CULEGERE DE TEXTE LITERARE PENTRU EDUCAȚIE

MORAL-CIVICĂ

TRĂSĂTURI POZITIVE DE CARACTER

HĂRNICIE

1.CENUȘĂREASA, de Charles Perrault

Recomandări metodice:
-După receptarea poveştii, copilul preşcolar poate desena personajul preferat ( motivând de ce
l-a ales) sau o secvenţă din textul recepţionat.
-Metoda exemplului este foarte eficientă, deoarece preşcolarul mic nu are încă, suficient de
bine dezvoltată capacitatea de a distinge exemplele pozitive de cele negative; astfel, ajunge să
imite şi ceea ce este bun şi ceea ce este rău. Deci, trebuie urmarită exemplificarea personajelor
din poveste cu exemplul din rândul copiilor, făcând distincția între cei care fac bine și cei care
fac rău.

2. CEI TREI PURCELUȘI de J. O. Halliwell-Phillipps

Recomandări metodice:

-Folosirea exemplului personal, ca metodă de educare a sincerității copiilor prin convorbirea

liberă, având o puternică influență educativă ce constă în formarea unei atitudini de
combatere a unor manifestări negative din comportamentul oamenilor: lenea, lăcomia,
îngâmfarea, prostia valabil la cei doi iepuraşi: Puf-alb și Puf- gri.

-Joc de rol ,, Să facem o poveste” folosind accesorii minime (măști, coadă de lup) cer
copiilor să schimbe povestea din care să reiasă latura pozitivă a conținutului - hărnicie,
sinceritate, modestie.

3. SAREA ÎN BUCATE de Petre Ispirescu

Recomandări metodice:

-Realizarea unui tablou cu imagini din poveste, așezate în ordine cronologică, asociind
personajele după fatele acestora - pozitive și negative.

- Fiecare copil poate desena scena din poveste care i-a plăcut cel mai mult și de ce a ales acea
scenă - pune în valoare latura morală.

-Dramatizarea diverselor momente din poveste după faptele săvârșite de personaje, respectiv
pozitive și negative.

1
 POEZII

1.GOSPODINA de Otilia Cazimir

Recomandări metodice:
-Se pot folosi ilustrații, diapozitive, casete audio si video, care concretizează momente ale
poeziei – hărnicie, istețime, modestie.
- Joc de rol, „Furnicuța” se folosesc costumașe adecvate, prezentând secvențe din poezii.

2. FAPTE BUNE de Victor Tulbure

Recomandări metodice:
-Se pot folosi ilustrații, diapozitive, casete audio si video, care concretizează momente ale
poeziei – hărnicie, istețime, modestie.

3. GĂLEATA BUNICUȚE de Gh. Zarafu

Recomandări metodice:
-Introducerea în activitate o voi face pritr-o convorbire despre un băiețel care a făcut o faptă
bună venind la grădiniță. Pentru a fi evidențiat, el va primi un medalion care va însemna
responsabil cu curățenia. Astfel va motiva și pe alți copii să facă astfel de fapte.
- Vor descrie o faptă pe care și-o amintesc după ce vom memora poezia.

PROVERBE ȘI GHICITORI
Cine lucrează și tace, mai multă treabă face.
Cine se scoală de dimineață, departe ajunge.
Nu sta că-ți stă norocul.
Pomul se cunoaște după roade, omul după fapte.
Munca înnobilează pe om.
Nu lăsa pe mâine, ce poți face azi.
Munca întărește pe om, lenea îl ofilește.
Omul muncitor de pâine nu duce dor.
Munca aduce bogăție, iar lenea aduce sărăcie.
Ziua bună se cunoaște de dimineață.
Meseria e brățară de aur.
Cine nu muncește, flămânzește
Mama succesului e hărnicia.

Harnicuța gospodină
Strânge zahăr din gradină !
(albina)

Leneșul o dojenește,
Dar cine muncește o iubește. (hărnicia)

O fiinţă mică, mică,

Merge-agale pe cărare.
Mică, mică, dar voinică,
Duce-un bob cât ea de mare…furnica

2
 PRIETENIE

1.ADEVĂRATUL PRIETEN
de Emilia Plugaru

Recomandări metodice:
- In cadrul unui joc, un copil a afirmat că mereu "ăla micu"este preferatul celor mari!
-Am hotărât sa lecturez minunata, trista și totusi adevărata poveste! Copiii au desenat o
scenă care le-a plăcut cel mai mult din poveste, motivând și de ce. Fiind o poveste plină de
tâlcuri, învățăminte și mai ales ...plină de dragoste pentru micile făpturi nevinovate...dar care
fără să vrea ne copiază pe noi..oamenii, au scos în evidență prietenia și loialitatea celor două
făpturi.

