA,
atunci furnizorul (persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA în România)
colectează TVA pentru livrările de astfel de produse în interiorul ţării.
Exemplu:
În aprilie 2015, entitatea Leader, inregistrata in scopuri de TVA, achizitioneaza un depozit
frigorific la costul de 200.000 lei, TVA 24%. Aceasta cladire a fost construita in anul 2010.
In februarie 2016, ca urmare a schimbarii obiectului de activitate, entitatea Leader a decis
sa vanda cladirea la pretul de 300.000 lei entitatii Barsin. Vom analiza cele 3 cazuri:
1. depozitul este vandut in regim de scutire de TVA;
2. depozitul este vandut in regim de taxare, iar entitatea Barsin este înregistrată în scopuri
de TVA;
3. depozitul este vandut in regim de taxare, iar entitatea Barsin nu este înregistrată în
scopuri de TVA.
Precizaţi înregistrările contabile efectuate de entităţile implicate.
CAZ 1:
Avand in vedere ca, la momentul vanzarii, cladirea nu indeplineste conditiile pentru a fi
considerata constructie noua, entitatea poate sa o vanda si fara TVA (in regim de scutire), caz in
care trebuie sa ajusteze TVA dedusa initial. Inregistrarile contabile efectuate ar fi:
- achiziţia depozitului (aprilie 2015):
200.000 lei 212 = 404 248.000 lei

48.000 lei 4426
- vanzarea depozitului (februarie 2016):
300.000 lei 461 = 7583 300.000 lei

„Debitori diversi” „Venituri din cedarea
activelor”
124
- scoaterea din gestiune a depozitului (februarie 2016):
X lei 2812 = 212 200.000 lei
„Amortizarea „Construcţii”
constructiilor”
200.000 lei 6583
-X “Cheltuieli cu cedarea
activelor”
- ajustarea TVA în favoarea statului pentru perioada rămasă de 19 ani în sumă de 45.600 lei
19
(48.000 lei x ) (februarie 2016):
20
45.600 lei 635 = 4426 45.600 lei
impozite, taxe şi
Perioada de ajustare a TVA în cazul depozitului achiziţionat este de 20 de ani, cu începere

de la 1 ianuarie 2016 şi până în anul 2035 inclusiv. În februarie 2016, entitatea Leader a efectuat
ajustarea pentru toată taxa aferentă perioadei rămase din perioada de ajustare (2017 - 2035), iar
astfel a restituit 19 douăzecimi din TVA dedusă iniţial.
CAZ 2:
Având în vedere că atât furnizorul cât şi beneficiarul sunt înregistrate în scopuri de TVA în
România, se aplică taxarea inversă.
Astfel, entitatea Leader va înregistra în contabilitate:
300.000 lei 461 = 7583 300.000 lei

activelor”
Entitatea Barsin va înregistra:

- achiziţia activului de la entitatea Leader:
300.000 lei 212 = 404 300.000 lei

- aplicarea mecanismului de taxare inversă:
60.000 lei 4426 = 4427 60.000 lei

TVA deductibilă TVA colectată
CAZ 3:
Având în vedere că beneficiarul nu este înregistrat în scopuri de TVA în România, nu se
aplică taxarea inversă.
Astfel, entitatea Leader va înregistra în contabilitate:
125
372.000 lei 461 = 7583 300.000 lei
activelor”
4427 60.000 lei
“TVA colectată”
Entitatea Barsin va înregistra:

- achiziţia activului de la entitatea Leader:
360.000 lei 212 = 404 360.000 lei

Taxare inversa – situatii tranzitorii
Fapt generator si exigibilitate – reguli generale

ART. 282
(1) Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), exigibilitatea taxei intervine:
a) la data emiterii unei facturi, înainte de data la care intervine faptul generator;
b) la data la care se încasează avansul, pentru plăţile în avans efectuate înainte de data
la care intervine faptul generator. Avansurile reprezintă plata parţială sau integrală
a contravalorii bunurilor şi serviciilor, efectuată înainte de data livrării ori prestării
acestora
ART. 280, alin (4):

Regimul de impozitare aplicabil pentru operaţiunile impozabile este regimul în
vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.
282 alin. (2), pentru care se aplică regimul de impozitare în vigoare la data exigibilităţii
taxei.
ART. 280, alin (6):
În cazul schimbării regimului de impozitare se procedează la regularizare pentru a
se aplica regimul de impozitare în vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii
pentru cazurile prevăzute la art. 282 alin. (2) lit. a), numai dacă factura este emisă pentru
contravaloarea parţială a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, şi la art. 282 alin.
(2) lit. b), dacă a fost încasat un avans pentru valoarea parţială a livrării de bunuri sau a
prestării de servicii.
ART. 280, alin (7):

Prin excepţie de la prevederile alin. (4) - (6) de mai sus, în cazul modificărilor de
cote se aplică prevederile art. 291 alin. (4) şi (6), iar pentru operaţiunile cu „taxare
inversa” regimul aplicabil este cel de la data la care intervine exigibilitatea TVA,
conform art. 282 alin. (1) şi (2).
126
ART. 291, alin (4):
Cota aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu
excepţia cazurilor prevăzute la art. 282 alin. (2), pentru care se aplică cota în vigoare la
data exigibilităţii taxei.
ART. 291, alin (6):

În cazul schimbării cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplica cota în
vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii, pentru cazurile prevăzute la art.
282 alin. (2).
CONCLUZIE:
În situaţia în care faptul generator intervine până la 1 ianuarie 2016 inclusiv, nu se
aplică taxare inversă dacă factura este emisă după 1 ianuarie 2016 sau dacă preţul se
plăteşte în rate şi după această dată.
Pentru facturile emise până la 31 decembrie 2015, pentru care faptul generator
intervine după 1 ianuarie 2016, taxarea inversă se aplică numai pentru diferenţa
pentru care taxa este exigibilă după 1 ianuarie 2016.
Exemplu:
In cursul anului 2015, entitatea Leader (înregistrată în scopuri de TVA) a emis o
factura de avans în suma de 10.000 lei, plus TVA 24%, pentru livrarea de telefoane mobile
către un beneficiar înregistrat în scopuri de TVA.
In data de 7 februarie 2016, entitatea Leader livreaza telefoanele clientului sau
(apare faptul generator), pretul de vanzare fiind de 50.000 lei, exclusiv TVA.
Pentru avansul facturat in anul 2015 si regularizat in anul 2016 se mentine regimul
valabil la data facturii de avans, adica operatiune taxabile, insa avans in vedere
modificarea cotei de TVA de la 1 ianuarie 2016, se va regulariza cu 20% in loc de 24%.
Inregistrarile contabile efectuate de entitatea Leader sunt:
- emiterea facturii de avans in suma de 10.000 lei, plus TVA 24% (anul 2015):
12.400 lei 4111 = 419 10.000 lei
4427 2.400 lei
“TVA colectata”
- regularizarea facturii de avans in suma de 10.000 lei (7 februarie 2016):

(12.400 lei) 4111 = 419 (10.000 lei)
4427 (2.400 lei)
“TVA colectata”
- vânzarea marfurilor la preţul de vânzare de 50.000 lei (7 februarie 2016):

12.000 lei 4111 = 707 10.000 lei
mărfurilor”
127
4427 2.000 lei
“TVA colectata”
40.000 lei 4111 = 707 40.000 lei

mărfurilor”
TAXARE INVERSA
Beneficiarul va calcula TVA datorată pe care o va înscrie în jurnalul pentru

cumpărări şi în Decontul de TVA ca taxă colectată şi taxă deductibilă:
- nota specifica taxarii inverse (40.000 lei x 20% = 8.000 lei):
8.000 lei 4426 = 4427 8.000 lei
„Clienţi” “TVA colectata”
Exemplu:
In cursul anului 2015, entitatea Leader (înregistrată în scopuri de TVA) a emis o
factura de avans 100% în suma de 50.000 lei, plus TVA 24%, pentru livrarea de telefoane
mobile către un beneficiar înregistrat în scopuri de TVA.
In data de 7 februarie 2016, entitatea Leader livreaza telefoanele clientului sau
(apare faptul generator), pretul de vanzare fiind de 50.000 lei, exclusiv TVA.
In acest caz, NU se mai aplică taxare inversă, deoarece se aplică regimul în vigoare la
data exigibilităţii taxei, dar se aplică cota în vigoare la data livrării.
Inregistrarile contabile efectuate de entitatea Leader sunt:

- emiterea facturii de avans in suma de 50.000 lei, plus TVA 24% (anul 2015):
62.000 lei 4111 = 419 50.000 lei
4427 12.000 lei
“TVA colectata”
- regularizarea facturii de avans in suma de 50.000 lei (7 februarie 2016):

(62.000 lei) 4111 = 419 (50.000 lei)
4427 (12.000 lei)
“TVA colectata”
- vânzarea marfurilor la preţul de vânzare de 50.000 lei (7 februarie 2016):

60.000 lei 4111 = 707 50.000 lei
mărfurilor”
4427 10.000 lei
“TVA colectata”
128
Exemplu:
În cursul anului 2015, entitatea Leader contractează construirea şi achiziţionarea unei
clădiri cu o societate imobiliară care deţine şi titlul de proprietate asupra respectivei clădiri care
urmează să fie construită.
Valoarea clădirii stabilită prin contract este de 500.000 lei. Furnizorul a emis facturi
parţiale în sumă de 400.000 lei în anul 2015, TVA 24%.
Faptul generator intervine în martie 2016.
La emiterea facturii pentru întreaga valoare a clădirii se vor regulariza facturile parţiale
emise în anul 2015. Inregistrarile contabile sunt:
- emiterea facturilor de avans in suma de 400.000 lei, plus TVA 24% (anul 2015):
496.000 lei 4111 = 419 400.000 lei
4427 96.000 lei
“TVA colectata”
- regularizarea facturilor de avans in suma de 400.000 lei (martie 2016):

(496.000 4111 = 419 (400.000
lei) „Clienţi” „Clienti creditori” lei)
4427 (96.000 lei)
“TVA colectata”
- vânzarea cladirii la preţul de vânzare de 500.000 lei (martie 2016):

480.000 lei 4111 = 707 400.000 lei
mărfurilor”
4427 80.000 lei
“TVA colectata”
100.000 lei 4111 = 707 100.000 lei

mărfurilor”
TAXARE INVERSA
Beneficiarul va inregistra in anul 2016:

- achizitia cladirii la costul de achizitie de 500.000 lei (martie 2016):
500.000 lei 212 = 404 500.000 lei
„Constructii” “Furnizori de imobilizari”
80.000 4426
“TVA deductibila”
- nota specifica taxarii inverse (100.000 lei x 20% = 20.000 lei):

20.000 lei 4426 = 4427 20.000 lei
„Clienţi” “TVA colectata”
129
Exemplu:
O mică întreprindere încasează în anul 2015 suma de 50.000 lei pentru livrarea
unui teren construibil, aplicând regimul special de scutire.
Începând cu data de 1 decembrie 2015, mica întreprindere devine persoană
impozabilă înregistrată normal în scopuri de TVA. Livrarea terenului are loc în luna
februarie 2016. Valoarea totală a terenului construibil este de 150.0000 lei.
Entitatea are obligaţia să efectueze următoarele regularizări la data livrării
terenului:
- storno factură parţială din 2015 - 50.000 lei, cu semnul minus - scutit TVA;
- regularizarea facturii parţiale din 2015 în februarie 2016: 50.000 lei (cu semnul
plus) + 10.000 (TVA calculată la cota de 20% de la data faptului generator, dar fără
aplicarea taxării inverse);
- diferenţa exigibilă 2016: 100.000 lei - taxare inversă.
Exemplu:
Entitatea A vinde persoanei impozabile B o clădire în luna decembrie a anului 2015,
când are loc şi faptul generator. Valoarea clădirii este de 20 milioane lei şi TVA de
4.800.000 lei aferentă vor fi plătite de cumpărător în rate lunare egale timp de 8 ani.
Ambele persoane sunt înregistrate normal în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul
fiscal.
Factura se emite pe data de 10 ianuarie 2016, dar nu se aplică regimul de taxare
inversă. De asemenea, cota aplicabilă este de 24%, de la data faptului generator de taxă.
Chiar dacă factura ar fi fost emisă cu întârziere în altă lună din anul 2016, tratamentul
fiscal ar fi acelaşi.
În cazul contractelor de vânzare de clădiri/părţi de clădire, terenuri, cu plata în rate,

încheiate valabil anterior datei de 31 decembrie 2006 inclusiv, pentru care exigibilitatea
TVA intervine la fiecare din datele specificate în contract pentru plata ratelor, pentru taxa
aferentă ratelor a căror scadenţă intervine după data de 1 ianuarie 2016, se aplică taxare
inversă de către beneficiar cu cota în vigoare la data faptului generator.
19. Tratamentul voucherelor
Sumele încasate pentru vânzarea unui voucher cu scop unic reprezintă avansuri
pentru care intervine exigibilitatea TVA.
Dpdv al TVA, voucherul reprezintă un instrument prin care un furnizor de bunuri
şi/sau un prestator de servicii îşi asumă obligaţia de a-l accepta drept contrapartidă sau
parte a contrapartidei pentru o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii.
Voucher cu scop unic înseamnă un voucher pentru care toate informaţiile relevante
privind regimul TVA aplicabil operaţiunii la care acesta se referă, respectiv livrarea de
bunuri/prestarea de servicii ulterioară, trebuie să fie cunoscute la momentul vânzării
acestuia şi bunurile şi serviciile trebuie să fie identificate.
130
În cazul bonurilor de valoare pentru carburanţi auto, biletelor de călătorie, biletelor
la spectacole şi al altor vouchere cu scop unic similare, care acoperă integral
contravaloarea bunurilor livrate/serviciilor prestate, se aplică prevederile de mai jos.
Vânzarea unei cartele telefonice preplătite sau reîncărcarea cu credit a unei

cartele care poate fi utilizată numai pentru servicii de telecomunicaţii reprezintă o
prestare de servicii de telecomunicaţii cu titlu oneros pentru care faptul generator şi
exigibilitatea TVA intervin la momentul vânzării cartelei. Un operator de servicii de
telecomunicaţii constând în servicii de telefonie care vinde către un distribuitor cartele
telefonice care conţin toate informaţiile necesare pentru a efectua apeluri telefonice prin
infrastructura pusă la dispoziţie de operatorul respectiv şi care sunt revândute de
distribuitor, în nume propriu, unor utilizatori finali, fie în mod direct, fie prin intermediul
altor persoane impozabile, furnizează o prestare de servicii de telecomunicaţii cu titlu
oneros către distribuitor.
Distribuitorul, precum şi orice altă persoană impozabilă care intervine în nume
propriu în vânzarea cartelei telefonice realizează o prestare de servicii de telecomunicaţii
cu titlu oneros, pentru care faptul generator şi exigibilitatea TVA intervin la data vânzării
cartelei. Operatorul de telefonie nu realizează o a doua prestare de servicii cu titlu oneros
către utilizatorul final atunci când acesta, după ce a achiziţionat cartela telefonică, îşi
exercită dreptul de a efectua apeluri telefonice folosind informaţiile înscrise pe această
cartelă.
Vânzarea de vouchere cu scop multiplu intră sub incidenţa operatiunilor scutite

fara drept de deducere pevazute la art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 4 din Codul fiscal.
Voucher cu scop multiplu înseamnă un voucher, altul decât cel cu scop unic,
respectiv un voucher pentru care la momentul vânzării nu sunt cunoscute toate
informaţiile relevante privind regimul TVA aplicabil operaţiunii la care acesta se referă
şi/sau bunurile şi serviciile nu sunt identificate.
Voucherele cu scop multiplu reprezintă din punctul de vedere al TVA mijloace de
plată, iar sumele încasate pentru vânzarea acestora nu reprezintă avansuri pentru care
intervine exigibilitatea TVA.
De exemplu, tichetele de masă şi cartele telefonice preplătite care pot fi utilizate

pentru mai multe scopuri, respectiv pentru servicii de telefonie şi pentru alte diverse
operaţiuni, cum ar fi achiziţionarea unor jocuri, melodii, donaţii, sunt considerate
vouchere cu scop multiplu.
Toate aceste prevederi nu se aplică în cazul voucherelor care conferă dreptul de a
beneficia de livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii pentru care se aplică regimul
special pentru agenţiile de turism.
131
20. Alte aspecte privind livrarile de bunuri
A. Societati agricole
Codul fiscal
Orice distribuire de bunuri din activele unei persoane impozabile către asociaţii sau
acţionarii săi, cu excepţia transferului de active, constituie livrare de bunuri efectuată cu
plată, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă
total sau parţial.

Distribuirea de produse agricole de către societăţile agricole reglementate de Legea
nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură către
asociaţii acestora este asimilată din punct de vedere al TVA unei livrări de bunuri
efectuate cu plată, dacă taxa aferentă bunurilor respective a fost dedusă total sau parţial.
Exemplu:
O societate agricolă înregistrată în scopuri de TVA achiziţionează seminţe,
îngrăşăminte, servicii de arat şi semănat pentru realizarea producţiei agricole. Societatea
deduce TVA aferentă tuturor achiziţiilor de bunuri şi servicii. După recoltare, societatea
distribuie o parte din produsele agricole către asociaţii săi.
Care este tratamentul dpdv al TVA?
Întrucât societatea a dedus TVA aferentă achiziţiilor de bunuri şi servicii destinate

realizării întregii producţii agricole, distribuirea de produse agricole din producţia
realizată către asociaţii săi este asimilată din punctul de vedere al TVA unei livrări de
bunuri efectuate cu plată, pentru care societatea are obligaţia de a colecta TVA, aplicând
cota corespunzătoare.
B. Acordarea gratuita de bunuri în scopul activităţii economice

Codul fiscal
Nu constituie livrare de bunuri acordarea în mod gratuit de bunuri în scop de
reclamă sau în scopul stimulării vânzărilor sau, mai general, în scopuri legate de
desfăşurarea activităţii economice.

Exemplu:
Pentru facilitarea accesului la un centru comercial, o societate a depus diligenţele
necesare pentru construirea unui sens giratoriu. O parte a sensului giratoriu a fost
construită pe terenul aparţinând domeniului public, iar o parte pe terenul societăţii.
După finalizarea lucrărilor, pentru care primăria a obţinut autorizaţie de
construire, sensul giratoriu şi partea din terenul aferent aparţinând societăţii vor fi
donate primăriei.
Care este tratamentul dpdv al TVA?
132
Deşi contractul prevede că sensul giratoriu va fi donat primăriei, întrucât bunurile
construite pe domeniul public aparţin unităţii administrativ-teritoriale, din punctul de
vedere al TVA NU se consideră că are loc o livrare de bunuri de la societate la primărie
pentru lucrările efectuate pe terenul primăriei. Acestea reprezintă din punctul de vedere
al TVA servicii acordate gratuit.
În ceea ce priveşte donaţia părţii din sensul giratoriu construite pe terenul
societăţii şi a terenului aferent, aceasta reprezintă din punctul de vedere al TVA o livrare
de bunuri cu titlu gratuit.
Atât prestările de servicii, cât şi livrarea de bunuri, acordate gratuit, se consideră
că au fost efectuate în scopul desfăşurării activităţii economice, respectiv pentru
facilitarea accesului la centrul comercial, nefiind în sfera de aplicare a TVA. Societatea
în cauză beneficiază de dreptul de deducere a TVA.
C. Contracte pentru imobile neconstruite
În cazul contractelor de construire, al antecontractelor de vânzare-cumpărare şi al

contractelor de promisiune de vânzare a unui imobil neconstruit, finalizate prin transferul
titlului de proprietate asupra construcţiilor rezultate prin contract de vânzare-cumpărare,
se consideră că are loc o livrare de bunuri imobile.
În cazul în care NU are loc transferul titlului de proprietate asupra construcţiilor
rezultate, are loc o prestare de servicii.
21. Concluzii finale TVA
In continuare, regasiti cateva dintre cele mai importante modificari care vizeaza
Titlul VII „TVA” din Noul Cod fiscal:
a) incepand cu 1 ianuarie 2016, cota standard de TVA va scadea de la 24% la 20%, iar
incepand cu 1 ianuarie 2017 se va reduce la 19%;
b) introducerea taxarii inverse in cazul clădirilor, părţilor de clădire şi a terenurilor de
orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare prin efectul legii sau prin
opţiune;
c) introducerea taxarii inverse, pana la 31 decembrie 2018, in cazul telefoanelor
mobile, tabletelor PC, laptop-urilor, consolelor de jocuri si a dispozitivelor cu circuite
integrate daca valoarea unei facturi depaseste plafonul de 22.500 lei;
d) modificarea definitiei activelor corporale fixe, in sensul ca sunt incadrate toate
imobilizarile corporale;
e) modificarea definitiei bunurilor de capital si implicit a regulilor de ajustare a TVA in
cazul acestora, in sensul ca in categoria bunurilor de capital intra si activele cu durata de
amortizare mai mica de 5 ani;
f) modificarea componentei plafonului de scutire de 220.000 lei;
g) ajustarea bazei de impozitare in cazul creantelor neincasate se face si in cazul punerii
în aplicare a unui plan de reorganizare admis şi confirmat printr-o sentinţă
judecătorească, prin care creanța creditorului este modificată sau eliminată, nu doar in
urma inchiderii procedurii falimentului;
133
h) introducerea unei prevederi conform careia baza de impozitare a bunurilor de natură
alimentară al căror termen de consum a expirat şi care nu mai pot fi valorificate va fi
stabilita intr-o procedura stabilita prin normele metodologice;
i) introducerea cotei reduse de TVA de 5% si in cazul livrarii de manuale şcolare, cărţi,
ziare şi unele reviste, precum si pentru serviciile constând în permiterea accesului la
castele, muzee etc, pentru care anterior se utiliza cota redusa de TVA de 9%;
j) incadrarea evenimentelor sportive in categoria operatiunilor pentru care se aplica TVA
redusa de 5%;
k) modificarea plafonului de la 380.000 lei la 450.000 lei, in cazul aplicarii cotei reduse
de TVA de 5% pentru locuintele sociale;
l) se aduc o serie de precizari in cazul vanzarii de constructii noi;
m) introducerea unor prevederi pentru o serie de situatii cu care se pot confrunta entitatile
care aplica pro-rata;
n) prevederi mai clare cu privire la momentul in care radierea din ROI este efectuata;
o) reguli noi si extinderea categoriilor de persoane care tebuie sa aplice pro-rata;
p) exercitarea dreptului de deducere a TVA in cel mult 1 an de la primirea facturii de
corectie de catre beneficiarul operațiunilor, în cazul în care organul fiscal a stabilit TVA
colectată furnizorilor pe perioada inspecției fiscale;
q) nepreluarea în primul Decont de TVA depus după data înscrierii organului fiscal la masa
credală, a TVA cumulată de plată cu care organul fiscal s-a înscris la masa credală;
r) nepreluarea soldului sumei negative a TVA în primul Decont de TVA depus după data
deschiderii procedurii de insolvență, fiind obligatorie solicitarea rambursării de
TVA prin corectarea decontului perioadei fiscale anterioare;
s) eliminarea prevederilor referitoare la răspunderea individuală şi în solidar pentru
plata taxei;
t) posibilitatea de a renunţa la cererea de rambursare a TVA pe baza unei notificări depuse
la autorităţile fiscale;
u) atunci cand este obligatorie ajustarea bazei impozabile, iar furnizorul nu emite factura
de corecţie, beneficiarul trebuie să emită o autofactură în vederea ajustării taxei
deductibile, cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care au intervenit
evenimentele respective;
v) se elimină termenul până la care NU se face plata TVA în vamă pentru persoanele care au
obținut certificate de la organele competente, potrivit OMFP 500/2007 pentru
aprobarea Normelor privind procedura de acordare a certificatului de amanare de la
plata in vama a TVA si de eliberare a garantiei pentru importurile de bunuri;
w) eliminarea prevederii conform careia de la data de 1 ianuarie 2017, NU se face
plata efectivă a TVA la organele vamale de către persoanele impozabile înregistrate
în scopuri de TVA, ceea ce inseamna ca in continuare TVA aferenta importurilor se va
plăti la organul vamal.
134
E. Impozitul pe venit
1. Aspecte generale

Impozitul pe venit, se aplică următoarelor Impozitul pe venit, se aplică următoarelor
venituri: venituri:
b) în cazul persoanelor fizice rezidente, altele b) în cazul persoanelor fizice rezidente, altele
decât cele prevăzute la lit. a), veniturilor decât cele prevăzute la lit. a), veniturilor
obţinute din orice sursă, atât din România, cât obţinute din orice sursă, atât din România, cât
şi din afara României, începând cu data de 1 şi din afara României, începând cu data de
ianuarie a anului calendaristic următor la care aceştia devin rezidenţi în
anului în care aceştia devin rezidenţi România;
Persoanele fizice nerezidente care îndeplinesc Persoanele fizice nerezidente care îndeplinesc
condiţiile de rezidenţă vor fi supuse impozitului condiţiile de rezidenţă vor fi supuse impozitului
pe venit pentru veniturile obţinute din orice pe venit pentru veniturile obţinute din orice
sursă, atât din România, cât şi din afara sursă, atât din România, cât şi din afara
României, începând cu data de 1 ianuarie a României, începând cu data de la care
anului calendaristic următor anului în care acestea devin rezidente în România.
aceştia devin rezidenţi în România
În cursul anului calendaristic în care persoanele
(4) Persoana fizică nerezidentă care a îndeplinit
fizice nerezidente, cu excepţia celor menţionate
pe perioada şederii în România condițiile de
la art. 40 alin. (3), îndeplinesc condiţiile de
rezidenţă potrivit art. 7 pct. 28 lit. b) sau c) va fi
rezidenţă prevăzute la art. 7 alin. (1) pct. 23 lit.
considerată rezidentă în România până la
b) sau c) sunt supuse impozitului numai pentru
data la care persoana fizică părăseşte
veniturile obţinute din România. România. Această persoană are obligația
completării și depunerii la autoritatea
O persoană este considerată rezident sau competentă din România a Chestionarului
nerezident pentru întregul an calendaristic, prevăzut la art. 230 alin. (7), cu 30 de zile
nefiind permisă schimbarea rezidenţei pe înaintea plecării din România pentru o perioadă
parcursul anului calendaristic. sau mai multe perioade de ședere în străinătate
care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul
oricărui interval de 12 luni consecutive și nu va
mai face dovada schimbării rezidenţei fiscale
într-un alt stat.
(5) Persoana fizică rezidentă română, cu
domiciliul în România, care dovedeşte
schimbarea rezidenţei într-un stat cu care
România are încheiată convenţie de evitare a
dublei impuneri, este obligată în continuare la
plata impozitului pe veniturile obţinute din
orice sursă, atât din România, cât şi din afara
României, până la data schimbării rezidenţei.
Această persoană are obligația completării și
depunerii la autoritatea competentă din
România a Chestionarului prevăzut la art. 230
alin. (7), cu 30 de zile înaintea plecării din
România pentru o perioadă sau mai multe
perioade de ședere în străinătate care depăşesc
135
în total 183 de zile, pe parcursul oricărui
interval de 12 luni consecutive și va face
dovada schimbării rezidenţei fiscale într-un
alt stat.
Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul
în România, care dovedeşte schimbarea în România, care dovedeşte schimbarea
rezidenţei într-un stat cu care România nu are rezidenţei într-un stat cu care România nu are
încheiată convenţie de evitare a dublei încheiată convenţie de evitare a dublei
impuneri, este obligată în continuare la plata impuneri este obligată în continuare la plata
impozitului pe veniturile obţinute din orice impozitului pe veniturile obţinute din orice
sursă, atât din România, cât şi din afara sursă, atât din România, cât şi din afara
României, pentru anul calendaristic în care are României, pentru anul calendaristic în care are
loc schimbarea rezidenţei, precum şi în loc schimbarea rezidenţei, precum şi în
următorii 3 ani calendaristici. următorii 3 ani calendaristici.
Această persoană are obligația completării și
depunerii la autoritatea competentă din
România a Chestionarului prevăzut la art. 230
alin. (7), cu 30 de zile înaintea plecării din
România pentru o perioadă sau mai multe
perioade de ședere în străinătate care depăşesc
în total 183 de zile, pe parcursul oricărui
interval de 12 luni consecutive.
Sunt scutiţi de la plata impozitului pe venit următorii contribuabili:

1. persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, pentru veniturile realizate din:
 activități independente, realizate în mod individual și/sau într-o formă de
asociere;
 salarii şi asimilate salariilor, precum si din pensii;
 activități agricole, silvicultură și piscicultură, altele decât cele pentru care se
aplica norma de venit, realizate în mod individual și/sau într-o formă de
asociere fără personalitate juridică;
2. persoanele fizice, pentru veniturile realizate din venituri din salarii şi asimilate
salariilor, ca urmare a desfășurării activităţii de creare de programe pentru
calculator.
Urmatoarele venituri sunt neimpozabile (Art 62):

indemnizaţiile primite de la alte persoane, cu indemnizaţiile pentru incapacitate temporară
excepţia indemnizaţiilor pentru incapacitate de muncă acordate potrivit legii, persoanelor
temporară de muncă fizice, altele decât cele care obțin venituri din
salarii și asimilate salariilor;
recompense acordate conform legii din fonduri
-----
publice.
veniturile de orice fel, în bani sau în natură,
----- primite la predarea deșeurilor din patrimoniul
personal.
136
premiile obţinute de sportivii medaliaţi la premiile obţinute de sportivii medaliaţi la
campionatele mondiale, europene şi la jocurile campionatele mondiale, europene şi la jocurile
olimpice. olimpice/paralimpice.
Nu sunt venituri impozabile premiile, primele şi Nu sunt venituri impozabile premiile, primele şi
indemnizaţiile sportive acordate sportivilor, indemnizaţiile sportive acordate sportivilor,
antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti,
prevăzuţi în legislaţia în materie, în vederea prevăzuţi în legislaţia în materie, în vederea
realizării obiectivelor de înaltă performanţă: realizării obiectivelor de înaltă performanţă:
clasarea pe podiumul de premiere la clasarea pe locurile 1-6 la campionatele
campionatele europene, campionatele mondiale europene, campionatele mondiale şi jocurile
şi jocurile olimpice, precum şi calificarea şi olimpice/paralimpice, precum şi calificarea şi
participarea la turneele finale ale participarea la turneele finale ale
campionatelor mondiale şi europene, prima campionatelor mondiale şi europene, prima
grupă valorică, precum şi la jocurile olimpice, în grupă valorică, precum şi la jocurile
cazul jocurilor sportive. olimpice/paralimpice, în cazul jocurilor
sportive.
Nu sunt venituri impozabile primele şi Nu sunt venituri impozabile primele şi
indemnizaţiile sportive acordate sportivilor, indemnizaţiile sportive acordate sportivilor,
antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti,
prevăzuţi de legislaţia în materie, în vederea prevăzuţi de legislaţia în materie, în vederea
pregătirii şi participării la competiţiile pregătirii şi participării la competiţiile
internaţionale oficiale ale loturilor internaţionale oficiale ale loturilor
reprezentative ale României reprezentative ale României.
Au același regim fiscal primele acordate
sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor și
altor specialiști, prevăzuţi în legislaţia în
materie din sumele încasate de cluburi ca
urmare a calificării și participării la
competiții intercluburi oficiale europene
sau mondiale; (NOU)
2. Venituri din activităţi independente

Veniturile din activităţi independente cuprind Veniturile din activităţi independente cuprind
veniturile comerciale, veniturile din profesii veniturile din activităţi de producție,
libere şi veniturile din drepturi de proprietate comerț, prestări de servicii, veniturile din
intelectuală, realizate în mod individual şi/sau profesii liberale şi veniturile din drepturi de
într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi proprietate intelectuală, realizate în mod
adiacente. individual şi/sau într-o formă de asociere,
inclusiv din activităţi adiacente.
Veniturile din valorificarea sub orice formă a Veniturile din valorificarea sub orice formă a
drepturilor de proprietate intelectuală provin drepturilor de proprietate intelectuală provin
din brevete de invenţie, desene şi modele, din drepturi de autor şi drepturi conexe
mostre, mărci de fabrică şi de comerţ, procedee dreptului de autor, brevete de invenţie, desene
tehnice, know-how, din drepturi de autor şi şi modele, mărci și indicații geografice,
drepturi conexe dreptului de autor şi altele topografii pentru produse semiconductoare
asemenea. şi altele asemenea.
137

Exercitarea unei activităţi independente presupune desfăşurarea acesteia cu
regularitate, în mod continuu, pe cont propriu şi urmărind obţinerea de venituri.
In categoria venituri din profesii liberale sunt cuprinse, cu titlu de exemplu,
veniturile obţinute de către: medici, avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti, experţi
tehnici şi contabili, contabili autorizaţi, auditori financiari, consultanţi fiscali, arhitecţi,
traducători, sportivi, precum şi alte persoane fizice cu profesii reglementate în condiţiile
îndeplinirii a cel puţin 4 din criteriile prevăzute pentru activitati independente.
Regulile generale de stabilire a venitului net anual din activităţi independente

prezinta o serie de particularitati (Art 68). Astfel, in cadrul condiţiilor generale pe care
trebuie să le îndeplinească cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activităţii
independente, pentru a putea fi deduse, în funcție de natura acestora, au fost adaugate si
urmatoarele (NOU):
- cheltuielile cu salariile şi cele asimilate salariilor;
- cheltuielile cu prime de asigurare efectuate pentru bunurile utilizate în cadrul
unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;
- cheltuielile efectuate pe perioada deplasării contribuabilului care își desfășoară
activitatea individual și/sau într-o formă de asociere, în țară și în străinătate, în
scopul desfășurării activității, reprezentând cheltuieli de cazare și transport, altele
decât cele limitate la deducere la 50%;
- contribuţiile profesionale obligatorii datorate organizaţiilor profesionale din care
fac parte contribuabilii;
- cheltuielile efectuate în scopul desfăşurării activităţii şi reglementate prin acte
normative în vigoare;
- în cazul activelor neamortizabile (de exemplu, terenuri, tablouri si opere de arta
etc), cheltuielile sunt deductibile la momentul înstrăinării și reprezintă prețul
de cumpărare sau valoarea stabilită prin expertiză tehnică la data dobândirii, după
caz (se aplică pentru activele neamortizabile achiziționate începând cu data de 1
ianuarie 2016). – OUG 50/2015
Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:

cheltuielile sociale, în limita sumei obţinute cheltuielile sociale, în limita sumei obţinute
prin aplicarea unei cote de până la 2% la prin aplicarea unei cote de până la 5% asupra
fondul de salarii realizat anual valorii anuale a cheltuielilor efectuate cu
salariile personalului
pierderile privind bunurile perisabile, în scăzămintele, perisabilităţile, pierderile
limitele prevăzute de actele normative în rezultate din manipulare/depozitare,
materie potrivit legislaţiei în materie, inclusiv
cheltuielile cu bunuri cu termen depăşit
de valabilitate
contribuţiile efectuate în numele angajaţilor la contribuţiile la fonduri de pensii facultative şi
fondurile de pensii facultative, precum şi cele la cele reprezentând contribuţii la schemele de
138
schemele de pensii facultative, în limita pensii facultative, plătite în scopul personal
echivalentului în lei a 400 de euro pentru al contribuabilului, indiferent dacă
fiecare participant, într-un an fiscal activitatea se desfăşoară individual sau într-o
formă de asociere, în limita echivalentului în lei
a 400 euro anual pentru fiecare persoană;
prima de asigurare voluntară de sănătate, în primele de asigurare voluntară de sănătate,
limita echivalentului în lei a 250 euro anual plătite în scopul personal al contribuabilului,
pentru o persoană indiferent dacă activitatea se desfăşoară
individual sau într-o formă de asociere, în
limita echivalentului în lei a 400 euro anual
pentru fiecare persoană;
cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi
reparaţii, aferente autoturismelor folosite de
----- contribuabil sau membru asociat sunt
deductibile limitat la cel mult un singur
autoturism aferent fiecărei persoane
cheltuieli pentru asigurarea securităţii şi
-----
sănătăţii în muncă, potrivit legii
cheltuielile reprezentând contribuţii sociale
obligatorii, datorate de către contribuabil,
indiferent dacă activitatea se desfășoară
individual şi/sau într-o formă de asociere.
-----
Deducerea cheltuielilor respective se
efectuează de organul fiscal competent
la recalcularea venitului net anual/
pierderii nete anuale.
cotizaţii plătite la asociaţiile profesionale în cotizaţii plătite la asociaţiile profesionale în
limita a 2% din baza de calcul determinată ca limita a 4.000 euro anual;
diferenţă între venitul brut şi cheltuielile
deductibile, altele decât cheltuielile de
sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de
burse private, cheltuielile de protocol,
cotizaţiile plătite la asociaţiile profesionale.
Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuală

