Subiecte de 1 punct.

1. Care este obiectul de studiu al demografiei? (schemă suport curs format hârtie sau pdf)

2. Definiţi conceptele de cohortă, generaţie, promoţie.

Cohorta- Totalitatea persoanelor care participa la un fenomen demografic. (Ex. Persoanele care
s-au nascut in acelasi an)

Generatie- Totalitatea persoanelor care sunt nascute intr-un an sau perioada.

Promotia- Totalitatea persoanele care s-au casatorit in aceeasi perioada.

3. Definiţi conceptele de risc, moment
Moment- Un an ( perioada de timp: “ un an”)

Risc- Populatia supusa riscului la casatorie (Populatia care poate participa la un fenomen).

4. Definiţi conceptele de rată şi probabilitate. Da-ți exemple (cum se citesc datele) pentru
un fenomen. Care este diferența dintre cele două concepte?

Rata(bruta)- este cel mai utilizat indicator si reprezinta (nr. de evenimente/ suprapopulatia
medie) la .( La o mie de persoane).

Populatia medie- populatia de la mijlocul anului ( 01.07)

Ex: Daca rata bruta a mortalitatii este 10.2 pt. 2011. In anul 2011 au decedat 10.2 persoane la o
mie de locuitori.

Probabilitatea( nr. De evenimente supra populatia initiala, raportat la o mie de persoane)

Ex: Populatia pt. 2011 pt. decese este de 10.5. Este posibil ca in cursul anului 2011 sa moara
10,5 persoane la 1000 de locuitori.

Diferenta: Rata bruta utilizeaza populatia medie ( populatia de la mijlocul anului) in timp ce
probabilitatea utilizeaza populatia initiala.

Ambele se raporteaza la nr. de evenimente insa rata bruta utilizeaza populatia medie, in timp ce
probabilitatea utilizeaza populatia initiala.

5. Definiţi conceptele de populaţie medie şi populaţie iniţială. Ce reprezintă morbiditatea?

Populaţia medie este populaţia de la 1 iulie din anul respective sau se calculează ca medie
aritmetică între populaţi de la începutul anului şi cea de la sfârşitul anului.
Populaţia iniţială este populaţia de la începutul anului.
Morbiditatea- Reprezinta proportia imbolnavirilot in cadrul unei populatii la un moment dat sau
intr-o anumita perioada

6. Când a apărut demografia ca ştiinţă şi care este întemeietorul ei? Care este cel mai
cunoscut demograf și de ce a rămas aceste în istoria demografiei?

Demografia a apărut ca ştiinţă în 1662 iar întemeietorul ei este John Grant împreună cu W. Pettz.
Cel mai cunoscut demograf este Thomas Malthus (1766-1834) și a rămas aceste în istoria
demografiei pentru că a fost cel care a formulat prima data o teorie privind dinamica populaţiei.
7. Menționați cel puțin trei aspecte pentru care este necesară studierea demografiei? Care
este legătura cu celelalte ştiinţe sociale?

Este necesară studierea demografiei pentru că:

• Studiază fenomenul natalităţii,mortalităţii, imigraţiei, emigraţiei, structura populaţiei,
nupţialitate, divorţialitate, caracteristicile populaţiei (demografice,
biologice, psihologice, economice, sociale,etnice);
Pornind de la faptul că populaţia este un sistem demografic relativ autonom, aflat în
interdependenţă cu celelalte sisteme, demografia îşi formulează propria sa teorie şi îşi elaborează
metodele sale proprii.
Într-o asemenea interpretare, sistemică şi interdisciplinară, se poate opera şi o mai bună
delimitare între diferitele ştiinţe care se ocupă cu populaţia.
Din intersectările succesive se vor constitui:
-demografia socială;
-demografia economică;
-demografia istorică;
-demografia geografică sau geografia populaţiei;
-antropologia demografică;
-demografia urbană

8. Explicaţi conceptele de natalitate/fertilitate, fecunditate. Ce înseamnă fenomenul “baby

boom”?

Natalitatea: “Fenomen demografic ce exprimă, în esenţă, intensitatea naşterilor în cadrul unei

populaţii privită în ansamblul său. “ Evenimentul este naşterea iar populatia supusă riscului de a
da naştere este populaţia feminină cu varsta de procreere,15-49 ani.
Fertilitatea: Fenomen demografic exprimînd intensitatea, naşterilor în cadrul unei populaţii,
luîndu-se în considerare numai subpopulaţia care participă efectiv la producerea naşterilor
(femeile cu vîrstă de procreare).
Fecunditatea: capacitatea fiziologică a femeii, a cuplului sau a unei subpopulaţii de a procrea,
adică de a naşte copii vii. Fecunditatea scade o dată cu vârsta astfel:4% la 20 de ani; 20% la 35
de ani; 8% la 25 de ani; 50% la 40 de ani; 12% la 30 de ani; 95% la 45 de ani.
Fenomenul de baby boom: Reprezinta Cresterea natalitatii dupa cel de-al doilea razboi
mondial.

9. Definiţi conceptul de piramidă a vârstelor. Cum interpretaţi actuala piramidă a

vârstelor. Explicaţii.

În Demografie, o piramidã a vârstei este o afișare grafică ce reprezintã populaţia cu grupa de

vârstã cea mai micã în josul piramidei, partea femininã în stânga, iar partea masculinã în dreapta
(unii demografi le așeazã invers), și fiecare categorie mai mare de vârstã este așezatã succesiv
mai sus decât celelalte.
10. Definiţi conceptul de mortalitate infantilă. Ce reprezintă “paradoxul speranţei de viaţă
la un an?”