2. LEUL ȘI CĂȚELUȘA

de Lev Nikolaevici Tolstoi

Recomandări metodice:
- Leul şi căţeluşa de Lev Tolstoi, le-am expus folosind o intonaţie caldă, nuanţată,
un timbru scăzut care în finalul povestirii respective s-a redus aproape la şoaptă. Efectul s-a
resimţit în atitudinea copiilor: după încheierea poveştii, clipe în şir au rămas tăcuţi, vizibil
impresionaţi de finalul nefericit al întâmplării. Procedând în acest fel, ori de câte ori mi s-a
ivit prilejul, am reuşit, mai apoi, să dojenesc un copil printr-o privire mai eficient decât aş fi
făcut-o prin cuvinte, după cum mi-am exprimat satisfacţia pentru o faptă sau pentru un
răspuns, tot printr-o privire sau printr-un gest. Am ajuns, astfel, la concluzia că preşcolarii
sunt capabili să sesizeze nuanţe ale privirii sau ale vocii, expresii ale chipului. Ceea ce îl
impresionează, deci pe copil, este valoarea simbolică a aprecierii sau dezaprobării educatoarei.

3. PRIETEN DEVOTAT
(poveste populara)

Recomandări metodice:

-Printr-o discuție liberă despre prietenie, copiii și-au manifestat dragostea și devotamentul de
animale. Am spus copiilor povestea și au fost foarte impresionați de atitudinea calului.

- Fiecare copil a desenat animalul pe care-l consideră prieten, modul cum își arată
recunoștința față de acesta.

- Am folosit măști cu care am lasat copiii să poarte o discuție cu animalul preferat, fiind foarte
inventivi și responsabili.

3
 POEZII
PRIETENUL de Grigore Vieru

Recomandări metodice:

-Discuție liberă între doi prieteni adevărați, folosind formule de respect și politețe.
-Au de desenat un cadou pe care-l vor oferi celui mai bun prieten.
- Concurs de proverbe și ghicitori despre prietenie.

DOI FRAȚI CUMINȚI

de Elena Farago

Recomandări metodice:

-Joc de masă ; doi copii prieteni, trebuie să selecteze jetoanele cu imagini care reprezintă
lucruri ce-i plac prietenului său – așa vor afla cât de bine-și cunoaște prietenul.

- Va picta fiecare copil câte un cadou ce -l va oferi prietenului drag ( va trebui să știe ce-și
dorește acesta, fiindu-i prieten).

UNUI PRIETEN MIC de Tudor Arghezi

Recomandări metodice:

-Fiecare copil va povesti o întâmplare în care a fost nevoit să-și ajute un prieten.

-Joc de rol – Cum e prietenul tău ? ( fiecare iși va descrie calitîțile și defectele prietenului său)

- Fiecare copil va desena un cadou pe care îl va oferi prietenului

g PROVERBE ȘI GHICITORI
Prietenul la nevoie se cunoaște .
Drumul către casa unui prieten nu este niciodată lung.
Toţi sunt prieteni cu cei fericiti.
Daca prietenul tău este miere, tu nu umbla să-l mănânci de tot.
Nu te împrieteni cu omul rău, ia pildă de la cei buni.
Mai bine un prieten apropiat decât o rudă îndepărtată.
Prietenul adevărat şi prin ascuns te-ajută fără a ta ştire.
Să-ţi fii ţie însuţi prieten şi alţii îţi vor deveni prieteni.
Când unui om îi merge rău, prietenii dispar.
Atunci când un prieten te roagă, nu există amânare pe mâine.
Prietenii nu se cumpără cu bani.

4
Iubeste-ţi prietenul cu toate defectele sale.
Dojeneşte-ţi prietenii în taină şi-i laudă în public.
Prietenul adevărat este acela care te sfătuieşte spre bine, nu cel care îţi laudă toate nebuniile.
Rana facută de un prieten nu se vindecă niciodată.
Mai bine fără prieteni decât cu prieteni răi.

Sunt lângă tine tot mereu,

Si te ajută când ți-e greu.
(prietenii)

Ei mereu își stau aproape

Și se cunosc după fapte
(prietenii)

Nu se poate cumpăra,
Nici măcar nu se va da,
Ea e cea mai prețioasă,
Dar e și pretentioasă.
(prietenia)

N-o poți cumpăra sau vinde,

Nici în mână n-o poți prinde.
Dar o poți lua cu tine,
Să te ai cu ea de bine.(prietenia)

MODESTIE

1.GĂINUȘA CEA MOȚATĂ

de Călin Gruia

Recomandări metodice:

-Mulţumită de reuşita unei activităţi de povestire, am mai organizat, pe aceeaşi structură, o

serie de activităţi în care am alăturat câte două poveşti care prezentau similitudini în ce
priveşte comportamentul personajelor: Găinuşa cea moţată, de C.Gruia, cu Cocoşelul cu pene
de aur de Al. Mitru. În acest caz lăudăroşenia, îngâmfarea erau trăsături care-i caracterizau
pe cocoşelul cu pene de aur şi pe găinuşă.

