Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Codul Penal Francez PDF
Codul Penal Francez PDF
Partea Generală
- Partea Legislativă -
Dispoziţii generale
CAPITOLUL II; Cauze de iresponsabili tate sau de diminuare a responsabilităţii
Sub-secţiunea 3 ; Pedepse com plementare date pentru anumite crime sau delicte Sub-secţiunea 4 ; Pedepse
contravenţionale
Sub-secţiunea 5 ; Despre conţinutul şi modalităţile de aplicare a anumitor pedepse Sub-secţiunea 6 ; Despre
consecinţa socio-iudiciară Secţiunea 2 ; Pedepse aplicab ile persoanelor juridice Sub-secţiunea 1 ; Pedepse
criminale şi corecţionale Sub -secţiunea 2 ; Pedepse contravenţionale
Sub-secţiunea 3 ; Despre conţinutul şi modalităţile de aplicare pedepse
Sub-secţiunea 5 ; Despre amânarea armonizată cu obligaţia de îndeplinire a unei munci de interes general
1
TITLUL I; Crime contra umanităţii
CAPITOLUL I: Despre genocid
2
Secţiunea 1 ; Despre atingerea adusă vieţii private
Secţiunea 2 ; Despre atingerea adusă reprezentării unei persoane
Secţiunea 3 ; Despre denunţarea calomnioasă
Secţiunea 5 ; Atingeri adu se drepturilor unei persoane rezultate din fişiere sau prelucrări informatice
Secţiunea 6 ; Atingeri aduse unei persoane rezultate din studiul genetic al caracterist icelor sale sau din
identificarea cu ajutorul amprentelor sale ge netice Secţiunea 7 ; Pedepse complementare aplicabile
persoanelor fizice
3
Secţiunea 2 ; Despre distrugerile, degradările şi deteriorările periculoase pentru persoane Secţiunea 3 ;
Despre ameninţări cu distrugere, degradare sau deteriorare şi false alerte Secţiunea 4 ; Pedepse
complementare aplicabile persoanelor fizice si responsabilitatea persoanelor juridice
CAPITOLUL III; Despre atingeri aduse sistemelor de prelucrare automată a datelor CAPITOLUL IV ;
Despre spălarea banilor
Secţiunea 1 ; Despre spălarea simplă şi spălarea agravată a banilor
Secţiunea 2 ; Pedepse complementare aplicabile persoanelor fizice şi responsabilitatea penală a persoanelor
juridice
Secţiunea 1 ; Despre predarea întregului teritoriu naţional sau numai a unei părţi din acesta, a
forţelor armate sau material unei puteri străine
Secţiunea 2 ; Des aptitudinile cu o putere străină
Secţiunea 3 ; Despre furnizarea de informaţii unei puteri străine
Secţiunea 4 ; Despre sabotai
Secţiunea 5 ; Despre furnizarea de informaţii false
Secţiunea 6 ; Despre provocarea la crimele prevăzute în acest capitol
CAPITOLUL II ; Despre alte atingeri aduse instituţiilor Republicii sau integrităţii teritoriului naţional
Secţiunea 1 ; Despre atentat şi despre complot
Secţiunea 2 ; Despre insurecţie
Secţiunea 3 ; Despre încălcarea ordinului, despre ridicarea forţelor armate şi despre provocarea la înarmare
ilegală
CAPITOLUL III; Despre alte atingeri aduse a părării naţionale
Secţiunea 1 ; Atingeri aduse securităţii forţelor armate şi zonelor protejate privind apărarea naţională
Secţiunea 2 ; Atingeri aduse secretului apărării naţionale
Secţiunea 1 ; Piedici pentru exercitarea libertăţilor de exprimare, muncii, asocierii, reuniunii sau
manifestării
4
Secţiunea 3 ; încălcările datoriei de probit ate Paragraful 1 ;
Despre delapidare
Sub-secţiunea 2 ; Despre corupţia activă a persoanelor aparţinând Statelor străine altele decât Statele
membre ale Uniunii europene şi ale organizaţiilor internaţionale publice altele decât instituţiile
Comunităţilor europene
Secţiunea 3 ; Pedepse complementare şi responsabilitatea persoanelor morale TITLUL IV ;
Atingeri aduse încrederii publice CAPITOLUL I; Despre falsuri CAPITOLUL II; Despre
moneda falsă
CAPITOLUL III ; Despre falsificarea titlurilor sau altor val ori fiduciare emise de autoritatea publică
5
CAPITOLUL IV ; Despre falsificarea mărcilor autorităţii
TITLUL I Despre
legea penală
Articolul 11.1-1
Infracţiunile penale sunt clasificate, în funcţie de gravitatea lor, în crime, delicte şi contravenţii.
Articolul 111-2
6
Legea stabileşte crimele şi delictele şi fixează pedepsele aplicabile autorilor lor. Regulamentul determină
contravenţiile şi fixează, în limitele şi după distincţiile stabilite prin lege, pedepsele aplicabile
contravenienţilor.
Articolul 111-3
Nimeni nu poate fi pedepsit pentru o infracţiune sau pentru un delict ale cărui elemente nu sunt definite
prin lege, sau pentru o contravenţie ale cărei elemente nu sunt definite prin regulament.
Nimeni nu poate fi pedepsit pentru o pedeapsă care nu este prevăzută prin lege, dacă infracţiunea este o
crimă sau un delict, sau prin regulament, dacă infracţiunea este o contravenţie.
Articolul 111-5
Instanţele penale sunt competente să interpreteze actele administrative, de reglementare sau individuale şi
să aprecieze legalitatea lor atunci când de această examinare depinde soluţionarea procesului penal care este
Articolul 112-1
Se pedepsesc numai faptele constitutive ale unei infracţiuni la data la care au fost comise.
Pot fi pronunţate numai pedepsele aplicabile din punct de vedere legal la aceeaşi dată.
Totuşi, dispoziţiile noi se aplică la infracţiunile comise înainte de intrarea lor în vigoare şi fără să fi avut
loc o condamnare definitivă atunci când sunt mai puţin severe decât vechile dispoziţii.
Articolul 112-2
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 72 III Monitorul Oficial din 10 martie 2004)
Sunt aplicabile imediat la pedepsirea infracţiunilor comise înainte de intrarea lor în vigoare:
7
1. Legile ce ţin de competenţa şi organizarea judiciară, dacă o sentinţă în fond nu a fost
3. Legile referitoare la regimul de executate şi de aplicare a pedepselor; totuşi, aceste legi, atunci când ar
avea drept rezultat să facă mai severe pedepsele pronunţate de hotărârea de condamnare, nu sunt aplicabile
decât condamnărilor pronunţate pentru fapte comise după intrare a lor în vigoare;
4. Atunci când prescripţiile nu sunt admise, legile referitoare la prescripţia acţiunii publice şi la
prescripţia pedepselor.
Articolul 112-3
Legile referitoare la natura şi la cazurile de deschidere a căilor de recurs precum şi la termen ele în care
trebuie exercitate şi la calitatea persoanelor cărora li se permite acest lucru, sunt aplicabile la recursurile
depuse împotriva hotărârilor pronunţate după intrarea lor în vigoare. Recursurile sunt supuse regulilor de
Articolul 112-4
Aplicarea imediată a legii noi este fără efect asupra valabilităţii actelor îndeplinite conform legii vechi.
Totuşi, pedeapsa încetează să fie executată când a fost pronunţată pentru o faptă care, în temeiul une i legi
Articolul 113-1
Pentru aplicarea prezentului capitol, teritoriul republicii include spaţiile maritim şi aerian care sunt legate
de el.
Secţiunea î : Despre infracţiunile comise sau considerate comise pe teritoriul republicii
Articolul 113-2
8
Legea penală franceză este aplicabilă la infracţiunile comise pe teritoriul republicii. Infracţiunea este
considerată comisă pe teritoriul republicii imediat ce una din faptele sale constitutive a avut loc pe acest
teritoriu.
Articolul 113-3
Legea penală franceză este aplicabilă la infracţiunile comise la bordul navelor sub pavilion francez, sau
împotriva acestor nave, indiferent unde se găsesc. Ea este singura aplicabilă la infracţiunile comise la bordul
navelor marinei naţionale, sau împotriva acestor nave, indiferent unde se găsesc.
Articolul 113-4
Legea penală franceză este aplicabilă la infracţiunile comise la bordul aeronavelor înmatriculate în Franţa,
sau împotriva acestor aeronave, indiferent unde se găsesc. Ea este singura aplicabilă la infracţiunile comise
la bordul aeronavelor militare franceze, sau împotriva acestor aeronave, indiferent unde se găsesc.
Articolul 113-5
Legea penală franceză este aplicabilă oricui s -a dovedit a fi vinovat pe teritoriul republicii, ca complice, de
o crimă sau de un delict comis în străinătate dacă crima sau delictul este pedepsit în acelaşi timp de legea
franceză şi de legea străină şi dacă a fost constatat printr -o sentinţă definitivă a instanţei străine.
Legea penală franceză este aplicabilă oricărei crime comise de un francez în afara teritoriului repu blicii.
Ea este aplicabilă la delictele comise de francezi în afara teritoriului republicii dacă faptele sunt pedepsite
Se aplică prezentul articol chiar şi atunci când infractorul a obţinut naţionalitatea franceză după fapta ce îi
este atribuită.
Articolul 113-7
Legea penală franceză este aplicabilă la orice crimă, precum şi la orice delict pedepsit cu închisoarea,
comis de un francez sau de un străin în afara teritoriului republicii atunci când victima este de naţionalitate
franceză în momentul infracţiunii.
Articolul 111-4
9
Articolul 113-8
în cazurile prevăzute de articolele 113 -6 şi 113-7, urmărirea delictelor nu poate fi efectuată decât la
cererea ministerului public. Ea trebuie să fie precedată de o plângere a victimei sau a celor îndreptăţiţi sau de
Articolul 113-8-1
(inclus de Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 19 Monitorul Oficial din 10 martie
Sub rezerva aplicării articolelor de la 113 -6 la 113-8, legea penală franceză este de asemenea aplicabilă
oricărei crime sau oricărui delict pedepsit cu cel puţin cinci ani de închisoare comis în afara teritoriului
republicii de un străin a cărui extrădate a fost refuzată statului solicitant de autorităţile franceze pe motiv că
fie fapta din cauza căreia extrădarea a fost cerută este pedepsită printr-o pedeapsă sau o măsură de siguranţă
contrară ordinii publice franceze, fie persoana cerută ar fi fost judecată în acel stat de un tribunal fără să se
asigure garanţiile fundamentale de procedură şi de protecţie a drepturilor la apărare, fie fapta reţinută
Urmărirea infracţiunilor menţionate la alineatul întâi nu poate fi efectuată decât la cererea ministerului
public. Ea trebuie să fie precedată de o denunţare oficială transmisă de ministrul justiţiei al autorităţii ţării
Articolul 113-9
în cazurile prevăzute de articolele 113 -6 şi 113-7, nici-o urmărire nu poate fi efectuată împotriva unei
persoane care justifică faptul că a fost judecată definitiv în străinătate pentru aceleaşi fapte şi, în caz de
10
(Legea nr. 2001-l 168 din 11 decembrie 2001 art. 17 Monitorul Oficial din 12 decembrie
Legea penală franceză se aplică la crimele şi delictele agravate de atingere a intereselor fundamentale ale
naţiunii şi pedepsite de titlu I al cărţii IV, la falsificarea şi la contrafacerea sigiliului de stat, a monezilor, a
biletelor de bancă sau a titlurilor publice pedepsite de articolele 442 -1, 442-2, 442-5, 442-15, 443- 1 şi 444 -1
şi la orice crimă sau delict împotriva agenţilor sau sediilor diplomatice sau consulare franceze, comis în
Articolul 113-11
(inclus de Legea nr. 92-1336 din 16 decembrie 1992 art. 340 Monitorul Oficial din 23 decembrie 1992 în
vigoare de la 1 martie 1994) Sub rezerva dispoziţiilor articolului 113 -9, legea penală franceză este
aplicabilă la crimele şi delictele comise la bordul sau împotriva aeronavelor neînmatriculate în Franţa:
3. Atunci când aeronava a fost înc hiriată fără echipaj unei persoane care are sediul principal
In cazul prevăzut de punctul 1, naţionalitatea autorului sau a victimei infracţiunii este apreciată conform
Articolul 113-12
(inclus de Legea nr. 96-151 din 26 februarie 1996 art. 9 Monitorul Oficial din 27 februarie
Legea penală franceză este aplicabilă la infracţiunile comise dincolo de marea teritorială, din momentul în
Articolul 121-1
Nimeni nu este responsabil penal decât pentru propria faptă.
Articolul 111-4
11
Articolul 121-2
(Legei nr. 2000-647 din 10 iulie 2000 art. 8 Monitorul Oficial din 11 iulie 2000) (Legea nr. 2004-204 din
9 martie 2004 art. 54 Monitorul Oficial din 10 martie 2004) Persoanele juridice, cu excepţia statului, sunt
responsabile din punct de vedere penal, conform distincţiilor articolelor de la 121 -4 la 121-7 şi în cazurile
prevăzute de lege sau regulament, pentru infracţiunile comise, în profitul lor, prin organele sau
reprezentanţii lor.
Totuşi, colectivităţile teritoriale şi grupările lor nu sunt responsabile penal decât pentru infracţiunile
comise în exercitarea activităţilor susceptibile să facă obiectul convenţiilor de delegare a serviciului public.
Răspunderea penală a persoanelor juridice nu o exclude pe cea a persoanelor fizice autori sau complici ale
aceloraşi fapte, sub rezerva dispoziţiilor celui de -al patrulea alineat al articolului 121-3.
NOTĂ : Legea 2004 -204 din 9 martie 2004 art. 207 IV : Termenii "şi în cazurile prevăzute de lege sau
Articolul 121-3
(Legea nr. 96-393 din 13 mai 1996 art. 1 Monitorul Oficial din 14 mai 1996)
(Legea nr. 2000-647 din 10 iulie 2000 art. 1 Monitorul Oficial din 11 iulie 2000) Nu există crimă sau
Toruşi, atunci când legea prevede, există un delict în caz de punere în pericol deliberată a unei alte
persoane.
Există de asemenea un delict, atunci când legea o prevede, în cazul unei greşeli de imprudenţă, de
neglijenţă sau de nerespectare a unei obligaţii de prudenţă sau de securitate prevăzută de la lege sau de
regulament, dacă se stabileşte că autorul faptelor nu a făcut demersurile normale ţinând cont, la nevoie, de
natura misiunilor sau funcţiilor sale, de competenţele sale precum şi de puterea şi mijloacele de care
dispunea.
în cazul prevăzut de alineatul precedent, persoanele fi zice care nu au provocat direct paguba, dar care au
creat sau au contribuit la crearea situaţiei care a permis realizarea pagubei sau care nu au luat măsurile care
permit să o evite, sunt responsabili penal dacă s -a stabilit că fie au încălcat în mod clar deliberat o obligaţie
12
specială de prudenţă sau de securitate prevăzută de lege sau regulament, fie au comis o greşeală
caracteristică şi care au expus pe altcineva la un risc de o gravitate deosebită pe care nu -1 puteau ignora.
Articolul 121-4
Tentativa este constituită din momentul în care, manifestată de un început al executării, nu a fost
suspendadă sau nu şi -a pierdut efectul decît datorită circumstanţelor independente de voinţa autorului său.
Articolul 121-6
Articolul 121.-7
Este complice al unei crime sau al unui delict persoana care în mod conştient, prin ajutor sau asistenţă, a
Este de asemenea complice persoana care prin cadou, promisiune, ameninţare, ordin, abuz de autoritate
Articolul 122-1
Nu este responsabilă penal persoana care suferea, în momentul faptelor, de o tulburare fizică sau
13
Articolul 121-5
Persoana care suferea, în momentul faptelor, de o tulburare fizică sau neuropsihică ce i -au afectat
discernământul sau controlul asupra acţiunilor rămâne pedepsibilă; totuşi, jurisdicţia ţine cont de această
Nu este responsabilă penal persoana care a acţionat sub imperiul unei forţe sau unei constrângeri căreia nu
Articolul 122-3
Nu este responsabilă penal persoana care demonstrează că a crezut, dintr-o eroare asupra dreptului pe care
Articolul 122-4
Nu este responsabilă penal persoana care a îndeplint o acţiune ordonată sau autorizată de dispoziţiile
Nu este responsabilă penal persoana care îndeplineşte o acţiune comandată de autoritatea legitimă,
Articolul 122-5
Nu este responsabilă penal persoana care, în faţa unei lovituri nejustificate împotriva ei sau altcuiva,
îndeplineşte, în acelaşi timp, o acţiune ordonată de nevoia de legitimă apărare a ei sau a altcuiva, exceptând
Nu este responsabilă penal persoana care, pentru a întrerupe executarea unei crime sau a unui delict
împotriva unui bun, îndeplineşte o acţiune de apărare, alta decât o omucidere voluntară, atunci când această
acţiune este strict necesară în scopul urmărit din moment ce mijloacele folosite sunt proporţionale cu
gravitatea infracţiunii.
Se consideră că a acţionat în legitimă apărare cel care a îndeplinit acţiunea:
1. Pentru a respinge, pe timp de noapte, intrarea prin efracţie, violenţă sau şiretenie într -un
loc locuit;
Articolul 122-2
14
Articolul 121-5
Articolul 122-7
Nu este responsabilă penal persoana care, în faţa unui pericol actual sau iminent care o ameninţă pe ea
însăşi, pe altcineva sau un bun, îndeplineşte o acţiune necesară salvării persoanei sau bunului, cu excepţia
Articolul 122-8
(Legea nr. 2002-1138 din 9 septembrie 2002 art. 11 Monitorul Oficial din 10 septembrie
2002)
Minorii capabili de discernământ sunt responsabili penal pentru crimele, delictele sau contravenţiile de
care au fost recunoscuţi vinovaţi, în condiţii stabilite de o lege deosebită care prevede măsurile de protecţie,
Această lege stabileşte de asemenea sancţiunile educative care pot fi pronunţ ate împotriva minorilor de la
10 la 18 ani precum şi pedepsele la care pot fi condamnaţi minorii de la 13 la 18 ani, ţinând cont de atenuarea
Durata închisorii penale sau a detenţiei penale pe timp limitat este de minim 10 ani.
Articolul 131-2
Articolul 122-2
15
Pedepsele cu închisoarea penală sau cu detenţia penală nu sunt exclusive faţă de o pedeapsă cu amenda şi
una sau mai multe din pedepsele complementare prevăzute de articolul 131 -10.
Articolul 131-3
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 44 I Monitorul Oficial din 10 martie 2004 în
1. închisoarea;
2. Amenda;
3. Ziua-amendă;
4. Stagiul de civism;
Articolul 131-4
(Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 48 Monitorul Oficial din 19 martie 2003) Seria pedepselor
1. Maxim 10 ani;
6. Maxim un an;
7. Maxim şase luni;
16
Articolul 131-5
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare de la 1 ianuarie 2002) (Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004
vigoare de la 1 ianuarie 2005) Atunci când un delict este pedepsit cu o pedeapsă cu închisoarea, instanţa
poate pronunţa o pedeapsă de zile-amendă constând pentru condamnat în plata la trezorerie a unei sume a
cărei cifre globale rezultă din stabilirea de către judecător a unei contribuţii zilnice timp de un anumit număr
de zile. Suma fiecărei zile -amendă este stabilită ţinând cont de resursele şi de
sarcinile infractorului; nu poate depăşi 1 000 euro. Numărul d e zile-amendă este stabilit ţinând cont de
Articolul 131-5-1
(inclus de Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 44II Monitorul Oficial din 10 martie
Atunci când un delict este pedepsit cu o pedeapsă cu închisoarea, instanţa poate, în locul închisorii, să
dispună ca condamnatul să îndeplinească un stagiu de civism, ale cărei modalităţi, durată şi conţinut sunt
stabilite prin decret în Consiliul de stat, şi care are drept obiect să -i amintească valorile republicane de
toleranţă şi de respect a demnităţii umane pe care se bazează societatea. Instanţa precizează dacă acest
stagiu, al cărui cost nu -1 poate depăşi pe acela al amenzilor contravenţionale din clasa a treia, trebuie să fie
Această pedeapsă nu poate fi pronunţată împotriva infractorului care o refuză sau nu este prezent la
audiere.
Articolul 131-6
(Legea nr. 92-1336 din 16 decembrie 1992 art. 341 şi 373 Monitorul Oficial din 23
decembrie 1992 în vigoare de la 1 martie 1994) (Legea nr. 2003-495 din 12 iunie 2003 art. 51
Monitorul Oficial din 13 iunie 2003) (Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 44 V Monitorul Oficial
din 10 martie 2004 în
17
vigoare de la 1 octombrie 2004) Atunci când un delict este pedepsit cu o
pedeapsă cu închisoarea, instanţa poate pronunţa, în locul încarcerării, una sau mai multe pedepse privative
suspendare putând fi limitată, conform modalităţilor stabilite prin decret în consiliul de stat, la
conducerea în afara activităţii profesionale; această restricţie nu este totuşi posibilă în caz de
delict pentru care suspendarea permisului de conducere, de care este pasibil cu titlu de
3. Anularea permisului de conducere cu int erdicţia de a solicita eliberarea unui nou permis
5. Blocarea, timp de maxim un an, a unuia sau mai multor vehicule aparţinând condamnatului, conform
6. Interdicţia de a deţine sau de a purta, pe o durată de maxim cinci ani, o armă supusă autorizării;
7. Confiscarea uneia sau mai multor arme al căror proprietar este condamnatul sau de care dispune libe r;
8. Retragerea permisului de vânătoare cu interdicţia de a solicita eliberarea unui nou permis timp de
9. Interdicţia timp de maxim cinci ani de a emite alte cecuri decât cele care permit retragerea de fonduri
de către trăgător la tras sau cele care sunt confirmate şi de a folosi cârdurile de plată;
10. Confiscarea bunului care a servit sau a fost destinat să comită infracţiunea sau bunului care este
produsul său. Totuşi, această confiscare nu poate fi pronunţată în materie de delict de presă;
18
11. Interdicţia timp de maxim cinci ani de a practica o activitate profesională sau socială imediat ce
facilităţile pe care le obţine această activitate au fost folosite în mod conştient pentru a pregăti sau a comite
infracţiunea. Această interdicţie nu este totuşi aplicabilă exercitării unui mandat electiv sau a răspunderilor
12. Interdicţia, timp de maxim trei ani, de a compărea în anumite locuri sau categor ii de locuri stabilite de
13. Interdicţia, timp de maxim trei ani, de a vizita anumiţi condamnaţi desemnaţi special de instanţă, în
14. Interdicţia, timp de maxim trei ani, de a intra în legătură cu anumite persoane desemnate special de
Articolul .131-7
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 44 VI Monitorul Oficial din 10 martie 2004 în
drepturilor enumerate la articolul 131- 6 pot de asemenea să fie pronunţate, în locul amenzii, pentru delictele
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 44 VII, art. 174 1 Monitorul Oficial din 10 martie
durată de de la 40 la 210 (1) ore, o muncă în folosul comunităţii neplătită în avantajul unei persoane juridice
de drept public sau al unei asociaţii abilitate să pună în practică lucrări de interes general.
Pedeapsa cu munca în folosul comunităţii nu poate fi pronunţată împotriva infractorului care refuză sau
care nu este prezent la şedinţă. Preşedintele tribunalului, înainte de pronunţarea sentinţei, informează
infractorul asupra dreptului său de a refuza îndeplinirea unei munci în folosul comunităţii şi primeşte
răspunsul său.
Articolul 131-8
19
NOTĂ : Legea 2004 -204 2004-03-09 art. 207 II: Modificările aduse de articolul 174 al legii 2004 -204,
Articolul 131-9
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 44 VIII Monitorul Oficial din 10 martie 2004 în
încarcerarea nu poate fi pronunţată cumulativ cu una din pedepsele privative sau restrictive ale drepturilor
Atunci când pronunţă una sau mai multe din pedepsele prevăzute de articolele 131 -5-1, 131-
6 sau 131-8, instanţa poate fixa durata maximă a încarcerării sau suma maximă a amenzii a
cărei punere în aplicare în întregime sau parţial va putea fi ordonată de judecătorul desemnat
penală, dacă condamnatul nu respectă obligaţiile sau interdicţiile rezultate din pede apsa sau
după pronunţarea hotărârii. Pedeapsa cu închisoarea sau amenda pe care o fixează instanţa nu
18
pot depăşi pedepsele de care este pasibil pentru delictul pentru care condamnarea este pronunţată, nici pe
cele prevăzute de articolul 434-41 al prezentului cod. Atunci când se face aplicarea dispoziţiilor prezentului
NOTĂ : Legea 2004 -204 2004-03-09 art. 207 I: referirile la articolul L. 712- 6 al codului de procedură
penală figurând în prezentul articol sunt, până la 1 ianuarie 2005, înlocuite de o referire la articolu l 722 al
delicte
Articolul 131-10
(Legea nr. 98-468 din 17 iunie 1998 art. 5 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998) (Legea nr. 2004-575 din
21 iunie 2004 art. 2 III Monitorul Oficial din 22 iunie 2004) Atunci când legea prevede, o crimă sau un
delict poate fi sancţionat cu una sau mai multe pedepse complementare care, afectând persoanele fizice,
implică interdicţia, decăderea, incapacitatea sau retragerea unui drept, ordinul de supraveghere sau obligaţia
de a face, imobilizarea sau confiscarea unui obiect, închiderea unei afaceri sau afişarea hotărârii pronunţate
sau difuzarea acesteia fie prin presa scrisă, fie prin orice mijloc de comunicare cu publicul pe calea
electronică.
Articolul 131-11
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 44 X I Monitorul Oficial din 10 martie 2004 în
Atunci când un delict este pedepsit cu una sau mai multe din pedepsele complement are menţionate la
articolul 131-10, instanţa poate să nu pronunţe decât pedeapsa complementară sau una sau mai multe din
Instanţa poate fixa atunci durata maximă de încarcerare sau suma maximă a amenzii a cărei punere în
aplicare în întregime sau parţial va putea fi ordonată de judecătorul desemnat cu aplicarea pedepselor, în
condiţiile prevăzute de articolul 712-6 al codului de procedură penală, în caz de încălcare de către
condamnat a obligaţiilor sau interdicţiilor rezultate din pedepsele pronunţate cu aplicarea dispoziţiilor
prezentului articol. Preşedintele instanţei avertizează condamnatul asupra acestui lucru după pronunţarea
hotărârii. Pedeapsa cu închisoarea sau amenda pe care o fixează instanţa nu pot depăşi pedepsele aplicate
pentru delictul pentru care condamnarea este pronunţată, nici pe cele prevăzute de articolul 434 -41 al
prezentului cod. Atunci când se face aplicarea dispoziţiilor prezentului alineat, dispoziţiile articolului
NOTĂ : Legea 2004 -204 2004-03-09 art. 207 I: referirile la articolul L. 712- 6 al codului de procedură
penală figurând în prezentul articol sunt, până la 1 ianuarie 2005, înlocuite de o referire la articolul 722 al
Articolul 131-12
1. Amenda;
2. Pedepsele privative sau restrictive ale drepturilor prevăzute de articolul 131-14.
Aceste pedepse nu sunt exclusive uneia sau mai multor pedepse complementare prevăzute de articolele
131-16 şi 131-17.
Articolul 131-13
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare de la 1 ianuarie 2002) (Legea nr. 2003-495 din 12 iunie 2003 art.
5. maxim 1500 euro pentru contravenţiile de la cea de -a 5-a clasă, sumă care poate ajunge la
3000 euro în caz de recidivă atunci când regulamentul o prevede, în afara cazurilor în care
Articolul 131-13
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare de la 1 ianuarie 2002) (Legea nr. 2003-495 din 12 iunie 2003 art. 4 I Monitorul Oficial din
13 iunie 2003) (Legea nr. 2005-47 din 26 ianuarie 2005 art. 911 Monitorul Oficial din 27 ianuarie 2005 în
Constituie contravenţii infracţiunile pe care legea le pedepseşte cu o amendă care nu depăşeşte 3 000 euro.
la 3000 euro în caz de recidivă atunci când regulamentul o prevede, în afara c azurilor în care
NOTĂ: Legea nr. 2005-47, articolul 11: Aceste dispoziţii intră în vigoare în prima zi a celei de-a treia luni
după publicarea sa. Totuşi, cauzele asupra cărora tribunalul sau instanţa din apropiere sunt cu regularitate
Articolul 131-14
(Legea nr. 2003-495 din 12 iunie 2003 art. 5 II Monitorul Oficial din 13 iunie 2003) Pentru toate
contravenţiile celei de -a 5-a clase, una sau mai multe din pedepsele privative sau restrictive ale drepturilor
limitată la conducerea în afara activităţii profesionale; această limitare nu este totuşi posibilă în caz de
2. Blocarea, timp de maxim un an, a unuia sau mai multor vehicule aparţinând condamnatului;
3. Confiscarea uneia sau mai multor arme al căror proprietar este condamnatul sau de care dispune liber;
4. Retragerea permisului de vânătoare cu interdicţia de a solicita eliberarea unui nou permis timp de
5. Interdicţia timp de maxim cinci ani de a emite alte cecuri decât cele c are permit retragerea de fonduri
de către trăgător la tras sau cele care sunt confirmate şi de a folosi cârdurile de plată;
6. Confiscarea bunului care a servit sau a fost destinat să comită infracţiunea sau bunului care este
produsul său. Totuşi, această confiscare nu poate fi pronunţată în materie de delict de presă;
Articolul 131-15
Pedeapsa cu amenda nu poate fi pronunţată cumulativ cu una din pedepsele privative sau restrictive ale
Pedepsele privative sau res trictive ale drepturilor enumerate la acest articol pot fi pronunţate cumulativ.
Articolul 131-16
(Legea nr. 2003-495 din 12 iunie 2003 art. 5 III, art. 6 1 Monitorul Oficial din 13 iunie 2003)
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 44 III Monitorul Oficial din 10 martie 2004 în
contravenţie poate prevedea, atunci când vinovatul este o persoană fizică, una sau mai multe din pedepsele
complementare următoare:
1. Suspendarea, pe o durată de maxim trei ani, a permisului de conducere, această suspendare putând fi
limitată la conducerea în afara activităţii profesionale cu excepţia cazului când regulamentul exclude în mod
2. Interdicţia de a deţine sau de a purta, pe o durată de maxim trei ani, o armă supusă autorizării;
3. Confiscarea uneia sau mai multor arme al căror proprietar este condamnatul sau de care dispune liber;
4. Retragerea permisului de vânătoare cu interdicţia de a solicita eliberarea unui nou permis timp de
5. Confiscarea bunului care a servit sau a fost destinat să comită infracţiunea sau bunului care este
produsul său.
6. Interdicţia de a conduce anumite vehicule terestre cu motor, inclusiv cele pentru conducerea cărora
24
Regulamentul care pedepseşte o contravenţie de clasa a 5 -a poate între altele să prevadă pedeapsa
complementară de interdicţie, pe o durată de maximum trei ani, să emită alte cecuri decât cele care permit
retragerea de fonduri de către trăgător la tras sau cele care sunt confirmate.
Articolul 131-18
Atunci când o contravenţie este pedepsită cu una sau mai multe din pedepsele complementare menţionate
la articolele 131-16 şi 131 -17, instanţa poate să nu pronunţe decât pedeapsa complementară sau una sau mai
Articolul .131-19
Interdicţia de a emite cecuri implică pentru condamnat obligaţia de a restitui bancarului care i le -a eliberat
Atunci când această interdicţie este aplicată cu titlu de pedeapsă complementară pentru o crimă sau un
Articolul 131-20
Interdicţia de a folosi de cârdurile de plată implică pentru condamnat obligaţia de a restitui bancarului care
Atunci când această interdicţie este aplicată cu titlu de pedeapsă complimentară pentru o crimă sau un delict,
(Legea nr. 92-1336 din 16 decembrie 1992 art. 342, 343 şi 373 Monitorul Oficial din 23 decembrie 1992 în
vigoare de la 1 martie 1994) (Legea nr. 2003-495 din 12 iunie 2003 art. 6II Monitorul Oficial din 13 iunie
2003) (Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 60II, art. 198 V Monitorul Oficial din 10 martie
2004)
Pedeapsa confiscării este obligatorie pentru obiectele calificate, de lege sau regulament, drept periculoase
sau dăunătoare.
Confiscarea are loc asupra bunului care a servit sau era destinat să se comită infracţiunea sau asupra
bunului care este produsul rezultat din ea, cu excepţia obiectelor ce pot fi înapoiate. între altele, ea poate
avea loc asupra oricărui obiect mobiliar definit de legea sau regulamentul care pedepseşte infracţiunea.
Bunul care face obiectul infracţiunii este asimilat lucrului care a servit la comiterea infracţiunii sau care
Atunci când lucrai confiscat nu a fost sechestrat sau nu poate fi repre zentat, confiscarea este ordonată
asupra valorii. Pentru acoperirea sumei reprezentative a valorii lucrului confiscat, dispoziţiile referitoare la
Lucrai confiscat este, cu excepţia unei dispoziţii speciale care să prevadă distrugerea sau atribuirea sa,
datorat statului, dar rămâne grevat, până la concurenţa valorii sale, de drepturile reale constituite în mod licit
în avantajul terţilor.
Atunci când lucrul confiscat este un vehicul care nu a fost sechestrat sau depozitat în cursul procedurii,
condamnatul trebuie, la ordinul care îi este dat de procuror, să predea acest vehicul serviciului sau
Articolul 131-22
(Legea nr. 92-1336 din 16 decembrie 1992 art. 344 şi 373 Monitorul Oficial din 23
decembrie 1992 în vigoare de la 1 martie 1994) (Legea nr. 2003-495 din 12 iunie 2003
art. 5 I V Monitorul Oficial din 13 iunie 2003) Instanţa care pronunţă pedeapsa cu muncă în folosul
comunităţii fixează termenul în timpul cămia munca de interes general trebuie să fie îndeplinită în limita
celor 18 luni. Termenul se încheie odată cu îndeplinirea în întregime a muncii în folosul comunităţii; poate fi
Articolul 131-17
26
suspendat provizoriu dintr-un motiv grav de ordin medical, familial, profesional sau social. Acest termen
este suspendat în perioada în care condamnatul este închis sau în perioada în care îndeplineşte obligaţiile
serviciului naţional.
termenului prevăzut de alineatul precedent sunt decise de judecătorul delegat cu aplicarea pedepselor
competent pe teritoriul unde condamnatul îşi are reşedinţa obişnuită sau, dacă nu are în Franţa reşedinţa sa
obişnuită, de judecătorul delegat cu aplicarea pedepselor al tribunalului care a hotărât în primă instanţă.
Atunci când persoana a fost condamnată pentru un delict prevăzut de codul rutier sau pe baza articolelor
221-6-1, 222-19-1, 222-20-1 şi 434-10, ea execută de preferinţă pedeapsa de muncă în folosul comunităţii în
în cursul termenului prevăzut de prezentul articol, condamnatul trebuie să respecte măsurile de control
Articolul 131-22
(Legea nr. 92-1336 din 16 decembrie 1992 art. 344 şi 373 Monitorul Oficial din 23
decembrie 1992 în vigoare de la 1 martie 1994) (Legea nr. 2003-495 din 12 iunie 2003 art. 5I V
Monitorul Oficial din 13 iunie 2003) (Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 174 2 Monitorul Oficial
muncă în folosul comunităţii fixează termenul în timpul căruia munca în folosul comunităţii trebuie să fie
îndeplinită în limita a 12 luni. Ea poate fixa de asemenea pedeapsa cu închisoarea şi amenda de care este
pasibil condamnatul în caz de neexecutare a pedepsei. Termenul se încheie odată cu îndeplinirea întregii
munci în folosul comunităţii; poate fi suspendat provizoriu dintr -un motiv grav de ordin medical, familial,
profesional sau social. Acest termen este suspendat în perioada în care condamnatul este închis sau în
termenului prevăzut de alineatul precedent sunt decise de judecătorul delegat cu aplicarea pedepselor
competent pe teritoriul unde condamnatul îşi are reşedinţa obişnuită sau, dacă nu are în Franţa reşedinţa sa
obişnuită, de judecătorul delegat cu aplicarea pedepselor al tribunalului care a hotărât în primă instanţă.
27
Atunci când persoana a fost condamnată pentru un delict prevăzut de codul rutier sau pe baza articolelor
221-6-1, 222-19-1, 222-20-1 şi 434-10, ea execută de preferinţă pedeapsa de muncă în folosul comunităţii în
în cursul termenului prevăzut de prezentul articol, condamnatul trebuie să respecte măsurile de control
Articolul 131-23
Munca în folosul comunităţii este supusă prevederilor legislative şi regulamentare referitoare la munca pe
timp de noapte, la igienă, la securitate precum şi la munca femeilor şi a tinerilor lucrători. Munca în folosul
comunităţii se poate cumula cu practicarea activităţii profesionale.
Articofui 131-24
Statul răspunde de dauna sau de partea de daună care a fost provocată altuia de un condamnat şi care
reiese direct din aplicarea unei hotărâri privind obligaţia de a îndeplini o muncă în folosul comunităţii.
Acţiunea asupra răspunderii şi acţiunea în recurs sunt aduse în faţa tribunalelor de ordi n judiciar.
Articolul 131-25
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 173 2 Monitorul Oficial din 10 martie 2004 în
în caz de condamnare la o pedeapsă de zile -amendă, suma totală este exigibilă la expirarea termenului
Lipsa totală sau parţială a plăţii acestei sume duce la întemniţarea condamnatului pe o durată
28
1. Dreptului la vot;
2. Eligibilităţii;
5. Dreptul de a fi tutore sau curator; această interdicţie nu exclude dreptul, după avizul
Interdicţia drepturilor civice, civile şi ale familiei nu poate depăşi o durată de zece ani în caz de
condamnare pentru crimă şi o durată de cinci ani în caz de condamnare pentru delict.
Instanţa poate pronunţa interdicţia tuturor sau unei părţi a acestor drepturi.
Interdicţia dreptului la vot sau neeligibilitate pronunţate cu aplicarea prezentului articol implică
Articolul 131-27
Atunci când este aplicată cu titlu de pedeapsă complementară pentru o crimă sau un delict, interdicţia de a
deţine o funcţie publică sau de a practica o activitate profesională sau socială este fie definitivă, fie
temporară; în acest din urmă caz, nu poate depăşi o durată de cinci ani.
Această interdicţie nu este aplicabilă la exercitarea unui mandat electiv sau a responsabilităţilor sindicale.
Articolul 131-28
29
Interdicţia de a practica o activitate profesională sau socială se poate referi fie asupra activităţii
profesionale sau sociale în exercitarea căreia sau cu ocazia căreia infracţiunea a fost comisă, fie asupra unei
alte activităţi profesionale sau sociale definită de legea care pedepseşte infracţiunea.
Articolul 131-29
Atunci când interdicţia de a exercita în întregime sau parţial drepturile enumerate la articolul 131-26, sau
interdicţia de a îndeplini o funcţie publică sau o activitate profesională sau socială, însoţeşte o pedeapsă
privativă de libertate fără suspendare, ea se aplică imediat de la începutul acestei pedepse şi executarea
continuă, pe durata fixată prin hotărârea de condamnare, începând din ziua în care privarea de libertate a luat
sfârşit.
(Legea nr. 93-1027 din 24 august 1993 art. 33 Monitorul Oficial din 29 august 1993) (Legea nr. 97-396
din 24 aprilie 1997 art. 16 Monitorul Oficial din 25 aprilie 1997) (Legea nr. 98-349 din 11 mai 1998 art.
37 Monitorul Oficial din 12 mai 1998) (Legea nr. 2003-1119 din 26 noiembrie 2003 art. 78 I Monitorul
2003)
Atunci când este prevăzută de lege, pedeapsa interdicţiei de a rămâne pe terito riul francez poate fi
pronunţată, cu titlu definitiv sau pe o durată de maxim zece ani, împotriva oricărui străin vinovat de o crimă
sau de un delict.
Atunci când interdicţia de a rămâne pe teritoriu însoţeşte o pedeapsa privativă de libertate fără
suspendare, aplicarea sa este suspendată în timpul termenului de executare a pedepsei. Ea se reia, pe durata
fixată prin hotărârea de condamnare, începând din ziua în care privarea de libertate a luat sfârşit.
împiedică această pedeapsă să facă obiectul, în scopul pregătirii unei cereri de reabilitare, măsurilor de
semi-libertate, de plasare în afara instituţiei, de plasare sub supraveghere electronică sau de permisiune de a
ieşi.
Articolul 131-30-i
(inclus de Legea nr. 2003-1119 din 26 noiembrie 2003 art. 78II Monitorul Oficial din 27
30
noiembrie 2003)
în materie corecţională, tribunalul nu poate pronunţa interdicţia de a rămâne pe teritoriul francez decât
printr-o hotărâre special motivată în privinţa gravităţii infracţiunii şi situaţiei personale şi familiale a
1. Un străin, netrâind în stare de poligamie, care este tatăl sau mama unui copil francez minor rezident în
prevăzute de articolul 371 -2 al codului civil de la naşterea acestuia sau de cel puţin un an;
2. Un străin căsătorit de cel puţin doi ani cu un soţ de naţionalitate franceză, cu condiţia ca această
căsătorie să fie anterioară faptelor ce au dus la condamnarea sa, ca convieţuirea să nu fi încetat şi ca soţul
3. Un străin care justifică prin orice mijloace că are reşedinţa obişnută în Franţa de peste 15 a ni, exceptând
cazul când a fost, în timpul acestei perioade, titular al unui permis de şedere temporară având menţiunea
"student";
4. Un străin care are reşedinţa legală în Franţa de peste 10 ani, exceptând cazul când a fost, în timpul
acestei perioade, titular al unui permis de şedere temporară având menţiunea "student";
5. Un străin titular al unui venit pentru accident de muncă ou boală profesională oferit de un organism
francez şi al cărui procent de incapacitate permanentă este egal sau mai mare de 20%.
Articolul 131-30-2
(inclus prin Legea nr. 2003-1119 clin 26 noiembrie 2003 art. 78II Monitorul Oficial din 27
noiembrie 2003)
Pedeapsa de interdicţie de a rămâne pe teritoriul francez nu poate fi pronunţată atunci când este vorba
despre:
1. Un străin care justifică prin toate mijloacele că are reşedinţa obişnuită în Franţa de când a
Articolul 131-30
31
2. Un străin care are reşedinţa legală în Franţa de peste 20 de ani;
3. Un străin care are reşedinţa legală în Franţa de peste 10 ani şi care, netrăind în stare de poligamie, este
căsătorit de cel puţin trei ani cu un cetăţean francez care şi -a păstrat naţionalitatea franceză, cu condiţia ca
această căsătorie să fie anterioară faptelor care au condus la condamnarea sa şi convieţuirea să nu fi în cetat
4. Un străin care are reşedinţa legală în Franţa de peste 10 ani şi care, netrăind în stare de poligamie, este
tatăl sau mama unui copil francez minor rezident în Franţa, cu condiţia să contribuie efectiv la întreţinerea şi
educarea copilului în condiţiile prevăzute de articolul 371 -2 al codului civil de la naşterea acestuia sau de cel
puţin un an;
5. Un străin care are reşedinţa în Franţa sub acoperirea titlului de şedere prevăzut de punctul 11 al
articolului 12 bis al ordonanţei nr. 45 -2658 din 2 noiembrie 1945 referitoare la condiţiile de intrare şi de
Dispoziţiile prevăzute de punctele 3 şi 4 nu sunt totuşi aplicabile atunci când faptele aflate la src inea
Dispoziţiile prezentului articol nu sunt aplicabile la atingerea intereselor fundamentale ale naţiunii
413-11, nici la actele de terorism prevăzute de titlul II al cărţii IV, nici la infracţiunile în materie de grupări
de luptă şi de mişcări suprimate prevăzute de articolele de la 431 -14 la 431-17, nici la infracţiunile în
Articolul .131-31
Pedeapsa de interdicţie de şedere implică interdicţia de a apărea în anumite locuri stabilite de instanţă. Ea
implică, între altele, măsuri de supraveghere şi de asistenţă. Lista locurilor interzise precum şi măsurile de
Interdicţia de şedere nu poate depăşi o durată de zece ani în caz de condamnare pentru crimă şi o durată de
cinci ani în caz de condamnare pentru delict.
32
Articolul 131-32
Atunci când interdicţia de şedere însoţeşte o pedeapsă privativă de libertate fără suspendare, ea se aplică
de la începutul acestei pedepse şi executarea sa continuă, pe perioada fixată prin hotărârea de condamnare,
Orice detenţie intervenită în cursul interdicţiei de şedere este calculată la durata acesteia. Sub rezerva
aplicării articolului 763 al codului de procedură penală, interdicţia de şedere încetează de drept atunci când
Articolul 131-33
Pedeapsa de închidere a unei afaceri implică interdicţia de a exercita activitatea cu ocazia căreia
Pedeapsa de excludere din contractele de antrepriză implică interdicţia de a participa, direct sau indirect, la
orice contract încheiat de stat şi de instituţiile sale publice, colectivităţile teritoriale, grupările lor şi
instituţiile lor publice, precum şi de întreprinderile concesionate sau controlate de stat sau de colectivităţile
Articolul 131-35
(Legea nr. 2004-575 din 21 iunie 2004 art. 2 III Monitorul Oficial din 22 iunie 2004) Pedeapsa de afişare
a hotărârii pronunţate sau de difuzare a acesteia îi revine condamnatului. Cheltuielile de afişare sau de
difuzare percepute împotriva acestuia din urmă, nu pot totuşi să depăşească maximum amenzii de care este
pasibil.
Instanţa poate ordona afişarea sau difuzarea în întregime sau a unei părţi din hotărâre, sau a unui
comunicat care informează publicul asupra motivelor şi dispozitivului acesteia. Ea stabileşte, la nevoie,
extrasele din hotărâre şi termenele comunicatului care vor trebui să fie afişate sau difuzate.
Afişarea sau difuzarea hotărârii sau comunicatului nu poate conţine identitatea victimei decât cu acordul
Pedeapsa de afişare este executată în locurile şi pe perioada indicate de instanţă; cu excepţia dispoziţiei
contrare a legii care pedepseşte infracţiunea, afişarea nu poate depăşi două luni. în caz de distrugere,
33
ascundere sau rupere a afişelor aplicate, se procedează din nou la afişare pe cheltuiala persoanei recunoscute
Difuzarea hotărârii este făcută de Monitorul Oficial al Republicii franceze, prin una sau mai multe
publicaţii de presă, sau prin unul sau mai multe servicii de comunicare către public pe calea electronică.
Publicaţiile sau serviciile de comunicare publicului pe calea electronică însărcinate cu această difuzare sunt
Articolul 131-35-1
(inclus prin Legea nr. 2003-495 din 12 iunie 2003 art. 6 III Monitorul Oficial din 13 iunie
2003)
Atunci când este aplicată cu titlu de pedeapsă complementară, obligaţia de a îndeplini un stagiu de
înţelegere a siguranţei rutiere este executată pe cheltuiala condamnatului, în termen de şase luni începând de
îndeplinirea stagiului permite predarea către condamnat a unui atestat pe care acesta îl adresează
procurorului republicii.
Articolul 131-36
Acest decret stabileşte de asemenea condiţiile în care se va executa activitatea condamnaţilor la pedeapsa
consultarea oricărui organism public competent în materie de prevenire a delincventei, lista lucrărilor în
34
Subcapitolul 6: Despre controlul socio-judiciar
Articolul 131-36-1
(Legea nr. 98-468 din 17 iunie 1998 art. 1 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998) (Legea nr. 2004-204
Controlul socio-judiciar implică, pentru condamnat, obligaţia de a se supune, sub controlul judecătorului
de asistenţă destinate prevenirii recidivei. Durata controlului socio -judiciar nu poate depăşi 10 ani în caz de
condamnare pentru un delict ou 20 de ani în caz de condamnare pentru c rimă. Totuşi, în materie
corecţională, această perioadă poate ajunge la 20 de ani prin hotărâre special justificată a instanţei de
judecată; atunci când este vorba despre o crimă pedepsită cu 30 de ani de închisoare, această durată este de
30 de ani; atunci când este vorba despre o crimă pedepsită cu închisoare pe viaţă, curtea cu juri poate decide
că controlul socio-judiciar se va aplica fără limită de timp, sub rezerva posibilităţii pentru tribunal de
aplicare a pedepselor de a pune capăt măsurii la sfârşitul unui termen de 30 de ani, conform modalităţilor
caz de nerespectare a obligaţiilor ce îi sunt impuse. Această încarcerare nu poate depăşi trei ani în caz de
condamnare pentru delict şi şapte ani în caz de condamnare pentru crimă. Condiţiile în care judecătorul
delegat cu aplicarea pedepselor poate ordona, în întregime sau parţial, executarea încarcerării sunt stabilite
Preşedintele instanţei, după pronunţarea hotărârii, avertizează condamnatul asupra obligaţiilor care
Articolul 131-36-2
(inclus prin Legea nr. 98-468 din 17 iunie 1998 art. 1 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998) Măsurile de
supraveghere aplicabile persoanei condamnate la un control socio-judiciar sunt cele prevăzute de articolul
132-44.
35
Condamnatul poate de asemenea fi sup us prin hotărârea de condamnare sau de judecătorul delegat cu
aplicarea pedepselor la obligaţiile prevăzute de articolul 132 -45. El poate de asemenea să fie supus uneia sau
mai multora din obligaţiile următoare:
1. Să evite să apară în orice loc sau orice categorie de locuri special desemnate, şi în special locurile care
2. Să evite să frecventeze sau să intre în raport cu anumite persoane sau anumite categorii de persoane, şi
3. Să nu practice o activitate profesională sau benevolă care implică un contact obişnuit cu minori.
Articolul 131-36-3
(inclus prin Legea nr. 98-468 din 17 iunie 1998 art. 1 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998) Măsurile de
asistenţă la care este supusă persoana condamnată la un control socio -judiciar au drept obiect asistarea
(inclus de Legea nr. 98-468 din 17 iunie 1998 art. 1 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998) Controlul
Acest ordin poate fi pronunţat de instanţa de judecată dacă s-a stabilit după o expertiză medicală,
comandată în condiţiile prevăzute de codul de procedură penală, că persoana urmărită ar putea face obie ctul
unui tratament. Această expertiză este realizată de doi experţi în cazul urmărilor pentru omor sau asasinat al
unui minor precedat sau însoţit de un viol, de torturi sau acte de barbarie. Preşedintele avertizează atunci
condamnatul că nici-un tratament nu va putea fi făcut fără consimţământul său, dar că, dacă refuză îngrijirile
ce îi vor fi propuse, pedeapsa cu închisoarea pronunţată în aplicarea celui de -al treilea alineat al articolului
131-36-1 va putea fi pusă în aplicare.
Atunci când instanţa de judecată pronunţă un ordin de acordare a îngrijirilor şi persoana a fost de
Articolul 131-36-5
36
(inclus de Legea nr. 98-468 din 17 iunie 1998 art. 1 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998) Atunci când
controlul socio-judiciar însoţeşte o pedeapsă privativă de libertate fără suspendare, se aplică, pe durata
fixată prin sentinţa de condamnare, începând din ziua în care privarea de libertate a luat sfârşit.
Controlul socio-judiciar este suspendat pe toată durata detenţiei intervenite în cursul executării sale.
încarcerarea ordonată din cauza nerespectării obligaţiilor rezultate din controlul socio -judiciar se
cumulează, fără posibilitatea de confuziune, cu pedepsele privative de libertate pronunţate pentru infracţiuni
Articolul 131-36-6
(inclus de Legea nr. 98-468 din 17 iunie 1998 art. 1 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998) Controlul
socio-judiciar nu poate fi ordonat în acelaşi timp cu o pedeapsă cu închisoarea, însoţit, în întregime sau în
Articolul 131-36-7
(inclus de Legea nr. 98-468 din 17 iunie 1998 art. 1 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998) în materie
Articolul 1.31-36-8
(inclus de Legea nr. 98-468 din 17 iunie 1998 art. 1 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998) Modalităţile de
executare a controlului socio-judiciar sunt fixate de titlul VII bis al cărţii V a codului de procedură penală.
Articolul 131-37
1. Amenda;
al amenzii aplicabile persoanelor juridice este egal cu de cinci ori cel prevăzut pentru persoanele fizice de
legea carepedepseşte infracţiunea.
Atunci când este vorba despre o crimă pentru care nu este prevăzută nici-o pedeapsă cu amenda împotriva
persoanelor fizice, amenda suportată de persoanele juridice este de 1 000 000 Euro.
Articolul 131-39
(Legea nr. 2001-504 din 12 iunie 2001 art. 14 Monitorul Oficial din 13 iunie 2001) (Legea nr. 2004-575
din 21 iunie 2004 art. 2 III Monitorul Oficial din 22 iunie 2004) Atunci când legea o prevede împotriva unei
persoane juridice, o crimă sau un delict poate fi sancţionat cu una sau mai multe din pedepsele următoare:
1. Dizolvarea, atunci când persoana juridică a fost constituită sau, atunci când este vorba despre o crimă
sau un delict pedepsit în ceea ce priveşte persoanele fizice cu o pedeapsă cu închisoarea mai mare sau egală
2. Interdicţia, cu titlu definitiv sau pe o durată de maxim cinci ani, de a exercita direct sau indirect una sau
4. închiderea definitivă sau pe o perioadă de maxim cinci ani a stabilimentului sau a unuia sau mai multor
5. Excluderea din contractele de antrepriză cu titlu definitiv sau pe o perioadă de maxim cinci ani;
6. Interdicţia, cu titlu definitiv sau pe o perioadă de maxim cinci ani, de a se folosi de banul public;
7. Interdicţia, pe o perioadă de maxim cinci ani, de a emite alte cecuri decât cele care permit retragerea
fondurilor de către trăgător la tras sau cele care sunt confirmate sau de a folosi cârduri de plată;
8. Confiscarea bunului care a servit sau era destinat să comită infracţiunea sau a bunului care este
produsul său;
9. Afişarea hotărârii pronunţate sau difuzarea acesteia fie de către presa scrisă fie prin orice mijloc de
Pedepsele definite la punctele 1 şi 3 de mai sus nu sunt aplicabile persoanelor juridice de drept public a
căror responsabilitate penală este susceptibilă să fie angajată. Ele nu mai sunt aplicabile la partide sau
grupări politice nici la sindicatele profesionale. Pedeapsa definită la punctul 1 nu este aplicabilă la
instituţiile reprezentative ale personalului.
38
Subcapitolul 2: Despre pedepsele contravenţionale
Articolul 131-40
1. Amenda;
2. Pedepsele privative sau restrictive ale drepturilor prevăzute de articolul 131 -42.
Aceste pedepse nu exclud una sau mai multe din pedepsele complementare prevăzute de articolul 131 -43.
Procentul maxim al amenzii aplicabile persoanelor juridice este egal cu de cinci ori cel prevăzut pentru
Articolul 131-42
Pentru toate contravenţiile clasei a cincea, pedeapsa cu amenda poate fi înlocuită de una sau mai multe
1. Interdicţia, pe o perioadă de maxim un an, de a emite alte cecuri decât cele care permit retragerea
fondurilor de către trăgător la tras sau cele care sunt confirmate sau de a folosi cârduri de plată;
2. Confiscarea bunului care a servit sau era destinat să comită infracţiunea sau a bunului care este
produsul său.
Articolul 131-43
Regulamentul care pedepseşte o contravenţie poate prevedea, atunci când vinovatul este o persoană
juridică, pedeapsa complementară menţionată la punctul 5 al articolului 131 -16. Pentru contravenţiile de la
clasa a 5-a, regulamentul poate, între altele, să prevadă pedeapsa complementară menţionată la primul
Articolul 131-44
Atunci când o contravenţie este pedepsită cu una sau mai multe din pedepsele complementare prevăzute
de articolul 131-43, instanţa poate să nu pronunţe decât pedeapsa complementară sau una sau mai multe din
pedepsele complementare aplicate.
Subcapitolul 3: Despre conţinutul şi modalităţile de aplicare a anumitor pedepse
39
Articolul 131-45
Hotărârea care pronunţă dizolvarea persoanei juridice implică trimirea acesteia în faţa tribunalului
Articolul 131-46
(Legea nr. 92-1336 din 16 decembrie 1992 art. 345, 346 şi 373 Monitorul Oficial din 23 decembrie 1992 în
vigoare de la 1 martie 1994) Decizia de plasare sub supraveghere judiciară a persoanei juridice implică
desemnarea unui împuternicit a cărui jurisdicţie îi precizează misiunea. Această misiune nu se poatereferi
decât la activitatea în exercitarea sau cu ocazia exercitării căreia infracţiunea a fost comisă. Din şase în şase
luni, cel puţin, împuternicitul informează judecătorul delegat cu aplicarea pedepselor asupra îndeplinir ii
misiunii sale.
După vederea acestei dări de seamă, judecătorul delegat cu aplicarea pedepselor poate sesiza instanţa care
a pronunţat plasarea sub supravegherea judiciară. Acesta poate atunci fie să pronunţe o nouă pedeapsă, fie să
Articolul 131-47
Interdicţia de a se folosi de banul public implică interdicţia, pentru plasarea de titluri indiferent de care ar
fi, de a recurge atât la instituţiile de credit, la instituţiile financiare sau societăţile de bursă cât şi la orice fel
de procedee de publicitate.
Pedeapsa de interdicţie de a exercita una sau mai multe activităţi profesionale sau sociale implică
Pedeapsa de închidere a unuia sau mai multor stabilimente implică consecinţele prevăzute la articolul
131-33.
Pedeapsa de excludere din contractele de antrepriză implică consecinţele prevăzute la articolul 131 -34.
Pedeapsa de interdicţie de a emite cecuri implică consecinţele prevăzute la alineatul unu al articolului
131-19.
40
Pedeapsa confiscării bunului este pronunţată în condiţiile prevăzute de articolul 131 -21. Pedeapsa afişării
hotărârii sau difuzării acesteia este pronunţată în condiţiile prevăzute de articolul 131 -35.
Articolul 131-49
Un decret în Consiliul de stat stabileşte modalităţile de aplicare a dispoziţiilor articolelor de la 131 -45 la
131-47 şi stabileşte condiţiile în care reprezentanţii personalului sunt avizaţi asupra datei şedinţei.
132-1
Atunci când legea sau regulamentul pedepseşte o infracţiune, regimul pedepselor care pot fi pronunţate
Articolul 132-2
Există concurs de infracţiuni atunci când o infracţiune este comisă de o persoană înainte ca aceasta să fi
Articolul 132-3
Atunci când, cu ocazia aceleaşi proceduri, persoana urmărită este recunoscută vinovată de mai multe
infracţiuni în concurs, fiecare din pedepsele aplicate poate fi pronunţată. Totuşi, atunci când mai multe
pedepse de acelaşi fel sunt aplicate, nu se poate pronunţa decât o singură pedeapsă de acest gen în limita
Fiecare pedeapsă pronunţată este considerată comună infracţiunilor în concurs în limita maximului legal
Articolul 132-4
Atunci când, cu ocazia procedurilor separate, persoana urmărită a fost recunoscută vinovată de mai multe
infracţiuni în concurs, pedepsele pronunţate se execută cumulativ în limita maximului legal cel mai ridicat.
Totuşi, la cumularea totală sau parţială a pedepselor de acelaşi gen poate fi ordonată fie de ultima instanţă
chemată să decidă, fie în condiţiile prevăzute de codul de procedură penală.
41
Articolul 132-5
(Legea nr. 92-1336 din 16 decembrie 1992 art. 347 şi 373 Monitorul Oficial din 23 decembrie 1992
Pentru aplicarea articolelor 132-3 şi 132-4, pedepsele privative de libertate sunt de acelaşi gen şi orice
Atunci când închisoarea pe viaţă, aplicată pentru una sau mai multe din infracţiunile în concurs, nu a fost
pronunţată, maximul legal este fixat la 30 de ani de închisoare.
Maximul legal al cifrei şi duratei pedepsei de zile-amendă şi al celui al pedepsei cu munca în folosul
Beneficiul amânării în întregime sau parţiale a uneia din pedepsele pronunţate pentru infracţiunile în
Articolul 132-6
(Legea nr. 92-1336 din 16 decembrie 1992 art. 348 şi 373 Monitorul Oficial din 23 decembrie 1992 în
vigoare de la 1 martie 1994) Atunci când o pedeapsă a făcut obiectul unei graţieri sau al unei reabilitări, se
ţine cont, pentru aplicarea de la cumulării, de pedeapsa rezultată din măsură sau decizie.
Durata reducerii pedepsei se aplică asupra celei a pedepsei de suferit, la nevoie, după cumulare.
Articolul 132-7
Prin derogare de la dispoziţiile anterioare, pedepsele cu amenda pentru contravenţii se cumulează între ele
42
Atunci când o persoană fizică, condamnată deja definitiv pentru o crimă sau pentru un delict pedepsit cu
zece ani de închisoare de lege, comite o crimă, maximul pedepsei cu închisoarea sau cu detenţia este pe viaţă
dacă maximul stabilit de lege pentru această crimă este de 20 sau 30 de ani. Maximul pedepsei ajunge la 30
de ani de închisoare sau de detenţie dacă închisoarea penală sau detenţia penală dacă crima este pedepsită cu
15 ani.