Mortalitate infantila reprezinta numarul de copii morti la nastere.

Paradoxul speranţei de viaţă la un an- O dată cu creşterea vârstei este normal ca speranţa de
viaţă să scadă, totuşi la vârsta de 1 an valoarea speranţei de viaţă este mai mare decât la
momentul naşterii, după care începe să scadă treptat. Acestă situaţie poartă denumirea de
paradoxul speranţei de viaţă la 1 an (Rotariu, 2003, 73).

Subiecte de 3 puncte.
1. Care sunt sursele de informare ale demografiei. Prezentați fiecare tip de sursă și
menționați în ce condiţii folosim fiecare tip de sursă?

Sursele de informare ale demografiei sunt:

 Recensământul populaţiei- constituie sursa de date fundamentală pentru
administraţie ca şi pentru orientarea politicii economice şi sociale a ţării respective şi
furnizează un punct de referinţă pentru statisticile curente şi un cadru statistic pentru
anchetele prin sondaj şi pentru diferitele studii.
 Statistica stării civile - Datele obţinute prin prelucrare se publică în Anuarul Statistic al
României şi sunt folosite pentru diferite calcule, studii şi analize demografice.
 Statistica migratiei-Actele obţinute se consemnează în formularul „Buletin statistic
pentru schimbarea domiciliului” care cuprinde următoarele caracteristici: sexul, data
naşterii, starea civilă, ultima şcoală absolvită, ocupaţia, sursa principală de venit, unitatea
social-economică unde lucrează persona respectivă, sectorul economic, locul de unde a
plecat, locul unde s-a mutat, motivul schimbării domiciliului. Şi aceste informaţii sunt
prelucrate şi servesc la efectuarea unor diferite studii asupra migraţiei.
 .Registrul de populaţie- El poate furniza informaţii complete care interesează
învăţământul (liste ale copiilor care au atins vârsta şcolară, de exemplu), ocrotirea
sănătăţii (liste epidemiologice, folosirea şi costul asistenţei medicale etc.), asigurările
sociale şi asistenţă socială, precum şi roluri fiscale, liste ale alegătorilor după diferitele
caracteristici de grupare, ale contingentelor militare etc.
 Anchetele demografice- Ele sunt lunare şi urmăresc, în principal, informaţii asupra
populaţiei ocupate, a şomajului, dar înregistrează şi caracteristici precum: vârsta, starea
civilă, sexul, regiunile demografice.

2. Care sunt principiile de baza ale teoriei lui Thomas Robert Malthus. De ce a rămas în
istoria demografiei?

Principiile teoriei lui Thomas Malthus:

1.Populaţia are un potenţial de înmulţire enorm, mai exact volumul populaţiei se măreşte în
progresie geometrică, sub forma unei curbe exponenţiale.
2.Resursele necesare vieţii pe pământ sunt limitate, nu se dezvolta în acelaşi ritm, ci în progresie
aritmetică.
3. Dezvoltarea economică va creşte fertilitatea, dar în acelaşi timp se recunoaşte o influenţă a
creşterii dezvoltării economice datorită creştereii populaţiei, de aceea unii autori l-au considerat
populaţionsit.
4. Populaţia va creşte dar va fi oprită de limitarea resurselor şi astfel populaţiile vor trăi la limita
subzistenţei, prin urmare populaţiile nu pot creşte cât ar permite potenţialul său deoarece sunt
limitate de resurse.
A rămas în istoria demografiei pentru că a fost cel care a formulat prima data o teorie privind
dinamica populaţiei.

3. Descrieţi populaţia ca sistem închis și deschis. Care sunt relațiile între fenomenele
demografice? (Ce se întâmplă în interiorul cutiei?). Schema grafică

 Populatia ca sistem inchis- Ca sistem de tip închis intrările sunt reprezentate de naşteri,
iar ieşirile sunt date de decese
(naşteri N; decese M).

 La populaţia de tip deschis, sistemul demografic al populaţiei are drept intrări naşterile
şi imigrările (I) iar ca ieşiri decesele sau emigrările (E) şi se poate reprezenta relaţia sub
forma unei ecuaţii:
P(t+1)=P(t)+N-M+I-E
4. Descrieți tabela de mortalitate/fertilitate/nupţialitate/divorţialitate? Desenați și explicați
elementele componente.

Mortalitate

În prima coloană se trece vârsta în ani împliniţi a populaţiei şi se notează cu x.

În a doua coloană se trece numărul supravieţuitorilor şi se notează cu S x .
A treia coloană cuprinde numărul decedaţilor între două vârste şi se notează cu d x .
A patra coloană arată probabilitatea de deces a unei persoane aflate la o anumită vârstă şi
se notează cu q x
Cea de a cincea coloană se referă la probabilitatea de a supravieţui şi este un indicator
complementar probabilităţii de deces. Se notează cu p x se raportează la mia de locuitori şi se
calculează astfel p x =1-q x . Astfel, din o mie de persoane care au împlinit 1 an este posibil doar
99,5 să ajungă la vârsta de 2 ani.
Cifrele din coloana a şasea reprezintă numărul de ani trăiţi de persoanele din generaţia
studiată dintre două vârste x şi x+1. Cu alte cuvinte, dacă avem 182 supravieţuitori la vârsta de
99ani (S x ) aceştia, dacă ar trăi toţi până la vârsta de 100 de ani, ar trăi împreună 182 de ani. Dar
o parte din aceştia mor, mai precis 73 de persoane d x şi ajung la 100 de ani 109 persoane. Deci
numărul de ani trăiţi împreună ar fi de 109 ani. Însă fiecare din persoana care a decedat pe
parcursul anului a mai contribuit la anii trăiţi împreună fiecare cu un număr de luni şi astfel se ia
prin convenţie că fiecare persoană care a decedat a contribuit cu jumătate de an (0.5 ani).
Cifrele din coloana a şaptea reprezintă numărul de ani pe care de o generaţie care a împlinit
o anumită vârstă îi va trăi până la stingerea generaţiei şi se adună valorile L x de jos în sus
În ultima coloană se regăsesc valorile speranţei de viaţă.
Fertilitate

