STRATIUNEA

ANIIL I No. 4
ROMANA
REDACTIA SI ADMINISTRATIA: ZIARUL UNIVERSUL"
Bueure§ti Str. Brezoianu No. 11. Telefon 13171, 13172 701 18 JULIE 1929

CAND MAREA E LINLWITA

PRETUL 10 LEI
www.digibuc.ro
4 ILLISTRATIUNEA ROMANA
Caliva porumbei sôlbatici, singuri stapani deocamdald ai acelor paduri, se reis-
fafau pe drum si and trdsura sosia aproape de ansii, ei sburau mal deparle,
tot pe cale l ingdnau astfel mersul nostru, pdna ce obosiji de intrecere s'ascun-
deau In cracile vecine".

Intro padurile cari strejuesc local impozant prin marimea i decorul In care
odihneste, se tidied istorica mândstire a Snagovului, asupra cäreia istoricii nu
s'au pus de acord dace' a fost zidita In zilele lui Vlad Tepes (1457) sau ale
lui Vladislav Voevod (1443). In schimb se #ie destul de precis ca la Snagov
Matei Basarab a asezal pe la 1645 prima tipografie in care mai tärziu pe la
1709 Antim al II-lea Mitropolitul Tarii, a tiarit mai multe carji bisericesti in
elineste i româneste.
Mal Mrziu Mänästirea a Jost transformata In penetenciar i loc de sur-
ghin pentru români.
Aci din porunca lui Grigore Ghica a fost zugrumat postelnicul Constantin
Cantacuzino.

Lacul Snagov

Biserica Ministirei Snagov

SNAGOVUL
La cloud zeci g opt de kilometrit departe de Capita la noastrer se intinde
lacul Snagovului cu mânastirea plina de amintiri istorice, cu peiduri impozante
un colt de rat' ascuns dupe' o cotiturä a drumului ce duce spre Ploesti.
Pujini dintre locuitorii Capitalei cart aleara peste märi i fart cautarea
unui colt de odihna", bänuesc cá in preajma for, la a:Ilya kilometrii, natura
darnica le a harazit minuni de cari nu se folosesc pentru cd nu le cunosc
pe cart chiar daca le-ar cunoaste nu le-ar preMi poate, Mdeajuns, pentru
cá sunt ale noastre si nu ale altora.
tolusi, Snagovul ti räsfajet pitorescul :me! frumuseji uluitoare, la
celliva past de Capitala MTH, in care mii si zeci de mli de oameni atimesc
pentru ca nu'si pot permite luxal unei viligiaturi costisitoare si cart, bucurosi ar
petrece o zi de Dumirda sau de saratoare intr'un loc atat de apropiat si a-
Mt de inanteitor. Daa cineva si-ar fi propus sei amenajeze aces! loc bine cu-
vantat de Dumnezeu i uitat, multa vreme de oameni, desigur Snagovul ar fi
devenit ceea ce sunt astazt stallunile de recrealie si de odihner din preajma
marelor centre europene. Dece ne-am minuna de Wann Sea" Berlinului, sau de
imprejurimile altor Capitale, mäestrite mai malt de mema omului de at de naturd,
când avem, in apropierea Bucurestilor nostril, minunatul i fncantatorul Snagov
De ce am pribegi pe meleaguri streine in admiralla a tot ceea ce poseda
aljii, and natura ne-a inzestrat cu mai mull de at au alfil? SNAGOV käsärit de soare
Este adevärat, cä In ultima vreme,Snagovul a facut obiectul unor serioase
preocupäri de amenajare ; ca existä un grandios proect care prevede intre al-
tele o linie de cale ferata electricä care sa punä la Indemâna tuturor un bun
eftin mijloc de transport ; cá insä i Maltul Regent A. S. R. Principele !sit-
colae insolit de Ministrii a fost la fata locului cercetând posibilitäjile de rea-
lizare ale acestui plan.
0 Duminicei petrecutä la Snagov tn tovrardsia unor prieteni, m'a facut sá
sträbat cei douäzeci st opt de chilometril in noril de praf at& de caracteristicl
drumului care duce spre Ploesti, in salturile unui vehicul modern un auto-
mobil care, farä sä area, mi-a sdruncinat tntr'ated meiruntaele in at am jurat
cä nu voi mai caleitori hi via/a mea de cat cu träsura batráneasca.
Aceastei imprejurare mi-a reamintit reflecjiile lui Alexandra Odobescu, despre
civilizajia care, nascocind noui mijloace de comunicalle i-a ingrädit libertatea
de a sträbate intinderea, oprindu-se unde vrea, cotind unde-i place, alergernd
and II abate, odihnindu-se and se simte obosit! Se plânge de postalion,
de surugiu, pe un drum bun, oseaua noastra de astazi care pe atunci era
acea mäestritä osea, care din grddina dela capul podului Mogosoaia se In-
tinde ajei pemei la bariera Ploestiior si care duce, drept ca glonful, In trei patru
ore, färd pedicä, fará turburare, in Capitala judefului despre munte.
Odobescu, vizitând aceste minunate locuri, a scris CAteva ore la Snagov"
in care ne d o minunatä impresie i amintiri istorice pe cart le pastreaza Ma.
nastirea cu acelas nume. lata cum descrie Odobescu, iatrarea in päduricea ca e
se gäseste si asteizi In dreapta soselei:
lntr'adevär, total in preajmä era Maude:tor ; Inalfi stejari, pätrunsi de lu-
minele soarelui de yard, prezentau in boljile reisfajate, toata scara fejelor
smarandului, dela frageda verdeaja a mugurului panes la negrul intunecat al tul-
pinii. 0 atmos !ere: de balsame räcoroase trivia suflarea si soapta frunzelor,
usor clätinate de o linä adiere, se Ingana singurä cu susurul greerilor ascunsi
In frunzis. Prin acele locuri misterioase scäldate acum de razele amiezei, pos..
talionul meu Mainta pe fäcänealä; surugiul, spre a indemna cali Inartia uneori
biciul a lene peste capul lor, i apot le adresa, din and in and, cu glas domol,
strigatul prelungit de : hai, bdieti I SNAGOV po malul
www.digibuc.ro
 ILUSTRATIUNBA HOMAN A 5
SNAGOVUL

