Dr.

Ana Stoica-Constantin Problema creativă şi metode de rezolvare a ei

PROBLEMA CREATIVA ŞI METODE DE REZOLVARE

SUMAR

I. PROBLEMA CREATIVA
Etapele formulării problemei creative (p.2)
Sesizarea zonei problematice
Formularea
Reformulări

Cîteva tehnici de sesizare a zonei problematice

Lista dublă pentru asocieri forţate (S. Parnes) (p. 3)
Lista de întrebări (S. Parnes) (p.3)
Matricea Treffinger (p. 3)

II. METODE DE CREATIVITATE

(Pentru rezolvarea problemei creative)

Prezentare schematică a metodelor de creativitate (p. 4)

Brainstorming (A. Osborn) (p.5)
Brainwriting (Brainstorming scris) (p.9)
BBB (Brainstorming scris, cu mapă de imagini) (p.10)
Brainsketching (Brainstorming cu schiţe) (p.10)
Metoda 6-3-5 (p.10)
SCAMPER (p.12)
Discuţia (în) panel (p. 13)
Metoda Matec. Varianta I – Matec pentru rezolvarea problemelor (p.13)
Varianta a II-a – Inventarea unui nume (p.14)

1
Dr. Ana Stoica-Constantin Problema creativă şi metode de rezolvare a ei

PROBLEMA CREATIVĂ

I. SESIZAREA ZONEI PROBLEMATICE

II. FORMULAREA PROBLEMEI CREATIVE
III. REFORMULĂRI ALE PROBLEMEI CREATIVE

I. SESIZAREA ZONEI PROBLEMATICE (A "PROVOCĂRILOR")

Metode, tehnici şi atitudini pentru facilitarea acestei etape:
 Brainstorming-ul clasic
 Liste duble pentru asociaţii forţate:
 Lista Parnes (vezi mai jos)
 Listă in elaborare proprie
 Lista de întrebări Parnes (vezi mai jos)
 Matricea Treffinger (vezi mai jos)
 Matricea pătrată (în elaborare proprie)
 Atitudinea deschisă, receptivă faţa de stimuli ("A fi prezent")
 Curiozitatea
 A repune totul sub semnul întrebării

II. FORMULAREA PROBLEMEI CREATIVE

Condiţii Interdicţii

1. Divergentă Convergentă
Să poate începe cu: "Cum să ..."
"Modalităţi de a ..."
2. Unitară, bine delimitată Arborescentă, multiplă, largă
3. Clară Ambiguă, echivocă
4. Enunţ pozitiv Enunt negativ
5. Soluţie la o problemă mai largă
6. Problemă de decizie
7. Proprie (rezolvitorul să aibă drept decizional)

III. REFORMULĂRI ALE PROBLEMEI CREATIVE

1. Adresarea repetată a întrebării De ce?, pentru:

 a afla adevăratul obiectiv al căutărilor mele
 a lărgi cadrul problemei
 a transforma o problemă de decizie în una divergentă.

2. Jocul cu cuvintele, prin:

 înlocuirea verbului cu alt verb
 substantivarea unui verb sau invers (transformarea unui substantiv în verb)

2
Dr. Ana Stoica-Constantin Problema creativă şi metode de rezolvare a ei

Listă dublă pentru asocieri forţate (Parnes)

Asociaţi forţat fiecare din itemii din stînga, cu unul sau toţi itemii din dreapta.
Prieteni Îmbunătăţiri
Familie Fericire şi confort
Vecini Neînţelegeri
Biserică Complicaţii
Şcoală Pierdere de timp şi ineficienţă
Casă Treburi de rutină
Serviciu Atitudini
Promovare Anxietate sau spaimă
Automobilul propriu sau transportul în comun Furie sau silă (dezgust)
Carieră Lamentări
Viaţa socială Siguranţă
Hobby-uri şi timp liber Performanţă
Finanţe Durabilitate
Planuri şi scopuri Aspect
Speranţe şi dorinţe Economie
Lista de întrebări (Parnes)
Enumeraţi probleme, nevoi, oportunităţi pentru rezolvarea lor creativă:
1. Ce ai vrea să faci, să ai, să realizezi?
2. Ce ai vrea să se întîmple?
3. Ce ai vrea să faci mai bine decît acum?
4. Pentru ce ai fi vrut să ai mai mult timp? mai mulţi bani? etc.
5. Ce ai mai fi vrut să obţii de la viaţă?
6. Care sint ţelurile tale nerealizate?
7. Ce te-a înfuriat recent?
8. Ce te face să fii îngrijorat, anxios?
9. De ce te poţi plînge?
10. Ce neînţelegeri ai avut cu cineva din anturajul tău?
11. Cu cine ţi-ar place să colaborezi?
12. Ce schimbări în rău ai observat în atitudinea unora?
13. Ce ai vrea să facă ceilalţi?
14. Ce schimbări vei introduce?
15. Ce durează prea mult?
16. Ce se risipeşte?
17. Ce este prea complicat?
18. Ce "strîmtori" există?
19. În ce feluri eşti ineficient?
20. Ce te uzează, te oboseşte?
21. Ce ai vrea să organizezi mai bine decit este organizat în prezent?