Tabela de fertilitate (instrumentul principal de analiză). Este realizat după modelul tabelei de
mortalitate.
Descendenţa finală= intensitatea fertilităţii unei generaţii.

Nuptialitate
Tabela de nuptialitate (instrumentul principal de analiza; realizat dupa modelul tabelei de
mortalitate) -se calculeaza doar rata de primonuptialitate sau pentru toate casatoriile

Divortialitate
Tabela de divortialitate (instrumentul principal de analiza; realizat dupa modelul tabelei de
mortalitate) Tabela de divortialitate a promotiilor de casatoriti din anul 1990; se calculeaza ratele
de divort, generala si pe fiecare durata
5. Care sunt indicatorii de măsurare a principalelor fenomene demografice (analiza
transversală)? Care indicatori se regăsesc de obicei în bazele de date și care sunt limitele
unor indicatori?

Indicatori de măsurare a mortalităţii în perspectivă transversală.

1. Rata brută de mortalitate (RBM sau m) (numărul de decese raportat la populaţia medie
dintr-un anumit an)
2. Rata specifica de mortalitate (mx) (numărul de decese raportat la populaţia medie din anumite
categorii: masculine/femini, categorii de vârste etc)
3. Rata standardizată de mortalitate (m’) (se elimină efectul structurii pe vârste a populaţiei prin
procedee de standardizare a ratelor brute de mortalitate)
4. Indicele mortalitatii infantile (mi) (rata mortalitatii infantile reprezintă numărul deceselor
copiilor până într-un an raportat la total născuţi)
5. Rată de mortalitate pe cauze de deces
6. Speranţa de viaţă la naştere (ex)/durata medie a vietii
7. Viaţa mediană sau viaţa probabilă (vMED)
8. Vârsta normală sau vârsta modală la deces (VMOD)
Rata brută de natalitate (RBN sau n) (depinde de structura populaţiei, de ponderea
populaţiei feminine de vârsta fertilă) Ex: 19,5 la mie
1. Rata generală de fertilitate (RGF)
2. Rata specifică de fertilitate (nx)
3. Rata standardizată de fertilitate
4. Varsta medie a mamei la naştere
5. Varsta mediana a mamei la naştere
6. Rangul mediu al născuţilor vii
7. Indicele conjunctural al fertilităţii (numărul de copii/femeie)
8. Descendenţa finală a unei generaţii de femei
9. Descendenţa finală a unei promoţii de căsătorii
10. Proporţie a născupilor vii nelegitimi
11. Raport de feminitate

Rata brută de nuptialitate (RBC) (depinde de structura populatiei nuptiabile) Ex: 1.6 la
mie (numarul total de casatorii raportat la populatia medie dintr-un an)
1. Rata generală de nuptialitate (RGC) (se raporteaza la persoanele supuse riscului la
casatorie) 2. Rata specifica de nuptialitate (cx)
3. Rata standardizata de nuptialitate
4. Rata de primo nuptialitate dupa varsta (cx) (primele casatorii de o anumita varsta raportat la
total populatie de acea varsta)
5. Rata totala de primo-nuptialitate (RTC)=indicele sintetic de nuptialitate=suma primelor
casatorii reduse (ex: 868,7 prime casatorii revin la 1000 persoane necasatorite
6. Varsta medie la prima casatorie
7. Varsta mediana la prima casatorie
8. Frecventa celibatului definitiv (peste 50 de ani)

Rata brută de divortialitate (RBD) (depinde de structura populatiei casatorite) Ex: 7.9 la
mie
1. Rata de divortialitate a populatiei casatorite
2. Rata de divortialitate dupa varsta
3. Rata divorturilor raportate la numarul de casatorii (ex: in anul 1999 s-au realizat 140.000
casatorii si 34.000 de divorturi; este posibil ca in cursul anului 1999 sa se desfaca 242 casatorii la
1000 de casatorii)
4. Rata divorturilor dupa durata casatoriei
Limitele unor indicatori
Mortalitatea:
Rata brută de mortalitate (RBM sau m) (numărul de decese raportat la populaţia medie
dintr-un anumit an)- Nu poti lua pe mai multi anis au pop. Totala care a murit déjà.
Natalitatea: Limita Femeile care sunt infertile.
6. Care este legătura mortalităţii/natalităţii/nupţialităţii/divorţialităţii cu celelalte fenomene
demografice?
Mortalitate si natalitate
Mortalitate si nuptialitate
Mortalitate si divortialitate
Etc.