- În aceeaşi manieră am încercat să corijez atitudinea acelora dintre copiii care se lăudau
mereu. De data aceasta ne-am jucat „De-a Tomiţă iepuraşul” şi „De-a Găinuşa cea moţată”.'
Copiii înşişi îşi împărţeau păpuşile, refuzând participarea la joc a acelora care se dovediseră a
fi lăudăroşi.

5
 2.POVESTEA URSULUI CAFENIU
de Vladimir Colin

Recomandări metodice:
-După prezentarea Poveştii ursului cafeniu, le-am adresat copiilor întrebările următoare:
„-Unde trăieşte ursul polar? Dar ursul cafeniu? De ce credeţi că ursul polar are blana albă?”
Răspunzând acestor întrebări reprezentările copiilor referitoare la mediul de viaţă al ursului
polar s-au îmbogăţit: ei au aflat că albul blănii sale, identic culorii zăpezii în mijlocul căreia
trăieşte, îl apără de vânători. Prin analogie cu acest aspect copiii au fost capabili să explice că
pentru acelaşi motiv blana ursului cafeniu are culoarea mediului în care trăieşte.

3. CIUBOȚELELE OGARULUI
de Călin Gruia

Recomandări metodice:

- Am folosit ghicitori pentru a fixa conținutul poveștii și pentru a scoate în evidență latura
morală, Iepurașul cu cojoc/A plecat la...., Ogarului îi scapără măselele/ Ca să-și ia înapoi ..-
Copiii vor desena scena care le-a plăcut mai mult din poveste, motivând de ce, insistând să
scoată în relief latura morală.....
- Iată cum am conceput eu desfăşurarea unei asemenea activităţi, denumită generic „Hai, să
facem o poveste!" Ca punct de plecare le-am sugerat copiilor să analizeze păţania iepuraşului
din Ciuboţelele ogarului. Le-am adresat copiilor întrebări de genul: „De ce li s-au întâmplat
acestora tot felul de lucruri neplăcute? Ce-ar fi trebuit să facă pentru a nu li se întâmpla ce li
s-a întâmplat?" Copiii au fost în stare să explice că încrederea în necunoscuţi, naivitatea
(termen al cărui conţinut îl cunoşteau din momentul receptării poveştii) personajelor au
generat neplăcerile care au urmat. Concluzia a fost că oricine se încrede în necunoscuţi şi este
naiv, este în primejdie. Abia în acest moment le-am anunţat copiilor tema activităţii: „Vreau
să-mi povestiţi voi o întâmplare al cărei erou să fie un puişor prea încrezător, naiv."

POEZII
CATELUȘUL ȘCHIOP
de Elena Farago
Recomandări metodice:

- Am folosit convorbirea liberă: am cerut copiilor sa aleagă din poezie, un text care i-a
imperesionat în mod deosebit și care are legătură cu un eveniment la care au fost martori, sau
cu o întâmplare trăită. Copiii au motivat alegerea făcută și ce efect a avut asupra
comportamentului său. Cățelul a fost primul care l-a iertat, devenind buni prieteni iar copilul
a regretat greșeala care a făcut-o și a învățat să iubească animalele și pe cei neajutorați, iar
întâmplarea l-a marcat și l-a maturizat.

6
 NELU
de Elena Farago
Recomandari metodice:

- Metoda exemplului bun de urmat, l-am scos în evidență printr-o convorbire cu copiii, aceștia au
aprobat atitudinea băiatului, că trebuie să fie cuminte ba chiar a făcut o faptă bună, primind laude.

-Discuții libere (exemple de evenimente, acțiuni ale copiilor) din care să reiasă astfel de
comportamente și trăsături pozitive, primind aplauze și laude.

PROVERBE ȘI GHICITORI
Cine trăieşte modest trăieşte mult.
Falsa modestie este cea mai nevinovată dintre toate minciunile.
Modestia este aceea care poartă adevărata coroană.
Extrema modestiei are primejdiile ei, ca şi orgoliul.
Cu toate că modestia este o virtute, timiditatea este un viciu.
Bogăția cea mai mare a omului este modestia.
Lipsa modestiei nu este numai o dovadă clară de lipsă de caracter, ci şi o gravă impoliteţe şi
răutate faţă de cei prezenţi.

