Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1[1]Ana Petean, Mircea Petean, “Ocolul lumii in 50 de jocuri creative ”, Editura Dacia, Cluj-
Napoca, 1996, p. 109.
gǎinǎ+inorog= gǎinoirog
cǎmilǎ+mistret = cǎmilostret
Aceastǎ plǎcere a copiilor de a inventa cuvintele a condus la realizarea unui joc care sǎ
stimuleze crearea unor cuvinte noi, care sǎ facǎ cuvintele productive in sens fantastic:
Obiective: dezvoltarea imaginatiei creative, stimularea anticonformismului, explorarea
posibilitǎtii cuvintelor ( copiii le conferǎ semnificatii si le supun flexiunii inedite ).
Sarcina didacticǎ: compunerea unor povesti cu cuvintele nou formate.
Desfǎsurarea jocului: Invǎtǎtorul scrie pe tablǎ cateva exemple de cuvinte compuse,
numindu-le cuvinte fantastice (strutocǎmilǎ, pisicaine ) sau cuvinte obtinute prin adǎugarea unui
prefix neasteptat ( triochi, trimbrelǎ, maxicuverturǎ, microhipopotam, antimbrelǎ). Le cere
elevilor sǎ creeze astfel de cuvinte fantastice si sǎ gǎseascǎ anumite utilizǎri ale obiectelor sau
fiintelor fantastice obtinute. Pentru a le usura sarcina invǎtǎtorul le va cere elevilor sǎ creeze mai
intai un cuvant fantastic cu ajutorul unui prefix dat si sǎ alcǎtuiascǎ apoi o poveste cu acest
cuvant. Apoi le va spune sǎ-si aleagǎ singuri prefixul cu ajutorul cǎruia vor forma un cuvant care
va sta la baza povestii. De asemenea, invǎtǎtorul poate scrie pe tablǎ douǎ liste: prima cu prefixe
si a doua cu cuvinte. Le va cere elevilor sǎ combine cate un prefix si cate un substantiv prin
tragere la sorti.
Va castiga elevul care va crea cea mai interesantǎ poveste cu ajutorul cuvantului nou
format. Dascǎlul poate complica jocul, indemnandu-i pe elevi sǎ introducǎ in poveste mai multe
cuvinte fantastice care vor conduce la mai multe pretexte pentru o naratiune din ce in ce mai
complexǎ.
5.GRESIND POVESTILE
Copiilor le place sǎ asculte aceeasi poveste de mai multe ori. Ei au nevoie de ordine si
sigurantǎ, de aceea, la inceput, nu acceptǎ nici o modificare a povestii, comportandu-se ca niste
conservatori.
Jocul “ Gresind povestile”s-ar putea sǎ-i irite pe copii, pentru cǎ povestea se va modifica,
se va innoi. De exemplu, ascultand de mai multe ori povestea,, Scufita Rosie ’’, copiii sunt
pregǎtiti pentru aparitia lupului, dar aparitia unor evenimente noi ii nelinisteste.
La un moment dat, poate cand,, Scufita Rosie ’’ nu le mai spune nimic, un nou punct de
vedere introdus textual in poveste le va trezi din nou interesul pentru povestire insǎsi, o va face
sǎ trǎiascǎ pe un alt plan. Copiii cu adevǎrat inventivi vor crea evenimente in care personajele sǎ
infrunte fǎrǎ fricǎ libertatea, sǎ-si asume responsabilitǎti riscante, vor nǎscoci intamplǎri care vor
modifica caracterele personajelor.
Exemplul 1:
- A fost odatǎ o fetitǎ care se numea Scufita Galbenǎ.
- Nu, Rosie !
- Ah, da, Rosie. Asadar, tatǎl ei o cheamq intr-o dimineatǎ si-i spune…..
- Ba nu, nu tatǎl ei, era mama ei.
- Asa este. O cheamǎ si-i spune: du-te la lup sǎ-i duci…
- Du-te la bunica, i-a pus, nu la lup.
Exemplul 2:
Invǎtǎtorul,, greseste ’’ povestile, incurcandu-le sau asezand eroii
in alte spatii sau alte timpuri, sau modificand, rǎsturnand situatia. Le cere copiilor
sǎ continue povestea in situatia nou creatǎ: Scufita Rosie nimereste printre
extraterestii sau Cenusǎreasa nimereste in povestea,, Capra cu trei iezi ”.
