ÎNTRU GLORIA MARELUI ARHITECT AL UNIVERSULUI

MAREA LOJĂ NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

FRANCMASONI DE RIT SCOŢIAN ANTIC ŞI ACCEPTAT

LIBERTATE – EGALITATE - FRATERNITATE

REGULAMENT GENERAL

BUCUREŞTI
 6011
Inscripţie nominativă

Prezentul Regulament General este votat şi adoptat de Conventul Marii Loji Naţionale a
României la 29 Octombrie 6011- Bucureşti, ca act pentru funcţionarea Lojilor Masonice Simbolice.
Certificăm cu semnatura noastră şi cu sigiliu Marii Lojii Naţionale a României.

Mare Maestru

2
 CUPRINS

REGULAMENT GENERAL:

TITLUL I LOJILE,
TITLUL II ADMINISTRAREA CENTRALĂ A M.L.N.A.R.
TITLUL IIIJUSTIŢIA MASONICĂ,
TITLUL IV INFORMAŢII DE CONTABILITATE, INFORMAŢII
FINANCIARE ŞI DE GESTIUNE.
TITLUL V ACTIVITATEA IMOBILIARĂ,
TITLUL VI REVIZUIREA REGULAMENTULUI GENERAL,
- AMENDAMENT LA UN TEXT
TITLUL VII DESPRE AVANSAREA DE LA
GRADUL 3 LA GRADUL 4

I Statutul Triunghiurilor Scoţiene,

II Procedura de funcţionare a Comitetelor de Conciliere şi Decizie
(C.C.D.).

3
 Î .∙.G .∙. M .∙.A .∙. A .∙.U .∙.

MARE LOJĂ NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

FRANCMASONI DE RIT SCOŢIAN ANTIC ŞI ACCEPTAT

Libertate – Egalitate – Fraternitate

___________________

REGULAMENT GENERAL
____________________

4
 TITLU I

LOJIILE

CAPITOLUL I

Despre Crearea, Drepturile şi Obligaţiile Lojilor

Secţiunea I
Despre fondarea Lojilor

Art. 1. Pentru a fonda o Lojă Simbolică, este necesară o întrunire a Maeştrilor Masoni, în număr de
cel puţin 7 membri activi provenind dintr-o Lojă Regulară, aflată în Obedienţa Marii Loji Naţionale a
României.
Orice Maestru Mason, fondator al unui Atelier trebuie să îl înştiinţeze despre aceasta, printro
adresă, pe Maestrul Venerabil al Loji de care aparţine.

Art. 2. Fraţii Fondatori se constituie în Loja provizorie sub conducerea unuia dintre ei, (având
gradul de Maestru de cel puţin doi ani) şi îşi aleg Supraveghetorii, Oratorul, Secretarul, Trezorierul,
Expertul, Maestrul de Ceremonii, Ospitalierul şi Acoperitorul.

Art. 3. Loja provizorie verifică titlurile masonice ale Fraţilor care o compun, alege un titlu
distinctiv, apoi adresează o cerere de Constituire Marii Loji Naţionale a României.
O Lojă provizorie nu poate desfăşura alte activităţi.(R.G. 7).

Art. 4. La cererea de Constituire a unei Loji trebuie ataşate:

1. Un tabel care conţine numele, prenumele, locul şi data naşterii, domiciliul, starea civilă şi
masonică a Maeştrilor Francmasoni fondatori cu menţiunea Lojilor în care au fost iniţiaţi,
datele cu sporurile de salariu şi semnătura acestora;
2. Dovada că Fraţii fondatori sunt în regulă faţă de Lojile din care au făcut parte şi adresa vizată
în articolul 1, paragraf 2;
3. Cazierul fiecărui Frate fondator;
4. Planşa de Arhitectură a reuniunii în care Fraţii fondatori au decis formarea Lojii, au ales titlul
distinctiv şi stema Lojii;
5. Indicarea locului unde Loja îşi va desfăşura activitatea;
6. Cuantumul pe care noua Lojă înţelege să-1 plătească pentru obţinerea titlului definitiv, ce nu
poate fi mai mic decât cel stabilit de Marea Lojă Naţională a României (R.G. 181).
7. Orice membru fondator al unei Loji se angajează, sub forma unei obligaţii pe care o semnează
(Jurământul), să respecte Legea Masonică, să respecte Constituţia şi R.G. al M.L.N.A.R. şi să
îşi achite obligaţiile financiare, cu excepţia cazului când este scutit de ele. (R.G. 135)
Art. 4 bis. În decurs de şase luni de la intrarea în vigoare a prezenţei Constituţii fiecare membru a
M.L.N.A.R. este obligat sub sancţiunea de a fi declarat neregular să înainteze la Marele Secretariat
propiul său cazier.

Art. 5. După primirea documentelor menţionate în articolul precedent, precum şi a metalelor,

Marele Consiliu întreprinde o anchetă despre regularitatea Lojii şi oportunitatea creării ei (se ia
legătura cu Lojile din Regiunea în care noua Lojă va funcţiona) primind în acest sens observaţiile
Lojilor interesate; Marele Consiliu transmite, cu aviz cererea la Adunarea Regională a Delegaţilor
din Regiunea în cauză, care se pronunţă prin vot. Dacă avizul Marelui Consiliu şi avizul Adunării
Regionale a Delegaţilor sunt favorabile, cererea este prezentată în Ţinuta Marii Loji (a Convetului)
5
care se pronunţă prin vot, fără dezbatere. În caz de dezacord între părerea Marelui Consiliu şi avizul
Adunării Regionale a Delegaţilor, cererea este dezbătută în Ţinuta Marii Loji (a Conventului) care o
sancţionează printr-un vot.
În caz de vot nefavorabil al Marii Loji, titlurile individuale şi metalele sunt înapoiate titularilor.
Celelalte acte rămân depozitate în arhiva Marii Loji Naţionale a României.

Art. 6. Dacă votul este favorabil, Decretul şi Patenta de Constituire semnate sunt prezentate
Comisei de Integrare, care este însărcinată cu continuarea Integrării noi Loji (R.G. 9, 12 şi 53).
De îndată ce Decretul şi Patenta de Constituire a fost acordate şi avizate oficial de către Marele
Secretariat, Loja trebuie să treacă la alegerile definitive ale Ofiţerilor săi (R.G. 46, 47, 80 şi
următoarele).

Art. 7. O Lojă nu poate realiza nicio iniţiere, afiliere sau regularizare înainte de Integrarea sa în
cadrul M.L.N.A.R..

Art. 8. După prezentarea Decretului şi Patentei de Constituire a Lojii în cauză, acestea trebuie
transcrise întrun Registru şi va fi semnate şi ştampilat de către Comisia de Integrare. Acest Registru
va purta denumirea de „Cartea de Aur a Lojii”.
După această primă transcriere, în acest Registru vor fi succesiv trecute: decretele, hotărârile, şi
deciziile care vor fi notificate Lojii de către Marele Consiliu.

Secţiunea II
Despre Integrarea Lojilor

Art. 9. Marele Consiliu numeşte o Comisie pentru a proceda la Integrarea noii Loji în cadrul Marii
Loji Naţionale a României.

Art. 10. Această Comisie este condusă de Marele Maestru sau de reprezentantul său (Pro Marele
Maestru din Regiunea respectivă). Ea este compusă de Marii Ofiţeri ai Mării Loji care, în caz că nu
pot fi prezenţi, pot fi înlocuiţi de Maeştrii Masoni delegaţi special în acest scop de Marele Consiliu.

Art. 11. Ceremonialul de integrare a noii Loji şi de instalare a Colegiului său de Ofiţeri este fixat
printr-un ritual special.

Art. 12. Înmatricularea definitivă a Lojii are loc după depunerea la Marele Secretariat a Procesului-
Verbal de Integrare şi ale Obligaţiilor (Jurămintelor) semnate de către Maeştrii Fondatori.

Secţiunea III
Despre Drepturile şi Datoriile Lojilor

Art. 13. Lojile constituite în mod regulamentar şi admise sub jurisdicţia Marii Loji Naţionale a
României se bucură de drepturile şi privilegiile care le sunt recunoscute prin Constituţia şi
Regulamentul General, atât timp cât se conformează cerinţelor acesteia (C.). Ele trebuie să vegheze
la menţinerea Tradiţiilor Ordinului.

Art. 14. Lojile trebuie să asigure pregătirea masonică a membrilor lor (R.G. 55). Lojile conform
R.G. pot şi deţin pârghiile necesare să menţină disciplina în rândul membrilor lor. (R.G. 109 la 113,
236 şi următoarele).

Art. 15. Lojile sunt responsabile în faţa Marii Loji Naţionale a României de conduită membrilor
lor.

6
Art. 16. Autoritatea de conducere este exercitată în cadrul Lojii de Ofiţerii aleşi şi instalaţi
regulamentar. (R.G. 46 şi următoarele).

Secţiune IV
Despre Regulamentul Lojii sau
Regulamentul Special

Art. 17. Fiecare Lojă poate să îşi desfăşoare activitatea după Regulamentul Lojii (Regulament
Special). Acest Regulament trebuie depus la Marele Secretariat în trei exemplare.
Acest Regulament Special nu are putere de lege decât după aprobarea Marelui Consiliu (C., R.G.
54, 101).
Un exemplar al acestui Regulament ulterior este retrimis Lojii.
El nu trebuie să conţină nimic contrar Constituţiei şi Regulamentului General. Orice modificare
adusă acestui Regulament este supusă din nou aprobării Marelui Consiliu.

Secţiunea V
Manifestările publice

Art. 18. Nici Lojile nici membrii lor care acţionează colectiv sau individual în calitatea lor
masonică, nu pot angaja public Francmasoneria fără o autorizare expresă şi prealabilă a Marelui
Consiliu (C.).

Secţiunea VI
Reuniunile masonice

Art. 19. Lojile se reunesc de regula de două ori pe lună în Ţinută. (R.G. 90 şi 91).
Ele pot să se reunească ocazional în Ţinută colectivă cu alte Loji din cadrul M.L.N.A.R. sau cu alte
Loji din Obedienţe recunoscute de aceasta (pentru acestea din urmă aprobările se primesc în mod
special din partea Marelui Consiliu al M.L.N.A.R.)
Ele pot organiza sărbători de familie cu caracter profan precum şi Ceremonii particulare, sau
Ceremonii albe particulare ale căror modalităţi sunt precizate de art. 161 din R.G. Aceste
manifestări sunt autorizate tot de către Marele Consiliu.

Secţiunea VII
Adunarea Regională a Delegaţilor

Art. 20. Lojile din cadrul Marii Loji Naţionale a României sunt repartizate pe Regiuni Masonice
care îndeplinesc condiţia de funcţionare pe teritoriu ei a cel puţin trei Loji. Aceste Regiuni
Masonice sunt propuse de Marele Consiliu spre aprobare Conventului care hotăreşte asupra
structurilor Regiunilor Masonice ale Obedienţei în funcţie de dezvoltarea M.L.N.A.R. o dată la 3
ani la Conventul din luna Octombrie în anul care precede Conventul de Alegeri (C.). Lojile se
reunesc în fiecare an prin reprezentanţi lor în Adunarea Regională a Delegaţilor în cursul cărora
sunt pregătite Lucrări ce vor fi prezentate la Convent (R.G. 23).
Adunarea Regională a Delegaţilor din fiecare Regiune are obligaţia să-şi întocmească un
Regulament Interior care trebuie aprobat de către Marele Consiliu. În el vor fi precizate condiţiile
funcţionării sale şi structurile pe care aceasta le consideră necesare acestei funcţionări (comisii ,
subcomisii, etc.).
Regulamentul Interior trebuie să prevadă între altele reuniunile Adunării în aşa fel încât propunerile
să poată fi supuse votului Conventului (art. 23 bis).

7
Art. 21. Adunarea Regională a Delegaţilor se compune din totalitatea Delegaţilor Lojilor din
Regiune. La Ţinuta Adunării Regională a Delegaţilor este obligatoriu să fie reprezentat şi Marele
Consiliu prin Pro Marele Maestru de Regiune sau delegatul acestuia (desemnat de Marele Consiliu).

Art. 22. Lucrările Adunării Regionale a Delegaţilor are loc în Ţinută la gradul de Maestru, excepţie
făcând dacă Adunarea Regională a Delegaţilor decide altfel.

Adunarea Regională a Delegaţilor este convocată de către Maestrul Venerabil a Lojii organizatoare.
Deschiderea lucrărilor este asigurată de Maestrul Venerabil al acestei Loji, asistat de Colegiul său
de Ofiţeri.
Imediat după Deschiderea Lucrărilor se trece la alegerea preşedintelui Adunării Regionale a
Delegaţilor şi al Colegiului Ofiţerilor care trebuie să-l asiste.

Art. 23. Adunarea Regională a Delegaţilor îşi fixează ordinea de zi care cuprinde examinarea
problemelor supuse studiului Lojilor de către Marele Consiliu şi, prin deliberare şi vot, va transmite
acestuia din urmă propunerile Lojilor din Regiune. Adunarea Regională a Delegaţilor poate de
asemenea proceda la desemnarea unuia sau mai multor Delegaţi din Regiunea sa pe care îi propune
Conventului ca şi candidaţi, pentru Juriul Fratern, pentru Comisia Conventuală de Control al
Finanţelor, pentru Comisia Conventuală a Patrimoniului. Un Delegat nu va putea fi propus decât
pentru o singură funcţie.
Adunarea Regională a Delegaţilor ia la cunoştinţă de cererile de creare a Lojilor şi a Triunghiurilor
din Regiunea sa care sunt propuse de Marele Consiliu şi ia act de avizul acestuia.
Adunarea Regională a Delegaţilor votează orice problemă pe care o consideră necesară bunului
mers a Obedienţei iar rezultatul votului este transmis Marelui Consiliu.

În ceea ce priveşte investiţiile dacă este cazul, orice proiect de investiţie trebuie să emane de la un
Comitetul desemnat şi să facă obiectul unui dosar de evaluare.
După avizul Adunării Regionale a Delegaţilor, apoi al Comisiei Conventuale a Patrimoniului (art.
282), aceste dosare sunt transmise pentru decizie Comitetului de Angajare (art. 282) care propune
Marelui Consiliu un plan trienal de investiţie. Planul trienal de investiţie, însoţit de o propunere de
politică financiară pe cinci ani, este supus votului Conventului în cadrul bugetului.

Art. 23 bis. După ce s-a luat la cunoştinţă de proiectele sau rezoluţiile adresate de către Marele
Consiliu, Lojile, reunite în Adunarea Regională a Delegaţilor, dezbat şi se pronunţă prin vot.
Rezultatul precis al acestui vot în Adunarea Regională a Delegaţilor este transmis de Preşedintele
Adunării, Marelui Secretariat al Marii Loji Naţionale a României care are drept misiune să strângă
rezultatele voturilor Adunărilor Regionale a Delegaţilor din fiecare Regiune.
Dacă 2/3 din Adunarea Regională a Delegaţilor şi dacă 2/3 din numărul Delegaţilor prezenţi în
cadrul fiecărei Adunări Regionale a Delegaţilor în momentul votului se pronunţă favorabil asupra
unui punct sau a unui proiect, acesta din urmă va fi votat fără dezbatere la Convent. Dacă una din
aceste două condiţii nu este îndeplinită, o dezbatere prealabilă votului va avea loc asupra punctului
în cauză, în Adunarea plenară a Conventului.
Lojile reunite în Adunarea Regională a Delegaţilor pot propune amendamente la textul iniţial, fără
prejudiciu aplicării primului aliniat din prezentul articol (C. şi R.G. 283). Propunerile de
amendamente nu vor fi reţinute decât dacă textul iniţial nu primeşte un vot favorabil după dubla
majoritate calificată stabilită la aliniatul 2 din prezentul articol.

Art.24. Adunarea Regională a Delegaţilor înaintea închiderii Lucrărilor, trebuie să fixeze data şi
locul în care se va reunii data viitoare şi desemnează Loja care va fi însărcinată cu organizarea sa.

8
Art. 25. Raportul Lucrărilor Adunării Regionale a Delegaţilor trebuie înaintat Marelui Consiliu în
decurs de o lună iar dacă termenul depăşeşte începerea Lucrărilor Conventului, trebuie înaintat cu
cel puţin trei zile înainte.

Art. 26. Cheltuielile necesare organizării fiecărei Adunări Regionale a Delegaţilor sunt acoperite de
către Lojile Regiunii (proporţional cu numărul membrilor lor).

Secţiunea VIII
Obligaţiile Financiare ale Lojilor faţă de
Marea Lojă Naţională a României

Art. 27. Lojile trebuie să îşi achite punctual obligaţiile financiare la Tezaurul Marii Loji Naţionale a
României, sub pedeapsa de a fi declarate neregulare în cazul neachitării (R.G. 172, 1722, 1723,
1724). Aceste obligaţii financiare cuprind taxe fixe diverse (cotizaţii, sporuri salarii, etc), (R.G. 180
şi 181).
Cotizaţiile pentru membrii activi sunt achitate semestrial pentru semestrul următor.
Ele sunt aplicabile şi Fraţilor în concediu ca şi pentru membrii activi.
Sporurile de salarii se achită trimestrial pentru trimestrul încheiat.
Pentru Fraţii peste 70 de ani şi cu o vechime masonică de mai mult de 15 de ani, va fi posibil, la
cererea lor şi după ce Loja îşi va fi dat avizul favorabil, să obţină o exonerare totală a obligaţiilor lor
financiare R.G. 181). Această dispoziţie este valabilă şi pentru Fraţii care urmează o formă de
învăţământ superior şi nu au împlinit încă vârsta de 25 de ani. Decizia finală va fi luată de către
Marele Consiliu.
Fraţii care se află în incapacitate fizică sau psihică – constatată medical - pot fi exoneraţi de
aceleaşi obligaţii financiare la propunerea Camerei de Mijloc şi cu avizul motivat al Venerabilului
Maestru şi al Pro Marelui Maestru (sau a membrului Marelui Consiliu desemnat pentru Loja
respectivă).
Decizia este luată de Marele Consiliu la propunerea Marelui Ospitalier.
Fraţi care sunt scutiţi de obligaţiile financiare rămân înscrişi în Registrul Lojii şi în Registrul
Matricol al Marii Loji Naţionale a României.
Ei nu sunt nici alegători, nici eligibili.
O Lojă care nu şi-a plătit aceste Taxe în al doilea semestru al anului masonic nu poate fi
reprezentată la Convent. În caz de forţă majoră ea poate fi scutită de această excludere prin decizia
Conventului.

CAPITOLUL II

Încetarea Lucrărilor

Secţiunea I
Trecerea în adormire a Lojilor

Art. 28. Orice Lojă poate să îşi suspende voluntar Lucrările pentru o perioadă determinată de timp,
dar trebuie să respecte formele specificate în R.G. art. 30.
Loja trebuie să îşi depună la Marele Secretariat: Decretul şi Patenta de Constituire, Sigiliu
(Ştampila), Cartea de Aur, Planşele de Arhitectură ale Ţinutelor, Registrul Matricol şi Arhiva. Ele
se predau pe bază de Proces-Verbal.
Marele Consiliu stabileşte destinaţia materialului şi mobilierului ce aparţine Lojii (dacă acestea sunt
propietatea M.L.N.A.R.)

9
O Lojă care îşi suspendă Lucrările fără a se conforma acestor cerinţe este exclusă din Obedienţă
(R.G. 172, 1722, 1723, 1724). Loja în aceste condiţii are drept de apel în faţa Marii Loji Naţionale a
României. (C.).

Secţiunea II
Demisia, Dizolvarea şi Desfiinţarea Lojilor

Art. 29. O Lojă poate să decidă în orice moment, părăsirea Marii Loji Naţionale a României, sau să
se dizolve.
Propunerea de părăsire (demisie) sau de dizolvare a unei Loji trebuie formulată în scris, semnată de
cel puţin şapte Maeştrii Masoni ai Lojii şi adresată Maestrului Venerabil al Lojii.
Ea trebuie trimisă de acesta Consiliului de Administraţie al Lojii, special convocat în acest scop
(R.G. 86 şi următoarele).

Art. 30. Dacă Consiliul de Administraţie decide să ia în considerare cererea, toţi membrii Lojii sunt
convocaţi în Ţinută Obligatorie printro scrisoare recomandată cu confirmare de primire menţionând
expres motivul convocării (R.G. 91, 116).
Marele Consiliu al Marii Loji Naţionale a României trebuie să primească aviz de această convocare
în aceiaşi formă şi în aceleaşi termene.
Propunerea de demsie sau de dizolvare este dezbătută în Ţinută Solemnă la gradul de ucenic.
Nici un vizitator nu este admis cu excepţia Marelui Maestru, a Pro Marelui Maestru (Membru al
Marelui Consiliu desemnat) şi a membrilor Marelui Consiliu însărcinaţi cu misiune specială în
cadrul Lojii.
Toţi membrii Lojii pot lua cuvântul asupra problemei, adică şi Companionii şi cu titlu excepţional
chiar şi Ucenicii.
Reprezentantul Marelui Consiliu poate participa la dezbateri şi trebuie să aibă ultimul cuvânt,
înainte de concluziile Fratelui Orator, acesta nemaiputând lua cuvântul după concluziile Oratorului.
Ulterior se procedează, la desfăşurarea votului asupra concluziilor Fratelui Orator. La acest vot iau
parte doar Maeştrii Masoni ai Lojii, prezenţi de la începutul dezbaterii.
Voturile sunt manifestate obligatoriu prin semne de dezaprobare sau de aprobare, fără a aduce
atingere dispoziţiilor aliniatului 2 art. 118 din prezentul Regulament General.
Dacă majoritatea Maeştrilor Masoni votează demisia sau desfiinţarea Lojii şi dacă nu se găsesc
şapte Maeştrii Masoni care să declare că vor să o menţină, Maestrul Venerabil trebuie în săptămâna
în care se ţine Ţinuta să expedieze Procesul-Verbal al Ţinutei, Marelui Consiliu şi să solicite pentru
Loja un scurt concediu.
Fratele Trezorier trebuie, în acest timp, să achite la Tezaurul Central toate obligaţiile financiare cu
care Lojă este datoare faţă de Marea Lojă Naţională a României.
Marele Consiliu trebuie să ia o hotărâre în aceiaşi lună în care să ţinut Ţinuta.
Marele Consiliu nu poate refuza cererea de concediu a unei Loji care a votat regulamentar să se
dizolve.
Marele Consiliu trebuie în schimb să refuze concediul unei Loji care nu a respectat formele dictate
în prezentul capitol şi să-i aplice dispoziţiile articolelor 172, 1722, 1723, 1724 din prezentul
Regulament General.

Art. 32. Loja dacă este menţinută, ea rămâne în posesia tuturor Titlurilor, Registrelor, Arhivelor şi
Metalelor.
Fraţii demisionari nu au nici un drept asupra acestor bunuri. Ei trebuie să predea toate bunurile ce
aparţin Lojii, noilor Ofiţeri ai Lojii. Nerespectarea acestor prevederi este sancţionată cu decăderea
celor vinovaţi din drepturile şi din calităţile masonice (R.G. 35).

