Caile de conducere ale sensibilitatii pentru cap si gat

Pentru sensibilitatea proprioceptiva

Receptorii se gasesc in muschii masticatori, muschii mimicii (pielosi), mm extrinseci ai globului ocular,
dinti si gingii.

Protoneuronul se gaseste in nc mezencefalic al nervului V de unde pronesc prelungiri ce se duc spre

deutoneuron reprezentat de formatiunea reticulata mezencefalica si de nucleul motor al trigemenului.

De la deutoneuron fb iau calea lemniscului trigeminal.

Sensibilitatea exteroceptiva

E reprezentat de tractul nucleotalamic ce apart nc trigeminal. Receptorii acestui tip de sensibilitate sunt
TNL, discurile Merckel si corpusculii Meissner.

Protoneuronul e reprezentat de ggl situati pe calea unor nn cranieni (ggl trigeminal al trigemenului, ggl
geniculat al nn VII, ggl superior de pe traseul nervului IX si ggl superior de pe traseul nervului vag)..

Prelungirile protoneuronilor vor folosi calea nervilor cranieni (V,ViI,IX,X) care fiind in trunchiul cerebral
sufera un proces de divergenta rezultand 2 ramuri de fibre (una scurta si una mai lunga) intrand in
constitutia tractului spinal al nervului trigemen.

Deutoneuronii sunt in trunchiul cerebral. Acestia au urmatorii reprezentanti (in bulb – nc tracrtului
spinal al trigemenului contine in componenta lui neuroni pt sensibilitatea termica, dureroasa si tactila
profunda. Nucleul prezinta 3 portiuni: rostral, interpolar si caudal.

Partea rostrala o sa primeasca aferente de la structurile interne ale capului, ale nasului, ale gurii si ale
ochilor.

Portiunea interpolara a nucleului bulbar primeste aferente cutanate de al nivelul fetei.

Portiunea caudala a nucleului primeste aferente de presiune de la nivelul fruntii, obrajilor, unghiului
mandibular, presiune puternica pana la durere.

Un alt deutoneuron se gaseste in punte. Poarta numele de nucleul senzitiv superior al trigemenului.

Neuronii din componenta acestui deutoeneuron au un camp receptor vast cu activitate spontanta dar
adaptabilitatea e lenta.

Somatotopic nucleul are 3 portiuni distincte dinspre ventral spre dorsal primind ventral fibre pe calea
nervului oftalmic, medial fibre pe cale nervului maxilar si dorsal fibre pe calea nervului mandibular.

Acest deutoneuron e sensibil la tactul fin discriminativ a:

 - De la deutoneuroni fibre in majoritatea lor iau calea lemniscului trigeminal ce urca pana la
talamus, fibre ce au o topografie precizata rezultand 2 componente:
1. Tractul trigeminotalamic ventral isi are origine in nucleul tractului spinal al trigemenului
(punte) si partial in nucleul senzitiv superior. Acest tract conduce sensibilitatea tactila
profunda, termalgezica avand neuronul tert talamic
2. Tractul trigeminotalamic dorsal are origine numai in nucleul senzitiv superior al
trigemenului. Sensibilitatea condusa de el e de tact fin discriminativ si presiune mica. Fiind o
cal cu 3 neuroni obligatoriu al treilea neuron e in talamus in VPM (posteromedial) de undde
fibrele proiecteasza cortical in aria somestezica I ce reprezinta capul homunculusului.

Sensibilitatea interoceptiva (viscerala interna)

In conditii normale fara a exista un stimul nociceptiv viscerele nu reactioneaza la stimuli termici,
chimici, mecanici neexistand o cale constienta pentru acest tip de sensibilitate interna.

In conditii anormale, in anumite boli punctul de plecare al senzatiei dureroase e inmanunchiat in

totalitatea sensibilitatilor viscerale care se datoreaza musculaturii netede care se poate manifesta prin
spasme.

Organele cavitare se pot manifesta prin constrictie dar mai ales prin distensie acuta sau tractiunea
seroaselor datorita unor procese inflamatorii acute sau cronice (aderente).

E o senzatie neprecizata.

Sensibilitatea viscerala e transmisa si prin fibre vegetative simpatice si parasimpatice si prin fibre
somatice prin intermediul nervilor spinali si cranieni.

Receptorii se gasesc in peretii viscerelor, vaselor si in tesutul perivascular sau perivisceral.

Protoneuronul in ggl spinal sau in ganglionii nervilor cranieni, cei din ggl spinali intra in maduva prin
diviziunea laterala a radacinii dorsale a nervului spinal si ajung in substanta cenusie medulara. Aici
intalnesc deutoneurnul care poate sa fie in nucleii de origine ai tractului spinotalamic adica in nucleul
capului cornului posterior lamele III-IV sau in lama rexed VII corespunzatoare substantei intermediare.