PRIVELISTE PE LA C Foto,Technica N. Ta

BISERICA MANASTIRII SNAGOV FotooTechnica N. Tatu

www.digibuc.ro

SUB BECURI DE GAZ SI ELECTRICITATE
Lumea cucoanelor, cari dui-A osteneala unei zile
de filantropie cu butet, dans si loterii, vrea sa rasufle"
seara undeva, unde sa fie lume", - centruP" centrul
chefliu, lubric, adulterin îi fixase preferinta pentru
localul acesta departe, unde-si fura cAciula in iluzii de
aventurä $i de petrecere noua. Aici o vazuse prima
data, bogatul general nensionar pe steaua revistelor
jucate intre douà filme, o infiase" cum spunea el $i
cuprins subit de compatimire $i generozitate, o trimisese
sa. se perfectioneze" la Paris. De aici a pornit si divortul
care a fäcut atâta valvä, al directorului general de minis-
ter, care-putin cu chef,-Inapoindu-se pe neasteptate la
masa dupa câteva minute de lipsd, a trebuit sà evalueze
pretul ei adevärat ingäduinta acordatd de sotia lui.
degetelor indrasnete si versate ale unui subaltern,-ta-
närul inginer numit de guvernul nou consilier technic
in directia lui generala. A fost seara aceea, o searà de
pomina. Directorul general a insfäcat sifonul, inginerul
a parat cu toatà agilitatea lui de polisportman, a imo-
bilizat mâinile sotului incornorat, inclestându-le inchie-
turila in mainile lui de fer, si-a fäcut astfel posibild
plecarea doamnei, care o clipa confuza $i speriatà,-
îsi regäsise insa repede desinvoltura. Din pragul usii,
doamna Intorsese capul spre cei doi incäerati $i cu l'n
glas nevinovat, strigase peste tot localul, tânarului in-
giner :
Geo, mi ma mai pot duce acasä Trebue sä dorm
la tine. Da-mi cheea garçorrierii $i tu mai rämâi, daca
vrei.
Tot aici a prizat pentru intâia oat-A Maby, ca apoi
sài complice mania narcoticelor, pând ce ruinatä, a
ajuns la sinucidere.
Generalul si gazetarii gäsira localul plin de aceleasi
$i aceleasi personagii.
$i toatä clientela aceastä exceptional5 era datorità
prezentei in local a faimosului Pagoni. Patronul, ne-
gustor cinstit si istet, - se bucura c5 sortii isbândei se
rodise in favoarea lui, dar it nelinistiau mereu, even-
tualitatile neptácute pricinuite de o astfel de clientelä.
Norocul fäcea, cä isbucnirile sgomotoase sä se Ina"-
buse prin chiar influenta celor ce le deslantuiau. NA-
vala simandicosilor Il silise la o radicalä revizuire a
inventarului, inzestrându-si cornertul cu toate cele ne-
cesare serviciului care sä simuleze eleganta. Amorti-
zarea o acoperiau clientii de noapte, prin ware
sporiri de preturi. Ziva, functionarii si mustereii mo-
desti din cartier gäsiau acelea$i preturi dulci, ca Ina-
intea olansärii».
Dupà multi ani de peregrinäri si aventuri, Pagoni isi
gäsise vopize-a. Fluera, cânta, impro viza ne loc cu ri-
mete nretinse de clienti, traducea si localiza cupletele
frantuzesti la modà si uneori, comptinea el insusi mu-
zici si lihrete ware. spumoase, insinuante, cari de cele
mai multe ori, «treceau rampa». Avea un exceptional
dar de a snune cupletul Limrede, nuantat. furisând
accente calde, &Ad simula pasiunea, - stimulând astfel
dorintele de petrecere ale tuturora, alimentându-le cu
zaharoase accente de duiosie :
Tu sais les mots calms et tendres
Que dans Pamour se font entendre...
Nu era ceeace femeile au deprinderea sa decreteze
«135iat frumos». Un inceput de bot de enure li deforma
usor armonia ovalului. Brun, foarte brun, - pläcea.
Ceeace II crease insä succesul, erau vocea lui cu ten-
dinti de tenorino. insinuarea cântului, noutatea artei
lui. imorovizatiile - si mai ales, trecutul lui aven-
turos, un lung lant de intâmnläri, ale cäror personagiu
central fusese. Cupletistul acesta inteligent stiuse sä
se fac5 dorit si de birhati. cântecele româ-
nesti noui si c5zute repede In fa1iment din pricina sa-
r5ciei insnirat;ei, vechile romante, ceeace totdeauna
spori melancolia clinelor, and veselta vinului se im-
pled cu cAldura pricinuitä de vecinätatea femeilor fru-
mo a se.
Generalul si gazetarii gäsice in sfarsit - o masä.
Berurile se stansese iar si neste tablaua de bragarriu
se asternuse amurgul luminei sarace strecurata prin
ILUSTRATIUNEA ROM ANA
de C. MICIORA
mätäsurile portocalii ale abat-jour-elor. Asezat la pian,
cu capul rästurnat pe spate, cu $erpuiri istete ale gla-
sului, Pagoni isbucnise :
Eu n'am sd pot s'o nit"
Singura, la o masa retrasa, o doamna fatal% de o
frumusete pe cat de desavarsita, pe atât de ciudatä,
sorbia un paharel cu bäutura trandafirie. N'avea trei-
zeci de ani, desi cearcanele pe cari oboseala noptii i
le adâncise sub orbite 1i erau potrivnice. Avea ochi
mari, albastri, cari deveniau negri, and genele lungi
purtätoare de umbre, coborau pe jumatate. Gatul, de
o puritate de marmot% talmacia cat de albi trebuie
sa fi fost obrajii, fara pecetea ocre care-i Insangera
pometii. Dreapta, cu bärbia sprijinita in palmele roze,
rasucindu-si pe aratatorul dreptei, o suvita de pär
negru ce evada de sub ureche, necunoscuta parea mis-
terioasa nu numai prin singuratatea ei Intr'un local
unde toti veniau «In banda», spre a petrece cat mai
sgomotos. Avea pupilele neobisnuit de dilatate si strä-
lucitoare, iar Waffle Ii tremurau neIncetat, ca o mem-
brana sunusa unei pérmanente vibratii.
Unul dintre gazetari îi oprise privirile asupra ei.
Generalul observa :
- N'o
- 0 vad pentru Intaia data, domnule general.
- Ei, esti boboc... Tu n'ai apucat-o pe vestita Mi-
lita Särdareasa... Asta-i e nepoata si-i seamana ca douä
picaturi de apd... Par'ca o vad pe bunicä-sa, la balu-
rile Obolului, cu talia s'o cuprinzi Intr'un pumn, cu
piciorul mic de sä-1 Imbraci cu pantofi de copil. Era
singura femee, care pe vremea aceea nu purta corset,
ce sa faca cu el? Cu toata frumusetea ei
vestita, era de o cinste fàrà pereche. De câte ori a
trebuit barbatu-su sà Incruciseze sabia In manej la
Malmaison, cu cei cari se inghesuiau pe cat mai res-
pin$i, pe atat mai Indariiti si mai insistenti !
- Nu s'a sinucis un diplomat pentru ea ?--Intreabä
Nae Turcu, care incepuse sä-$i aduca aminte de un
senzational fapt divers, a carui relatare îi fusese in-
terzisa pe vremuri, In urma interventiilor pornite dela
palatul Sturza si dela o anumitä legatie din Bucure$ti.
- Exact... $i tot pentru ea, a plecat din tara ma-
iorul de ravalerie P celebrul bostonist al vremii si
nici azi nu se mai stie ceva despre el.
- Si asta ce face ?
- Acum o Arad mai Invioratä. Dar nânä acum ca-
teva luni era pranaditä rau. Incapuse Inteo banda de
«papagalisti» si ajunsese o ruinä...
Femeea se ridicä dela masa si cu capul sus, cu o-
chii turburati deodata de sclipiri stranii, se Indrepta
spre garderobä. Gazetarul, care o privise insistent, se
ridica si el si-i luà urma. La garderoba, femeea 1$i
cauta In poseta de pie.le de crorodil, scoasa o cutiuta
mica de aur, ca o pudriera, infipse douä degete cu
unghii trandafirii In nraful alb dinauntru si ridica
mana spre nas. Dar bratul Ii fu prins, pe nea5tep tee,
in inclest»rea unui pumn sdravän. Cu un strigät usor
de durere si de surpriza, frumoasa desfacu degetele
si praful se risini In apt-.
- Te rog, domnisoara, asta seark nu!
- Dar cine esti d-ta ?
- Am sa-ti explic.. Te rog sä mergem In alt local...
Gazetarul nu pärea nici unul dintre cheflii cari-i a-
tineau ades calea, nici vre un suspinkor nenorocit,
care Indrasnea In cele din uima, sa-i vorbiasca. Sigu-
ranta cu rare i se adresase necunoccutul ti dete lucre-
dere si totodata, interveni inevitabila curiozitate fe-
meeagca. Dupä cateva minute, erau Intele$i. Ea avea
sa astente la garderoba, panäce gazetarul avea sa
spunä bunä seara celor pe cari-Ii päräsia.
(And acesta din urma se inanoie In local, tovarasii
dela masa prinserä sä rada :
- S'a trezit Milita Serdareasa In ea $i te-a respins?
- Dimnotriva.
- Mare smerher.
- Pecte o slptätnanä o 0 te vkl cu arile roase
de «papagal».
www.digibuc.ro
Se poate intampla sa i se catifeleze la loc, n51-fie ei.
Dup11 cinci minute, un cl. lupta cu gropile de
pe Serban Vod5, ducând pe cei doi spre $osea.
UN REVEIL MATIN" PETITOR
Bois"-ul bucurestean era In plin sezon. Crângul -
de o parte $i de alta intunericul despicat de o linie
de lumina sus inchideau $oseaua transformând-o
inteun coridor larg aerisitä, Imbalsämatä de tei ca un
iatac bAtrânesc.
Tr5suri cu capotele ridicate si automobile intinse na-
prasnic la drum, purtau perechi, cari nici din auzite
nu stiau, cà soseaua, teii si luna puteau alcatui un codru
al visarilor. Patimile par'd urmau ritmul vertiginos al
sase cilindrilor, desläntuindu-se furtunos, in v5zul tu-
turor. Capetele femeilor se sprijineau färä sfial5 pe
umerii barbatilor, buzele se infilniau in saruturi iritate
si multe masini erau pur $i simplu alcovuri ambulante.
Doi mucaliti asezati la volant-ul unei masini care mer-
gea Inaintea automobilului cu gazetarul si tovaräsa lui,
petreceau furisând isbucnirea farului mobil sub capo-
tele trasurilor. In lumina proectata pe neasteptate asu-
pra perechilor Inlantuite, vat-eau descolaciri grabite,
capete sburlite 5i speriate femeile acoperindu-$i cu
o mina fata $i cu cealalta Incercand sd-si acopere ge-
nunchii cu jupele insuficiente. In urma masinei buclu-
case, rabufnira, din trasurile cu tainele divulgate, câteva
Injuraturi cumplite.
Lume care nu cunoaste satisfactia unica a muncii
observä gazetarul pornit pe morala.
In cazul 5sta, pe mine ma poti condamna la exe-
cutia capitalä, fiindc5 niciodata n'am muncit-räspunse
femeea. insotitä deodata de un ras silit, penibil. cinic.
De câte ori n'am mirosit i eu teii, din... hotelurile
astea pe roate
- Ai fost maritatä ?
- La 18 ani, adica acum 7 ani.
- 0 cAsätorie nenorocità?
Pentru b5rbatu-meu, In cele din urmd... Il citesti
pe Tristan Bernard ? Are o cArtulie Citoyens, animaux,
phénomènes" la care de câte ori mä gândesc, am vizi-
unea unei grAmezi de Sévres-uri, de Gallé-uri, de Saxuri,
de bibelouri si de mininturi sidefate si aurite, cari te
farmecg, te uimesc, te pun in imposibilitate sà te ros-
testi, care-i mai de artä, mai finä, mai minunata .. In
cärtulia asta, sunt cateva pagini cari Inchid toata po-
vestea mariaiului men... Un maniac al sporturilor in-
yenta Inteo buna zi unul nou. Ascensiuni de porum-
bei tinuti In captivitate cu un fir de ata legat de pi-
ciorusele nasal-nor. Intr'un singur porumbel avea in-
rredere sa-i (lea drumul sä faca zilnic cursa Bruxelles-
Paris. In adevar, cu o regularitate matematica, pasa-
rea plecata dela Paris dimineata, se Inapoia totdeauna
seara, exact la aceeasi ora $i fara sa dea Vre un semn
de ostenealä. Snortsmanul nostru era cel mai fericit
dintre oameni. Panä In ziva, când Imbiat de un nrie-
ten sceptic, se hotarl sa-si urmariasca porumbelul. Pleca
la Bruxelles si putu constata, ca inteligenta $i comoda
pasäre, sosea la gara de Sud exact la ora plecärii tre-
nului sore Paris, c615toria pe Vagonul-restaurant, in
statii isi da agrementul unui scurt ponas In racoarea
frunzisului câte unui porn si ajunsa la Paris, se cocota
pe câte o trasurä, Inapoindu-se... la domiciliu exact si
odihnitä.
«Sotul meu-40 de ani,-avusese si el o manie. Fusese
insurat In trei rânduri Isi bänuise sotiile si le urmä-
rise pas cu pas tinându-le astfel legate cu fragilul
firisor de ata al maniacului porumbeilor captivi. Dar
in toate trei rângurile, ata smucitä de captive s'a runt
$i pãsärile au ramas fugare pentru totdeauna... Când
m'a cunoscut pe mine, mi-a spus, cà purtärile si edu-
catia mea îi erau asigurAtoare si niciodatä n'avea sä
ma suspecteze. Ba a avut si nedibacia sa-mi adauge,
ca se convinsese, cA celelalte trei i-ar fi fost credin-
cioase, dacä el insusi, in gelozia lui de tot rninutul,
nu le-ar fi tinut neIncetat treaz gandul adulterului.
(Continuare In numdrul viitor).
 ILUSTRATIUNEA ROMANA