7. Care este situaţia României comparativ cu alte ţări din Europa privind
natalitatea/fertilitatea, mortalitatea, mortalitatea infantilă, nupţialitatea, divorţialitatea?
Cum explicați aceste date? De ce trebuie să ținem cont atunci când comparăm date și la
care dintre indicatori trebuie să fim prudenți în comparații? (lucru cu baze de date)

Euro Stat:- Date din Europa

Anuarul statistc- Date doar despre Romania
Data World Bank- Pe glob

De ce trebuie să ținem cont atunci când comparăm date și la care dintre indicatori trebuie
să fim prudenți în comparații? (lucru cu baze de date)

In anumite tari populatia este mai mica astfel natalitatea este mai ridicata.
Se tine cont de mentalitate.

Mortalitate:
Raportul dintre sexe. ( Numarul cati barbati si cate femei).
Euro stat: intram in Data, date baze, populations and social conditions, demography and
migrations,fertility, apoi penultima.( a doua)

8. Care este situaţia judeţului Braşov comparativ cu celelalte judeţe privind natalitatea,
mortalitatea, nupţialitatea, divorţialitatea? Cum explicați aceste date? De ce trebuie să
ținem cont atunci când comparăm date și la care dintre indicatori trebuie să fim prudenți
în comparații? (lucru cu baze de date)

Directia judeteana de statistica Brasov, Directia judeteana de statistica Brasov, statistici judetene,
populatie,
9. Profilul emigranţilor din România,

• în prima etapă, 1990-1995, principalele destinaţii unde românii au emigrat definitiv

sunt Italia, Ungaria, urmate de Austria şi SUA
• în a doua etapă, 1996-2001, principalele destinaţii unde românii au emigrat definitiv
sunt Italia, SUA, Canada urmate de Franţa, Israel, Ungaria.
• în a treia etapă, 2002-2007, principalele destinaţii unde românii au emigrat definitiv
sunt Canada, Germania urmate de Italia şi SUA.
• în a patra etapă, după 2007, Canada, Germania şi SUA revin în topul preferinţelor, iar
Italia se clasează pe locul al patrulea, numărul emigranţilor definitivi fiind tot mai mic.

Scopul persoanelor emigrante:

-munca;
-pentru studii;
-pentru reîntregirea familiei
-daorită războaielor, regimurilor politice

În concluzie, la lucru în străinătate pleacă mai mult

• bărbaţii, comparativ cu femeile,
• tinerii, comparativ cu adulţii şi vârstnicii,
• tinerele din rural faţă de cele din urban şi
• femeile mature din urban faţă de cele din rural

10. Profilul imigranţilor în România, de unde vin şi cine sunt? (vezi și rapoartele realizate
de Fundația Soros din bibliografie)

Tari de provenienta:
Rep. Moldova
SUA
Italia
Germania
Turcia
Ungaria
Categorii de varsta:
Intre 26-40 de ani
Intre 41-50 ani
Sub 18 ani.
Subiecte de 4 puncte:

1. Politici pro-nataliste în lume-subiect sinteza (ce reprezintă, care sunt obiectivele, de

ce trebuie să ținem cont pentru a creea o politică pronatalistă etc). Dați exemple
pentru trei țări Romania (obligatoriu)+Franța/
Suedia/Germania/Irlanda/Japonia/etc. Pentru fiecare țară se vor aduce argumente
statistice (lucru cu bazele de date) care să demonstreze impactul politicilor asupra
ratei natalității/fertilității. Cum măsurăm impactul acestor politici?

Politici pro-nataliste sunt nişte măsuri luate de un anumit stat într-o anumiă perioadă pentru
a creşte populaţia.Pentru a crea o politică pro-natalistă trebuie să ţinem cont de populaţia ţării
şi de speranţa de viaţă.

Pentru Romania
Germania :

Germania pentru a incuraja natalitatea a adus ca beneficii familiilor urmatoarele lucruri:

- femeile au dreptul la 14 saptamani de protectie a muncii

- au concediu de maternitate platit
- 8 saptamani de concediu postnatal
- concediul parental reprezinta 100% din ceea ce femeia castiga net
- este platit concediul parental pana la aziua de nastere celui de-al treilea copil
- in timpul concediului parental, parintele poate munci 19 ore pe saptamana
- 6 luni in 2 ani concediul parental e adresat tatalui ( 2% dintre ei accepta), 96%
dintre femei accepta concediu parental restul timpului
- pentru fiecare copil sub 12 ani, parintele cu job are la dispozitie 10 zile platite ca
sa aiba grijade copilul bolnav pana la 25 zile pe an pentru fiecare copil
- daca copilul este neangajat poate avea parte de beneficii pana la varsta de 21 ani
si se poate prelungi pana la 27 ani daca este la facultate sau in training.
- in 1999 beneficiile erau o alocatie de 115,7$ pentru primul si al doilea nounascut,
138.89$ pentru al treilea nounascut si 162.04$ pentru al patrulea si urmatorii
nounascuti.
- scutirea de taxe se face pentru fiecare copil din familie, iar muncitorii care castiga
prea putin li se mai da un mic supliment la alocatia copiilor lor
Franta:

 Statul francez este cunoscut ca fiind pro-natalismului, aducand in acest sens multe legi
care incrajeaza tineretul sad ea nastere a cat mai mult copii.