Venitul net din drepturile de proprietate Venitul net din drepturile de proprietate
intelectuală se stabileşte prin scăderea din intelectuală, inclusiv din crearea unor
venitul brut a următoarelor cheltuieli: lucrări de artă monumentală, se
a) o cheltuială deductibilă egală cu 20% din stabileşte prin scăderea din venitul brut
venitul brut; a cheltuielilor determinate prin
b) contribuţiile sociale obligatorii plătite.
aplicarea cotei de 40% asupra venitului
În cazul veniturilor provenind din crearea unor
brut. (NOU)
lucrări de artă monumentală, venitul net se
stabileşte prin deducerea din venitul brut a
139
următoarelor cheltuieli:
a) o cheltuială deductibilă egală cu 25% din
venitul brut;
b) contribuţiile sociale obligatorii plătite.
Sunt considerate opere de artă monumentală următoarele:

- lucrări de decorare (pictura murală a unor spaţii şi clădiri de mari dimensiuni,
interior-exterior etc);
- lucrări de artă aplicată în spaţii publice (ceramică, metal, lemn, piatră, marmură şi
altele asemenea);
- lucrări de sculptură de mari dimensiuni, design monumental, amenajări de spaţii
publice si lucrări de restaurare a acestora.
Optiunea pentru determinarea venitului in sistem real

Contribuabilii care obţin venituri din activităţi Contribuabilii care obţin venituri din activităţi
independente, impuşi pe bază de norme de independente, impuşi pe bază de norme de
venit, precum şi cei care obţin venituri din venit, precum şi cei care obţin venituri din
drepturi de proprietate intelectuală au dreptul drepturi de proprietate intelectuală au dreptul
să opteze pentru determinarea venitului net în să opteze pentru determinarea venitului net în
sistem real. sistem real.
Opțiunea pentru determinarea venitului net în Opţiunea pentru determinarea venitului net în
sistem real se exercită prin completarea sistem real se exercită prin completarea
Declarației 220 privind venitul estimat/norma Declaraţiei 220 privind venitul estimat/norma
de venit cu informații privind determinarea de venit cu informaţii privind determinarea
venitului net anual în sistem real și depunerea venitului net anual în sistem real şi depunerea
formularului la organul fiscal competent până formularului la organul fiscal competent până
la data de 31 ianuarie inclusiv, în cazul la data de 31 ianuarie inclusiv, în cazul
contribuabililor care au desfășurat activitate în contribuabililor care au desfăşurat activitate în
anul precedent, respectiv în termen de 15 zile anul precedent, respectiv în termen de 30 de
de la începerea activității, în cazul zile de la începerea activităţii, în cazul
contribuabililor care încep activitatea în cursul contribuabililor care încep activitatea în
anului fiscal. cursul anului fiscal.
Reţinerea la sursă a impozitului (plăţi anticipate sau impozit final)

Plati anticipate Plati anticipate
Pentru următoarele venituri, plătitorii persoane Pentru veniturile din drepturi de
juridice sau alte entități care au obligația de a proprietate intelectuală, plătitorii
conduce evidență contabilă au obligația de a veniturilor, persoane juridice sau alte entităţi
calcula, de a reține și de a vira impozit prin care au obligaţia de a conduce evidenţă
reținere la sursă, reprezentând plăți anticipate, contabilă au şi obligaţiile de a calcula, de a
din veniturile plătite: reţine şi de a plăti impozitul corespunzător
a) venituri din drepturi de proprietate sumelor plătite prin reţinere la sursă,
intelectuală;
140
b) venituri din activităţi desfăşurate în baza reprezentând plăţi anticipate, din veniturile
contractelor/convenţiilor civile precum şi a plătite.
contractelor de agent. Fac excepție
veniturile din activităţi desfăşurate în baza Impozitul care trebuie reţinut se stabileşte
contractelor/convenţiilor civile obţinute de prin aplicarea cotei de impunere de 10% la
contribuabilii care desfășoară activităţi venitul brut.
economice în mod independent sau
exercită profesii libere şi sunt înregistrați
fiscal potrivit legislaţiei în materie; -
ELIMINAT
c) venituri din activitatea de expertiză
contabilă și tehnică, judiciară și
extrajudiciară; - ELIMINAT
d) venitul obținut de o persoană fizică dintr-o
asociere cu o persoană juridică contribuabil
microintreprindere, care nu generează o
persoană juridică. - ELIMINAT
Impozit final Impozit final
Impozitul pe venit se calculează prin reţinere la Impozitul pe venit se calculează prin reţinere la
sursă la momentul plăţii veniturilor de către sursă la momentul plăţii veniturilor de către
plătitorii de venituri, prin aplicarea cotei de plătitorii veniturilor, persoane juridice sau alte
16% asupra venitului brut. entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă
contabilă, prin aplicarea cotei de 16%
asupra venitului brut din care se deduce
cota forfetară de cheltuieli, după caz, și
contribuţiile sociale obligatorii reţinute
la sursă.
Contribuabilii nu au obligații de completare a

Registrului de evidență fiscală și de conducere a
evidenței contabile.
Organul fiscal competent are obligaţia recalculării venitului net anual/pierderii

nete anuale, determinat/determinată în sistem real, pe baza datelor din contabilitate,
stabilit/stabilită potrivit Declarației privind venitul realizat, prin deducerea din venitul
net anual a contribuţiilor sociale obligatorii datorate.
Conventii civile ?
Contractele civile de prestare servicii (conventiile civile) pot fi incheiate doar
pentru efectuarea unor activitati cu caracter ocazional. Exista riscul ca astfel de contracte
sa fie reconsiderate de catre organul fical daca exista indicii de dependenta, subordonare a
prestatorului fata de platitorul de venit sau nerespectarea caracterului ocazional.
Incepand cu 1 ianuarie 2016, veniturile obtinute in baza contractelor civile NU mai
sunt incadrate in categoria veniturilor din activitati independende ci in categoria
veniturilor din alte surse.
Conform art 114 din Legea 227/2015 privind Codul fiscal, in categoria veniturilor
din alte surse sunt incluse si veniturile din activitati, altele decat cele de productie, comert,
141
prestari de servicii, profesii liberale si din drepturi de proprietate intelectuala, precum si
activitati agricole, silvicultura si piscicultura, pentru care sunt aplicabile prevederile cap. II
– Venituri din activitati independente si cap. VII – Venituri din activitati agricole,
silvicultura si piscicultura.

Aici sunt cuprinse veniturile realizate de contribuabilii care NU sunt înregistraţi
fiscal şi care desfăşoară activităţi de producţie, comerţ, prestări de servicii, profesii
liberale, din drepturi de proprietate intelectuală, precum şi venituri din activităţi agricole,
silvicultură şi piscicultură, fără a avea caracter de continuitate.
De retinut pentru astfel de venituri:
- se retine la sursa impozit pe venit la momentul acordarii veniturilor de catre
platitorii de venituri, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut;
- impozitul calculat si retinut reprezinta impozit final si se plateste la bugetul de stat
pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut;
- nu se datoreaza CAS (contributia de asigurari sociale);
- se datoreaza CASS de 5,5%, contributia fiind stabilita de organul fiscal prin decizie
de impunere anuala, in anul urmator celui in care au fost realizate veniturile.
In anul 2016, persoanele care realizeaza venituri din alte surse NU datoreaza CASS
pentru aceste venituri, daca realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor; venituri
din pensii; venituri din activitati independente; venituri din asocierea cu o persoana
juridica; venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura; indemnizatii de somaj,
indemnizatii pentru cresterea copilului; ajutor social acordat potrivit Legii nr. 416/2001;
indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca drept urmare a unui accident de
munca sau unei boli profesionale, cu exceptia veniturilor din drepturi de proprietate
intelectuala.
Drepturi de proprietate intelectuala - inainte de 1 ianuarie 2016

Beneficiarul veniturilor din drepturi de autor putea opta intre doua modalitati de
impozitare, respectiv:
- o cotă de impunere de 10% la venitul brut din care se deduceau contribuțiile
sociale obligatorii reținute la sursă;
- o cota de impunere de 16 % la venitul brut;
Mai jos prezentam in mod sintetic un tabel cu regulile valabile:
10% 16%
Nu este salariat si Salariat sau Nu este salariat
Salariat sau
nici nu obtine alte si nici nu obtine
Baza impozabila alte venituri
venituri de la venituri din venituri de la
din exceptii
exceptii exceptii exceptii
Impozit pe venit Venit brut Venit brut - Contrib Venit brut Venit brut
142
Venit brut – 20% x Venit brut – 20%

CAS (10,5%) NU NU
venit brut x venit brut
Venit brut – 20% x Venit brut – 20%
CASS (5,5 %) NU NU
venit brut x venit brut
3. Venituri din salarii şi asimilate salariilor

Sunt considerate venituri din salarii toate Sunt considerate venituri din salarii toate
veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o
persoană fizică ce desfăşoară o activitate în persoană fizică rezidentă sau nerezidentă ce
baza unui contract individual de muncă sau a desfăşoară o activitate în baza unui contract
unui statut special prevăzut de lege, indiferent individual de muncă, a unui raport de
de perioada la care se referă, de denumirea serviciu, act de detaşare sau a unui statut
veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, special prevăzut de lege, indiferent de perioada
inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate la care se referă, de denumirea veniturilor ori
temporară de muncă. de forma sub care ele se acordă, inclusiv
indemnizaţiile pentru incapacitate
temporară de muncă acordate
persoanelor care obțin venituri din
salarii și asimilate salariilor.
Sunt considerate venituri asimilate salariilor:

drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, solda lunară, acordată potrivit legii
primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale
personalului militar, acordate potrivit legii
sumele reprezentând participarea salariaţilor la
-----
profit, potrivit legii;
indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din sumele din profitul net cuvenite
profitul net, cuvenite administratorilor la administratorilor societăţilor, potrivit legii sau
companii/societăţi naţionale, societăţi actului constitutiv, după caz, precum şi
comerciale la care statul sau o autoritate a participarea la profitul unităţii pentru
administraţiei publice locale este acţionar managerii cu contract de management, potrivit
majoritar, precum şi la regiile autonome legii
indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi
natură, altele decât cele acordate pentru
acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare
primite pe perioada deplasării, în altă localitate,
în ţară şi în străinătate, în interesul desfășurării
-----
activității, de către administratorii stabiliţi
potrivit actului constitutiv, contractului de
administrare/mandat, de către directorii care
îşi desfăşoară activitatea în baza contractului de
mandat potrivit legii, de către membrii
143
directoratului de la societățile administrate
în sistem dualist și ai consiliului de
supraveghere, potrivit legii, precum și de către
manageri, în baza contractului de management
prevăzut de lege, pentru partea care depăşeşte
plafonul neimpozabil stabilit in baza
coeficientului de 2,5 la sumele aferente
persoanlului din institutiile publice
remunerația brută primită pentru activitatea
-----
prestată de zilieri, potrivit legii
Avantajele, în bani sau în natură, includ si urmatoarele:

utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul
de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop de orice tip, din patrimoniul afacerii sau
personal, cu excepţia deplasării pe distanţă dus-închiriat de la o terţă persoană, în scop
întors de la domiciliu la locul de muncă personal, cu excepţia deplasării pe distanţă dus-
întors de la domiciliu sau reşedință la locul de
muncă/locul desfășurării activității;
primele de asigurare plătite de către suportator primele de asigurare plătite de către suportator
pentru salariaţii proprii sau alt beneficiar de pentru angajaţii proprii sau alt beneficiar de
venituri din salarii, la momentul plăţii primei venituri din salarii şi asimilate salariilor, la
respective, altele decât cele obligatorii momentul plăţii primei respective, altele decât
cele obligatorii şi primele de asigurare
voluntară de sănătate în limita a 400
euro anual;
tichete-cadou acordate potrivit legii tichete-cadou acordate potrivit legii, cu
excepţia destinaţiilor şi limitelor prevăzute
la art 76, alin. (4) lit. a), tichete de masă,
vouchere de vacanță şi tichete de creșă,
acordate potrivit legii.
Tratament cadouri si tichete cadou acordate - modificat
Inainte de 1 ianuarie 2016

Conform Codului fiscal (art 55, alin 4, lit a) din vechiul Cod fiscal, cadourile constând
în bani sau în bunuri oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor, cu
ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte
religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt
neimpozabile, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice
ocazie din cele de mai sus, nu depăşeşte 150 lei. În cazul copiilor, plafonul stabilit se
aplică pentru fiecare copil minor al fiecărui angajat.
144
Conform art 76, alin. (4) lit. a) din Noul Cod fiscal, cadourile, inclusiv tichetele
cadou, oferite de angajatori salariaţilor cât și cele oferite în beneficiul copiilor minori
ai acestora, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale
altor culte religioase, precum şi cadourile, inclusiv tichetele cadou, oferite salariatelor cu
ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea acestora pentru
fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie din cele de mai sus, nu depăşeşte 150 lei.

Limita de 150 lei se aplică separat pentru cadourile, inclusiv tichetele cadou,
acordate pentru fiecare ocazie din cele prevăzute, pentru fiecare angajat şi pentru
fiecare copil minor al angajatului, chiar şi în cazul în care părinţii lucrează la acelaşi
angajator. Partea care depăşeşte limita de 150 lei reprezintă venit impozabil din salarii.
De retinut:
- cadourile oferite in situatiile de mai sus sunt neimpozabile pentru TOTI salariatii,
nu doar pentru copiii angajatilor;
- regulile de neimpozitare in aceste ocazii se aplica si tichetelor cadou.
Următoarele venituri NU sunt impozabile:

Norme – ar trebuie eliminate avantajele sub forma utilizării în scop
La stabilirea venitului impozabil se au în vedere personal a vehiculelor pentru care
şi avantajele primite de persoana fizică din cheltuielile sunt deductibile în cota de
folosirea vehiculelor de orice tip din 50%
patrimoniul afacerii, în scop personal.
Evaluarea utilizării în scop personal a bunurilor
din patrimoniul afacerii cu folosinţă mixtă se
face astfel:
- evaluarea folosinţei cu titlu gratuit a
vehiculului se face aplicându-se un procent
de 1,7% pentru fiecare lună, la valoarea
de intrare a acestuia; daca vehiculul este
închiriat de la o terţă persoană, avantajul
este evaluat la nivelul chiriei;
- avantajul calculat mai sus se determină
proporţional cu numărul de kilometri
parcurşi în interes personal din totalul
kilometrilor;
primele de asigurare voluntară de sănătate,
suportate de angajator pentru angajaţii proprii,
-----
în limita a 400 euro anual pentru fiecare
persoană
contribuţiile la un fond de pensii facultative şi
la scheme de pensii facultative, suportate de
-----
angajator pentru angajaţii proprii, în limita a
400 euro anual pentru fiecare persoană
145
ajutoarele pentru dispozitive medicale si
ajutoarele pentru pierderi produse în
-----
gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor
naturale;
hrana acordată de angajatori angajaților, în
cazul în care potrivit legislației în materie este
-----
interzisă introducerea alimentelor în
incinta unităţii
contravaloarea cheltuielilor de deplasare contravaloarea cheltuielilor de deplasare
pentru transportul între localitatea în care pentru transportul între localitatea în care
angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se angajaţii îşi au reşedinţa şi localitatea unde se
află locul de muncă al acestora, la nivelul unui află locul de muncă al acestora, pentru situaţiile
abonament lunar (ELIMINAT), pentru în care nu se asigură locuinţă sau nu se suportă
situaţiile în care nu se asigură locuinţă sau nu contravaloarea chiriei, conform legii
se suportă contravaloarea chiriei, conform legii
cheltuielile efectuate de angajator pentru cheltuielile efectuate de angajatori/plătitori
pregătirea profesională şi perfecţionarea pentru pregătirea profesională şi
angajatului legată de activitatea desfăşurată de perfecţionarea angajaţilor, administratorilor
acesta pentru angajator stabiliţi potrivit actului constitutiv, contractului
de administrare/mandat şi directorilor care îşi
desfăşoară activitatea în baza contractului de
mandat potrivit legii, astfel cum este prevăzut
în raporturile juridice respective, pregătire
legată de activitatea desfăşurată de persoanele
respective pentru angajator/plătitor
Indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, impozabile, primite pe

perioada delegării în altă localitate, în România şi în străinătate, se consideră venituri
aferente lunii în care se aprobă decontul. Impozitul, daca este cazul, se calculează şi se
reţine prin cumularea cu veniturile din salarii şi asimilate salariilor aferente lunii
respective, iar plata impozitului la bugetul de stat se efectuează lunar sau trimestrial.
(NOU)
Calculul deducerii personale
Persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei
sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei
impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază. Aceasta
suma NU se fractioneaza, chiar daca angajatul obtine venituri in baza unui contract de
munca cu timp partial.
La determinarea deducerilor personale lunare se ţine cont de venitul brut lunar din
salarii şi de numărul de persoane aflate în întreţinerea contribuabilului.
În categoria persoanelor în întreţinere pot intra soţia/soţul, copiii sau alţi membri
de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea
inclusiv, ale căror venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 300 lei lunar (250
lei, inainte de 1 ianuarie 2016), cu excepția pensiilor de urmaș si a (NOU):
146
- burselor primite de persoanele care urmează orice formă de şcolarizare sau
perfecţionare în cadru instituţionalizat;
- premiilor şi alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport şi altele asemenea,
obţinute de elevi şi studenţi în cadrul competiţiilor interne şi internaţionale,
inclusiv elevi şi studenţi nerezidenţi în cadrul competiţiilor desfăşurate în România;
- premiilor obţinute de sportivii medaliaţi la campionatele mondiale, europene şi la
jocurile olimpice/paralimpice.
În cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, suma

reprezentând deducerea personală se atribuie unui singur contribuabil, conform
înţelegerii între părţi.
Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniţi, ai contribuabilului, sunt
consideraţi întreţinuţi. In acest caz, suma reprezentând deducerea personală se
atribuie fiecărui contribuabil în întreținerea căruia/cărora se află aceștia.

Pentru copilul minor aflat în întreţinerea părinţilor sau a tutorelui, deducerea
personală se acordă fiecăruia dintre părinţi, respectiv tutorelui.
Pentru copilul minor provenit din căsătorii anterioare, dreptul la deducerea
personală revine părintelui căruia i-a fost încredinţat copilul şi unuia dintre soţi care
formează noua familie.
Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere persoanele fizice care deţin

2
terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 m în zonele colinare şi de şes şi de
2
peste 20.000 m în zonele montane.
ATENTIE!
In MOf nr 52 din 25 ianuarie 2016 a fost publicat OMFP 52/2016 privind
aprobarea calculatorului pentru determinarea deducerilor personale lunare pentru
contribuabilii care realizează venituri din salarii la funcţia de bază.
- lei -
Venit brut Deducerea personală lunară stabilită pentru un contribuabil în funcţie de
lunar numărul persoanelor aflate în întreţinere
din salarii Fără persoane Cu o persoană Cu 2 persoane Cu 3 persoane Cu 4 persoane
(VBL) în întreţinere în întreţinere în întreţinere în întreţinere în întreţinere
Până la
300 400 500 600 800
1500
(in loc de (in loc de (in loc de (in loc de (in loc de
(in loc de
250) 350) 450) 550) 650)
1.000)
De la VBL  1.000 VBL  1.500
1.501 la Ded  (1  ) Ded  (1  )
3.000 Prezent = 2.000 ; De la 1 ianuarie 2016 = 1.500
Peste
0 0 0 0 0
3001
147
* unde Ded = Deducerea personală aferentă unui contribuabil cu un venit brut lunar
de până la 1.500 lei, în funcţie de numărul persoanelor în întreţinere.
Sumele reprezentând deducerile personale pentru venitul brut lunar din salarii
cuprins între 1.501 şi 3.000 lei sunt calculate prin rotunjire la 10 lei, în sensul că
fracţiunile sub 10 lei se majorează la 10 lei.
Prin venituri din salarii realizate începând cu luna ianuarie 2016 se înţelege orice
sumă primită sub formă de salarii începând cu data de 1 ianuarie 2016.
Prevederile referitoare la deducerea specială pentru credite restructurate au

fost ELIMINATE din Codul fiscal, insa acestea sunt valabile. Conform OUG 46/2014,
aceste deduceri se aplica pentru drepturile reprezentând venituri din salarii la funcția de
bază sau venituri din pensii aferente lunilor cuprinse în perioada ianuarie 2016 -
decembrie 2017.
Determinarea impozitului pe veniturile din salarii
Impozitul pe veniturile din salarii se determină astfel:

a) la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de
calcul determinate ca diferenţă între venitul net din salarii calculat prin deducerea
din venitul brut a contribuţiilor sociale obligatorii aferente unei luni şi următoarele:
- deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
- deducerea specială pentru credite; - ELIMINAT
- cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;
- contribuţiile la fondurile de pensii facultative la scheme de pensii facultative,
suportate de angajați (NOU), astfel încât la nivelul anului să nu se
depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro;
- primele de asigurare voluntară de sănătate, suportate de angajaţi,
astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei
al sumei de 400 euro; (NOU)
b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra
bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile sociale
obligatorii aferente unei luni, pe fiecare loc de realizare a acestora.
Impozitul retinut poate fi declarat si platit la bugetul de stat lunar sau trimestrial.
Asociaţiile, fundaţiile sau alte entităţi fără scop patrimonial, persoane juridice pot opta
pentru declararea si plata trimestriala a impozitului, indiferent de numarul de
salariati (NOU). Conform vechiului Cod fiscal, acestia erau conditionati de faptul ca in
anul anterior ar fi trebuit sa aiba un număr mediu de până la 3 salariaţi exclusiv. Pentru
celelalte categorii de entitati care pot opta, conditiile raman aceleasi.
148
Alte prevederi
Contribuabilii care îşi desfăşoară activitatea în România şi care obţin venituri sub
formă de salarii şi asimilate salariilor din străinătate, precum şi persoanele fizice
române care obţin venituri din salarii, ca urmare a activităţii desfăşurate la misiunile
diplomatice şi posturile consulare acreditate în România au obligaţia de a declara şi de a
plăti impozit lunar la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei
pentru care s-a realizat venitul direct sau printr-un reprezentant fiscal - ELIMINAT.
Orice contribuabil prevăzut mai sus care îşi prelungeşte perioada de şedere în
România, peste perioada menţionată în convenţia de evitare a dublei impuneri, este
obligat să declare şi să plătească impozit pentru întreaga perioadă de desfăşurare a
activităţii în România, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare împlinirii
termenului prevăzut de respectiva convenţie. (NOU)

Persoana fizică, juridică sau orice altă entitate Persoana fizică, juridică sau orice altă entitate
la care contribuabilul îşi desfăşoară activitatea la care contribuabilul îşi desfăşoară activitatea
este obligată să ofere informaţii organului fiscal este obligată să ofere informaţii organului fiscal
competent referitoare la data începerii competent referitoare la data începerii
desfăşurării activităţii de către contribuabil şi, desfăşurării activităţii de către contribuabil şi,
respectiv, a încetării acesteia, în termen de 15 respectiv, a încetării acesteia, în termen de 30
zile de la data producerii evenimentului, cu de zile de la data producerii evenimentului, cu
excepţia situaţiei în care îndeplineşte obligaţia excepţia situaţiei în care îndeplineşte obligaţia
privind calculul, reţinerea şi virarea impozitului privind calculul, reţinerea şi plata impozitului
pe veniturile din salarii. pe veniturile din salarii.
4. Venituri din cedarea folosinţei bunurilor

Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se
stabileşte prin deducerea din venitul brut a stabileşte prin deducerea din venitul brut a
cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei
de 25% asupra venitului brut. de 40% asupra venitului brut.
Venitul net din arendă se stabilește la fiecare Venitul net din arendă se stabileşte la fiecare
plată prin deducerea din venitul brut a plată prin deducerea din venitul brut a
cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei
de 25% asupra venitului brut. de 40% asupra venitului brut.
Stabilirea impozitului – pentru cei cu norma anuala de venit
Contribuabilii care realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelor

situate în locuinţe proprietate personală, având o capacitate de cazare cuprinsă între una
şi 5 camere inclusiv, datorează un impozit pe venitul stabilit ca normă anuală de venit.
149
Contribuabilii au obligația să depună la organul Contribuabilii au obligaţia să depună la organul
fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până
la data de 31 ianuarie inclusiv, declarația la data de 31 ianuarie inclusiv, declaraţia
privind venitul estimat/norma de venit pentru privind venitul estimat/norma de venit pentru
anul în curs. anul în curs.
În cazul în care contribuabilii încep să realizeze În cazul în care contribuabilii încep să realizeze
în cursul anului, după data de 31 ianuarie în cursul anului, după data de 31 ianuarie
inclusiv, astfel de venituri, în termen de 15 zile inclusiv, astfel de venituri, în termen de 30
de la data producerii evenimentului aceștia au de zile de la data producerii evenimentului
obligația completării și depunerii declarației aceştia au obligaţia completării şi depunerii
privind venitul estimat/norma de venit pentru declaraţiei privind venitul estimat/norma de
anul fiscal în curs. venit pentru anul fiscal în curs.
Acestia au dreptul să opteze pentru determinarea venitului net anual în sistem

real, pe baza datelor din contabilitate. În cazul în care încep să realizeze în cursul anului,
după data de 31 ianuarie inclusiv, astfel de venituri, opţiunea se exercită pentru anul fiscal
în curs, în termen de 30 de zile (in loc de 15 zile) de la data producerii evenimentului,
prin completarea şi depunerea declaraţiei privind venitul estimat/norma de venit.
De altfel, pentru toate declaratiile sau notificarile pe care un
contribuabil trebuie sa le depuna aferente acestor venituri, termenul a fost
majorat de la 15 zile, la 30 de zile.
Legea 227/2015 Codul fiscal

Venitul brut din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal, altele decât
veniturile din arendarea bunurilor agricole, reprezintă totalitatea sumelor în bani şi/sau
echivalentul în lei al veniturilor în natură stabilite potrivit contractului încheiat între părţi,
pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării acestora. Venitul brut se
majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a
altui deţinător legal, dacă sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.

Reprezintă venit brut şi valoarea investiţiilor la bunurile mobile şi imobile ale
proprietarului, uzufructuarului sau ale altui deţinător legal, care fac obiectul unor
contracte de cedare a folosinţei bunurilor, inclusiv al contractelor de comodat, şi care sunt
efectuate de cealaltă parte contractantă.
În termen de 30 de zile de la finalizarea investiţiilor, partea care a efectuat investiţia
este obligată să comunice proprietarului, uzufructuarului sau altui deţinător legal valoarea
investiţiei. Proprietarul, uzufructuarul sau alt deţinător legal are obligaţia să declare la
organul fiscal competent valoarea investiţiei, în declaraţia privind venitul realizat.
Organul fiscal competent are obligaţia recalculării venitului net anual/pierderii

nete anuale, determinat/determinată în sistem real, pe baza datelor din contabilitate,
stabilit/stabilită potrivit Declarației privind venitul realizat, prin deducerea din venitul
net anual a contribuţiilor sociale obligatorii datorate.
150
5. Venituri din investiţii

Veniturile din investiţii cuprind: Veniturile din investiţii cuprind:
a) dividende; a) venituri din dividende;
b) venituri impozabile din dobânzi; b) venituri din dobânzi;
c) câştiguri din transferul titlurilor de valoare; c) câştiguri din transferul titlurilor de valoare
d) venituri din operaţiuni de vânzare- şi orice alte operaţiuni cu instrumente
cumpărare de valută la termen, pe bază de financiare, inclusiv instrumente
contract, precum şi orice alte operaţiuni financiare derivate (NOU);
similare; - ELIMINAT d) câştiguri din transferul aurului
e) venituri din lichidarea unei persoane financiar; (NOU)
juridice. e) venituri din lichidarea unei persoane
juridice.
În cazul titlurilor de valoare, veniturile din transferul titlurilor de valoare, emise de

rezidenţi români, sunt considerate ca fiind obţinute din România, indiferent dacă sunt
primite în România sau în străinătate.
Nu generează venituri impozabile următoarele: (NOU)
- transferul de titluri de valoare şi/sau aur financiar la momentul dobândirii
acestora cu titlu de moştenire ori donaţie;
- distribuirea de titluri de participare noi sau majorarea valorii nominale a
titlurilor de participare existente, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor,
beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri
de valoare, efectuată de o persoană juridică unui participant la persoana juridică,
drept consecinţă a deţinerii unor titluri de participare la acea persoană juridică;
- distribuirea în bani sau în natură, efectuată ca urmare a restituirii cotei-părți din
aporturi, cu ocazia reducerii capitalului social, potrivit legii;
- distribuirea de prime de emisiune, proporţional cu partea ce îi revine fiecărui
participant la persoana juridică;
Determinarea câştigului/pierderii din transferul titlurilor de valoare, altele decât

instrumentele financiare derivate, precum şi din transferul aurului financiar este
prevazuta la art 94 din Noul Cod fiscal. Ca regula generala, câştigul/pierderea din
transferul titlurilor de valoare reprezintă diferenţa pozitivă/negativă realizată între
valoarea de înstrăinare/preţul de vânzare şi valoarea lor fiscală.
Stabilirea venitului din operatiuni cu instrumentele financiare derivate este
prezentata la art 95 din Noul Cod fiscal.
Câştigul net anual/pierderea netă anuală din transferul titlurilor de valoare şi

orice alte operaţiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare
derivate, precum şi din transferul aurului financiar se determină ca diferenţă între
câştigurile şi pierderile înregistrate în cursul anului fiscal respectiv, cumulat de la
începutul anului.
151
La determinarea câştigului net anual/pierderii nete anuale sunt luate în calcul şi
costurile aferente tranzacţiilor care nu pot fi alocate direct fiecărei tranzacţii.
Câştigul net anual/pierderea netă anuală se determină de către contribuabil, pe
baza Declaraţiei 200 privind venitul realizat.
Pentru tranzacţiile efectuate de fiecare intermediar, societate de administrare a
investiţiilor sau societate de investiţii autoadministrată are următoarele obligaţii:
- calcularea câştigului/pierderii pentru fiecare tranzacţie efectuată pentru
contribuabil, sau anual, după caz;
- transmiterea către fiecare contribuabil a informaţiilor privind totalul
câştigurilor/pierderilor, în formă scrisă, pentru tranzacţiile efectuate în cursul
anului fiscal, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul
anterior;
- să depună anual, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul
anterior, la organul fiscal competent o declaraţie informativă privind totalul
câştigurilor/pierderilor, pentru fiecare contribuabil.
NOU!
Incepand cu 1 ianuarie 2016, veniturile sub formă de dividende, inclusiv câştigul
obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de participare definite de legislaţia în materie la
organisme de plasament colectiv se impun cu o cotă de 5% din suma acestora,
impozitul fiind final, indiferent din ce an provine profitul repartizat. (OUG 50/2015)
Obligaţia calculării şi reţinerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende
revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor/sumelor reprezentând câştigul
obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de participare. Termenul de virare a impozitului
este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata.
În cazul dividendelor/câştigurilor obţinute ca urmare a deţinerii de titluri de
participare, distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor/asociaţilor/investitorilor
până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul pe
dividende/câştig se plăteşte până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor.
Exemplu:
Entitatea Leader a obtinut profit in ultimii ani si nu l-a repartizat pe rezerve sau pe
alte destinatii, situatia prezentandu-se astfel:
- Anul 2013 – 40.000 lei;
- Anul 2014 – 80.000 lei;
In data de 20 ianuarie 2016, asociatii persoane fizice au decis sa repartizeze suma

de 100.000 lei ca dividende, fiind vorba de profitul anului 2013 si 60.000 lei din profitul
anului 2014.
Avand in vedere ca Hotararea AGA a fost luata dupa data de 1 ianuarie 2016,
societatea va retine impozitul pe dividende in suma de 5.000 lei (5%), iar asociatii vor
incasa suma de 95.000 lei.
Trebuie sa recunoastem ca aceasta prevedere este de bun augur pentru investitori,

reducerea cotei de la 16% la 5% fiind semnificativa. Mentionam ca repartizarea profitului
152
la dividende este in continuare optionala, asociatii putand decide nerepartizarea profitului
si reinvestirea acestuia. Asociatii/actionarii fiecarei societati vor proceda conform
intereselor sale: pastreaza profitul in firma sau il repartizeaza ca dividende.
6. Venituri din pensii
Incepand cu 1 ianuarie 2016, plafonul neimpozabil pentru veniturile din pensii, la

determinarea impozitului pe venit, va fi de 1.050 lei (in loc de 1.000 lei), iar acesta va
crește cu câte 50 de lei în fiecare an fiscal, începând cu drepturile aferente lunii ianuarie,
până va ajunge la valoarea de 1200 lei.
Pentru anul 2016, venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea
din venitul din pensie, în ordine, a următoarelor:
a) CASS individuală datorată potrivit legii;
b) suma neimpozabilă lunară de 1.050 lei.
Contributia la sanatate (5,5%)

Pentru persoanele cu venituri din pensii care Pentru persoanele fizice cu venituri din pensii,
depășesc 740 lei, baza lunară de calcul al CASS baza lunară de calcul al CASS o reprezintă
o reprezintă numai partea de venit care numai partea de venit care depăşeşte valoarea
depăşeşte nivelul de 740 lei. unui punct de pensie stabilit pentru anul fiscal
respectiv (pentru 2016, valoarea punctului de
pensie este de 871,7 lei, fata de 830,2 lei in
2015).
NOU!
În cazul veniturilor din pensii şi/sau al diferenţelor de venituri din pensii, sume
reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflaţie stabilite în baza hotărârilor
judecătoreşti rămase definitive și irevocabile/hotărârilor judecătoreşti definitive și
executorii, impozitul se calculează separat faţă de impozitul aferent drepturilor lunii
curente, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului impozabil, impozitul reţinut fiind
impozit final.
Venitul impozabil din pensii se stabileşte prin deducerea din suma totală a
contribuției individuale de asigurări sociale de sănătate și a sumei neimpozabile lunare,
stabilită potrivit legislației în vigoare la data plății. – OUG 50/2015
Impozitul se reţine la data efectuării plăţii şi se plătește până la data de 25 a lunii
următoare celei în care s-au plătit.
Plătitorul de venituri din pensii este obligat să determine valoarea totală a
impozitului anual pe veniturile din pensii, pentru fiecare contribuabil.
Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la

2% din impozit, pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi
funcţionează în condiţiile legii, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de
burse private, conform legii.
153
7. Venituri din premii şi din jocuri de noroc

Veniturile din premii cuprind veniturile din Veniturile din premii cuprind veniturile din
concursuri, precum şi cele din promovarea concursuri, sumele primite ca urmare a
produselor/serviciilor ca urmare a practicilor participării la Loteria bonurilor fiscale,
comerciale precum și din promovarea produselor/
serviciilor ca urmare a practicilor comerciale.
Veniturile din jocuri de noroc cuprind toate Veniturile din jocuri de noroc cuprind toate
sumele încasate ca urmare a participării la sumele încasate, bunurile și serviciile
jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot. primite, ca urmare a participării la jocuri de
noroc, indiferent de denumirea venitului
sau de forma în care se acordă, inclusiv
cele de tip jack-pot.
Conform noilor prevederi, veniturile din jocuri de noroc se impun prin reţinere la
sursă. Impozitul datorat se determină la fiecare plată, prin aplicarea următorului barem
de impunere asupra fiecărui venit brut primit de un participant de la un organizator sau
plătitor de venituri din jocuri de noroc
Venit obtinut Impozit retinut

până la 66.750, inclusiv 1%
intre 66.751 - 445.000, 667,5 + 16% pentru ceea ce
inclusiv depăşeşte suma de 66.750 lei
peste 445.000 61.187,5 + 25% pentru ceea ce
depăşeşte suma de 445.000 lei
Exemplu:
Ionescu Adrian a castigat suma de 800.000 lei la Loto 6/49.
Impozit retinut = 61.187,5 lei + (800.000 – 445.000) x 25% = 149.937 lei
Castig net = 800.000 lei – 149.937 lei = 650.063 lei
Nu sunt impozabile următoarele venituri obţinute în bani şi/sau în natură:

- premiile sub valoarea sumei neimpozabile stabilite în sumă de 600 lei, inclusiv,
realizate de contribuabil pentru fiecare premiu;
- veniturile obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice
cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machines şi lozuri, sub valoarea sumei
neimpozabile de 66.750 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare venit
brut primit.
Verificarea încadrării în plafonul neimpozabil se efectuează la fiecare plată,

indiferent de tipul de joc din care a fost obţinut venitul respectiv. În cazul în care venitul
brut primit la fiecare plată depăşeşte plafonul neimpozabil de 66.750 lei, inclusiv,
impozitarea se efectuează distinct faţă de veniturile obţinute din participarea la alte tipuri
de jocuri de noroc.
154
8. Venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal
La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte

juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora,
precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un
impozit care se calculează astfel:
a. pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum şi pentru
terenurile de orice fel fără construcţii, dobândite într-un termen de până la 3 ani
inclusiv:
- 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
- peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei.
b. pentru imobilele dobândite la o dată mai mare de 3 ani:
- 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
- peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei.
Pentru construcţiile noi şi terenul aferent acestora, termenul în raport cu care se

calculează data dobândirii curge de la data încheierii procesului-verbal de recepţie finală.