Ce nu poţi cântări?
modestia

Călător ce merge-agale
Numai pe unde e vale.
modestia

O cetate minunată
Stă cu poarta descuiată,
Dar nu poţi intra in ea,
Dacă nu ştii a te purta.
modestia

INȚELEPCIUNE
1.POVESTEA ARICIULUI ÎNȚELEPT

de Vladimir Colin

Recomăndări metodice:

-Folosind proverbe despre înțelepciune “Ascultă învățătura tatălui și nu uita povețile

mamei tale”, am ajuns să povestesc copiilor această poveste, după ce am reușit să conving un

7
băiat din grupă ca părinții lui au dreptate. După ce am spus povestea, am fost direct
preocupată de reacția copilului în cauză. Numai după ce copii au repovestit, a ajuns la
convingerea că parinții au dreptate.

- La următoarea activitate am cerut copiilor să redea fiecare un aspect, o întâmplare în care

nu au ințeles părinții - surprinzător, copiii și-au recunoscut greșeala.

- La prima întâlnire cu părinții, copiii au prezentat o scenetă (roluri despre înțelepciune,

ascultare) în care își recunoșteau greșeala, promițând că îi vor supăra mai puțin

2.ARICIUL ȘI IEPURELE
de L.Tolstoi

Recomăndări metodice:

-După ce am spus povestea, copiii au jucat o dramatizare cu măști despre aceeași poveste.după
ce s-a derulat povestea, au înțeles mai bine fapta fiecărui personaj, atitudinea acestora.

-Deși au avut rolul ariciului, au fost destulde exigenți cu acesta, fiindcă l-a păcălit pe iepuraș.

-Fiecare au dat exemple din rândul copiilor care seamănă cu iepurașul și care cu ariciul.
Satisfacția a fost destul de mare, când am observat că au înțeles mesajul poveștii.

POEZII
TRECEA UN OM PE DRUM de Elena Farago
Recomăndări metodice:

-Mesajul acestei poezii, l-am transmis cu succes în prima parte a zilei, când copiii vorbesc liber
despre starea lor în acea zi, în cadrul Întâlnirii de dimineață. Așa începem orice zi, cum se
simt ei, ce-i nemulțumește, de ce sunt supărați, astfel se simt în siguranță, sunt deschiși,
sinceri. În acest mod, sunt mai apropiați unii de alții, vor să vină în ajutorul celor din jur.

-Comportarea lor peste zi, este un succes!

O FETIȚĂ ÎNȚELEAPTĂ

de Elena Farago

Recomăndări metodice:

- Prin discuții libere, copiii îmi prezintă membri din familie, mai mici ca ei, comportamentul
lor față de cei mici, rolul lor în viața celor din jur.
-Joc de rol “De-a familia” copiii își iau rolurile în serios, ba chiar caută sa-i pedepseasca pe
cei adulți care știu că greșesc. Folosesc și proverbe cu ajutorul meu - „Unde nu-i cap, vai de
picioare!”.

8
 CARTEA

de Virgil Carianopol
Recomăndări metodice:

-Mesajul acestei poezii, poate fi înțeles numai după câteva activități desfășurate cu alti factori
educaționali: școlari, bibliotecara, frați, părinți. Ei știu că e bine să înveți carte, că ne
pregătim de școală, ba chiar au o atracție de a răsfoi cărți la (lectură după imagini, de-a
biblioteca), nu este ceva nou pentru ei că vor mege la școală și trebuie să fie conștiincioși,
silitori, harnici.

PROVERBE ȘI GHICITORI

Dacă tăceai, filozof rămâneai.

Înțeleptul își cumpară vara sanie și iarna căruță.
Nebunii tulbură apele,iar înțelepții pescuiesc.
Cine păgubește se înțelepțește.
Adună la tinerețe ca să ai la bătrânețe.
Înțeleptul tace și face.
Cine aleargă după doi iepuri nu prinde nici unul.
Înțeleptul gândește în tăcere, prostul vorbește fără să gândească.
Măsoară de șapte ori și taie o dată.
Înțeleptul stă la masa nebunului.
Unde nu-i cap, vai de picioare.
Înțeleptul învață din pățania altuia.
Prudența este mama înțelepciunii.
Un înțelept învață și de la cei fără învățătură.
Ascultă învățătura tatălui și nu uita povețile mamei tale.
Tot pățitu-i priceput.
Înțeleptul știe mai mult decât deșteptul.
Ochii înțeleptului văd mai departe.

Cimiliga, cimilea,
Ocolesc lumea cu ea. (mintea)

Ce-i mai scump în lume.