Art. 33. Fraţii care menţin Loja trebuie să trimită Marelui Consiliu, în aceiaşi lună în care să ţinut
Ţinuta prin care să hotărât menţinerea următoarele documente:

10
 1. Starea nominală a Lojii,
2. Lista cu Colegiul Ofiţerilor,
3. Situaţia financiară,
4. Un raport asupra activităţilor desfăşurate.
Marele Consiliu sesizează Marea Lojă Naţională a României (Conventului), care se pronunţă asupra
continuării Lucrărilor sau desfiinţării Lojii (C.).

Art. 34. O Lojă care a demisionat regulamentar din Marea Lojă Naţională a României şi care a
obţinut concediul/adormire încetează să mai facă parte din Obedienţă.
O Lojă dizolvată sau desfinţată trebuie să depună fără întârziere la Marele Secretariat: Decretul şi
Patenta de Constituire, Ştampila şi Sigiliu (dacă e cazul), arhivă şi metalele (dacă nu este la zi)
(R.G. 36, 172, 1722, 1723, 1724 ).

Art. 35. Francmasonii care părăsesc Obedienţa încălcând cerinţele prezentului capitol sunt, pentru
aceasta, consideraţi ca decăzuţi din drepturile şi din calităţile masonice iar Marele Consiliu va
proceda la radierea lor din Registrul Matricol al Marii Loji Naţionale a României.

Art. 36. Aceleaşi dispoziţii sunt aplicabile şi Fraţilor care, în caz de trecere în adormire sau
desfinţare a Lojii lor, au păstrat în posesia lor toate sau o parte din documentele, obiectele sau
metalele enumerate la articolul 34.

Art. 37. Membrii unei Loji demisionare, desfinţată sau trecută în adormire, care nu se încadrează în
prevederile dictate de art. 35 şi 36, au un termen de 6 luni pentru a cere admiterea într-o altă Loji a
Obedienţei (R.G. 168).
În situaţia în care termenul de mai sus s-a împlinit şi ei nu au solicitat admiterea întro altă lojă, ei
sunt consideraţi demisionari.

CAPITOLUL III

Ieşirea din adormire a Lojilor

Art. 38. Cererea de ieşire din adormire a unei Loji trebuie să fie formulată în scris de şapte Maeştrii
Masoni care au aparţinut Atelierului.
Această cerere este adresată Marelui Consiliu şi supusă deciziei Marii Loji Naţionale a României
(Conventului) (C, R.G. 230).

Art. 39. Dacă cererea ei este aprobată, Marele Consiliu emite un Decret prin care se autorizează
reluarea Lucrărilor.
Toate documentele, ştampila sau sigiliu şi metalele predate la Marele Secretariat sunt redate
Atelierului (R.G. 28 şi 34).

CAPITOLUL IV

Transformarea Lojilor

Art. 40. O Lojă care doreşte să îşi modifice titlul său distinctiv sau să îşi transfere sediul într-un alt
Orient, trebuie să adreseze o cerere Marelui Consiliu în care îşi expune motivele acestei hotărâri.

11
Marele Consiliu are datoria de a se pronunţa asupra cererii făcute.
Decizia să poate fi deferită cenzurii Marii Loji Naţionale a României de orice Lojă a Obedienţei
care justifică în acest sens un interes legitim.

Art. 41. Când o Lojă a încetat să mai existe de mai mult de 5 ani, titlul său poate fi reluat de către
un Atelier nou. (R.G. 1 la 12).

Art. 42. Dacă Lojile doresc să fuzioneze, fiecare Lojă trebuie să ia separat o decizie în acest sens.
Cererile sunt adresate Marelui Consiliu care le supune votului Marii Loji (Conventului) cu avizul
său motivat (C.).

Art. 42 bis. Totuşi, orice Lojă, al cărei efectiv de Fraţi prezenţi nu îi permite să funcţioneze
regulamentar, poate face obiectul unei notificări a Marelui Consiliu de a începe procedura de
fuziune.

Art. 43. Dacă fuziunea este autorizată, se procedează fie la absorbţia Lojii celei mai recente de către
cea mai veche, fie la crearea unei Loji noi (R.G. 1 şi următoarele).

Art.44. În primul caz Loja care ia naştere din fuziune îşi păstrează numărul şi titlul distinctiv al
Lojii şi primeşte obiectele şi metalele Lojii sau Lojilor preluate.
Arhivele Lojilor care au fost preluate sunt predate Marelui Secretariat al Marii Loji Naţionale a
României.

Art. 45. În cel de-al doilea caz, trebuie să se procedeze la dizolvarea fiecăreia dintre Lojile
fuzionate în prealabil Integrării noii Loji (R.G. 9 şi următoarele, 29 şi următoarele).
În acest caz arhivele acestor Loji se predau în totalitate Marelui Secretariat al Marii Loji Naţionale a
României.

CAPITOLUL V

Secţiunea I
Administrarea interioară a Lojilor

Art. 46. Lojile sunt conduse de către Ofiţerii aleşi pentru un an (R.G. 80 şi următoarele). Toţi
Ofiţerii unei Loji trebuie să posede gradul de Maestru Mason.

Posturile sunt cele de Maestru Venerabil, Primul Supraveghetor, al Doilea Supraveghetor, Oratorul,
Secretarul, Expertul, Acoperitorul, Trezorierul, Ospitalierul şi Maestrul de Ceremonii. Mai pot
exista posturile de Acoperitor Extern şi de Diacon.
Lojile procedează şi la alegerea Delegaţiilor Lojii titulari şi supleanţilor lor pentru Marea Lojă
Naţională a României, şi a doi Delegaţi Judiciari titulari şi a supleanţilor lor.
Funcţiile Maestrului Venerabil şi ale Oratorului sunt incompatibile cu cele de Delegat Judiciar
titular sau supleant (R.G. 239).

Art. 47. Adjuncţii pot fi numiţi pe posturile de Orator, Secretar, Trezorier, Ospitalier.
Funcţiile de Delegat - dacă nu este Ofiţer al Lojii, Arhivar, Maestru de Banchete şi Port-Stindard
pot fi cumulate cu alte posturi.
Adjuncţii pot fi aleşi doar dintre Maeştrii Masoni(R.G. 78 şi 79).

12
Art. 48. Orice ofiţer absent la trei Ţinute consecutive, fără o scuză valabilă şi acceptată, este
considerat demisionar din Funcţia sa, Loja trebuind să-l înlocuiască şi să înştiinţeze Marele Consiliu
despre acest lucru. (R.G. 85 şi 194).

Secţiunea II
Atribuţiile Ofiţerilor

A. Maestrul Venerabil

Art. 49. Pentru a fi eligibil pentru funcţia de Maestru Venerabil, trebuie să fii Maestru Mason de
doi ani şi să fie membru regular al Lojii de cel puţin un an şi să fi ocupat o funcţie de Ofiţer în Loja
respectivă.

Art. 50. Maestrul Venerabil este singurul îndreptăţit de a convoca Loja, având obligaţia de a o
convoca de regulă de două ori pe lună (R.G. 90). Maestru Venerabil conduce lucrările şi reprezintă
Loja oficial în toate împrejurările.
Este de drept Preşedinte al oricărei Comisii şi şef al oricărei delegaţii.
Semnează toate actele emise de Atelier şi toate actele Lojii.
Are dreptul de a oprii cuvântarea oricărui Frate care se îndepărtează de la principiile Ordinului şi
poate chiar să-l facă să acopere Templul. (R.G. 110).
Poate, dacă ordinea este deranjată şi autoritatea sa ignorată să suspende şi chiar să închidă Lucrările
fără nicio altă formalitate ritualică. Ţinuta astfel închisă nu poate fi reluată decât de Maestrul
Venerabil al Lojii.
În caz de egalitate a voturilor, votul Maestrului Venerabil este hotărâtor, exceptând cazul în care
scrutinul este secret (R.G. 119 şi 120).

Art. 51. Îi revine Maestrului Venerabil în exerciţiu:

1. Să deschidă şi să închidă Lucrările (RG 100);
2. Să supună propunerile făcute în cadrul lucrărilor, votului Lojii sau poate să ia hotărârea ca o
decizie să fie preluată de către Consiliului de Administraţie (R.G. 86);
3. Să aprobe orice discuţie despre subiecte ce ar putea interesa Atelierul în particular sau
Francmasoneria în general (R.G. 104);
4. Să ceară concluziile Fratelui Orator (R.G. 58);
5. Să anunţe rezultatul voturilor;
6. Să iniţieze şi să confere gradele de Companion şi de Maestru (R.G. 124 şi următoarele, 143
şi următoarele);
7. Să îşi exercite puterea disciplinară în măsura hotărâtă de Regulament (R.G. 109 la 113).

Art. 52. În caz de absenţă sau de reţinere motivată, Maestrul Venerabil este înlocuit de Primul
Supraveghetor sau în lipsa acestuia de Al Doilea Supraveghetor sau de Expert. (R.G. 55, 66, 67).
În absenţa acestor Ofiţeri, Loja poate fi condusă de unul din foştii Maeştrii Venerabili sau de către
unul dintre cei mai vechi Maeştrii Masoni.
Ceilalţi Ofiţeri vor putea fi înlocuiţi de orice Frate Maestru prezent, ales de Venerabilul în exerciţiu,
în conformitate cu articolul 100 al Regulamentului General.

Art. 53. Decretul şi Patenta de Constituire a Lojii este încredinţată spre păstrare Maestrului
Venerabil care le aşează pe platoul său în cursul Ţinutelor (R.G. 8).
El trebuie să le predea la Marele Secretariat sau să le predea Pro Marelui Maestru de Regiune
(delegatului Marelui Consiliu desemnat) la primul ordin pe care-l primeşte de la Marele Secretar
care acţionează în virtutea unei deliberări şi a unui vot a Marelui Consiliu (C.).

13
Art.54. Pe lângă obligaţia de a urmării respectarea Constituţiei, a Regulamentului General şi a
Decretelor Marelui Consiliu, Maestrul Venerabil trebuie să asigure respectarea Regulamentului
Lojii (Regulamentul Special – R.G. 17).
Trebuie, în plus, să urmărească înmatricularea/înregistrarea Fraţilor nou iniţiaţi sau afiliaţi şi la
eliberarea diplomelor şi documentelor destinate Membrilor Lojii (R.G. 175, 188 şi următoarele).
El este obligat să transmită Marelui Consiliu, Raportul pe care Oratorul îl prezintă la Ţinuta de
Instalare a Colegiului Ofiţerilor.
Maestrul Venerabil care refuză să convoace Lojă este, numai pentru acest motiv, decăzut din
mandatul său. (R.G. 50, 90, 91).
În acest caz Marele Consiliu, desemnează din oficiu, pe Pro Marele Maestru sau un membru al
Marelui Consiliu însărcinat cu misiune specială, pentru a convoca Loja şi a proceda la înlocuirea
Maestrului Venerabil decăzut din mandatul său (R.G. 214).

B. Supraveghetorii

Art. 55. Supraveghetorii îl asistă pe Maestrul Venerabil în administrarea Lojii. Primul

Supraveghetor este amplasat la Occident iar al Doilea Supraveghetor la Miazăzi. Ei conduc lucrările
Companionilor respectiv a Ucenicilor a căror instrucţie le este încredinţată.
Ei înlocuiesc Maestrul Venerabil absent sau reţinut.
Pentru Supraveghetori poate exista câte un Post de Diacon, aceştia ajutându-i la îndeplinirea
sarcinilor.

Art. 56. În Ţinută, Supraveghetorii sunt însărcinaţi cu ordinea şi disciplina Coloanelor lor. (R.G.
109).
Supraveghetorii cer cuvântul printr-o lovitură de ciocan pentru ei şi pentru oricare Frate de pe
coloana sa care îl cer la rândul lor, cu excepţia Oratorului şi a Secretarului care se pot adresa direct
Maestrului Venerabil (R.G. 57, 58 şi 65).
Supraveghetorii transmit pe Coloanele lor anunţurile Maestrului Venerabil şi totodată menţin
liniştea pe Coloane.
Supraveghetorii nu pot să fie chemaţi la ordine în Lojă decât de Maestrul Venerabil.

C. Oratorul

Art. 57. Oratorul reprezintă la Ţinuta Lojii legalitatea Masonică.

Acesta stă la Orient la stânga Maestrului Venerabil.
În calitate de veghetor al Legii, Oratorul trebuie să rămână în locul său şi să nu cedeze niciodată
platoul său. El este însărcinat să menţină respectarea Tradiţiei Masonice, a Declaraţiei de Principii,
a Constituţiei şi a Regulamentului General al Marii Loji Naţionale a României, precum şi a
Regulamentului Special al Lojii.
Oratorul trebuie să se opună la tot cea ce nu respectă Legea Masonică şi trebuie să ceară act de
poziţia sa pentru a fi transmisă Marelui Consiliu (R.G. 131).
Oratorul ia cuvântul în numele Lojii la ceremoniile oficiale şi prezintă totodată discursul funebru al
Fraţilor decedaţi (R.G. 160).

Art. 58. Oratorului i se acordă Cuvântul imediat ce acesta îl cere în interesul Legii Masonice.
După fiecare deliberare, el concluzionează, în vederea fixării sensului votului şi este imediat supusă
la vot propunerea, fără intervenţia altui Frate pe acelaşi subiect (R.G. 117).

Art. 59. Oratorul are dreptul să ceară încetarea oricărei discuţii care îi pare contrară Legii
Masonice. Propunerile sale sunt supuse imediat votului (R.G.117).

14
Art. 60. Oratorul semnează documentele oficiale ale Lojii împreună cu Maestrul Venerabil şi
Secretarul (R.G. 210).
Oratorul asistă la numărarea voturilor şi controlează conţinutul Trunchiului Văduvei şi al Sacului cu
Propuneri (R.G. 65, 120).

Art. 61. Oratorul este în special însărcinat:

1. Să expună simbolismul gradelor conferite noilor iniţiaţi.
2. Să prezinte anual un raport al Lucrărilor Lojii, din care un exemplar trebuie trimis Marelui
Consiliu (R.G. 54, 213).
3. Să celebreze solemnităţile Masonice prin planşe de arhitectură.

Art. 62. În caz de absenţă a Oratorului, Oratorul Adjunct, sau, implicit, Fratele desemnat pentru a
ocupa postul de Orator, trebuie să concluzioneze o discuţie începută, chiar dacă titularul a sosit în
timpul desfăşurării discuţiei (R.G. 78, 79).

D. Secretarul

Art. 63. Secretarul este însărcinat, sub directă îndrumare a Maestrului Venerabil, cu Corespondenţa
şi Convocările Lojii (R.G. 50, 91, 101, 102, 211).
Secretarul stă la Orient în dreapta Maestrului Venerabil.
Secretarul semnează „în numele Lojii” toate documentele pe care le redactează. El întocmeşte
procesele –verbale şi le transcrie în Registrul de Arhitectură de Gr 1, 2 sau 3, în funcţie de Ţinuta
Lojii având grijă să menţioneze acolo:
1. Toate deciziile luate de Lojă;
2. Toate documentele oficiale care i se comunică şi care trebuie să fie înregistrate şi arhivate la
sfârşitul anului masonic (R.G.76);
3. Toate cheltuielile aprobate de Lojă;
4. Conţinutul Trunchiului Văduvei şi celelalte activităţi ale Lojii (voturi, rapoarte financiare,
cheltuieli, etc.) (R.G. 65, 69);
5. După aprobarea de către Lojă, procesul-verbal este semnat de către Maestrul Venerabil,
Orator şi de Secretar.

Art. 64. Secretarul ţine un Registru Matricol în care sunt înscrişi toţi membrii Lojii prin ordin de
admitere (numai după ce primeşte număr de ordine din Registrul Matricol al M.L.N.A.R. primit de
la Marele Secretariat), cu indicarea numelui, prenumelui, stării civile, locului şi datei de naştere,
domiciliului şi gradului masonic. El transmite fără întârziere Marelui Secretariat rezultatul alegerii
Ofiţerilor, Tabelul Anual al Membrilor Lojii şi avizul mutărilor dacă este cazul.
Secretarul cere Marelui Consiliu eliberarea diplomelor, titlurilor şi a documentelor ce privesc Loja.

Art. 65. Secretarul asistă, ca şi Oratorul, la numărarea voturilor. El cere cuvântul direct Maestrului
Venerabil.

E. Expertul

Art. 66. Expertul îl înlocuieşte pe Maestru Venerabil în absenţa Supraveghetorilor (R.G. 52).
Expertul răspunde de siguranţa Lucrărilor şi se asigură, în acest sens, de calităţile masonice ale
Fraţilor vizitatori.
Locul lui este în faţa Ospitalierului.

Art. 67. Expertul este răspunzător de respectarea Ritualului de iniţiere şi a Ritualului pentru
sporurile de salariu.

15
Expertul adună bilele sau buletinele de vot, numără votanţii şi asistă la numărarea voturilor. (R.G.
120).
Expertul procedează la acoperirea ritualică a candidaţilor la sporurile de salariu.
Expertul este gata să execute orice lucrare care îi va fi indicată de către Maestrul Venerabil.
La cererea Maestrului Venerabil, sau a Acoperitorului, el procedează - în exteriorul Lojii - la
acoperirea ritualică a Fraţilor vizitatori necunoscuţi şi a candidaţilor la afiliere, integrare,
regularizare sau reintegrare (R.G. 94).
F. Acoperitorul

Art. 68. Acoperitorul este aşezat aproape de uşa Templului pe care o deschide doar la ordinul
Maestrului Venerabil sau în funcţie de prevederile ritualului.
Acoperiturul răspunde de siguranţa Lucrărilor.
Atunci când intrarea în Templul trebuie să fie amânată, el bate uşor din interior (R.G. 107).
Acoperitorul cere cuvântul direct Maestrului Venerabil.

Acoperitorul Extern are aceleaşi atribuţiuni.

G. Trezorierul

Art. 69. Trezorierul este însărcinat să perceapă cotizaţiile, drepturile de iniţiere, regularizare,
reintegrare şi de creştere a salariilor (R.G. 180 şi 181).
Stă în capul coloanei de Miazăzi.
Este păstrătorul Metalelor şi Valorilor ce aparţin Lojii.
Trezorierul achită cheltuielile cu dovezi justificatoare comandate de Maestrul Venerabil (R.G. 50).
Pentru orice sumă încasată, el eliberează chitanţe. Calculele sale sunt verificate cel puţin o dată pe
an de o Comisie stabilită de Lojă. Copia chitanţelor (a plăţilor către Tezaurul Central) este transmisă
la Marele Secretariat.
Trezorierul este responsabil cu plata regulară a obligaţiilor financiare ale Lojii către Tezaurul
Central al Obedienţei (R.G. 179, 180 şi 181).
Trezorierul prezintă un raport financiar în cursul Ţinutei de Instalare a Colegiului Ofiţerilor (R.G.
213).

Art. 70. Trezorierul trebuie să se opună oricărei iniţieri, creştere de salariu, afiliere, demitere,
alegere, precum şi eliberării de titluri şi diplome, atât timp cât cei interesaţi nu au achitat obligaţiile
financiare prescrise (R.G. 81, 180, 181).

H. Ospitalierul

Art. 71. Ospitalierul primeşte produsele, obiectele şi banii colectelor destinate binefacerii (R.G. 65).
Acesta ţine o evidenţă separată de cea a Trezorierului.
Fondurile pe care le gestionează sunt exclusiv destinate pentru ajutorarea Fraţilor îndureraţi.
Ospitalierul stă în capătul Coloanei de Nord.

Art. 72. În plus faţă de ajutorul care poate fi alocat de către Lojă, Ospitalierul eliberează la ordinul
Maestrului Venerabil, sumele care sunt destinate Fraţilor în nevoie.
Ospitalierul este responsabil în faţa Maestrului Venerabil de utilizarea fondurilor pe care le deţine şi
prezintă rapoarte periodice despre gestiunea sa Consiliului de Administraţie a Lojii (R.G. 89).

I. Maestrul de Ceremonii

16
Art. 73. Maestrul de Ceremonii stă în aproapierea Trezorierului. El primeşte vizitatorii pe care îi
anunţă şi îi întroduce în Templu.
Răspunde de Cartea Legii Sacre, de uneltele simbolice şi accesoriile diverse, folosite pentru
desfăşurarea Lucrărilor şi ţine evidenţa acestora.
Înainte de deschiderea Lucrărilor, pregăteşte Templul şi ia toate măsurile pentru bună desfăşurare a
Ţinutelor.
Urmăreşte ca Fraţii să fie aranjaţi ritualic.
Este responsabil cu distribuirea bilelor sau a buletinelor de vot pentru scrutin când votul este secret.
Maestru de Ceremonii prezintă sacul cu propuneri fiecărui frate în timpul Ţinutei.
Maestrul de Ceremonii poate să se deplaseze în Lojă pentru îndatoririle sale (lumânări, material sau
accesorii diverse necesare Lojii).
Un frate autorizat să acopere Loja înainte de închiderea lucrărilor este condus de Fratele Maestru de
Ceremonii la fratele Ospitalier pentru a-şi lăsa obolul înainte de a ieşi. Un Frate care iese din Lojă îl
salută pe Maestrul Venerabil se întoarce spre dreapta şi părăseşte Templu.
Pentru Maestru de Ceremonii poate exista un Post de Diacon care îl ajută la îndeplinirea sarcinilor.

J. Delegaţii Marii Loji Naţionale a României

Art. 74. Delegaţii sunt mandatarii aleşi ai Lojii la Marea Lojă Naţională a României (C, R.G. 46,
47).
Această funcţie nu constituie o Funcţie în cadrul Lojii.
Ei sunt obligaţi să asiste la toate şedinţele Marii Loji Naţionale a României (Convente).
Delegaţii trebuie să facă, în cursul Ţinutei Lojii lor care urmează celei a Marii Loji Naţionale a
României (a Conventului) sau a Adunării Regionale a Delegaţilor, un Raport al Lucrărilor
desfăşurate în cadrul acestora.
Delegaţii trebuie să prezinte, în cursul Ţinutei Lojii lor orice adresă primită de la Marele Maestru
sau de la Marii Ofiţeri ai M.L.N.A.R..

K. Arhitectul Maestru de Banchete

Art. 75. Arhitectul Maestru de Banchete este responsabil cu organizarea agapelor ritualice şi a
banchetelor.
Acesta ţine evidenţa cheltuielilor făcute cu aceste ocazii.

L. Arhivarul Bibliotecar

Art. 76. Arhivarul Bibliotecar are drept misiune să păstreze şi să claseze toate documentele şi
cărţile care aparţin Lojii, el ţinând Registrul documentelor şi Registrul bibliotecii. El nu eliberează
documente şi nu împrumută cărţi decât cu acordul Maestrului Venerabil şi pe bază de semnătură.
În fiecare an, se face o verificare a arhivei şi a bibliotecii, de către Comisia de Verificare iar
procesul verbal este întocmit şi înserat în Planşa de arhitectură a Ţinutei în care se prezintă şi
Raportul. Comisia este numită de Consiliul de Administraţie a Lojii.

