INFRACŢIUNI CONTRA AUTORITĂŢILOR PUBLICE ȘI SECURITĂŢII DE STAT

Secţiunea I. NOŢIUNEA, CARACTERIZAREA GENERALĂ ȘI TIPURILE INFRACŢIUNILOR CONTRA

AUTORITĂŢIILOR PUBLICE ȘI SECURITĂŢII DE STAT

Statul, ca o organizare politică a societăţii, are scopul principal de apărarea interesului general. Statul
constituie un sistem organizaţional, care realizează conducerea politică a unei societăţi, deţinând în
acest scop monopolul creării și aplicării dreptului. Autoritatea publică este o instituţie politică,
constituită în mod direct sau indirect de către popor, investită de Constituţie cu anumită competenţă
pentru a îndeplini diverse funcţii de guvernare a ţării, și care se bucură de o anumită autoritate și
prestigiu în societate.

Obiectul juridic generic al infracţiunilor analizate îl constituie relaţiile Sociale cu privire la autoritatea
publică și securitatea de stat.

Obiectul juridic special al infracţiunilor contra autorităţilor publice și Securităţii de stat îl constituie
relaţiile sociale ce ţin de: a) autoritatea publică; b) securitatea statului. Infracţiunile contra autorităţilor
publice reprezintă faptele prejudiciabile

(acţiuni sau inacţiuni) prevăzute de legea penală, care cauzează atingere relaţiilor sociale referitoare la
autoritatea formelor organizaţionale de stat, precum și a acelora care nu au caracter de stat, dar cărora
li s-a oferit prin lege acest atribut al puterii.

Infracţiunile contra autorităţilor publice și a securităţii de stat pot avea și Obiecte juridice speciale
secundare, cum ar fi relațiile sociale cu privire la viaţa și sănătatea persoanei, posesia asupra bunurilor,
mediul înconjurător etc.

Latura obiectivă a infracţiunilor contra autorităţilor publice și a securităţii De stat se realizează, de

regulă, prin acţiuni, iar în unele cazuri prin inacţiuni.

Urmările prejudiciabile ale infracţiunilor contra autorităţilor publice și a Securităţii de stat constau într-o
stare de pericol pentru autorităţile publice sau securitatea statului, viaţa și sănătatea oamenilor,
proprietate etc. Sau în cauzarea de daune concrete acestor valori sociale (de exemplu, cauzarea
vătămărilor ușoare ale integrității corporale sau sănătății, medii sau grave, art. 350 din CP al RM etc.).

Pentru unele infracţiuni contra autorităţilor publice și securităţii de stat sunt Caracteristice și unele
semne secundare ale laturii obiective, cum ar fi: timpul săvârșirii infracţiunii, locul savarsirii infracţiunii,
mijloacele și metodele

Latura subiectivă. Cele mai multe dintre infracţiunile contra autorităţilor publice și securităţii de stat
sunt infracţiuni intenţionate (de exemplu, trădarea de Patrie (art. 337 din CP al RM), spionajul (art. 338
din CP al RM), uzurparea puterii de stat (art. 339 din CP al RM), rebeliunea armată (art. 340 din CP al
RM) etc.). În cazul în care, în dispoziţia articolului respectiv, se conţine un scop special, tipul intenției
este doar intenţia directă (de exemplu, trădarea de Patrie (art. 337 din CP al RM) se săvârșește în scopul
de a dăuna suveranităţii, inviolabilităţii teritoriale sau securităţii de stat și capacităţii de apărare a
Republicii Moldova; diversiunea (art. 343 Cod penal) se săvârșește în scopul de a slăbi baza economică și
capacitatea de apărare a ţării etc.). Vinovăția an cazul unor infracţiuni contra autorităţilor publice și a
securităţii de stat poate îmbrăca și forma imprudenţei (în ambele sale modalităţi: neglijenţa sau încre
derea exagerată). Din numărul acestor infracţiuni face parte pierderea documentelor ce conţin secrete
de stat (art. 345 din CP al RM).

Subiectul la majoritatea infracţiunilor contra autorităţilor publice și a securităţii de stat este general.
Însă unele componenţe de infracţiune au subiect special (de exemplu, la infracţiunea de trădare de
Patrie (art. 337 din CP al RM), subiect poate fi doar un cetăţean al Republicii Moldova; la infracţiunea de
spionaj (art. 338 din CP al RM), doar un cetăţean străin sau apatrid etc.)
INFRACŢIUNI CE ATENTEAZĂ LA SECURITATEA EXTERNĂ A ŢĂRII

Trădarea de Patrie

Legea penală (art. 337 din CP al RM) definește trădarea de Patrie ca faptă

Săvârșită intenţionat de un cetăţean al Republicii Moldova în dauna suveranităţii, inviolabilităţii

teritoriale sau a securităţii de stat și a capacităţii de apărare a Republicii Moldova, care se manifestă prin
trecerea de partea dușmanului, spionaj, divulgarea secretului de stat unui stat străin, unei organizaţii
străine sau reprezentanţilor lor, precum și acordarea de ajutor unui stat străin la înfăptuirea activităţii
dușmănoase împotriva Republicii Moldova. Trădarea de patrie este o infracţiune de gravitate
excepţională, deoarece,

Indiferent de forma pe care o ia, creează nu doar o stare de pericol suveranităţii, inviolabilităţii
teritoriale sau securităţii de stat și capacităţii de apărare a Republicii Moldova, ci constituie și o încălcare
a obligaţiei de fidelitate pe care fiecare cetăţean al Republicii Moldova o are faţă de patria sa, precum și
datoria lui sfântă de a o apăra.

Obiectul juridic special al infracţiunii de trădare de Patrie îl constituie relațiile sociale cu privire la
securitatea externă a ţării, inviolabilitatea teritorială, securitatea de stat și capacitatea de apărare a
Republicii Moldova.

Infracţiunea de trădare de Patrie nu are obiect material. Latura obiectivă a infracţiunii de trădare de
Patrie constă din mai multe

Acţiuni alternative:

a) trecerea de partea dușmanului; b) spionaj; c) divulgarea secretului de stat unui stat străin, unei
organizaţii străine sau reprezentanţilor lor; d) acordarea de ajutor unui stat străin la înfăptuirea
activităţii dușmănoase împotriva Republicii Moldova.