Și ce prețuiește,
Mai mult ca toate ? (mintea)

TRĂSĂTURI NEGATIVE DE CARACTER

LENE

1. FATA BABEI ȘI FATA MOȘNEAGULUI

de Ion Creangă

9
Recomăndări metodice:

-Există copii care nu se adaptează ritmului cerut de educatoare. Ei ar putea fi clasificaţi drept
leneşi. Sunt acei copii care, de pildă, nu participă la adunarea jucăriilor sau o fac în silă. Am
observat că reproşurile şi sancţiunile aplicate acestor copii, nu rezolvă problema. Într-un
asemenea caz am organizat în etapa I a zilei, la unul din colective, jocul De-a fata babei şi fata
moşneagului de I.Creangă. Le-am explicat copiilor că mânuirea păpuşilor este condiţionată de
hărnicia lor. Numai aceia dintre copii care seamănă cu fata moşneagului, fiind la fel de
harnici ca ea, numai aceia vor putea mânui păpuşile. Selecţia au făcut-o chiar copiii
refuzându-le celor leneşi dreptul de a mânui păpuşile. În zilele următoare am observat o
schimbare în bine în atitudinea acelor copii care se sustrăgeau de la adunarea jucăriilor

2. IEDUL CU TREI CAPRE de Octav Pancu Iasi

Recomăndări metodice:

-Mulţime de cuvinte şi expresii literare se regăsesc în vocabularul copiilor, în momentul în

care sunt solicitaţi să creeze o poveste după un şir de ilustraţii sau cu început dat. Expresii,
precum „lupului îi sticleau ochii de foame" (Capra cu trei iezi), „da 'cum, să-mi murdăresc eu
mânucuţele?" (Fata babei şi fata moşneagului), „răzgâiat şi alintat" (Iedul cu trei capre). au
presărat conţinutul poveştilor create de copii. Folosind un set de proverbe ilustrate am creat
câteva poveşti după aceste imagini. Mult timp aceste proverbe s-au făcut auzite în dialogurile
copiilor în timpul jocurilor sau în aplanarea unor conflicte generate de jocul lor. De pildă, „Ce
ţie nu-ţi place, altuia nu-i face" spuneau ori de câte ori doi dintre copii se încăierau pentru o
jucărie, „Graba strică treaba" - când vreunul în grabă răsturna teancul de cărţi sau de
penare, „Minciuna are picioare scurte" când se dovedea că un copil a minţit.

3.DUPĂ FAPTĂ ȘI RĂSPLATĂ

(poveste populară)

Recomăndări metodice:

-Există copii care nu se adaptează ritmului cerut de educatoare. Ei ar putea fi clasificaţi drept
leneşi. Sunt acei copii care, de pildă, nu participă la adunarea jucăriilor sau o fac în silă. Am
observat că reproşurile şi sancţiunile aplicate acestor copii, nu rezolvă problema. Într-un
asemenea caz am organizat în etapa I a zilei, la unul din colective, jocul Faptă și răsplată.
Le-am explicat copiilor că mânuirea păpuşilor este condiţionată de hărnicia lor. Numai aceia
dintre copii care seamănă cu fata cea bună, fiind la fel de harnici și sinceri ca ea, numai aceia
vor putea mânui păpuşile. Selecţia au făcut-o chiar copiii refuzându-le celor leneşi dreptul de
a mânui păpuşile. În zilele următoare am observat o schimbare în bine în atitudinea acelor
copii care se sustrăgeau de la adunarea jucăriilor.

POEZII

10
 BONDARUL LENEȘ de Elena Dragoș
Recomăndări metodice:

-Cele două poezii le-am selectat să fie memorate una după alta, pentru a compara atitudinea
furnicii și a unui bondar .

- Copiii au fost întrebați cu cine ar vrea să se asemene - sigur nu cu bondarul dar au avut grijă
să-i scoată în evidență pe colegii lor care seamănă cu un bondar. De când au memorat cele
două poezii, imediat atribuie însușirile cuvenite copiilor ce se aseamănă cu furnica sau
bondarul și-n jocurile lor folosesc atribute acestor două personaje

PROVERBE ȘI GHICITORI

Lenea e cucoană mare care cere de mâncare.

Lenevia e soră bună cu sărăcia.
Taie frunză la câini.
Omul leneș moare de foame.
Leneșul mai mult aleargă, scumpul mai mult păgubește.
La plăcinte înainte, la război înapoi.
Munca lungește viața, lenea o scurtează.
Până se încălță, soarele se-nălță.

Ciolane rupte,
Șale durute. (lenea)

În tot satul rupt de trudă

Chiar şi-n zi de sărbătoare
Este-o doamnă făr o rudă,
Care e cucoană mare. (lenea)

Uite care-i treaba, nene,

Ţi-aş răspunde dar... mi-e LENE!

Ţi-ai luat-o, văd, de soaţă.

Pune mâna de o-nvaţă
A munci 'neaţa cu trudă.
Ea-i însă o paparudă...! (lenea)

MINCIUNA
1. IONICĂ MINCINOSUL
de Alexandru Mitru

Recomăndări metodice:

11
-“Minciuna are picioare scurte” așa începe o zi în care mi-am propus să- i fac pe copii să
înțeleagă cine minte nu ajunge departe. După ce am spus povestea, mulți copii au dorit să-l
critice pe copil, pentru că l-a mințit pe tatăl său. În critica lor ți-au recunoscut și ei greșeala,
fiecare povestind când li s-a întâmplat ultima oară.Am continuat să repetăm și alte proverb din
care copiii au înțeles mesajul.