ARTISTE PARIZIENE IN COSTUME DE SAE :

Dela stânga spre dreapta: Annie Cornys, Marcelle Laury, Lucette Desmoulins,
Artiste
Louise Porreau. In spate : Nadine Debrieux.
in
Vacantd

www.digibuc.ro
 8 ILUSTRATIUNEA ROMANA
CAMERA RCsIE
de H. S. WELLS
Doar o fantomg pipáibiiä ar putea sg mg ingrozeascg !
si, zicând acestea mg ridicai, In fata focului, cu paha-
rul In mâng.
Asa vrel? spuse omul cu bratul paralizat, privin-
du-mg piezis.
Iatg, sunt de 28 de ani si nu am vgzut pang a-
cum nici o fantomg. Bätrâna femeie stgtea jos, privind
tintg focul cu ochii sgi mari i palizi.
Hei 1, fácu ea. Ai &Mt 28 de ani si cred cg n'ai
vgzut niciodatg o cask' ca asta. Când esti de dougzeci
si opt de ani ai multe lucruri de vgzut si de suferit.
Ea crating incet din cap. Eu bänuiam cg cei doi
bgtrâni incercau sg mgreascg groaza ce le-o inspirase
casa. Pusei pe masd paharul golit de vin i examinai
camera. In oglinda curioasd din partea cealaltd a me-
sei mä vgzui diformat, scurt i gros, cu musculatura
de necrezut.
Ei bine, spusei,dacg vgd ceva in noaptea asta,
voiu fi mai invdtat, pentru cg incerc o aventurg fgrá
vre-o ideie preconceputd.
Dacg vrei dumneata I, repetg omul cu bratul pa-
ralizat.
Auzii afarg sgomotul unui baston, un pas greu
târâtor pe nisip i poarta trosni din tätâni. Apoi un
alt bgtrân intrg, mai Indoit, mai sbârcit si mai veistnic
clecat cei doi. El se sprijinea pe o singurg cârjä. Ochii
sgi erau ascunsi de o vizierg i buza de jos pe jumg-
tate strâmbg Ii atârna paliciä i rozg peste dantura sa
galbeng i stricatä. Se indreptä &Ore un fotoliu de
cealaltà parte a mesei, se asezg cu stângkie si incepu
sg. tuseascg. Omul cu bratul paralizat aruncg noului
venit o privire piing de scârbg ; bgtrâna 'Area cg nu
observase sosirea lui i ramAsese cu ochii pironiti a-
supra focului.
Ti-o spun... Dumneata o vrei!, insistg omul cu
bratul paralizat, când tusea celuilalt Incetà pentru mo-
ment.
Eu o vreaurgspunsei. Omul cu vizierg zgri a-
tunci prezenta mea.
Distinsei un moment ochii sgi mici, strAlucitori
aprinsi. Apoi 'bleep sd tuseascg i sg scuipe.
Dece nu bei, spuse omul cu bratul paralizat, in-
pingând cana cu bere noului venit.
Omul cu vizierg, umplu cu un brat tremurgtor un
pahar, 1/A1.s:dud tot atât lichid pe masa de lemn alb.
far gestul sgu se proectä intr'o umbrg monstruoasg
pe zid.
Trebue sg spun, CA nu mg asteptam sä ggsesc in
castel niste paznici caraghiosi ca acestia.
Acesti trei, imi dädeau o impresie de bolnavi, cu
tAcerea lor de moarte, cu evidenta antipatie pe care o
argtau nu numai fata de mine, dar pe care si-o argtau
intre ei.
Dacg vrei sg mg conduci la aceastg camerg cu
stafii, o sg incerc sg mg instalez confortabil, spusei eu.
Bgtrânul cu tusea îi dgclu capul inapoi asa de brusc,
!neat tresgrii ; el imi aruncg pe sub vizierg o mug
privire a ochilor sgi rosii ; dar nimeni nu-mi räspunse.
Asteptai un minut, examinând pe rând aceste trei
personagii stranii.
Dacg vreti, repetai eu mai tare, sg mg conduceti la
aceastg camera cu stafii, v'as cruta plictiseala prezen-
tei mete.
E o candelg pe etajerg lângg poarti. spuse omul
cu bratul paralizat privind picioarele mele, dar de vrei
si mergi la camera rosie In aceastä noapte...
bgtrâna.
Si de ce in noaptea asta, anume?, intrerupse
...Vei merge singur.
Foarte bine, spusei, i ce drum trebue sg apuc ?
Urmeazá pasajul Ong ce vei sosi la o poartg ce
(IA pe o scard in spiralä. Te vei urca pe acea scarä
pâng la o tindg in fata unei alte porti, prin care vei
intra i vei urma pând la capät un lung coridor. Ca-
mera rosie e la stânga ta in susul scgrilor.
Am Inteles bine ? fäcui si repetai aceste directii.
El Indrepta un detaliu inexact.
Vei merge InteadevAr? intrebg omul cu vizierg,
prinvindu-mg pentru a treia oarg cu aceiasi clatinare a
capului.
Si de ce In noaptea asta anume? spuse batrâna.
Pentru aceasta am venit, indepärtân-
du-mg cgtre poartä.
In acest moment, bätrânul cu viziera se ridia si
fgcu poticnindu-se ocolul mesei, apropiindu-se astfel
de ceilalti si de foc.
Ajuns la poartg mg intorsei, i iiv Azui pe toti
trei strânsi unul lângg altul, Intunecati fatä de lumina
focului, privindu-mg peste umeri cu o expresie In-
spaimântatg.
Bung seara! le spusei deschizând poarta.
Dumneata ai vrut-o 1, imi repetg omul cu bratul
paralizat.
Lgsai poarta deschisä Ong.' ce candela se aprinse
bine, apoi o inchisei si inaintai in gangul rece si sonor.
Mgrturisesc cg straniul acestor trei bätrâni singuratici
in seama cgrora contesa läsase castelul ca i mobilie-
rul vechiu i Inegrit, straniul odgitei in care erau a
dunati, mg impresiong viu, In ciuda sfortgrilor ce fg-
ceam pentru a fa:mane inteo stare de spirit calmä
pozitivg.
Acesti bätrâni pgreau sä aparting unei alte vremi
mai indepgrtate, unde lucrurile sufletesti erau altele,
mai nesigure ca acum, unei vremi când se credea In
prevestiri si In vrgjitoare si când nu puteai nega fan-
tomele. Chiar existenta lor Imi 'Area spectralg ; croiala
hainelor lor caraghioase apartinea unei mode näscute
de una din mintile moarte. Ornamentatiile i comodi-
tatea lor aveau un aer fantomatic ; trecuturi de oameni
dispgruti, care mai degrabg urau lumea a..easta, cleat
participau la ea.
Dar cu o sfortare indepgrtai aceste idei.
In lungul gang subteran sufla un curent puternic
de aer si flacgra candelei dansa, fäcând sä salte
tremure umbrele.
Ecourile rgsunau pe scara In spiralg, o umbra mg
urma intrecându-mä, o alta, fugi din fata mea in in-
tunecimi. Sosii la tindg si mg oprii un moment, as-
cultai un fâsiit, pe care crezusem cg-1 aud, apoi, satis-
fgcut de tdcerea absolutg, impinsei poarta si rämäsei
nemiscat la intrarea coridorului. Nu mg asteptasem
deloc la ceea ce vedeam, cáci luna, intrând prin i-
mensa fereasträ a marei scgri, fgcea sà reiasä fiece
lucru In negru intens sau in luming mgritä. Totul era
la locul lui. Ai fi putut crede cä, aceastg casg a fost
pärgsitä In ajun ; i cu toate acestea ea nu mai era
locuità de foarte mult timp.
In candelabre erau incg lumânäri i praful ce se
Ingrämgdise pe scoarte sau pe parchetul lustruit se
rgspandise asa de uniform, Inat era invizibil in clarul
lunei.
FAcui un pas Inainte i mg trgsei brusc Inapoi. In
anticamerg se ridica un grup de bronz pe care o bu-
catà de zid mi-I ascunsese. Umbra sa se proecta cu o
realitate surprinatoare pe panoul alb si-mi dgdu im-
presia unuia ce mà astepta la pânda'.
www.digibuc.ro
o jumätate de minut poate, rämäsei impietrit. Apoi
cu mâna pe revolverurdin buzunar, inaintai pentru a
recunoaste un Ganimede $i un vultur de bronz, strg-
lucind In clarul lunei. Acest incident calmà un mo-
ment nervozitatea mea.
Pe o mash' de Boulle un chinez de portelan al cgrui
cap se balansase linistit când trecui pe lângä el, nu-mi
dgclu nici un fior. Poarta camerei rosii si scgrile ce
conduceau aci se gäseau Intr'un colt obscur. Inainte
de a deschide poarta, plimbai candela In toate
sensurile ca sg-mi dau searna bine de natura ascunzg-
toarei In care mg gäseam. Aci, mi-adusei aminte.
l-au ggsit pe predecesorul meu, si amintirea acestei
istorii imi fgcu teatng deodatg. Aruncai peste umär o
privire grupului de bronz i deschisei pripit poarta
camerei roii, pe jumgtate încàîntors cgtre palida tg-
cere a vestibulului.
Intrai, impinsei imediat poarta dupg mine, invârtii
In broascg cheia care se afla pe dinguntru, ridicai
candela atât de inalt cat putui, examinând decorul ca-
merei rosii In care tângrul duce fusese ggsit mort ;
sau mai degrabg In care îi Incepuse agonia, cgci
putuse sg deschidä poarta si cdzuse dealungul celor 5
trepte pe care le urcasem acum.
Acesta fusese sfârsitul yeghei sale, al curagioasei ten-
tative de a triumfa contra traditiei ce popula castelul
cu fantorne ; si niciodatg, cred eu, apoplexia nu servise
mai bine superstitia. Mai erau Incà alte istorii mai
vechi In legAturä cu aceastg carnet-A pang la capgtul
de necrezut al legendei acea istorie a unei sotii fri-
coase si de sfârsitul tragic pe care-1 avu In urma unei
farse a bgrbatului ei, care voia s'o Ingrozeascg.
Privind aceastg mare camerä obscurg, cu ochiurPe
intunecate ale ferestrelor, cu ascunzisurile si alcovurile
sale, Intelegeai perfect cg legendele au esit din un-
gherile acestea negre, din acele intunecimi bogate in
teroare.
Lumânarea mea avea o micg limbg de flacgrg, a cg-
rei luming nu ajungea pânä la celalt capgt al camerei,
Igsând In jurul ei un ocean de mister.
Hotgegi sg fac numai deck o cercetare amanuntitg
a camerei, si sg alung inchipuirile fanteziste pe care
le sugerau aceastg obscuritate.
Dupg ce mà asigurai cg poarta e bine Incuiatg, In-
cepui sg examinez camera fäcând inconjurul fiecgrui
mobilier, ridicând draperiile paturilor si Indepärtând
covoarele. Ridicai storurile si mg asigurai de incue-
torile ferestrelor, lnainte de a inchide jaluzelele, mg
pusei in genunchi pentru a privi prin neagra deschi-
zgturg a cgminului, izbii tabliile de stejar vechi pentru
a descoperi vre-o esire secretg. In camerg erau doug
oglinzi imense având de fiecare parte o pereche de
candelabre de portelan. Aprinsei toate aceste lumângri
una dupg alta. Focul era preparat, atentie la care nu
mg asteptam deloc din partea bätrânului pgzitor. It
aprinsei pentru a evita orice dispozitie de a fi cuprins
de fior si când fu bine aprins Ii intorsei spatele pen-
tru a examina din nou camera. Apropiasem de cgrnin
un fotoliu acoperit cu panzg si o masg formând im
fel de baricadg In fata mea ; pe masg pusei revolve-
rul la Indgmâng.
Examenul precis al camer eimg linistise, dar gAseam
incg prea stimulante pentru imaginatia mea, nbscurita-
tea pgrtilor lndepgrtate ale camerei si linistea lor
perfectg.
Umbrele alcovului si aceia a fundului camerei In
particular, aveau nedefinibila calitate a unei nrezente
care se ascunde, acea bizarg sugestie a unei fiinte vii
ce stä gata la pânclä ; impresie care te cuprinde asa
de usor and esti inconjurat de tkere si de singurg-
tate. In sfirsit, pentru a mg linisti, luai lumânares.
Inaintai pâng acolo si mg convinsei cg nimic tangibil
nu se ggsea. Pusei sfesnicul pe dusumeaua alcovului
si-I lgsai In aceastg pozitie.
In acest moment eram Inteo stare extraordinarg de
nervositate, cu toate cg mintea-mi nu putea sg-si ex-
plice cauza,
Eram convins cg nimic supranatural nu putea sg se
lintâmple si pentru a-mi trece vremea, mg pusei sg ri-
mez legenda castelului. Declamai câteva versuri eu
glas tare, dar ecoul lor imi fu neplAcut. Pentru acelas
motiv, pärgsii de asemeni dupà câtva timp o conver-
satie cu mine insu-mi asupra imposibilitätii fantomelor
si a strigoilor.
Imi inchipuii din nou pe cei 3 bgtrâni pociti din ca-
merg si Incercai sg mg interesez de ei. Negrul si rn-
sul Intunecat al camerei mg turburau. Chiar cu cele
sante lumângri, sala era incg obscurg.
Partea dinsnre alcov se g5sea intr'un curent de aer
si miscgrile flacärei fgceau mereu sg sarg si sg dan-
seze umbrele si penumbrele.
Cercând sg." Imprgstii aceste intunecimi, mi-adusei a-
minte de lumângrile ce le väzuqem In candelabrul din
nasal si cu o usoarg sfortare esii in clarul lunei pur-
tând n lumânare aprinsg, lgsând poarta deschisg si In
curând revenui cu alte 10 luminAri. Le pus ei -In bibe-
lourile ce ornau ici colo camera, le aprinsei si le a-
raniai Iii colturile unde obscuritatea era mai adânc5 ;
unele ne pndea, allele in ochiurile ferestrelnr si in
fine, cele 17 lumânàri ale mele furà asa aranjate, cg
cel mai mic colt al camerei era direct luminat cel nu-
tin de una din ele. Imi veni In spirit a fantoma când
ar fi intrat nuteam s'o averti7ez sg nu calce pe dea-
supra. Camera era acum luminatg a giorno.
Era ceva 7nveselitor si linistitor in aceste mici
fläcàri semgnate ici si colo i eu mg ocupam sg tai
Continuarea pag. 14.
 BOXEURII ROMANI

