Bilant2004 PDF

BILANŢUL NIVOLOGIC
sezonul de iarnă
2003 - 2004
Bucureşti – august 2004
BILANŢUL NIVOLOGIC
sezonul de iarnă
2003 - 2004
Bucureşti – august 2004
CUVÂNT ÎNAINTE
Programul de nivometeorologie a început în februarie 2004, după o perioadă de

pregătire împreună cu Meteo France, “Centre d’Etudes de la Neige” Grenoble, ca răspuns la
nevoia crescândă de a avea mai multe informaţii asupra stratului de zăpadă, de a
investiga evoluţia sa viitoare şi condiţiile generatoare de avalanşe.
Supravegherea evoluţiei stratului de zăpadă în zona montană are două scopuri
principale, strâns legate unul de celalalt: economice şi de protecţie.
Scopurile economice vizează necesitatea de a menţine în condiţii optime de
circulaţie legăturile rutiere pentru schimburi comerciale, de a avea acces permanent în
zonele locuite, pentru alimentare cu hrană si electricitate a zonelor rurale şi urbane, etc.
Avalanşele au devenit a doua cauză a mortalităţii în zona montană după
accidente. Iata de ce protecţia persoanelor şi a bunurilor din zonele montane actualmente
populate sau care vor fi populate prin extinderea construcţiilor în următorii ani, precum şi
a turiştilor care aleg ca loc de vacanţă muntele, trebuie să capete o nouă dimensiune. Nu
trebuie neglijată de asemenea practicarea sporturilor de iarnă din afara pistelor şi a
sporturilor extreme, acţiuni care necesită protecţie specială, şi care prin practicarea lor sunt
declanşatoare de avalanşe.
Prin crearea acestui program, România se va alinia ţărilor Uniunii Europene în
ceea ce priveşte monitorizarea şi prevenirea hazardelor naturale montane. Din iarna 1993
1994 la nivel european sa adoptat o scară unică de risc de avalanşă, astfel încat toţi
utilizatorii buletinelor nivometeorologice să aibă acces la o informaţie clară şi omogenă,
indiferent care este ţara lor de origine. România nu poate să rămână în afara acestor
norme.
Iată de ce consideram că acest program are o mare importanţă şi vom depune
eforturi pentru al continua în aşa fel încât să ajungem la standarde europene. Misiunea
nu este uşoară, programul necesitând investiţii materiale şi umane considerabile.
Asistenţa nivometeorologică trebuie să devină un exemplu de parteneriat,
deoarece presupune o colaborare strânsă între serviciile publice sau private care pot
furniza date de bază şi ANM. ANM va avea rolul de a centraliza si interpreta datele, de
a elabora şi difuza prognoze ale stării şi evoluţiei stratului de zăpadă şi a riscului de
avalanşă asociat, pentru ansamblul masivelor montane din Carpaţii Româneşti.
Rezultatele nivometeorologiei vor fi folosite în domenii diverse, dar în mod
special pentru securitatea activitatii turistice de iarnă, construirea de noi staţiuni şi pârtii
de schi, amenajări pentru alte sporturi de iarnă. De asemenea informaţiile nivologice vor fi
utile în calculul rezervelor de apă pentru lacurile de acumulare din zonele montane, pentru
protectia reţelei rutiere de tranport cât şi pentru extinderea ariilor intravilane ale
localităţilor montane.
Primul “ Bilanţ nivologic” sintetizează informaţiile meteorologice şi nivologice ale
sezonului 2003 – 2004 la cele trei posturi deschise în această iarnă. Este rodul muncii unui
număr mic de oameni, cărora, în numele Conducerii ANM, ţin să le mulţumesc.
Mulţumesc de asemenea partenerilor Meteo France pentru colaborare.
Urez succes nivometeorologiei româneşti!
Tuturor, un bun sezon de iarnă 2004 2005!
Director General ANM
Ion Poiana
A V A N T P R O P O S
Le programme de nivométéorologie a commencé en février 2004, après une période de

préparation avec Météo France, “Centre d’Etudes de la Neige” Grenoble, comme réponse à la
nécessité d’avoir plus d’informations concernant la couche de neige, d’investiguer son évolution future
et les conditions qui produisent les avalanches.
La surveillance de l’évolution de la couche de la neige dans la zone montagneuse a deux buts
principaux qui sont interconnectés: un but économique et un but de protection.
Le but économique vise la nécessité de maintenir en bonnes conditions de circulation les
liens routiers pour les échanges commerciaux, d’avoir accès permanent dans les zones populées, pour
l’alimentation avec nourriture et électricité des zones rurales et urbaines.
Les avalanches sont devenues la seconde cause de la mortalité dans les zones montagneuses
après les accidents. Voilà pourquoi la protection des gens et de leurs biens dans les zones
montagneuses qui sont populées ou qui vont être populées à la suite du développement du secteur
des constructions des dernières années et aussi des touristes qui choisissent de passer leurs vacances
à la montagne, doit acquérir une nouvelle dimension. On ne doit pas négliger la pratique des sports
d’hiver en dehors des pistes et des sports extrêmes, activités qui ont besoin d’une protection spéciale et
qui peuvent déclencher des avalanches.
Par la réalisation de ce programme, la Roumanie va se rallier aux autres pays de l’Union
européenne en ce qui concerne la monitorisation et la prévention des désastres naturels dans les zones
montagneuses. Depuis l’hiver de 19931994 on a adopté au niveau européen une échelle unique de
risque d’avalanche, pour que tous les utilisateurs des bulletins nivométéorologiques puissent avoir
accès à une information claire et homogène de leur pays d’origine. La Roumanie ne peut pas rester en
dehors de ces normes.
C’est pour ca que nous considérons que ce programme est très important et nous allons faire
des efforts de le continuer pour atteindre les standards européens. Notre mission ne sera pas facile
car on aura besoin des investissements humains et matériaux assez importants.
L’assistance nivométéorologique doit devenir un exemple de parténeriat, parce qu’elle
suppose une collaboration très étroite entre les services publics ou privés qui peuvent fournir les
données de base et l’ANM. ANM aura le rôle de centraliser et interpréter les données, d’élaborer et
disséminer des prévisions en ce qui concerne l’évolution de la couche de neige et du risque d’avalanche
associé, pour l’ensemble des massifs montagneux des Carpates roumains.
Les résultats de la nivométéorologie seront utilisés dans des domaines divers, mais surtout
pour la sécurité des activités touristiques pendant l’hiver, pour la construction de nouvelles stations et
pistes de ski, des facilités pour d’autres sports d’hiver. Les informations nivologiques seront très utiles
pour le calcul des réserves de l’eau pour les lacs d’accumulation dans les zones montagneuses, pour la
protection du réseau routier de transport et aussi pour l’expansion des aires qui se trouvent dans les
localités montagneuses.
Le premier “Bilan nivologique” synthétise les informations météorologiques et nivologiques
de la saison 20032004 chez les 3 stations ouvertes cet hiver. Il est le résultat du travail d’un petit
equipe auquel je veux remercier au nom de la direction d’ANM.
Je voudrais remercier encore aux partenaires de Météo France pour leur excellente collaboration.
Je souhaite succès à la nivométéorologie roumaine !
A vous tous, un très bonne saison hivernale 2004 – 2005 !
Directeur General ANM
Ion Poiana
FOREWORD
The nivometeorology program started in February 2004, after a training period held in
collaboration with Meteo France “Centre d’Etudes de la Neige” Grenoble, as a response to the
ever growing need to have more information about the snow cover, to investigate its future
evolution and the conditions generating avalanches.
The surveillance of the snow cover evolution in the mountain area has 2 main purposes,
close connected one to another: economic and protecting.
The economic purpose stresses upon the necessity to maintain in good conditions the
traffic infrastructure for commercial exchange, to have permanent access to populated areas, to
supply with food and electricity the urban and rural areas.
Avalanches have become the second cause of mortality in the mountain area after
accidents. That is why, the protection of lives and goods in the existing populated mountain
areas or in areas that are to be populated due to the extension of civil constructions, as well as
of tourists who choose the mountains as a destination for spending their holidays, needs to get a
new dimension. We do not have to ignore the practice of winter sports outside the tracks and the
extreme sports, actions which need a special protection due to their potential to start avalanches.
By creating this project, Romania will join the European Union countries regarding the
monitoring and prevention of the natural mountain disasters. Starting with the winter of 1993
1994 we adopted at European level one unique scale of avalanche risk, so that all the users of the
nivometeorological bulletins may have access to clear and complete information from their
home countries. Romania cannot remain outside this reglementation.
That is why we consider that this program does have a great importance and we will try
hard to develop it in order to meet the European standards. Certainly, our mission will not be
easy because this program needs both considerable material and human investments.
The nivometeorology assistance must be an example of partnership, supposing a
close collaboration between the public or private services, able to provide basic data and NMA.
NMA will gather and interpret the information, elaborate and disseminate forecasts concerning the
snow cover condition and evolution and the associated avalanche risk, for the Carpathian
Mountains chain.
The results of nivometeorology will be used in various fields, but particularly for the
security of winter touristic activities, the constructions of new mountain resorts and ski tracks, as
well as planning facilities for other winter sports. The nivometeorologyrelated information will
be very useful in calculating the water reserves for the mountain catchments, for the protection of
the transportation infrastructure as well as for extending the areas from inside the populated
mountain regions.
The first « Nivometeorology Balance » summarizes the meteorological and nivologic
information for the season 20032004 at the 3 posts, which have been set operational this
winter.
In the name of the NMA leadership, I would like to thank to a small number of people
who have worked hard at this project and also to the partners from Meteo France for their
excellent collaboration.
I wish success to the Romanian nivometeorology !
To all of you, have a good winter season 2004 2005 !
General Director ANM
Ion Poiana
Programul de nivometeorologie este realizat de
ADMINISTRATIA NATIONALA DE METEOROLOGIE
Laboratorul de Prelucrare a Datelor Meteorologice
Colectivul de NIVOMETEOROLOGIE
în colaborare cu
METEO FRANCE
Centre d'Etude de la Neige Grenoble
Mulţumim pentru colaborare, instruire si incurajare întregului
colectiv al Meteo France CEN Grenoble.
Dlui Eric MARTIN, Director CEN Grenoble ,
recunostiinta noastra pentru acceptarea programului de cooperare.
In mod special, multumiri pentru coordonarea intregii activitati
Dlui Claude SERGENT
Pentru disponibilitatea de a raspunde tuturor solicitărilor şi
nelamurilrilor noastre sincere multumiri lui
Chantal Gendre si Gerald Giraud
Colectiv de lucru
Laboratorul de Prelucrare a Datelor Meteorologice
Colectiv Nivometeorologie
Maria Dana Moţoiu meteorolog 1 responsabil colectiv nivologie
Maria Luminiţa Truşcă meteorolog stagiar
Centrul Meteorologic Regional MUNTENIA
Staţia meteorologică Sinaia
Vasile Gavrilescu meteorolog 1 responsabil staţie
Teodor Chiciu tehnician 1
Cătălin Felician Mitrică tehnician 1
Păun Ion tehnician 2
Staţia meteorologică Vâ rfu Omu
Radu Manta responsabil staţie
Gheorghe Porancea observator principal
Neculai Petrea observator principal
Florinel Vrâncean meteorolog 2
Corina Manta observator
Centrul Meteorologic Regional SIBIU
Serviciul de Prognoza Vremii Sibiu
Narcisa Milian meteorolog previzionist
Staţia meteorologică Bâlea Lac
Cristian Lungu tehnician 1 responsabil staţie
Elena Murgan tehnician 1
Emilian Radu tehnician 1
Liviu Cânduleţ tehnician 1
Au mai colaborat:
Grupul de Verificare a Prognozelor şi Adaptare Statistică
Dr. Otilia Diaconu Cercetător Principal gr. 1
Anişoara Popescu Tehnician Principal
Rodica Dumitrache Cercetător Ştiinţific
Monica Sasu Cercetător Ştiinţific
Laborator Baza de Date Meteorologice
Imagine coperta: “ Statia meteorologica Bâlea Lac” Foto: Dan ZAHARIA
CUPRINS
Pag.
1. Descrierea programului................................................................................................................... 1
2. Metodologie.......................................................................................................................... 3
2.1. Prezentare generală.................................................................................................... 3
2.2. Programul de măsurători........................................................................................... 4
3. Cursuri de formare.............................................................................................................. 5
4. Diagnoza meteorologică a sezonului rece 2003 – 2004...................................................... 7
5. Sinteza climatologică si nivometeorologică la statia SINAIA 1500................................. 10
5.1 Sinteza climatologică................................................................................................ 11
5.2 Sinteza nivometeorologică........................................................................................ 12
5.3 Avalanse observate in perimetrul statiei Sinaia 1500................................................ 19
6. Sinteza climatologica si nivometeorologica la statia Vf. OMU........................................ 20
6.1 Sinteza climatologică............................................................................................... 21
6.3 Avalanse observate in perimetrul statiei Vf Omu..................................................... 36
7. Sinteza climatologica si nivometeorologica la statia BALEA LAC................................. 41
7.1 Sinteza climatologică................................................................................................. 42
7.3 Avalanse observate in perimetrul statiei Balea Lac................................................... 55
8. Plan de actiuni pentru sezonul 2004 – 2005.,..................................................................... 68
ANEXE...................................................................................................................................... 74
Administraţia Naţională de Meteorologie
1. Descrierea programului
Nivometeorologia studiaza interactiile dintre stratul de zapada si conditiile meteorologice. Se
realizeza monitorizarea stratului de zapada, prognoza evolutiei acestuia si a riscului de producere a
avalanselor, la scara unui masiv montan sau a unui grup de masive montane.
Avalanşele produse în ultimii doi ani, dintre care 3 soldate cu 11 victime, au demonstrat faptul că
extinderea activităţilor turistice şi sportive în zonele montane din România trebuie realizata în strânsă
interdependenţă cu evaluarea şi monitorizarea hazardelor naturale montane.
Reţeaua de nivologie, din cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, sa înfiinţat la începutul
anului 2004, prin ad?ugarea programului de măsurători nivologice specifice la trei staţii meteorologice
de munte (marcate cu triunghi rosu pe harta). A fost primul pas, destul de dificil, datorita elementului
“ nou” pe care il reprezintă pentru România şi de asemenea, datorita dificultăţilor inerente in efectuarea
observaţiilor care apar in zona montană in cursul iernii.
Fig. 1: Romania. Harta fizicogeografica. Centrul National Bucuresti, Centrele Meteorologice
Regionale si Statiile Meteorologice Montane
Administratia Nationala de Meteorologie realizeaza observatii intrun numar de 24 de statii de