M. Port-Stindardul

Art. 77. Fratele Port-Stindard este responsabil cu baniera în timpul marşurilor şi ceremoniilor
masonice (dacă este cazul).

N. Adjuncţii Ofiţerilor Lojii

Art. 78. Adjuncţii asistă şi eventual, suplinesc în caz de absenţă, pe titularii posturilor (R.G. 47).

17
Art. 79. Când un adjunct înlocuieşte titularul, el are, în funcţia sa, aceleaşi drepturi şi prerogative ca
şi titularul.
Aceleaşi drepturi şi prerogative le are orice Frate care ocupă provizoriu un post în absenţa
titularului şi a adjunctului său.

CAPITOLUL VI

Alegerile şi instalarea Ofiţerilor

Secţiunea I
Alegerile

Art. 80. Lojile procedează la alegerea Maestrului lor Venerabil, a Ofiţerilor şi a Delegaţilor
Judiciari între 1 şi 20 iunie în anul masonic care se termină, în cursul unei Ţinute la gradul de
Maestru.
Lojile îşi aleg Delegaţii în aceiaşi Ţinută de alegeri printrun scrutin secret după alegerea Colegiului
Ofiţerilor Lojii.
Lojile vor putea totuşi să ţină alegeri parţiale în cursul anului, în caz de absenţă (trei Ţinute
consecutiv) a unuia din Ofiţerii lor, la iniţiativa Maestrului Venerabil sau a înlocuitorului său dacă
el însuşi este reţinut/ocupat.
Scrutinul are loc obligatoriu în Templu, în cadrul Consiliului Maeştrilor sau în Camera de Mijloc,
altfel există pedeapsa de nulitate a voturilor emise.
• Camera de Mijloc este o Ţinută rituală la gradul al treilea care impune să fi fost îndeplinite
obligaţiile de deschidere şi de închidere ale celor două grade precedente.
• Consiliul Maeştrilor se ţine în schimb fără formalism prealabil, fie la primul grad fie la al
doilea, fie la al treilea (este decizia Maestrului Venerabil).
Procesul verbal este consemnat în Registrul de Arhitectură a Gradului al treilea dacă se ţine în
Camera de Mijloc sau la gradul în care se ţine Consiliu Maeştrilor.

Art. 81. Înainte de alegeri, Secretarul, la invitaţia Maestrului Venerabil, face cunoscută lista Fraţilor
ce au datorii faţă de Tezaurul Lojii (R.G. 69).

Aceşti fraţi nu sunt nici eligibili nici alegători, exceptând cazul în care plata se face imediat.

Art. 81. Înainte de alegeri, Secretarul, la invitaţia Maestrului Venerabil, dă lista cu Fraţii care nu au
asistat la cel puţin 50% din Ţinutele solemne din totalitatea Ţinutelor anului masonic în curs. Aceşti
fraţi care nu îşi justifică această prezenţă minimală şi dacă justificarea nu este acceptată de către
Loja, nu sunt nici eligibili nici alegători. Absenţele Fraţilor Delegaţi, membrii ai Marelui Consiliu,
membrii ai unei comisii de Convent sau membrii ai Juriului Fratern, în raport cu exercitarea
mandatului lor vor fi adăugate numărului lor de Ţinute de prezenţă în Lojă înainte ca Fratele
Secretar să dea citire listei.

Art. 82. Alegerile nu pot avea loc decât prin vot secret uninominal pentru Maestru Venerabil.
Pentru ceilalţi ofiţeri şi posturile de adjuncţi (dacă este cazul), se procedează prin vot deschis la
propunerea Maestrului Venerabil (C.).

Art. 83. Alegerea prin scrutin secret se face prin buletine individuale sau vot cu bile. Pentru
Maestrul Venerabil votul este uninominal şi este listă pentru ceilalţi Ofiţeri. (R.G. 46 şi 118).

18
Art. 84. La alegerea Venerabilului Maestru sunt necesare 2/3 din voturi la primul tur de scrutin. În
cazul în care nici unul dintre candidaţi nu îndeplineşte această cerinţă, rămân în cursă primii doi
candidaţi care trebuie să îndeplinească aceiaşi cerinţă şi la al doilea tur de scrutin. Dacă nu
îndeplinesc această cerinţă se organizează un al treilea tur de scrutin cu majoritate simplă. În caz de
egalitate se va lua în calcul cine a avut mai multe voturi în turul doi iar dacă egalitatea persistă se
iau în considerare numărul de voturi al acestora de la primul tur. Dacă egalitatea persistă şi în
această situaţie câştigă cel cu vechime mai mare de când este Maestru Mason.

Art. 84 bis. În cazul în care nici un frate nu îşi depune candidatura pentru demnitatea de Maestru
Venerabil se va aplica următoarea procedură:
• se face alegerea Maestrului Venerabil între Primul şi al Doilea Supraveghetor al Lojii în
condiţiile stipulate la Art 84.

Secţiunea II
Instalarea

Art. 85. Ofiţerii nou aleşi îşi pot exercita îndatoririle funcţiile lor numai după ce au fost instalaţi
ritualic (R.G. 213).
Înainte de a fi instalaţi ei trebuie să promită fidelitate Legii Masonice şi Marii Loji Naţionale a
României.

Instalarea are loc în cursul unei Ţinute Solemne după Deschiderea Anului masonic şi până cel târziu
cu o săptămână înaintea Conventului, în formele prevăzute de Ritual. Maestrul Venerabil este
instalat de Pro Marele Maestru de Regiune sau de un membru al Marelui Consiliu desemnat, ceilalţi
Ofiţeri de către Maestrul Venerabil odată instalat.
În momentul instalării următoare, nu va mai avea obligaţia să instaleze din nou pe Maestrul
Venerabil dacă acesta a fost reales, dar este obligat să asiste la instalarea Ofiţeriilor noi aleşi de
către acesta.

În caz de alegere parţială în cursul anului masonic, noul ales (Ofiţer) poate fi instalat în şedinţă
imediat următoare de către Maestrul Venerabil al Lojii. Dacă este vorba de înlocuirea acestuia din
urmă, el este instalat de Pro Marele Maestru sau un membru al Marelui Consiliu desemnat, în prima
Ţinută după alegere. (art. 213).

Pro Marele Maestru (sau un membru al Marelui Consiliu desemnat) este obligat ca cel puţin o dată
pe an să verifice fiecare Lojă din Regiunea sa.

CAPITOLUL VII

Consiliul de Administraţie şi Comisiile

Art. 86. Consiliul de Administraţie al Lojii, (cuprinde cele cinci Lumini a Lojii şi un Frate
Delegat), urmăreşte şi verfică problemele administrative ale Lojii.

Lojile pot înfiinţa, când ele consideră necesar, Comisii speciale a căror misiune este temporară şi a
cărei preşedinţie aparţine Maestrului Venerabil sau Delegatului său (R.G. 50, 116).

19
Art. 87. Consiliul de Administraţie se reuneşte cel puţin o dată pe trimestru. Este necesar un minim
de cinci membri ca el să fie legal constituit. Toţi ceilalţi Fraţi Maeştri al Lojii pot asista la lucrările
acestui Consiliu, dar numai cu vot consultativ.

Art. 88. Consiliul monitorizează instruirea Fraţilor Companioni şi Ucenici şi urmăreşte bună
administrare a Lojii.
În acest sens, la sfârşitul fiecărui trimestru, Fratele Trezorier predă Consiliului lista cu Fraţii aflaţi
în întârziere cu plata cotizaţiei lor. La propunerea Consiliul de Administraţie al Lojii, Atelierul
hotăreşte sau nu, radierea membrilor cu restanţe faţă de Tezaurul Lojii (R.G.169).

Art. 89. Orice propunere ce angajează cheltuieli pentru Loja, trebuie să primească avizul
Consiliului de Administraţie al Lojii.
În acest sens toate cheltuielile Trezorierului, ale Ospitalierului şi ale Arhitectului Maestru de
Banchete trebuie să-i fie aduse la cunoştiinţă pentru ca Consiliul de Administraţie al Lojii să îşi
poată da avizul.

CAPITOLUL VIII

Lucrările

Secţiunea I
Ţinutele

Art. 90. Lojile se reuneasc în Ţinută, de regulă de două ori pe lună, exceptând durata verii (iulie –
august: R.G. 50).

ART. 91. Fraţii Lojii sunt convocaţi la aceste Ţinute printr-o planşă care trebuie să le parvină cu cel
puţin cinci zile înainte şi care să menţioneze ordinea lucrărilor (R.G. 50, 116).
Toţi Fraţii sunt obligaţi să asiste în mod regulat la Ţinute, exceptând cazul în care sunt reţinuţi din
motive importante despre care trebuie înştiinţat Maestrul Venerabil. Scuzele lor nu sunt valabile
decât dacă sunt însoţite de un obol pentru Trunchiul Văduvei.
Toate planşele de convocare sunt comunicate Marelui Secretariat de către Secretarul Lojii (la
început de an masonic în luna septembrie se trimite Tabelul cu planificarea Ţinutelor Lojii pe anul
masonic în curs).

Secţiunea II
Însemnele
.
Art. 92. Nici un Frate care aparţine Marii Loji Naţionale a României nu este admis la lucrările Lojii
dacă nu este îmbrăcat în costum şi încălţăminte de culoare închisă, cămaşă albă, papion şi este
echipat cu însemnele gradului său, totodată este obligatoriu să poarte mănuşi albe. În plus el poartă,
dacă este Ofiţer, colanul funcţiei pe care o îndeplineşte, iar dacă este Maestru Mason, cordonul
acestui grad.
Fraţii vizitatori care fac parte din Obedienţele prietene trebuie să poarte echipamentele ce se
utilizează în Obedienţa lor.

Secţiunea III
Vizitatorii

20
Art. 93. Orice Francmason înscris în Registrul Matricol al Marii Loji Naţionale a României sau al
unei Obedienţe recunoscute de aceasta poate fi admis ca vizitator într-o Lojă, cu condiţia să posede
gradul la care Lojă lucrează. (R.G. 103).

Art. 94. Fratele vizitator nu poate fi admis decât după ce a fost verificat de Fratele Expert.
El trebuie, în acest sens, să îşi justifice calitatea sa masonică prin cunoaşterea cuvintelor, şi a
semnelor gradului pe care susţine că le posedă.
El trebuie, în plus, să dovedească regularitatea sa prin prezentarea unui titlu emis de către o
Obedienţă recunoscută, prin cunoaşterea cuvântului de semestru în vigoare în aceasta şi să justifice
că este la zi cu plata metalelor faţă de Lojă, cu adresa primită în acest scop de la Loja sa, semnată şi
ştampilată.

Art. 95. Orice vizitator trebuie, în plus, să semneze Cartea de prezenţă aflată la intrarea în Templu,
specificând gradul care-i este acordat şi Loja de care aparţine.

Art. 96. Titlurile masonice prezentate de Fraţii vizitatori sunt înmânate Maestrului Venerabil care
se asigură de autenticitatea lor.
Dacă aceastea sunt recunoscute, şi dacă Fratele vizitator doreşte, titlul poate fi vizat şi ştampilat de
către Lojă.
Dacă autenticitatea pare îndoielnică, titlul poate fi reţinut pentru a fi trimis Marelui Consiliu care, îl
reţine pentru a-l transmite, în caz de nevoie, la Autoritatea masonică competentă.

Art. 97. Fraţii Vizitatori de toate gradele se supun disciplinei Lojii la Lucrările la care asistă (R.G.
109 şi următoarele).

Art. 98. Loja se poate reunii în Ţinută de Familie, adică rezervată doar membrilor Lojii.
Această regulă nu se aplică Marilor Ofiţeri ai Marii Loji Naţionale a României, Pro Marelui
Maestru sau membrului Marelui Consiliu desemnat pentru Lojă şi nici membrilor Marelui Consiliu
responsabili cu misiuni speciale (C, R.G. 214, 215).

Art. 99. Lojile nu trebuie, altfel vor fi sancţionate pentru neregularitate, să admită în cadrul lor,
chiar cu titlu de vizitatori, pe Fraţii suspendaţi, radiaţi sau decăzuţi nici pe Fraţii demisionari din
M.L.N.A.R. şi nici pe cei care nu aparţin unei Obedienţe prietene. (R.G. 35, 36, 172, 172 2, 1723,
1724).
Maestrul Venerabil al unei Loji poate refuza să primească ca vizitator pe orice Frate a cărui
prezenţă este susceptibilă de a deranja lucrările.

Secţiunea IV
Deschiderea şi ordinea lucrărilor

Art. 100. Lucrările sunt deschise urmând Ritualul în vigoare, în forma adoptată de Marea Lojă
Naţională a României (C.).
Lucrările nu pot fi deschise decât în prezenţa a cel puţin şapte Maeştrii Masoni, dintre care 4 să
aparţină Lojii.

Art. 101. Imediat după deschiderea Lucrărilor, Fratele Secretar face apelul tuturor membrilor activi
nominalizaţi în Tabelul Lojii, ulterior fiind nominalizaţi acei fraţi care au datorii la Tezaurul Lojii şi
care vor fi somaţi să îşi achite datoriile (R.G. 27, 181).

Cei care nu răspund acestui apel sunt pasibili de sancţiuni sau măsuri disciplinare care sunt stabilite
şi adoptate de Lojă (R.G. 17).

21
Lojile au posibilitatea de a însera în Regulamentul Lojii (Regulamentul Special aprobat de către
Marele Consiliu), dispoziţii cu privire la Fraţii care lipsesc de la Ţinute putând merge până la
chemarea în faţa Comitetului de Conciliere şi de Decizie al Lojii aceştia fiind pasibili de radiere.

Art. 102. La fiecare Ţinută, Secretarul trasează o schiţă a Lucrărilor.

La şedinţa următoare, această schiţă este supusă aprobări Lojii, după observaţiile Fraţilor şi
concluziile Oratorului ea fiind apoi transcrisă în Registru de Arhitectură (R.G. 63).
Art. 103. După citirea Procesului-verbal, dacă Maestrul de Ceremonii anunţă vizitatorii, aceşti Fraţi
sunt introduşi la ordinul Maestrului Venerabil, primiţi şi plasaţi după gradul lor masonic(R.G. 93 şi
următoarele).

Art. 104. Cu excepţia cazurilor de forţă majoră sancţionate prin vot de Maestrul Venerabil, ordinea
de zi trebuie să fie riguros urmată, Lucrările referitoare la afiliere, iniţiere sau creştere a gradelor
având prioritate (R.G. 116).
Fraţii Ucenici şi Companionii nu au niciodată acces la Orient pentru a prezenta o lucrare. Ei vorbesc
de preferinţă în picioare de la locul lor. Ei pot de asemenea să fie plasaţi la Occident, în picioare
între coloane în locul în care Fraţii se găsesc atunci când salută ritualic pe Maestrul Venerabil când
intră sau înainte de acoperirea Lojii. Un pupitru va fi aşezat la momentul oportun. În caz de
probleme de sănătate sau de dificultate fizică, conferenţiarul se va putea aşeza.
Fraţii Maeştrii pot prezenta planşa lor la Orient, dacă este posibil aproape de platoul Fratelui
Secretar, în faţa unui pupitru. Ofiţerii care ocupă un platou pot, în caz de nevoie, să o prezinte de la
locul lor.

Art. 105. Fraţii Vizitatori pot lua cuvântul la discuţiile din Loja dar cuvântul lor este consultativ.
Lucrările de administrare interioară a Lojii şi cele financiare trebuie efectuate la sfârşitul Ţinutei.

Art. 106. Dacă în timpul discuţiei problemelor din ordinea de zi stabilită, se ridică vreo obiecţie,
Loja o poate regla pe loc, poate să hotărască o soluţie la sfârşitul Ţinutei respective sau în cadrul
unei Ţinute ulterioare.

Art. 107. Pentru bună desfăşurare a lucrărilor, nici un Frate nu este introdus în Templu în timpul
unui scrutin, în timp ce Oratorul rezumă o problemă sau trage concluzii, nici în timpul prestaţiei
Obligaţiilor (Jurămintelor) (R.G. 121).
Nici un Frate nu poate acoperi Templul fără autorizarea Maestrului Venerabil şi fără a fi depus
obolul său în Trunchiul Văduvei.
Nimeni nu-şi poate părăsi locul său fără să fi fost invitat de Maestrul Venerabil sau de
Supraveghetorul coloanei sale, excepţie face doar cazul, în care funcţia îndeplinită de un Frate
conform ritualului cere ca acesta să circule în Lojă.

Art. 108. Niciun Frate nu poate să se abţină să-şi prezinte poziţia când îi este solicitată de către
Maestrul Venerabil, excepţie face cazul în care problema nu-l priveşte personal. El trebuie, în acest
caz, să informeze pe Maestrul Venerabil despre motivul abţinerii sale. (R.G. 119).

Secţiunea V
Disciplina

Art. 109. Disciplina în cadrul Ţinutei şi ordinea în timpul Lucrărilor sunt asigurate de Maestrul
Venerabil, cu sprijinul Supraveghetorilor.
Nici un Frate nu poate lua cuvântul fără a-l fi cerut şi obţinut (R.G. 117). Fratele care doreşte să
obţină cuvântul se adresează Supraveghetorului Coloanei sale. Fraţii plasaţi la Orient se adresează
direct Maestrului Venerabil.

22
Art. 110. La bătaia de ciocan a Maestrului Venerabil, toţi Fraţii fac linişte. Orice Frate care
întrerupe pe cel care ia cuvântul sau care tulbură lucrările, este chemat la ordine de către Maestrul
Venerabil şi dacă el persistă în tulburarea ordinii, Venerabilul poate să-i ordone să acopere Templul
(R.G. 50).

Art. 111. Sancţiunile disciplinare ce pot fi hotărâte într-o Lojă sunt:

1. chemarea la ordine;
2. chemarea la ordine, trecută în procesul-verbal;
3. mustrarea, trecută în procesul-verbal.
Chemarea la ordin, cu sau fără notificare în procesul verbal, poate fi dată doar de Maestrul
Venerabil.
Mustrarea nu poate fi dată decât în virtutea unei decizii a Lojii după rechizitorul Fratelui Orator.

Art. 112. Fratele sancţionat care persistă în indisciplina sa, este expulzat din Templu şi acesta este
ulterior deferit Justiţiei Masonice. (R.G. 236 şi următoarele).

Art. 113. Dacă un vizitator comite o încălcare a disciplinei, Venerabilul are puterea şi datoria, în
funcţie de gravitatea faptei, să îi adreseze o admonestare fraternă sau să-l facă să acopere Templul.
În acest ultimul caz, Loja poate să decidă ca procesul verbal în care este trecut incidentul să fie
trimis, însoţit de o plângere, Lojii de care aparţine vizitatorul.

CAPITOLUL IX

Onorurile

Art. 114. Atunci când Marele Maestru sau reprezentantul său (Pro Marele Maestru sau un membru
al Marelui Consiliu desemnat ca Inspector al Lojii) sau o Delegaţie a Marelui Consiliu, sunt
anunţaţi (anunţată) la uşa Templului, trebuie să li se acorde imediat accesul (C.).
Uşile trebuie deschise în două părţi şi o gardă de onoare compusă din: Maestrul de Ceremonii
purtător al sfeşnicului cu trei stele, de Fratele Expert şi din Trei Fraţi purtători de spade, trebuie să-i
conducă în Templu.
Fraţii fiind în picioare cei de pe primul rând cu spadele în mână formează bolta de oţel.
Maestrul Venerabil şi cei doi Supraveghetori execută Bateria de ciocane.
Când se ajunge în faţa altarului jurămintelor, Maestrul Venerabil îi primeşte printr-o scurtă
alocuţiune.
El trebuie apoi să cedeze locul său şi să predea ciocanul Prea Respectabilului Mare Maestru (sau
delegatului acestuia), restul delegaţiei Marelui Consiliu, luând loc la Orient.
Aceleaşi onoruri sunt acordate Marilor Ofiţeri de Onoare ai Marii Loji Naţionale a României
precum şi Mărilor Maeştrii şi Mărilor Ofiţeri ai Obedienţelor recunoscute de aceasta, în vizită
oficială.
Atunci când Marele Maestru sau un Mare Ofiţer al Marii Loji Naţionale a României este deja
prezent în Templu în momentul în care este introdus un alt demnitar de rang inferior, acesta este pur
şi simplu invitat să ia loc la Orient (C.).

Art. 115. Evenimentele fericite sunt celebrate prin Semn, Bateria Gradului la care lucrează Loja şi
Aclamaţia Scoţiană.
Lojile se alătură doliului Fraţilor sau al familiilor lor printro Baterie de doliu1
1
Baterie de doliu:
Se întinde antebraţul stâng pe care se pune mâna dreaptă şi împreună se loveşte cu mâna dreaptă pe antebraţul stâng, de
trei ori:

23
, care trebuie obligatoriu acoperită de o Baterie de Speranţă2.
CAPITOLUL X

Discuţii, deliberări, scrutine

Art. 116. Nicio propunere nu este discutată fără ca ea să fi fost înscrisă în ordinea de zi a Ţinutei
(R.G. 91).
Dacă un Frate crede că o problemă supusă deliberării necesită o examinare prealabilă, el poate să o
propună Lojii şi Loja să decidă dacă, înainte de a delibera asupra respectivei probleme, ea trebuie
trimisă pentru examinare unei Comisii (R.G. 86).
Fiecare mason din Lojă are dreptul să se opună unei propuneri ce angajează cheltuieli pentru Loja
să fie votată, atunci când Planşa convocării nu a menţionat-o sau nu a fost în prealabil supusă
Consiliului de Administraţie (R.G. 89).

Art. 117. Nici un Frate nu poate să obţină cuvântul mai mult de două ori pentru aceeaşi problemă,
cu o excepţie: atunci când acesta este autorizat.
Orice amendament este considerat ca o nouă propunere; în acest caz, Fratele a cărui părere este
discutată poate lua cuvântul pentru a preciza sensul. Fiecare Frate trebuie să emită o părere cu
moderaţie şi în termeni masoni. El trebuie să vorbească din poziţia la ordin (R.G. 109).
Fraţii care fac observaţii în afară subiectului pus în discuţie sau se îndepărtează de la disciplină Lojii
trebuie chemaţi la ordine de către Maestrul Venerabil (R.G. 111, 112).
Când deliberările sunt epuizate sau a fost votată terminarea acestora, Maestrul Venerabil reia
problema şi cere concluzia Fratelui Orator (R.G. 58).
Acesta trebuie să prezinte rechizitoriul sau în termeni concişi, precişi şi imparţiali. El nu trebuie în
nici un caz (cu sancţiunea de nulitate a rechizitoriului şi a votului care ar putea urma), să propună
Lojii o decizie contrară sau neconformă Legii Ordinului său Regulamentul Special al Lojii. (R.G.
57, 58, 59).