Infracțiunea dată este o infracțiune formală și se consideră consumată din Momentul săvârșirii acțiunii
prejudiciabile

Latura subiectivă a infracţiunii se manifestă prin intenţie directă: săvârșind acţiuni de trecere de partea
dușmanului, spionaj, divulgare a secretului de stat unui stat străin, unei organizaţii străine sau
reprezentanţilor lor, precum și de acordare de ajutor unui stat străin la înfăptuirea activităţii
dușmănoase împotriva Republicii Moldova, făptuitorul urmărește un scop special, și anume: suprimarea
sau știrbirea, cauzarea unor daune suveranităţii, inviolabilităţii teritoriale sau securităţii de stat și
capacităţii de apărare a Republicii Moldova. A suprima suveranitatea, inviolabilitatea teritorială sau
securitatea de stat și capacitatea de apărare a Republicii Moldova înseamnă a desfiinţa, a înlătura în
întregime aceste atribute fundamentale ale statului nostru, iar a le știrbi sau dăuna înseamnă a le
înlătura parţial. Pentru existenţa acestei componenţe de infracţiune, este necesar ca scopul urmărit de
făptuitor să existe în momentul săvârșirii faptei. Dacă acest scop special lipsește, nu vom fi în prezenţa
unei infracţiuni de trădare de Patrie, ci, eventual, în prezenţa unei alte infracţiuni.

Subiectul infracţiunii de trădare de Patrie este special: persoană fizică, Responsabilă, care a atins la
momentul săvârșirii infracţiunii vârsta de 16 ani și este cetăţean al Republicii Moldova. Calitatea specială
cerută subiectului acestei infracţiuni trebuie să existe la momentul săvârșirii infracţiunii: dacă la
momentul săvârșirii infracţiunii, făptuitorul și-a pierdut legal cetăţenia Republicii Moldova, el nu va
putea fi tras la răspunderea penală conform art. 337 din CP al RM, ci, în anumite împrejurări, conform
altor articole din Codul penal (art. 338 din CP al RM, în cazul spionajului etc.).
§2. Spionajul

Legea penală (art. 338 din CP al RM) definește spionajul ca transmiterea, precum și sustragerea sau
culegerea de informaţii ce constituie secret de stat în scopul transmiterii lor unui stat străin, unei
organizaţii străine sau agenturii lor, precum și transmiterea sau culegerea, din însărcinarea serviciului de
spionaj străin, a altor informaţii pentru a fi folosite în dauna intereselor Republicii Moldova, dacă
spionajul este săvârșit de un cetăţean străin sau de un apatrid.

Obiectul juridic special al infracţiunii de spionaj îl constituie relațiile sociale cu privire la securitatea
externă a ţării, precum și inviolabilitatea teritorială, securitatea de stat și capacitatea de apărare a
Republicii Moldova.

Obiectul imaterial al spionajului, într-un caz, îl reprezintă informaţiile ce constituie secret de stat, iar în
alt caz, alte informaţii. Astfel, infracţiunea de spionaj constă din două direcţii de atentare:

a) acţiuni de transmitere, precum și sustragere sau culegere de informaţii ce constituie secret de stat, în
scopul transmiterii lor unui stat străin, unei organizaţii străine sau agenturii lor;

b) transmiterea sau culegerea, din însărcinarea serviciului de spionaj străin, a altor informaţii
pentru a fi folosite în dauna intereselor Republicii Moldova.

Latura obiectivă a infracţiunii de spionaj se realizează prin acţiuni de Transmitere, precum și sustragere
sau culegere de informaţii ce constituie secret de stat, în scopul transmiterii lor unui stat străin, unei
organizaţii străine sau agenturii lor, precum și transmiterea sau culegerea, din însărcinarea serviciului de
spionaj străin, a altor informaţii pentru a fi folosite în dauna intereselor Republicii Moldova. Astfel,
infracţiunea de spionaj se poate realiza prin următoarele acţiuni: a) acţiuni de transmitere a
informaţiilor ce constituie secret de stat sau a altor informaţii unui stat străin, unei organizaţii străine
sau agenturii lor;

b) acţiuni de sustragere a informaţiilor ce constituie secret de stat sau a altor informaţii unui stat străin,
unei organizaţii străine sau agenturii lor.

c) acţiuni de culegere a informaţiilor ce constituie secret de stat sau a altor informaţii unui stat străin,
unei organizaţii străine sau agenturii lor.

Latura subiectivă a infracţiunii se manifestă prin intenţie directă: săvârșind acţiuni de transmitere,
precum și sustragere sau culegere de informaţii ce constituie secret de stat, precum și transmiterea sau
culegerea, din însărcinarea serviciului de spionaj străin, a altor informaţii, făptuitorul urmărește un scop
special, și anume: scopul transmiterii lor unui stat străin, unei organizaţii străine sau agenturii lor, fapt
care duce la suprimarea sau știrbirea, cauzarea unor daune suveranităţii, inviolabilităţii teritoriale sau a
securităţii de stat și a capacităţii de apărare a Republicii Moldova. Subiectul infracţiunii de spionaj este
special: persoana fizică responsabilă, care a atins la momentul săvârșirii infracţiunii vârsta de 16 ani și nu
este cetăţean al Republicii Moldova. Calitatea specială cerută subiectului acestei infracţiuni trebuie să
existe la momentul săvârșirii infracţiunii: dacă la momentul săvârșirii infracţiunii, făptuitorul și-a căpătat
legal cetăţenia Republicii Moldova, el va putea fi tras la răspunderea penală conform art. 337 din CP al
RM, și nu conform art. 338 din CP al RM.

INFRACŢIUNI CE ATENTEAZĂ LA LEGITIMITATEA ORGANELOR DE STAT

§1. Uzurparea puterii de stat

Legea penală (art. 339 din CP al RM) incriminează acţiunile săvârșite în Scopul uzurpării sau menţinerii
forţate a puterii de stat cu încălcarea prevederilor Constituţiei Republicii Moldova. În conformitate cu
alin. (1) din art. 2 al Constituţiei Republicii Moldova, nici O persoană, nici o parte din popor, nici un grup
social, nici un partid politic sau o altă formaţiune obștească nu poate exercita puterea de stat în nume
propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului. Obiectul juridic
special al infracţiunii de uzurpare a puterii de stat îl constituie relațiile sociale cu privire la legitimitatea
organelor de stat.

Ca obiect juridic special secundar al infracţiunii de uzurpare a puterii de Stat poate servi, în anumite
circumstanţe, relațiile sociale cu privire la viaţa și sănătatea persoanei, proprietate etc. Latura obiectivă
a infracţiunii de uzurpare a puterii de stat se realizează Prin acţiuni de uzurpare sau menţinere forţată a
puterii de stat cu încălcarea prevederilor Constituţiei Republicii Moldova.