Matricea Treffinger

Personaje Locuri Scopuri Obstacole

Părinţi Spital Îmbogăţire Boală

Copii Lună Mai bun Lipsa banilor
Adolescenţi Străzi Mai frumos Părinţii/profesorii
profesori Ocean Confort Lenea
Animale Curtea şcolii Suferinţă Prostia
Plante Grădina zoologică A afla Distanţa
Pădurea Bucătărie A gasi pe cineva/ceva
Puşcăriaşi
Reporteri

Completaţi Dvs. spaţiile libere şi înlocuiţi, dacă doriti, orice cuvînt doriti.
3
Dr. Ana Stoica-Constantin Problema creativă şi metode de rezolvare a ei

Metode de creativitate
I. Divergente
(Cu amînarea evaluării)

M. psihologice (intuitive, imaginative) M. listelor (analitice, raţionale, de concasare)

Brainstorming clasic Listarea atributelor

BBB
6-3-5 Tehnici de Concentrarea pe obiect
Brainsketching O listă asociere Tehnica catalogului
Brainwriting forţată Identific.vizuală a relaţ.
Brainstorming cu mini-postere
"Poftim-biletul!" L. de cuvinte inductoare
Sinectica. Liste (Kent & Rosanoff)
Cercetări analogice speciale SCAMPER (Isaksen)
Discuţia (în) panel L. interogativă (Osborn)
Phillips 6-6 2 liste (matrici bidimensionale):
Reveria dirijată colectivă - pătrate
"Creaţia în somn" - dreptunghiulare

Mai multe liste

-3 liste (m. tridimensionale, caseta
morfologică,cutia cu idei)
- “n” liste (calculatorul, “maşina de inventat”)

Metode mixte
Profilul subiectiv al produsului
Delbecq
Matec pentru găsirea de idei
Matec pentru inventarea unui nume
Delphi
Analiza valorii

II. Convergente
(Cu evaluare critică)

"Pete" de idei
ALU
Analogii
Compaaţii
Clasificări
Raţionamente
Analogii

4
Dr. Ana Stoica-Constantin Problema creativă şi metode de rezolvare a ei

BRAINSTORMING

Autor: Alex OSBORN, 1939, SUA.

Bibliografie: Applied Imagination. Principles et Procedures of Creative Thinking, Charles
Schribner's Sons, New York, 1953. Sau, în traducere în l. franceză: L'imagination constructive.
Principes et processus de la pensée créative et du brainstorming, Paris, Dunod, 1973 (xerox,
Biblioteca Centrală Universitară, Iaşi).

Termenul
"Brainstorming" provine din cuvintele brain = creier şi storm = furtună, plus desinenţa -ing,
specifică limbii engleze. În traducere fidelă ar însemna "furtună în creier", efervescenţă de idei, sau
mai degrabă o stare de intensă activitate imaginativă, fapt care i-a atras brainstormingului şi
denumirea de asalt de idei.
Esenţa brainstormingului constă în separarea intenţionată a actului imaginaţiei de faza
gîndirii critice, obiective, raţionale. De aici şi-a dobîndit el o altă denumire: evaluarea amînată /
suspendată (sau suspendarea evaluării).
Iată deci două sinonime frecvente pentru brainstorming: asalt de idei şi evaluare amînată.
În fine, i s-a mai spus "The Big Yes" (Marele Da), întrucît în prima fază se acceptă
necondiţionat toate ideile.

Regulile brainstormingului
1. Aprecierile critice sînt interzise. Nimeni nu are voie să facă observaţii negative, să conteste, să
se mire, să aibă îndoieli asupra valabilităţii ideilor propuse. Intervenţiile de acest gen sînt
distructive pentru imaginaţia creatoare a grupului brainstorming. (A se vedea lista de Expresii
ucigaşe, care nu trebuie rostite în timpul şedinţei de brainstorming).

2. Imaginaţia trebuie să fie total liberă, iar ideile extravagante - acceptate pe loc, întrucît e mai
uşor să cuminţeşti o idee decît să o găseşti. În brainstorming fiecare spune prima idee care-i
vine în minte, fără cenzură, chiar dacă i se pare absurdă sau imposibilă.

3. Se cere cantitate. Explicaţia este următoarea: primele răspunsuri care ne vin în minte la o
întrebare sînt cele la îndemîna tuturor, cele mai uzuale, prin urmare mai banale şi neoriginale.
Odată ce le-am epuizat, dacă perseverăm, întrăm în atmosfera rarefiată a ideilor neobişnuite,
care au din ce în ce mai multe şanse de a fi originale, nemaiîntîlnite.

4. Sînt încurajate ideile derivate, asociaţiile neobişnuite de idei, combinările şi ameliorările

soluţiilor propuse de ceilalţi. Găsirea unei soluţii ingenioase înseamnă, în ultima instanţă,
corelarea unor elemente pe care nimeni nu le mai aşezase alaturi, asocierea inedită. În grupul
brainstorming, un răspuns al unuia poate să-i sugereze celui de alături o asemănare şi o asociere
neobişnuită. El poate să intervină imediat şi să o spună, preluînd deci ideea precedentă, pornind
de la ea şi sugerînd alta. Această regulă mai reclamă participanţilor să combine 2-3 idei pentru a
obţine alta nouă.