 Exemple:
 -In data de 17.01. 1975 s-a introdus legea prin care ce limitau avorturile legale la motive
terapeutice
 In anul 1981 s-a adoptat legea prin care se asigura venitul minim familiilor cu cel putin 3
copii
 - Se ofera alocatii familiale extinse si consistente, în functie de numarul copiilor;
 - Sistemul fiscal este conceput în vederea redistribuirii catre familiile cu multi copii;
 - beneficii de maternitate "neutre" (fara a tine cont de resursele familiei sau de numarul
de copii); protectia femeii salariate, concediu de maternitate (14 săptamâni), alocatii pre
şi post natale, concediu post natal (2 ani);
  - servicii sociale pentru tinerele mame;
 - majorarea tuturor prevederilor (concedii, alocatii) în funcţie de rangul copilului;

Euro stat, la fertilitate.

2. Politici antinataliste în lume-subiect sinteză (ce reprezintă, care sunt obiectivele, de

ce trebuie să ținem cont pentru a creea o politică antinatalistă etc). Dați exemple
pentru trei țări Iran/China/India/Singapore. Pentru fiecare țară se vor aduce
argumente statistice (lucru cu bazele de date) care să demonstreze impactul
politicilor asupra ratei natalității/fertilității. Cum măsurăm impactul acestor
politici?

Politici antinataliste sunt nişte măsuri luate de un anumit stat într-o anumiă perioadă pentru a
scădea populaţia. Pentru a crea o politică anti-natalistă trebuie să ţinem cont de populaţia ţării şi
de predicţiile pentru următorii ani. Scopul acestei politici este de a incetini ritmul natalitatii si de
a micsora fertilitatea (numarul de copii/femeie).

China

In ceea ce priveste situatia Chinei, acestia au luat masuri in ceea ce priveste scaderea natalitatii
astfel incă din anii 1950 guvernul Chinei a încurajat prin campanii un număr redus de copii per
familie.

Introducerea politicii “Copilului unic” a avut loc în 1978, aplicându-se nașterilor din 1979 și de
mai târziu.

În 1987 politica a fost ajustată pentru a permite oficialităților locale îngăduirea excepțiilor în caz
de "dificultăți practice".
Astfel famiiliile mai aveau dreptul de a da nastere a unui copil sau de a adopta unul numai daca
cel déjà nascut era fata sau s-a nascut cu handicap.
În mai 2008 autoritățile chineze au anunțat că guvernul nu va renunța la această politică pentru
cel puțin încă un deceniu.
Cauze:
concediu de maternitate foarte redus (65 zile la prima nastere, micsorânu-se treptat la nesterile
urmatoare);

- nu exista indemnizatie la nastere pe plan central sau obligatoriu;

- alocatiile pentru copii se acorda doar familiilor cu un singur copil;

- concediul medical platit 100% pentru femeile ce suporta un avort (14 zile) sau sterilizare -
legarea trompelor uterine (30 zile).

Desi au adoptat aceasta lege iar masurile in acest sens au fost drastice( ex. Amendarea parintilor
daca dau nastere la un al doilea copil, taierea sporului de munca) efectul a fost exact invers astfel
populatia Chinei ajungand sa fie prima tara de pe glob cu cea mai mare populatie de aproximativ
1,353,902,065.

Prin aceste decizii, prin implementarea acestei legi statul nefacand nimic altceva decat sporeasca
rata natalitatii intr-un procent extrem de mare.

India

În anii '60 , a fost început în India un control strict al programului creșterii populației , care nu
găsește reducerea sărăciei , foametei și cadru social al țării . Astfel , au fost luate o serie de
măsuri ca sterilizarea a populației cu venituri reduse , limitarea numărului de copii pentru
familiile nevoiașe și diseminarea metodelor contraceptive .
Această politică ( anti - naștere ) au avut rezultate pozitive , aceasta a declanșat o scădere treptată
a ratelor de creștere naturală a populației a scăzut de la 2,2% la 1,3% în aproximativ 30 de ani .
Singapore a avut o rată a natalității și fertilității rata mare .

Guvernul a introdus o politică anti - natale pentru a încerca să reducă acest lucru. A făcut acest
lucru prin :

Efectuarea contraceptive disponibile la un cost redus .

Crearea clinicile de planificare familiala pentru a ajuta la a face mai multe sfaturi disponibile .

Publicarea prin mass-media avantajele de a avea o familie mai mic .

Introducerea stimulente financiare pentru familii mai mici ( cum ar fi educația gratuită și
prestațiile de îngrijire a sănătății ) . Sprijinul financiar prinde cu familii mai mari .

Impactul politicii :

Rata de fertilitate a scăzut la 1,2 în 2011 .

Au fost lucrătorii insuficiente pentru a umple posturile vacante din cauza scăderii natalității .

Singapore are o populatie de imbatranire .

Schimbarea în rata natalității a fost mai dramatic deoarece a fost cauzată și de dezvoltarea
continuă a Singapore , ceea ce înseamnă că mai multe femei au urmat cariere , mai degrabă decât
întemeierii unei familii . Acest lucru a însemnat rata natalității a scăzut din cauza unor factori
care nu sunt direct din cauza politicii

3. Care sunt factorii la nivel macro care influenţează: natalitatea, mortalitatea,

divorţialitatea, nupţialitatea Sinteza, explicaţii, argumente statistice acolo unde este posibil
(lucru cu Gapminder-nivel de dezvoltare/nivel de educație al femeilor/rata de ocupare a
femeilor+indicatori ai fenomenelor demografice).