2. POVESTEA NUCII LĂUDĂROASE de V. Colin

Recomăndări metodice:

-De câte ori avem personaje din povești animale, copiii se simt mai confortabil și-i judecă cu
ușurință. Am propus să jucăm jocul “De-a nuca lăudăroasă“, insistând asupra interpretării
personajelor cu mult tact, să reiasă latura negativă din rol. Copiii și-au interpretat rolul
întocmai, fiind înverșunați pe nucă.

3.TOMIȚĂ IEPURAȘUL
de Al.Mitru

În Recomăndări metodice:

-Pornind de la o ghicitoare: În tot satul rupt de trudă/ Chiar şi-n zi de sărbătoare/Este-o

doamnă făr o rudă,/Care e cucoană mare. (lenea)

- Jocul de rol „Păpușica lenesă” va fi introdusă în activitatea zilei, cu scopul de a depista

copiii leneși pe tot parcursul zilei.

-Puterea exemplului prin oferirea modelelor din viaţa reală şi din povești, responsabilizând
copiii leneși pentru a-i încuraja.

POEZII
MINCIUNILĂ
de Gh. Enachescu

Recomăndări metodice:

-Am ales poezia, după ce am descoperit că un copil minte și nu recunoaște, l-am ales să ne
spună ce urmări are minciuna.

-L-am numit un responsabil tocmai pe acest copil, să observe cine minte că a adunat jucăriile,
pentru că el era acel care nu le strngea și le ascundea. Am avut rezultate bune, fiind el
responsabil direct.

12
 ZDREANȚĂ

Recomăndări metodice:

-Căţelul Zdreanţă „cel cu ochii de faianţă”, a cărui lăcomie este pedepsită cu multă
ingeniozitate, pentru a-l învăţa minte să nu mai prade ouăle gospodinei. Finalul poeziei aduce
binecunoscuta notă de umor şi de neprevăzut prin explicaţia acestei întâmplări, dată chiar de
neasemuitul Zdreanţă: „ Când se uită la găină, / Cu culcuşul lui, vecină. / Zice Zdreanţă-n
gândul lui: / S-a făcut a dracului”.

PEDEAPSA MĂȚEI de Elena Farago

Recomandări metodice:

-Fiind vorba de un animal în poezie, copilul este exigent cu faptele mâței.

-Copiii sunt intrebați dacă au aceeași comportare cu personajul din poezie. Ei sunt sinceri și
recunosc, chiar dacă spun că merită pedepsită mâța.

PROVERBE ȘI GHICITORI
Minciuna înflorită valorează mai mult decât adevărul rău spus.
Minciuna e muma înșelăciunii.
Cine a mințit o dată/ Și-a mâncat credința toată.
Cine spune minciuni e ca și cel ce fură.
Minciuna are picioare scurte.
Nici somn lung fără visuri, nici vorbă lungă fără minciuni.
Pe copil să-l ferești de orice minciună, fie și în glumă, ca să nu se dea cu ea toată viața.
Minciuna e ca norul, întunecă adevărul, iar buna înțelegere, ca soarele, îl descoperă. Cel ce se
deprinde cu minciuna este ca cel ce se coboară pe scaăa; o treaptă numai de va păși pe celelalte,
lesne alunecă.
Mincinos pe mincinos nu poate înșela.
Mincinosul, când spune adevărul, se îmbolnăvește.
Cine se laudă că nu e mincinos, trebuie crezut numai pe jumătate.
Cine vorbește multe ori știe multe, ori minte multe.
Un orb vede un iepure,
Un şchiop aleargă după el,
Şi un mut strigă
La un surd să-l prindă.
(minciuna)

13
Cine are picioare scurte si mereu ea se ascunde?
(minciuna)

Într-o râmâtură de oaie

Am găsit un corn de porc.
Orbul a văzut,
Ciungul l-a luat;
Cel cu pielea goală
În râu l-a băgat.
( minciuna)

LĂCOMIA

1. CIRIPEL CEL LACOM

de Luiza Vlădescu

Recomandări metodice:
-Le-am împărţit foi de desen şi le-am cerut să-l deseneze ei pe Ciripel cel lacom şi pe
ceilalţi vrăbioi. Eram curioasă cum îl vor reda pe Ciripel, spre a-l deosebi de ceilalţi vrăbioi,
ştiut fiind că toţi vrăbiorii sunt cenuşii. Cu excepţia câtorva copii, ceilalţi l-au desenat mai
rotofei, motivându-şi acţiunea astfel: „Ciripel e gras pentru că e lacom şi a mâncat numai el
mălai.” Abia apoi le-am prezentat planşele şi am trecut la fixarea conţinutului poveştii.
-Copiii sunt capabili să perceapă ceea ce este esenţial într-o imagine, să surprindă elementele
semnificative, să înţeleagă legătura dintre o anume trăsătură de caracter şi reflectarea acesteia
în atitudine sau în expresia chipului, analizând prin „lecturare” conţinutul unor imagini.