Articolul 132-9
Atunci când o persoană fizică, condamnată deja definitiv pentru o crimă sau pentru un delict pedepsit cu
10 ani de închisoare de lege, comite, în termen de 10 ani începând de la expirarea sau de la prescrierea
pedepsei precedente, un delict pedepsit cu aceeaşi pedeapsă, maximul pedepselor cu închisoarea şi amenda
Atunci când o persoană fizică, condamnată deja definitiv pentru o crimă sau pen tru un delict pedepsit cu
10 ani de închisoare de lege, comite, în termen de 5 ani începând de la expirarea sau de la prescrierea
pedepsei precedente, un delict pedepsit cu o pedeapsă cu închisoarea cu o durată mai mare de un an şi mai
Articolul 132-10
Atunci când o persoană fizică, condamnată deja definitiv pentru un delict comite, în termen de 5 ani
începând de la expirarea sau de la prescrierea pedepsei precedente, sau a celaşi delict care este asimilat
acestuia în privinţa regulilor recidivei, maximul pedepselor cu închisoarea şi amenda aplicate este dublat.
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial du 22 septembrie
2000 în vigoare de la 1 ianuarie 2002) (Legea nr. 2003-495 din 12 iunie 2003 art. 4 II Monitorul
în cazurile în care regulamentul o prevede, atunci când o persoană fizică, condamnată deja definitiv pentru
pedepsei precedente, aceeaşi contravenţie, maximul pedepsei cu amenda aplicată ajunge la 3000 euro.
în cazul în care legea prevede că recidiva unei contravenţii din clasa a 5 -a constituie un delict, recidiva este
constituită dacă faptele sunt comise în termen de trei ani începând de la expirarea sau prescrierea pedepsei
precedente.
43
Articolul 132-12
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
condamnată deja definitiv pentru o crimă sau pentru un delict pedepsit de lege în ceea ce priveşte persoanele
fizice cu 100000 euro amendă, angajează răspunderea sa penală printr -o crimă, procentul maxim al amenzii
aplicabile este egal cu de zece ori cel care este prevăzut de legea care pedepseşte această crimă. în acest caz,
persoana juridică este pasibilă, între altele, de pedepsele menţionate la articolul 131 -39, sub rezerva
(Legea nr. 2001-504 din 13 iunie 2001 art. 15 Monitorul Oficial din 13 iunie 2001) (Ordonanţa nr.
condamnată deja definitiv pentru o crimă sau pentru un delict pedepsit de lege în ceea ce priveşte persoanele
fizice cu 100000 euro amendă, angajează răspunderea sa penală, în termen de zece ani începând de la
expirarea sau prescrierea pedepsei precedente, printr-un delict pedepsit cu aceeaşi pedeapsă, procentul
maxim al amenzii aplicabile este egal cu de zece ori cel care este prevăzut de legea care pedepseşte acest
delict.
Atunci când o persoană juridică, condamnată deja definitiv pentru o crimă sau pentru un delict pedepsit de
lege în ceea ce priveşte persoanele fizice cu 100000 euro amendă, angajează răspunderea sa penală, în
termen de cinci ani începând de la expirarea sau prescrierea pedepsei precedente, printr-un delict pedepsit de
lege în ceea ce priveşte persoanele fizice, cu o amendă mai mare de 15000 euro, procentul maxim al amenzii
aplicabile este egal cu de zece ori cel care este prevăzut de legea care pedepseşte acest delict.
în cazurile prevăzute de cele două alineate precedente, persoana juridică este pasibilă, între altele, de
pedepsele menţionate la articolul 131 -39, sub rezerva dispoziţiilor ultimului alineat al acestui articol.
Articolul 132-14
Atunci când o persoană juridică, condamnată deja definitiv pentru un delict, angajează răspunderea sa
penală, în termen de 5 ani începând de la expirarea sau prescrierea pedepsei precedente, fie prin acelaşi
delict, fie printr-un delict care îi este asimilat acestuia în privinţa regulilor recidivei, procentul maxi m al
amenzii aplicabile este egal cu de zece ori cel care este prevăzut de legea care pedepseşte acest delict în ceea
44
Articolul 132-15
în cazurile în care regulamentul o prevede, atunci când persoana juridică, condamnată d eja definitiv
pentru o contravenţie de la cea de-a 5-a clasă, angajează răspunderea sa penală, în termen de un an începând
de la expirarea sau prescrierea pedepsei precedente, prin aceeaşi contravenţie, procentul maxim al amenzii
aplicabile este egal cu de zece ori cel care este prevăzut de regulamentul care pedepseşte această
Articolul 132-16
Furtul, extorcarea, şantajul, escrocheria şi abuzul de încredere sunt considerate, în privinţa recidivei, drept
aceeaşi infracţiune.
Articolul 132-16-1
(inclus de Legea nr. 98-468 din 17 iunie 1998 art. 10 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998) Delictele de
agresiuni sexuale şi de abuzuri sexuale sunt considerate, în privinţa recidivei, drept aceeaşi infracţiune.
Articolul 132-16-2
(inclus de Legea nr. 2003-495 din 12 iunie 2003 art. 4 III Monitorul Oficial din 13 iunie
Delictele de omucidere involuntară sau de atingere involuntară a integrităţii persoanei comis cu ocazia
conducerii unui vehicul terestru cu motor prevăzute de articoolele 221 -6-1, 222-19-1 şi 222 -20-1 sunt
Delictele prevăzute d e articolele L. 221-2, L. 234-1, L. 235- 1 şi L. 413-1 ale codului rutier sunt
considerate, în privinţa recidivei, drept aceeaşi infracţiune. Sunt de asemenea asimilate delictelor
Articolul 132-17
sesizată.
45
Articolul 132-18
Atunci când o infracţiune este pedepsită cu închisoare sau detenţie pe viaţă, instanţa poate pronunţa o
pedeapsă cu închisoare sau detenţie penală pe timp limitat, sau o pedeapsă cu închisoarea care nu poate fi
Atunci când o infracţiune este pedepsită cu închisoare sau detenţie penală pe timp limitat, instanţa poate
pronunţa o pedeapsă cu închisoarea sau cu detenţia penală pentru o perioadă mai mică decât cea care este
Atunci când o infracţiune este pedepsită cu o pedeapsă cu închisoarea, instanţa poate pronunţa o pedeapsă
cu închisoarea pentru o perioadă mai mică decât cea care este aplicată.
In materie corecţională, instanţa nu poate pronunţa o pedeapsă cu închisoarea fără suspendare decât după
Articolul 132-20
Atunci când o infracţiune este pedepsită cu o pedeapsă cu amendă, instanţa poate pronunţa o amendă cu o
Articolul 132-21
Interdicţia tuturor sau unei părţi din drepturile civice, civile şi ale familiei menţionate la articolul 131 -26
nu poate, în ciuda oricărei dispoziţii contrare, să reiasă de drept dintr -o condamnare penală.
Orice persoană lovită de o interdicţie, decădere sau incapacitate oarecare care reiese de drept, cu aplicarea
dispoziţiilor speciale, dintr -o condamnare penală, poate, prin sentinţa de condamnare sau prin sentinţa
ulterioară, să fie relevată în întregime sau parţial, inclusiv în ceea ce priveşte durata acestei interdicţii,
Articolul 132-22
Procurorul republicii, judecătorul de instrucţie sau tribunalul sesizat pot obţine de la părţi, de la orice
administraţie, de la orice instituţie financiară, sau de la orice persoană care deţine fonduri ale infractorului,
46
comunicarea informaţiilor utile de natură financiară sau fiscală, fără a putea fi invocată obligaţia de păstrare
a secretului.
Articolul 132-23
In caz de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, neînsoţită de suspendare, a cărei durată este
egală sau mai mare de 10 ani, pronunţată pentru infracţiunile special prevăzu te de lege, condamnatul nu
poate beneficia, în timpul unei perioade de siguranţă, de dispoziţiile privind suspendarea sau fracţionarea
Durata perioadei de sig uranţă este de jumătate din pedeapsă sau, dacă este vorba despre o condamnare la
închisoare pe viaţă, de 18 ani. Curtea cu juri sau tribunalul poate totuşi, prin hotărâre specială, fie să ducă
aceste durate până la două treimi din pedeapsă sau, dacă este v orba despre o condamnare la închisoare pe
în celelalte cazuri, atunci când pronunţă o pedeapsă privativă de libertate cu o durată mai mare de cinci
ani, neînsoţită de suspendare neînsoţită de suspendare, instanţa poate fixa o perioadă de siguranţă în timpul
căreia condamnatul nu poate beneficia de nici -una din modalităţile de execuţie a pedepsei menţionate la
primul alineat. Durata acestei perioade de siguranţă nu poate depăşi cele două treimi ale pedepsei pronunţate
Reducerile pedepselor acordate în timpul perioadei de siguranţă nu vor fi aplicate decât asupra părţii din
132-24
în limitele fixate de lege, instanţa pronunţă pedepsele şi fixează regimul lor în funcţie de circumstanţele
infracţiunii şi de personalitatea autorului său. Atunci când instanţa pronunţă o pedeapsă cu amenda, ea
47
supraveghere electronică
Articolul 132-25
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 185II, III, IV Monitorul Oficial din 10 martie
Atunci când instanţa de judecată pronunţă o pedeapsă egală sau mai mică de un an de închisoare, ea poate
decide în privinţa condamnatului care justifică, fie practicarea unei activităţi profesionale, fie înscrierea la o
formă de învăţământ sau o pregătire profesională sau un stagiu sau o muncă temporară în vederea integrării
sale sociale, fie participarea sa esenţială la viaţa familiei sale, fie nece sitatea de a suferi un tratament
Atunci când a fost ordonată plasarea sau menţinerea în detenţie a condamnatului cu aplicarea articolului
397-4 din codul de procedură penală, instanţa care face aplicarea prezentului articol poate ordona executarea
Articolul 132-26
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 185 II, III, V Monitorul Oficial din 10 martie
judecătorul delegat cu aplicarea pedepselor în funcţie de timpul necesar activităţii, învăţării, pregătirii
profesionale, stagiului, participării la viaţa de familie sau la tratament în vederea căruia i s-a permis regimul
de semi-libertate. Este obligat să rămână în clădire în zilele în care, indiferent din ce motiv, obligaţiile sale
Condamnatul care beneficiază de plasarea în exterior este angajat în afara unei clădiri a penitenciarului la
Instanţa de judecată poate de asemenea să supună condamnatul care beneficiază de semi -libertate sau de
plasare în exterior la măsurile prevăzute de articolele de la 132 -43 la 132-46.
48
Articolul 132-26-1
(inclus de Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 185 VI Monitorul Oficial din 10 martie
2004 în vigoare de la 1 ianuarie 2005) Atunci când instanţa de judecată pronunţă o pedeapsă egală sau mai
mică de un an de închisoare, ea poate decide în privinţa condamnatului care justifică fie practicarea unei
activităţi profesionale, fie înscrierea la o formă de învăţământ sau o pregătire profesională sau un stagiu sau
la viaţa familiei sale, fie necesitatea de a suferi un tratament medical, că pedeapsa cu închisoarea va fi
Decizia de plasare sub supraveghere electronică nu poate fi luată decât cu acordu l infractorului informat
în prealabil că poate cere să fie asistat de avocatul său, la nevoie desemnat din oficiu de avocat la cererea sa,
înainte de a-şi da acordul. Dacă este vorba despre un minor neeliberat, această decizie nu poate fi luată decât
cu acordul titularilor exercitării autorităţii părinteşti. Atunci când a fost ordonată plasarea sau menţinerea în
detenţie a condamnatului cu aplicarea articolului 397 -4 al codului de procedură penală, instanţa de judecată
care face aplicarea alineatului preced ent poate ordona executarea provizorie a plasării sub supraveghere
electronică.
Articolul 132-26-2
(inclus de Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 185 VI Monitorul Oficial din 10 martie
implică, pentru condamnat, interdicţia de a lipsi de la domiciliul său sau din orice alt loc desemnat de
judecătorul delegat cu aplicarea pedepselor în afara perioadelor fixate de acesta. Perioadele şi locurile sunt
fixate ţinând cont: de practicarea unei activităţi profesionale de către condamnat; de faptul că urmează o
formă de învăţământ sau o pregătire, efectuează un stagiu sau ocupă un serviciu temporar în vederea
integrării sale sociale; de participarea sa la viaţa de familie; de prescrierea unui tratament medical. Plasarea
sub supraveghere electronică implică de asemenea pentru condamnat obligaţia de a răspunde convocărilor
(inclus de Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 185 VI Monitorul Oficial din 10 martie
supune condamnatul care beneficiază de plasare sub supraveghere electronică la măsurile prevăzute de
articolele de la 132-43 la 132-46.
49
Subcapitolul 2: Despre fracţionarea pedepselor
Articolul 132-27
In materie corecţională, instanţa poate, dintr -un motiv grav de ordin medical, familial, profesional sau
social, să decidă că încarcerarea pronunţată pe o durată de maxim un an, în timpul unei perioade care nu
depăşeşte trei ani, va fi executată pe fracţiuni, nici -una din ele neputând fi mai mică de două zile.
Articolul 132-28
(Legea nr. 2003-495 din 12 iunie 2003 art. 5 V Monitorul Oficial din 13 iunie 2003) în materie
corecţională sau contravenţională, instanţa poate, dintr -un motiv grav de ordin medical, familial, profesional
sau social, să decidă că pedeapsa cu amenda, în timpul unei perioade care să nu depăşească trei ani, va fi
executată pe fracţiuni. La fel se procedează pentru persoanele fizice condamnate la pedeapsa de zile -amendă
de conducere nu este tot uşi posibilă în caz de delicte sau de contravenţii pentru care legea sau regulamentul
Articolul 132-29
Instanţa care pronunţă o pedeapsă poate, în cazurile şi conform condiţiilor prevăzute mai jos, să ordone
condamnatul, atunci când este prezent, a supra consecinţelor pe care le-ar implica o condamnare pentru o
nouă infracţiune care va fi comisă în termenele prevăzute de articolele 132 -35 şi 132-37.
Articolul 132-30
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
suspendarea simplă nu poate fi ordonată în privinţa unei persoane fizice decât atunci când infractorul nu a
50
fost condamnat, în cursul celor cinci ani care precedă faptele, pentru o crimă sau un delict de drept comun, la
Suspendarea nu poate fi ordonată în privinţa unei persoane juridice decât atunci când aceasta nu a fost
condamnată, în acelaşi termen, pentru o crimă sau un delict de drept comun, la o amendă de o cifră mai mare
de 60000 euro.
Articolul 1.32-31
Suspendarea simplă este aplicabilă, în ceea ce priveşte persoanele fizice, la condamnările cu închisoare
pronunţate pentru o durată de maxim cinci ani, la amenda sau pedeapsa cu zileamendă, la pedepsele
privative sau restrictive ale drepturilor menţionate la articolul 131-6, cu excepţia confiscării, şi la pedepsele
complementare menţionate la articolul 131 -10, cu excepţia confiscării, închiderii afacerii şi afişării.
Suspendarea simplă nu poate fi ordonată decât pentru încarcerare atunci când infractorul a fost condamnat
în termenul prevăzut la articolul 132 -30 la o altă pedeapsă decât închisoarea sau detenţia.
Instanţa poate decide că suspendarea nu se va aplica la executarea închisorii decât pentru o parte a cărei
Articolul 132-32
(Legea nr. 92-1336 din 16 decembrie 1992 art. 349 şi 373 Monitorul Oficial din 23 decembrie 1992 în
vigoare de la 1 martie 1994) Suspendarea simplă este aplicabilă, în ceea ce priveşte persoanele juridice, la
Articolul 132-33
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
suspendarea simplă nu poate fi ordonată în privinţa unei persoane fizice decât atunci când infractorul nu a
fost condamnat, în cursul celor cinci ani ce precedă faptele, pentru crimă sau delict de drept comun, la o
fost condamnată, în acelaşi termen, pentru crimă sau delict de drept comun, la o amendă cu o cifră mai mare
de 15000 euro.
Articolul .132-34
Suspendarea simplă este aplicabilă, în ceea ce priveşte persoanele fizice, la condamnările la pedepse
privative sau restrictive a drepturilor menţionate la articolul 131 -14, cu excepţia confiscării, la pedepsele
complementare prevăzute de punctele 1, 2 şi 4 ale articolului 131 -16 precum şi la pedeapsa complementară
prevăzută de primul alineat al articolului 131 -17. Este de asemenea aplicabilă la amenda pronunţată pentru
contravenţiile de la cea de -a 5-a clasă.
în ceea ce priveşte persoanele juridice, suspendarea simplă este aplicabilă la pedeapsa interdicţiei de a
emite cecuri sau de a folosi cârduri de plată prevăzute de articolele 131 -42 şi 131 -43. Este de asemenea
Articolul 132-35
Condamnarea pentru crimă sau delict însoţită de suspendarea simplă este considerată că nu s -a produs
dacă condamnatul care beneficiază de ea nu a comis, în termen de cinci ani începând de la aceasta, o crimă
sau un delict de drept comun urmat de o nouă condamnare fără suspendare care implică revocarea.
Articolul 132-36
Orice nouă condamnare la o pedeapsă cu detenţia sau închisoarea revocă suspendarea acordată anterior,
Orice nouă condamnare a unei persoane fizice sau juridice la o altă pedeapsă decât detenţia sau
închisoarea revocă suspendarea acordată anterior care însoţeşte o pedeapsă oarecare, alta decât detenţia sau
închisoarea.
Articolul 132-37
Condamnarea pentru contravenţie însoţită de suspendarea simplă este considerată că nu a avut loc dacă
condamnatul care beneficiază de ea nu a comis, în termen de doi ani începând de la aceasta o crimă sau un
52
delict de drept comun sau o contravenţie de la cea de -a 5-a clasă urmată de o nouă condamnare fără
Articolul 132-38
în caz de revocare a suspendării simple, prima pedeapsă este executată fără a se putea cumula cu a doua.
Totuşi instanţa poate, prin hotărâre specială şi motivată, să spună că condamnarea pe care o pronunţă nu
antrenează revocarea suspendării acordată anterior sau nu antrenează decât o revocare parţială, pentru o
perioadă pe care o stabileşte, a suspendării acordată anterior. Ea poate de asemenea să limiteze efectele
scutirii de revocare la una sau mai multe din suspendările acordate anterior.
Articolul 132-39
Atunci când beneficiul suspendării simple nu a fost acordat decât pentru o parte din pedeapsă,
condamnarea este considerată că nu a avut loc în toate elementele sale dacă revocarea suspendării nu a fost
acordată, pedeapsa cu zile-amendă sau amenda sau partea din amendă neînsoţită de suspendarea care este
datorată.
Articolul 132-40
(Legea nr. 2003-1119 din 26 novembre 2003 art. 791Monitorul Oficial din 27 novembre
2003)
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 1751 Monitorul Oficial din 10 martie 2004 în
Instanţa care pronunţă o pedeapsă cu închisoarea poate, în condiţiile prevăzute mai jos, să ordone să fie
suspendată executarea sa, persoana fizică condamnată fiind plasată sub regimul supunerii la probă.
instanţei comunică condamnatului, atunci când este prezent, obligaţiile de respectat în timpul suspendării cu
supunere la probă şi îl avertizează asupra consecinţelor pe care le -ar implica o condamnare pentru o nouă
infracţiune comisă în cursul termenului de probă sau o absenţă la măsurile de control şi neîndeplinire a
53
obligaţiilor deosebite ce îi sunt impuse. El îl informează asupra posibilităţ ii pe care o va avea de a se declara
Atunci când instanţa pronunţă, cu titlu de pedeapsă complementară, pedeapsa de interdicţie de a rămâne
pe teritoriul francez pe o perioadă de maxim zece ani, este suspendată executarea sa în timpul supunerii la
Articolul 132-41
maxim cinci ani, din cauza unei crime sau unui delict de drept comun.
De fiecare dată când instanţa nu a pronunţat executarea provizorie, supunerea la probă nu este aplicabilă
decât începând din ziua în care condamnarea devine executorie conform dispoziţiilor celui de -al doilea
Articolul 132-42
Instanţa penală fixează termenul de probă care nu poate fi mai mic de 18 luni nici mai mare de 3 ani.
Ea poate decide că suspendarea nu se va aplica executării pedepsei cu închisoarea decât pentr u o parte a
Articolul 132-42
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 175II Monitorul Oficial din 10 martie 2004 în
Ea poate decide că suspendarea nu se va aplica executării pedepsei cu închisoarea decât pentru o parte a
Articolul 132-43
în cursul termenului de probă, condamnatul trebuie să respecte măsurile de control care sunt prevăzute de
articolul 132-44 şi obligaţiile deosebite prevăzute de articolul 132 -45 care îi sunt impuse special. între altele,
condamnatul poate beneficia de măsurile de ajutor destinate favorizării reintegrării sale sociale.
54
Aceste măsuri şi obligaţii deosebite încetează să se aplice şi termenul de probă este suspendat în perioada
în care condamnatul este închis. Termenul de probă este de asemenea suspendat în timpul perioadei în care
condamnatul îşi îndeplineşte obligaţiile serviciului militar.
Articolul 132-44
(Legea nr. 2000-516 din 15 iunie 2000 art. 124 Monitorul Oficial din 16 iunie 2000) Măsurile de control
4. Să prevină asistentul social asupra schimbărilor sale de reşedinţă sau oricărei deplasări a cărei durată ar
5. Să obţină autorizaţia prealabilă a judecătorului delegat cu aplicarea pedepselor pentru orice deplasare
în străinătate şi, atunci când este de natură să împiedice executarea obligaţiilor sale, pentru orice schimbare
Articolul 132-45
(Legea nr. 2003-495 din 12 iunie 2003 art. 6IVMonitorul Oficial din 13 iunie 2003) (Legea nr. 2004-204
din 9 martie 2004 art. 44 IV, art. 176 Monitorul Oficial din 10 martie
Instanţa de condamnare sau judecătorul delegat cu aplicarea pedepselor poate impune special
profesională;
2. Să-şi stabilească reşedinţa într-un anumit loc;
55
3. Să se supună măsurilor de examinare medicală, de tratament sau îngrijire, chiar sub regim de
spitalizare;
5. Să repare în întregime sau parţial, în funcţie de posibilităţile sale de a contribui, daunele provocate prin
6. Să justifice că achită în funcţie de posibilităţile sale de a contribui, sumele datorate Trezoreriei publice
în urma condamnării;
7. Să se abţină să conducă anumite vehicule stabilite prin categoriile permisului prevăzute de co dul
rutier;
8. Să nu practice activitatea profesională în exercitarea căreia sau cu ocazia căreia a fost comisă
infracţiunea;
15. în caz de infracţiune comisă cu ocazia conducerii unui vehicul terestru cu motor, să efectueze, pe
16. Să evite să difuzeze orice lucrare sau operă audio -vizuală al cărei autor sau coautor ar fi şi care s -ar
referi, în întregime sau parţial, la infracţiunea comisă şi să evite orice intervenţie publică referitoare la
această infracţiune; dispoziţiile prezentului alineat nu sunt aplicabile decât în caz de condamnare pentru
crime sau delicte de atacuri voluntare asupra vieţii, de agresi uni sexuale sau de abuzuri sexuale; (1)
56
17. Să-şi predea copiii în mâinile celor cărora le -au fost încredinţaţi pentru întreţinere prin hotărâre a
justiţiei; (1)
NOTĂ: (1) : Legea 2004 -204 2004-03-09 art. 207 II: pun ctele 16 şi 17 intră în vigoare de la 1 ianuarie
2005.
Articolul 132-46
Măsurile de ajutor au drept obiect sprijinirea eforturilor condamnatului în vederea reintegrării sale sociale.
Aceste măsuri, care se exercită sub forma unui ajutor cu caracter social şi, la nevoie, a unui ajutor material,
publice şi private.
57
(Legea nr. 92-1336 din 16 decembrie 1992 art. 350 şi 373 Monitorul Oficial din 23 decembrie 1992 în
vigoare de la 1 martie 1994) (Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 182, art. 183 I Monitorul Oficial
din 10 martie
Se poate face de asemenea revocarea de către judecătorul delegat cu aplicarea pedepselor, conform
modalităţilor prevăzute de codul de procedură penală, atunci când condamnatul nu a respectat măsurile de
control şi obligaţiile speciale ce i-au fost impuse. Orice nerespectare a acestor măsuri şi obligaţii comisă
după ce supunerea la probe a devenit executorie poate justifica revocarea suspendării. Totuşi, revocarea nu
poate fi ordonată mai înainte ca condamnarea să fi căpătat caracter definitiv. Dacă această revocare este
ordonată atunci când condamnarea încă nu a căpătat caracter definitiv, ea devine caducă în cazul în care
Articolul 132-48
(Legea nr. 92-1336 din 16 decembrie 1992 art. 351 şi 373 Monitorul Oficial din 23 decembrie 1992 în
vigoare de la 1 martie 1994) (Legea nr. 2003-1119 din 26 novembre 2003 art. 79II Monitorul Oficial din
27 novembre
2003)
Dacă condamnatul comite, în cursul termenului de probă, o crimă sau un delict de drept
ordone revocarea în întregime sau parţial a suspendării sau suspendărilor acordate anterior.
69
Această revocare nu poate fi ordonată pentru infracţiunile comise înainte ca condamnarea însoţită de
Măsura interdicţiei de a rămâne pe teritoriul francez este executorie de drept în caz de revocare totală a
suspendării cu supunerea la probă în condiţiile prevăzute de prezentul articol.
58
Articolul 132-47
Decizia care ordonă revocarea parţială a suspendării nu pune capăt regimului supunerii la probă şi nu
Articolul 132-50
Dacă instanţa ordonă executarea ântregii pedepse cu închisoarea şi dacă suspendarea cu supunerea la
probă a fost acordată după o primă condamnare deja pronunţată sub acelaşi beneficiu, prima pedeapsă este
mai întâi executată exceptând cazul în care, prin decizie specială şi justificată, nu scuteşte condamnatul de
Articolul 132-51
Atunci când instanţa ordonă revocarea suspendării în întregime sau parţial, ea poate, prin decizie specială
Articolul 132-52
Condamnarea însoţită de suspendare cu supunerea la probă este considerată nulă atunci când condamnatul
nu a făcut obiectul unei decizii care ordonă executarea întregii pedepse cu închisoarea.
Atunci când beneficiul suspendării cu supunerea la probă nu a fo st acordat decât pentru o parte din
pedeapsa cu închisoarea, condamnarea este considerată nulă în toate elementele sale dacă revocarea
Articolul 132-53
(Legea nr 2004-204 din 9 martie 2004 art. 183 X Monitorul Oficial din 10 martie 2004 în
acelaşi beneficiu, această primă condamnare este considerată nulă dacă a doua este declarată sau considerată
nulă în condiţiile şi termenele prevăzute de primul alineat al articolului 132 -52 de mai sus sau de articolul
în folosul comunităţii
Articolul 132-54
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 1771, art. 178 Monitorul Oficial din 10 martie
Instanţa poate, în condiţiile şi conform modalităţilor prevăzute d e articolele 132-40 şi 132-41, prevedea că
condamnatul va îndeplini, pe o perioadă de la 40 la 210 ore, o muncă în folosul unei persoane juridice de
drept public sau al unei asociaţii abilitate să pună în practică lucrări de interes general.
Instanţa poate decide că obligaţiile impuse condamnatului vor continua dincolo de îndeplinirea muncii în
Suspendarea însoţită de obligaţia de a efectua o muncă în folosul comunităţii nu poate fi ordonată atunci
condamnarea este considerată drept nulă doar dacă nu s -a făcut aplicarea dispoziţiilor prevăzute de ultimul
NOTĂ: (1) : Legea 2004-204 2004-03-09 art. 207 VI: prezentul alineat va intra în vigoare la 31 decembrie
2006.
Articolul 1.32-55
60
Articolul 132-47
(Legea nr. 2000-516 din 15 iunie 2000 art. 124 Monitorul Oficial din 16 iunie 2000) (Legea nr.
2004-204 din 9 martie 2004 art. 177II Monitorul Oficial din 10 martie 2004 în
pentru a îndeplini o muncă în folosul comunităţii, condamnatul trebuie, în afara obligaţiei de a îndeplini
desemnat;
2. Să se supună examenului medical prealabil executării pedepsei care are drept scop descoperirea dacă a
fost atins de o afecţiune periculoasă pentru ceilalţi lucrători şi să se asigure că este apt din punct de vedere
3. Să justifice motivele schimbărilor locului său de muncă sau de reşedinţă care împiedică executarea
4. Să obţină autorizaţia prealabilă a judecătorului delegat cu aplicarea pedepselor pentru orice deplasare
5. Să primească vizitele asistentului social şi să-i comunice toate documentele sau informaţiile referitoare
la executarea pedepsei.
El trebuie de asemenea să respecte acele obligaţii deosebite prevăzute de articolul 132 -45 pe care instanţa
i le-a impus special şi a căror durată a fost precizată de aceasta ca nedepăşind 12 luni.
Articolul 132-56
Suspendarea însoţită de obligaţia de a efectua o muncă în folosul comunităţii urmează aceleaşi reguli ca
cele care sunt prevăzute pentru suspendarea cu supunerea la probă, cu excepţia celor care sunt conţinute la al
doilea alineat al articolului 132- 42 şi la al doilea alineat al articolului 132 -52; obligaţia de a executa o muncă
în folosul comunităţii este asimilată unei obligaţii deosebite de suspendare cu supunere la probă şi termenul
Articolul 132-57
(Legea nr. 92-1336 din 16 decembrie 1992 art. 352 şi 373 Monitorul Oficial din 23
(Legea nr. 95-125 din 8 februarie 1995 art. 45 Monitorul Oficial din 9 februarie 1995)
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 1791 Monitorul Oficial du 10 martie 2004 în
Atunci când o condamnare pentru un delict de drept comun ce implică o pedeapsă fermă cu
închisoarea de maxim şase luni a fost pronunţată, judecătorul delegat cu aplicarea pedepselor
73
poate, atunci când această condamnare nu mai este susceptibilă să facă obiectul unei căi de recurs din partea
în folosul unei colectivităţi publice, al unei instituţii publice sau al unei asociaţii, o muncă de interes general
neretribuită cu o durată care nu va putea fi mai ică de 40 de ore nici mai mare de 210 ore. Executarea
obligaţiei de a presta o muncă în folosul comunităţii este supusă prevederilor celui de -al treilea alineat al
articolului 132-54 şi ale articolelor 132 -55 şi 132 -56. Judecătorul delegat cu aplicarea pedepselor poate de
131-5 şi 131-25.
Articolul 132-58
In materie corecţională sau, exceptând cazurile prevăzute de articolele de la 132 -63 la 132-65, în materie
contravenţională, instanţa poate, după ce a declarat infractorul vinovat şi a hotărât, eventual, asupra
confiscării obiectelor periculoase sau dăunătoare, fie să scutească infractorul de orice altă pedeapsă, fie să
în acelaşi timp când se pronunţă asupra vinovăţiei infractorului, instanţa hotărăşte, eventual, asupra
acţiunii civile.
62
Articolul 132-59
Scutirea de pedeapsă poate fi acordată atunci când rezultă că reintegrarea vinovatului este admisă, că
Instanţa care pronunţă o scutire de pedeapsă poate decide ca hotărârea sa să nu fie menţionată în cazierul
judiciar.
Articolul 132-60
Instanţa poate amâna pronunţarea pedepsei atunci când reiese că reintegrarea vinovatului este în curs să
fie admisă, că paguba produsă este pe cale să fie reparată şi că tulburarea rezultată în urma infracţiunii va
înceta.
Amânarea nu poate fi dispusă decât dacă persoana fizică acuzată sau reprezentantul persoanei juridice
acuzate este prezent la şedinţă.
Articolul 132-61
La şedinţa de amânare, instanţa poate fie să scutească infractorul de pedeapsă, fie să pronunţe pedeapsa
prevăzută de lege, fie să amâne încă o dată pronunţarea pedepsei în condiţiile şi după modalităţile prevăzute
de articolul 132-60.
Articolul 1.32-62
Articolul 132-63
Atunci când infractorul, persoană fizică, este prezent la şedinţă, instanţa poate amâna pronunţrea pedepsei
în condiţiile şi după modalităţile definite la articolul 132 -60 punând interesatul sub regimul supunerii la
probă pe o durată care nu poate depăşi un an.
Decizia sa este executorie în mod provizoriu.
Articolul 132-64
Regimul supunerii la probă, aşa cum rezultă din articolele de la 132-43 la 132-46, este aplicabilă la
Articolul 132-65
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 180 Monitorul Oficial din 10 martie 2004 în
ţinând cont de conduita vinovatului în cursul perioadei de probă, fie să -1 scutească de pedeapsă, fie să
pronunţe pedeapsa prevăzută de lege, fie să amâne încă o dată pronunţarea pedepsei în condiţiile şi după
modalităţile prevăzute de articolul 132 -63. Cu acordul procurorului Republicii, judecătorul delegat cu
aplicarea pedepselor poate, cu 30 de zile înainte de şedinţa de amânare, să pronunţe el însuşi scutirea de
pedeapsă, la sfârşitul unei dezbateri contradictorii ţinute conform dispoziţiilor articolul ui 712-6 al codului
de procedură penală.
Articolul 132-66
în cazurile prevăzute de legile sau regulamentele care pedepsesc nerespectarea obligaţiilor stabilite,
instanţa care amână pronunţarea pedepsei poate ordona persoanei fizice sau persoanei juridice declarate
vinovată să se conformeze uneia sau multora din dispoziţiile prevăzute de aceste legi sau regulamente.
Instanţa poate însoţi ordinul cu o amendă atunci când aceasta este prevăzută de lege sau de regulament; în
acest caz, ea fixează, în limitele prevăzute de lege sau de regulament, procentul amenzii şi durata maximă în
Amenda încetează să curgă din ziua în care dispoziţiile enumerate de ordin au fost executate.
Articolul 132-68
Amânarea prin ordin nu se poate face decât o dată; se poate ordona chiar dacă persoana fizică acuzată sau
64
în toate cazurile hotărârea poate fi însoţită de executarea provizorie.
Articolul 1.32-69
La şedinţa de amânare, atunci când dispoziţiile enumerate de ordin au fost executate ân termenul stabilit,
instanţa poate, fie să scutească vinovatul de pedeapsă, fie să pronunţe pedepsele prevăzute de lege sau
regulament.
Atunci când dispoziţiile au fost executate cu întârziere, instanţa lihidează eventual amenda şi pronunţă
Atunci când nu se execută dispoziţiile, instanţa lichidează eventual amenda, pronunţă pedepsele şi poate
între altele, în cazurile şi conform condiţiilor prevăzute de lege sau regulament, să ordone ca executarea
Cu excepţia dispoziţiilor contraire, decizia asupra pedepsei se ia cel târziu la un an după decizis de
amânare.
Articolul 132-70
(Legea nr. 2004-204 din 10 martie 2004 art. 198 V Monitorul Oficial din 10 martie 2004)
Procentul amenzii, aşa cum a fost fixat prin decizia de amânare, nu poate fi modificat.
Pentru lichidarea amenzii, instanţa apreciază neexecutarea sau întârzierea în executarea dispoziţiilor
Capitolul 3: Despre definirea anumitor circumstanţe care antrenează agravarea, diminuarea sau
scutirea pedepselor
Articolul 132-71
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 12 I Monitorul Oficial din 10 martie 2004) Constituie o bandă
organizată în sensul legii orice grupare formată sau orice înţelegere stabilită în vederea pregătirii,
caracterizată prin unul sau mai multe fapte materiale, prin una sau mai multe infracţiuni.
Articolul 132-72
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 12 Monitorul Oficial din 10 martie 2004) Premeditarea este
planul făcut înainte acţiunii de a comite o anumită crimă sau un anumit delict.
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 12 I Monitorul Oficial din 10 martie 2004) Efracţia constă în
forţarea, degradarea sau distrugerea oricărui dispozitiv de închidere sau a oricărei gen de îngrădire. Este
asimilată efracţiei folosirea de chei false, de chei obţinute pe nedrept sau a oricărui instrument care ar putea
fi folosit fraudulos pentru a acţiona un dispozitiv de închidere fără a -1 forţa sau a -1 degrada.
Articolul 132-74
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 12 I Monitorul Oficial din 10 martie 2004) Furtul prin
escaladare este fapta de a pătrunde într-un loc oarecare, fie pe deasupra unui element de închidere, fie prin
Articolul 132-75
(Legea nr. 96-647 din 22 juillet 1996 art. 19 Monitorul Oficial din 23 juillet 1996) (Legea nr. 2004-204
din 9 martie 2004 art. 12 I Monitorul Oficial din 10 martie 2004) Armă este orice obiect conceput pentru a
Orice alt obiect ce poate reprezenta un pericol pentru persoane este asimilat unei arme de îndată ce este
folosit pentru a ucide, a răni sau a ameninţa sau care este destinat, de cel care îl poartă, să ucidă, să rănească
sau să ameninţe.
Este asimilat unei arme orice obiect care, prezentând cu arma definită la primul alineat o asemănare
menită să creeze confuzie, este folosit pentru a ameninţa cu uciderea sau rănirea sau este destinat, de cel
Folosirea unui animal pentru a omorî, a răni sau a ameninţa este asimilată folosirii unei arme. în caz de
condamnare a proprietarului animalului sau dacă proprietarul este necunoscut, tribunalul poate decide să
predea animalul pentru o acţiune de protecţie a animalelor recunoscută a fi de utilitate publică sau declarată,
66
Articolul 132-76
(Legea nr. 2003-88 din 3 fevrier 2003 art. 1 Monitorul Oficial din 4fevrier 2003) (Legea nr. 2004-204
2004)
în cazurile prevăzute de lege, pedepsele aplicate pentru o crimă sau un delict sunt agravate atunci când
infracţiunea este comisă din cauza apartenenţei sau neapartenenţei, reale sau presupuse, a victimei la o
Circumstanţa agravantă definită la primul alineat este constituită atunci când infracţiunea este precedată,
însoţită sau urmată de discuţii, înscrisuri, imagini, obiecte sau acte de orice natură ce aduc atingere onoarei
sau respectului victimei sau unui grup de persoane din care face parte victima din cauza apartenenţei sau
neapartenenţei lor, reale sau presupuse, a victimei la o anumită etnie, naţiune, rasă sau religie.
Articolul 132-77
(Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 471Monitorul Oficial dinl9 martie 2003) (Legea nr. 2004-204
din 9 martie 2004 art. 12 I Monitorul Oficial din 10 martie 2004) în cazurile prevăzute de lege, pedepsele
aplicate pentru o crimă sau un delict sunt agravate atunci când infracţiunea este comisă din cauza orientării
sexuale a victimei.
Circumstanţa agravantă definită la primul alineat este constituită atunci când infracţiunea
este precedată, însoţită sau urmată de discuţii, înscrisuri, folosiri de imagini sau obiecte sau
80
acte de orice natură ce aduc atingere onoarei sau respectului victimei sau unui grup de persoane din care face
Articolul 132-78
(inclus prin Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 12 11 Monitorul Oficial din 10 martie
2004)
Persoana care a încercat să comită o crimă sau un delict este, în cazurile prevăzute de lege, scutit de
pedeapsă dacă, după ce a avertizat autoritatea administrativă sau judiciară, a permis să se evite realizarea
în cazurile prevăzute de lege, durata pedepsei privative de libertate de care este pasibilă o persoană care a
comis o crimă sau un delict este redusă dacă, după ce a avertizat autoritatea administrativă sau judiciară, a
permis încetarea infracţiunii, evitarea ca infracţiunea să provoace o pagubă sau identificarea altor autori sau
complici.
Dispoziţiile de la alineatul precedent sunt de asemenea aplicabile atunci când persoana a permis fie să se
evite realizarea unei infracţiuni conexe de acelaşi gen ca crima sau delictul pentru care era urmărită, fie să
facă să înceteze o asemenea infracţiune, să evite ca aceasta să provoace o pagubă sau să se identifice autorii
Nici-o condamnare nu poate fi pronunţată numai pe baza declaraţiilor făcute de persoane care au făcut
Articolul 132-79
(inclus der Legea nr. 2004-575 din 21 iunie 2004 art. 37 Monitorul Oficial din 22 iunie 2004) Atunci când
un mijloc de criptologie în sensul articolului 29 al legii nr. 2004-575 din 21 iunie 2004 pentru încrederea în
comite o crimă sau un delict, sau pentru a facilita pregătirea sau comiterea ei, maximul pedepsei privative de
1. Ajunge la închisoare penală pe viaţă atunci când infracţiunea este pedepsită cu 30 de ani de închisoare;
2. Ajunge la 30 de ani de închisoare penală atunci când infracţiunea este pedepsită cu 20 de ani de
închisoare;
3. Ajunge la 20 de ani de închisoare penală atunci când infracţiunea este pedepsită cu 15 de ani de
închisoare;
4. Ajunge la 15 ani de închisoare penală atunci când infracţiunea este pedepsită cu 10 ani de închisoare;
5. Ajunge la 10 ani de închisoare penală atunci când infracţiunea este pedepsită cu 7 ani de închisoare;
6. Ajunge la 7 ani de închisoare penală atunci când infracţiunea este pedepsită cu 5 ani de închisoare;
7. Este dublată atunci când infracţiunea este pedepsită cu maxim 3 ani de închisoare.
infracţiunii care, la cererea autorităţilor judiciaire sau administrative, le -a predat versiunea explicită a
Articolul 133-1
(Legea nr. 92-1336 din 16 decembrie 1992 art. 353 şi 373 Monitorul Oficial din 23 decembrie 1992 în
vigoare de la 1 martie 1994) Decesul condamnatului sau dizolvarea persoanei juridice, cu excepţia cazurilor
în care dizolvarea este pronunţată de instanţa penală, graţia şi amnistia, împiedică sau opresc executarea
pedepsei. Totuşi, se poate poate proceda la plata amenzii şi a cheltuielilor de judecată precum şi la
executarea confiscării după decesul condamnatului sau după dizolvarea persoanei juridice până la
Articolul 133-2
Sub rezerva dispoziţiilor articolului 213 -5, pedepsele pronunţate pentru o crimă se prescriu la împlinirea a
Articolul 133-3
Pedepsele pronunţate pentru un delict se prescriu la împlinirea a 5 ani începând de la data la care hotărârea
Articolul 133-4
(Legea nr. 2002-1576 din 30 decembrie 2002 art. 81 Monitorul Oficial din 31 decembrie
2002)
Pedepsele pronuneate pentru o contravenţie se prescriu la împlinirea a 3 ani începând de la data la care
NOTĂ: (Art. 81 II al legii nr. 2002 -1576 din 31 decembrie 2002: Aceste dispoziţii se aplică la
Condamnaţilor în contumacie sau prin neprezentare a căror pedeapsă este prescrisă nu li se permite
Articolul 133-6
Obligaţiile de natură civilă rezultate dintr -o hotărâre penală devenită definitivă se prescriu conform
Articolul 133-7
Articolul 133-8
Articolul 133-9
Amnistia anulează condamnările pronunţate. Ea implică, fără a să permită restabilirea, absolvirea tuturor
pedepselor. Ea rastabileşte autorul sau complicele infracţiunii în beneficiul suspendării care ar fi putut fi
Este interzis oricărei persoane care, în exercitarea funcţiilor sale, are cunoştinţă despre condamnările
penale, despre sancţiunile disciplinare sau profesionale sau despre interdicţii, decăderi şi incapacităţi
anulate prin amnistie, să amintească existenţa lor sub orice formă sau să lasă să rămână o menţiune asupra
Totuşi, minutele hotărârilor, sentinţelor, şi deciziilor nu se supun acestei interdicţii. Intre altele amnistia nu
Articolul 133-12
Orice persoană afectată de o pedeapsă penală, corecţională sau contravenţională poate beneficia, fie de o
reabilitare de drept în condiţiile prevăzute în prezentul capitol, fie de o reabilitare judiciară acordată în
Articolul 133-13
(Legea nr. 2004-204 din 10 martie 2004 art. 198 V Monitorul Oficial din 10 martie 2004) Reabilitarea este
permisă de drept persoanei fizice condamnate care, în termenele mai jos stabilite, nu a suferit nici-o
condamnare nouă la o pedeapsă penală sau corecţională:
1. Pentru condamnarea la amendă sau la pedeapsa cu zile-amendă după un termen de trei ani începând din
ziua plăţii amenzii sau sumei totale a zilelor -amendă, de la expirarea amendei judiciaire sau de la termenul
2. Pentru condamnarea unică fie la pedeapsa cu închisoarea care nu depăşeşte un an, fie la o altă pedeapsă
decât închisoarea, detenţia penală, încarcerarea, amenda sau ziua -amendă, după un termen de cinci ani
3. Pentru condamnarea unică la o pedeapsă cu închisoarea care nu depăşeşte zece ani sau pentru
condamnările multiple la pedeapsa cu închisoarea, al căror total nu depăşeşte cinci ani, după un termen de
zece ani începând fie de la expirarea pedepsei suferite, fie de la îndeplinirea prescripţiei.
Articolul 133-14
Reabilitarea este permisă de drept persoanei juridice condamnate care, în termenele mai jos stabilite, nu a
1. Pentru condamnarea la amendă, după un termen de cinci ani începând din ziua plăţii amenzii sau
îndeplinirii prescripţiei;
2. Pentru condamnarea la o altă pedeapsă decât amenda sau dizolvarea, după un termen de cinci ani
Articolul 133-15
Pedepsele a căror cumulare a fost acordată sunt considerate că constituie o pedeapsă unică pentru
Articolul 133-16
(Legea nr. 98-468 din 17 iunie 1998 art. 41 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998)
Reabilitarea produce aceleaşi efecte ca cele care sunt prevăzute de articolele 133 -10 şi 133-11. Ea
Totuşi, atunci când persoana a fost condamnată la urmărirea socio -judiciaire prevăzută de articolul
131-36-1 sau la pedeapsa interdicţiei de a practica o activitate profesională sau benevolă ce implică un
contact obişnuit cu minorii, reabilitarea nu -şi produce efectele decât la sfârşitul măsurii.
Articolul 133-17
Pentru aplicarea regulilor asupra reabilitării, reducerea prin graţiere a unei pedepse echivalează cu
executarea ei.
72
Articolul 212-2
Articolul 211-1
(Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 281 Monitorul Oficial din 7 august 2004)
Constituie un genocid faptul, în execuţia unui plan pus la cale ce are drept scop distrugerea totală sau
parţială a unui grup naţional, etnic, rasial sau religios, s au a unui grop determinat plecând de la orice alt
criteriu arbitrar, de a comite sau de a cere să se comită, împotriva membrilor acestui grup, unul din
următoarele acte:
atingerea voluntară adusă vieţii;
Articolul 212-1
(Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 281 Monitorul Oficial din 7 august 2004)
Deportarea, reducerea la sclavie sau practica masivă şi sistematică de executări rapide, de răpiri de
persoane urmate de dispariţia lor, de tortură sau de acte inumane, inspirate din motive politice, filozofice,
rasiale sau religioase şi organizate în execuţia unui plan pus la cale împotriva unui grop de populaţie civilă
se pedepsesc cu închisoare penală pe viaţă.
Primele două aliniate ale articolului 132 -23 privind perioada de cauţiune se aplică crimelor prevăzute de
acest articol.
(Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 281 Monitorul Oficial din 7 august 2004)
Având în vedere că sunt comise pe timp de război în executarea unui plan pus la cale împotriva celor care
combat sistemul ideologic în numele căruia se comit crime contra umanităţii, actele vizate la articolul 212 -1
se pedepsesc cu închisoare penală pe viaţă.
Primele două aliniate ale articolului 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică crimelor prevăzute
de acest articol.
Articolul 212-3
(Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 281 Monitorul Oficial din 7 august 2004)
73
Participarea la o grupare formată sau la o înţelegere stabilită în vederea pregătirii, caracterizată de unul
sau mai multe fapte materiale, uneia din crimele definite de articolele 211-1, 212-1 şi 212 -2
se pedepseşte cu închisoare penală pe viaţă.
Primele două aliniate ale articolului 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică crimei prevăzute
în acest articol.
Articolul 213-1
(Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 281 Monitorul Oficial din 7 august 2004)
Persoanele fizice vinovate de infracţiunile prevăzute în acest sub -titlu primesc de asemenea următoarele
pedepse:
1° Interdicţia drepturilor civice, civile şi de familie, în funcţie de modalităţile prevăz ute de articolul
131-26 ;
2° Interdicţia de a exercita o funcţie publică, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131 -27 ;
3° Interdicţia sejurului, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131 -31; 4° Confiscarea tuturor
bunurilor sau numai a unei părţi din acestea.
Articolul 213-2
(Legea nr. 93-1027 din 24 august 1993 art. 33 Monitorul Oficial din 29 august 1993)
(Legea nr. 98-349 din 11 mai 1998 art. 37 Monitorul Oficial din 12 mai 1998)
(Legea nr. 2003-1119 din 26 novembre 2003 art. 78 III Monitorul Oficial din 27 noiembrie
2003)
(Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 28 I Monitorul Oficial din 7 august 2004)
Interdicţia teritoriului francez poate fi pronunţată în condiţiile prevăzute de articolul 131 -30, fie cu titlu
definitiv, fie pentru o durata de cel mult zece ani, împotriva oricărui străin vinovat de una din infracţiunile
Articolul 213-3
(Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 281 Monitorul Oficial din 7 august 2004)
74
Articolul 212-2
Persoanele juridice pot fi declarate responsabile penal de crime contra umanităţii în condiţiile prevăzute
de articolul 121-2.
2° Confiscarea tuturor bunurilor lor sau numai a unei părţi din acestea.
Articolul 213-4
(Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 281 Monitorul Oficial din 7 august 2004) Autorul sau
responsabilitatea sa a singurului fapt că a îndeplinit un act prescris sau autorizat de dispoziţiile legislative
sau reglementare sau un act comandat de autoritatea legitimă. Totuşi, jurisdicţia ţine cont de această
circumstanţă când stabileşte pedeapsa şi suma totală.
Articolul 213-5
(Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 281 Monitorul Oficial din 7 august 2004)
Acţiunea publică privind crimele prevăzute de acest sub -titlu, şi de asemenea pedepsele pronunţate, sunt
imprescriptibile.
Articolul 214-1
(introdus de Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 28 I Monitorul Oficial din 7 august 2004)
Punerea în operă a unei practici eugenice tinzând la organizarea selectării persoanelor se pedepseşte cu
treizeci ani închisoare penală şi cu amenda de 7 500 000 Euro.
Articolul 214-2
(introdus de Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 28 I Monitorul Oficial din 7 august 2004)
începerea unei intervenţii care are scopul naşterea unui copil genetic identic cu o persoană în viaţă sau
decedată se pedepseşte cu treizeci ani închisoare penală şi cu amenda de 7 500 000 Euro.
Articolul 214-3
(introdus de Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 28 I Monitorul Oficial din 7 august 2004)
Infracţiunile prevăzute de articolele 214 -1 şi 214-2 se pedepsesc cu închisoar e penală pe viaţă şi cu
amenda de 7 500 000 Euro când sunt comise în bandă organizată.
75
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunilor
(introdus de Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 28 I Monitorul Oficial din 7 august 2004)
Participarea la o grupare formată sau la o înţelegere stabilită în vederea pregătirii, caracterizată de unul
sau mai multe fapte materiale, uneia din crimele definite de articolele 214- 1 şi 214-2 se pedepseşte cu
Articolul 215-1
(introdus de Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 28 I Monitorul Oficial din 7 august 2004)
Persoanele fizice vinovate de infracţiunile prevăzute de acest sub-titlu primesc de asemenea următoarele
pedepse:
2° Interdicţia exercitării unei funcţii publice, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131-27 ;
3° Interdicţia sejurului, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131 -31; 4° Confiscarea tuturor
bunurilor lor sau numai o parte din acestea, mobile sau imobile, divizate sau nu;
(introdus de Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 28 I Monitorul Oficial din 7 august 2004)
Interdicţia teritoriului francez poate fi pronunţată, în condiţiile prevăzute de articolul 131 -30, fie cu titlu
definitiv, fie pentru o durată de cel mult zece ani, împotriva oricărui străin vinovat de una din infracţiunile
prevăzute în acest sub-titlu.
Dispoziţiile ultimelor şapte aliniate din articolul 131 -30 nu se aplică.
Articolul 215-3
(introdus de Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 28 I Monitorul Oficial din 7 august 2004)
Persoanele juridice pot fi declarate responsabile penal pentru infracţiunile definite în acest sub -titlu, în
condiţiile prevăzute de articolul 121 -2. Pedepsele primite de persoanele juridice sunt:
77
3° Confiscarea tuturor bunurilor lor sau a unei părţi din acestea, mobile sau imobile, divizate sau nu.
Articolul 215-4
(introduse de Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 28 I Monitorul Oficial din 7 august 2004)
Acţiunea publică privind crimele prevăzute de acest sub -titlu şi de asemenea pedepsele pronunţate se
prescriu prin treizeci de ani.
în plus, pentru crima clonajului reproductiv prevăzut de articolul 214 -2, întârzierea prescrierii acţiunii
publice nu începe să se scurgă, din vreme de clonajul a condus la naşterea unui copil, decât de la majoratul
acestui copil.
Omorul voluntar al aproapelui constituie o crimă. Se pedepseşte cu treizeci de ani închisoare penală.
Articolul 221-2
Omorul care prevede, însoţeşte sau urmează unei alte crime se pedepseşte cu închisoare penală pe viaţă.
Omorul care are ca obiect fie pregătirea sau facilitarea unui delict, fie favorizarea fugii sau asigurarea
impunităţii autorului sau complicelui unui delict se pedepseşte cu închisoare penală pe viaţă.
Primele două aliniate ale articolului 132-23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunilor
prevăzute de acest articol.
Articolul 221-3
(Legea nr. 94-89 din 1 februarie 1994 art. 6 Monitorul Oficial din 2 februariel994 în vigoare la 1 martie
1994)
Omorul comis cu premeditare constituie un asasinat. Se pedeps eşte cu închisoare penală pe viaţă.
Primele două aliniate ale articolului 132 -23 privind perioada de cauţiune se aplică infracţiunii prevăzute
de acest articol. Totuşi, din vreme ce victima este un minor de cincisprezece ani şi asasinatul este precedat
sau însoţit de un viol, de torturi sau de acte de barbarie, curtea cu juri poate, prin decizie specială, fie să
prelungească perioada de cauţiune până la treizeci de ani, fie, dacă pronunţă închisoarea penală pe viaţă, să
decidă că nici o măsură din cele enum erate la articolul 132-23 nu va putea să fie luată în privinţa
78
Articolul 221-1
condamnatului; în caz de comutare a pedepsei, şi fără dacă decizia de graţiere dispune altceva, perioada de
cauţiune este atunci egală cu durata pedepsei ce rezultă din măsura de graţiere.
(Legea nr. 94-89 din 1 februarie 1994 art. 6 Monitorul Oficial din 2 februarie 1994 în vigoare la 1 martie
1994)
(Legea nr. 96-647 din 22 iulie 1996 art. 13 Monitorul Oficial din 23 iulie 1996)
(Legea nr. 99-505 din 18 iunie 1999 art. 14 Monitorul Oficial din 19 iunie 1999)
(Legea nr. 2003-88 din 3 februarie 2003 art. 2 Monitorul Oficial din 4 februarie 2003)
(Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 47 ÎI, art. 60 I, II Monitorul Oficial din 19 martie 2003
Rectificativ MORF din 5 iunie 2003)
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 6 1 Monitorul Oficial din 10 martie 2004)
2° Asupra unui ascendent legitim sau natural sau asupra taţilor sau ma melor adoptive;
3° Asupra unei persoane a cărei vulnerabilitate specială, datorită vârstei, datorită unei boli, infirmităţi,
deficienţe fizice sau psihice sau datorită unei sarcini, este evidentă sau cunoscută de autor;
4° Asupra unui magistrat, jurat, avocat, funcţionar public sau ministerial, un militar al jandarmeriei
naţionale, un funcţionar al poliţiei naţionale, de la vamă, din administraţia penitenciară sau orice altă
persoană depozitară a autorităţii publice, un săpător -pompier profesionist sau voluntar, un gardian al unor
imobile sau grupuri de imobile sau un agent ce este angajatul unei persoane care dă cu chirie în funcţiile de
pază sau supraveghere a imobilelor cu destinaţie de locuinţe în aplicarea articolului L. 127 -1 din codul
construcţiilor şi locuinţelor, în exercitarea funcţiilor sale, în vreme ce calitatea victimei este evidentă sau
cunoscută de autor;
4° ter Asupra unui agent al unui exploatator al reţelei de transport public de călători sau al oricărei alte
persoane însărcinată cu o misiunea din serviciul public şi de asemenea asupra unui profesionist din
domeniul sănătăţii, în exercitarea funcţiilor, în vreme calitatea victimei este evidentă sau cunoscută de
autor;
Articolul 221-4
79
Articolul 221-1
5° Asupra unui martor, unei victime sau unei părţi civile, fie pentru a -i împiedica să denunţe faptele, să
facă plângeri sau să facă depoziţii, fie în vederea denunţării sale, plângerii sale sau depoziţiei sale;
6° Din cauza apartenenţei sau neapartenenţei, adevărată sau bănuită, a victimei la o etnie, o naţiune, o rasă
sau o religie determinată;
Primele două aliniate ale articolului 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunilor
prevăzute de acest articol. Totuşi, dacă victima este un minor de cincisprezece ani şi dacă omorul este
precedat sau însoţit de un viol, de torturi sau de acte de barbarie, curtea cu juri poate, prin decizie specială,
fie să prelungească perioada de cauţiune până la treizeci de ani, fie, dacă pronunţă închisoarea penală pe
viaţă, să decidă că nici una din măsurile enumerate la articolul 132 -23 nu va putea să fie luată în privinţa
condamnatului ; în caz de comutare a pedepsei, şi fără dacă decizia de graţiere dispune altceva, perioada d e
cauţiune este atunci egală cu durata pedepsei ce rezultă din măsura de graţiere.
Articolul 221-5
Atentarea la viaţa aproapelui prin utilizarea sau administrarea de substanţe capabile să ducă la moarte
constituie o otrăvire.
Primele două alinate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunii prevăzute
de acest articol.
(Legea nr. 2001-504 din 12 iunie 2001 art. 4 Monitorul Oficial din 13 iunie 2001)
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 6II Monitorul Oficial din 10 martie 2004)
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 6II Monitorul Oficial din 10 martie 2004)
Facerea de oferte sau promisiuni unei persoane sau propunerea de daruri, cadouri sau tot felul de avantaje
pentru a comite un asasinat sau o otrăvire se pedepseşte, dacă această crimă nu a fost comisă nici încercată,
cu zece ani închisoare şi cu o amendă de 150 000 Euro.
Articolul 221-4
80
Articolul 221-1
Articolul 221-5-2
(introdus de Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 6 II Monitorul Oficial din 10 martie 2004)
Persoanele juridice pot fi declarate p enal responsabile în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2 de
Interdicţia menţionată la 2° la articolul 131 -39 priveşte activitatea în exercitarea sau cu ocazia exercitării
căreia a fost comisă infracţiunea.
Articolul 221-5-3
(introdus de Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 12 IV Monitorul Oficial din 10 martie 2004)
Orice persoană care a încercat să comită crimele de asasinat sau otrăvire este scutită de pedeapsă dacă,
avertizând autoritatea administrativă sau judiciară, a permis evitarea morţii victimei şi identificarea,
Articolul 221-6
(Legea nr. 2000-647 din 10 iulie 2000 art. 4 Monitorul Oficial din 11 iulie 2000)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Cauzarea, în condiţiile şi în funcţie de distincţiile prevăzute la articolul 121 -3, prin stângăcie, imprudenţă,
neatenţie, neglijenţă sau încălcarea unei obligaţii de securitate sau de prudenţă impusă de lege sau
Articolul 221-4
81
Articolul 221-1
regulament, morţii aproapelui constituie un omor involuntar pedepsit cu trei ani închisoare şi cu amenda de
45000 euro.
în caz de încălcare deliberată a unei obligaţii speciale de securitate sau de prudenţă impusă de lege sau
regulament, pedepsele date sunt până la cinci ani închisoare şi o amendă de 75000 euro.
Articolul 221-6-1
(introdus de Legea nr. 2003-495 din 12 iunie 2003 art. 1 Monitorul Oficial din 13 iunie 2003)
Când stângăcia, imprudenţa, neatenţia, neglijenţa sau încălcarea unei obligaţii legislative sau
reglementare de securitate sau de prudenţă prevăzute de articolul 221 -6 este comisă de conducătorul unui
automobil terestru cu motor, omorul involuntar se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu o amendă de 75
000 Euro.
Pedepsele sunt până la şapte ani închisoare şi amenda de 100 000 Euro dacă: 1° Conducătorul a comis o
încălcare voită a unei obligaţii speciale de securitate sau de prudenţă prevăzută de lege sau d e regulament
alta decât cele menţionate mai jos;
2° Conducătorul se afla în stare de ebrietate clară sau era în stare alcoolică caracterizată de o concentraţie
de alcool în sânge sau în aerul expirat egal sau mai mare cu procentele stabilite de către dispoziţiile
legislative sau reglementare din codul traficului rutier, sau a refuzat să se supună verificărilor prevăzute de
acest cod şi destinate pentru determinarea existenţei unei stări alcoolice;
3° Rezultă din analiza sanguină că conducătorul folosise substanţe sau plante clasate drept stupefiante,
sau a refuzat să se supună verificărilor prevăzute de codul traficului rutier menite să stabilească dacă
acesta conducea după ce a utilizat stupefiante;
4° Conducătorul nu avea permis de conducere cerut de lege sau regulament sau permisul i-a fost anulat,
declarat nul, suspendat sau reţinut;
5° Conducătorul a comis o depăşire a vitezei maxime autorizată egală sau mai mare de 50 km/h ;
6° Conducătorul, ştiind că tocmai a făcut sau provocat un accident, nu a oprit şi a încercat astfel să scape
de responsabilitatea penală sau civilă pe care o poate avea.