3 Cristache- Negoita, greutate semi.

mijlocie.
sus de la stânga la dreapta:
4. Mo(i Spakoiv, campion natio al la
1. Vasile Baciu, greutate categoria
semimijlOCie 5. Dan Lascar, eel mai mie boxeur
2. Al.Drurnea, lost c anpion roman.
national la categoria waril

www.digibuc.ro
3. Lucian Popescu, caampion national la categoria musca.
4, 1. Milea, grcutate musda.
jos dela stanga la dreapta: 5 C. Nour, greutatc mijlocic.
1. Matin Alexandrescu, campioll national la cate
goria pana.
2. Gh. Axioti, -.challenger l¡oficial la catcgoria
semipmijlocic.
oto Ilustratiunca komána J, I ess.
ILUSTRATIUNEA ROMANA ILUSTHATIUNEA ROMANA 11

Foto Ilustrafiunea Romani', Vesa.

HIPODROMUL FLOREASCA : o frumoasa s'ariturá In Pr. BURDEA (garduri) '2400 m. Ca'stigatorul cursei: VIM" al Hergheliei Comisani. (Tockeu Stdnescu)

www.digibuc.ro
 USTRA 1UNLA HUMANA
EXPOZITIA INTERNATIONALA DE LA BARCELONA

Intrarea principala a expozitiei Palatul del Vestido" (al imbri-icirminteo

Fântana magia Jocuri de ape

OMUL CARE S'A JUCAT CU SCAUNUL ELECTRIC

Aceasta este denumirea data lui Harry Hoffman,
operator de cinema, acuzat ca ar f asasinat, acum
cinei ani, pe M-rs Maud Bauer, pe un drum pustiu
din Staten Island. Judecat de trei ori j silit sa e-
geteze intr'o celuld de inchisoare, Hoffmann a declarat
cat preferä sa moat* deck sa-si sfärseascal zilele in
pusckie.
A, fost juctecat, de curanu, pentru a patra oarä i
inainte de a cunoaste verdictul juratilor, publicul a
fost cucerit de curajul acestui orn ènergic.
Hoffman a castigat partida. A fost achitat, in mo-
mentul când se intreba dacd nu va trece prin portita
verde, care duce la scaunul eloctric. Dupd cinci ani
de recluziune, el se pregateste reia activitatea si
societatea de filme, la care lucra inaintea drainei, ii
prornite o situatie stralucita.
Si-a regasit si copiii, Insä, in toata. aceasta fericirc,
existä, din nefericire un nor. Pe cand sotul nevinovat
era in Inchisoare, M-rs Hoffman trecu in tabära acu-
zatorilor lui. Nu numai paräsi sotul in nenoro-
cire, dar Isi neglijd st Copiii. Nu voi gasi,-niciodata,
in inima mea, puterea de a erta" a spus Hoffman.
lmediat ce a esit din inchisoare,- a inrentat acriune de
divort.
ALEGEREA UNUI CORNET ACUSTIC
Sunt foarte multi surzi, cari se acomodeazd toarte
bine cu cornetul lor acustic i altii cari nu trag nici
un folos de pe urma lui. D-rul Marage, dela Acade-
mia de stiinte din Paris spline cd fenomenul acesta se
produce din faptul el sunt diferite clase de surzi si
.cd aparatul care corw;ne unui tip de surzcnie, nu are
nici o influentd asupra altui tip. Mai trebue- sä ob-
servdm ca surzii sunt foarte sensibili fata de sunetele
prea energice : strigAtul prea tare nu este mijloc bun
de a-i face sa audd ; trebue sä vorbim Incet articulând
foarte bine : sa vorbirn Meet, caci este o intarziere in
perceperea sunetelor de creer si sa articulam bine,
cad trebue ca o silabd sa fie inteleasa, inainte ca alta
sa parvind la *centrele auditive.
O VACA PRETIOASA
acd pretioasa_este, fàrä indoiala, vaca canadiand
care poartä nurnele putin armonios de Canary Korn-
dyke, Alcartrasi care träeste la Saskatchewan. Gu-
vernul acestei provintii a curnpärat-o de curänd dela
proprietarul ski cu frumoasa sunfa de 2000 lire ster-
line, sau vre-o 1.600.000 lei
-Pretul este fantastic pentru o vacä si crescatorii
nostri vor avea, desigur, de ce sa se mire citind a-
ceastd cifra. Un singur animal de acestea te face mi-
lionar.
E drept cA vaca meritä pretul acesta atät de mare,
cki in timp de 305 zile, a dat 13000 litri de lapte,
continând 535 kg. unt, ceeace ar reveni la vreo_40 kg.
lapte pe zi aproape 2 kg. unt.

www.digibuc.ro
 ILUSTRATIUNEA ROMANA 3

Cinema
Astazi ea conteaza ca una dintre cele mai fru-
moase blondine.
Scandalul a survenit din cauza unui fotograf,
care a avut nefericita inspiratie de.a-i fotografia
intr'o perfecta intimitate, asa cum ne arata fo-
tografia de alaturi. Atât a tost deajuns ca hol-
lywoodienii sa inceapa clevetirile. Cate nu s'a
vorbit pe seama lor...
Se spune de pild c atras in mrejile blondi-
net Josephine Dunn, George K. Arthur ar fi ac-
ceptat sa petreaca o seara in vila acesteia. Dar
seara a devenit noapte i când in zori, a vtut
sä paräseasca casa iubitei, s'a gândit ca ar fi
mai bine sa se imbrace ca femeie pentru a nu
fi recunoscut. Dar tocmai când iubita it facea
in gradina buzele, un fotograf indiscret i-a prins
in obiectiv.
Si cum sotia lui stie ca nu poate esi fum,
Oita nu-i foc", a luat drept adevarate toate a-
ceste clevetiri si s'a hotarât sa divorteze -WA
intârziere.
Hollywoodienii s'au declarat acum multurniti
caci au reusit sa desparta si cea mai fericita pe-
reche.