munte(triungi alb pe harta), o retea suficienta pentru cerintele de baza privind prognoza vremii. Datele
sunt centralizate la Centrele Meteorologice Regionale (marcate cu galben si respectiv rosu), si la
Centrul National Bucuresti. Centrele Sibiu si Bucuresti au avut in aceasta iarna un program suplimentar,
si anume acela de gestionare a datelor nivologice.
Bilanţul nivologic al iernii 2003 – 2004 1
In scopul minitorizarii stratului de zapada la o scara masivelor montane, reteaua meteorologica, nu
este suficienta, statiile meteorologice aflanduse la distanta mare una de cealalta.(statiile sunt marcate cu
triunghi rosu pe hartile din Fig. 2 si Fig. 3.).
Fig. 2: Statiile meteorologice cu program nivologic Fig. 3: Statiile meteorologice cu program nivologic
din Masivul Bucegi din Masivul Fagaras
In iarna 2003 – 2004, programul de nivologie sa desfăşurat in cadrul următoarelor unităti:
✔ Colectivul de Nivometeorologie din cadrul Laboratorului de Prelucrare a Datelor Meteorologice –
LPDM din ANM, Bucureşti;
✔ Serviciul de Prognoza Vremii din cadrul Centrului Meteorologic Regional Sibiu;
✔ Statiile meteorologice cu program nivologic (Sinaia 1500, Vârful Omu din cadrul CMR Muntenia şi
Bâlea Lac din cadrul CMR Sibiu).
Obiectivele programului de nivologie în sezonul 2003 2004 au fost:
✔ efectuarea de observaţii şi măsurători nivologice si nivometeorologice în trei staţii pilot, alese ca
fiind reprezentative pentru Munţii Bucegi şi Făgăraş;
✔ formarea profesională a personalului de la cele trei staţii în efectuarea observaţiilor şi măsurătorilor
nivologice şi nivometeorologice;
✔ prelucrarea datelor obţinute cu GELINV şi CROCUS MEPRA PC, softuri specializate pentru analiza
stratului de zăpadă, puse la dispoziţia ANM de către METEO FRANCE, CEN Grenoble în cadrul
programului de cooperare bilaterală;
✔ interpretarea observaţiilor şi măsurătorilor efectuată atât direct pe teren cât şi în urma rulării
aplicaţiilor mai sus menţionate;
✔ detectarea particularităţilor specifice României pentru aplicarea programului de nivologie.
✔ întocmirea Bilanţului nivologic al iernii 2003 2004 prezentul document
2. Metodologie
2.1 Prezentare generală
Zăpada proaspătă se poate prezenta sub diverse forme, în funcţie de condiţiile meteorologice
(vânt, temperatură, umiditate) din momentul formării şi depunerii sale.
Fiecare ninsoare se depune întrun strat distinct. Ansamblul straturilor depuse prin episoade
succesive de ninsoare formează stratul de zapadă total. Straturile constituente rămân distincte şi, din
momentul formării, evoluează în funcţie de condiţiile meteorologice şi de caracteristicile locului
(altitudine, expunere la soare şi vânt).
Stratul de zăpadă sau “ mantaua de zăpadă” este un “ multistrat”, mai mult sau mai puţin
stabil. Se întelege de ce, din punct de vedere al securităţii şi nu numai, este important să cunoaştem
structura sa şi să urmărim evoluţia sa viitoare în strânsă legătură cu evoluţia parametrilor
meteorologici.
Metodologia adoptată pentru programul nivologic a fost în întregime furnizată de Meteo
France, CEN Grenoble în cadrul programului de formare nivologică, Bucureşti Predeal, ianuarie
2001. În afara observaţiilor clasice pe care le vom descrie mai jos, se realizează profilul stratigrafic şi
de rezistenţă al stratului de zăpadă astfel:
Sondajul prin batere reprezintă o metodă de investigare a stratului de zăpadă constând în a
asocia o rezistenţă mecanică (la adâncire) unui numar de bătăi necesare pentru a afunda un tub metalic în
stratul de zăpadă de o anumită rezistenţă. Datele prelevate sunt apoi reprezentate întro singură diagramă
alături de profilul stratigrafic. El prezintă o “ radiografie” a “m antalei de zăpadă” întrun loc dat şi la un
moment dat. Pe grafic sunt reprezentate rezistenţa şi caracteristicile fiecărui strat, curba de temperatură şi
de gradient.
Profilul stratigrafic: diferenţiază şi descrie diferitele substraturi de zăpadă din stratul total
ţinând seama de tipul şi forma cristalului de zăpadă, de diametrul acestuia, de duritatea şi umezeala sub
stratului, de masa volumică, conţinutul în apă lichidă, rezistenţa la forfecare şi de indicele de stabilitate.
Datele nivometeorologice sunt apoi analizate cu ajutorul a doua sisteme dezvoltate de CEN, Meteo
France: GELINIV si CROCUS – MEPRA PC.
GELINIV: un soft integrat pentru analiza stratului de zăpadă. Este un utilitar de lucru zilnic
pentru punctele de măsurare a stratului de zăpadă şi prognoza a evoluţiei acestuia. Toate datele nivo
meteorologice pot fi procesate şi vizualizate. Datele sunt disponibile atât în timp real la punctele de
măsură cât şi date istorice, (acolo unde există), utilitarul lucrând ca un gestionar de baze de date
specifice, asigurând un control al datelor nivometeorologice.
Fig. 4: GELINIV – ecran de lucru Fig. 5: CROCUS MEPRA PC – simulare
CROCUS reprezintă structura stratului de zăpadă şi evoluţia sa în funcţie de condiţiile

meteorologice. Fiecare “s ubstrat” de zăpadă din stratul total este luat în considerare cu estimarea tipului
de cristale de zăpadă care îl compun. CROCUS este capabil sa controleze principalele transformări ale
acestor cristale până la topirea lor. El poate funcţiona atât în mod “ prognoză” în lanţul complet de
modele, cât şi în mod “ diagnoză” , (pentru un anumit punct de măsură, masiv, etc.) datele de intrare
fiind date diagnostice, introduse de utilizator.
MEPRA evaluează riscul de avalanşă dintrun strat de zăpadă simulat de CROCUS. El poate
diagnostica dacă un strat nou de zăpadă va adera la zăpada “veche” sau dacă prezintă un risc de
curgere/alunecare, etc.
2.2 Programul de măsuratori
În cadrul programului de nivologie, în sezonul 2003 2004 au fost efectuate observaţii zilnice şi
măsurători săptămânale la 3 staţii meteorologice din reţeaua naţională, după cum urmează:
✔ la staţia meteorologică Vârful Omu în perioada 9.02. 1.06.2004;
✔ la staţia meteorologică Sinaia 1500 în perioada 17.02. 09.04.2004;
✔ la staţia meteorologică Bâlea Lac în perioada 3.02. 1.06.2004.
Observaţiile nivometeorologice sau efectuat de două ori pe zi, la orele 06 şi 12 UTC (sau în
intervalul 89 respectiv 1314 ora locală), pentru:
 temperatura suprafeţei stratului de zăpadă;
 starea suprafeţei stratului de zăpadă;
 rezistenţa suprafeţei stratului de zăpadă prin afundarea tubului sondei;
 nebulozitatea în vale;
 viscol şi transport de zăpadă la altitudine superioară staţiei (doar la Bâlea Lac);
 direcţia şi viteza vântului la altitudine superioară staţiei (doar la Bâlea Lac);
 umiditatea aerului;
 compoziţia stratului de zăpadă tipul de granule;
 diametrul mediu al granulelor din compoziţia stratului de zăpadă;
 caracteristicile avalanşelor: număr, descriere, tip, altitudinea declanşării, expoziţia versantului;
Măsurătorile nivologice efectuate săptămânal, au constat în sondaje cu sonda de zăpadă

sondaj prin batere şi profile stratigrafice si de rezistenta măsurânduse următorii parametri:
 rezistenţa stratului de zăpadă la afundarea sondei;
 temperatura suprafeţei stratului de zăpadă;
 temperatura stratului de zăpadă din 10 în 10 cm;
 numărul stratelor / straturilor stratului de zăpadă;
 pentru fiecare strat sa determinat:
– tipul de granule din compoziţia zăpezii
– diametrul mediu al granulelor
– umiditatea
– duritatea
– densitatea
Sezonul de observaţii şi măsurători nivometeorologice 2003 2004 a încetat la data
dispariţiei stratului de zăpadă continuu din platformă, pentru toate staţiile meteorologice cu
program nivologic.
3. Cursuri de formare
Vârful Omu
Instructajele de formare profesională pentru programul de nivologie a personalului de la staţia
meteorologică Vârful Omu sau desfăşurat în două etape:
• 09 16. 02.2004 iniţiere în efectuarea măsurătorilor şi a observaţiilor minim necesare
pentru derularea programului de nivometeorologie,
• 24 26. 04.2004 completarea instructajului conform noilor instrucţiuni primite de la CEN
Meteo France.
În cadrul primului instructaj staţia meteorologică a fost dotată cu instrucţiunile referitoare la
efectuarea observaţiilor nivometeorologice zilnice şi săptămânale în limba română şi formularele
necesare pentru înregistrarea tuturor observaţiilor nivometeorologice, în cantitate suficientă pentru
sezonul în curs.
Participanţii la instructajul de formare

profesională la staţia Vârful Omu
Sinaia
Instructajele de formare profesională pentru programul de nivologie de la staţia meteorologică
Sinaia 1500 sau desfăşurat în două etape:
• 17 20.02.2004 iniţiere în efectuarea măsurătorilor şi a observaţiilor minim necesare pentru
derularea programului,
• 20 23.04.2004 completarea instructajului conform noilor instrucţiuni primite de la CEN
Meteo France.
În cadrul instructajului sau efectuat observaţii şi măsurători nivologice atât pe platforma

meteorologică, în perimetrul staţiei cât şi în afara acestuia în domeniul schiabil Sinaia Cota 1400 Cota
2000, Valea Dorului, pentru determinarea variaţiei caracteristicilor stratului de zăpadă.
În cadrul primului instructaj staţia meteorologică a fost dotată cu instrucţiunile de efectuare a
observaţiilor şi măsurătorilor nivometeorologice zilnice si săptămânale (în limba română) şi formularele
pentru înscrierea tuturor observaţiilor nivometeorologice în cantitate suficientă pentru sezonul în curs.
Sa constatat că din perimetrul staţiei Sinaia 1500 nu se pot face evaluări cantitative şi calitative
asupra avalanşelor căzute în arealul schiabil sau de interes turistic în general, fiind necesare deplasări cu
telecabina şi pe jos în colaborare cu Serviciul Public Salvamont Sinaia.
Bâlea Lac
Instructajul de formare profesională pentru programul de nivologie la staţia meteorologică
Bâlea Lac, realizat de Maria Motoiu si Narcisa Milian, a avut loc în perioada 02 – 09.03.2004
La staţia meteorologică Bâlea Lac sa început, în premieră în România, întocmirea cronicii şi a
cadastrului de avalanşă prin notarea evenimentelor de avalanşă pe formulare asemănătoare cu cele din
ţările din Uniunea Europeană (Austria, Franţa, Germania), şi Elveţia, beneficiind şi de ajutorul voluntar
al unor membri ai Serviciului Public Judeţean Salvamont Sibiu.
În formularele specifice pentru întocmirea cronicii de avalanşă au fost consemnate doar