Acest mod de a crea povesti elibereazǎ copilul de fixatii. El va incerca sǎ dramatizeze
lupul, sǎ imblanzeascǎ balaurul, sǎ ridicularizeze vrǎjitoarea. Operatiile de descompunere si
recompunere in acest joc sunt simultane. Sunt, mai exact, interventii operative, nu abstract
logice, o hoinǎrealǎ fǎrǎ tintǎ printre temele din basm.
6. MERCEOLOGIE FANTASTICA
Gianni Rodari in cartea sa ,,Cǎlǎtoriile lui Giovannino’’ dǎ viatǎ unui personaj care
viziteazǎ, pe rand, tara oamenilor de zahǎr, planeta de ciocolatǎ, oamenii de sǎpun, oamenii de
gheatǎ, oamenii de gumǎ, oamenii-nori, planeta melancolicǎ, planeta-copil, oamenii de hartie
(de dictando si de aritmeticǎ), oamenii de tutun, tara fǎrǎ somn, oamenii de vant, tara lui ,,Ba ’’
(unde oamenii nu stiu sǎ spunǎ ,,nu’’ sau ,,da’’ ) tara fǎrǎ gresealǎ etc.
In acest tip de povestiri fantezia copilului oscileazǎ intre real si imaginar, acesta incercand sǎ
remodeleze realul, sǎ-si imagineze situatii imposibile sau absurde. El instrǎineazǎ lucrurile de
lumea banalului pentru a le oferi o altǎ semnificatie sau o altǎ intrebuintare. In viziunea lor sticla
nu se foloseste numai la ferestre, iar zahǎrul, alb-argintiu, nu e numai pentru dulciuri. Fiecare
materie va aduce semnificatii noi povestilor. Un om din sticlǎ va avea alte aventuri fatǎ de un om
de fum, de marmurǎ, de paie, de plastic, de zahǎr. Planeta de ciocolatǎ va avea cu totul alte
insusiri fatǎ de tara lui ,,Ba’’. Dacǎ i se dǎ copilului posibilitatea de a inventa tǎri si oameni,
atunci analiza merceologicǎ se va impleti cu cea fantasticǎ intr-un mod surprinzǎtor. Pe mǎsurǎ
ce insǎileazǎ povestea, copiii vor exclama de uimire sau vor asista la intamplǎri nemaiintalnite.
Ei nu se lasǎ de nimeni convinsi cǎ din sticlǎ e mai bine sa faci doar ferestre, iar din ciocolatǎ,
oua de Paste, in loc de povesti.
Dacǎ o astfel de povestire are ca punct de pornire omuleti din diferite materiale ( din
zahǎr, ciocolatǎ, sticlǎ etc ) si elevilor li se va da posibilitatea sǎ-i tinǎ in manǎ , sǎ-i pipǎie,
atunci fantezia va curge mai lesne si realul va fi remodelat.
7. MODERNIZAREA POVESTILOR
Incepand din clasa a II-a, copiii invatǎ sǎ creeze compuneri. De cele mai multe ori ii
observǎm stand si gandindu-se minute in sir, fǎrǎ sǎ fie creativi, desi compunerile dupǎ cuvinte
date sau cu titluri semnificative ar trebui sǎ le stimuleze dorinta de a crea. Invǎtǎtorul modern ar
trebui sǎ fie adeptul ideii conform cǎreia jocul este cea mai bunǎ modalitate de a te distra si a
crea in acelasi timp.
Crearea compunerilor si, implicit, a povestilor ar trebui sǎ se bazeze pe o atmosferǎ
destinsǎ care sǎ-i ajute pe copii sǎ–si descopere genialitatea. Pasiunile din copilǎrie sunt cheia
geniului nostru. In toiul jocului copiii experimenteazǎ posibilitǎti nelimitate.
Jocul care contribuie la modernizarea povestilor aduce o nouǎ modalitate de a crea
compunerile dupǎ cuvinte date. Dacǎ, de exemplu, copiii primesc ca sarcinǎ sǎ realizeze o
compunere cu urmǎtoarele cuvinte: copilǎ, pǎdure, flori, lup, bunica, acestia se vor gandi la o
anume poveste, la un anume fir narativ. Adǎugand, in continuare, cuvatul,,elicopter ’’,
intrerupem firul narativ, cunoscut, obligand la crearea de noi imagini si idei. In acest fel, se
testeazǎ capacitatea elevilor de a reactiona neasteptat la un element nou, de a absorbi cuvantul
dat in povestea cunoscutǎ, dar se si invioreazǎ rutina didacticǎ suprasaturatǎ de copieri, dictǎri si
transcrieri.