Pedepsele sunt de zece ani închisoare şi o amendă de 150 000 Euro dacă omorul involuntar a fost comis
cu două sau mai multe circumstanţe menţionate la 1° şi următoarele din acest articol.
Articolul 221-7
Articolul 221-4
82
Articolul 221-1
Persoanele juridice pot fi declarate responsabile penal, în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2, de
infracţiunea definită la articolul 221 -6.
în cazurile vizate la cel de-al doilea aliniat al articolului 221-6, este dată în plus pedeapsa menţionată la 4°
Articolul 221-8
(Legea nr. 2003-495 din 12 iunie 2003 art. 5 VI, art. 6 V Monitorul Oficial din 13 iunie 2003)
Persoanele fizice vinovate de infracţiunile prevăzute în acest capitol primesc de asemenea următoarele
pedepse complementare:
4° Anularea permisului de conducere cu interdicţia de a solicita eliberarea unui nou permis timp de cel
mult cinci ani;
5° Confiscarea uneia sau mai multor arme al căror proprietar este condamnatul sau pe care este liber să se
folosească;
6° Retragerea permisului de vânătoare cu interdicţia de a solicita eliberarea unui nou permis timp de cel
mult cinci ani;
Articolul 221-4
83
Articolul 221-1
7° în cazurile prevăzute de articolul 221 -6-1, interdicţia de a conduce anumite automobile terestre cu
motor, inclusiv cele pentru conducerea cărora permisul de conducere nu este necesar, pentru u durată de cel
8° în cazurile prevăzute de articolul 221 -6-1, obligaţia de atingere, pe cheltuiala sa, a unui stagiu de
sensibilizare a securităţii rutiere;
9° în cazurile prevăzute de articolul 221 -6-1, imobilizarea, timp de cel mult un an de zile, a automobilului
de care s-a servit condamnatul pentru comiterea infracţiunii, dacă el este proprietarul;
10° în cazurile prevăzute de articolul 221 -6-1, confiscarea automobilului de care s-a servit condamnatul
Orice condamnare pentru delictele prevăzute la 1° până la 6° şi ultimul aliniat din articolul 221 -6-1 face
loc de drept anulării permisului de conducere cu interdicţia de a solicita un nou permis pentru cel mult zece
ani. în caz de recidivă, durata interdicţiei este până la zece ani şi tribunalul, prin decizie special motivată,
poate să prevadă că această interdicţie este definitivă.
Articolul 221-9
Persoanele fizice vinovate de infracţiunile prevăzute de secţiunea 1 din acest capitol primesc de asemenea
următoarele pedepse complementare:
2° Interdicţia de a exercita o funcţie publică, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131 -27 ;
3° Confiscarea prevăzută de articolul 131 -21 ;
Articolul 221-9-1
(introdus de Legea nr. 98-468 din 17 iunie 1998 art. 2 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998) Persoanele
fizice vinovate de un omor sau de un asasinat precedat sau însoţit de un viol, de torturi sau de acte de
Articolul 221-4
84
Articolul 221-1
barbarie suportă şi consecinţa socio-judiciară în funcţie de modalităţile prevăzute de articolele 131 -36-1
până la 131-36-8.
Articolul 221-10
Persoanele fizice vinovate de infracţiunile prevăzute de secţiunea 2 din acest capitol primesc şi pedeapsa
Articolul 221-11
Interdicţia teritoriului francez poate fi pronunţată în condiţiile prevăzute de articolul 131 -30, fie cu titlu
definitiv, fie pentru o durată de cel mult zece ani, împotriva oricărui străin vinovat de una din infracţiunile
definite la secţiunea I din acest capitol.
Articolul 222-1
Supunerea unei persoane la torturi sau la acte de barbarie se pedepseşte cu cincisprezece ani de închisoare
penală.
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunii
prevăzute de acest articol.
Articolul 222-2
Infracţiunea definită la articolul 222 -1 se pedepseşte cu închisoare penală pe viaţă dacă precede,
însoţeşte sau urmează unei crime alta decât omorul sau violul.
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunii
prevăzute de acest articol.
Articolul 221-4
85
Articolul 221-1
Articolul 222-3
(Legea nr. 96-647 din 22 iulie 1996 art. 13 Monitorul Oficial din 23 iulie 1996)
(Legea nr. 99-505 din 18 iunie 1999 art. 14 Monitorul Oficial din 19 iunie 1999)
(Legea nr. 2003-88 din 3 februarie 2003 art. 3 Monitorul Oficial din 4 februarie 2003)
(Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 47 III, art. 601, II Monitorul Oficial din 19
martie 2003)
Infracţiunea definită la articolul 222-1 se pedepseşte cu douăzeci de ani închisoare penală dacă este
comisă:
2° Asupra unei persoane a cărei vulnerabilitate specială, datorată vârstei, unei boli, infirmităţi, deficienţe
fizice sau psihice sau unei sarcini, est evidentă sau cunoscută de autor;
3° Asupra unui ascendent legitim sau natural sau asupra tatălui sau mamei adoptive;
4° Asupra unui magistrat, jurat, avocat, funcţionar public sau ministerial, un militar al jandarmeriei
naţionale, un funcţionar al poliţiei naţionale, din vamă, din administraţia penitenciară sau orice altă
persoană depozitară a autorităţii publice, un săpător-pompier profesionist sau voluntar, un gardian al
imobilelor sau grupuri de imobile sau un agent ce este angajatul unui proprietar care dă cu chirie în funcţiile
de pază sau supraveghere a imobilelor cu destinaţia de locuinţe în aplicare articolului L. 127 -1 din codul
construcţiilor şi locuinţelor, în exercitarea sau în funcţiile sale, dacă calitatea victimei este evidentă sau
cunoscută de autor;
4° ter Asupra unui agent al unui exploatator al reţelei de transport public de călători sau al oricărei alte
persoane însărcinată cu o misiunea din serviciul public şi de asemenea asupra unui profesionist din
domeniul sănătăţii, în exercitarea funcţiilor, în vreme calitatea victimei este evidentă sau cunoscută de
autor;
5° Asupra unui martor, unei victime sau unei părţi civile, fie pentru a -i împiedica să denunţe faptele, să
facă plângeri sau să facă depoziţii, fie în vederea denunţării sale, plângerii sale sau depoziţiei sale;
Articolul 221-4
86
Articolul 221-1
6° Din cauza apartenenţei sau neapartenenţei, adevărată sau bănuită, a victimei la o etnie, o naţiune, o rasă
sau o religie determinată;
Primele două aliniate ale articolului 132-23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunilor
prevăzute de acest articol. Totuşi, dacă victima este un minor de cincisprezece ani şi dacă omorul este
precedat sau însoţit de un viol, de torturi sau de acte de barbarie, curtea cu juri poate, prin decizie specială,
fie să prelungească perioada de cauţiune până la treizeci de ani, fie, dacă pronunţă închisoarea penală pe
viaţă, să decidă că nici una din măsurile enumerate la articolul 132 -23 nu va putea să fie luată în privinţa
condamnatului ; în caz de comutare a pedepsei, şi fără dacă decizia de graţiere dispune altceva, perioada de
cauţiune este atunci egală cu durata pedepsei ce rezultă din măsura de graţiere.
4° bis Asupra soţului/soţiei, ascendenţilor şi descendenţilor în linie directe a persoanelor menţionate la 4°
sau asupra oricărei alte persoane de locuieşte de obicei la domiciliul lor, în având în vedere funcţiile
exercitate de aceste persoane ;
4° ter Asupra unui agent a unui exploatator al reţelei de transport public de călători sau asupra oricărei alte
persoane însărcinată cu o misiune din cadrul serviciului public şi de asemenea asupra unui profesionist din
domeniul sănătăţii, în exercitarea funcţiilor sale, dacă calitatea victimei este evidentă sau cunoscută de
autor;
5° Asupra unui martor, victimă sau parte civilă, fie pentru a o împiedica să denunţe faptele, să facă
plângere sau să facă depoziţii, fie în vederea denunţării, plângerii sau depoziţiei sale;
5° bis Din cauza apartenenţei sau neapartenenţei, adevărate sau bănuite, a victimei la o etnie, naţiune, rasă
sau religie determinată;
7° De către o persoană depozitară a autorităţii publice sau însărcinată cu o misiune din serviciul public în
exercitarea sau cu ocazia exercitării funcţiilor sale sau a misiunii sale; 8° De către mai multe persoane ce
9° Cu premeditare;
Infracţiunea definită la articolul 222 -1 se pedepseşte şi ea cu douăzeci de ani de închisoare penală dacă
este însoţită de agresiuni sexuale altele decât violul.
Articolul 221-4
87
Articolul 221-1
Pedeapsa dată este de treizeci ani de închisoare penală dacă infracţiunea definită la articolul 222 -1 este
comisă asupra unui minor de cincisprezece ani de către un ascendent legitim, natural sau adoptiv sau de
către orice altă persoană ce are autoritate asupra minorului.
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunil or
prevăzut de acest articol.
Articolul 222-4
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 6 III Monitorul Oficial din 10 martie 2004)
Infracţiunea definită în articolul 222 -1 se pedepseşte cu treizeci de ani închisoare penală dacă este comisă
în bandă organizată sau în mod obişnuit asupra unui minor de cincisprezece ani sau asupra unei persoane a
cărei vulnerabilitate specială, datorită vârstei, unei boli, infirmităţi, unei deficienţe fizice sau psihice sau
unei sarcini, este evidentă sau cunoscută de autor.
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunii
prevăzute de acest articol.
Articolul 222-5
Infracţiunea definită în articolul 222 -1 se pedepseşte cu treizeci de ani închisoare penală dacă a dus la
mutilare sau la o infirmitate permanentă.
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunii
prevăzute de acest articol.
Articolul 222-6
Infracţiunea definită în articolul 222 -1 se pedepseşte cu închisoare penală pe viaţă dacă a dus la moartea
victimei fără intenţie.
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunii
prevăzute de acest articol.
Articolul 222-6-1
Articolul 221-4
88
Articolul 221-1
(introdus de Legea nr. 2001-504 din 12 iunie 2001 art. 5 Monitorul Oficial din 13 iunie 2001)
Persoanele juridice pot fi declarate penal responsabile în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2 pentru
infracţiunile definite în acest paragraf.
1° Amenda, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131 -38; 2° Pedepsele menţionate la articolul
131-39.
Interdicţia menţionată la 2° la articolul 131 -39 priveşte activitatea în exercitarea sau cu ocazia exercitării
căreia a fost comisă infracţiunea.
Articolul 221-4
89
(introdus de Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 12 V Monitorul Oficial din 10 martie
2004)
Orice persoană care a încercat să comită crimele prevăzute de acest paragraf este scutit de pedeapsă si,
avertizând autoritatea administrativă sau judiciară, a permis evitarea realizării infracţiunii şi
identificarea, dacă este cazul, a celorlalţi autori sau complici.
Pedeapsa privativă de libertate dată autorului sau complicelui uneia din crimele prevăzute în acest
paragraf este redusă pe jumătate dacă, avertizând autoritatea administrativă sau judiciară, a permis încetarea
infracţiunii sau evitarea faptului ca infracţiunea să ducă la moarte unui individ sau la o infirmitate
permanentă şi identificarea, dacă este cazul, a celorlalţi autori sau complici. Dacă pedeapsa dată este
închisoarea penală e viaţă, aceasta este de douăzeci de ani închisoare penală.
Articolul 222-7
Violenţele ce au provocat moartea fără intenţie se pedepsesc cu cincisprezece ani de închisoare penală.
Articolul 222-8
(Legea nr. 96-647 din 22 iulie 1996 art. 13 Monitorul Oficial din 23 iulie 1996) (Legea nr. 99-505 din
18 iunie 1999 art. 14 Monitorul Oficial din 19 iunie 1999) (Legea nr. 2003-88 din 3 februarie 2003 art.
(Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 47IV, art. 601, II Monitorul Oficial din 19
martie 2003)
Infracţiunea definită la articolul 222 -7 se pedepseşte cu douăzeci de ani închisoare penală dacă este
comisă:
2° Asupra unei persoane a cărei vulnerabilitate specială, datorită vârstei, unei boli, infirmităţi, deficienţe
fizice sau psihice sau unei sarcini, este evidentă sau cunoscută de autor;
3° Asupra unui ascendent legitim sau natural sau asupra tatălui sau mamei adoptive;
4° Asupra unui magistrat, jurat, avocat, fun cţionar public sau ministerial, un militar al jandarmeriei
naţionale, un funcţionar al poliţiei naţionale, de la vamă, din administraţia penitenciară sau orice altă
persoană depozitară a autorităţii publice, un săpător -pompier profesionist sau voluntar, un gardian al unor
imobile sau grupuri de imobile sau un agent ce este angajatul unei persoane care dă cu chirie în funcţiile de
pază sau supraveghere a imobilelor cu destinaţie de locuinţe în aplicarea articolului L. 127 -1 din codul
construcţiilor şi locuinţelor, în exercitarea funcţiilor sale, în vreme ce calitatea victimei este evidentă sau
cunoscută de autor;
4° ter Asupra unui agent a unui exploatator al reţelei de transport public de călători sau asupra oricărei alte
persoane însărcinată cu o misiune din cadrul serviciului public şi de asemenea asupra unui profesionist din
domeniul sănătăţii, în exercitarea funcţiilor sale, dacă calitatea victimei este evidentă sau cunoscută de
autor;
5° Asupra unui martor, victimă sau parte civilă, fie pentru a o împiedica să denunţe faptele, să facă
plângere sau să facă depoziţii, fie în vederea denunţării, plângerii sau depoziţiei sale;
5° bis Din cauza apartenenţei sau neapartenenţei, adevărate sau bănuite, a victimei la o etnie, naţiune, rasă
9° Cu premeditare;
10° Cu utilizarea sau ameninţarea unei arme.
91
Pedeapsa dată este de treizeci de ani închisoare penală dacă infracţiunea definită la articolul 222 -7 este
comisă asupra unui minor de cincisprezece ani de către un ascendent legitim, natural sau adoptiv sau
de către orice persoană cu autoritate asupra minorului.
Primele două aliniate ale articolului 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunilor
prevăzute de acest articol.
Articolul 222-9
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Violenţele ce duc la o mutilare sau o infirmitate permanentă se pedepsesc cu zece ani de închisoare şi cu
amenda de 150000 euro.
Articolul 222-10
(Legea nr. 96-647 din 22 iulie 1996 art. 13 Monitorul Oficial din 23 iulie 1996)
(Legea nr. 99-505 din 18 iunie 1999 art. 14 Monitorul Oficial din 19 iunie 1999)
(Legea nr. 2003-88 din 3 februarie 2003 art. 5 Monitorul Oficial din 4 februarie 2003)
(Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 47 V, art. 601, II Monitorul Oficial din 19
martie 2003)
Infracţiunea definită la articolul 222-9 se pedepseşte cu cincisprezece ani de închisoare penală dacă este
comisă:
2° Asupra unei persoane a cărei vulnerabilitate specială, datorită vârstei, unei boli, infirmităţi, deficienţe
fizice sau psihice sau unei sarcini, este evidentă sau cunoscută de autor;
3° Asupra unui ascendent legitim sau natural sau asupra tatălui sau mamei adoptive;
4° Asupra unui magistrat, jurat, avocat, funcţionar public sau ministerial, un militar al jandarmeriei
naţionale, un funcţionar al poliţiei naţionale, de la vamă, din administraţia penitenciară sau orice altă
persoană depozitară a autorităţii publice, un săpător -pompier profesionist sau voluntar, un gardian al unor
imobile sau grupuri de imobile sau un agent ce este angajatul unei persoane care dă cu chirie în funcţiile de
pază sau supraveghere a imobilelor cu destinaţie de locuinţe în aplicarea articolului L. 127 -1 din codul
construcţiilor şi locuinţelor, în exercitarea funcţiilor sale, în vreme ce calitatea victimei este evidentă sau
cunoscută de autor;
92
Articolul 222-6-2
sau asupra oricărei alte persoane de locuieşte de obicei la domiciliul lor, în având în vedere funcţiile
exercitate de aceste persoane ;
4° ter Asupra unui agent a unui exploatator al reţelei de transport public de călători sau asupra oricărei alte
persoane însărcinată cu o misiune din cadrul serviciului public şi de asemenea asupra unui profesionist din
domeniul sănătăţii, în exercitarea funcţiilor sale, dacă calitatea victimei este evidentă sau cunoscută de
autor;
5° Asupra unui martor, victimă sau parte civilă, fie pentru a o împiedica să denunţe faptele, să facă
plângere sau să facă depoziţii, fie în vederea denunţării, plângerii sau depoziţiei sale;
5° bis Din cauza apartenenţei sau neapartenenţei, adevărate sau bănuite, a victimei la o etnie, naţiune, rasă
sau religie determinată;
7° De către o persoană depozitară a autorităţii publice sau însărcinată cu o misiune din serviciul public în
exercitarea sau cu ocazia exercitării funcţiilor sale sau a misiunii sale; 8° De către mai multe pe rsoane ce
acţionează în calitate de autor sau de complice ;
9° Cu premeditare;
Pedeapsa dată este de douăzeci de ani închisoare penală dacă infracţiunea definită la articolul 222 -9 este
comisă asupra unui minor de cincisprezece ani de către un ascendent legitim, natural sau adoptiv sau de
către orice persoană cu autoritate asupra minorului.
Primele două aliniate ale articolului 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunilor
prevăzute de acest articol.
Articolul 222-11
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
93
Articolul 222-12
(Legea nr. 96-647 din 22 iulie 1996 art. 13, art. 14 Monitorul Oficial din 23 iulie 1996)
(Legea nr. 98-468 din 17 iunie 1998 art. 16 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998)
(Legea nr. 99-505 din 18 iunie 1999 art. 14 Monitorul Oficial din 19 iunie 1999)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2002)
(Legea nr. 2003-88 din 3 februarie 2003 art. 6 Monitorul Oficial din 4 februarie 2003)
(Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 47 VI, art. 601, II, art. 781, II Monitorul Oficial
din 19 martie 2003)
Infracţiunea definită la articolul 222 -11 se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu amenda de 75000 euro
dacă este comisă:
2° Asupra unei persoane a cărei vulnerabilitate specială, datorită vârstei, unei boli, infirmităţi, deficienţe
fizice sau psihice sau unei sarcini, este evidentă sau cunoscută de autor;
3° Asupra unui ascendent legitim sau natural sau asupra tatălui sau mamei adoptive;
4° Asupra unui magistrat, jurat, avocat, funcţionar public sau ministerial, un militar al jandarmeriei
naţionale, un funcţionar al poliţiei naţionale, de la vamă, din administraţia penitenciară sau orice altă
persoană depozitară a autorităţii publice, un săpător-pompier profesionist sau voluntar, un gardian al unor
imobile sau grupuri de im obile sau un agent ce este angajatul unei persoane care dă cu chirie în funcţiile de
pază sau supraveghere a imobilelor cu destinaţie de locuinţe în aplicarea articolului L. 127 -1 din codul
construcţiilor şi locuinţelor, în exercitarea funcţiilor sale, în vreme ce calitatea victimei este evidentă sau
cunoscută de autor;
4° ter Asupra unui agent a unui exploatator al reţelei de transport public de călători sau asupra oricărei alte
persoane însărcinată cu o misiune din cadrul serviciului public şi de asemenea asupra unui profesionist din
94
domeniul sănătăţii, în exercitarea funcţiilor sale, dacă calitatea victimei este evidentă sau cunoscută de
autor;
5° Asupra unui martor, victimă sau parte civilă, fie pentru a o împiedica să denunţe faptele, să facă
plângere sau să facă depoziţii, fie în vederea denunţării, plângerii sau depoziţiei sale;
5° bis Din cauza apartenenţei sau neapartenenţei, adevărate sau bănuite, a victimei la o etnie, naţiune, rasă
sau religie determinată;
7° De către o persoană depozitară a autorităţii publice sau însărcinată cu o misiune din serviciul public în
exercitarea sau cu ocazia exercitării funcţiilor sale sau a misiunii sale; 8° De către mai multe persoane ce
acţionează în calitate de autor sau de complice ;
9° Cu premeditare;
11° Dacă faptele sunt comise în interiorul unei unităţi şcolare sau educative, sau, cu ocazia venirilor şi
Pedepsele date sunt de zece ani închisoare şi amenda de 150000 euro dacă infracţiunea definită la articolul
222-11 este comisă asupra unui minor de cincisprezece ani de către un ascendent legitim, natural sau
adoptiv sau de către orice altă persoană ce are autoritate asupra minorului. Pedepsele sunt de şapte ani
închisoare şi amendate de 100000 euro dacă această infracţiune este comisă în două din circumstanţele
prevăzute la 1° şi următoarele din acest articol. Pedepsele sunt de zece ani închisoare şi amenda de 150000
euro dacă este comisă în trei din aceste circumstanţe.
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunilor
prevăzute de aliniatul precedent.
Articolul 222-13
(Legea nr. 96-647 din 22 iulie 1996 art. 13, art. 15 Monitorul Oficial din 23 iulie 1996)
(Legea nr. 98-468 din 17 iunie 1998 art. 16 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998)
(Legea nr. 99-505 din 18 iunie 1999 art. 14 Monitorul Oficial din 19 iunie 1999)
95
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2002-1138 din 9 septembrie 2002 art. 25 Monitorul Oficial din 10 septembrie
2002)
(Legea nr. 2003-88 din 3 februarie 2003 art. 7 Monitorul Oficial din 4 februarie 2003)
(Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 47 VII, art. 601, II, art. 781, II Monitorul Oficial
din 19 martie 2003)
Violenţele ducând ca o incapacitate de muncă egală cu opt zile sau neducând la nici o incapacitate de
muncă se pedepsesc cu trei ani închisoare şi amenda de 45000 euro dacă sunt comise:
2° Asupra unei persoane a cărei vulnerabilitate specială, datorită vârstei, unei boli, infirmităţi, deficienţe
fizice sau psihice sau unei sarcini, este evidentă sau cunoscută de autor;
3° Asupra unui ascendent legitim sau natural sau asupra tatălui sau mamei adoptive;
4° Asupra unui magistrat, jurat, a vocat, funcţionar public sau ministerial, un militar al jandarmeriei
naţionale, un funcţionar al poliţiei naţionale, de la vamă, din administraţia penitenciară sau orice altă
persoană depozitară a autorităţii publice, un săpător -pompier profesionist sau voluntar, un gardian al unor
imobile sau grupuri de imobile sau un agent ce este angajatul unei persoane care dă cu chirie în funcţiile de
pază sau supraveghere a imobilelor cu destinaţie de locuinţe în aplicarea articolului L. 127 -1 din codul
construcţiilor şi locuinţelor, în exercitarea funcţiilor sale, în vreme ce calitatea victimei este evidentă sau
cunoscută de autor;
4° ter Asupra unui agent a unui exploatator al reţelei de transport public de călători sau asupra oricărei alte
persoane însărcinată cu o misiune din cadrul serviciului public şi de asemenea asupra unui profesionist din
domeniul sănătăţii, în exercitarea funcţiilor sale, dacă calitatea victimei este evidentă sau cunoscută de
autor;
5° Asupra unui martor, victimă sau parte civilă, fie pentru a o împiedica să denunţe faptele, să facă
plângere sau să facă depoziţii, fie în vederea denunţării, plângerii sau depoziţiei sale;
5° bis Din cauza apartenenţei sau neapartenenţei, adevărate sau bănuite, a victimei la o etnie, naţiune, rasă
sau religie determinată;
5° ter Din cauza orientării sexuale a victimei;
96
6° De către soţul/soţia sau concubinul/concubina victimei ;
7° De către o persoană depozitară a autorităţii publice sau însărcinată cu o misiune din serviciul public în
exercitarea sau cu ocaz ia exercitării funcţiilor sale sau a misiunii sale; 8° De către mai multe persoane ce
9° Cu premeditare;
11° Dacă faptele sunt comise în interiorul unei unităţi şcolare sau educative, sau, cu ocazia venirilor şi
ieşirilor elevilor din şcoală, în vecinătatea unei asemenea unităţi;
12° De către o persoană majoră ce acţionează cu ajutorul sau asistenţa unui minor;
13° într-un mijloc de transp ort în comun de călători sau într-un loc destinat accesului unui mijloc de
Pedepsele date sunt de cinci ani închisoare şi amenda de 75000 euro dacă infracţiunea definită în primul
aliniat este comisă asupra unui minor de cincisprezece ani de către un ascendent legitim, natural sau adoptiv
sau de către orice altă persoană ce are autoritate asupra minorului. Pedepsele sunt de cinci ani închisoare şi
amenda de 75000 euro dacă această infracţiune, ducând la o incapacitate totală de muncă mai mică sau
egală cu opt zile , este comisă în două din circumstanţele prevăzute la 1° şi următoarele din acest articol.
Pedepsele sunt de şapte ani închisoare şi amenda de 100000 euro dacă este comisă în trei din aceste
circumstanţe.
Articolul 222-14
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Violenţele obişnuite asupra unui minor de cincisprezece ani sau asupra unei persoane a cărei
vulnerabilitate specială, datorită vârstei sale, unei boli, infirmităţi, unei deficienţe fizice sau psihice sau unei
sarcini, este evidentă sau cunoscută de autor se pedepsesc:
4° Cu cinci ani închisoare şi amenda de 75000 euro dacă nu au provocat o incapacitate totală de muncă
mai mult de opt zile.
Primele două aliniate din articolul 132-23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică cazurilor prevăzute
la 1° şi 2° din acest articol.
97
Articolul 222-15
Administrarea de substanţe nocive ce au adus atingere integrităţii fizice sau psihice aproapelui se
pedepseşte cu pedepsele menţionate la articolele 222-7 până la 222-14 ce urmează distincţiilor prevăzute de
aceste articole.
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică acestei infracţiuni în
aceleaşi cazuri ca cele prevăzute de aceste articole.
98
Articolul 222-16
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 49 Monitorul Oficial din 19 martie 2003)
Apelurile telefonice răuvoitoare reiterate sau agresiunile sonore pentru tulburarea liniştii aproapelui, se
pedepsesc cu un an închisoare şi cu amenda de 15000 euro.
Articolul 222-16-1
(introdus de Legea nr. 2001-504 din 12 iunie 2001 art. 6 Monitorul Oficial din 13 iunie 2001)
Persoanele juridice pot fi declarate penal responsabile în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2 de
infracţiunile definite în ac est paragraf. Pedepsele date persoanelor juridice sunt:
1° Amenda, în funcţie de modalităţile prevăzute la articolul 131 -38 ; 2°
Pedepsele menţionate la articolul 131 -39.
Interdicţia menţionată la 2° la articolul 131 -39 priveşte activitatea în exercitarea sau cu ocazia exercitării
căreia a fost comisă infracţiunea.
Articolul 222-17
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Ameninţarea cu comiterea unei crime sau a unui delict împotriva persoanelor a căror
99
tentativă se pedepseşte primeşte o pedeapsă de şase luni închisoare şi amenda de 7500 euro dacă este, fie
reiterată, fie materializată în scris, o imagine sau orice alt obiect.
Pedeapsa este de trei ani închisoare şi amenda de 45000 euro dacă este vorba de o ameninţare cu moartea.
Articolul 222-18
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Ameninţarea, prin orice fel de mijloc, cu comiterea unei crime sau a unui delict împotriva persoanelor, se
pedepseşte cui trei ani închisoare şi amenda de 45000 euro, dacă este făcută cu ordinul de a î ndeplini o
condiţie.
Pedeapsa este de cinci ani închisoare şi amenda de 75000 euro dacă este vorba de o ameninţare cu
moartea.
Articolul 222-18-1
(Legea nr. 2001-504 din 12 iunie 2001 art. 7 Monitorul Oficial din 13 iunie 2001)
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 391 Monitorul Oficial din 10 martie 2004)
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 39II Monitorul Oficial din 10 martie 2004)
Dacă sunt comise din cauza apartenenţei sau neapartenenţei, adevărată sau bănită, a victimei la o etnie,
naţiune, rasă sau religie determinată, ameninţările prevăzute în primul alinat al articolului 222 -17 se
pedepsesc cu doi ani închisoare şi cu amenda de 30 000 Euro, cele prevăzute în cel de-al doilea aliniat şi în
primul aliniat al articolului 222-18 se pedep sesc cu cinci ani închisoare şi cu amenda de 75 000 Euro, iar
cele prevăzute în cel de-al doilea aliniat al articolului 222- 18 se pedepsesc cu şapte ani închisoare şi cu
amenda de 100 000 Euro.
Aceleaşi pedepse sunt dacă aceste ameninţări sunt proferate din cauza orientării sexuale adevărată sau
bănuită a victimei.
Articolul 222-18-2
(introdus de Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 391 Monitorul Oficial din 10 martie
2004)
100
Articolul 222-16
Persoanele juridice pot fi declarate penal responsabile în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2 de
infracţiunile definite în acest paragraf. Pedepsele date persoanelor juridice sunt:
1° Amenda, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131 -38;
2° Pedepsele menţionate la 2° până la 9° în articolul 131-39;
3° Pedeapsa menţionată la 1° la articolul 131 -39 pentru infracţiunile definite de articolele 222 -17 (al
doilea aliniat), 222-18 şi 222 -18-1.
Interdicţia menţionată la 2° din articolul 131 -39 priveşte activitatea în exercitarea sau cu ocazia
exercitării căreia a fost comisă infracţiunea.
Articolul 222-19
(Legea nr. 2000-647 din 10 iulie 2000 art. 5 Monitorul Oficial din 11 iulie 2000)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Cauzarea, în condiţiile şi în funcţie de distincţiile prevăzute la articolul 121 -3, prin stângăcie, imprudenţă,
neatenţie, neglijenţă sau încălcarea unei obligaţii de securitate sau de prudenţă impusă de lege sau
regulament, o incapacitate totală de muncă timp de trei luni se pedepseşte cu doi ani închisoare şi cu
amenda de 30000 euro.
în caz de încălcare deliberată a unei obligaţii speciale de securitate sau de prudenţă impusă de lege sau
regulament, pedepsele date sunt până de trei ani închisoare şi o amendă de 45000 euro.
Articolul 222-19-1
(introdus de Legea nr. 2003-495 din 12 iunie 2003 art. 2 I Monitorul Oficial din 13 iunie
2003)
Dacă stângăcia, imprudenţa, neatenţia, neglijenţa sau încălcarea unei obligaţii legislative sau
reglementară de cauţiune sau de prudenţă prevăzută de articolul 222 -19 este comisă de conducătorul unui
automobil terestru cu motor, atingerea invo luntară adusă integrităţii persoanei ce a dus la o incapacitate
totală de muncă mai mult de trei luni se pedepseşte cu trei ani închisoare şi cu amenda de 45 000 Euro.
1° Conducătorul a comis o încălcare voită a unei obligaţii speciale de securitate sau de prudenţă
prevăzută de lege sau de regulament alta decât cele menţionate mai jos;
101
2° Conducătorul se afla în stare de ebrietate clară sau era în stare alcoolică caracterizată de o concentraţie
de alcool în sânge sau în aerul expirat egal sau mai mare cu procentele stabilite de către dispoziţiile
legislative sau reglementare din codul traficului rutier, sau a refuzat să se supună verificărilor prevăzute de
acest cod şi destinate pentru determinarea existenţei unei stări alcoolice;
3° Rezultă din analiza sanguină că conducătorul folosise substanţe sau plante clasate drept stupefiante,
sau a refuzat să se supună verificărilor prevăzute de codul traficului rutier menite să stabilească dacă
acesta conducea după ce a utilizat stupefiante;
4° Conducătorul nu avea permis de conducere cerut de lege sau regulament sau permisul i -a fost anulat,
declarat nul, suspendat sau reţinut;
5° Conducătorul a comis o depăşire a vitezei maxime autorizată egală sau mai mare de 50 km/h ;
6° Conducătorul, ştiind că tocmai a făcut sau provocat un accident, nu a oprit şi a încercat astfel să scape
de responsabilitatea penală sau civilă pe care o poate avea.
Pedepsele sunt de şapte ani închisoare şi o amendă de 100 000 Euro dacă omorul involuntar a fost comis
cu două sau mai multe circumstanţe menţionate la l°şi următoarele din acest articol.
Articolul 222-20
(Legea nr. 2000-647 din 10 iulie 2000 art. 6 Monitorul Oficial din 11 iulie 2000)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Cauzarea aproapelui, prin încălcarea deliberată a unei obligaţii speciale de securitate sau de prudenţă
impusă de lege sau regulament, o incapacitate totală de muncă mai puţin sau chiar trei luni de zile se
pedepseşte cu un an închisoare şi cu amenda de 15000 euro.
Articolul 222-20-1
(introdus de Legea nr. 2003-495 din 12 iunie 2003 art. 2 II Monitorul Oficial din 13 iunie
2003)
Dacă stângăcia, imprudenţa, neatenţia, neglijenţa sau încălcarea unei obligaţii legislative sau
reglementare de securitate sau de prudenţă prevăzută de articolul 222-19 este comisă de conducătorul unui
automobil terestru cu motor, atingerea involuntară adusă integrităţii persoanei provocând o incapacitate
totală de muncă de o durată mai mică sau egală cu trei luni se pedepseşte cu doi ani închisoare şi cu amenda
de 30 000 Euro.
Pedepsele sunt de trei ani închisoare şi amenda de 45 000 Euro dacă:
102
Articolul 222-16
1° Conducătorul a comis încălcare voită a unei obligaţii speciale de prudenţă sau de securitate prevăzută
de lege sau regulament alta decât cele menţionate mai jos;
2° Conducătorul se afla în stare de ebrietate clară sau era în stare alcoolică caracterizată de o concentraţie
de alcool în sânge sau în aerai expirat egal sau mai mare cu procentele stabilite de către dispoziţiile
legislative sau regleme ntare din codul traficului rutier, sau a refuzat să se supună verificărilor prevăzute de
3° Rezultă din analiza sanguină că conducătorul folosise substanţe sau plante clasate drept stupefiante,
sau a refuzat să se supună verificărilor prevăzute de codul traficului rutier menite să stabilească dacă
acesta conducea după ce a utilizat stupefiante;
4° Conducătorul nu avea permis de conducere cerut de lege sau regulament sau permisul i-a fost anulat,
declarat nul, suspendat sau reţinut;
5° Conducătorul a comis o depăşire a vitezei maxime autorizată egală sau mai mare de 50 km/h ;
6° Conducătorul, ştiind că tocmai a făcut sau provocat un accident, nu a oprit şi a încercat astfel să scape
de responsabilitatea penală sau civilă pe care o poate avea.
Pedepsele sunt de cinci ani închisoare şi o amendă de 75000 Euro dacă atingerea involuntară adusă
integrităţii persoanei a fost comisă cu două sau mai multe circumstanţe menţionate la 1° şi următoarele din
acest articol.
Articolul 222-21
Persoanele juridice pot fi declarate responsabile penal în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2 de
infracţiunile definite în acest în articolele 222-19 şi 222 -20. Pedepsele date persoanelor juridice sunt:
1° Amenda, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131-38;
2° Pedepsele menţionate la 2° până la 9° în articolul 131 -39;
Interdicţia menţionată la 2° din articolul 131-39 priveşte activitatea în exercitarea sau cu ocazia
exercitării căreia a fost comisă infracţiunea.
în cazurile vizate în cel de-al doilea liniat din articolul 222-19 se dă pedeapsa menţionată la 4° din
articolul 131-39.
Dacă agresiunile sexuale sunt comise în străinătate împotriva unui minor de către francez sau de către o
persoană cu domiciliul obişnuit pe teritoriul francez, legea franceză se aplică prin derogare de la cel de -al
doilea aliniat din articolul 113-6 şi dispoziţiile celei de -a doua frază din articolul 113 -8 nu se aplică.
Articolul 222-23
Orice act de penetrare sexuală, de orice natură ar fi, comis asupra persoanei aproapelui prin violenţă,
Articolul 222-24
(Legea nr. 98-468 din 17 iunie 1998 art. 13 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998)
(Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 47 VIII Monitorul Oficial din 19 martie 2003)
(Legea nr. 98-468 din 17 iunie 1998 art. 19 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998)
3° Dacă este comis asupra unei persoane a cărei vulnerabilitate specială, datorită vârstei, unei boli,
infirmităţi, unei deficienţe fizice sau psihice sau unei sarcini, este evidentă sau cunoscută de autor;
4° Dacă este comis de către un ascendent legitim, natural sau adoptiv, sau de orice altă persoană ce are
autoritate asupra victimei;
5° Dacă este comis de o persoană care abuzează de autoritatea pe care i -o conferă funcţiile sale;
6° Dacă este comis de mai multe persoane ce acţionează în capacitate de autor sau complice ;
8° Dacă victima a fost pusă în legătură cu autorul faptelor datorită utilizării, pentru difuzarea mesajelor cu
Articolul 222-25
Violul se pedepseşte cu treizeci de ani închisoare penală dacă a provocat moartea victimei.
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiun ii
Articolul 222-26
Violul se pedepseşte cu închisoare penală pe viaţă dacă este precedat, însoţit sau urmat de torturi sau de
acte de barbarie.
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunii
prevăzute de acest articol.
Articolul 222-27
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
105
Articolul 222-28
(Legea nr. 98-468 din 17 iunie 1998 art. 13 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
Infracţiunea definită la articolul 222 -27 se pedepseşte cu şapte ani închisoare şi cu amenda de 100000
euro:
2° Dacă este comisă de un ascendent legitim, natural sau adoptiv, sau de orice altă persoană ce are
autoritate asupra victimei;
3° Dacă este comisă de către o persoană care abuzează de autoritatea pe care i le conferă funcţiile sale;
4° Dacă este comisă de mai multe persoane ce acţionează în capacitate de autor sau complice ;
Articolul 222-29
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Agresiunile sexuale altele decât violul se pedepsesc cu şapte ani închisoare şi cu amenda de 100000 euro
dacă sunt impuse:
2° Unei persoane a cărei vulnerabilitate specială, datorită vârstei, datorită unei boli, infirmităţi, deficienţe
fizice sau psihice sau datorită unei sarcini, este evidentă sau cunoscută de autor;
Articolul 222-30
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
106
Articolul 222-22
(Legea nr. 98-468 din 17 iunie 1998 art. 19 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998)
(Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 47IX Monitorul Oficial din 19 martie 2003)
Infracţiunea definită la articolul 222 -29 se pedepseşte cu zece ani închisoare şi cu amenda de 150000
euro:
2° Dacă este comisă de un ascendent legitim, natural sau adoptiv, sau de orice altă persoană ce are
autoritate asupra victimei ;
3° Dacă este comisă de către o persoană care abuzează de autoritatea pe care i le conferă funcţiile sale;
4° Dacă este comisă de mai multe persoane ce acţionează în capacitate de autor sau complice ;
5° Dacă este comisă cu utilizarea sau ameninţarea unei arme ; 6° Dacă a fost
Articolul 222-31
Tentativa delictelor prevăzute de articolele 222 -27 până la 222-30 se pedepseşte cu aceleaşi pedepse.
Articolul 222-32
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Expunerea sexuală impusă la vederea aproapelui într -un loc accesibil privirilor publicului se pedepseşte
cu un an închisoare şi cu amenda de 15000 euro.
Articolul 222-33
(Legea nr. 98-468 din 17 iunie 1998 art. 11 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998 rectificativ
MORF 2 iulie 1998)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
107
Hărţuirea aproapelui în scopul obţinerii de favoruri de natură sexuală se pedepseşte cu un an închisoare şi
cu amenda de 15000 euro.
Articolul 222-33-1
(introdus de Legea nr. 2001-504 din 12 iunie 2001 art. 8 Monitorul Oficial din 13 iunie 2001)
Persoanele juridice pot fi declarate responsabile penal în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2 de
infracţiunile definite la articolele 222 -22 până la 222-31. Pedepsele date persoanelor juridice sunt:
Interdicţia menţionată la 2° în articolul 131 -39 priveşte activitatea în exercitarea sau cu ocazia exercitării
căreia a fost comisă infracţiunea.
Articolul 222-33-2
(introdus de Legea nr. 2002-73 din 17 ianuarie 2002 art. 170 Monitorul Oficial din 18
ianuarie 2002)
Hărţuirea aproapelui prin uneltiri repetate având ca obiect sau efect o degradare a condiţiilor de muncă
susceptibile că ar aduce atingeri drepturilor şi demnităţii sale, să -i altereze sănătatea fizică sau mintală sau
să-i compromită viitorul profesional, se pedepseşte cu un an închisoare şi cu amenda de 15000 euro.
(Legea nr. 92-1336 din 16 decembrie 1992 art. 354 şi 373 Monitorul Oficial din 23 decembrie 1992
în vigoare la 1 martie 1994)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Conducerea sau organizarea unei grupări având ca scop producerea, fabricarea, importare a, exportarea,
transportul, deţinerea, oferirea, cesiunea, achiziţia sau folosirea de stupefiante ilicite se pedepseşte cu
închisoare penală pe viaţă şi cu amenda de 7500000 euro.
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunii
prevăzute de acest articol.
Articolul 222-35
(Legea nr. 92-1336 din 16 decembrie 1992 art. 354 şi 373 Monitorul Oficial din 23 decembrie 1992
în vigoare la 1 martie 1994)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Producerea sau fabricarea de stupefiante ilicite se pedepsesc cu douăzeci de ani închisoare penală şi cu
amenda de 7500000 euro.
Aceste fapte se pedepsesc cu treizeci ani închisoare penală şi cu amenda de 7500000 euro dacă sunt
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunilor
prevăzute de acest articol.
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Importarea sau exportarea ilicită de stupefiante se pedepsesc cu zece ani închisoare şi cu amenda de
7500000 euro.
Aceste fapte se pedepsesc cu treizeci ani închisoare penală şi cu amenda de 7500000 euro dacă sunt
comise în bandă organizată.
109
Articolul 222-34
(Legea nr. 92-1336 din 16 decembrie 1992 art. 354 şi 373 Monitorul Oficial din 23 decembrie 1992
în vigoare la 1 martie 1994)
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunilor
prevăzute de acest articol.
Articolul 222-37
(Legea nr. 92-1336 din 16 decembrie 1992 art. 354 şi 373 Monitorul Oficial din 23 decembrie 1992
în vigoare la 1 martie 1994)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Transportul, deţinerea, oferirea, cesiunea, achiziţia sau utilizarea de stupefiante se pedepsesc ci zece ani
închisoare şi cu amenda de 7500000 euro.
Se pedepseşte de asemenea facilitarea, prin orice mijloc, utilizarea ilicită de stupefiante, eliberarea de
stupefiante prin ordonanţe fictive sau de complezenţă, sau eliberarea de stupefiante la prezentarea acestor
ordonanţe cunoscându-le caracterul fictiv sau complezent.
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunilor
prevăzute de acest articol.
(Legea nr. 96-392 din 13 mai 1996 art. 2 Monitorul Oficial din 14 mai 1996)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
Se pedepseşte cu zece ani închisoare şi cu amenda d e 750000 euro facilitarea, prin orice mijloc, a
justificării mincinoase a srcinii bunurilor sau veniturilor autorului uneia din infracţiunile menţionate în
articolele 222-34 până la 222 -37 sau sprijinirea unei operaţii de plasare, disimulare sau conversie a
produsului uneia din aceste infracţiuni. Pedeapsa cu amenda poate fi ridicată până la jumătate din valoarea
bunurilor sau fondurilor ce au privit operaţiile de spălare a banilor.
Dacă infracţiunea a privit bunurile sau fondurile provenite din una din crimele menţionate la articolele
222-34, 222-35 şi 222-36, al doilea aliniat, autorul său este pedepsit cu pedepsele prevăzute pentru crimele
de care a avut cunoştinţă.
110
Articolul 222-34
(Legea nr. 92-1336 din 16 decembrie 1992 art. 354 şi 373 Monitorul Oficial din 23 decembrie 1992
în vigoare la 1 martie 1994)
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunilor
prevăzute de acest articol.
Articolul 222-39
(Legea nr. 92-1336 din 16 decembrie 1992 art. 354 şi 373 Monitorul Oficial din 23 decembrie 1992
în vigoare la 1 martie 1994)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Cesiunea sau oferirea ilicit[ de stupefiante unei persoane în vederea consumării personale se pedepsesc cu
cinci ani închisoare şi cu amenda de 75000 euro.
111
Pedeapsa cu închisoarea este de zece ani dacă stupefiantele sunt oferite cedaţilor, în condiţiile definite în
aliniatul precedent, minorilor sau în centre de învăţământ sau educaţie sau în locurile administraţiei.
Primele două aliniate din articolul 132-23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunii
Articolul 222-39-1
(Legea nr. 96-392 din 13 mai 1996 art. 17 Monitorul Oficial din 14 mai 1996)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Neputinţa de a justifica resursele ce corespund modului său de viaţă, fiind în relaţii obişnuite cu una sau
mai multe persoane ce se consacră uneia din activităţile reprimate de această secţiune, sau cu mai multe
persoane ce se consacră utilizării de stupefiante, se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu amenda de
75000 euro.
Pedeapsa cu închisoarea este de zece ani dacă una sau mai multe persoane vizate în a linatul precedent
sunt minore.
Primele două aliniate din articolul 132-23 privind perioada de cauţiune se aplică infracţiunii prevăzute în
aliniatul anterior.
Articolul 222-40
Tentativa delictelor prevăzute de articolele 222 -36 (primul aliniat) până la 222-39 se pedepseşte cu
aceleaşi pedepse.
Constituie stupefiante în sensul dispoziţiilor acestei secţiuni substanţele sau plantele clasate ca
stupefiante în aplicarea articolului L. 5132-7 din codul sănătăţii publice.
Articolul 222-42
Persoanele juridice pot fi declarate responsabile penal, în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2, de
112
1° Amenda, conform modalităţilor prevăzute de articolul 131 -38 ; 2° Pedepsele
Interdicţia menţionată la 2° la articolul 131 -39 priveşte activitatea în exercitarea sau cu ocazia exercitării
cărei a fost comisă infracţiunea.
Articolul 222-43
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 12 VI Monitorul Oficial din 10 martie 2004)
Pedeapsa privativă de libertate dată autorului sau complicelui infracţiunilor prevăzute de articolele
222-35 până la 222 -39 se reduce cu jumătate dacă, avertizând autorităţile administrative sau judiciare, a
permis încetarea uneltirilor incriminate şi identificarea, dacă este cazul, a celorlalţi vinovaţi. în cazul
prevăzut la articolul 222-34, pedeapsa cu închisoarea penală pe viaţă este de douăzeci de ani închisoare
penală.
Articolul 222-43-1
(introdus de Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 12 VII Monitorul Oficial din 10
martie 2004)
Orice persoană care a încercat să comită infracţiunile prevăzute de această secţiune este scutită exempte de
pedeapsă dacă, avertizând autoritatea administrativă sau judiciară, a permis evitarea realizării infracţiunii şi
identificarea, dacă este cazul, a celorlalţi autori sau complici.
Articolul 222-44
(Legea nr. 2003-495 din 12 iunie 2003 art. 5 VII, art. 6 VI Monitorul Oficial din 13 iunie
2003)
Persoanele fizice vinovate de infracţiunile prevăzute în acest capitol primesc de asemenea şi următoarele
pedepse complementare:
113
3° Suspendarea, pentru o durată de cinci ani sau mai mult, a permisului de conducere, această suspendare
putând fi limitată la conducerea în afara activităţii profesionale; în cazurile prevăzute de articolul 221 -6-1,
suspendarea nu poate fi asimilată cu amânarea, chiar şi parţial, şi nu poate fi limitată la conducerea în afara
activităţii profesionale; în cazurile prevăzute de 1° până la 6° şi ultimul aliniat din articolul 221 -6-1, durata
acestei suspendări este de cel mult zece ani;
4° Anularea permisului de conducere cu interdicţia de a so licita eliberarea unui nou permis timp de cel
mult cinci ani;
6° Confiscarea uneia sau mai multor arme al căror proprietar este condamnatul sau pe care este liber să se
folosească;
7° Confiscarea lucrului care a servit sau era destinată pentru comiterea infracţiunii sau lucrului al cărei
produs este:
8° în cazurile prevăzute de articolul 222 -19-1 şi 222-20-1, interdicţia de a conduce anumite automobile
terestre cu motor, inclusiv cel e pentru conducerea cărora permisul de conducere nu este necesar, pentru o
9° în cazurile prevăzute de articolul 222 -19-1 şi 222-20-1, obligaţia de atingere, pe cheltuiala sa, a unui
stagiu de sensibilizare a securităţii rutie re;
10° în cazurile prevăzute de articolul 222 -19-1 şi 222 -20-1, imobilizarea, timp de cel mult un an de zile, a
automobilului de care s-a servit condamnatul pentru comiterea infracţiunii, dacă el este proprietarul;
Orice condamnare pentru delictele prevăzute la 1° până la 6° şi ultimul aliniat din articolul 222 -19-1 face
loc de drept anulării permisului de conducere cu interdicţia de a solicita un nou permis pentru cel mult zece
ani.
Articolul 222-45
(Legea nr. 92-]336 din 16 decembrie 1992 art. 356 şi 373 Monitorul Oficial din 23 decembrie 1992
în vigoare la 1 martie 1994)
(Legea nr. 98-468 din 17 iunie 1998 art. 12 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998)
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 44 X Monitorul Oficial din 10 martie 2004 în
vigoarea la 1 octombrie 2004)
114
1° Interdicţia drepturilor civice, civile şi de familie, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul
131-26 ;
2° Interdicţia de a exercita o funcţie publică, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131 -27 ;
3° Interdicţia de a exercita,fie pentru o durată de cel mult zece ani, o activitate profesională sau benevolă
implicând un contact obişnuit cu minorii;
4° Obligaţia de a îndeplini un stagiu de cetăţenie, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131 -5-1.
Articolul 222-46
Persoanele fizice vinovate de infracţiunile prevăzute de secţiunea 2 din acest capitol primesc şi pedeapsa
Articolul 222-47
în cazurile prevăzute de articolele 222 -1 până la 222 -15, 222-23 până la 222-30 şi 222-34 până la 222-40,
poate fi pronunţată cu titlu de pedeapsă complementară interdicţia sejurului, în funcţie de modalităţile
prevăzute de articolul 131-31.
în cazurile prevăzute de articolele 222-34 până la 222 -40, poate fi pronunţată şi interdicţia, pentru o durată
Articolul 222-48
(Legea nr. 93-1027 din 24 august 1993 art. 33 Monitorul Oficial din 29 august 1993)
(Legea nr. 98-349 din 11 mai 1998 art. 37 Monitorul Oficial din 12 mai 1998)
(Legea nr. 2003-1119 din 26 noiembrie 2003 art. 78111 Monitorul Oficial din 27 noiembrie
2003)
Interdicţia teritoriului francez poate fi pronunţată în condiţiile prevăzute de articolul 131 -30, fie cu titlu
definitiv, fie pentru o durată de cel mult zece ani, împotriva oricărui străin vinovat de una din infracţiunile
definite la articolele 222-1 până la 222 -8 şi 222-10, la 1° şi 2° din articolul 222-14, la articolele 222-23 până
la 222-26, 222-30, 222-34 până la 222-39 şi de asemenea la articolul 222 -15 în cazurile vizate la cel de-al
115
Articolul 222-48-1
(introdus de Legea nr. 98-468 din 17 iunie 1998 art. 3 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998)
Persoanele vinovate de infracţiunile definite la articolele 222 -23 până la 222 -32 pot fi de asemenea
condamnate la o consecinţă socio -judiciară în funcţie de modalităţile prevăzute de articolele 13 1-36-1 până
la 131-36-8.
Articolul 222-49
(Legea nr. 92-1336 din 16 decembrie 1992 art. 357 şi 373 Monitorul Oficial din 23 decembrie 1992
în vigoare la 1 martie 1994)
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 6 LV Monitorul Oficial din 10 martie 2004)
în cazurile prevăzute de articolele 222 -34 până la 222-40, trebuie pronunţată confiscarea instalaţiilor,
materialelor şi a oricărui bun ce a servit, direct sau indirect, la comiterea infracţiunii, şi de asemenea orice
produs ce provine din aceasta, oricărei persoane ar aparţine şi în orice loc s -ar afla, ca urmare proprietarul
lor nu putea să le ignore srcinea sau utilizarea frauduloasă.
în cazurile prevăzute de articolele 222 -34, 222-35, 222-36, 222-38 şi 222-39-1, poate fi pronunţată şi
confiscarea tuturor bunurilor sau a unei părţi din bunurile condamnatului, de orice natură ar fi ele, mobile
sau imobile, divizate sau nu.
Articolul 222-50
(Legea nr. 92-1336 din 16 decembrie 1992 art. 358 şi 373 Monitorul Oficial din 23 decembrie 1992
în vigoare la 1 martie 1994)
116
Persoanele fizice sau juridice vinovate de una din infracţiunile prevăzute de articolele 222 -34 până la
Articolul 222-51
închiderea temporară prevăzută de articolul 222 -50 duce la suspendarea licenţei de vânzare de băuturi sau
a licenţei restaurantului pentru aceeaşi durată. Termenul de preempţiune ala cesteia este suspendat în timpul
închiderii.
închiderea definitivă prevăzută de articolul 222 -50 duce la retragerea definitivă a licenţei de vânzare a
băuturilor sau a licenţei restaurantului.
Articolul 223-1
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Expunerea directă a aproapelui la un risc imediat de moarte sau de vătămări capabile să provoace o
mutilare sau infirmitate permanentă prin încălcarea voită a unei obligaţii speciale de securitate sau de
prudenţă impusă de lege sau de regulament se pedepseşte cu un an închisoare şi cu amenda de 15000 euro.
Persoanele juridice pot fi declarate responsabile penal, în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2, de
infracţiunea definită la articolul 223 -1. Pedepsele date persoanelor juridice sunt:
Interdicţia menţionată la 2° la articolul 131 -39 priveşte activitatea în exercitarea sau cu ocazia exercitării
căreia a fost comisă infracţiunea.
Articolul 223-2
117
Secţiunea 2 : Despre delăsarea unei persoane în afara stării de apărare
Articolul 223-3
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Delăsare, în oricare loc, a unei persoane care nu este în măsură să se apere din cauza vârstei sau a stării
sale fizice sau psihice se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu amendă de 75000 euro.
Articolul 223-4
împiedicarea voluntară a sosirii ajutorului destinat pentru a scăpa o persoană dintr -un pericol iminent sau
pentru a combate o nenorocire ce prezintă un pericol pentru siguranţa persoanelor se pedepseşte cu şapte ani
închisoare şi cu amenda de 100000 euro.
Articolul 223-6
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Orice persoană care, putând să împiedice prin acţiunea sa imediată, fără vreun risc pentru sine sau pentru
terţe persoane, o crimă, sau un delict împotriva integrităţii corporale a persoanei, se abţine voluntar de la
asta este pedepsită cu cinci ani închisoare şi cu amenda de 75000 euro.
Va fi pedepsită cu aceleaşi pedepse orice persoană care se abţine voluntar să aducă unei persoane aflate în
pericol asistenţa pe care, fără vreun risc pentru sine sau pentru terţe persoane, putea s -o acorde fie
prin acţiunea sa personală, fie acordând ajutor.
Articolul 223-7
Articolul 223-2
118
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Orice persoană care se abţine voluntar să ia sau să provoace măsurile care permit, fără vreun risc pent ru
sine sau pentru terţi, combaterea unei nenorociri capabilă să creeze un pericol pentru securitatea persoanelor
se pedepseşte cu doi ani închisoare şi cu amenda de 30000 euro.
(introdus de Legea nr. 2001-504 din 12 iunie 2001 art. 9 Monitorul Oficial din 13 iunie 2001)
Persoanele juridice pot fi declarate penal responsabile în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2 de
infracţiunile definite în această secţiune. Pedepsele date persoanelor juridice sunt:
1° Amenda, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131-38; 2°
Articolul 223-8
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 5IV Monitorul Oficial din 7 august 2004)
(Legea nr. 2004-806 din 9 august 2004 art. 94 Monitorul Oficial din 11 august 2004)
Practicarea sau punerea unei persoane să practice asupra unei alte persoane o cercetare biomedicală fără
să fi primit consimţământul liber, clar şi expres al celui interesat, al titularilor autorităţii părinteşti sau al
tutorelui sau al altor persoane, autorităţi sau organe desemnate pentru consimţirea cercetării sau pentru
autorizarea sa, în cazurile prevăzute de dispoziţiile din codul sănătăţii publice se pedepseşte cu trei ani
închisoare şi cu amenda de 45000 euro.
Aceleaşi pedepse se aplică dacă cercetarea biomedicală este practică când consimţământul a fost retras.
Dispoziţiile acestui articol nu se aplică la examinarea caracteristicilor genetice ale unei persoane sau la
identificarea sa cu amprentele genetice efectuate în scopul cercetării ştiinţifice.
Articolul 223-9
Articolul 223-2
119
Persoanele juridice pot fi declarate responsabile penal, în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2, de
infracţiunea definită la articolul 223 -8.
1° Amenda, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131 -38; 2° Pedepsele menţionate 1 articolul
131-39.
Interdicţia menţionată la 2° în articolul 131 -39 priveşte activitatea în exercitarea sau cu ocazia exercitării
căreia a fost comisă infracţiunea.
Articolul 223-10
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
întreruperea sarcinii fără consimţământul celui interesat se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu
amendă de 75000 euro.
Articolul 223-13
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Provocarea sinuciderii a proapelui se pedepseşte cu trei ani închisoare şi cu amenda de 45000 euro dacă
Articolul 223-14
Articolul 223-2
120
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Propaganda sau publicitatea, oricare ar fi modul, în favoarea produselor, obiectelor sau metodelor
preconizate ca mijloace de sinucidere se pedepseşte cu trei ani închisoare şi cu amenda de 45000 euro.
Articolul 223-15
Dacă delictele prevăzute de articolele 223 -13 şi 223-14 sunt comise prin presa scrisă sau audiovizuală,
dispoziţiile speciale ale legilor care determină aceste materii se aplică în privinţa determinării persoanelor
responsabile.
Articolul 223-15-1
(introdus de Legea nr. 2001-504 din 12 iunie 2001 art. 10 Monitorul Oficial din 13 iunie
2001)
Persoanele juridice pot fi declarate responsabile penal, în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2, de
infracţiunile definite în această secţiune.
Pedepsele date persoanelor juridice sunt:
Interdicţia menţionată la 2° în articolul 131 -39 priveşte activitatea în exercitarea sau cu ocazia exercitării
căreia a fost comisă infracţiunea.
Articolul 223-15-2
(Legea nr. 2001-504 din 12 iunie 2001 art. 20 Monitorul Oficial din 13 iunie 2001)
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
121
Se pedepseşte cu trei ani închisoare şi cu amenda de 375000 euro abuzul fraudulos al stării de ignoranţă
sau al situaţiei de slăbiciune fie a unui minor, fie a unei persoane al cărei vulnerabilitate specială, datorită
vârstei, unei boli, infirmităţi, unei deficienţe fizice sau psihice sau unei sarcini, este evidentă şi cunoscută de
autor, fie a unei persoane în stare de supunere psihologică sau fizică ce rezultă din exercitarea de presiuni
grave sau reiterate sau de tehnici pentru alterarea judecăţii sale, pentru a conduce acest minor sau această
Dacă infracţiunea este comisă de conducătorul de fapt sau de drept al unui grup care realizează activităţi
ce au ca scop sau ca efect crearea, menţinerea sau exploatarea supunerii psihologice sau fizice a persoanelor
care participă la aceste activităţi, pedepsele sunt de cinci ani închisoare şi amenda de 750000 euro.
(introdus de Legea nr. 2001-504 din 12 iunie 2001 art. 20 Monitorul Oficial din 13 iunie
2001)
Persoanele fizice vinovate de delictul prevăzut în această secţiune primesc şi următoarele pedepse
complementare:
2° Interdicţia, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131 -27, de a exercita o funcţie publică sau
de a exercita activitatea profesională sau socială în exercitarea sau ocazia exercitării căreia infracţiunea a
3° închiderea, pentru o durată de cel mult cinci ani, a unităţilor sau a uneia sau mai multe unităţi ale
întreprinderii ce a servit la comiterea faptelor incriminate;
4° Confiscarea obiectului care a servit sau era destinat pentru comiterea infracţiunii sau a obiectului care
6° Interdicţia, pentru o durată d e cel mult cinci ani, de a emite cecuri altele decât cele care permit
7° Afişarea sau difuzarea deciziei pronunţate, în condiţiile prevăzute de articolul 131 -35.
Articolul 223-15-4
(introdus de Legea nr. 2001-504 din 12 iunie 2001 art. 20 Monitorul Oficial din 13 iunie
2001)
Persoanele juridice pot fi declarate responsabile penal, în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2, de
infracţiunea definită în această secţiune.
Articolul 223-2
122
Pedepsele date persoanelor juridice sunt:
1° Amenda, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131 -38; 2° Pedepsele menţionate la articolul
131-39.
Interdicţia menţionată la 2° în articolul 131 -39 priveşte activitatea în exercitarea sau cu ocazia exercitării
căreia a fost comisă infracţiunea.
Articolul 223-16
Persoanele fizice vinovate de una din infracţiunile prevăzute de articolele 223-3 până la 223 -8, 223-10
până la 223-14 primesc şi interdicţia drepturilor civice, civile şi de familie, în funcţie de modalităţile
prevăzute de articolul 131 -26.