Nici un Frate nu mai poate lua cuvântul după concluziile Oratorului, concluzii pe care Maestrul
Venerabil le supune votului Lojii pentru adoptare sau respingere. (R.G. 58, 59).

Art. 118. Alegerile Venerabilului Maestru, urmând instrucţiunile de la art. 82, iniţierile, măririle de
salariu, afilierile şi integrările, sancţiunile şi mustrările, sunt hotărâte prin vot secret. Alegerile
pentru ceilalţi ofiţeri şi posturile de adjuncţi (dacă este cazul), sunt hotărâte prin vot deschis. Toate
celelalte probleme pot fi hotărâte prin semne de aprobare sau dezaprobare.
Totuşi, dacă trei fraţi cer scrutin secret, Loja trebuie să se decidă în legătură cu acest lucru
(exceptând R.G. 30, alin. 9).
De îndată ce concluziile Fratelui Orator au fost ascultate, Maestrul Venerabil avertizează asupra
consultării Lojii în legătură cu admiterea sau respingerea lor şi indică în acelaşi timp modul de
votare.
Procesul-verbal trebuie, sub sancţiunea de nulitate a deciziei luate de Lojă, să menţioneze că Fratele
Orator a fost ascultat când şi-a spus concluziile şi să se specifice modul de votare, numărul de
votanţi şi rezultatul votului.

…apoi se spune întinzând mâna dreaptă: Să jelim!

…apoi se spune înaintând mâna dreaptă: Să jelim!Să jelim!
… apoi se spune înaintând mâna dreaptă:Să jelim! Să jelim!dar să sperăm!
2
Baterie de speranţă:
Bătând cu mâna dreaptă mâna stângă, de trei ori:
…apoi se spune înaintând mâna dreaptă: Să sperăm!
…apoi se spune înaintând mâna dreaptă: Să sperăm în încredere!
…apoi se spune înaintând mâna dreaptă: Să sperăm în încredere şi seninătate!

24
Art. 119. Deciziile sunt luate cu majoritatea voturilor exprimate de Maeştrii Masoni prezenţi de la
începutul discuţiilor asupra problemei în cauză. Voturile se exprimă fie prin semn de aprobare sau
dezaprobare, fie prin scrutin secret (R.G. 118).
Votul secret se poate face cu buletine de vot sau cu bile albe şi negre. În cazul din urmă, votul cu
bile este însoţit de o contra probă (se numără atât bilele albe cât şi cele negre).
Nici un Maestru Mason nu se poate sustrage de la vot (R.G. 108). Cu toate acestea, în cazul votului
prin buletine, cele albe (nemarcate) nu se contorizează (nu se iau în calcul şi se declară nule).

Art. 120. Deciziile se iau de obicei cu majoritate simplă.

Unanimitate de voturi este necesară doar în materie de iniţiere şi afiliere, iar majoritatea de 2/3 cel
puţin din voturile exprimate este necesară la: alegerea Venerabilului Maestru, regularizare,
reintegrare şi când Lojă este invitată să expună o cheltuială extraordinară (R.G. 127 şi următoarele,
141, 155, 166).
Numărarea voturilor este efectuată de către Maestrul Venerabil asistat de Orator, Secretar şi de
Expert. (R.G. 51, 60, 65, 67).

Art. 121. – Nici un Frate nu poate intra nici ieşi din Lojă înainte de anunţarea rezultatului unui vot
(R.G. 107).
În cazul unui al doilea sau al treilea tur de scrutin, intrările şi ieşirile din Templu poate fi acordate
(între scrutine), dar nimeni nu are dreptul să voteze dacă nu a fost prezent de la începutul discuţiei
(R.G. 119).

Art. 122. Orice Francmason trebuie să se supună Deciziilor şi Hotărârilor Lojii din care face parte,
chiar şi când aceste decizii au fost luate în absenţa sa.

Art. 123. Orice Francmason poate cere reexaminarea unei decizii luată de Lojă.
Orice propunere respinsă de către Lojă nu poate fi prezentată din nou timp de trei luni.

CAPITOLUL XI

Iniţieri şi afilieri

Art. 124. Orice iniţiere sau afiliere este precedată de o cerere semnată de candidat şi contrasemnată
de trei Maeştri Masoni ai Lojii respective, indicând numele, prenumele, vârsta, locul de naştere,
calitatea şi domiciliul candidatului.
Dacă un Ucenic sau un Companion are o propunere de iniţiere sau afiliere de făcut, ea trebuie
semnată de trei Maeştri Masoni ai Lojii.
Candidatul furnizează cazierul său judiciar şi un CV pe care îl semnează şi certifică că este exact şi
complet.
El este avertizat că descoperirea unui neadevăr sau a unei omisiuni sau a unui fapt contrar onoarei
provoacă excluderea sa.

Art. 125. Nimeni nu poate deveni Francmason înainte de a împlini vârsta de 21 ani cu exepţia fiilor
de masoni care pot fi iniţiati după împlinirea vârstei de 18 ani.
Pentru a putea fi iniţiat candidatul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
• să creadă în Marele Arhitect al Universului şi în nemurirea sufletului;
• să fie bărbat liber şi de bune moravuri, să aibă o bună reputaţie şi purtări ireproşabile;
• să aibă mijloace onorabile de existenţă precum şi cultura şi aptitudinile necesare pentru a
înţelege şi aprofunda învăţăturile masonice;

25
 • să aibă un simţ deosebit al cinstei şi onoarei.

Art. 126. Este interzis oricărei Loji să facă iniţierea profanilor domiciliaţi în Orientul unei alte Loji
a Marii Loji Naţionale a României dacă Loja respectivă, consultată obligatoriu, se opune motivat.
În caz de contestaţie, Marele Consiliul ia o decizie finală.

Art. 127. Când Maestrul Venerabil făce cunoscută Lojii cererea de iniţiere, fără să spună numele
prezentatorilor, Loja deliberează luarea în considerare.
Dacă nu există opuneri, această luare în considerare este asimilată unui prim tur de scrutin favorabil
şi Maestrul Venerabil desemnează trei Fraţi pentru al verifica pe candidat. Dacă scrutinul este cerut
şi dacă nu obţine unanimitate de voturi, profanul este amânat un an (R.G. 176).
El va putea atunci să formuleze o nouă cerere către Lojă în aceeaşi termeni şi obligaţii ca cele
menţionate la articolele 124 şi 126 din Regulamentul General şi mai ales contra -semnătura a trei
Maeştri Masoni ai Lojii cu furnizarea unui cazier la zi.

Art. 128. Dacă primul tur de scrutin a fost favorabil, Fraţii anchetatorii desemnaţi fac fiecare un
raport scris pe care Maestrul Venerabil îl citeşte în Lojă fără a divulga numele autorilor. Semnătura
anchetatorilor este detaşată (tăiată) din rapoartele care sunt păstrate la dosarul celui interesat.
Membrii Lojii şi Fraţii vizitatori pot comunica Lojii informaţiile pe care le deţin despre candidat.
Apoi se trece la cel de-al doilea tur de scrutin. (R.G.119, 120).
Dacă scrutinul nu reuneşte unanimitatea de voturi, profanul este amânat un an (R.G. 176).
Maestrul Venerabil care va accepta o nouă cerere a candidatului va trebui să se asigure că sunt
îndeplinite condiţiile de a fi admis fixate la art. 124 şi 126 şi mai ales că trei Maeştri Masoni al Lojii
susţin din nou această candidatură.

Art. 129. Când scrutinul este favorabil, profanul este introdus în Templu pentru a fi interogat sub
Bandou, fie pe loc, fie în cursul unei Ţinute ulterioare. După această audiere, Maestrul Venerabil îl
face să acopere Templul şi se trece la al treilea tur de scrutin.
Profanul este admis dacă scrutinul reuneşte unanimitatea de voturi.

Art. 130. Dacă Profanul este respins îşi păstrează dreptul de a-şi prezenta candidatura unei alte Loji,
cu condiţia să nu ascundă respingerea care a suferit-o. (R.G. 131).

Art. 131. Nicio Lojă nu poate trece la o iniţiere dacă nu au trecut trei Ţinute de la propunere. Loja
trebuie imediat după primul scrutin să se informeze la Marele Secretariat dacă profanul nu a fost
refuzat de către o altă Lojă; alături de această cerere a profanului, contrasemnată de Maestrul
Venerabil, trebuie ataşat un extras al cazierului juridic şi o fotografie (R.G. 188). Oratorul Lojii
trebuie să urmărească executarea acestor activităţi, să ceară să se consemneze în Planşa de
Arhitectură şi, la nevoie, să se opună dacă nu este respectat algoritmul cerut de R.G. art 57.
Marele Consiliu poate refuza înmatricularea unui Profan care a ascuns faptul că a fost refuzat de o
altă Lojă sau care a fost iniţiat fără îndeplinirea formalităţilor enunţate în prezentul capitol.

Art. 132. Orice Frate al Marii Loji ce are cunoştinţă de vreun impediment în a primi un profan
trebuie să informeze Marele Consiliu prin Maestrul Venerabil al Lojii sale.
Marele Consiliu poate să suspende iniţierea unui profan şi să facă o nouă anchetă ale cărei rezultate
trebuie comunicate Lojii (R.G. 188). Marele Consiliu poate să se opună prin veto oricărei iniţieri,
afilieri, regularizari sau reintegrari. Maestrul Venerabil după obţinerea motivelor comunicate de
Marele Consiliu dacă e cazul, poate să-l aducă în faţa Marii Loji Naţionale a României.
Iniţierea şi afilierea sunt, în acest caz, suspendate până la decizia Marii Loji Naţionale a României.
Dacă motivele de amânare invocate de către Lojă sunt în opoziţie cu Declaraţia de Principii sau sunt
estimate ca fiind suficiente de către Marele Consiliu, acesta poate autoriza candidatul să se prezinte
în faţa unei alte Loji.

26
Art. 133. Nimeni nu poate fi iniţiat sau afiliat dacă nu a plătit Fratelui Trezorier suma obligaţiei
financiare fixată de către Loja (care nu trebuie să fie mai mare decât suma stabilită de Convent
(R.G. 69, 180, 181).

Art. 134. Neofiţii nu sunt datori Tezaurului Central decât Tezaurului Lojii cu obligaţia financiară
(taxa) de iniţiere.

Art. 135. Orice Frate dintr-o Lojă, fie prin iniţiere, fie prin afiliere, se angajează să îşi plătească
obligaţiile financiare, dacă nu este scutit de ele.

Art. 136. Orice iniţiere se face conform Ritualurilor în vigoare aprobate de Marea Lojă Naţională a
României (C., R.G. 100, 224).

Art. 137. Înainte de a fi introdus în Templu, în vederea iniţierii, profanul trebuie să-şi redacteze
Testamentul Filozofic şi să semneze Declaraţia de Principii a Marii Loji Naţionale a României,
ulterior fiind supus probelor simbolice tradiţionale.
Rapoartele anchetatorilor şi testamentul neofitului sunt incinerate în prezenţa noului Frate, în cursul
iniţierii sale.
Declaraţia sa semnată, detaşată din Testament, este trimisă Marele Consiliu în acelaşi timp cu
cererea de înmatriculare (R.G. 189).

Art. 138. O Lojă, la cererea unei alte Loji a Obedienţei poate, după ce a verificat ca toate
formalităţile să fie îndeplinite, să iniţieze un profan în numele şi prin delegaţia Lojii sale.
Cererea trebuie semnată de cele cinci Lumini ale Lojii delegătoare.
Iniţiatul nu poate fi consacrat decât de Maestrul Venerabil al Lojii delegătoare sa a reprezentantului
său.
Maestrul Venerabil al Lojii care a trecut la iniţiere proclamă noul Frate.

Art. 139. Iniţiaţii, afiliaţii sau regularizaţii, trebuie să depună jurământ pe cele trei Mari Lumini ale
Francmasoneriei şi să semneze obligaţia (Jurământul) de a se conforma Declaraţiei de Principii,
Constituţiei şi Regulamentului General al Marii Loji Naţionale a României, Decretelor Marelui
Consiliu precum şi Regulamentului Special al Lojii în care este iniţiat, afiliat sau regularizat (R.G.
17).
În acest sens, Lojile înmânează fiecărui nou iniţiat, fiecărui afiliat sau regularizat, un exemplar din
Constituţie, din Regulamentul General şi un exemplar din Regulamentul Special al Lojii (R.G. 223).

Art. 140. Exemplarul Constituţiei şi al Regulamentului General este livrat de Marele Secretariat al
Marii Loji Naţionale a României de îndată ce a primit avizul de iniţiere, afiliere sau regularizare.
El are pe prima pagină numele, prenumele şi data de primire la primul grad a titularului.
El este semnat de Maestrul Venerabil, de Orator şi de Secretar ştampilat sau are aplicat sigiliul
Lojii.
Loja trebuie să achite la Tezaurul Central preţul acestui exemplar (R.G. 181).

Art. 141. Orice cerere de afiliere trebuie înregistrată şi vizată în prealabil de Venerabilul Maestru al
Lojii de unde provine. Candidatul trebuie să justifice cu acte doveditoare că este în regulă faţă de
Tezaurul Lojii de origine; să indice, eventual motivele care l-au făcut să o părăsească şi să justifice
gradul pe care îl deţine, prin înmânarea Diplomei care, dacă este emisă de o altă Obedienţă, trebuie
trimisă Marelui Secretariat.
Prin intermediul Marelui Secretariat, Maestrul Venerabil se informează despre antecedentele
masonice ale candidatului. Dacă este membru activ al unei Loji a Marii Loji Naţionale a României

27
sau al unei Obedienţe recunoscute de aceasta, sau dacă este demisionar de mai puţin de trei luni,
informaţiile date de aceasta ar putea fi considerate ca fiind suficiente (R.G. 131, 188).
Ulterior se mai face un singur tur de scrutin, iar votul va fi exprimat de Maeştrii Masoni pentru
admitere cu unanimitate de voturi (R.G. 119, 120).

Art. 142. În luna în care se face iniţiere, afiliere sau regularizare, Lojă este obligată să informeze
Marele Consiliu despre acest lucru, cu scopul de a trece la înmatricularea şi să elibereze
documentele necesare noului primit. (R.G. 64, 189, 193).

CAPITOLUL XII

Măririle de salariu

Art. 143. Când un Ucenic a dobândit cunoştinţele necesare gradului el poate primi o mărire de
salariu şi poate fi primit la gradul de Companion. Ucenicul poate fi propus pentru a fi Companion
de către al Doilea Supraveghetor după cel puţin şase luni de ucenicie şi a fost prezent la cel puţin 6
Ţinute.
Prin derogare de la dispoziţiile de mai sus, Marele Maestru poate, în caz de urgenţă sau în interesul
M.L.N.A.R., să aprobe mărirea de salariu unui Ucenic la propunerea Venerabilului Maestru intrun
termen mai mic decât cel stipulat în aliniatul precedent.
Ucenicul nu ia cuvântul în Lojă decât dacă este invitat de către Maestrul Venerabil.

Art. 144. Companionul, când deţine o instruire masonică suficientă, poate fi ridicat la gradul de
Maestru.
Propunerea trebuie făcută de către Primul Supraveghetor după cel puţin şase luni de când este
Companion şi a fost prezent la cel puţin 6 Ţinute.
Prin derogare de la dispoziţiile de mai sus, Marele Maestru poate, în caz de urgenţă sau în interesul
M.L.N.A.R., să aprobe mărirea de salariu unui Companion la propunerea Venerabilului Maestru
intrun termen mai mic decât cel stipulat în aliniatul precedent.
Companionul poate lua cuvântul în Lojă dar nu participă la voturi.

Art. 145. Măririle de salariu la al doilea sau la al treilea Grad sunt dezbătute în Consiliul Maeştrilor
sau în Camera de Mijloc.
Ele sunt hotărâte cu majoritate simplă a Maeştrilor Masoni prezenţi la Ţinută.

Art. 146. Orice mărire de grad se face urmând Ritualurile în vigoare aprobate de Marea Lojă
Naţională a României (C. R.G. 100, 224).

Art. 147. În caz de urgenţă şi după îndeplinirea formalităţilor, mai ales cele stipulate de art. 143 şi
144, o Lojă poate, la cererea unei alte Loji să confere o mărire de grad în numele său.

Art. 148. Orice Francmason iniţiat la primul grad de către o Lojă, şi care face încă parte din ea,
poate primi mărire de salariu la gradele de Companion şi de Maestru Mason doar în această Lojă
sau prin delegaţie de la această Lojă. Metalele aparţin Lojii Mamă.

Art. 149. Dacă o Lojă de origine refuză o mărire de salariu Ucenicului său a Companionului afiliat
unei alte Loji, aceasta, după constatarea refuzului poate, la autorizarea Marelui Consiliu, să acorde
ea mărirea de salariu.
Dacă în urma schimbării Orientului (domiciliului) un Francmason a demisionat regulamentar din
Loja sa de origine, noua sa Lojă poate să-i acorde o mărire de salariu fără delegaţie, dar numai după
ce aceasta a cerut informaţii de la Loja Mamă.
În aceste două cazuri, metalele aparţin Lojii care acordă mărirea.
28
 CAPITOLUL XIII

Iniţieri în caz de forţă majoră

Art. 150. În zonele în care nu există Loji regulare, trei Maeştrii Francmasoni pot acorda, fără a
percepe cotizaţie, primul grad unui profan, dar făcându-l să semneze că îşi asumă obligaţia de a cere
regularizarea sa unei Loji a Marii Loji Naţionale a României.

Art. 151. O planşă redactată şi semnată de Fraţii care au făcut iniţierea, şi care trebuie să conţină
angajamentul făcut de profan, îi este dată pentru a-i servi drept titlu provizoriu (R.G. 198).

Art. 152. Iniţierea astfel acordată devine nulă dacă beneficiarul nu-şi îndeplineşte angajamentul în
cele trei luni după sosirea sa într-o Regiune Masonică în care se află o Lojă a Marii Loji Naţionale a
României.

Art. 153. Pentru ca regularizarea să fie completă, iniţiatul trebuie să se conformeze în plus, tuturor
legilor Marii Loji Naţionale a României şi Regulamentului Lojii care îl primeşte (R.G. 17, 139).

CAPTIOLUL XIV

Regularizarea

Art. 154. Oricine a fost iniţiat de o Lojă nerecunoscută, poate fi regularizat de o Lojă a Marii Loji
Naţionale a României dacă îndeplineşte condiţiile următoare:

1. dacă justifică primirea sa şi dacă face faţă obligaţiilor la care trebuie supus;
2. Dacă declară, prin cerere scrisă, că se angajează să se conformeze Constituţiei şi
Regulamentului General al Marii Loji Naţionale a României precum şi Regulamentului
Special al Lojii;
3. Dacă cererea sa este contrasemnată de trei Maeştrii Masoni ai Lojii.

Art. 155. Nu se poate face nicio regularizare decât după comunicarea cererii către Marele Consiliu,
în formă şi termenele prevăzute pentru cererile de iniţiere (R.G. art. 124 şi următoarele, art. 188).
Regularizarea este precedată de o anchetă făcută de trei Fraţi numiţi de către Maestrul Venerabil, ca
şi în cazul afilierii (R.G. 141, 142).
Loja decide cu privire la cererea de regularizare după citirea rapoartelor. Nu se face decât un singur
scrutin.
Regularizarea şi admiterea sunt pronunţate cu majoritate de 2/3 din Maeştrii Masoni prezenţi.
Cererile de regularizare sunt supuse, în aceleaşi condiţii ca şi cererile de iniţiere, cu drept de veto
din partea Marelui Consiliu (R.G. 132, 188).

29
Fratele regularizat trebuie să se angajeze prin jurământ să respecte Constituţia şi Regulamentul
General al Marii Loji Naţionale a României şi Regulamentul Special al Lojii (R.G. 139).

CAPITOLUL XV

Banchetele, sărbătorile masonice şi ceremoniile funebre

Art. 156. Lojile sărbătoresc printr-o Ţinută a Mesei sărbătoarea anuală a Solstiţiului de Iarnă şi cea
a Solstiţiului de Vară (C., R.G. 100, 217).
Lojile din Orientul Bucureşti şi din regiunea arondată lui trebuie să fie reprezentate la Ţinutele de
Solstiţiu ale Marii Loji Naţionale a României printr-o delegaţie specială.
În Orientele de Provincie din Regiunile Masonice respective aceste sărbători se pot ţine pe plan
local sau regional.

Art. 157. Lucrările din timpul Banchetului (Ţinută a Mesei) cer aceeaşi ordine ca şi Lucrările de
Lojă; Fraţii îţi ocupă poziţia lor, funcţiile şi sunt decoraţi corespunzător.

Art. 158. Toasturile obligatorii sunt următoarele:

1. Cea în cinstea ţării noastre România;
2. Cea în cinstea Marelui Maestru, a Membrilor Marelui Consiliu şi a Marii Loji Naţionale
a României;
3. Cea în cinstea Fraţilor vizitatori şi a Obedienţei lor;
4. Cea în cinstea Maestrului Venerabil;
5. Cea în cinstea Ofiţerilor Lojii;
6. Cea în cinstea noilor iniţiaţi;
7. Cea în cinstea tuturor Francmasonilor de pe cuprinsul pământului.

Art. 159. Pe timpul Lucrărilor de Banchet (Ţinuta a Mesei) se poate lua pauză, dar numai la bătaia
de ciocan a celui ce conduce Ţinuta. În acel moment Fraţii încetează Lucrările se aşează în poziţia
la Ordin, păstrând tăcerea. Lucrările se reiau la o nouă bătaie de ciocan a celui ce conduce Ţinuta.

Art. 160. În fiecare an, dacă e cazul, în Ţinuta care precede Sărbătoarea de Solstiţiu, Lojile
sărbătoresc, printr-o ceremonie funebră, memoria fraţilor trecuţi la Orientul Etern.

Art. 161. În cadrul Sărbătorilor Masonice albe sau de Adopţie, la care pot fi admişi profani, se
utilizează Ceremoniale speciale şi nu este folosit niciunul din termenii, formulele şi practicile
simbolice în uz în cadrul Ţinutelor şi Ceremoniilor Rituale.

Aceste Sărbători trebuie să facă obiectul unei autorizaţii speciale a Marelui Consiliu. Ele pot avea
loc, fie într-un templu nedecorat cu decoraţiile sale masonice, fie într-un local cu caracter profan.

Maestrul Venerabil şi Ofiţerii Lojii Organizatoare, Demnitarii M.L.N.A.R., Maeştrii Venerabili ai

Lojilor M.L.N.A.R. poartă colanul funcţiei lor.
Demnitarii, Maeştrii Venerabili ai Obedienţelor cu care M.L.N.A.R. au relaţii pot, dacă doresc, să
îşi poarte colanul şi se aşează la Orient.