Talentul se atrage si se mentine cu ajutorul acelor modalitǎti care provoacǎ sau care
starnesc buna-dispozitie. Un experiment de inventie este frumos cand elevii se distrezǎ cu el,
chiar dacǎ, pentru a ajunge la acest scop, se incalcǎ regulile experimentului insusi.
8. POVESTEA COLECTIVA :
2[2] Gianni Rodari, “Gramatica fanteziei – introducere in arta de a crea povesti ”, E.D.P.,
Bucuresti, 1980, p. 90.
baza acestor imagini, propozitii care sunt mereu diferite , pentru cǎ ei sunt capabili sǎ asocieze
idei diferite, sǎ observe detaliile, sǎ imbogǎteascǎ ideile spuse de altii.
Un copil va alege o imagine si o va interpreta, alcǎtuind astfel inceputul povestii. Colegul
urmǎtor va trebui sǎ continue povestirea, alegand o altǎ imagine, care conform propriei sale
fantezii, are o legǎturǎ ascunsǎ cu imaginea precedentǎ. Jocul continuǎ astfel panǎ la ultimul
copil, cǎruia i se incredinteazǎ misiunea de a termina povestea. Pentru ca ideile sǎ nu se piardǎ,
poate fi ales un caligraf care sǎ noteze pe o coalǎ mare de hartie principalele momente ale
povestii.
Rezultatul este un lung tren de imagini iar elevii vor putea recita vizual si oral povestirea
lor colectivǎ, imbogǎtind-o cu idei si intelesuri noi.
Scoala ,,Octavian Goga’’, Cluj-Napoca
Cls. a III-a
2. Am incalecat pe o rata batrana,
Si v-am spus o
Extraordinar de mare minciuna
Ca sa nu uitati o poveste buna.
Cls. a III-a
3. Si-am incalecat pe-un furtun,
Si-am ajuns din nou pe drum.
Si apoi pe o cucuta,
Si-am intrat intr-o nuca.
Cls. a II-a
4. Soarele de-abia rasare
Si v-am spus povestea mare,
Dar pe cand o sa apuna,
Sa visati frumos: Noapte buna!
Cls. a II-a
5. Am urcat pe o nuca
Si-am ajuns uituca.
Am sarit pe un chibrit,
Si-am ajuns la infinit.
Cls. a II-a
6. Si-am mancat ciuperci cu mere,
Si v-am spus-o cu placere.
Si-am mancat trei nuci amare
Si v-am spus-o foarte tare.
Cls. a III-a
Tara Desteptilor
(gresind povestile)
Era odata o tara cu multe cladiri proiectate de Picasso, in care traiau numai oameni
destepti. Toate aceste cladiri erau fosforescente, asa ca noaptea desteptii nu aveau nevoie de
iluminare electrica pe strazi.
In aceasta tara oamenii aveau nume de destepti: Creierasul, Minte Iute, Istetila,
Matescartu, Tocilarila, Desteptila Lati Lungila…Era o tara a savantilor. Acestia au inventat:
avionul cu picioare de robot, troleibuzul cu reactie, un robot care te spala pe dinti, ciocolata cu
sare si cate si mai cate.
Daca Buratino ar fi ajuns aici acum cativa ani, nu ar mai fi fost pacalit de vulpea Alisa si
motanul Bazilio. Necajit si fara cei cinci galbeni, el s-a intalnit pe drum cu Istetila si l-a intrebat:
- Cine esti tu?
- Eu sunt Istetila si vin din Tara Desteptilor. Vrei sa vii si tu cu mine acolo?
- Da, as fi bucuros sa intalnesc oameni buni, harnici si destepti.
Buratino a ajuns in aceasta tara si tare s-a mai minunat de lucrurile care il inconjurau.
Regele Minte Ditamai si-a dat seama ca Buratino este prostut si l-a invatat sa fie destept. Copilul
a muncit din greu si a mers la scoala iar din banii munciti i-a cumparat tatalui sau o masinarie de
cioplit lemnul pentru a nu se mai chinui cu dalta cea veche.
Batranul Carlo s-a bucurat foarte mult de darul facut de Buratino si i-a promis ca o sa-i
faca si alti frati.
Baba Radu
Cls. aIII-a A,Scoala “Octavian Goga, Cluj-Napoca
Unele litere il barfeau si spuneau ca are omutrisoara de vipera rea.Kera tot timpul
cumainile-n sus de fericire pentru ca in sfarsit era si el apreciat de cucoanaZ. Tcu bonetica
pe cap facea pe bucatarul.O sclifosita de litera l-a intrebat:
- Ce gatesti, sefule?
- O delicatese nemaipomenita. Eu cel putin nu am cuvinte pentruminunatia
asta!