Pe scurt, iată regulile brainstormingului de grup:

1. Nu criticaţi ideile celorlalţi, nu vă autocenzuraţi ideile!
2. Daţi frîu liber imaginaţiei!
3. Produceţi un număr cît mai mare de idei!
4. Preluaţi ideile celorlalţi şi perfecţionaţi-le!

5
Dr. Ana Stoica-Constantin Problema creativă şi metode de rezolvare a ei

Alcătuirea grupului brainstorming

 În clasa de elevi se poate lucra frontal, cu toată clasa.
 În colectivul de cadre didactice se vor utiliza următoarele criterii:
1. Selecţia se face în funcţie de dorinţa persoanei de a participa, în cunoştinţă de cauză,
evident.
2. Între membrii unui grup să nu existe antipatii, ba, dacă se poate, legături de prietenie sau
cel puţin de indiferenţă. În nici un caz ostilităţi.
3. Să nu fie în acelaşi grup un şef oficial cu subalternii lui.
Grupul poate fi stabil, cu aceiaşi membri la fiecare întrunire, sau, dimpotrivă, poate fi
fluctuant, cu membri solicitanţi ad-hoc, de fiecare dată alţii; în fine, poate exista un nucleu
permanent, completat de fiecare dată cu alte persoane, în funcţie de necesităţile completării
nucleului cu noi specialişti.
Notă: deseori, însă, un profan în materia respectivă, invitat într-o şedinţă brainstorming, poate ajuta la găsirea
unor idei cu totul neobişnuite, întrucît el aruncă o lumină din exterior, "nevinovată", asupra problemei, punînd întrebări sau
sesizînd aspecte la care specialiştii nu acordă atenţie. Orice profesiune impune un anumit stil de gîndire, de care ne eliberăm
foarte greu, chiar atunci cînd vrem cu tot dinadinsul. Deci, cînd este posibil, este bine să chemăm pe cineva cu altă
specialitate, bun profesionist în materia lui, dar profan din punctul nostru de vedere (un părinte, de exemplu, sau chiar un
copil).

Organizarea şi desfăşurarea unei şedinţe

 Cu elevii se poate lucra fără pregătire.
 Grupul de adulţi este bine să fie pregătit după cum urmează:
Mobilizarea participanţilor se face anunţîndu-i cu o săptămînă înainte (sau cel puţin cu 2-3
zile), printr-o invitaţie scrisă, în care să fie menţionate ora şi locul întîlnirii, dar mai ales problema
ce urmează a fi tratată. Cei care participă pentru prima dată vor primi şi cîte un formular de
prezentare a metodei brainstorming; este recomandabil ca în invitaţie să fie sugerate, orientativ, şi
cîteva idei de soluţionare a problemei.
Şedinţa de brainstorming are un moderator (conducător, instructor, animator, sau, cum este
numit mai recent, facilitator), care poate fi specialist în creativitate sau unul din membrii grupului,
cu experienţă în asaltul de idei şi un secretar (dacă grupul este mic este suficient un secretar; cînd
numărul atinge sau depăşeşte 12 persoane sînt necesari doi secretari).
Aşezarea în sală este în cerc sau în jurul unei mese pătrate: mesele dreptunghiulare
împiedică o percepere vizuală normală a tuturor celor prezenţi. Conducătorul se aşează oriunde,
membrii îşi pot schimba locurile de la o şedinţă la alta, uneori chiar în timpul şedinţei. Secretarii
însă stau neapărat pe laturile opuse, vizavi, pentru ca fiecare să vadă din faţă o jumătate din
participanţi. Ei îşi stabilesc de la bun început persoanele pe care să le aibă în atenţie, fiecare notînd
numai ce spun membrii ce cad în raza lui vizuală.
Ce notează secretarii: toate intervenţiile, nu neapărat mot-à-mot, ci ideea, propunerea: chiar
şi repetiţiile; chiar şi ideile care li se par asemănătoare: chiar şi soluţiile care li se par inutile,
absurde. Pe scurt, înregistrarea nu trebuie să omită nimic din ideile rostite.
Ce nu notează secretarii: numele celor care emit ideile. Să nu uităm că brainstormingul de
grup nu urmăreşte recompensarea individuală, aceasta este o acţiune de echipă. Cei care nu pot
renunţa la paternitatea individuală a ideilor - foarte puţini dealtfel - nu sînt apţi pentru grupul
brainstorming.
Alte două elemente indispensabile sînt regulile brainstormingului, care vor fi afişate la
vedere, pe o planşă mare.
Intervenţiile "ucigaşe" (adică reacţiile verbale interzise pentru motivul că produc blocaje),
sînt sancţionate pe loc de facilitator. După trei intervenţii "fatale" pentru elanul creator al grupului,
de la care un participant nu s-a putut abţine, participantul cu pricina este rugat să părăsească sala,
chiar dacă acesta este foarte inteligent şi creativ atunci cînd lucrează individual - este posibil ca el
să nu fie compatibil cu specificul metodei brainstorming.