Latura subiectivă a infracţiunii se manifestă prin intenţie directă: săvârșind acţiuni de uzurpare sau de
menţinere forţată a puterii de stat cu încălcarea prevederilor Constituţiei Republicii Moldova, făptuitorul
înţelege caracterul prejudiciabil al acţiunilor sale: că atentează la legalitatea organelor de stat și dorește
săvârșirea acestor fapte, urmărind un scop special, și anume uzurparea sau menţinerea puterii de stat.
Dacă acest scop special lipsește, nu vom fi în prezenţa unei infracţiuni de Uzurpare a puterii de stat, ci,
eventual, în prezenţa unei alte infracţiuni.

Subiectul infracţiunii de uzurpare a puterii de stat este general: persoana fizică responsabilă, care a atins
la momentul săvârșirii infracţiunii vârsta de 16 ani. Alin. (2) al art. 339 din CP al RM prevede
circumstanțele agravante ale infracţiunii de uzurpare a puterii de stat, și anume acele acţiuni care au
provocat: a) schimbarea prin violenţă a orânduirii constituţionale a Republicii Moldova; b) decesul unei
persoane; c) alte urmări grave.

§2. Rebeliunea armată

Legea penală (art. 340 din CP al RM) incriminează rebeliunea armată ca organizarea sau conducerea
unei rebeliuni armate, precum și participarea la ea, în scopul răsturnării sau schimbării prin violenţă a
orânduirii constituţionale ori în scopul violării integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.

Obiectul juridic special al rebeliunii armate îl constituie relațiile sociale Cu privire la legitimitatea
organelor de stat, orânduirea constituţională ori integritatea teritorială a Republicii Moldova. Latura
obiectivă a rebeliunii armate se realizează prin acţiuni de organizare sau conducere a unei rebeliuni
armate, precum și participarea la ea, în scopul răsturnării sau schimbării prin violenţă a orânduirii
constituţionale ori în scopul violării integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.

Latura obiectivă a rebeliunii armate se realizează prin acţiuni de organizare sau conducere a unei
rebeliuni armate, precum și participarea la ea, în scopul răsturnării sau schimbării prin violenţă a
orânduirii constituţionale ori în scopul violării integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.

Orice activităţi de aplicare a violenţei cu excepţia omorurilor intenţionate, De distrugere a proprietăţii în

procesul rebeliunii armate, se află sub incidenţa art. 340 din CP al RM, fără a fi necesară calificarea lor
suplimentară conform altor articole ale Codului penal. Infracţiunea de rebeliune armată este o
infracțiune formală și se consideră Consumată din momentul săvârșirii acţiunilor indicate în dispoziţia
art. 340 din CP al RM: organizarea sau conducerea unei rebeliuni armate, precum și participarea la ea, în
scopul răsturnării sau schimbării prin violenţă a orânduirii constituţionale ori în scopul violării integrităţii
teritoriale a Republicii Moldova. Survenirea urmărilor prejudiciabile în scopul cărora se săvârșește
rebeliunea armată nu are relevanţă la calificarea infracţiunii, ele putând influenţa la individualizarea
pedepsei.

Latura subiectivă a infracţiunii se manifestă prin intenţie directă: săvârșind acţiuni de organizare sau
conducere a unei rebeliuni armate, precum și participând la rebeliunea armată, făptuitorul înţelege
caracterul prejudiciabil al acţiunilor sale: că atentează la legalitatea organelor de stat, la orânduirea
constituţională ori integritatea teritorială a Republicii Moldova și dorește săvârșirea acestor fapte,
urmărind un scop special, și anume răsturnarea sau schimbarea prin violenţă a orânduirii constituţionale
ori violarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Dacă acest scop special lipsește, nu vom fi în
prezenţa unei infracţiuni de Rebeliune armată, ci, eventual, în prezenţa unei alte infracţiuni.

Subiectul infracţiunii rebeliunii armate este general: persoana fizică responsabilă, care a atins la
momentul săvârșirii infracţiunii vârsta de 16 ani.

§3. Chemările la răsturnarea sau schimbarea prin violenţă a orânduirii constituţionale a Republicii
Moldova

Legea penală (art. 341 din CP al RM) incriminează chemările publice la răsturnarea sau schimbarea prin
violenţă a orânduirii constituţionale ori la violarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, precum și
difuzarea prin diferite forme, în acest scop, de materiale cu asemenea chemări. Obiectul juridic special al
infracţiunii de chemare la răsturnarea sau schimbarea prin violenţă a orânduirii constituţionale a
Republicii Moldova îl constituie relațiile sociale cu privire la legitimitatea organelor de stat, orânduirea
constituţională ori integritatea teritorială a Republicii Moldova. Latura obiectivă a infracţiunii analizate
se realizează prin următoarele acţiuni alternative: 1. chemări publice la răsturnarea sau schimbarea prin
violenţă a orânduirii constituţionale a Republicii Moldova; 2. chemări publice la violarea integrităţii
teritoriale a Republicii Moldova.

Latura subiectivă a infracţiunii se manifestă prin intenţie directă: lansând Chemările publice la
răsturnarea sau schimbarea prin violenţă a orânduirii constituţionale ori la violarea integrităţii teritoriale
a Republicii Moldova, precum și difuzând prin diferite forme, în acest scop, materiale cu asemenea
chemări, făptuitorul înţelege caracterul prejudiciabil al acţiunilor sale: că atentează la legitimitatea
organelor de stat, la orânduirea constituţională ori integritatea teritorială a Republicii Moldova, și
dorește săvârșirea acestor fapte, urmărind un scop special, și anume răsturnarea sau schimbarea prin
violenţă a orânduirii constituţionale ori violarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Dacă acest
scop special lipsește (de exemplu, persoana își exprimă poziţia Personală, părerea cu privire la
schimbarea orânduirii constituţionale ori integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, fără a chema
persoane concrete sau mase de oameni la aplicarea violenţei în aceste scopuri), nu vom fi în prezenţa
unei infracţiuni prevăzute de art. 341 din CP al RM.

Subiectul infracţiunii analizate este general: persoana fizică responsabilă, Care a atins la momentul
săvârșirii infracţiunii vârsta de 16 ani.