avalanşele vizibile de la staţia meteorologică Bâlea Lac. Pentru celelalte avalanşe care au fost auzite sau
văzute de departe, este nevoie de deplasarea de personal calificat în teren.
Măsurători din cadrul instructajului la staţia
meteorologică Bâlea Lac
Foto: Maria Dana Motoiu
4. Diagnoza meteorologică a sezonului rece
2003 2004
OCTOMBRIE
Prima decadă a lunii a fost caracterizată de un câmp scăzut de presiune, ca urmare a activităţii
unor nuclee depresionare existente în NV Europei. În decada a doua, câmpul de presiune a crescut mai
ales în nordul continentului, unde sa dezvoltat Anticiclonul Scandinav. În ultima parte a lunii cea mai
mare parte a Continentului european sa aflat sub influenţa unui câmp depresionar.
Evoluţia vremii în zona montană a fost marcată de alternanţe de vreme instabilă şi rece cu
perioade de vreme caldă. Primul strat de zăpadă în zona montană înaltă sa format în perioada 6 – 19
octombrie (între 8 şi 18 cm la Bâlea Lac şi până la 42 cm la Vf. Omu), strat care a persistat datorită
perioadei reci ce a urmat. Ultima decadă a lunii a fost caracterizată de o vreme mai caldă, cu precipitaţii
mixte ce au dus la diminuarea stratului de zăpadă. Spre sfârşitul lunii un nou episod de ninsori a refăcut
parţial stratul de zăpadă în zona montană.
NOIEMBRIE
În cea mai mare parte a lunii jumătatea vestică a Europei a fost dominată de influenţa depresiunii
Islandeze, în timp ce în jumătatea de est a continentului a persistat un câmp de presiune ridicată asociat
anticiclonului Est – European si Scandinav, ce a determinat o vreme rece în partea centrală, estică şi de
sudest, inclusiv în România. Pentru scurt timp în regiunile sudice sa simţit şi influenţa anticiclonului
Azoric.
Vremea a fost în general rece şi închisă în prima parte a lunii, cu ninsori slabe în zona montană şi
scurte episoade cu intensificări de vânt. În cea de a doua parte a lunii exceptând câteva zile de vreme
stabilă, mai caldă şi lipsită de precipitaţii, aspectul vremii a fost instabil, cu precipitaţii atât sub formă de
ninsoare dar şi lapoviţă şi ploaie şi intensificări de vânt.
DECEMBRIE
În prima şi a doua decadă a lunii, Europa sa aflat sub influenţa unui câmp de presiune relativ
ridicată. În ultima decadă sau înregistrat variaţii de presiune importante peste întregul continent, un vast
câmp ciclonic sa manifestat între 21 si 26 decembrie în nordul, centrul şi estul Europei. În intervalul 24
26 decembrie sa realizat un cuplaj anticiclonciclon în sudestul continentului, care a determinat
aspecte de vreme severă (viscol) în aceasta zonă inclusiv ţara noastră.
În prima decadă a lunii a predominat o vreme caldă, excepţie fiind ziua de 7 decembrie, când sa
produs o răcire accentuată înregistrânduse un nou record al temperaturii maxime pentru acea dată din
şirul de observaţii (16.5 C la Vf. Omu). Urmatoarele decade au fost caracterizate de o vreme închisă şi
rece (mai ales după 22 decembrie). In zilele de 24 şi 25 decembrie a nins viscolit.
IANUARIE
În perioada 1 – 8 ianuarie regiunile sudice la început, apoi cele sud estice au fost influenţate de
nuclee ciclonice generate în Marea Mediterană, dând vremii un aspect închis. Până la sfârşitul lunii au
fost variaţii ale câmpului de presiune, cele mai semnificative fiind cele din ultima decadă, când vremea a
fost rece cu ninsori şi intensificări ale vântului
În intervalul 1 10 ianuarie, vremea a fost rece, geroasă noaptea şi dimineaţa. Decada a doua a
debutat cu un proces de încălzire, ninsori slabe şi frecvente, iar din 21 ianuarie vremea sa răcit
semnificativ devenind geroasă. Au căzut ninsori slabe (în noaptea de 28 ianuarie a nins abundent la
Bâlea Lac, consemnânduse un strat de zăpadă proaspătă de 22 cm). În ultimele zile sa produs o
încălzire uşoară a vremii.
Sau depăşit recordurile zilnice ale temperaturilor maxime la Vârful Omu : 22.8 oC
(6 ianuarie), 20.2 oC ( 7 ianuarie) si 21.4 oC (22 ianuarie).
FEBRUARIE
Formaţiunea barică dominantă ce a influenţat întreaga Europă aproape toată luna a fost
depresiunea Islandeză. Sa format un nucleu ciclonic ce a oscilat mult timp între zona nordică a
României şi Marea Neagră, în vecinătate cu un câmp anticiclonic dezvoltat peste regiunile vestice şi
centrale. În această perioadă au fost variaţii termice importante, vremea fiind predominant închisă cu
precipitaţii de la ninsori până la ploi sub formă de aversă însotite de descărcări electrice. După decada a
doua sa produs fracţionarea celor două câmpuri în nuclee mici cu o variabilitate mare şi o orientare
frecventă nordsud, ducând la încălziri şi răciri succesive pe tot continentul.
Luna februarie a fost caracterizată de o variabilitate termică importantă. Sau succedat intervale
de încălzire a vremii cu intervale de răcire, mai semnificative fiind cele de la mijlocul lunii, când sa
înregistrat temperatura minimă de – 30.2 grade (13 februarie la Vf. Omu) un nou record pentru ziua
respectivă din şirul de observaţii. Au căzut ninsori slabe dar şi lapoviţe, care au dus la mici variaţii ale
stratului de zăpadă, au fost şi intensificări ale vântului care au viscolit sau spulberat zăpada.
MARTIE
În prima decadă a lunii în sudvestul continentului sa dezvoltat anticiclonul Azoric facând
posibilă pătrunderea unor mase de aer rece, polare, din nord. Sa produs o răcire accentuată a vremii cu
precipitaţii şi intensificări de vânt. Din decada a doua depresiunea Islandeză sa extins peste cea mai
mare parte a Europei determinând o încălzire semnificativă a vremii. Spre sfârşitul lunii sa creat un
câmp de presiune ridicată prin unirea anticiclonului Azoric cu cel Scandinav, ce a influentat intregul
continent, exceptie făcând sudestul, unde a actionat un ciclon mediteraneean.
Până aproape de mijlocul lunii, vremea a fost închisă şi rece cu ninsori şi intensificări ale
vântului ce au spulberat zăpada. În intervalul 1321 martie vremea sa încălzit simţitor, devenind
deosebit de caldă pentru această dată. A urmat apoi o răcire a vremii, cu precipitaţii sub formă de
ninsoare.
APRILIE
Pe parcursul întregii luni au fost variaţii importante ale câmpului de presiune datorită orientării şi
dezvoltării treptate a anticiclonului Azoric, fapt ce a favorizat pătrunderea maselor de aer polare până în
sudul continentului. Vremea a fost instabilă cu ploi însemnate cantitativ şi o alternanţă a intervalelor de
incălzire cu cele de răcire.
În prima jumătate a lunii, caracteristica de bază a vremii a fost instabilitatea, dar nu au lipsit nici
zilele calde şi frumoase. Sau semnalat ninsori, cele mai însemnate cantitativ fiind la Bâlea Lac. Apoi
vremea a fost în general frumoasă. Au fost însă şi intervale mici de timp când sau semnalat precipitaţii
sub formă de ninsoare dar şi mixte în ultimele zile ale lunii.
MAI
Prima decadă sa caracterizat printrun câmp de presiune scăzut mai ales în vestul Europei.
Vremea a fost în general instabilă cu ploi sub formă de aversă şi descărcări electrice. Până spre sfârşitul
lunii valorile presiunii au crescut datorită extinderii şi dezvoltării rapide a anticiclonicului Azoric peste
cea mai mare parte a continentului (excepţie au fost regiunile din jumătatea nordică). În ultimele zile în
nordul continentului sa dezvoltat anticiclonul Scandinav ce a determinat accentuarea instabilităăţii din
regiunile estice şi centrale.
În primele zile ale lunii, vremea a fost predominant frumoasă şi caldă ce a dus la o scădere
semnificativă a stratului de zăpadă. Începând din 6 mai şi până la sfârşitul lunii au alternat intervale de
încălzire, atingânduse valori ale temperaturii maxime de până la 12.7 grade la Bâlea Lac în cea de a
doua decadă, cu intervale de răcire. Răzleţ sau semnalat averse de ploaie dar şi de ninsoare în perioadele
de răcire a vremii.

IUNIE
Extinderea unui câmp anticiclonic pe jumătatea vestică a continentului, orientat nordsud, a
favorizat pătrunderea maselor de aer rece până în sudul continentului. Acest context sinoptic a durat până
la mijlocul lunii. A urmat apoi o scădere continuă a valorilor de presiune ce a cuprins întregul continent.
Vremea a fost în general instabilă cu ploi sub formă de aversă, descărcări electrice. Spre sfârşitul lunii s
au conturat două formaţiuni barice, un câmp ciclonic în nordul continentului şi un câmp anticiclonic în
partea de sud.
În intervalul 1 15 iunie caracteristica predominantă a vremii a fost instabilitatea. Au căzut
precipitaţii sub formă de ploaie, mai ales averse, dar şi ninsoare la Vf. Omu ( 3 iunie). Sau înregistrat
cantităţi mai însemnate în zile de 11 şi 12 iunie. Acest fapt a dus la topirea stratului de zăpadă (exceptie
Vf. Omu). In ultima parte a lunii sa produs o încălzire a vremii dar gradul de instabilitate sa menţinut.
Ploile au fost însemnate cantitativ fiind însoţite şi de intensificări ale vântului.
În concluzie
iarna 20032004
a fost mai friguroasă
numărul zilelor cu ninsoare a fost mai mare

grosimea stratului de zăpada a fost mai mare la staţiile aflate la altitudini mai mari
vântul a suflat în general mai slab la staţiile cu altitudine mai mare de 1500 m
şi mai puternic la staţiile intermediare (Sinaia 1500).
5. Sinteza climatologică şi nivometeorologică la staţia
SINAIA 1500
45 023 ' Latitudine Nordică 25 0 30' Longitudine Estică
Staţia meteorologică Sinaia 1500 este situată la 1500 m altitudine, în Masivul Bucegi pe
versantul SE al Muntelul Furnica, pe un mic platou structural.
Funcţionează în incinta cabanei Valea cu Brazi. Platforma meteorologică se află pe platoul din
spatele cabanei. Situl în care sau efectuat măsurătorile nivometeorologice se află la marginea de
nord a platformei meteorologice pe o pantă cu orientare nordvestica şi înclinare de 7 0 .
Sinaia este una din cele mai importante staţiuni de schi din Romania. Pârtiile se întind pe
Muntele Furnica, Valea lui Carp, Valea Dorului. Există 6 pârtii de schi alpin marcate şi înca 8
nemarcate, două telecabine, un telescaun şi un teleschi. Staţiunea Sinaia se afla în curs de a omologa
pârtiile şi a marca mai multe pârtii, atăt de schi alpin cât şi trasee de schi de tură şi de fond sau de
sanie. Majoritatea pârtiilor se află între 1400 şi 2000 m, două pârtii coborând până în oraş, la
altitudinea de 900 m.
La cota 2000 se află cabane şi refugiul Salvamont cu serviciu permanent. Securitatea montană
în staţiunea de schi Sinaia este asigurată de Salvamont Sinaia şi de Jandarmeria Montană.
În Masivul Bucegi este constituit din anul 2004 Parcul Natural Bucegi.
Staţia meteorologică Sinaia 1500
(din clădirea cabanei Valea cu Brazi)
Platforma meteorologică a staţiei Sinaia 1500
Foto. Maria Dana Motoiu
5.1 Sinteza climatologică
Din punct de vedere termic sezonul rece 20032004 sa situat aproape de valorile normale
multianuale, având o tendinţă uşor mai rece. Lunile octombrie, ianuarie, februarie şi mai au fost mai
reci în timp ce lunile noiembrie, decembrie, martie şi aprilie au fost mai calde, comparativ cu mediile
multianuale din intervalul 1961 2003.
Pluviometric, sezonul rece 2003 2004 a prezentat un excedent în lunile octombrie, ianuarie,
februarie şi martie şi un deficit în lunile noiembrie, decembrie, aprilie şi mai. Pentru lunile
octombrie şi noiembrie numărul de zile cu precipitaţii lichide şi precipitaţii solide a fost aproximativ
egal. Pentru lunile decembrie, ianuarie, februarie, martie au predominat zilele cu precipitaţii solide, iar în
lunile aprilie şi mai zilele cu precipitaţii lichide.
Comparativ cu media multianuală pentru intervalul 1961 2003, grosimea stratului de zăpadă
în sezonul rece 2003 2004 a fost, în general, mult mai mică, la inceputul si sfarsitul sezonului, iar
evoluţia acestuia a fost diferită faţă de media multianuală. Astfel, în lunile ianuarie, februarie şi martie
2003 sau înregistrat valori ale grosimii stratului de zăpadă mai mari decât cele medii multianuale, în
special între a treia decadă a lunii ianuarie 2004 până în a treia decadă a lunii martie 2004.
Grosimea stratului de zăpadă în sezonul rece 2003 2004 a atins maximul în prima decadă
a lunii martie.
Fig. 6: Evolutia valorilor medii lunare a parametrilor meteorologici pentru sezonul rece 20032004 in
comparatie cu valorile medii multianuale.
5.2 Sinteza nivometeorologică
Programul nivologic la staţia SINAIA a început din data de 17.02.2004.
Octombrie 2003
Luna octombrie a fost caracterizată de ninsori slabe care au determinat apariţia unui strat de
zăpadă subţire, discontinuu. Doar pentru scurtă durată, datorită averselor de ninsoare din perioada 18 –
19, stratul de zăpadă a crescut atingând un maxim de 42 cm. În urma averselor de ploaie din data de 21
stratul de zapada a scăzut semnificativ, menţinânduse la valori mici până la sfârşitul lunii.