6
Dr. Ana Stoica-Constantin Problema creativă şi metode de rezolvare a ei

Desfăşurarea şedinţei
 Dacă sînt membri ocazionali, noi, moderatorul face prezentările.
 Moderatorul reaminteşte problema. El însuşi, sau cel care o cunoaşte mai bine, poate face o
prezentare extrem de succintă a contextului.
 Sînt rostite regulile brainstormingului.
 Abia acum se atacă primul procedeu, care este de fapt o pregătire a terenului. Se numeşte
epurare, curăţare, decondiţionare, sau chiar purjare (franc. "purge"). Grupul caută să-şi
amintească şi să inventarieze (oral sau notînd pe tablă ori pe foile din faţa fiecăruia), toate
modurile cunoscute în care a mai fost soluţionată problema. Operaţia are două justificări:
a) fereşte grupul de un eventual consum inutil de energie, dacă s-ar strădui să elaboreze idei
deja cunoscute şi puse în practică de alţii. Grupul ar merge pe un drum bătătorit, ar lucra pentru o
cauză pierdută, susţinînd o soluţie care deja nu mai este competitivă;
b) elimină de la bun început răspunsurile neoriginale, căci ce s-a anunţat ca fiind deja
realizat nu mai poate constitui o noutate. Odată actualizate şi puse în focarul conştiinţei soluţiile
existente, imaginaţia se va orienta spre altele.
Fiecare spune o singură idee la o intervenţie, chiar şi-a notat rapid pe foaia din faţă sau i-au
venit în minte mai multe.
Au prioritate la luarea cuvîntului cei cărora le-a venit o idee pornind de la propunerea
enunţată de antevorbitori. Să nu uităm că o regulă de bază a brainstormingului este încurajarea
asociaţiilor de idei. Intervenţiile vor fi sub formă de enunţuri scurte. Demonstrarea şi detalierea se
vor face ulterior, nu în şedinţa brainstorming Pauzele care survin în fluxul de idei nu trebuie să ne
îngrijoreze.
Durata se va stabili de la început (30-50 minute sau chiar mai mult). Important este ca
şedinţa să dureze cel puţin cît s-a stabilit. Dacă timpul limită poate fi depăşit, în nici un caz nu
trebuie abandonată problema înainte de termenul anunţat.
La sfîrşitul şedinţei se stabileşte un comitet de evaluare, alcătuit din moderator şi din doi-
trei membri ai grupului brainstorming, prin rotaţie; participanţii sînt rugaţi să mediteze în
continuare asupra problemei şi să reţină ideile.

După brainstorming
Secretarii dactilografiază lista de idei, întocmind una singură, dacă se poate chiar intercalînd
răspunsurile pentru a putea fi păstrată ordinea emiterii lor. A doua zi (nu mai tîrziu), secretarul (sau
moderatorul) ia legătura cu toţi membrii grupului brainstorming din ziua precedentă pentru a culege
ideile apărute între timp ("ideile de dimineaţă"). Le adaugă pe listă şi prezintă lista comitetului de
evaluare, fiecăruia cîte un exemplar. Fiecare marchează ideile pe care le consideră el utilizabile.
Cînd se întîlnesc, se parcurg toate ideile din listă, însemnîndu-se în dreptul fiecăruia opţiunile, care
pot ajunge pînă la 3 sau 4, în funcţie de mărimea comitetului de evaluare.
Comitetul de evaluare este cel care hotărăşte soarta viitoare a ideilor selectate: fie că se
întrunesc în altă şedinţă de brainstorming, pentru a se elabora detalii şi a se hotări planul de punere
în practică, fie că trebuie realizată o machetă, fie că trebuie prezentate sub forma respectivă
conducerii şcolii/altui for de conducere.
Comitetul de evaluare întocmeşte lista ideilor acceptate (în ordinea punctajului primit de
fiecare idee), o dactilografiază în mai multe exemplare şi o distribuie membrilor grupului de creaţie.
Un exemplar este depus la Banca de idei a grupului.
Un procentaj de 10-40% din numărul total de idei emise într-o şedinţă brainstorming sînt
utilizabile.