Astazi sunt la Hollywood trei artiste en vo-

gue" : Colleen Moore, Clara Bow si Bilie Dove.
Collen Moore, a carei fotografie o reprodu-
cem in acest numar, s'a nascut acum douà zeci si
unul de ani inteun retras orasel american.
Si-a petrecut copilaria jucându-se i prea pu-
tin invätând. lar mai târziu, când cinematograful
a inceput sà o intereseze, Colleen n'a ezitat sa-si
\ 31 päräseasca orasul natal si pe sarmana sa mama,
pentru Hollywood.
,74 jd Dar cite n'a indurat ea in acest oras ispititor !
N Cate zile n'a umblat nemâncata, cutreerând za-
darnic toate studio-urile, pentru a-si gasi un cat
de neinsemnat rol de figuranta.
Dar asa a fost scris ca printr'un unchiu al ei
sa ajungä vedeta a ecranului, caci inteo zi aflân-
du-se la el, un regisor ii facu propunerea de a
turna sub conducerea lui.

Frumoasa COLLEEN MOORE intr'o scend din

filmul Synthetic Sin"

CRONICA C1NEMATOGRAFICA
La Hollywood s'a ivit un nou scandal. Eroii
sunt George K. Arthur si Josephine Dunn.
George K. Arthur era mai inainte un mare ar-
tist de teatru, care obtinea succese numeroase pe
marile scene londoneze. Dar inteo zi un regisor
il sfatui sa joace si in film.
Atras de fantasticile salarii ce le ofera cotn-
paniile americane, George K. Arthur pdrasi tea-
trul pentru cinernatograf.
Prime le incercari au dat rezultate neasteptate.
Mare le artist englez, s'a dovedit un tot atât de
mare comic si pe ecran, iar creatiile sale din
numeroasele filme ce a interpretat, au fost fru-
mos mentionate de marii critici straini.
El e stabilit la Hollywood de 5 ani de zile,
unde traia, pârta mai zilele trecute, inteo per-
fectä armonie cu frumoasa lui sotie si cu dra-
galasa lor fetià, formând cea mai invidiatä fa-
milie din orasul filmului.
Josephine Dunn e de mai curand venita la ci-
nema. Ea, contrar lui George K. Arthur, a in-
durat toate mizeriile pe cari le intampinä orice
fatä care vrea sa se faca artista.
A plecat din orasul sau natal, dornica de a
deveni si ea o mare stea a ecranului. A intam-
pinat toate neajunsurile 'Ana ce a reusit si fie
angajata de Metro-Goldwin ca extras", iar mai
târziu norocul o ajuta s obtie i mici roluri. Artistul de cinema GEORGE K. ARTHUR Itrând lectiuni de maquiaj de.a coicga sa JOSEPHINE DUNN

www.digibuc.ro
 14
fitilele, lucru ce-mi da senzatia incurajatoare ca timpul
trecea. Chiar In aceste conditii asteptarea amenintatoare
a acestei veghi apasa greu asupra mea.
Era dupa miezul noptii, când deodata lumanarea
din mijlocul alcovului se stinse. N'o vazusem sting-ân-
du-se. MA intoarsei numai si bagai de seama cà ob-
scuritatea Ii luase locul. Treskii, asa cum tresari la
prezenta neasteptata _a unui strain.
Luând chibriturile depe masa, traversai camera cu
un pas indiferent, pentru a aprinde din nou lumâna-
rea. Primul chibrit nu lua foc si cum reusisem sa a-
prind pe al 2-lea, ceva paru ca clipeste pe perete, in
fata mea. Ma intorsei involuntar si vazui cà cele 2 lu-
manki depe mica masa de langa camin erau stinse.
Ma ridicai numai decat. Bizar ! facui, le-am suflat
eu oare inteun moment de neatentie ? Revenii catre
camin, aprinsei o lumânare si In acelas moment vazui
clipind si stingându se net, o alta, in partea dreapta
a uneia din oglinzi ; aproape imediat a 2-a se stinse
si ea. Nu mai era vorba c a sa te inseli. Flacka se
stingea ca i cum fitilurile ar fi fost prinse deodata intre
degetul gros si aratator, lasând fitilul negru, fara car-
bune nici funi. In acest timp lumânarea dela piciorul
patului se stinse si umbrele parura ca fac un pas mai
mult catre mine. E prea-prea! spusei. Numai deck,
prima, apoi cea de a doua lumânare de deasupra ca-
minului se stinse de asemeni.
Ce se petrece ? tipai eu cu un glas ascutit si
bizar pe care nu l'am putut impiedeca. Lumânarea de
pe garderob se stinse si ea si aceia pe care o aprin-
sesem pe alcov, o urma.
Destul, am nevoe de aceste lumini, comandai eu
pe un ton jumatate nelinistit; in acest timp aprinsei
un chibrit pentru a reaprinde lumânärile depe camin.
Mainile imi tremurau asa de tare, inck de 2 ori am
frecat chibritul alaturi de banda cutiei. Insa In mo-
mentul când partea de sus a caminului esea din nou
afarä din Intuneric, dotia lumânki In coltul ferestrei
celei mai depärtate se eclipsarä. Cu acelas chibrit re-
aprinsei candelabrul unei oglinzi si lumankile care
erau pe parchet, astfel ca un moment paru ca eu
castig viteza asupra stingerilor.
Atunci dinteun singur sbor disparura 4 lumini In
colturi diferite ale carnerei si eu aprinsei un alt chi-
brit cu o graba infioratoare, ezitând si intrebându-ma
cu care lumânare sä incep. In limp ce eram nehotark,
,
//,4
/./
-
r 1;//,
KODAK"-UL D-vs.
Nu ultati Kodak-"ul Dv. in vacantg. El va fixa pentru lotdeauna
in fotografii, amintirile dv. plficute, fotografii pe care le yeti
lua cu p15cere,le veti arMa cu mândrie si le veti revedea cu o
puternic5 bucurie. CAteva minute vä sunt deajuns pentru a in-
váta s5 lucrati cu un Kodak".
BUCURESTI
Tel. En-Gros 381/63. KODAK
17 L71 TO71TE MIEG1JZ1NELE C11 ARTWOLE FOTOGRI1F10E
ILUSTR ATIUNEA BOMAN,A
o mânä invizibila paru sa stinga flacara celor 2 lu-
manari ale mesei. Cu un Opal de groaza ma precipitai
catre alcov, apoi inteun colt, apoi catre fereastrA, a-
prinzand 3 sfesnice in timp ce alte dottä se stingeau
aproape de camin ; apoi gäsind un mijloc mai bun,
aruncai chibriturile pe un cufär cercuit de fier si luai
In mâna un sfesnic; dar cu toate acestea, stingerile
continuau regulat si umbrele, contra caror luptam,
reveneau i lunecau asupra mea, castigand un pas
când din aceasta parte, când din cealalta. Era ca un
nor furtunos si zdrentuit care matura stelele.
Din timp in timp, o lutnânare rarnânea aprinsa un
minut apoi era suflata. Oroarea intunecimei ce crestea,
ma cuprindea pand la nebunie si sâtigele meu rece ma
parasea. In aceasta luptà zadarnica contra nemiloasei
inaintäri a inamicului, saream cu rasuflarea taiata si
parul valvoiu, dela o lumânare la alta. Imi strivii coapsa
de masa. Rasturnai un scaun, ma impiedecai si cazui,
târând cu mine covorul depe masa. Lumânarea se
rostogoli departe de mine $i apucai alta ridicându-ma.
Deodata aceasta se stinse de asemeni, fara indoiala
din cauza miscarei mele repezi si imediat, cele 2 lu-
mânari, care mai ramasese aprinse, fura stinse. Dar
era Inca. lumina In camera, o lumina rosiatica ce res-
ningea umbrele Focul din camin ! Fara Indoiala, pu-
team Inca sa trec lumânarea mea printre vergelele ca-
minului $i sa o aprind. MA indreptai catre flacarile ce
dansau intre carbunii aprin$i $i a caror lumina aurea
mobilele ; facui 2 pasi catre grilaj si numai deck, fig-
carile scazura si disparura si in momentul când cer-
cam sa vat- lumânarea intre barele gratiei, intunericul
mà invalui ca un ochiu ce se inchide, ma Inconjura
cu o strânszere nabusitoare, ma o-bi si nimici in cree-
rul meu ultimele ramasite de judecata.
Intinsei un brat inteo zadarnica sfortare de a res-
pinge aceste sdrobitoare intunecimi si din toate fortele
mele ma pusei sa strigodata, de doted ori, de trei ori.
Atunci trebuii fara indoiala sa ma fi ridicat, potic-
nindu-ma.
Mi-aduc aminte ca ma gandii deodata la coridorul
luminat de lurid si, cu capul plecat, cu bratele inainte,
ma aruncai catre poarta. Dar uitasem in ce loc se ga-
sea exact si ma impiedecai cu violenta de coltul pa-
tului. Ma clatinai si intorcându-ma, fui lovit, sau ma
lovii, de o alta grea mobila. Am o vaga amintire apoi
de a fi fost izbIt, rostocrolit de ici colo in intunecime,
/ vesnic noui. Poti oare sä uiti toate
VEDE, RETINE, REAMINTE$TE.
www.digibuc.ro
de a ma fi zbatut contra a mii de piedici si de a fi
scos tipete salbatice la fiece noud izbiturä si in fine...
de o lovitura violentà pe care arn primit-o In frunte,
cu o orbila senzatie de cadere, care dura un secol, de
ultima si freneteca sfortare de a ramâne In picioare...
Apoi nu-mi mai amintesc nimic...
Când deschisei ochii era ziuä mare. Aveam capul
sumar bandajat si omul cu bratul paralizat observa
pe furi$ figura mea.
Eu priveam imprejurul meu, cereând sa-mi aduc a-
minte ce se intâmplase si un timp nu putui sa ma re-
cunosc. Cu coltul ochiului zarii pe batrâna femee, care,
ne mai având aerul sau absorbit din ajun. varsa In-
tr'un pahar dinteo doctorie pusd inteo fiola albastra.
Unde sunt ? intrebai imi pare ea va cunosc si
totus nu pot sa-mi aduc aminte cine sunteti. Ei imi
povestira ce se intâmplase si Ii auzii vorbind de ca-
mera rosie cu stafii ca i cineva care asculta o poveste.
Te-a gasit in zori, zise batrânul si era sânge pe
fruntea $i buzele tale.
Foarte incet, imi recapatai amintirea veghei mele.
Si acum, spuse batrânul, crezi cà, aceasta camera
e locuita de strigoi ? El nu-mi mai vorbia pe tonul u-
nuia ce primeste pe un nepoftit, ci, ca unul ce se malt-
neste pentru un amic In suferinta.
Da raspunsei, camera e locuita.
Si ai vazut stafia ?... Si noi care am petrecut aci
toga viata, n'am vazut-o niciodata cu ochii nostri...
Pentruca noi, niciodata nu am indraznit.,. Spune-ne
daca e inteadevar batrânul duce care...
Nu spusei, nu-i el...
0 stiam hine, intrerupse batrâtia, cu paharul de
vin in mana. Este sarmana sotie, tândra ducesa, ckeia-i
fusese
Nu-i ea, spusei eu, nu e nici fantoma de duce,
nici fantoma de ducesa In aceasta camera ; ea nu-i lo-
cuita de nici un strigoi, dar de ceva mai räti I.,.
Ce ? facura ei.
Ce-i trial rau din toate lucrurile ce chInuesc pe
bietul muritor. Frica Frica, care nu vede nici lu-
nici sgomot, care nu are de a face nimic cu
ratiunea, care te face surd, orb si distruge totul...
Ea ma urmase In coridor, ea s'a batut cu mine in
camera..
Frica neagra... Si ea va ramâne atâta timp cat va
dura aceasta casa de nenorociri !...
Plaja vá a0eaptá I
Oglindiri de soare, aer fortifiant,
multime impestritatà, jocuri, bäi,
repauz si o mie de alte plficeri,
acestea?
S. A.
Calea Victoriei, 32.
Tel. Detail 375/40.