2.URSUL PĂCĂLIT DE VULPE

de Ion Creangă
Recomandări metodice:

-În cadrul unor repovestiri, am analizat purtarea lupului şi într-o poveste şi în cealaltă şi am
hotărât împreună că lupul este simbolul răutăţii, al cruzimii. În acest fel, fiecare noţiune
morală şi-a găsit o reprezentare concretă într-un personaj sau în altul: vulpea din Ursul
păcălit de vulpe - simbolul vicleniei, Tomiţă din povestea cu acelaşi titlu, a lui Al. Mitru-
simbolul îngâmfării, la fel ca găinuşa cea moţată sau cocoşelul cu penele de aur; Ciripel cel
lacom- evident, simbolul lăcomiei.

-Am folosit siluete cu personaje din poveștile amintite, unde copiii au jucat rolul fiecăruia, cât
mai expresiv, urmărind să scoatem în evidență latura pozitivă și negativă a fiecărui personaj.

14
 3.CÂINELE LACOM
de Constanța Nițescu
Recomandări metodice:
- Lecturarea acestei povești a pornit de la o întâmplare la grupă. O fetiță stând la masă, s-a
lăcomit să mănânce și porția colegei sale și vrând să o ia, și-a scăpat porția ei jos. I-am adresat
un proverb: „Cine lăcomește nu se pricopsește!”. Printr-o conversație liberă am discutat cu
copiii atitudinea colegei de grupă și am fost surprinsă când am constatat că nici copiii nu au
fost de acord cu fapta ei. Dar fetița și-a însușit greșeala, ba chiar a fost foarte atentă la
poveste, exprimându-și personal dezaprobabrea fața de cățelul care s-a lăcomit.

-Metoda exemplului, copiii au prezentat mai multe astfel de aspecte și evenimente din viața
lor, fiind foarte critici la adresa celor care sunt lacomi, care nu se mulțumesc cu puțin

POEZII

ȘIREATA
de Elena Farago

LĂCOMIA de Petre Băleanu

Recomandări metodice:

-Cele mai eficiente metode de educare a sincerității copiilor sunt folosirea exemplului personal
și convingerea. Numeroase exemple se pot găsi în poezii, prilej în care educatoarea dezvăluie
adevărata frumuseţe a sincerității. Astfel de poezii, sunt cele prezentate și memorate cu copiii.
-In jocul exercițiu - Nu ne place lăcomia, toți copiii au prezentat câte un aspect în care se
regăseau, au înțeles sensul cunoașteriii caităților morale ba mai mult, și-au îndreptat
comportamentul față de cei din jur.

ÎNTÂMPLĂRI CU LĂCOMEL de Constanţa Buzea

Recomandări metodice:

-Cele mai eficiente metode de educare a sincerității copiilor sunt folosirea exemplului personal
și convingerea. Numeroase exemple se pot găsi în poezii, prilej în care educatoarea dezvăluie
adevărata frumuseţe a sincerității. Astfel de poezii, sunt cele prezentate și memorate cu copiii.
-In jocul exercițiu - Nu ne place lăcomia, toți copiii au prezentat câte un aspect în care se
regăseau, au înțeles sensul cunoașteriii caităților morale ba mai mult, și-au îndreptat
comportamentul față de cei din jur.

15
PROVERBE ȘI GHICITORI

E cu un ochi la slănină, cu altul la făină.

La osul cu multă carne trag ciorile.
Ți-e drag cu doi pești în oală și cu coadele-n afară.
Omul cât îl lași atâta se întinde.
Lăcomia pierde omenia.
Lacom la bogație și sărac la minte.
D-aia n-are ursul coadă.
Găina vecinului totdeauna-i curcă.
Lacomul fără rușine pentru o îmbucatură de pâine te vinde ca pe un câine.
E sătul, dar ochii îi sunt tot flămânzi.
Nu Mai poate să mănânce,dar nu se-n-dură să plece.
Lacomii sunt de unde n-are mărul coajă și cireașă sâmbure.
Cine lăcomește nu se pricopsește.
Cine aleargă după doi iepuri,nu prinde nici unul.
Cine îmbrățișează multe,adună puține.
Cine nu se mulțumesște cu puțin, pierde cel mult.
Cel nemulțumit trăiește nefericit.
Astăzi să mănânci cât un bou, mâine ceri să mănânci cât doi.
Cămila vrând să dobândească coarne și-a pierdut și urechile.
Nu se mulțumește nici în car, nici în căruță, nici în sanie, nici în teleguță.
Lacomul cu puțin nu se mulțumește.
Cine se lăcomește să apuce cele străine pierde și pe ale sale.