Rolul moderatorului/profesorului
 Stabileşte data şi locul şedinţei, alege participanţii, pregăteşte invitaţiile. Cu această ocazie îi
îndeamnă să se gîndească deja la una sau cîteva soluţii pentru a putea intra în circuitul ideilor de
la bun început; îşi pregăteste el însuşi o listă cu idei de rezervă.
 Conduce discuţiile, şedinţa propriu-zisă:
7
Dr. Ana Stoica-Constantin Problema creativă şi metode de rezolvare a ei


încurajează participarea tuturor, făcînd un apel discret la cei timizi ("acum să auzim şi
părerea celor care n-au luat încă cuvîntul", "acum să vorbim prin rotaţie");
 admite orice, mergînd pînă la accentele critice la adresa propriei persoane sau a stilului
de conducere;
 laudă uniform, cu un entuziasm identic, absolut toate ideile: "bun", "grozav", "perfect",
"bravo";
 scoate grupul din impasuri (pauze mai lungi), prin unul din procedeele: plasează o idee
din lista proprie (idei de rezervă), pentru deblocarea fluxului de propuneri; foloseşte
îndemnuri: "să încercăm să mai dăm 10 idei", "sîntem aproape de o cifră rotundă (de
pildă 100), să încercăm să o atingem", "fiecare să încerce să aducă încă o idee înainte de
sfîrşitul şedinţei"; liderul poate opri discuţia şi declanşa cîteva minute de concentrare
individuală;
 dă prioritate ideilor derivate;
 nu bruschează participantii şi să nu încalcă el însuşi regulile pe care le promovează.
 Hotărăşte cine face evaluarea ideilor.
 Culege "ideile de dimineaţă" (sau cere aceasta secretarului).
 Pentru menţinerea motivaţiei va aduce ulterior la cunoştinţa grupului modul în care au fost
valorificate ideile propuse.

Probleme ce pot fi rezolvate prin asaltul de idei

Spectrul problemelor solubile prin brainstorming este aproape nelimitat. Evaluarea
suspendată mai poate fi folosită în orice moment dificil din cadrul unei metode complexe (cum ar fi
analiza valorii), după cum brainstormingul însuşi poate include folosirea altor tehnici (lista
interogativă, lista de bifare).

Avantaje şi limite ale brainstormingului

Completati Dvs.:
În clasă, cu elevii:

In grupul de adulţi:

Reacţii verbale interzise în şedinţa brainstorming

("Expresii ucigaşe")

N-am mai făcut...

Nu merge...
Nu avem timp...
Nu avem mînă de lucru...
Nu este prevăzut în buget...
Am mai încercat asta...
Nu sîntem pregătiţi pentru...
În teorie văd eu că se poate, dar ia să văd în practică...
Prea academic...
Prea demodat...
O să discutăm despre asta altă dată...
Nu aţi înţeles despre ce este vorba...
Întreprinderea noastră este prea mică pentru asta...
Întreprinderea noastră este prea importantă pentru asta...
Avem prea multe proiecte în momentul de faţă...
Mai întîi să prospectăm piaţa...
Dacă de 20 ani merge aşa înseamnă că e bună...
Ce spirit himeric s-a gîndit la asta?...
8
Dr. Ana Stoica-Constantin Problema creativă şi metode de rezolvare a ei

Tot ce pot să spun este că nu se poate...

Să formăm un comitet...
Să ne gîndim bine şi să lăsăm timpul să hotărască...
Vor crede că sîntem extravaganţi...
Nu "ţine" la mine...
Beneficiarii nu vor accepta...
Niciodată n-ai să convingi direcţiunea să accepte...
N-o luaţi prea repede...
De ce avem nevoie de ceva nou? Vînzările noastre sînt încă în creştere...
Vom trăi şi vom vedea...
Iată-ne ajunşi de unde am plecat...
Să o vedem pe hîrtie...
Nu văd cum ar arăta raportul...
Nu o putem realiza conform regulamentelor...
Baliverne...
Nu face parte din plan...
Niciodată noi n-am mai pus problema în felul acesta...
Asta e în lucrările de specialitate...
Cere multă bătaie de cap...
Nu ne priveşte pe noi...
Da, dar...
Asta va încărca cheltuielile generale...
E prea tîrziu...
Va şoca...
Personalul de la noi nu va putea...
N-o să mă înveţe pe mine un...

BRAINWRITING
(Brainstorming scris)

Se împarte clasa în grupe de 10-15 elevi. Fiecare grup se aşează în jurul unei mese ori direct pe
duşumea, în cerc. Fiecare elev are în faţă o foaie albă, iar în centrul mesei există una suplimentară.

1. Se enunţă problema.
2. Fiecare scrie pe foaia lui o idee.
3. Cel care a terminat primul înlocuieşte foaia de pe masă cu foaia lui şi scrie altă idee, pe foaia
luată de pe masă.
4. Între timp, altul a terminat şi face acelaşi lucru cu foaia de pe masă, pe care găseşte, de această
dată, o idee. El trebuie să adauge altă idee, inspirîndu-se, eventual, de la ceea ce găseşte pe
foaie. Dacă doreşte, poate să continue ideea celuilalt. Jocul continuă în acest mod pînă cînd
profesorul decide încetarea lui.

Avantaje
 mai profund decît brainstormingul oral
 îndrăznesc şi cei timizi
 se respectă ritmul celor lenţi, care nu se simt presaţi, ca în 6-3-5.
 mai rapid decît 6-3-5,
oferă o gamă mai largă şi mai variată de idei decît 6-3-5.
Inconveniente
 mai lent decît brainstorming-ul oral
 mai superficial decît 6-3-5.