30
Fraţii pot purta cordoanele gradelor lor dar nimeni nu poartă şorţul şi mănuşile.

CAPITOLUL XVI

Concedii, demisii şi reintegrări ale Francmasonilor

Secţiunea I
Concediile

Art. 162. Un concediu poate fi acordat de Lojă unui Frate care face o cerere scrisă şi care justifică
legal că este la zi cu plata cotizaţiei către Tezaurul Lojii.
Durata concediului nu poate depăşi un an. El poate fi reînnoit cel mult trei ani. După ce a trecut
acest interval Fratele este considerat demisionar.
Art. 163. Concediul nu scuteşte pe Fratele în cauză de plătirea cotizaţiilor decât dacă Lojă a acordat
expres scutirea totală sau parţială.
Pentru Fraţii în concediu se plăteşte cotizaţie de către Loja la Tezaurul Marii Loji Naţionale a
României( R.G. 27, 180).

Secţiunea II
Demisiile

Art. 164. Orice intenţie a unui Frate de a demisiona trebuie exprimată în scris Maestrului Venerabil
care la rândul lui informează imediat Loja despre acest lucru.
Loja poate delega o Comisie să ia legătura cu fratele care şi-a dat demisia pentru a afla motivele şi
dacă acesta nu se răzgândeşte.
Demisia poate fi acceptată de către Lojă dacă Fratele în cauză nu se află în una din situaţiile
următoare:
• dacă nu este la zi faţă de Tezaurul Lojii, demisia sa nu poate fi acceptată şi se iau măsuri
împotriva lui, cu scopul de a-l radia. La fel se procedează dacă are şi alte datorii faţă de Lojă
(R,G, 169);
• orice Maestru Venerabil, informat despre datoriile unui Frate care şi-a dat demisia trebuie să
respingă acceptarea demisiei şi să sesizeze Comitetul de Conciliere şi Decizie în termenul
prevăzut de articolul 238. Demisia nu va putea fi luată în considerare decât după ce Justiţia
Masonică a hotărât definitiv pentru acest Frate cu privire la obiecţiunile ce-i erau aduse, sau
a pronunţat împotriva lui o sancţiune alta în afară de radiere.

Art. 165. Orice Frate care a părăsit domiciliul declarat mai mult de 6 luni şi nu a făcut cunoscută
nouă sa adresă, poate fi considerat ca şi demisionar şi radiat din Registrul Matricol al Lojii.
Această măsură trebuie precedată de trimiterea unei scrisori recomandate, cu confirmare de primire,
la ultimul domiciliu cunoscut.

Secţiunea III

31
 Reintegrarea

Art. 166. Un Frate radiat pentru neplată poate fi reintegrat după ce şi-a achitat datoriile faţă de Lojă
(R.G. 171).
Un frate demisionar poate fi reintegrat dacă face o cerere.
Orice cerere de reintegrare poate fi luată imediat în considerare dacă este semnată de trei Maeştrii
Masoni ai Lojii. Dacă cererea este făcută, Maestrul Venerabil desemnează trei Fraţi pentru
verificarea Fratelui în cauză şi se procedează ca şi în cazul unei afilieri (R.G. 132, 139, 141, 142,
188).
Dacă Fratele în cauză nu se mai află în neregularitate se poate decide reintegrarea de către Lojă
(reintegrare trebuie transmisă Marelui Consiliu în luna respectivă) (R.G. 189).
Un frate exclus prin decizia Justiţiei masonice sau decăzut din drepturile sale conform art. 35 şi 36
din Regulamentul General, nu poate face obiectul unei reintegrări decât după ce i-a fost ridicată
sancţiunea de către Marea Lojă Naţionala a României (C., R.G. 230).

CAPITOLUL XVII

Titlul de Onoare

Art. 167. Lojile pot să confere Titlul De Onoare acelor Fraţi care au avut o activitate deosebită în
sprijinul Masoneriei Universale a Marii Loji Naţionale a României şi a Lojii din care fac parte.
• Primului Maestru Venerabil al unei Loji la terminarea mandatului său, i se acordă de către
Maestru Venerabil nou ales Titlul de Maestru Venerabil de Onoare a Lojii imediat după
investire.
Membrii onorifici păstrează toate drepturile masonice.
Ei pot fi scutiţi de obligaţia de asiduitate şi pot fi scutiţi şi de plata cotizaţiilor (R.G. 167 bis).

Art. 167 bis. Lojile pot exonera cotizaţiile membrilor lor onorifici. În acest caz, datoriile faţă de
Tezaurul Central sunt preluate de către Lojă, doar dacă Marele Consiliu nu o scuteşte prin decizie
motivată dată în urma anchetei Pro Marelui Maestru şi cu avizul Marelui Trezorier şi al Marelui
Ospitalier.

CAPITOLUL XVIII

Membrii Lojii care şi-au încetat Lucrările

Art. 168. Singurii Francmasoni regulari ai Marii Loji Naţionale a României, sunt membrii activi şi
Membrii ai Lojilor Obedienţei (C., R.G. 167 şi 175).
Membrii unei Loji care şi-a încetat sau suspendat Lucrările din orice cauză, trebuie, într-un interval
de 6 luni, să ceară admiterea lor într-o altă Lojă a Obedienţei, sub sancţiunea de a-şi pierde calitatea
masonică (R.G. 37 şi 1724).

CAPITOLUL XIX

32
 Neplata cotizaţiilor – Radierea

Art. 169. Neplata datoriilor poate atrage radierea Fratelui în culpă.

După trei luni de întârziere a cotizaţiilor sau a altor datorii, Maestrul Venerabil adresează prin
intermediul Trezorierului, la interval de o lună, Fratelui care a întârziat, două scrisori recomandate
cu confirmare de primire, invitându-l să îşi regleze situaţia faţă de Tezaurul Lojii, amintindu-i
consecinţele care ar urma refuzului său de a intra în legalitate. Dacă Fratele astfel avertizat nu se
achita de datorii în luna care urmează celui de-al doilea avertisment, radierea sa poate fi pusă în
aplicare de către Lojă.
De îndată ce o Lojă pune în aplicare o hotărâre de radiere din motiv de neplată a cotizaţiilor sau a
altor datorii, Fratele Secretar trebuie imediat să-l informeze pe cel în cauză şi să notifice Marele
Secretariat al Marii Loji Naţionale a României.
Orice Frate care este radiat şi se simte neîndreptăţit poate face recurs adresându-se Marelui
Consiliu.

Art. 170. La fel, suspendarea prin decizia Justiţiei Masonice antrenează de facto suspendarea din
Obedienţă (R.G. art. 250).

Art. 171. Fratele radiat din motiv de neplată nu poate fi admis nici prin afiliere, nici prin
regularizare, într-o altă Lojă.

CAPITOLUL XX

Neregularitatea Lojilor

Art. 1721. Marele Consiliu poate declara Lojiile neregulare în următoarele situaţii:
a) Pe cele care, timp de 3 luni, au încetat să corespondeze cu Marele Consiliu sau nu şi-au plătit
contribuţiile, precum şi pe cele care nu au făcut alegeri conform R.G.;
b). Pe cele care afiliază Fraţi neregulari;
c) Pe cele care, cu bună ştiinţă, păstrează în cadrul lor Fraţi neregulari (R.G. 35, 36, 175, 177);
d) Pe cele care, voluntar, încalcă Constituţia, Regulamentele Generale, Declaraţia de Principii,
Legile, Decretele şi Ritualurile Marii Loji Naţionale a României (R.G. 196 şi 197).

Art.1722. Când o Lojă se află într-una din situaţiile enumerate mai sus, Marele Consiliu, după ce a
efectuat toate investigaţiile utile, trebuie să notifice Loja pentru a înceta neregularitatea într-un
interval care nu poate fi mai mic dar nici mai mare de trei luni (R.G. 214, 215).
Dacă în acest interval se consideră că această neregularitate aduce prejudicii M.L.N.A.R., Marele
Consiliu poate, ca şi precauţie, să decidă suspendarea lucrărilor acestei Loji de către Pro Marele
Maestru, concomitent cu această notificare.
Această decizie de stabilire a datei de suspendare trebuie notificată Lojii printro scrisoare
recomandată cu confirmare de primire.
Dacă Loja nu respectă această notificare, Marelui Consiliu o poate declara neregulară printr-o
decizie motivată.
Această decizie trebuie notificată printro scrisoare recomandată cu confirmare de primire către Loja
sancţionată, care dispune ca şi termen de o lună pentru a face apel în faţa Marii Loji Naţionale a
României.
Apelul trebuie semnat de Maestrul Venerabil, contrasemnat de Secretar şi de Oratorul Lojii şi
adresat prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire Marelui Secretariat al Marii Loji
Naţionale a României.
Apelul este suspensiv (suspendă punerea în execuţie).
33
Marele Orator al Marii Loji Naţionale a României acţionează în calitate de procuror.
Maestrul Venerabil al Lojii apelante, sau delegatul său, trebuie să aibă ultimul cuvântul.
După încheierea dezbaterilor, Marea Lojă deliberează fără întrerupere şi cu uşile închise/în secret,
exceptând prezenţa Marelui Orator care a solicitat şi a Delegaţilor Lojii interesate. Marea Lojă dă
hotărârea în şedinţă publică.
Această decizie este executorie de îndată ce a fost pronunţată şi nu este susceptibilă de nici un
recurs.

Art. 1723. O lojă proclamată neregulară este desfinţată de drept, membrii săi sunt de facto
neregulari şi decăzuţi din drepturile lor masonice (R.G. 35).

Art. 1724. Acei Fraţi ai Lojii care nu au nicio responsabilitate faţă de starea de neregularitate a
Lojii, pot cere să fie exoneraţi de această decădere. Marele Consiliu decide asupra acestei cereri,
printro decizie motivată, notificată celor interesaţi printro scrisoare recomandată.
Fraţii exoneraţi de decădere dispun de 6 luni de la notificarea care le este făcută pentru a cere
admiterea lor într-o altă lojă a Obedienţei.
Dacă acest răgaz a trecut, ei sunt consideraţi demisionari.

TITLUL II

ADMINISTRAREA CENTRALĂ A OBEDIENŢEI

CAPITOLUL I

Secţiunea I

Marele Consiliu al Marii Loji Naţionale a României

Art. 173. Marele Consiliu al Marii Loji Naţionale a României administrează Obedienţa în ceea ce
priveşte prevederile Constituţionale, (C.).
Orice articol, corespondenţă şi comunicare privind Obedienţa sunt adresate Marii Loji Naţionale a
României, la adresa sediului său. Marele Secretar le înregistrează şi rezolvă problemele de ordin
administrativ.
Celelalte sunt transmise Marilor Ofiţeri competenţi sau Marelui Consiliu (C., R.G. 186 şi
următoarele).

Art. 174. Marele Consiliu emite, când constată legalitatea tuturor activităţilor şi documentelor:
Decretul şi Patenta de Constituire a Lojilor, titlurile şi diplomele Fraţilor, şi în general toate actele
oficiale ale Obedienţei (R.G. 181).

Art. 175. La Marele Consiliu este ţinut un Registru Matricol General în care este înscris, în ordinea
datelor, numele, prenumele, profesia şi domiciliul Fraţilor iniţiaţi regulamentar de Loji.
Orice iniţiat nedeclarat de către o Lojă şi neînscris în Registru Matricol General, este considerat
neregular (R.G. 168).
Independent de acest Registru Matricol General, Marele Consiliu păstrează, un dosar pentru fiecare
Lojă, unde se ţine corespondenţa Lojii prin care se cere înmatricularea Fraţilor şi care este opozabil
Registrului.

34
Art. 176. Lojile trebuie să înştiinţeze printro adresă Marele Consiliu despre profanii amânaţi sau
refuzaţi, indicând motivele amânării sau ale refuzului, (R.G. 127, 128, 130).
Marele Secretariat are sarcina să ţină un Registru cu aceste comunicări.

Art. 177. Numele şi prenumele Fraţilor ce au făcut obiectul unei măsuri disciplinare sau al unei
excluderi sunt înscrise întrun Registru Special care se găseşte la Marele Secretariat.

Art. 178. Corespondenţa şi orice adresă a Marelui Consiliu către Loji este adresată Maestrului
Venerabil al Lojii respective, care este singurul responsabil să le primească şi să urmărească
rezolvarea lor, dacă nu există o delegaţie provizorie special dată de Marele Consiliu în acest sens:
Primului Supraveghetor, Secretarului sau Trezorierului, şi oficial notificată de către Marele
Consiliu.
Delegaţilor le sunt adresate personal, planşele de convocare la reuniunile Marii Loji Naţionale a
României (R.G. 228), propunerile de buget pentru anul următor şi a raportului pentru exerciţiul
financiar încheiat (R.G. 182), buletinul interior al Marii Loji Naţionale a României (R.G. 222),
raportul lucrărilor Conventului (R.G. 233), proiectul de modificare a Constituţiei şi a
Regulamentului General (R.G. 283) şi a adreselor pe care Marele Maestru le adresează Lojilor
privind viaţa Obedienţei. Aceştia trebuie să le prezinte în Ţinuta Lojii imediat următoare după ce le-
au primit.
Trimiterile de documente Lojilor şi Delegaţiilor trebuie să se facă în aşa fel încât să respecte
confidenţialitatea celor transmise.

Secţiunea II
Tezaurul Central

Art. 179. Se constituie din:

a) drepturile de Constituire a Lojilor;
b) cotizaţiile anuale ale Lojilor;
c) taxele de înmatriculare şi de creştere a salariilor;
d) suma documentelor (imprimatelor) livrate Lojilor;
e) donaţii voluntare.

Art. 180. Cotizaţiile anuale care revin Lojilor sunt plătibile semestrial şi în avans; celelalte obligaţii
financiare (ex.: sporuri de salar, etc. ) trebuie plătite trimestrial pentru trimestrul încheiat (R.G. 27).
Excepţie de la această dispoziţie nu se poate face decât în caz de forţă majoră şi la autorizarea
expresă a Marii Loji Naţionale a României.

Art. 181. Obligatiile financiare ale Lojilor Marii Loji Naţionale a României, pentru fiecare membru
activ, sunt fixate după cum urmează:
1. Obligaţii financiare anuale:
a) cotizaţie:
Fiecare Lojă este datoare Marii Loji Naţionale a României, pentru fiecare dintre membrii
săi, cu o taxă fixată de Convent.
b) Chirie (dacă este cazul):
Fiecare Lojă care se reuneşte întro locaţie a Marii Loji Naţionale a României este
datoare faţă de ea, pentru fiecare membru, cu o chirie fixată de Convent.
Aceste cotizaţii şi eventual chirii sunt centralizate de Marele Trezorier.
2. Obligaţii financiare diverse.
Lojile plătesc în cuantumul stabilit pentru:
a) Patenta de constituire a Loji simbolice;

35
 b) Exemplarele din Constituţie, Regulament General şi Ritualurile celor Trei Grade
solicitate de Lojă;
c) Formularul:
• Patententei de constituire a Loji simbolice.
d) Creşterea de grad:
La gradul de Companion,
La gradul de Maestru.
e) Regularizarea:
La grad de Ucenic,
La grad de Companion,
La grad de Maestru.
f) Dreptul de reintegrare conform tarifelelor stabilite.

Secţiunea III
Contabilitatea, Fondurile şi Plăţile

Art. 182. Contabilitatea este ţinută în partidă dublă, sub conducerea Marelui Trezorier.
Fiecare Lojă este obligată să îşi deschidă un cont prin care va face plăţile către Marea Lojă
Naţională a României. Lojă este obligată să prezinte situaţia plăţilor ori de câte ori îi este solicitată
de către Marele Trezorier.
Situaţia Tezaurului este comunicată în fiecare lună Marelui Consiliu de către Marele Trezorier.
Marele Trezorier prezintă în timp util Marelui Consiliu pentru a fi adresate Lojilor:
• după avizul Comisiei de Convent pentru Controlul Finanţelor şi la o lună înainte de
Conventul din Octombrie: Propunerile bugetare pentru anul ce urmează (C.);
• cu o lună înainte de Conventul din Aprilie: Raportul anului financiar închis pe 31 decembrie
a anului precedent, certificat de Comisarul conturilor (cel însărcinat) şi verificat de Comisia
de Cenzori, al cărui raport este anexat acestor documente (C., R.G. 228).
Cei care deţin funcţii de control este obligatoriu să nu deţină drept de semnătură pentru actele de
contabilitate (funcţiile fiind incompatibile).

Art. 183. Toate fondurile, valorile şi titlurile Marii Loji Naţionale a României sunt depuse într-un
cont curent agreat (votat) de Marele Consiliu.
Toate veniturile trimise Tezaurului Central trebuie dovedite de Loja prin documentul de depunere
(pentru Loja) iar M.L.N.A.R. prin Marele Trezorier face dovada primirii prin documentul pe care îl
solicită băncii unde M.L.N.A.R. are deschis contul pe care trebuie să fie trecut Depunătorul.
Marele Trezorier gestionează fondurile disponibile, conform deciziilor Marelui Consiliu.
Situaţia financiară este verificată o dată pe trimestru de cel puţin trei membri ai Marelui Consiliu
special desemnaţi, în fiecare an, în acest sens.
Fondurile depuse în contul curent nu pot fi retrase decât cu ajutorul documentelor specifice semnate
de doi din cei trei Mari Ofiţeri a căror semnătură este autorizată, şi anume Marele Maestru, Marele
Secretar şi Marele Trezorier.
Prin derogare de la această regulă şi pentru a facilita gestiunea serviciilor specializate, precum
Serviciul de Construcţii şi lucrări, sunt autorizate programarea şi plata cheltuielii cu o sumă mai
mică de...... (este stabilită de Convent).
Prin derogare de la această regulă de programare de către Marele Secretar şi de plată de către
Marele Trezorier, este autorizată plata directă în limita fixată mai sus, a cheltuielilor referitoare la
funcţionarea Serviciului de Construcţii şi Lucrări sau a altor servicii specializate (când va fi cazul)
la iniţiativa Preşedintelui Serviciului respectiv.
Cheltuielile cu personalul cu corespondenţa cu chiriile şi impozitele datorate statului, precum şi
cheltuielile mai mici de......(este stabilită de Convent), pot fi achitate direct de Marele Trezorier.
Toate celelalte cheltuieli duc la emiterea unui cec nominativ.

36
Art. 184. Marele Trezorier este responsabil cu asigurarea recuperărilor, în timp util, a sumelor
datorate şi cu adresarea, dacă a e cazul a rechemărilor Lojilor care întârzie cu plăţile.

Secţiunea IV
Resursele Ospitaliere

Art. 185. Produsele colectelor strânse de către Marele Consiliu, de Marea Lojă Naţională a
României, precum şi ofrandele (donaţiile) particulare, sunt centralizate şi gestionate de Marele
Ospitalier (le gestionează în condiţiile stabilite de Convent). El prezintă un Raport Anual despre
destinaţia acestora şi îl prezintă Conventului.

Secţiunea V
Obligaţiile Lojilor
faţă de Marea Lojă Naţională a României

Art. 186. Lojile trebuie să îşi îndeplinească faţă de Marea Lojă Naţională a României, toate
obligaţiile stabilite în prezentul Regulament General, (vezi titlul 1).

Art. 187. La începutul fiecărui semestru (între 10-20 Ianuarie şi între 01-10 Iulie), Lojile plătesc la
Tezaurul Central al Marii Loji Naţionale a României suma datorată pentru semestrul respectiv (R.G.
27, 180 şi 181).

Art. 188. De îndată ce o Lojă a primit o cerere de iniţiere, de afiliere, de reintegrare sau de
regularizare, ea adresează Marelui Consiliu o notificare (adresă), (R.G. 131, 141, 155, 166).
Ea nu poate efectua admiterea unui nou membru înainte de a fi primit aprobarea Marelui Consiliu,
(R.G. 131, 132).

Art. 189. De îndată ce o Lojă procedează la primirea unui nou membru, îl înscrie în Registru
Matricol, specificând: numele, prenumele, calitatea, data şi locul naşterii, domiciliul, îi dă număr de
ordine în Registru Matricol şi notifică (trimite o adresă) imediat Marelui Consiliu.

Art. 190. Când Loja acordă o mărire de salariu, ea informează Marele Consiliu printro adresă.
(termen 7 zile)

Art. 191. Taxele stabilite pentru iniţiere, afiliere, integrare, regularizare şi măririle de salarii trebuie
plătite pe loc (R.G. 180, 181).

Art, 192. Titlurile şi diplomele eliberate Fraţilor de către Marele Consiliu trebuie să fie
contrasemnate de cele 5 Lumini ale Lojii şi ştampilate înainte de a fi trimise sau înmânate
destinatarilor care trebuie să semneze de primirea lor.

Art. 193. Când o Lojă procedează la afilierea unui Frate care vine de la o altă Obedienţă, trebuie să
trimită Marelui Consiliu documentele pe care acesta le deţine, pentru a-i fi înmânate noi documente
de către Marele Consiliu. Această adresă însoţită de documentele respective trebuie însoţită şi de
taxele stabilite pentru afiliere (R.G. 180, 181).

37
 Art. 194. În fiecare an, după alegerile Ofiţerilor, cel mai târziu pe 25 iulie, Lojile trebuie să trimită
Marelui Consiliu, Tabelul cu Ofiţerii lor, textul Jurământului făcut în faţa Marii Loji Naţionale a
României de către Maestrul Venerabil, semnat de acesta, tabelul cu Delegaţii Juridici şi tabelul cu
Delegaţii Lojii.
Imprimatele necesare întocmirii acestor documente sunt trimise Lojilor în timp util de către Marele
Secretariat.
Dacă, în cursul anului Loja înlocuieşte un Ofiţer, trebuie anunţat printro adresa Marele Consiliu.
(R.G. 85).Termen 7 zile

Art. 195. În fiecare an, Lojile primesc de la Marele Secretariat tabelul cu membrii lor (în luna
Mai). Ele trebuie să-l retrimită într-un interval de o lună cel târziu până pe 25 Iulie cu eventualele
modificări.
Acest Tabel stă la baza numărului de Delegaţi la care Lojă are dreptul în noul an masonic
(Septembrie-Iunie, acesta fiind opozabil şi tabelului cu Delegaţii Lojii) şi totodată numărul
membrilor pentru care plăteşte cotizaţie în lunile iulie şi august din anul respectiv.
Imprimatele prevăzute de prezentul articol sunt trimise din oficiu de Marele Consiliu în timp util
(luna Mai).

Art. 196. Lojile care primesc de la Marele Consiliu, notificarea unui Decret sau a unei Hotărâri care
le priveşte, trebuie să confirme primirea în termen de 7 zile. Ele trebuie să îndeplinească în termen
de o lună cererea Marelui Consiliu.
Dacă acest termen a trecut, li se poate adresa o nouă adresă, recomandată, cu confirmare de primire.
Loja care continuă să păstreze tăcerea este pasibilă de neregularitate (R.G. 1721 şi 1722).