Secţiunea a IV-a. INFRACŢIUNI CE ATENTEAZĂ LA VIAŢA ȘI SĂNĂTATEA ÎNALŢILOR DEMNITARI DE

STAT

§1. Atentarea la viaţa Președintelui Republicii Moldova, a Președintelui Parlamentului sau a Prim-
ministrului.

Legea penală (art. 342 din CP al RM) incriminează atentarea la viaţa Președintelui Republicii Moldova, a
Președintelui Parlamentului sau a Prim-ministrului, săvârșită în scopul sistării activităţii lor de stat sau a
altei activităţi politice ori din răzbunare pentru asemenea activitate. Obiectul juridic special al acestei
infracţiunii este multiplu: în primul Rând, infracţiunea atentează la relațiile sociale cu privire la
activitatea politică, la direcţiile, principiile și linia politică a Președintelui Republicii Moldova, a
Președintelui Parlamentului sau a Prim-ministrului, iar, în al doilea rând, la relațiile sociale cu privire la
viaţa și sănătatea Președintelui Republicii Moldova, a Președintelui Parlamentului sau a Prim-ministrului.
Infracţiunea analizată are un obiect material – corpul persoanei asupra Căreia a fost săvârșită atentarea.

Latura obiectivă a infracţiunii analizate se realizează prin acţiuni de atentare la viaţa Președintelui
Republicii Moldova, a Președintelui Parlamentului sau a Prim-ministrului sau prin omorul intenţionat al
uneia dintre aceste persoane sau tuturor acestor persoane.
Latura subiectivă a infracţiunii se manifestă prin intenţie directă: săvârșind acţiunile indicate în art. 342
din CP al RM, făptuitorul înţelege caracterul prejudiciabil al acţiunilor sale: că atentează la viaţa
Președintelui Republicii Moldova, a Președintelui Parlamentului sau a Prim-ministrului, și dorește
săvârșirea acestor fapte, urmărind un scop special, și anume omorul acestor persoane în scopul sistării
activităţii lor de stat sau a altei activităţi politice ori din răzbunare pentru asemenea activitate.

Subiectul infracţiunii analizate este general: persoana fizică responsabilă, care a atins la momentul
săvârșirii infracţiunii vârsta de 14 ani.

Secţiunea a V-a. INFRACŢIUNI CE ATENTEAZĂ LA SECURITATEA ECONOMICĂ ȘI CAPACITATEA DE

APĂRARE A ŢĂRII

§1. Diversiunea

Legea penală (art. 343 din CP al RM) definește diversiunea ca săvârșirea,

în scopul slăbirii bazei economice și a capacităţii de apărare a ţării, a unor explozii, incendieri sau a altor
acţiuni îndreptate spre exterminarea în masă a oamenilor, spre vătămarea integrităţii corporale sau a
sănătăţii mai multor persoane, spre distrugerea sau deteriorarea întreprinderilor, clădirilor, căilor și
mijloacelor de comunicaţie, a mijloacelor de telecomunicaţii ori a altor bunuri de stat sau obștești,
precum și provocarea, în aceleași scopuri, a unor otrăviri sau răspândirea unor epidemii sau epizootii.
Obiectul juridic special al diversiunii îl constituie relațiile sociale cu privire la securitatea economică și
capacitatea de apărare a ţării.

Obiectul juridic special al diversiunii îl constituie relațiile sociale cu privire la securitatea economică și
capacitatea de apărare a ţării.

Ca obiect juridic special secundar al diversiunii poate servi, în anumite

circumstanţe, relațiile sociale cu privire la viaţa și sănătatea persoanei, integritatea bunurilor, mediul
înconjurător etc

Latura obiectivă a diversiunii se realizează prin acţiuni alternative:

Săvârșirea, în scopul slăbirii bazei economice și a capacităţii de apărare a ţării, a unor explozii, incendieri
sau a altor acţiuni îndreptate spre exterminarea în masă a oamenilor, spre vătămarea integrităţii
corporale sau a sănătăţii mai multor persoane, spre distrugerea sau deteriorarea întreprinderilor,
clădirilor, căilor și mijloacelor de comunicaţie, a mijloacelor de telecomunicaţii ori a altor bunuri de stat
sau obștești, precum și provocarea, în aceleași scopuri, a unor otrăviri sau răspândirea unor epidemii sau
epizootii.

Latura subiectivă a diversiunii se manifestă prin intenţie directă: săvârșind explozii, incendieri sau alte
acţiuni îndreptate spre exterminarea în masă a oamenilor, spre vătămarea integrităţii corporale sau a
sănătăţii mai multor persoane, spre distrugerea sau deteriorarea întreprinderilor, clădirilor, căilor și
mijloacelor de comunicaţie, a mijloacelor de telecomunicaţii ori a altor bunuri de stat sau obștești,
precum și provocând, în aceleași scopuri, otrăviri sau răspândirea unor epidemii sau epizootii,
făptuitorul înţelege caracterul prejudiciabil al acţiunilor sale: că atentează la baza economică și
capacitatea de apărare a ţării, și dorește săvârșirea acestor fapte, urmărind un scop special, și anume
slăbirea bazei economice și a capacităţii de apărare a ţării. Dacă acest scop special lipsește, nu vom fi în
prezenţa unei infracţiuni de Diversiune, ci, eventual, în prezenţa unei alte infracţiuni (cum ar fi, de
exemplu, distrugerea sau deteriorarea intenţionată a bunurilor (art. 197 din CP al RM).

Subiectul diversiunii este general: persoana fizică responsabilă, care a Atins la momentul săvârșirii
infracţiunii vârsta de 16 ani.
§4. Eschivarea de la serviciul militar în termen, de la pregătirea militară obligatorie sau de la
concentrările rezerviștilor-art.353

Legea penală (art. 353 din CP al RM) incriminează eschivarea de la serviciul militar în termen, de la
pregătirea militară obligatorie sau de la concentrările rezerviștilor.

Alin. (1) al art. 353 din CP al RM incriminează eschivarea de la serviciul

Militar în termen, de la pregătirea militară obligatorie sau de la concentrările rezerviștilor, în cazurile

când aceste fapte sunt săvârșite în lipsa dreptului de la scutirea sau amânarea recrutării

Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie relațiile sociale cu

privire la capacitatea de apărare a ţării, precum și ordinea stabilită de stat de completare a Forţelor
Armate ale Republicii Moldova.

Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin acţiuni sau inacţiuni de

eschivare de la recrutarea în serviciul militar în termen, pregătirea militară obligatorie sau concentrările
rezerviștilor.