9
Dr. Ana Stoica-Constantin Problema creativă şi metode de rezolvare a ei

Metoda "BBB"
(Batelle-Bildmappen-Brainwriting)
Cunoscută şi sub numele de Brainwriting cu mapa de imagini

1. Se citeşte problema în faţa clasei.

Purjarea.
2. Brainstorming oral cu clasa.
3. Se prezintă clasei o imagine.
4. Brainstorming individual (în tăcere) inspirat de imagini, prin care se îmbunătăţesc ideile din
brainstormingul oral ori se propun altele. Fiecare elev scrie pe caietul său.
5. Cîţiva voluntari citesc cu voce tare ideile lor.
6. Clasa discută pentru a găsi şi alte variante.

Avantaje:
 este valorificată asociaţia mintală liberă a fiecărui elev
 stimularea reciprocă a ideilor celorlalţi
 stimularea prin imagini
 este evitat blocajul unora, care nu lucrează bine fată-în-faţă.

Comentariile Dvs.:

BRAINSKETCHING
(Brainstorming cu schiţe)

1. Se discută problema cu toată clasa, pentru a o înţelege. Nu se dau soluţii.

2. Se împarte clasa în grupuri de cîte 4-6 elevi.
3. Fiecare elev desenează o schiţă a modului în care vede el rezolvarea problemei. Se lucrează
individual, în tăcere, 5-10 minute.
4. Se deplasează foile spre vecinii din dreapta, cîteva runde. Fiecare modifică sau completează,
dacă vrea.
5. Schiţele sînt colectate şi evaluate.
6. Se poate selecta o schiţă, iar grupul dezvoltă soluţia finală, la nevoie luînd şi elemente din alte
schiţe.

Avantaje:
Sînt cumulate valenţele muncii individuale cu ale efectului de grup.
Metoda este laborioasă şi duce la idei aprofundate.

Adăugaţi şi Dvs. alte observaţii:

METODA 6-3-5

Cifra 6 indică numărul fix de membri ai grupului. Fiecare persoană îşi împarte coala sa de hîrtie în
trei coloane.

1. Se enunţă problema, pe care fiecare o notează în capul foii din faţa sa.
Din acest moment începe rezolvarea problemei, lucrîndu-se pe tăcute, individual, fiecare în ritmul
său, ceilalţi avînd datoria să-l aştepte cu răbdare şi pe ultimul.

10
Dr. Ana Stoica-Constantin Problema creativă şi metode de rezolvare a ei

2. Fiecare emite individual cîte trei idei, pe care le scrie pe foaie, în cele 3 coloane. (Aceasta este
semnificaţia cifrei 3, din denumirea metodei).

3. Runda I a deplasărilor foilor spre vecinul din dreapta. Fiecare lucrează pe cele 3 idei primite de la
vecinul din stînga: le completează, le îmbunătăţeşte, le precizează unele amănunte, le modifică sau
îşi spune părerea despre ele. Nimeni nu are voie să propune alte idei.

4. Rundele a II-a, a III-a, a IV-a şi a V-a ale deplasărilor foilor. Fiecare va continua să lucreze pe
cele trei idei deja în lucru. La sfirşit, ideile iniţiale au trecut pe la toţi cei 5 membri ai echipei.
(Aceasta este semnificaţia cifrei 5).

5. Moderatorul strînge foile, urmînd ca el sau altcineva să facă o analiză atentă a ideilor.

Avantaje:
 Se obţine un număr destul de mare de idei aprofundate, detaliate, elaborate. La modul optim,
numărul ar trebui să fie 18 (6 persoane a cîte 3 idei). În realitate, datorită faptului că unele idei
se repetă ori sînt foarte apropiate, se obţine un număr mai mic de idei distincte (10-12). La
acestea se adaugă ideile "scăpate" pe alături, căci uneori cîte o persoană, pentru a se sustrage de
la efortul de a lucra pe ideile găsite, preferă să propună o alta, nouă.
 Se valorifică efectele efortului individual cu ale celui colectiv.
 Persoanele timide sînt valorificate.

Inconveniente:
 Efortul cognitiv (de gîndire) creşte pe măsură ce avansăm în runde.
 Durează mult: 3-4 ore.
 Celor mai rapizi li se pune răbdarea la încercare, fiind nevoiţi să aştepte pînă termină toţi, ca să
poată trece la runda următoare.

Foaie de răspuns pentru 6-3-5

Problema:
"..............................................................................................................................................

................................................................................................................................................................
"

Ideea 1 Ideea 2 Ideea 3

Runda I

Runda II

Runda III

Runda IV

Runda V

11
Dr. Ana Stoica-Constantin Problema creativă şi metode de rezolvare a ei

SCAMPER

(S. Isaksen & J. Fox, 1988, după Lista de verificare a lui Alex Osborn)

S SUBSTITUIRE Altă persoană, altceva, alte ingrediente, materiale, proces, forţă, loc,
abordare, ton al vocii.

C COMBINARE Amestec, aliaj, o grupare, un ansamblu. Să combinăm elementele?

Să combinăm scopurile? Să combinăm solicitările? Să combinăm
ideile?