Noiembrie 2003
Luna noiembrie a debutat cu un strat de zăpadă discontinuu, ce a crescut până la un maxim de 25
cm, ca urmare a ninsorilor din 7 noiembrie. A urmat apoi o scădere continuă, stratul a devenit peticit şi
apoi sa topit. În ultima decadă nu sa semnalat strat de zăpadă decât în ultima zi, având o grosime foarte
mică (3 cm).
Decembrie 2003
Luna decembrie a fost caracterizată de un strat de zăpadă adesea discontinuu sau cu o grosime
foarte mică, crescând pentru scurt timp în a treia decadă (max. 20cm). Stratul de zăpadă format în 23
decembrie a scăzut continuu până la sfârşitul lunii, dar nu sa mai topit până la sfârşitul sezonului rece.
Ianuarie 2004
În primele zile ale lunii stratul de zăpadă a crescut uşor. În 6 ianuarie în urma averselor puternice
de ninsoare sa format un strat cu o grosime 48 cm, care nu a avut variaţii importante până la începutul
decadei a treia. În perioada urmatoare stratul de zăpadă a crescut, ninsorile şi transportul de zapadă
alternând cu mici perioade de topire, până spre sfârşitul lunii când sa atins un maxim de 69 cm.
Februarie 2004
În primele zile ale lunii februarie stratul de zăpadă a continuat să crească atingând valoarea
maximă de 72 cm, apoi sa tasat, scăzând până la valoarea minimă de 48 cm. În urma ninsorilor viscolite,
stratul de zăpadă a crescut relativ constant până la valoarea de 64 cm (16 februarie). În perioada
urmatoare grosimea stratului de zăpadă a oscilat între valoarea minimă de 43 cm şi cea maximă de 78 cm
înregistrată în 26 februarie.
Diagramele din Fig. 7 sintetizeaza evolutia lunara a: grosimii stratului de zapada, zapada
proaspat cazuta(En), cumulul lunar de zapada proaspata (Css), continutul in apa (Crrr), nebulozitatea
(Neb), temperaturile minime si maxime, vantul la statie si in altitudine, starea vremii in momentul
observatiei(ww). Detalii in ANEXE.
Fig. 7 : Sinteza nivometeorologica a lunii februarie 2004 la Statia Sinaia 1500
Profile de rezistenţă şi stratigrafice în luna februarie
Profilele de rezistenta si stratigrafice sunt reprezentate in aceeasi diagrama. In partea stanga este
reprezentat profilul de rezistanta iar in dreapta – stratigrafia. R – scara de rezistenta in Kgf. Curba
bleu este curba temperaturii starturilor de zapada in profunzime, T – scara de temperatura
(temperaturi negative). H – inaltimea stratului de zapada, FF – tipul granulelor de zapada , Dm
diametrul lor, D – duritatea, U – umiditatea zapezii, MV – masa volumica, TL continutul in apa lichida,
CI – rezistenta la forfecare, IS Indice de stabilitate (A se vedea Anexa pentru detalii).
Structura stratului de zăpadă din 20 februarie prezintă 6 strate distincte şi 2 cruste de gheaţă,
prezentând două nivele de instabilitate.
Profilul stratigrafic şi sondajul efectuat în 26 februarie arată un strat de zăpadă cu 7 strate.
Partea superioară este formată dintrun strat de zăpadă proaspătă, cu coeziune şi rezistenţă la batere
foarte mici, ce determină o instabilitate mare a stratului de zăpadă. Un alt nivel de instabilitate se află la
adâncimea de 50 cm, sub o structură de placă.
Martie 2004
În prima jumătate a lunii, grosimea stratului de zăpadă a avut variaţii mici de la o zi la alta,
valoarea minimă fiind de 59 cm, iar cea maximă de 70 cm. În a doua jumătate a lunii, stratul de zăpadă a
avut o scădere relativ constantă, ajungând în ultima zi la 22 cm. Temperaturi agreabile în partea a doua a
lunii, valori maxime pozitive, iar temperaturile minime nu au scăzut sub 10 grade. 26 cm cumul de
zapada proaspata iar continutul in apa lichida de 54.9 mm.
Fig. 8: Sinteza nivometeorologica a lunii martie 2004 la Statia Sinaia 1500
Profile de rezistenţă şi stratigrafice în luna martie
Profilul realizat în 19.03.2004 arată un strat de zăpadă format din 3 strate. Partea superioară este
instabilă, având coeziune mică şi rezistenţă la batere de asemenea mică. Sub acest strat de zăpadă, se
mentine crusta de gheaţă formad un plan de alunecare foarte bun.
Grosimea mică a stratului de zăpadă măsurat determină un pericol de avalanşă doar pe pantele
foarte abrupte.
Sondajul şi profilul stratigrafic realizat în data de 31.03.2004 la staţia Sinaia 1500 arată o
structură a stratului de zăpadă tipică pentru zăpada de primăvară. Deşi există o structură de placă,
grosimea mică a stratului de zăpadă determină stabilitatea acestuia.
Aprilie 2004
Stratul de zăpadă a continuat să scadă până în data de 9 aprilie când a devenit peticit. În urma
averselor de ninsoare din 14 sa reformat strat de zăpadă de grosime mică (max. 12 cm), care a devenit
discontinuu în data de 16 şi sa topit în 27 aprilie. Datorită zăpezii depusă pe văi, în domeniul schiabil
Sinaia au fost condiţii de practicare a schiului doar în Valea Dorului. Nu sau realizat sondaje, grosimea
stratului de zăpadă fiind foarte mică.
Fig. 9: Sinteza nivmeteorologica a lunii aprilie 2004 la Statia Sinaia 1500
Fig. 10: Sinteza nivologica a iernii la statia Sinaia 1500
5.3 Avalanşe observate în perimetrul Staţiei Sinaia 1500
Domeniul schiabil Sinaia este format în principal de Muntele Furnica, cu Valea lui Carp si

Valea Dorului. Nu există aici pârtii omologate. Pe lângă pârtiile marcate există pârtii sau văi unde se
schiază. Doar pârtiile din Valea Dorului sunt prelucrate cu ratracul, dar nici acestea nu sunt prelucrate la
standardele europene.
În sezonul 2003 2004 sau produs numeroase avalanşe în domeniul schiabil Sinaia, (informatii
obtinute de la salvamont). Deoarece din perimetrul staţiei meteorologice Sinaia 1500 nu poate fi observat
decât parţial arealul cu risc de avalanşă din vecinătăţi, evenimentele de avalanşă au fost doar observate
de departe, dar nu au putut fi analizate.
Staţia meteorologică Sinaia 1500 se află pe un mic platou, în partea de jos a pârtiilor. Datorită
configuraţiei terenului însă, din perimetrul staţiei meteorologice Sinaia 1500 nu se poate vedea decât
partial pârtia Valea lui Carp. Majoritatea culoarelor de avalanşă care sunt active anual, nu pot fi
observate din perimetrul staţiei.
Observaţii referitoare la avalanşe au fost efectuate doar experimental, în cadrul instructajelor.
Date asupra avalanşelor (data, loc de declansare, etc) au fost obţinute şi prin amabilitatea membrilor
Serviciului Public Salvamont Sinaia sau Salvamont Prahova.
Nu sau realizat insa anchete postavalansa, (conform parametrilor programului de
nivometeorologie al CEN Meteo France: descriere, tip, altitudine, expoziţie, risc) .
Singura avalansa observata a fost cea produsa in data de 17.02.2004 în versantul stâng al Văii
lui Carp, care a ajuns în firul văii. Observatiile realizate au dus la concluzia ca avalansa a fost de tip
“ placă de zăpadă” . Observatii detaliate si masuratori nivometeorologice specifice ar fi putut sa ofere
informatii mai multe despre aceasta avalansa, dar programul nivologic din acest an nu a permis acest
lucru.
Avalanşele care se produc în Valea Lui Carp au ca rezultat, în fiecare an, eroziunea solului,
distrugerea vegetaţiei arborescente şi a puietului de conifere.
Valea lui Carp vedere din platforma staţiei meteorologice Sinaia 1500
VARFUL OMU
45 027 ' Latitudine Nordică 25 0 27 ' Longitudine Estică
Este situată la altitudinea de 2505 m pe “ Vărful Omu” în Munţii Bucegi.
Vârful Omu este cel mai înalt vârf din Munţii Bucegi, dominând un platou structural. De sub
Vârful Omu pornesc 5 văi glaciare şi 6 creste montane. Vârful Omu este una din cele mai
importante obiective turistice din Munţii Bucegi, fiind nod de trasee turistice, aplinism şi schi de
tură (schi randonee).
Platforma meteorologică este situată pe un platou cu pantă de maximum 50 În apropierea staţiei
meteorologice Vârful Omu se află cabana turistică cu acelaşi nume.
Staţia şi platforma meteorologică Vârful Omu
Chiciură în platforma meteorologică
Vârful Omu
Sezonul rece 2003 2004 (perioada 1 octombrie 2003 – 31 mai 2004) este analizat în comparaţie
cu perioada 1961 2003, folosind valorile medii lunare ale principalilor parametrii meteorologici precum
şi valori medii decadale.
Graficele prezentate ilustrează atât caracteristica generală a sezonului rece, termic şi pluviometric cât şi
detaliile pentru fiecare lună.
Astfel, iarna trecută a fost mai rece, temperatura medie sezonieră fiind mai mică decât media
multianuală.
Lunile octombrie, ianuarie, februarie şi mai au fost mai reci, în timp ce lunile noiembrie,
februarie, martie şi aprilie au fost mai calde.
Din punct de vedere al regimului precipitaţiilor sezonul rece 2003 2004 a prezentat un
excedent faţă de valoarea medie. Astfel, lunile octombrie, ianuarie au fost mai bogate în precipitaţii, în
schimb celelalte luni de iarna regimul pluviometric a fost deficitar.
Grosimea stratului de zăpadă a înregistrat un maxim în prima decadă a lunii martie, perioadă în care s
au produs cele mai multe avalanşe. Acestea au fost consemnate de observatorii meteo şi Serviciul
Salvamont.
Programul nivologic a început în data de 9.02.2004. Sau efectuat atât observaţii zilnice asupra
stratului de zăpadă cât şi măsurători săptămânale (sondaj prin batere şi profile stratigrafice).
Evoluţia stratului de zăpadă de la primele ninsori şi pâna la începutul lunii iulie este prezentata
în cele ce urmează, cu detalii şi particularizări nivometeorologice pentru perioada în care sau efectuat
observaţii specifice.
Septembrie 2003
Ninsorile de la începutul lunii au dus la apariţia primului strat de zăpadă de doar 3 cm, ce sa
topit în câteva zile. Spre mijlocul lunii sa înregistrat un strat nou, de 5 cm, care sa menţinut aproape
constant până la sfârşitul decadei a doua, devenind apoi discontinuu.
Octombrie 2003
Luna octombrie a debutat cu un strat de zăpadă discontinuu. Începând din 6 octombrie acesta a
crescut progresiv până la 42 cm, spre sfârşitul primei decade.
Ploile din 21 octombrie au dus la o scădere apreciabilă a grosimii stratului de zăpadă, astfel încat
la sfârşitul lunii stratul era din nou discontinuu.
Noiembrie 2003
În urma ninsorilor slabe căzute în primele zile ale lunii stratul de zăpadă a devenit continuu, dar
cu grosimi mici, până la 20 cm. În ultima decadă sa produs o scădere treptată a stratului de zăpadă până
la 7 cm.
Decembrie 2003
În luna decembrie stratul de zăpadă sa refăcut mai ales după 7 decembrie. A continuat să ningă
aşa încât în 24 decembrie sa atins un maxim al lunii de 44 cm. Au urmat apoi mici fluctuaţii,
neînsemnate însa.
Ianuarie 2004
Ninsorile căzute în primele zile ale anului au dus la o creştere uşoară a grosimii stratului de
zăpadă, ce sa menţinut la aceleaşi cote până către mijlocul decadei a doua, când a crescut atingând
valoarea de 78 cm (24 ianuarie). Au urmat apoi intervale cu mici variaţii ale grosimii stratului, acesta
menţinânduse aproape constant (intre 68 si 75 cm).
Transportul de zăpadă a determinat formarea de cornişe şi de plăci de zăpadă.
Alternanţa episoadelor de ninsoare sau transport de zăpadă cu tasarea stratului de zăpadă, au

determinat fluctuaţii uşoare ale grosimii acestuia până la un minim de 68 cm.
Profilul stratului de zăpadă, efectuat experimental în 22.01.2004 de responsabilul staţiei

meteorologice Radu Manta, a evidenţiat existenţa unei plăci de grosime apreciabilă, sub care se afla un
strat de rezistenţă redusă. Măsurătorile efectuate în partea superioară a Văii Morarului au aratat grosimi
mult mai mari ale stratului de zăpadă, faţă de cea măsurată în platformă.
Februarie 2004
În prima jumătate a lunii, stratul de zăpadă a prezentat o creştere relativ constantă, valoarea cea
mai mare măsurată fiind de 88 cm (15 februarie). Până la sfârşitul lunii – excepţie ziua de 29, când sa
semnalat din nou o creştere uşoară (94 cm) – grosimea stratului sa menţinut cam la aceleaşi valori.
În data de 9 februarie au început observaţiile şi măsurătorile specifice de
nivometeorologie.
Astfel în perioada 929 februarie sa înregistrat un cumul de zăpadă proaspătă de (Css) de 34 cm, iar
echivalentul în apă (Crrr) a fost de 47.7 mm.
Regăsim puţine zile însorite la Vf. Omu, temperaturi scăzute în cea de a doua decadă, în uşoară
creştere spre sfârşitul lunii. Menţiune: Valorile medii din grafic sunt calculate folosind datele din
perioada 9 – 29 februarie şi nu reprezintă deci valorile medii lunare.
Fig. 12: Sinteza nivometeorologica a perioadei 9 29 februarie 2004 la Statia Vf. Omu.
Profile de rezistenţă şi stratigrafice în luna februarie
La începutul celei dea doua decade a lunii februarie exista la staţia meteorologică Vârful Omu
un strat de zăpadă cu 8 substraturi având în componenţă cruste de gheaţă. Peste acestea sa depus
ulterior zăpadă proaspătă.
Profilele de rezistenţă şi stratigrafice au fost efectuate în perioada de instruire a personalului de
la staţiile meteorologice. Au fost efectuate măsurători nivologice în mai multe puncte pentru a se
determina variaţiile care există în cadrul structurii stratului de zăpadă de la un sit la altul.
30/01/2004
Stratul de zăpadă este format din 8 substrate având 2 cruste de gheaţă . De la suprafaţă până la
40 cm adâncime este formată o structură de placă de zăpadă, relativ omogenă, sub care există un strat cu
rezistenţă slabă, format din cristale tip cupă. Acest strat este foarte friabil, iar zăpada din compoziţia lui
are coeziune scazută. Ca urmare aici există un nivel de instabilitate în structura stratului de zăpadă.
Acest tip de structură este relativ stabil în timp şi semnifică existenţa unui risc de producere a
avalanşelor în plăci.
11/02/2004
O structură în 5 strate distincte, cu o crustă de gheaţă la 26 cm. De la suprafaţă până la
adâncimea de 24 cm există o structură de placă de zăpadă, cu rezistenţă la batere relativ mare şi
omogenitate crescută. Sub această structură se află un strat cu rezistenţă slabă, care se poate constitui
întrun strat friabil. Urmează un strat subţire cu rezistenţă mare sub care se află o succesiune de strate cu
rezistenţă mică, ce se poate constitui de asemenea întrun strat friabil. Profilul de mai sus denotă un risc
de avalanşă moderat, cu nivele de instabilitate la 26 cm, respectiv la 5 cm adâncime.
12.02.2004
O structură în 11 strate cu o succesiune de strate subţiri de rezistenţă foarte mare, cu cele cu
rezistenţă moderată sau redusă. De la suprafaţă până la adâncimea de 28 cm există o structură de placă,
relativ stabilă, sub care se află un strat format din cristale de tip cupă, cu rezistenţă foarte scăzută,
omogenitate foarte mică, ce constiuie un nivel de instabilitate în structura stratului de zăpadă. Sub acest
nivel există o crustă de gheaţă care poate forma un plan de alunecare.
14.02.2004
Graficul sondajului şi al profilului stratigrafic efectuat în apropierea staţiei meteorologice Vârful
Omu, pe versant cu expoziţie sudică, relevă o structură foarte asemănătoare cu cele identificate în
sondajele şi profilele stratigrafice efectuate în aceeaşi dată în situri alăturate.
Sa constatat astfel că situl de măsurare iniţial, situat în platforma staţiei meteorologice, unde
stratul de zăpadă era relativ mic este irelevant deoarece, acolo, zăpada este frecvent spulberată de vânt.
În schimb în situl cu orientare NV, Valea Morarului, structura stratului de zăpadă este relevantă pentru
determinarea structurii in arealele din care se declanşează avalanşele în mod obişnuit (cel puţin de 34 ori
anual).
Un alt sit în care structura stratului de zăpadă este relevantă pentru determinarea riscului de
avalanşă este cel din platforma staţiei meteorologice, la est de rigla de zăpadă 3, numit platformă. Există
diferenţe între structurile stratului de zăpadă din cele două situri, uneori semnificative.
De aceea pentru o apreciere corectă a structurii stratului de zăpadă se recomandă efectuarea a câte unui
profil stratigrafic şi sondaj în fiecare sit.
Martie 2004
În prima parte a lunii caracteristica dominantă a stratului de zăpadă a fost creşterea uşoară de la o
zi la alta, valoarea cea mai mare măsurată fiind de 104 cm (2 şi 4 martie). În cea de a doua parte a lunii a
predominat scăderea grosimii stratului, cu mici variaţii nesemnificative situânduse între 97 şi 87 cm.
Un cumul de zăpadă proaspătă (Css) de doar 10 cm , iar echivalentul în apă (Crrr) de 32.3 mm.
Puţine zile însorite, temperaturi agreabile mai ales în cea dea doua parte a lunii
Fig. 13: Sinteza nivometeorologica a lunii martie 2004 la Statia Vf. Omu.
Graficul profilului stratigrafic şi de rezistenta efectuat în 2.03.2004 arată o structură relativ