Impozitul se calculează la valoarea declarată de Impozitul se calculează la valoarea declarată de
părţi în actul prin care se transferă dreptul de părţi în actul prin care se transferă dreptul de
proprietate sau dezmembrămintele sale. proprietate sau dezmembrămintele sale.
În cazul în care valoarea declarată este În cazul în care valoarea declarată este
inferioară valorii orientative stabilite prin inferioară valorii minime stabilite prin
expertiza întocmită de camera notarilor publici, studiul de piață realizat de către
impozitul se va calcula la nivelul valorii camerele notarilor publici, notarul
stabilite prin expertiză, cu excepţia public notifică organelor fiscale
tranzacţiilor încheiate între rude ori afini
respectiva tranzacție.
până la gradul al II-lea inclusiv, precum şi
între soţi, caz în care impozitul se calculează la
valoarea declarată de părţi în actul prin care se
transferă dreptul de proprietate.
Camerele notarilor publici vor actualiza cel Camerele notarilor publici actualizează cel
puţin o dată pe an expertizele privind valoarea puțin o dată pe an studiile de piață care
de circulaţie a bunurilor imobile, care vor fi trebuie să conțină informații privind
comunicate la direcţiile teritoriale ale MFP. valorile minime consemnate pe piața
imobiliară specifică în anul precedent, și le
comunică direcțiilor generale regionale ale
finanțelor publice din cadrul A.N.A.F.
155
9. Venituri din alte surse
În această categorie se includ, însă nu sunt limitate, următoarele venituri:

- bunurile și/sau serviciile primite de un participant la persoana juridică,
acordate/furnizate de către persoana juridică în folosul personal al acestuia;
- suma plătită unui participant la o persoană juridică, în folosul personal al
acestuia, pentru bunurile sau serviciile achiziționate de la acesta, peste prețul
pieței pentru astfel de bunuri sau servicii;
- dobânda penalizatoare plătită în condiţiile nerespectării termenului de plată a
dividendelor distribuite participanţilor, conform Legii 31/1990;
Extras din Legea 31/1990 – Legea societatilor comerciale

Dividendele se distribuie asociaţilor proporţional cu cota de participare la capitalul social
vărsat, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se plătesc în termenul stabilit de
adunarea generală a asociaţilor, dar nu mai târziu de 6 luni de la data aprobării situaţiei
financiare anuale aferente exerciţiului financiar încheiat.
În caz contrar, entitatea va plăti daune-interese pentru perioada de întârziere, la nivelul
dobânzii legale, dacă prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării generale a acţionarilor
care a aprobat situaţia financiară aferentă exerciţiului financiar încheiat nu s-a stabilit o dobândă
mai mare. În prezent, acestea se calculează la nivelul ratei dobânzii de referinţă a BNR valabila la
inceputul fiecarui semestru, plus 8 puncte procentuale.
Contribuabilii care realizează venituri din alte surse, altele decât cele prevăzute in
mod expres la art. 114, alin. (2) lit. a) – k) din Noul Cod fiscal, au obligaţia de a depune
Declaraţia 200 privind venitul realizat la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal,
până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. Organul
fiscal competent emite decizia de impunere, iar impozitul se plătește în termen de cel
mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere.
Impozitul reprezintă impozit final, contribuabilii neavand obligaţia de a efectua
plăţi anticipate în cursul anului fiscal, în contul impozitului anual datorat.
Orice venituri constatate de organele fiscale, în condiţiile Codului de
procedură fiscală, a căror sursă NU a fost identificată se impun cu o cotă de 16%
aplicată asupra bazei impozabile ajustate. Prin decizia de impunere organele fiscale
vor stabili cuantumul impozitului şi al accesoriilor.
Conventii civile?
Contractele civile de prestare servicii (conventiile civile) pot fi incheiate doar
pentru efectuarea unor activitati cu caracter ocazional. Exista riscul ca astfel de contracte
sa fie reconsiderate de catre organul fical daca exista indicii de dependenta, subordonare a
prestatorului fata de platitorul de venit sau nerespectarea caracterului ocazional.
Incepand cu 1 ianuarie 2016, veniturile obtinute in baza contractelor civile NU mai
sunt incadrate in categoria veniturilor din activitati independende ci in categoria
veniturilor din alte surse.
Conform art 114 din Legea 227/2015 privind Codul fiscal, in categoria veniturilor
din alte surse sunt incluse si veniturile din activitati, altele decat cele de productie, comert,
156
prestari de servicii, profesii liberale si din drepturi de proprietate intelectuala, precum si
activitati agricole, silvicultura si piscicultura, pentru care sunt aplicabile prevederile cap. II
– Venituri din activitati independente si cap. VII – Venituri din activitati agricole,
silvicultura si piscicultura.

Aici sunt cuprinse veniturile realizate de contribuabilii care NU sunt înregistraţi
fiscal şi care desfăşoară activităţi de producţie, comerţ, prestări de servicii, profesii
liberale, din drepturi de proprietate intelectuală, precum şi venituri din activităţi agricole,
silvicultură şi piscicultură, fără a avea caracter de continuitate.
De retinut pentru astfel de venituri:
- se retine la sursa impozit pe venit la momentul acordarii veniturilor de catre
platitorii de venituri, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut;
- impozitul calculat si retinut reprezinta impozit final si se plateste la bugetul de stat
pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut;
- nu se datoreaza CAS (contributia de asigurari sociale);
- se datoreaza CASS de 5,5%, contributia fiind stabilita de organul fiscal prin decizie
de impunere anuala, in anul urmator celui in care au fost realizate veniturile.
In anul 2016, persoanele care realizeaza venituri din alte surse NU datoreaza CASS
pentru aceste venituri, daca realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor; venituri
din pensii; venituri din activitati independente; venituri din asocierea cu o persoana
juridica; venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura; indemnizatii de somaj,
indemnizatii pentru cresterea copilului; ajutor social acordat potrivit Legii nr. 416/2001;
indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca drept urmare a unui accident de
munca sau unei boli profesionale, cu exceptia veniturilor din drepturi de proprietate
intelectuala.
10. Venitul net anual impozabil

Pierderea fiscală anuală înregistrată pe fiecare Pierderea fiscală anuală înregistrată pe fiecare
sursă din activităţi independente, cedarea sursă din activităţi independente, cedarea
folosinţei bunurilor şi din activităţi agricole, folosinţei bunurilor şi din activităţi agricole,
silvicultură şi piscicultură se reportează şi se silvicultură şi piscicultură se reportează şi se
compensează cu venituri obţinute din aceeaşi compensează cu venituri obţinute din aceeaşi
sursă de venit din următorii 5 ani fiscali. sursă de venit din următorii 7 ani fiscali
consecutivi.
Pierderile din categoriile de venituri Pierderile din categoriile de venituri
menţionate mai jos, provenind din străinătate menţionate mai jos, provenind din străinătate
se reportează şi se compensează cu veniturile se reportează şi se compensează cu veniturile
de aceeaşi natură şi sursă, realizate în de aceeaşi natură şi sursă, realizate în
străinătate, pe fiecare ţară, înregistrate în străinătate, pe fiecare ţară, înregistrate în
următorii 5 ani fiscali consecutivi: următorii 7 ani fiscali consecutivi:
- venituri din activităţi independente; - venituri din activităţi independente;
- venituri din cedarea folosinţei bunurilor; - venituri din cedarea folosinţei bunurilor;
157
- venituri din activităţi agricole, silvicultură - venituri din activităţi agricole, silvicultură
şi piscicultură şi piscicultură
Contribuabilii, precum şi asociaţiile fără Contribuabilii, precum şi asociaţiile fără
personalitate juridică, care încep o activitate în personalitate juridică, care încep o activitate în
cursul anului fiscal sunt obligaţi să depună la cursul anului fiscal sunt obligaţi să depună la
organul fiscal competent o declaraţie organul fiscal competent o declaraţie
referitoare la veniturile şi cheltuielile estimate referitoare la veniturile şi cheltuielile estimate
a se realiza pentru anul fiscal, în termen de 15 a se realiza pentru anul fiscal, în termen de
zile de la data producerii evenimentului. 30 de zile de la data producerii evenimentului.
Contribuabilii care obțin venituri din cedarea Contribuabilii care obţin venituri din cedarea
folosinței bunurilor din patrimoniul personal, folosinţei bunurilor din patrimoniul personal,
altele decât veniturile din arendare pentru care altele decât veniturile din arendare pentru care
impunerea este finală, au obligația să depună o impunerea este finală, au obligaţia să depună o
declarație privind venitul estimat/norma de declaraţie privind venitul estimat/norma de
venit, în termen de 15 zile de la încheierea venit, în termen de 30 de zile de la
contractului între părți. încheierea contractului între părţi.
Contribuabilii care obțin venituri din arendarea Contribuabilii care obţin venituri din
bunurilor agricole din patrimoniul personal au arendarea bunurilor agricole din
obligația înregistrării contractului încheiat între patrimoniul personal au obligaţia înregistrării
părți, precum și a modificărilor survenite contractului încheiat între părţi, precum şi a
ulterior, în termen de 15 zile de la modificărilor survenite ulterior, în termen de
încheierea/producerea modificării acestuia, la 30 zile de la încheierea/producerea
organul fiscal competent. modificării acestuia, la organul fiscal competent
Contribuabilii care realizează venituri din Contribuabilii care realizează venituri din
activităţi independente şi/sau din activităţi activităţi independente şi/sau din activităţi
agricole impuse în sistem real, silvicultură şi agricole impuse în sistem real, silvicultură şi
piscicultură şi care în cursul anului fiscal îşi piscicultură şi care în cursul anului fiscal îşi
încetează activitatea, precum şi cei care intră încetează activitatea, precum şi cei care intră
în suspendare temporară a activităţii, potrivit în suspendare temporară a activităţii, potrivit
legislaţiei în materie, au obligaţia de a depune legislaţiei în materie, au obligaţia de a depune
la organul fiscal competent o declaraţie, însoţită la organul fiscal competent o declaraţie, însoţită
de documente justificative, în termen de 15 de documente justificative, în termen de 30
zile de la data producerii evenimentului, în de zile de la data producerii evenimentului, în
vederea recalculării plăţilor anticipate. vederea recalculării plăţilor anticipate.
Evitarea dublei impuneri

Contribuabilii persoane fizice rezidente care, Contribuabilii persoane fizice rezidente care,
pentru acelaşi venit şi în decursul aceleiaşi pentru acelaşi venit şi pentru aceeaşi perioadă
perioade impozabile, sunt supuşi impozitului impozabilă, sunt supuşi impozitului pe venit
pe venit atât pe teritoriul României, cât şi în atât pe teritoriul României, cât şi în statul străin
străinătate, au dreptul la deducerea din cu care România are încheiată o convenţie
impozitul pe venit datorat în România a de evitare a dublei impuneri, iar respectiva
impozitului plătit în străinătate, denumit în convenţie prevede ca metodă de evitare a
continuare credit fiscal extern, în limitele dublei impuneri metoda creditului, au
prevăzute în prezentul articol. dreptul la deducerea din impozitul pe venit
158
datorat în România a impozitului plătit în
străinătate.
Contribuabilii persoane fizice rezidente care
realizează un venit şi care, potrivit convenţiei
de evitare a dublei impuneri încheiate de
România cu un alt stat pot fi impuse în celălalt
stat, iar respectiva convenţie prevede ca
metodă de evitare a dublei impuneri metoda
----- scutirii, respectivul venit va fi scutit de impozit
în România.
Acest venit se declară în România, dar este
scutit de impozit dacă se anexează documentul
justificativ eliberat de autoritatea competentă a
statului străin, care atestă impozitul plătit în
străinătate.
Obligaţii declarative
Plătitorii de venituri, cu regim de reţinere la sursă a impozitelor, sunt obligaţi să

calculeze, să reţină, să plătească şi să declare impozitul reţinut la sursă, până la termenul
de plată a acestuia inclusiv, cu anumite excepţii.
Plătitorii de venituri, cu regim de reţinere la sursă a impozitelor, au obligaţia să
depună o declaraţie privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de
venit la organul fiscal competent, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului
curent pentru anul expirat.
Atentie! Plătitorii de venituri din salarii și asimilate salariilor au obligaţia să
depună o declaraţie privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare
beneficiar de venit, până la termenul de plată a acestuia inclusiv.
11. Concluzii finale Impozit pe venit
Titlul IV „Impozitul pe venit” din Noul Cod fiscal:
a) modificarea listei aferente veniturilor neimpozabile;
b) majorarea termenelor in care contribuabilul trebuie sa notifice organului fiscal inceperea
sau incetarea unei activitati de la 15 zile la 30 de zile;
c) reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%, incepand cu 1 ianuarie 2016;
d) modificarea definitiei activitatilor independente, in sensul includerii si a veniturilor din
activităţi de producție;
e) adaugarea unor noi elemente de cheltuieli deductibile integral in cazul activitatilor
independente;
f) precizarea faptului ca deducerea cheltuielilor reprezentând contribuţii sociale obligatorii
se efectuează de organul fiscal competent la recalcularea venitului net anual/ pierderii
nete anuale;
159
g) majorarea plafonului aferent cheltuielilor sociale pana la 5% din fondul de salarii (in loc
de 2%);
h) cotizaţiile plătite asociaţiilor profesionale sunt deductibile în limita a 4.000 euro anual,
in loc de 2% aplicata la o baza de calcul;
i) la calculul venitului net din drepturile de proprietate intelectuală, inclusiv din crearea
unor lucrări de artă monumentală, cota de cheltuieli forfetara este de 40% (in loc de
20% si 25%);
j) modificarea listei veniturilor pentru care plătitorii persoane juridice sau alte entități care
conduc evidență contabilă au obligația de a calcula, de a reține și de a vira impozit prin
reținere la sursă, reprezentând plăți anticipate; de asemenea, impozitul final retinut de
16% nu se mai aplica la venitul brut, ci la venitul brut din care se deduce cota forfetară de
cheltuieli, după caz, și contribuţiile sociale obligatorii reţinute la sursă.
k) in cazul capitolului aferent veniturilor salariale, posibilitatea de acordare a diurnei si
administratorilor, nu doar salariatilor;
l) neimpozitarea tichetelor cadou acordate acordate cu ocazia evenimentelor speciale
(Paste, 1 iunie, Craciun si 8 martie);
m) cadourile si tichetele cadou oferite in situatiile de mai sus sunt neimpozabile pentru TOTI
salariatii, nu doar pentru copiii angajatilor;
n) eliminarea avantajelor sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor pentru care
cheltuielile sunt deductibile în cota de 50% din categoria avantajelor in natura;
o) majorarea sumelor acordate sub formă de deducere personală;
p) copiii minori ai contribuabilului, sunt consideraţi întreţinuţi. In acest caz, suma
reprezentând deducerea personală se atribuie fiecărui contribuabil în întreținerea
căruia/cărora se află aceștia;
q) modificarea regulilor de determinare a impozitului pe veniturile din salarii;
r) in cazul veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, inclusiv arenda, majorarea cotei de
cheltuieli forfetara de la 25% la 40%;
s) majorarea plafonului neimpozabil in cazul veniturilor din pensii de la 1.000 lei la
1.050 lei, urmand ca apoi, in urmatorii 3 ani, sa creasca cu cate 50 de lei/an pana cand
ajunge la plafonul de 1.200 lei;
t) in cazul veniturilor din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal,
notarii vor notifica organelor fiscale acea tranzactie în care valoarea declarată este
inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piață realizat de către camerele notarilor
publici;
u) majorarea termenului de recuperare a pierderii fiscale de la 5 ani la 7 ani in cazul
veniturilor obtinute din activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor şi din activităţi
agricole, silvicultură şi piscicultură.
160
F. Contributii sociale
Noul Cod fiscal prezinta contributiile sociale sub o alta forma decat Legea
571/2003. Astfel, fiecare contributie este prezentata separat, impreuna cu baza de
impozitare a fiecareia si cotele aferente. Modificarile sunt substantiale, in sensul includerii
mai multor activitati in categoria celor asupra carora se calculeaza contributii sociale.
Prevederi comune
În cazul în care au fost acordate sume reprezentând salarii sau diferenţe de salarii,
stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive și irevocabile/hotărâri
judecătoreşti definitive și executorii, precum şi în cazul în care prin astfel de hotărâri s-a
dispus reîncadrarea în muncă a unor persoane:
- sumele respective se defalcă pe lunile la care se referă şi se utilizează cotele de
contributii sociale care erau în vigoare în acea perioadă (contribuţiile se calculează,
se reţin la data efectuării plăţii şi se plătesc până la data de 25 a lunii următoare
celei în care au fost plătite aceste sume);
- contributiile datorate se declară până la data de 25 a lunii următoare celei în care au
fost plătite aceste sume, prin depunerea Declaraţiilor rectificative 112 pentru
lunile cărora le sunt aferente sumele respective.
1. Contributia la asigurarile sociale (CAS)
Din categoria persoanelor care au calitatea de contribuabili/plătitori de venit la

sistemul public de pensii mentionam:
- cetăţenii români, cetăţenii altor state sau apatrizii, pe perioada în care au, conform
legii, domiciliul sau reşedinţa în România;
- cetăţenii români, cetăţenii altor state şi apatrizii care nu au domiciliul sau reşedinţa
în România, în condiţiile prevăzute de legislația europeană aplicabilă în domeniul
securității sociale, precum și de acordurile privind sistemele de securitate socială la
care România este parte;
- persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate
acestora, atât pe perioada în care persoanele fizice care realizează venituri din
salarii sau asimilate salariilor desfăşoară activitate, cât şi pe perioada în care
acestea beneficiază de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate
Acesti contribuabilii datorează CAS pentru următoarele categorii de venituri:

a. venituri din salarii sau asimilate salariilor;
b. venituri din activităţi independente;
c. indemnizaţii de şomaj;
d. indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate.
Pentru aceste venituri se datorează CAS, chiar daca sunt realizate de persoanele
fizice cu handicap grav sau accentuat sau de catre persoanele fizice, ca urmare a
desfășurării activităţii de creare de programe pentru calculator.
161
Cotele CAS sunt următoarele:
a) 26,3% pentru condiţii normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia
individuală şi 15,8% pentru contribuţia datorată de angajator;
b) 31,3% pentru condiţii deosebite de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia
individuală şi 20,8% pentru contribuţia datorată de angajator;
c) 36,3% pentru condiţii speciale de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia
individuală şi 25,8% pentru contribuţia datorată de angajator.
a) Baza de calcul al CAS - venituri din salarii si asimilate
Baza de calcul a CAS în cazul persoanelor care realizează venituri din salarii se
regaseste la art 139 si 140 din Noul Cod fiscal si nu difera semnificativ de vechile
prevederi, aplicandu-se in continuare plafonarea la 5 castiguri salariale medii brute.
Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, în cazul
persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor include:

suma reprezentând 35% din câştigul salarial indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate
mediu brut, în cazul indemnizaţiilor de suportate de angajator sau din Fondul naţional
asigurări sociale de sănătate, corespunzător unic de asigurări sociale de sănătate, primite
numărului zilelor lucrătoare din concediul pe perioada în care persoanele beneficiază
medical, cu excepţia cazurilor de accident de de concedii medicale şi de indemnizaţii de
muncă sau boală profesională. asigurări sociale de sănătate, pentru care baza
lunară de calcul a CAS este suma reprezentând
35% din câştigul salarial mediu brut,
corespunzător numărului zilelor lucrătoare din
concediul medical;
Printe veniturile din salarii şi asimilate salariilor care NU se cuprind în baza

lunară de calcul a CAS se regasesc:

Cadourile oferite de angajatori în beneficiul cadourile în bani şi în natură oferite de
copiilor minori ai angajaţilor, cu ocazia angajatori angajaţilor, cele oferite în
Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a beneficiul copiilor minori ai acestora inclusiv
sărbătorilor similare ale altor culte religioase, tichetele cadou, cu ocazia Paştelui, zilei de 1
precum şi cadourile oferite salariatelor cu iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale
ocazia zilei de 8 martie, în măsura în care altor culte religioase, precum şi cadourile în
valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu bani şi în natură oferite angajatelor cu ocazia
orice ocazie dintre cele de mai sus, nu zilei de 8 martie, în măsura în care valoarea
depăşeşte 150 lei; acestora pentru fiecare persoană în parte, cu
fiecare ocazie din cele de mai sus, nu depăşeşte
150 lei.
contravaloarea cheltuielilor de deplasare contravaloarea cheltuielilor de deplasare
pentru transportul între localitatea în care pentru transportul între localitatea în care
angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se angajaţii îşi au reşedinţa şi localitatea unde se
află locul de muncă al acestora, la nivelul unui află locul de muncă al acestora, pentru situaţiile
162
abonament lunar (ELIMINAT), pentru în care nu se asigură locuinţă sau nu se suportă
situaţiile în care nu se asigură locuinţă sau nu contravaloarea chiriei, conform legii
se suportă contravaloarea chiriei, conform legii
utilizarea unui vehicul din patrimoniul afacerii,utilizarea unui vehicul din patrimoniul afacerii
în vederea deplasării de la domiciliu la locul desau închiriat de la o terţă persoană, în
muncă şi invers vederea deplasării de la domiciliu sau reşedință
la locul de muncă şi invers
indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi
natură, primite pe perioada deplasării, în altă
localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul
desfășurării activității, de către administratorii
stabiliţi potrivit actului constitutiv, contractului
de administrare/mandat, de către directorii
care îşi desfăşoară activitatea în baza
contractului de mandat, de către membrii
directoratului de la societățile administrate în
-----
sistem dualist și ai consiliului de supraveghere
și de către manageri, în baza contractului de
management, în limita plafonului neimpozabil,
precum şi cele primite pentru acoperirea
cheltuielilor de transport şi cazare.
Plafonul zilnic neimpozabil se acordă numai
dacă durata deplasării este mai mare de 12 ore,
considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de
deplasare în interesul desfășurării activității;
cheltuielile efectuate de angajator pentru cheltuielile efectuate de angajatori/plătitori
pregătirea profesională şi perfecţionarea pentru pregătirea profesională şi
angajatului legată de activitatea desfăşurată de perfecţionarea angajaţilor, administratorilor
acesta pentru angajator stabiliţi potrivit actului constitutiv, contractului
de administrare/mandat şi directorilor care îşi
desfăşoară activitatea în baza contractului de
mandat potrivit legii, pregătire legată de
activitatea desfăşurată de persoanele
respective pentru angajator/plătitor
hrana acordată de angajatori angajaților, în
cazul în care potrivit legislației în materie este
-----
interzisă introducerea alimentelor în
incinta unităţii
următoarele avantaje primite în legătură cu o
activitate dependentă:
----- 1. utilizarea în scop personal a vehiculelor
pentru care cheltuielile sunt deductibile în
cota de 50% (NOU!)
163
b) Baza de calcul al CAS - venituri din activităţi independente
Persoanele care:
- realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor şi orice alte venituri
din desfăşurarea unei activităţi dependente; (ELIMINAT)
- realizează venituri din pensii şi venituri sub forma indemnizaţiilor de
şomaj, asigurate în sistemul public de pensii;
- sunt asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate în
sistemul public de pensii, care nu au obligaţia asigurării în sistemul public de
pensii, precum si cele care au calitatea de pensionari ai acestor sisteme
nu datorează CAS pentru veniturile obţinute ca urmare a încadrării în una sau mai
multe dintre situaţiile:
a) întreprinzătorii titulari ai unei întreprinderi individuale;
b) membrii întreprinderii familiale;
c) persoanele cu statut de PFA care desfăşoare activităţi economice;
d) persoanele care realizează venituri din profesii libere;
e) persoanele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, la
care impozitul pe venit se determină în sistem real;
f) persoanele care realizează venituri, în regim de reţinere la sursă a impozitului;
g) persoanele care realizează venituri din activităţile agricole;
h) persoanele care realizează venituri din sivicultura si piscicultura;
i) persoanele care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor.
Daca nu se incadrau pe exceptia de mai sus, baza lunară de calcul al CAS pentru
persoanele prevăzute la lit. a) - e) era constituita din venitul declarat, care nu putea fi mai
mic de 35% din câştigul salarial mediu brut şi nici mai mare decât echivalentul a de 5
ori acest câştig.
Contribuabilii care în anul fiscal precedent realizau venituri sub nivelul plafonului
minim, nu erau obligaţi să se asigure şi nu datorau CAS pentru anul fiscal următor.
Contribuţiile de asigurări sociale plătite în anul fiscal în care au fost realizate venituri sub
nivelul plafonului minim nu se restituie, acestea fiind luate în calcul la stabilirea stagiului
de cotizare şi la stabilirea punctajului pentru pensionare.
Cota de CAS pentru persoanele de mai sus era cota integrală corespunzătoare
condiţiilor normale de muncă, respectiv 26,3% incepand cu 1 octombrie 2014.
DE RETINUT:
Castig salarial mediu brut 2016 2.681 lei
35% x Salariul mediu brut 938 lei
5 x Salariul mediu brut 13.405 lei
35% x Salariul mediu/an 11.256 lei
164
Persoanele care:
- realizează venituri din pensii şi venituri sub forma indemnizaţiilor de
şomaj, asigurate în sistemul public de pensii;
- sunt asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate în
sistemul public de pensii, care nu au obligaţia asigurării în sistemul public
de pensii, precum si cele care au calitatea de pensionari ai acestor sisteme
nu datorează CAS pentru veniturile obţinute din activitati independente.
Regimul notarilor:
Legea 36/1995 - Legea notarilor publici si activitatii notariale prevede la art. 62,
alin. (2) ca sistemul de pensii din legea respectiva este obligatoriu pentru notarii publici
membrii ai Uniunii si complementar sistemului public de pensii la care notarii publici
sunt obligati sa contribuie. Astfel, notarii trebuie sa depuna Formularul 600 daca anul
trecut au realizat venituri nete mai mari decat plafonul minim de 35% x SMB.
Regimul avocatilor:
Conform art 91 din Legea 51/1995 profesiei de avocat, republicata in MOf nr
98 din 7 februarie 2011, in cadrul Uniunii Naţionale a Barourilor din România este
organizata si functioneaza Casa de Asigurari a Avocatilor, in scopul stabilirii si acordarii
pensiilor si ajutoarelor sociale cuvenite avocatilor si urmasilor acestora cu drepturi
proprii la pensie, in conditiile prevazute de legea speciala.
Sunt membri ai Casei de Asigurari a Avocatilor toti avocatii in activitate, avocatii
pensionari si urmasii acestora cu drepturi proprii la pensie si la ajutoare sociale.
Avocatul inscris in barou, cu drept de exercitare a profesiei, este obligat sa
contribuie la constituirea fondului Casei de Asigurari a Avocatilor. Contributia nu poate fi
mai mica decat suma stabilita de Consiliul U.N.B.R.. Avocatii pot face parte si din alte
forme de asigurari sociale, acestia putand incheia contracte de asigurare sociala si separat
cu unităţile teritoriale ale Casei Naţionale de Pensii Publice.
Pentru persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente în

sistem real, baza lunară de calcul al CAS, în cazul plăţilor anticipate, o reprezintă
echivalentul a 35% din câştigul salarial mediu brut în vigoare în anul pentru care se
stabilesc plățile anticipate.
In anul următor celui de realizare a venitului, baza lunară de calcul se
recalculează în baza declarației privind venitul realizat și se stabilește ca diferenţă între
venitul brut realizat şi cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activităţii
independente, exclusiv cheltuielile reprezentând CAS, raportată la numărul de luni în care
a fost desfăşurată activitatea. Baza lunară de calcul NU poate fi mai mică decât
echivalentul reprezentând 35% din câştigul salarial mediu brut în vigoare în anul
pentru care se efectuează definitivarea contribuției, şi nici mai mare decât echivalentul a
de 5 ori acest câştig.
165
În cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activităţi independente pe
baza normelor anuale de venit, baza lunară de calcul al CAS o reprezintă valoarea
anuală a normei de venit raportată la numărul de luni în care se desfăşoară activitatea și
nu poate fi mai mică decât echivalentul reprezentând 35% din câştigul salarial mediu
brut în vigoare în anul pentru care se stabilesc plățile anticipate şi nici mai mare decât
echivalentul a de 5 ori acest câştig.

Pentru contribuabilii care îşi exercită activitatea o parte din an, norma anuală de
venit redusă proporţional cu perioada din anul calendaristic în care a fost desfăşurată
activitatea se raportează la numărul de luni în care se desfăşoară activitatea, inclusiv luna
în care începe, încetează sau se suspendă activitatea.
Persoanele fizice (sistem real sau norma de venit) se încadrează în categoria

asiguraților obligatoriu în sistemul public de pensii dacă îndeplinesc următoarele
condiții, după caz:
a) venitul realizat în anul precedent, rămas după scăderea din venitul brut a
cheltuielilor efectuate în scopul desfășurării activităţii independente, exclusiv
cheltuielile reprezentând contribuţia de asigurări sociale, raportat la numărul
lunilor de activitate din cursul anului, depășește 35% din câştigul salarial mediu
brut, în cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi impuse în sistem real;
b) venitul lunar estimat a se realiza depășește 35% din câştigul salarial mediu brut,
în cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi impuse în sistem real şi îşi încep
activitatea în cursul anului fiscal sau în cazul celor care trec de la determinarea
venitului net anual pe baza normelor anuale de venit la impozitarea în sistem
real;
c) valoarea lunară a normelor de venit, obţinută prin raportarea normelor anuale de
venit la numărul lunilor de activitate din cursul anului, depășește 35% din câştigul
salarial mediu brut, în cazul contribuabililor care în anul fiscal în curs desfăşoară
activităţi impuse pe bază de norme de venit.
Persoanele fizice obligate să se asigure în sistemul public de pensii, depun anual, la

organul fiscal competent, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului pentru care se
stabilesc plăţile anticipate cu titlu de CAS Formularul 600. În cazul celor care încep o
activitate în cursul anului fiscal, declaraţia se depune în termen de 30 de zile de la data
producerii evenimentului.
Persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente în sistem

real si care în anul fiscal precedent au realizat venituri sub nivelul plafonului minim,
NU au obligația depunerii declaraţiei și NU datorează plăţi anticipate cu titlu de CAS.
Contribuţia plătita în anul fiscal în care s-au realizat venituri sub nivelul plafonului minim
NU se restituie, acestea fiind luate în calcul la stabilirea stagiului de cotizare şi la
stabilirea punctajului pentru pensionare.
166
Norme de venit
In cazul normelor de venit, unde baza de calcul este una fixa in functie de obiectul
de activitate desfasurat, platile anticipate de CAS sunt considerate si plati finale, aceste
persoane neavand obligatia depunerii Declaratiei 200 privind venitul realizat.
Atentie! Daca persoana respectiva face dovada ca este salariat cu norma intreaga
pe durata nedeterminata, norma de venit se injumatateste. Astfel, si din punct de vedere
al CAS nu se tine cont de norma intreaga din Nomenclator, ci de norma aplicabila
persoanei in cauza.
Exemplu:
O persoana din Bucuresti are ca obiect de activitate CAEN 4789 „Comerţ cu
amănuntul prin standuri, chioşcuri şi pieţe al altor produse”, norma de venit
corespunzatoare fiind de 14.400 lei (mai mare decat echivalentul a 35% x Salariul mediu
brut x 12 luni). In acest caz, persoana este obligata sa depuna Formularul 600 si datoreaza
plati anticipate de CAS care reprezinta si CAS finala pe anul respectiv.
Daca acea persoana face dovada ca e salariat (depune o adeverinta de salariat la
organul fiscal), atunci norma de venit se injumatateste si devine 7.200 lei, adica sub
nivelul minim de 35% x Salariul mediu brut x 12 luni. In acest caz, persoana nu datoreaza
plati anticipate de CAS si nici CAS final prin regularizare.
Exemplu:
O persoana din Bucuresti are ca obiect de activitate CAEN 6202 „Activitati de
consultanta in tehnologia informatiei”, norma de venit corespunzatoare fiind de 27.000 lei
(mai mare decat echivalentul a 35% x Salariul mediu brut x 12 luni). In acest caz, persoana
este obligata sa depuna Formularul 600 si datoreaza plati anticipate de CAS care
reprezinta si CAS finala pe anul respectiv.
Chiar daca acea persoana face dovada ca este salariata (depune o adeverinta de
salariat la organul fiscal) si norma se injumatateste, aceasta devine 13.500 lei, adica peste
nivelul minim de 35% x Salariul mediu brut x 12 luni. Si in acest caz, persoana datoreaza
plati anticipate de CAS care reprezinta si CAS finala pe anul respectiv.
REGULI GENERALE:
* Venit net mediu lunar = (Venituri – (Cheltuieli – CAS))/Nr luni
* Nr luni = numar de luni in care persoana a desfasurat activitate
Castig salarial mediu brut 2016 (SMB) 2.681 lei

35% x Salariul mediu brut 938 lei
5 x Salariul mediu brut 13.405 lei
A. SISTEM REAL
Cazul 1. Venitul net mediu lunar realizat in 2015 < 35% x SMB
- nu se depune Formularul 600 in ianuarie 2016;
- nu se datoreaza plati anticipate in cursul anului 2016;
167
- dacă doriti să va asigurati în sistemul public de pensii, respectiv să va completati

venitul asigurat, o puteti face pe bază de contract de asigurare socială incheiat cu
unităţile teritoriale ale Casei Naţionale de Pensii Publice, baza minima si in acest caz
fiind de 938 lei/luna, suma la care se utilizeaza cota integrala de CAS.
Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, art. 6, alin.(2):

Se pot asigura in sistemul public de pensii, pe baza de contract de asigurare
sociala, avocatii, personalul clerical si cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin
lege, neintegrate in sistemul public, precum si orice persoana care doreste sa se
asigure, respectiv sa isi completeze venitul asigurat.
Regularizare Caz 1.
Cazul 1A. Venitul net mediu lunar efectiv realizat in 2016 < 35% x SMB
- nu datoreaza CAS pe anul 2016 nici la regularizarea finala;
- nu va fi obligat sa depuna Formularul 600 in ianuarie 2017 si nu va datora plati
anticipate in 2017
Cazul 1B. Venitul net mediu lunar efectiv realizat in 2016 > 35% x SMB
- desi nu a platit CAS anticipat in cursul anului 2016, va primi decizia finala aferenta
anului 2016, iar prin regularizare va suporta CAS la venitul net realizat, plafonat
bineinteles la nivelul de 5 x SMB baza lunara (nu se tine cont de contractul de
asigurare sociala incheiat cu Casa de Pensii);
- va depune obligatoriu Formularul 600 in ianuarie 2017 si va datora plati anticipate in
2017, baza lunara fiind de 35% x SMB pe 2017 si NU raportat la venitul net realizat in
2016.
Cazul 2. Venitul net mediu lunar realizat in 2015 > 35% x SMB
- este obligat sa depuna Formularul 600 in cursul lunii ianuarie 2016;
- va suporta plati anticipate trimestriale de CAS, baza lunara fiind 35% x SMB.
Regularizare Caz 2.
Cazul 2A. Venitul net mediu lunar efectiv realizat in 2016 < 35% x SMB
- desi a platit anticipat CAS in cursul anului la nivelul lunar a 35% x SMB, nu i se va
restitui suma, aceasta fiind luata în calcul la stabilirea stagiului de cotizare şi la
stabilirea punctajului pentru pensionare;
- nu va fi obligat sa depuna Formularul 600 in ianuarie 2017 si nu va datora plati
anticipate in anul 2017;
Cazul 2B. Venitul net mediu lunar efectiv realizat in 2016 > 35% x SMB
- s-a platit CAS anticipat in cursul anului 2016 la nivelul a 35% x SMB;
- cand va primi decizia finala, prin regularizare va suporta CAS la diferenta pana la
venitul net realizat, plafonat bineinteles la 5xSMB baza lunara;
- regularizarea CAS se face tinand cont doar de platile anticipate stabilite prin decizia
de impunere, fara a se tine cont de eventualul contract de asigurare sociala incheiat
168
cu Casa de Pensii;
- va depune obligatoriu Formularul 600 in ianuarie 2017 si va datora plati anticipate in
2017, baza lunara fiind 35% x SMB pe 2017.
Cazul 3. PFA infiintat in cursul anului 2016
Cazul 3A. Venitul net estimat prin D 220 < 35% x SMB, luat ca baza lunara
- nu depune Formularul 600 in 30 de zile de la infiintare;
- nu datoreaza plati anticipate de CAS in anul 2016.
Regularizare: Se va proceda ca la Cazurile 1A sau 1B, dupa caz
Cazul 3B. Venitul net estimat prin D 220 > 35% x SMB, luat ca baza lunara
- depune formularul 600 in 30 de zile de la infiintare;
- datoreaza plati anticipate de CAS in 2016 la nivelul a 35% x SMB
Regularizare: Se va proceda ca la Cazurile 2A sau 2B, dupa caz
B. NORMA DE VENIT
Cazul 1. Norma de venit raportat la luna < 35% x SMB