Articolul 223-17
Persoanele fizice vinovate de una din infracţiunile prevăzute la articolele 223-3, 223-4, 223-8, 223-10
până la 223-14 primesc şi următoarele pedepse:
1° Interdicţia, în funcţie de modalităţile prevăzute la articolul 131 -27 pentru o durată de cel mult cinci ani,
de a exercita o activitate profesională sau socială în exercitarea sau cu ocazia exercitării căreia a fost comisă
infracţiunea;
2° Confiscarea definită la articolul 131 -21 ; în cazurile prevăzute la articolele 223 -13 şi 223 -14, pot fi
luate sau confiscate documentele scrise, vizuale sau sonore ce au servit la r ealizarea infracţiunii; jurisdicţia
3° închiderea definitivă sau pentru o durată de cel mult cinci ani a uneia, a mai multor sau a ansamblului
de unităţi ai întreprinderii ce a servit la comiterea infracţiunea.
în cazurile prevăzute de articolul 223 -8, poate fi pronunţată şi excluderea pieţelor publice cu titlu definitiv
sau pentru o durată de cel mult cinci ani.
Articolul 223-2
123
(Legea nr. 2003-495 din 12 iunie 2003 art. 5 VIII, art. 6 VII Monitorul Oficial din 13 iunie
2003)
Persoanele fizice vinovate de infracţiunea prevăzută la articolul 223 -1 primesc şi următoarele pedepse:
2° Interdicţia, pentru o durată de cel mult cinci ani, de a deţine sau de a purta o armă autorizată;
3° Suspendarea, pentru o durată de cel mult cinci ani, a permisului de conducere, această suspendare
putând fi limitată la conducerea în afara activităţii profesionale; dacă delictul a fost comis cu ocazia
conducerii unui automobil terestru cu mot or, suspendarea nu poate fi asimilată cu amânarea, nici chiar
4° Anularea permisului de conducere cu interdicţia de a solicita eliberarea unui nou permis timp de cel
mult cinci ani;
5° Dacă infracţiunea a fost comisă cu ocazia conducerii unui automobil terestru cu motor, interdicţia de a
conduce anumite automobile terestre cu motor, inclusiv cele pentru conducerea cărora permisul de
conducere nu este necesar, pentru o durată de cel mult cinci ani;
6° Dacă infracţiunea a fost comisă cu ocazia conducerii unui automobil terestru cu motor, obligaţia de
atingere, pe cheltuiala lor, a unui stagiu de sensibilizare a securităţii rutiere;
7° Dacă infracţiunea a fost comisă cu ocazia condu cerii unui automobil terestru cu motor, imobilizarea,
pentru o durată de cel mult un an, a automobilului de care s -a servit condamnatul pentru comiterea
infracţiunii, dacă el este proprietarul;
124
Articolul 223-18
8° Dacă infracţiunea a fost comisă cu ocazia conducerii unui automobil terestru cu motor, confiscarea
automobilului de care s-a servit condamnatul pentru comiterea infracţiunii, dacă el este proprietarul.
Articolul 223-19
Persoanele fizice vinovate de una din infracţiunile prevăzute de articolele 223 -10 şi 223-11 primesc, în
afară de pedepsele menţionate de aceste articole, interdicţia, pentru o durată de cel mult cinci ani, de a
exercita o activitate de matură medicală sau paramedicală.
Articolul 223-20
Persoanele fizice vinovate de una din infracţiunile prevăzute de articolele 223 -1 şi 223-8 primesc şi
pedeapsa complementară de afişare sau difuzare a deciziei prevăzute de articolul 131 -35.
Articolul 224-1
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
Arestarea, fără ordin de la autorităţile constituite şi în afara cazurilor prevăzute de lege, luarea, deţinerea
sau sechestrarea unei p ersoane, se pedepseşte cu douăzeci de ani închisoare penală.
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică acestei infracţiuni.
Totuşi, dacă persoana deţinută sau sechestrată este eliberată voluntar înainte de a şaptea zi după ziua
perceperii sale, pedeapsa este de cinci ani închisoare şi amenda de 75000 euro, cu excepţia cazurilor
Articolul 224-2
Infracţiunea prevăzută la articolul 224-1 se pedepseşte cu treizeci de ani închisoare penală dacă victima a
suferit o mutilare sau o infirmitate permanentă provocată voluntar sau rezultând fie din condiţiile de
detenţie, fie dintr-o privare de alimente sau de îngrijiri.
Ea se pedepseşte cu închisoare penală pe viaţă dacă este precedată sau însoţită de torturi sau acte de
barbarie sau dacă este urmată de moartea victimei.
125
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunilor
prevăzute de acest articol.
Articolul 224-3
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 6 V Monitorul Oficial din 10 martie 2004)
Infracţiunea prevăzută de articolul 224 -1 se pedepseşte cu treizeci de ani închisoare penală dacă este
comisă în ceea ce priveşte mai multe persoane.
Primele două aliniate din articolul 132-23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică acestei infracţiuni.
Totuşi, dacă persoana deţinută sau sechestrată sau toate persoanele deţinute sau sechestrate sunt eliberate
voluntar în termenul prevăzut de cel de -al treilea aliniat din articolul 224-1, pedeapsa este de zece ani
închisoare, cu excepţia cazului dacă victima sau una don victime a suferit una din atingerile aduse
integrităţii sale fizice menţionate în articolul 224 -2.
Dacă persoana arestată, luată, deţinută sau sechestrată a fost ostatic fie pentru pregătirea sau facilitarea
comiterii unei crime sau a unui delict, fie pentru favorizarea fugii sau pentru asigurarea impunităţii
autorului sau complicelui unei crime sau unui delict, fie pentru a obţine execuţia unui ordin sau a unei
condiţii, în special plata unei răscumpărări, infracţiunea prevăzută de articolul 224-1 se pedepseşte cu
treizeci de ani închisoare penală.
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică acestei infracţiuni.
Cu excepţia cazurilor prevăzute în articolul 224 -2, pedeapsa este de zece ani închisoare dacă persoana
prinsă ca ostatic în condiţiile definite în primul aliniat este eliberată voluntar înainte de a şaptea zi după cea
a perceperii sale, fără ca ordinul sau condiţia să fi fost executat.
Articolul 224-5
Dacă victima unei crime din cele prevăzute în articolele 224 -1 până la 224 -4 este un minor de
cincisprezece ani, pedeapsa este de închisoare penală pe viaţă dacă infracţiunea se pedepseşte cu treizeci de
ani închisoare penală şi cu treizeci de ani închisoare penală dacă infracţiunea se pedepseşte cu
douăzeci de ani închisoare penală.
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică în cazurile
prevăzute de acest articol.
Articolul 224-5-1
(introdus de Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 12 VIII Monitorul Oficial din 10
martie 2004)
126
Articolul 223-18
Orice persoană care a încercat să comită crimele prevăzute de această secţiune este scutită de pedeapsă
dacă, avertizând autoritatea administrativă sau judiciară, a permis evitarea morţii victimei şi
sau complici. Dacă pedeapsa dată este închisoare penală pe viaţă, aceasta este de douăzeci de ani închisoare
penală.
Articolul 224-5-2
(introdus de Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 6 VI Monitorul Oficial din 10 martie
2004)
Dacă infracţiunile prevăzute de primul al iniat al articolului 224-1 şi de articolele 224 -2 până la 224-5 sunt
comise în bandă organizată, pedepsele sunt amenda de 1 000 000 Euro şi:
1° Treizeci ani închisoare penală dacă infracţiunea se pedepseşte cu douăzeci ani închisoare penală;
2° închisoare penală pe viaţă dacă infracţiunea se pedepseşte cu treizeci ani închisoare penală.
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică în cazurile
prevăzute la 1° şi 2°.
Articolul 224-6
Luarea în stăpânire sau control prin violenţă sau ameninţare a unei aeronave, a unui vas sau orice mijloc
de transport la bordul cărora persoanele au luat loc, şi a unei platforme fixe situate pe p latoul continental, se
pedepseşte cu douăzeci de ani închisoare penală.
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică acestei infracţiuni.
Infracţiunea definită la articolul 224-6 se pedepseşte cu închisoare penală pe viaţă dacă este însoţită de
torturi sau de acte de barbarie dacă duce la moartea uneia sau mai multor persoane. Primele două aliniate
din articolul 132-23 se aplică acestei infracţiuni.
Articolul 224-8
127
(Legea nr. 92-1336 din 16 decembrie 1992 art. 359 şi 373 Monitorul Oficial din 23 decembrie 1992
în vigoare la 1 martie 1994)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Fapta oricărei persoane de a comunica o informaţie falsă, de a compromite cu bună ştiinţă securitatea unei
aeronave în zbor sau a unui vas se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu amenda de 75000 euro.
Articolul 224-8-1
(introdus de Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 12 IX Monitorul Oficial din 10 martie
2004)
Orice persoană care a încercat să comită crimele prevăzute de această secţiune este scutită de pedeapsă
dacă, avertizând autoritatea administrativă sau judiciară, a permis evitarea morţii victimei şi
identificarea, dacă este cazul, a celorlalţi autori sau complici.
Pedeapsa privativă de libertate primită de autorul sau complicele unei crime din cele prevăzute în această
secţiune este redusă la jumătate dacă, avertizând autoritatea administrativă sau judiciară, a permis încetarea
infracţiunii sau evitarea ca infracţiunea să provoace moartea unui om sau infirmitate permanentă şi
identificarea, dacă este cazul, a celorlalţi autori sau complici. Dacă pedeapsa dată este închisoare penală pe
viaţă, aceasta este de douăzeci de ani închisoare penală.
Secţiunea 3 : Pedepse complementare aplicabile persoanelor fizice
Articolul 224-9
Persoanele fizice vinovate de infracţiunile prevăzute în acest capitol primesc următoarele pedepse
complementare:
1° Interdicţia, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131 -26, a drepturilor civice, civile şi de
familie ;
2° Interdicţia, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131-27, de a exercita o funcţie publică sau
de a exercita activitatea profesională sau socială în exercitarea sau cu ocazia exercitării căreia a fost comisă
infracţiunea;
3° Interdicţia, pentru o durată de cel mult cinci ani, de a deţine sau a purta o armă autorizată.
128
Secţiunea 1: Discriminări
Articolul 225-1
(Legea nr. 2001-1066 din 16 noiembrie 2001 art. 1 Monitorul Oficial din 17 noiembrie 2001)
(Legea nr. 2002-303 din 4 martie 2002 art. 4 Monitorul Oficial din 5 martie 2002)
Constituie o discriminare orice distincţie făcută între persoanele fizice din cauza srcinii lor, sexului,
situaţiei familiale, aspectului lor fizic, numelui de familie, sănătăţii, handicapului, caracteristicilor genetice,
moravurilor, orientării lor sexuale, vârstei, opiniilor lor politice, activităţilor lor sindicale, apartenenţei sau
neapartenenţei lor, reală sau bănuită, la o etnie, naţiune, rasă sau religie determinată.
Constituie de asemenea o discriminare orice distincţie făcută între persoanele juridice din cauza srcinii,
sexului, situaţiei familiale, aspectului fizic, numelui de familie, sănătăţii de, handicapului, caracteristicilor
genetice, moravurilor, orientării sexuale, vârstei, opiniilor politice, activităţilor sindicale, apartenenţei sau
neapartenenţei, reală sau bănuită, la o etnie, naţiune, rasă sau religie determinată a membrilor sau a
anumitor membri ai acestor persoane juridice.
Articolul 225-2
(Legea nr. 2001-1066 din 16 noiembrie 2001 art. 1 Monitorul Oficial din 17 noiembrie 2001)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 411 Monitorul Oficial din 10 martie 2004)
Discriminarea definită la articolul 225 -1, comisă cu privire la o persoană fizică sau juridică, se pedepseşte
cu trei ani închisoare şi cu amenda de 45 000 Euro dacă înseamnă:
4° Subordonarea furnizării unui bun sau serviciu Ia o condiţie temeinică asupra unui din elementele vizate
la articolul 225-1 ;
Articolul 224-7
129
5° Subordonarea unei oferte de angajare, unei cereri de stagiu sau a une i perioade de formare la o condiţie
6° Refuzarea acceptării unei persoane într -unui din stagiile vizate la 2° din articolul L. 412-8 din codul
securităţii sociale.
Dacă refuzul discriminatoriu prevăzut la l°este comis într -un loc public primitor sau în scopul de a
interzice accesul, pedepsele sunt de cinci ani închisoare şi amenda de
75 000 Euro.
Articolul 225-3
(Legea nr. 2002-303 din 4 martie 2002 art. 4 Monitorul Oficial din 5 martie 2002) Dispoziţiile
1° Discriminărilor bazate pe starea sănătăţii, dacă constau din operaţii ce au ca obiect prevenirea şi
acoperirea riscului deces, riscurilor ce aduc atingere integrităţii fizice a persoanei sau riscurilor de
incapacitate de muncă sau invaliditatea. Totuşi, aceste discriminări nu se pedepsesc cu pedepsele prevăzute
în articolul anterior dacă se bazează se luarea în consideraţie a testelor genetice predictive ce au ca obiect o
boală care nu est încă declarată sau o predispoziţie genetică la o boală;
2° Discriminărilor bazate pe starea sănătăţii sau pe handicap, dacă constau dintr -un refuz de angajare sau
o concediere bazată pe inaptitudinea constatată medical fie în cadrul titlului IV din cartea II din codul
muncii, fie în cadrul legilor ce au dispoziţii statutare cu privire la funcţia publică;
3° Discriminărilor bazate, în domeniul angajării, pe sex dacă apartenenţa sau neapartenenţa la unul din
sexe constituie, conform dispoziţiilor din codul muncii sau legilor cu dispoziţii statutare privind funcţia
publică, condiţia determinantă a exercitării unei slujbe sau a unei activităţi profesionale.
Articolul 225-4
Persoanele juridice pot fi declarate responsabile penal, în condiţiile prevăzute de articolul 121-2, de
infracţiunile definite la articolul 225 -2. Pedepsele date persoanelor juridice sunt:
Interdicţia menţionată la 2° la articolul 131-39 priveşte activitatea în exercitarea sau cu ocazia exercitării
căreia a fost comisă infracţiunea.
130
Secţiunea 1 bis : Despre traficul cu fiinţe umane
Articolul 225-4-1
(introdus de Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 32 Monitorul Oficial din 19 martie
2003)
Traficul cu fiinţe umane este, în schimbul unei remuneraţii sau a oricărui alt fel de avantaj sau
promisiunea unei remuneraţii sau avantaj, recrutarea unei persoane, transportarea, transferarea, cazarea sau
primirea, pentru a o pune la dispoziţia unui terţ, chiar şi neidentificat, fie pentru a permite comiterea
împotriva acestei persoane infracţiuni de proxenetism, agresiune sau atingeri sexuale, de exploatare a
cerşetoriei, condiţii de muncă sau de cazare contrare demnităţii sale, fie pentru a constrânge această
persoană să comită orice crimă sau delict.
Traficul de fiinţe umane se pedepseşte cu şapte ani închisoare şi cu amenda de 150 000 Euro.
Articolul 225-4-2
(introdus de Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 32 Monitorul Oficial din 19 martie
2003)
Infracţiunea prevăzută în articolul 225 -4-1 se pedepseşte cu zece ani închisoare şi cu amenda de 1 500
000 Euro dacă este comisă :
2° în privinţa unei persoane a cărei vulnerabilitate specială, datorită vârstei, unei boli, infirmităţi,
deficienţe fizice sau psihice sau unei sarcini, este evidentă sau cunoscută de autor;
3° în privinţa mai multor persoane;
4° în privinţa unei persoane care se afla pe teritoriul Republicii sau la sosirea pe teritoriul Republicii;
5° Dacă persoana a fost pusă în legătură cu autorul faptelor graţie utilizării, pentru difuzarea mesajelor cu
destinaţia unui public nedeterminat, a unei reţele de telecomunicaţii;
6° în circumstanţele care expun direct persoana în privinţa căreia infracţiunea este comisă la un risc
imediat de moarte sau vătămare care poate să provoace o mutilare sau o infirmitate permanentă ;
7° Prin folosirea de ameninţări, constrângeri, violenţe sau manevre ce vizează pe cel interesat, familia s a
sau persoană fiind în legătură obişnuită cu acesta;
Articolul 224-7
131
8° De către un ascendent legitim, natural sau adoptiv al persoanei victimei infracţiunii prevăzute la
articolul 225-4-1 sau de către o persoană care are autoritate asupra ei sau abuzează de autoritate a pe care
9° De către o persoană numită să participe, prin funcţiile sale, la lupta contra traficului sau menţinerii
ordinii publice.
Articolul 225-4-3
(introdus de Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 32 Monitorul Oficial din 19 martie
2003)
Infracţiunea prevăzută la articolul 225 -4-1 se pedepseşte cu douăzeci de ani închisoare penală şi cu
amenda de 3 000 000 Euro dacă este comisă în bandă organizată.
Articolul 225-4-4
(introdus de Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 32 Monitorul Oficial din 19 martie
2003)
Infracţiunea prevăzută la articolul 225 -4-1 comisă recurgând la torturi sau la acte de barbarie se
pedepseşte cu închisoare penală pe viaţă şi cu amenda de 4 500 000 Euro.
Articolul 225-4-5
(introdus de Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 32 Monitorul Oficial din 19 martie
2003)
Dacă crima sau delictul care a fost comis sau care trebuia să fie comis împotriva persoanei victimei
infracţiunii de trafic de fiinţe umane se pedepseşte cu o pedeapsă privativă de libertate de o durată mai mare
decât cea a închisorii dată în aplicarea articolelor 225 -4-1 până la 225 -4-3, infracţiunea de trafic de fiinţe
umane se pedepseşte cu pedepse ataşate la crimele sau delictele de care autorul a luat cunoştinţă şi, dacă
această crimă sau delict este însoţită de circumstanţe agravante, de pedepse ataşate singurelor circumstanţe
agravante de care a luat cunoştinţă.
Articolul 225-4-6
(introdu de Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 32 Monitorul Oficial din 19 martie
2003)
132
Persoanele juridice pot fi declarate responsabile penal, în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2, de
infracţiunile prevăzute în această secţiune. Pedepsele date persoanelor juridice sunt:
Articolul 225-4-7
(introdus de Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 32 Monitorul Oficial din 19 martie
2003)
Tentativa delictelor prevăzute în această secţiune se pedepseşte cu aceleaşi pedepse.
Articolul 225-4-8
(introdus de Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 32 Monitorul Oficial din 19 martie
2003)
Neputinţa justificării resurselor corespunzând modului său de viaţă, fiind în relaţii obişnuite cu una sau
mai multe persoane victime sau autori ai infracţiunilor prevăzute la articolele 225 -4-1 până la 225 -4-6, se
pedepseşte cu şapte ani închisoare şi cu amenda ed 750 000 Euro.
Articolul 225-4-9
(introdu de Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 12 X Monitorul Oficial din 10 martie
2004)
Orice persoană ca a încercat să comită infracţiunile prevăzute de această secţiune este scutită de pedeapsă
dacă, avertizând autoritatea administrativă sau judiciară, a permis evitarea realizării infracţiunii şi
identificarea, dacă este cazul, a celorlalţi autori sau complici.
Pedeapsa privativă de libertate primită de autorul sau complicele unei otrăviri se raportează la douăzeci
de ani de închisoare penală dacă, avertizând autoritatea administrativă sau judiciară, a permis evitarea
morţii victimei şi identificarea, dacă este cazul, a celorlalţi autori sau complici. Dacă pedeapsa dată este
închisoarea penală pe viaţă, aceasta este de douăzeci de ani.
Articolul 224-7
133
Secţiunea 2 : Despre proxenetism şi infracţiunile rezultante
Articolul 225-5
(Legea nr. 2001-1062 din 15 noiembrie 2001 art. 60 Monitorul Oficial din 16 noiembrie
2001)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 50 1° Monitorul Oficial din 19 martie 2003)
Proxenetismul este una din următoarele fapte realizate de orice persoană în orice mod: 1° Ajutarea,
2° Obţinerea de profit din prostituţia aproapelui, împărţirea produselor sau primirea subvenţiilor unei
persoane care obişnuieşte să practice prostituţia;
3° Angajarea, antrenarea sau deturnarea unei persoane în vederea prostituţiei sau exercitarea asupra
Articolul 225-6
(Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 50 1° Monitorul Oficial din 19 martie 2003)
Este asimilată cu proxenetismul şi pedepsită cu pedepsele prevăzute de articolul 225 -5 oricare din faptele
de mai jos realizate de orice persoană în orice mod:
1° Intermedierea între două persoane din care una practică prostituţia şi cealaltă exploatează sau
recompensează prostituţia aproapelui;
3° Neputinţa justificării a resurselor ce corespund modului său de viaţă trăind cu o persoană care practică
de obicei prostituţia sau fiind în relaţii obişnuite cu una sau mai multe persoane ce practică prostituţia;
4° împiedicarea acţiunii de prevenire, control, asistenţă sau reeducare realizată de organismele calificate
în privinţa persoanelor aflate în pericol de prostituţie sau care practică prostituţia.
134
Articolul 225-7
(Legea nr. 98-468 din 17 iunie 1998 art. 13 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 50 1° Monitorul Oficial din 19 martie 2003)
Proxenetismul se pedepseşte cu zece ani închisoare şi cu amenda de 1500000 euro dacă este comis :
2° în privinţa unei persoane a cărei vulnerabilitate specială, datorită vârstei, unei boli, infirmităţi, unei
deficienţe fizice sau psihice sau unei sarcini, este evidentă sau cunoscută de autor;
4° în privinţa unei persoane care a fost incitată să practice prostituţia fie în afara teritoriului Republicii, fie
la sosirea pe teritoriul Republicii;
5° De către un ascendent legitim, natural sau adoptiv al persoanei care se prostituează sau de către o
persoană care are autoritate asuprea acesteia sau abuzează de autoritatea pe care funcţiile sale i-o conferă;
6° De către o persoană chemată să participe, prin funcţiile sale, la lupta contra prostituţiei, la protecţia
sănătăţii sau la păstrarea ordinei publice;
9° De către mai multe persoane ce acţionează în calitate de autor sau de complice, fără să constituie o
bandă organizată;
10° Graţie utilizării, pentru difuzarea mesajelor cu destinaţia unui public nedeterminat, a unei reţele de
telecomunicaţii.
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunilor
prevăzute de acest articol.
Articolul 225-7-1
(Legea nr. 2002-305 din 4 martie 2002 art. 13 Monitorul Oficial din 5 martie 2002)
Articolul 224-7
135
(Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 50 1° Monitorul Oficial din 19 martie 2003)
Proxenetismul se pedepseşte cu cincisprezece ani închisoare penală şi cu amenda de 3000000 euro dacă
este comis în privinţa unui minor de cincisprezece ani.
Articolul 225-8
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
(Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 50 1° Monitorul Oficial din 19 martie 2003)
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunii
prevăzute de acest articol.
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
(Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 50 1° Monitorul Oficial din 19 martie 2003)
Proxenetismul comis recurgând la torturi sau acte de barbarie se pedepseşte cu închisoare penală pe viaţă
şi cu amenda de 4500000 euro.
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunii
prevăzute în acest articol.
Articolul 225-10
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 50 1°, art. 51 Monitorul Oficial din 19 martie
2003)
Se pedepseşte cu zece ani închisoare şi cu amenda de 750000 euro una din următoarele fapte, realizate de
orice persoană, acţionând direct sau de o persoană interpusă:
1° Deţinerea, administrarea, exploatarea, dirijarea, punerea în funcţiune, finanţarea sau contribuirea la
finanţarea unei unităţi de prostituţie ;
Articolul 225-9
136
2° Deţinerea, administrarea, exploatarea, dirijarea, punerea în funcţiune, finanţarea sau contribuirea la
finanţarea unei unităţi deschisă publicului sau utilizată de public, acceptarea sau tolerarea în mod obişnuit a
faptului ca una sau mai multe persoane practică prostituţia în interiorul unităţii sau a anexelor sale sau
căutând clienţi în vederea prostituţiei;
3° Vinderea sau punerea la dispoziţia uneia sau mai multor persoane a locurilor sau plasamentelor
neutilizate de public, ştiind că acestea vor practica prostituţia ;
4° Vinderea, închirierea sau punerea la dispoziţia uneia sau mai multor persoane, în orice fel, a unor
automobile de orice natură ştiind că acestea vor practica prostituţia.
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunilor
prevăzute la 1° şi 2° din acest articol.
Articolul 225-10-1
(introdus de Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 50 2° Monitorul Oficial din 19
martie 2003)
Acţiunea, prin orice fel de mijloc, inclusiv printr -o atitudine chiar pasivă, de a racola public aproapele în
vederea incitării relaţiilor sexuale în schimbul unei remuneraţii sau a unei promisiuni de remuneraţie se
pedepseşte cu două luni închisoare şi cu amenda de 3 750 Euro.
Articolul 225-11
(Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 50 1° Monitorul Oficial din 19 martie 2003) Tentativa
Articolul 225-11-1
(introdus de Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 12 XI Monitorul Oficial din 10 martie
2004)
Orice persoană care a încercat să comită infracţiunile prevăzute de această secţiune este scutită de
pedeapsă dacă, avertizând autoritatea administrativă sau judiciară, a permis evitarea morţii victimei şi
identificarea, dacă este cazul, a celorlalţi autori sau complici.
Pedeapsa privativă de libertate primită de autorul sau complicele unei otrăviri se raportează la douăzeci de
ani de închisoare penală dacă, avertizând autoritatea administrativă sau judiciară, a permis evitarea morţii
victimei şi identificarea, dacă este cazul, a celorlalţi autori sau complici. Dacă pedeapsa dată este închisoare
penală pe viaţă, aceasta este de douăzeci ani.
137
(Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 50 1° Monitorul Oficial din 19 martie 2003)
Persoanele juridice pot fi declarate responsabile penal, în condiţiile prevăzute de articolul 121-2, de
infracţiunile definite la articolele 225 -5 până la 225-10. Pedepsele date persoanelor juridice sunt:
1° Amenda, în funcţie de modalităţile prevăzute la articolul 131 -38 ; 2°
vulnerabile
Articolul 225-12-1
(Legea nr. 2002-305 din 4 martie 2002 art. 13 Monitorul Oficial din 5 martie 2002)
(Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 50 3°, 4° Monitorul Oficial din 19 martie 2003)
Solicitarea, acceptarea sau obţinerea, în schimbul unei remuneraţii sau a unei promisiuni de remuneraţie,
a relaţiilor de natură sexuală din partea unui minor care practică prostituţia, inclusiv în mod ocazional, se
pedepseşte cu trei ani închisoare şi cu amenda de 45000 euro.
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse solicitarea, acceptarea sau obţinerea, în schimbul unei remuneraţii sau
a unei promisiuni de remuneraţie, a relaţiilor sexuale din partea unei persoane care practică prostituţia,
inclusiv în mod ocazional, dacă această persoane prezintă o vulnerabilitate specială, evidentă sau cunoscută
de autor, datorită unei boli, infirmităţi, unei deficienţe fizice sau psihice sau unei sarcini.
Articolul 225-12-2
(Legea nr. 2002-305 din 4 martie 2002 art. 13 Monitorul Oficial din 5 martie 2002)
(Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 50 3°, 5° Monitorul Oficial din 19 martie 2003)
138
Articolul 225-12
2° Dacă persoane a fost pusă în legătură cu autorul faptelor graţie utilizării, pentru difuzarea mesajelor cu
destinaţia unui public nedeterminat, a unei reţele de comunicaţie;
3° Dacă faptele sunt comise de către o persoană care abuzează de autoritatea pe care funcţiile sale i -o
conferă.
Pedepsele sunt de şapte ani închisoare şi amenda de 100000 euro dacă este vorba de un minor de
cincisprezece ani.
Articolul 225-12-3
(Legea nr. 2002-305 din 4 martie 2002 art. 13 Monitorul Oficial din 5 martie 2002)
(Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 50 3° Monitorul Oficial din 19 martie 2003)
în cazul în care delictele prevăzute de articolele 225 -12-1 şi 225-12-2 sunt comise în străinătate de către
un francez sau de către o persoană ce îşi are domiciliu, obişnuit pe teritoriul francez, legea franceză se
aplică prin derogare de la cel de -al doilea aliniat din articolul 113- 6 şi dispoziţiile din a doua frază a
articolului 113-8 nu se aplică.
Articolul 225-12-4
(Legea nr. 2002-305 din 4 martie 2002 art. 13 Monitorul Oficial din 5 martie 2002) (Legea nr.
2003-239 din 18 martie 2003 art. 50 3° Monitorul Oficial din 19 martie 2003)
Persoanele juridice pot fi declarate responsabile penal, în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2, de
infracţiunile definite în această secţiune.
Interdicţia menţionată la 2° la articolul 131 -39 priveşte activitatea în exercitarea sau cu ocazia exercitării
căreia a fost comisă infracţiunea.
139
Secţiunea 2 ter : Despre exploatarea cerşetoriei
Articolul 225-12-5
(introdus de Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 64 11° Monitorul Oficial din 19
martie 2003)
Exploatarea cerşetoriei este una din următoarele fapte realizate de orice persoană în orice mod:
2° Câştigarea de profit din cerşetoria aproapelui, împărţirea beneficiilor sau primirea câştigurilor unei
3° Angajarea, antrenarea sau deturnarea unei persoane în vederea practicării cerşetoriei, sau exercitarea
asupra ei a unei presiuni pentru ca ea să cerşească sau să continue cerşetoria;
4° Angajarea, antrenarea sau deturnarea în scopul îmbogăţirii personale a unei persoane în vederea
practicării unui serviciu printr -un dar pe vale publică.
Este asimilată cu exploatarea cerşetoriei fapta de a nu putea justifica resursele corespunzătoare modului
său de viaţă exercitând o influenţă, permanentă sau nu, asupra uneia sau mai multor persoane ce practică
cerşetoria sau fiind în relaţie obişnuită ci aceasta sau cu acestea din urmă.
Articolul 225-12-6
(introdus de Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 64 11° Monitorul Oficial din 19
martie 2003)
Exploatarea cerşetoriei se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu amenda de 75 000 Euro dacă este
comisă :
2° în privinţa unei persoane a cărei vulnerabilitate specială, datorită vârstei, unei boli, infirmităţi,
deficienţe fizice sau psihice sau unei sarcini, este evidentă sau cunoscută de autor;
3° în privinţa mai multor persoane;
140
Articolul 225-12
4° în privinţa unei persoane care a fost incitată să practice cerşetoria fie în afara teritoriului Republicii, fie
la sosirea pe teritoriul Republicii;
5° De către un ascendent legitim, natural sau adoptiv al persoanei care cerşeşte sau de către o persoană
care are autoritatea asupra ei sau abuzează de autoritatea pe care funcţiile sale i -o conferă;
6° Cu utilizarea constrângerii, violenţelor sau manevrelor asupra persoanei care practică cerşetoria,
asupra familiei sale sau asupra unei persoane care este de obicei în relaţie cu aceasta;
7° De către mai multe persoane ce acţionează în calitate de autori sau de complici, fără ca acestea să
constituie o bandă organizată.
(introdus de Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 64 11° Monitorul Oficial din 19
martie 2003)
Exploatarea cerşetoriei aproapelui se pedepseşte cu zece ani închisoare şi cu amenda de 1 500 000 Euro
dacă este comisă în bandă organizată.
Articolul 225-13
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 33 Monitorul Oficial din 19 martie 2003)
Obţinerea de la o persoană, a cărei vulnerabilitate sau stare de dependinţă sunt evidente sau cunoscute de
autor, furnizarea de servicii neretribuite sau în schimbul unei retribuţii fără legătură cu importanţa muncii
realizate se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu amenda de 150 000 Euro.
Articolul 225-14
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
141
Supunerea unei persoane, a cărei vulnerabilitate sau stare de dependenţă sunt evidente sau cunoscute de
autor, la condiţii de muncă sau cazare incompatibile cu demnitate umană se pedepseşte cu cinci ani
Articolul 225-15
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 35 Monitorul Oficial din 19 martie 2003)
Infracţiunile definite la articolele 225 -13 şi 225-14 se pedepsesc cu şapte ani închisoare şi cu amenda de
200000 euro dacă sunt comise în privinţa mai multor persoane.
Dacă sunt comise în privinţa unui minor, se pedepsesc cu şapte ani închisoare şi cu amenda de 200 000
Euro.
Dacă sunt comise în privinţa mai multor persoane printre care figurează unul sau mai mulţi minori, se
pedepsesc cu zece ani închisoare şi cu amenda de 300 000 Euro.
Articolul 225-15-1
(introdus de Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 36 Monitorul Oficial din 19 martie
2003)
Pentru aplicarea articolelor 225-13 şi 225-14, minorii sau persoanele care au fost victime ale faptelor
descrise de aceste articole la sosirea lor pe teritoriul francez sunt considerate ca persoane vulnerabile sau în
situaţia de dependinţă.
Articolul 225-16
(Legea nr. 98-657 din 29 iulie 1998 art. 124 Monitorul Oficial din 31 iulie 1998)
142
Persoanele juridice pot fi declarate responsabile penal de infracţiunile definite în acest sub titlu, în
condiţiile prevăzute de articolul 121 -2, de infracţiunile definite la articolele 225 -13 până la 225-15.
Pedepsele primite de persoanele juridice sunt:
Articolul 225-16-1
(Legea nr. 98-468 din 17 iunie 1998 art. 14 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
In afară de cazurile de violenţe, ameninţări sau atingeri sexuale, punerea de către o persoană a aproapelui,
împotriva voinţei sale sau nu, să suporte sau să comită acte umilitoare sau degradante la manifestaţiile sau
reuniunile restrânse în mediul şcolar şi socio -educativ se pedepseşte puni cu şase luni închisoare şi cu
Articolul 225-16-2
(Legea nr. 98-468 din 17 iunie 1998 art. 14 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
143
Articolul 225-16-3
(introdus de Legea nr. 98-468 din 17 iunie 1998 art. 14 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998)
Persoanele juridice pot fi declarate responsabile penal, în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2, de
infracţiunile comise la manifestaţiile sau reuniunile restrânse în mediul şcolar şi socio -educativ prevăzute
de articolele 225-16-1 şi 225-16-2.
Articolul 225-17
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
Orice atingere adusă integrităţii cadavrului, prin orice fel de mijloc, se pedepseşte cu un an închisoare şi
cu amenda de 15000 euro.
Violarea sau profanarea, prin orice fel de mijloc, a cavourilor, mormintelor sau monumentelor ridicate în
Pedeapsa este de doi ani închisoare şi amenda de până la 30000 euro dacă infracţiunile definite în aliniatul
Articolul 225-18
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Dacă infracţiunile definite în articolul precedent au fost comise din cauza apartenenţei sau neapartenenţei,
reale sau bănuite, a persoanelor decedate la o etnie, naţiune, rasă sau religie determinată, pedepsele sunt de
trei ani închisoare şi amenda de 45000 euro pentru infracţiunile definite în primele două aliniate din
144
articolul 225-17 şi de cinci ani închisoare şi amenda până la 75000 euro pentru cea definită în ultimul aliniat
Articolul 225-18-1
(introdus de Legea nr. 2001-504 din 12 iunie 2001 art. 11 Monitorul Oficial din 13 iunie
2001)
Persoanele juridice pot fi declarate penal responsabile în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2 de
infracţiunile definite în articolele 225 -17 şi 225-18.
3° Pedeapsa menţionată la 1° la articolul 131 -39 pentru infracţiunile definite de articolul 225 -18.
Interdicţia menţionată la 2° la articolul 131 -39 priveşte activitatea în exercitarea sau cu ocazia exercitării
căreia a fost comisă infracţiunea.
Articolul 225-19
(Legea nr. 98-657 din 29 iulie 1998 art. 124 Monitorul Oficial din 31 iulie 1998)
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 44 XI Monitorul Oficial din 10 martie 2004 în
vigoare la 1 octombrie 2004)
Persoanele fizice vinovate de infracţiunile prevăzute de secţiunile 1 şi 3 din acest capitol primesc şi
1° Interdicţia drepturilor prevăzute la 2° şi 3° din articolul 131 -26 pentru o durată de cel mult cinci ani;
2° Afişarea sau difuzarea deciziei pronunţate, în condiţiile prevăzute de articolul 131 -35 ;
3° închiderea, pentru o durată de cel mult cinci ani sau cu titlu definitiv, a unuia sau mai multor sau a unui
ansamblu de unităţi aparţinând persoanei condamnate;
145
4° Excluderea de pe pieţele publice cu titlu definitiv sau pentru o durată de cel mult cinci ani;
(Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 641, 2" Monitorul Oficial din 19 martie 2003)
Persoanele fizice vinovate de infracţiunile prevăzute de secţiunile 1 bis, 2, 2 bis şi 2 ter din acest capitol
2° Interdicţia de a exercita activitatea profesională sau socială în exercitarea sau cu ocazia exercitării
căreia a fost comisă infracţiunea, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131 -27 ;
3° Interdicţia sejurului;
4° Interdicţia de a exploata, direct sau indirect, unităţile deschise publicului sau utilizate de public
enumerate în decizia de condamnare, de a fi angajat cu orice fel de titlu şi de a lua sau păstra o oarecare
contribuţie financiară;
5° Interdicţia, pentru o durată de cel mult cinci ani, de a deţine sau de a purta o armă autorizată;
6° Interdicţia, pentru o durată de cel mult cinci ani, de a părăsii teritoriul Republicii.
Articolul 225-21
(Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 64 L 3° Monitorul Oficial din 19 martie 2003)
Interdicţia teritoriului francez poate fi pronunţată în condiţiile prevăzute de articolul 131 -30, fie cu titlu
definitiv, fie pentru o durată de cel mult zece ani, împotriva oricărui străin vinovat de una din infracţiunile
definite la secţiunile 1 bis, 2 şi 2 ter din acest capitol.
Persoanele fizice sau juridice vinovate de una din infracţiunile prevăzute de articolul 225 -10 primesc şi
următoarele pedepse complementare:
1° Retragerea definitivă a licenţei pentru vânzarea de băuturi sau pentru restaurant;
Articolul 225-20
146
2° închiderea, cu titlu definitiv sau pentru o durată de cel mult cinci ani, a întregii unităţi sau a unor părţi
din unitate utilizate în vederea prostituţiei ;
Articolul 225-23
închiderea temporară prevăzută de al treilea aliniat (2°) din articolul 225 -22 duce la suspendarea licenţei
pentru vânzarea de băuturi sau pentru restaurant pentru aceeaşi durată. Termenul de preempţiune al acesteia
este suspendat în timpul închiderii.
închiderea definitivă prevăzută la articolul 225 -22 duce la retragerea definitivă a licenţei pentru vânzarea
de băuturi sau pentru restaurant.
Articolul 225-24
Persoanele fizice sau juridice vinovate de una din infracţiunile prevăzute de articolele 225 -5 până la
1° Confiscarea bunurilor mobiliare ce au servit direct sau indirect la comiterea infracţiunii cât şi
produsele infracţiunii deţinute de o persoană alta decât persoana ce practică prostituţia;
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 35 Monitorul Oficial din 10 martie 2004)
Persoanele fizice şi juridice recunoscute vinovate de infracţiunile prevăzute la secţiunile 1 bis şi 2 din
acest capitol, cu excepţia aceleia prevăzută de articolul 225 -10-1, primesc de asemenea pedeapsa
complementară de confiscare a tuturor bunurilor lor sau numai a unei părţi din acestea, de orice natură ar fi
Articolul 226-1
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
1° Captarea, înregistrarea sau transmiterea, fără consimţământul autorului lor, a cuvintelor pronunţate cu
titlu privat sau confidenţial;
2° Realizarea, înregistrarea sau transmiterea, fără consimţământul acesteia, a imaginii unei persoane care
se află într-un loc privat.
Dacă actele menţionate în acest articol au fost îndeplinite la vedere şi cu ştiinţa celor interesaţi fără ca
aceştia să se opună, când erau în măsură să o facă, consimţământul acestora este presupus.
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse păstrarea, aducerea sau încuviinţarea aducerii la cunoştinţa publicului
sau a unui terţ sau utilizarea în orice mod a vreunei înregistrări sau document obţinut cu ajutorul unuia din
Dacă delictul prevăzut de aliniatul precedent este comis prin presa scrisă sau audiovizuală, dispoziţiile
speciale ale legilor ce guvernează aceste probleme se aplică în ceea ce priveşte determinarea persoanelor
responsabile.
Articolul 226-3
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse fabricarea, importarea, deţinerea, expoziţia, oferta, localizarea sau
vânzarea, în absenţa autorizaţiei ministeriale ale căror condiţii de concesiune sunt stabilite prin decretul
Consiliului de State, de aparate concepute pentru realizarea operaţiilor ce pot constitui infracţiunea
prevăzută de cel de-al doilea aliniat din articolul 226- 15 sau care, concepute pentru detectarea de la distanţă
a conversaţiilor, permit realizarea infracţiunii prevăzute la articolul 226 -1 şi care figurează pe listă
întocmită în condiţiile stabilite de acelaşi decret.
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse realizarea unei publicităţi în favoarea unui aparat capabil să permită
comiterea infracţiunilor prevăzute în articolul 226 -1 şi în al doilea aliniat din articolul 226 -15 dacă această
publicitate constituie o incitare la comiterea acestei infracţiu ni.
Articolul 226-4
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
Introducerea sau deţinerea în domiciliul aproapelui cu ajutorul unor manevre, ameninţări, constrângere,
în afara cazurilor în care legea o permite, se pedepseşte cu un an închisoare şi cu amenda de 15000 euro.
Articolul 225-20
148
Tentativa infracţiunilor prevăzute de această secţiune se pedepseşte cu aceleaşi pedepse.
Articolul 226-6
în cazurile prevăzute de articolele 226 -1 şi 226-2, acţiunea publică nu poate fi exercitată decât la
plângerea victimei, sau a reprezentantului său.
Articolul 226-7
Persoanele juridice pot fi declarate responsabile penal, în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2, de
infracţiunile definite în această secţiune.
2° Interdicţia, cu titlu definitiv sau pentru o durată de cel mult cinci ani, de a exercita direct sau indirect
activitatea profesională sau socială în exercitarea sau ocazia exercitării căreia a fost comisă infracţiunea;
3° Afişarea sau difuzarea deciziei pronunţate, în condiţiile prevăzute de articolul 131 -35.
Articolul 226-8
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Se pedepseşte cu un an închisoare şi cu amenda de 15000 euro publicarea, prin orice mod, montajul
realizat cu cuvintele sau imaginea unei p ersoane fără consimţământul său, dacă nu este evident că este
Articolul 226-9
Articolul 226-10
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Denunţarea, efectuată prin orice mijloc şi îndreptată contra unei persoane determinate, a unei fapte care
poate să ducă la sancţiuni judiciare, administrative sau disciplinare şi pe care o ştim inexactă în totalitate sau
parţial, dacă este adresată fie unui funcţionar din justiţie sau din poliţia administrativă sau judiciară, fie unei
autorităţi ce are autoritatea să-i de urmare sau să anunţe autoritatea competentă, fie superiorilor ierarhici sau
angajatorului persoanei denunţate, se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu amenda de 45000 euro.
Falsitatea faptei denunţate rezultă în mod necesar din decizia, devenită definitivă, a achitare, sau de
punere în libertate, care declară că realitatea faptei nu este stabilită sau că aceasta nu este imputabilă
persoanei denunţate.
în orice alt caz, tribunalul anunţat de urmăririle contra denunţătorului apreciază pertinenţa acuzaţiilor
aduse de acesta.
Dacă fapta denunţată a făcut loc la urmăriri penale, nu se poate lua o hotărâre în privinţa urmăririlor
exercitate împotriva autorului denunţării decât după decizia ce pune capăt definitiv procedurii cu privire la
fapta denunţată.
Articolul 226-12
Persoanele juridice pot fi declarate responsa bile penal, în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2, de
150
2° Interdicţia, cu titlu definitiv sau pentru o durată de cel mult cinci ani, de a exercita direct sau indirect
activitatea profesională sau socială în exercitarea sau ocazia exercitării căreia a fost comisă infracţiunea;
3° Afişarea sau difuzarea deciziei pronunţate, în condiţiile prevăzute d e articolul 131-35. Paragraful 1:
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Destăinuirea unei informaţii cu caracter secret de către o persoană care este depozitara sa fie prin starea
socială sau profesie, fie din cauza unei funcţii sau a unei misiuni temporare, se pedepseşte cu un an
închisoare şi cu amenda de 15000 euro.
(Legea nr. 98-468 din 17 iunie 1998 art. 15 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998) (Legea nr. 2002-73 din
17 ianuarie 2002 art. 89 Monitorul Oficial din 18 ianuarie 2002) (Legea nr. 2003-239 din 18 martie
2003 art. 85 Monitorul Oficial din 19 martie 2003) (Legea nr. 2004-1 din 2 ianuarie 2004 art. 11
Articolul 226-13 nu se aplică în cazurile în care legea impune sau autorizează destăinuirea secretului. în
plus, nu se aplică:
1° Celui care informează autorităţile judiciare, medicale sau administrative despre privaţiuni sau
maltratări, inclusiv dacă este vorba de atingeri sexuale, de care a avut cunoştinţă şi care au fost aplicate unui
minor sau unei persoane care nu este în măsură să se apere din cauza vârstei sau incapacităţii sale fizice sau
psihice;
2° Medicului care, cu acordul victimei, aduce la cunoştinţa procurorului Republicii maltratările sau
privaţiunile pe care le-a constatat, pe plan fizic sau psihic, în exercitarea profesiunii sale şi care îi permit să
bănuiască că au fost comise unele violenţe fizice, sexuale sau psihice de orice natură. Dacă victima este
minoră, acordul său nu este necesar;
3° Profesioniştilor din domeniul sănătăţii sau din acţiunea socială care informează prefectul şi, la Paris,
prefectul poliţiei despre caracterul periculos pentru ei sau pentru aproapele persoanelor care le consultă şi
de care ştiu că deţin o armă sau că şi -au manifestat intenţia de a deţine una.
Semnalarea autorităţilor competente efectuată în condiţiile prevăzute în acest articol nu poate face
obiectul nici unei sancţiuni disciplinare.
Articolul 226-11
151
NOTĂ : Legea 2004 -1 din 3 ianuarie 2004 art. 16: Dispoziţiile articolului L. 226 -14 din codul penal se
aplică în Noua Caledonie, în Polynesia franceză şi în insulele Wallis şi Futuna.
152
Articolul 226-15
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Deschiderea, suprimarea, întârzierea sau deturnarea, comisă cu rea voinţă, a corespondenţelor sosite sau
nu la destinaţie şi adresate terţilor, sau luarea frauduloasă la cunoştinţă despre ele, se pedepseşte cu un an
închisoare şi cu amenda de 45000 euro.
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse interceptarea, deturnarea, utilizarea sau divulgarea, comisă cu rea
voinţă, a corespondenţelor emise, transmise sau primite prin telecomunicaţii sau instalarea aparatelor
concepute pentru realizarea acestor interceptări.
Secţiunea 5 : Atingeri aduse drepturilor unei persoane rezultate din fişiere sau
prelucrări informatice
Articolul 226-16
(Legea nr. 92-1336 din 16 decembrie 1992 art. 360 şi 373 Monitorul Oficial din 23 decembrie 1992
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2004-801 din 6 august 2004 art. 14 Monitorul Oficial din 7 august 2004)
Realizarea, chiar prin neglijenţă, a prelucrărilor de date cu caracter personal fără să fie respectate
formalităţile prealabile punerii lor în operă prevăzute de lege se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse realizarea, chiar şi prin neglijenţă, a unei prelucrări care a făcut
obiectul uneia din măsurile prevăzute la 2° din I din articolul 45 din legea nr. 78 -17 din 6 ianuarie 1978 cu
privire la informatică, la fişiere şi libertăţi.
(introdus de Legea nr. 2004-801 din 6 august 2004 art. 14 Monitorul Oficial din 7 august
2004)
Dacă a realizat sau a pus să se realizeze o prelucrare de date cu caracter personal în condiţiile prevăzute de
I sau II din articolul 24 din legea nr. 78- 17 din 6 ianuarie 1978 citată mai sus, nerespectarea, inclusiv din
neglijenţă, a normelor simplificate sau de exonerare stabilite în acest scop de Comisia naţională a
informaticii şi libertăţilor se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu amenda de 300 000 Euro.
153
Articolul 226-15
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Articolul 226-16-1
(introdus de Legea nr. 2004-801 din 6 august 2004 art. 14 Monitorul Oficial din 7 august
2004)
Realizarea sau punerea să se realizeze, în afară de cazurile în care prelucrarea a fost autorizată în
condiţiile prevăzute de legea nr. 78-17 din 6 ianuarie 1978 citată mai sus, a unei prelucrări de date cu
caracter personal incluzând printre datele pe care poartă numărul de înscriere a persoanelor în repertoriul
naţional de identificare a persoanelor fizice, se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu amenda de 300 000
Euro.
Articolul 226-17
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2004-801 din 6 august 2004 art. 14 Monitorul Oficial din 7 august 2004)
Realizarea sau punerea să se realizeze a unei prelucrări de date cu caracter personal fără
Articolul 226-18
(Legea nr. 94-548 din 1 iulie 1994 art. 4 Monitorul Oficial din 2 iulie 1994)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2004-801 din 6 august 2004 art. 14 Monitorul Oficial din 7 august 2004)
Colectarea de date cu caracter personal printr-un mijloc fraudulos, neloial sau ilicit se pedepseşte cu cinci
ani închisoare şi cu amenda de 300 000 Euro amendă.
154
punerea în operă a măsurilor prescrise la articolul 34 din legea nr. 78 -17 din 6 ianuarie 1978 citată mai sus
se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu amenda de 300 000 Euro.
Articolul 226-18-1
(introdus de Legea nr. 2004-801 din 6 august 2004 art. 14 Monitorul Oficial din 7 august
2004)
Realizarea unei prelucrări de date cu caracter personal cu privire la o persoană fizică în ciuda opunerii
acestei persoane, dacă această prelucrare răspunde în scopul prospecţiunii, în special comercială, sau dacă
această opunere se bazează pe motive legitime, se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu amenda de 300
000 Euro.
Articolul 226-19
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2004-801 din 6 august 2004 art. 14 Monitorul Oficial din 7 august 2004)
155
în afara cazurilor prevăzute de lege, punerea sau stocarea în memorie informatică, fără consimţământul
expres al celui interesat, a datelor cu caracter personal care, direct sau indirect, fac să apară srcinile rasiale
sau etnice, opiniile politice, filozofice sau religioas e, sau apartenenţele sindicale ale persoanelor, sau care
sunt legate de sănătatea sau orientarea sexuală a acestora, se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu amenda
de 300 000 Euro.
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse, în afara cazurilor prevăzute de lege , punerea sau stocarea în memorie
informatică a datelor cu caracter personal cu privire la infracţiuni, condamnări sau măsuri de cauţiune.
Articolul 226-19-1
(introdus de Legea nr. 2004-801 din 6 august 2004 art. 14 Monitorul Oficial din 7 august
2004)
în caz de prelucrare de date cu caracter personal având ca scop cercetarea în domeniul sănătăţii, se
pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu amenda de 300 000 Euro realizarea unei prelucrări:
1° Fără să fi informat individual în prealabil persoanele în contul cărora datele cu caracter personal sunt
culese sau transmise despre dreptul lor de acces, rectificare şi opunere, de natura datelor transmise şi a
destinatarilor acestora;
2° în ciuda opunerii persoanei respective sau, dacă legea o prevede, în absenţa consimţământului clar şi
expres al persoanei, sau dacă este vorba de o persoană decedată, în ciuda refuzului exprimat de aceasta în
timpul vieţii.
Articolul 226-20
(Legea nr. 2000-321 din 12 aprilie 2000 art. 5 Monitorul Oficial din 13 aprilie 2000)
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
(Legea nr. 2004-801 din 6 august 2004 art. 14 Monitorul Oficial din 7 august 2004)
Stocarea datelor cu caracter personal dincolo de durata prevăzută de lege sau regulament, de cererea de
autorizare sau avizare, sau de declaraţia prealabilă adresată Comisie naţionale a informaticii şi libertăţilor,
se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu amenda de 300 000 Euro, numai dacă această stocare se
efectuează în scopuri istorice, statistice sau ştiinţifice în condiţiile prevăzute de lege.
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse, în afară de cazurile prevăzute de lege, prelucrarea în alte scopuri decât
istorice, statistice sau ştiinţifice a datelor cu caracter personal stocate dincolo de durata menţionată în primul
aliniat.
156
Articolul 226-21
(Legea nr. 95-116 din 4 februarie 1995 art. 34 Monitorul Oficial din 5 februarie 1995)
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2004-801 din 6 august 2004 art. 14 Monitorul Oficial din 7 august 2004)
Fapta, realizată de orice persoană ce deţine date cu caracter personal cu ocazia înregistrării, clasării,
transmisiei lor sau a oricărei forme de prelucrare, de deturnare a acestor informaţii din finalitatea aşa cum
este definită de dispoziţia legislativă, actul reglementar sau decizia Comisie naţionale a informaticii şi
libertăţilor ce autorizează prelucrarea automată sau prin declaraţii prealabile punerii în operă a acestei
prelucrări, se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu amenda de 300 000 Euro.
(Legea nr. 2004-801 din 6 august 2004 art. 14 Monitorul Oficial din 7 august 2004)
Fapta, realizată de orice persoană care a adunat, cu ocazia înregistrării, clasării, transmisiunii lor sau a
unei alte forme de prelucrare, a datelor cu caracter personal a cărei divulgare ar avea ca efect atingerea
adusă consideraţiei celui interesat sau intimităţii vieţii sale, de a aduce aceste date, fără autorizaţia celui
interesat, la cunoştinţa unui terţ care nu a re capacitatea de a le primi se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi
cu amenda de 300 000 Euro.
Divulgarea prevăzută în aliniatul precedent se pedepseşte cu trei ani închisoare şi cu amenda de 100 000
în cazurile prevăzute în cele două aliniate precedente, urmărirea nu poate fi exercitată decât l a plângerea
victimei, sau a reprezentantului său legal.
Articolul 226-22-1
(introdus de Legea nr. 2004-801 din 6 august 2004 art. 14 Monitorul Oficial din 7 august
2004)
157
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Fapta, în afara cazurilor prevăzute de lege, de a transfera sau a pune să se transfere date cu caractere
personal ce fac obiectul sau sunt destinate să facă obiectul unei prelucrări către un Stat ce nu aparţine
Comunităţii europene în încălcarea măsurilor luate de Comisia Comunităţilor europene sau de Comisia
naţională a informaticii şi libertăţilor menţionate la articolul 70 din legea nr. 78 -17 din 6 ianuarie 1978 citată
mai sus se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu amenda de 300 000 Euro.
Articolul 226-22-2
(introdus de Legea nr. 2004-801 din 6 august 2004 art. 14 Monitorul Oficial din 7 august
2004)
în cazurile prevăzute de articolele 226 -16 până la 226 -22-1, ştergerea tuturor datelor cu caracter personal
sau a unei părţi din acestea ce fac obiectul prelucrării dând locul infracţiunii poate fi ordonată. Membrii şi
agenţii Comisiei naţionale a informaticii şi libertăţilor sunt abilitaţi să constate ştergerea acestor date.
Articolul 226-23
(Legea nr. 2004-801 din 6 august 2004 art. 14 Monitorul Oficial din 7 august 2004)
Dispoziţiile articolului 226 -19 se aplică prelucrărilor neautomate de date cu caracter personal a căror
punere în operă nu se limitează la exercitarea activităţilor exclusiv personale.
Articolul 226-24
(Legea nr. 2004-801 din 6 august 2004 art. 14II Monitorul Oficial din 7 august 2004)
Persoanele juridice pot fi declarate penal responsabile în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2 de
2° Pedepsele menţionate la 2°, 3°, 4°, 5°, 7°, 8° şi 9° din articolul 131 -39.
Interdicţia menţionată la 2° la articolul 131 -39 priveşte activitatea în exercitarea sau cu ocazia exercitării
căreia a fost comisă infracţiunea.
158
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Secţiunea 6 : Atingeri aduse persoanei ce rezultă din examinarea caracteristicilor sale genetice sau
(Legea nr. 92-1336 din 16 decembrie 1992 art. 361 şi 373 Monitorul Oficial din 23 decembrie 1992
în vigoare la 1 martie 1994)
(Legea nr. 94-653 din 29 iulie 1994 art. 8 Monitorul Oficial din 30 iulie 1994)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 4 III Monitorul Oficial din 7 august 2004)
Examinarea caracteristicelor genetice ale unei persoane în alte scopuri decât cele medicale sau de
cercetare ştiinţifică, sau în scopuri medicale sau de cercetare ştiinţifică, fără să -i fi cerut în prealabil
consimţământul în condiţiile prevăzute de articolul 16 -10 din codul civil, se pedepseşte cu un an închis oare
şi cu amenda de 15 000 Euro;
Articolul 226-26
(Legea nr. 94-653 din 29 iulie 1994 art. 8 Monitorul Oficial din 30 iulie 1994)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 4 III Monitorul Oficial din 7 august 2004)
Deturnarea din finalităţile lor medicale sau din cercetarea ştiinţifică a informaţiilor culese cu privire la o
persoană prin examinarea caracteristicilor sale genetice se pedepseşte cu un an închisoare şi cu amenda de
15000 euro.
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Articolul 226-27
160
(Legea nr. 94-653 din 29 iulie 1994 art. 8 Monitorul Oficial din 30 iulie 1994)
2004)
Identificarea unei persoane prin amprentele sale genetice în scopuri medicale sau de cercetare ştiinţifică
fără să-i fi obţinut consimţământul în condiţiile prevăzute de articolul 16 -11 din codul civil se pedepseşte cu
un an închisoare şi cu amenda de 15 000 Euro.
Articolul 226-28
(Legea nr. 94-653 din 29 iulie 1994 art. 8 Monitorul Oficial din 30 iulie 1994)
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 4 III Monitorul Oficial din 7 august 2004)
Cercetarea identificării unei persoane cu ajutorul amprentelor sale genetice în scopuri care nu ar fi nici
medicale nici ştiinţifice sau în afara unei măsuri de anchetă sau de instrucţie luată printr -o procedură
judiciară se pedepseşte cu un an închisoare şi cu amenda de 15000 .
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse divulgarea informaţiilor cu privire la identificarea unei persoane cu
ajutorul amprentelor sale genetice sau identificarea unei persoane cu ajutorul amprentelor sale genetice fără
să fie titularul agrementului prevăzut la articolul L. 14 5-16 din codul sănătăţii publice.
Cercetarea identificări cu ajutorul amprentelor genetice al e unei persoane, dacă nu este vorba de un
militar decedat cu ocazia unei operaţiuni condusă de forţele armate sau formaţiunile corelate, în
pedepseşte cu un an închisoare
Articolul 226-28
(Legea nr. 94-653 din 29 iulie 1994 art. 8 Monitorul Oficial din 30 iulie 1994)
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
161
(Legea nr. 94-653 din 29 iulie 1994 art. 8 Monitorul Oficial din 30 iulie 1994)
(Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 4 III Monitorul Oficial din 7 august 2004)
(Legea nr. 2005-270 din 24 martie 2005 art. 93 IIMonitorul Oficial din 26 martie 2005 în
vigoare la 1 iulie 2005)
Articolul 226-29
(Legea nr. 94-653 din 29 iulie 1994 art. 8 Monitorul Oficial din 30 iulie 1994)
(Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 4 III Monitorul Oficial din 7 august 2004)
Tentativa infracţiunilor la articolele 226 -25, 226-26, 226-27 şi 226-28 se pedepseşte c aceleaşi pedepse.
Articolul 226-30
(Legea nr. 94-653 din 29 iulie 1994 art. 8 Monitorul Oficial din 30 iulie 1994) (Legea nr. 2004-800 din
Persoanele juridice pot fi declarate responsabile penal, în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2, de
infracţiunile definite în această secţiune. Pedepsele date persoanelor juridice sunt:
1° Amenda, în funcţie modalităţile prevăzute de articolul 131 -38 ; 2° Pedepseşte menţionate la 2°, 3°, 4°,
5°, 7°, 8° şi 9° din articolul 131-39. Interdicţia menţionată la 2° din articolul 131-39 priveşte activitatea în
exercitarea sau cu ocazia exercitării căreia a fost comisă infracţiunea.
Articolul 226-31
(introdus de Legea nr. 94-653 din 29 iulie 1994 art. 8 Monitorul Oficial din 30 iulie 1994)
Persoanele fizice vinovate de una din infracţiunile prevăzute de acest capitol primesc şi următoarele
pedepse complementare:
162
(Legea nr. 94-653 din 29 iulie 1994 art. 8 Monitorul Oficial din 30 iulie 1994)
2° Interdicţia de a exercita activitatea profesională sau socială în exercitarea sau cu ocazia exercitării
căreia a fost comisă infracţiunea, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131 -27 ;
3° Interdicţia, pentru o durată de cel mult cinci ani, de a deţine sau purta o armă autorizată;
4° Afişarea sau difuzarea deciziei pronunţate, în condiţiile prevăzute de articolul 131 -35.
5° în cazul prevăzut de articolele 226 -1 până la 226-3, 226-8, 226-15 şi 226 -28, confiscarea obiectului
care a servit sau era destinat comiterii infracţiunii sau obiectului care este produsul acesteia. Confiscarea
aparatelor vizate de articolul 226-3 este obligatorie.