Art. 196 bis. Orice expediere, corespondenţă şi comunicare privind Obedienţa sunt adresate doar
Marii Loji Naţionale a României, la adresa sediului său şi în atenţia Marelui Secretariat. Ele nu pot
proveni decât de la Maestru Venerabil sau de la Fratele Secretar care acţionează la ordinul
Maestrului Venerabil.
Totuşi, orice Ofiţer va putea să se adreseze direct Marelui Ofiţer care corespunde responsabilităţii
sale. Totalitatea acestor expedieri este întotdeauna însoţită de o copie adresată Fratelui Pro Mare
Maestru.

Secţiunea VI
Sancţiuni pentru nerespectarea prevederilor Regulamentului General

Art. 197. Orice Lojă care nu reuşeşte să îndeplinească prevederile prezentului Regulament General,
este somată de către Marele Consiliu să între în legalitate. Dacă nu intră în legalitate în interval de
trei luni, ea poate fi declarată neregulară (R.G. 1722)

Secţiunea VII
Titlurile masonice

Art. 198. Orice Francmason al Obedienţei trebuie să aibă un titlu emis de Marele Consiliu, semnat
de Ofiţeri Lojii (cele cinci Lumini) şi ştampilat de Lojă (R.G. 192).
Nicio Lojă, nici un Venerabil sau Ofiţer, nici un Francmason nu poate emite titluri masonice nici
certificate destinate a le înlocui (R.G. 151). Orice document de această natură trebuie reţinut de
Loja căreia îi este prezentată şi trimisă Marelui Secretariat.
Titlul provizoriu emis în condiţiile art 150 („O planşă redactată şi semnată de Fraţii care au făcut
iniţierea, şi care trebuie să conţină angajamentul făcut de profan, îi este dată pentru a-i servi drept

38
titlu provizoriu”) poate sta la baza cererii de Regularizare intro Lojă din cadrul Obedienţei urmând
prezentul Regulament General.

Secţiunea VIII
Solidaritatea
(Constituirea şi Funcţionarea unei Asociaţii
Umanitare la nivelul M.L.N.A.R.)

Art. 199. A. În cazul constituirii unei astfel de Asociaţii Umanitare ea poate funcţiona doar în
condiţiile stabilite de prezentul regulament conform: art. 199 B. la art. 209.

Art. 199. B. Se poate forma, între toţi membrii Marii Loji Naţionale a României, o Asociaţie cu
caracter de solidaritate numită „Ajutorul Frăţesc” având sediul în localurile Lojiilor membre
M.L.N.A.R., având secţiuni specializate ca: naştere, copilărie, adolescenţă, într-ajutor, bătrâneţe,
deces, etc., având în plus posibilitatea de a creea noi ramuri, regionale sau naţionale, permanente
sau temporare, în funcţie de nevoi sau de împrejurări.

Art. 200. Asociaţia astfel creată poate funcţiona în favoarea fraţilor Marii Loji Naţionale a
României şi a familiilor lor. Totodată, prin aceste secţiuni sau prin fondurile sale, Asociaţia poate
participa la orice activitate de ordin social, fie rezervată doar Francmasonilor sau familiei lor, fie în
favoarea victimelor calamităţilor.

Art. 201. Această Asociaţie poate fi constituită doar în condiţiile Legii din România care
reglementează astfel de activităţi respectiv - Persoana juridică romană de drept privat, non-profit,
neguvernamentală şi apolitică organizată în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului
nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, precum şi ale normelor imperative din legislaţia
română în vigoare.

Art. 202. Toţi fraţii care aparţin Marii Loji Naţionale a României pot cotiza la Asociaţia „Ajutorul
Frăţesc”. Cotizaţiile sunt fixate de Convent, centralizate şi trecute sub controlul Marelui Consiliu şi
al organelor de conducere ale Marii Loji Naţionale a României.

Art. 203. Asociaţia „Ajutorul Frăţesc” în cazul înfiinţării ei este administrată de un Consiliu
Director care este organul executiv de conducere al Asociaţiei şi este compus din 7 membri, aleşi
pentru o perioadă de trei ani de Adunarea Generală a Asociaţiei dintre membrii ei şi care conduc
Asociaţia între Adunările Generale.

Art. 204. Înainte de Adunarea Generală anuală a Asociaţiei, Marele Consiliu propune ca şi
candidaţi în Consiliul Director al Asociaţiei „Ajutorul Frăţesc” numărul de membri ai Marelui
Consiliu necesar pentru a asigura prezenţa constantă a cel puţin 4 dintre aceştia dar obligatoriu să
fie membrii ai aceste Asociaţii.

Art. 205. În caz de post vacant al unuia sau mai multe locuri în Consiliu Director, acesta trece la
completarea lui în forma provizorie. La prima Adunare Generală se procedează la completarea lui
prin alegeri. Membrii cărora li se termină mandatul sunt reeligibili.

Art. 206. Consiliul Director prezintă un Raport despre funcţionarea Asociaţiei în fiecare an
Adunării Generale a Asociaţiei care urmează imediat după Lucrările Conventului din luna Aprilie.

Art. 207. Secţiunile Specializate sau Regionale, permanente sau temporare sunt administrate de
Fraţi care aparţin Marii Loji Naţionale a României (R.G. 199 B).

39
Art. 208. Asociatia „ Ajutorul Frăţesc” dispune, în spaţiul destinat Marelui Secretariat al Marii
Loji Naţionale a României, de cel puţin un birou necesar activităţii sale specifice.

Art. 209. Statutul Asociaţiei trebuie aprobat de Convent iar Regulamentul interior al Consiliului
Director al Asociaţiei este elaborat de acesta şi aprobat de Marele Consiliu.

Secţiunea IX
Documente masonice oficiale

Art. 210. Toate documentele adresate de Loji către Marele Consiliu trebuie să conţină, (altfel va fi
aplicată sancţiunea de nulitate), semnăturile Maestrului Venerabil, a Oratorului şi a Secretarului, să
fie ştampilate şi redactate pe hârtie cu antetul Lojii.

Art. 211. Toate planşele scrise şi toate documentele masonice oricare ar fi subiectul, trebuie să fie
totdeauna precedate de formula:

Întru Gloria Marelui Arhitect al Universului

FRANCMASONI DE RIT SCOŢIAN ANTIC ŞI ACCEPTAT
În Numele şi sub Auspiciile
Marii Loji Naţionale a României
LIBERTATE – EGALITATE - FRATERNITATE
(numele Lojii şi numărul său)

Abrevierile urmate de puncte simbolice trebuie să fie utilizate cu cea mai mare moderaţie şi doar
pentru cuvintele esenţial masonice.

CAPITOLUL II

Inspecţia Lojilor şi atribuţiile Pro Marilor Maeştri

Art. 212. În fiecare an, Marele Consiliu îşi repartizează Lojile între membrii săi.(dacă se consideră
că Pro Marele Maestru de Regiune nu face faţa numărului de Loji ele pot fi repartizate şi altui
membru al Marelui Consiliu care va fi Adjunctul său Adjuncţii acestuia în executarea acestor
sarcini)
Pro Marele Maestru are ca sarcină esenţială să vegheze la regularitatea şi bună funcţionare a Lojilor
din Regiunea sa.

Art. 213. În timpul vizitei sale la începutul anului masonic, cu ocazia instalării Colegiului
Ofiţerilor, Pro Marele Maestru în cadrul Lojii reunite în Ţinuta are obligaţia să ceară:
• raportul anual al Fratelui Orator despre lucrările anului trecut;
• raportul Fratelui Trezorier;
• raportul moral şi financiar al Fratelui Ospitalier;
Solicită:
• să se citească Planşa de Arhitectură a Ţinutei Alegerilor de către Fratele Secretar.

40
După ce a obţinut confirmarea, de la Maeştrii Masoni ai Lojii, a alegerii regulare a Maestrului
Venerabil, îi cere acestuia să depună jurământul şi îl instalează ritualic în funcţia sa (R.G. 85). Cu
ocazia fiecărei vizite în cadrul unei Loji, Pro Marele Maestru (sau membru al Marelui Consiliu
desemnat) întocmeşte un raport pe care-l înaintează Marelui Secretariat.
La fel va fi şi în ipoteza unei instalări a Maestrului Venerabil în urma unei alegeri parţiale
intervenită în cursul anului.

Art. 214. În caz de neînţelegeri, de funcţionare defectuoasă sau de indisciplină prelungită în cadrul
Lojii, Marele Consiliu poate desemna dintre membrii săi un responsabil cu misiune specială.

Art. 215. Pro Marele Maestru (sau membru al Marelui Consiliu desemnat) sau Responsabilul cu
misiunea specială (vezi art 214 din R.G.) are dreptul de a inspecta toate documentele şi conturile
Lojii şi, să consemneze observaţiile sale care vor fi aduse la cunoştinţa Marelui Consiliu că acesta
să poată lua o decizie în cunostiinta de cauză.

CAPITOLUL III

Cuvântul de semestru

Art. 216. La fiecare perioadă de solstiţiu, Marele Consiliu transmite tuturor Lojilor Obedienţei
Cuvântul de Semestru care va trebui să intre în uz de la 1 ianuarie până pe 30 iunie şi de la 1 iulie
până la 31 decembrie.

Art. 217. Orice Francmason regular al Obedienţei trebuie să posede Cuvântul de Semestru.
Cuvântul de Semestru nu poate fi comunicat decât membrilor regulari ai Loji (R.G. 168).
Cuvântul de Semestru este trimis sigilat membrilor Marelui Consiliu ai Mării Loji Naţionale a
României şi Maeştrilor Venerabili ai Lojilor. Adresa care-l conţine nu poate fi deschisă decât în
timpul Ţinutei în cursul căreia este comunicat, ulterior adresa este arsă.
La fiecare din cele două Sărbători de Solstiţiu al anului masonic sau la Ţinutele solemne
corespunzătoare, membrii Lojii primesc Cuvântul de Semestru în lanţul de unire, format cu acest
scop, în mijlocul Templului.
Fraţii absenţi în timpul comunicării Cuvântului de Semestru îl primesc de la Maestrul Venerabil la
prima Ţinută la care sunt prezenţi.

CAPITOLUL IV

Anunţarea radierilor

Art. 218. Numele şi titlurile tuturor Fraţilor radiaţi pentru neplată sunt comunicate confidenţial în
fiecare semestru Maeştrilor Venerabili (R.G. 169).
Lista Fraţilor decăzuţi prin aplicarea articolelor 35, 36, şi 1723 din prezentul Regulament General, şi
lista Fraţilor suspendaţi prin hotărârea Justiţiei Masonice, sunt comunicate în fiecare semestru
Maeştrilor Venerabili şi afişata la sediul Marelui Secretariat.

Lista Fraţilor radiaţi prin decizie definitivă a Justiţiei Masonice (C.C.D., Juriul Fratern) va fi
întocmita în fiecare semestru şi transmisă Maeştrilor Venerabili cu numele Lojii şi a Orientului
pentru a fi obligatoriu anunţata în Ţinuta Lojii şi va fi afişata la sediul Marelui Secretariat.

41
 CAPITOLUL V

Adopţia

Art. 219. Adopţia masonică este prezentarea în Lojă a descendenţilor în vârstă de cel puţin 14 ani al
unui membru activ şi de cel puţin 16 ani al unui membru onorific al Lojii. Este angajamentul luat de
către Lojă de a supraveghea aceşti copii, de a-i proteja, de a-i ghida şi de a-i ajuta.
Fratele care doreşte să adopte un copil, depune o cerere în Sacul de Propuneri; aceasta este
înregistrată în procesul verbal şi trimisă spre examinare Consiliului de Administraţie a Lojii care,
dacă îl aprobă, cere acordul Lojii.

Art. 220. Când propunerea este aprobată, Loja numeşte o Comisie formată din trei Fraţi
responsabili, să o informeze pe mama copilului despre cererea făcută şi să primească (dacă este de
acord) consimţământul ei.

Art. 221. Adopţia este făcută în cursul unei Ţinute Albe organizată de Lojă care trebuie să
primească solemn copii adoptaţi şi pe părinţii lor (R.G. 19 şi 161).

CAPITOLUL VI

Raportul Lucrărilor, Anuarul şi diversele imprimate şi tipărituri

Art. 222. Marele Consiliu publică periodic un Buletin a Lucrărilor Marii Loji Naţionale a României
cu Decretele, Hotărârile şi Deciziile Marelui Consiliu, Sărbătorile şi Ceremoniilor Obedienţei. Orice
Maestru Mason al unei Loji a Marii Loji Naţionale a României poate face un abonament la acest
Buletin prin intermediul Maestrului Venerabil al Lojii de care aparţine.
Preţul abonamentului este fixat de Marele Consiliu.

Art. 213. În fiecare an, Marele Consiliu imprimă un Anuar care poate fi pus la dispoziţia
Maeştrilor Masoni ai Mării Loji Naţionale a României sau la dispoziţia Marilor Secretariate al
Obedienţelor recunoscute contra cost.
Costul unui exemplar este stabilit de Marele Consiliu (R.G. 180 şi 181).
Fiecare Iniţiat nou primeşte un exemplar din Constituţie şi din Regulamentul General, eliberate de
către Marele Consiliu contra cost.

Art. 224. Marele Secretariat asigură Lojilor Ritualurile celor trei grade, diplomele şi imprimatele
diverse. (R.G. 181).

CAPITOUL VII

Adunările Marii Loji

Secţiunea I

42
 Lucrările Conventelor

Art. 225. Ordinea de zi a Conventelor este propusă de Marele Consiliu şi adoptată de Convent.
Fiecare Delegat semnează, pentru fiecare şedinţă, o foaie de prezenţă.
Această filă de prezenţă, depusă la intrarea în sala Conventului, hotărăşte lista Delegaţilor care
participă la Lucrări şi autentifică cvorumul şedinţei (C.).

Art. 226. Lucrările Conventelor sunt deschise şi conduse de Marele Maestru al Marii Loji Naţionale
a României.

Art. 227. În primul rând sunt rezolvate problemele curente ale Marii Loji.

Art. 228. Marea Lojă hotărăşte:

Asupra propunerilor motivate ale Marelui Consiliu, în materie de recunoaştere a Obedienţelor; de
integrare, trecere în adormire şi ieşire din adormire a Lojilor (C.).
Ea poate, în condiţiile stabilite de Constituţie, să ridice pedeapsele sau decăderile pronunţate pentru
o Lojă sau un Frate. Propunerea trebuie să fie emisă fie de Marele Consiliu fie de Lojile Obedienţei.
După ce a primit toate cererile formulate de Loji, Marele Consiliu sesizează Marea Lojă în legătură
cu aceste cereri, formulând reexaminarea care trebuie motivată (C ).
Ea verifică situtia anului financiar care a trecut la Conventul din Aprilie (C.).

Art. 229. Când o Lojă exclusă din Obedienţa este reabilitată, ea îşi reia locul în cadrul Obedienţei şi
se procedează la ieşirea sa din adormire conform dispoziţiilor articolelor 38 şi 39 din prezentul
Regulament General. Când un frate penalizat temporar este graţiat de Marea Lojă, el este reabilitat
de drept în gradele şi calităţile masonice avute anterior.
Când un frate exclus sau decăzut este graţiat de Marea Lojă, el poate fi reintegrat în Loja de care
aparţinea, cu condiţia să achite sumele de cu care era dator înainte de radierea să (R.G. 171).

Art.230. Când Loja de origine a Fratelui graţiat refuză reintegrarea să, el dispune de un termen de 6
luni pentru a cere admiterea într-o altă Lojă a Obedienţei. Dacă a trecut acest termen, el este
considerat demisionar.

Art. 231. O dată la trei ani la Conventul Extraordinar de Alegeri din luna Octombrie, după ce sunt
rezolvate problemele curente ale Marii Lojii, se trece la alegerea Preşedintelui Conventului. Orice
Delegat este eligibil pentru această funcţie.
Celelalte platouri sunt ocupate de Marii Ofiţeri ai Mării Loji Naţionale a României.

Art. 232. La Convente Marele Consiliu prin Marele Maestru prezintă un Raport de activitate pe
ultimele 6 luni despre situaţia morală şi materială a Obedienţei.
Discuţiile şi deliberările trebuie să urmeze ordinea de zi propusă de Marele Consiliu şi adoptată de
Convent (C.).

Art. 233. Procesul Verbal al lucrărilor Conventelor este înregistrat şi depus la Marele Secretariat,
unde în termen de 15 zile, toţi Fraţii care au avut intervenţii pot revedea redactarea acestora şi
solicită în scris cereri de rectificare dacă este cazul.
Dacă cererile de rectificare nu sunt acceptate de Marele Consiliu, ele fac obiectul următorului
Convent.

Art 234. Lucrările Conventelor sunt publicate în extenso într-o broşură specială trimisă Lojilor.

43
 Secţiunea II
Alegerea membrilor Marelui Consiliu la
Conventul Extraordinar de Alegeri

Art. 235. Se trece la alegerea membrilor Marelui Consiliu în condiţiile fixate de Constituţie.
Alegerea Marelui Maestru are loc prin vot secret uninominal.
Această regulă este absolută în ceea ce priveşte Marele Maestru şi se votează conform Art 16(2) din
Constituţie.
Pentru ceilalţi Membrii ai Marelui Consiliu, alegerea se face prin vot deschis la propunerea Marelui
Maestru a listei cu Respectabilii fraţi de pe teritoriul României (conform repartiţiei locurilor în
Marele Consiliu pe Regiuni Masonice în funcţie de numărul Fraţilor existenţi în fiecare Regiune
Masonică) ce vor intra în componenţa Marelui Consiliu pe o durată de 3 ani.
Marele Maestru şi Membrii Marelui Consiliu sunt instalaţi în cursul Ţinutei Solemne de închidere a
Conventului.

TITLUL III

JUSTIŢIA MASONICĂ

CAPITOL UNIC

Art. 236. Infracţiunile masonice nu pot face obiectul unei enumerări limitative; ele constau în orice
încălcare a prevederilor Constituţiei şi a Regulamentului General, în violarea jurămintelor şi a
obligaţiilor masonice şi, în general, în orice acţiune a vieţii masonice sau profane contrară legii,
probităţii (cinste, integritate, onestitate) şi onoarei.

Un Francmason al Marii Loji Naţionale a României pârât (învinuit, acuzat, inculpat) în faţa Justiţiei
masonice nu este justiţiabil (care apare ca parte într-un proces) în primă instanţă decât în faţa
Comitetului de Conciliere şi de Decizie a propriei sale Loji3 şi în Apel sau Casaţie în faţa Juriul
Fratern al Marii Loji Naţionale a României (C.).

Art. 237. Maestrul Venerabil reglează(reglementează), cel mai bine interesele morale ale Lojii şi
ale Francmasoneriei, toate litigiile mai puţin importante şi cele care au fost aduse la cunoştinţa sa,
fie prin reclamaţii, fie ca rezultat al vigilenţei lui (observarea atentă şi susţinută).

Art. 238. Litigiile sau abaterile disciplinare, pe care Maestrul Venerabil consideră că nu se
încadrează în baza art 237, trebuie deferite de el, în termen de o lună, de la sesizare sau de la aflarea
faptelor de către el, Comitetului de Conciliere şi de Decizie al Lojii4.
Comitetul de Conciliere şi de Decizie este sesizat de îndată ce părţile (reclamanţi şi pârâţi),
Delegaţii Judiciari şi Oratorul Lojii au fost avertizaţi de Maestrul Venerabil printro scrisoare
recomandată (respectiv, de existenţa litigiului de judecat).
Maestrul Venerabil trebuie să convoace Comitetul de Conciliere şi de Decizie în audienţă
(întrevedere oficială), pentru a judeca litigiile de care este sesizat, în termen de patru luni de la
sesizare.
Dacă nu există o sesizare sau convocare în audienţă a Comitetului de Conciliere şi Decizie, litigiile
vor putea fi examinate şi prin judecare directă de către Juriul Fratern în ultimă instanţă. Ele vor

3
Adică cea în care îşi plăteşte capitaţia administrativă
4
Vezi procedura în anexă

44
trebui comunicate Marelui Secretariat pentru a le transmite Marelui Orator care le va aduce în faţa
Juriului Fratern.

Art. 239. Comitetul este compus din Maestrul Venerabil ca Preşedinte, Delegaţii judiciari prevăzuţi
de art. 46, şi de doi Delegaţi supleanţi, care nu participă la judecată decât în cazul neprezentării
titularilor. Delegaţii judiciari şi supleanţii săi sunt aleşi pentru un an (R.G. 46 şi 80). Totuşi, ei
rămân în exerciţiu până când Loja lor a notificat (a adus la cunoştinţă) Marelui Secretariat procesul
verbal de alegere a noilor Delegaţi, în orice caz până la soluţionarea oricărei probleme începută sub
mandatul lor.
Oratorul Lojii acţionează în calitate de Procuror.
În caz de neprezentare a Oratorului acesta este înlocuit de Oratorul adjunct şi dacă amândoi sunt
pârâţi, Maeştrii Masoni ai Lojii desemnează, înainte de sesiunea Comitetului de Conciliere şi
Decizie, un Maestru responsabil cu funcţia de Procuror.
În caz de neprezentare motivată a Delegaţilor judiciari sau dacă unul din ei este reţinut(sau se
abţine), Maeştrii Masoni ai Lojii trec la alegerea unui nou Delegat judiciar supleant înainte de
sesiunea Comitetului de Conciliere şi Decizie.

Art. 240. Nicio formă specială de procedura nu este impusă acestui Comitet care procedează cum
consideră necesar ca cei în discuţie să beneficieze de garanţiile necesare unei corecte rezolvări a
litigiilor şi abaterilor disciplinare. Totuşi, Preşedintele are obligaţia să citeze părţile prin scrisoare
recomandată cu confirmare de primire, cu o lună înainte de şedinţa Comitetului de Conciliere şi
Decizie. Părţile trebuie informate că pot fi asistate de un Frate ales dintre Maeştrii Marii Loji
Naţionale a României. Fratele ales de către Fratele pârât va putea asigura apărarea acestuia din
urmă. Dosarul de acuzaţie este, în acest timp, pus la dispoziţia celor interesaţi sau a asistentului
lor/sau apărătorului la Marele Secretariat al Marii Loji în ceea ce priveşte Lojile din Regiunea
Bucureşti şi la Secretariatele Lojiilor în ceea ce priveşte celelalte Ateliere din teritoriu.