- nu se depune Formularul 600 in ianuarie 2016;
- nu se datoreaza plati anticipate in cursul anului 2016;
- nu datoreaza CAS pe anul 2016 nici la regularizarea finala.
Cazul 2. Norma de venit raportat la luna > 35% x SMB

- depune Formularul 600 in ianuarie 2016;
- datoreaza plati anticipate in cursul anului 2016 care reprezinta si plati finale;
Exemplu:
In anul 2015, PFA Ionescu Stefan, impus în sistem real si care a avut activitate pe
întreg anul 2015 a obtinut venituri de 300.000 lei si cheltuieli de 200.000 lei. Fiind
salariat acesta nu a datorat in anul 2015 CAS.
Care este regimul dpdv al CAS in anul 2016?
Venitul net 2015 = 300.000 lei – 200.000 lei = 100.000 lei

Venit net lunar 2015 = 100.000 lei / 12 luni = 8.333 lei/luna
35% x salariul mediu brut = 35% x 2.681 lei = 938 lei/luna
Venit net lunar 2015 > 35% x salariul mediu brut 

Este obligat să efectueze plăți anticipate în ceea ce privește CAS
Astfel, dl Ionescu Stefan trebuie sa depuna la organul fiscal pana pe 1 februarie

2016 Declaratia 600 si sa bifeze prima casuta din Capitolul II. Acesta trebuie sa se
analizeze ce cota de CAS doreste sa suporte:
169
- cota individuala de 10,5%, caz in care nu bifeaza nimic in Capitolul III;
- cota integrală de 26,3%, situatie in care bifeaza prima casuta din Capitolul III.
Indiferent de optiunea facuta, dl Ionescu Stefan va datora in cursul anului 2016

plati anticipate de CAS, trimestrial, pana pe data de 25 ale ultimei luni din fiecare
trimestru.
CAS 10,5%
CAS anticipata lunara 2016 = 938 lei x 10,50% = 98 lei/lună
CAS anticipata anuala 2016 = 98 lei x 12 luni = 1.176 lei/an
CAS 26,3%
CAS anticipata lunara 2016 = 938 lei x 26,3% = 247 lei/lună
CAS anticipata anuala 2016 = 247 lei x 12 luni = 2.964 lei/an
Daca la sfarsitul anului 2016, dl Ionescu Stefan realizeaza un venit net mai mic
decat echivalentul bazei lunare de 35% x Salariul mediu brut, atunci nu va mai avea
obligatia depunerii Formularului 600 in luna ianuarie 2017 si NU va datora plati
anticipate de CAS in anul 2017.
Daca la sfarsitul anului 2016, dl Ionescu Stefan realizeaza un venit net mai mare
decat echivalentul bazei lunare de 35% x Salariul mediu brut, atunci va trebui sa depuna
Formularul 600 in luna ianuarie 2017 si va datora plati anticipate de CAS si in anul 2017
tot la nivelul a 35% din salariul mediu brut aferent anului 2017. In plus, organul fiscal va
emite decizia finala prin care se va regulariza CAS pe anul 2016, iar persoana va datora
diferenta de CAS pana la nivelul aferent venitului net realizat efectiv.
Presupunem ca venitul net realizat, mai putin CAS platita in cursul anului, este de
50.000 lei si persoana a ales sa i se aplice cota individuala de CAS de 10,5%.
CAS platit anticipat = 98 lei x 12 luni = 1.176 lei

CAS datorat pe venitul net realizat = 50.000 lei x 10,5% = 5.250 lei
Diferenta de achitat = 5.250 lei – 1.176 lei = 4.074 lei
Diferenta de 4.074 lei trebuie sa fie achitata in termen de 60 de zile de la

comunicarea deciziei finale privind CAS.
Pentru persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate

intelectuală pentru care impozitul pe venit se reţine la sursă, baza lunară de calcul al
CAS o reprezintă diferenţa dintre venitul brut şi cheltuiala determinata prin aplicarea
cotei de 40% asupra venitului brut şi nu poate fi mai mare decât echivalentul a de 5 ori
câştigul salarial mediu brut, în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția.
Exemplu:
Entitatea Leader, persoana juridica romana care activeaza in domeniul PR, are
nevoie de o serie de schite si desene si incheie un contract de cesiune drepturi de autor cu
170
o pesoana fizica, venitul brut negociat fiind de 15.000 lei. Aceasta este salariata, prezinta
o adeverinta de salariat la data semnarii contractului si opteaza prin contract pentru
impozitarea cu 16% la sursa.
Care este tratamentul aplicabil in acest caz.

Persoana care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala si este
salariata nu datoreaza CAS si CASS.
 Baza impozabila imp. venit = 15.000 lei;
 Impozit pe venit = 16% x 15.000 = 2.400 lei;
 Rest de plata = 15.000 lei – 2.400 lei = 12.600 lei;
Organul fiscal, pe baza datelor depuse de catre platitorul de venit in declaratia 205,
stabileste venitul net anual si va face regularizarea impozitului pe venit:
 Venit brut = 15.000 lei;
 Cheltuieli deductibile = 15.000 lei x 20% = 3.000 lei;
 Venit net = 15.000 lei – 3.000 lei = 12.000 lei;
 Impozit final = 12.000 lei x 16% = 1.920 lei;
Organul fiscal va instiinta contribuabilul ca acesta are posibilitatea de a compensa

sau de a recupera suma de 480 lei (2.400 lei – 1.920 lei) prin depunerea unei cereri de
restituire.

Atentie! Desi venitul brut negociat este de 15.000 lei si depaseste echivalentul a 5
castiguri salariale medii brute, baza de calcul a CAS o constituie venitul brut, diminuat cu
cota de 40% aferenta cheltuielilor forfetare.
Avand in vedere ca este salariata, nu datoreaza CASS.
Venit brut = 15.000 lei

Cheltuieli deductibile = 15.000 lei x 40% = 6.000 lei
Baza de calcul contributii = 15.000 lei – 6.000 lei = 9.000 lei
CAS datorata = 9.000 lei x 10,5% = 945 lei
Baza de calcul impozit pe venit = 9.000 lei – 945 lei = 8.055 lei
Impozit pe venit retinut la sursa = 8.055 lei x 16% = 1.289 lei
Venit net = 15.000 lei – 945 lei – 1.289 lei = 12.766 lei
Persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, care nu au

obligaţia asigurării în sistemul public de pensii potrivit legii, precum şi persoanele care au
calitatea de pensionari, NU datorează CAS pentru veniturile din activităţi
independente.
171
c) Stabilirea şi declararea CAS - venituri din activităţi independente
Persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente (sistem real
sau norme de venit) sunt obligate să efectueze în cursul anului plăţi anticipate cu titlu de
CAS care se stabilesc de organul fiscal competent, prin decizie de impunere, pe baza
declaraţiei depuse de contribuabil.
In decizia de impunere, baza de calcul a CAS se evidenţiază lunar, iar plata acestei
contribuţii se efectuează trimestrial, în 4 rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei
luni din fiecare trimestru.
Obligaţiile de plată a CAS reprezentând plăți anticipate, determinate prin decizia

de impunere, se stabilesc prin aplicarea cotei pentru contribuția individuală (10,5%)
asupra bazelor de calcul.
ATENTIE! Totusi, contribuabilii POT OPTA pentru cota integrală de CAS
corespunzătoare condiţiilor normale de muncă, respectiv 26,3%. Opţiunea se exercită prin
depunerea Declaratiei 600 la organul fiscal competent:
- până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului fiscal pentru care se doreşte
utilizarea cotei integrale de CAS, în cazul contribuabililor care au desfăşurat
activitate în anul precedent, respectiv
- în termen de 30 de zile de la începerea activităţii, în cazul contribuabililor care
încep activitatea în cursul anului fiscal.
Opţiunea este obligatorie pentru contribuabil pentru întreg anul fiscal, inclusiv
la regularizarea plăţilor anticipate, şi se consideră reînnoită pentru fiecare an fiscal dacă
contribuabilul NU solicită revenirea la cota individuală de 10,5% prin depunerea unei
cereri la organul fiscal competent până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului fiscal
pentru care se doreşte revenirea la cota individuală de CAS.
Persoanele care în cursul anului fiscal îşi încetează activitatea, nu se mai

încadrează în categoria persoanelor care au obligaţia plăţii CAS, precum şi cele care intră
în suspendare temporară a activităţii, au obligaţia de a depune la organul fiscal declaratia
prin care inceteaza activitatea, în vederea recalculării plăţilor anticipate, in termen de
30 de zile.
Persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală

pentru care impozitul pe venit se reţine la sursă, datorează CAS individuala în cursul
anului, sub forma plăţilor anticipate, plătitorii de venituri având obligaţia calculării,
reţinerii şi plății sumelor respective. Astfel, CAS se determina prin aplicarea cotei
individuale de 10,5% asupra diferenţei dintre venitul brut şi cheltuiala determinata
prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut. Contributia se reţine şi se plăteste de
către plătitorul de venit, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-au
plătit veniturile, acestea fiind obligaţii finale.
Incadrarea în plafonul lunar reprezentând echivalentul a de 5 ori câştigul salarial
mediu brut se efectuează de către plătitorul de venituri.
172
d) Declararea şi definitivarea CAS - venituri din activităţi independente
Definitivarea CAS în cazul veniturilor determinate în sistem real se efectuează în

baza Declaraţiei 200 privind venitul realizat.
Obligaţiile anuale de plată ale CAS se determină de organul fiscal competent, prin
decizie de impunere anuală, prin aplicarea cotei individuale sau a cotei integrale,
conform opțiunii exprimate, asupra bazei de calcul, cu încadrarea acesteia în plafonul
minim și maxim.
Diferențele de venit, precum și CAS aferentă, stabilite în plus prin decizia de
impunere se repartizează pe lunile în care a fost desfăşurată activitatea.
Persoanele fizice care în anul fiscal precedent au realizat venituri sub nivelul
plafonului minim nu datorează plăţi anticipate cu titlu de CAS. Cu toate acestea,
organul fiscal va determina obligatii anuale de plata a CAS prin decizie de impunere
anuală si in cazul acestora, iar sumele reprezentând baza de calcul și CAS aferentă,
stabilite prin decizia de impunere, se repartizează pe lunile în care a fost desfăşurată
activitatea.
Plata CAS stabilită prin decizia de impunere anuală se efectuează în termen de cel
mult 60 de zile de la data comunicării deciziei. Repartizarea diferențelor de CAS care se
efectuează în vederea calculării prestaţiilor acordate de sistemul public de pensii, conduc
la reîntregirea bazei de calcul a CAS și NU determină stabilirea de obligații fiscale
accesorii pentru plățile anticipate.
2. Contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS)
Din categoria persoanelor care au calitatea de contribuabili/plătitori de venit la

sistemul de asigurări sociale de sănătate mentionam:
- cetăţenii români cu domiciliul în ţară;
- cetăţenii străini şi apatrizii care au solicitat şi au obţinut prelungirea dreptului de
şedere temporară ori au domiciliul în România;
- cetăţenii statelor membre ale UE, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei
Elveţiene care NU deţin o asigurare încheiată pe teritoriul altui stat membru care
produce efecte pe teritoriul României, care au solicitat şi obţinut dreptul de a sta în
România, pentru o perioadă de peste 3 luni;
- persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate
acestora.
Următoarele categorii de persoane fizice sunt exceptate de la plata CASS:

femeile însărcinate şi lăuzele, dacă nu femeile însărcinate şi lăuzele, dacă nu
realizează venituri asupra cărora se datorează realizează venituri asupra cărora se datorează
contribuţia sau dacă nivelul acestora este sub contribuția sau dacă nivelul lunar al acestora
valoarea salariului de bază minim brut pe ţară, este sub valoarea salariului de bază minim brut
lunar pe ţară.
173
În cazul în care venitul lunar realizat
depășește nivelul salariului de bază minim
brut pe ţară, baza lunară de calcul a CASS o
reprezintă numai partea de venit care
depăşeşte acest nivel. (NOU)
Dintre categoriile de venituri pentru care se datoreaza CASS mentionam:

a) venituri din salarii sau asimilate salariilor, definite conform art.76;
b) venituri din pensii, definite conform art. 99;
c) venituri din activităţi independente, definite conform art. 67;
d) venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art. 83;
e) venituri din investiţii, definite conform art. 91;
f) venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, definite la art. 103;
g) venituri din alte surse, definite conform art. 114 şi 117;
h) indemnizaţii de şomaj;
i) indemnizaţii pentru creşterea copilului;
j) indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, urmare unui accident de
muncă sau unei boli profesionale.
Pentru aceste venituri se datorează CASS, chiar daca sunt realizate de persoanele
a) Baza de calcul al CASS - venituri din salarii si asimilate
Baza de calcul al CASS în cazul persoanelor care realizează venituri din salarii
se regaseste la art 157 din Noul Cod fiscal si nu difera semnificativ de vechile prevederi.
Atentie! Pentru veniturile realizate incepand cu 1 ianuarie 2017, in situaţia
în care totalul veniturilor obtinute este mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul
salarial mediu brut , CASS individuală se calculează în limita acestui plafon.
b) Baza de calcul al CASS - venituri din pensii

Pentru persoanele cu venituri din pensii care Pentru persoanele fizice cu venituri din pensii,
depășesc 740 lei, baza lunară de calcul al CASS baza lunară de calcul al CASS o reprezintă
o reprezintă numai partea de venit care numai partea de venit care depăşeşte valoarea
depăşeşte nivelul de 740 lei. unui punct de pensie stabilit pentru anul fiscal
respectiv (pentru 2016, valoarea punctului de
pensie este de 871,7 lei).
Pentru veniturile realizate incepand cu
1 ianuarie 2017, in situaţia în care venitul
considerat bază de calcul depășeste
valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu
brut, CASS individuală se calculează în
limita acestui plafon. (NOU)
174
Persoanele fizice care realizează venituri din pensii provenite dintr-un alt stat, cu
respectarea prevederilor legislației europene aplicabilă în domeniul securității sociale,
precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte,
au obligaţia ca în termen de 30 de zile de la data încadrării în această categorie de
persoane, să declare la organul fiscal competent, venitul lunar din pensie, prin depunerea
Declarației 220 privind venitul estimat.
Pentru încadrarea acestor persoane în categoria celor care realizează venituri din
pensii ce depăşesc, lunar, valoarea unui punct de pensie stabilit pentru anul fiscal
respectiv, organul fiscal utilizează cursul de schimb BNR, din ziua precedentă depunerii
Declarației 220.
c) Baza de calcul al CASS – alte venituri
Categorii de persoane Baza lunara de calcul CASS

persoanele fizice care beneficiază de drepturi Indemnizaţia de şomaj (contribuţia se
băneşti lunare ce se suportă din bugetul asigurărilor suportă de la bugetul asigurărilor pentru
pentru şomaj şomaj şi reprezintă CASS individuală)
persoanele fizice care beneficiază de indemnizaţie Indemnizaţia pentru creşterea
pentru creşterea copilului copilului
Ajutorul social acordat (contribuţia se
persoanele fizice care beneficiază de ajutor social
suportă de la bugetul de stat)
persoanele fizice care execută o pedeapsă privativă
de libertate sau se află în arest preventiv, precum
şi pentru persoanele fizice care se află în executarea Valoarea a 2 salarii minime brute pe
unei măsuri educative ori de siguranţă privative de ţară (contribuţia se suportă de la bugetul
libertate, respectiv persoanele fizice care se află în de stat)
perioada de amânare sau de întrerupere a executării
pedepsei privative de libertate, dacă nu au venituri,
personalul monahal al cultelor recunoscute, dacă nu Valoarea a 2 salarii minime brute pe
realizează venituri din muncă, pensie sau din alte ţară (contribuţia se suportă de la bugetul
surse de stat)
d) Baza de calcul al CASS – venituri din activităţi independente
Pentru persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente in

sistem real, baza lunară de calcul al CASS este diferenţa pozitivă dintre venitul brut şi
cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activităţii independente, exclusiv cheltuielile
reprezentând CASS.
Pentru persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente pe
norme de venit, baza lunară de calcul al CASS este valoarea anuală a normei de venit,
raportată la numărul de luni în care a fost desfăşurată activitatea pe fiecare sursă de
venit.
Pentru veniturile realizate incepand cu 1 ianuarie 2017, baza lunară de
calcul nu poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut în
vigoare în anul pentru care se stabilește contribuția.
175
Pentru persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate
intelectuală, pentru care impozitul pe venit se reţine la sursă, baza lunară de calcul a
CASS o reprezintă diferenţa dintre venitul brut şi cota de cheltuieli forfetare de 40%.
Pentru veniturile realizate incepand cu 1 ianuarie 2017, baza de calcul nu
poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut în vigoare în
luna pentru care se datorează contribuția.
Atentie! In anul 2016, persoanele care realizeaza venituri din drepturi de

proprietate intelectuală NU datoreaza CASS pentru aceste venituri, dacă realizeaza
venituri din salarii, venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj, venituri din pensii mai
mici de 740 lei, venituri din PFA, II, profesii libere, venituri din activitati agricole.
e) Baza de calcul al CASS – venituri din activităţi agricole, silvicultură

şi piscicultură
Pentru persoanele fizice care realizează venituri din activităţi agricole impuse la
norma de venit, baza lunară de calcul al CASS reprezintă valoarea anuală a normei de
venit, raportată la numărul de luni în care s-a desfășurat activitatea.
Pentru veniturile realizate incepand cu 1 ianuarie 2017, baza nu poate fi mai
mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut în vigoare în anul pentru care
se stabilește contribuția.
Pentru persoanele fizice care realizează venituri din silvicultură şi piscicultură,

baza lunară de calcul al CASS reprezintă diferenţa pozitivă dintre venitul brut şi
cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activităţii, exclusiv cheltuielile reprezentând
CASS, raportată la numărul de luni în care s-a desfășurat activitatea.
Pentru veniturile realizate incepand cu 1 ianuarie 2017, baza nu poate fi mai
mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut în vigoare în anul pentru care
se stabilește contribuția.
f) Baza de calcul al CASS – venituri din cedarea folosinţei bunurilor
Baza lunară de calcul al CASS pentru persoanele fizice care realizează venituri din
cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia celor care realizează venituri din arendarea
bunurilor agricole în regim de reţinere la sursă a impozitului, este, dupa caz:
- diferenţa dintre venitul brut şi cheltuiala deductibilă determinată prin aplicarea
cotei de 40% asupra venitului brut;
- diferenţa pozitivă dintre venitul brut şi cheltuielile efectuate în scopul realizării
acestor venituri, exclusiv cheltuielile reprezentând CASS; sau
- valoarea anuală a normei de venit, raportată la numărul de luni din anul fiscal
prevăzut în contractul încheiat între părți.
Baza de calcul NU poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial
mediu brut în vigoare în anul pentru care se stabilește contribuția.
176
Baza lunară de calcul al CASS pentru persoanele fizice care realizează venituri din
arendarea bunurilor agricole în regim de reţinere la sursă a impozitului, este diferenţa
dintre venitul brut şi cheltuiala deductibilă determinată prin aplicarea cotei de 40%
asupra venitului brut şi nu poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial
Declararea și definitivarea CASS

Pentru veniturile din activităţi independente, din activităţi agricole, silvicultură,
piscicultură, din asocieri fără personalitate juridică, precum şi din cedarea folosinţei
bunurilor, veniturile care reprezintă baza lunară de calcul al CASS sunt cele din Declaraţia
220 de venit estimat/norma de venit sau din Declaraţia 200 privind venitul realizat, după
caz.
Obligaţiile anuale de plată a CASS se determină de organul fiscal competent, prin
decizia de impunere anuală emisa, pe baza Declaraţiilor depuse de contribuabil, prin
aplicarea cotei individuale de 5,5% asupra bazelor de calcul, la determinarea cărora nu se
iau în considerare pierderile fiscale anuale. Baza de calcul al CASS se evidenţiază lunar
în decizia de impunere.
g) Baza de calcul al CASS – venituri din investiţii și din alte surse

Dividendele, fiind din punct de vedere fiscal incluse în categoria veniturilor din
investiţii, sunt supuse CASS. Persoanele fizice care obţin venituri din investiţii datorează
CASS dacă nu obţin într-un an fiscal:
- venituri din salarii sau asimilate salariilor;
- venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj;
- venituri din pensii;
- venituri din activităţi independente realizate de întreprinzătorii titulari ai unei
întreprinderi individuale, membrii întreprinderii familiale, persoanele cu statut
de PFA să desfăşoare activităţi economice, persoanele care realizează venituri din
profesii libere (pentru 2016, cu exceptia drepturilor de proprietate intelectuala);
- venituri din activităţile agricole, din cultivarea produselor agricole vegetale,
exploatarea pepinierelor viticole, pomicole şi altele asemenea, creşterea şi
exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală,
în stare naturală impuse pe bază de norme de venit, precum şi cele pentru care
nu au fost stabilite norme de venit;
- veniturile din silvicultură şi piscicultură;
- venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile
încheiate potrivit Codului civil, precum şi a contractelor de agent, venituri din
activitatea de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară, venituri
obţinute de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil
care nu genereaza o persoană juridică;
- venituri din asocierile fără personalitate juridică.
177
Astfel, o persoană fizică este exceptată de la plata CASS asupra dividendelor
realizate, doar daca într-un an fiscal realizează şi venituri de natura celor
menţionate mai sus.

Pentru persoanele fizice care realizează venituri din dividende, baza lunară de
calcul al CASS reprezintă totalul veniturilor brute din dividende, în bani sau în natură,
distribuite de persoanele juridice, realizate în cursul anului fiscal precedent, raportat
la cele 12 luni ale anului, şi NU poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul
salarial mediu brut în vigoare în anul pentru care se stabilește contribuția.
Pentru persoanele fizice care realizează venituri din dobânzi, baza lunară de calcul
al CASS reprezintă totalul veniturilor brute din dobânzi, realizate în cursul anului fiscal
precedent, raportat la cele 12 luni ale anului, şi nu poate fi mai mare decât valoarea a de 5
ori câştigul salarial mediu brut în vigoare în anul pentru care se stabilește contribuția.
Pentru persoanele fizice care realizează venituri din investiții sub forma
câştigurilor din transferul titlurilor de valoare şi orice alte operaţiuni cu instrumente
financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum şi din transferul aurului
financiar, baza lunară de calcul al CASS reprezintă câştigul net anual, raportat la cele 12
luni ale anului de realizare a veniturilor, şi nu poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori
câştigul salarial mediu brut în vigoare în anul pentru care se stabilește contribuția.
Pentru persoanele fizice care realizează venituri impozabile din lichidarea unei
persoane juridice, inclusiv din reducerea de capital, baza lunară de calcul al CASS
reprezintă totalul veniturilor impozabile distribuite de persoanele juridice, raportat la cele
12 luni ale anului, şi nu poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu
brut în vigoare în anul pentru care se stabilește contribuția.
Pentru persoanele fizice care realizează venituri din alte surse, baza lunară de
calcul al CASS reprezintă totalul veniturilor brute prevăzute la art. 114, 116 şi art. 117 din
Noul Cod fiscal, realizate în cursul anului fiscal precedent, raportat la cele 12 luni ale
anului. Baza lunară de calcul nu poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial
ATENTIE! Pentru toate aceste persoane de mai sus, CASS se stabileşte de organul
fiscal competent, prin decizia de impunere anuală emisa, pe baza informaţiilor din
Declaraţia 200 privind venitul realizat sau din declaraţiile privind calcularea şi reţinerea
impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, precum şi pe baza informaţiilor din
evidenţa fiscală, după caz.
CASS se stabileşte în anul următor celui în care au fost realizate veniturile, prin
aplicarea cotei individuale de contribuţie de 5,5% asupra bazelor de calcul. Baza de calcul
al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se evidenţiază lunar în decizia de impunere.
178
h) Stabilirea CASS anuale (Art 179) – incepand cu 1 ianuarie 2017
Organul fiscal competent are obligaţia stabilirii CASS anuale datorată de

persoanele fizice care realizează, într-un an fiscal, venituri din următoarele categorii:
a) venituri din activităţi independente;
b) venituri din activităţi agricole, silvicultură, piscicultură;
c) venituri din asocierea cu o persoană juridică (impozit pe profit sau
microintreprindere);
d) venituri din cedarea folosinţei bunurilor;
e) venituri din investiţii;
f) venituri din alte surse.
CASS anuală se stabileşte, de organul fiscal competent, în anul următor celui de
realizare a veniturilor, prin decizie de impunere anuală, pe baza informaţiilor din
declaraţiile fiscale privind veniturile realizate, precum şi pe baza informaţiilor din
evidenţa fiscală, după caz.
Contribuţia anuală se calculează prin aplicarea cotei individuale de 5,5% asupra

bazei anuale de calcul determinată ca sumă a bazelor lunare de calcul asupra
cărora se datorează CASS, aferente veniturilor de mai sus.
Baza anuală de calcul NU poate fi mai mică decât valoarea a 12 salarii de bază
minime brute pe ţară și nici mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu
brut înmulțită cu 12 luni.
În cazul persoanelor fizice care realizează atât venituri dintre cele prevăzute mai
sus, cât și venituri din salarii sau asimilate salariilor, baza anuală de calcul a CASS
utilizată la încadrarea în plafonul minim prevăzut se determină ca sumă a tuturor
bazelor lunare de calcul asupra cărora se datorează CASS.
Pe perioada în care persoanele fizice care realizează veniturile de mai sus se

încadrează în categoria persoanelor care au calitatea de pensionari, baza anuală de calcul
NU se încadrează în plafonul minim.
În cazul în care baza anuală de calcul este sub nivelul plafonului minim, organul
fiscal stabilește, prin decizia de impunere anuală, CASS datorată la nivelul contribuţiei
anuale aferentă plafonului anual minim.
În cazul în care baza anuală de calcul este mai mare decât plafonul maxim,
organul fiscal stabilește, prin decizia de impunere anuală CASS datorată la nivelul
contribuţiei anuale aferentă plafonului anual maxim.
Sumele de plată stabilite prin decizia de impunere anuală se plătesc în termen de

cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, iar cele achitate în plus
se compensează sau se restituie potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală.
CASS anuală stabilită prin decizia de impunere anuală se distribuie proporțional cu
ponderea fiecărei baze de calcul în baza anuală de calcul. CASS aferentă fiecărei baze de
calcul, distribuită, se deduce potrivit prevederilor Titlului IV „Impozitul pe venit”.
179
i) Stabilirea CASS pentru persoanele fara venituri
Asa cum am mai precizat, dintre categoriile de venituri pentru care se datoreaza
CASS mentionam:
a) venituri din salarii sau asimilate salariilor, definite conform art.76;
b) venituri din pensii, definite conform art. 99;
c) venituri din activităţi independente, definite conform art. 67;
d) venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art. 83;
e) venituri din investiţii, definite conform art. 91;
f) venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, definite la art. 103;
g) venituri din alte surse, definite conform art. 114 şi 117;
h) indemnizaţii de şomaj;
i) indemnizaţii pentru creşterea copilului;
j) indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, urmare unui accident de
Persoanele fizice care nu realizează venituri de natura celor de mai sus (art. 155
din Noul Cod fiscal) şi nu se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata
contribuţiei sau în categoriile de persoane pentru care plata contribuţiei se suportă din
alte surse, datorează, lunar, CASS şi au obligaţia să solicite înregistrarea la organul fiscal
competent, în termen de 15 zile de la data la care se încadrează în această categorie.
Contribuţia se calculează prin aplicarea cotei individuale de 5,5% asupra bazei de
calcul reprezentând valoarea salariului minim brut pe ţară şi se datorează pe toată
perioada în care sunt încadrate în această categorie.
Pentru persoanele fizice de mai sus care nu au realizat venituri pe o perioadă mai
mare de 6 luni, şi nu au efectuat plata contribuţiei lunare pentru această perioadă,
contribuţia datorată pentru luna în care solicită înregistrarea, se calculează prin aplicarea
cotei de 5,5% asupra bazei de calcul reprezentând valoarea a de 7 ori salariul minim
brut pe ţară.
Dacă perioada în care nu s-au realizat venituri este mai mică de 6 luni, şi nu s-a
efectuat plata contribuţiei lunare pentru această perioadă, contribuţia datorată pentru
luna în care solicită înregistrarea se stabileşte proporţional cu perioada respectivă.
Aceste persoanele fizice au obligaţia să depună la organul fiscal competent, în

termen de 15 zile de la data la care se încadrează în această categorie, o declaraţie în
vederea stabilirii obligaţiilor de plată.
Organul fiscal competent stabileşte CASS datorată de aceste persoane, pe baza
informaţiilor din declaraţia depusa de acestia şi emite anual decizia de impunere.
Plata CASS stabilită prin decizia de impunere se efectuează trimestrial, până la data
de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.
Pentru persoanele fizice care s-au inregistrat cu intarziere, plata CASS, datorată
pentru luna în care solicită înregistrarea, se efectuează în termen de 30 de zile de la data
comunicării deciziei de impunere.
180
Aceste persoanele care încep să realizeze venituri de natura celor de mai sus (art.
155 din Noul Cod fiscal) sau se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata
contribuţiei ori cu plata contribuţiei suportată din alte surse, vor depune la organul fiscal
competent, în termen de 15 zile de la data la care a intervenit evenimentul, o cerere de
încetare calității de persoană fizică fără venituri, în vederea recalculării CASS.
Modelul cererii se aprobă prin ordin al președintelui A.N.A.F. – OUG 50/2015
3. Contribuţia de asigurări pentru somaj (CFS)
Următoarele persoane au calitatea de contribuabili/plătitori de venit la sistemul de

asigurări pentru şomaj:
a) cetăţenii români, cetăţenii altor state sau apatrizii, pe perioada în care au
domiciliul sau reşedinţa în România, precum şi cetăţenii români, cetăţenii altor
state sau apatrizii care nu au domiciliul sau reşedinţa în România în condiţiile
prevăzute de legislația europeană aplicabilă în domeniul securității sociale, precum
și în acordurile privind sistemele de securitate socială la care România este parte;
b) persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate
acestora.
Contribuabilii/plătitorii de venit la sistemul de asigurări pentru şomaj datorează
CFS pentru veniturile din salarii sau asimilate salariilor. Pentru aceste venituri se
datorează CFS, chiar daca sunt realizate de persoanele fizice cu handicap grav sau
accentuat sau de catre persoanele fizice, ca urmare a desfășurării activităţii de creare de
programe pentru calculator.
Cotele de CFS sunt următoarele:
a) 0,5% - contribuţia individuală;
b) 0,5% - contribuţia datorată de angajator.
4. Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de

sănătate (CCCI)
CCI este datorata pentru următoarele categorii de venituri:

a) veniturile din salarii sau asimilate salariilor;
b) indemnizaţiile de şomaj;
c) indemnizaţiile de incapacitate temporară de muncă, urmare unui accident de
Pentru aceste venituri se datorează CCI, chiar daca sunt realizate de persoanele
Cota CCI este de 0,85%. Baza lunară de calcul a CCI nu poate fi mai mare decât
produsul dintre numărul asiguraţilor din luna pentru care se calculează contribuţia şi
valoarea corespunzătoare a 12 salarii minime brute pe ţară.
181
5. Contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli
profesionale (CAM)
CAM este datorata pentru următoarele categorii de venituri:

a) veniturile din salarii sau asimilate salariilor;
b) indemnizaţia de şomaj primită de şomeri pe toată durata efectuării practicii
profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii.
Cota CAM este cuprinsă între 0,15% şi 0,85%, diferenţiată în funcţie de clasa de risc,
conform legii. Prin excepție, cota CAM în cazul şomerilor pe toată durata efectuării
practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii este de 1%.
6. Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor

salariale
Contribuabilii/plătitorii de venit la Fondul de garantare pentru plata creanţelor

salariale, obligaţi la plata contribuţiei sunt persoanele fizice şi juridice, cu excepţia
instituţiilor publice, ce pot să angajeze forţă de muncă pe bază de contract de muncă.
Entitatile de mai sus datorează aceasta contribuţie pentru veniturile din salarii.
Pentru aceste venituri se datorează contributia, chiar daca sunt realizate de persoanele
Cota de contribuţie, datorată de angajator, este de 0,25%.
7. Alte prevederi
Persoanele fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, şi/sau
din activităţi independente, atât în România, cât şi pe teritoriul unui stat membru al
UE, al unui stat membru al Spaţiului Economic European sau al Confederației Elveţiene
pentru care autorităţile competente ale acestor state stabilesc că, pentru veniturile
realizate în afara României, legislaţia aplicabilă în domeniul contribuţiilor sociale
obligatorii este cea din România, au obligaţia plăţii contribuţiilor sociale, astfel:
a) persoanele care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor atât în
România, cât şi în alte state membre ale UE, al unui stat membru al Spaţiului
Economic European sau al Confederației Elveţiene, datorează pentru veniturile din
afara României toate contribuţiile sociale;
b) persoanele care realizează venituri din desfăşurarea unei activităţi independente
atât în România, cât şi pe teritoriul unui stat membru al UE, al unui stat membru al
Spaţiului Economic European sau al Confederației Elveţiene, datorează pentru
veniturile din afara României CAS si CASS;
c) persoanele care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor în România
şi venituri din desfăşurarea unei activităţi independente pe teritoriul unui stat
membru al UE, al unui stat membru al Spaţiului Economic European sau al
Confederației Elveţiene, datorează pentru veniturile din afara României CAS si
CASS.
182
Pentru toate aceste persoane, baza lunară de calcul al contribuţiilor sociale

obligatorii datorate pentru veniturile realizate în afara României, este venitul realizat
declarat, pe fiecare categorie de venit, fara a se aplica plafonarea la 5 castiguri medii brute.
Persoanele care datoreaza doar CAS si CASS de mai sus au obligaţia să se
înregistreze fiscal la organul fiscal competent, ca plătitor de contribuţii sociale obligatorii,
în termen de 30 de zile de la data la care se încadrează în această categorie.
Pentru persoanele fizice de la pct a) de mai sus, contribuţiile sociale obligatorii

datorate pentru veniturile din afara României, se calculează, se reţin, se declara şi se
plătesc de către angajatorii acestora. Prin exceptie, persoanele fizice au obligaţia de a
calcula, de a reţine şi plăti contribuţiile sociale obligatorii individuale şi pe cele ale
angajatorului, numai dacă există un acord încheiat în acest sens cu angajatorul.
8. Concluzii finale Contributii sociale
Titlul V „Contribuţii sociale obligatorii” din Noul Cod fiscal:
a) includerea veniturilor din activitati independente in categoria asupra carora se aplica
contributia la asigurarile sociale (CAS), chiar daca se obtin si venituri de natura
salariala;
b) cadourile si tichetele cadou oferite cu anumite ocazii nu intra in baza de calcul a
contributiilor sociale pentru TOTI salariatii, nu doar pentru copiii angajatilor;
c) pentru persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente în sistem
real, baza lunară de calcul al CAS, în cazul plăţilor anticipate, o reprezintă echivalentul
a 35% din câştigul salarial mediu brut, urmand ca la regularizare sa se achite si
diferentele pana la nivelul plafonului maxim lunar echivalent a 5 salarii medii brute;
d) pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală pentru care impozitul pe venit
se reţine la sursă, baza lunară de calcul al CAS o reprezintă diferenţa dintre venitul brut
şi cheltuiala determinata prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut şi nu poate fi
mai mare decât echivalentul a de 5 ori câştigul salarial mediu brut, în vigoare în luna
pentru care se datorează contribuția;
e) obligaţiile de plată a CAS se stabilesc prin aplicarea cotei pentru contribuția individuală
(10,5%) asupra bazelor de calcul, insa contribuabilii POT OPTA pentru cota integrală
de CAS corespunzătoare condiţiilor normale de muncă, respectiv 26,3%;
f) incepand cu 1 ianuarie 2017, in cazul veniturilor salariale, daca totalul veniturilor
obtinute lunar este mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut, CASS
individuală se calculează în limita acestui plafon;
g) pentru persoanele fizice cu venituri din pensii, baza lunară de calcul al CASS o reprezintă
numai partea de venit care depăşeşte valoarea unui punct de pensie stabilit pentru anul
fiscal respectiv, eliminandu-se plafonul anterior de 740 lei;
h) pentru veniturile din pensii realizate incepand cu 1 ianuarie 2017, in situaţia în care
venitul considerat bază de calcul depășeste valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu
brut, CASS individuală se calculează în limita acestui plafon;
183
i) incepand cu 1 ianuarie 2017, in cazul veniturilor din activităţi independente, baza
lunară de calcul nu poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial
mediu brut în vigoare în anul pentru care se stabilește contribuția;
j) incepand cu 1 ianuarie 2017, includerea veniturilor din drepturi de proprietate
intelectuală in baza de calcul a CASS, chiar daca beneficiarul obtine venituri din salarii,
pensii sau alte activitati independente;
k) in anul 2016, persoanele care realizeaza venituri din drepturi de proprietate
intelectuală sau din dividende NU datoreaza CASS pentru aceste venituri, dacă obtin
venituri din salarii, venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj, venituri din pensii mai
mici de 740 lei, venituri din PFA, II, profesii libere, venituri din activitati agricole;
l) incepand cu 1 ianuarie 2017, includerea veniturilor din dividende in baza calcul a CASS,
chiar daca beneficiarul obtine venituri din salarii, pensii sau activitati independente,
aplicandu-se insa plafonarea bazei lunare la 5 câştiguri salariale medii brute;
m) persoanele fizice care nu obtin venituri şi nu se încadrează în categoriile de persoane
exceptate de la plata CASS, datorează, lunar, CASS şi au obligaţia să solicite înregistrarea
la organul fiscal competent;
n) incepand cu 1 ianuarie 2017, regularizarea anuala a CASS este efectuata astfel:
contribuţia anuală la asigurarile sociale de sanatate se calculează prin aplicarea cotei
individuale de 5,5% asupra bazei anuale de calcul determinată ca sumă a bazelor
lunare de calcul asupra cărora se datorează CASS; baza anuală de calcul NU poate fi
mai mică decât valoarea a 12 salarii de bază minime brute pe ţară și nici mai mare decât
valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut înmulțită cu 12 luni;
184
G. Impozite si taxe locale