stabilă a stratului de zăpadă, format din 9 substraturi. Între 10 şi 20 cm, sub o crustă de gheaţă cu
rezistenţă mare, a apărut un strat friabil, cu rezistenţă relativ scăzută la batere, format din cristale tip
cupă şi cristale rotunjite sau faţetate, cu omogenitate redusă.
În 11.03.2004 se remarcă o structură de placă în partea superioară, între 55 şi 40 cm adâncime.
Peste aceasta sa depus zăpadă cu rezistenţă slabă şi coeziune mică. Sub structura de placă exista un
strat friabil, cu rezistenţă la batere foarte scăzut. Mai jos de 28 cm, stratul de zăpadă format până în 2
martie din cristale de tip cupă sa modificat, având o rezistenţă crescută, o omogenitate bună,
determinată de prezenţa cristalelor rotunjite, şi ca atare, sa stabilizat.
In diagrama din 13.03.2004 stratul de zapada are o structură de 8 strate sucesive, din care cel
de zăpadă proaspăt ninsă, de circa 30 cm este situat pe un strat cu rezistenţă foarte mare. Între 80 cm şi
65 cm apare o structură de placă sub care există strate cu rezistenţă redusă. Riscul de avalanşă este
determinat atât de stratele friabile existente sub structura de placă, cât şi de stratul de zăpadă proaspăt
ninsă.
Sondajul si profilul stratigrafic efectuat în aceeaşi zi întrun sit cu orientare E, arată existenţa
unei cruste de gheaţă la 20 cm adâncime, ceea ce determină existenţa riscului de avalanşa pe versanţii
sudici, atât datorită zăpezii prospăt ninse cât şi datorită stratelor friabile situate sub crusta de gheaţă, şi a
existentei stratului de gheaţă ca plan de alunecare.
Stratigrafia din 19.03.2004 arată o structură de 5 strate a caror rezistenţă la batere creşte treptat de la
suprafaţă până la adâncimea de 40 cm. Existenţa stratului friabil de la această adâncime, dispus peste crusta
de gheaţă (detectată doar în cadrul sondajului) determină existenţa unui risc moderat de avalanşă.
În 28.03.2004, o structură de placă dură în partea superioară a stratului de zăpadă. De la suprafaţă
până la 30 cm, stratele de zăpadă au o rezistenţă foarte mare şi sunt foarte compacte. Sub acestea, stratele de
zăpadă au o rezistenţă scăzută. Existenţa stratelor inferioare formate din cristale de tip cupă, chiar combinate
cu granule de zăpadă rotunjite, determină existenţa riscului de avalanşă de placă.
Aprilie 2004
Grosimea stratului de zăpadă a scăzut constant până spre sfarşitul primei decade, după care a
urmat o uşoară creştere. După 15 aprilie grosimea stratului de zăpadă a scăzut uşor şi treptat, ajungând la
o grosime de 62 cm. În 18 aprilie sau produs ninsori însotite de transport de zăpadă, care au determinat
formarea de plăci de zăpadă.
Un cumul de zăpadă proaspătă (Css) de doar 3 cm, iar echivalentul în apă (Crrr) a fost de 77.8
mm. Temperaturile maxime au variat între 5 şi 5 C, multe zile cu ceaţă la staţie şi vânt observat la
altitudine.
Fig. 14: Sinteza nivometeorologica a lunii aprilie 2004 la Statia Vf. Omu.
Profile de rezistenţă şi stratigrafice în luna aprilie
După episodul de ninsoare viscolită din 18.04.2004, profilul de rezistentă şi stratigrafic realizat
arată o structură formată din 5 strate de zăpadă. Primul strat format din zăpadă viscolită este extrem de
instabil, în special datorită faptului că se află peste o succesiune de strate cu rezistenţă crescută care
formează o structură de placă dură. Sub această structură se află strate friabile, cu rezistenţă scăzută la
batere. Între 30 şi 60 cm adâncime există stratele cele mai friabile, din care cel inferior, format din
granule tip cupă şi rotunjite.
În zilele următoare 23.04.2004 respectiv în 24.04.2004, sondajele realizate în situri relativ

apropiate au evidenţiat o structură mult mai stabilă a stratului de zăpadă. Prezenţa granulelor de tip cupă
în stratele inferioare denotă un grad de instabilitate moderat.
În partea superioară stratul de zăpadă are structură de placă cu o alternanţă de strate de zăpadă şi
cruste de gheaţă cu rezistenţă în general mare. Partea inferioară a stratului de zăpadă, situată sub 30 cm,
este însa stabilă, având o rezistenţă la batere relativ mare.
Profilul din 30.04.2004 arata o succesiune de 8

strate de zapada si o crusta de gheata la sol cu
grosime de 1 cm.
Diferentele relativ mici de rezistenta si coeziunea
mare a granulelor de zapada din stratele de zapada
determina o stabilitate relativ buna a stratului de
zapada.
Mai 2004
În prima jumătate a lunii, grosimea stratului de zăpadă sa menţinut relativ constantă între 50 şi
62 cm. În perioada 15 17 mai, în urma ninsorilor căzute, stratul de zăpadă a avut o uşoară creştere
(75 cm), după care au alternat intervalele de creştere (grosimea maximă a stratului de zăpadă proaspătă a
fost de 22 cm în 24 ore) cu cele de scădere, înregistrânduse la sfârşitul lunii 49 cm.
Deoarece ninsorile au fost însoţite şi de vânt sa semnalat transport de zăpadă, depozitul de
zăpadă pe pante fiind cu mult mai mare decât grosimea stratului de zăpadă înregistrată în platforma
meteorologică. Aceasta a determinat formarea plăcilor de zăpadă şi a cornişelor.
Fig. 15: Sinteza nivometeorologica a lunii mai 2004 la statia Vf Omu
Profile de rezistenţă şi stratigrafice în luna mai

În 05.05.2004, un strat de zăpadă diminuat, ca urmare a vremii calde şi topirii de primăvară. De
asemena grosimea scăzută a stratului măsurat se datorează alegerii unui sit expus vântului. Stratul de
zăpadă măsurat este relativ stabil, singurul strat friabil fiind între 16 20 cm.
In 12.05.2004 se observa o structura de 6 straturi de zapada cu o crusta de gheata la sol.
Sondajul din 17.05.2004 a fost efectuat în alt sit decât măsurătoarea precedentă, de aceea
structura stratului de zăpadă este diferită. Din totalul de 6 strate de zăpadă, în partea superioară se
evidenţiază o structură de placă, până la 60 cm adâncime, formata parţial în urma ninsorilor cu viscol
din perioada 1517 mai. Sub această structură există un strat friabil, cu rezistenţă la batere mica, sub
care stratul de zapada are o structura stabilă. Structura stratului de zăpadă este caracteristică zăpezilor de
primăvară, dominând net granulele rotunjite şi lipsind cristalele faţetate sau cele de tip cupă.
Profilul din 22.05.2004 relevă o structură de 7 straturi de zăpadă. Stratul superior de 22 cm
format din zăpadă recentă, cu coeziune scăzută şi rezistenţă la batere foarte mică reprezintă un prim strat
friabil. Între 118 şi 70 cm adâncime sa evidenţiat o structură cu rezistenţă mare, relativ omogenă,
formată din zăpadă veche şi densă. Între 70 şi 16 cm existau 2 nivele critice reprezentate de strate cu
rezistenţă la batere scăzută, care puteau ceda oricând sub greutatea mare a plăcii din partea superioară a
stratului. Aceaste strate determină, teoretic, risc de avalanşă de placă mare.

Graficul profilului stratigrafic si de rezistenta

efectuat in 28.05.2004 arata o structura de 6
strate de zapada, formate in majoritate din
granule rotunjite.
Partea superioara astratului de zapada, cu

rezistenta scazuta la batere, de aproape 20 cm
determina un risc moderat de avalansa care
devine mare doar pentru pantele de peste 40 grd.
Nivele de rezistenta scazuta la batere se intalnesc
la 70 80 cm cat si la 30 35 cm, determinand
pericolul ruperii avalanselor in placi.
Fig. 16: Sinteza nivologică a iernii la staţia Vf. Omu
6.3 Avalanşe observate în perimetrul staţiei Vf. Omu
Monitorizarea riscului de avalanşă precum si inregistrarea lor a fost efectuată doar experimental
in cursul acestui sezon, programul nivometeorologic desfasuranduse la parametri minimi. Astfel sau
înregistrat doar avalanşele observate din perimetrul staţiei, fara a se realiza ancheta post avalansa.
Datele inregistrate in perimetrul statiei precum si parametrii de teren au permis simulari de laborator pe
care le vom prezenta in cele ce urmeaza.
O importanţă deosebită o au avalanşele produse prin ruperea cornişelor, care se pot declanşa din
imediata apropiere a staţiei meteorologice.
Cornişa formată în imediata apropiere a clădirii staţiei meteorologice Vârful Omu, spre Valea
Morarului.
Avalanşa din 13 februarie 2004
Localizare
Avalanşa de placă de zăpadă de pe Valea Cerbului, sa produs în cursul nopţii, pe versantul NE
al Muntelui Morarul. Panta versantului in partea sa superioara este peste 40 grd. Avalansa sa declansat
de la altitudinea de 2457 m si a curprins o mare parte a versantului estic al circului glaciar al Vaii
Morarului. Sa incadrat in tipul de avalanse de versant.
Circumstante de declansare
Avalanşa a fost declanşată prin ruperea cornişei şi spargerea plăcilor de zăpadă datorită vântului
puternic.
Conditii meteorologice
În perioada 9 – 13 februarie a nins la temperaturi foarte scăzute, cu viscol şi transport de zăpadă.
Sau format cornişe mari pe toţi versanţii, în special spre est şi sudest.
Stratul de zapada din 11 si 12 februarie
Profilele de rezistenţă şi stratigrafice realizate în 11 şi 12 februarie în platforma staţiei
meteorologice Vârful Omu arată existenţa unui strat de zăpadă format dintro succesiune de strate
friabile cu strate compacte, iar rezistenţa la batere are variaţii foarte mari de la un strat la altul.
Prezenta stratelor cu rezistenţă scăzută şi a straturilor de tip placă determină apariţia riscului de
avalanşă. Zăpada ninsă viscolit din perioada precedentă nu a fost înregistrată în măsurători deoarece a
fost transportată pe versanţii adăpostiţi. Sau format atât plăci de zăpadă viscolită cât mai ales cornişe de
mari dimensiuni. Zăpada ninsă la temperaturi foarte scăzute, era formată din ace de gheaţă şi avea
coeziune extrem de scăzută, înacadrânduse în tipul de zăpadă prăfoasă.
Simulari cu ajutorul modelului CROCUS – MEPRA
Prelucrările Crocus Mepra din figurile următoare relevă existenţa unui nivel de instabilitate în
cadrul stratului de zăpadă, datorită straturilor cu rezistenţă slabă. Sa determinat risc puternic de
declanşare a avalanşelor în mod accidental. Stratul de zăpadă avea 93 cm grosime şi era format din 11
straturi. Nivelul de instabilitate era dat de existenta unui strat de cristale cu feţe plane la 57 cm deasupra
solului.
Fig. 17: Simularea caracteristicilor stratului de zăpadă la staţia meteorologică Vârful Omu, în 12.02.2004
Legenda diagramelor simularilor CROCUS – MEPRA
Curba albastra curba variatiei temperaturii in cadrul