Art. 241. În ziua fixată pentru audiere, Preşedintele deschide lucrările în prezenţa părţilor, sau în
absenţa lor din moment ce părţile au fost convocate regulamentar.
Dezbaterile sunt publice pentru Maeştrii Masoni ai Mării Loji Naţionale a României.
Preşedintele stabileşte toate măsurile ca audierea să se desfăşoare în cele mai bune condiţii.
El asigură conducerea lucrărilor (dezbateri şi audieri). El audiază pe reclamant, pe acuzat şi pe
martori. Acelaşi drept aparţine, sub controlul său, Procurorului şi Apărării.
După audieri, Comitetul ascultă pe rând pe reclamant, pe Orator (rechizitoriul sau), pe acuzat sau
apărător, care trebuie totdeauna să aibă ultimul cuvânt.
Închiderea dezbaterilor odată pronunţată, Comitetul deliberează imediat în secret.
La deliberare iau parte doar Preşedintele şi cei doi Delegaţi judiciari care au asistat la dezbateri,
unul dintre aceştia din urmă funcţionând ca Secretar.
Când audienţa este reluată, sentinţa motivată este pronunţată imediat în şedinţă publică.
Ea este notificată (adusă la cunoştinţă) în termen de 15 zile prin scrisoare recomandată cu
confirmare de primire: Oratorului Lojii şi Marelui Consiliu al Marii Loji Naţionale a României.

Art. 242. Dosarul cauzei trebuie predat Marelui Consiliu, în acelaşi timp cu procesul verbal al
şedinţei şi a sentinţei motivate.

Art. 243. Toţi cei interesaţi, reclamanţi sau sancţionaţi, Oratorul în numele Lojii sale şi Marele
Orator al Marelui Consiliu, pot face recurs:
• împotriva deciziei Comitetului de Conciliere şi Decizie;
• împotriva lipsei de sesizare sau de convocare la timp a Comitetului de Conciliere şi de
Decizie, oricare ar fi motivul, şi chiar împotriva ordinului Marelui Orator (Art. 238, alin 4).
În acest caz, Juriul Fratern este abilitat să judece direct cauza.

45
Art. 244. Termenul pentru a face recurs este de o lună. Termenul începe în ziua primirii scrisorii
recomandate pentru Oratorul Lojii, reclamantul sau Fratele sancţionat, şi din ziua primirii dosarului
şi a minutei judecăţii pentru Marele Consiliu .
În cazul menţionat la art. 238, alin.4, recursul trebuie introdus în timp de o lună după ce a trecut
perioada în care Maestrul Venerabil, sesizat despre o plângere, trebuie să reunească Comitetul de
Conciliere şi de decizie al Lojii sale. Acest răgaz este valabil din ziua primirii de către Maestrul
Venerabil a scrisorii recomandate ce conţinea plângerea formulată de reclamant.
Apelul Oratorului, al reclamantului sau al Fratelui sancţionat se concretizează prin trimiterea unei
scrisori recomandate cu confirmare de primire adresată Marelui Secretar al Marii Loji Naţionale a
României.
Cea a Marelui Consiliu este înaintată Lojii interesate şi părţilor în cauză în acelaşi mod.
Marele Secretar care primeşte un act de apel trebuie să-l declare în timp de 15 zile celorlalte părţi
care dispun atunci de un termen suplimentar de 15 zile pentru a depune apel. Apelul nu este
suspensiv (nu opreşte punerea în execuție).

Art. 245. Recursurile sunt aduse în faţa Juriului Fratern al Marii Loji Naţionale a României. Ele
trebuie judecate în termen de 12 luni după depunerea apelului.

Art. 246. Juriul Fratern al Marii Loji Naţionale a României este compus din 7 judecători aleşi în
condiţiile fixate în Constituţie dintre Delegaţii Marii Loji Naţionale a României care au cel puţin 3
ani de când sunt Maeştrii.
Juriul Fratern, încă de la constituirea să, alege un Preşedinte, un Vicepreşedinte şi un Secretar,
pentru durata mandatului pe care trebuie să-l îndeplinească şi aceasta conform art. 84 din
Regulamentul General. Juriul Fratern nu poate continuă decât dacă reuneşte un cvorum de minim 5
judecători prezenţi.

Art. 247. Cei 7 judecători ai Juriului Fratern al Marii Loji Naţionale a României sunt aleşi de
Convent, imediat după alegerea membrilor Marelui Consiliu. Ei sunt reînnoiţi din trei în trei ani şi
îşi păstrează funcţiile chiar dacă îşi pierd calitatea de Delegaţi al Marii Loji Naţionale a României.
Judecători, decedaţi sau demisionari în cursul mandatului, sunt înlocuiţi de viitorul Convent, pentru
durata ce a rămas din mandatul lor.
Marele Orator al Marii Loji Naţionale a României sau unul dintre adjuncţii săi (trebuie
nominalizat), îndeplineşte de drept funcţia de Procuror.(C.).
Fraţii care au ocupat în primă instanţă funcţiile de Delegaţi judiciari sau de Procuror în faţa
Comitetului de Conciliere şi de Decizie nu pot ocupa, la apel, funcţiile de judecător sau de Procuror
în faţa Juriului Fratern, în aceeaşi cauză.

Art. 248. Juriul Fratern judecă în ultimă instanţă la sediul Marii Loji Naţionale a României.
Nicio formă de procedură nu îi este impusă Juriului Fratern care acţionează cum crede de cuviinţă
în interesul Francmasoneriei şi respectând absolut drepturile de apărare a reclamantului.
Cu toate acestea, Preşedintele are obligaţia de a cita părţile în cauză printro scrisoare recomandată
cu confirmare de primire, cel târziu cu o lună înainte de audierea Juriului Fratern.
Părţile sunt informate că pot lua la cunoştinţă de dosarul cauzei, pe loc, la Marele Secretariat al
Marii Loji Naţionale a României, dar numai până în preziua audierii. Părţile trebuie să fie informate
că pot să fie asistate de un Frate ales dintre Maeştrii Marii Loji Naţionale a României. Fratele ales
de către Fratele pârât va putea asigura apărarea acestuia din urmă.
La rechizitorul Procurorului taxa de audiere a Juriului Fratern, totală sau parţiala va putea fi pusă în
sarcina Lojii când decizia luată în Comitetul de Conciliere şi Decizie a fost infirmată pentru viciu de
procedură.
La fel se procedează dacă sesizarea către Juriului Fratern provine de la refuzul de a lua în
considerare o plângere a Marelui Consiliu, fie prin nerespectarea art. 238, alin 1, fie printr-o decizie
contrară Constituţiei sau a Regulamentului General constatată de Juriul Fratern.

46
El poate stabilii toate măsurile pe care le consideră necesare, ca şi procedură, fie cu audiere publică,
fie printr-un raportor ales din cadrul său.
El poate da o sancţiune de avertisment sau de blam împotriva oricărui martor citat în mod
corespunzător şi care nu se prezintă la audieri fără o scuză valabilă şi acceptată.
El poate confirma, agrava sau infirmă în totalitate sau parţial sentinţele care îi sunt deferite, atât ca
formă cât şi ca fond, în plenitudinea jurisdicţiei sale. El trebuie în orice ipoteză să se pronunţe de
fapt (aducerea la cunoştinţa publicului după dezbaterile legale).

Art. 249. În ziua fixată pentru audiere, lucrările (dezbateri şi audieri) sunt deschise de Preşedinte în
prezenţa părţilor, dar şi în absenţa lor din moment ce acestea au fost corespunzător convocate.
Dezbaterile sunt publice pentru Maeştrii Masoni ai Mării Loji Naţionale a României. Preşedintele
asigură desfăşurarea în bune condiţii a dezbaterilor şi a audierilor.
El audiază reclamantul, acuzatul şi martorii.
Acelaşi drept îl au, sub controlul Preşedintelui, atât Procurorul cât şi Apărarea. Preşedintele poate
ordona expulzarea oricărui participant care deranjează dezbaterile fără a aduce un prejudiciu
sancţiunilor pe care Juriul poate să i le impună la rechizitoriul Marelui Orator. Când s-a terminat
audierea, Juriul Fratern îi ascultă succesiv pe reclamant sau pe Oratorul Lojii când Lojă este cea
care înaintează apelul, pe Marele Orator în rechizitorul sau şi pe acuzat sau apărătorul acestuia, care
trebuie să aibă ultimul cuvânt.
Preşedintele pronunţă apoi închiderea dezbaterilor.
Juriul Fratern deliberează imediat în secret şi votează.
La această deliberare ia parte doar Preşedintele şi Judecătorii care au asistat la dezbateri. Audierea
fiind reluată, hotărârea motivată este pronunţată pe loc în şedinţă publică. Ea este imediat aplicabilă.
Deciziile Juriului Fratern sunt notificate prin grija Marelui Secretariat tuturor părţilor interesate prin
scrisoare recomandată cu confirmare de primire în luna în care a fost pronunţată.

Art. 250. Sancţiunile care pot fi luate de Comitetele de Conciliere şi Decizie ale Lojilor, de Juriul
Fratern al Marii Loji Naţionale a României şi de Convent sunt: avertismentul , blamul, suspendarea
temporară şi radierea.
Când aceste sancţiuni au un caracter definitiv, neeligibilitatea la funcţii, sancţiuni pentru o perioadă
determinată, suspendarea temporară sau radierea, ele vor atrage destituirea, cu efect imediat, din
toate mandatele în curs pe care sancţionatul le îndeplineşte.

Art. 251. Un sancţionat definitiv poate cere revizuirea situaţiei sale dacă dovedeşte cu dovezi noi de
natură să anuleze baza deciziei dată împotriva lui. El trebuie să adreseze cererea sa Marelui Consiliu
care decide ce curs să-i dea.
Orice Frate achitat sau care a executat o sancţiune, este reintegrat în Loja de care aparţine cu
drepturile şi prerogativele sale masonice. Totuşi, Loja care l-a condamnat în primă instanţă poate
refuza să-l integreze motivând decizia să luată în Camera de Mijloc de majoritatea Maeştrilor
Masoni prezenţi, special convocaţi în acest sens (R.G. 120).
Fratele interesat dispune atunci de un termen de 6 luni pentru a cere admiterea sa în altă Lojă a
Obedienţei.
Dacă acest interval a trecut, el este considerat demisionar din Marea Lojă Naţională a României.

Art. 252. Un membru al Marelui Consiliu pârât (acuzat) în legătură cu atribuţiile funcţiilor lui sau
o Lojă care este acuzată de un fapt care nu constituie unul din cazurile de neregularitate enumerate
la art. 172 din prezentul Regulament General, nu este justiţiabil/ă (nu trebuie să răspundă înaintea
instanţelor) decât în faţa Conventului. Începerea urmăririi împotriva lui/ei poate fi dictată de
Convent, de Marele Consiliu sau de o Lojă a Obedienţei.
Plângerea trebuie să fie corespunzător motivată.

47
Art. 253. Autoritatea ce trebuie sesizată în acest caz este Marele Maestru sau Marele Maestru
Adjunct dacă Marele Maestru este pârât (acuzat).
Aceasta trimite dosarul cauzei unui Comitet compus din Preşedintele, Vicepreşedintele Juriului
Fratern al Marii Loji Naţionale a României şi un Delegat al Marelui Consiliu. Acest Comitet, după
un termen de maximum trei luni, prezintă raportul său Conventului şi care hotărăşte atât asupra
plângerii cât şi asupra sancţiunilor care ar putea fi eventual cerute de către Marele Orator împotriva
plângerii dacă este abuzivă.
Şedinţa Conventului nu este publică.
Preşedintele asigură desfăşurarea în bune condiţii a dezbaterilor şi a audierilor.
Doar el poate pune întrebări părţilor şi martorilor.
Conventul îi audiază succesiv pe Preşedintele Juriului care îşi prezintă raportul, Oratorul Lojii
reclamante, Marele Orator prezentând rechizitoriul sau şi apărătorul care trebuie să aibă ultimul
cuvânt.
Dezbaterile odată încheiate, Conventul deliberează imediat în secret şi fără prezenţa părţilor, a
Procurorului şi a Delegaţilor Lojii interesate. El dă apoi Hotărârea motivată în şedinţă publică.
Această decizie este aplicabilă imediat şi nu este susceptibilă de nici un recurs.

Art. 254. Orice Mason inculpat trebuie, într-un termen de 15 zile de când a fost informat de
inculpare, să anunţe acest lucru Maestrului său Venerabil, şi totodată şi a datelor de audiere cu
excepţia cazului de imposibilitate care rezultă în special din detenţie.
Orice omisiune a obligaţiei menţionate mai sus constituie o greşeală gravă putând fi sancţionată prin
radiere.

Art. 255. În caz de urmărire penală pentru delict sau crimă, Maestrul Venerabil reuneşte imediat
Comitetul de Conciliere şi de Decizie pentru a-l audia pe Fratele în cauză, care trebuie, sub
jurământ, să-şi expună faptele care îi sunt reţinute.
În cazul în care Fratele în cauză este în detenţie preventivă, sau nu se poate prezenta, Comitetul
examinează problema având în vedere elementele ce i s-au adus la cunoştinţă. În acest caz, două
situaţii pot să existe:
• ori C.C.D. nu este încă în măsură să ia o decizie clară în conformitate cu prezumţia de
nevinovăţie;
• ori C.C.D. deţine elemente de informare suficiente.

1. Cazul în care CCD nu este încă în măsură să se pronunţe

Dacă există o îndoială serioasă în ceea ce priveşte materialitatea şi caracterul de vină al faptelor
reproşate, o simplă sentinţă de amânare a deciziei va trebui dată până la soluţionarea definitivă dată
de justiţia penală.
În această ipoteză, Fratele va putea să decidă el însuşi dacă treace în concediu provizoriu şi
Comitetul de Conciliere şi Decizie va lua la cunoştinţă de acest fapt. El va putea lua aceeaşi decizie,
destinată să păstreze Ordinea interioară sau exterioară a Lojii.
Decizia va fi motivată şi dosarul cauzei transmis Marelui Consiliu. Ea este susceptibilă de apel în
faţa Juriului Fratern.
Loja va avea, în orice moment, facultatea de a pune capăt acestei măsuri prin Comitetul de
Conciliere şi Decizie şi va prezenta un raport Marelui Consiliu.
Fratele va rămâne atunci membru al Lojii sale şi al Marii Loji Naţionale a României, dar nu va
putea să frecventeze Lojile. El va fi totuşi în această perioadă de concediu, scutit de capitaţii
(cotizaţie).

2. Cazul în care CCD deţine informaţii suficiente

48
Totuşi, dacă faptele reţinute înainte de condamnare constituie o infracţiune disciplinară, conform
articolului 236 din Regulamentul General şi nu sunt contestate în mod acceptabil Comitetul de
Conciliere şi Decizie ia decizia care i se pare echitabilă şi va prezenta un raport Marelui Consiliu.
La fel, când o decizie definitivă a justiţiei profane vă intervenii, Comitetul de Conciliere şi Decizie
va putea să se reunească din nou pentru a lua, o nouă decizie care i se va părea echitabilă, mai ales
în caz de punere în libertate sau de achitare aşa cum se precizează în art. 251 din Regulamentul
General.

Art. 256. Fratele sancţionat disciplinar, în virtutea art. 255 din Regulamentul General, care
beneficiază de o achitare, de o punere în libertate poate, la cererea sa, să fie reintegrat de Lojă.
Comitetul de Conciliere şi Decizie este atunci sesizat şi vă hotăra în condiţiile stipulate în baza art.
238 şi următoarele din Regulamentul General şi va lua decizia care i se pare echitabilă şi înaintează
un raport Marelui Consiliu.

Art. 257. Dacă un Frate, după ce a fost condamnat, este reabilitat, graţiat sau amnistiat el poate la
cererea să să fie reintegrat de Loja sa.
Anterior cererea este supusă Marelui Consiliu care trebuie să autorizeze sau să refuze prin decizie
motivată reintegrarea (art.188 R.G.).
Când reintegrarea a fost autorizată, Comitetul de Conciliere şi Decizie este atunci sesizat şi vă
hotărâ în condiţiile stabilite în baza art. 238 şi următoarele din R.G., luând decizia pe care o
consideră echitabilă şi înaintează un raport Marelui Consiliu.

TITLUL IV

INFORMAŢII DE CONTABILITATE, INFORMAŢII

FINANCIARE ŞI DE GESTIUNE

CAPITOLUL I

Funcţii de Management Financiar şi de Control al Gestiunii alocate Marelui

Trezorier

Art. 258. Marele Trezorier organizează punerea în aplicare a unei contabilităţi aplicabilă diverselor
secţiuni care corespund unei activităţi identificabile, necesitând un Management de Gestionare şi o
informare specifică.

Art. 259. Marele Trezorier organizează punerea în aplicare a unei contabilităţi generale ce
corespunde unui an financiar de 12 luni cu închidere pe 31 martie în fiecare an. El trebuie să
prezinte în cadrul Conventului din Aprilie, Bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul financiar
încheiat, detaliat, şi face propunerea Bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul financiar care începe.
Aceste documente întocmite conform principiilor şi normelor contabile aplicabile în legislaţia
română le prezintă în forma finală Delegaţilor, în cursul Conventului. Totodată este obligat să
prezinte situaţia patrimoniului, rezultatele financiare finale şi utilizărea fondurilor Asociaţiei
,,Marea Lojă Naţională a României”.

Art. 260. Marele Trezorier pune la dispoziţie aceaste documente în 45 de zile de la stabilirea
situaţilor anuale, Comisiei Conventuale de Control al Finanţelor şi le prezintă în faţa Marelui

49
Consiliu. Ulterior rezultatului anului financiar este supus votului reprezentanţilor membrilor
Asociaţiei reunite în Adunare Generală ordinară în momentul Conventului din Aprilie.

Art. 261. Marele Trezorier întocmeşte o declaraţie, verificată de expertul contabil al M.L.N.A.R.,
pe 28 februarie în fiecare an civil, cu prezentarea unei situaţi contabile rezultat al documentelor
contabile înregistrate. El prezintă o situaţie contabilă finală pe 31 martie (R.G. art. 263) prezentată
în prima Ţinută a Marelui Consiliu. El raportează de altfel obligatoriu, Marelui Consiliu în fiecare
lună, situaţia bugetului.

Art. 262. Marele Trezorier este obligat să întocmească o prognoză lunară detaliind operaţiunile de
investiţie, operaţiunile de exploatare şi cele excepţionale decise la sfârşit de lună comparând-le cu
realizările efective şi cu prezentarea situaţiilor cumulate de la începutul anului financiar. El asigură
întocmirea, planificarea lor şi transmiterea lor către responsabilii secţiunilor specializate ale
Asociaţiei Marii Loji făcând obiectul unei contabilităţi analitice distincte (precum activitatea
imobiliară).

Art. 263. Marele Trezorier organizează punerea în aplicare a contabilităţi bugetare de angajare.
Bugetul de investiţii şi de funcţionare care rezultă de aici se bazează pe situaţii financiare predictive
care cuprind: un bilanţ, o declaraţie de venituri şi un tabel de finanţare. El compară predicţiile şi
realizările anului financiar precedent. El indică progresul anului în curs printr-o situaţie finală
întocmită pe 31 martie, în vederea stabilirii bugetului următorului an financiar. El propune o
predicţie asupra viitorului an financiar. El prezintă aceste documente Marelui Consiliu care votează
sau nu, Bugetul de Venituri şi Cheltuielile pe anul următor şi este sancţionata la Conventul din
Aprilie.

Art. 264. Cu scopul de a gestiona colectarea veniturilor şi plata cheltuielilor de funcţionare şi de

investiţie, Marele Trezorier gestionează diverse conturi deschise la bănci. Comisia Conventuală de
Control al Finanţelor primeşte comunicarea identităţii deţinătorilor de semnătură pentru aceste
conturi bancare. Anumite conturi deschise sunt special destinate activităţilor corespunzător
identificate: precum activitatea imobiliară (obiectul titlului V din prezentul Regulament General).

Art. 265. Marele Trezorier asigură acoperirea veniturilor necesare nevoilor de funcţionare şi de
investiţie a Asociaţiei ,,Marea Lojă Naţională a României”. El repartizează, fondurile treptat în
funcţie de încasarea lor, activităţii corespunzător identificată şi aprobată. El poate contracta
împrumuturile necesare, după autorizarea de către Marele Consiliu în cadrul politicii imobiliare
iniţial aprobată de Adunările Generale ale membrilor Asociaţiei ,,Marea Lojă Naţională a
României” reunită în Convent.

Art. 266. El asigură în conformitate cu separarea funcţiilor de aprobare a plăţilor şi de plată a

cheltuielilor definită în articolul 183 din prezentul Regulament General, efectuarea plăţilor
respectând formă cu dublă semnătură (cu Marele Maestru sau cu Marele Secretar) către orice
persoană care a primit delegaţie de programare a unei plăţii din partea Marelui Consiliu.

Art. 267. Marele Trezorier face plăţi în avans secţiunilor specializate ale Asociaţiei ,,Marea Lojă
Naţională a României” dacă depun o cerere justificată în funcţie de predicţiile lor de cheltuieli şi în
funcţie de încasările efective ale resurselor care le sunt destinate în mod special.

Art. 268. Marele Trezorier asigură plasarea eventualelor excedente din Trezoreria Asociaţiei în
funcţie de şoldul său bancar disponibil şi de predicţiile sale de venituri şi cheltuieli. Aceste plasări
sunt limitate la cele fără risc de pierdere a capitalului plasat (depozite la termen), pe durate care să
nu compromită acoperirea nevoilor de finanţare corespunzător identificate.

50
Art. 269. Marele Trezorier transmite Adunării Regionale a Delegaţilor informaţiile despre situaţia
financiară şi bugetară a Asociaţiei ,,Marea Lojă Naţională a României” în funcţie de disponibilitatea
lor şi de data reuniunii Adunării Regionale a Delegaţilor.

Art. 270. Marele Trezorier pune aceste informaţii trimestrial la dispoziţia Comisiei Conventuale de
Control al Finanţelor.

CAPITOLUL II

Atribuţii specifice ale Comisiei Conventuale de Control al Finanţelor

în chestiuni de Control Bugetar şi de Gestiune

Art. 271. Comisia Conventuală pentru Controlul Finanţelor veghează la respectarea art. 183 din
Regulamentul General referitor la separarea aprobării plăţilor şi la plata cheltuielilor.

Art. 272. Ea se asigură că informaţia despre bugetul Asociaţiei ,,Marea Lojă Naţională a României”
nu se limitează la o prezentare de tip: „venituri/cheltuieli” ci ia în considerare: tipul de
creanţe/datorii şi produse/taxe, situaţia patrimoniului, cu un bilanţ, de exploatare, cu o declaraţie de
venituri, schimbări de locuri de muncă şi resurse de flux financiar şi completată cu un tabel de
finanţare.

Art. 273. Ea examinează trimestrial evoluţia bugetului.

Art. 274. Comunică proiectul de buget al Asociaţiei ,,Marea Lojă Naţională a României”, pentru
anul financiar viitor. Examinează, în acest sens, situaţia contabilă trimestrială a Asociaţiei hotărâtă
pe 31 martie, cu realizările din anul financiar în curs. Raportează în cadrul Marelui Consiliu
observaţiile sale. Comisia Conventuală pentru Controlul Finanţelor trebuie ia act de Proiectul de
Buget al anului financiar următor şi va întocmii un raport scris care să fie adus la cunostiinta
Delegaţilor Marii Loji Naţionale a României.