Fibrele din deutoneuron coverg si intra impreuna in fractiunea spino-reticulo-talamica care gaseste al
treilea neuron in talamus in VPL sau in nucleii talamici difuji cu mentiunea ca in calea spre al treilea
neuron sistemul spinoreticulotalamic emite conexiuni spre sistemul limbic si hipotalamus.

Din talamus proiectia merge difuz la cortex in ariile somestezice. Folosind sistemul spinotalamic ia
nastere durerea viscerala care are ca particularitate irradierea pe teritoriul cutanat la distanta de
organul respectiv (durere raportata).
 Ariile de proiectie cutanata poarta numele de zonele lui Haed. Fibrele durerii viscerale si somatice
converg pe acelasi neurin (nc capului cornului posterior) asta explica de ce durerea viscerala va fi
resimtita pe un teritoriu cutanat corespunzator dermatomului si necorespunzand cu topografia
organului.

Durerea diafragmatica iradiaza la baza gatului si durerea din angor pectoris (ischemia cardiaca) iradiaza
pe partea mediala a bratului antebratului si ultimele 2 degete.

Mai exista niste explicatii ale durerii raportate si anume:

a. Convergenta fibrelor pe acelasi neuron

b. Excitabilitatea fibrelor si anume influxurile pe unele fibre vegetative se pot propaga si duce la
excitarea si fibrelor vecine
c. Influxul dureros de la nivelul unui organ afectat scade in general pragul de excitabilitate al
neuronilor somatici vecini ducand la scaderea pragului dureros.
Atunci durerea viscerala poate fi interpretata gresit ca durrere periferica deoarece poate avea
loc un transfer de influx nervos la nivelul ganglionului spinal (exista niste neuroni descrisi de Dogiel,
neuroni in cosulet care fac legatura la nivel de ganglioni spinali intre intero si exteroceptori).
Exista inca o explicatie a acestui fenomen, la nivelul maduvei fibrele de conducere se pot bifurca
spre situsul visceral si spre cel somatic de aceea durerea corespunde dermatomului.
d. Exista un proces de facilitare corticala

Excitatea dureroasa viscerala are o geneza si care se bazeaza pe prezenta unor substante chimice
ce apar la nivelul viscerului afectat.
Acestea pot fi de diferite feluri dar duc la aparitia unor enzime proteolitice in cazul in care apar
tulburari de tipul: hipertermie, hipotermie, ischemie (constrictie vasculara ce duce la hipoxie),
spasm sustinut de musculatura neteda si alterari de tesuturi in general prin substante nociceptive si
prin lipsa de oxigen (hipoxie).

Caile de asociatie ale maduvei spinarii

Definitie

Fibre endogene ale maduvei spinarii (axoni ai neuronilor coordonali – cornul posterior). Topografic
aceste fibre de asociate (fibre albe) se gasesc in cordoane si anume in cordonul lateral si ventral in
partea cea mai profunda a acestora adica aproape de substanta cenusie a maduvei poarta numele de
tracturile fundamentale ventral si lateral si majoritatea in cordonul dorsal ce sunt fibre endogene lungi
grupate in 2 sisteme: ascendente si descendente.

Sistemul ascendent
Topografic se gaseste in spatiul unghiular al cordonului posterior intre cornul dorsal si comisura cenusie
a maduvei spinarii. Se numeste fasciculul cornocomisural al lui Pierre marie.

Fibre descendente ale cordonului poseriior

Formeaza un fascicul care dea lungul substantei albe medulare ia forme diferite. Fac parte in regiunea
cervicala si toracala superioara are aspect de virgula (fasciculul semilunar al lui Schultze).

In regiunea toracalla inferioara se aseaza periferic fataq de cordonul dorsal e Bandeleta periferica a lui
Hosche.

In regiunea lombara se situeaza median si profund, are aspect ovoidal, centrul oval al lui Flesching.

In regiunea sacrala are aspect triunghiular avand baza posterior e fasciculul triunghiular al lui Gombaul
Philipe.

Fasciculele de asociatie ale trunchiului cerebral

Sunt fascicule longitudinale proprii dea lungul trunchiului ceerbral realizand legatura intre neuronii
motori ai nervilor cranieni, au actiune sinergica dand nastere unor raspunsuri reflexe venite pe calea
nucleilor senzitivi.

In trunchiul cerebral sunt 4 fascicule de asociatie:

1. FLM (fasciculul longitudinal medial)

2. TCT (tractul central al tegmentului)
3. FLD (fasciculul longitudinal dorsal)
4. FMT (fasciculul mamilotegmental)

FLM

Originea in regiunea mezenceflaodiencefalica in dreptul nucleul interstitial Cajal considerat si nucleul

al FLM. Fibrel merg descendent spre maduva spinarii.

Topografic in trunchiul cerebral FLM e ventral de substanta grisea centralis. La mezencefal e langa
nucleul interstitial Cajal si mai precis ventral si lateral de nucleul nervului oculomotor.

In punte este ventral de plaseul ventriculului IV si medial de nucleul abducens *VI inconjurat de
genunchiul facialului.