Persoanele fizice vinovate de infracţiunile prevăzute la articolul 226 -28 şi de tentativa acestor infracţiuni
ce au calitatea de expert judiciar sunt de asemenea şterse de pe lista pe care sunt înscrise.
Articolul 227-1
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Abandonul unui minor de cincisprezece ani într- un loc oarecare se pedepseşte cu şapte ani închisoare şi
Articolul 227-2
Abandonul unui minor de cincisprezece ani care a dus la o mutilare sau o infirmitate permanentă a
acestuia se pedepseşte cu douăzeci de ani închisoare penală.
Abandonul unui minor de cin cisprezece ani urmat de moartea acestuia se pedepseşte cu treizeci ani
închisoare penală.
Secţiunea 2 : Despre abandonul familiei
163
Articolul 227-3
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
Neexecutarea, de către o persoană, a unei decizii judiciare sau a unei convenţii judiciar omologată ce îi
impune să plătească în favoarea unui copil minor, legitim, natural sau adoptiv, al unui descendent, al unui
ascendent sau al soţului/soţiei o pensie, o contribuţie, subvenţii sau prestaţii de orice natură datorate din
cauza uneia din obligaţiile familiale prevăzute de titlurile V, VI, VII şi VIII din cartea I din codul civil,
rămânând mai mult de două luni fără să se achite integral de această obligaţie, se pedepseşte cu doi ani
închisoare şi cu amenda de 15000 euro.
Infracţiunile prevăzute de primul aliniat din acest articol sunt asimilate cu abandonurile familiei pentru
aplicarea lui 3° din articolul 373 din codul civil.
Articolul 227-4
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Fapta prin care o persoană care, în condiţiile prevăzute la articolul 227-3, este obligată să plătească o
pensie, o contribuţie, subvenţii sau prestaţii de orice natură, nu îşi anunţă creditorul de schimbarea
domiciliului într-un termen de o lună de la această schimbare, se pedepseşte cu şase luni închisoare şi cu
Articolul 227-4-1
(introdus de Legea nr. 2001-504 din 12 iunie 2001 art. 12 Monitorul Oficial din 13 iunie
2001)
Persoanele juridice pot fi declarate penal responsabile în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2 de
infracţiunile definite în această secţiune.
164
Pedepsele date persoanelor juridice sunt:
Articolul 227-5
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Refuzul pe nedrept de a arăta un copil minor unei persoane care are dreptul să -1 reclame se pedepseşte cu
un an închisoare şi cu amenda de 15000 euro.
Articolul 227-6
(Legea nr. 96-604 din 5 iulie 1996 art. 27 Monitorul Oficial din 6 iulie 1996)
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Fapta prin care o persoană care îşi schimbă domiciliul în altă parte, copiii săi locuind împreună cu
aceasta, nu îşi anunţă schimbarea domiciliului, într -un termen de o lună de la această schimbare, celor care
pot exercita în privinţa copiilor un drept de vizită sau de găzduire în virtutea unei sentinţe sau a unei
convenţii judiciar omologată, se pedepseşte cu zece luni închisoare şi cu amenda de 7500 euro.
165
Articolul 227-7
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Fapta prin care orice ascendent legitim, natural sau adoptiv, sustrage un copil minor din mâinile celor care
îşi exercită autoritatea părintească sau cărora acesta a fost încredinţat sau la care acesta îşi are domiciliul
obişnuit, se pedepseşte cu un an închisoare şi cu amenda de 15000 euro.
Articolul 227-8
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
Fapta prin care o persoană alta decât cele menţionate la articolul 227 -7 de a sustrage, fără fraudă sau
violenţă, un copil minor din mâinile celor care îşi exercită autoritatea părintească sau cărora acesta a fost
încredinţat sau la care acesta îşi are domiciliul obişnuit, se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu amenda
de 75000 euro.
Articolul 227-9
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2002-305 din 4 martie 2002 art. 16 Monitorul Oficial din 5 martie 2002)
Faptele definite de articolele 227-5 şi 227-7 se pedepsesc cu trei ani închisoare şi cu amenda de 45000
euro:
1° Dacă copilul minor este reţinut mai mult de cinci zile fără cei care au drept să reclame că le -a fost arătat
să ştie unde se află;
Articolul 227-11
Tentativa infracţiunilor prevăzute la art icolele 227-7 şi 227 -8 se pedepseşte cu aceleaşi pedepse.
166
Articolul 227-7
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Articolul 227-12
(Legea nr. 94-653 din 29 iulie 1994 art. 4 Monitorul Oficial din 30 iulie 1994)
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Provocarea fie în scop lucrativ, fie prin dar, promisiune, ameninţare sau abuz de autoritate, a părinţilor sau
a unui dintre ei ca să abandoneze un copil născut sau care urmează să se nască se pedepseşte cu şase luni
închisoare şi cu amenda de 7500 euro.
Intervenirea, într-un scop lucrativ, între o persoană care doreşte să adopte un copil şi un părinte care
doreşte să-şi abandoneze copilul născut sau care urmează să se nască se pedepseşte cu un an închisoare şi cu
amenda de 15000 euro.
167
Se pedepseşte cu pedepsele prevăzute la al doilea aliniat intervenirea între o persoană sau un cuplu ce
doreşte să primească un copil sau o femeie care acceptă să poarte sarcina acestui copil în vederea
abandonării. Dacă aceste fapte au fost comise cu titlu obişnuit sau într -un scop lucrativ, pedepsele sunt
dublate.
Tentativa infracţiunilor prevăzute de al doilea şi al treilea aliniat din acest articol se pedepseşte cu aceleaşi
pedepse.
Articolul 227-13
COrdonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
înlocuirea voluntară, simularea sau disimularea care a dus la o atingere a stării civile unui copil se
pedepseşte cu trei ani închisoare şi cu amenda de 45000 euro.
Articolul 227-14
Persoanele juridice pot fi declarate responsabile penal, în condiţiile prevăzute de art icolul 121-2, de
infracţiunile definite în această secţiune. Pedepsele date persoanelor juridice sunt:
1° Amenda, în funcţie modalităţile prevăzute de articolul 131 -38 ;
2° Pedepseşte menţionate la 2°, 3°, 4°, 5°, 7°, 8° şi 9° din articolul 131 -39.
Articolul 227-15
168
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 44 Monitorul Oficial din 19 martie 2003)
Fapta prin care un ascendent legitim, natural sau adoptiv sau o rice altă persoană ce îşi exercită în privinţa
acestuia autoritatea părintească sau care are autoritate asupra unui minor de cincisprezece ani, îl privează pe
acesta de alimente sau de îngrijiri până la compromiterea sănătăţii sale se pedepseşte cu şapte ani închisoare
şi cu amenda de 100000 euro.
Constituie în special o privare de îngrijiri ţinerea unui copil mai mic de şase ani pe drumul public sau
într-un spaţiu afectat transportului colectiv de călători, în scopul solicitării generozităţii trecătorilor.
Articolul 227-16
Infracţiunea definită la articolul precedent se pedepseşte cu treizeci de ani închisoare penală dacă a dus la
moartea victimei.
Articolul 227-17
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2002-1138 din 9 septembrie 2002 art. 27 Monitorul Oficial din 10 septembrie
2002)
Fapta prin care tatăl sau mama legitimă, naturală sau adoptivă, se sustrage, fără motiv legitim, de la
obligaţiile sale legale până la compromiterea sănătăţii, securităţii, moralităţii sau educaţiei copilului său
minor se pedepseşte cu doi ani închisoare şi cu amenda de 30000 euro.
Articolul 227-17-1
(Legea nr. 98-1165 din 18 decembrie 1998 art. 5 Monitorul Oficial din 22 decembrie 1998)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
169
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
valabilă, în ciuda unei primi a inspectorului academiei, se pedepseşte cu şase luni închisoare şi cu amenda
de 7500 euro.
Fapta prin care directorul unei unităţi de învăţământ private fără contrat, în ciuda primirii de către
inspectorul academiei nu a luat dispoziţiile necesare pentru ca educaţia din acea unitate să fie conformă cu
obiectul instrucţiei obligatorii, cum ar fi cel care este definit de articolul L. 131 -10 din codul educaţiei, şi nu
a închis aceste clase se pedepseşte cu şase luni închisoare şi cu amenda de 7500 euro. în plus, tribu nalul
poate dispune împotriva acestuia interdicţia de a conduce sau a preda şi de asemenea închiderea unităţii.
Articolul 227-17-2
(Legea nr. 98-1165 din 18 decembrie 1998 art. 5 Monitorul Oficial din 22 decembrie 1998)
(Legea nr. 2001-504 din 12 iunie 2001 art. 13 Monitorul Oficial din 13 iunie 2001)
Persoanele juridice pot fi declarate responsabile penal, în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2, de
infracţiunile definite în articolele 227 -15 până la 227-17-1. Pedepsele date persoanelor juridice sunt:
1° Amenda, în funcţie modalităţile prevăzute de articolul 131 -38 ;
(Legea nr. 98-468 din 17 iunie 1998 art. 16 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Provocarea directă a unui minor de a folosi ilicit stupefiante se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu
amenda de 100000 euro.
Dacă este vorba de un minor de cincisprezece ani sau dacă faptele sunt comise în interiorul unei unităţi
şcolare sau educative sau, cu ocazia intrării sau ieşirilor elevilor, în vecinătatea unei asemenea unităţi,
infracţiunea definită de acest articol se pedepseşte cu şapte ani închisoare şi cu amenda de 150000 euro.
Articolul 227-18-1
(Legea nr. 96-392 din 13 mai 1996 art. 18 Monitorul Oficial din 14 mai 1996)
170
2° Pedepseşte menţionate la articolul 131 -39.
Articolul 227-18
(Legea nr. 98-468 din 17 iunie 1998 art. 16 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Provocarea directă a unui minor de a transporta, deţine, oferi sau ceda stupefiante se pedepseşte cu şapte
ani închisoare şi cu amenda de 150000 euro.
Dacă este vorba de un minor de cincisprezece ani sau dacă faptele sunt comise în interiorul unei unităţi
şcolare sau educative sau, cu ocazia intrărilor sau ieşirilor elevilor, în vecinătatea
Articolul 227-19
(Legea nr. 98-468 din 17 iunie 1998 art. 16 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Provocarea directă a unui minor pentru a consuma de obicei şi în exces băuturi alcoolice se pedepseşte cu
doi ani închisoare şi cu amenda de 4500 0 euro.
Dacă este vorba de un minor de cincisprezece ani sau dacă faptele sunt comise în interiorul unei unităţi
şcolare sau educative sau, cu ocazia intrărilor sau ieşirilor elevilor, în vecinătatea unei asemenea unităţi,
infracţiunea definită de acest articol se pedepseşte cu trei ani închisoare şi cu amenda de 75000 euro.
Articolul 227-21
(Legea nr. 98-468 din 17 iunie 1998 art. 16 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2002-1138 din 9 septembrie 2002 art. 28 Monitorul Oficial din 10 septembrie
2002)
171
2° Pedepseşte menţionate la articolul 131 -39.
Articolul 227-18
Provocarea directă a unui minor pentru a comite o crimă sau un delict se pedepseşte cu cinci ani
închisoare şi cu amenda de 150000 euro.
Dacă este vorba de un minor de cincisprezece ani, dacă minorul este provocat să comită de obicei crime
sau delicte sau dacă faptele sunt comise în interiorul unei unităţi şcolare sau
172
(Legea nr. 2002-305 din 4 martie 2002 art. 14 Monitorul Oficial din 5 martie 2002)
educative sau, cu ocazia intrărilor sau ieşirilor elevilor, în vecinătatea unei asemenea unităţi, infracţiunea
definită de acest articol se pedepseşte cu şapte ani închisoare şi cu amenda de 150000 euro.
Articolul 227-22
(Legea nr. 98-468 din 17 iunie 1998 art. 13, art. 16 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 6 VII Monitorul Oficial din 10 martie 2004)
Favorizarea sau încercarea de a favoriza corupţia unui minor se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu
amenda de 75000 euro. Aceste pedepse sunt de şapte ani închisoare şi amenda de 100000 euro dacă minorul
este mai mic de cincisprezece ani sau dacă minorul a fost pus în contact cu autorul faptelor datorită
utilizării, pentru difuzarea mesajelor cu destinaţia unui public nedeterminat, a unei reţele de telecomunicaţii
sau dacă faptele sunt comise în interiorul unei unităţi şcolare sau educative sau, cu ocazia intrărilor sau
ieşirilor elevilor, în vecinătatea unei asemenea unităţi.
Aceleaşi pedepse se aplică în special faptei, comisă de o persoană majoră, de a organiza reuniuni cu
expuneri sau relaţii sexuale la care asistă sau participă un minor.
Pedepsele sunt de zece ani închisoare şi amenda de 1 000 000 Euro dacă faptele au fost comise în bandă
organizată.
Articolul 227-23
(Legea nr. 98-468 din 17 iunie 1998 art. 17 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 6 VIII Monitorul Oficial din 10 martie 2004)
(Legea nr. 2004-575 din 21 iunie 2004 art. 44 Monitorul Oficial din 22 iunie 2004)
Fapta prin care, în vederea difuzării, se realizează, se înregistrează sau se transmite imaginea sau
reprezentarea unui minor dacă această imagine sau această reprezentare are un caracter pornografic se
pedepseşte cu trei ani închisoare şi cu amenda de 45000 euro. Tentativa se pedepseşte cu aceleaşi pedepse.
173
Oferirea sau difuzarea unei asemenea imagini sau reprezentări, prin orice fel de mijloc, importarea sau
exportarea ei, cererea importării sau exportării ei, se pedepseşte cu aceleaşi pedeps e.
Pedepsele sunt de cinci ani închisoare şi amenda de până la 75000 euro dacă a fost utilizată, pentru
difuzarea imaginii sau reprezentării minorului cu destinaţia unui public nedeterminat, o reţea de
telecomunicaţii.
Deţinerea unei asemenea imagini sau reprezentări se pedepseşte cu doi ani închisoare şi cu amenda de
30000 euro.
Infracţiunile prevăzute la al doilea, al treilea şi al patrulea aliniat se pedepsesc cu zece ani închisoare şi cu
amenda de 500 000 Euro dacă sunt comise în bandă organizată.
Dispoziţiile acestui articol se aplică şi ele imaginilor pornografice ale unei persoane al cărei aspect fizic
cel al unui minor, fără să se fi stabilit dacă această persoană avea optsprezece ani în ziua realizării sau
înregistrării imaginii.
Articolul 227-24
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
mesaj, se pedepseşte cu trei ani închisoare şi cu amenda de 75000 euro dacă acest mesaj este susceptibil de
a fi văzut sau descoperit de un minor.
Dacă infracţiunile prevăzute de acest articol sunt prezentate în presa scrisă sau audiovizuală, dispoziţiile
speciale ale legilor care guvernează aceste probleme se aplică în ceea ce priveşte determinarea persoanelor
responsabile.
Articolul 227-25
(Legea nr. 98-468 din 17 iunie 1998 art. 18 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Fapta prin care o persoană majoră exercită fără violenţă, constrângere, ameninţare sau surpriză o atingere
sexuală asupra persoanei unui minor de cincisprezece ani se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu amenda
de 75000 euro.
Articolul 227-26
(Legea nr. 94-89 din 1 februarie 1994 art. 15 Monitorul Oficial din 2 februarie 1994 în
(Legea nr. 95-116 din 4 februarie 1995 art. 121 Monitorul Oficial din 5 februarie 1995)
(Legea nr. 98-468 din 17 iunie 1998 art. 13, art. 19 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998)
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
euro:
1° Dacă este comisă de către un ascendent legitim, natural sau adoptiv sau de către orice altă persoane cu
autoritate asupra victimei ;
2° Dacă este comisă de către o persoană care abuzează de autoritatea conferită de funcţiile sale;
3° Dacă este comisă de mai multe persoane ce acţionează în calitate de autor sau de complice ;
4° Dacă minoail a fost pus în contact cu autorul faptelor graţie utilizării, pentru difuzarea mesajelor cu
destinaţia unui public nedeterminat, a unei reţele de telecomunicaţii.
Articolul 227-27
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Atingerile sexuale fără violenţă, constrângere, ameninţare sau surpriză asupra unui minor mai mare de
cincisprezece ani şi neemancipat prin căsătorie se pedepsesc cu doi ani închisoare şi cu amenda de 30000
euro:
175
1° Dacă sunt comise de către un ascendent legitim, natural sau adoptiv sau de către orice altă persoane cu
autoritate asupra victimei;
2° Dacă sunt comise de către o persoană care abuzează de autoritatea conferită de funcţiile sale;
în cazul în care infracţiunile prevăzute de articolele 227 -22, 227-23 sau 227-25 până la 227 -27 sunt
comise în străinătate de către un francez sau de către o persoană ce îşi are domiciliul obişnuit pe teritoriul
francez, legea franceză se aplică prin derogarea de la cel de -al doilea aliniat din articolul 113-6 şi
dispoziţiile din cea de -a doua frază a articolului 113 -8 nu se aplică.
Articolul 227-28
Dacă delictele prevăzute de articolele 227-18 până la 227 -21 şi 227-23 sunt comise prin presa scrisă sau
audiovizuală, dispoziţiile speciale ale legilor ce guvernează aceste probleme se aplică în ceea ce priveşte
determinarea persoanelor responsabile.
Articolul 227-28-1
(Legea nr. 98-468 din 17 iunie 1998 art. 20 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998)
(Legea nr. 2002-305 din 4 martie 2002 art. 13 Monitorul Oficial din 5 martie 2002)
Persoanele juridice pot fi declarate responsabile penal, în condiţiile prevăzute de articolul 12 1-2, de
infracţiunile definite în articolele 227 -18 până la 227-26. Pedepsele date persoanelor juridice sunt:
1° Amenda, în funcţie modalităţile prevăzute de articolul 131 -38 ; 2° Pedepseşte menţionate la 2°, 3°, 4°,
5°, 7°, 8° şi 9° din articolul 131 -39. Interdicţia menţionată la 2° din articolul 131 -39 priveşte activitatea în
exercitarea sau cu ocazia exercitării căreia a fost comisă infracţiunea.
(Legea nr. 98-468 din 17 iunie 1998 art. 21 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998)
Persoanele fizice vinovate de infracţiunile prevăzute în articolul acest capitol primesc şi următoarele
pedepse complementare:
2° Suspendarea, pentru o durată de cel mult cinci ani, a permisului de conducere, această suspendare
putând fi limitată conducerii în afara activităţii profesionale;
3° Anularea permisului de conducere cu interdicţia de a solicita emiterea unui nou permis timp de cel
mult cinci ani;
4° Interdicţia, pentru o durată de cel mult cinci ani, de a părăsi teritoriul Republicii;
5° Confiscarea obiectului care a servit sau era destinat pentru comiterea infracţiunii sau a obiectului care
este produsul acesteia, cu excepţia obiectelor susceptibile de restituire;
6° Interdicţia, fie cu titlu definitiv, fie pentru o durată de zece ani sau mai mult, de a exercita o activitate
profesională sau benevolă implicând un contact obişnuit cu minorii.
Articolul 227-30
Persoanele fizice vinovate de infracţiunile prevăzute de secţiunea 4 din acest capitol primesc şi pedeapsa
complementară de afişare sau de difuzare a deciziei prevăzute de articolul 131 -35.
Articolul 227-31
(Legea nr. 98-468 din 17 iunie 1998 art. 4 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998) Persoanele vinovate
177
asemenea condamnate la o consecinţă socio -judiciar în funcţie de modalităţile prevăzute de articolele
131-36-1 până la 131-36-8.
Articolul 311-2
Articolul 311-3
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Articolul 311-4
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 401 Monitorul Oficial din 10 martie 2004)
2° Dacă este comis de o persoană depozitară a autorităţii publice sau însărcinată cu o misiune din serviciul
public, în exercitarea sau cu ocazia exercitării funcţiilor sau misiunii sale;
3° Dacă este comis de o persoană care îşi iau pe nedrept calitatea unei persoane depozitare a autorităţii
publice sau însărcinată cu o misiune din serviciul public ;
4° Dacă este precedat, însoţit sau urmat de violenţe asupra aproapelui fără să ducă la o incapacitate totală
de muncă;
5° Dacă este facilitat de starea unei persoane a cărei vulnerabilitate specială, datorită vârstei sale, unei
boli, infirmităţi, unei deficienţe fizice sau psihice sau unei sarcini, este evidentă sau cunoscută de autor;
6° Dacă este comis într -o locuinţă sau într -un loc utilizat sau destinat pentru antrepozitul de fonduri,
valori, mărfuri sau materiale, penetrând în locuri prin şiretenie, efracţie sau escaladă ;
7° Dacă este comis într -un automobil destinat transportului de călători în comun sau într -un loc destinat
accesului la un mijloc de transport de călători în comun;
8° Dacă este precedat, însoţit sau urmat de un act de distrugere, degradare sau deteriorare;
9° Dacă este comis din cauza apartenenţei sau neapartenenţei, reală sau bănuită, a victimei la o etnie,
naţiune, rasă sau religie determinată, sau din cauza orientării sale sexuale, reale sau bănuită.
Pedepsele sunt de până la şapte ani închisoare şi amenda de până la 100000 euro dacă furtul este comis în
două din circumstanţele prevăzute de acest articol. Acestea sunt de până la zece ani închisoare şi amenda de
până la 150000 euro dacă furtul este comis în trei din aceste circumstanţe.
septembrie 2002)
Furtul se pedepseşte cu şapte ani închisoare şi cu amenda de 100000 euro dacă este comis de o persoană
majoră cu ajutorul unuia sau mai multor minori, acţionând ca aut ori sau complici.
Pedepsele sunt de până la zece ani închisoare şi amenda de 150000 euro dacă persoana majoră este ajutată
de unul sau mai mulţi minori mai mici de treisprezece ani.
Articolul 311-5
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Furtul se pedepseşte cu şapte ani închisoare şi cu amenda de 100000 euro dacă este precedat, însoţit sau
urmat de violenţe asupra aproapelui, ducând la o incapacitate totală de muncă timp de cel mult opt zile.
Articolul 311-4-1
179
Articolul 311-6
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Furtul se pedepseşte cu zece ani închisoare şi cu amenda de 150000 euro dacă este precedat, însoţit sau
urmat de violenţe asupra aproapelui ducând la o incapacitate totală de muncă mai mult de opt zile.
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunii
prevăzute de acest articol.
Furtul se pedepseşte cu cincisprezece ani închisoare penală şi cu amenda de 150000 euro dacă este
precedat, însoţit sau urmat de violenţe asupra aproapelui ducând la o mutilare sau o infirmitate permanentă.
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunii
prevăzute de acest articol.
Articolul 311-8
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Furtul se pedepseşte cu douăzeci de ani închisoare penală şi amenda de 150000 euro dacă este comis fie
cu utilizarea sau ameninţarea unei arme, fie de către o persoană ce poartă o armă autorizată sau al cărei port
este interzis.
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunii
prevăzute de acest articol.
Articolul 311-9
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
180
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Furtul în bandă organizată se pedepseşte cu cincisprezece ani închisoare penală şi cu amenda de 150000
euro.
Se pedepseşte cu douăzeci de ani închisoare penală şi amenda de 150000 euro dacă este precedat, însoţit
sau urmat de violenţe asupra aproapelui.
181
Se pedepseşte cu treizeci de ani închisoare penală şi cu amenda de 150000 euro dacă este comis fie cu
utilizarea sau ameninţarea unei arme, fie de către o persoană care poartă o armă autorizată sau al cărei port
este interzis.
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunilor
prevăzute de acest articol.
Articolul 311-9-1
(introdus de Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 12 XII Monitorul Oficial din 10
martie 2004)
Orice persoane care a încercat să comită un furt în bandă organizată prevăzut de articolul 311 -9 este
scutită de pedeapsă dacă, avertizând autoritatea administrativă sau judiciară, a permis evitarea realizării
infracţiunii şi identificarea, dacă este cazul, a celorlalţi autori sau complici.
Pedeapsa privativă de libertate dată autorului sau complicelui unui furt în bandă organizată este redusă pe
jumătate dacă, avertizând autoritatea administrativă sau judiciară, a permis de încetarea infracţiunii în curs
sau evitarea ca infracţiunea să nu ducă la moarte de om sau infirmitate permanentă şi identificarea, dacă este
cazul, a celorlalţi autori sau complici.
Articolul 311-10
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Furtul se pedepseşte cu închisoare penală pe viaţă şi cu amenda de 150000 euro dacă este precedat, însoţit
sau urmat fie de violenţe ducând la moarte, fie de torturi sau de aceste de barbarie.
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunii
prevăzute de acest articol.
Constituie, în sensul articolelor 311-4, 311-5, 311-6, 311-7, 311-9 şi 311-10, un furt urmat de violenţe
furtul în urma căruia violenţele au fost comise pentru favorizarea fugii sau ou asigurarea impunităţii unui
autor sau complice.
182
Articolul 311-11
2° în prejudiciul soţului său, cu excepţia cazului când soţii sunt separaţi sau autorizaţi să locuiască
separat.
Articolul 311-13
Articolul 311-14
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 44 XII Monitorul Oficial din 10 martie 2004 în
vigoare la 1 octombrie 2004)
Persoanele fizice vinovate de una din infracţiunile prevăzute în acest capitol primesc şi următoarele
pedepse complementare:
2° Interdicţia, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131 -27, de a exercita o funcţie publică sau
de a exercita activitatea profesională sau socială în exercitarea sau ocazia exercitării căreia infracţiunea a
fost comisă, această interdicţie fiind definitivă sau provizorie în cazurile prevăzute la articolele 311 -6 până
la 311-10 şi pentru o durată de cel mult cinci ani în cazurile prevăzute la articolele 311 -3 â 311-5 ;
3° Interdicţia de a deţine sau a purta, pentru o durată de cel mult cinci ani, a unei arme autorizate;
4° Confiscarea obiectului care a servit sau era destinat pentru comiterea infracţiunii sau a obiectului care
este produsul acesteia, cu excepţia obiectelor susceptibile d e restituire;
5° Interdicţia sejurului, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131 -31, în cazurile prevăzute de
articolele 311-6 până la 311-10 ;
183
Interdicţia teritoriului francez poate fi pronunţată în condiţiile prevăzute de articolul 131 -30, fie cu titlu
definitiv, fie pentru o durată de cel mult zece ani, împotriva oricărui străin vinovat de una din infracţiunile
definite la articolele 311-6 până la 311-10.
Articolul 311-16
Persoanele juridice pot fi declarate responsabile penal, în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2, de
infracţiunile definite în acest articol. Pedepsele date persoanelor juridice sunt:
1° Amenda, în funcţie modalităţile prevăzute de articolul 131 -38 ;
2° Pedepseşte menţionate la 2° din articolul 131 -39, cu titlu definitiv sau provizoriu în cazurile prevăzute
de articolele 311-6 până la 311-10 şi pentru o durată de cel mult cinci ani în cazurile prevăzute de articolele
Interdicţia menţionată la 2° din articolul 131 -39 priveşte activitatea în exercitarea sau cu ocazia
exercitării căreia a fost comisă infracţiunea.
Articolul 312-1
(Ordonanţa nr. 2000 -9J6 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Extorcarea este obţinerea prin violenţă, ameninţare cu violenţe sau constrângere fie a unei semnături,
angajament sau renunţări, fie revelarea unui secret, fie predarea de fonduri, de valori sau a unui bun
oarecare.
Articolul 312-2
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
184
Articolul 311-11
1° Dacă este precedată, însoţită sau urmată de violenţe asupra aproapelui ducând la o incapacitate totală
de muncă timp de cel mult opt zile;
2° Dacă este comisă în prejudiciul unei persoane a cărei vulnerabilitate specială, datorită vârstei, unei
boli, infirmităţi, unei deficienţe fizice sau psihice sau unei sarcini, este evidentă sau cunoscută de autor;
3° Dacă este comisă din cauza apartenenţei sau neapartenenţei, reale sau bănuite, a victimei la o etnie,
naţiune, rasă sau religie determinată, sau din cauza orientării sale sexuale, reale sau bănuite.
Articolul 312-3
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Extorcarea se pedepseşte cu cincisprezece ani închisoare penală şi cu amenda de 150000 euro dacă este
precedată, însoţită sau urmată de violenţe asupra aproapelui ducând la o incapacitate totală de muncă mai
mult de opt zile.
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunii
prevăzute de acest articol.
Articolul 312-4
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Extorcarea se pedepseşte cu douăzeci de ani închisoare penală şi cu amenda de 150000 euro dacă este
precedată, însoţită sau urmată de violenţe asupra aproapelui ducând la o mutilare sau o infirmitate
permanentă.
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiuni i
prevăzute de acest articol.
185
Articolul 312-5
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Extorcarea se pedepseşte cu treizeci de ani închisoare penală şi cu amenda de 150000 euro dacă este
comisă fie cu utilizarea sau ameninţarea unei arme, fie de către o persoană care poartă o armă autorizată sau
al cărei port este interzis.
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunii
prevăzute de acest articol.
Articolul 312-6
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Ea se pedepseşte cu treizeci de ani închisoare penală şi cu amenda de 150000 euro dacă este precedată,
însoţită sau urmată de violenţe asupra aproapelui ducând la o mutilare sau o infirmitate permanentă.
Ea se pedepseşte cu închisoare penală pe viaţă dacă este comisă fie cu utilizarea sau ameninţarea unei
arme, fie de către o persoană care poartă o armă autorizată sau al cărei port este interzis.
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunilor
prevăzute de acest articol.
Orice persoană care a încercat să comită o extorcare în bandă organizată prevăzută de articolul 312 -6 este
scutită de pedeapsă dacă, avertizând autoritatea administrativă sau judiciară, a permis evitarea realizării
Pedeapsa privativă de libertate dată autorului sau complicelui unei extorcări în bandă organizată este
redusă pe jumătate dacă, avertizând autoritatea administrativă sau judiciară, a permis încetarea infracţiunii
sau evitarea ca infracţiunea să ducă la moarte de om sau infirmitate permanentă şi identificarea, dacă este
cazul, a celorlalţi autori sau complici. Dacă pedeapsa dată este închisoarea penală pe viaţă, aceasta este de
douăzeci de ani.
Articolul 312-7
Articolul 312-6-1
186
Articolul 312-5
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
Extorcarea se pedepseşte cu închisoare penală pe viaţă şi cu amenda de 150000 euro dacă este precedată,
însoţită sau urmată de violenţe ducând la moarte, sau de torturi sau de acte de barbarie.
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunii
prevăzute de acest articol.
Articolul 312-7-1
(introdus de Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 6IX Monitorul Oficial din 10 martie
2004)
Neputinţa de a justifica resursele corespunzând felului său de viaţă fiind în relaţii obişnuite cu una sau
mai multe persoane ce au comis infracţiunile prevăzute la articolele 312 -6 şi 312 -7
Articolul 312-8
Constituie, în sensul articolelor 312-2, 312-3, 312-4, 312-6 şi 312-7, o extorcare urmată de violenţe
extorcarea în urma căreia au fost comise violenţe pentru favorizarea fugii sau asigurarea impunităţii unui
autor sau a unui complice.
Articolul 312-9
187
sau facilitarea justificării resurselor fictive pentru aceleaşi persoane se pedepsesc cu zece ani închisoare şi
cu amenda de 150 000 Euro.
Articolul 312-10
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Şantajul este obţinerea, ameninţând cu dezvăluirea sau imputarea faptelor capabile să aducă atingere
onoarei sau consideraţiei, fie unei semnături, angajament sau renunţare, fie dezvăluirea unui secret, fie
predarea de fonduri, de valori sa a unui bun oarecare.
Dacă autorul şantajului şi -a pus ameninţarea în execuţie, pedeapsa este de şapte ani închisoare şi amenda
de 100000 euro.
Articolul 312-12
Tentativa delictelor prevăzute de această secţiune se pedepseşte cu aceleaşi pedepse. Dispoziţiile articolului
311-12 se aplică infracţiunilor prevăzute de această secţiune.
Articolul 312-12-1
(introdus de Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 65 Monitorul Oficial din 19 martie
2003)
Fapta prin care, în reuniune şi în mod agresiv, sau sub ameninţarea unui animal periculos, se solicită, pe
drumul public, predarea de fonduri, de valori sau a unui bun se pedepseşte cu şase luni închisoare şi cu
amenda de 3 750 Euro.
Articolul 312-11
188
sau facilitarea justificării resurselor fictive pentru aceleaşi persoane se pedepsesc cu zece ani închisoare şi
cu amenda de 150 000 Euro.
persoanelor juridice
Articolul 312-13
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 44 XIII Monitorul Oficial din 10 martie 2004 în
vigoare la 1 octombrie 2004)
Persoanele fizice vinovate de u na din infracţiunile prevăzute în acest capitol primesc şi următoarele
pedepse complementare:
2° Interdicţia, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131 -27, de a exercita o funcţie publică sau
de a exercita activitatea profesională sau socială în exercitarea sau cu ocazia exercitării căreia a fost comisă
infracţiunea, această interdicţie fiind definitivă sau provizorie în cazurile prevăzute la articolele 312 -3 până
la 312-7 şi pentru o durată de cel mult cinci ani în cazurile prevăzute la articolele 312 -1, 312-2 şi 312-10 ;
3° Interdicţia de a deţine sau a purta, pentru o durată de cel mult cinci ani, o armă autorizată;
4° Confiscarea obiectului care a servit sau era destinat comiterii infracţiunii sau a obiectului care este
Articolul 312-14
Interdicţia teritoriului francez poate fi pronunţată în condiţiile prevăzute de articolul 131 -30, fie cu titlu
definitiv, fie pentru o durată de cel mult zece ani, împotriva oricărui străin vinovat de una din infracţiunile
189
sau facilitarea justificării resurselor fictive pentru aceleaşi persoane se pedepsesc cu zece ani închisoare şi
cu amenda de 150 000 Euro.
Articolul 312-15
Persoanele juridice pot fi declarate responsabile penal, în condiţiile prevăzute de articolul 121-2, de
infracţiunile definite în acest capitol. Pedepsele date persoanelor juridice sunt:
Articolul 313-1
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Escrocheria este fapta, fie prin utilizarea unui nume fals sau a unei calităţi false, fie prin abuzul unei calităţi
reale, fie prin utilizarea de manevre frauduloase, prin care se înşeală o persoană fizică sau juridică şi p rin
care este determinată astfel, în prejudiciul său sau în prejudiciul unui terţ, să predea fondurile, valorile sau
un bun oarecare, să furnizeze un serviciu sau să consimtă un act producând o obligaţie sau descărcare.
Articolul 313-2
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial du 22 septembrie
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 6 X Monitorul Oficial din 10 martie 2004)
Articolul 312-11
190
sau facilitarea justificării resurselor fictive pentru aceleaşi persoane se pedepsesc cu zece ani închisoare şi
cu amenda de 150 000 Euro.
Pedepsele sunt de până la şapte ani închisoare şi amenda de până la 750000 euro dacă escrocheria este
realizată:
2° De către o persoană care îşi ia pe nedrept calitate unei persoane depozitară a autorităţii publice sau
însărcinată cu o misiune din serviciul public ;
3° De către o persoană care face apel la public în vederea emiterii de titluri sau în vederea colectării de
fonduri în scopuri de într-ajutorare umanitară sau socială ;
4° în prejudiciul unei persoane a cărei vulnerabilitate specială, datorită vârstei, unei boli, infirmităţi, unei
deficienţe fizice sau psihice sau unei sarcini, este evidentă sau cunoscută de autor.
Pedepsele sunt de zece ani închisoare şi amenda de până la 1 000 000 Euro dacă escrocheria este comisă
în bandă organizată.
Articolul 313-3
Articolul 313-5
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Şterpelirea este fapta prin care o persoană care se ştie că este în imposibilitatea absolută de plată sau care
este determinată sa nu plătească:
1° Serveşte băuturi sau alimente într -o unitate care vinde băuturi sau alimente ;
Articolul 312-11
191
1° De către o persoană depozitară a autorităţii publice sau însărcinată cu o misiune din serviciul public, în
exercitarea sau cu ocazia exercitării funcţiilor sau misiunii sale;
3° Serveşte carburanţi sau lubrifianţi cu care îşi alimentează toate rezervoarele sau o parte din
rezervoarele unui automobil de la profesionişti de distribuţie;
Articolul 313-6
(Legea nr. 2000-642 din 10 iulie 2000 art. 16 Monitorul Oficial din 11 iulie 2000)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Fapta prin care, într-o adjudecare publică, prin cadouri, promisiuni, înţelegeri sau orice alt mijloc
fraudulos, se dispersează un licitant sau se limitează licitaţiile sau prezentările, se pedepseşte cu şase luni
închisoare şi cu amenda de 22500 euro. Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse fapta prin care se acceptă
asemenea daruri sau promisiuni.
1° Fapta prin care, într- o adjudecare publică, se împiedică sau se tulbură libertatea licitaţiilor sau
2° Fapta prin care se începe sau se participă, după o adjudecare publică, la o scoatere la licitaţie fără
sprijinul funcţionarului ministerial competent sau al unei societăţi de vânzări voluntare de mobilă la
licitaţiile publice.
Fapta prin care se pune la dispoziţia unui terţ, în vederea stabilirii locuinţei sale prin vărsarea unei
contribuţii sau furnizarea vreunui avantaj în natură, un bun imobiliar ce aparţine aproapelui, fără să poată
justifica autorizarea proprietarului sau a titularului dreptului de folosinţă al acestui bun, se pedepseşte cu un
an închisoare şi cu amenda de 15 000 Euro.
192
(introdus de Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 57 1° Monitorul Oficial din 19
martie 2003)
persoanelor juridice
Articolul 313-7
(Legea nr. 2001-504 din 12 iunie 2001 art. 21 Monitorul Oficial din 13 iunie 2001)
(Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 57 2° Monitorul Oficial din 19 martie 2003)
Persoanele fizice vinovate de unul din delictele prevăzute în articolele 313 -1, 313-2, 313-6 şi 313 -6-1
primesc şi următoarele pedepse complementare:
2° Interdicţia, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131 -27, de a exercita o funcţie publică sau
de a exercita activitatea profesională sau socială în exercitarea sau ocazia exercitării căreia infracţiunea a
fost comisă, pentru o durată de cel mult cinci ani;
3° închiderea, pentru o durată de cel mult cinci ani, a unităţilor sau a uneia sau mai multor unităţi ale
întreprinderii ce a servit la comiterea faptelor incriminate;
4° Confiscarea obiectului care a servit sau era destinat pentru comiterea infracţiunii sau a obiectului care
este produsul acesteia, cu excepţia obiectelor susceptibile de restituire;
Articolul 313-8
(Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 57 3° Monitorul Oficial din 19 martie 2003)
Persoanele fizice vinovate de unul din delictele prevăzute la articolele 313 -1, 313-2, 313-6 şi 313-6-1
primesc de asemenea excluderea din pieţele publice pentru o durată de cel mult cinci ani.
193
(introdus de Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 57 1° Monitorul Oficial din 19
martie 2003)
Articolul 313-9
(Legea nr. 2001-504 din 12 iunie 2001 art. 21 Monitorul Oficial din 13 iunie 2001)
(Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 57 4° Monitorul Oficial din 19 martie 2003)
Persoanele juridice pot fi declarate responsabile penal, în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2, de
infracţiunile definite la articole le 313-1 până la 313-3 şi la articolul 313 -6-1. Pedepsele date persoanelor
juridice sunt:
Abuzul de încredere este fapta prin care o persoană deturnează, în prejudiciul aproapelui, fonduri, valori
sau un bun oarecare care i-au fost încredinţate şi pe care a acceptat în schimb să le restituie, să le
reprezinte sau se le folosească într -un anumit scop.
Articolul 314-2
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 51 Monitorul Oficial din 10 martie 2004)
Pedepsele sunt de până la şapte ani închisoare şi amenda de până la 750000 euro dacă abuzul de încredere
este realizat:
1° De către o persoană care face apel la public pentru a obţine restituirea de fonduri sau de valori fie
pentru sine, fie ca conducător sau presupus de drept sau de fapt al unei întreprinderi industriale sau
comerciale ;
194
Articolul 314-1
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2° De către orice altă persoană care, în mod obişnuit, se consacră sau îşi oferă sprijinul, chiar şi cu titlu
accesoriu, la operaţiunile ce privesc bunurile terţilor în contul cărora aceasta îşi acoperă fonduri sau valori;
3° în prejudiciul unei asociaţii care face apel la public în vederea colectării fonduri în scopuri de
într-ajutorare umanitară sau socială ;
4° în prejudiciul unei persoane a cărei vulnerabilitate specială, datorită vârstei sale, unei boli, infirmităţi,
unei deficienţe fizice sau psihice sau unei sarcini, este evidentă sau cunoscută de autor.
Pedepsele sunt de până la zece ani închisoare şi amenda de până la 1500000 euro dacă abuzul de încredere
este realizat de un mandatare de justiţie sau de un funcţionar public sau ministerial fie în exercitarea sau cu
Articolul 314-4
Articolul 314-5
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Fapta prin care debitor, un împrumutător sau un terţ donator de gaj, distruge sau deturnează obiectul pus ca
gaj se pedepseşte cu trei ani închisoare şi cu amenda de 375000 euro. Tentativa infracţiunii prevăzute de
acest articol se pedepseşte cu aceleaşi pedepse.
Articolul 314-6
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
195
în garanţia drepturilor unui creditor şi încredinţat în grija sa sau a unui terţ se pedepseşte cu trei ani
închisoare şi cu amenda de 375000 euro. Tentativa infracţiunii prevăzute în acest articol se pedepseşte cu
aceleaşi pedepse.
Articolul 314-7
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Fapta prin care un debitor, chiar înainte de decizia judiciară de constatare a datoriei sale, organizează sau
îi agravează insolvabilitatea fie mărind pasivele sau diminuând activele din patrimoniul său, fie diminuând
sau disimulând toate sau o parte din veniturile sale, fie disimulând câteva din bunurile sale, în vederea
sustragerii de la execuţia unei condamnări de natură patrimonială pronunţată de o jurisdicţie represivă sau,
în materie delictuală, cvasi-delictuală sau de alimente, pronunţată de o jurisdicţie civilă, se pedepseşte cu
trei ani închisoare şi cu amend a de 45000 euro.
Comite aceleaşi delict conducătorul de drept sau de fapt al unei persoane juridice care organizează sau
agravează insolvabilitatea acesteia în condiţiile definite în aliniatul precedent în vederea sustragerii de la
obligaţiile pecuniare ce rezultă dintr-o condamnare pronunţată în materie penală, delictuală sau
cvasi-delictuală.
Articolul 314-8
Jurisdicţia poate decide ca persoana condamnată drept complice la infracţiunea definită la articolul 314 -7
să fie obligată solidar, în limita fo ndurilor sau a valorii venale a bunurilor primite cu titlu gratuit sau oneros,
la datoriile pecuniare ce rezultă din condamnarea de la execuţia căreia autorul infracţiunii a vrut să se
sustragă.
Dacă condamnarea de natură patrimonială a fost pronunţată de o jurisdicţie represivă, tribunalul poate
decide ca pedeapsa pe care el o pronunţă să nu se confunde cu cea care a fost pronunţată anterior.
Prescrierea acţiunii publice nu curge decât la condamnarea de la execuţia căreia debitorul a vrut să se
sustragă; totuşi, ea nu curge decât de la ultima uneltire ce a avut ca obiect organizarea sau agravarea
insolvabilităţii debitorului dacă ultima uneltire are loc după această condamnare.
Articolul 314-9
196
Pentru aplicarea articolului 314-7, deciziile judiciare şi convenţiile omologate judiciar privind obligaţia
de a-şi vărsa prestaţiile, subvenţiile sau contribuţiile în contul căsătoriei sunt asimilate cu condamnările la
plata de alimente.
persoanelor juridice
Articolul 314-10
Persoanele fizice vinovate de unul din delictele prevăzute în articolele 314 -1, 314-2 şi 314-3 primesc şi
următoarele pedepse complementare:
2° Interdicţia, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131 -27, de a exercita o funcţie publică sau
de a exercita activitatea profesională sau socială în exercitarea sau ocazia exercitării căreia infracţiunea a
fost comisă, pentru o durată de cel mult cinci ani;
3° închiderea, pentru o durată de cel mult cinci ani, a unităţilor sau a uneia sau mai multor unităţi ale
6° Confiscarea obiectului care a servit sau era destinat pentru comiterea infracţi unii sau a obiectului care
este produsul acesteia, cu excepţia obiectelor susceptibile de restituire;
7° Afişarea sau difuzarea deciziei pronunţate, în condiţiile prevăzute de articolul 131 -35.
Articolul 314-11
Persoanele fizice vinovate de unul din delictele prevăzute la articolele 314 -5, 314-6 şi 314-7 primesc şi
1° Confiscarea obiectului care a servit sau era destinat comiterii infracţiunii sau a obiectului care este
produsul acesteia, cu excepţia obiectelor susceptibile de restituire;
2° Afişarea sau difuzarea deciziei pronunţate în condiţiile prevăzute de articolul 131 -35.
Articolul 314-12
197
Persoanele juridice pot fi declarate responsabile penal, în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2, de
infracţiunile definite la articolele 314-1 şi 314 -2. Pedepsele date persoanelor juridice sunt:
Persoanele juridice pot fi declarate responsabile penal, în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2, de
infracţiunile definite la articolele 314 -5, 314-6 şi 314-7. Pedepsele date persoanelor juridice sunt:
1° Amenda, în funcţie modalităţile prevăzute de articolul 131 -38 ; 2° Pedepseşte
menţionate în articolul 131 -39.
Articolul 321-1
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Dosirea este fapta prin care se disimulează, se deţine sau se transmite un lucru, sau de a face pe
intermediarul pentru a-1 transmite, ştiind că acel lucru provine dintr -o crimă sau un delict.
Constituie de asemenea dosire fapta prin care, în cunoştinţă de cauză, se beneficiază, prin orice mijloc, de
produsului unei crime sau al unui delict.
Articolul 321-2
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Dosirea se pedepseşte cu zece ani închisoare şi cu amenda de 750000 euro: 1° Dacă este
comisă în mod obişnuit sau utilizând facilităţile pe care le procură exercitarea unei activităţi profesionale;
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Pedepsele cu amenda prevăzute de articolele 321 -1 şi 321-2 pot fi mărite peste 375000 euro până la
jumătate din valoarea bunurilor dosite.
Articolul 321-4
Dacă infracţiunea din care provine bunul dosit se pedepseşte cu o pedeapsă privativă de libertate de o
durată mai mare decât cea a închisorii dată în aplicarea articolelor 321 -1 sau 321-2, dositorul primeşte
pedepsele ataşata infracţiunii de care a avut cunoştinţă şi, dacă această infracţiune este însoţită de
circumstanţe agravante, primeşte pedepsele ataşate singurelor circumstanţe de care a avut cunoştinţă.
Articolul 321-5
Dosirea este asimilată, în privinţa recidivei, cu infracţiunea din care provine bunul dosit. Secţiunea 2 :
Articolul 321-6
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Fapta prin care o persoană cu autoritate asupra unui minor care trăieşte cu ea şi comite de
199
obicei infracţiuni sau delicte împotriva bunurilor aproapelui nu poate să justifice resursele ce corespund
modului său de viaţă, se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu amenda de 375000 euro. Amenda poate fi
mărită peste 375000 euro până la jumătatea valorii bunurilor dosite.
Articolul 321-7
(Legea nr. 92-1336 din 16 decembrie 1992 art. 362 şi 373 Monitorul Oficial din 23 decembrie 1992
în vigoare la 1 martie 1994)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Se pedepseşte cu zece luni închisoare şi cu amenda de 30000 euro fapta prin care o persoană a cărei
activitate profesională înseamnă vânzarea de obiecte mobiliare folosite sau achiziţionate de la alte persoane
decât cele care le fabrică sau le comercializează, omite, inclusiv din neglijenţă, să ţină zilnic, în condiţiile
prevăzute de decret în Consiliul de Stat, un registru care să cuprindă o descriere a obiectelor achiziţionate
sau deţinute în vedrea vânzării sau schimbului şi care să permită identificarea acestor obiecte cât şi cea a
persoanelor care i le-au vândut sau adus în schimb.
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse fapta prin care o persoană, cu excepţia funcţionarilor publici sau
ministeriali, care organizează, într-un loc public sau deschis publ icului, o manifestare în vederea vânzării
sau schimbului de obiecte menţionate în aliniatul precedent, omite, inclusiv din neglijenţă, să ţină zilnic, în
condiţiile prevăzute prin decret în Consiliul de Stat, un registru care să permită identificarea vânză torilor.
Dacă activitatea profesională definită la primul aliniat este exercitată de o persoane juridică, sau dacă
organizatorul manifestării prevăzute în al doilea aliniat este o persoană juridică, obligaţia de a ţine registrul
îi revine conducătorilor ac estei persoane juridice.
Articolul 321-8
200
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Se pedepseşte cu şase luni închisoare şi cu amenda de 30000 euro fapta prin care o persoană menţionată în
aliniatul precedent trece în registrul prevăzut de acest articol menţiuni inexacte.
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse fapta prin care această persoană refuză să prezinte acest registru
autorităţii competente.
persoanelor juridice
Articolul 321-9
Persoanele fizice vinovate de infracţiunile prevăzute în acest capitol primesc de asemenea următoarele
pedepse complementare:
2° Interdicţia, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131 -27, de a exercita o funcţie publică sau
de a exercita activitatea profesională sau socială în exercitarea sau cu ocazia exercitării căreia a fost comisă
infracţiunea, această interdicţie fiind definitivă sau temporară în cazurile prevăzute de articolele 321 -2 şi
321-4 şi pentru o durată de cel mult cinci ani în cazurile prevăzute de articolele 321 -1, 321-6, 321-7 şi 321-8
3° închiderea unităţilor sau uneia sau mai multor unităţi ale întreprinderii ce a servit la comiterea faptelor
incriminate, această închidere fiind definitivă sau temporară în cazurile prevăzute de articolele 321 -2 şi
321-4 şi pentru o durată de cel mult cinci ani în cazurile prevăzute de articolele 321 -1, 321-6, 321-7 şi 321-8
4° Excluderea de pe pieţele publice cu titlu definitiv sau temporar în cazurile prevăzute de articolele 321 -2
şi 321-4 şi pentru o durată de cel mult cinci ani în cazurile prevăzute la articolele 321 -1, 321-6, 321-7 şi
321-8 ;
6° Confiscarea obiectului care a servit sau era destinat comiterii infracţiunii sau a obiectului care este
produsul acesteia, cu excepţia obiectelor susceptibile de restituire;
7° Confiscarea uneia sau mai multor arme al căror proprietar este cel condamnat sau la dispoziţia căruia se
află acesta;
8° Interdicţia de sejur, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131 -31, în cazurile prevăzute de
articolele 321-1 până la 321 -4 ;
201
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
9° Afişarea sau difuzarea deciziei pronunţate în condiţiile prevăzute de articolul 131 -35.
Articolul 321-10
In cazurile prevăzute la articolele 321 -1 până la 321-4, pot fi de asemenea pronunţate celelalt e pedepse
complementare date pentru crimele sau delictele din care provine bunul dosit.
Articolul 321-11
Interdicţia teritoriului francez poate fi pronunţată în condiţiile prevăzute de articolul 131 -30, fie cu titlu
definitiv, fie pentru o durată de cel mult zece ani, împotriva oricărui străin vinovat de una din infracţiunile
definite la articolul 321-2.
Articolul 321-12
Persoanele juridice pot fi declarate responsabile penal, în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2, de
infracţiunile definite în articolele 321-1 până la 321 -4, 321-7 şi 321-8. Pedepsele date persoanelor juridice
sunt:
3° în cazurile prevăzute de articolele 321 -7 şi 321-8, pedepsele menţionate la 2°, 4°, 5°, 6°, 7°, 8° şi 9° din
articolul 131-39.
Interdicţia menţionată la 1° din articolul 131 -37 priveşte activitatea în exercitarea sau cu ocazia
exercitării căreia a fost comisă infracţiunea.
202
2° în cazurile prevăzute de articolele 321 -1 până la 321 -4, pedepsele menţionate la articolul 131 -39 ;
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
(Legea nr. 2002-1138 din 9 septembrie 2002 art. 24 Monitorul Oficial din 10 septembrie
2002)
Distragerea, degradarea sau deteriorarea unui bun ce aparţine aproapelui se pedepseşte cu doi ani
închisoare şi cu amenda de 30000 euro, dacă nu a rezultat decât o daună uşoară.
Trasarea de inscripţii, semne sau desene, fără autorizaţie prealabilă, pe faţade, automobile, dramuri
publice sau pe mobilier urban se pedepseşte cu amenda de 3750 euro şi cu o pedeapsă de muncă de interes
general dacă nu a rezultat decât o daună uşoară.
Articolul 322-2
(Legea nr. 95-877 din 3 august 1995 art. 26 Monitorul Oficial din 4 august 1995)
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2003-88 din 3 februarie 2003 art. 8 Monitorul Oficial din 4 februarie 2003)
Infracţiunea definită la primul aliniat din articolul 322-1 se pedepseşte cu trei ani închisoare şi cu amenda
de 45000 euro şi cea definită la al doilea aliniat din acelaşi articol cu amenda de 7500 euro şi cu o pedeapsă
de muncă de interes general, dacă bunul distrus, degrada t sau deteriorat este :
1° Destinat utilităţii sau decorării publice şi aparţine unei persoane publice sau însărcinate cu o misiune
3° Un imobil sau un obiect mo bilier clasat sau înscris, o descoperire arheologică făcută au ]n cursul
săpăturilor arheologice sau întâmplător, un teren conţinând vestigii arheologice sau un obiect păstrat sau
depozitat într-un muzeu din Franţa sau în muzeele, bibliotecile sau arhivele ce aparţin unei persoane
4° Un obiect prezentat la o expoziţie cu caracter istoric, cultural sau ştiinţific, organizată de către o
persoană publică, însărcinată cu un serviciu public sau recunoscută de utilitate publică.
203
2° în cazurile prevăzute de articolele 321 -1 până la 321 -4, pedepsele menţionate la articolul 131 -39 ;
în cazul prevăzut la 3° din acest articol, infracţiunea este de asemenea constituită dacă autorul său este
proprietarul bunului distrus, degradat sau deteriorat.
Dacă infracţiunea definită la primul aliniat d in articolul 322-1 este comisă din cauza apartenenţei sau
neapartenenţei, reale sau bănuite, a persoanei proprietare sau utilizatore a acestui bun la o etnie, naţiune,
rasă sau religie determinată, pedepsele date sunt de asemenea de până la trei ani închisoare şi amenda de
până la 45 000 Euro.
(Legea nr. 96-647 din 22 iulie 1996 art. 13 Monitorul Oficial din 23 iulie 1996)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2002-1138 din 9 septembrie 2002 art. 24 Monitorul Oficial din 10 septembrie
2002)
(Legea nr. 2003-88 din 3 februarie 2003 art. 9 Monitorul Oficial din 4 februarie 2003)
Infracţiunea definită la primul aliniat din articolul 322 -1 se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu
amenda de 75000 euro şi cea definită la cel de -al doilea aliniat din acelaşi articol cu amenda de 15000 euro
şi cu o pedeapsă de muncă de interes general :
1° Dacă este comisă de mai multe persoane ce acţionează în calitate de autor sa u de complice;
2° Dacă este facilitată de starea unei persoane a cărei vulnerabilitate specială, datorită vârstei sale, unei
boli, infirmităţi, unei deficienţe fizice sau psihice sau unei sarcini, este evidentă sau cunoscută de autor;
3° Dacă este comisă în prejudiciul unui magistrat, a unui jurat, avocat, funcţionar public sau ministerial, a
unui militar din jandarmerie, a unui funcţionar al poliţiei naţionale, de la vamă, din administraţia
penitenciară sau de către orice altă persoană depozitară a autorităţii publice sau însărcinată cu o misiune din
serviciul public, în vederea influenţării comportamentului său în exercitarea funcţiilor sau misiunii;
4° Dacă este comisă în prejudiciul unui martor, a unei victime sau a unei părţi civile, fie pentru
împiedicarea denunţării faptei, plângerii sau dării în judecată, fie având în vedere denunţarea, plângerea sau
depoziţia;
5° Dacă este comis într-o locuinţă sau într -un loc utilizat sau destinat pentru antrepozitul de fonduri,
valori, mărfuri sau materiale, penetrând în locuri prin şiretenie, efracţie sau escaladă ;
204
Articolul 322-3
Dacă infracţiunea definită la primul aliniat din articolul 322 -1 este comisă împotriva unui loc de cult,
unei unităţi şcolare, educative sau de timp liber sau a unui automobil ce transportă copii, pedep sele date
sunt de asemenea de până la cinci ani închisoare şi amenda de până la 75 000 Euro.
Articolul 322-4
Articolul 322-4-1
(introdus de Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 53 1° Monitorul Oficial din 19
martie 2003)
Instalarea în reuniune, în vederea stabilirii unei locuinţe, chiar şi temporară, pe un teren ce aparţine fie
unei comune care s-a conformat obligaţiilor ce îi incumbă în virtutea schemei judeţene prevăzute de
articolul 2 din legea nr. 2000- 614 din 5 iulie 2000 cu privire la primirea şi locuirea oamenilor din călătorie
sau care nu este înscrisă în această schemă, fie unui alt proprietar altul decât o comună, fără să fie în măsură
să-şi justifice autorizarea sau cea a titularului dreptului de utilizare a terenului, se pedepseşte cu şase luni
închisoare şi cu amenda de 3 750 Euro.
Dacă instalarea se face cu ajutorul automobilelor, se poate trece la sechestrarea lor, cu excepţia
automobilelor destinate locuinţei, în vederea confiscării lor de jurisdicţia penală.
Articolul 322-5
205
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 31 Monitorul Oficial din 10 martie 2004)
Distrugerea, degradarea sau deteriorarea involuntară a unui bun ce aparţine aproapelui printr -o explozie
sau un incendiu provocat din lipa unei obligaţii de securitate sau de prudenţă impusă de lege sau regulament
se pedepseşte cu un an închisoare şi cu amenda de 15000 euro.
în caz de încălcare deliberată a unei obligaţii speciale de securitate sau de prudenţă prevăzută de lege sau
regulament, pedepsele date sunt de doi ani închisoare şi amenda de până la 30000 euro.
Dacă este vorba de incendierea unor păduri, stepe, plantaţii sau reîmpăduriri ale aproapelui, pedepsele
sunt de până la doi ani închisoare şi amenda de până la 30 000 Euro în cazul prevăzut de primul aliniat, şi de
trei ani închisoare şi amenda de până la 45 000 Euro în cazul prevăzut de al doilea aliniat.
Dacă acest incendiu a apărut în condiţiile în stare că expună persoanele la o vătămare corporală sau să
creeze o daună ireversibilă mediului, pedepsele sunt de până la trei ani închisoare şi amenda de până la 45
000 Euro în cazul prevăzut de primul aliniat, şi până la cinci ani închisoare şi amenda de până la 100 000
Euro în cazul prevăzut de al doilea aliniat.
Dacă incendiul a provocat aproapelui o incapacitate totală de muncă timp de cel mult opt zile, pedepsele
sunt de până la cinci ani închisoare şi amenda de 75 000 Euro în cazul prevăzut de primul aliniat, şi la şapte
ani închisoare şi amenda de 100 000 Euro în cazul prevăzut de al doilea aliniat.
Dacă a provocat moartea uneia sau mai multor persoane, pedepsele sunt de până la şapte ani închisoare şi
amenda de 100 000 Euro în cazul prevăzut de primul aliniat, şi de zece ani închisoare şi amenda de 150 000
Euro în cazul prevăzut de al doilea aliniat.
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 32 I Monitorul Oficial din 10 martie 2004)
Distrugerea, degradarea sau deteriorarea unui bun ce aparţine aproapelui prin efectul unei substanţe
explozive, a unui incendiu sau a oricărui alt mijloc în stare să creeze un pericol pentru persoane se
Dacă este vorba de incendierea de păduri, stepe, desişuri, plantaţii sau reîmpăduriri ale aproapelui în
condiţii în stare să expună persoanele la o vătămare corporală sau să creeze o daună ireversibilă mediului,
pedepsele sunt de până la cincisprezece ani închisoare penală şi amenda de până la 150 000 Euro.
Articolul 322-6-1
(introdus de Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 7 Monitorul Oficial din 10 martie
2004)
Articolul 322-6
206
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Difuzarea prin orice mijloc, cu excepţia destinaţiei profesioniştilor, a procedeelor ce permit fabricarea de
motoare de distrugere făcute din praf sau dintr -o substanţă explozivă, din materii nucleare, biologice sau
chimice, sau din orice alt produs destinat utilizării domestice, industriale sau agricole, se pedepseşte cu un
Articolul 322-7
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Dacă este vorba de incendiu de păduri, stepe, desişuri, plantaţii sau reîmpăduriri ale aproapelui, pedepsele
sunt de până la douăzeci de ani închisoare penală şi amenda de până la 200 000 Euro.
Articolul 322-8
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2003-88 din 3 februarie 2003 art. 10 Monitorul Oficial din 4 februarie 2003)
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 32 III Monitorul Oficial din 10 martie 2004)
Infracţiunea definită la articolul 322 -6 se pedepseşte cu douăzeci de ani închisoare penală şi cu amenda de
150000 euro:
2° Dacă a provocat aproapelui o incapacitate totală de muncă mai mult de opt zile.
Articolul 322-6
207
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
3° Dacă este comisă din cauza apartenenţei sau neapartenenţei, reale sau bănuite, a persoanei proprietare
sau utilizatoare a bunului la o etnice etnie, naţiune, rasă sau o religie determinată.