Infracțiunea analizată este o infracțiune formală și se consideră consumată din momentul săvârșirii
acțiunii sau inacțiunii prejudiciabile.

Latura subiectivă a infracţiunii se caracterizează prin intenţie directă:

făptuitorul înţelege că se eschivează de la serviciul militar, de la pregătirea militară obligatorie sau de la

concentrările rezerviștilor, și dorește aceasta. Scopul acestei infracţiuni (semn obligatoriu al laturii
obiective) constă în eschivarea temporară sau permanentă de la exercitarea serviciului militar.

Subiectul infracţiunii este special: persoana fizică responsabilă, care la

momentul săvârșirii infracţiunii a atins vârsta de 16 ani și este recrutat sau chemat la serviciul militar în
termen, la pregătirea militară obligatorie sau la concentrările rezerviștilor.

§5. Eschivarea de la mobilizare-354

Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie relațiile sociale cu

Privire la capacitatea de apărare a ţării, precum și ordinea stabilită de stat de completare a Forţelor
Armate ale Republicii Moldova pe timp de război.

Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin acţiuni sau inacţiuni de

Eschivare de la mobilizare.

Latura subiectivă a infracţiunii se caracterizează prin intenţie directă:

Făptuitorul înţelege că se eschivează de la mobilizare, și dorește aceasta. Scopul acestei infracţiuni

(semn obligatoriu al acestei componenţe de infracţiune) constă în eschivarea temporară sau
permanentă de la exercitarea serviciului militar.

Subiectul infracţiunii este special: persoana fizică responsabilă, care la

Momentul săvârșirii infracţiunii a atins vârsta de 16 ani și este supus militar sau rezervist.

§6. Eschivarea sau refuzul de a îndeplini obligaţiile serviciului de alternativă-355

Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie relațiile sociale cu

Privire la capacitatea de apărare a ţării, precum și ordinea stabilită de stat de completare a Forţelor
Armate ale Republicii Moldova și de efectuare a serviciului de alternativă.

Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin două tipuri de acţiuni

Sau inacţiuni:

a) eschivarea persoanei care îndeplinește serviciul de alternativă de la executarea obligaţiilor ce îi revin

în cadrul acestui serviciu;

c) refuzul persoanei care îndeplinește serviciul de alternativă de a executa obligaţiile ce îi revin în

cadrul acestui serviciu.

Latura subiectivă a infracţiunii se caracterizează prin intenţie directă:

Făptuitorul, adică persoana care îndeplinește serviciul de alternativă, înţelege că se eschivează sau
refuză de a executa obligaţiile ce îi revin în cadrul acestui serviciu, și dorește aceasta. Scopul acestei
infracţiuni constă în eschivarea temporară sau permanentă

De la exercitarea serviciului de alternativă.

Subiectul infracţiunii este special: persoana fizică responsabilă, care la

Momentul săvârșirii infracţiunii a atins vârsta de 16 ani și care efectuează serviciul de alternativă. În
serviciul de alternativă se încorporează cetăţenii Republicii Moldova de sex masculin, în vârstă de la 18
până la 27 de ani, care figurează în evidenţa militară ca recruţi scutiţi de satisfacerea serviciului militar în
modul stabilit de legislație.

§7. Eschivarea pe timp de război de la îndeplinirea prestațiilor-356

Cetăţenii care nu au fost încorporaţi în serviciul militar, la declararea mobilizării, pot fi chemaţi pentru
prestări de servicii în interes public în condiţiile legii.

Componenţa infracţiunii de eschivare pe timp de război de la mobilizarea

la muncă sau de la îndeplinirea altor prestaţii, prevăzută de art. 356 din CP al RM este foarte
asemănătoare cu componenţa infracţiunii de eschivare de la mobilizare, prevăzută de art. 355 din CP al
RM, deosebirea între ele constând în aceea că, în primul caz, făptuitorul se eschivează de la mobilizarea
la muncă sau de la îndeplinirea altor prestaţii, pe când, în al doilea caz, făptuitorul se eschivează de la
mobilizarea în rândurile Forţelor Armate. Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie relațiile
sociale cu privire la capacitatea de apărare a ţării, precum și ordinea stabilită de stat de mobilizare la
muncă sau la îndeplinirea altor prestaţii de către cetăţenii Republicii Moldova pe timp de război.

Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin acţiuni sau inacţiuni de

eschivare de la mobilizare la muncă sau de la îndeplinirea altor prestaţii de către cetăţenii Republicii
Moldova pe timp de război. Îndeplinirea altor prestaţii constă în îndeplinirea unor obligaţii legate

de timpul de război, cum ar fi, de exemplu, oferirea de spaţiu locativ pentru militari, a mijloacelor de
transport, a subsolurilor, a altor bunuri cu caracter personal sau cu drept de proprietate. Un semn
obligatoriu al laturii obiective a infracţiunii analizate este timpul săvârșirii infracţiunii: această
infracţiune poate fi comisă doar pe timp de război.

Infracțiunea este formală și se consideră consumată din momentul săvârșirii faptei prejudiciabile.

Latura subiectivă a infracţiunii se caracterizează prin intenţie directă:

făptuitorul înţelege că se eschivează de la mobilizare la muncă sau de la îndeplinirea altor prestaţii pe
timp de război, și dorește aceasta. Scopul acestei infracţiuni constă în eschivarea temporară sau
permanentă de

la mobilizare la muncă sau de la îndeplinirea altor prestaţii pe timp de război. Subiectul infracţiunii este
special: persoana fizică responsabilă, care la

momentul săvârșirii infracţiunii a atins vârsta de 16 ani și este cetăţean al Republicii Moldova.

§6. Organizarea sau conducerea unei greve ilegale, precum și împiedicarea activităţii întreprinderii,
instituţiei ori organizaţiei în condiţiile stării de urgenţă-art.357

Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie relaţiile sociale ce ţin

de activitatea normală a organelor puterii de stat și ordinea stabilită de lege și alte acte normative de
organizare a grevelor, precum și a activităţii întreprinderilor, instituţiilor și organizaţiilor în condiţiile
stării de urgenţă sau în perioada formelor speciale de administrare.

Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin săvârșirea unor acţiuni

Alternative: a) de organizare a unei greve ilegale; b) de conducere a unei greve ilegale; c) de împiedicare
a activităţii întreprinderii, instituţiei ori organizaţiei în condiţiile stării de urgenţă.