stratului de zapada
Cu verde curba variatiei densitatii stratului de zapada Zapada de diferite tipuri este reprezentata in culori si
Cu rosu curba variatiei continutului in apa lichida a simbouri diferite conform legendei din fiecare grafic
stratului de zapada
Cu violet variatiei rezitentei la batere a stratului de Sageata rosie exprima nivelul de instabilitate cel mai
zapada mare, iar cea galbena nivelul al doilea
HTN – inaltimea totala a stratului de zapada
NST – numarul de straturi din cadrul stratului de zapada Avem de asemenea marcate perioadele
TS temperatura solului corespunzatoare ninsorilor din fiecare strat, in partea
F – forma granulelor respectiv a cristalelor de gheata din dreapta a diagramei.
compozitia stratului de zapada
RO – gradul de rondicitate al granulelor respectiv
cristalelor de gheata
TEL – continutul in apa lichida a fiecarui strat de zapada
Fig. 18: Simularea caracteristicilor stratului de zăpadă la staţia meteorologică Vârful Omu, în 13.02.2004
Simularea din data de 13 februarie a evoluţiei stratului de zăpadă arată un risc moderat de
avalanşă, atât natural cât şi accidental. Stratul de zăpadă avea 131 cm grosime şi era format din 28 de
strate. Nivelul de instabilitate se găsea la 88 cm deasupra solului şi era dat de existenţa unui strat de
zăpadă viscolită, format din particule recognoscibile şi cristale fine aşezat ca o placă uşoară deasupra
unei cruste de gheaţă cu rezistenţă mult mai mare.
Observatii
În perioada 13 – 16 februarie sau mai produs circa 12 avalanşe cenu au fost înregistrate la
staţie, ci de Serviciul Public Salvamont Prahova. Toate aceste avalanşe au avut caracteristici similare
celei descrise mai sus, fiind localizate în Vaile Cerbului, Morarului, Alba, şi în abruptul Muntelui
Costila. Din descrierile personalului Salvamont se presupune că avalanşele au fost de placă de zăpadă
viscolită sau prin ruperea cornişelor. De la staţia meteorologică Vârful Omu nu sau putut înregistra
aceste avalanşe din cauza vântului foarte puternic şi a temperaturilor sub 25 grd. C, ce au împiedicat
deplasarea personalului pe teren.
Episodul de avalanşe din aprilie
În a doua decadă a lunii aprilie, a crescut mult riscul avalanşelor de placă de suprafaţă şi din

cauza ruperii cornişelor.
Din informatiile pe care leam primit de la Serviciul Salvamont rezultă că, în cursul dimineţii de
17 aprilie, sau produs la diferite altitudini şi pe versanţi cu expoziţii diferite, multe avalanşe de
placă şi de cornişe. Nu sau inregistrat victime.
Avalanşele din 19 aprilie 2004
Localizare
La sta?ia meteorologică Vârful Omu, în 19 aprilie, între orele 9 şi 14 AM au fost înregistrate 4
avalanşe de placă de suprafaţă, pe versanţi sudici, în Văile Cerbului şi Morarului. Avalanşele au fost
declanşate de la o altitudine de peste 2250 m. Culoarele de avalanşă au avut lungimi de peste 500 m.
Sa înregistrat avalanşă pe „p oteca de iarnă” de pe Cerdacul Văii Cerbului, areal în care au fost
observate avalanşe extrem de rar.
Toate avalanşele observate au fost declanşate în mod natural datorită încălzirii vremii. Zăpada
ninsă cu vânt a format plăci de zăpadă neconsolidată şi cornişe mari, în special pe versanţii cu expoziţie
estică.
În 14 aprilie a nins 22 cm zăpadă proaspătă, care sa tasat treptat. În data de 18 aprilie a nins cu
vânt. Deşi în platforma staţiei meteorologice nu sau înregistrat creşteri semnificative ale grosimii
stratului de zăpadă, pe versanţii din împrejurimi sau format troiene şi cornişe de dimensiuni foarte mari.
Odata cu încălzirea uşoară a vremii cornişele sau rupt, iar plăcile de zăpadă formate pe versanţii
adăpostiţi sau spart declanşând avalanşe.
Stratul de zapada din 18.04.2004
Profilul stratigrafic şi sondajul efectuat în data de 18 aprilie (a se vedea mai sus) releva un risc
ridicat al declanşării avalanşelor de placă. Cornişele de dimensiuni mari, care erau formate in partea
superioară a tuturor versanţilor, reprezentau un alt factor de declanşare.
Avalanşa de placă pe
poteca „ de iarnă” din
19.04.2004
Cerdacul Văii Cerbului, zona cu risc de avalanşă prin care trece poteca de acces la staţia meteorologică
Vârful Omu – foto din platforma meteorologică
Episodul de avalanşe din 15 18 mai 2004
Localizare
Pe Văile Cerbului, Morarului, Mălăieşti, Gaura, sau înregistrat avalanşe de versant. In Munţii
Morarul, Costila, Bucşoiul, Obârşia şi Ciubotea, au fost înregistrate avalanşe canalizate pe culoar
Avalanşele au pornit din partea superioară a versanţilor sau din creste, de la altitudini de 2490 m până la
altitudini de 2200 m, şi au avut extindere foarte mare.
În perioada 15 – 18 mai a nins abundent, la temperaturi relativ crescute. Sau înregistrat
avalanşe de topire, în bulgări pe toţi versanţii şi pe toate expoziţiile. Toate avalansele sau declansat in
mod natural.
Din 11 mai au început ninsori intense care au dus la depunerea unui strat de zăpadă proaspătă
umedă (în platforma staţiei acesta măsura 22 cm). Deoarece a nins viscolit, pe pantele adăpostite sau
format troiene mari.
Evolutia stratului de zapada din perioada 14 – 19 mai
Măsurătorile efectuate în platforma staţiei meteorologice Vârful Omu au relevat existenţa unui
strat cu rezistenţă scăzută la mijlocul profilului.
Stratul de zăpadă avea grosime de 110 cm şi era format din 21 de straturi. Riscul de declanşare
accidentală a avalanşelor era puternic, în timp ce riscul de declanşare naturală a avalanşelor era moderat.
Nivelul de instabilitate se afla la adâncimea de 42 cm, unde se afla un strat friabil cu grosime foarte mică
dar continuu.
Fig. 19: Simularea caracteristicilor stratului de zăpadă la staţia meteorologică Vârful Omu, în 15.05.2004,
în programul Crocus Mepra PC
Consecinte cunoscute
In urma acestui episod de avalanse toate traseele de alpinism sau de schi de tura au fost blocate
de depozite mari de avalansa, accesul la statia meteorologica fiind blocat pentru mai multe zile.
BALEA LAC
45 0 59' Latitudine Nordică 25 0 50 ' Longitudine Estică
Staţia meteorologică Bâlea Lac se află la altitudinea de 2070 m în circul glaciar
al Văii Bâlea, pe malul Lacului Bâlea, în Munţii Făgăraş
funcţionând în Cabana Paltinul.
Munţii Făgăraş sunt cei mai înalţi din Carpaţii Meridionali, creasta având altitudini de
2300 2400 m. Şoseaua Transfăgărăşan (drum judeţean) traversează pe lăţime Munţii Făgăraş,
urmând Văile Bâlea pe versantul nordic şi Capra pe versantul sudic.
În Munţii Făgăraş, la altitudini de peste 2000 m, în văile înguste şi umbrite, zăpada se menţine
uneori chiar de la un an la altul, iar sporturile de iarnă se practică din noiembrie până în iunie sau
iulie. Anul acesta ultimul concurs de schi şi snowboard sa ţinut în data de 16 iunie.
Valea Bâlea este unul din cele mai importante arii turistice din Munţii Făgăraş. La Bâlea Lac se
organizează anual concursuri de schi alpin, schi extrem, snowboard, alpinism cât şi raliul Salvamont.
Pe Văile Bâlea şi Capra au loc cursuri naţionale de alpinism, schi şi salvare montană.
Staţia Meteorologică Bâlea Lac a fost înfiinţată în 1979, de aceea şirul de date este mult mai
scurt decât în cazul staţiilor meteorologice Vârful Omu şi Sinaia 1500.
Statia meteorologica Balea Lac din Cabana Paltinu
Foto. Maria Dana Motoiu, Narcisa Milian
Sezonul 2003 – 2004, a fost mai rece, valorile medii decadale fiind mai mici decât media
multianuală calculată pentru perioada 1979 – 2003.
Lunile octombrie, ianuarie, februarie şi mai au fost mai reci, iar lunile noiembrie,
decembrie, martie şi aprilie au fost mai calde.
Din punct de vedere al precipitaţiilor, sezonul rece 2003 – 2004, a fost mai bogat în
precipitaţii decât media multianuală. Lunile octombrie, ianuarie, februarie au prezentat un
excedent; noiembrie, aprilie au fost deficitare în timp ce decembrie şi mai au fost uşor
deficitare. Excedentul de precipitaţii sa realizat în cea mai mare parte din precipitaţii solide
Grosimea stratului de zăpadă a înregistrat un maxim în prima decadă a lunii martie. Valori
foarte mari ale grosimii stratului de zapada, de peste 2 m sau inregistrat din a doua decada a lunii
ianuarie pana in a doua decada a lunii aprilie.
Programul nivologic la staţia Balea Lac a început din data de 17.02.2004.
Septembrie 2003
Primele ninsori sau înregistrat în intervalul 03 06 septembrie, stratul de zăpadă depus fiind
discontinuu.
Episodul de ninsoare din 14 15 septembrie, a determinat formarea unui strat de zăpadă mai
consistent 15 cm, dar pentru scurt timp, acesta topinduse până la sfârşitul lunii.
Octombrie 2003
Formarea primului strat de zăpadă mai semnificativ cu grosimi între 818 cm sa înregistrat în
intervalul 9 – 15 octombrie ca urmare a averselor de ninsoare. După jumătatea lunii stratul de zăpadă a
crescut aproape continuu atingând un maxim de 67 cm în 18 octombrie, în urma ninsorilor abundente.
Au urmat perioade cu variaţii mici ale grosimii stratului de zăpadă, urmând apoi o scădere a acestuia
până la valoarea de 1 cm la sfârsitul lunii, datorită precipitaţiilor predominant sub formă de ploaie.
Noiembrie 2003
Până în 6 noiembrie stratul de zăpadă a fost discontinuu. În urma ninsorilor căzute în data de 7,
grosimea stratului de zăpadă a crescut până la 36 cm, după care au urmat perioade de scădere uşoară de
la o zi la alta. Ca urmare a încălzirii vremii stratul de zăpadă a devenit discontinuu, iar în ultima zi a lunii
a nins şi sa semnalat o creştere a grosimii stratului de până la 10 cm.
Decembrie 2003
În prima jumătate a lunii sau înregistrat variaţii mici ale grosimii stratului de zăpadă de la o zi la
alta, mai puţin ziua de 7 decembrie când sa atins un maxim de 24 cm în urma ninsorilor semnalate. În
cea de a doua jumătate, grosimea stratului a crescut semnificativ până la 69 cm (24 decembrie), după
care scăzut continuu până la 37 cm la sfârşitul lunii.
Ianuarie 2004
În primele zile ale lunii grosimea stratului de zăpadă a înregistrat o creştere până la 86 cm. Au
urmat apoi mici variaţii ale grosimii stratului, nesemnificative însa. La sfârşitul lunii stratul de zăpadă a
avut din nou o creştere atingând valoarea de 110 cm, ca urmare a ninsorilor căzute. Alternanţa
episoadelor de ninsoare cu cele de topire a determinat tasarea stratului de zăpadă.
Februarie 2004
Nu au fost remarcate creşteri sau scăderi importante ale grosimii stratului de zăpadă până în 5
februarie, când în urma ninsorilor căzute grosimea acestuia a atins valoarea de 143 cm.
Au urmat perioade când grosimea stratului a crescut de la o zi la alta înregistrânduse 212 cm în
16 februarie. Până la sfârşitul lunii variaţiile grosimii stratului de zăpadă au fost nesemnificative.
Martie 2004
În prima decadă a lunii au alternat zilele în care grosimea stratului de zăpadă a crescut sau a
scăzut, maximul înregistrat fiind de 248 cm în 6 martie. Au urmat apoi variaţii ale grosimii stratului de
zăpadă de la 195 cm până la 230 cm în 29 martie, datorate succedării intervalelor de încălzire a vremii cu
cele de răcire şi instabilitate. După această dată a avut loc o scădere a grosimii stratului de zăpadă prin
tasare. Stratul cu grosime considerabilă de zăpadă proaspătă a determinat creşterea riscului de avalanşă şi
declanşarea spontană a unei avalanşe de proporţii în data de 1 martie, orele 23.
În a doua decadă a lunii stratul de zăpadă sa tasat, devenind mai stabil.
Fig. 21: Sinteza nivometeorologica a lunii martie 2004 la Statia Balea Lac
Graficul profilului stratigrafic realizat în data de 6.03.2004 arată un strat cu două nivele de
instabilitate importante. Primul se află la baza primului strat de zăpadă, format din zăpadă proaspăt
ninsă, de grosime de 40 cm, cu rezistenţă foarte scăzută. Un alt nivel de instabilitate se află între sol şi 30
cm adâncime, format din cristale de tip cupă, cu coeziune şi rezistenţă mici. Între aceste două nivele de
instabilitate stratul de zăpadă avea nivele cu rezistenţă relativ mare şi o structură de placă de zăpadă.
În 13.03.2004, stratul era format din format din 11 substraturi. În partea superioară, primul strat
cu coeziune şi rezistenţe reduse avea o grosime de doar 10 cm şi nu constituia factor generator de
avalanşe (deoarece este prea mic). Până la 90 cm stratul de zăpadă avea o structură de placă, cu
rezistente ce scad proporţional cu adâncimea până la 96 cm, unde rezistenţa stratului de zăpadă scade
brusc. Aici există un nivel de instabilitate reprezentat de un strat friabil, ce poate ceda oricând sub
greutatea plăcii de zăpadă de deasupra. Alt nivel de instabilitate îl reprezinta stratul de zăpadă cu
rezistenţă scăzută situat între 50 şi 30 cm adâncime, format din cristale de tip cupă şi granule cu
feţe plane, iar ultimul nivel de instabilitate este reprezentat de stratul friabil din baza stratului de
zăpadă, cu rezistenţă şi coeziune foarte scăzute. Acest strat este format din cristale de tip cupă şi din
cristale cu feţe plane, iar prin ruperea lui poate genera avalanşe de fund, care se pot propaga pe distanţe
mari, antrenând întreg stratul de zăpadă până la sol. Un factor de periculozitate îl reprezintă nivelele de
crustă de gheaţă din baza stratului de zăpadă, cât şi cele situate în interiorul profilului, care se pot
constitui în plane de alunecare pentru avalanşe.
Profilul realizat în 19.03.2004 arată că stratul de zăpadă sa modificat considerabil faţă de
săptămâna anterioară, fiind supus unor procese rapide de metamorfoză. Se pot deosebi 15 straturi cu
valori foarte diferite ale parametrilor. Primele straturi de zăpadă, din partea superioară au rezistenţă
foarte mare. La 160 cm se află însă un strat de zăpadă cu rezistenţă redusă, format din granule cu feţe
plane şi rotunjite, care determină primul nivel de instabilitate. Un alt nivel de instabilitate se găseşte
la 87 cm adâncime, imediat sub o crustă de gheaţă, fiind format din granule rotunjite şi cu feţe plane.
Sub această adâncime urmează o structură stabilă, cu rezistenţă şi grosime foarte mare. Stratul din bază,
format din cristale de tip cupă şi cristale cu feţe plane, este mult redus (comparativ cu structura
săptămânilor anterioare).
Graficul profilului stratigrafic de rezistenţă realizat în data de 26.03.2003, arată un strat de