Impozitele şi taxele locale sunt clasificate după cum urmează:

a) impozitul pe clădiri; a) impozitul pe clădiri și taxa pe clădiri;
b) impozitul pe teren; b) impozitul pe teren și taxa pe teren;
c) taxa asupra mijloacelor de transport; c) impozitul pe mijloacele de transport;
d) taxa pentru eliberarea certificatelor, d) taxa pentru eliberarea certificatelor,
avizelor şi autorizaţiilor; avizelor şi autorizaţiilor;
e) taxa pentru folosirea mijloacelor de e) taxa pentru folosirea mijloacelor de
reclamă şi publicitate; reclamă şi publicitate;
f) impozitul pe spectacole; f) impozitul pe spectacole;
g) taxa hotelieră; (ELIMINAT) g) taxele speciale;
h) taxe speciale; h) alte taxe locale.
i) alte taxe locale.
Prevederile referitoare la taxa hoteliera NU se mai regasesc in continutul Noului

Cod fiscal, ceea ce inseamna ca incepand cu 1 ianuarie 2016 aceasta va fi eliminata.
1. Impozitul pe clădiri şi taxa pe clădiri
Definitii
Noul Cod fiscal introduce modificari semnificative in ceea ce priveste modalitatea
de calcul a impozitului pe cladiri. De aceea, se impune introducerea unor definitii pentru
o serie de termeni utilizati:
Termen Definitie
orice construcţie situată deasupra solului şi/sau sub nivelul acestuia,
indiferent de denumirea ori de folosinţa sa şi care are una sau mai multe
clădire
încăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte,
(preluata din vechiul
produse, materiale, instalaţii, echipamente şi altele asemenea, iar
Cod fiscal)
elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereţii şi acoperişul,
indiferent de materialele din care sunt construite
clădire-anexă clădiri situate în afara clădirii de locuit, precum: bucătării, grajduri,
pivniţe, cămări, pătule, magazii, depozite, garaje şi altele asemenea
clădire cu destinaţie clădire folosită atât în scop rezidenţial, cât şi nerezidenţial
mixtă
construcţie alcătuită din una sau mai multe camere folosite pentru
clădire rezidenţială
locuit, cu dependinţele, dotările şi utilităţile necesare, care satisface
cerinţele de locuit ale unei persoane sau familii
clădire orice clădire care nu este rezidenţială
nerezidenţială
185
Definitia activitatilor economice
Legea 227/2015 Noul cod fiscal HG 1/2016 Normele de aplicare
orice activitate care constă în furnizarea de orice activitate care constă în furnizarea de
bunuri, servicii şi lucrări pe o piaţă bunuri, servicii şi lucrări pe o piaţă şi
cuprinde activităţile de producţie, comerţ
sau prestări de servicii, inclusiv activităţile
extractive, agricole şi activităţile
profesiilor liberale sau asimilate acestora

Cladirea este acea construcţie fixată în pământ cu caracter permanent, existand
intenţia de a fi păstrata pe acelaşi amplasament cel puţin pe durata unui an calendaristic.
Exemple:
- un container folosit ca punct de vânzare;
- o tonetă de ziare;
- o toaletă publică instalată într-un parc, care sunt menţinute în acelaşi loc mai mult
de un an calendaristic.
Clădiri nerezidenţiale
In aceasta categorie sunt incluse acele clădiri care sunt folosite pentru activităţi
administrative, de agrement, comerciale, de cult, de cultură, de educaţie, financiar-
bancare, industriale, de sănătate, sociale, sportive, turistice, precum şi activităţi similare,
indiferent de utilizare şi/sau denumire, fără ca aceasta să intre în categoria clădirilor
rezidenţiale.
Structurile de primire turistice sunt considerate clădiri nerezidenţiale.
Clădirile sau spaţiile din acestea unde se înregistrează sedii secundare şi puncte de
lucru se consideră că sunt folosite în scop nerezidenţial.
Clădirile în care nu se desfăşoară nicio activitate sunt considerate rezidenţiale sau
nerezidenţiale în funcţie de destinaţia care reiese din autorizaţia de construire.
Exemple de clădiri nerezidenţiale: o clădire de birouri, un magazin, o fabrică, o
clădire unde se desfăşoară activitate de asigurare, un spital, o şcoală, un hotel.
Pentru încadrarea în una dintre categorii (rezidentiala, nerezidentiala sau cu
destinatie mixta), se are în vedere destinaţia finală a clădirilor, inclusiv în cazul în care
acestea sunt utilizate de alte persoane decât proprietarii lor, precum şi modul de
înregistrare a cheltuielilor cu utilităţile. Proprietarii clădirilor vor anexa la declaraţiile
fiscale orice document din care reiese destinaţia clădirii, precum: contracte de închiriere,
contracte de comodat, autorizaţii de construire şi orice altele documente justificative.
Cu anumite exceptii, orice persoană care are în proprietate o clădire situată în

România datorează anual impozit pentru acea clădire.
Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului, ori a unităţilor
administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă,
oricăror entități, altele decât cele de drept public, se stabileşte taxa pe clădiri, care
reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de
administrare sau de folosinţă, în condiţii similare impozitului pe clădiri.
186
Taxa pe clădiri se stabilește proporțional cu perioada pentru care este
constituit dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosință. Pe perioada
în care pentru o clădire se plătește taxa pe clădiri, nu se datorează impozitul pe
clădiri. (NOU)
1.1. Scutiri de la plata impozitului/taxei
Nu se datorează impozit/taxă pe clădiri pentru:

clădirile care sunt clasate ca monumente Consiliile locale pot hotărî să acorde
istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee scutirea sau reducerea (NOU)
ori case memoriale, indiferent de titularul impozitului/taxei pe clădiri datorate pentru
dreptului de proprietate sau de administrare, clădirile care sunt clasate ca monumente
cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee
activităţi economice ori case memoriale
clădirile aflate în proprietatea fundaţiilor
înființate prin testament constituite
conform legii, cu scopul de a întreţine,
-----
dezvolta şi ajuta instituţii de cultură
naţională, precum şi de a susţine acţiuni cu
caracter umanitar, social şi cultural. (NOU)
clădirile unei instituţii sau unităţi care
funcţionează sub coordonarea Ministerului
Educaţiei și Cercetării Științifice sau a
----- Ministerului Tineretului şi Sportului,
precum și clădirile federațiilor sportive
naționale, cu excepția încăperilor care sunt
folosite pentru activități economice (NOU)
clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuriclădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri
de cult, aparţinând cultelor religioase de cult, aparţinând cultelor religioase
recunoscute oficial în România şirecunoscute oficial şi asociaţiilor religioase
componentelor locale ale acestora, cu excepţia (NOU), precum şi componentelor locale ale
încăperilor care sunt folosite pentru activităţi acestora, cu excepţia încăperilor folosite pentru
economice activităţi economice
clădirile care constituie patrimoniul unităţilor clădirile utilizate de unităţile şi instituţiile de
şi instituţiilor de învăţământ de stat, învăţământ de stat, confesional sau particular,
confesional sau particular, autorizate să autorizate să funcţioneze provizoriu ori
funcţioneze provizoriu ori acreditate, cu acreditate, cu excepţia încăperilor care sunt
excepţia încăperilor care sunt folosite pentru folosite pentru activităţi economice care
activităţi economice generează alte venituri decât cele din
taxele de şcolarizare, servirea meselor
pentru preşcolari, elevi sau studenţi şi
cazarea acestora, precum și clădirile
utilizate de către creşe (NOU)
clădirile din parcurile industriale, ştiinţifice şi clădirile din parcurile industriale, parcurile
tehnologice ştiinţifice şi tehnologice, precum și cele
utilizate de incubatoarele de afaceri, cu
187
respectarea legislaţiei în materia ajutorului
de stat (NOU)
clădirile aferente infrastructurii feroviare
----- publice sau infrastructurii metroului
(NOU)
clădirile care constituie patrimoniul Academiei clădirile Academiei Române și ale fundaţiilor
Române, cu excepţia încăperilor care sunt proprii înfiinţate de Academia Română,
folosite pentru activităţi economice în calitate de fondator unic, cu excepția
încăperilor care sunt folosite pentru activități
economice
clădirile aferente capacităților de producție
-----
care sunt în sectorul pentru apărare cu
respectarea legislaţiei în materia ajutorului de
stat
clădirile aflate în proprietatea sau
coproprietatea veteranilor de război, a
-----
văduvelor de război şi a văduvelor
nerecăsătorite ale veteranilor de război
clădirea folosită ca domiciliu aflată în
proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu
handicap grav sau accentuat şi a
persoanelor încadrate în gradul I de
----- invaliditate, respectiv a reprezentanților
legali ai minorilor cu handicap grav sau
accentuat şi ai minorilor încadrați în gradul I de
invaliditate
clădirile care aparţin organizaţiilor cetăţenilor clădirile aflate în proprietatea organizațiilor

aparţinând minorităţilor naţionale din cetățenilor aparținând minorităților naționale
România, cu statut de utilitate publică, cu din România, cu statut de utilitate publică,
excepţia încăperilor care sunt folosite pentru precum și cele închiriate, concesionate
activităţi economice sau primite în administrare ori în
folosință de acestea de la o instituție sau
o autoritate publică, cu excepția încăperilor
care sunt folosite pentru activități economice
(NOU)
Conform art 456, alin 2) din Noul Cod fiscal, Consiliile locale pot hotărî să acorde
scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe clădiri datorate pentru o serie de clădiri,
dintre care mentionam:
- clădirile utilizate de organizaţii nonprofit folosite exclusiv pentru activitățile fără
scop lucrativ;
- clădirea nouă cu destinaţie de locuinţă, precum şi clădirea cu destinaţie de
locuinţă, realizată pe bază de credite, în conformitate cu OG nr.19/1994 privind
stimularea investiţiilor pentru realizarea unor lucrări publice şi construcţii de
188
locuinţe, aprobată cu modificări prin Legea nr. 85/1995. În cazul înstrăinării
clădirii, scutirea de impozit NU se aplică noului proprietar al acesteia;
- clădirile afectate de calamităţi naturale, pentru o perioadă de până la 5 ani,
începând cu 1 ianuarie a anului în care s-a produs evenimentul;
- clădirea folosită ca domiciliu, aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor
ale căror venituri lunare sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară ori
constau în exclusivitate din indemnizaţie de şomaj sau ajutor social;
- clădirile la care proprietarii au executat pe cheltuială proprie lucrări de
intervenţie pentru creşterea performanţei energetice, pe baza procesului-
verbal de recepţie la terminarea lucrărilor prin care se constată realizarea
măsurilor de intervenţie recomandate de către auditorul energetic în certificatul de
performanţă energetică sau, după caz, în raportul de audit energetic.
Scutirea sau reducerea decisa de catre Consiliile locale de la plata

impozitului/taxei, se aplică începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în
care persoana depune documentele justificative.
Impozitul pe clădirile aflate în proprietatea persoanelor fizice și juridice care sunt
utilizate pentru prestarea de servicii turistice cu caracter sezonier, pe o durată de cel
mult 6 luni în cursul unui an calendaristic, se reduce cu 50%. Reducerea se aplică în
anul fiscal următor celui în care este îndeplinită această condiție. (NOU)
Scutirea sau reducerea de la plata impozitului/taxei pe clădiri se aplică
începând cu data de 1 ianuarie 2016 persoanelor care dețin documente justificative
emise până la data de 31 ianuarie 2015 și care sunt depuse la compartimentele de
specialitate ale autorităților publice locale, până la data de 29 februarie 2016.
(NOU)
1.2. Calculul impozitului pe clădiri - persoane fizice

Incepem cu precizarea ca au fost ELIMINATE prevederile conform carora
persoanele fizice care au în proprietate două sau mai multe clădiri datorează un impozit
pe clădiri, majorat după cum urmează:
a) cu 65% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;
b) cu 150% pentru a doua clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;
c) cu 300% pentru a treia clădire şi următoarele în afara celei de la adresa de
domiciliu.
In acest subcapitol, ne vom referi la cele 3 situatii posibile:

a) clădiri rezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice;
b) clădiri nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice;
c) clădiri cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice
Atentie! Persoanele fizice care la data de 31 decembrie 2015 au în proprietate

clădiri nerezidenţiale sau clădiri cu destinaţie mixtă au obligaţia să depună
declaraţii până la data de 29 februarie 2016 (31 martie 2016, conform OUG
50/2015), conform modelului aprobat prin OMFP 4087/2015, publicat in MOf nr 972 din
29 decembrie 2015.
189
De asemenea, persoanele juridice au obligaţia să depună declaraţii privind
clădirile pe care le deţin în proprietate și la data de 31 decembrie 2015, destinaţia şi
valoarea impozabilă a acestora, până la data de 29 februarie 2016 (31 martie 2016,
conform OUG 50/2015), conform OMDRAP 2068/2015, publicat in MOf nr 975 din 29
decembrie 2015.
I. Clădiri rezidenţiale
Cota impozitului pe cladiri NU va mai fi fixa, aceasta putand fi decisa de fiecare

consiliu local in parte:

Impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea Pentru clădirile rezidenţiale şi clădirile-anexă,
cotei de impozitare de 0,1% la valoarea aflate în proprietatea persoanelor fizice,
impozabilă a clădirii impozitul pe clădiri se calculează prin
aplicarea unei cote cuprinse între
0,08%-0,2%, asupra valorii impozabile
a clădirii. (NOU)
Cota impozitului pe clădiri se stabileşte prin
hotărâre a consiliului local. La nivelul
municipiului Bucureşti, această atribuţie revine
Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
Valoarea impozabilă a clădirii (exprimată în lei) se determină prin înmulţirea

suprafeţei construite desfăşurate a acesteia (exprimată în metri pătraţi) cu valoarea
impozabilă corespunzătoare, exprimată în lei/m2, din tabelul de mai jos.:
2
Valoarea impozabilă - lei/m -
Cu instalaţii de apă, canalizare, Fără instalaţii de apă,
electrice şi încălzire canalizare, electrice sau
Tipul cladirii (condiţii cumulative) încălzire
Inainte de 1 Dupa 1 Inainte de 1 Dupa 1
ianuarie 2016 ianuarie 2016 ianuarie 2016 ianuarie 2016
A. Clădire cu cadre din
beton armat sau cu pereţi
exteriori din cărămidă arsă
1.000 600
sau din orice alte materiale 935 555
rezultate în urma unui (+7%) (+8%)
tratament termic şi/sau
chimic
B. Clădire cu pereţii
exteriori din lemn, din
piatră naturală, din
cărămidă nearsă, din 300 200
vălătuci sau din orice alte 254 159
(+18%) (+26%)
materiale nesupuse unui
chimic
C. Clădire-anexă cu cadre 159 200 143 175
190
din beton armat sau cu (+26%) (+22%)
pereţi exteriori din
cărămidă arsă sau din orice
alte materiale rezultate în
urma unui tratament termic
şi/sau chimic
D. Clădire-anexă cu pereţii
exteriori din lemn, din
piatră naturală, din
cărămidă nearsă, din 125 75
vălătuci sau din orice alte 95 63
(+31%) (+19%)
materiale nesupuse unui
chimic
E. În cazul contribuabilului
care deţine la aceeaşi adresă
încăperi amplasate la 75% din suma 75% din suma 75% din suma 75% din suma
subsol, demisol şi/sau la
mansardă, utilizate ca care s-ar aplica care s-ar care s-ar care s-ar aplica
locuinţă, în oricare dintre clădirii aplica clădirii aplica clădirii clădirii
tipurile de clădiri prevăzute
la lit.A-D
F. În cazul contribuabilului
care deţine la aceeaşi adresă
încăperi amplasate la
subsol, la demisol şi/sau la 50% din suma 50% din suma 50% din suma 50% din suma
mansardă, utilizate în alte care s-ar aplica care s-ar care s-ar care s-ar aplica
scopuri decât cel de clădirii aplica clădirii aplica clădirii clădirii
locuinţă, în oricare dintre
tipurile de clădiri prevăzute
la lit.A-D
Coeficientii de corecţie corespunzători rangului localităţii şi zonei în care sunt

amplasate clădirile, cu care se ajusteaza valoarea impozabilă a acestora, raman
nemodificati.
In continuare va prezentam alte modificari semnificative cu privire la modul in
care se calculeaza impozitul pe cladirile rezidentiale:

Suprafaţa construită desfăşurată a unei clădiri Suprafaţa construită desfăşurată a unei clădiri
se determină prin însumarea suprafeţelor se determină prin însumarea suprafeţelor
secţiunilor tuturor nivelurilor clădirii, inclusiv secţiunilor tuturor nivelurilor clădirii, inclusiv
ale balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la ale balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la
subsol, exceptând suprafeţele podurilor care nu subsol sau la mansardă (NOU), exceptând
sunt utilizate ca locuinţă şi suprafeţele scărilor suprafeţele podurilor neutilizate ca locuinţă, ale
şi teraselor neacoperite. scărilor şi teraselor neacoperite.
Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu
pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior,
atunci suprafaţa construită desfăşurată a atunci suprafaţa construită desfăşurată a
clădirii se determină prin înmulţirea clădirii se determină prin înmulţirea
suprafeţei utile a clădirii cu un coeficient de suprafeţei utile a clădirii cu un coeficient de
transformare de 1,20. transformare de 1,4. (NOU)
191
În cazul clădirii utilizate ca locuinţă, a cărei
suprafaţă construită depăşeşte 150 de metri
pătraţi, valoarea impozabilă a acesteia se
-----
majorează cu câte 5% pentru fiecare 50
metri pătraţi sau fracţiune din aceştia. -
(ELIMINAT)
Valoarea impozabilă a clădirii se reduce în Valoarea impozabilă a clădirii se reduce în
funcţie de anul terminării acesteia, astfel: funcţie de anul terminării acesteia, astfel:
a) cu 20%, pentru clădirea care are o vechime a) cu 50%, pentru clădirea care are o
de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a vechime de peste 100 de ani la data de 1
anului fiscal de referinţă; ianuarie a anului fiscal de referinţă;
b) cu 10%, pentru clădirea care are o vechime (NOU)
cuprinsă între 30 de ani şi 50 de ani b) cu 30%, pentru clădirea care are o
inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal vechime cuprinsă între 50 de ani şi 100
de referinţă. de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a
anului fiscal de referinţă;
c) cu 10%, pentru clădirea care are o vechime
cuprinsă între 30 de ani şi 50 de ani
inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal
de referinţă.
În cazul clădirii la care au fost executate lucrări În cazul clădirii la care au fost executate lucrări
de renovare majoră, din punct de vedere fiscal, de renovare majoră, din punct de vedere fiscal,
anul terminării se actualizează, astfel că acesta anul terminării se actualizează, astfel că acesta
se consideră ca fiind cel în care a fost efectuată se consideră ca fiind cel în care a fost efectuată
recepţia la terminarea lucrărilor. recepţia la terminarea lucrărilor.
Anul terminării se actualizează în condiţiile în Anul terminării se actualizează în condiţiile în
care, la terminarea lucrărilor de renovare care, la terminarea lucrărilor de renovare
majoră, valoarea clădirii creşte cu cel puţin majoră, valoarea clădirii creşte cu cel
25% faţă de valoarea acesteia la data începerii puţin 50% faţă de valoarea acesteia la data
executării lucrărilor. începerii executării lucrărilor.
II. Clădiri nerezidenţiale – (NOU)
Conform art 458 din Noul Cod fiscal, pentru clădirile nerezidenţiale aflate în
proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote
cuprinse între 0,2-1,3% asupra valorii care poate fi:
a) valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în
ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă;
b) valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de
proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de
referinţă;
c) valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat
în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă, care trebuie depus pana la primul
termen de plata a impozitului (31 martie).
192
In cazul în care contribuabilul depune la organul fiscal local o declaraţie la care
anexează un raport de evaluare, valoarea impozabilă a clădirii este considerată a fi cea
din raportul de evaluare, chiar şi în cazul în care clădirea a fost finalizată sau dobândită în
anul anterior anului de referinţă.
Cota impozitului pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local, iar la

nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului
Bucureşti.
Pentru clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, utilizate
pentru activități din domeniul agricol, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea
unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii.
În cazul în care valoarea clădirii nu poate fi calculată, impozitul se calculează
prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate ca si cand cladirea ar fi
fost rezidentiala.
III. Clădiri cu destinaţie mixtă – (NOU)
CAZ 1. Suprafetele pot fi delimitate

În cazul clădirilor cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice,
impozitul se calculează prin însumarea impozitului calculat pentru suprafaţa folosită în
scop rezidențial cu impozitul determinat pentru suprafaţa folosită în scop
nerezidenţial.
În cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la
care nu se desfășoară nicio activitate economică, impozitul se calculează
conform regulilor aplicabile cladirilor rezidentiale.

Delimitarea suprafeţelor pentru stabilirea impozitului, în funcţie de destinaţia
rezidenţială sau nerezidenţială, rezultă din documentul anexat la declaraţia depusă la
organul fiscal local, care poate fi:
a) contractul de închiriere;
b) contractul de comodat;
c) autorizaţia de construire;
d) documentaţia cadastrală;
e) orice documente doveditoare, altele decât cele de mai sus;
f) declaraţia pe propria răspundere a proprietarului clădirii înregistrată la organul
fiscal, în cazul în care nu există alte documente doveditoare.
Exemplu:
Dl Popa Rares locuieste in Bucuresti, zona centrala, iar societatea comerciala in care
este asociat are sediul social la aceeasi adresa. Conform contractului de comodat, din
totalul suprafetei utile de 100 m2, entitatii i s-a alocat o camera in suprafata de 20 m2.
Societatea nu are deschise puncte de lucru si desfasoara activitati economice la sediu.
193
Cladirea este construita in anul 2010, este dotată cu toate cele patru instalaţii (apă,
canalizare, electrice şi încălzire). Impozitul pe cladiri rezidentiale este de 0,1%, iar pe
cladiri nerezidentiale de 1%.
Care este impozitul pe cladiri datorat?
Vom analiza 2 situatii:
- avand in vedere cadrul legal, dl Popa Rares a apelat la un evaluator autorizat care a
stabilit valoarea apartamentului la nivelul sumei de 300.000 lei;
- dl Popa Rares NU a dorit sa apeleze la un evaluator autorizat.
Situatie 1:
Avand in vedere ca la sediul societatii se desfasoara activitati economice, suprafata
apartamentului de 100 m2 va fi impartita astfel:
- 80 m2 cu destinatie rezidentiala;
- 20 m2 cu destinatie nerezidentiala.
Suprafata rezidentiala:
Suprafata construita = 80 m2 x 1,4 = 112 m2
Valoarea impozabila = 112 m2 x 1.000 lei/m2 x 2,6 = 291.200 lei
Impozit pe cladire = 291.200 lei x 0,1% = 291,2 lei
Suprafata nerezidentiala:
Procent nerezidential = 20 m2 / 100 m2 = 20%
Valoare suprafata în scop nerezidenţial = 300.000 lei x 20% = 60.000 lei
Impozit pe cladire = 60.000 lei x 1% = 600 lei
Impozit pe cladire final = 291,2 lei + 600 lei = 891 lei
Situatie 2:
Daca dl Popa Rares NU ar fi evaluat apartamentul, atunci pentru suprafata
nerezidentiala s-ar fi aplicat un impozit de 2% la valoarea stabilita, ca si cand suprafata
avea destinatie rezidentiala.
Suprafata utila nerezidentiala = 20 m2

Suprafata construita aferenta = 20 m2 x 1,4 = 28 m2
Valoarea impozabila = 28 m2 x 1.000 lei/m2 x 2,6 = 72.800 lei
Impozit pe partea nerezidentiala = 72.800 lei x 2% = 1.456 lei
Impozit pe cladire final = 291,2 lei + 1.456 lei = 1.747 lei
CAZ 2. Suprafetele NU pot fi delimitate

Dacă suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial nu
pot fi evidenţiate distinct, se aplică următoarele reguli:
a) în cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care NU se
desfășoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform regulilor
aplicabile cladirilor rezidentiale;
194
b) în cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care se
desfășoară activitatea economică, iar cheltuielile cu utilitățile sunt
înregistrate în sarcina persoanei care desfăşoară activitatea economică,
impozitul pe clădiri se calculează conform regulilor aplicabile cladirilor
nerezidentiale.
1.3. Calculul impozitului/taxei pe clădiri - persoane juridice
Cota impozitului/taxei pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local, iar la

nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului
Bucureşti. Iata principalele modificari:

Impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea Pentru clădirile rezidenţiale, impozitul/taxa
unei cote de impozitare cuprinse între 0,25% pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote
şi 1,50% inclusiv, asupra valorii de inventar a cuprinse între 0,08%-0,2% asupra valorii
clădirii. impozabile a clădirii.
Pentru clădirile nerezidenţiale, impozitul/
taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei
cote cuprinse între 0,2% - 1,3%, inclusiv,
asupra valorii impozabile a clădirii.
Pentru clădirile nerezidențiale utilizate

pentru activități din domeniul agricol,
impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin
aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii
impozabile a clădirii.
În cazul clădirilor cu destinație mixtă,

impozitul se determină prin însumarea
impozitului calculat pentru suprafaţa folosită în
scop rezidențial cu impozitul calculat pentru
suprafaţa folosită în scop nerezidenţial.
Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de Valoarea impozabilă a clădirilor este valoarea
intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în de la 31 decembrie a anului anterior celui
contabilitatea proprietarului clădirii. pentru care se datorează impozitul/taxa şi
poate fi:
a) ultima valoare impozabilă înregistrată în
evidenţele organului fiscal;
b) valoarea rezultată dintr-un raport de
evaluare întocmit de un evaluator
autorizat în conformitate cu standardele de
evaluare a bunurilor aflate în vigoare la
data evaluării;
c) valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în
cazul clădirilor noi, construite în cursul
anului fiscal anterior;
195
d) valoarea clădirilor care rezultă din actul
prin care se transferă dreptul de
proprietate, în cazul clădirilor dobândite în
cursul anului fiscal anterior;
e) în cazul clădirilor care sunt finanțate în
baza unui contract de leasing financiar,
valoarea rezultată dintr-un raport de
evaluare întocmit de un evaluator
autorizat;
f) în cazul clădirilor pentru care se datorează
taxa pe clădiri, valoarea înscrisă în
contabilitatea proprietarului clădirii și
comunicată concesionarului, locatarului,
titularului dreptului de administrare sau de
folosinţă, după caz.
În cazul clădirii la care au fost executate lucrări in cazul extinderii, îmbunătăţirii, desfiinţării
de reconstruire, consolidare, modernizare, parţiale sau al altor modificări aduse unei
modificare sau extindere, de către locatar, din clădiri existente, inclusiv schimbarea integrală
punct de vedere fiscal, acesta are obligaţia să sau parţială a folosinţei, care determină
comunice locatorului valoarea lucrărilor creşterea sau diminuarea valorii impozabile
executate pentru depunerea unei noi declaraţii a clădirii cu mai mult de 25%, proprietarul
fiscale, în termen de 30 de zile de la data are obligaţia să depună o nouă declaraţie de
terminării lucrărilor respective. (ELIMINAT) impunere la organul fiscal local în a cărui rază
teritorială de competenţă se află clădirea, în
termen de 30 de zile de la data modificării
respective, şi datorează impozitul pe clădiri
determinat în noile condiţii începând cu data de
1 ianuarie a anului următor.
In cazul unei clădiri a cărei valoare a fost
recuperată integral pe calea amortizării,
-----
valoarea impozabilă se reduce cu 15%.
(ELIMINAT)
În cazul unei clădiri care a fost reevaluată, Valoarea impozabilă a clădirii se actualizează
valoarea impozabilă este valoarea contabilă o dată la 3 ani pe baza unui raport de evaluare
rezultată în urma reevaluării, înregistrată ca a clădirii întocmit de un evaluator autorizat.
atare în contabilitatea proprietarului. Aceasta obligatie NU se aplică în cazul
În cazul unei clădiri care nu a fost clădirilor care aparţin persoanelor faţă de
reevaluată, cota impozitului pe clădiri se care a fost pronunţată o hotărâre definitivă
stabileşte de consiliul local/Consiliul General al de declanşare a procedurii falimentului.
Municipiului Bucureşti între: (NOU)
a) 10% şi 20% pentru clădirile care nu
au fost reevaluate în ultimii 3 ani anteriori În cazul în care proprietarul clădirii NU a
anului fiscal de referinţă; actualizat valoarea impozabilă a clădirii în
b) 30% şi 40% pentru clădirile care nu ultimii 3 ani anteriori anului de referinţă, cota
au fost reevaluate în ultimii 5 ani anteriori impozitului/taxei pe clădiri este 5%.
anului fiscal de referinţă .
În cazul în care proprietarul clădirii pentru care
se datorează taxa pe clădiri NU a actualizat
valoarea impozabilă în ultimii 3 ani anteriori
196
anului de referinţă, diferența de taxă față de
cea stabilită conform regulilor aplicabile
cladirilor rezidentiale sau nerezidentiale va fi
datorată de proprietarul clădirii.