Latura subiectivă

infracţiunii se manifestă prin intenţie directă, deoarece făptuitorul înţelege că prin acţiunile sale
organizează sau conduce o grevă ilegală, sau împiedică activitatea întreprinderii, instituţiei ori
organizaţiei în condiţiile stării de urgenţă sau în perioada formelor speciale de administrare, și dorește
săvârșirea acestor acţiuni. Subiectul infracţiunii este persoana fizică responsabilă, care a atins la
momentul săvârșirii infracţiunii vârsta de 16 ani.

§7. Organizarea sau participarea activă la acţiuni de grup care tulbură grav ordinea publică ori
implicarea minorilor în aceste acţiuni- art.358(exclus)

Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie relaţiile sociale ce ţin

de activitatea normală a organelor puterii de stat privind ocrotirea ordinii publice, precum și activitatea
normală a transporturilor.

Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin săvârșirea unor acţiuni

alternative. La alin. (1) al art. 358 din CP al RM, latura obiectivă se realizează prin

acţiuni de: a) organizare a acţiunilor de grup care tulbură grav ordinea publică, acţiuni care sunt însoţite
de neîndeplinirea vădită a dispoziţiilor legale ale reprezentanţilor autorităţilor sau de împiedicare a
activităţii normale a transportului, întreprinderilor, instituţiilor sau organizaţiilor;

b) participare activă la acţiunile sus-indicate.

Un semn obligatoriu al laturii obiective a acestei infracţiuni este timpul

săvârșirii infracţiunii: în condiţiile stării de urgenţă sau în perioada formelor speciale de administrare.
Infracțiunea dată este o infracțiune formală și se consideră consumată din

momentul săvârșirii faptei prejudiciabile.

Latura subiectivă a infracţiunii se manifestă prin intenţie directă, deoarece făptuitorul înţelege că prin
acţiunile sale organizează sau participă activ la acţiuni de grup care tulbură grav ordinea publică, nu
îndeplinește vădit dispoziţiile legale ale repre zentanţilor autorităţilor, împiedică activitatea normală
Subiectul infracţiunii este persoana fizică responsabilă, care a atins la momentul săvârșirii infracţiunii
vârsta de 16 ani.

Secţiunea a IX-a. INFRACŢIUNI CE ATENTEAZĂ LA ORDINEA STABILITĂ DE OPERARE CU DOCUMENTELE

OFICIALE

§1. Cumpărarea sau vânzarea documentelor oficiale- art 359

Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie relaţiile sociale ce ţin

de activitatea normală a organelor de stat cu privire la asigurarea ordinii stabilite de operare cu

documentele oficiale.

Infracţiunea analizată are și un obiect material: entitatea materială a

documentelor oficiale cumpărate sau vândute ilegal. Ca obiecte materiale ale infracţiunii analizate apar
doar acele documente care acordă drepturi sau eliberează de obligaţii.

Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin săvârșirea unor acţiuni

alternative: a) de cumpărare ilegală a documentelor oficiale care acordă drepturi sau eliberează de
obligaţii;

b) de vânzare ilegală a documentelor oficiale care acordă drepturi sau eliberează de obligaţii.

Latura subiectivă a infracţiunii se manifestă prin intenţie directă, deoarece

făptuitorul înţelege că cumpără sau vinde ilegal documente oficiale care acordă drepturi sau eliberează
de obligaţii, și dorește săvârșirea acestor acţiuni

. Subiectul infracţiunii este persoana fizică responsabilă, care a atins la momentul săvârșirii infracţiunii
vârsta de 16 ani.

§2. Luarea, sustragerea, tăinuirea, degradarea sau distrugerea documentelor, imprimatelor,

ștampilelor sau sigiliilor-360

Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie relaţiile sociale ce ţin

de activitatea normală a organelor de stat cu privire la asigurarea ordinii stabilite de operare cu

documentele oficiale. Infracţiunea analizată are și un obiect material: entitatea materială a
documentelor, imprimate lor, ștampilelor sau sigiliilor.

Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin săvârșirea unor acţiuni

alternative: a) luarea,b) tainuirea, c) sustragerea, d)degradarea

Latura subiectivă a infracţiunii se manifestă prin intenţie directă, deoarece făptuitorul înţelege că ia,
sustrage, tăinuiește, degradează sau distruge.

Subiectul infracţiunii este persoana fizică responsabilă, care a atins la momentul săvârșirii infracţiunii
vârsta de 16 ani.

§3. Confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor,

ștampilelor sau sigiliilor false-art.361

Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie relaţiile sociale ce ţin

de activitatea normală a organelor de stat cu privire la asigurarea ordinii stabilite de operare cu

documentele oficiale. Infracţiunea analizată are și un obiect material: entitatea materială a
documentelor imprima telor, ștampilelor sau sigiliilor.
 Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin acţiuni de confecţionare, deţinere, vânzare sau folosire
a documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligaţii, confecţionarea sau
vânzarea imprimatelor, ștampilelor sau a sigiliilor false ale unor întreprinderi, instituţii, organizaţii,
indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare.

Latura subiectivă a infracţiunii se manifestă prin intenţie directă, de oarece făptuitorul înţelege că
confecţionează, deţine, vinde sau folosește documente oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează
de obligaţii, imprimate, ștampile sau sigilii false ale unor întreprinderi, instituţii, organizaţii, indiferent de
tipul de proprietate și forma juridică de organizare, și dorește săvârșirea acestor acţiuni. Subiectul
infracţiunii este persoana fizică responsabilă, care a atins la

momentul săvârșirii infracţiunii vârsta de 16 ani.

Articolul 362. Trecerea ilegală a frontierei de stat

Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie relațiile sociale cu

privire la inviolabilitatea frontierelor și integritatea teritorială a Republicii
Moldova, precum și ordinea stabilită de trecere a frontierei de stat.
Infracţiunea dată, în general, nu are obiect material, însă, în cazul săvârși-
rii infracţiunii cu aplicarea violenţei, poate avea un obiect material – corpul
persoanei asupra căreia s-a aplicat violenţa.

Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin acţiuni de trecere ilegală

a frontierei de stat a Republicii Moldova.
Trecerea frontierei de stat se consideră ilegală în cazul când este efectuată
fără pașaport stabilit sau fără autorizare ori este săvârșită în baza pașaportului
fals sau a altui document fals, a autorizaţiei false sau a documentelor altor
persoane.