Dacă este vorba de incendierea de păduri, stepe, desişuri, plantaţii sau reîmpăduriri ale aproapelui,
pedepsele sunt de până la treizeci de ani închisoare penală şi amenda de până la 200 000 Euro.
Articolul 322-6
208
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunilor
prevăzute de acest articol.
Articolul 322-9
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 32 IV Monitorul Oficial din 10 martie 2004)
Infracţiunea definită la articolul 322 -6 se pedepseşte cu treizeci de ani închisoare penală şi cu amenda de
150000 euro dacă a provocat aproapelui o mutilare sau o infirmitate permanentă.
Dacă este vorba de incendierea de păduri, stepe, desişuri, plantaţii sau reîmpăduriri ale aproapelui,
pedepsele sunt de închisoare penală pe viaţă şi amenda de până la 200 000 Euro.
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunii
prevăzute de acest articol.
Articolul 322-10
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunii
prevăzute de acest articol.
209
Articolul 322-11
Articolul 322-12
(Legea nr. 92-1336 din 16 decembrie 1992 art. 363 şi 373 Monitorul Oficial din 23 decembrie 1992
în vigoare la 1 martie 1994)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Ameninţarea cu comiterea unei distrugeri, degradări sau deteriorări periculoase pentru persoane se
pedepseşte cu zece luni închisoare şi cu amenda de 7500 euro dacă este fie reiterată, fie materializată
printr-un document, o imagine sau orice alt obiect.
Articolul 322-13
(Legea nr. 92-1336 din 16 decembrie 1992 art. 363 şi 373 Monitorul Oficial din 23 decembrie 1992
în vigoare la 1 septembrie 1993)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Ameninţarea, prin orice fel de mijloc, cu comiterea unei distrugeri, degradări sau deteriorări se
pedepseşte cu un an închisoare şi cu amenda de 15000 euro dacă este făcută cu ordinul de a îndeplini o
condiţie.
Articolul 322-14
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Comunicarea sau divulgarea unei informaţii false în scopul de determina să se creadă că o distrugere, o
degradare sau o deteriorare periculoasă pentru persoane va fi sau a fost comisă se pedepseşte cu
doi ani închisoare şi cu amenda de 30000 euro.
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse comunicarea sau divulgarea unei informaţii false care face să se creadă
că o nenorocire ester în stare că provoace intervenţia inutilă a ajutoarelor.
persoanelor juridice
Articolul 322-15
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 44 XIV Monitorul Oficial din 10 martie 2004 în
vigoare la 1 octombrie 2004)
Persoanele fizice vinovate de una din infracţiunile prevăzute în acest capitol primesc şi următoarele
pedepse complementare:
131-26 ;
2° Interdicţia, în funcţie de modalităţile prevăzute la articolul 131 -27, de a exercita o funcţie publică sau
de a exercita activitatea profes ională sau socială în exercitarea sau cu ocazia exercitării căreia a fost comisă
infracţiunea, această interdicţie fiind definitivă sau provizorie în cazurile prevăzute de articolele 322 -6 până
la 322-10 şi pentru o durată de cel mult cinci ani în cazurile prevăzute la articolele 322-1, 322-2, 322-3,
4° Interdicţia de sejur, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131 -31, în cazurile prevăzute de
articolele 322-7 până la 322 -10 ;
Articolul 322-15-1
(introdus de Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 53 2° Monitorul Oficial din 19
martie 2003)
Persoanele fizice vinovate de infracţiunea prevăzută la articolul 322 -4-1 primesc următoarele pedepse
complementare:
Articolul 322-16
Interdicţia teritoriului francez poate fi pronunţată în condiţiile prevăzute de articolul 131 -30, fie cu titlu
definitiv, fie pentru o durată de cel mult zece ani, împotriva oricărui străin vinovat de una din infracţiunile
definite la articolele 322-7 până la 322-10.
Articolul 322-17
Persoanele juridice pot fi declarate penal responsabile în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2 de
infracţiunile definite în acest capitol.
2° Pedepsele menţionate la 2° din articolul 131 -39, pentru o durată de cel mult cinci ani în cazurile
prevăzute de articolele 322 -1, 322-3, 322-5, 322-12, 322- 13 şi 322-14 şi fără limitare de durată în cazurile
prevăzute de articolele 322 -6 până la 322-10.
Interdicţia menţionată la 2° la articolul 131 -39 priveşte activitatea în exercitarea sau cu ocazia exercitării
căreia a fost comisă infracţiunea.
CAPITOLUL III: Atingeri aduse sistemelor de prelucr are automată a datelor
212
3° Interdicţia de a deţine sau a purta, pentru o durată de cel mult cinci ani, o armă autorizată;
Articolul 323-1
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2004-575 din 21 iunie 2004 art. 451 Monitorul Oficial din 22 iunie 2004)
Accesul sau păstrarea în mod fraudulos într -un sistem întreg sau parţial de prelucrare automată de date se
pedepseşte cu doi ani închisoare şi cu amenda de 30000 euro .
Dacă rezultă fie suspendarea sau modificarea datelor incluse în sistem, fie o alterare a funcţionării acestui
sistem, pedeapsa este de trei ani închisoare şi amenda de 45000 euro.
Articolul 323-2
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2004-575 din 21 iunie 2004 art. 45II Monitorul Oficial din 22 iunie 2004)
împiedicarea sau deformarea funcţionării unui sistem de prelucrare automată de date se pedepseşte cu
cinci ani închisoare şi cu amenda de 75000 euro.
1° Amenda, conform modalităţilor prevăzute de articolul 131 -38 ;
213
Articolul 323-3
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2004-575 din 21 iunie 2004 art. 45 III Monitorul Oficial din 22 iunie 2004)
Introducerea frauduloasă a datelor într -un sistem de prelucrare automată sau suprimarea sau modificarea
frauduloasă a datelor pe care conţine se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu amenda de 75000 euro.
Articolul 323-3-1
(introdus de Legea nr. 2004-575 din 21 iunie 2004 art. 461 Monitorul Oficial din 22 iunie
2004)
Importarea, deţinerea, oferirea, cedarea, punerea la dispoziţie, fără vreun anumit motiv, a unui
echipament, instrument, program informatic sau a vreunei date concepute sau special adaptate pentru
comiterea uneia sau mai multor infracţiuni prevăzute de articolele 323 -1 până la 323 -3 se pedepseşte cu
pedepsele prevăzute respectiv pentru această infracţiune sau pentru infracţiunea cel mai grav reprimată.
Articolul 323-4
(Legea nr. 2004-575 din 21 iunie 2004 art. 46II Monitorul Oficial din 22 iunie 2004)
Participarea la o grupare formată sau la o înţelegere stabilită în vederea pregătirii, caracterizată de unul
sau mai multe fapte materiale, a uneia sau mai multor infracţiuni prevăzute de articolele 323 -1 până la
323-3-1 se pedepseşte cu pedepsele prevăzute pentru această infracţiune sau pentru infracţiunea cel mai
grav reprimată.
1° Interdicţia, pentru o durată de cel mult cinci ani, a drepturilor civice, civile şi de familie, în funcţie de
modalităţile prevăzute de articolul 131 -26 ;
2° Interdicţia, pentru o durată de cel mult cinci ani, de a exercita o funcţie publică sau de a exercita
activitatea profesională sau socială în exercitarea sau ocazia exercitării căreia infracţiunea a fost comisă;
3° Confiscarea obiectului care a servit sau era destinat pentru comiterea in fracţiunii sau a obiectului care
este produsul acesteia, cu excepţia obiectelor susceptibile de restituire;
214
Articolul 323-3
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
4° închiderea, pentru o durată de cel mult cinci ani, a unităţilor sau a uneia sau mai multor unităţi ale
întreprinderii ce a servit la comiterea faptelor incriminate ;
6° Interdicţia, pentru o durată de cel mult cinci ani, de a emite cecuri altele decât cele care permit
retragerea fondurilor de către cei ce sunt autorizaţ i;
7° Afişarea sau difuzarea deciziei pronunţate, în condiţiile prevăzute de articolul 131 -35.
Articolul 323-6
Persoanele juridice pot fi declarate penal responsabile în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2 de
infracţiunile definite în acest capitol.
Articolul 323-7
(Legea nr. 2004-575 din 21 iunie 2004 art. 46II Monitorul Oficial din 22 iunie 2004)
Tentativa delictelor prevăzute de articolele 323 -1 până la 323-3-1 se pedepseşte cu aceleaşi pedepse.
Articolul 324-1
(Legea nr. 96-392 din 13 mai 1996 art. 1 Monitorul Oficial din 14 mai 1996)
215
Interdicţia menţionată la 2° la articolul 131 -39 priveşte activitatea în exercitarea sau cu ocazia exercitării
căreia a fost comisă infracţiunea.
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Spălarea banilor este fapta prin care se facilitează, prin orice mijloc, justificarea mincinoasă a srcinii
bunurilor sau a veniturilor autorului unei crime sau al unui delict ce i -au adus acestuia un profit direct sau
indirect.
Constituie de asemenea spălare de bani fapta prin care se oferă sprijinul la o operaţie de plasament , de
disimulare sau de conversie a produsului direct sau indirect al unei crime sau al unui delict.
Articolul 324-2
Spălarea banilor se pedepseşte cu zece ani închisoare şi cu amenda de 750000 euro: 1° Dacă este comisă în
mod obişnuit sau utilizând facilităţile pe care le procură exercitarea unei activităţi profesionale ;
Articolul 324-3
(introdus de Legea nr. 96-392 din 13 mai 1996 art. 1 Monitorul Oficial din 14 mai 1996)
Pedepsele cu amenda menţionate la articolele 324 -1 şi 324-2 pot fi mărite până la jumătate din valoarea
bunurilor sau fondurilor asupra cărora au fost efectuate operaţiunile de spălare de bani.
Articolul 324-4
(introdus de Legea nr. 96-392 din 13 mai 1996 art. 1 Monitorul Oficial din 14 mai 1996)
Dacă crima sau delictul din care provin bunurile şi fondurile asupra cărora au fost efectuate operaţiunile
de spălare de bani se pedepseşte cu o pedeapsă privativă de libertate de o durată superioară celei cu
închisoarea pusă în aplicare de articolele 324 -1 sau 324-2, spălarea banilor se pedepseşte cu pedepsele
(Legea nr. 96-392 din 13 mai 1996 art. 1 Monitorul Oficial din 14 mai 1996)
216
Interdicţia menţionată la 2° la articolul 131 -39 priveşte activitatea în exercitarea sau cu ocazia exercitării
căreia a fost comisă infracţiunea.
ataşate infracţiunii al cărei autor a avut cunoştinţă şi, dacă această infracţiune este însoţită de circumstanţe
agravante, cu pedepsele ataşate la singurele circumstanţe de care a avut cunoştinţă.
Articolul 324-5
(Legea nr. 96-392 din 13 mai 1996 art. 1 Monitorul Oficial din 14 mai 1996)
217
Spălarea banilor este asimilată, în privinţa recidivei, infracţiunii cu ocazia căreia au fost comise
operaţiunile de spălare de bani.
Articolul 324-6
(introdus de Legea nr. 96-392 din 13 mai 1996 art. 1 Monitorul Oficial din 14 mai 1996) Tentativa
Articolul 324-7
(Legea nr. 96-392 din 13 mai 1996 art. 1 Monitorul Oficial din 14 mai 1996)
(Legea nr. 2001-420 din 15 mai 2001 art. 47 Monitorul Oficial din 16 mai 2001)
Persoanele fizice vinovate de infracţiunile prevăzute la articolele 324 -1 şi 324-2 primesc de asemenea
următoarele pedepse complementare:
1° Interdicţia, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131-27, de a exercita o funcţie publică sau
de a exercita activitatea profesională sau socială în exercitarea sau cu ocazia exercitării căreia a fost comisă
infracţiunea, această interdicţie fiind definitivă sau temporară în cazul prevăzut de articolul 324 -2 şi de o
durată de cel mult cinci ani în cazul prevăzut de articolul 324 -1 ;
2° Interdicţia de a deţine sau să poarte, timp de cinci ani sau mai mult, o armă autorizată;
3° Interdicţia, pentru o durată de cel mult cinci ani, de a emite cecuri altele decât cele care permit
retragerea de fonduri de către cel interesat sau de către cei autorizaţi să folosească cărţile de credit;
4° Suspendarea, pentru o durată de cinci ani sau mai mult, a permisului de conducere, această suspendare
putând fi limitată la conducerea în afara activităţii profesionale;
5° Anularea permisului de conducere cu interdicţia de a solicita eliberarea unui nou permis timp de cel
mult cinci ani;
5° Confiscarea uneia sau mai multor arme al căror proprietar este condamnatul sau pe care este liber să se
folosească;
6° Confiscarea unuia sau mai multor automobile ce aparţin condamnatul ui;
218
7° Confiscarea uneia sau mai multor arme al căror proprietar este condamnatul sau pe care le poate folosi
după buna dispoziţie;
8° Confiscarea obiectului care a servit sau era destinat comiterii infracţiunii sau a obiectului care este
produsul acesteia, cu excepţia obiectelor susceptibile de restituire ;
9° Interdicţia, în funcţie de modalităţile prevăzute la articolul 131 -26, a drepturilor civice, civile şi de
familie ;
11° Interdicţia, pentru o durată de cel mult cinci ani, de a părăsi teritoriul Republicii;
12° Confiscarea tuturor bunurilor sau doar a unei părţi din acestea din posesia condamnatului, de orice
natură, mobile sau imobile, divizate sau nu.
Articolul 324-8
(introdus de Legea nr. 96-392 din 13 mai 1996 art. 1 Monitorul Oficial din 14 mai 1996) Interdicţia
Articolul 324-9
(Introdus de Legea nr. 96-392 din 13 mai 1996 art. 1 Monitorul Oficial din 14 mai 1996)
Persoanele juridice pot fi declarate penal responsabile în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2 de
infracţiunile definite la articolele 324 -1 şi 324 -2..
Interdicţia menţionată la 2° la articolul 131 -39 priveşte activitatea în exercitarea sau cu ocazia exercitării
căreia a fost comisă infracţiunea.
Articolul 410-1
Interesele fundamentale ale naţiunii sunt de acord în sensul acestui titlu cu independenţa sa, integritatea
teritoriului său, securitatea sa, forma republicană a instituţiilor sale, mijloacele sale de apărare şi cu
diplomaţia, protecţia şi populaţia sa din Franţa şi din străinătate, cu echilibrul mediului natural, a mediului
înconjurător şi a elementelor esenţiale din potenţialul său ştiinţific şi economic şi din patrimoniul cultural.
Secţiunea 1 : Despre predarea întregului sau a unei părţi din teritoriul naţional, de a forţelor
Articolul 411-2
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
220
fie cu titlu definitiv, fie pentru o durată de cel mult zece ani, împotriva oricărui străin vinovat de una din
infracţiunile definite la articolele 324 -1 şi 324 -2.
Predarea către o putere străină, o organizaţie străină sau sub control străin sau către agenţii lor fie a
trupelor ce aparţin forţelor armate franceze, fie a întregului sau a unei părţi din teritoriul naţional se
Articolul 411-3
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Predarea către o putere străină, către o întreprindere sau o organizaţie străină sau sub control străin sau
către agenţii lor a materialelor, construcţiilor, echipamentelor, instalaţiilor, aparatelor destinate apărării
naţionale se pedepseşte cu treizeci de ani detenţie penală şi cu amenda de 450000 euro.
221
Secţiunea 2 : Despre relaţiile cu o putere străină
Articolul 411-4
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
întreţinerea relaţiilor cu o putere străină, cu o întreprindere sau o organizaţie străină sau sub control străin
sau cu agenţii lor, în vederea suscitării ostilităţilor sau actelor de agresiune împotriva Franţei, se pedepseşte
cu treizeci de ani detenţie penală şi cu amenda de 450000 euro.
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse furnizarea către o putere străină, o întreprindere sau o organizaţie
străină sau sub control străin sau către agenţii lor a mijloacelor de întreprindere a ostilităţilor sau de
îndeplinire a actelor de agresiune împotriva Franţei.
Articolul 411-5
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
întreţinerea relaţiilor cu o putere străină, cu o întreprindere sau o organizaţie străină sau sub control străin
sau cu agenţii lor, dacă este în stare să aducă atingere intereselor fundamentale ale naţiunii, se pedepseşte cu
zece ani închisoare şi cu amenda de 150000 euro.
Articolul 411-6
Furnizarea sau punerea la dispoziţia unei puteri străine, unei întreprinderi sau organizaţii străine sau sub
control străin sau agenţilor lor a informaţiilor, procedeelor, obiectelor, documentelor, datelor informatizate
sau fişierelor a căror exploatare, divulgare sau colectare este în stare să aducă atingere intereselor
fundamentale ale naţiunii se pedepseşte cu cincisprezece ani detenţie penală şi cu
amenda de 225000 euro.
Articolul 4X1-7
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
222
Colectarea sau adunarea, în vederea predării către o putere străină, o întreprindere sau organizaţie străină
sau sub control străin sau către agenţii lor, de informaţii, procedee, obiecte, documente, date informatizate
sau fişiere a căror exploatare, divulgare sau colectare este în stare să aducă atingere intereselor
fundamentale ale naţiunii se pedepseşte cu zece ani închisoare şi cu amenda de 150000 euro.
Articolul 411-8
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Exercitarea, în contul unei puteri străine, a unei întreprinderi sau organizaţii străine sau sub control străin
sau al agenţilor lor, a unei activităţi care are ca scop obţinerea sau predarea de dispozitive, informaţii,
procedee, obiecte, documente, date informatizate sau fişiere a căror exploatare, divulgare sau colectare este
în stare să aducă atingere intereselor fundamentale ale naţiunii se pedepseşte cu zece ani închisoare şi cu
amenda de 150000 euro.
223
Articolul 411-9
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Distrugerea, deteriorarea sau deturnarea oricărui document, material, construcţie, echipament, instalaţie,
aparat, dispozitiv tehnic sau sistem de prelucrare automată a informaţiilor sau aducerea de stricăciuni la
acestea, dacă această faptă este în stare să aducă atingere intereselor fundamentale ale naţiunii, se
pedepseşte cu cincisprezece ani de detenţie penală şi cu amenda de 225000 euro.
Dacă este comisă în scopul servirii intereselor unei puteri străine, unei întreprinderi sau organizaţii străine
sau sub control străin, aceeaşi faptă se pedepseşte cu douăzeci de ani detenţie penală şi cu amenda de
300000 euro.
Articolul 411-10
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Furnizarea, în vederea servirii intereselor unei puteri străine, ale unei întreprinderi sau organizaţii străine
sau sub control străin, autorităţilor civile sau militare din Franţa a de informaţii false în stare să inducă în
eroare şi să aducă atingere intereselor fundamentale ale naţiunii se pedepseşte cu şapte ani închisoare şi cu
amenda de 100000 euro.
Fapta, prin promisiuni, oferte, prestări, ameninţări sau acte de violenţă, prin care se provoacă direct la
comiterea uneia din crimele prevăzute în aceste capitol, dacă provocarea nu este urmată de vreun efect din
cauza circumstanţelor independente de voinţa autorului, se pedepseşte cu şapte ani închisoare şi cu amenda
de 100000 euro.
Articolul 412-1
Articolul 411-11
224
Articolul 411-9
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 92-1336 din 16 decembrie 1992 art. 364 şi 373 Monitorul Oficial din 23 decembrie 1992
în vigoare la 1 martie 1994)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Constituie un atentat comiterea unui sau m ai multor acte de violenţă în stare să pună în pericol instituţiile
Republicii sau să aducă atingere integrităţii teritoriului naţional.
Atentatul se pedepseşte cu treizeci de ani detenţie penală şi cu amenda de 450000 euro.
Pedepsele sunt de detenţie penală pe viaţă şi amenda de până la 750000 euro dacă atentatul este
comis de o persoană depozitară a autorităţii publice.
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunii
prevăzute în acest articol.
Articolul 412-2
Constituie un complot decizia oprită între mai multe persoane de a comite un atentat dacă această
decizie este concretizată într-unui sau mai multe acte materiale.
Articolul 412-3
Articolul 411-11
225
Constituie o insurecţie orice violenţă colectivă în stare să pună în pericol instituţiile Republicii sau
să aducă atingere integrităţii teritoriului naţional.
Articolul 412-4
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
1° Ridicând baricade, fortificaţii sau efectuarea de munci ce au ca scop împiedicarea sau tulburarea
acţiunii forţei publice;
2° Ocuparea cu forţa, prin viclenie sau distrugând orice edificiu sau instalaţie;
226
Articolul 412-5
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Se pedepseşte cu douăzeci de ani detenţie penală şi cu amenda de 300000 euro participarea la o insurecţie:
1° Acapararea de arme, muniţii, substanţe explozive sau periculoase sau de materiale de orice fel fie cu
ajutorul violenţelor sau ameninţărilor, fie prin jaf, fie dezarmând forţa publică ; 2° Procurând răsculaţilor
arme, muniţii sau substanţe explozive sau periculoase.
Articolul 412-6
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Conducerea sau organizarea unei insurecţii se pedepseşte cu detenţie penală pe viaţă şi cu amenda de
750000 euro.
Articolul 412-7
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Se pedepseşte cu treizeci de ani detenţie penală şi cu amenda de 450000 euro fapta: 1° Fără drept sau fără
autorizare, prin care se prinde un oarecare co mandament militar sau să îl reţină împotriva ordinului
autorităţilor legale ;
Articolul 412-8
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
227
Articolul 412-5
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Dacă provocarea este urmată de efect, pedepsele sunt până la treizeci de ani de detenţie
penală şi cu amenda de până la 450000 euro.
Dacă provocarea este comisă prin presa scrisă sau audiovizuală, dispoziţiile speciale ale legilor care
guvernează aceste materii se aplică în ceea ce priveşte determinarea persoanelor responsabile.
apărarea naţională
Articolul 413-1
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Fapta prin care, în vederea dăunării apărării naţionale, se provoacă militarii ce aparţin forţelor armate să
treacă în serviciul unei puteri străine se pedepseşte cu zece ani închisoare şi cu amenda de 150000 euro.
Fapta prin care, în vederea dăunării apărării naţionale, se împiedică funcţionarea normală a materialului
militar se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu amenda de 75000 euro.
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse fapta prin care, în vederea dăunării apărării naţionale, se împiedică
mişcarea de personal sau de material militar.
Articolul 413-3
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
228
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Fapta prin care, în vederea dăunării apărării naţionale, se provoacă la nesupunerea prin orice mijloc a
militarilor sau supuşilor destinaţi oricărei forme din serviciul naţional se pedepseşte cu cinci
ani închisoare şi cu amenda de 75000 euro.
Dacă provocarea este comisă prin presa scrisă sau audiovizuală, dispoziţiile speciale ale legilor care
guvernează aceste probleme se aplică în ceea ce priveşte stabilirea persoanelor responsabile.
Articolul 413-4
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Fapta prin care, fără autorizarea autorităţilor competente, se pătrunde în mod fraudulos pe un teren, într -o
construcţie sau într-un motor sau aparat oarecare destinat autorităţii militare sau plasat sun controlul său se
pedepseşte cu un an închisoare şi cu amenda de 15000 euro.
Articolul 413-6
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Fapta prin care, în vederea dăunării apărării naţionale, se împiedică funcţionarea normală a serviciilor,
unităţilor sau întreprinderilor, publice sau private, interesând apărarea naţională, se pedepseşte cu
trei ani închisoare şi cu amenda de 45000 euro.
Articolul 413-7
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
229
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
terenurile închise în care libera circulaţie este interzisă şi care sunt delimitate pentru asigurarea protecţiei
instalaţiilor, materialului sau secretului cercetărilor, studiilor sau fabricaţiilor.
O decizie a Consiliului de Stat stabileşte, de o parte, condiţiile în care se trece la delimitarea locurilor şi
terenurilor prevăzute în aliniatul anterior şi, de cealaltă parte, condiţiile în care pot fi emise autorizaţiile de
acces.
Articolul 413-9
(Legea nr. 94-89 din 1 februarie 1994 art. 9 Monitorul Oficial din 2 februarie 1994 în
vigoare la 1 martie 1994)
Au un caracter de secret al apărării naţionale în sensul acestei secţiuni informaţiile, procedeele, obiectele,
documentele, datele informatizate sau fişierele interesând apărarea naţională care au făcut obiectul
măsurilor de protecţie destinate restrângerii difuzării lor.
Pot face obiectul ac estor măsuri informaţiile, procedeele, obiectele, documentele, datele informatizate
sau fişierele a căror divulgare este în stare să dăuneze apărării naţionale sau ar putea conduce la
descoperirea unui secret din apărarea naţională.
Nivelurile de clasificare ale informaţiilor, procedeelor, obiectelor, documentelor, datelor informatizate
sau fişierelor ce au un caracter de secret din apărarea naţională şi autorităţile însărcinate cu definirea
modalităţilor în funcţie de care este organizată protecţia lor se stabilesc prin decizie în Consiliul de Stat.
Articolul 413-10
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Se pedepseşte cu şapte ani închisoare şi cu amenda de 100000 euro fapta prin care orice persoană
depozitară, fie prin starea sau profesia sa, fie datorită unei funcţii sau misiuni temporare sau permanente, a
unei informaţii, procedeu, obiect, document, dată informatizată
230
sau fişier care are un caracter de secret al apărării naţionale, le distruge, deturnează, sustrage sau reproduce,
fie le aduce la cunoştinţa publicului sau a unei persoane necalificată.
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse fapta prin care o persoană depozitară a lăsat să se distrugă, deturneze,
sustragă, reproducă sau divulgă informaţia, procedeul, obiectul, documentul, data informatizată
sau fişierul menţionat în aliniatul anterior.
Dacă persoane depozitară a acţionat din imprudenţă sau neglijenţă, infracţiunea se pedepseşte cu
trei ani închisoare şi cu amenda de 45000 euro.
Articolul 413-11
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu amenda de 75000 euro fapta prin care orice persoană ce nu a
fost menţionată la articolul 413 -10:
1° îşi asigură posesia unei informaţii, procedeu, obiect, document, dată informatizată sau care prezintă
caracterul unui secret al apărării naţionale ;
2° Distruge, sustrage sau reproduce, în orice mod, o asemenea informaţie, procedeu, obiect, document,
dată informatizată sau fişier;
3° Aduce la cunoştinţa publicului sau a unei persoane necalificate o asemenea informaţie, procedeu,
obiect, document, dată informatizată sau fişier.
Articolul 413-12
Tentativa delictelor prevăzute în primul aliniat din articolul 413 -10 şi în articolul 413 -11 se pedepseşte
cu aceleaşi pedepse.
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
In caz de stare de asediu sau urgenţă declarată, sau în caz de mobilizare generală sau de punere în gardă
decisă de Guvern, infracţiunile prevăzute de articolele 413 -1 până la 413-3 se pedepsesc cu treizeci de ani
detenţie penală şi cu amenda de 450000 euro şi infracţiunea prevăzută de articolul 413 -6 se pedepseşte cu
şapte ani închisoare şi cu amenda de 100000 euro.
In cazurile menţionate la aliniatul anterior, fapta prin care, în vederea dăunării apărării naţionale, se
provoacă la comiterea infracţiunilor prevăzute de articolul 4 13-2 se pedepseşte cu zece ani închisoare şi cu
amenda de 150000 euro şi infracţiunea prevăzută de articolul 413 -6 cu cinci ani închisoare şi cu amenda de
75000 euro.
Articolul 414-2
Orice persoană care a încercat să comită una din infracţiunile prevăzute de articolele 411 -2, 411-3, 411-6,
411-9 şi 412-1 va fi scutită de pedeapsă dacă, avertizând autoritatea administrativă sau judiciară, a permis
Articolul 414-3
Orice persoană care a participat la complotul definit de articolul 412 -2 va fi scutită de pedeapsă dacă,
înainte de orice urmărire, a destăinuit complotul autorităţilor competente şi a permis identificarea celorlalţi
participanţi.
Articolul 414-4
232
Pedeapsa privativă de libertate dată autorului sau complicelui infracţiunilor prevăzute de articolele 411 -4,
411-5, 411-7, 411-8 şi 412-6 este redusă cu jumătate dacă, avertizând autorităţile administrative sau
judiciare, a permis să se încetarea uneltirilor incriminate sau evitarea ca infracţiunea să provoace moarte de
om sau infirmitate permanentă şi identificarea, dacă este cazul, a celorlalţi vinovaţi.
Dacă pedeapsa dată este detenţia penală pe viaţă, aceasta este de până la douăzeci de ani detenţie penală.
Articolul 414-5
Persoanele fizice vinovate de crimele şi delictele prevăzute în acest titlu primesc şi următoarele pedepse
complementare:
1° Interdicţia drepturilor civice, civile şi de familie, în funcţie de modalităţile prevăz ute de articolul
131-26 ;
2° Interdicţia, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131 -27, de a exercita o funcţie publică sau
de a exercita activitatea profesională sau socială în exercitarea sau ocazia exercitării căreia infracţiunea a
fost comisă;
3° Confiscarea obiectului care a servit sau era destinat pentru comiterea infracţiunii sau a obiectului care
Articolul 414-6
(Legea nr. 93-1027 din 24 august 1993 art. 33 Monitorul Oficial din 29 august 1993) (Legea nr.
98-349 din 11 mai 1998 art. 37 Monitorul Oficial din 12 mai 1998)
Interdicţia teritoriului francez poate fi pronunţată în condiţiile prevăzute de articolul 131 -30, fie cu titlu
definitiv, fie pentru o durată de cel mult zece ani, împotriva oricărui străin vinovate de una din infracţiunile
definite la capitolele I, II şi IV din acest titlu şi la articolele 413 -1 până la 413-4, 413-10 şi 413-11.
Articolul 414-7
233
(Legea nr. 2003-1119 din 26 noiembrie 2003 art. 78 III Monitorul Oficial din 27 noiembrie
2003)
Persoanele juridice pot fi declarate penal responsabile în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2 de
infracţiunile definite în acest titlu.
Interdicţia menţionată la 2° la articolul 131 -39 priveşte activitatea în exercitarea sau cu ocazia exercitării
Articolul 414-8
Dispoziţiile articolelor 411 -1 până la 411-11 şi 413-1 până la 413 -12 se aplică actelor prevăzute de aceste
dispoziţii care ar fi comise în prejudiciul puterilor semnatare ale tratatului din Atlantica de Nord.
Articolul 414-9
Articolul 421-1
(Legea nr. 96-647 din 22 iulie 1996 art. 1 Monitorul Oficial din 23 iulie 1996)
(Legea nr. 98-467 din 17 iunie 1998 art. 84 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998)
(Legea nr. 2001-1062 din 15 noiembrie 2001 art. 33 Monitorul Oficial din 16 noiembrie
2001)
Constituie acte de terorism, dacă sunt în mod intenţionat în legătură cu o întreprindere individuală sau
colectivă ce are ca scop tulburarea gravă a ordinii publice prin intimidare sau teroare, următoarele
infracţiuni:
Dispoziţiile articolelor 411-6 până la 411-8 şi 413-10 până la 413-12 se aplică informaţiilor ce fac
obiectul acordului de securitate cu privire la anumite4 schimburi de informaţii cu
234
(Legea nr. 2003-1119 din 26 noiembrie 2003 art. 78 III Monitorul Oficial din 27 noiembrie
2003)
1° Atingerile voluntare aduse vieţii, atingerile voluntare integrităţii persoanei, răpirea şi sechestrarea şi de
asemenea deturnarea unei aeronave, vas sau a oricărui alt mijloc de transport, definite de cartea II din acest
cod ;
3° Infracţiunile în materie de grupuri de combat şi mişcări suprimate definite de articolele 431 -13 până la
431-17 şi infracţiunile definite de articolele 434 -6 şi 441 -2 până la 441 -5 ;
4° Fabricarea sau deţinerea de maşini, motoare ucigătoare sau explozive, definite în articolul 3 din legea
din 19 iunie 1871 care abrogă decretul din 4 septembrie 1870 cu privire la fabricarea armelor de război;
achiziţionarea, deţinerea, transportul sau portul ilegal de substanţe explozive sau de motoare fabricate
cu ajutorul aşa -numitelor substanţe, definite la articolul L. 2353-13 din codul apărării;
deţinerea, portul şi transportul de arme şi muniţii din prima şi a patra categorie, definite la articolele
L. 2339-2, L. 2339-5, L. 2339- 8 şi L. 2339 -9 din codul menţionat mai sus.
infracţiunile prevăzute de articolele L. 2342 -57 până la L. 2342-62 din codul apărării;
6° Infracţiunile de spălare de bani prevăzute la capitolul IV din titlul II din cartea III din acest cod;
Articolul 421-2
(Legea nr. 96-647 din 22 iulie 1996 art. 2 Monitorul Oficial din 23 iulie 1996)
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 8 Monitorul Oficial din 10 martie 2004)
Dispoziţiile articolelor 411-6 până la 411-8 şi 413-10 până la 413-12 se aplică informaţiilor ce fac
obiectul acordului de securitate cu privire la anumite4 schimburi de informaţii cu
235
producerea, vânzarea, importarea sau exportarea de substanţe explozive, definite la articolele L.
2353-1, L. 2353-5 până la L. 2353 -8 din codul apărării;
Constituie de asemenea un act de terorism, dacă este în mod intenţionat în legătură cu o întreprindere
individuală sau colectivă ce are ca scop tulburarea gravă a ordinii publice prin intimidare sau teroare,
introducerea în atmosferă, pe sol, în subsol, în alimente sau în compuşii alimentari sau ape, inclusiv cele din
marea teritorială, a unei substanţe în stare să pună în pericol sănătatea omului sau animalelor
Articolul 421-2-1
Constituie de asemenea un act de terorism participarea la o grupare formată sau la o înţelegere stabilită în
vederea pregătirii, caracterizată de una sau mai multe fapte materiale, a unuia din actele de terorism
menţionate la articolele precedente.
Articolele 421-2-2
(introdus de Legea nr. 2001-1062 din 15 noiembrie 2001 art. 33 Monitorul Oficial din 16
noiembrie 2001)
Constituie de asemenea un act de terorism finanţarea unei întreprinderi teroriste prin furnizarea, reunirea
sau administrarea unor fonduri, valori sau bunuri oarecare sau prin sfătuiri în acest scop, cu intenţia de a
vedea aceste fonduri, valori sau bunuri utilizate sau ştiind că sunt destinate pentru a fi utiliz ate, toate sau
doar o partea din ele, în vederea comiterii unui oarecare act de terorism din cele prevăzute în acest capitol,
independent de survenirea eventuală a unui asemenea act.
Articolul 421-2-3
(introdus de Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 45 Monitorul Oficial din 19 martie
2003)
Neputinţa de a justifica resursele ce corespund modului său de viaţă, fiind în relaţii obişnuite cu una sau
mai multe persoane care realizează unul sau mai multe din actele prevăzute la articolele 421 -1 până la
421-2-2, se pedepseşte cu şapte ani închisoare şi cu amenda de 100 000 Euro.
Articolul 421-3
Maximul de pedeapsă privativă de libertate dată pentru infracţiunile menţionate la articolul 421 -1 est
relevată după cum urmează dacă aceste infracţiuni constituie acte de terorism:
(introdus de Legea nr. 96-647 din 22 iulie 1996 art. 3 Monitorul Oficial din 23 iulie 1996)
236
producerea, vânzarea, importarea sau exportarea de substanţe explozive, definite la artico lele L.
2353-1, L. 2353-5 până la L. 2353 -8 din codul apărării;
1° Este de închisoare penală pe viaţă dacă infracţiunea se pedepseşte cu treizeci de ani închisoare penală;
2° Este de treizeci de ani închisoare penală dacă infracţiunea se pedepseşte cu douăzeci de ani închisoare
penală;
3° Este de douăzeci de ani închisoare penală dacă infracţiunea se pedepseşte cu cincisprezece ani
închisoare penală;
4° Este de cincisprezece ani închisoare penală dacă infracţiunea se pedepseşte cu zece ani închisoare;
5° Este de zece ani închisoare dacă infracţiunea se pedepseşte cu şapte ani închisoare;
6° Este de şapte ani închisoare dacă infracţiunea se pedepseşte cu cinci ani închisoare;
7° Este dublu dacă infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de cel mult trei ani.
Primele două aliniate din articolul 1 32-23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică crimelor şi de
asemenea delictelor pedepsite cu zece ani închisoare, prevăzute de acest articol.
Articolul 421-4
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2002-1138 din 9 septembrie 2002 art. 46 Monitorul Oficial din 10 septembrie
2002)
Actul de terorism definit la articolul 421-2 se pedepseşte cu douăzeci de ani închisoare penală şi cu
237
Primele două aliniate din articolu l 132-23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică crimei prevăzute de
acest articol.
Articolul 421-5
(Legea nr. 96-647 din 22 iulie 1996 art. 5 Monitorul Oficial din 23 iulie 1996)
(Legea nr. 2001-1062 din 15 noiembrie 2001 art. 33 Monitorul Oficial din 16 noiembrie
2001)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 6 XI Monitorul Oficial din 10 martie 2004)
Actele de terorism definite la articolele 421-2-1 şi 421-2-2 se pedepsesc cu zece ani închisoare şi cu
Dirijarea sau organizarea grupării sau înţelegerii definite la articolul 421 -2-1 se pedepseşte cu douăzeci
de ani închisoare penală şi cu amenda de 500 000 Euro.
Tentativa delictului definit la articolul 421-2-2 se pedepseşte cu aceleaşi pedepse.
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunilor
prevăzute de acest articol.
Articolul 422-1
Orice persoană care a încercat să comită un act de terorism este scutită de pedeapsă dacă, avertizând
autoritatea administrativă sau judiciară, a permis evitarea realizării infracţiunii şi identificarea, dacă este
cazul, a celorlalţi vinovaţi.
Pedeapsa privativă de libertate dată autorului sau complicelui unui act de terorism se reduce cu jumătate
dacă, avertizând autorităţile administrative sau judiciare, a permis încetarea uneltirilor incriminate sau
evitarea ca infracţiunea să producă moarte de om sau infirmitate permanentă şi identificarea, dacă este
238
Articolul 422-2
cazul, a celorlalţi autori sau complici. Dacă pedeapsa dată este închisoarea penală pe viaţă, aceasta este de
douăzeci de ani închisoare penală.
Articolul 422-3
(Legea nr. 96-647 din 22 iulie 1996 art. 6 Monitorul Oficial din 23 iulie 1996)
Persoanele fizice vinovate de una din infracţiunile prevăzute de acest titlu primesc de asemenea
următoarele pedepse complementare:
2° Interdicţia, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131 -27, de a exerc ita o funcţie publică sau
de a exercita activitatea profesională sau socială în exercitarea sau cu ocazia exercitării căreia a fost comisă
infracţiunea. Totuşi, maximul duratei interdicţiei este de până la zece ani;
3° Interdicţia sejurului, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131 -31. Totuşi, maximul duratei
interdicţiei este de până la cincisprezece ani în caz de crimă şi de zece ani în caz de delict.
Articolul 422-4
(Legea nr. 2003-1119 din 26 noiembrie 2003 art. 78 III Monitorul Oficial din 27 noiembrie
2003)
Interdicţia teritoriului francez poate fi pronunţată în condiţiile prevăzute de articolul 131 -30, fie cu titlu
definitiv, fie pentru o durată de cel mult zece ani, împotriva oricărui străin vinovat de una din infracţiunile
definite în acest titlu.
Articolul 422-5
Persoanele juridice pot fi declarate penal responsabile în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2 de actele
de terorism definite în acest titlu.
Pedepsele primite de persoanele juridice sunt:
(Legea nr. 93-1027 din 24 august 1993 art. 33 Monitorul Oficial din 29 august 1993)
239
Articolul 422-2
Interdicţia menţionată la 2° la articolul 131 -39 priveşte activitatea în exercitarea sau cu ocazia exercitării
căreia a fost comisă infracţiunea.
Articolul 422-6
(introdus de Legea nr. 2001-1062 din 15 noiembrie 2001 art. 33 Monitorul Oficial din 16
noiembrie 2001)
Persoanele fizice sau juridice recunoscute vinovate de acte de terorism primesc şi pedeapsa
complementară de confiscare a tuturor sau a unei părţi din bunurile lor de orice natură, mobile sau imobile,
divizate sau nu.
(Legea nr. 93-1027 din 24 august 1993 art. 33 Monitorul Oficial din 29 august 1993)
240
Articolul 422-7
(introdus de Legea nr. 2001-1062 din 15 noiembrie 2001 art. 33 Monitorul Oficial din 16
noiembrie 2001)
Produsul sancţiunilor financiare sau patrimoniale pronunţate împotriva persoanelor recunoscute vinovate
de acte de terorism este destinat fondurilor garanţie ale victimelor actelor de terorism şi ale altor infracţiuni.
Articolul 431-1
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
împiedicarea, într-un mod pregătit şi cu ajutorai loviturilor, violenţelor, actelor de violenţă, distrugerilor
sau degradărilor în sensul acestui cod, a exercitării uneia din libertăţile menţionate în aliniatul precedent se
pedepseşte cu trei ani închisoare şi cu amenda de 45000 euro.
Articolul 431-2
Persoanele fizice vinovate de infracţiunile prevăzute în articolul 431 -1 primesc următoarele pedepse
complementare:
241
1° Interdicţia drepturilor civice, civile şi de familie, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul
131-26 ;
2° Interdicţia, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131-27, de a exercita o funcţie publică sau
de a exercita activitatea profesională sau socială în exercitarea sau cu ocazia exercitării căreia a fost comisă
infracţiunea;
3° Interdicţia, pentru o durată de cel mult cinci ani, de a deţine sau a purta o armă autorizată. Secţiunea 2 :
Articolul 431-3
Este considerată o îmbulzeală de oameni orice grupare de persoane pe drumul public sau într -un loc
public susceptibil de tulburarea ordinii publice.
O îmbulzeală de oameni poate fi disipată de către forţa publică după două somaţii de a se dispersa rămase
fără efect, adresate de către prefect, subprefect, primar sau unul din adjuncţii săi, orice funcţionar al poliţiei
judiciare responsabil de siguranţa publică, sau orice alt funcţionar din poliţia judiciară, purtători de insigne
cu funcţia lor.
A trecut la aceste somaţii în funcţie de modalităţile proprii pentru informarea persoanelor ce participă la
îmbulzeala de oameni despre obligaţia de a se dispersa imediat; aceste modalităţi sunt specificate de decret
în Consiliul de Stat, care stabileşte şi insignele pe care trebuie să le poarte persoanele menţionate la aliniatul
precedent.
Totuşi, reprezentanţii forţei publice chemaţi în vederea disipă rii unei îmbulzeli de oameni pot face uz
direct de forţă dacă au fost exercitate acte de violenţă împotriva lor sau dacă nu pot apăra altfel terenul pe
care îl ocupă.
Fapta prin care cel care nu poartă o armă continuă voluntar să participe la o îmbulzeală de oameni după
somaţii se pedepseşte cu un an închisoare şi cu amenda de 15000 euro.
Articolul 431-5
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
242
1° Interdicţia drepturilor civice, civile şi de familie, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul
131-26 ;
Participarea la o îmbulzeală de oameni purtând o armă se pedepseşte cu trei ani închisoare şi cu amenda
de 45000 euro.
Dacă persoana înarmată a continuat în mod voluntar să participe la o îmbulzeală de oameni după somaţii,
pedeapsa este de până la cinci ani închisoare şi amenda de până la 75000 euro.
Articolul 431-6
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Provocarea directă la o îmbulzeală de oameni înarmaţi, manifestată fie prin strigăte sau discursuri
publice, fie prin înscrisuri afişate sau distribuite, fie prin orice alt mijloc de transmisie a înscrisului,
cuvântului sau imaginii, se pedepseşte cu un an închisoare şi amenda de 15000 euro.
Dacă provocarea este urmată de efect, pedeapsa este de până la şapte ani închisoare şi amenda de până la
100000 euro.
2° Interdicţia de a deţine sau a purta, pentru o durată de cel mult cinci ani, o armă autorizată;
3° Confiscarea uneia sau mai multor arme al căror proprietar este condamnatul sau pe care le poate folosi
la discreţie;
Articolul 431-8
Articolul 431-4
243
Persoanele fizice vinovate de una din infracţiunile prevăzute la articolele 431 -5 şi 431-6 primesc de
asemenea următoarele p edepse complementare:
Interdicţia teritoriului francez poate fi pronunţată în condiţiile prevăzute de articolul 131 -30, fie cu titlu
definitiv, fie pentru o durată de cel mult zece ani, împotriva oricărui străin vinovat de una din infracţiunile
definite la articolele 431-5 şi 431-6.
reuniune publică
Articolul 431-9
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
3° Stabilirea unei declaraţii incomplete sau inexacte în stare să înşele cu privire la obiectul sau condiţiile
manifestării plănuite.
Articolul 431-10
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Participarea la o manifestare sau la o reuniune publică purtând o armă se pedepseşte cu trei ani închisoare
Articolul 431-11
Persoanele fizice vinovate de infracţiunea prevăzută la articolele 431 -10 de asemenea următoarele
pedepse complementare:
244
Persoanele fizice vinovate de una din infracţiunile prevăzute la articolele 431 -5 şi 431-6 primesc de
asemenea următoarele pedepse complementare:
2° Interdicţia de a deţine sau a purta, pentru o durată de cel mult cinci ani, o armă autorizată;
3° Confiscarea uneia sau mai multor arme al căror proprietar este condamnatul sau pe care le poate folosi
la discreţie;
>
Interdicţia teritoriului francez poate fi pronunţată în condiţiile prevăzute de articolul 131 -30, fie cu titlu
definitiv, fie pentru o durata de cel mult zece ani, împotriva oricărui străin vinovat de una din infracţiunile
definite în articolul 431 -10.
Articolul 431-13
Constituie un grup de combat, în afara cazurilor prevăzute de lege, orice grupare de persoane care deţine
sau are acces la arme, dotată cu o organizare ierarhizată şi susceptibilă de tulburare a ordinii publice.
Articolul 431-14
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Participarea la un grup de combat se pedepseşte cu trei ani închisoare şi cu amenda de 45000 euro.
Articolul 431-15
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
245
Persoanele fizice vinovate de una din infracţiunile prevăzute la articolele 431 -5 şi 431-6 primesc de
asemenea următoarele p edepse complementare:
Participarea la menţinerea sau reconstituirea, deschisă sau deghizată, a unei asocieri sau a unei grupări
suprimate în aplicarea legii din 10 ianuarie 1936 cu privire la grupurile de combat şi la miliţiile private se
pedepseşte cu trei ani închisoare şi cu amenda de 45000 euro.
Dacă asocierea sau gruparea menţinută sau reconstituită este un grup de combat în sensul s articolului
431-14, pedeapsa este de până la cinci ani închisoare şi amenda de până al
Articolul 431-16
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
Organizarea unui grup de combat se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi amenda de 75000 euro.
Articolul 431-17
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
Organizarea menţinerii sau reconstituirii, deschisă sau deghizată, a unui grup de combat suprimat în
aplicarea legii din 10 ianuarie 1936 menţionată mai sus se pedepseşte cu şapte ani închisoare şi cu amenda
de 100000 euro.
Articolul 431-18
2° Difuzarea integrală sau parţială a deciziei sau unui comunicat care informează publicul despre
motivele şi dispozitivul acesteia, în condiţiile prevăzu te de articolul 221-10 ;
(Legea nr. 2003-1119 din 26 noiembrie 2003 art. 78 III Monitorul Oficial din 27 noiembrie
2003)
1° Organizarea unei manifestări pe drumul public ce nu a făcut obiectul vreunei declaraţii prealabile în
condiţiile stabilite de lege;
246
75000 euro.
Interdicţia teritoriului francez poate fi pronunţată în condiţiile prevăzute de articolul 131 -30, fie cu titlu
definitiv, fie pentru o durată de cel mult zece ani, împotriva oricărui străin vinovat de una din
infracţiunile definite în această secţiune.
Articolul 431-20
Persoanele juridice pot fi declarate penal responsabile în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2 de
infracţiunile definite în această secţiune.
Interdicţia menţionată la 2° la articolul 131 -39 priveşte activitatea în exercitarea sau cu ocazia exercitării
căreia a fost comisă infracţiunea.
Articolul 431-21
Persoanele fizice sau juridice vinovate de infracţiunile prevăzute de această secţiune primesc de
asemenea următoarele pedepse:
1° Confiscarea bunurilor mobiliare şi imobiliare ce aparţin sau sunt utilizate de grupul de combat sau
de asocierea sau gruparea menţinută sau reconstituită; 2° Confiscarea
uniformelor, insignelor, emblemelor, armelor şi tuturor materialelor utilizate
Articolul 432-1
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
247
sau destinate pentru utilizarea de către grupul de combat sau de către asocierea sau gruparea menţinută ori
reconstituită.
Fapta prin care o persoană depozitară a autorităţii publice, acţionând în exercitarea funcţiilor sale, ia
măsuri destinate împiedicării execuţiei legii se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu amenda de 75000
euro.
Articolul 432-2
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Infracţiunea prevăzută la articolul 432 -1 se pedepseşte cu zece ani închisoare şi cu amenda de 150000
euro dacă a fost urmată de efect.
Articolul 432-3
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Articolul 432-4
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Fapta prin care o persoană depozitară a autorităţii publice sau însărcinată cu o misiune din serviciul
public, acţionând în exercitarea sau cu ocazia exercitării funcţiilor sau misiunii sale, ordonă sau îndeplineşte
în mod arbitrar un acte ce atentează la libertatea individuală se pedepseşte cu şapte ani
închisoare şi cu amenda de 100000 euro.
Dacă actul atentator constă dintr-o detenţie sau o reţinere de o durată mai mare de şapte zile, pedeapsa
este de până la treizeci de ani închisoare penală şi amenda de până la 450000 euro.
Fapta prin care o persoană depozitară a autorităţii publice sau însărcinată cu o misiune din serviciul public
sau prin care o persoană învestită cu un mandat electiv public, fiind informată
248
sau destinate pentru utilizarea de către grupul de combat sau de către asocierea sau gruparea menţinută ori
reconstituită.
Articolul 432-5
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Fapta prin care o persoană depozitară a autorităţii publice sau însărcinată cu o misiune din serviciul public
având cunoştinţă, în exercitarea sau cu ocazia exercitării funcţiilor sau misiunii sale, de o privare de
libertate ilegală, lipseşte se abţine fie să pună capăt dacă are puterea, fie, în caz contrar, să provoace
intervenţia unei autorităţi competente, se pedepseşte cu trei ani închisoare şi
cu amenda de 45000 euro.
Fapta prin care o persoană menţionată la aliniatul precedent având cunoştinţă, în exercitarea sau cu ocazia
exercitării funcţiilor sau misiunii sale, a unei privări de libertate a cărei ilegalitate este invocată, se abţine
voluntar fie să treacă la verificările necesare dacă are puterea, fie, în caz contrar, să transmită reclamaţie
către o autoritate competentă, se
Articolul 432-6
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Fapta prin care un agent al administraţiei penitenciare, primeşte sau reţine o persoană fără ma ndat, decizie
sau ordin de arestare stabilit conform legii, sau prelungeşte pe nedrept durata unei detenţii, se pedepseşte cu
doi ani închisoare şi cu amenda de 30000 euro.
Articolul 432-7
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
249
pedepseşte cu un an închisoare şi cu amenda de 15000 euro dacă privarea de libertate, recunoscută ilegală,
se continuă.
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 41 II Monitorul Oficial din 10 martie 2004)
Discriminarea definită la articolul 225 -1, comisă în privinţa unei persoane fizice sau juridice de către o
persoană depozitară a autorităţii publice sau însărcinată cu o misiune din serviciul public, în exercitarea sau
cu ocazia exercitării funcţiilor sale misiunii sale, se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu amenda de
75000 euro dacă constă din:
Fapta prin care o persoană depozitară a autorităţii publice sau însărcinată cu o misiune din serviciul
public, acţionând în exercitarea sau cu ocazia exercitării funcţiilor sau misiunii sale, intră sau încearcă sa
intre în domiciliul aproapelui împotriva voinţei acestuia în afara cazurilor prevăzute de lege se pedepseşte
cu doi ani închisoare şi cu amenda de 30000 euro.
Articolul 432-9
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2004-669 din 9 iulie 2004 art. 121 Monitorul Oficial din 10 iulie 2004)
Fapta prin care o persoană depozitară a autorităţii publice sau însărcinată cu o misiune din serviciul
public, acţionând în exercitarea sau cu ocazia exercitării funcţiilor sau misiunii sale, ordonă, comite sau
facilitează, în afara cazurilor prevăzute de lege, deturnarea, suprimarea sau deschiderea de corespondenţe
sau dezvăluirea conţinutului acestor corespondenţe, se pedepseşte cu trei ani închisoare
250
pedepseşte cu un an închisoare şi cu amenda de 15000 euro dacă privarea de libertate, recunoscută ilegală,
se continuă.
Fapta prin care o persoană depozitară a autorităţii publice sau însărcinată cu o misiune din serviciul
public, primeşte, cere sau ordonă perceperea cu titlu de drepturi sau contribuţii, impozite sau taxe publice, o
sumă de care nu ştie că este datorată, sau depăşeşte ceea ce se datorează, se pedepseşte cu cinci ani
închisoare şi cu amenda de 75000 euro.
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse fapta prin care aceleaşi persoane, acordă sub o formă
oarecare şi din orice motiv o exonerare sau o scutire de drepturi, contribuţii, impozite sau taxe
publice în încălcarea textelor legale sau reglementare.
Articolul 432-11
(Legea nr. 2000-595 din 30 iunie 2000 art. I Monitorul Oficial din 1 iulie 2000)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
Se pedepseşte cu zece ani închisoare şi cu amenda de 150000 euro fapta prin care o persoană depozitară a
autorităţii publice, însărcinată cu o misiune din serviciul public, sau învestită cu un mandat electiv public,
solicită sau este de acord, fără nici un drept, în orice moment, direct sau indirect, cu diverse oferte,
promisiuni, daruri, cadouri sau avantaje:
1° Fie pentru a îndeplini sau pentru a se abţine de la îndeplinirea unui act din funcţia, din misiunea sau din
mandatul său sau facilitat de funcţia, misiunea sau mandatul său;
2° Fie pentru a ab uza de influenţa sa reală sau bănuită în vederea obţinerii de către o
251
autoritate sau administraţie publică de distincţii, locuri de muncă, pieţe sau orice altă decizie favorabilă.
Articolul 432-12
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 şi 4 Monitorul Oficial din 22 septembrie 2000
Fapta prin care o persoană depozitară a autorităţii publice sau însărcinată cu o misiune din serviciul public
sau prin care o persoană învestită cu un mandat electiv public, ia, primeşte sau păstrează, direct sau indirect,
un oarecare folos dintr-o întreprindere sau dintr- o operaţiune cu a cărei supraveghere, administrare,
lichidare sau plată, în momentul actului, a fost însărcinată total sau parţial, se pedepseşte cu cinci an i
închisoare şi cu amenda de 75000 euro.
Totuşi, în comunele care au cel mult 3 500 locuitori, primarii, adjuncţii sau consilierii municipali delegaţi
sau care acţionează în substituirea primarului pot trata fiecare cu comuna în care au fost aleşi pentru
transferul bunurilor mobiliare sau imobiliare sau furnizarea de servicii în limita unei sume anuale fixată la
16000 euro.
In plus, în aceste comune, primarii, adjuncţii sau consilierii municipali delegaţi sau care acţionează în
substituirea primarului pot a chiziţiona o parcelă dintr-o împărţire în loturi comunală pentru a-şi ridica
locuinţa personală sau pot încheia contracte de închiriere cu comuna pentru propria lor locuinţă. Aceste acte
trebuie autorizate, după estimarea bunurilor respective de către serv iciul domeniilor, printr-o deliberare
motivată din consiliul municipal.
în aceste comune, aceiaşi aleşi pot achiziţiona un bun ce aparţine comunei pentru crearea sau dezvoltarea
activităţii lor profesionale. Preţul nu poate fi inferior evaluării serviciului domeniilor. Actul trebuie să fie
autorizat, indiferent de valoarea bunurilor respective, printr-o deliberare motivată a consiliului municipal.
Pentru aplicarea celor trei aliniate anterioare, comuna este reprezentată în condiţiile prevăzute de articolul
L. 2122-26 din codul general al colectivităţilor teritoriale şi primarul, adjunctul sau consilierul municipal
interesat trebuie să se abţină sa participe la deliberarea consiliului municipal legat de încheierea sau
aprobarea contractului. în plus, prin derogarea de
252
la cel de-al doilea aliniat L. 2121-18 din codul general al colectivităţilor teritoriale, consiliul municipal nu
Articolul 432-13
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Se pedepseşte cu doi ani închisoare şi cu amenda de 30000 euro fapta prin care o persoană care a fost
însărcinată, în calitate de funcţionar public sau agent sau prepus al unei administraţii publice, chiar datorită
funcţiei sale, fie asigură supravegherea sau controlul unei întreprinderi private, fie încheie contracte de
orice natură cu o întreprindere privată, fie îşi exprimă opinia cu privire la operaţiile efectuate de o
întreprindere privată, ia sau primeşte o participare prin muncă, sfat sau capitaluri într -una din aceste
întreprinderi înainte de expirarea unui termen de cinci ani în urma încetării acestei funcţii.
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse orice participare prin muncă, sfat sau capitaluri, într -o întreprindere
privată care posedă cel puţin 30 p. 100 de capital comun sau a încheiat un contract ce are o exclusivitate de
drept sau de fapt cu una din întreprinderile menţionate la alinatul anterior.
în sensul acestui articol, este asimilată unei întreprinderi private orice întreprindere publică ce îşi exercită
activitatea într-un sector concurenţial şi conform regulilor de drept privat.
Se pedepseşte cu doi ani închisoare şi cu amenda de 30000 euro fapta prin care o persoană depozitară a
autorităţii publice sau însărcinată cu o misiune din serviciul public sau învestită cu un mandat electiv public
sau care exercită funcţiile de reprezentant, administrator sau agent al Statului, ale colectivităţilor teritoriale,
unităţilor publice, societăţilor de economie mixtă de interes naţional însărcinate cu o misiune din serviciul
public şi a societăţilor de economie mixtă locale sau de către orice persoană care acţionează în contul uneia
din cele menţionat mai sus procură sau încearcă să procure pentru aproapele său un avantaj nejustificat
printr-un act contrar dispoziţiilor legislative sau reglementatoare având ca obiect garantarea libertăţii de
acces şi egalitatea candidaţilor în pieţele publice şi delegaţiile din serviciul public.
253
la cel de-al doilea aliniat L. 2121-18 din codul general al colectivităţilor teritoriale, consiliul municipal nu
Articolul 432-15
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Fapta prin care o persoană depozitară a autorităţii publice sau însărcinată cu misiune din serviciul public,
un contabil public, un depozitar public sau unul din subordonaţii săi, distruge, deturnează sau sus trage un
act sau un titlu, sau fonduri publice sau private, sau valori, piese sau titluri ce ţin locul, sau orice alt obiect ce
i-a fost returnat având în vedere funcţiile sau misiunea sa, se pedepseşte cu zece ani închisoare şi cu amenda
de 150000 euro.
Dacă distrugerea, deturnarea sau sustragerea de către un terţ a bunurilor prevăzute la articolul 432 -15
rezultă din neglijenţa unei persoane depozitare a autorităţii publice sau însărcinată cu o misiune din
serviciul public, a unui contabil public sau a unui depozitar public, aceasta se pedepseşte cu un an închisoare
şi cu amenda de 15000 euro.
Articolul 432-17
(Legea nr. 92-1336 din 16 decembrie 1992 art. 365 şi 373 Monitorul Oficial din 23 decembrie 1992
în vigoare la 1 martie 1994)
în cazurile prevăzute de acest capitol, pot fi pronunţate, cu titlu complementar, următoarele pedepse:
254
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2° Interdicţia, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131 -27, de a exerc ita o funcţie publică sau
de a exercita activitatea profesională sau socială în exercitarea sau cu ocazia exercitării căreia a fost comisă
infracţiunea;
3° Confiscarea, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131 -21, a sumelor sau obiectelor primite
în mod neregulat de autorul infracţiunii, cu excepţia obiectelor susceptibile de restituire.
4° în cazul prevăzut de articolul 432 -7, afişarea sau difuzarea deciziei pronunţate, în condiţiile prevăzute
de articolul 131-35.
Se pedepseşte cu zece ani închisoare şi cu amenda de 150000 euro propunerea, fără drept şi în orice
moment, direct sau indirect, de oferte, promisiuni, daruri, cadouri sau avantaje pentru obţinerea de la o
persoană depozitară a autorităţii publice, însărcinată cu o misiune din serviciul public sau învestită cu un
mandat electiv public :
1° Fie că îndeplineşte sau se abţine să îndeplinească un act din funcţia, misiunea sau mandatul său sau
facilitat de funcţia, misiunea sau mandatul său ;
2° Fie că abuzează de influenţa sa reală sau bănuită în vederea obţinerii de la o autoritate sau administraţie
publică de distincţii, locuri de muncă, pieţe sau orice altă decizie favorabilă.
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse cedarea unei persoane depozitare a autorităţii publice, însărcinată cu o
misiune din serviciul public sau învestită cu un mandat electiv public care solicită, fără drept, şi în orice
moment, direct sau indirect, oferte, promisiuni, daruri, cadouri sau avantaje oarecare pentru a îndeplini sau
pentru a se abţine să îndeplinească un act menţionat la 1° sau pentru a abuza de influenţa sa în condiţiile
prevăzute la 2°.