A ADAPTARE Ce seamănă cu asta? Ce idee sugerează? Au existat situaţii

asemănătoare? Ce aş putea copia? Pe cine aş putea egala?

M MODIFICARE Să mărim? Ce să adaptăm? Să micşorăm? Ce să eliminăm? O nouă

mişcare (întoarcere, răsucire)? Să schimbăm semnificaţia, culoarea,
mişcarea, sunetul, ordinea, forma, conturul? O frecvenţă sporită?
Mai puternic? Mai lung? Omis? Inversăm direcţia? Împrăştiem?

P POSIBILITĂŢI Forma, greutatea sau structura ar putea sugera altă utilizare? Noi
DE UTILIZARE metode de utilizare. Prin modificare îi putem da alte întrebuinţări?
Dar prin schimbarea contextului?

E ELIMINARE Renunţăm la ceva? Mai puţine componente? Condensat? Mai jos?

Mai scund? Mai luminos? Minimalizăm? Mai puţin? Renunţăm total
la el?

R REORGANIZARE Întoarcem? Cu susul în jos? Ce e cu extremele? Inversăm rolurile?

Interschimbăm componentele? Altă succesiune? Schimbăm ritmul?
Schimbăm programul? Inversăm cauza cu efectul?

Notă: din orice cuvînt puteţi face un "SCAMPER". Chiar şi literele cuvîntului Scamper pot deveni
iniţialele altor verbe:
De ex.: S Scădere
C Colorare
A Ameliorare.

PHILLIPS 6-6

Tehnica permite fracţionarea rapidă a unui grup mare (30-50 persoane) în subgrupe
eterogene (de 6 membri, deşi pot fi între 4 - 8 persoane) pentru a discuta pe o temă propusă pe loc
(fără pregătire anterioară), timp de minimum cîte un minut pentru fiecare membru (deşi se pot da
între 4 - 15 minute).
Fiecare grup îşi desemnează: un secretar (care va reprezenta ulterior grupul) şi un moderator
al discuţiilor (care veghează ca fiecare să poată vorbi şi descurajează locvacitatea unora, prea
vorbăreţi).

12
Dr. Ana Stoica-Constantin Problema creativă şi metode de rezolvare a ei

Sinteza rapoartelor: fiecare secretar citeşte cu voce tare lista cu ideile grupului său, în vreme
ce toţi ceilalţi secretari bifează ideile enunţate, pentru a exclude de pe listele lor ideile care se
repetă. Organizatorul metodei Phillips 6-6 culege toate listele, iar acasă le valorifică.

Observaţiile Dvs.:

DISCUţIA (ÎN) PANEL

Panelul este un grup de 5-7 persoane care poartă o discuţie informală (fără un plan impus,
dar şi fără permisiunea de a citi de pe notiţe sau cărţi) fie pe o temă propusă pe loc, fie pe una sau
pregătită minutios în prealabil, în faţa unui auditoriu care asistă în tăcere. Cei din sală au
permisiunea de a participa numai prin mesaje scrise (bileţele) pe care le expediază spre un injector
de mesaje (de obicei liderul îşi asumă acest rol). Mesajele nu sunt semnate. Ele conţin: întrebări,
corecturi, completări, atitudini ale celor din bancă faţă de ceea ce discută panelul şi faţă de modul în
care se poartă discuţia.
Din cînd în cînd (la 10-15 minute), injectorul de mesaje citeşte cu voce tare bileţelele, pe
care între timp le-a clasificat oarecum.
Panelul continuă discuţia, ţinînd cont de mesajele citite şi răspunzînd, dacă vrea,
întrebărilor, dar fără obligaţia de a le răspunde pe rînd, tuturor.
Notă: auditoriul are tendinţa de a emite mesaje agresive la adresa celor din panel, datorită
situaţiei psihologice (restricţia de interveni oral, direct). Grupul panel va fi avertizat din vreme
asupra acestui fenomen.

METODA MATEC (MATRICEA DE ÎNDEPĂRTARE CREATIVĂ)

Varianta I - MATEC pentru rezolvarea problemelor

Metoda presupune să te îndepărtezi de problema pe care o ai de rezolvat, printr-o serie de

asociaţii succesive, pentru a reveni la ea prin încrucişarea (alăturarea) asociaţiilor mai nepotrivite
între ele. Revenirea se face prin FF, adică conectarea forţată a cuplurilor de asociaţii la problema
reală, pentru a ne inspira în găsirea soluţiilor.

Etapele Exemplu
1. Facilitatorul şedinţei scrie pe tablă 1. Cum să detectăm automat mingile out la
enunţul problemei. tenis?