De dorul căpșunilor
Mănâncă frunza. (lăcomia)

Are-o coadă înfoiată,

Hoață este și șireată;
Dar e vai de coada ei,
Când dă peste Grivei. (vulpea)

Ce intră pe uşă cu un cap

Şi iese pe alta cu o sută? (lăcomia)

NEASCULTARE

1. PUIUL de I. A. Brătescu-Voinești

Recomadări metodice:

-Am făcut referire la o întâmplare, în care fratele mai mare al unui copil dintr-o altă grupă
fusese accidentat grav de o maşină, în timp ce se juca în stradă.

16
-După un plan de întrebări în cadul povestirii, evoluţia gândirii copiilor, a capacităţii lor de a
descoperi ce e bine și ce e rău s-a reflectat în răspunsurile pe care le-au formulat. Copiii erau
familiarizaţi cu expresia „a învăţa ceva folositor dintr-o întâmplare”.

-Deşi au acceptat ideea că neascultarea este urmată de necazuri, nu au acceptat moartea

puiului ca pe o consecinţă a neascultării. Unul dintre copii a răspuns: „El nu a ascultat-o pe
mămica lui, el a fost rău, dar mie îmi pare rău că a murit.” I-am cerut să conceapă un alt final
povestirii şi evident, în finalul conceput de un copil, puiul era salvat de un om şi la reîntoar-
cerea prepeliţei şi a puilor săi, s-au regăsit. Copiilor le- plăcut mai mult acest final.

-Ce putem învăţa din păţania puiului?Copiii au fost nevoiţi să accepte ideea că neascultarea
are consecinţe dintre cele mai grave chiar şi pentru ei.

2.CAPRA CU TREI IEZI

de Ion Creangă

Recomandări metodice:

-Cu ajutorul unor măști, se pot dramatiza momente din povestire (în care iezii nu ascultă
sfatul mamei, durerea mamei apelând la vecinile caprei).

-Am folosit ghicitori:

Ca să-și facă glasul frumos și clar,
Lupul s-a dus la ....

Pe mama eu o ascult
Ușa eu nu o deschid
Ghiciți oare, cine sunt?

-Fiecare copil desenează momentul care i-a plăcut cel mai mult (în descrierea desenului,
scoatem latura morala a poveștii)

- Exemplificând prin zicători: “culegi ce ai semănat”, “după faptă și răsplată”

POEZII
PUIȘORUL NEASCULTĂTOR
Recomandări metodice:

-Aceste poezii, mi-am propus pentru memorizare, venind în sprijinul copiilor, în vederea
corectării comportamentului în grădiniță și acasă. Se despart foarte greu de cei dragi la
venirea în grădiniță și un impact puternic au exemplele personajelor din textele literare.

17
-De fiecare dată, folosim câte un personaj din aceste poezii, ca exemplu negativ și copiii nu vor
să se asemene cu aceștia și atunci se potolesc.

-Jocul de rol, dramatizare, joc de umbre, le adaptăm la textele de mai sus, pentru scoate în
relief comportamentele negative și îndreptarea acestora.

PROVERBE ȘI GHICITORI

A vorbi unui stâlp.

A vorbi la pereți.
A predica în deșert.
Nu e surd mai mare ca acel ce nu vrea să audă.
Pe o ureche îi intră și pe alta îi iese.
Ferice de cel căruia îi spui o vorbă și pricepe zece și vai de acela căruia îi spui zece și nu pricepe
nici una.
Cine nu ascultă nu pricepe.
Ascultarea e viața, neascultarea e moarte.
Cine nu ascultă nu-i ascultat.
Cine a refuzat să înțeleagă ce i-a spus mama sa,
Va înțelege ceea ce îi va spune nenorocirea sa.
Cine vede binele și ia răul comite o nebunie cu bună știință.
Cine nu vrea să asculte sfaturile nimănui va învăța pe seama lui.
Cine nu dă ascultare mamei bune dă ascultare apoi celei vitrege.
Dacă ochii nu vor să vadă, nu-i ajută nici lumina, nici ochelarii.
Au ochi și nu văd.

Nu e orb mai mare ca acel ce nu vrea să vadă.

Orbului degeaba îi spui că s-a faăcut ziua.
Şi acasă, şi în clasă,
E o fire curajoasă!(neascultător)

Cine nu le face pe toate cu măsură? (neascultătorul)

Ce se leagă cu gura
Și nu se dezleagă cu mâna? (obrăznicia)

Este un lucru
Pe care unii îl au întreg,
Alții pe jumătate
Iar alții deloc.( neascultarea)

i
18