Articolul 433-2
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
255
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu amenda de 75000 euro fapta prin care oricine solicită sau este
de acord, direct sau indirect, cu oferte, promisiuni, daruri, cadouri sau avantaje oarecare pentru a abuza de
influenţa sa reală sau bănuită în vederea obţinerii de la autoritate sau administraţie publică de distincţii,
locuri de muncă, pieţe sau orice altă decizie
256
favorabilă.
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse cedarea solicitanţilor prevăzuţi la aliniatul precedent, sau propunerea,
fără drept, direct sau indirect, de oferte, promisiuni, daruri, cadouri sau avantaje oarecare pentru ca o
persoană de influenţa sa reală sau bănuită în vederea obţinerii de la autoritate sau administraţie publică de
distincţii, locuri de muncă, pieţe sau orice altă decizie favorabilă.
Articolul 433-3
(Legea nr. 96-647 din 22 iulie 1996 art. 16 Monitorul Oficial din 23 iulie 1996)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 59 Monitorul Oficial din 19 martie 2003)
Se pedepseşte cu doi ani închisoare şi cu amenda de 30 000 Euro ameninţarea cu comiterea unei crime sau
a unui delict contra persoanelor sau bunurilor proferate împotriva unei persoane învestite cu un mandat
electiv public, a unui magistrat, jurat, avocat, funcţionar public sau ministerial, militar din jan darmeria
naţională, funcţionar din poliţia naţională, de la vamă, din administraţia penitenciară sau a oricărei alte
persoane depozitare a autorităţii publice, a unui săpător-pompier profesionist sau voluntar, un gardian al
unor imobile sau grupuri de imob ile sau un agent ce este angajatul unei persoane care dă cu chirie în
funcţiile de pază sau supraveghere a imobilelor cu destinaţie de locuinţe în aplicarea articolului L. 127 -1 din
codul construcţiilor şi locuinţelor, în exercitarea funcţiilor sale, în vreme ce calitatea victimei este evidentă
sau cunoscută de autor. Aceste dispoziţii se aplică de asemenea în caz de ameninţare proferată împotriva şi
din cauza aceloraşi funcţii, a soţului, ascendenţilor şi descendenţilor în linie dreaptă a acestei persoane sau a
oricărei alte persoane ce locuieşte de obicei în domiciliul său.
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse ameninţarea cu comiterea unei crime sau a unui delict contra
persoanelor sau bunurilor proferate împotriva unui agent al unui exploatator de reţea de t ransport public de
călători sau a oricărei alte persoane însărcinată cu o misiune din serviciul public cât şi a unui profesionist din
domeniul sănătăţii, în exercitarea funcţiilor sale, dacă calitatea victimei este evidentă sau cunoscută de
autor.
Pedeapsa este de până la cinci ani închisoare şi amenda de 75 000 Euro dacă este vorba de o ameninţarea
257
său, sau facilitat de funcţia, misiunea sau mandatul său, fie că abuzează de autoritatea sa reală sau bănuită în
vederea obţinerii de la o autoritate sau administraţie publică de distincţii, locuri de muncă, pieţe sau orice
altă decizie favorabilă.
Articolul 433-4
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Distrugerea, deturnarea sau sustragerea unui acte sau titlu, sau a fondurilor publice sau private, sau a
valorilor, pieselor sau titlurilor ce ţin locul sau a oricărui alt obiect, ce au fost returnate, având în vedere
funcţiile sale, unei persoane depozitare a autorităţii publice sau însărcinată cu o misiune din serviciul public,
unui contabil public, unui depozitar public sau unuia din subordonaţii săi, se pedepseşte cu şapte ani
închisoare şi cu amenda de 100000 euro.
Tentativa delictului prevăzut la aliniatul precedent se pedepseşte cu aceleaş i pedepse.
Secţiunea 4 : Despre insultă
Articolul 433-5
(Legea nr. 96-647 din 22 iulie 1996 art. 17 Monitorul Oficial din 23 iulie 1996)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2002-1138 din 9 septembrie 2002 art. 45 Monitorul Oficial din 10 septembrie
2002)
Constituie o insultă pedepsită cu amenda de 7500 euro cuvintele, gesturile sau ameninţările, înscrisurile
sau imaginile de orice natură nefăcute publice sau trimiterea de obiecte oarecare adresate unei persoane
însărcinate cu o misiune din serviciul public, în exercitarea sau cu ocazia exercitării misiunii sale, şi în stare
să aducă atingere demnităţii sale sau respectului datorat funcţiei cu care este învestită.
Dacă este adresată unei persoane depozitară a autorităţii publice, insulta se pedepseşte cu şase luni
închisoare şi cu amenda de 7500 euro.
258
Dacă este adresată unei persoane însărcinată cu o misiune din serviciu] public şi dacă faptele au fo st
comise în interiorul unei unităţi şcolare sau educative, sau cu ocazia intrărilor sau ieşirilor elevilor, în
vecinătatea unei asemenea unităţi, insulta se pedepseşte cu şase luni închisoare şi amenda de 7500 euro.
Dacă este comisă în reuniune, insulta prevăzută la primul aliniat se pedepseşte cu şase luni închisoare şi
cu amenda de 7500 euro, şi insulta prevăzută la aliniatul al doilea se pedepseşte cu un an închisoare şi cu
amenda de 15000 euro.
2003)
Fapta prin care, în cursul unei manifestări organizate sau reglementate de către autorităţile publice, se
insultă public imnul naţional sau drapelul tricolor se pedepseşte cu amenda de 7 500 euro.
Dacă este comisă în reuniune, această insultă se pedepseşte cu şase luni închisoare şi cu amenda de 7 500
euro.
Articolul 433-6
Constituie rebeliune opunerea unei rezistenţe violente faţă de o persoană depozitară a autorităţii publice
sau însărcinată cu o misiune din serviciul public acţionând, în exercitarea funcţiilor sale, pentru executarea
legilor, ordinelor autorităţii publice, deciziilor sau mandatelor de justiţie.
Articolul 433-7
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Rebeliunea ser pedepseşte cu şase luni închisoare şi cu amenda de 7500 euro. Rebeliunea comisă în
reuniune se pedepseşte cu un an închisoare şi cu amenda de 15000 euro.
Articolul 433-8
259
(introdus de Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 113 Monitorul Oficial din 19 martie
Rebeliunea înarmată se pedepseşte cu trei ani închisoare şi Cu amenda de 45000 euro. Rebeliunea înarmată
Articolul 433-9
Dacă autorul rebeliunii este deţinut, pedepsele pronunţate pentru delictul rebeliunii se cumulează, prin
derogare de la articolele 132- 2 până la 132-5, fără posibilitatea de confuzie, cu cele pe care le ispăşea cel inc
cauză sau cele pronunţate pentru infracţiunea din cauza căreia era deţinut.
Articolul 433-10
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Provocarea directă la rebeliune, manifestată fie prin strigăte sau discursuri publice, fie prin înscrisuri
afişate sau distribuite, fie prin orice alt mi jloc de transmisie a înscrisului, a cuvântului sau imaginii,
responsabile.
Opunerea, prin acte de violenţă, la executarea de munci publice sau de utilitate publică se pedepseşte cu
un an închisoare şi cu amenda de 15000 euro.
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
260
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Articolul 433-12
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Se pedepseşte cu trei ani închisoare şi cu amenda de 45000 euro fapta prin care orice persoană acţionând
fără titlu, se amestecă în exercitarea unei funcţii publice îndeplinind unul din actele rezervate titularului
acestei funcţii.
Articolul 433-13
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Se pedepseşte cu un an închisoare şi cu amenda de 15000 euro fapta prin care orice persoană:
1° Exercită o activitate în condiţiile care sunt în stare să creeze în spiritul pu blicului o confuzie cu
exercitarea unei funcţii publice sau a unei activităţi rezervate funcţionarilor publici sau ministeriali ;
2° Se serveşte de documente sau înscrisuri ce prezintă, cu actele judiciare sau extrajudiciare sau cu
documentele administrative, o asemănare care este în stare să provoace o confuzie în spiritul publicului.
Secţiunea 8 : Despre uzurparea semnelor rezervate autorităţii publice
Articolul 433-14
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Se pedepseşte cu un an închisoare şi cu amenda de 15000 euro fapta prin care orice persoană, în mod
public şi fără drept:
3° Utilizează un automobil ale cărui semne exterioare sunt identice cu cele utilizate de funcţionarii
poliţiei naţionale sau de mil itari.
Articolul 433-15
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Se pedepseşte cu şase luni închisoare şi cu amenda de 7500 euro fapta prin care orice persoană, în mod
public, poartă un costum sau o uniformă, utilizează un automobil, sau se serveşte de o insignă sau un
document ce prezintă împreună cu costumele, uniformele, automobilele, insignele sau documentele
distinctive rezervate funcţionarilor poliţiei naţionale sau militarilor, o asemănare în stare să cauzeze o
confuzie în spiritul publicului.
Articolul 433-16
Infracţiunile definite de articolele 433-14 şi 433-15 se pedepsesc cu trei ani închisoare şi cu amenda de
45000 euro dacă au ca obiect pregătirea sau facilitarea comiterii unei crime sau a unui delict.
Articolul 433-17
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Folosirea, fără drept, a unui titlu ataşat unei profesii reglementată de autoritatea publică sau a unei
diplome oficiale sau a unei calităţi ale cărei condiţii de atribuire sunt stabilite autoritatea publică se
pedepseşte cu un an închisoare şi cu amenda de 15000 euro.
262
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Articolul 433-18
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Se pedepseşte cu şase luni închisoare şi cu amenda de 7500 euro fapta prin care fondatorul sau
conducătorul de drept sau de fapt a unei întreprinderi care are un scop lucrativ, cere să reprezinte sau lasă să
reprezinte, într-o publicitate realizată în interesul întreprinderii pe care şi -a propus să o fondeze sau să o
conducă:
1° Numele, cu menţiunea calităţii sale, a unui membru sau a unui fost membru al Guvernului,
Articolul 433-19
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
Se pedepseşte cu şase luni închisoare şi cu amenda de 7500 euro fapta, într-un act public sau autentic sau
într-un document administrativ destinat autorităţii publice şi în afara cazurilor în care reglementarea în
vigoare autorizează subscrierea acestor acte sau documente sub o stare civilă de împrumut:
263
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
1° Prin care se ia un nume sau un accesoriu din nume altul decât cel acordat prin stare civilă;
2° Prin care se schimbă, se alterează sau se modifică numele sau accesoriul numelui acordat prin starea
civilă.
Articolul 433-20
Fapta prin care o persoană angajată în legăturile căsătoriei încheie o altă căsătorie înainte de dizolvarea
celei anterioare se pedepseşte cu un an închisoare şi cu amenda de 45000 euro.
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse funcţionarul public ce a celebrat această căsătorie cunoscând existenţa
celei anterioare.
Articolul 433-21
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Orice ministru al unui cult care va efectua, în mod obişnuit, ceremoniile religioase de căsătorie fără să i se
fi justificat actul de căsătorie primit în prealabil de către funcţionarii de stare civile va fi pedepsit cu şase
luni închisoare şi cu amenda de 7500 euro.
Articolul 433-21-1
(Legea nr. 92-1336 dini6 decembrie 1992 art. 366 şi 373 Monitorul Oficial din 23 decembrie
1992 în vigoare la 1 martie 1994)
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2° Interdicţia, pentru o durată de cel mult cinci ani, de a exercita o funcţie publică sau de a exercita
activitatea profesională sau socială în exercitarea sau cu ocazia exercitării căreia a fost comisă infracţiunea;
3° Afişarea sau difuzarea deciziei pronunţate, în condiţiile prevăzute de articolul 131 -35.
Articolul 433-23
în cazurile prevăzute la articolele 433 -1, 433-2 şi 433-4, poate fi de asemenea pronunţată confiscarea
sumelor sau obiectelor primite în mod neregulat de autorul infracţiunii, cu excepţia obiectelor susceptibile
de restituire.
Articolul 433-24
Persoanele fizice vinovate de una din infracţiunile prevăzute la articolul 433 -8 primesc şi următoarele
pedepse complementare:
1° Interdicţia de a deţine sau purta, pentru o durată de cel mult cinci ani, o armă autorizată;
2° Confiscarea armelor al căror proprietar este condamnatul sau de care se foloseşte la buna dispoziţie.
Articolul 433-25
2° Pentru o durată de cel mult cinci ani, pedepsele menţionate la 2°, 3°, 4°, 5°, 6° şi 7° din articolul 131 -39
;
3° Confiscarea prevăzută la articolul 131 -21 ;
Articolul 433-22
265
1° Amenda, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131 -38 ;
4° Afişarea sau difuzarea deciziei pronunţate, în condiţiile prevăzute de articolul 131 -35.
Interdicţia menţionată la 2° din articolul 131 -39 priveşte activitatea în exercitarea sau cu ocazia
exercitării căreia a fost comisă infracţiunea.
Articolul 434-1
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Fapta prin care oricine, care are cunoştinţă de o crimă pe care mai poate încă să o prevină sau să -i limiteze
efectele, sau ai cărei autori sunt susceptibili de comiterea altor noi crime ce ar putea fi împiedicate, nu
informează autorităţile judiciare sau administrative se pedepseşte cu trei ani închisoare şi cu amenda de
45000 euro.
Sunt exceptaţi de la dispoziţiile care preced, cu excepţia crimelor comise asupra minorilor de
cincisprezece ani:
1° Părinţii în linie dreaptă şi soţii lor, şi de asemenea fraţii şi surorile şi soţii lor, ai autorului sau ai
complicelui crimei ;
2° Soţul autorului sau complicelui crimei, sau persoane care locuieşte în mod notoriu în situaţie maritală
cu el.
Articolul 434-2
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Dacă crima menţionată la primul aliniat din articolul 434 -1 constituie o atingere adusă intereselor
fundamentale ale naţiunii prevăzute de titlul I din această carte sau un act de terorism prevăzut de titlul II
din această carte, pedeapsa este de până la cinci ani închisoare şi amenda de până la 75000 euro.
Articolul 434-3
(Legea nr. 98-468 din 17 iunie 1998 art. 15 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998)
266
1° Amenda, în func ţie de modalităţile prevăzute de articolul 131 -38 ;
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Fapta prin care orice persoană care are cunoştinţă de anumite privaţiuni, de tratamente proaste sau de
atingeri sexuale asupra unui minor de cincisprezece ani sau a unei persoane care nu este în măsură să se
apere din cauza vârstei, a unei boli, infirmităţi, deficienţe fizice sau psihice sau a unei sarcini, nu informează
Cu excepţia cazului când legea dispune altceva, sunt exceptate de la dispoziţiile precedente persoanele
constrânse în secret în condiţiile prevăzute de articolul 226 -13.
Se pedepseşte cu trei ani închisoare şi cu amenda de 45000 euro fapta prin care, în vederea împiedicării
manifestării adevărului:
1° Se modifică starea locurilor unei crime sau ale unui delict fie prin alterarea, falsificarea sau ştergerea
urmelor sau indiciilor, fie prin aportul, deplasarea sau suprimarea unor obiecte;
2° Se distruge, sustrage, doseşte sau alterează un document public sau privat sau un obiect în stare să
faciliteze descoperirea unei crime sau a unui delict, cercetarea probelor sau condamnarea vinovaţilor.
Dacă faptele prevăzute în acest articol sunt comise de către o persoană care, prin funcţiile sale, este
chemată să concureze la manifestarea adevărului, pedeapsa este de până la cinci ani închisoare şi amenda de
până la 75000 euro.
Articolul 434-5
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Orice ameninţare sau orice alt act de intimidare cu privire la orice persoană, comis în vederea determinării
victimei unei crime sau delict să nu facă plângere sau să se dezică, se pedepseşte cu trei ani închisoare şi cu
amenda de 45000 euro.
267
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Articolul 434-6
Furnizarea persoanei autorului sau complicelui unei crime sau al unui act de terorism pedepsit cu cel puţin
zece ani închisoare, a unei locuinţe, un loc de retragere, subvenţii, mijloace de existenţă sau orice alt mijloc
de sustragere de la cercetări sau de la arest se pedepseşte cu trei ani închisoare şi cu amenda de 45000 euro.
Pedepsele sunt de până la cinci ani închisoare şi amenda de până la 75000 euro dacă infracţiunea este
comisă în mod obişnuit.
Sunt exceptaţi de la dispoziţiile precedente:
1° Părinţii în linie dreaptă şi soţii lor, şi de asemenea fraţii şi surorile şi soţii lor, ai autorului sau
complicelui crimei sau actului de terorism ;
2° Soţul autorului sau complicelui crimei sau actului de terorism, sau persoane care locuieşte în mod
notoriu în situaţie maritală cu el.
Articolul 434-7
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
Dosirea sau ascunderea cadavrului unei persoane victime a unui omor sau decedată în urma violenţelor se
pedepseşte cu zece ani închisoare şi cu amenda de 30000 euro.
Articolul 434-7-1
(Legea nr. 96-647 din 22 iulie 1996 art. 7 Monitorul Oficial din 23 iulie 1996)
268
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
Fapta prin care un magistrat, orice altă persoană care ocupă un loc într -o formaţiune jurisdicţională sau
orice altă autoritate administrativă, neagă împărţirea dreptăţii după ce i s -a impus prin lege şi perseverează
în negaţia sa după avertismentul sau injoncţiunea superiorilor săi se pedepseşte cu amenda de 7500 euro şi
interdicţia de a exercita funcţii publice pentru o durată de cinci până la douăzeci de ani.
Articolul 434-7-2
(introdus de Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 13 Monitorul Oficial din 10 martie
2004)
Fără prejudiciul drepturilor apărării, fapta prin care orice persoană care, datorită funcţiilor sale, are
cunoştinţă, în aplicarea dispoziţiilor codului de procedură penală, despre informaţiile emise dintr -o anchetă
sau dintr-o instrucţie în curs cu privire la o crimă sau un delict, dezvăluie, direct sau indirect, aceste
informaţii unor persoane susceptibile că ar fi implicate, ca aut ori, coautori, complici sau dositori, în
comiterea acestor infracţiuni, dacă această dezvăluire este în stare să împiedice derularea investigaţiilor sau
manifestării adevărului, se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu amenda de 75 000 Euro.
Articolul 434-8
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Orice ameninţare sau orice act de intimidare comis asupra unui magistrat, jurat sau orice altă persoană
care ocupă un loc într-o formaţiune jurisdicţională, un arbitru, un interpret, un expert sau avocatul unei părţi
în vederea influenţării comportamentului său în exercitarea funcţiilor se pedepseşte cu trei ani
închisoare şi cu amenda de 45000 euro.
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Fapta prin care un magistrat, un jurat sau orice altă persoană care ocupă un loc într -o formaţiune
jurisdicţională, un arbitru sau un expert numit fie de către o jurisdicţie, fie de către părţi, sau o persoană
însărcinată de autoritatea judiciară cu o misiune de conciliere sau de mediere, solicită sau este de acord, fără
drept, şi în orice moment, direct sau indirect, cu ofertele, p romisiunile, darurile, cadourile sau avantajele
pentru îndeplinirea sau abţinerea unui act din funcţia sa, se pedepseşte cu zece ani închisoare şi cu amenda
de 150000 euro.
269
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
Fapta prin care se cedează, în orice moment, solicitărilor unei persoane menţionate în alinatul precedent,
sau se propune oferte, promisiuni, daruri, cadouri sau avantaje pentru obţinerea de către una din aceste
persoane îndeplinirea sau abţinerea unui act din funcţia sa se pedepseşte cu aceleaşi pedepse.
Dacă infracţiunea definită la primul aliniat este comisă de un magistrat în beneficiul sau în detrimentul
unei persoane care face obiectul unor urmăriri penale, pedeapsa este de până la cincisprezece ani închisoare
penală şi amenda de 225000 euro.
Articolul 434-10
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2003-495 din 12 iunie 2003 art. 3 I Monitorul Oficial din 13 iunie 2003)
Fapta prin care orice conducător al unui automobil sau motor terestra, fluvial sau maritim, ştiind că tocmai
a cauzat sau a ocazionat un accident, nu opreşte şi încearcă de asemenea să fugă de responsabilitatea penală
sau civilă pe care o poate avea, se pedepseşte cu doi ani închisoare şi cu amenda de 30000 euro.
NOTĂ : Legea 2003-495 din 12 iunie 2003 art. 3 III : Dispoziţiile din al doilea aliniat al articolului 434 -10
din codul penal în redactarea anterioară intrării în vigoare a acestei legi, rămânând aplicabile
infracţiunilor comise înainte de această intrare în vigoare.
Articolul 434-11
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Fapta prin care orice persoană care cunoaşte dovada nevinovăţiei unei persoane deţinute provizoriu sau
judecată pentru crimă sau delict, se abţine în mod voluntar să depună imediat mărturie la autorităţile
judiciare sau administrative se pedepseşte cu trei ani închisoare şi cu amenda de 450 00 euro.
Totuşi, este scutit de pedeapsă cel care va depune mărturie tardiv, dar spontan.
Sunt exceptaţi de la dispoziţiile din primul aliniat:
270
Dacă este loc pentru aplicarea articolelor 221 -6 şi 222-19, pedepsele prevăzute de aceste articole sunt
dublate în afara cazurilor prevăzute de articolele 221 -6-1, 222-19-1 şi 222-20-1.
1° Autorul sau complicele infracţiunii care motiva urmărirea, părinţii săi în linie dreaptă şi soţii lor, şi de
asemenea fraţii, surorile şi soţii lor;
2° Soţul autorului sau complicelui infracţiunii care motiva urmărirea, sau persoane care trăieşte în mod
notoriu în situaţie maritală cu el.
Sunt de asemenea exceptaţi de la dispoziţiile din primul aliniat persoanele constrânse în secret în
Articolul 434-12
Fapta prin care orice persoană, care a declarat public că îi cunoaşte pe autorii unei crime sau ai unui delict,
refuză să răspundă întrebărilor care îi sunt puse în această privinţă de către un judecător se pedepseşte cu un
an închisoare şi cu amenda de 15000 euro.
Articolul 434-13
f Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
Mărturia mincinoasă făcută sub jurământ în faţa oricărei jurisdicţii sau în faţa unui funcţionai' din poliţia
judiciară ce acţionează în executarea unei comisii rogatorii se pedepseşte cu cinci ani
Articolul 434-14
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Mărturia mincinoasă se pedepseşte cu şapte ani închisoare şi cu amenda de 100000 euro: 1° Dacă este
provocată de încredinţarea unui dar sau a unei recompense oarecare; 2° Dacă cel împotriva căruia sau în
favoarea căruia a fost comisă mărturia mincinoasă este pasibil de o pedeapsă penală.
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
271
Dacă este loc pentru aplicarea articolelor 221 -6 şi 222-19, pedepsele prevăzute de aceste articole sunt
dublate în afara cazurilor prevăzute de articolele 221 -6-1, 222-19-1 şi 222-20-1.
Articolul 434-15
Folosirea de promisiuni, oferte, cad ouri, presiuni, ameninţări, acte de violenţă, manevre sau artificii de -a
lungul unei proceduri sau în vederea unei cereri sau apărări în justiţie pentru a determina aproapele fie să
facă sau să dea o depoziţie, o declaraţie sau o atestare mincinoasă, fie să se abţină să facă sau să dea o
depoziţie, o declaraţie sau o atestare, se pedepseşte cu trei ani închisoare şi cu amenda de 45000 euro, chiar
dacă subordonarea nu este urmată de efect.
Articolul 434-15-1
(Legea nr. 2000-516 din 15 iunie 2000 art. 32 Monitorul Oficial din 16 iunie 2000 în vigoare
la 1 ianuarie 2001)
(Legea nr. 2000-1354 din 30 decembrie 2000 art. 11 Monitorul Oficial din 31 decembrie
2000)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2002-1138 din 9 septembrie 2002 art. 39 Monitorul Oficial din 10 septembrie
2002)
Neprezentarea, nedepunerea de jurământ sau de depoziţie, fără scuză sau justificare, în faţa judecătorului
de instrucţie sau în faţa unui funcţionar din poliţia judiciară ce acţionează asupra comisiei rogatorii de către
o persoană care a fost citată de aceasta pentru audiere ca martor se pedepseşte cu amenda de 3750 euro.
Articolul 434-15-2
(introdus de Legea nr. 2001-1062 din 15 noiembrie 2001 art. 31 Monitorul Oficial din 16
noiembrie 2001)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
272
persoană, care are cunoştinţă de convenţia secretă de descifrare a unui mijloc de criptologie susceptibilă că
a utilizat pentru pregătirea, facilitarea sau comiterea unei crime sau delict, refuză să încredinţeze aşa -zisa
convenţie autorităţilor judiciare sau să o pună în aplicare, la cererile acestor autorităţi emise în aplicarea
Dacă refuzul este opus când încredinţarea sau punerea în aplicare a convenţiei ar fi permis evitarea
comiterii unei crime sau delict sau limitarea efectelor sale, pedeapsa este de până la cinci ani închisoare şi
Articolul 434-16
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Publicarea, înainte de intervenţia deciziei jurisdicţionale definitive, de comentarii care tind să exercite
presiuni în vederea influenţării declaraţiilor martorilor sau decizia jurisdicţiilor de instrucţie sau de judecată
se pedepseşte cu şase luni închisoare şi cu amenda de 7500 euro.
Dacă infracţiunea este comisă prin presa scrisă sau audiovizuală, dispoziţiile speciale ale legilor ce
guvernează aceste probleme se aplică în ceea ce priveşte determinarea persoanelor responsabile.
Articolul 434-17
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
Falsul jurământ în materie civilă se pedepseşte cu trei ani închisoare şi cu amenda de 45000 euro.
Articolul 434-18
273
COrdonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Fapta prin care un interpret, în orice problemă, denaturează substanţa cuvintelor sau documentelor
traduse se pedepseşte, conform distincţiilor din articolele 434 -13 şi 434 -14, cu cinci ani închisoare şi cu
amenda de 750 00 euro sau cu şapte ani închisoare şi cu amenda de 100000 euro.
Articolul 434-19
Articolul 434-20
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Fapta prin care un expert, în orice problemă, falsifică, în rapoartele sale scrise sau în expunerile sale orale,
datele sau rezultatele expertizei se pedepseşte, conform distincţiilor articolelor 434-13 şi 434-14, cu cinci
ani închisoare şi cu amenda de 75000 euro sau cu şapte ani închisoare şi cu amenda de 100000 euro.
Articolul 434-21
Articolul 434-22
Ruperea sigiliilor aplicate de autoritatea publică se pedepseşte cu doi ani închisoare şi cu amenda de
30000 euro. Tentativa ruperii sigiliilor se pedepseşte cu aceleaşi pedepse.
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse orice deturnare de obiect plasat sub sigilii sau sub mâna justiţiei.
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
274
Articolul 434-23
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Luarea numelui unui terţ, în circumstanţele care au determinat sau ar fi putut determina împotriva
acestuia urmăriri penale, se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu amenda de 75000 euro.
în ciuda dispoziţiilor articolelor 132 -2 până la 132 -5, pedepsele pronunţate pentru acest delict se
cumulează, fără posibilitatea confuziei, cu cele care ar fi fost pronunţate pentru infracţiunea cu ocazia căreia
a fost comisă uzurparea.
Se pedepseşte cu pedepsele prevăzute de primul aliniat declaraţia falsă cu privire la starea civilă a unei
persoane, care a determinat sau ar fi putut determina urmăriri penale împotriva unui terţ.
Articolul 434-24
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Insulta prin cuvinte, gesturi sau ameninţări, prin înscrisuri sau imagini de orice natură nefăcute publice
sau prin trimiterea de obiecte oarecare adresate unui magistrat, jurat sau oricărei persoane care ocupă un loc
într-o formaţiune jurisdicţională în exercitarea funcţiilor sale sau cu ocazia acestei exercitări şi care tinde să
Dacă insulta are loc la audierea unei curţi, tribunal sau a unei formaţiuni jurisdicţionale, pedeapsa este de
până la doi ani închisoare şi amenda de până la 30000 euro.
Articolul 434-25
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Fapta prin care se caută să se discrediteze, în mod public prin acte, cuvinte, înscrisuri sau imagini de orice
natură, un act sau o decizie jurisdicţională, în condiţiile care sunt în stare să aducă atingere autorităţii
justiţiei sau independenţei sale se pedepseşte cu şase luni închisoare şi cu amenda de 7500 euro.
275
Dispoziţiile aliniatului precedent nu se aplică comentariilor tehnice nici altor acte, cuvinte, înscrisuri sau
imagini de orice natură care tind la reformarea, casaţia sau revizuirea unei decizii.
Dacă infracţiunea este comisă prin presa scrisă sau audiovizuală, dispoziţiile speciale ale legilor ce
guvernează aceste probleme se aplică în ceea ce priveşte determinarea persoanelor responsabile.
Acţiunea publică se prescrie în trei luni împlinite, începând din ziua în care a fost comisă infracţiunea
definită în acest articol, dacă în acest interval nu a fost făcut nici un act de instrucţie sau de urmărire.
Articolul 434-26
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
Articolul 434-27
COrdonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 1941 Monitorul Oficial din 10 martie 2004)
Constituie evadare ce se pedepseşte fapta prin care un deţinut se sustrage gărzii care îl păzeşte.
Evadarea se pedepseşte cu trei ani închisoare şi cu amenda de 45000 euro.
Dacă evadarea este realizată prin violenţă, efracţie sau corupţie, chiar şi când acestea ar fi fost comise, de
acord cu deţinutul, de către un terţ, pedepsele sunt de până la cinci ani închisoare şi amenda de până la 75
000 Euro.
Articolul 434-28
Pentru aplicarea acestui paragraf, este considerată deţinut orice persoană : 1° Care este
păzită la vedere;
2° Care se află în instanţă sau în curs de prezentarea la autoritatea judiciară la încheierea pazei la vedere
sau în execuţia unui mandat de arestare;
3° Care s-a văzut notificând un mandat de depunere sau un mandat de arest continuând să producă efect;
276
4° Care execută o pedeapsă privativă de libertate sau care a fost arestată pentru executarea acestei
pedepse;
Articolul 434-29
(Legea nr. 92-1336 din 16 decembrie 1992 art. 368 şi 373 Monitorul Oficial din 23 decembrie 1992
în vigoare la 1 martie 1994)
(Legea nr. 97-1273 din 29 decembrie 1997 art. 1 Monitorul Oficial din 31 decembrie 1997)
2° Prin care orice condamnat se sustrage controlului la care a fost supus când a făcut obiectul unei decizii
fie de scoaterea dintr-o unitate penitenciară, fie de plasarea sub supravegherea electronică sau de
beneficierea de regimul semi- libertăţii sau de permisiunea de ieşire;
3° Prin care orice condamnat nu revine la unitatea penitenciară la încheierea unei măsuri de suspendare
sau de fracţionare a închisorii, de scoatere, de semi-libertate sau de permisiunea de ieşire;
4° Prin care orice condamnat pus sub supraveghere electronică, neutralizează prin orice mijloc procedeul
ce permite detectarea de la distanţă a prezenţei sau absenţei sale în locul desemnat de judecătorul aplică rii
pedepselor.
Articolul 434-30
2004)
Infracţiunile prevăzute la articolul 434 -27 şi la 1° din articolul 434 -29 se pedepsesc cu şapte ani
închisoare şi cu amenda de 100000 euro dacă au fost comise sub ameninţarea unei arme sau a unei substanţe
explozive, incendiară sau toxică.
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
277
4° Care execută o pedeapsă privativă de libertate sau care a fost arestată pentru executarea acestei
pedepse;
Pedepsele sunt de până la zece ani închisoare şi amenda de până la 150000 euro dacă s -a folosit o armă
sau o substanţă explozivă, incendiară sau toxică sau dacă faptele sunt comise în bandă organizată, chiar
dacă membrii acestei bande sunt sau nu deţinuţi.
Articolul 434-31
în ciuda dispoziţiilor articolelor 132 -2 până la 132 -5, pedepsele pronunţate pentru delictul evadării se
cumulează, fără posibilitatea confuziei, cu cele pe care evadatul le ispăşea sau cele pronunţate pentru
infracţiunea din cauza căreia era deţinut.
Articolul 434-32
f Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Se pedepseşte cu trei ani închisoare şi cu amenda de 45000 euro fapta prin care orice persoană procură
unui deţinut orice mijloc de a se sustrage gărzii la care a fost supus.
Dacă contribuţia astfel adusă se însoţeşte de violenţă, efracţie sau corupţie, infracţiunea se pedepseşte cu
cinci ani închisoare şi cu amenda de 75000 euro.
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
278
Articolul 434-33
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
Se pedepseşte cu zece ani închisoare şi cu amenda de 150000 euro fapta prin care orice persoană
însărcinată cu supravegherea sa, facilitează sau pregăteşte, chiar prin abţinere voluntară, evadarea unui
deţinut.
Aceste dispoziţii se aplică de asemenea oricărei persoane abilitată prin funcţiile sale să pătrundă într -o
unitate penitenciară sau să apropie deţinuţi, cu orice titlu,.
în cazurile prevăzute de acest articol, dacă contribuţia adusă constă din furnizarea sau folosirea unei arme
sau a unei substanţe explozive, incendiare sau toxice, infracţiunea se pedepseşte cu cincisprezece ani
închisoare penală şi cu amenda de 225000 euro.
Articolul 434-34
Persoanele menţionate la articolele 434 -32 şi 434 -33 pot fi condamnate solidar la daune-interese pe care
victima ar avea dreptul să se obţină de la deţinut prin exercitarea acţiunii civile din cauza infracţiunii care
motiva detenţia acestuia.
Articolul 434-35
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 731 Monitorul Oficial din 19 martie 2003)
Pedeapsa este de până la trei ani închisoare şi amenda de până la 45000 euro dacă vinovatul este
însărcinat cu supravegherea deţinuţilor sau dacă este abilitat prin funcţiile sale să pătrundă într -o
unitate penitenciară sau să apropie deţinuţi, cu orice titlu.
Articolul 434-35-1
(introdus de Legea nr. 2003-239 din 18 martie 2003 art. 73 II Monitorul Oficial din 19 martie
Se pedepseşte cu un an închisoare şi cu amenda de 15000 euro fapta prin care, în orice loc, se
încredinţează sau îi parvine unui deţinut, sau se primesc de la el şi se transmit sume de
279
Articolul 434-33
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
2003)
Articolul 434-36
Articolul 434-37
Orice persoană care a încercat să comită, în calitate de autor sau de complice, una din infracţiunile
prevăzute în acest paragraf, va fi scutită de pedeapsă dacă, avertizând autoritatea judiciară sau administraţia
penitenciară, a permis evitarea ca evadarea să nu se realizeze.
Articolul 434-38
Fapta prin care o persoană, care are interdicţie de sejur, apare într -un loc interzis se pedepseşte cu doi ani
închisoare şi cu amenda de 30000 euro.
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse fapta prin care o persoană care interdicţie de sejur se sustrage
măsurilor de supraveghere prescrise de judecător.
Se pedepseşte cu un an închisoare şi cu amenda de 15000 euro fapta prin care, în orice loc, se
încredinţează sau îi parvine unui deţinut, sau se primesc de la el şi se transmit sume de
280
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
Articolul 434-39
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
In cazul în care o sentinţă a dispus, cu titlu de pedeapsă, afişarea deciziei de condamnare, suprimarea,
disimularea sau ruperea totală sau parţială a afişelor aplicate se pedepseşte cu şase luni închisoare şi cu
amenda de 7500 euro.
Articolul 434-40
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Când a fost pronunţată, cu titlu de pedeapsă, interdicţia exercitării unei activităţi profesionale sau sociale
prevăzute de articolele 131-27 până Ia 131 -29, orice încălcare a acestei interdicţii se pedepseşte cu doi ani
Articolul 434-41
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 44 XV, XVI Monitorul Oficial din 10 martie
2004 în vigoare la 1 octombrie 2004)
Se pedepseşte cu doi ani închisoare şi cu amenda de 30000 euro încălcarea de către condamnat a
obligaţiilor sau interdicţiilor ce rezultă din p edepsele de suspendare sau de anulare a permisului de
conducere, de interdicţia de a conduce anumite automobile terestre cu motor, de interdicţia de a pătrunde în
anumite locuri sau de a întâlni anumite persoane, de obligare la îndeplinirea unui stagiu, de interdicţia de a
deţine sau a purta o armă, de retragere a permisului de vânătoare, de interdicţia de a emite cecuri sau de a
folosi cărţi de credit, de închidere a unităţii sau de excludere de pe pieţele publice pronunţate în aplicarea
articolelor 131-5-1, 131-6, 131-10, 131-14, 131-16 sau 131-17.
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse distrugerea, deturnarea sau încercarea de a distruge sau deturna un
automobil imobilizat sau un vehicul, o armă sau orice alt obiect confiscate în aplicarea articolelor 131 -6,
131-10, 131-14 sau 131-16.
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
281
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse fapta prin care o persoană care primeşte notificarea unei decizii ce se
pronunţă în privinţa sa, în aplicarea articolelor menţionate mai sus, suspendarea sau anularea permisului de
conducere, retragerea permisului de vânătoare sau confiscarea unui automobil, a unei arme sau a oricărui
alt obiect, refuză să încredinţeze permisul suspendat, anulat sau retras sau obiectul confiscat agentului
autorităţii însărcinate cu executarea acestei decizii.
Articolul 434-42
(Legea nr. 92-1336 din 16 decembrie 1992 art. 369 şi 373 Monitorul Oficial din 23 decembrie 1992
în vigoare la 1 martie 1994)
încălcarea de către condamnat a obligaţiilor ce rezultă din pedeapsa de muncă de interes general
pronunţată cu titlu de pedeapsă principală sau de pedeapsă complementară se pedepseşte cu doi ani
închisoare şi cu amenda de 30000 euro.
Articolul 434-43
(Legea nr. 2001-504 din 12 iunie 2001 art. 17 Monitorul Oficial din 13 iunie 2001)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
Când a fost pronunţată împotriva unei persoane juridice una din pedepsele prevăzute la acest articol
131-39, încălcarea de către o persoană fizică a obligaţiilor care decurg de pedepseşte cu doi ani închisoare şi
Fapta prin care orice persoană fizică participă la menţinerea sau la reconstituirea, deschisă sau deghizată,
a unei persoane morale a cărei dizolvare a fost pronunţată în aplicarea dispoziţiilor de la 1° din articolul
131-39 se pedepseşte cu trei ani închisoare şi cu amenda de 45000 euro.
Când dizolvarea a fost pronunţată pentru o infracţiune comisă în recidivă, sau pentru infracţiunea
prevăzută în aliniatul precedent, pedeapsa este de până la cinci ani închisoare şi amenda de 75000 euro.
282
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
Articolul 434-44
Persoanele fizice vinovate de unul din delictele prevăzute la articolele 434 -4 până la 434-8, 434-H,
434-13 până la 434 -15, 434-17 până la 434-23, 434-27, 434-29, 434-30, 434-32, 434-33, 434-35, 434-36 şi
434-40 până la 434-43 primesc de asemenea interdicţia drepturilor civice, civile şi de familie, în funcţie de
în cazurile prevăzute de articolul 434 -33 şi în cel de -al doilea aliniat din articolul 434-35, poate fi de
asemenea pronunţată interdicţia, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131 -27, de a exercita o
funcţie publică sau activitatea profesională sau socială în exercitarea sau cu ocazia exercitării căreia a fost
comisă infracţiunea.
în toate cazurile prevăzute în acest capitol, se mai dă în plus confiscarea obiectului care a servit sau era
destinat comiterii infracţiunii, cu excepţia obiectelor susceptibile de restituire.
Articolul 434-45
(Legea nr. 2003-495 din 12 iunie 2003 art. 5IX Monitorul Oficial din 13 iunie 2003)
Persoanele fizice vinovate de delictul prevăzut de articolul 434 -10 primesc de asemenea suspendarea,
pentru o durată de cel mult cinci ani, a permisului de conducere, această suspendare neputând să fie
limitată conducerii în afara activităţii profesionale.
Articolul 434-46
Interdicţia teritoriului francez poate fi pronunţată în condiţiile prevăzute de articolul 131 -30, fie cu titlu
definitiv, fie pentru o durată de cel mult zece ani, împotriva oricărui străin vinovat de una din infracţiunile
definite la cel de-al doilea aliniat din articolul 434-9, la articolul 434-30, la ultimul aliniat din articolul
Articolul 434-47
(Legea nr. 2001-504 din 12 iunie 2001 art. 18 Monitorul Oficial din 13 iunie 2001)
Pedepsele date persoanelor juridice sunt:
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
283
în cazurile prevăzute la articolele 434 -16 şi 434-25, pot fi de asemenea dispuse afişarea sau difuzarea
deciziei pronunţate în condiţiile prevăzute de articolul 131 -35.
Articolul 435-1
(Legea nr. 2000-595 din 30 iunie 2000 art. 2 Monitorul Oficial din 1 iulie 2000)
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
unui act din funcţia, misiunea sau mandatul său sau facilitat de funcţia, misiunea sau mandatul său.
Comunităţilor europene
Persoanele juridice pot fi declarate responsabile penal, în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2, de
infracţiunile definite la articolele 434 -39 şi 434-43.
284
Articolul 435-2
(Legea nr. 2000-595 din 30 iunie 2000 art. 2 Monitorul Oficial din 1 iulie 2000)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
comunitar sau un funcţionar naţional al unui alt Stat membru al Uniunii europene, sau un membru al
Comisiei Comunităţilor europene, al Parlamentului european, al Curţii de justiţie şi al Curţii de conturi ale
Comunităţilor europene să îndeplinească sau să abţină de la îndeplinirea unui act din funcţia, misiunea sau
mandatul său sau facilitat de funcţia, misiunea sau mandatul său.
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse cedarea unei persoane menţionată la aliniatul precedent care solicită,
fără drept, şi în orice moment, direct sau indirect, de oferte, promisiuni, daruri, cadouri sau avantaje
oarecare pentru îndeplinirea sau abţinerea de la îndeplinirea unui acte prevăzut Ia aliniatul menţionat.
Sub-secţiunea 2 : Despre corupţia activă a persoanelor relevante a Statelor străine altele decât
285
(Legea nr. 2000-595 din 30 iunie 2000 art. 2 Monitorul Oficial din 1 iulie 2000)
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
Pentru aplicarea convenţiei cu privire la combaterea corupţiei agenţilor publici străini în tranzacţiile
comerciale internaţionale semnate la Paris la 17 decembrie 1997, se pedepseşte cu zece ani închisoare şi cu
amenda de 150000 euro propunerea fără drept, şi în orice moment, direct sau indirect, de oferte, promisiun i,
daruri, cadouri sau avantaje oarecare pentru ca o persoană depozitară a autorităţii publice, însărcinată cu o
misiune din serviciul public, sau învestită cu un mandat electiv public într -un Stat străin sau în sânul unei
organizaţii internaţionale publice, să îndeplinească sau să se abţină de la îndeplinirea unui act din funcţia,
misiunea sau mandatul său sau facilitat de funcţia, misiunea sau mandat său, în vederea obţinerii sau
conservării unei pieţe sau a unui alt avantaj nepotrivit comerţului internaţ ional.
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse cedarea unei persoane menţionată la aliniatul precedent care solicită,
fără drept, şi în orice moment, direct sau indirect, oferte, promisiuni, daruri, cadouri sau avantaje oarecare
pentru îndeplinirea sau abţinerea de la îndeplinirea unui act prevăzut la alinatul menţionat.
Cercetarea delictelor menţionate în acest articol nu poate fi executată decât la cererea ministerului public.
Articolul 435-4
(Legea nr. 2000-595 din 30 iunie 2000 art. 2 Monitorul Oficial din 1 iulie 2000)
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Pentru aplicarea convenţiei cu privire la combaterea corupţiei agenţilor publici străini în tranzacţiile
comerciale internaţionale semnate la Paris la 17 decembrie 1997, se pedepseşte cu zece ani închisoare şi cu
amenda de 150000 euro propunerea fără drept, şi în orice moment, direct sau indirect, de oferte, promisiuni,
daruri, cadouri sau avantaje oarecare pentru ca un
286
magistrat, jurat sau orice altă persoană care are o funcţie jurisdicţională, un arbitru sau un expert numit fie
de o jurisdicţie, fie de către părţi, sau o persoană însărcinată de autoritatea judiciară cu o misiune de
conciliere sau mediere, într-un Stat străin sau în sânul unei organizaţii internaţionale publice, să
îndeplinească sau să se abţină de la îndeplinirea unui act din funcţia, misiunea sau mandatul său, sau
facilitat de funcţia, misiunea sau mandatul său, în vederea obţinerii sau păstrării unei pieţe sau a unui alt
avantaj contrar din comerţul internaţional.
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse cedarea unei persoane menţionate la aliniatul precedent care solicită,
fără drept, şi în orice moment, direct sau indirect, oferte, promisiuni, daruri, cadouri sau avantaje oarecare
pentru îndeplinirea sau abţinerea de la îndeplinirea unui act prevăzut în aliniatul de mai sus.
Cercetarea delictelor prevăzute în acest articol nu poate fi exercitată decât la cererea ministerului public.
Articolul 435-5
(introdus de Legea nr. 2000-595 din 30 iunie 2000 art. 2 Monitorul Oficial din 1 iulie 2000)
Persoanele fizice vinovate de una din infracţiunile prevăzute în acest capitol primesc de asemenea
următoarele pedepse complementare:
2° Interdicţia, pentru o durată de cel mult cinci ani, de a exercita o funcţie publică sau de a exercita
activitatea profesională sau socială în exercitarea sau cu ocazia exercitării căreia a fost comisă infracţiunea;
3° Afişarea sau difuzarea deciziei pronunţate în condiţiile prevăzute de articolul 131 -35 ; 4° Confiscarea, în
funcţie de modalităţile prevăzute la articolul 131 -21, a obiectului care a
287
servit sau era destinat comiterii infracţiunii sau obiectului care este produsul acesteia, cu excepţia obiectelor
susceptibile de restituire.
Interdicţia teritoriului francez poate fi pronunţată în plus în condiţiile prevăzute de articolul 131 -30, fie cu
titlu definitiv, fie pentru o durata de cel mult zece ani, împotriva oricărui străin care s -a făcut vinovat de una
Articolul 435-6
(introdus de Legea nr. 2000-595 din 30 iunie 2000 art. 2 Monitorul Oficial din 1 iulie 2000)
Persoanele juridice pot fi declarate responsabil penal, în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2, de
infracţiunile definite de articolele 435 -2, 435-3 şi 435-4. Pedepsele date persoanelor juridice sunt:
1° Amenda, în funcţie de modalităţile prevăzute la articolul 131 -38 ; 2° Pentru o
durată de cel mult cinci ani:
interdicţia exercitării direct sau indirect a activităţii profesionale sau sociale în care sau
cu ocazia exercitării căreia a fost comisă infracţiunea;
plasarea sub supraveghere judiciară;
închiderea unităţilor sau a uneia din unităţile întreprinderii ce a servit la comiterea
faptelor incriminate ;
produsul acesteia, cu excepţia obiectelor susceptibile de restituire ; 4° Afişarea sau difuzarea deciziei
pronunţate în condiţiile prevăzute de articolul 131 -35.
1° Prin care orice persoană, special recrutată pentru a se lupta într -un conflict armat şi care nu este nici
cetăţean al unui Stat parte la aşa -zisul conflict armat, ni membru al forţelor armate din acel Stat, nici nu a
fost trimisă în misiune de către un Stat altul decât unul din cele care sunt părţi la conflict în calitate de
membru al forţelor armate din acel Stat, ia sau încearcă să ia parte directă la ostilităţi în vederea obţ inerii
unui avantaj personal sau a unei remuneraţii net superioară celei care se plăteşte sau promite luptătorilor cu
un rang şi funcţiilor analoage din forţele armate ale părţii pentru care trebuie să se lupte;
288
Articolul 436-1
(introdus de Legea nr. 2003-340 din 14 aprilie 2003 art. 1 Monitorul Oficial din 15 aprilie
2003)
2° Prin care orice persoană, special recrutată pentru a lua parte la un act pregătit de violenţă care vizează
răsturnarea instituţiilor sau atingerea integrităţii teritoriale a unui Stat şi care nu este nici cetăţean al Statului
împotriva căruia acest act este realizat, nici membru al forţelor armate al acelui Stat, nici nu a fost trimisă în
misiune de vreun Stat, ia sau încearcă să ia parte la un asemenea act în vederea obţinerii unui avantaj
personal sau a unei remuneraţii importante.
Articolul 436-2
(introdus de Legea nr. 2003-340 din 14 aprilie 2003 art. 1 Monitorul Oficial din 15 aprilie
2003)
Conducerea sau organizarea unei grupări ce are ca obiect recrutarea, utilizarea, remunerarea, echiparea
sau instrucţia militară a unei persoane definite la articolul 436 -1 se pedepseşte cu şapte ani închisoare şi cu
Dacă faptele menţionate în acest capitol sunt comise în străinătate de un francez sau de către o persoană
care îşi are domiciliul obişnuit pe teritoriul francez, legea franceză se aplică prin derogare de la al do ilea
aliniat al articolului 113-6 şi dispoziţiile frazei a doua din articolul 113 -8 nu se aplică.
Articolul 436-4
(introdus de Legea nr. 2003-340 din 14 aprilie 2003 art. 1 Monitorul Oficial din 15 aprilie
2003)
Persoanele fizice vinovate de infracţiunile prevăzute în acest capitol primesc de asemenea următoarele
pedepse complementare:
2° Difuzarea integrală sau parţială a deciziei sau a unui comunicat ce informează publicul despre motivele
şi despre dispozitivul acesteia în condiţiile prevăzute de articolul 131 -35 ;
3° Interdicţia sejurului, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131 -31 ;
Articolul 436-3
289
Articolul 436-1
(introdus de Legea nr. 2003-340 din 14 aprilie 2003 art. 1 Monitorul Oficial din 15 aprilie
2003)
Articolul 436-5
(introdus de Legea nr. 2003-340 din 14 aprilie 2003 art. 1 Monitorul Oficial din 15 aprilie
2003)
Persoanele juridice pot fi declarate responsabile penal, în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2, de
infracţiunea definită la articolul 436 -2.
Articolul 436-3
290
1° Amenda, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131 -38 ; 2°
Interdicţia menţionată la 2° la articolul 131 -39 priveşte activitatea în exercitarea sau cu ocazia exercitării
căreia a fost comisă infracţiunea.
Articolul 441-1
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
îndeplinească prin orice mijloc, într -un înscris sau orice alt suport de exprimare a gândirii care are ca obiect
sau care poate avea ca efect stabilirea dovezii unui drept sau a unui fapt ce are consecinţe juridice.
Falsul şi uzul de fals se pedepsesc cu trei ani închisoare şi cu amenda de 45000 euro.
Articolul 441-2
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Falsul comis într-un document emis de o administraţie publică în scopul constării unui drept, a unei
identităţi sau calităţi sau în scopul acordării unei autorizaţii se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu
amenda de 75000 euro.
Uzul de fals menţionat la aliniatul precedent se pedepseşte cu aceleaşi pedepse.
291
Pedepsele sunt de până la şapte ani închisoare şi amenda de până la 100000 euro dacă falsul sau uzul de
fals este comis :
1° Fie de către o persoane depozitară a autorităţii publice sau însărcinată cu o misiune din serviciul public
ce acţionează în exercitarea funcţiilor sale;
3° Fie cu intenţia de a facilita comiterea unei crime sau procurarea impunităţii pentru autor.
Articolul 441-3
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
Deţinerea frauduloasă al unuia din documentele false definite la articolul 441 -2 se pedepseşte cu doi ani
închisoare şi cu amenda de 30000 euro.
Pedeapsa este de până la cinci ani închisoare şi amenda de până la 75000 euro în caz de deţinere
Articolul 441-4
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
Falsul comis într-o scriere publică sau autentică sau într-o înregistrare ordonată de autoritatea publică se
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Procurarea frauduloasă pentru aproapele său a unui document emise de către o administraţie publică în
scopul constatării unui drept, unei identităţi sau unei calităţi sau în scopul acordării unei autorizaţii se
pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu amenda de 75000 euro.
Pedepsele sunt de până la şapte ani închisoare şi amenda de până la 100000 euro dacă infracţiunea este
comisă :
1 ° Fie de o persoană depozitară a autorităţii publice sau însărcinată cu o misiune din serviciul public ce
acţionează în exercitarea funcţiilor sale;
3° Fie cu intenţia de a facilita comiterea unei crime sau procurarea impunităţii pentru autor.
Articolul 441-6
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Emiterea în mod nedrept de către o administraţie publică sau de către un organism însărcinat cu o misiune
din serviciul public, prin orice mijloc fraudulos, a unui document destinat constatării unui drept, unei
identităţi sau unei calităţi sau acordarea unei autorizaţii se pedepseşte cu doi ani închisoare şi cu amenda de
30000 euro.
293
Articolul 441-7
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Pedepsele sunt de până la trei ani închisoare şi amenda până la 45000 euro dacă infracţiunea este comisă
în vederea prejudicierii Tezaurului public sau patrimoniului aproapelui.
Articolul 441-8
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
Se pedepseşte cu doi ani închisoare şi cu amenda de 30000 euro fapta prin care o persoană ce acţionează
în exercitarea profesiei sale, solicită sau agreează, direct sau indirect, anumite oferte, promisiuni, daruri,
cadouri sau avantaje oarecare pentru stabilirea unei atestaţii sau a unui certificat ce face caz de
faptele inexacte din punct de vedere material.
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse cedarea la solicitările prevăzute la alinatul precedent sau utilizarea
actelor de violenţă sau ameninţărilor sau propunerea, direct sau indirect, de oferte, promisiuni, daruri,
cadouri sau avantaje oarecare pentru ca o persoană ce acţionează în exercitarea profesiei sale să stabilească
o atestaţie sau un certificat ce face caz de faptele inexacte.
Articolul 441-9
Tentativa delictelor prevăzute la articolele 441 -1, 441-2 şi 441-4 până la 441 -8 se pedepseşte cu aceleaşi
pedepse.
Articolul 441-10
Persoanele fizice vinovate de crimele şi delictele din acest capitol primesc şi următoarele pedepse:
1° Interdicţia drepturilor civice, civile şi de familie, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131
-26 ;
Pedeapsa este de până la cinci ani închisoare şi amenda de până la 75000 euro dacă persoana menţionată
în primele două aliniate exercită o profesie medicală sau din domeniul sănătăţii şi dacă atestaţia ce face caz
294
Articolul 441-7
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2° Interdicţia de a exercita o funcţie publică sau o activitate de natură profesională sau socială în funcţie
de modalităţile prevăzute la articolul 131 -27;
4° Confiscarea obiectului care a servit sau care era destinat comiterii infracţ iunii sau a obiectului care este
produsul acesteia, cu excepţia obiectelor susceptibile de restituire.
Articolul 441-11
Interdicţia teritoriului francez poate fi pronunţată în condiţiile prevăzute de articolul 131 -30, fie cu titlu
definitiv, fie pentr u o durata de cel mult zece ani, împotriva oricăaii străin vinovat de una din infracţiunile
Interdicţia menţionată la 2° la articolul 131 -39 priveşte activitatea în exercitarea sau cu ocazia exercitării
Articolul 442-1
Pedeapsa este de până la cinci ani închisoare şi amenda de până la 75000 euro dacă persoana menţionată
în primele două aliniate exercită o profesie medicală sau din domeniul sănătăţii şi dacă atestaţia ce face caz
de faptele inexacte disimulează sau certifică în mod fals
295
Articolul 441-12
Persoanele juridice pot fi declarate responsabile penal, în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2, de
infracţiunile definite în acest capitol.
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
(Legea nr. 2004-204 din 9 martie 2004 art. 6 XIII Monitorul Oficial din 10 martie 2004)
Contrafacerea sau falsificarea monezilor sau bancnotelor cu curs legal în Franţa sau emise de către
instituţiile străine sau internaţionale abilitate în acest scop se pedepseşte cu treizeci de ani închisoare penală
şi cu amenda de 450000 euro.
Transportul, punerea în circulaţie sau deţinerea în vederea punerii în circulaţie a semnelor monetare
contrafăcute sau falsificate menţionate la primul aliniat din articolul 442 -1 sau a semnelor monetare
fabricate în mod menţionate la cel de-al doilea aliniat din acest articol se pedepsesc cu zece ani închisoare şi
cu amenda de 150 000 Euro.
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunilor
Articolul 442-3
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Contrafacerea sau falsificarea monedelor sau bancnotelor franceze sau străine care nu au curs legal sau nu
sunt autorizate se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu amenda de 75000 euro.
Articolul 442-4
Primele două aliniate din articolul 132 -23 cu privire la perioada de cauţiune se aplică infracţiunilor
prevăzute de acest articol.
296
Punerea în circula oricărui semn monetar neautorizat având ca ob iect înlocuirea monedelor sau
bancnotelor ce au curs legal în Franţa se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu amenda de 75000 euro.
Articolul 442-5
(Legea nr. 2001-1168 din 11 decembrie 2001 art. 17 Monitorul Oficial din 12 decembrie
2001)
Articolul 442-6
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Articolul 442-7
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
297
articolul 442-1 luându-le drepte cele bune, pe repune în circulaţie după ce le -a descoperit viciile se
Articolul 442-8
Tentativa delictelor prevăzute la primul aliniat din articolul 442 -2 la articolele 442-3 până la 442-7 se
pedepseşte cu aceleaşi pedepse.
Articolul 442-9
Orice persoană care a încercat să comită una din infracţiunile prevăzute în acest capitol va fi scutită de
pedeapsă dacă, avertizând autoritatea administrativă sau judiciară, a permis evitarea ca infracţiunea să nu se
realizeze şi identificarea, dacă este cazul, a celorlalţi vinovaţi.
Articolul 442-10
Pedeapsa privativă de libertate dată autorului sau complicelui infracţiunilor prevăzute de articolele 442 -1
până la 442-4 se reduce cu jumătate dacă, avertizând autorităţile administrative sau judiciare, a permis
încetarea uneltirilor incriminate şi identificarea, dacă este cazul, a celorlalţi vinovaţi.
Articolul 442-11
Persoanele fizice vinovate de crimele şi delictele prevăzute la articolele 442 -1 până la 442 -6 primesc de
asemenea următoarele pedepse:
131-26 ;
Articolul 442-12
(Legea nr. 93-1027 din 24 august 1993 art. 33 Monitorul Oficial din 29 august 1993)
2° Interdicţia de a exercita o funcţie publică sau o activitate profesională sau socială în funcţie de
modalităţile prevăzute de articolul 131 -27 ;
298
3° Interdicţia sejurului, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131 -31 ;
(Legea nr. 98-349 din 11 mai 1998 art. 37 Monitorul Oficial din 12 mai 1998)
(Legea nr. 2003-1119 din 26 noiembrie 2003 art. 78 III Monitorul Oficial du 27 noiembrie
2003)
Interdicţia teritoriului francez poate fi pronunţată în condiţiile prevăzute de articolul 131 -30, fie cu titlu
definitiv, fie pentru o durata de cel mult zece ani, împotriva oricărui străin vinovat de una din infracţiunile
Articolul 442-13
In toate cazurile prevăzute în acest capitol, poate fi de asemenea pronunţată confiscarea obiectului care a
servit sau era destinat comiterii infracţiunii sau a obiectului care este produsu l acesteia, cu
După cum contrafacerea sau falsificarea a fost efectuată la monede sau bancnote, semnele monetare
contrafăcute sau falsificate sunt încredinţate administraţiei monedelor şi medaliilor sau Băncii Franţei, în
scopul distrugerii eventuale. Le mai sunt încredinţate de asemenea, în acelaşi scop, cele ale materialelor şi
Interdicţia menţionată la 2° din articolul 131 -39 priveşte activitatea în exercitarea sau cu ocazia
exercitării căreia a fost comisă infracţiunea.
Articolul 442-15
299
3° Interdicţia sejurului, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131 -31 ;
(introdus de Legea nr. 2001-1168 din 11 decembrie 2001 art. 17 Monitorul Oficial din 12
decembrie 2001)
Dispoziţiile articolelor 442-1, 442-2 şi 442-5 până la 442-14 se aplică dacă sun în cauză bancnotele şi
monedele care, chiar dacă sunt destinate punerii în circulaţie, nu au fost încă emise de către instituţiile
abilitate în acest scop şi nu au încă curs legal.
CAPITOLUL III: Despre falsificarea titlurilor sau a altor valori fiduciare emise de
autoritatea publică
Articolul 443-1
Contrafacerea sau falsificarea efectelor emise de Tezaurul public cu timbrul sau cu marca sa sau a
efectelor emise de Statele străine cu timbrul sau marca lor, şi de asemenea utilizarea sau transportul acestor
efecte contrafăcute sau falsificate se pedepsesc cu şapte ani închisoare şi cu amenda de 100000 euro.
Articolul 443-2
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Se pedepsesc cu cinci ani închisoare şi cu amenda de 75000 euro contrafacerea sau falsificarea timbrelor
poştale sau a altor valori fiduciare poştale, şi de asemenea a timbrelor emise de către administraţia
finanţelor, vânzarea, transportul, distribuirea sau utilizarea acestor timbre sau valori contrafăcute sau
falsificate.
