Sunteți pe pagina 1din 3

Etapele şi fazele analizei - diagnostic

Etapele studiilor de diagnosticare sunt următoarele :


1. Pregătirea analizei - diagnostic
2. Investigaţia şi analiza
3. Postdiagnosticul

1. Pregătirea analizei – diagnostic


Pregătirea analizei – diagnostic este etapa în care se rezolvă unele probleme
organizatorice privind elaborarea studiilor de analiză-diagnostic. În această etapă se
întreprind următoarele acţiuni:
- -se delimitează aria studiului;

- -se constituie colectivul de diagnosticare în funcţie de aria studiului;


- -se stabilesc datele de referinţă;
- -se aleg metodele de culegere, prelucrare şi sistematizare a datelor;
- -se aleg întreprinderile din ţară şi străinătate folosite ca bază de comparaţie ;
- -se întocmeşte planul de acţiune cu precizarea termenului de începere a studiului,
de încheiere a diferitelor etape intermediare şi de finalizare a studiului.
În cadrul acestei etape o problemă importantă se referă la constituirea colectivului de
diagnosticare.
Rezultate bune se obţin prin constituirea unor colective mixte, întrucât se îmbină
cunoaşterea în detaliu a activităţii de către specialişti din organizaţie cu obiectivitatea şi
experienţa specialiştilor din afara organizaţiei în elaborarea unor astfel de studii.
În diagnosticul activităţii organizaţiei, principalele elementele de referinţă necesare
elaborării unui studiu de diagnoză generală sunt următoarele :

a) Situaţia economică generală a organizaţiei reflectată prin nivelul unor indicatori


şi indici de mare sinteză – profitul, cifra de afaceri, disponibilităţile băneşti, randamentul
activelor totale, rata rentabilităţii calculată în funcţie de cifra de afaceri.
b) Situaţia înregistrată în domeniile de bază ale firmei – financiar, comercial, al
producţiei, al factorului uman, al cercetării - dezvoltării şi managerial – reflectată în
nivelul unor indicatori specifici fiecărui domeniu, cum sunt: stocurile normate şi
supranormative de materii prime şi produse finite, număr de produse şi tehnologii noi şi
îmbunătăţite, coeficientul mediu de calificare, ritmicităţii producţiei şi valoarea
rebuturilor, normele de consum, de materiale şi de timp, de produse, număr de propuneri
privind invenţiile şi inovaţiile (din care propuneri aplicate), câştigul mediu lunar al
salariaţilor. Totodată, se investighează nivelul de dezvoltare al managementului, apreciat

prin raţionalizarea structurii organizatorice a sistemului informaţional, a deciziilor


adoptate, prin folosirea unor sisteme, tehnici şi instrumente ştiinţifice de management.

c) Realizările firmei în comparaţie cu rezultatele obţinute de competitori din ţară şi


străinătate. Aceasta permite depistarea decalajelor faţă de alte firme şi a cauzelor care o
generează.

d) Situaţia mediului ambiant extern al firmei în domeniile economic, tehnic şi


tehnologic, managerial, demografic şi socio-cultural, politic, ecologic şi a capacităţii de

adaptare a firmei la cerinţele acestui mediu. Datele privind mediul ambiant extern al
firmei, servesc la identificarea oportunităţilor şi pericolelor care favorizează sau
ameninţă dezvoltarea firmei.

e) Tendinţele prevăzute în domeniile de bază ale firmei. Analiza – diagnostic, în


primul rând, este concepută ca un ansamblu de acţiuni prin care se urmăreşte
descoperirea punctelor slabe şi a punctelor forte ale organizaţiei pe baza rezultatelor
obţinute în perioada precedentă.

În consecinţă, se impune urmărirea conexiunilor dintre diagnoză şi prognoză.


Diagnoza reprezintă o bază pentru prognoză, dar, totodată, este necesară ca pe baza
rezultatelor prognozei să se reconsidere diagnoza elaboratã iniţial. Această abordare
poate să asigure succesul firmei atât în viitorul apropiat, cât şi în perspectivă mai
îndepărtată.
2. Investigaţia şi analiza
În cadrul acestei etape a analizei - diagnostic se culeg şi se sistematizează datele
referitoare la domeniile investigate, se analizează şi se interpretează datele, se identifică
simptomele semnificative, punctele forte şi slabe pe domenii, se stabileşte puterea internă
a firmei, se identifică oportunităţile şi pericolele acesteia şi se elaborează recomandările
de valorificare a atuurilor şi oportunităţilor şi de eliminare a punctelor slabe şi a
pericolelor.
Această etapă conţine următoarele faze:
♦ culegerea, selectarea şi sistematizarea datelor;
♦ evidenţierea simptomelor semnificative ;
♦ identificarea pe domenii de activitate a punctelor forte şi slabe interne şi a cauzelor
care le generează ;
♦ stabilirea puterii interne globale a firmei ;
♦ identificarea punctelor forte şi slabe externe şi a cauzelor
acestora; ♦ elaborarea recomandărilor .
3. Postdiagnosticul
În această etapă se întreprind următoarele acţiuni mai importante :
- -difuzarea studiului elaborat către organele conducerii participative, către
conducerea de vârf individuală şi compartimentele vizate în studiu de analiza
diagnostic; -discutarea şi definitivarea studiului;
- -stabilirea priorităţilor în aplicarea diferitelor măsuri preconizate;
- -întocmirea programului de aplicare a măsurilor preconizate, cu precizarea
termenelor şi a responsabilităţilor;
- -aprobarea studiului definitivat şi a programului de implementare a acestuia de
către organul investit cu competenţa decizională.

S-ar putea să vă placă și