ATENTIE! Atat in cazul persoanelor fizice, cat si al celor juridice, in cazul în care
valoarea clădirii nu se evidenţiază distinct în actele prin care se dobândeşte dreptul de
proprietate, impozitul pe clădiri se va stabili la valoarea totală din actul respectiv. De
exemplu, în cazul unui contract de vânzare-cumpărare a unei clădiri şi a unui teren, în
sumă totală de 300.000 lei, în care nu este identificată distinct valoarea clădirii, impozitul
pe clădiri se va calcula asupra valorii de 300.000 lei.
1.4. Declararea, dobândirea, înstrăinarea şi modificarea clădirilor

În cazul unei clădiri care a fost dobândită sau construită de o persoană în cursul
anului, impozitul pe clădire se datorează de către persoana respectivă cu începere de la
data de întâi a lunii următoare celei în care clădirea a fost dobândită sau construită.
În cazul unei clădiri care a fost înstrăinată, demolată sau distrusă, după caz, în
cursul anului, impozitul pe clădire încetează a se mai datora de persoana respectivă cu
începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care clădirea a fost înstrăinată,
demolată sau distrusă.
În cazul extinderii, îmbunătăţirii, distrugerii parţiale sau al altor modificări aduse
unei clădiri existente, impozitul pe clădire se recalculează începând cu data de întâi a
lunii următoare celei în care a fost finalizată modificarea.
DUPA 1 ianuarie 2016

Conform art 461 din Noul Cod fiscal, impozitul pe clădiri este datorat pentru
întregul an fiscal de persoana care are în proprietate clădirea la data de 31
decembrie a anului fiscal anterior.
În cazul dobândirii sau construirii unei clădiri în cursul anului, proprietarul
acesteia are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază
teritorială de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data dobândirii şi
datorează impozit pe clădiri începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
În cazul în care dreptul de proprietate asupra unei clădiri este transmis în cursul
unui an fiscal, impozitul va fi datorat de persoana care deţine dreptul de proprietate
asupra clădirii la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior anului în care se
înstrăinează.
În cazul extinderii, îmbunătăţirii, desfiinţării parţiale sau al altor modificări aduse

unei clădiri existente, inclusiv schimbarea integrală sau parțială a folosinţei, precum şi în
cazul reevaluării unei clădiri, care determină creşterea sau diminuarea impozitului,
proprietarul are obligaţia să depună o nouă declaraţie de impunere la organul fiscal local
197
în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data
modificării respective şi datorează impozitul pe clădiri determinat în noile condiţii
începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
În cazul desfiinţării unei clădiri, proprietarul are obligaţia să depună o nouă
declaraţie de impunere la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se
află clădirea, în termen de 30 de zile de la data demolării sau distrugerii şi încetează
să datoreze impozitul începând cu data de 1 ianuarie a anului următor, inclusiv
în cazul clădirilor pentru care nu s-a eliberat autorizaţie de desfiinţare.
Dacă încadrarea clădirii în funcţie de rangul localităţii şi zonă se modifică în

cursul unui an sau în cursul anului intervine un eveniment care conduce la modificarea
impozitului pe clădiri, impozitul se calculează conform noii situaţii începând cu data de
1 ianuarie a anului următor.
În cazul clădirilor la care se constată diferenţe între suprafeţele înscrise în actele de

proprietate şi situaţia reală rezultată din măsurătorile executate în condiţiile Legii
cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996, pentru determinarea sarcinii
fiscale se au în vedere suprafeţele care corespund situaţiei reale, dovedite prin
lucrări de cadastru.
Datele rezultate din lucrările de cadastru se înscriu în evidenţele fiscale, în registrul
agricol, precum şi în cartea funciară, iar impozitul se calculează conform noii situaţii
începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care se înregistrează la
organul fiscal local lucrarea de cadastru, ca anexă la declaraţia fiscală.
În cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe
întreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli:
a) impozitul pe clădiri se datorează de locatar, începând cu data de 1 ianuarie a
anului următor celui în care a fost încheiat contractul;
b) în cazul încetării contractului de leasing, impozitul pe clădiri se datorează de
locator, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor încheierii procesului-
verbal de predare a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea
bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing;
c) atât locatorul, cât şi locatarul au obligaţia depunerii declaraţiei fiscale la organul
fiscal local în a cărui rază de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de
la data finalizării contractului de leasing sau a încheierii procesului-verbal de
predare a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în
posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing, însoţită de o copie
a acestor documente.
Taxa pe cladiri
Taxa pe clădiri se datorează pe perioada valabilității contractului prin care se
constituie dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă. În cazul
contractelor care prevăd perioade mai mici de un an, taxa se datorează proporțional
cu intervalul de timp pentru care s-a transmis dreptul de concesiune, închiriere,
administrare ori folosinţă.
198
Persoana care datorează taxa pe clădiri are obligația să depună o declarație la
organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, până la data
de 25 a lunii următoare celei în care intră în vigoare contractul prin care se acordă
dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă, la care anexează o copie a
acestui contract.
În cazul unei situații care determină modificarea taxei pe clădiri datorate,
persoana care datorează taxa pe clădiri are obligația să depună o declarație la organul
fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, până la data de 25 a
lunii următoare celei în care s-a înregistrat situația respectivă.
ATENTIE!
Impozitul pe cladiri se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31
martie şi 30 septembrie inclusiv.
Taxa pe clădiri se plătește lunar, până la data de 25 a lunii următoare fiecărei
luni din perioada de valabilitate a contractului prin care se transmite dreptul de
concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă.
2. Impozitul pe teren şi taxa pe teren
Cu anumite exceptii, orice persoană care are în proprietate teren situat în

România datorează pentru acesta un impozit anual.
Pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor
administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în
folosinţă, după caz, se stabileşte taxa pe teren care reprezintă sarcina fiscală a
concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinţă, în
condiţii similare impozitului pe teren.
Taxa pe teren se plătește proporțional cu perioada pentru care este constituit
dreptul de concesionare, închiriere, administrare ori folosință, iar pe perioada în care
pentru un teren se plătește taxa pe teren, NU se datorează impozitul pe teren.
2.1. Scutiri de la plata impozitului/taxei
Nu se datorează impozit/taxă pe teren pentru:

terenul aferent unei clădiri, pentru HG 1/2016 Normele de aplicare
suprafaţa de teren care este acoperită de Pentru suprafeţele de teren acoperite de o
o clădire - ELIMINAT clădire se datorează impozit/taxa pe teren. Prin
sintagma suprafaţa de teren care este acoperită
de o clădire se înţelege suprafaţa construită la
sol a clădirilor.
orice teren deţinut, administrat sau folosit de terenurile aflate în proprietatea publică sau
către o instituţie publică, cu excepţia privată a statului sau a unităţilor
suprafeţelor folosite pentru activităţi administrativ-teritoriale, cu excepţia
economice. suprafeţelor folosite pentru activităţi
economice sau agrement. (NOU)
199
terenurile aflate în domeniul privat al statului
concesionate, închiriate, date în administrare
----- ori în folosinţă, după caz, instituţiilor publice cu
finanţare de la bugetul de stat, utilizate pentru
activitatea proprie a acestora. (NOU)
terenurile fundaţiilor înființate prin testament,
constituite conform legii, cu scopul de a
----- întreţine, dezvolta şi ajuta instituţii de cultură
naţională, precum şi de a susţine acţiuni cu
caracter umanitar, social şi cultural. (NOU)
terenurile pe care sunt amplasate elementele
----- infrastructurii feroviare publice, precum și
cele ale metroului. (NOU)
terenurile Academiei Române și ale
fundaţiilor proprii înfiinţate de Academia
----- Română, în calitate de fondator unic, cu
excepția terenurilor care sunt folosite
pentru activități economice. (NOU)
terenurile aflate în proprietatea sau
coproprietatea veteranilor de război, a
-----
văduvelor de război şi a văduvelor
nerecăsătorite ale veteranilor de război. (NOU)
terenul aferent clădirii de domiciliu, aflat în
proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu
handicap grav sau accentuat şi a
persoanelor încadrate în gradul I de
-----
invaliditate, respectiv a reprezentanților
legali ai minorilor cu handicap grav sau
accentuat şi ai minorilor încadrați în gradul I de
invaliditate. (NOU)
orice teren al unui cult religios recunoscut de terenurile aparţinând cultelor religioase
lege şi al unei unităţi locale a acestuia, cu recunoscute oficial şi asociaţiilor religioase,
personalitate juridica precum şi componentelor locale ale acestora,
cu excepţia suprafeţelor care sunt
folosite pentru activităţi economice.
orice teren al unei instituţii de învăţământ terenurile utilizate de unităţile şi instituţiile de
preuniversitar şi universitar, autorizată învăţământ de stat, confesional sau particular,
provizoriu sau acreditată autorizate să funcţioneze provizoriu ori
acreditate, cu excepţia suprafețelor care
sunt folosite pentru activităţi economice
care generează alte venituri decât cele
din taxele de şcolarizare, servirea
meselor pentru preşcolari, elevi sau
studenţi şi cazarea acestora, precum și
clădirile utilizate de către creşe.
orice teren al unei unităţi sanitare de interes terenurile unităţilor sanitare publice, cu
naţional care nu a trecut în patrimoniul excepţia suprafeţelor folosite pentru
200
autorităţilor locale activităţi economice
terenurile care prin natura lor şi nu prin terenurile folosite pentru activităţile de apărare
destinaţia dată sunt improprii pentru împotriva inundaţiilor, gospodărirea apelor,
agricultură sau silvicultură, orice terenuri hidrometeorologie, cele care contribuie la
ocupate de iazuri, bălţi, lacuri de acumulare exploatarea resurselor de apă, cele folosite ca
sau căi navigabile (ELIMINAT), cele folosite zone de protecţie definite în lege, precum şi
pentru activităţile de apărare împotriva terenurile utilizate pentru exploatările din
inundaţiilor, gospodărirea apelor, subsol, încadrate astfel printr-o hotărâre a
hidrometeorologie, cele care contribuie la consiliului local, în măsura în care nu afectează
exploatarea resurselor de apă, cele folosite ca folosirea suprafeţei solului
zone de protecţie definite în lege, precum şi
terenurile utilizate pentru exploatările din terenurile care prin natura lor şi nu prin
subsol, încadrate astfel printr-o hotărâre a destinaţia dată sunt improprii pentru
consiliului local, în măsura în care nu afectează agricultură sau silvicultură
folosirea suprafeţei solului
terenurile din jurul pistelor reprezentând zone terenurile ocupate de piste și terenurile
de siguranţă din jurul pistelor reprezentând zone de
siguranţă
terenurile parcurilor industriale, ştiinţifice şi terenurile din parcurile industriale, parcurile
tehnologice ştiinţifice şi tehnologice, precum și cele
utilizate de incubatoarele de afaceri, cu
respectarea legislaţiei în materia ajutorului de
stat.
(NOU)
Conform art 464, alin 2) din Noul Cod fiscal, Consiliile locale pot hotărî să acorde
scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe teren datorate pentru o serie de terenuri,
dintre care mentionam:
- terenurile utilizate de organizaţii nonprofit folosite exclusiv pentru activitățile
fără scop lucrativ;
- terenurile aparținând asociațiilor și fundațiilor folosite exclusiv pentru activitățile
fără scop lucrativ;
- terenul situat în extravilanul localităților, pe o perioadă de 5 ani ulteriori celui în
care proprietarul efectuează intabularea în cartea funciară pe cheltuială proprie;
- terenurile afectate de calamităţi naturale, pentru o perioadă de până la 5 ani;
- terenurile aflate în proprietatea persoanelor ale căror venituri lunare sunt mai
mici decât salariul minim brut pe ţară ori constau în exclusivitate din
indemnizaţie de şomaj sau ajutor social.
Scutirea sau reducerea decisa de catre Consiliile locale de la plata

impozitului/taxei, se aplică începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în
care persoana depune documentele justificative.
201
Impozitul pe terenurile aflate in proprietatea persoanelor fizice sau juridice si
care sunt utilizate pentru prestarea de servicii turistice pe o durată de cel mult 6 luni
în cursul unui an calendaristic, se reduce cu 50%. Reducerea se aplică în anul fiscal
următor celui în care este îndeplinită această condiție. (NOU)
Scutirea sau reducerea de la plata impozitului/taxei pe teren se aplică

începând cu data de 1 ianuarie 2016 persoanelor care dețin documente justificative
emise până la data de 31 ianuarie 2015 și care sunt depuse la compartimentele de
specialitate ale autorităților publice locale, până la data de 29 februarie 2016.
(NOU)
2.2. Calculul impozitului/taxei pe teren
Daca in cazul cladirilor, Noul Cod fiscal prevede reguli diferite in cazul persoanelor
fizice si al celor juridice, impozitul/taxa pe teren se calculeaza in mod similar atat pentru
persoane fizice, cat si pentru cele juridice.
Impozitul/taxa pe teren se stabileşte luând în calcul suprafața terenului, rangul
localităţii în care este amplasat terenul, zona şi categoria de folosinţă a terenului, conform
încadrării făcute de consiliul local.
Teren intravilan
În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la categoria
de folosinţă terenuri cu construcţii, precum și terenul înregistrat în registrul agricol la
altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii în suprafață de până
2
la 400 m , inclusiv, impozitul/taxa pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei
terenului, exprimată în hectare, cu suma prevăzută la art 465, alin (2) din Noul Cod fiscal
pe ranguri de localitati si zona in cadrul localitatii.
Inainte de 1 ianuarie 2016, aceste sume erau fixe, insa in Noul Cod fiscal se prevad
intervale de valori, nivelul impozitului pe teren fiind stabilit prin hotărâre a consiliului
local, iar la nivelul municipiului București, de catre Consiliului General al Municipiului
București.
În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă

categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, pentru suprafața care
2
depășește 400 m , impozitul/taxa pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei
terenului, exprimată în hectare, cu suma prevăzută la art 465, alin (4) din Noul Cod fiscal
(in functie de categoria de folosinta), iar acest rezultat se înmulţeşte cu coeficientul de
corecţie in functie de rangul localitatii.
Teren extravilan
În cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul/taxa pe teren se stabileşte prin
înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma prevăzută la art 465, alin
(7) din Noul Cod fiscal, înmulţită cu un coeficient de corecţie.
202
2.3. Declararea și datorarea impozitului și a taxei pe teren

Pentru un teren dobândit de o persoană în cursul unui an, impozitul pe teren se
datorează de la data de întâi a lunii următoare celei în care terenul a fost dobândit.
Pentru orice operaţiune juridică efectuată de o persoană în cursul unui an, care are
ca efect transferul dreptului de proprietate asupra unui teren, persoana încetează a
mai datora impozitul pe teren începând cu prima zi a lunii următoare celei în care a fost
efectuat transferul dreptului de proprietate asupra terenului.
Dacă încadrarea terenului în funcţie de poziţie şi categorie de folosinţă se
modifică în cursul unui an sau în cursul anului intervine un eveniment care modifică
impozitul datorat pe teren, impozitul datorat se modifică începând cu data de întâi a
lunii următoare celei în care a intervenit modificarea.
Dacă în cursul anului se modifică rangul unei localităţi, impozitul pe teren se
modifică pentru întregul teren situat în intravilan corespunzător noii încadrări a localităţii,
începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a intervenit această
modificare.

Conform art 466 din Noul Cod fiscal, impozitul pe teren este datorat pentru
întregul an fiscal de persoana care are în proprietate terenul la data de 31
În cazul dobândirii unui teren în cursul anului, proprietarul acestuia are obligaţia
să depună o nouă declaraţie de impunere la organul fiscal local în a cărui rază teritorială
de competenţă se află terenul, în termen de 30 de zile de la data dobândirii şi datorează
impozit pe teren începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
În cazul în care dreptul de proprietate asupra unui teren este transmis în cursul
unui an fiscal, impozitul este datorat de persoana care deţine dreptul de
proprietate asupra terenului la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior
anului în care se înstrăinează.
Dacă încadrarea terenului în funcţie de rangul localităţii şi zonă se modifică în

cursul unui an sau în cursul anului intervine un eveniment care conduce la modificarea
impozitului pe teren, impozitul se calculează conform noii situaţii începând cu
data de 1 ianuarie a anului următor.
În cazul modificării categoriei de folosinţă a terenului, proprietarul acestuia are
obligaţia să depună o nouă declaraţie de impunere la organul fiscal local în a cărui rază
teritorială de competenţă se află terenul, în termen de 30 de zile de la data modificării
folosinţei şi datorează impozitul pe teren conform noii situaţii începând cu data de 1
ianuarie a anului următor.
În cazul terenurilor la care se constată diferenţe între suprafeţele înscrise în

actele de proprietate şi situaţia reală rezultată din măsurătorile executate în condiţiile
203
Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996, pentru determinarea sarcinii fiscale
se au în vedere suprafeţele care corespund situaţiei reale, dovedite prin lucrări de
cadastru.
Datele rezultate din lucrările de cadastru se înscriu în evidenţele fiscale, în registrul
agricol, precum şi în cartea funciară, iar impozitul se calculează conform noii
situaţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care se
înregistrează la organul fiscal local lucrarea respectivă, ca anexă la declaraţia fiscală.
În cazul unui teren care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe
întreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli:
a) impozitul pe teren se datorează de locatar, începând cu data de 1 ianuarie a
anului următor celui în care a fost încheiat contractul;
b) în cazul în care contractul de leasing financiar încetează altfel decât prin ajungerea
la scadență, impozitul pe teren se datorează de locator, începând cu data de 1
ianuarie a anului următor celui în care terenul a fost predat locatorului prin
încheierea procesului-verbal de predare primire a bunului sau a altor documente
similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii
contractului de leasing;
c) atât locatorul, cât și locatarul au obligaţia depunerii declaraţiei fiscale la organul
fiscal local în a cărui rază de competenţă se află terenul, în termen de 30 de zile de
la data finalizării contractului de leasing sau a încheierii procesului-verbal de
predare a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în
posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing însoţită de o copie a
acestor documente.
Taxa pe teren
Taxa pe teren se datorează pe perioada valabilității contractului prin care se
constituie dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă. În cazul
contractelor care prevăd perioade mai mici de un an, taxa se datorează proporțional cu
intervalul de timp pentru care s-a transmis dreptul de concesiune, închiriere, administrare
ori folosinţă.
Persoana care datorează taxa pe teren are obligația să depună o declarație la
organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află terenul, până la data de
25 a lunii următoare celei în care intră în vigoare contractul prin care se acordă dreptul
de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă, la care anexează o copie a acestui
contract.
În cazul unei situații care determină modificarea taxei pe teren datorate, persoana
care datorează taxa pe teren are obligația să depună o declarație la organul fiscal local în
a cărui rază teritorială de competenţă se află terenul, până la data de 25 a lunii
următoare celei în care s-a înregistrat situația respectivă.
ATENTIE!
Impozitul pe teren se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31
martie şi 30 septembrie inclusiv.
204
Taxa pe teren se plătește lunar, până la data de 25 a lunii următoare fiecărei
luni din perioada de valabilitate a contractului prin care se transmite dreptul de
concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă. (NOU)
3. Impozitul pe mijloacele de transport
Orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie

înmatriculat/înregistrat în România datorează un impozit anual pentru mijlocul de
transport, cu anumite excepţii. Impozitul pe mijloacele de transport se datorează pe
perioada cât mijlocul de transport este înmatriculat sau înregistrat în România.
In continuare am extras cateva situatii in care NU se datorează impozitul pe
mijloacele de transport: (NOU)
- autovehiculele acționate electric;
- mijloacele de transport folosite exclusiv pentru intervenții în situații de
urgență;
- autovehiculele second-hand înregistrate ca stoc de marfă şi care nu sunt utilizate
în folosul propriu al operatorului economic, comerciant auto sau societate de
leasing;
- mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu
handicap grav sau accentuat, cele pentru transportul persoanelor cu handicap sau
invaliditate, aflate în proprietatea sau coproprietatea reprezentanților legali ai
minorilor cu handicap grav sau accentuat și ai minorilor încadrați în gradul I de
invaliditate, pentru un singur mijloc de transport, la alegerea contribuabilului;
- mijloacele de transport ale organizaţiilor care au ca unică activitate acordarea
gratuită de servicii sociale în unităţi specializate care asigură găzduire, îngrijire
socială şi medicală, asistenţă, ocrotire, activităţi de recuperare, reabilitare şi
reinserţie socială pentru copil, familie, persoane cu handicap, persoane vârstnice,
precum şi pentru alte persoane aflate în dificultate, în condiţiile legii.
Consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului pe

mijloacele de transport agricole utilizate efectiv în domeniul agricol. Scutirea sau
reducerea de la plata impozitului pe mijloacele de transport agricole utilizate efectiv în
domeniul agricol, se aplică începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în
care persoana depune documentele justificative. (NOU)
Scutirea sau reducerea de la plata impozitului pe mijloacele de transport se
aplică începând cu data de 1 ianuarie 2016 persoanelor care dețin documente
justificative emise până la data de 31 ianuarie 2015 și care sunt depuse la
compartimentele de specialitate ale autorităților publice locale, până la data de 29
februarie 2016. (NOU)
Calculul impozitului
Modul de calcul al impozitul pe mijloacele de transport ramane acelasi. Astfel,
impozitul se calculează în funcţie de tipul mijlocului de transport si de capacitatea
3
cilindrică a acestuia, prin înmulţirea fiecărei grupe de 200 cm sau fracţiune din aceasta cu
suma corespunzătoare prevazuta la art 470, alin (2) din Noul Cod fiscal.
205
În cazul mijloacelor de transport hibride, impozitul se reduce cu minimum
50%, conform hotărârii consiliului local. (NOU)
Pentru urmatoarele categorii de autovehicule, impozitul se determina dupa

aceleasi reguli ca si in vechiul Cod fiscal:
- autovehiculele de transport de marfă cu masa totală autorizată egală sau mai mare
de 12 tone;
- pentru combinaţiile de autovehicule, un autovehicul articulat sau tren rutier, de
transport de marfă cu masa totală maximă autorizată egală sau mai mare de 12
tone;
- remorci, semiremorci sau rulote care nu fac parte dintr-o combinaţie de
autovehicule:
- mijloacele de transport pe apă.
Declararea și datorarea impozitului pe mijloacele de transport
Inainte de 1 ianuarie 2016 - ELIMINAT

In cazul unui mijloc de transport dobândit de o persoană în cursul unui an, taxa
asupra mijlocului de transport se datorează de persoană de la data de întâi a lunii
următoare celei în care mijlocul de transport a fost dobândit.
În cazul unui mijloc de transport care este înstrăinat de o persoană în cursul unui
an sau este radiat din evidenţa fiscală a compartimentului de specialitate al autorităţii de
administraţie publică locală, taxa asupra mijlocului de transport încetează să se mai
datoreze de acea persoană începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care
mijlocul de transport a fost înstrăinat sau radiat din evidenţa fiscală.
Deţinătorii, persoane fizice sau juridice străine, care solicită înmatricularea

temporară a mijloacelor de transport în România au obligaţia să achite integral, la data
solicitării, impozitul datorat pentru perioada cuprinsă între data de întâi a lunii următoare
celei în care se înmatriculează şi până la sfârşitul anului fiscal respectiv.
În situaţia în care înmatricularea priveşte o perioadă care depăşeşte data de 31
decembrie a anului fiscal în care s-a solicitat înmatricularea, deţinătorii au obligaţia să
achite integral impozitul pe mijlocul de transport, până la data de 31 ianuarie a fiecărui an,
astfel:
a) în cazul în care înmatricularea priveşte un an fiscal, impozitul anual;
b) în cazul în care înmatricularea priveşte o perioadă care se sfârşeşte înainte
de data de 1 decembrie a aceluiaşi an, impozitul aferent perioadei cuprinse
între data de 1 ianuarie şi data de întâi a lunii următoare celei în care expiră
înmatricularea.

Conform art 471 din Noul Cod fiscal, impozitul pe mijlocul de transport este datorat
pentru întregul an fiscal de persoana care deţine dreptul de proprietate asupra
unui mijloc de transport înmatriculat sau înregistat în România la data de 31
206
Legea 227/2015 – Noul cod fiscal (ELIMINAT de OUG 50/2015)

În cazul înmatriculării sau înregistrării unui mijloc de transport în cursul anului,
proprietarul acestuia are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui
rază teritorială de competenţă are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, în
termen de 30 de zile de la data înmatriculării/înregistrării şi datorează impozit pe
mijloacele de transport începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
În cazul în care mijlocul de transport este dobândit în alt stat decât România,
proprietarul datorează impozit începând cu data de 1 ianuarie a anului următor
înmatriculării sau înregistrării acestuia în România.
OUG 50/2015
În cazul dobândirii unui mijloc de transport, proprietarul acestuia are obligația să
depună o declarație la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competență are
domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, în termen de 30 de zile de la data
dobândirii și datorează impozit pe mijloacele de transport începând cu data de 1 ianuarie
a anului următor înmatriculării sau înregistrării mijlocului de transport.
În cazul în care mijlocul de transport este dobândit în alt stat decât România,
proprietarul acestuia are obligația să depună o declarație la organul fiscal local în a cărui
rază teritorială de competență are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, și
datorează impozit pe mijloacele de transport începând cu data de 1 ianuarie a anului
următor înmatriculării sau înregistrării acestuia în România.
În cazul radierii din circulaţie a unui mijloc de transport, proprietarul are obligaţia
să depună o declaraţie la organul fiscal în a cărui rază teritorială de competenţă îşi are
domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, în termen de 30 de zile de la data
radierii şi încetează să datoreze impozitul începând cu data de 1 ianuarie a
anului următor.
În cazul oricărei situații care conduce la modificarea impozitului pe mijloacele de

transport, inclusiv schimbarea domiciliului, sediului sau punctului de lucru,
contribuabilul are obligaţia depunerii declaraţiei fiscale cu privire la mijlocul de transport
la organul fiscal local pe a cărei rază teritorială îşi are domiciliul/sediul/punctul de lucru,
în termen de 30 de zile, inclusiv, de la modificarea survenită şi datorează impozitul pe
mijloacele de transport stabilit în noile condiții începând cu data de 1 ianuarie a
anului următor.
În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing
financiar, pe întreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli:
a) impozitul pe mijloacele de transport se datorează de locatar începând cu 1
ianuarie a anului următor încheierii contractului de leasing financiar, până
la sfârșitul anului în cursul căruia încetează contractul de leasing financiar;
b) locatarul are obligația depunerii declarației fiscale la organul fiscal local în a cărui
rază de competență se înregistrează mijlocul de transport, în termen de 30 de zile
207
de la data procesului-verbal a bunului sau a altor documente similare care atestă
intrarea bunului în posesia locatarului, însoţită de o copie a acestor documente;
c) la încetarea contractului de leasing, atât locatarul, cât și locatorul au obligația
depunerii declarației fiscale la consiliul local competent, în termen de 30 de zile de
la data încheierii procesului verbal de predare-primire a bunului sau a altor
documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului însoţită de o
copie a acestor documente.
Atentie! Persoanele fizice și juridice care la data de 31 decembrie 2015 dețin

mijloace de transport radiate din circulație conform prevederilor legale din domeniul
circulației pe drumurile publice, au obligația să depună o declarație în acest sens,
însoțită de documente justificative, la compartimentele de specialitate ale autorității
publice locale, până la data de 29 februarie 2016. (NOU)
4. Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi a autorizaţiilor
Orice persoană care trebuie să obţină un certificat, un aviz sau o autorizaţie trebuie
să plătească o taxă la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice
locale înainte de a i se elibera certificatul, avizul sau autorizaţia necesară.
NOU
Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire pentru alte construcții
decât cele rezidentiale sau clădiri-anexă este egală cu 1% din valoarea autorizată a
lucrărilor de construcţie, inclusiv valoarea instalaţiilor aferente.
Persoanele a căror activitate se încadrează în grupele CAEN 561 - Restaurante,

CAEN 563 - Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor şi CAEN 932 - Alte activităţi
recreative şi distractive (NOU), datorează bugetului local al comunei, oraşului sau
municipiului, după caz, în a cărui rază administrativ - teritorială se desfăşoară activitatea,
o taxă pentru eliberarea/vizarea anuală a autorizaţiei privind desfăşurarea activităţii
de alimentaţie publică:

stabilită de către consiliile locale între 0 şi în funcţie de suprafaţa aferentă activităţilor
4.195 lei inclusiv. respective, în sumă de:
a) până la 4.000 lei, pentru o suprafaţă de
până la 500 m2, inclusiv;
b) între 4.000-8.000 lei (pana la 8.000 lei,
conform OUG 50/2015), pentru o
suprafaţă mai mare de 500 m2.
Din categoria operatiunilor scutite de taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor

şi autorizaţiilor mentionam următoarele: (NOU)
- certificatele, avizele și autorizațiile ai căror beneficiari sunt veterani de război,
văduve de război sau văduve nerecăsătorite ale veteranilor de război;
208
- certificat de urbanism sau autorizaţie de construire, în cazul unei calamități
naturale;
- certificat de urbanism sau autorizaţie de construire, dacă beneficiarul construcţiei
este o organizaţie care are ca unică activitate acordarea gratuită de servicii
sociale în unităţi specializate care asigură găzduire, îngrijire socială şi medicală,
asistenţă, ocrotire, activităţi de recuperare, reabilitare şi reinserţie socială pentru
copil, familie, persoane cu handicap, persoane vârstnice, precum şi pentru alte
persoane aflate în dificultate, în condiţiile legii
5. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate
Conditiile generale, precum si cotele taxelor raman nemodificate. Am extras mai jos
o modificare de care trebuie totusi sa tineti cont:

Consiliile locale pot impune persoanelor care Persoanele care datorează taxa pentru afişaj în
datorează taxa pentru afişaj în scop de reclamă scop de reclamă şi publicitate sunt obligate să
şi publicitate să depună o declaraţie anuală la depună o declaraţie la compartimentul de
compartimentul de specialitate al autorităţii specialitate al autorităţii administraţiei publice
administraţiei publice locale. locale în termen de 30 de zile de la data
amplasării structurii de afișaj.
6. Impozitul pe spectacole
Impozitul pe spectacole se calculează prin aplicarea cotei de impozit la suma

încasată din vânzarea biletelor de intrare şi a abonamentelor.

Cota de impozit se determină: Consiliile locale hotărăsc cota de impozit
a) în cazul unui spectacol de teatru, ca de după cum urmează:
exemplu o piesă de teatru, balet, operă, a) până la 2%, în cazul unui spectacol de
operetă, concert filarmonic sau altă teatru, ca de exemplu o piesă de teatru,
manifestare muzicală, prezentarea unui film balet, operă, operetă, concert filarmonic sau
la cinematograf, un spectacol de circ sau altă manifestare muzicală, prezentarea unui
orice competiţie sportivă internă sau film la cinematograf, un spectacol de circ
internaţională, cota de impozit este egală cu sau orice competiţie sportivă internă sau
2%; internaţională;
b) în cazul oricărei alte manifestări artistice b) până la 5% în cazul oricărei alte
decât cele enumerate la lit. a), cota de manifestări artistice decât cele enumerate
impozit este egală cu 5% . la lit.a).
Impozitul pe spectacole se plăteşte lunar până Impozitul pe spectacole se plăteşte lunar până
la data de 15, inclusiv, a lunii următoare celei la data de 10, inclusiv, a lunii următoare celei
în care a avut loc spectacolul în care a avut loc spectacolul
Reguli speciale pentru videoteci şi discoteci
– ELIMINAT -----
209
În cazul unei manifestări artistice sau al unei
activităţi distractive care are loc într-o
videotecă sau discotecă, impozitul pe
spectacole se stabileşte pentru fiecare zi, prin
înmulţirea numărului de metri pătraţi ai
suprafeţei incintei videotecii sau discotecii cu
suma stabilită de consiliul local, ajustata cu un
coeficient de corecţie in functie de rangul
localitatii.
Persoanele care datorează impozitul pe

spectacole au obligaţia de a depune o declaraţie
la compartimentul de specialitate al autorităţii
administraţiei publice locale privind
spectacolele programate pe durata unei luni
calendaristice, până la data de 15, inclusiv, a
lunii precedente celei în care sunt programate
spectacolele respective.
7. Alte taxe locale

Taxa pentru îndeplinirea procedurii de divorţ Taxa pentru îndeplinirea procedurii de divorţ
pe cale administrativă este în cuantum de 500 pe cale administrativă este în cuantum de 500
lei şi poate fi majorată prin hotărâre a lei şi poate fi majorată prin hotărâre a
consiliului local, fără ca majorarea să poată consiliului local, fără ca majorarea să poată
depăşi 20% din această valoare. Taxa se face depăşi 50% din această valoare. Taxa se face
venit la bugetul local. venit la bugetul local.
Pentru eliberarea de copii heliografice de pe
planuri cadastrale sau de pe alte asemenea
-----
planuri, deţinute de consiliile locale, consiliul
local stabileşte o taxă de până la 32 lei, inclusiv.
8. Alte dispozitii
Autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale, la propunerea autorităţii

executive, poate stabili cote adiţionale la impozitele şi taxele locale, în funcţie de
următoarele criterii: economice, sociale, geografice, precum şi de necesităţile bugetare
locale.

Cotele adiționale nu pot fi mai mari de 20% Cotele adiţionale nu pot fi mai mari de 50%
față de nivelurile aprobate prin hotărâre a faţă de nivelurile maxime stabilite în Codul
Guvernului. fiscal.
Pentru terenul agricol nelucrat timp de 2

ani consecutiv, consiliul local poate
210
majora impozitul pe teren cu până la
500% începând cu al treilea an, în
condițiile stabilite prin hotărâre a
consiliului local. (NOU)
Consiliul local poate majora impozitul pe
clădiri și impozitul pe teren cu până la
500% pentru clădirile și terenurile,
neîngrijite, situate în intravilan.
Criteriile de încadrare se adoptă prin
hotărâre a Consiliului Local. Clădirile și
terenurile supuse majorarii de impozit se
stabilesc prin hotărâre a consiliului local
conform elementelor de identificare potrivit
nomenclaturii stradale.
Hotărârile consiliului local au caracter
individual.
În cazul oricărui impozit sau oricărei taxe În cazul oricărui impozit sau oricărei taxe
locale, care constă într-o anumită sumă în lei locale, care constă într-o anumită sumă în lei
sau care este stabilită pe baza unei anumite sau care este stabilită pe baza unei anumite
sume în lei, sumele respective se indexează o sume în lei, sumele respective se
dată la 3 ani, ţinând cont de evoluţia ratei indexează anual, până la data de 30
inflaţiei de la ultima indexare. aprilie, de către consiliile locale, ținând
cont de rata inflaţiei pentru anul fiscal anterior,
Sumele indexate se iniţiază în comun de comunicată pe site-urile oficiale ale MFP şi
Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Ministerului Dezvoltării Regionale și
Administraţiei şi Internelor şi se aprobă prin Administrației Publice.
hotărâre a Guvernului, emisă până la data de 30 Sumele indexate se aprobă prin hotărâre a
aprilie, inclusiv, a fiecărui an.
consiliului local și se aplică în anul fiscal
următor. La nivelul municipiului Bucureşti,
această atribuţie revine Consiliului General al
Municipiului Bucureşti.
Aceste prevederi se aplică începând

cu 1 ianuarie 2017 .
Consiliile locale adoptă hotărâri privind nivelurile impozitelor și taxelor locale

pentru anul 2016, în termen de 60 de zile de la data publicării în MOf a Noului Cod fiscal.
La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al
Municipiului Bucureşti.
OUG 41/2015 modifica legea in sensul ca nivelurile impozitelor si taxelor locale se
aproba prin dispozitie a primarului, pana la expirarea termenului de 60 de zile, in cazul
in care consiliul local este dizolvat, sau prin decizie emisa de catre secretarul unitatii
administrativ-teritoriale sau de catre persoana desemnata in conditiile art. 55 alin. (81)
din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata, cu avizul administratiei
judetene a finantelor publice, in cazul in care consiliul local este dizolvat si primarul nu
211
isi poate exercita atributiile ca urmare a incetarii sau suspendarii mandatului in
conditiile legii, ori in situatia in care fata de acesta au fost dispuse potrivit legii penale
masuri preventive, altele decat cele care determina suspendarea mandatului si care fac
imposibila exercitarea de catre acesta a atributiilor prevazute de lege. Dispozitia
primarului, respectiv decizia secretarului sau persoanei desemnate se aduc la cunostinta
publica.
În vederea clarificării și stabilirii reale a situației fiscale a contribuabililor,

compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale au
competența de a solicita informații și documente cu relevanță fiscală sau pentru
identificarea contribuabililor sau a materiei impozabile ori taxabile, după caz, iar notarii,
avocații, executorii judecătorești, organele de poliție, organele vamale, serviciile publice
comunitare pentru regimul permiselor de conducere și înmatriculare a vehiculelor,
serviciile publice comunitare pentru eliberarea pașapoartelor simple, serviciile publice
comunitare de evidență a persoanelor, precum și orice altă entitate care deține informații
sau documente cu privire la bunurile impozabile sau taxabile, după caz, ori la persoanele
care au calitatea de contribuabil au obligația furnizării acestora fără plată, în termen de 15
zile lucrătoare de la data primirii solicitării.
Necomunicarea informațiilor și a documentelor de natura celor de mai sus în
termenul de 15 zile lucrătoare de la data primirii solicitării constituie contravenție și se
sancționează cu amendă de la 500 la 2.500 lei.
9. Concluzii finale Impozite si taxe locale
In continuare, regasiti cateva dintre cele mai importante modificari care vizeaza
Titlul IX „Impozite si taxe locale” din Noul Cod fiscal:
a) eliminarea taxei hoteliere;
b) introducerea unor noi cladiri in categoria celor scutite de impozit;
c) consiliile locale pot hotărî acordarea unor scutiri sau reduceri ale impozitelor;
d) eliminarea prevederilor conform carora persoanele fizice care au în proprietate două
sau mai multe clădiri datorează un impozit pe clădiri majorat;
e) clasificarea cladirilor in rezidentiale, nerezidentiale si cu destinatie mixta;
f) in cazul cladirilor rezidentiale detinute atat de persoane fizice, cat si de persoane
juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08%-
0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii;
g) in cazul cladirilor nerezidentiale detinute atat de persoane fizice, cat si de persoane
juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2-
1,3% asupra valorii clădirii;
h) pentru clădirile nerezidenţiale detinute de persoane fizice, valoarea impozabila
trebuie stabilita prin raport de evaluare daca aceasta nu a fost construita sau
dobandita in ultimii 5 ani;
212
i) daca valoarea unei clădiri nerezidentiale detinuta de o persoana fizica nu poate fi
calculată, impozitul se determina prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile
determinate ca si cand cladirea ar fi fost rezidentiala;
j) in cazul clădirilor cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul
se calculează prin însumarea impozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop
rezidențial cu impozitul determinat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial;
k) in cazul persoanelor fizice, daca la adresa clădirii cu destinatie mixta este înregistrat
un domiciliu fiscal la care nu se desfășoară nicio activitate economică, impozitul se
calculează conform regulilor aplicabile cladirilor rezidentiale;
l) dacă suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial nu pot fi
evidenţiate distinct, iar la adresa clădirii, o persoană fizică are inregistrată o companie,
aceasta va avea regimul fiscal nerezidențial numai în situația când se deduc
cheltuielile cu utilitățile;
m) pentru clădirile nerezidențiale detinute atat de persoane fizice, cat si de persoane
juridice, utilizate pentru activități din domeniul agricol, impozitul pe clădiri se
calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii;
n) in cazul în care proprietarul clădirii este o persoana juridica si acesta NU a actualizat
valoarea impozabilă a clădirii în ultimii 3 ani anteriori anului de referinţă, cota
impozitului/taxei pe clădiri este 5%;
o) este eliminata prevederea conform careia in cazul clădirii la care au fost executate
lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, de
către locatar, din punct de vedere fiscal, acesta are obligaţia să comunice locatorului
valoarea lucrărilor executate pentru depunerea unei noi declaraţii fiscale, în 30 de zile de
la data terminării lucrărilor respective;
p) impozitul pe clădirile si terenurile aflate în proprietatea persoanelor fizice și juridice care
sunt utilizate pentru prestarea de servicii turistice cu caracter sezonier, pe o durată
de cel mult 6 luni în cursul unui an calendaristic, se reduce cu 50%. Reducerea se
aplică în anul fiscal următor celui în care este îndeplinită această condiție;
q) impozitul pe clădiri, impozitul pe teren si impozitul pe mijloacele de transport sunt
datorate pentru întregul an fiscal de persoana care are în proprietate activul la
data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, fara ca aceste impozite sa se mai
calculeze pe fractiuni de an;
r) impozitul pe cladiri si pe teren se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31
martie şi 30 septembrie inclusiv, insa taxa pe clădiri/teren se plătește lunar, până la
data de 25 a lunii următoare fiecărei luni din perioada de valabilitate a contractului
prin care se transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă;
s) eliminarea prevederii conform careia NU se datoreaza impozit pe terenul aferent
unei clădiri, pentru suprafaţa de teren care este acoperită de o clădire;
t) scutirea de la plata impozitului pe mijloacele de transport a autovehiculelor acționate
electric si a mijloacelor de transport folosite exclusiv pentru intervenții în situații de
urgență;
u) in cazul mijloacelor de transport hibride, impozitul se reduce cu minimum 50%,
conform hotărârii consiliului local;
213
v) consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului pe mijloacele
de transport agricole utilizate efectiv în domeniul agricol;
w) modificarea prevederilor referitoare la cota de impozit aferenta impozitului pe
spectacole si a scadentei acestuia;
x) autoritatile publice locale pot majora impozitele locale cu pana la 50% faţă de
nivelurile maxime stabilite în Codul fiscal, fata de 20% cat preciza legislatia anterioara;
y) pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv, consiliul local poate majora
impozitul pe teren cu până la 500% începând cu al treilea an;
z) Consiliul local poate majora impozitul pe clădiri și impozitul pe teren cu până la
500% pentru clădirile și terenurile, neîngrijite, situate în intravilan, criteriile de
încadrare urmand a fi adoptate prin hotărâre a Consiliilor Locale;
aa) Incepand cu 1 ianuarie 2017, in cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, sumele
respective se indexează anual cu rata inflatiei, până la data de 30 aprilie si nu o
data la 3 ani cum se proceda anterior - nu va mai fi emisa o HG in acest sens;
214
H. Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi

Veniturile impozabile obţinute din România, indiferent dacă veniturile sunt primite
în România sau în străinătate, sunt

k) venituri din servicii prestate în România de i) venituri din prestarea de servicii de
orice natură şi în afara României de natura management sau de consultanţă din
serviciilor de management, de consultanţă orice domeniu, dacă aceste venituri sunt
în orice domeniu, de marketing, de asistenţă obţinute de la un rezident sau dacă
tehnică, de cercetare şi proiectare în orice veniturile respective sunt cheltuieli ale
domeniu, de reclamă şi publicitate indiferent de
unui sediu permanent în România
forma în care sunt realizate şi celor prestate de
avocaţi, ingineri, arhitecţi, notari publici,
k) venituri din servicii prestate în
contabili, auditori;
nu reprezintă venituri impozabile în România România, exclusiv transportul internaţional şi
veniturile din transportul internaţional şi prestările de servicii accesorii acestui
prestările de servicii accesorii acestui transport;
transport;
venituri reprezentând remuneraţii primite de venituri reprezentând remuneraţii primite
nerezidenţi ce au calitatea de administrator, de persoane juridice străine care
fondator sau membru al consiliului de acţionează în calitate de administrator,
administraţie al unei persoane juridice române; fondator sau membru al consiliului de
administraţie al unei persoane juridice române
veniturile din pensii primite de la bugetul
asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat, în
măsura în care pensia lunară depăşeşte -----
plafonul de 1.000 lei. – ELIMINAT
venituri obţinute la jocurile de noroc practicate venituri obţinute la jocurile de noroc practicate
în România, pentru toate sumele încasate de în România, pentru toate câștigurile primite
un participant de la un organizator de jocuri de de un participant de la un organizator sau
noroc plătitor de venituri din jocuri de noroc,
exclusiv jocurile de noroc la distanță şi
festivaluri de poker
venituri realizate de nerezidenţi din lichidarea venituri realizate de nerezidenţi din lichidarea
unei persoane juridice române. Venitul brut unei persoane juridice române. Venitul brut
realizat din lichidarea unei persoane juridice realizat din lichidarea unei persoane juridice
române reprezintă suma excedentului române reprezintă suma excedentului
distribuţiilor în bani sau în natură care distribuţiilor în bani sau în natură care
depăşeşte aportul la capitalul social al depăşeşte aportul la capitalul social al
persoanei fizice/juridice beneficiare persoanei fizice/juridice beneficiare.
Se consideră venituri din lichidarea unei

persoane juridice, din punct de vedere fiscal, și
veniturile obținute în cazul reducerii
capitalului social, potrivit legii, altele decât
215
cele primite ca urmare a restituirii cotei-părți
din aporturi. Venitul impozabil reprezintă
diferența între distribuțiile în bani sau în
natură efectuate peste valoarea fiscală a
titlurilor de valoare (NOU)
Următoarele venituri impozabile obţinute din România NU sunt impozitate

potrivit prezentului capitol şi se impozitează conform Titlului II „Impozit pe profit” sau
Titlul IV „Impozit pe venit”, după caz:
veniturile unei persoane juridice străine veniturile unei persoane juridice străine
obţinute din proprietăţi imobiliare situate în obţinute din transferul proprietăţilor imobiliare
România sau din transferul titlurilor de situate în România sau a oricăror drepturi
participare, deţinute într-o persoană juridică legate de aceste proprietăți, inclusiv
română închirierea sau cedarea folosinței
bunurilor proprietăţii imobiliare situate
în România, veniturile din exploatarea
resurselor naturale situate în România,
precum şi veniturile din vânzarea-cesionarea
titlurilor de participare deţinute la o persoană
juridică română;
veniturile unei persoane fizice nerezidente veniturile unei persoane fizice nerezidente
obţinute din închirierea sau din altă formă de obţinute din închirierea sau din altă formă de
cedare a dreptului de folosinţă a unei cedare a dreptului de folosinţă a unei
proprietăţi imobiliare situate în România, proprietăţi imobiliare situate în România, din
din transferul proprietăţilor imobiliare situate transferul proprietăţilor imobiliare situate în
în România, din transferul titlurilor de România, din transferul titlurilor de participare,
participare deţinute la o persoana juridică deţinute la o persoană juridică română şi din
română şi din transferul titlurilor de valoare. transferul titlurilor de valoare emise de
rezidenţi români
venituri obţinute din România de persoana
juridică rezidentă într-un stat cu care România
are încheiată o convenţie de evitare a dublei
impuneri din activităţi desfăşurate de artişti şi
sportivi.
-----
venituri obţinute din România de persoane
fizice rezidente într-un stat cu care România
are încheiată o convenţie de evitare a dublei
impuneri în calitate de artişti sau sportivi.
venituri primite de persoane fizice nerezidente
care acţionează în calitatea lor de
----- administrator, fondator sau membru al
consiliului de administraţie al unei persoane
juridice române .
216
veniturile din pensii definite la art.99, în
măsura în care pensia lunară depăşeşte
-----
plafonul neimpozabil prevăzut la art.100 din
Noul Cod fiscal.
NOU!
In ceea ce priveste impozitul datorat, noutatea consta in introducerea cotei de
5% pentru veniturile din dividende obtinute de la un rezident.
Conform art 229 din Noul Cod fiscal, se reintroduce scutirea de la impozit pentru
dobânda la instrumente/titluri de creanţă emise de societăţile române, dacă
instrumentele/titlurile de creanţă sunt emise în baza unui prospect aprobat de autoritatea
de reglementare competentă şi dobânda este plătită unei persoane care nu este o
persoană afiliată a emitentului instrumentelor/titlurilor de creanţă respective.
Reţinerea impozitului din veniturile obţinute din România - artişti şi sportivi (NOU)
Veniturile obţinute de artişti sau sportivi, persoane fizice sau juridice, rezidenţi
într-un stat membru al UE sau într-un stat cu care România are încheiată o convenţie
pentru evitarea dublei impuneri, pentru activităţile desfăşurate în această calitate în
România şi în condiţiile prevăzute în convenţie se impun cu o cotă de 16%, aplicată
asupra veniturilor brute.
Impozitul se calculează, respectiv se reţine în momentul plăţii venitului, se declară
şi se plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-
a plătit venitul. Impozitul se calculează, se reţine, se declară şi se plăteşte, în lei, la bugetul
de stat, la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de BNR pentru ziua în care se
efectuează plata venitului către nerezidenţi. Obligaţia calculării, reţinerii, declarării şi
plăţii impozitului la bugetul de stat revine plătitorului de venit.
Persoana juridică rezidentă într-un stat membru al UE sau într-un stat cu care
România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri care obţine venituri din
activităţi desfăşurate în România de artişti de spectacol sau sportivi poate opta pentru
regularizarea impozitului plătit prin declararea şi plata impozitului pe profit pentru
profitul impozabil aferent acestor venituri, conform regulilor stabilite în Titlul II „Impozit
pe profit”. Impozitul reţinut la sursă constituie plată anticipată în contul impozitului anual
pe profit și se scade din impozitul pe profit datorat.
Persoana fizică rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat
cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri care realizează
venituri din România în calitate de artist de spectacol sau ca sportiv, din activităţile
artistice şi sportive, indiferent dacă acestea sunt plătite direct artistului sau
sportivului ori unei terţe părţi care acţionează în numele acelui artist sau sportiv poate
opta pentru regularizarea impozitului plătit prin declararea şi plata impozitului pe venit
pentru venitul impozabil aferent acestor venituri, conform regulilor stabilite în Titlul IV
„Impozit pe venit”. Impozitul reţinut la sursă constituie plată anticipată în contul
impozitului anual pe venit și se scade din impozitul pe venit datorat.
217
Venituri din dividende
Codul fiscal prevede ca dividendele plătite de o persoană juridică română unei

persoane juridice rezidente într-un alt stat membru al UE sunt scutite de impozitul pe
veniturile obţinute din România de nerezidenţi cu respectarea anumitor conditii.
NOU! Acest tratament nu se aplică unui demers sau unor serii de demersuri care,
fiind întreprinse cu scopul principal sau cu unul dintre scopurile principale de a obține
un avantaj fiscal care contravine obiectului sau scopului prezentului articol, nu sunt
oneste având în vedere toate faptele și circumstanțele relevante. Un demers poate
cuprinde mai multe etape sau părți. Un demers sau o serie de demersuri sunt considerate
ca nefiind oneste în măsura în care nu sunt întreprinse din motive comerciale
valabile care reflectă realitatea economică. Aceste dispoziții se completează cu
prevederile existente în legislația internă sau în acorduri referitoare la prevenirea
evaziunii fiscale, a fraudei fiscale sau a abuzurilor.
Alte prevederi

Pentru aplicarea prevederilor convenţiei de Pentru aplicarea prevederilor convenţiei de
evitare a dublei impuneri şi a legislaţiei UE, evitare a dublei impuneri şi a legislaţiei UE,
nerezidentul are obligaţia de a prezenta nerezidentul are obligaţia de a prezenta
plătitorului de venit, în momentul realizării plătitorului de venit, în momentul plăţii
venitului, certificatul de rezidenţă fiscală venitului, certificatul de rezidenţă fiscală
eliberat de către autoritatea competentă din eliberat de către autoritatea competentă din
statul său de rezidenţă. statul său de rezidenţă.
Plătitorii de venituri cu regim de reţinere la Plătitorii de venituri cu regim de reţinere la
sursă a impozitelor, cu excepţia plătitorilor de sursă a impozitelor, cu excepţia plătitorilor de
venituri din salarii, au obligaţia să depună o venituri din salarii, au obligaţia să depună o
declaraţie privind calcularea şi reţinerea declaraţie privind calcularea şi reţinerea
impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la
organul fiscal competent, până în ultima zi a organul fiscal competent, până în ultima zi a
lunii februarie inclusiv a anului curent pentru lunii februarie inclusiv a anului curent pentru
anul expirat. anul expirat.
Declaraţia informativă se va depune de
către plătitorii de venit la organul fiscal
competent în format electronic. (NOU)
Se introduc art 233 si 234 prin care sunt
prezentate informatii cu privire la
Asocierile/entitatile transparente fiscal fără
personalitate juridică, constituite conform
----- legislaţiei din România, şi care desfăşoară
activitate în România si la asocierile/entitatile
nerezidente constituite conform legislaţiei
unui stat străin şi care desfăşoară
activitate/obţine venituri în/din România.
218
Intermediarii prin care persoanele fizice nerezidente obțin venituri din transferul
titlurilor de valoare emise de rezidenţi români au următoarele obligaţii:
a. să solicite organului fiscal din România codul de identificare fiscală pentru
persoana nerezidentă care nu deţine acest număr;
b. să păstreze originalul sau copia legalizată a certificatului de rezidenţă fiscală sau
un alt document eliberat de către o altă autoritate decât cea fiscală, care are atribuţii
în domeniul certificării rezidenţei conform legislaţiei interne a acelui stat, însoţit/
însoţită de o traducere autorizată în limba română;
c. să calculeze câştigul/pierderea la fiecare tranzacţie efectuată pentru
contribuabilul persoană fizică nerezidentă;
d. să calculeze totalul câştigurilor/pierderilor pentru tranzacţiile efectuate în cursul
anului pentru fiecare contribuabil persoană fizică nerezidentă;
e. să transmită în formă scrisă către fiecare contribuabil persoană fizică nerezidentă
informaţiile privind totalul câştigurilor/pierderilor, pentru tranzacţiile efectuate în
cursul anului, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul
expirat;
f. să depună la organul fiscal competent declaraţia informativă privind totalul
câştigurilor/pierderilor, pentru fiecare contribuabil, până în ultima zi a lunii
februarie a anului curent, pentru anul expirat.
Persoana fizică nerezidentă NU are obligaţia de a declara câştigurile/pierderile,
pentru tranzacţiile efectuate în cursul anului, dacă prin convenţia de evitare a dublei
impuneri încheiată între România şi statul de rezidenţă al persoanei fizice nerezidente nu
este menţionat dreptul de impunere pentru România şi respectiva persoană prezintă
certificatul de rezidenţă fiscală.
219
I. Accize

Atunci când mai multe persoane sunt obligate Atunci când mai multe persoane sunt obligate
să plătească aceeaşi datorie privind accizele, să plătească aceeaşi datorie privind accizele,
acestea sunt obligate să plătească în solidar acestea sunt obligate să plătească în solidar
acea datorie. acea datorie, iar fiecare dintre aceste
persoane poate fi urmărită pentru
întreaga datorie.
Nu se consideră eliberare pentru consum Distrugerea totală sau pierderea iremediabilă a
distrugerea totală sau pierderea iremediabilă produselor accizabile aflate sub regim
de produse accizabile, dacă acestea intervin în suspensiv de accize, inclusiv dintr-o cauză ce
timpul în care se află într-un regim suspensiv ţine de natura produselor sau ca urmare a unui
de accize şi dacă: caz fortuit ori de forţă majoră sau ca o
9.1. produsul nu este disponibil pentru a fi consecinţă a autorizării de către autoritatea
folosit în România datorită vărsării, competentă, nu sunt considerate eliberare
spargerii, incendierii, contaminării, pentru consum.
inundaţiilor sau altor cazuri de forţă Produsele sunt considerate distruse total sau
majoră; pierdute iremediabil atunci când devin
9.2. produsul nu este disponibil pentru a fi inutilizabile ca produse accizabile.
folosit în România datorită evaporării sau Distrugerea totală sau pierderea
altor cauze care reprezintă rezultatul iremediabilă a produselor accizabile trebuie
natural al producerii, deţinerii sau dovedită autorităţii competente. (NOU)
deplasării produsului;
9.3. distrugerea este autorizată de către
autoritatea competentă.
Produsele sunt considerate distruse total sau
pierdute iremediabil atunci când devin
inutilizabile ca produse accizabile.
Pentru motorina destinată utilizării în Pentru motorina destinată utilizării în
agricultură se aplică o acciză redusă. Nivelul agricultură se poate aplica un nivel redus de
şi condiţiile privind aplicarea accizei reduse se accize. Nivelul şi condiţiile privind aplicarea
stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la accizei reduse se stabilesc prin hotărâre a
propunerea Ministerului Finanţelor Publice. Guvernului, la propunerea Ministerului
Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Prevederi semnificative:
a) eliminarea nivelului redus al accizelor pentru motorina utilizată de transportatorii
de mărfuri și persoane; perioada de valabilitate a schemei de ajutor de stat ar fi
trebuit sa fie cuprinsa intre 15 iulie 2014 si 31 martie 2019 inclusiv;
b) eliminarea accizelor la titeiul din productia interna;
c) eliminarea din sfera de impozitare a accizelor a categoriei „alte produse accizabile”
(cafea, bijuterii din aur, arme, confecții din blanuri naturale, vehicule a căror
capacitate cilindrică este mai mare sau egală cu 3.000 cm3);
d) introducerea în sfera de aplicare a accizelor nearmonizate a:
220
- produselor din tutun încălzit care, prin încălzire emit un aerosol ce poate fi
inhalat, fără a avea loc combustia amestecului de tutun, cu încadrarea tarifară NC
2403 99 90;
- lichidelor cu conținut de nicotină destinate inhalării cu ajutorul unui dispozitiv
electronic de tip „Țigaretă electronică”, cu încadrarea tarifară NC 3824 90 96.
e) reducerea cu 15,38% a accizelor pentru bere (de la 3,9 lei / hl / 1 grad Plato la 3,3
lei / hl / 1grad Plato);
f) reducerea cu 70% a accizelor la vinuri spumoase (de la 161,33 lei / hl produs la
47,38 lei / hl produs) si cu 77,7% pentru bauturi fermentate spumoase (de la
213,21 lei/hl produs la 47,38 lei/hl produs);
g) reducerea cu 30% a accizelor pentru alcool etilic (de la 4738,01 lei/hl alcool pur la
3306,98 lei/hl alcool pur);
h) scăderea nivelului accizelor pentru produsele intermediare de la 781,77 lei/hl de
produs la 396,84 lei/hl de produs;
i) creșterea nivelului de accize pentru băuturile fermentate liniștite de la 47,38 lei/hl
produs la 396,84 lei/hl produs;
221
J. Impozitul pe constructii
Conform Legii 227/2015, impozitul pe constructii va fi eliminat incepând cu 1
ianuarie 2017.
OUG nr. 102/2013, publicată în MOf nr 703 din 15 noiembrie 2013, a introdus
incepand cu 1 ianuarie 2014 un nou titlu în Codul fiscal şi anume „Impozitul pe
construcţii”. Impozitul pe construcţii reprezintă venit al bugetului de stat şi se
administrează de către ANAF, nu de DITL.
Care sunt contribuabilii care datorează acest impozit?

Sunt supuse acestui impozit:
- persoanele juridice române (cu exceptia instituţiilor publice, institutelor naţionale
de cercetare dezvoltare, asociaţiilor, fundaţiilor şi a celorlalte persoane juridice fără
scop patrimonial);
- persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent în România;
- persoanele juridice cu sediul social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei
europene.
În cazul operaţiunilor de leasing financiar, calitatea de contribuabil o are
utilizatorul (locatarul), iar în cadrul operaţiunilor de leasing operaţional, calitatea de
contribuabil o are locatorul.
Care este cota de impozitare?
In perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2014, cota de impozitare a fost de 1,5% şi s-a

aplicat asupra construcţiilor prevăzute în grupa 1 din Catalogul cu duratele normale de
funcţionare a mijloacelor fixe, dintre care mentionam cateva exemple:
- construcţii agricole, industriale, pentru transporturi, poştă şi telecomunicaţii,
hidrotehnice, pentru afaceri, comerţ, depozitare, pentru transportul energiei
electrice;
- sere, solarii, ciupercării;
- platforme, turnuri si piloni metalici pentru antene de radiofonie, telefonie mobila,
radio, tv;
- constructii pentru transportul energiei electrice;
- iazuri pentru decantarea sterilului, helestee, iazuri, bazine;
- lacuri artificiale de acumulare si canale de irigatii;
- statii si posturi de transformare, statii de conexiuni;
- centrale hidroelectrice, centrale termoelectrice si nuclearo – electrice;
- sonde de titei, gaze si sare;
- rampe de incarcare – descarcare;
- baraje, jgheaburi pentru piscicultura;
- piste si platforme din beton;
- infrastructura transport feroviar, infrastructura drumuri: alei, strazi, autostrazi, cu
toate accesoriile necesare (trotuare, borne, semne de circulatie, marcaje, etc);
- linii si cabluri aeriene de telecomunicatii (stalpi, circuite, cabluri, traverse, console).
222
ATENTIE! Incepand cu 1 ianuarie 2015, impozitul pe construcţii se calculează prin
aplicarea unei cote de 1% asupra valorii brute a construcţiilor detinute.
Dacă impozitul pe clădiri suportat în relaţia cu DITL se stabileşte prin hotărâre a
consiliului local din fiecare zonă, cota de impozitare a construcţiilor speciale este fixă,
indiferent de locaţie.
Care este baza de impozitare?
In anul 2014, baza de impozitare a fost reprezentata de valoarea construcţiilor

existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior,
din care s-a scazut:
 valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau
extindere pentru construcţiile, aflate sau care urmează să fie trecute în proprietatea
statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale;
 valoarea construcţiilor din subgrupa 1.2.9. „Terase pe arabil, plantaţii pomicole şi
viticole”; şi
 valoarea clădirilor, inclusiv valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare,
consolidare, modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în
concesiune, aflate în administrare ori în folosinţă, pentru care se datorează
impozit pe cladiri.
ATENŢIE! Reţineţi faptul că NU se datorează impozit pe construcţii în cazul

clădirilor pentru care se achită deja impozit la taxele locale.
ATENŢIE!!! In anul 2014, lucrările de amenajare, modernizare la spatiile inchiriate

in valoare de sub 25% din valoarea clădirii si care nu au fost notificate proprietarilor au
fost supuse impozitului pe construcţii.
Pentru clădirile scutite de impozit pe clădiri, conform art. 250 din Codul fiscal, s-a
datorat impozit pe construcţii.
De asemenea, in anul 2014, deducerea valorii lucrărilor de reconstruire,
modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în
concesiune, aflate în administrare ori în folosință, se justifica prin documentația
corespunzătoare care atesta comunicarea acestei valori către proprietar.
ANUL 2015:
Începând cu anul 2015, impozitul pe construcţii se aplica la construcţiile existente
în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade
si:
a) valoarea clădirilor din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice care nu
beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri;
b) valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau
extindere la construcţii închiriate, luate în administrare sau în folosinţă,
indiferent daca proprietar e persoana juridica sau fizica si fara a se mai tine cont de
plafonul de 25% asa cum s-a procedat in anul 2014;
c) valoarea construcţiilor situate în afara frontierei de stat a României;
223
d) valoarea construcţiilor deţinute de structurile sportive, definite potrivit legii;
e) valoarea construcţiilor din domeniul public al statului şi care fac parte din baza
materială de reprezentare şi protocol, precum şi cele din domeniul public şi privat
al statului, închiriate sau date în folosinţă instituţiilor publice, construcţii
administrate de RAAPPS.
In anul 2016, in baza de impozitare NU se mai regaseste subgrupa 1.2 „Construcţii

agricole”, cateva exemple fiind: silozuri, patule, sere, solarii, cladiri agrozootehnice.
Impozitul se recalculează dacă baza de impozitare se modifică în cursul anului?
În situaţia în care, în cursul anului curent, se înregistrează operaţiuni de majorare

sau diminuare a valorii soldului debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor,
impozitul pe construcţii NU se recalculează. Aceste modificări sunt luate în considerare
pentru determinarea impozitului pe construcţii datorat pentru anul următor.
Această prevedere poate fi de bun augur pentru o entitate sau dimpotrivă.
De exemplu, dacă în cursul anului o societate cumpără sau construieşte şi dă în
folosinţă o construcţie, va datora impozit pe aceasta începând cu anul următor. Însă, în
situaţia inversă în care în cursul anului se casează sau se vând construcţii, impozitul nu se
recalculează şi societatea va achita suma aferentă întregului an.
Care sunt declaraţiile care trebuie depuse de o entitate care deţine construcţii?
Entităţile care la 31 decembrie deţin pentru prima data construcţii speciale, trebuie
ca până la data de 31 ianuarie a anului urmator să depună la organul fiscal Declaraţia de
menţiuni 010, prin care îşi modifica vectorul fiscal.
Vă reamintim că în MOf din 16 ianuarie 2014 a fost publicat OMFP 35/2014 prin
care a fost modificat Formularul 010. Practic, între categoriile de obligaţii fiscale de
declarare, cu caracter permanent, care se înscriu în vectorul fiscal a fost adăugat şi
impozitul pe construcţii.
Impozitul se declară până la data de 25 mai inclusiv a anului pentru care se
datorează prin Declaraţia 100.
Care este termenul de plată pentru impozitul pe construcţii?
Plata se efectuează în 2 rate egale, până la datele de 25 mai şi 25 septembrie,

inclusiv.
Contribuabilii nou-înfiinţaţi datorează impozitul pe construcţii începând cu anul
fiscal următor, iar cei care încetează să existe în cursul anului au obligaţia de a declara şi
plăti impozitul până la data încheierii perioadei din an în care persoana juridică a existat.
224
K. Codul de procedura fiscala

In MOf nr 547 din 23 iulie 2015 a fost publicata Legea 207/2015 – Noul Cod de
procedura fiscala, care va intra in vigoare la 1 ianuarie 2016, moment in care OG 92/2003
va fi abrogata.
In continuare, va prezentam modificarile pe care noi le-am considerat a fi cele mai
semnificative fata de legislatia curenta. Legea este structurata in mod diferit, cu titluri și
capitole distincte.
1. Modificarea dobanzii si a penalitatilor in cazul creantelor fiscale
In ceea ce priveste sanctionarea entitatilor care nu isi achita la timp obligatiile

fiscale, exista cele 3 componente:
- dobanda;
- penalitatea de intarziere; si
- penalitatea de nedeclarare.
a. Dobanda
Dobanda este o obligație fiscală accesorie reprezentând echivalentul prejudiciului

creat titularului creanței fiscale principale ca urmare a neachitării la scadență de către
debitor a obligațiilor fiscale principale.
Dobanda se calculeaza pentru fiecare zi de intarziere, incepand cu ziua imediat
următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate, inclusiv.
In prezent, nivelul dobanzii este de 0,03%/zi de intarziere.
Incepand cu 1 ianuarie 2016, nivelul dobânzii va fi de 0,02% pentru fiecare zi de
întârziere.
b. Penalitatea de intarziere
Penalitatile de intarziere sunt acele obligații fiscale accesorii reprezentând

sancțiunea pentru neachitarea la scadență de către debitor a obligațiilor fiscale principale.
Ca si in cazul dobanzii, penalitățile de întârziere se stabilesc pentru fiecare zi de
întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data
stingerii sumei datorate, inclusiv. Penalitatea de întârziere nu înlătură obligația de plată a
dobânzilor.
In prezent, nivelul penalității de întârziere este de 0,02%/zi de intarziere.
Incepand cu 1 ianuarie 2016, nivelul penalității de întârziere va fi de 0,01%
pentru fiecare zi de intarziere.
Aceasta penalitate nu se aplică pentru obligațiile fiscale principale nedeclarate de
contribuabil și stabilite de organul de inspecție fiscală prin decizii de impunere.
225
c. Penalitatea de nedeclarare
Penalitatea de nedeclarare este obligația fiscală accesorie reprezentând sancțiunea

pentru nedeclararea sau declararea incorectă, în declarații de impunere, a impozitelor,
taxelor și contribuțiilor sociale. Aplicarea penalităţii de nedeclarare nu înlătură obligaţia
de plată a dobânzilor.
Este important de precizat ca aceste penalitati se vor aplica doar creanțelor fiscale
născute după data de 1 ianuarie 2016. Si in anii trecuti au mai existat tentative de
introducere a unei astfel de sanctiuni, dar ulterior s-a renuntat la idee.
Incepand cu 1 ianuarie 2016, pentru obligaţiile fiscale principale nedeclarate sau
declarate incorect de entitate şi stabilite de organul de inspecţie fiscală prin decizii de
impunere, se va datora o penalitate de nedeclarare de 0,08%/zi.
Penalitatea de nedeclarare se stabileste începând cu ziua imediat următoare
scadenţei şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv, din obligaţiile fiscale principale
nedeclarate sau declarate incorect de contribuabil şi stabilite de organul de inspecţie
fiscală prin decizii de impunere.
La cererea entitatii, penalitatea de nedeclarare se reduce cu 75%, dacă obligaţiile

fiscale principale stabilite prin decizie:
a) se sting prin plată sau compensare, până la termenul prevăzut de lege, astfel:
- dacă data comunicării deciziei este cuprinsă în intervalul 1—15 din lună,
termenul de plată este până la data de 5 a lunii următoare, inclusive;
- dacă data comunicării deciziei este cuprinsă în intervalul 16—31 din lună,
termenul de plată este până la data de 20 a lunii următoare, inclusiv
b) sunt eşalonate la plată (reducerea se acordă la finalizarea eşalonării la plată).
Atentie! Penalitatea de nedeclarare se majorează cu 100% în cazul în care

obligaţiile fiscale principale au rezultat ca urmare a săvârşirii unor fapte de evaziune
fiscală, constatate de organele judiciare.
Exista si un prag de semnificatie de care se va tine cont. Organul fiscal nu va stabili
penalitatea de nedeclarare dacă aceasta va fi mai mică de 50 lei.
Penalitatea de nedeclarare NU se aplică dacă obligaţiile fiscale principale nedeclarate

sau declarate incorect rezultă din aplicarea unor prevederi ale legislaţiei fiscale de către
contribuabil, potrivit interpretării organului fiscal cuprinse în norme, instrucţiuni,
circulare sau opinii comunicate contribuabilului de către organul fiscal central.
In raportul de inspectie fiscala se va consemna si se va motiva aplicarea sau

neaplicarea penalităţii de nedeclarare. Contribuabilul are dreptul să își prezinte, în scris,
punctul de vedere cu privire la constatările organului de inspecție fiscală, în termen de cel
mult 5 zile lucrătoare de la data încheierii inspecției fiscale. În cazul marilor contribuabili
termenul de prezentare a punctului de vedere este de cel mult 7 zile lucrătoare. Termenul
poate fi prelungit pentru motive justificate cu acordul conducătorului organului de
inspecție fiscală
226
Important! În situaţia în care obligaţiile fiscale principale sunt stabilite de organul de
inspecţie fiscală ca urmare a nedepunerii declaraţiei de impunere, se va aplica doar
penalitatea de nedeclarare, fără a se mai impune si sancţiunea contravenţională
pentru nedepunerea declaraţiei.
Penalitatea de nedeclarare nu poate fi mai mare decât nivelul creanţei fiscale
principale la care se aplică, cu excepţia situaţiei în care obligaţiile fiscale principale au
rezultat ca urmare a săvârşirii unor fapte de evaziune fiscală
Tabel comparativ
Element Inainte de 1 ianuarie 2016 Dupa 1 ianuarie 2016
Dobanda 0,03%/zi 0,02%/zi
Penalitatea de intarziere 0,02%/zi 0,01%/zi
Penalitatea de nedeclarare - 0,08%/zi
d. Majorari de intarziere
Conform definitiei din Noul Cod de procedura fiscala, majorarea de întârziere este
obligaţia fiscală accesorie reprezentând echivalentul prejudiciului creat titularului
creanţei fiscale principale, precum şi sancţiunea, ca urmare a neachitării la scadenţă, de
către debitor, a obligaţiilor fiscale principale.
In cazul obligatiilor datorate si neachitate pana la scadenta bugetelor locale se
datoreaza majorari de intarziere. Nivelul acestora se reduce de la 2%/luna, la
1%/luna:
Nivelul majorării de întârziere este de 2% din Nivelul majorării de întârziere este de 1%
cuantumul obligaţiilor fiscale principale din cuantumul obligaţiilor fiscale principale
neachitate în termen, calculată pentru fiecare neachitate în termen, calculată pentru fiecare
lună sau fracţiune de lună, începând cu ziua lună sau fracţiune de lună, începând cu ziua
imediat următoare termenului de scadenţă şi imediat următoare termenului de scadenţă şi
până la data stingerii sumei datorate inclusiv. până la data stingerii sumei datorate inclusiv.
2. Principii generale de conduită
Principiile generale de conduită în administrarea creanţelor fiscale se regasesc

detaliat la art 4-12 in Noul Cod de procedura fiscala, fiind aduse completari fiecaruia
dintre ele.

Principiul legalităţii
Creanţele fiscale şi obligaţiile corespunzătoare ale
contribuabilului sunt cele prevăzute de lege.
Procedura de administrare a creanţelor fiscale se
----- desfăşoară în conformitate cu dispoziţiile legii.
Organul fiscal are obligaţia de a asigura respectarea
dispoziţiilor legale privind realizarea drepturilor şi
obligaţiilor contribuabilului sau ale altor persoane
implicate în procedură.
227
Exercitarea dreptului de
Exercitarea dreptului de apreciere
apreciere Organul fiscal este îndreptăţit să aprecieze, în limitele
Organul fiscal este îndreptăţit să atribuţiilor şi competenţelor ce îi revin, relevanţa stărilor
aprecieze, în limitele atribuţiilor şi
de fapt fiscale prin utilizarea mijloacelor de probă
competenţelor ce îi revin, relevanţaprevăzute de lege şi să adopte soluţia întemeiată pe
stărilor de fapt fiscale şi să adopte
prevederile legale, precum şi pe constatări complete asupra
soluţia admisă de lege, întemeiată tuturor împrejurărilor edificatoare în cauză raportat la
pe constatări complete asupra momentul luării unei decizii.
tuturor împrejurărilor edificatoare În exercitarea dreptului său de apreciere, organul fiscal
în cauză. trebuie să ia în considerare opinia emisă în scris de
organul fiscal competent respectivului contribuabil în
cadrul activității de asistență și îndrumare a
contribuabililor, precum și soluția adoptată de organul
fiscal în cadrul unui act administrativ fiscal sau de instanța
judecătorească, printr-o hotărâre definitivă, emisă anterior,
pentru situații de fapt similare la același
contribuabil/plătitor.
În situaţia în care organul fiscal constată că există diferenţe
între starea de fapt fiscală a contribuabilului şi informaţiile
avute în vedere la emiterea unei opinii scrise sau a unui act
administrativ fiscal la acelaşi contribuabil, organul fiscal
are dreptul să consemneze constatările în conformitate cu
situaţia fiscală reală şi cu legislaţia fiscală şi are obligaţia să
menţioneze în scris motivele pentru care nu ia în
considerare opinia prealabilă.
Organul fiscal îşi exercită dreptul de apreciere în limitele
rezonabilităţii şi echităţii, asigurând o proporţie justă între
scopul urmărit şi mijloacele utilizate pentru atingerea
acestuia.
Ori de câte ori organul fiscal trebuie să stabilească un
termen pentru exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei
obligaţii de către contribuabil, acesta trebuie să fie
rezonabil, pentru a da posibilitatea contribuabilului să-şi
exercite dreptul sau să-şi îndeplinească obligaţia. Termenul
poate fi prelungit, pentru motive justificate, cu acordul
conducătorului organului fiscal.
Buna-credinţă Buna-credinţă
Relaţiile dintre contribuabili şi Relaţiile dintre contribuabil şi organul fiscal trebuie să fie
organele fiscale trebuie să fie fundamentate pe bună-credinţă.
fundamentate pe bună-credinţă, în Contribuabilul trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile şi să-şi
scopul realizării cerinţelor legii. exercite drepturile potrivit scopului în vederea căruia au
fost recunoscute de lege şi să declare corect datele şi
informaţiile privitoare la obligaţiile fiscale datorate.
Organul fiscal trebuie să respecte drepturile
contribuabilului în fiecare procedură de administrare a
creanţelor fiscale aflată în derulare.
Buna-credinţă a contribuabililor se prezumă, până
când organul fiscal dovedeşte contrariul.
228
Criteriile economice Prevalenţa conţinutului economic
Veniturile, alte beneficii şi valori Veniturile, alte beneficii şi elemente patrimoniale sunt
patrimoniale sunt supuse legii supuse legislaţiei fiscale indiferent dacă sunt obţinute din
fiscale indiferent dacă sunt obţinute acte sau fapte ce îndeplinesc sau nu cerinţele altor
din activităţi ce îndeplinesc sau nu dispoziţii legale.
cerinţele altor dispoziţii legale.
Situațiile de fapt relevante din Situaţiile de fapt relevante din punct de vedere fiscal se
punct de vedere fiscal se apreciază apreciază de organul fiscal în concordanță cu realitatea lor
de organul fiscal după conținutul lor economică, determinată în baza probelor administrate în
economic. condiţiile prezentului cod.
Atunci când există diferenţe între fondul sau natura
economică a unei operaţiuni sau tranzacţii şi forma sa
juridică, organul fiscal apreciază aceste operațiuni sau
tranzacții, cu respectarea fondului economic al
acestora.
Organul fiscal stabileşte tratamentul fiscal al unei
operaţiuni având în vedere doar prevederile legislaţiei
fiscale, tratamentul fiscal nefiind influenţat de faptul că
operaţiunea respectivă îndeplineşte sau nu cerinţele altor
prevederi legale.
3. Interpretarea legii
Interpretarea reglementărilor fiscale trebuie să respecte voinţa legiuitorului așa

cum este exprimată în lege, aspect prevazut si inainte de 1 ianuarie 2016.
Noul Cod aduce completari insa. În cazul în care voința legiuitorului nu reiese clar
din textul legii, la stabilirea voinței legiuitorului se ține seama de scopul emiterii actului
normativ astfel cum acesta reiese din documentele publice ce însoțesc actul normativ în
procesul de elaborare, dezbatere și aprobare.
Prevederile legislației fiscale se interpretează unele prin altele, dând fiecăreia
înțelesul ce rezultă din ansamblul legii. Prevederile legislației fiscale susceptibile de mai
multe înţelesuri se interpretează în sensul în care corespund cel mai bine obiectului și
scopului legii.
Prevederile legislației fiscale se interpretează în sensul în care pot produce efecte,
iar nu în acela în care nu ar putea produce niciunul.
Dacă după aplicarea regulilor de interpretare prevăzute mai sus, prevederile
legislației fiscale rămân neclare, acestea se interpretează în favoarea
contribuabilului. Este vorba despre principiul „in dubio contra fiscum” care se aplica si
in alte state, conform caruia orice dubiu asupra existenței faptului impozabil, asupra
naturii acestuia, sau asupra normei aplicabile, susceptibilă de interpretări ambigue sau
multiple, profită contribuabilului.
229
4. Termenul de soluţionare a cererilor contribuabililor

Cererile depuse de către contribuabil, inclusiv in cazul solicitarii la rambursare a TVA,
se soluţionează de către organul fiscal în termen de 45 de zile de la înregistrare.
În situaţiile în care, pentru soluţionarea cererii, sunt necesare informaţii
suplimentare relevante pentru luarea deciziei, acest termen se prelungeşte cu perioada
cuprinsă între data solicitării şi data primirii informaţiilor solicitate.