INSEMNARILE GOSPODINEI
Jean Jacques Rousseau a spus ea se poate cunoaste
caracterul unei natiuni dupA alimentele pe care le Intre-
buinteazA mai mult.
Savantii, de ani de zile au inceput sA discute care
este hrana idealA pentru om si astazi dacä in lumea
stiintificA acest lucru nu mai este un secret, sunt Inca
multi, foarte multi oarneni cari se lasA In voia soartei
si a traditiei.
CA ornul este carnivor nu indrAsneste nimeni sA o
afirme categoric; Un regim carnat exclusiv nu duc deck
câte-va popoare In mod cu totul exceptional : Exchi-
mosii $i alti locuitori de la Nord, pe unde nu cresc le-
gume si cei ce träesc prin stepe, unde nu se gdseste
altceva. Dealtfel se poate afirma categoric cA abuzul
de carne are consecinte funeste : excesul de substante
azotate neputându-se arde complect de organism se
combinä cu numeroasele otrAvuri din tubul digestiv si
dând nastere acidului uric, acesta otrAveste sangele pro-
du când artritismul, guta, reumatismul, artero-scleroza,
boalele de rinichi $i atâtea altele.
Aceleasi cauze reproducându-se din veneratie In ge-
neratie, fiii artriticilor dau nastere la copii rahitici, ane-
mici i astfel In mod treptat se merge la degenerarea
rasei. Degenerescenta ce se remarcA in familiile bogate
in genere are ca principalA cauzA tocmai alimentatia
exclusiv carnatA, pe care au adoptat-o de mai multe
generatii.
Carnivornismul in alimentatia umang nu poate fi deck
o reminiscentA din epoca de sAlbaticie, cand omul
lua arcul la spinare, cutreerând pAdurile spre a-si gAsi
hrana, având InsA atunci o scuzA, nestiinta in care era
in privinta cultivArii pAmântului.
AstAzi din punct de vedere moral, carnivonismul pune
pe omul civilizat pe o treapt6 mai jos deck pe cel säl-
batic, cAci pentru a-si satisface instinctele brutale creste
pe lâng5 casa sa animate si pasäri blânde i drägute,
omorându-le spre a le mânca.
Dealtfel carnea Impinge la brutalitate, la violentA,
dovada instinctele räsboinice ale animalelor carnivore
si linistea, blandetea erbivorelor ; probabil cA tot ches-
tiune de bran's.' este si in transformarea lupului in Caine
si a pisicii sAlbatice In pisicA domesticA.
Regimul carnat este defavorabil deasemenea culturii
si aptitudinilor stiintifice si artistice.
Intelectualii si artistii trebue aleagA un regim
sobru, cu cat mai putinA carne, pentru a Vasa creerul
liber sä lucreze usor. Majoritatea savantilor, cugetA-
torilor, artistilor, chiar au combätut acest mod barbar
de hrarià.
Pythagora. Platon, Ovidiu, Bossuiet, Voltaire, J. J.
Rousseau, Pascal, Newton, Franklin si atatia altii au
fost vegetarieni iar blândul Lamartine a scris despre
semenii sai :
Ils trainent par les pieds, des fleurs de la prairie
L'innocente brebis, que leur main a nourrie
Et sous l'oeil de ragneau, régorgeant sans remord
Ils savourent les chairs et vivent de la mort.
LUNI: prdnz OmletA, castraveti à la Lombarde,
macaroane cu brânzA, fructe.
cind Supd de orez, pui fript, vinete to-
cate, compot.
MARTI : prtinz Ochiuri, dovlecei cu smântânä,
snitel, compot.
cindTomate a la milanaise, fasole sauté,
baclava, fructe.
MIERCURI : pritnz BrânzA cu smântanA, franzelä cu
mazäre, vitel la tavd, fructe.
and Supä de zarzavat, macaroane cu
sos tomat, salatA de conopidA, compot.
JOI : prdnz Jumäri, salAu rasol, pilaf de do-
vlecei, compot.
Ciuperci cu stnântânA, creer prà .
jit, salatA de dovlecei, fructe.
VINERI : prilnzOuä fierte, beafsteck cu garnituri,
brânzA, compot.
and SupA cu gAlusti, pui prAjit, vinete
tocate, fructe.
SAMBATA : prânz Ornletà, crochete cu fasole, muschi
fript, fructe.
cind Conopidg cu smântânA, dovlecei
sauté, budincA à l'Anglaise, fructe.
DUMINICA : prdnz Cartofi cu unt, nisetru fript, sa-
lard de rosii, prAjiturA à la Piemontaise,
fructe.
cind SupA cu tAitei, ficat fript, cascaval
la capac, compot.
Castraveti à la Lombarde; -Hem castravetii in bucäti
de 5 cm. lungime, Ii curätim, Ii fierbem pe jumdtate si
ii scurgem. Apoi ii scobim, ii asefam inteo tavA
läsAm sA fiarbA infundat In unt. Când s'au fiert pe trei
sferturi, Ii umplem cu o tocAturA de pasAre si Ii ldsAm
sA fiarbA incet. Servim cu smântânä.
Tomate à la Milanaise: SpAlärn 6 patlAgele frutnoase,
le tAem capacele si le scobim putin; le scurgem de
apA i seminte. Incingem 2 linguri In untdeletnn, In
care rumenim apoi ciuperci, pAtrunjel i ceapg, toate
tocate. LäsArn sä fiarbd putin si adAogäm i pesmet ca
sä dAm consistenta compozitiei ; Inteo farfurie ce merge
la cuptor, aranjem pätlAgelele, pe care dupA ce le-am
särat si piperat in interior le umplem cu compozitia
descrisA; presArAm pe fiecare parmezan ras, apoi le
ILUSTRATIUNEA ROMANA
CHATEAUBRIAND
Bufetul selectului restaurant
stropim din belsug cu untdelemn, pentrucä inlesneste
coacerea. Le punem la un cuptor cald, stropind cu
untdelemn din când In când.
Prdjiturd i) la Piemontaise : Fierbem orezul In apä
cu vanilie ; apoi adgogam un pahar de smantân5, putin
CRONICA MEDICALA
VACCINAREA ANTITUBERCULOASÄ
In ultimii ani vn mare savant francez, D-rul Calmette,
a fAcut o descoperire menitA sä salveze din ghiarele
tubercul ozei mii $i rnilioane de copii.
Faptul acesta este de o insenmätate cu mult mai
mare decât o bänuieste publicul. Putini sunt aceia care
stiu cA din statisticile diferitelor spitale se constatA cä
dinteo sutä de copii infectati de tuberculczd de la
nastere panA la 1 an mor 22,61,. Dar mai mult, in-
fectarea copiilor mici prin microbul tuberculozei Ba-
cilia' Koch, are o influentA covarsitoare asupra intregei
desvoltAri ulterioare a acestor copii. Doui mari sa-
vanti germani von Pirquet si Hamburger, au dovedit
cA tuberculoza care apare la tineri si chiar la oamenii
maturi nu este decal tedesteptarea zgomotoasA a unei
infectiuni, pe care acesti indivizi au contractat-o In
primii ani ai
La aceastA varstä fragedà, corpul nostru contractä
infectia tuberculoasA cu mutt mai usor deck mai târziu.
Pruncul crescut de o mama' tuberculoasA sau intr'un
focar contaminat este infectat aproape sigur.
Se incercaserA deja, fArA folos, diferite metode pen-
tru vaccinarea pruncilor când in anul 1886. Cavagins
avu ideia sA vaccineze animalele prin bacili Koch vii.
Experientele lui au fost urmate de acelea ale altor
savanti. Astfel Baehring a reusit sa obtinA vaccinarea
animalelor contra tubercutozei dar aceaqa dura nu-
mai 3 zile.
D-rul Calmette reltiând aceste experiente a stabilit
In primul rand cA un orn care a inghitit o singurà
dat5 o cantitate de bacili Koch, capAtà o tuberculoz5
care se poate vindeca $i cA odatd vindecat nu mai
roate fi atins de o altà infectie, pe când cei ce inghit
de douà sau mai multe ori, la intervale scurte astfel
de microbi nu se vindecA nici-odatA.
Bazat pe aceste fapte, dânsul a incercat sd obtind
vaccinarea introduand In corp microbi vii dar lipsia
de virulentd (fdrd putere de a face Mu).
Aceste experiente dânsul le-a fäcut pe cobai si pe
maimute. Pentru a obtine un astfel de microb ino-
fensiv dânsul a luat un bacil Koch si timp de 13 ani
la insàmântat neincetat pe bucAti de cartof cu fiere
si glicering tinuti la o temperaturA de 380. Microbul
folosit pentru experientele de mai sus provenea din
a 230-a reinsAmântare. Acest bacil Koch fu amestecat
cu diferite substante si primi numele de vaccin BCG.
lntrodus inteun organism el posedA proprietatea de
a provoca aparitia de substarte de apArare pe care
acel organizm le foloseste In lipsA contra infectiei
tuberculoase.
Prima incercare de a vaccina un copil contra tuber-
culozei prin acest nou mijoc a fost facutA de Cal-
mette In iulie 1921, când a dat unui copil sA inghitA
in trei rândwri in a 3 a, a 5-a si a 7-a zi ce au urmat
nasterii 2 miligrame (240 milioane Bacili Koch) fArA
sä se fi observat vre-o turburare oarecare. Acest
copil desi a fost crescut mai departe inteun mediu
infectat s'a desvoltat normal.
Incurajat de acest rezultat Calmette si-a inmultit
www.digibuc.ro
15
unt proaspát, zahAr si 3 ouA. AmestecArn apoi cu dul-
ceatä de fructe si asezAm pe o farfurie in forma' dc
piramidä, acoperim cu zahAr pisat, cu smantanä; pre-
sArlm d'n nou cu zahär si punem la cuptor 20 minute.
AURA SACHELARIE.
experientele si In anul 1921 1922 a vaccin at prin
metoda sa un numär de 120 copii, obtinând un suc-
ces desdvarsit. Mortalitatea copiilor infectati si vacci-
nati a scAzut dela 25 °10 la 0,8
Rezu;tatele strälucite obtinute de Calmette in lupta
contra celui mai groaznic flagel pe care il cunoaste
omenirea, au fAcut ca metoda sa sA -fie introdusd si
la noi In tarA. Vaccinarea pruncilor p: in metoda Cal-
mette tinde a se generaliza tot mai mult si poate eä
nu este prea departe timpul când ea va fi tot atat de
rAspanditA ca si vaccinatia antivariolicA.
DupA cum vedem vaccinatia antituberculoasA prin
procedeul descoperit de Calmette este o armA de
luptA, puternicA, insA ale cArei efecte nu se vor putea
constata de marea masd a publicului cleat mai târziu
când statisticele vor arAta diminuarea nurnAl ului de
tuberculosi.
Dr, EM. DORNA
RASPUNSURI.
I. S. Bräila. Pentru a vA consL rva elasticitatea
corpului, cea mai nimeritä gimnasticA este cea sue-
deza purA, dupA reguble stabilite de Lingg. Este in-
dicat sl faceti dimineata si seara cate-va figuti. Pentru
supletea abdomenului yeti folosi mult din figura des-
crisA de mine la tratamentul obezitätii (Ilustratiunea
Românä No. 2).
Puteti face box si natatie. Pentru ten cel mai bun
remediu este o viatä regulatA i un somn suficient.
2. Romeo, Ploesti. Spälati-vd cu apA caldd, apoi
masati pielea intre cloud degete. Serviti-vA de sä pun
cu ichtyol. Faceti lotiuni dirni leata si seara cu alcool
camforat.
3. Titus Livius, Bistrita. Preparatele si sfaturile
de care vorbiti sunt lipsite de seriozitate. In privinta
formei de acuce de care vorbiti este necesar sä ur-
mati o higiend alimentarA severd : carne putinA, supri-
mati alcoolul, cafeaua, ceaiul, conopida, salatele. Luati
oleu de ficat de morun si pu:gative saline (lase de
Carlsbad, 1-2 lingurite dimineata inteun pahar cu
apA caldä.)
Lotionati pielea cu apà in care a fiert musetel.
4. Apostol J. Tama Magurele. Nu mâncati carne
timp de câteva slptAmâni. HrAniti-vA cu legume proas-
pete, ceaiu, apa, paine prAjitä. Alcool de loc. Luati
in fie-care searA 1 lingurA de oleu de parafin5. De
douà ori pe zi yeti lua eke un pachetel de Benzo-
naftol (0 gr. 50 fiecare).
5, 1. M. Tundeti-vA mgrunt de tot. SO-
lati-vA pe cap de douä ori pe sAptAmanA cu decoct
de lemn de panama, la care veti adäoga putin sd-
pun de gudron.
O. Olguta. Veti face zilnic de douä ori lotiuni cu :
Rp. GlycerinA parfumat I 100 gr.
Apd 1000 gr.
ungeti-vd cu crema urmAtoarea :
Rp. LanolinA 16 gr.
VaselinA 8 gr.
GlycerinA 6 gr.
Dr. EM. DORNA
14 ILUSTRATIUNEA ROMANA