Natalitate: -Speranta de viata, gradul de educatie, mediul in care traiesc, lipsa serviciilor
medicale, traditie.
Mortalitate: - SPeranta de viata, accesul la informative (sa manance sanatos, sa nu se predispuna
bolilor), lipsa serviciilor medicale, epidemic, razboaie, etc.
Divortialitate: - Aceesul la informative, mentalitatea, gradul de educatie, mediul in care traiesc,
Nuptialitate: - Traditie, mediu, mentalitate,.

GAPMINDER!!!

4. Definiţi conceptul de speranţă de viaţă. Faceţi o analiză a datelor (lucru cu bazele de

date) privind acest indicator în România, în lume, în funcţie de sex dar și per total etc. Care
sunt factorii responsabili de creşterea sau descreşterea speranţei de viaţă în general. Dar în
funcţie de sex? Care este relația dintre acest indicator și creșterea populației globului?
Cum se explică creșterea populației din Africa deși pe acest continent este speranța de viață
cea mai mică?

Speranța de viață este durata medie a vieții unui individ sau numărul mediu de ani de viață
rămași la o anumită vârstă. Speranța de viață depinde foarte mult de criteriile utilizate pentru a
selecta grupul. În țările cu mortalitate infantilă ridicată, speranța de viață la naștere este foarte
mult influențată de rata mortalității în primii ani de viață. În aceste cazuri, se măsoară de
exemplu speranța de viață la vârsta de 5 ani.

Speranta de viata in Romania: ambele sexe-> 2010, 73 ani

> 2011, 75 ani
> 2012, 75 ani
Barbati -> 2010, 70 ani
 2011, 71 ani
 2012, 71 ani
Femei-> 2010, 77 ani
 2011, 78 ani
 2012, 78 ani
Speranta de viata din Lume: ambele sexe -> 70 de ani
Barbat-> 68 ani
Femei -> 73 ani
(population data sheet 2013, pdf, pag 7)

FACTORII: AI MAI SUS NISTE FACTORI

Cu cat o tara este mai dezvoltata si are acces la servicii medicale dezvoltate si la tehnologie
avansata, cu atat speranta de viata creste.

In Africa nu au acces la servicii medicale si desi fac multi copii, majoritatea dintre ei nu traiesc
din lipsa igienei. Nu au acces la avorturi, saracia, etc.

5. Îmbătrânirea demografică. Descrieți acest proces. Care este situația României

comparativ cu alte țări din Europa? Care sunt țările cele mai îmbătrânite dar cele mai
tinere la nivelul globului? Aduceți argumente statistice (lucru cu bazele de date) Care sunt
cauzele și care sunt consecințele asupra diferitelor sectoare ale societății? Care sunt
măsurile care ar putea fi luate pentru a face față pe viitor sistemul de pensii din România?

Procesul de îmbătrânire demografică reprezintă creşterea ponderei populaţiei peste un prag,

care este considerat “bătrânteţe”(de regula peste 60 ani sau peste 65 de ani), raportat la total
populaţie. Conceptul de “bătrâneţe” este un construct social, societatea este cea care stabileşte
criteriile de vârstă după care poţi fi considerat “bătrân”. O data cu creşterea speranţei de viaţă în
majoritatea ţărilor de pe glob s-a schimbat şi limita de vârstă de la care o persoană poate fi
considerată ca persoană „vârstnică”. Dacă până acum 10 ani această limita era de 60 de ani în
ultimii 5 ani se vorbeşte tot mai mult de limita de 65 ani.
6. Tranziția demografică. Explicați care sunt etapele tranziției demografice, care sunt
indicatorii prin care stabilim etapa în care se află o țară și consecințele acestui proces
demografic asupra evoluției populației globului. In ce etapa a tranziției demografice se află
România și ce consecințe vor decurge de aici (lucru Gapminder). Dați exemple de țări de pe
glob care se află în diferite etape ale tranziției demografice (lucru Gapminder).

Tranzitia demografica: Tranziţia demografică semnifică trecerea de la un sistem caracterizat

prin numărul ridicat al naşterilor şi deceselor şi o speranţă de viaţă scăzută la toate vârstele, la un
sistem cu o rată scăzută a natalităţii şi a mortalităţii dar cu o creştere a speranţei de viaţă.

In ce etapa a tranziției demografice se află România și ce consecințe vor decurge de aici

(lucru Gapminder)
Romania se afla in cea de a 3 tranzitie demografica.
(Life expectancy in sus, income per person in los)
7. Teorii despre creşterea populaţiei. Teorii care consideră creşterea populaţiei ca un
obstacol în dezvoltarea economică. Ilustrați această teorie prin date care arată relația
dintre creșterea populației (volumul populației) și rata de sărăcie (lucru Gapminder).
Există și contraexemple? Când, unde este valabilă această teorie?

TEORII:
 Teoriile de natura malthusiană consideră că o creştere a populaţiei va duce la
condiţii de trai mizere, deoarece resursele vor ajunge doar la limita subzistenţei şi pe de altă
parte, această creştere a populaţiei va duce la consecinţe grave asupra mediului înconjurător.
 Teorii neo-malthusiene. Se preia logica malthusianistă dar se propun drept mijloace de
stopare a creşterii populaţiei contracepţia şi avortul, soluţii condamnate de Malthus.
 Ecologismul este un curent care se teme de expansiunea iresponsabilă a speciei umane pe
planetă care va duce la degradare mediului ambiant.
 Eugenia este un curent care propune înmulţirea selectivă şi controlată a rasei umane.
Eugenia a condus direct la mişcarea pentru controlul naşterii.