Art. 275. Comisia Conventuală pentru Controlul Finanţelor este responsabilă de asemenea cu
controlul situaţiilor anuale financiare în cele 45 de zile de la închiderea lor conform art.260. Această
dată ar trebui să permită stabilirea unui raport scris în luna care urmează după aceste investigaţii.
Acest raport scris trebuie anexat situaţiilor anuale, înainte de prezentarea lor Marelui Consiliu, care
ia astfel la cunoştinţă de concluziile Comisiei Conventuale pentru Controlul Finanţelor.

Art. 276. Pentru a duce la bun sfârşit misiunea sa permanentă de control, Comisia Conventuală de
Control al Finanţelor se reuneşte în ajunul reuniunilor Marelui Consiliu şi strânge toate informaţiile
utile misiunii sale.
Comisia Conventuală se reuneşte, la convocarea Preşedintelui său, la cererea a cel puţin jumătate
plus unul din membrii săi şi în momentul reuniunilor Marelui Consiliu pentru îndeplinirea misiunii
sale.

Art. 277. Comisia Conventuală pentru Controlul Finanţelor creează, în cadrul ei, orice secţiune
specializată utilă, activităţilor specifice Asociaţiei ,,Marea Lojă Naţională a României” cu
respectarea legislaţiei în vigoare în ceea ce priveşte contabilitatea, actele juridice şi financiare.

51
Art. 278. A. Comisia Conventuală de Control a Finanţelor informează Adunările Regionale a
Delegaţilor din fiecare Regiune Masonică despre situaţia bugetară şi financiară a Asociaţiei ,,Marea
Lojă Naţională a României”, la cererea lor. În plus, fiecare membru al Comisiei informează şi
raportează despre lucrările Comisiei în faţa Adunării sale Regionale.

Art. 278. Comisia Conventuală de Control prezintă Rapoarte la fiecare Convent asupra tuturor
activităţilor desfăşurate de la ultimul Convent şi face propuneri pentru îmbunatăţire activităţii
financiar – contabile ale M.L.N.A.R..

TITLUL V

ACTIVITATEA IMOBILIARĂ

Art. 279. Asociaţia ,,Marea Lojă Naţională a României” îşi defineşte politica sa imobiliară pentru
nevoile activităţii fără scop lucrativ al membrilor săi. În acest sens, ea îşi alege organe adecvate,
expresia a puterii legislative şi executive care administrează în numele reprezentanţiilor săi şi care
sunt corespunzător mandataţi.

CAPITOLUL I
Comisia Conventuală a Patrimoniului

(În momentul când M.L.N.A.R. va avea spaţii propii pentru desfăşurarea activităţilor, dar ea poate
funcţiona şi dacă există spaţii pentru care plăteşte chirii).

Art. 280. Asociaţia ,,Marea Lojă Naţională a României” poate creea o Comisie Conventuală a
Patrimoniului respectând următoarele:
Fiecare Regiune desemnează dintre Delegaţii săi un reprezentant, ales în funcţie de competenţele
sale profesionale în probleme de construcţie şi gestiune imobiliară.
Conventul alege, sub forma unui scrutin cu listă blocată/închisă (nominalizaţii, unul de fiecare
Regiune, stabiliţi de Regiunea respectivă), membrii acestei Comisii.
Fiecare Membru al Comisiei este ales pe o durată de trei ani, aceştia putând fi reeligibili şi îşi
păstrează funcţia lor chiar dacă îşi pierd calitatea de Delegaţi ai Mării Loji Naţionale a României. Ei
sunt reeligibili doar dacă sunt Delegaţi ai Mării Loji în momentul votului. Membrii acestei Comisii,
decedaţi sau demisionari în cursul mandatului sunt înlocuiţi de următorul Convent pe durata care a
mai rămas din mandatul lor.
Funcţiile de membru al Comisiei Conventuale a Patrimoniului sunt incompatibile cu cele de
membru al Juriului Fratern şi al Comisiei Conventuale pentru Controlul Finanţelor.

Art. 281. Comisia Conventuală a Patrimoniului îşi alege în fiecare an, în timpul Conventului din
Octombrie şi imediat după alegerea membrilor săi, Preşedintele. La convocarea Preşedintelui său,
ea se reuneşte de patru ori în timpul anului începând cu 1 noiembrie al unui an până la 30 octombrie
a anului următor şi în caz de urgenţă. În caz de egalitate la voturi, votul Preşedintelui este hotărâtor,
dacă votul nu a fost secret.

Art. 2821. Comisia Conventuală a Patrimoniului conduce şi controlează politica de gestiune, de

întreţinere şi de investiţie imobiliară a Asociaţiei ,,Marea Lojă Naţională a României”.

52
Verifică, sau determină verificarea de către Marele Consiliu, în fiecare Orient unde există un templu
al Asociaţiei ,,Marea Lojă Naţională a României”, bună sa întreţinere, bună exploatare, bună
gestiune de către Asociaţia locală (Loja) responsabilă cu administrarea utilizarea şi cu asigurarea
bunei funcţionări a locaţiei acordate practicării activităţilor fără scop lucrativ al membrilor
Obedienţei Marii Loji Naţionale a României, precum şi verificarea condiţiile de securitate.
Identifică nevoile din zonă, din regiune şi de timp, în cadrul unei programări trienale. Trimite
proiectele Marelui Consiliu care, conform procedurii hotărâte, studiază proiectele, elaborează planul
trienal de investiţii prezentat Conventului (la avizul C.C.P. conform C.).
Marele Consiliu elaborează apoi un proiect care trebuie aprobat de Convent pentru realizarea
lucrărilor respectând programele şi bugetele.

CAPITOLUL II

Serviciul Construcţii şi Lucrări (S.C.L.)

ART. 2822. Plasat sub autoritatea operaţională a Marelui Secretariat care lucrează în strânsă
colaborare cu Marea Trezorerie, Serviciul Construcţii şi Lucrări are un rol de asistenţă tehnică şi de
consiliere. El nu are rol de decizie.
Are drept misiune să ajute la elaborarea Dosarului de Evaluare şi a Dosarului Tehnic apoi să le
avizeze înainte de prezentarea la Comisia Conventuală a Patrimoniului şi a Comitetului de
Angajament (art. 282 alin. 3 R.G.).
La cererea Marelui Secretar, şi împreună cu Marele Trezorier, Serviciul Construcţii şi Lucrări poate
fi responsabil cu asistenţa desfăşurării lucrăriilor aprobate.
Este responsabil să furnizeze Serviciului Contabil, după control, elementele necesare de
monitorizare continuă:
• a bugetelor de investiţie;
• a bugetelor de lucrări de securitate şi întreţinere;
• a bugetelor de taxe pe locuri şi pe nr de fraţi;
• a elementelor necesare facturării în funcţie de ocuparea locaţiilor.
Verifică:
• contractele (întreţinere, securitate, etc) corespunzătore pentru fiecare locaţie;
• întreţinerea şi securitatea locaţiilor puse la dispoziţie;
• acoperirea plăţilor pentru asigurărilor obligatorii pentru şantierele în curs de desfăşurare şi a
celor care sunt date în folosinţă.
Trebuie să întocmească un raport Marelui Secretariat de orice neregulă constatată atât în ceea ce
priveşte construirea locaţiilor cât şi în ceea ce priveşte întreţinerea şi securitate acestora după ce
sunt date în folosinţă.

CAPITOLUL III

Comitetul de angajament

Art. 2823. Comitetul de Angajament este compus din 6 membrii:

• Marele Maestru;
• Marele Secretar;
• Marele Trezorier;
• 1 membru al Marelui Consiliu desemnat;

53
 • 1 membru al Comisiei Finanţelor a Marelui Consiliu;
• Preşedintele C.C.P. cu vot consultativ.
Prezidat de Prea Respectabilul Mare Maestru, el se reuneşte trimestrial la convocarea Marelui
Secretar.
Are ca sarcină:
• să stabilească bilanţul veniturilor şi cheltuielilor diverselor operaţiuni legate de patrimoniul
Marii Loji Naţionale a României;
• să propună Marelui Consiliu planul trienal de investiţii;
• să urmărească bugetele fiecărui locaţii;
• să autorizeze lansarea fiecărei faze de achiziţionare, de construire, de extindere şi de
reabilitare.
El informează Marele Consiliu de o eventuală depăşire bugetară.
• să decidă priorităţile lucrărilor de securitate şi întreţinere.

El poate să delege Marelui Secretar şi Marelui Trezorier în cadrul funcţiei lor respective, deciziile
privind lucrările mai mici sumei de ...... (este stabilită de Convent) De altfel, el poate delega
executarea lucrărilor mici de întreţinere , Comitetelor de locaţie/construcţie în cadrul unui buget
anual.
În caz de urgenţă, Prea Respectabilul Mare Maestru poate angaja orice cheltuială de securitate a
locaţiilor sub rezerva de a informa Comitetul de Angajament înainte.

Orice construcţie sau lucrare, sau orice achiziţie, trebuie să facă obiectul unei cereri de oferte
de la cel puţin trei ofertanţi interesaţi. Pentru suma care depăşeşte valoarea de..............
(stabilită de Convent) se execută licitaţie electronică la fel ca la instituţiile bugetare.

CAPITOLUL IV

Comitetul de locaţie/construcţie

Art. 2824. Pentru un imobil în construcţie:

Un comitet de locaţie/construcţie este creat pentru fiecare proiect de construcţie de imobil. El este
condus de Pro Mare Maestru al Regiunii sau de un membru al Marelui Consiliu din Regiunea lui
desemnat de el şi este compus obligatoriu din :
• Reprezentantul Regional al Comisiei Conventuale a Patrimoniului;
• Reprezentantul Lojii M.L.N.A.R. din Orientul respectiv ales în funcţie de competenţele sale
în domeniul imobiliar, financiar şi juridic.
Pro Marele Maestru asigură Preşedinţia.
Comitetul de locaţie/construcţie este responsabil cu elaborarea proiectului sub toate aspectele
(arhitectural, financiar, juridic…).
El trebuie să prezinte toată documentaţia atât Adunării Regionale a Delegaţilor cât şi Comisiei
Conventuale a Patrimoniului.
Proiectul este verificat de Serviciul Construcţii şi Lucrări, pentru validarea ulterioară a Marelui
Secretariat. Este apoi prezentat Comitetului de Angajament al Marii Loji Naţionale a României apoi
supus votului Marelui Consiliu. Proiectul este în final inclus în planul de Investiţii supus spre
aprobare Conventului.

54
Comitetul de Locaţie/Construcţie este responsabil cu executarea Proiectului votat de Delegaţii Marii
Loji Naţionale a României cu respectarea strictă a condiţiilor, mai ales a celor financiare, votate în
Convent.
Comitetul controlează bună desfăşurare a lucrărilor, consultând permanent Serviciul Construcţii şi
Lucrări al Marii Loji Naţionale a României.
Singura responsabilitate a Marelui Secretariat este primirea situaţiei Lucrărilor.

Art. 2825. Imobil construit şi /sau în funcţiune:

La terminarea lucrărilor Comitetul de locaţie/construcţie este trecut în adormire. Toate relaţiile cu

M.L.N.A.R. sunt asigurate de Comitetul de Utilizatori sub controlul Pro Marelui Maestru şi al
Reprezentantului Regional al Comisiei Conventuale a Patrimoniului.
Comitetul de Locaţie/Construcţie poate fii totuşi reactivat în caz de probleme grave ce ating
structura construcţiei sau a anexelor care necesită lucrări importante a căror natură depăşeşte pe cele
legate de întreţinere şi a căror monitorizare necesită competenţe particulare asemănătoare celor
necesare pentru o nouă construcţie.

Art. 2826. Comitetul de Utilizatori:

În fiecare imobil al M.L.N.A.R. funcţionează un Comitet de Utilizatori; acest Comitet este
imperativ constituit şi cuprinde cel puţin: un preşedinte, un vice-preşedinte, un secretar şi un
trezorier. Pro Marele Maestru şi Reprezentantul Regional al Comisiei Conventuale a Patrimoniului
fac parte din fiecare Comitet de Utilizatori (câte unul în fiecare Orient unde există locaţii ale
M.L.N.A.R.)

Pro Marele Maestru este responsabil cu transmiterea la M.L.N.A.R. a bugetului estimativ şi a

Declaraţiei de Venituri Anuală.
Comitetul de Utilizatori are drept misiune să permită desfăşurarea lucrărilor lojilor găzduite în cele
mai bune condiţii materiale. Rolul său este hotărât în Manualul de Utilizare a Locaţiilor Marii Loji
Naţionale a României.
Comitetul Utilizatorilor se reuneşte de câte ori este necesar, şi cel puţin o dată pe trimestru.
Preşedintele Comitetului Utilizatorilor, poate să ia orice măsură pentru păstrarea securităţii şi
ordinii publice.

Art. 2827. Procedura de solicitare a Lojilor de a-şi desfăşura Lucrările în Locaţiile construite de
M.L.N.A.R. este următoarea:
Pentru Lojile Marii Loji Naţionale a României şi Atelierele de Perfecţie ale Supremului Consiliu
Român, Comitetul Utilizatorilor va informa Marele Secretariat al Marii Loji Naţionale a României
în scris de toate cererile ce privesc Lojile, nefiind nevoie de o autorizaţie specială.
Pentru Lojile Obedienţelor cu care se va semna o convenţie de găzduire şi Atelierele de Perfecţie
ale acestor Obedienţe, Comitetul Utilizatorilor va informa Marele Secretariat al Marii Loji
Naţionale a României în scris despre orice cerere ce priveşte aceste Loji. Este necesar să se obţină
acordul Marelui Consiliu (vezi procedura în Manualul de Utilizarea a Locaţiilor Marii Loji
Naţionale a României).

Art. 2828. Reprezentarea M.L.N.A.R.:

Nici un membru al M.L.N.A.R. nu se poate prevala de titlul de Delegat al M.L.N.A.R. fără

autorizare scrisă de la Marele Secretar al M.L.N.A.R. dată după avizul Marelui Consiliu.

TITLUL VI
55
 REVIZUIREA REGULAMENTULUI GENERAL

CAPITOL UNIC

ART. 283. Orice propunere de modificare a prezentului Regulament General trebuie, pentru a putea
fi examinată de Convent, să fie emisă de Marele Consiliu, fie de cel puţin 10 Loji ale Obedienţei,
fie la iniţiativa Lojilor reunite în Adunarea Regională a Delegaţilor printr-o propunere a Comisiei de
lucru ce a primit un vot favorabil al majorităţii.
Nicio modificare la Regulamentul General nu poate fi discutată decât după ce a fost supusă
studiului Marelui Consiliu cu cel puţin 7 luni înainte de reuniunea Conventului din Octombrie5.
Marele Consiliu îşi dă avizul său asupra modificării propuse şi transmite textul propunerii şi
observaţiile sale spre studiu Lojilor cu cel puţin 6 luni înainte de Conventul din Octombrie (la
sfârşitul lunii aprilie).
Lojile reunite în Adunarea Regională a Delegaţiilor (care se ţine în luna Mai), se pronunţă asupra
textului acestei propuneri (art. 23 bis alin 1).
În cazul în care o propunere de amendament primeşte un vot majoritar favorabil, textul este adresat
Marelui Consiliu sub forma unei noi redactări, prin intermediul raportorului Comisiei de lucru6
Amendamentul/le propuse nu vor putea fi reţinute decât în cazul în care textul iniţial nu a primit un
vot favorabil după regula dublei majorităţi de 2/3 art. 23 bis R.G..
În caz contrar, dacă entitatea care emite textul iniţial acceptă unul sau mai multe amendamente
propuse, noul text modificat este apoi supus votului Conventului următor, după avizul Adunării
Regionale a Delegaţilor în condiţiile prevăzute de Constituţie.
Aceste formalităţi fiind îndeplinite, Conventul hotăreste definitiv şi Marele Consiliu promulgă
decizia ca Lege a Obedienţei. Orice decizie luată de Marea Lojă Naţională a României în afara
formelor constituţionale este nulă, de drept şi nu va fi promulgată.
Orice modificare la Regulamentul General care a fost respinsă nu va putea fi supusă unor noi
deliberări ale Conventului înainte de doi ani.

AMENDAMENT LA UN TEXT

Procedură

Propunerile de modificare a Constituţiei şi a Regulamentului General sunt trimise spre

studiul Marelui Consiliu cu 7 luni înainte de Conventul din Octombrie.
Ele sunt transmise apoi, după avizul şi observaţiile Marelui Consiliu spre studiul Lojilor cu
cel puţin 6 luni înainte de Conventul din Octombrie.

Primul caz

Lojile reunite în Adunarea Delegaţilor Regionali în luna Mai dezbat şi se pronunţă asupra
propunerii.
Rezultatul precis al voturilor în Adunarea Regională a Delegaţiilor este centralizat şi
transmis de Preşedintele Adunării (cu viza Preşedintelui, a Secretarului şi a Oratorului Adunării
Regionale a Delegaţilor) Marelui Secretariat al Marii Loji Naţionale a României care are drept
misiune colectarea rezultatelor voturilor tuturor Adunărilor Regionale a Delegaţilor din fiecare
Regiune Masonică. (art. 23 bis).
Dacă textul primeşte un vot ce a primit dubla majoritate (2/3 din numărul Adunărilor
Regionale a Delegaţilor şi 2/3 din Delegaţii prezenţi în fiecare Adunare Regională
5
Adică cel târziu la sfarsitul lunii Martie.
6
Vezi procedura în anexă

56
pronunţându-se favorabil), nici un amendament nu va fi reţinut şi Delegaţii prezenţi la
Conventul din luna Octombrie vor vota fără dezbatere textul iniţial.

Al doilea caz

Textul nu obţine dubla majoritate în Adunarea Regională a Delegaţilor şi unul sau mai multe
amendamente la textul iniţial sunt propuse de Adunare, în vederea ameliorării sau completării
acestuia:
1. Lojile reunite în Adunarea Regională a Delegaţilor trebuie să vegheze imperativ ca
amendamentele să nu denatureze textul iniţial, nici să nu schimbe obiectivele urmărite de
iniţiatorii săi.
Dacă propunerile de amendamente primesc un vot majoritar favorabil din partea Adunării, ele sunt
transmise Marelui Consiliu sub forma unei noi redactări integrând amendamentul reţinut.
Această expediere se face prin intermediul Raportorului Comisiei cu viza Preşedintelui, a
Secretarului şi a Oratorului Adunării.
2. Entitatea care emite textul iniţial este imediat consultată de Marele Orator cu scopul de a primi
avizul său.
Dacă este vorba de o Adunare Regională a Delegaţilor sau de cel puţin 10 loji ale Obedienţei,
această consultaţie se va face prin intermediul raportorilor lor respectivi responsabili cu
crearea legăturilor între membrii lor.

A). Entitatea care emite nu reţine respectivele amendamente:

Entitatea emiţătoare pentru probleme de urgenţă nu este de acord cu amendamentele propuse şi nu

le ia în considerare.
Textul este atunci trimis în forma sa originală Conventului aceluiaşi an, dezbătând de ce nu a fost
obţinută dubla majoritate.

B) Entitatea emiţătoare acceptă reţinerea unuia sau mai multor amendamente:

(în această ipoteză examinarea textului se va face peste doi ani).

Textul modificat este trimis votului Conventului din anul următor din luna Mai pentru ca totalitatea
Delegaţilor să fi putut lua act de textul modificat prin amendamentele respective.
Între timp ansamblul Delegaţilor reuniţi în Adunarea Regională a Delegaţilor se pronunţă definitiv
pentru aviz asupra textului din urmă în timpul lucrărilor Adunării lor.
Se va aplica de asemenea regula de 2/3 cu 2/3 (dintre Adunările Regionale a Delegaţilor şi în cadrul
fiecărei Adunări).
Pentru rechemare, propunerile de modificare ale textelor pot veni:
• fie de la Marele Consiliu;
• fie de la cel puţin 10 loji ale Obedienţei;
• fie la iniţiativa Lojilor Reunite în Adunarea Regională a Delegaţilor, printr-o propunere a
Comisiei de lucru după ce a primit un vot majoritar favorabil.

Mai jos este prezentat tabelul recapitulativ rezumând procedura :

Este obţinută dublă majoritate Nu este obţinută dublă

majoritate

Vot în Convent fără dezbatere. Entitatea emiţătoare refuză Entitatea emiţătoare

amendamentele. acceptă amendamentele

57
Consecinţă:
Nici un amendament nu este apoi
posibil şi este necesar proiectul
iniţial care este trimis
Conventului.
Consecinţă:
Textul iniţial este prezentat
Conventului şi este apoi prezentat
cu dezbatere.
Consecinţă:
Textul amendat va fi
supus Conventului, dar
la Conventul anului
următor şi va fi apoi
trimis fără dezbatere,
dacă dubla majoritate
este obţinută

TITLUL VII

DESPRE AVANSAREA
DE LA GRADUL 3 LA GRADUL 4

CAPITOL UNIC

ART. 284. Maeştrii Masoni activi ai unei Loji din Obedienţa cu o vechime în acest grad de cel
puţin 2 ani şi având vârsta profană de cel puţin 25 de ani pot formula o cerere de ridicare la gradul
al 4-lea adresată Supremului Consiliu Roman al Ritului Scoţian Antic şi Acceptat dacă îndeplinesc
urmatoarele condiţii :

• să fie la zi cu metalele către Tezaurul Lojii din care fac parte şi să facă dovada atât a calitaţii
lor de Maestrii Masoni cât şi a vechimii în acest grad, în acest sens ataşând la cerere un
document doveditor semnat de Maestrul Venerabil;

• să facă dovada faptului că sunt înscrişi în Registrul General al Marii Loji Naţionale a
României şi ca Loja din care fac parte este la zi cu metalele către Tezaurul Obedienţei. În
acest sens trebuie ataşat la cerere un document emis de către Marea Loja Naţionala a
României şi semnat de către Marele Maestru care va aviza astfel cererea de avansare a
Maestrului Mason.

58
 *
* *

Prezentul

REGULAMENT GENERAL
A fost adoptat de

MAREA LOJĂ NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

Reunită în Convent pe
29 octombrie 6011

A fost regulamentar promulgat de

Decretul Marelui Consiliu

MARELE MAESTRU

MARE ORATOR MARE SECRETAR

59
 ÎNTRU GLORIA MARELUI ARHITECT AL UNIVERSULUI

MAREA LOJĂ NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

FRANCMASONI DE RIT SCOŢIAN ANTIC ŞI ACCEPTAT

LIBERTATE-EGALITATE-FRATERNITATE

Prezentul exemplar a fost emis pentru:

Fr.∙. ...................................................................
Iniţiat în
R.∙.L.∙............................................... Nr..............
Orientul………………..................................................
Titlu distinctiv……………...........................................
cu nr matricol………………………………................
în anul 60.........
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
_____________

Vizat la R.∙.L .∙. ............................Nr ..................

Fr.∙. :…………………………………………
Înregistrat cu nr. ………în Registrul Matricol al Atelierului (Lojii)

Maestru Venerabil,

Secretar, Orator,

Semnătura titularului,

60