CEI CARI SE DUC

fac bae i sport la mare ...
In bAtaia soarelui, pe nisipul plajei,
alAturi de copii nebunatici sau la um .
La Mare
bra cortului, tinerii glumesc, vorbesc,
atria, pentru ca odihna s le fie mai
plAcutl

CEI CARI RAMAN . . .

fac bae in stradA, la cismea sau, ea sà fie mai siguri deciit la Strand, fac
bae in DAmbovita.
La cismea sau in Dimbovita rAcoarea apei este deopotriva de bines
fAciltoare i omul este multumit cA a facut ceeace fac altii la mare. . .

www.digibuc.ro

UMORISTICE.
SAVANT DISTRAT
Este pentru prima oara când o eclipsä de lunl dureazá
a:rat de mult 1
UN PROFESOR D1STRAT
Un profesor, dintre cei distratt, pleacd mntr'o dimi-
tteata la frizer.
Afard ploaie i vat.
Esind in stradii, dupd cativa pasi, valid U Intoarce
umbrela pe dos, rupându-i un arc.
In trecere, infra la umbrelar st-i lasd umbrela ca s'o
repare, pand la reintoarcerea sa dela frizer.
Aici insäl, mai avea trei umbrek in reparatie: a
doamnei, a fetei si a bdiatului, care asteptau mai de malt
ca st fie scoase.
Dupli ce termind la frizer, din obicinuintd, se indreaptd
spre cuier i pune mlina pe o umbreld strdind. Pro-
prietarul umbrelei observä prin oglindd gestul, spunându-i:
Domnu... ati gresit adresa...
LE LA CONCuRSUL DE FOTOGRAFII PENTRU AMATORI
Stâna pe muntele Zmeurät.Vâlcea
Defileul Bistritei la Bistrita.Vilcea
ILUSTRATIUNEA ROMANA
DOCTOR DISTRAT
Repede, doctore... un nenorocit caruia i s'au Ojai picioarele.
Spune,i sä. intre
Projesorul rusinat se scuzd i puse umbrela la locul et"
Ajuns la umbrelar, scoase cele patru umbrele si se
urea lu tramvai.
Intamplarea Idea, ca in acelas vagon, pe banca din
fata lui, sd se afle cliental cu pricina dela frizer.
Observandu-1 pe profesor cu patru umbrele In brate,
Ii zise ironic Domnule v'a mers bine azi, nu-i
ALT PROFESOR DISTRAT
Un profesor se intlilneste diva vre'o 15 ani cu un
fost elev al sau. Intre allele 21 intreabd :
d-tale, ce mat face ?
Dar biétranul
Tata, raspunse tandrul, a murit acum vre'o zece ani.
A, da, da, da... replied profesorul: de aceiall veld
atilt de rar...
Foto N. Teodorescu
Foto N. Teodorescu
www.digibuc.ro
17
itillamommor
1111111llullow
MUM
ASEMANARE
Nu gasesti cá fiul meu imi seamanii?
Inteadevár la ochi, la gull. §i la barbie e leit tat'su
UN poRTAR CU REGULA
Este vorba de un portar de noapte dela un hotel din
centrul Frantei.
Acest om de ordine, a afisat un tablou In culuoar,
prin care &A unele sfaturi calatorilor sositi noaptea :
pupa ora 10, poarta este incuiatd.
Dupd prima sunare portarul se desteaptd.
La a doua sunare portarul se ridied din pat si a-
-prinde un bec etectrie, ca semn ed este sculat.
La aprinderea eelui de al doilea bec, cdldtorul este
prevenit cii portarul si-a pus pantalonii i cd se in-
dreaptii spre a descuia poarta".
Un turist mucalit a scris sub acest afis-prográm :
Prejer ca portarul de noapte set vie feint pantaloni
sa nu ma facd sa Wept at& de mull".
Troite pe iiseaua R.NilceaMorez
Fatada paraclisului nrei HorezNalcea
18 ILUSTtl,ATIU:NEA fl OMANA