Latura subiectivă a infracţiunii de trecere ilegală a frontierei de stat se

manifestă prin intenţie directă, deoarece făptuitorul înţelege că, prin acţiunile
sale, trece ilegal frontiera de stat, și dorește săvârșirea acestor acţiuni.
Motivele infracţiunii nu au relevanţă la calificarea infracţiuni

Subiectul infracţiunii este general: persoana fizică responsabilă, care a

atins la momentul săvârșirii infracţiunii vârsta de 16 ani.

§3. Folosirea ilegală a însemnelor Crucii Roșii-363

Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie relațiile sociale cu
privire la autoritatea puterii de stat și relaţiile sociale interstatale, care asigură
respectarea ordinii stabilite de folosire a emblemei Crucii Roșii și a denumirii
“Crucea Roșie”.
Infracţiunea de folosire ilegală a însemnelor Crucii Roșii nu are obiect
material.
Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin acţiuni de folosire ilegală
a însemnelor Crucii Roșii:
a) folosirea ilegală a emblemei Crucii Roșii;
b) folosirea ilegală a denumirii “Crucea Roșie”;
c) folosirea ilegală a însemnelor care pot fi confundate cu emblema Crucii
Roșii.
Infracţiunea este materială și se consideră consumată doar în cazurile
în care această acţiune a avut urmări grave. Urmări grave pot fi considerate
săvârșirea de infracţiuni sub protecţia emblemei Crucii Roșii, înrăutăţirea
relaţiilor internaţionale între state, cauzarea de daune materiale în proporţii
mari sau deosebit de mari etc.
Latura subiectivă a infracţiunii de folosire ilegală a însemnelor Crucii
Roșii se manifestă prin intenţie directă, deoarece făptuitorul înţelege că prin
acţiunile sale folosește ilegal emblema Crucii Roșii sau denumirea “Crucea rosie»
precum și însemnele care pot fi confundate cu emblema Crucii Roșii,
nefiind împuternicit cu acest drept, și dorește săvârșirea acestor acţiuni, iar
faţă de urmări atitudinea psihică a lui se poate manifesta atât prin vinovăţie
intenţionată, cât și prin imprudenţă, în ambele sale modalităţi.
Subiectul infracţiunii este general: persoana fizică responsabilă, care a
atins la momentul să vâr șirii infracţiunii vârsta de 16 ani și nu este împuter-
nicit cu dreptul de a folosi emblema Crucii Roșii, denumirea “Crucea Roșie”,
precum și însemnele care pot fi confundate cu emblema Crucii Roșii.

INFRACŢIUNI MILITARE
Secţiunea I. NOŢIUNEA, CARACTERIZAREA GENERALĂ
ȘI TIPURILE INFRACŢIUNILOR MILITARE

Printre valorile sociale fundamentale ocrotite de dreptul penal, un loc

de seamă îl ocupă capacitatea de apărare a ţării, garanţie importantă pentru
atributele fundamentale ale statului: unitatea, suveranitatea, independenţa și
indivizibilitatea acestuia

Capacitatea de apărare a ţării este condiţionată de existenţa Forţelor Ar-

mate, de ordinea și disciplina care trebuie să domine în cadrul acestora, de
îndeplinirea întocmai a îndatoririlor ce revin tuturor cetăţenilor în legătură cu
apărarea patriei, și mai ales a militarilor din Forţele Armate.
Dată fiind importanța evidentă a capacităţii de apărare a statului, apar
pe deplin justificate prevenirea și combaterea prin mijloace de drept penal a
faptelor care pun în pericol sau vatămă această deosebit de importantă valoare
Socială

Obiectul juridic generic al infracţiunilor militare îl constituie relaţiile

sociale ce ţin de capacitatea de apărare a ţării și ordinea stabilită de satisfacere
a serviciului militar, a pregătirii militare obligatorii și a concentrărilor. Din va-
loarea socială de capacitate de apărare a ţării și ordinea stabilită de satisfacere a
serviciului militar derivă mai multe valori sociale specifice: Forţele Armate ale
ţării, privite în existenţa lor fizică, în puterea lor de luptă; ordinea și discipli-
na militară; comportarea curajoasă a militarilor pe câmpul de luptă; unitatea
morală a populaţiei și spiritul ei de rezistenţă; atitudinea loială și devotată a
cetăţenilor faţă de obligaţiile privind apărarea ţării4
.
Fiecare din infracţiunile militare sau grupuri aparte din categoria infracţi-
unilor militare, în afară de obiectul juridic generic, au un obiect juridic special.
Obiectul juridic special reprezintă o concretizare, particularizare a obiec-
tului juridic generic, raportat la fiecare infracţiune sau grup de infracţiuni
omogene în parte5
. Acesta constă în relaţiile sociale referitoare numai la una
dintre componentele capacităţii de apărare a ţării sau ordinii stabilite de satis-
facere a serviciului militar, a pregătirii militare obligatorii și a concentrărilor,
ca valoare socială, și anume cea care este lezată în mod direct prin săvârșirea
infracţiunii (de exemplu, ordinea și disciplina militară, comportarea curajoasă
a militarilor pe câmpul de luptă etc.).

Existenţa unui obiect material nu constituie un aspect comun al infrac-

ţiunilor militare. De regulă, infracţiunile din această grupă nu au un obiect
material. Unele infracţiuni presupun însă și un astfel de obiect (de exemplu,
corpul persoanei în cazul încălcării regulilor statutare cu privire la relaţiile
dintre militari, dacă între ei nu există relaţii de subordonare, bunurile unităţi-
lor militare în cazul pierderii patrimoniului militar, distrugerii sau deterioră-
rii intenţionate sau din imprudenţă a patrimoniului militar etc.).
Latura obiectivă a infracţiunilor militare se realizează, de regulă, prin
acţiuni, iar în unele cazuri prin inacţiuni.
Pentru unele infracţiuni militare sunt caracteristice și unele semne se-
cundare ale laturii obiective, cum ar fi: timpul săvârșirii infracţiunii (timp de
război), locul săvârșirii infracţiunii (de exemplu, câmpul de luptă), mijloacele
și metodele (eschivarea militarului de la serviciul militar prin automutilare,
simularea unei boli, falsificarea documentelor sau prin altă înșelăciune) etc.