2. Se identifică UNISEP-urile (unităţi 2.UNISEP-urile:

semantice ale problemei), adică sintagmele  a detecta automat
cu o anumită autonomie din enunţul  mingi out
problemei.  tenis

3. Pentru fiecare UNISEP se fac 10 - 12 3. Exemple de asociaţii primare:

asociaţii primare, pe care facilitatorul le A detecta automat Mingi out Tenis
scrie pe tablă. Calculator Obrăznicie Costum
alb
Radar Viteză Paletă
Celulă foto Nervozitate Precizie
Gard Luminozitate Bilet
intrare
Buton Sus Relaxare
13
Dr. Ana Stoica-Constantin Problema creativă şi metode de rezolvare a ei

4. Pentru fiecare asociaţie primară se fac 5 - 4. Exemple de asociaţii secundare:

6 asociaţii secundare. Gard Obrăznicie
Zăbrele Bici
Ţăruşi Nas "obraznic"
Cîine care latră Băieţel
Plasă Răsfăţ
Poartă Bunică
Arbuşti Infractor

5. Se face matricea asociaţiilor secundare 5. Se înscriu itemii pe abscisă şi ordonată,

(rezultă peste 1.000 cupluri), încrucişîndu-le obţinîndu-se matrici bidimensionale, pătrate
cîte două. sau dreptunghiulare.

6. Se aleg cîteva cupluri, mai originale 6. Cuplul selectat: amant - şcolar.

7. Se intră în FF, reinjectînd problema de
plecare în aceste cupluri.
7. Aceste două concepte, traduse în termenii
problemei, au dus la următoarea idee:
"O minge conţinînd o parte metalică (sau
"iubitoare") şi un chenar al terenului alcătuit
din bucle magnetice care declanşează o
sonerie dacă mingea cade pe ele."

Varianta a II-a: Inventarea unui nume

I. Problema: Biscuiteria franceză (Dijon) doreşte să-şi schimbe numele. Specializată în vînzarea
de biscuiţi către colectivităţi, ea vrea să-şi extindă activităţile, distribuind îndeosebi alte produse în
timpul meselor, însotite de sfaturi privind pregătirea acestora. Pentru aceste activităţi noi, ea
apreciază că numele său comercial de Biscuiteria franceză nu mai corespunde noii imagini de
marcă pe care voia să o impună. Ea se decide să găsească alt nume şi pentru aceasta se adresează
unei societăţi de sfaturi în creativitate.
II. Purjarea:
În practica curentă se recurge la una din cele 3 variante de mai jos:

1. Preluarea numelui  Numele celui care: - a descoperit fenomenul (raze Roentgen)

ca atare. - a realizat (motorul Diesel)
- a ctitorit (Universitatea "Al. I. Cuza").
 Un personaj (literar, istoric, mitologic etc.) sau o personalitate reală
(Institutul de istorie A.D. Xenopol, rubrica Clio anunţă, farmacia
Esculap).
 Locul: Valea Lungă.
 Elemente geografice: forme de relief, rîuri, fluvii.
 Produsul tipic ("specialitatea casei"): Semănătoarea, Tractorul, Trei
sarmale.
 Sugestie: spălătoria Nufărul, dansurile step, shake, mititeii.
 Asemănare: trandafiri (cîrnaţi).
2. O uşoară prelucrare
 Anagrama (şi citirea inversă): Petru Maior a devenit Mitru Perea;
a materialului de
Budai Deleanu a devenit Leon Dianeu.
inspiraţie
 Iniţialele: T.I.R, ABBA.
3. Inventarea unui  Primele silabe: medicamente, TAROM, Intertrans.
nume nou
 Metoda MATEC

14
Dr. Ana Stoica-Constantin Problema creativă şi metode de rezolvare a ei

III. Stabilirea profilului numelui

Nr. Nota Nota de
ord Criteriul Caracteristici dorite de Caracteristici nedorite importa
ine import nţă
anţă
1. Conceptul Vînzarea de servicii 10
(Obiective) Vînzarea de produse 9
Vînzarea de biscuiţi 7

2. Semnificaţia Serviciu 10 Semnificaţia de -8

Aliment pentru copii 8 biscuit

3. Sugestia în Forţa 10 Colectivitatea -6

mintea Dinamismul 9
beneficiarilor

4. Pronunţie Franţa 10 Să nu dea loc la

(memorare Belgia 9 echivocuri argotice
uşoară) Olanda, Germania, 7 sau vulgare.
Ţările Scandinave 7

5. Beneficiarii Administratori ai 10
colectivităţilor 8
Copii 7
Părinţi
9
6. Morfologia 3-4 silabe 7
5-9 litere 10
Un singur cuvînt
8
7. Imaginea oferităÎntreprindere dinamică
societăţii Întreprindere în slujba
colectivitătilor pentru 10
pregătirea mesei.
Este studiat profilul numelui, după care intervine un grup de 4 persoane instruite în
metodele de creativitate. Ele elaborează numele, făcînd apel la semantică, la tehnicile jocului verbal
şi la indentificare.
IV. Asociaţii primare V. Trierea întîi
VI. Asociaţii secundare şi asociaţii fonetice VII. Trierea a doua
VIII. Încrucişări ale asociaţiilor, două cîte două (2.000 - 4.000 nume) IX. Trierea a treia
X. Prezentarea numelor alese.
În exemplul nostru au fost create 4.000 nume. Trierile succesive le-au redus la 10, iar din
acestea Biscuiteria franceză a retinut NERGICO.

15