In bulb e ventral de nucleul nervului hipoglos iar in maduva ajunge in regiunea dorsala in raport cu
fasciculul sulcomarginal si se termina in substanta cenusie a cornului anterior in lama Rexed VIII.

Alcaturie
Fibre ascendente si descendente ce se bifurca ipsi si contralateral. Fasciculul conduce impulsuri venite
din surse diferite dar in majoritatea vestibulare care merg spre nucleii nervilor oculomotori si spre
muschii cefei responsabili de intoarcerea ochilor si cefei spre sursa stimulului.

Fibrele descendente iau numele de:

- Fasciculul vestibulo spinal anterior direct si incrucisat cu origine in nucleii vestibulari mediali dar
si in ceilalti si care ajung la motoneuronii alfa din coarnele anterioare (singurele fibre cu rol
inhibitor pe alfa)
- Fibre interstitiospinale provin de la nucleul interstitial Cajal si de la nucleul comisural
Darkschiewsc spre nucleii oculomotori III,IV,VI. Cei 2 nuclei comisurali si interstitiali primesc la
randul lor impulsuri striate si cerebeloase iar neuronii ce primesc impulsuri cerebeloase isi
conduc fibrele mai departe prin PCS in nucleii cerebelului (neo si paleocerebelului).
- Fasciculul reticulospinal medial In constitutia FLM
- Fasciculul tectobulbar si tectiospinal
- Fibre internucleare (merg in ambele sensuri intre nucleii III,IV,VI si nucleul bulbar al accesorului
reflexul oculocefalogir)

Fibrele ascendente din FLM

Sunt fibre cu origine in nucleii vestibulari ce merg spre nucleii oculomotori, nucleul interstital si nucleul
comisural.

Mai exista si alte categorie de fibre in FLM. Provin din formatiunea reticulata pontina, de la lemniscul
lateral si de la nucleul dorsal al corpului trapezoid.

Functii ale FLM

Intervine in reflexele oculogire, cefalogire, oculocefalogire (raspuns la stimulii vestibulari).

Coordoneaza miscarea buzelor si limbii in vorbire (conexiuni intre VII si XII).

Intervine in reflexe statokinetice

Mediaza anumite reflexe vegetative cu punct de plecare vestibular prin colaterale spre formatiunea
reticulatra spre nucleul tractului solitar si spre nucleul dorsal al vagului (voma, transpiratii, tremuraturi).

TCT

Origine la nivelul tegmentului mezencefalic avand in constitutia lui fibre ascendente si descendente.

Topografie
In mezencefal e lateral de FLM si dorsolateral de nucleul rosu. In punte si bulb se lateralizeaza mult iar in
portiunea inferioara a bulbului se termina in complexul olivar formand acestuia o capsula ce ai numele
de amiculum olivae.

Fibreel descendente pot fi sistematizate in fibre talamorubrostriate originea lor fiind in corpul striat
(nucleul lenticular si caudat). In substanta cenusie centrala in dreptul tectului mezencefalic
corespunzator coliculilor optici (cvadrigemeni superiori) in talamus si nucleul rosu.

In manunchiul de fibre descendente va finaliza la nivelul complexului olivar. De aici dupa formarea
amiculului iau calea spre cerebelul contralateral prin PCI.

Fibrele ascendte

Sunt lungi si scurte, cele lungi formeaza SRAA care ajunge in formatiunea reticulata talamica in nucleii
intralaminari si in regiuea subtalamica. De aici merg spre hipotalamus si spre cortexul cerebelos avand
rol activator, facilitator asupra acestora.

Fibrele scurte servesc pentru conducerea interreticulara.

FLD

Topografic in trunchiul cerebral se gaseste in substanta grisea centralis paramedian initial fiind lateral de
FLM apoi il inconjoara posterior (se aseaza posterior).

Are fibre descendente si ascendente.

Ceel descendente au originea in hipotalamusul posterior realizand legatura dintre nucleii hipotalamici
mamilari, preoptici si paraventriculari cu nucleul mediodorsal talamic.

Fibrele se vor distribui la nucleii vegetativi ai nervilor cranieni:

- Accesor al oculomotorului
- Salivator superior
- Salibator inferior
- Dorsal al vagului

De asemenea fibrele merg si spre nucleul tractului solitar, nucleul ambiguu, nucleul XII si coliculul
cvadrigemen superior.

Fibrele asecendete din structura lui.

Au origine in maduva sau trunchi. Se indreapta sascendent spre hipotalamus fiind responsalbile de
sens viscerala si gustativa.

FMT
E un tract ce are origine in corpul mamilar si se sfarseste in nucleii tegmentului mezencefalic.
Mediaza reflexele olfactive ajungand cu sinapsa in nucleul Gudene. Acesta e un nucleu atrofiat la om
situat topografic pe linia mediana in fosa interpedunculara. E considerat ca un nucleu interpus pe
calea olfactiva fiind de importanta minora la om.

Fibrele care ajung la el poarta numele de fibre Habenulo-interpedunculare formand fasciculul

retroflex al lui Meinert.