Cererile depuse de către contribuabil la organul fiscal, inclusiv in cazul solicitarii la
rambursare a TVA, se soluţionează de către acesta în termen de 45 de zile de la
înregistrare.
În situaţiile în care, pentru soluţionarea cererii, este necesară administrarea de probe
suplimentare relevante pentru luarea deciziei, acest termen se prelungeşte cu perioada
cuprinsă între data solicitării probei şi data obţinerii acesteia, dar nu mai mult de:
a) 2 luni, în cazul în care sunt solicitate probe suplimentare de la contribuabilul
solicitant;
b) 3 luni, în cazul în care sunt solicitate probe suplimentare de la autorități sau instituții
publice ori de la terțe persoane din România;
c) 6 luni, în cazul în care sunt solicitate probe suplimentare de la autorități fiscale din
alte state, potrivit legii.
În situațiile prevăzute la lit. b) și c), organul fiscal are obligația să înștiințeze

contribuabilul cu privire la prelungirea termenului de soluționare a cererii, iar in situația
prevăzută la lit. a), termenul de 2 luni poate fi prelungit de organul fiscal la cererea
contribuabilului.
În situaţia în care, pe baza analizei de risc, soluţionarea cererii necesită efectuarea
inspecţiei fiscale, termenul de soluţionare a cererii este de cel mult 90 de zile de la
înregistrarea cererii, prevederile de mai sus aplicâdu-se în mod corespunzător. În acest
caz contribuabilul este notificat cu privire la termenul de soluționare aplicabil în termen
de 5 zile de la finalizarea analizei de risc. Inspecţia fiscală pentru soluţionarea cererii este
o inspecţie fiscală parţială.
5. Registrul contribuabililor/plătitorilor inactivi/reactivaţi
Contribuabilul persoană juridică, sau orice entitate fără personalitate juridică este
declarat inactiv şi îi sunt aplicabile prevederile din Codul fiscal privind efectele
inactivităţii dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
a) nu îşi îndeplinește, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligaţie
declarativă prevăzută de lege;
b) se sustrage controalelor efectuate de organul fiscal central prin declararea unor
date de identificare a domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal identificarea
acestuia;
c) organul fiscal central constatată că nu funcţionează la domiciliul fiscal declarat;
230
d) inactivitatea temporară înscrisă la registrul comerţului; (NOU)
e) durata de funcționare a societății este expirată; (NOU)
f) societatea nu mai are organe statutare; (NOU)
g) durata deținerii spațiului cu destinația de sediu social este expirată. (NOU)
În cazul prevăzut la lit. a), declararea în inactivitate nu se poate face înainte de

împlinirea termenului de 15 zile de la înştiinţarea contribuabilului privind depăşirea
termenului legal de depunere a declaraţiei.
În cazurile prevăzute la lit. f) şi g), declararea în inactivitate se va face după
împlinirea termenului de 30 zile de la comunicarea către contribuabil a unei notificări
referitoare la situaţiile respective.
Contribuabilul declarat inactiv se reactivează dacă sunt îndeplinite, cumulativ,

- îşi îndeplinește toate obligaţiile declarative prevăzute de lege;
- nu înregistrează obligaţii fiscale restante;
- organul fiscal central constată că funcţionează la domiciliul fiscal declarat.
În cazul contribuabilului prevăzut la lit. d)-g), în vederea reactivării, pe lângă
condiţiile de mai sus, trebuie să nu se mai afle în situația pentru care a fost declarat
inactiv, conform mențiunilor înscrise în registrele în care a fost înregistrat.
6. Termenul de prescripţie - Art 110

Dreptul organului fiscal de a stabili obligaţii Dreptul organului fiscal de a stabili creanţe
fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu
excepţia cazului în care legea dispune altfel. excepţia cazului în care legea dispune altfel.
Termenul de prescripţie începe să curgă de la Termenul de prescripţie începe să curgă
data de 1 ianuarie a anului următor celui în de la data de 1 iulie a anului următor
care s-a născut creanţa fiscală, dacă legea nu celui pentru care se datorează obligația
dispune altfel. fiscală, dacă legea nu dispune altfel.
(NOU)
Dreptul de a stabili obligaţii fiscale se prescrie Dreptul de a stabili creanţe fiscale se prescrie în
în termen de 10 ani în cazul în care acestea termen de 10 ani în cazul în care acestea
rezultă din săvârşirea unei fapte prevăzute de rezultă din săvârşirea unei fapte prevăzute de
legea penală. Termenul de 10 ani curge de la legea penală. Termenul de 10 ani curge de la
data săvârşirii faptei ce constituie infracţiune data săvârşirii faptei ce constituie infracţiune
sancţionată ca atare printr-o hotărâre sancţionată ca atare printr-o hotărâre
judecătorească definitivă. judecătorească definitivă.
Astfel, pentru impozitele aferente lunii martie 2016, avand scadenta pe 25 aprilie
2016, termenul de prescriptie incepe de la 1 iulie 2017 si se incheie la 30 iunie 2022.
Rezulta o perioada reala de prescriptie de 6 ani si 2 luni.
231
7. Inspectia fiscala
Formele de inspecţie fiscală sunt:

a) inspecţia fiscală generală - activitatea de verificare a modului de îndeplinire a
tuturor obligaţiilor fiscale şi a altor obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală şi
contabilă ce revin unui contribuabil, pentru o perioadă de timp determinată;
b) inspecţia fiscală parţială - activitatea de verificare a modului de îndeplinire a
uneia sau mai multor obligaţii fiscale precum şi a altor obligaţii prevăzute de
legislaţia fiscală şi contabilă, ce revin unui contribuabil pentru o perioadă de timp.
Organul de inspecţie fiscală decide asupra efectuării unei inspecţii
fiscale generale sau parţiale, pe baza analizei de risc. (NOU)
Pentru efectuarea inspecţiei fiscale se pot folosi următoarele metode de control:

a) verificarea prin sondaj - activitatea de verificare selectivă a documentelor şi
operaţiunilor semnificative, care stau la baza modului de calcul, de evidenţiere şi de
plată a obligaţiilor fiscale;
b) verificarea exhaustivă - activitatea de verificare a tuturor documentelor şi
operaţiunilor, care stau la baza modului de calcul, de evidenţiere şi de plată a
obligaţiilor fiscale; (NOU)
c) controlul electronic, care constă în activitatea de verificare a contabilităţii şi a
surselor acesteia, prelucrate în mediu electronic, utilizând metode de analiză,
evaluare şi testare asistate de instrumente informatice specializate;
Selectarea documentelor şi a operaţiunilor semnificative se apreciază
de inspector.
Perioada supusă inspecţiei fiscale

Inspecţia fiscală se efectuează în cadrul Inspecţia fiscală se efectuează în cadrul
termenului de prescripţie a dreptului de a termenului de prescripţie a dreptului de a
stabili obligaţii fiscale. stabili creanţe fiscale.
La contribuabilii mari, perioada supusă Perioada supusă inspecţiei fiscale începe de
inspecţiei fiscale începe de la sfârşitul perioadei la sfârşitul perioadei controlate anterior, în
controlate anterior, în condiţiile incadrarii in condiţiile incadrarii in termenul de
termenul de prescriptie. prescriptie.
ELIMINAT
La celelalte categorii de contribuabili inspecţia
fiscală se efectuează asupra creanţelor născute
în ultimii 3 ani fiscali pentru care există
obligaţia depunerii declaraţiilor fiscale.
Inspecţia fiscală se poate extinde pe perioada
de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii
fiscale, dacă este identificată cel puţin una
dintre următoarele situaţii:
a) există indicii privind diminuarea
232
impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor
sume datorate bugetului general;
b) nu au fost depuse declaraţii fiscale în
interiorul termenului de prescripţie;
c) nu au fost îndeplinite obligaţiile de plată a
impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi altor
sume datorate bugetului general.
Dacă inspecția fiscală nu începe la 15 zile de la Dacă inspecţia fiscală nu poate începe în termen
data prevăzută în aviz, contribuabilul va fi de cel mult 5 zile lucrătoare de la data
înștiințat, în scris, asupra noii date de începere prevăzută în aviz, contribuabilul este înştiinţat,
a inspecției fiscale în scris, asupra noii date de începere a
inspecţiei fiscale.
Durata efectuării inspecţiei fiscale

Durata efectuării inspecţiei fiscale este stabilită
Durata efectuării inspecţiei fiscale este stabilită
de organele de inspecţie fiscală sau, după caz, de organul de inspecţie fiscală, în funcţie de
de compartimentele de specialitate ale obiectivele inspecţiei, şi nu poate fi mai mare
autorităţilor administraţiei publice locale, în de:
funcţie de obiectivele inspecţiei, şi nu poate fia) 180 de zile pentru contribuabilii mari,
mai mare de 3 luni. precum şi pentru contribuabilii care au
sedii secundare, indiferent de mărime;
În cazul marilor contribuabili sau al celor care b) 90 de zile pentru contribuabilii mijlocii;
au sedii secundare, durata inspecţiei nu poate c) 45 de zile pentru ceilalţi contribuabili.
fi mai mare de 6 luni.
În cazul în care inspecţia fiscală nu se
finalizează într-o perioadă reprezentând
dublul perioadei de mai sus, inspecția fiscală
încetează, fără a se emite raport de inspecţie
fiscală şi decizie de impunere sau decizie de
nemodificare a bazei de impunere.
În acest caz, organul de inspecţie fiscală poate
relua inspecţia, cu aprobarea organului
ierarhic superior celui care a aprobat inspecţia
fiscala iniţială, o singură dată pentru aceeaşi
perioadă şi aceleaşi obligaţii fiscale.
Raportul de inspecție fiscală stă la baza Raportul de inspecţie fiscală stă la baza
emiterii: emiterii:
a) deciziei de impunere, pentru diferențe de a) deciziei de impunere, pentru diferenţe în
obligații fiscale aferente perioadelor plus sau în minus de obligaţii fiscale
verificate; principale aferente diferențelor de baze de
b) deciziei de nemodificare a bazei de impozitare;
impunere, dacă nu se constată diferențe de b) deciziei de nemodificare a bazelor de
obligații fiscale. impozitare, dacă nu se constată diferenţe
ale bazelor de impozitare şi respectiv de
obligaţii fiscale principale;
c) deciziei de modificare a bazelor de
233
impozitare dacă se constată diferenţe
ale bazelor de impozitare dar fără
stabilirea de diferenţe de obligaţii
fiscale principale. (NOU)
Deciziile se comunică în termen de 30 de zile Deciziile se emit în termen de cel mult 25
lucrătoare de la data încheierii inspecției de zile lucrătoare de la data încheierii
fiscale. inspecţiei fiscale.
Intocmirea punctului de vedere la incheierea inspectiei fiscale

Contribuabilul are dreptul să își prezinte, în Contribuabilul are dreptul să îşi prezinte, în
scris, punctul de vedere cu privire la scris, punctul de vedere cu privire la
constatările inspecției fiscale, în termen de 3 constatările organului de inspecţie fiscală, în
zile lucrătoare de la data încheierii inspecției termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la
fiscale. data încheierii inspecţiei fiscale.
În cazul marilor contribuabili termenul de
prezentare a punctului de vedere este de cel
mult 7 zile lucrătoare. Termenul poate fi
prelungit pentru motive justificate cu acordul
conducătorului organului de inspecţie fiscală.
Decizia de impunere provizorie – (NOU)
Pe perioada desfăşurării inspecţiei fiscale, organul de inspecţie fiscală emite decizii

de impunere provizorii pentru obligaţiile fiscale principale suplimentare aferente unei
perioade şi unui tip de obligaţie verificată.
În acest caz, NU se întocmeşte raport de inspecţie fiscală. Organul fiscal informeză în
cel mult 5 zile lucrătoare, contribuabilul cu privire la finalizarea unei perioade fiscale și
a unui tip de obligație fiscală verificată.
Deciziile de impunere provizorii se emit la cererea contribuabilului, în scopul plăţii
obligaţiilor fiscale suplimentare. Sumele stabilite prin decizie de impunere provizorie se
regularizează în decizia de impunere finala.
Controlul inopinat
Controlul inopinat este efectuat fără înştiinţarea prealabilă a contribuabilului si

constă în:
a) verificarea faptică şi documentară, în principal, ca urmare a unor informaţii cu
privire la existenţa unor fapte de încălcare a legislaţiei fiscale;
b) verificarea documentelor şi operaţiunilor impozabile ale unui contribuabil, în
corelaţie cu cele deţinute de persoana sau entitatea supusă unui control fiscal,
denumită control încrucişat;
c) verificarea unor elemente ale bazei de impozitare sau cu privire la situaţia fiscală
faptică, precum şi constatarea, analizarea şi evaluarea unui risc fiscal specific.
234
Durata efectuării controlului inopinat este stabilită de conducătorul organului de
control, în funcţie de obiectivele controlului, şi nu poate fi mai mare de 30 de zile.
Pentru aceleaşi operaţiuni şi obligaţiile fiscale aferente acestora NU se poate
derula concomitent şi un control inopinat cu o inspecție fiscală derulată la acelaşi
contribuabil.
Contribuabilul îşi poate exprima punctul de vedere faţă de constatările menţionate
în procesul-verbal emis de organul fiscal în termen de 5 zile lucrătoare de la
comunicare.
8. Esalonarea la plata (Art 184-209)
In cazul obligatiilor administrate de organul fiscal central, eșalonarea la plată se

poate dispune pentru o perioadă de cel mult 5 ani si nu se acordă pentru obligaţiile
fiscale în sumă totală mai mică de 500 lei în cazul persoanelor fizice şi 5.000 lei în cazul
persoanelor juridice.
În cazul în care în perioada dintre data eliberării certificatului de atestare fiscală şi
data comunicării deciziei de eşalonare la plată debitorul efectuează plăţi în conturile
bugetare aferente tipurilor de creanţe fiscale ce fac obiectul eşalonării la plată, se sting
mai întâi obligaţiile exigibile în această perioadă şi apoi obligaţiile cuprinse în
certificatul de atestare fiscală
Pentru obligaţiile fiscale eşalonate/amanate la plată de până la 5.000 lei în cazul
persoanelor fizice şi, respectiv, 20.000 lei în cazul persoanelor juridice, NU este necesară
constituirea de garanţii.
Pe perioada pentru care au fost acordate eşalonări la plată, pentru obligaţiile fiscale
eşalonate la plată se datorează şi se calculează dobânzi la nivelul de 0,02%/zi. Prin
excepţie, nivelul dobânzii este de 0,015% pentru fiecare zi de întârziere, în situaţia în
care debitorul constituie întreaga garanţie sub forma scrisorii de garanţie și/sau poliței de
asigurare de garanție şi/sau consemnare de mijloace băneşti la o unitate a Trezoreriei
Statului.
In cazul obligatiilor administrate de organul fiscal local, eșalonarea la plată se

acordă pe o perioadă de cel mult 5 ani, iar amânarea la plată se acordă pe o perioadă de
cel mult 6 luni, dar care nu poate depăşi data de 20 decembrie a anului fiscal în care se
acordă.
Pe perioada pentru care au fost acordate amânări sau eșalonări la plată, pentru
obligațiile fiscale principale eșalonate sau amânate la plată, se datorează majorări de
întârziere de 0,5% pe lună sau fracțiune de lună, reprezentând echivalentul prejudiciului.
Pe perioada eşalonării și/sau amânării la plată, un procent de 50% din majorările
de întârziere reprezentând componenta de penalitate a acestora, aferente obligaţiilor
fiscale eşalonate sau amânate la plată, se amână la plată. În situaţia în care sumele
eșalonate sau amânate au fost stinse în totalitate, majorările de întârziere amânate la plată
se anulează.
235
9. Soluţionarea contestaţiilor formulate

Contestaţia se va depune în termen de 30 de Contestaţia se depune în termen de 45 de
zile de la data comunicării actului administrativ zile de la data comunicării actului
fiscal, sub sancţiunea decăderii. administrativ fiscal, sub sancţiunea decăderii.
Contestatorul poate solicita organului de
soluţionare competent susţinerea orală a
contestaţiei.
În acest caz, organul de soluţionare fixează un
termen pentru care convoacă, la sediul său,
----- contestatorul şi reprezentantul organului
fiscal emitent al actului administrativ fiscal
contestat. Această solicitare poate fi adresată
organului de soluţionare competent în termen
de cel mult 30 de zile de la data înregistrării
contestaţiei sub sancţiunea decăderii.
Organul de soluţionare competent poate La cererea contestatorului, organul de
suspenda procedura, la cerere, dacă sunt soluţionare competent suspendă procedura, şi
motive întemeiate. stabileşte termenul până la care aceasta se
La aprobarea suspendării, organul de suspendă.
soluţionare competent va stabili şi termenul Termenul de suspendare nu poate fi mai
până la care se suspendă procedura. mare de 6 luni de la data acordării.
Suspendarea poate fi solicitată o singură dată. Suspendarea poate fi solicitată o singură dată.
Instanţa competentă poate suspenda Instanţa competentă poate suspenda
executarea, dacă se depune o cauţiune de până executarea, dacă se depune o cauţiune, după
la 20% din cuantumul sumei contestate, iar în cum urmează:
cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil a) de 10%, dacă această valoare este până la
în bani, o cauţiune de până la 2.000 lei. 10.000 lei;
b) de 1.000 lei plus 5% pentru ceea ce
depăşeşte 10.000 lei;
c) de 5.500 lei plus 1% pentru ceea ce
depăşeşte 100.000 lei;
d) de 14.500 lei plus 0,1% pentru ceea ce
depăşeşte 1.000.000 lei.
În cazul suspendării executării actului

administrativ fiscal, dispusă de instanţele de
judecată, toate efectele actului administrativ
fiscal sunt suspendate până la încetarea
acesteia și obligațiile fiscale nu se înscriu în
certificatul de atestare fiscală.
In cazul în care instanța judecătorească de
contencios administrativ admite cererea
contribuabilului de suspendare a executării
actului administrativ fiscal, nu se datorează
penalități de întârziere pe perioada
236
suspendării.
În cazul creanțelor administrate de organul
fiscal local, pe perioada suspendării se
datorează majorări de întârziere de 0,5%
pe lună sau fracțiune de lună, reprezentând
echivalentul prejudiciului.
Suspendarea executării actului administrativ fiscal încetează de drept și fără

nicio formalitate dacă acțiunea în anularea actului administrativ fiscal nu a fost
introdusă în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei de soluționare a
contestației.
În situaţia nesoluţionării contestaţiei în termen de 6 luni de la data depunerii

contestaţiei contestatorul se poate adresa instanţei de contencios administrativ
competentă pentru anularea actului. La calculul acestui termen nu sunt incluse
perioadele în care procedura de soluționare a contestației este suspendată. (NOU)
10. Contraventii
Noul Cod de procedura fiscala reduce amenzile aplicabile persoanelor juridice care
nu se incadreaza in categoria contrbuabililor mijlocii si mari. Iata cateva dintre cele mai
frecvente contraventii si sanctiunile aplicate:
Inainte de 1 ianuarie Dupa 1 ianuarie

Contraventie
2016 2016
a) nedepunerea de către contribuabil la
termenele prevăzute de lege a
declaraţiilor de înregistrare fiscală, de
radiere a înregistrării fiscale sau de
menţiuni Contribuabili mijlocii şi
Persoane juridice:
b) neîndeplinirea de către contribuabil mari:
amendă = (1.000 - 5.000 lei)
amendă = (1.000 - 5.000 lei)
la termen a obligaţiilor de declarare
prevăzute de lege, a bunurilor şi Persoane fizice:
Persoane fizice + alte
veniturilor impozabile sau, după caz, a amendă = (500 - 1.000 lei)
persoane juridice:
impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a amendă = (500 - 1.000 lei)
altor sume, precum şi orice informaţii în
legătură cu impozitele, taxele,
contribuţiile, bunurile şi veniturile
impozabile, dacă legea prevede
declararea acestora
e) nerespectarea de către contribuabil a Contribuabili mijlocii şi
obligaţiilor de întocmire a dosarului Persoane juridice:
mari:
amendă = (12.000 - 14.000
preţurilor de transfer în condiţiile şi la amendă = (12.000 - 14.000
lei)
termenele impuse, precum şi lei)
nerespectarea de către contribuabil a Persoane fizice:
obligaţiei de a prezenta dosarul Persoane fizice + alte
amendă = (2.000 – 3.500 lei)
preţurilor de transfer la solicitarea persoane juridice:
237
organului fiscal central amendă = (2.000 – 3.500 lei)
s) efectuarea de operaţiuni
intracomunitare de către persoanele
amendă = (1.000 - 5.000 lei) amendă = (1.000 - 5.000 lei)
care au obligaţia înscrierii în ROI fără a
fi înscrise
In cazul Declaratiilor recapitulative 390, contraventiile si sanctiunile aplicate nu se

modifica, astfel incat. Constituie contravenţii:
a) nedepunerea la termenul legal a Declaraţiei 390 se sanctioneaza cu amendă de la
1.000 lei la 5.000 lei;
b) depunerea Declaraţiei 390 incorecta sau incompleta se sanctioneaza cu amendă
de la 500 lei la 1.500 lei.
Nu se sancţionează contravenţional:
a) persoanele care corectează Declaraţia 390 până la termenul legal de depunere a
următoarei declaraţii recapitulative, dacă constatarea depunerii incorecte sau
incomplete NU a fost constatată de organul fiscal anterior corectării;
b) persoanele care, ulterior termenului legal de depunere, corectează declaraţiile ca
urmare a unui fapt neimputabil persoanei impozabile.
Plata amenzii in 48 de ore

Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data
încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din
minimul amenzii, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în
procesul-verbal.
11. Alte prevederi
Iata in continuare o serie de aspecte semnificative cu privire la aplicarea Noului Cod

de procedura fiscala:
a) certificatul de atestare fiscală se emite în maximum 3 zile lucrătoare de la data
depunerii cererii, fata de 5 zile lucratoare cat se prevedea anterior;
b) se introduc prevederi suplimentare privind stabilirea raspunderii in solidar:
- atragerea răspunderii in solidar cu debitorul pentru anumite persoane,
prevăzute la art 25, priveşte obligaţiile fiscale principale şi accesorii ale
perioadei pentru care acestea au avut calitatea ce a stat la baza atragerii
răspunderii solidare;
- raspunderea acestor persoane se stabileşte prin decizie emisă de organul
fiscal competent pentru fiecare persoană fizică sau juridică în parte, insa
inaintea emiterii deciziei, organul fiscal trebuie sa efectueze audierea
persoanei, aceasta avand dreptul să îşi prezinte în scris punctul de vedere, în
termen de 5 zile lucrătoare de la data audierii. Decizia de atragere a
răspunderii solidare emisă fără audierea persoanei căreia i s-a atras
răspunderea este nulă;
238
c) modificarea tarifelor de emitere a Soluțiilor fiscale individuale anticipate de la
echivalentul în lei al sumei de 1.000 de euro, la cursul comunicat de BNR în ziua
efectuării plăţii, astfel:
- tariful este de 5.000 euro, la cursul comunicat de BNR pentru ziua efectuării
plăţii, pentru contribuabilii mari;
- tariful este de 3.000 euro, la cursul comunicat de BNR pentru ziua efectuării
plăţii, pentru celelalte categorii de contribuabili/plătitori.
d) organul fiscal central renunță la stabilirea creanței fiscale și nu emite decizie de
impunere în situația în care creanța fiscală principală este mai mică de 20 de lei; in
situația în care decizia are ca obiect mai multe tipuri de creanțe fiscale principale,
plafonul se aplică totalului acestor creanțe;
e) completarea regulilor privind verificarea persoanelor fizice supuse impozitului pe
venit;
f) regulile de compensare se aplica si sumei negative a TVA solicitata la rambursare
de reprezentantul unui grup fiscal; astfel, aceasta se poate compensa cu
obligaţiile fiscale ale membrilor grupului fiscal, în următoarea ordine:
- obligaţiile fiscale ale reprezentantului grupului fiscal;
- obligaţiile fiscale ale celorlalţi membri ai grupului fiscal, la alegerea organului
fiscal central.
g) introducerea unor prevederi cu privire la modalitatea de stabilire a dobânzilor
datorate în cazul impozitelor administrate de organul fiscal central pentru care
perioada fiscală este anuală;
h) măsurile asiguratorii pot fi luate şi înainte de emiterea titlului de creanţă, insa daca
titlul de creanță nu a fost emis și comunicat în termen de cel mult 6 luni de la data
la care au fost dispuse măsurile asigurătorii, acestea inceteaza de drept; in cazuri
excepționale, acest termen poate fi prelungit până la un an, de organul fiscal
competent, prin decizie. Organul fiscal are obligația să emită decizia de ridicare a
măsurilor asigurătorii în termen de cel mult 2 zile de la împlinirea termenului de 6
luni sau un an, după caz, iar în cazul popririi asigurătorii să elibereze garanția;
i) precizarea faptului ca stabilirea cuantumului tranzacţiilor pentru care
contribuabilul are obligaţia întocmirii dosarului preţurilor de transfer, a
termenelor pentru întocmirea acestuia, a conţinutului dosarului preţurilor de
transfer, precum şi a condiţiilor în care se solicită acesta vor fi aprobate prin ordin
al preşedintelui ANAF.
12. Concluzii finale Noul Cod de procedura fiscala
In continuare, va prezentam modificarile pe care noi le-am considerat a fi cele mai

semnificative fata de legislatia curenta:
a) nivelul dobânzii scade de la 0,03% la 0,02%/zi de întârziere;

b) nivelul penalității de întârziere scade de la 0,02% la 0,01%/zi de intarziere;
c) pentru obligaţiile fiscale principale nedeclarate sau declarate incorect de entitate şi
stabilite de organul de inspecţie fiscală prin decizii de impunere, se va datora o penalitate
de nedeclarare de 0,08/zi;
239
d) aplicarea penalităţii de nedeclarare nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor, ci doar a
penalitatii de intarziere;
e) in situaţia în care obligaţiile fiscale principale sunt stabilite de organul de inspecţie fiscală
ca urmare a nedepunerii declaraţiei de impunere, se va aplica doar penalitatea de
nedeclarare, fără a se mai impune si sancţiunea contravenţională pentru nedepunerea
declaraţiei;
f) in cazul obligatiilor datorate si neachitate bugetelor locale se datoreaza majorari de
intarziere, nivelul acestora scazand de la 2% la 1%/luna sau fractiune de luna;
g) introducerea principiului „in dubio contra fiscum”, conform caruia dacă după aplicarea
regulilor de interpretare prevăzute mai sus, prevederile legislației fiscale rămân
neclare, acestea se interpretează în favoarea contribuabilului;
h) introducerea unor termene de 2, 4 sau 6 luni pentru soluţionarea cererilor
contribuabililor (se aplica inclusiv rambursarilor de TVA);
i) extinderea situatiilor in care un contribuabil poate fi declarat inactiv, ceea ce inseamna
ca îi sunt aplicabile prevederile din Codul fiscal privind efectele inactivităţii, respectiv nu
pot fi deduse cheltuielile si TVA aferenta achizitiile;
j) modificarea termenului de prescripţie, in sensul ca acesta începe să curgă de la data de 1
iulie (in loc de 1 ianuarie) a anului următor celui pentru care se datorează obligația fiscală,
ceea ce duce la o extindere a perioadei in care organul fiscal poate efectua o inspectie
fiscala;
k) perioada supusă inspecţiei fiscale începe de la sfârşitul perioadei controlate
anterior, în condiţiile incadrarii in termenul de prescriptie, pentru toti contribuabilii, nu
doar pentru cei mari; prevederea conform careia la contribuabilii care nu intra in categoria
celor mari inspecţia fiscală se efectuează asupra creanţelor născute în ultimii 3 ani fiscali a
fost abrogata;
l) durata efectuării inspecţiei fiscale este stabilită de organul de inspecţie fiscală şi poate fi
de 180, 90 sau 45 de zile, in functie de categoria de contribuabil la care se refera;
m) contribuabilul are dreptul să îşi prezinte, în scris, punctul de vedere cu privire la
constatările organului de inspecţie fiscală, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la
data încheierii inspecţiei fiscale (anterior, termenul era de 3 zile lucratoare);
n) durata efectuării controlului inopinat este stabilită de conducătorul organului de control,
în funcţie de obiectivele controlului, şi nu poate fi mai mare de 30 de zile;
o) contestaţia formulata se depune în termen de 45 de zile de la data comunicării actului
administrativ fiscal, sub sancţiunea decăderii (anterior, termenul era de 30 de zile), iar
contestatorul poate solicita organului de soluţionare competent susţinerea orală a
contestaţiei;
p) suspendarea executării actului administrativ fiscal încetează de drept și fără nicio
formalitate dacă acțiunea în anularea actului administrativ fiscal nu a fost introdusă în
termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei de soluționare a contestației;
q) in situaţia nesoluţionării contestaţiei în termen de 6 luni de la data depunerii
contestaţiei, contestatorul se poate adresa instanţei de contencios administrativ
competentă pentru anularea actului. La calculul acestui termen nu sunt incluse
perioadele în care procedura de soluționare a contestației este suspendată;
240
r) reducerea amenzilor aplicabile persoanelor juridice care nu se incadreaza in categoria
contribuabililor mijlocii si mari la nivelul celor aplicabile persoanelor fizice pentru
majoritatea contraventiilor; de exemplu, nedepunerea declaratiilor fiscale va fi sanctionata
astfel:
- pentru contribuabilii mijlocii şi mari, amenda va fi intre 1.000 lei si 5.000 lei;
- pentru persoane fizice si alte persoane juridice, amenda va fi intre 500 lei si 1.000 lei;
Bibliografie
 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în M.Of. nr. 688 din
10.09.2015;
 H.G. nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii
nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în M.Of. nr. 22 din 13.01.2016;
 OUG 50/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind
Codul fiscal și a Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală,
publicată în M.Of. nr. 817 din 03.11.2015;
 Legea 358/2015 privind aprobarea OUG nr. 50/2015 pentru modificarea și
completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și a Legii nr. 207/2015 privind
Codul de procedură fiscală, publicata in MOf nr 988 din 31 decembrie 2015.
 Legea nr. 207/2015 privind Noul Cod de procedura fiscala, publicata in MOf
nr. 547 din 23 iulie 2015;
 OUG 41/2015 pentru modificarea si completarea unor acte normative,
precum si pentru reglementarea unor masuri bugetare, publicată în M.Of. nr.
733 din 30.09.2015;
 Legea nr. 571 din 22.12.2003 privind Codul fiscal, publicată în M.Of. nr. 927 din
23.12.2003, cu toate modificările şi completările ulterioare;
 H.G. nr. 44 din 22.01.2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în M.Of. nr. 112 din
06.02.2004, cu toate modificările şi completările ulterioare.
241

2016.02. Suport Curs Noul Cod Fiscal PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2016.02. Suport Curs Noul Cod Fiscal PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de curs www.accounting-leader.ro www.noutatifiscale.

ro Lect univ dr Rapcencu Cristian

A. Notiuni generale privind Noul Cod fiscal

1. Modificari ale principiilor fiscalitatii

2. Cum poate fi modificat Codul fiscal

Inainte de 1 ianuarie 2016 Dupa 1 ianuarie 2016

Termen Inainte de 1 ianuarie 2016 Dupa 1 ianuarie 2016

Inainte de 10 iulie 2015:

Dupa 10 iulie 2015:

HG 1/2016 Normele de aplicare

5. Retinerea si nevarsarea impozitelor la sursa...infractiune?

Conform art 6 din Legea 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii

In data de 3 septembrie 2015, invocand necesitatea punerii în aplicare a Deciziei

6. Recalificarea unei tranzactii

Dupa 10 iulie 2015:

Dupa 1 ianuarie 2016:

Tranzacțiile între persoane afiliate trebuie sa respecte principiul valorii de piață.

Pentru aplicarea acestor prevederi se utilizează Liniile directoare privind prețurile

7. Regimul cheltuielilor si TVA pe perioada de inactivitate

ATENŢIE!!! Contribuabilii declarați inactivi care desfășoară activități economice în

În cazul prevăzut la lit. a), declararea în inactivitate nu se poate face înainte de

Beneficiarii care achiziționează bunuri și/sau servicii de la contribuabili după

Art 286 – Legea 227/2015 Cod fiscal

HG 1/2016 Norme de aplicare

Prin TVA solicitată de administraţia fiscală se înţelege taxa care ar fi trebuit

Entitatea LEADER - inactiva:

- vânzarea mărfurior către entitatea Barsin:

- descărcarea din gestiune a stocurilor vândute:

- înregistrarea facturii de servicii contabile primită:

Situaţia obligaţiilor de plată se prezintă astfel:

Dpdv CONTABIL Dpdv FISCAL

Entitatea LEADER - activa:

Înregistrările efectuate în contabilitate ar fi fost următoarele:

1.000 lei 371 = 401 1.200 lei

1.800 lei 4111 = 707 1.500 lei

- descărcarea din gestiune a stocurilor vândute:

1.000 lei 607 = 371 1.000 lei

- înregistrarea facturii de servicii contabile primită:

300 lei 628 = 401 360 lei

Situaţia obligaţiilor de plată s-ar fi prezentat astfel:

Dpdv CONTABIL Dpdv FISCAL

Entitatea BARSIN (Entitatea LEADER - inactiva):

Înregistrarea efectuată în contabilitate este următoarea:

Achiziția mărfurilor de la entitatea Leader reprezintă o operațiune scutită/neimpozabilă,

La facturare, societatea Barsin va factura cu TVA, deoarece este înregistrată în scopuri

- ajustarea TVA pentru bunurile aflate în stoc (10 septembrie 2016):

- darea in consum a materiilor prime (23 septembrie 2016):

În domeniul TVA şi al accizelor, autorităţile fiscale şi alte autorităţi naţionale trebuie

9. Venituri obţinute din România de nerezidenti

Inainte de 1 ianuarie 2016 Dupa 1 ianuarie 2016

Inainte de 1 ianuarie 2016 Dupa 1 ianuarie 2016

În cazul persoanelor juridice române de mai jos, la calculul rezultatului fiscal,

c) pentru asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de

2. Aspecte privind impozitarea ONG – Art 15

În cazul organizaţiilor nonprofit, organizaţiilor sindicale si organizaţiilor patronale,

Venituri din activitati economice = 10.000 lei

Echivalent 15.000 euro = 15.000 euro x 4,5 lei/euro = 67.500 lei

Venituri impozabile = 10.000 lei – 7.000 lei = 3.000 lei (30%)

3. Modificarea anului fiscal – Art 16

Conform Legii contabilitatii 82/1991, actualizata prin OUG 79/2014, incepand cu 1

Entitatea Leader trebuie să depună la organul fiscal până în data de 15 octombrie

Declararea şi plata impozitului pe profit

Entitatea Leader trebuie să depună la organul fiscal Formularul 014, până în