Articolul 443-3
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
300
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
Se pedepsesc cu un an închisoare şi cu amenda de 15000 euro fabr icarea, vânzarea, transportul sau
distribuirea tuturor obiectelor, imprimate sau formule care prezintă, cu titlurile sau alte valori fiduciare
emise de Stat, colectivităţile locale, unităţile publice sau exploatatorii publici prevăzute de legea nr. 90 -568
din 2 iulie 1990 cu privire la organizarea serviciului public al poştei şi telecomunicaţiilor, o asemănare în
stare să faciliteze acceptarea aşa -ziselor obiecte, imprimate sau formule în
Se pedepsesc cu şase luni închisoare şi cu amenda de 7500 euro contrafacerea sau falsificarea timbrelor
poştale străine sau a altor valori poştale emise de serviciul poştelor dintr -o ţară străină, şi de asemenea
vânzarea, transportul, distribuţia sau utilizarea acestor timbre sau valori contrafăcute sau falsificate.
Articolul 443-5
Articolul 443-6
Persoanele fizice vinovate de delictele prevăzute în acest capitol primesc şi următoarele pedepse:
2° Interdicţia de a exercita o funcţie publică sau o activitate de natură profesională sau socială în funcţie
de modalităţile prevăzute la articolul 131 -27 ;
3° Confiscarea obiectului care a servit sau era destinat comiterii infracţiunii sau a obiectului care este
produsul acesteia, cu excepţia obiectelor susceptibile de restituire.
Articolul 443-7
Articolul 443-4
301
Interdicţia teritoriului francez poate fi pronunţată în condiţiile prevăzute de articolul 131 -30, fie cu titlu
definitiv, fie pentru o durata de cel mult zece ani, împotriva oricărui străin vinovat de una din infracţiunile
definite în articolele 443-1 şi 443-2.
Articolul 443-8
Persoanele juridice pot fi declarate responsabile penal, în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2, de
infracţiunile definite în acest capitol.
Interdicţia menţionată la 2° din articolul 131-39 priveşte activitatea în exercitarea sau cu ocazia exercitării
căreia a fost comisă infracţiunea.
Articolul 444-1
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
Contrafacerea sau falsificarea fie a sigiliului Statului, fie a timbrelor naţionale, fie a mărcilor ce servesc la
marcarea materiilor din aur, argint sau de platină, sau utilizarea acestor sigilii, timbre sau mărci,
contrafăcute sau falsificate, se pedepseşte cu zece ani închisoare şi cu amenda de 150000 euro.
302
Articolul 444-2
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Utilizarea frauduloasă a sigiliilor Statului, a timbrelor naţionale sau a mărcilor ce servesc la marcarea
materiilor din aur, argint sau platină se pedepseşte cu şapte ani închisoare şi cu amenda de 100000 euro.
Articolul 444-3
(Legea nr. 99-574 din 9 iulie 1999 art. 101 Monitorul Oficial din 10 iulie 1999)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2° Contrafacerea sau falsificarea hârtiilor de la antet sau imprimate oficiale utilizate în adunările instituite
de Constituţie, administraţii publice sau jurisdicţii, vânzarea, distribuirea şi de asemenea utilizarea acestor
hârtii sau imprimate astfel contrafăcute sau falsificate;
3° Contrafacerea sau falsificarea de ştampile sau mărci care să ateste intervenţia serviciilor de inspecţie
Articolul 444-4
(Legea nr. 99-574 din 9 iulie 1999 art. 101 Monitorul Oficial din 10 iulie 1999)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
303
Utilizarea frauduloasă a sigiliilor, mărcilor, timbrelor, hârtiilor, imprimatelor sau ştampilelor şi a mărcilor
care aresta intervenirea serviciilor de inspecţie sau de supraveghere sanitară menţionate la articolul 444 -3 se
pedepseşte cu trei ani închisoare şi cu amenda de 45000 euro.
Articolul 444-5
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
Articolul 444-6
Articolul 444-7
Persoanele fizice vinovate de crimele şi delictele prevăzute în acest capitol primesc de asemenea
următoarele pedepse:
2° Interdicţia de a exercita o funcţie publică sau o activitate profesională sau socială în funcţie de
In toate cazurile, confiscarea corpului delictului este obligatorie. Ea provoacă încredinţarea către
Articolul 444-8
3° Excluderea de pe pieţele publice;
304
4° Confiscarea obiectului care a servit sau era destinat comiterii infracţiunii sau a obiectului care este
produsul acesteia, cu excepţia obiectelor susceptibile de restituire.
Interdicţia teritoriului francez poate fi pronunţată în condiţiile prevăzute de articolul 131 -30, fie cu titlu
definitiv, fie pentru o durata de cel mult zece ani, împotriva oricărui străin vinovat de una din infracţiunile
definite în acest capitol.
Articolul 444-9
Persoanele juridice pot fi declarate responsabile penal, în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2, de
Interdicţia menţionată la 2° din articolul 131 -39 priveşte activitatea în exercitarea sau cu ocazia exercitării
căreia a fost comisă infracţiunea.
Constituie o asociere de răufăcători orice grupare formată sau convenită stabilită în vederea pregătirii,
caracterizată de una sau mai multe fapte materiale, de una sau mai multe crime sau de unul sau mai multe
delicte de cel puţin cinci închisoare.
Dacă infracţiunile pregătite sunt crime sau delicte pedepsite cu zece ani î nchisoare, participarea la o
asociere de răufăcători se pedepseşte cu zece ani închisoare şi cu amenda de 150000 euro.
Dacă infracţiunile pregătite sunt delicte pedepsite cu cel puţin cinci ani închisoare, participarea la o
asociere de răufăcători se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu amenda de 75000 euro.
Articolul 450-2
Orice persoană care a participat la gruparea sau înţelegerea definite la articolul 450 -1 este scutită de
pedeapsă dacă, înainte de orice urmărire, a dezvăluit gruparea sau înţelegerea autorităţilor competente
şi a permis identificarea celorlalţi participanţi.
Articolul 450-1
305
4° Confiscarea obiectului care a servit sau era destinat comiterii infracţiunii sau a obiectului care este
produsul acesteia, cu excepţia obiectelor susceptibile de restituire.
Articolul 450-2-1
(Legea nr. 2001-420 din 15 mai 2001 art. 46 Monitorul Oficial din 16 mai 2001)
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
Neputinţa de a justifica resursele ce corespund modului său de viaţă, fiind în relaţii obişnuite cu una sau
mai multe persoane care realizează activităţile prevăzute la articolul 450-1, se pedepseşte cu cinci
ani închisoare şi cu amenda de 75000 euro.
2° Interdicţia, în funcţie de modalităţile prevăzute de articolul 131 -27, de a exercita o funcţie publică sau
de a exercita activitatea profesională sau socială în exercitarea sau cu ocazia exercitării căreia a fost comisă
infracţiunea;
Pot fi de asemenea pronunţate împotriva acestor persoane celelalte pedepse complementare date pentru
crimele şi delictele pe care aveau de gând să le pregătească gruparea sau înţelegerea.
Articolul 450-4
(introdus de Legea nr. 98-468 din 17 iunie 1998 art. 22 Monitorul Oficial din 18 iunie 1998)
Persoanele juridice pot fi declarate responsabile penal, în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2, de
infracţiunile definite în articolul 450 -1.
306
Articolul 450-3
Persoanele fizice vinovate de infracţiunile prevăzute de articolul 450 -1 primesc de asemenea următoarele
pedepse complementare:
Interdicţia menţionată la 2° din articolul 131 -39 priveşte activitatea în exercitarea sau cu ocazia
exercitării căreia a fost comisă infracţiunea.
Persoanele fizice şi juridice recunoscute vinovate de infracţiunile prevăzute la al doilea aliniat din
articolul 450-1 şi la articolul 450 -2-1 primesc de asemenea pedeapsa complementară de confiscare a tuturor
bunurilor sau a unei părţi din acestea, de orice natură, mobile sau imobile, divizate sau nu.
Articolul 511-1
(Legea nr. 94-653 din 29 iulie 1994 art. 9 Monitorul Oficial din 30 iulie 1994)
(Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 28II Monitorul Oficial din 7 august 2004)
Se pedepseşte cu zece ani închisoare şi cu amenda de 150 000 Euro pretarea la o prelevare de celule sau
de gârneţi, pentru a da viaţă unui copil identic din punct de vedere genetic cu o altă persoană, vie sau
decedată ;
Articolul 511-1-1
(introdus de Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 28II Monitorul Oficial din 7 august
2004)
în cazul în care delictul prevăzut la aliniatul 511 -1 este comis în străinătate de către un francez sau de
către o persoană care îşi are domiciliul obişnuit pe teritoriul francez, legea franceză se aplică prin derogare
de la al doilea aliniat din articolul 113- 6 şi dispoziţiile frazei a doua din articolul 113 -8 nu se aplică.
Articolul 450-5
307
Articolul 511-1-2
(introdus de Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 29 Monitorul Oficial din 7 august
2004)
Se pedepseşte cu trei ani închisoare şi cu amenda de 45 000 Euro provocarea, prin dar, promisiune,
ameninţare, ordin, abuz de autoritate sau de putere, a aproapelui să se preteze la prelevarea de celule sau de
gameţi, pentru a da viaţă unui copil identic din punct de vedere genetic cu o altă persoană vie sau decedată.
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse propaganda sau publicitatea, indiferent de modul în care se face, în
favoarea eugeniei sau clonajului reproductiv.
Articolul 511-2
(Legea nr. 94-653 din 29 iulie 1994 art. 9 Monitorul Oficial din 30 iulie 1994)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Obţinerea de la o persoană a unuia sau mai multor organe în schimbul unei sume de bani, indiferent de
formă, se pedepseşte cu şape ani închisoare şi cu amenda de 100000 euro.
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse mijlocirea pentru favorizarea obţinerii unui organ în schimbul unei
sume de bani, sau cedarea cu titlu oneros a unui asemene organ din corpul aproapelui.
Aceleaşi pedepse se aplică în cazul în care organul obţinut în condiţiile prevăzute la primul aliniat provine
dintr-o ţară străină.
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
(Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 15 Monitorul Oficial din 7 august 2004)
Prelevarea unui organ asupra unei persoane vii majore, inclusiv într- o finalitate terapeutică, fără ca
consimţământul acesteia să fi fost obţinut în condiţiile prevăzute la al treilea aliniat din articolul L. 1231 -1
din codul sănătăţii publice sau fără ca autorizaţia prevăzută la al doilea şi al cincilea aliniat din acelaşi
articol să fi fost emisă se pedepseşte cu şapte ani închisoare şi cu amenda de 100 000 Euro.
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse prelevarea unui organ, a unui ţesut sau a unor celule sau colectarea
unui produs în vederea dăruirii u nei persoane vii minore sau unei persoane vii majore care face obiectul
Articolul 511-3
308
Articolul 511-1-2
(introdus de Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 29 Monitorul Oficial din 7 august
2004)
unei măsuri de protecţie legală, în afara cazurilor prevăzute la articolele L. 1241 -3 şi L. 1241 -4
din codul sănătăţii publice;
Articolul 511-4
(Legea nr. 94-653 din 29 iulie 1994 art. 9 Monitorul Oficial din 30 iulie 1994)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Obţinerea de la o persoană a prelevării de ţesuturi, celule sau produse din corpul său contra unei plăţi,
indiferent de formă, se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu amenda de 75000 euro.
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse mijlocirea pentru favorizarea obţinerii de ţesuturi, celule sau produse
umane contra unei plăţi, indiferent de formă, sau cedarea cu titlu oneros a ţesuturilor, celulelor sau
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 15 Monitorul Oficial din 7 august 2004)
Prelevarea unui ţesut sau a celulelor sau colectarea unui produs de la o persoană vie majoră fără ca
această sa-şi fi exprimat consimţământul în condiţiile prevăzute la al doilea şi al treilea aliniat L. 1241 -1 din
codul sănătăţii publice se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu amenda de 75 000 Euro.
Prelevarea asupra unei persoane vie minoră sau a unei persoane vie majoră care face obiectul unei măsuri
de protecţie legală a celulelor hematopoietice emise de măduva osoasă fără să se fi respectat condiţiile
prevăzute, după caz, la articolele L. 1241 -3 sau L. 1241-4 din codul sănătăţii publice se pedepseşte cu şapte
ani închisoare şi cu amenda de 100 000 Euro ;
Articolul 511-5-1
Articolul 511-3
309
Articolul 511-5
(Legea nr. 94-653 din 29 iulie 1994 art. 9 Monitorul Oficial din 30 iulie 1994)
(introdus de Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 15 3° Monitorul Oficial din 7 august
2004)
Prelevările în scopuri ştiinţifice asupra unei decedate fără să fi transmis protocolul prevăzut la articolul L.
1232-3 din codul sănătăţii publice se pedepseşte cu doi ani închisoare şi cu amenda de 30 000 Euro .
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse punerea în operă a unui protocol suspendat sau interzis de către
ministrul însărcinat cu cercetarea.
I. - Se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi amenda de 75 000 Euro păstrarea şi transformarea în scopuri
1° Fără să se fi făcut declaraţia prealabilă prevăzută la articolul L. 1243 -3 din codul sănătăţii publică;
2° Când ministrul însărcinat cu cercetarea s -a opus exercitării acestor activităţi sau le -a suspendat sau
interzis.
II - Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse păstrarea şi transformarea, în vederea cedării lor pentru o utilizare
ştiinţifică, inclusiv în scopuri cercetării genetice, a organelor, ţesuturilor, celulelor sau sângelui,
componentelor şi produselor sale derivate, fără să fi obţinut în prealabil autorizaţia prevăzută la articolul L.
1243-3 din codul sănătăţii publice sau dacă această autorizaţie este suspendată sau retrasă.
Articolul 511-6
(Legea nr. 94-653 din 29 iulie 1994 art. 9 Monitorul Oficial din 30 iulie 1994)
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Culegerea sau prelevarea gârneţilor asupra unei persoane vii fără consimţământul său scris se pedepseşte
cu cinci ani închisoare şi cu amenda de 75000 euro.
Articolul 511-7
Articolul 511-5-2
310
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 15 4° Monitorul Oficial din 7 august 2004)
Fapta prin care se fac prevalări de organe sau a grefelor de organe, prelevări de ţesuturi sau de celule, sau
grefe de ţesuturi sau administrările pregătirilor de terapie celulară, păstrarea sau transformarea de ţesuturi
sau pregătiri de terapie celulară într -o unitate ce nu a obţinut autorizaţia prevăzută la articolele L. 1233-1, L.
1234-2, L. 1242-1, L. 1243-2 sau L. 1243- 6 din codul sănătăţii publice, sau după retragerea sau suspendarea
(Legea nr. 96-452 din 28 mai 1996 art. 10 Monitorul Oficial din 29 mai 1996)
(Legea nr. 98-535 din 1 iulie 1998 art. 19 Monitorul Oficial din 2 iulie 1998)
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
(Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 15 5° Monitorul Oficial din 7 august 2004)
Distribuirea sau cedarea de organe, ţesuturi, produse celulare cu finalitate terapeutică sau de produse
umane în vederea unui dar fără să fi fost respectate regulile de securitate sanitară cerate în aplicarea
dispoziţiilor articolului L. 1211 -6 din codul sănătăţii publice se pedepseşte cu doi ani închisoare şi cu
amenda de 30 000 Euro.
Articolul 511-8-1
(Legea nr. 98-535 din 1 iulie 1998 art. 19 Monitorul Oficial din 2 iulie 1998)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 15 6° Monitorul Oficial din 7 august 2004)
311
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Distribuirea sau cedarea în vederea unei utilizări terapeutice de ţesuturi sau de pregătiri de terapie
celulară în încălcarea dispoziţiilor articolului L. 1243 -5 din codul sănătăţii publice se pedepseşte cu
doi ani închisoare şi cu amenda de 30 000 Euro.
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 15 7° Monitorul Oficial din 7 august 2004)
Importarea sau exportarea organelor, ţesuturilor, celulelor şi produselor celulare cu finalitate terapeutică,
în încălcarea dispoziţiilor luate pentru aplicarea articolelor L. 1235 -1 şi L. 1245 -5 din codul sănătăţii
publice, se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu amenda de 75 000 Euro.
Articolul 511-9
(Legea nr. 94-653 din 29 iulie 1994 art. 9 Monitorul Oficial din 30 iulie 1994)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Obţinerea de gârneţi în schimbul unei sume de bani, indiferente de formă, cu excepţia plăţii prestaţiilor
asigurate de unităţile ce efectuează pregătirea şi păstrarea acestor gârneţi, se pedepseşte cu cinci
ani închisoare şi cu amenda de 75000 euro.
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse mijlocirea pentru favorizarea obţinerii de gârneţi în schimbul unor
bani, indiferent de formă, sau încredinţarea către terţi, cu titlu oneros a gârneţilor ce provin din daruri.
Articolul 511-10
(Legea nr. 94-653 din 29 iulie 1994 art. 9 Monitorul Oficial din 30 iulie 1994)
Divulgarea unei informaţii ce permite în acelaşi timp identificarea unei persoane sau a unui cuplu care a
oferit gârneţi şi cuplul care le -a primit se pe depseşte cu doi ani închisoare şi cu amenda de 30000 euro.
Articolul 511-11
312
(Legea nr. 98-535 din 1 iulie 1998 art. 19 Monitorul Oficial din 2 iulie 1998)
(Legea nr. 94-653 din 29 iulie 1994 art. 9 Monitorul Oficial din 30 iulie 1994)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Culegerea sau prelevarea gârneţilor asupra unei persoane vie în vederea unei asistenţei medicale la
procrearea fără teste de depistare a bolilor transmisibile cerute în aplicarea articolului L. 665 -15 din codul
sănătăţii publice se pedepseşte cu doi ani închisoare şi cu amenda de 30000 euro.
Articolul 511-12
(Legea nr. 94-653 din 29 iulie 1994 art. 9 Monitorul Oficial din 30 iulie 1994)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Inseminarea artificială cu spermă sau amestec de spermă ce provine din donaţii în încălcarea articolului L.
673-3 din codul sănătăţii publice se pedepseşte cu doi ani închisoare şi cu amenda de 30000 euro.
Articolul 511-13
Subordonarea beneficiului unui dar de gameţi desemnării de către cuplul primitor al unei persoane care a
acceptat voluntar să facă acest dar în favoarea unui terţ cuplu în încălcarea articolului L. 673 -7 din codul
Articolul 511-14
(Legea nr. 94-653 din 29 iulie 1994 art. 9 Monitorul Oficial din 30 iulie 1994)
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
313
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Realizarea activităţilor de culegere, tratament, conservare şi cedare de gameţi ce provin din daruri fără să
se fi obţinut autorizaţia prevăzută la articolul L. 673 -5 din codul sănătăţii publice se pedepseşte cu doi ani
închisoare şi cu amenda de 30000 euro.
Articolul 511-15
(Legea nr. 94-653 din 29 iulie 1994 art. 9 Monitorul Oficial din 30 iulie 1994)
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
314
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse mijlocirea pentru favorizarea obţinerii de embrioni umani în schimbul
unor bani, indiferent de formă, sau încredinţarea unor terţi, cu titlu oneros, de embrioni umani.
Articolul 511-16
(Legea nr. 94-653 din 29 iulie 1994 art. 9 Monitorul Oficial din 30 iulie 1994)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 28II Monitorul Oficial din 7 august 2004)
Obţinerea de embrioni umani fără respectarea condiţiilor prevăzute la articolele L. 2141 -5 şi L. 2141-6
din codul sănătăţii publice se pedepseşte cu şapte ani închisoare şi cu amenda de 100 000 Euro.
Articolul 511-17
(Legea nr. 94-653 din 29 iulie 1994 art. 9 Monitorul Oficial din 30 iulie 1994)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 28II Monitorul Oficial din 7 august 2004)
Conceperea în vitro sau constituirea prin clonaj de embrioni umani în scopuri industriale sau comerciale
(Legea nr. 94-653 din 29 iulie 1994 art. 9 Monitorul Oficial din 30 iulie 1994)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 28II5° Monitorul Oficial din 7 august 2004)
Conceperea în vitro sau constituirea prin clonaj de embrioni umani în scopuri de cercetare se
Articolul 511-18-1
(introdus de Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 28II6° Monitorul Oficial din 7
august 2004)
Constituirea prin clonaj de embrioni umani în scopuri terapeutice se pedepseşte cu şapte ani închisoare şi
cu amenda de 100 000 Euro ;
Articolul 511-19
(Legea nr. 94-653 din 29 iulie 1994 art. 9 Monitorul Oficial din 30 iulie 1994)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 28II7° Monitorul Oficial din 7 august 2004)
2° Fără conformarea la prescripţiile legislative şi reglementare sau la cele stabilite de această autorizaţie,
II. - Realizarea unui studiu sau a unei cercetări a celulelor cu provenienţă embrionară:
TFără să se fi obţinut în prealabil consimţământul scris şi autorizaţia menţionată la articolul L. 2151-5 din
codul sănătăţii publice, sau dacă această autorizaţie este retrasă, suspendată, sau dacă consimţământul este
revocat;
2° Fără conformarea la prescripţiile legislative şi reglementare sau la cele stabilite de această autorizaţie,
Articolul 511-19-1
(introdus de Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 28II8° Monitorul Oficial din 7
august 2004)
Prelevarea, conservarea sau utilizarea, la întreruperea unei sarc ini, a ţesuturilor sau celulelor embrionare
sau fetale în condiţiile neconforme celor prevăzute de primul, al doilea şi al patrulea aliniat din articolul L.
1241-5 din codul sănătăţii publice sau pentru alte finalităţi decât diagnostice, terapeutice sau ştiinţifice se
317
(introdus de Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 28II9° Monitorul Oficial din 7
august 2004)
3° Cedarea celulelor de srcine embrionară unor organisme netitulare ale autorizaţiei emise în aplicarea
Articolul 511-19-3
(introdus de Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 28II10° Monitorul Oficial din 7
august 2004)
Se pedepseşte cu doi ani închisoare şi cu amenda de 30 000 Euro importarea sau exportarea, în scopuri de
cercetare, a ţesuturilor sau celulelor embrionare sau fetale fără să se fi obţinut autorizaţia menţionată
la articolul L. 2151-6 din codul sănătăţii publice.
Articolul 511-20
(Legea nr. 94-653 din 29 iulie 1994 art. 9 Monitorul Oficial din 30 iulie 1994)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 94-653 din 29 iulie 1994 art. 9 Monitorul Oficial din 30 iulie 1994)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 28II11° Monitorul Oficial din 7 august 2004)
Nerespectarea dispoziţiilor articolelor L. 2131 -4 şi L. 2131 -4-1 cu privire la diagnosticul de
pre-implantator se pedepseşte cu doi ani închisoare şi cu amenda de 30 000 Euro.
Diagnosticarea prenatală fără să se fi primit autorizaţia menţionată la articolul L. 162 -16 din
318
(introdus de Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 28II9° Monitorul Oficial din 7
august 2004)
Articolul 511-22
(Legea nr. 94-653 din 29 iulie 1994 art. 9 Monitorul Oficial din 30 iulie 1994)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 28II12° Monitorul Oficial din 7 august 2004)
Punerea în operă a activităţilor de asistenţă medicală procreării fără să se fi obţinut autorizaţia prevăzute
la aliniatul al treilea din articolul L. 2142- 1 din codul sănătăţii publice sau fără să se conf ormeze
prescripţiilor acesteia din urmă se pedepseşte cu doi ani închisoare şi cu amenda de 30 000 Euro.
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 28II13° Monitorul Oficial din 7 august 2004)
Introducerea de embrioni umani pe teritoriul în care se aplică codul sănătăţii publice sau scoaterea lor din
acest teritoriu fără autorizaţie prevăzută la articolul L. 2141 -9 din codul sănătăţii publice se pedepseşte cu
trei ani închisoare şi cu amenda de 45 000 Euro.
Articolul 511-24
(Legea nr. 94-653 din 29 iulie 1994 art. 9 Monitorul Oficial din 30 iulie 1994)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
Diagnosticarea prenatală fără să se fi primit autorizaţia menţionată la articolul L. 162 -16 din
319
(Legea nr. 94-653 din 29 iulie 1994 art. 9 Monitorul Oficial din 30 iulie 1994)
Realizarea activităţilor de asistenţă medicală la procrearea în alte scopuri decât cele definite la articolul L.
152-2 din codul sănătăţii publice se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu amenda de 75000 euro.
Articolul 511-25
(Legea nr. 94-653 din 29 iulie 1994 art. 9 Monitorul Oficial din 30 iulie 1994)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
1° Fără asigurarea în prealabil că a fost obţinută autorizaţia judiciară prevăzută la al doilea aliniat din
articolul menţionat;
2° Sau fără luarea la cunoştinţă a rezultatelor testelor de depistare a bolilor infecţioase cerute la aliniatul
şase din acelaşi articol;
3° Sau în afara unei unităţi autorizate conform dispoziţiilor din al şaptelea aliniat din acelaşi articol,
se pedepseşte cu doi ani închisoare şi cu amenda de 30 000 Euro.
II. - Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse divulgarea unei informaţii nominative care permite
Articolul 511-26
(Legea nr. 94-653 din 29 iulie 1994 art. 9 Monitorul Oficial din 30 iulie 1994)
(Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 28 II14° Monitorul Oficial din 7 august 2004)
Tentativa delictelor prevăzute de articolele 511-2, 511-3, 511-4, 511-5, 511-5-1, 511-5-2, 511-6, 511-9,
(Legea nr. 2004-800 din 6 august 2004 art. 28II14° Monitorul Oficial din 7 august 2004)
320
(Legea nr. 94-653 din 29 iulie 1994 art. 9 Monitorul Oficial din 30 iulie 1994)
Articolul 511-27
Persoanele fizice vinovate de infracţiunile prevăzute în acest capitol primesc de asemenea pedeapsa
complementară de interdicţie pentru o durată de cel mult zece ani, a exercitării activităţii profesionale sau
sociale în exercitarea căreia sau cu ocazia căreia a fost comisă infracţiunea.
Articolul 511-28
(introdus de Legea nr. 94-653 din 29 iulie 1994 art. 9 Monitorul Oficial din 30 iulie 1994)
Persoanele juridice pot fi declarate responsabile penal în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2 de
infracţiunile definite în acest capitol. Pedepsele date persoanelor juridice sunt:
Articolul 521-1
(Legea nr. 94-653 din 29 iulie 1994 art. 9 Monitorul Oficial din 30 iulie 1994)
(Legea nr. 99-5 din 6 ianuarie 1999 art. 22 Monitorul Oficial din 7 ianuarie 1999)
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Dispoziţiile din acest articol nu se aplică curselor de tauri dacă o tradiţie locală neîntreruptă poate fi
invocată. Nu se mai aplică luptelor de cocoşi din localităţile în care o tradiţie neîntreruptă poate fi stabilită.
Se pedepseşte cu pedepsele prevăzute la primul aliniat orice creare a unui nou galodrom. Se pedepseşte de
asemenea cu aceleaşi pedepse abandonarea unui animal domestic, dresat sau ţinut în captivitate,
cu excepţia animalelor destinate repopulării.
Fapta, publică sau nu, prin care se exercită acte de violenţă grave, sau de natură sexuală, sau
322
Articolul 521-2
(introdus de Lege nr. 94-653 din 29 iulie 1994 art. 9 Monitorul Oficial din 30 iulie 1994)
Practicarea experienţelor sau cercetărilor ştiinţifice sau experimentale asupra animalelor fără
conformarea al prescripţiile stabilite prin decret în Consiliul de Stat se pedepseşte cu pedepsele prevăzute la
articolul 511-1.
Articolul 711-1
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
Sub rezerva adaptărilor prevăzute în acest titlu, cartea I, cu excluderea articolului 132 -70-1, şi cărţile II
până la V din acest cod se aplică în Noua Caledonie şi pe teritoriile Polynesiei franceze şi insulele
Wallis-et-Futuna.
Articolul 711-2
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999) (Legea nr. 2001-616
din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001) Cărţile I până la V din acest cod se aplică pe
Articolul 711-3
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 16 Monitorul Oficicd din 22 septembrie
In Noua Caledonie, pe teritoriile Polynesie franceze şi insulele Wallis -et-Futuna, sancţiunile pecuniare
date în virtutea acestui cod se pronunţă în monedă locală, ţinând cont de contravaloarea acestei monede în
euro.
Articolul 711-4
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
323
Articolul 521-2
(introdus de Lege nr. 94-653 din 29 iulie 1994 art. 9 Monitorul Oficial din 30 iulie 1994)
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
Pentru aplicarea acestui cod pe teritoriile menţionate la articolul 711 -1, termenii enumeraţi mai jos sunt
înlocuiţi după urmează: « - "tribunal de mare instanţă " cu "tribunal de primă instanţă " ; « - "judeţ" cu
"teritoriu" ;
« De asemenea, "referinţele la dispoziţiile neaplicabile în aceste teritorii " sunt înlocuite cu "referinţele la
dispoziţiile cu acelaşi obiect aplicabile local".
Articolul 712-1
Ultimul aliniat din articolul 131-35 este de asemenea redactat: « Difuzarea deciziei se face prin Monitorul
oficial al Republicii franceze, prin Monitorul oficial din teritoriu, prin una sau mai multe publicaţii de presă,
sau prin unul sau mai multe servicii de comunicare audiovizuală. Publicaţiile sau serviciile de comunicare
audiovizuală însărcinate cu această difuzare sunt desemnate de jurisdicţie. Acestea nu se pot opune acestei
difuzări ».
Articolul 712-2
(Legea nr. 96-1240 din 30 decembrie 1996 art. 2 Monitorul Oficial din 1 ianuarie 1997)
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
324
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
Abţinerea de la conducerea anumitor automobile terestre pentru conducerea cărora este necesar un permis.
»
Articolul 713-1
Primul aliniat din articolul 223-8 este redactat după cum urmează :«
Practicarea sau cererea practicării asupra unei persoane a unei cercetări biomedicale fără să se fi obţinut
consimţământul liber, clar şi expres al celui interesat, de la titularii autorităţii părinteşti sau de la tutore se
pedepseşte cu trei ani închisoare şi cu amenda de 45000 euro. »
Articolul 713-3
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
Nr. 2° şi 3° din articolul 225-3 sunt redactate după cum urmează : « 2° La discriminările bazate pe starea
sănătăţii sau pe handicap, dacă constau dintr -un refuz
de angajare sau concediere pe baza inaptitudinii constatate medical în cadrul dispoziţiilor cu
« 3° La discriminările bazate, în domeniul angajării în muncă, pe sex dacă apartenenţa la un sex sau altul
constituie, conform dispoziţiilor aplicabile local în domeniul dreptului muncii sau dreptului funcţiei
publice, condiţia determinantă a exercitării unei slujbe sau a unei activităţi profesionale; »
Articolul 713-4
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999) (Legea nr.
2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
325
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
« Art. 226-25. - Realizarea studiului caracteristicilor genetice ale unei persoane în s copuri medicale fără
«2° Sau dacă cu titlu excepţional, în interesul persoanei şi respectul încrederii sale, consimţământul
acesteia nu a fost obţinut. »
Articolul 713-5
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
« Art. 226-27. - Cercetarea identificării unei persoane cu ajutorul amprentelor sale genetice în scopuri
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999) (Legea nr.
2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
326
Articolul 226-25 este redactat după cum urmează:
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
« Art. 226-28. - Cercetarea identificării cu ajutorul amprentelor genetice ale unei persoane, dacă nu este
vorba de un militar decedat cu ocazia unei o peraţii conduse de forţele armate sau formaţiunile corelate, în
scopuri care nu ar fi nici medicale nici ştiinţifice sau în afara unei măsuri de anchetare sau instrucţie dirijată
de o procedură judiciară se pedepseşte cu un an închisoare şi cu amenda de 15 00 euro. »
« Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse divulgarea informaţiilor cu privire la identificarea unei persoane cu
ajutorul amprentelor sale genetice sau încercarea identificării unei persoane cu ajutorul amprentelor sale
genetice fără să fi făcut obiectul unui acord emis în condiţiile stabilite prin decret în Consiliul de Stat. »
Articolul 714-1
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999) (Legea nr. 2001-616
din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001) Nr. 3° din articolul 322- 2 este redactat după
cum urmează :
« 3° Un imobil sau un obiect mobiliar clasat sau înscris sau protejat în virtutea reglementării aplicabile
local, o descoperire arheologică făcută în cursul săpăturilor sau la întâmplare, un teren ce cuprinde vestigii
arheologice sau un obiect conservat sau depozitat în muzee,
2° Sau dacă cu titlu excepţional, în interesul persoanei şi respectul încrederii sale, consimţământul
acesteia nu a fost obţinut. »
327
biblioteci sau arhive ce aparţin unei persoane publice, însărcinată cu un serviciu public sau recunoscută de
utilitate publică. »
Articolul 715-1
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999) (Legea nr. 2001-616
din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001) Nr. 3° din articolul 421- 1 este redactat după
cum urmează :
« 3° Fabricarea sau deţinerea de maşini, motoare ucigaşe sau explozive definite la articolul 3 din legea din
19 iunie 1871 care abrogă decretul din 4 septembrie 1870 cu privire la fabricarea armelor de război:
« - achiziţia, deţinerea, transportul sau portul ilegal de substanţe explozive sau de motoare fabricate cu
« - deţinerea, portul sau transportul de arme şi de muniţii în infracţiune la reglementarea aplicabilă local;
Articolul 715-2
« Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse fapta prin care o persoană prevăzută la aliniatul precedent sau un
agent al unui exploatator al reţelei de telecomunicaţii autorizat în virtutea reglementării aplicabile local în
domeniul poştei şi telecomunicaţiilor sau al unui furnizor de servicii de telecomunicaţii, acţionând în
exercitarea funcţiilor sale, ordonă, comite sau facilitează, în afara cazurilor prevăzute de lege, interceptarea
sau deturnarea corespondenţelor emise, transmise sau primite prin telecomunicaţii, utilizarea sau divulgarea
conţinutului lor. »
Articolul 715-3
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999) (Legea nr.
2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
328
biblioteci sau arhive ce aparţin unei persoane publice, însărcinată cu un serviciu public sau recunoscută de
utilitate publică. »
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999) (Legea nr. 2001-616
din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001) Ultimul aliniat din articolul 432-12 este
« Pentru aplicarea celor trei aliniate precedente, comuna este reprezentată în condiţiile prevăzute de
articolul L. 122-12 din codul comunelor aşa cum a fost făcut aplicabil local şi primarul, adjunctul sau
articolul L. 121-15 din codul comunelor aşa cum a fost făcut aplicabil local, consil iul municipal nu poate
Articolul 715-4
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999) (Legea nr. 2001-616
din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001) Al patrulea liniat din articolul 432-13 este
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999) (Legea nr.
2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
329
«Aceste dispoziţii se aplică agenţilor unităţilor publice, întreprinderilor naţionalizate, societăţilor de
economie mixtă în care Statul sau colectivităţile publice deţin direct sau indirect mai mult de 50 p. 100 din
capital şi a exploatatorilor publici ce intervin în funcţionarea serviciului public al poştei şi
telecomunicaţiilor. »
Articolul 715-5
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
transportul sau distribuirea tuturor obiectelor, imprimate sau formule care au cu titlurile sau cu alte valori
fiduciare emise de Stat, colectivităţile locale, unităţile publice sau exploatatorii publici ce intervin în
funcţionarea serviciului public al poştei şi telecomunicaţiilor, o asemănare în stare să faciliteze acceptarea
aşa-ziselor obiecte, imprimate sau formule în locul valorilor imitate. »
Articolul 716-1
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999) (Legea nr.
2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
330
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Art. 511-3. - Prelevarea unui organ asupra unei persoane vii majore fără să se fi obţinut consimţământul
acesteia sau fără să o fi lămurit în prealabil despre riscurile şi consecinţele actului se pedepseşte cu şapte ani
închisoare şi cu amenda de 100 000 Euro.
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse prelevarea unui organe asupra unui donator viu minor sau asupra unui
donator viu major care face obiectul unei măsuri de protecţie legală. Totuşi, o prelevare de măduvă osoasă
asupra unui minor în favoarea fratelui sau surorii lui poate fi autorizată de către un comitet medical format
în condiţiile stabilite de reglementarea aplicabilă local, sub rezerva consimţământului fiecăruia din titularii
autorităţii părinteşti sau a reprezentantului legal al minorului.
în caz de urgenţă, consimţământul este obţinut prin orice mijloc de către procurorul Republicii.
Comitetul medical se asigură că minorul a fost informat despre prelevarea plănuită în vederea exprimării
voinţei sale, dacă aceste este apt. Refuzul minorului este un obstacol pentru prelevare.
Articolul 716-1-1
(introdus de Ordonanţa nr. 98-773 din 2 septembrie 1998 art. 1 Monitorul Oficial din 4
septembrie 1998)
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999) (Legea nr. 2001-616
din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001) Al doilea aliniat din articolul 511-5 este
redactat astfel:
« Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse prelevarea unui ţesut sau a unor celule sau colectarea unui produs
asupra unei persoane vii minore sau a unei persoane vii majore care face obiectul unei măsuri de protecţie
legală. »
în Noua Caledonie, realizarea unei prelevări de măduvă osoasă în vederea unei donaţii se pedepseşte cu
şapte ani închisoare şi cu amenda de 100 000 Euro.
331
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Articolul 716-3
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
« Art. 511-7. - Prelevările de organe sau transplanturile de organe, prelevările sau grefele de ţesuturi,
conservarea sau transformarea de ţesuturi sau grefa e celule în afara unei unităţi autorizate în acest scop se
pedepseşte cu doi ani închisoare şi cu amenda de 30000 euro. »
Articolul 716-4
(Legea nr. 96-1240 din 30 decembrie 1996 art. 3 Monitorul Oficial din 1 ianuarie 1997) (Legea nr.
99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999) (Legea nr. 2001-616 din 11
« Art. 511-8. - Distribuirea sau cedarea de organe, de ţesuturi, de celule şi produse umane în vederea unei
donaţii fără să se fi respectat regulile de securitate sanitară impuse dispoziţiile aplicabile local se pedepseşte
Articolul 716-5
(Legea nr. 96-1240 din 30 decembrie 1996 art. 4 Monitorul Oficial din 1 ianuarie 1997)
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
în Noua Caledonie, realizarea unei prelevări de măduvă osoasă în vederea unei donaţii se pedepseşte cu
şapte ani închisoare şi cu amenda de 100 000 Euro.
332
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
« Art. 511-11. - Culegerea sau prelevarea gârneţilor asupra unei persoane vii în vederea unei asistenţe
medicale la procrearea fără realizarea testelor de depistare a bolilor transmisibile impuse în vederea
reglementării aplicabile local se pedepseşte cu doi ani închisoare şi cu amenda de 30000 euro. »
Articolul 716-6
Articolul 511-12 este redactat astfel:
« Art. 511-12. - Realizarea unei inseminări artificiale cu spermă sau cu amestec de spermă ce provine din
Articolul 716-7
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
« Art. 511-13. - Subordonarea beneficiului unei donaţii de gameţi la desemnarea de către cuplul primitor
a unei persoane care a acceptat voluntar să facă o asemenea donaţie în favoarea unui terţ cuplu anonim se
pedepseşte cu doi ani închisoare şi cu amenda de 30000 euro. »
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999) (Legea nr.
2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
333
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Articolul 716-8
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999) (Legea nr.
2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
334
Articolul 511-14 este redactat astfel:
provin din donaţii în afara unei unităţi sau organism cu scop nelucrativ autorizat pentru asta se pedepseşte
cu doi ani închisoare şi cu amenda de 30000 euro.»
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
«Art. 511-16. - Obţinerea de embrioni umani fără autorizaţia prealabilă a autorităţii judiciare se
pedepseşte cu şapte ani închisoare şi cu amenda de 100000 euro. Autoritatea judiciară nu poate emite o
asemenea autorizaţie decât cu titlu excepţional, la vederea consimţământului scris al cuplului de la srcinea
concepţiei sau, dacă unul din membrii cuplului este decedat, al membrului supravieţuitor, şi după ce s -a
verificat că actul nu cade sub prevederile articolului 511 -24 şi ca cuplul primitor oferă garanţii de primire
satisfăcătoare pentru copilul ce urmează să se nască.
« Se pedepseşte de asemenea cu o pedeapsă de şapte ani închisoare şi cu amenda de 100000 euro obţinerea
unui embrion uman:
« - dacă nu se respectă anonimatul între cuplul ce primeşte embrionul şi cel car a renunţat la el;
« - sau dacă cuplul ce primeşte embrionul nu se află într -o situaţie în care asistenţa medicală la
Articolul 716-10
(Legea nr. 96-1240 din 30 decembrie 1996 art. 5 Monitorul Oficial din 1 ianuarie 1997) (Legea nr.
99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
335
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
« Aliniatul precedent nu se aplică unui studiu realizat, cu titlu excepţional, în scopuri medicale cu
condiţia ca acesta să nu aducă atingere embrionului şi să privească un embrion conceput de un cuplu ce şi -a
dat consimţământul în scris, după avizul conforme al unei comisii constituite în condiţiile
stabilite de reglementarea aplicabilă local».
Articolul 716-11
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
«Art. 511-20. - Diagnosticarea prenatală în afara unei unităţi autorizate în acest scop se pedepseşte
Articolul 716-12
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
« Art. 511-21. - Diagnosticarea pre- implantatoare fără să fi fost autorizat de către un medic care îşi
exercită activitatea într-o unitate menţionată la articolul 511 -20, probabilitatea mare pentru ca cuplul să dea
naştere unui copil atins de o boală genetică de o gravitate specială recunoscută ca incurabilă în momentul
diagnosticării, se pedepseşte cu doi ani închisoare şi cu amenda de 30000 euro.
« 1° Fără să se fi obţinut în scris consimţă mântul celor doi membri din cuplu;
(Legea nr. 96-1240 din 31 decembrie 1996 art. 6 Monitorul Oficial din 1 ianuarie 1997)
336
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
Articolul 716-13
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
«Art. 511-22. - Realizarea activităţilor de asistenţă medicală la procreare în afara unei unităţi autorizate în
Articolul 716-14
(Legea nr. 96-1240 din 30 decembrie 1996 art. 7 Monitorul Oficial din 1 ianuarie 1997)
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
(Legea nr. 96-1240 din 31 decembrie 1996 art. 6 Monitorul Oficial din 1 ianuarie 1997)
337
Articolul 511-24 este redactat astfel:
« Art. 511 -24. - Se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu amenda de 75000 euro realizarea activităţilor
de asistenţă medicală la procreare dacă acestea nu răspund cererii părinteşti a unui cuplu sau dacă cuplul
beneficiar nu este format dintr-un bărbat şi o femeie în viaţă, la vârsta procreării, căsătoriţi sau în măsură
să-şi dovedească viaţa în comun de cel puţin doi ani de zile şi care au consimţit în prealabil la transferul
embrionilor sau la inseminarea artificială.
«Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse realizarea activităţilor de asistenţă medicală la procreare în vederea
unui alt obiectiv decât remedierea unei infertilităţi al cărei caracter patologic a fost diagnosticat medical sau
în vederea evitării transmisiei unui copil a unei boli de o gravitate specială. »
Articolul 716-15
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
« Art. 511-25. - Realizarea transferului unui embrion fără să se cunoască rezultatele testelor de depistare
cu boli infecţioase impuse în aplicarea dispoziţiilor în vigoare local se pedepseşte cu doi ani închisoare şi cu
amenda de 30000 euro. »
Articolul 716-16
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999) (Legea nr. 2001-616
din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001) Articolul 521 -2 este redactat astfel:
« Art. 521-2. - Practicarea expe rienţelor sau cercetărilor ştiinţifice sau experimentale asupra animalelor
fără conformarea la prescripţiile aplicabile local se pedepseşte cu pedepsele prevăzute la articolul 521 -1. »
Articolul 717-1
(Legea nr. 96-1240 din 30 decembrie 1996 art. 8 Monitorul Oficial din 1 ianuarie 1997)
338
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Fapta prin care orice director sau salariat solicită sau agreează, direct sau indirect, fără ştirea şi fără
autorizaţia angajatorului său, oferte sau promisiuni, daruri, cadouri, sconturi sau prime pentru îndeplinirea
sau abţinerea de la îndeplinirea unui act din funcţia sa sau facilitat de funcţia sa se pedepseşte cu doi
ani închisoare şi cu amenda de 30000 euro.
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse fapta prin care oricine cedează la solicitările definite la aliniatul
precedent sau ia iniţiativa.
în cazurile prevăzute în acest articol, tribunalul mia poate pronunţa, cu titlu de pedeapsă complementară,
pentru o durată de cel mult cinci ani, interdicţia drepturilor civice, civile şi de familie prevăzută de articolul
131-26.
Articolul 717-2
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Fapta prin care, difuzând prin orice mijloc informaţii mincinoase sau calomnioase, aruncând pe piaţă
oferte destinate să tulbure cursurile sau supraoferte făcute la preţul cerut de vânzători, sau utilizând orice alt
mijloc fraudulos, se realizează sau se încearcă să se realizeze ridicarea sau scăderea artificială a preţului
bunurilor sau a serviciilor sau a efectelor publice sau private se pedepseşte cu doi ani închisoare şi cu
amenda de 30000 euro.
Dacă ridicarea sau scăderea artificială a preţurilor privesc produsele alimentare, pedeapsa este de până la
trei ani închisoare şi amenda de 45000 euro.
Persoanele fizice vinovate de infracţiunile prevăzute în acest articol primesc şi următoarele pedepse
complementare:
2° Afişarea sau difuzarea deciziei pronunţate, în condiţiile prevăzute de articolul 131 -35 ;
339
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Articolul 717-3
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999) (Legea nr.
2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
Persoanele juridice pot fi declarate responsabile penal, în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2, de
Articolul 721-1
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
(Legea nr. 2001 -616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
Articolul 721-2
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
Pentru aplicarea acestui cod în Mayotte, termenele enumerate mai jos se înlocuiesc după cum urmează:
340
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Articolul 722-1
(Legea nr. 96-1240 din 30 decembrie 1996 art. 9 Monitorul Oficial din 1 ianuarie 1997) (Legea nr. 99-209
din 21 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999) (Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001
art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001) Nr. 7° din articolul 132-45 este de asemenea redactat:
« 7° Abţinerea de la conducerea anumitor automobile terestre pentru conducerea cărora este necesar un
permis. »
341
Capitolul III: Adaptarea cărţii II
Articolul 723-1
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Primul aliniat din articolul 223-8 este redactat după cum urmează:
« Practicarea sau cererea practicării asupra unei persoane a unei cercetări biomedicale fără să se fi obţinut
consimţământul liber, clar şi expres al celui interesat, de la titularii autorităţii părinteşti sau de la tutore se
pedepseşte cu trei ani închisoare şi cu amenda de 45000 euro. »
Articolul 723-2
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999) (Legea nr.
2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
« 1 ° După sfârşitul celei de -a 10-a săptămâni de sarcină, numai dacă este practicată pentru un scop
terapeutic. »
II. - Nr. 3° din articolul 223- 11 este redactat după cum urmează:
« 3° într-un alt loc dec ât o unitate de spitalizare publică sau decât o unitate de spitalizare privată
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001) Nr. 2° şi 3° din
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
« 2° Discriminărilor bazate pe starea de sănătate sau pe handicap, dacă constau dintr -un refuz de angajare
sau concediere pe baza inaptitudinii constatate medical în cadrul di spoziţiilor privind medicina muncii sau
« 3° Discriminărilor bazate, în domeniul angajării în muncă, pe sex dacă apartenenţa la un sex la altul
constituie, conform dispoziţiilor aplicabile local în domeniul muncii sau dreptului funcţiei publice, cu
condiţia determinantă a exercitării unei slujbe sau a unei activităţi profesionale; »
Articolul 723-4
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
« Art. 226-25. - Realizarea unui studiu al caracteristicilor genetice ale unei persoane în scopuri medicale
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
« Art. 226-27. - Cercetarea identificării unei persoane cu ajutorai amprentelor genetice în scopuri
343
Articolul 723-3
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
«2° Sau dacă cu titlu excepţional, în interesul persoanei şi respectul încrederii sale, consimţământul
acesteia nu a fost obţinut. »
Articolul 723-6
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
« 1° Dacă studiul este realizat în cadrul unei proceduri judiciare ;
344
Articolul 226-28 este redactat după cum urmează:
« Art. 226-28. - Cercetarea identificării cu ajutorul amprentelor genetice ale unei persoane, dacă nu este
vorba de un militar decedat cu ocazia unei operaţii conduse de forţele armate sau formaţiunile corelate, în
scopuri care nu ar fi nici medicale nici ştiinţifice sau în afara unei măsuri de anchetare sau instrucţie dirijată
de o procedură judiciară se pedepseşte cu un an închisoare şi cu amenda de 1500 euro. »
« Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse divulgarea informaţiilor cu privire la identificarea unei p ersoane cu
ajutorul amprentelor sale genetice sau încercarea identificării unei persoane cu ajutorul amprentelor sale
genetice fără să fi făcut obiectul unui acord emis în condiţiile stabilite prin decret în Consiliul de Stat. »
Articolul 724-1
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999) (Legea nr. 2001-616
din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001) Nr. 3° din articolul 322-2 este redactat după
cum urmează:
« 3° Un imobil sau un obiect mobilier clasat sau înscris, o descoperire arheologică făcută au ]n cursul
săpăturilor arheologice sau întâmplător, un teren conţinând vestigii arheologice sau un obiect păstrat sau
depozitat într-un muzeu din Franţa sau în muzeele, bibliotecile sau arhivele ce aparţin unei persoane
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001) Nr. 3° din articolul
« 3° Fabricarea sau deţinerea de maşini, motoare ucigaşe sau explozive definite la articolul 3 din legea din
19 iunie 1871 care abrogă decretul din 4 septembrie 1870 cu privire la fabricarea armelor de război:
« - achiziţia, deţinerea, transportul sau portul ilegal de substanţe explozive sau de motoare fabricate cu
ajutorai aşa-ziselor substanţe în infracţiune la reglementarea aplicabilă local;
Articolul 725-1
345
« - deţinerea, portul sau transportul de arme şi de muniţii în infracţiune la reglementarea aplicabilă local;
Articolul 725-2
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999) (Legea nr. 2001-616
din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001) Al doilea aliniat din articolul 432-9 este
« Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse fapta prin care o persoană menţionată la aliniatul precedent sau un
agent al unui exploatator al reţelelor deschise publicului de comunicaţii electronice sau al unui furnizor de
servicii de telecomunicaţii, acţionând în exercitarea funcţiilor sale, ordonă, comite sau facilitează, în afara
cazurilor prevăzute de lege, interceptarea sau deturnarea corespondenţelor emise, transmise sau primite
prin telecomunicaţii, utilizarea sau divulgarea conţinutului lor.
Articolul 725-1
346
Articolul 725-3
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001) Ultimul aliniat din
«Pentru aplicarea celor trei aliniate anterioare, comuna este reprezentată în condiţiile prevăzute de
articolul L. 2122-26 din codul general al colectivităţilor teritoriale şi primarul, adjunctul sau consilierul
municipal interesat trebuie să se abţină sa participe la deliberarea consiliului m unicipal legat.de încheierea
sau aprobarea contractului. In plus, prin derogarea de la cel de-al doilea aliniat L. 2121-18 din codul general
Articolul 725-4
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999) (Legea nr.
2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
Al patrulea aliniat din articolul 432-13 este redactat după cum urmează:
Articolul 725-5
Dispoziţiile articolelor 433-20 şi 433-21 nu se aplică decât persoanelor care au statutul civil de drept
comun.
Articolul 725-6
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
347
Articolul 725-3
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
transportul sau distribuirea tuturor obiectelor, imprimate sau formule care pre zintă, cu titlurile sau alte
valori fiduciare emise de Stat, colectivităţile locale, unităţile publice sau exploatatorii publici care intervin
în funcţionarea serviciului public al poştei şi telecomunicaţiilor, o asemănare în stare să faciliteze
acceptarea aşa-ziselor obiecte, imprimate sau formule în locul valorilor imitate.»
Articolul 726-1
« Art. 511-3. - Prelevarea unui organ asupra unei persoane vii majore fără să se fi obţinut consimţământul
acesteia sau fără să o fi lămurit în prealabil despre riscurile şi consecinţele actului se pedepseşte cu şapte ani
închisoare şi cu amenda de 100 000 Euro.
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse prelevarea unui organe asupra unui donator viu minor sau asupra unui
donator viu major care face obiectul unei măsuri de protecţie legală. Totuşi, o prelevare de măduvă osoasă
asupra unui minor în favoarea fratelui sau surorii lui poate fi autorizată de către un comitet medical format
în condiţiile stabilite de reglementarea aplicabilă local, sub rezerva consimţământului fiecăruia din titularii
autorităţii părinteşti sau a reprezentantului legal al minorului.
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
348
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
In caz de urgenţă, consimţământul este obţinut prin orice mijloc de către procurorul Republicii.
Comitetul medical se asigură că minorul a fost informat despre prelevarea plănuită în vederea exprimării
voinţei sale, dacă aceste este apt. Refuzul minorului est e un obstacol pentru prelevare.»
Articolul 726-2
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999) (Legea nr. 2001-616
din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001) Al doilea aliniat din articolul 511-5 este
redactat astfel:
349
« Art. 511-5. - Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse prelevarea unui ţesut sau a unor celule sau colectarea
unui produs asupra unei persoane minore în viaţă sau a unei persoane majore în viaţă care face obiectul unei
măsuri de protecţie legală. »
Articolul 726-3
(Legea nr. 96-1240 din 30 decembrie 1999 art. 10 Monitorul Oficial din 1 ianuarie 1997)
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
« Art. 511-7. - Prelevările de organe sau transplanturile de organe, prelevările sau grefele de ţesuturi,
conservarea sau transformarea de ţesuturi sau grefa e celule în afara unei unităţi autorizate în acest scop se
pedepseşte cu doi ani închisoare şi cu amenda de 30000 euro. »
Articolul 726-4
(Legea nr. 96-1240 din 30 decembrie 1996 art. 11 Monitorul Oficial din 1 ianuarie 1997)
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
« Art. 511-8. - Distribuirea sau cedarea de organe, de ţesuturi, de celule şi produse umane în vederea unei
donaţii fără să se fi respectat regulile de securitate sanitară impuse dispoziţiile aplicabile local se pedepseşte
cu doi ani închisoare şi cu amenda de 30000 euro.»
Articolul 726-5
(Legea nr. 96-124 din 30 decembrie 1996 art. 12 Monitorul Oficial din 1 ianuarie 1997)
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
350
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
« Art. 511-11.- Culegerea sau prelevarea gârneţilor asupra unei persoane vii în vederea unei asistenţe
medicale la procrearea fără realizarea testelor de depistare a bolilor transmisibile impuse în vederea
reglementării aplicabile local se pedepseşte cu doi ani închisoare şi cu ame nda de 30000 euro. »
Articolul 726-6
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
« Art. 511-12. - Realizarea unei inseminări artificiale cu spermă sau cu amestec de spermă ce provine din
Articolul 726-7
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
351
Articolul 511-12 este redactat astfel:
« Art. 511-13. - Subordonarea beneficiului unei donaţii de gameţi la desemnarea de către cuplul primitor
a unei persoane care a acceptat voluntar să facă o asemenea donaţie în favoarea unui terţ cuplu anonim se
pedepseşte cu doi ani închisoare şi cu amenda de 30000 euro. »
Articolul 726-8
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
Art. 511-14. - Realizarea activităţilor de culegere, tratament, conservare şi de cedare de gârneţi ce provin
din donaţii în afara unei unităţi sau organism cu scop nelucrativ autorizat pentru asta se pedepseşte cu doi
ani închisoare şi cu amenda de 30000 euro. »
Articolul 726-9
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
«Art. 511-16. - Obţinerea de embrioni umani fără autorizaţia prealabilă a autorităţii judiciare se
pedepseşte cu şapte ani închisoare şi cu amenda de 100000 euro. Autoritatea judiciară nu poate emite o
asemenea autorizaţie decât cu titlu excepţional, la vederea consimţământului scris al cuplului de la srcinea
concepţiei sau, dacă unul din membrii cuplului este decedat, al membrului supravieţuitor, şi după ce s -a
verificat că actul nu cade sub prevederile articolului 511- 24 şi ca cuplul primitor oferă garanţii de primire
satisfăcătoare pentru copilul ce urmează să se nască.
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
Articolul 511-14 este redactat astfel:
352
Articolul 511-12 este redactat astfel:
« - dacă nu se respectă anonimatul între cuplul ce primeşte embrionul şi cel car a renunţat la el;
« - sau dacă cuplul ce primeşte embrionul nu se află într-o situaţie în care asistenţa medicală la procrearea
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
«Art. 511-19. - Se pedepseşte cu şapte ani închisoare şi cu amenda de 100000 euro realizarea unui studiu
« Aliniatul precedent nu se aplică unui studiu realizat, cu titlu excepţional, în scopuri medicale cu
condiţia ca acesta să nu aducă atingere embrionului şi să privească un embrion conceput de un cuplu ce şi -a
dat consimţământul în scris, după avizul conforme al unei comisii constituite în condiţiile
Articolul 726-11
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
Articolul 511-14 este redactat astfel:
353
(Legea nr. 96-1240 din 30 decembrie 1996 art. 13 Monitorul Oficial din 1 ianuarie 1997)
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
(Ordonanţa nr. 200 0-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
«Art. 511-20. - Diagnosticarea prenatală în afara unei unităţi autorizate în acest scop se pedepseşte
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
(Ordonanţa nr. 2000 -916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
« Art. 511-21. - Diagnosticarea pre-implantatoare fără să fi fost autorizat de către un medic care îşi
exercită activitatea într-o unitate menţionată la articolul 511 -20, probabilitatea mare pentru ca cuplul să dea
naştere unui copil atins de o boală genetică de o gravitate specială recunoscută ca incurabilă în momentul
diagnosticării, se pedepseşte cu doi ani închisoare şi cu amenda de 30000 euro.
Articolul 726-13
354
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
« Art. 511-22. - Realizarea activităţilor de asistenţă medicală la procreare în afara unei unităţi autorizate
Articolul 726-14
(Legea nr. 96-1240 din 30 decembrie 1996 art. 15 Monitorul Oficial din 1 ianuarie 1997)
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
« Art. 511-24. - Se pedepseşte cu cinci ani închisoare şi cu amenda de 75000 euro realizarea activităţilor
de asistenţă medicală la procreare dacă acestea nu răspund cererii părinteşti a unui cuplu sau dacă cuplul
beneficiar nu este format dintr- un bărbat şi o femeie în viaţă, la vârsta procreării, căsătoriţi sau în măsură
să-şi dovedească viaţa în comun de cel puţin doi ani de zile şi care au consimţit în prealabil la transferul
embrionilor sau la inseminarea artificială.
«Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse realizarea activităţilor de asistenţă medicală la procreare în vederea
unui alt obiectiv decât remedierea unei infertilităţi al cărei caracter patologic a fost diagnosticat medical sau
în vederea evitării transmisiei unui copil a unei boli de o gravitate specială. »
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
2000 în vigoare la 1 ianuarie 2002)
« Art. 511-25. - Realizarea transferului unui embrion fără să se cunoască rezultatele testelor de depistare
cu boli infecţioase impuse în aplicarea dispoziţiilor în vigoare local se pedepseşte cu doi ani închisoare şi cu
amenda de 30000 euro. »
Articolul 726-15
355
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Articolul 727-1
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Fapta prin care orice director sau salariat solicită sau agreează, direct sau indirect, fără ştirea şi fără
autorizaţia angajatorului său, oferte sau promisiuni, daruri, cadouri, sconturi sau prime pentm îndeplinirea
sau abţinerea de la îndeplinirea unui act din funcţia sa sau facilitat de funcţia sa se pedepseşte cu doi
ani închisoare şi cu amenda de 30000 euro.
Se pedepseşte cu aceleaşi pedepse fapta prin care oricine cedează la solicitările definite la aliniatul
precedent sau ia iniţiativa.
în cazurile prevăzute în acest articol, tribunalul mia poate pronunţa, cu titlu de pedeapsă complementară,
pentru o durată de cel mult cinci ani, interdicţia drepturilor civice, civile şi de familie prevăzută de articolul
131-26.
Articolul 727-2
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999)
(Legea nr. 2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
Fapta prin care, difuzând prin orice mijloc informaţii mincinoase sau calomnioase, aruncând pe piaţă
oferte destinate să tulbure cursurile sau supraoferte făcute la preţul cerut de vânzători, sau utilizând orice alt
mijloc fraudulos, se realizează sau se încearcă să se realizeze ridicarea sau scăderea artificială a preţului
Articolul 726-15
356
(Ordonanţa nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 art. 3 Monitorul Oficial din 22 septembrie
bunurilor sau a serviciilor sau a efectelor publice sau private se pedepseşte cu doi ani închisoare şi cu
amenda de 30000 euro.
Dacă ridicarea sau scăderea artificială a preţurilor privesc produsele alimentare, pedeapsa este de până la
trei ani închisoare şi amenda de 45000 euro.
Persoanele fizice vinovate de infracţiunile prevăzute în acest articol primesc şi următoarele pedepse
complementare:
1° Interdicţia drepturilor des civice, civile şi de familie, în funcţie de modalităţile prevăzute la articolul
131-26 ;
2° Afişarea sau difuzarea deciziei pronunţate, în condiţiile prevăzute de articolul 131 -35 ;
(Legea nr. 99-209 din 19 martie 1999 art. 222 Monitorul Oficial din 21 martie 1999) (Legea nr.
2001-616 din 11 iulie 2001 art. 75 Monitorul Oficial din 13 iulie 2001)
Persoanele juridice pot fi declarate responsabile penal, în condiţiile prevăzute de articolul 121 -2, de
infracţiunile definite la primele două aliniate din articolul precedent.
357