Latura subiectivă. Cele mai multe dintre infracţiunile militare sunt in-
fracţiuni intenţionate. Intenţia, nefiind calificată printr-un scop special in-
dicat în dispoziţia articolului concret, poate fi atât directă, cât și indirectă (de
exemplu, încălcarea regulilor statutare cu privire la relaţiile dintre militari, în
timpul satisfacerii serviciului militar, dacă între ei nu există raporturi de subor-
donare etc.). În cazul în care în dispoziţia articolului respectiv se conţine un
scop special, forma vinovăţiei este doar intenţia directă (de exemplu, dezerta-
rea, în scopul eschivării de la serviciul militar etc.).
Subiectul infracţiunii militare este special. Conform articolelor respective
ale Codului penal, sunt supuși răspunderii penale pentru infracţiunile mili-
tare (adică subiecţi ai infracţiunilor militare), militarii din cadrul Armatei
naţionale, securităţii naţionale, trupelor de carabinieri, trupelor de grăniceri,
precum și persoanele, în privinţa cărora există indicaţii speciale în legislaţie.
De asemenea, sunt subiecţi ai infracţiunilor militare persoanele care trec
pregătirea militară obligatorie, precum și rezerviștii în timpul concentrărilor,
instrucţiunilor de luptă sau de probă. Militari se consideră și cursanţii institu-
ţiilor de învăţământ militar (colegii militare, institute militare etc.).

Secţiunea a II-a. INFRACŢIUNI CE ATENTEAZĂ LA ORDINEA

DE SUBORDONARE
§1. Neexecutarea intenţionată a ordinului

Obiectul juridic special al infracțiunii îl constituie relațiile sociale cu pri-

vire la executarea regulamentară a ordinului.

Latura obiectivă se realizează prin refuzul de a executa un ordin cu privi-

re la îndatoririle de serviciu. Expresia “refuzul de a executa un ordin” trebuie
interpretată în sensul de neexecutare intenţionată a unui ordin. Neexecutarea
ordinului se poate exprima atât printr-o inacţiune, în cazul când făptuitorului
i s-a ordonat să facă ceva, iar el refuză să execute acest ordin, cât și printr-o ac-
ţiune, când subordonatului i se interzice săvârșirea unor acţiuni, dar el totuși
le săvârșește.

Infracțiunea dată este una materială și se consideră consumată din mo-

mentul producerii daunelor în proporții considerabile intereselor de serviciu.

Latura subiectivă. Neexecutarea intenţionată a ordinului șefului se săvâr-

șește cu vinovăţie intenţionată. Motivul și scopul nu are relevanţă la calificarea
infracţiunii.
Subiectul infracțiunii poate fi doar subalternul militar.

Latura obiectivă a acestei infracţiuni se exprimă prin neexecutarea ordi-

nului sau executarea neglijentă a ordinului, fapte care au adus la cauzarea unor
urmări grave sau care au fost săvârșite pe timp de război sau în condiţii de
luptă, lipsind caracterul făţiș sau deschis al faptelor prevăzute de neexecutarea
intenţionată a ordinului șefului. Lipsesc, de asemenea, acţiunile demonstrati-
ve, care ar indica asupra nedorinţei subalternului de a se supune ordinelor sau
dispoziţiunilor șefului

Latura obiectivă a acestei infracţiuni se exprimă prin neexecutarea ordi-

nului sau executarea neglijentă a ordinului, fapte care au adus la cauzarea unor
urmări grave sau care au fost săvârșite pe timp de război sau în condiţii de
luptă, lipsind caracterul făţiș sau deschis al faptelor prevăzute de neexecutarea
intenţionată a ordinului șefului. Lipsesc, de asemenea, acţiunile demonstrati-
ve, care ar indica asupra nedorinţei subalternului de a se supune ordinelor sau
dispoziţiunilor șefului.
Latura subiectivă a acestei infracţiuni se caracterizează prin imprudenţă.
În acest caz, făptuitorul n-a prevăzut posibilitatea neexecutării ordinului, cu
toate că putea și trebuia s-o prevadă (negligenţă) sau a prevăzut posibilitatea
neexecutării ordinului, însă, în mod ușuratic, s-a bazat pe niște împrejurări,
prin intermediul cărora ordinul ar putea fi executat, însă aceste împrejurări
n-au survenit (sau au survenit), și, în legătură cu aceasta, ordinul n-a fost exe-
cutat (încredere exagerată).

§2. Opunerea de rezistenţă șefului sau constrângerea acestuia

la încălcarea îndatoririlor de serviciu

Opunerea de rezistenţă șefului sau constrângerea acestuia la încălcarea

îndatoririlor de serviciu (art. 365 din CP al RM) este una din cele mai pericu-
loase infracţiuni în Forţele Armate.

Obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie relațiile sociale cu pri-

vire la ordinea de subordonare militară, care asigură activitatea de serviciu
militară normală a comandanţilor (șefilor) militari sau altor persoane, care
execută obligaţiuni legate de serviciul militar, precum și de viaţa și sănătatea
acestor persoane.
Astfel, această infracţiune are două obiecte juridice speciale: principal și
secundar. Obiectul juridic principal îl constituie relațiile sociale cu privire la
ordinea de subordonare militară, iar cel secundar, relațiile sociale cu privire
la viaţa și sănătatea comandanţilor (șefilor) militari sau altor persoane care
execută obligaţiuni legate de serviciul militar.
Latura obiectivă se exprimă prin acţiuni. În art. 365 din CP al RM sunt
prevăzute două componenţe de infracţiuni, care se deosebesc după latura
obiectivă: a) opunerea de rezistenţă șefului, precum și unei alte persoane care
exercită îndatoririle legate de serviciul militar; b) constrângerea acestor per-
soane la încălcarea acestor îndatoriri

Infracțiunea dată este o infracțiune formală și se consideră consumată din

momentul opunerii de rezistenţă sau constrângerii, indiferent de faptul că i-a
reușit sau nu făptuitorului să împiedice executarea de către șef sau altă per-
soană a obligaţiunilor sale de serviciu militar sau să-l impună să săvârșească
careva acţiuni sau inacţiuni în interesul lui.

Latura subiectivă se caracterizează prin intenţie directă. La opunere de

rezistenţă, făptuitorul are scopul de a împiedica, de a nu permite șefului sau
altei persoane să-și îndeplinească obligaţiunile de serviciu militar, iar la con-
strângere – să-l impună să încalce aceste obligaţiuni și să săvârșească acţiuni
contrare intereselor de serviciu.
Subiect al infracţiunii poate fi orice militar, chiar și cel care nu este su-
bor donat persoanei căreia i se opune rezistenţă sau care este constrânsă, cu
condiţia că acţiunile infracţionale se săvârșesc în privinţa persoanei care-și
îndeplinește obligaţiunile de serviciu militar.

§3. Insultarea militarului

Strict secret , secret de importantă deosebită

Secret de stat