zapadă format din 21 de strate în care există şi cruste de gheaţă. Primul strat de zăpadă, cu grosime de 30
cm, format din zăpadă proaspătă, sub formă de cristale de tip steluţe, are coeziune redusă, rezistenţă
mică, iar în cadrul său temperatura creste brusc. Pentru pante mici şi moderate există risc de declanşare a
avalanşelor de zăpadă proaspătă.Un alt nivel de instabilitate este la adâncimea de 78 cm şi este format
din cristale faţetate şi rotunjite, cu rezistenţă scăzută, situtat sub un pachet de strate cu rezistenţă mare.
Aprilie 2004
Grosimea stratului de zăpadă sa menţinut relativ constantă, oscilând între valorile de 205 şi 219
cm (9 aprilie). Aversele de ploaie din 10 aprilie au determinat compactarea stratului de zăpadă. Până la
sfârşitul lunii stratul de zăpadă a scăzut cuntinuu ajungând la 158 cm.
Fig. 22: Sinteza nivometeorologica a lunii aprilie 2004 la Statia Balea Lac
Profile de rezistenţă şi stratigrafice în luna aprilie
Profilul din data de 03.04.2004 arată un strat de zăpadă format din 16 straturi în care se
înregistrează două nivele de instabilitate. Primul nivel de instabilitate se află aproape de suprafaţă, în
primul strat care se află pe o crustă de gheaţă. Stratul este puţin stabil, putând fi rupt în cazul exercitării
unor presiuni asupra lui, pe pante mari. La 70 cm adâncime se află un nivel de instabilitate determinat de
existenţa unui strat friabil, format din granule cu feţe plane şi granule rotunjite, cu rezistenţă mică. Acest
strat se află sub o structură de tip placă. În baza stratului de zăpadă se menţine un nivel de instabilitate
datorită ultimelor două straturi formate din cristale de tip cupă şi granule cu feţe plane.
Structura din 10.04.2004 este tipică pentru strate de zapadă instabile, având în componenţa sa
numeroase cruste de gheaţă alternând cu strate cu rezistenţă scăzută. Primul strat de zăpadă viscolită are
rezistenţă foarte scăzută şi reprezintă primul strat friabil care determină instabilitatea acestuia pe pantele
moderate şi mari. Al doilea nivel de instabilitate, se află la adâncimea de 122 – 100 cm, un strat friabil, a
cărui grosime mare denotă şi posibilitatea ca el să existe pe suprafeţe foarte mari ale versanţilor, în
aceeaşi stare. Acest strat determină riscul apariţiei avalanşelor în plăci care se pot decalnşa în special în
partea superioară a versanţilor.
Graficul profilului stratigrafic şi de rezistenţă din 17.04.2004 arată o succesiune complexă de

cruste de gheaţă cu strate de zăpadă cu coeziune şi rezistenţă mici. Structura stratului de zăpadă este
relativ stabilă.
Sondajul realizat în data de 23.04.2004 arată un strat cu rezistenţă relativ constantă. În partea

superioară se observă strate cu rezistenţă crescută, domină granulele rotunjite care determină o coeziune
bună a zăpezii în toate stratele, inclusiv în cele inferioare, în care cristalele de tip cupă sunt din ce în ce
mai puţine, datorită metamorfozelor de primavară. Este structură tipică zăpezii din etajul alpin
primăvara.
Mai 2004
În luna mai caracteristica dominanată a stratului de zăpadă a fost scăderea continuă şi
semnificativă, (intervale scurte de creştere în perioada 1520), astfel încât la sfârşitul lunii grosimea
stratului era de doar 76 cm. Un cumul de zăpadă proaspătă de 32 cm cu un conţinut de apă de 95 mm.
Temperaturi agreabile, de primăvară.
Fig. 23: Sinteza nivometeorologica a lunii mai 2004 la Statia Balea Lac
Profile de rezistenţă şi stratigrafice în luna mai
Profilul stratigrafic şi de rezistenţă din 1.05.2004 arată o structură stabiăa a stratului de zăpadă.
Deşi în bază există un strat cu rezistenţă scăzută, acesta are o grosime redusă şi nu prezintă un pericol
real. Există o succesiune complexă de straturi de zăpadă şi cruste de gheaţă, în care încep să predomine
granulele rotunjite, ceea ce determină o bună coeziune a zăpezii. Este o structură tipică zăpezilor de
primăvară din partea înaltă a Munţilor Făgăraş.
Graficul profilului stratigrafic realizat în data de 15.05.2004 arată o structură în componenţa
căruia intră o serie de cruste de gheaţă, evidenţiate şi în cadrul măsurătorilor anterioare. În partea
superioară se observă un strat de zăpadă cu rezistenţă foarte scăzută, de circa 20 cm, care este aşezat pe
straturi cu rezistenta foarte mare, compacte, ce pot constitui un plan de alunecare. Deoarece este de
presupus că pe versanţii adăpostiţi grosimea acestui strat superior de zăpadă este mult mai mare, există
un pericol mare de declanşare a avalanşelor, atât pe pante moderate, cât şi pe pante mari.
Ultimul profil stratigrafic şi de rezistenţă realizat în această iarna, în 29.05.2004 arată o

succesiune de straturi formate în special din granule rotunjite, cu rezistenţe foarte diferite.
Se evidentiază o multitudine de cruste de gheaţă dintre care 3 au grosimi mari. Stratul de zăpadă
avea o stabilitate relativ bună.
Iunie 2004
În luna iunie grosimea stratului de zăpadă a continuat să scadă ajungânduse către
mijlocul lunii la un strat peticit, iar apoi la dispariţia lui totală. Observaţiile nivologice au încetat
în 15 iunie.
Fig. 24: Sinteza nivometeorologica a lunii iunie 2004 la Statia Balea Lac
Fig. 25: Sinteza nivologică a iernii la staţia Bâlea Lac
7.3 Avalanşe observate în perimetrul staţiei
Bâlea Lac
Observaţiile asupra avalanşelor din zona Bâlea au început la 1.03.2004
Avalanşa din Căldarea Bâlii 1 martie 2003
Localizare
Avalanşa a avut loc la orele 23, pe versant cu expoziţie nordică şi pantă mai mare de 450.
Arealul avalanşei din căldarea Bâlii din 1.03.2004 Zone de avalanşă în căldarea Bâlii.
Foto. Maria Dana Motoiu si Narcisa Milian
Avalanşa a fost de placă de zăpadă proaspătă. Cauza declanşării avalanşei a fost
supraîncărcarea stratului de zăpadă datorită ninsorilor abundente şi a transportului de zăpadă.
Grosimea plăcii rupte a fost mai mare de 2 m.
În ultimele zile a fost vreme instabilă. Din data de 28 februarie a început să ningă. A nins
viscolit cu intensitate mare.
Stratul de zapada
Măsurătorile efectuate în Căldarea Bâlii în data de 1.03.2004 au arătat un strat de zăpadă instabil.
Sau efectuat două profile stratigrafice în circul glaciar al Văii Bâlea, pe o pantă foarte abruptă. Nu sau
efectuat sondaje datorită riscului mare de deplasare pe pantă. Deplasarea pe versantul măsurat sa facut
cu echipament de alpinism întro escaladă organizată de SALVAMONT. Măsurătorile sau facut în
arealele cu strat cel mai mic de zăpadă, pentru a nu expune persoanele la risc.
Sa observat că primul strat de la suprafaţă era format din zăpadă proaspată şi zăpadă viscolită,
pe versanţii adăpostiţi. Urma un strat format din granule fine şi particule recongnoscibile, sub care era
un strat de zăpadă care suferise metamorfoze distructive fiind format din cristale cu feţe plane şi cristale
fine.
Sub acestea se găsea o crustă de gheaţă. Sub crusta de gheaţă exista un strat cu grosime, care
varia de la câţiva cm la 10 cm, format din cristale de tip cupă, cu dimensiuni mari.
Simulari cu ajutorul modelului CROCUS MEPRA
Simularea cu modelul Crocus Mepra PC a caracteristicilor stratului de zăpadă din circul glaciar
al Văii Bâlea, realizată postavalanşă, este ilustrat în figura de mai jos.
Sa observat existenţa unui orizont cu rezistenţă redusă la batere, format din cristale cupă, situat
în baza stratului de zăpadă.
Riscul accidental de avalanşă a fost estimat ca fiind puternic în dimineaţa zilei de 1.03. În
seara zilei a apărut risc puternic de declanşare naturală a avalanşelor, cel accidental fiind la valori
maxime.
Fig. 26: Simularea cu ajutorul programului Crocus Mepra PC a caracteristicilor stratului de zăpadă în
circul glaciar al Văii Bâlea
Simularea evoluţiei stratului de zăpadă relevă existenţa unui strat de zăpadă cu grosimea de 92
cm pe versantul Văii Bâlea la altitudinea de 2100 m. Exista un risc accidental puternic de declanşare a
avalanşei, înca de la orele 11 UTC, primul nivel de instabilitate aflanduse la 5 cm deasupra solului.
Acest nivel de instabilitate puternică era determinat de existenţa unei cruste de gheaţă sub care exista un
strat de cristale tip cupă, cu coeziune şi rezistenţă foarte mici. Interesant este faptul ca dimensiunea
cristalelor cupă era foarte mare, de circa 3 mm.
Fig. 27: Simularea cu ajutorul modelului Crocus Mepra PC a caracteristicilor stratului de zăpadă în
circul glaciar al văii Bâlea ora 16
Simularea realizata cu ajutorul programulul Crocus Mepra PC pentru stratul de zăpadă măsurat
la altitudinea de 2200 m în versantul N al Văii Bâlea, relevă la orele 16.00 UTC un pericol de avalanşă
moderat ca urmare a existentei a doua nivele de instabilitate: primul situat la 98 cm, la baza primului
strat de zăpadă proaspătă, iar cel deal doilea la 59 cm. Stratul de zăpadă măsurat avea 131 cm şi era
format din 24 de straturi.
Urmari cunoscute
Avalanşa din 1.03.2004 a cuprins mai mult de jumătate din circul glaciar al văii Bâlea. Urmarea
acestei avalanşe au fost spargerea gheţii de pe lacul Bâlea, prin explozia lacului. Nu au existat victime.
Urmări ale avalanşei din 1.03.2004, spargerea gheţii, Pagube pe traseul şoselei Transfăgărăşan, produse
cu grosime de peste 1,5 m, urmată de „expl ozia” de avalanşa din 01.03.2004, evaluate la
lacului Bâlea. 11.06.2004, după topirea parţială a depozitului de
avalanşă.
Sau observat depozite de avalanşă considerabile atât lângă tunelul de pe şoseaua