(GAPMINDER – TOTAL POPULATION sus si POVERTY % jos)

8. Teorii despre creşterea populaţiei. Teorii care consideră creşterea populaţiei ca factor al
creşterii economice. Ilustrați această teorie prin date care arată relația dintre creșterea
populației (volumul populației) și nivelul de dezvoltare (PIB) (lucru Gapminder). Există și
contraexemple? Când, unde este valabilă această teorie?

Teorii populaţioniste (nataliste) şi ale bunăstării.

Pe baza scăderii ritmului de creştere a populaţiei de la sfărşitul secolului al 19-lea, vor
reapărea tezele nataliste si se vor respinge cele malthusiene.
Karl Marx (1818-883) respingea legea creşterii exponenţiale a populaţiei independentă de
condiţiile de producţie. Limitele planetei evoluează împreună cu progresul tehnic şi cu nivelul de
dezvoltare.
Alfred Sauvy (1898-1990), elev a lui Adolphe Laundry, fondator al Institutului Naţional
pentru Studii Demografice (INED) din Franţa şi inventator al expresiei “lumea a treia”, face
legătura dintre creşterea demografică şi creşterea economică (Richesse et Population, 1943) şi
consideră că o creştere a populaţiei duce la o presiune iar aceasta duce la dezvoltare economică.
Ester Boserup (“Evoluţia agrară şi presiunea demografică”,1965) istoric şi economist,
consideră că relaţia dintre populaţie şi resurse este opusă sensului pe care l-a dat Malthus. Ea
reprezintă curentul anti-malthusianist deoarece considera ca volumul populaţiei nu este
determinat de volumul populaţiei ci dimpotrivă populaţia prin presiunea creativă determină
bogăţie.
9. Teorii despre creşterea populaţiei. Teorii care consideră că populaţia dispune de
mecanisme de reglare a volumul populaţie pentru a ajunge la un echilibru. Când, unde
sunt valabile aceste teorii?

Dintre teoriile cu cea mai mare răspândire astăzi sunt:

• Teoria tranziţiei demografice;
• Teoria optimului demografic;
• Teoria populaţiei staţionare
Adolphe Laundry în 1934 introduce conceptul de “revoluţie demografică” care mai târziu
va fi denumit “tranziţie demografică” de către americani. Conform teoriei autorului mai sus
menţionat, “societăţile dispun de un mecanism automat de reîntoarcere la starea de echilibru”, iar
scăderea natalităţii este o consecinţă a dezvoltării.
Jean-Claude Chesnais este autorul teorie “tranziţiei demografice” şi se situează ferm pe
poziţii nataliste. (Această teorie va detaliată pe larg în capitolul 5)
Alfred Sauvy (1898-1990) este susţinător al teoriei optimului demografic. Optimizarea
creşterii economice pe termen lung cere o optimizarea a populaţiei, cu o rată optimă de creştere a
populaţiei. “Populaţia optimă reprezintă acel număr al persoanelor socotit optim pentru o ţară, în
raport cu suprafaţa respectivei ţări, cu resursele existente, cu gradul ei de dezvoltare”

10. Analizați rata de emigrație legală și ilegală, definitivă/temporară din România (lucru cu
bazele de date+sondaje Dumitru Sandu, Fundația Soros). Vedeți care sunt țările de
destinație și caracteristicile fluxurilor migratorii. Explicați acest fenomen prin teoriile
migrației în funcție de perioada de timp când eu emigrat.

• în prima etapă, 1990-1995, principalele destinaţii unde românii au emigrat definitiv

sunt Italia, Ungaria, urmate de Austria şi SUA
• în a doua etapă, 1996-2001, principalele destinaţii unde românii au emigrat definitiv
sunt Italia, SUA, Canada urmate de Franţa, Israel, Ungaria.
• în a treia etapă, 2002-2007, principalele destinaţii unde românii au emigrat definitiv
sunt Canada, Germania urmate de Italia şi SUA.
• în a patra etapă, după 2007, Canada, Germania şi SUA revin în topul preferinţelor, iar
Italia se clasează pe locul al patrulea, numărul emigranţilor definitivi fiind tot mai mic.

Scopul persoanelor emigrante:

-munca;
-pentru studii;
-pentru reîntregirea familiei
-daorită războaielor, regimurilor politice
În concluzie, la lucru în străinătate pleacă mai mult
• bărbaţii, comparativ cu femeile,
• tinerii, comparativ cu adulţii şi vârstnicii,
• tinerele din rural faţă de cele din urban şi
• femeile mature din urban faţă de cele din rural

11. Pornind de la datele privind imigrația în România și de la profilul imigranților,

analizați efectele migraţiei atât asupra țărilor de origine cât și a țării de destinație
(România). Efecte la nivel demografic, economic, social, atât pozitive cât și negative. Care
sunt efectele la nivelul imigranților ca indivizi.

Tari de provenienta:
Rep. Moldova
SUA
Italia
Germania
Turcia
Ungaria
Categorii de varsta:
Intre 26-40 de ani
Intre 41-50 ani
Sub 18 ani.