CONiCA Mutia asortatii va purta pantofi

Multa lume, avand automobil, se fixeazal vara intr'o loca- eleganti` de piele maron, cu
iitate de unde porneste in excursiuni adesea de mai multe talpa groasärcu toc tot de- talpà
zile, Deganta îi pune intrebarea fireascä cu ce bagaj sä -nu prea inalt pentru a iu fi
piece pentru a nu ocupa loc mult fortatà sa se lipseasca dela a-
si in acelas timp Ii face si figura cele privelisti ale naturii, la
frumoasa in toate imprejurärile. eari nu se poate ajunge de-
Se va imbraca cu un costum cal cu piciorul. Pantoful va fi
tailleur" clinteo stofal englezeasca montat sau cu bareta' lata,
rezistentd, cu fusta larga in cute pentru a se simti cat mai cu-
sau cloche" si cu o bluza de mod piciortil in el,
lit o sau de poplina de un mo- A daca excursiunea ocazio-
. ' neaza i halte in orase, in va-
del simplu. V a lua cn dansa i o
bluza mai eleganta in crêpe de liza va incapea i o rochitä de
chine, care intr'un restaurant ji matase imprimata ocupa asa
va da imediat un aer de mai de putin loc ! care prin cu-
mul La eleganta, ioarea ei mai inchisa e i ele-
V a pune pe deasupra un man- ganta i portativa Pentru
tou tot din stofa englezeasca *. aceasta îi va lua í o pereche
'1 .,
de pantofi de sarpe sau de
groasa, in careuri sau in linii ;
Man toul va fi larg, in formal de ..:
, ,l
:' .1''' ,f;
,,,.
.,
orce altà piele mai delicata.
Ca prevedere va 13aga in bu-
umbi ela, petrecandu-se bine parte t ....,- ..A , ,

peste parte, asa cà stand jos sá 4-

." i .
'-' ,- t° ' A zunarul automobilului i un
nu se desfaca, desvelind genun- sweter pentru sérile friguroase
chii, §i evident va fi i mai lung si astfel echipata orce femee
decat cele ce se poarta prin oras ; 44. poate pleca in excursiune
manekile largi, buzunare mari va fi i comod imbracata, pen-
guler care incheindu-se sa fe- tru a nu fi preocupata de stri-
reasea gàtul fragil de raceala, caciunea toaletei i va fi i ele-
0 palarie de feutru, mica ganta, ceeace cred ea' nu dis,
care sa intre bine pe cap com- place nimanui.
plecteazá acest ans'amblu. Evident ca cele ce pleaca cu
Ca culoare predomina pentru masinä deschisa vor avea cu
bate aceste costume gris sau ele ifidispensabilul mantou de
beige, de oarece sunt cele mai dril i boneta asortata, pentru
portative nedecolorandu-se si in a infrunta fara teama praful de
acelas timp i cele mai elegante pe sosele, si de care desbra-
pentru acest gen de costume. candu-se la halte sa ramae tot
Evident cà o eleganta astf el gratioasa. í eleganta.
A. S.
Sus stânga. Rochie de stil in volane de 'ail galben de trei nuante-r-pe deasupra forrAnd un fond in tonuri verzi, pe care rees fiorile frunios nuantate- in tonuri 'rose.
o jaeheta de satin alb. Marie de dantela de pai alb garnisita cu flori galbene, Jos: Rochie din crepe de chine,; corsajul alb iar fusta si salul imprimat cu floricele
Sus dreapta : Rochie de stil _in satin rose ; fusta este brodatà cu matase lucioasà rose pe fondul alb. Pantofii din acelas crepe de chine. Paaria de pai alb cu flori rose.

www.digibuc.ro

JOCURI:
AL DO1LEA
SEFflA I-a
Orizontal : I. La loterie ; 2. Nota. muzicala ; articol ;
3. Sticlä ; verb ajutatok ; 4. Indesat ; spre deosebire de
cei pestrifi ; 5. Instrument de industrie nationald ; orn
de gust fin ; 6. Tara; munti in Asia ; 7. In geometric ;
pronume personal ; 8. Face fructe ; pe mare : in geo-
metrie ; 9. Locuitori Africani ; nume barbatesc ; profet ;
nume femenin ; 10. In muzica ; adverb zeu : pe cea-
sornic ; 11. Face parte din imbracaminte; nota muzi-
calä ; pronume ; nume ; 12. Vocala ; vocala ; consoanä ;
consoanä ; 13. Dare de seamä ; pronume personal ;
verb ; nume bärbatesc ; 14. Insulá in oceanul Pacific ;
frig ; pronume ; scriitor roman in trecut ; 15. Jurnatate ;
porn ; la bucate; nurne biblic ; 16. La copaci ; in as-
tronomie ; in armata ; 17. Adverb ; masura de timp ;
18. In carti didactice ; meseria$ ; 19. Animal ; lucrator ;
20. Pe drumuri ; de citit ; 21. In istorie ; nume mas-
culin; 22. conjunctie ; nota muzicala ; 23. Epoca detimp.
Vertical : 1. Porn ; 2. Conjunctie ; la carti ; 3. Moneda ;
intre munti ; 4. bauturd ; poet in vechime ; 5. port ;
popor ; 6. nume masculin ; peninsula in Asia ; 7. pre-
pozitie ; verb ; 8. cadou ; oras ; lichid ; 9. stare de
robie ; veselie ; zâne ; serbare ; 10. munte : titlu ; nume
biblic ; verb ; 11. oras European ; pronume ; pronume ;
coloare ; 12. Vocala ; Vocald ; Vocald ; consoanä ; 13.
Imaterial ; notá rnuzicala ; conjunctie ; animal ; 14. lac ;
verb ; nume turc ; zuralie ; 15. nume masculin ; parte
Un pui de leu Itiându-si aperitivul pe terasa unei cafenele din Paris.
ILUSTR ATIUNEA ROM ANA
CONCURS
din bisericä ; stare de plans ; verb ; 16. capac ; ocul-
tism ; la tencuiala ; 17. pronume ; conjunctie 18. la esle ;
functie superioarä in vechime la noi ; 19. greseli ; oras
European ; 20. simbol ; crimä; 21. articol; râu in Eu-
ropa ; 22. pronume ; prepozitie ; 23. stofa solida.
Cu numärul acesta incepem al doilea concurs,
care va fi compus tot din trei serii. Deslegärile se
primesc dupd, publicarea seriei a 111-a in timp de 10
zile dela aparitia acelui numär.
Deslegärile trebuesc insotite de numele, pronumele
localitatea celui ce ne trimete si de cupoanele
respective, publicate in josul paginei.
Se vor distribui, prin tragere la sorti urmdtoarele
premii :
Premiul I Lei 1500
Premiul H Lei 1000
Premiu1111 Un bonament pe un an la .,Ilustrati-
unea Romând`
Premiul IV Un abonament pe 6 luni la Ilustrati-
unea Romând"
Premiul V Un abonament pe 3 luni la Ilustrati-
unea Românä"
Numärul 5 al revistei noastre va aveà un supli-
ment in care se vor publica premiantii i deslegä-
torii primului concurs de jocuri. AGZ.
www.digibuc.ro
19
JOCUL REGILOR
Lectia III
Mersul pionului. Prescurtat se inseamna cu p.
Pionul e singura piesä, care merge numai inainte,
la inceput p oate fi mutat un patrat sau douä.
Dupä intaia träsaturä merge numai eke un patrat.
Fie un pion la a 2, el poate merge la a 3 sau la a 4.
Pionul a 7 poate trage la a 6 sau la a 5. In diago-
nala nu poate bate deck un patrat, a 5 poate lua b 6
sau invers, depinde cine trage ; alb sau negru.
Pionul poate lua si en passant", din pozitia initiala,
un pion merge cloud pätrate trecând pe langa un pion
adversar, pionul pe lângd care a trecut poate lua pe
cel care a fost mutat.
Presupunem ca un pion alb a ajuns la f 6 $i pio-
nul dela g 7 este mutat direct la g 5.
f. 6 poate lua g 6, mutându-se in locul lui adica
pe g 5.
La sfirsitul unei partide, un pion poate ajunge la a 8.
Pionul acesta se transforma fie inteun cal, nebun,
turn sau regina. Se poate deci intampla la sfirsitul jo-
cului un jucátor sa aibd mai multe regine, nebuni, cai,
etc. Pionii sunt piese de valoare mica, totu$i bine jucati,
dau adeseori castigarea partidei.
Intre marii jucätori, un pion de multe ori inseamna
pierderea sau castigarea partidei
In concluzie asupra celor spuse pana in prezent
putem enunta urmätoarele reguli :
Toate piesele pot merge inainte $i inapoi, afarä de
pioni.
2) Toate piesele iau, dupa cum le este mersul, afarä
,de pion (pionul merge inainte si ia In diagonald).
3) Pe un patrat nu poate sta de cat o singurd piesa,
Nici o piesa nu poate sà ocupe locul unei piese ina-
mice, afard de cazul cand o ia.
4) Nici o piesd nu poate sari peste alta afard de cal.
5) Numai pionul ia en passent".
6) Numai pionul poate sä se trans forme; in orice
piesd, (afara de rege), dacd ajunge la extremitatea tabelei
de $ah.
7) Niciodata o piesd alba nu poate lua o altd piesa
alba sau una neagra tot una neagra.
8) Totdeauna albul incepe partida.
9) Odata joacd albul, odatä negru. Nu se pot face
sub nici un motiv cloud miscdri in acelas timp.
Ex ercitii
Tabla de $ah: fiind liberä un- N asezat la f 5 in cate
diagonele poate merge si Oda' la ce patrat se poate
opri ? Un cal asezat la b 3 in câte locuri poate mer-
ge? Pe ce patrate se poate aseza ? Un turn se afld la
d 1 in cafe directii poate trage?
Aratati sistematic si trimiteti raspunsurile la revista.
Vom publica rdspunsurile in numärul viitor.
INCALTAMINTEA FINA
DISTINGE LUMEA ELEGANTA
GH. ENE FILIPESCU
Calea Victoriei, 26
Telefon 371168.
ILUSTRATIUNEA ROMANA
OUPON 4
0

www.digibuc.ro
gr.1
E.*
'=.)
CI-