Efecte demografice
� Influenţa asupra mortalităţii
În ţara de origine
- creşte rata brută de mortalitate, deoarece rămân mai multe persoane vârstnice
În ţara de destinaţie
- pot să inducă o scădere a speranţei de viaţă datorită lipsei accesului la servicii medicale

� Influenţa asupra fertilităţii

În ţara de origine
-scade fertilitate: pleacă populaţia tânăra, dar o parte din ei se reîntorc cu modele de
fertilitate din ţările unde au emigrat
În ţara de destinaţie
-creşte fertilitatea, dar e diferit de modelul din ţara de orgine
-creşterea nu este semnificativă pt că în timp se adoptă comportamentul din ţara de destinaţie

� Influenţa asupra nupţialităţii

În ţara de origine
-migraţie selectivă, în funcţie de sex: scade nupţialitate şi creşte vârsta la căsătorie;
-se modifică modelele culturale privind nupţialitate:

În ţara de destinaţie
-se modifică modelele culturale privind nupţialitate: poligamia sau endogamia (între rude):
imigranţii din Africa sau musulmani;
-rata mare de divorţialitate în căsătoriile mixte

�Modificări în structura populaţiei;

În ţara de origine
-îmbătrâneşte populaţia de origine.
În ţara de destinaţie
-scade gradul de îmbătrânire al populaţiei de destinaţie;
-fertilitate, nupţialitate şi mortalitate au şanse mai mare de convergenţă în medii
integraţioniste (Franţa) decât în mediile multiculturale (Anglia, Olanda);
-generaţia a doua are comportamente demografice mai apropiate de societatea de origine
decât la prima.

�modificări în dinamica populaţiei ;

În ţara de destinaţie
-Imigranţii au contribuit la creşterea populaţiilor din ţările de destinaţie sau au compensat
scăderea populaţiei autohtone (Germania, Italia, Elveţia, Suedia)

Efecte economice
Efecte economice pozitive pentru ţările de origine:
• Transferul de bani şi bunuri către persoanele rămase în ţară
• Creşte consumul în ţările de plecare, deoarce familiile achiziţionează bunuri şi
astfel se dezvoltă ţara;. Ex: în România intrau 10 miliarde de euro anual prin bănci
sau sisteme de transfer a banilor;
• Reţele comerciale;
• Migraţia de retur aduce abilităţi şi experienţă înapoi

Efecte economice negative pentru ţările de origine:

• Banii intraţi în ţară se duc pe produse de import şi astfel banii se întorc în ţările
dezvoltate.
• Imigranţii după un timp vor începe să investească în bunuri în ţările de destinaţie
chiar dacă nu stau decât temporar; economisesc bani în bancile de acolo, pentru că
sunt mai sigure. Astfel se trimit bani mai puţini acasă
• Lipsă forţă de muncă

Efecte economice negative pentru populaţia de destinaţie:

• Imigranţii ocupă locurile de muncă ale autohtonilor;
• Contribuie la scăderea salariilor;
• Impun sarcini sporite sistemului naţional de protecţie socială. (de exemplu, banii
pentru chirie, pentru ajutor la grădiniţă)

Efecte pozitive pentru ţările de destinaţie:

• Sporesc cererea de bunuri şi servicii;
• Consolidează producţia naţională;
• Aduc venituri mai mari statului decât primesc prin ajutoarele sociale.
Efecte sociale
Efecte sociale negative pentru ţările de destinaţie
-“integrarea” imigranţilor în populaţia de primire: inserţia socială a indivizilor proveniţi
din migraţie şi a descendenţilor acestora (include componenta culturală: norme, valori),
componenta socială generală: aspecte economice, politicile, educaţionale, instituţionale)
-atenţie, integrare nu înseamnă asimilare

Efecte sociale pozitive pentru ţările de origine

• Sunt asimilate o serie de comportamente, valori, norme care vor fi implementate în
ţările de origine contribuind astfel la dezvoltarea comunităţilor: spiritul
antreprenorial, atitudinea faţă de muncă, relaţionarea.
• Creşte nivelul de sănătate;
• Creşte nivelul de educaţie (diplome, pentru a-şi mări şansele de a emigra legal).

Efecte sociale negative pentru ţările de origine

• Cupluri instabile, creşte rata divorţurilor
• Probleme de devianţă şi delincvenţă a copiilor, sinucidere, dispariţii ale copiilor

Efecte sociale asupra emigranţilor:

• Multe persoane muncesc ilegal: învaţă să se ascundă de autorităţi, unii lucrează în
medii izolate, alţii nu se mai întorc în comunităţile de origine.
• Femeile care pleacă (deja 50% pe glob) capătă independenţă, adoptă alte atitudine,
cele care rămân au responsabilităţi sporite.
• Cunosc limbi străine.
• Se schimbă stilul de viaţă: alimentaţie, preocupări.
• Mai dispuşi să rişte, mai deschişi la schimbare;
• Sunt mai toleranţi;
• Acordă mai multă atenţie şcolarizării copiilor lor;
• Acordă o liberate mai mare copiilor;
• Sunt mai toleranţi fată de alte etnii, religii, mai puţin faţă de romi, pentru că au avut
ceva experienţe negative cu ei

12. Care sunt prognozele asupra populaţiei Românie, Europei şi de pe tot mapamondul.
Care sunt scenariile posibile, ce ipoteze îi corespund fiecărui scenariu şi care sunt metodele
statistice pentru a face predicţii asupra populaţiei? Pornind de la scenariile existente care
va fi populatia globului/Europei/României in 50 de ani și peste 100 de ani? (lucru cu bazele
de date).Pornind de la modele de predicție și de la teoriile care explică evoluția populației,
ce consecințe la nivel social, economic și politic credeți că vor decurge pentru România?
Dar la nivel global?

Data sheet 2013 pag 6, Eurostat, population projection.