Transfăgărăşan, cât şi pe lacul Bâlea. Apa din lac a fost deversată prin partea de jos a lacului întrun jet
de apă, bulgări de gheaţă şi sedimente, care sau oprit în prima căldare glaciară. Au fost rupte 2 poduri de
pe pârâul Bâlea şi afectată şoseaua Tranfăgărăşan.
Evaluările efectuate după 10.06.2004, când depozitele de avalanşă erau mult diminuate sau topite
au arătat că avalanşa din 1.03.2004 a fost corelată cu o viitură determinată de explozia lacului Bâlea.
Materialele transportate de avalanşă şi viitură au fost depozitate în lungul văii Bâlea până în a doua
treaptă glaciară. Şoseaua Transfăgărăşan a fost acoperită de aceste depozite. O dovadă elocventă o
reprezintă depozitele de debriş (rămase după trecerea utilajelor de curăţare a şoselei) în care se observau
resturi carbonizate de lemn şi cărămidă, provenind de la arderea cabanei vechi Bâlea Lac
Avalanşele din Căldarea Bâlii 3 martie 2004
Localizare
In data de 3 martie 2004, la ora 9.00 sa produs o avalanşă in Valea glaciara Vaiuga, afluent al
Vaii Balea, pe versant cu expozitie vest. Avalanşa sa declansat de la altitudinea de 2400 m. Culoarul de
avalanşă a fost estimat a avea circa 500 m lungime. Depozitul de avalanşă sa constituit în circul glaciar
al Văii Văiuga.
Între orele 10 şi 11 au mai fost observate două avalanşe pe versantul estic al Văii Bâlea.
Declanşarea celor două avalanşe a avut loc de la altitudini de 2300 m, pe culoare paralele între ele, la sud
de Piscul Bâlii. Cele două avalanşe sau declanşat la interval de câteva minute una faţă de cealaltă.
Culoarele de avalanşă au avut circa 400 respectiv 500 m. Depozitele de avalanşă au fost situate pe
fundul văii glaciare Bâlea, în circul glaciar şi respectiv în prima treaptă a văii glaciare.
Deoarece în zilele precedente a nins mult, cu viscol, sau format cornişe în partea superioară a
versanţilor, imediat sub creastă, cât şi troiene de zăpadă pe versanţii adăpostiţi. Avalansa sa declansat
natural.
3 martie a fost prima zi însorită, cu vreme frumoasă, dar geroasă, după o perioadă cu ninsori
însoţite de viscol şi oraj. În cursul prânzului vremea a devenit instabilă, iar la altitudine sa observat vânt
puternic cu transport de zăpadă.
Stratul de zapada
Faţă de stratul de zăpadă măsurat în 1 martie sau mai adaugat înca 10 cm de zăpadă proaspăt
ninsă, prăfoasă şi neportantă.
Fig. 28: Simularea cu ajutorul modelului Crocus Mepra PC a caracteristicilor stratului de zăpadă în
circul glaciar al Văii Bâlea
Simularea evolutiei stratului de zăpadă evidenţiază un risc natural de avalanşă foarte puternic şi
un risc accidental de avalanşă de asemenea puternic. Sunt de asemenea marcate doua nivele de
instabilitate datorate existenţei unor strate friabile formate din cristale de tip cupă.
Ninsorile abundente însoţite de vânt au determinat formarea de plăci de zăpadă vânt şi de

acumulări de zăpadă pe versanţi.
În data de 19.03. 2004 sau înregistrat curgeri superficiale de zăpadă în circul glaciar al
Vaii Bâlea , în special pe versanţii cu expunere estică.
Simularea evolutiei stratului de zăpadă pentru data de 19.03 2004, arată existenţa (în platforma
meteorologică) unui strat de zăpadă de 180 cm format din 15 straturi. Riscul natural de declanşare al
avalanşelor era foarte puternic în timp ce riscul accidental era puternic pentru orele 11 UTC. Nivelurile
de instabilitate se plasau la sol şi la 50 cm deasupra solului. Primul nivel de instabilitate, situat la
suprafaţa solului se datora existenţei pe suprafaţa solului a unei cruste de gheaţă groase şi compacte
desupra căreia era dispus un strat format din cristale de tip cupă cu rezistenţă şi compactitate redusă şi cu
grosime mare. Al doilea nivel de instabilitate se datora existenţei unor alte 2 strate friabile, formate din
cristale de tip cupă, separate de o crustă de gheaţă.
Fig. 29: Simularea CROCUS MEPRA PC pentru 19.03.2004 la Bâlea Lac, ora11.
În data de 30. 03 sa consemnat o avalanşă de zăpadă proaspătă declanşată în mod natural.
Evoluţia stratului de zăpadă simulată arată risc de avalanşă puternic pentru data de 26 martie.
Întrun strat de zăpadă de 228 cm existau două nivele de instabilitate. Primul nivel de instabilitate era
situat la 224 cm deaspura solului, iar celălalt era la 180 cm deasupra solului. Amândouă nivelele de
instabilitate se datorează stratelor de zăpadă proaspătă cu rezistenţă redusă, care nu aderau între ele.
Coeziunea zăpezii din aceste două strate era foarte mică fiind risc de declanşare de avalanşe de zăpadă
proaspătă uscată, denumită şi zăpadă pulver sau prăfoasă.
Fig. 30: Simularea CROCUS MEPRA PC pentru 26.03.2004 la Bâlea Lac, orele 16
Avalanşa din Căldarea Bâlii 12 aprilie 2004
Localizare
Avalanşa sa declanşat de la altitudinea de 2250 m dintre Piscul Bâlii şi şaua Paltinului. Culoarul
de avalanşă a fost văioaga din spatele refugiului Salvamont Sibiu, dintre Piscul Bâlii şi Şaua Paltinului.
Conul de avalanşă a avut dimensiuni mari, şi a îngropat parţial refugiul Salvamont Sibiu. Expoziţia
versantului afectat a fost SV.
Avalanşa din data de 12.04.2004,
din spatele refugiului
Salvamont Sibiu
Foto: Adrian David Serviciul
Public Salvamont Sibiu
În data de 12.04 a fost înregistrată o avalanşă de fund, de topire. Declaşarea sa datorat topirii
zăpezii şi creşterii conţinutului de apă lichidă din stratul de zăpadă.
În zilele precedente a avut loc o încalzire a vremii. Sau produs precipitaţii cu vânt. În dimineaţa
zilei de 12 vremea era închisă.
Stratul de zapada
Profilul stratului de zăpadă efectuat în data de 10 aprilie a evidenţiat un nivel de rezistenţă la
batere scăzută situat sub orizonturi mai dure.
Simularea arată risc de avalanşă moderat atât natural cât şi accidental. Nivelul de instabilitate 1,
(sageata roşie) se află în baza stratului de zăpadă în schimb ce nivelul de instabilitate 2 se află la
mijlocul stratului, întrun strat de zăpadă cu coeziune şi rezistenţă foarte scăzute.
Fig. 31: Simularea Crocus Mepra pentru caracteristicile stratului de zăpadă din Bâlea 12.04.2004
Avalanşa din Căldarea Bâlii 13 aprilie 2004
Localizare
În data de 13 aprilie, a fost consemnată o avalanşă de placa, de fund, pe versantul cu orientare
estică al circului glaciar Bâlea. Altitudinea de declanşare a fost 2250 – 2400 m. iar culoarul de avalansa
a avut o lungime de circa 600 m.
Peste zăpada veche, tasată, în prima decadă a lunii sa depus zăpadă proaspătă cu umiditate
relativ mare. Greutatea suplimentară crescândă a zăpezii ninse sau transportate de vânt a determinat
ruperea echilibrului în cadrul stratului de zăpadă. Avalanşa a cuprins întreg stratul de zăpadă, antrenând
şi zăpada veche.
Vremea a fost instabilă şi relativ caldă. A nins, cantitatea de precipitaţii din data de 13 aprilie la
Bâlea Lac a fost de 15,6 l/mp în 24 h.
Stratul de zapada
Din graficul profilului stratigrafic şi al sondajului efectuat în data de 10 aprilie (prezentate mai
sus) se observă faptul că stratul de zăpadă era foarte instabil.
Simularea cu ajutorului programului Crocus Mepra arată existenţa a două nivele de instabilitate
situate în baza stratului de zăpadă.
Stratul de zăpadă a avut o grosime de 87 cm în platforma staţiei meteorologice, fiind format din
25 de straturi. Nivelul de instabilitate 1 se află chiar la suprafaţa solului, la baza stratului de zăpadă şi
este datorat existentei unui strat de cristale tip cupă situat între două cruste de gheaţă. În urma topirii şi
reîngheţului la baza stratului de zăpadă sa format o crustă de gheaţă de 1 cm, care constituie un pat de
alunecare foarte bun pentru avalanşele de fund. Al doilea nivel de instabilitate se afla la 20 cm deasupra
solului, deasupra unei cruste groase de gheaţă, unde se afla un strat friabil cu rezistenţă scăzută format
din cristale tip cupă şi granule rotunujite.
Fig. 32: Simularea Crocus Mepra pentru caracteristicile stratului de zăpadă din Bâlea 13.04.2004.
Avalanşele din Căldarea Bâlii 15 – 16 aprilie 2004
Localizare
În Valea Bâlii din partea superioară a versanţilor din apropierea crestelor, de la altitudini mai
mari de 2250 m sau declanşat 5 avalanşe, între orele 7.00 si 14.00. Culoarele de avalanşă au ajuns până
în fundul căldării glaciare. 3 dintre ele au fost avalanşe de versant. Avalanşele declanşate în data de 15
aprilie au fost pe versanţi cu expoziţii diferite.
Circumstanţe de declanşare
Avalanşele din 15 aprilie au avut toate declanşare liniară, fiind considerate avalanşe de placă de
zăpadă proaspătă.
Condiţii meteorologice
În 13 aprilie a nins şi sau înregistrat 19 cm de zăpadă proaspătă în platforma staţiei
meteorologice. Datorită vântului, este posibil ca stratul de zăpadă pe anumiţi versanţi să fi fost mult mai
mare. În 14 şi 15 aprilie vremea a fost instabilă.
Stratul de zăpadă
Profilul stratigrafic şi sondajul efectuate în data de 10 aprilie arată un strat de zăpadă instabil.
Observaţiile şi măsurătorile efectuate în data de 17 aprilie arată însă un strat de zăpadă în care nivelul de
instabilitate se află la baza stratului de zăpadă.
Simularea realizată pentru data de 17 aprilie arată un strat de zăpadă de 153 cm format din 31 de
strate. Riscul de avalanşă în seara zilei de 17 era puternic, atât cel natural cât şi cel accidental. Primul
nivel de instabilitate se afla la 15 cm deasupra solului şi se datora existenţei unui strat friabil, cu
rezistenţă scăzută, format din cristale de tip cupă şi cristale cu feţe plane. Al doilea nivel de instabilitate
se afla apropae de suprafaţa stratului de zăpadă şi se datora prezenţei unor straturi friabile de zăpadă
situate sub o crustă de gheaţă de la suprafaţă.
Alte episoade de avalanşe consemnate în perioada aprilie – mai 2004
În 20 aprilie sau observat pe versanţi cu expuneri diferite, între 5 –10 avalanşe de topire de
suprafaţă cu declanşare la altitudine mai mare de 2250 m.
Simularea evolutiei stratului de zăpadă pentru data de 20 aprilie arată un strat de zăpadă de 169
cm format din 35 de straturi. Riscul de avalanşă atat cel natural căt şi cel accidental era moderat. Existau
două nivele de instabilitate. Primul situat aproape de suprafaţă se datora prezenţei unui strat de zăpadă
proaspătă şi viscolită, format din particule recogniscibile şi steluţe de zăpadă care era aşezat pe o crustă
de zăpadă cu rezistenţă mare. Al doilea nivel de instabilitate se afla la 118 cm deasupra solului şi se
datora prezenţei unui strat de zăpadă cu rezistenţă mică situat sub o crustă compactă cu rezistenţă mare.
În data de 18 mai au fost observate 8 avalanşe de zăpadă proaspătă, cu declanşare liniară, de la
altitudine de peste 2250 m, pe versanţi cu expuneri diferite.
Un nou episod cu risc de avalanşă sa produs în perioada 19 20 mai, în urma ninsorilor
abundente, urmate de o încălzire considerabilă a vremii. Sau înregistrat 12 avalanşe de topire în decurs
de 2 zile. Deoarece sau produs relativ departe de staţie nu au fost studiate în detaliu.
Avalanşele din luna iunie
În luna iunie sa produs o topire treptată a stratului de zăpadă şi declanşarea a numeroase
avalanşe de fund sau prin ruperea de cornişe. Avalanşele au avut dimensiuni relativ reduse, fiind
consemnate numai cele observate în perimetrul staţiei meteorologice Bâlea Lac cu dimensiuni mai mari.
Totodată au fost consemnate avalanşe declanşate de prăbuşirile de stânci datorate gelivaţiei.
Avalanşe de zăpadă amestecată cu pietre şi sol în Blocarea şoselei Transfăgăr ăşan la ieşirea din

căldarea Bâlii în 10.06.2004. tunel, pe Valea Capra
În decursul delegaţiei meteorologilor Maria Moţoiu şi Narcisa Milian au fost consemnate următoarele
avalanşe:
✔ Pe Valea Capra, la altitudinea de 2000 m, pe şoseaua Transfăgărăşan în data de 11.06.2004 sau
produs avalanşe de topire de la altitudinea de 2300 m. A fost blocată şoseaua Transfăgărăşan.
Avalanşele sau produs în dimineaţa zilei de 11 iunie pe fondul unor ploi şi a încălzirii treptate a
vremii
✔ In circul glaciar al Văii Bâlea sa produs o avalanşă declanşată de ruperea unei cornişe în data de
11.06.2004 orele 14.30. Avalanşa a fost constituită în special din blocuri de gheaţă şi zăpadă veche
din compoziţia cornişei situate în cresta Bâlii. În depozitul de avalanşă sau observat blocuri de
gheaţă cu diametru mai mare de 1 m.
✔ În 10 12 iunie 2004 au fost auzite mai multe avalanşe în tot cursul zilelor. Perioada aceasta sa
caracterizat printro vreme caldă şi ploioasă, ceea ce a determinat topirea accelerată a zăpezii,
creşterea conţinutului de apă lichidă din stratul de zăpadă rămas şi creşterea densităţii zăpezii. În
baza stratului de zăpadă sa format o crustă de gheaţă cu grosime între 1 şi 5 cm, cu formă
vălurită, iar apa rezultată din topire sa scurs pe versanţi, pe sub stratul de zăpadă, creând un pat de
alunecare propice avalanşelor de primăvară. Dezgheţul a determinat eliberarea gelifractelor şi
declanşarea a numeroase prăbuşiri de stânci şi pământ pe versant care sau combinat cu prăbuşirile
de cornişe şi au generat avalanşe de zăpadă veche amestecată cu pământ, pietre şi blocuri de
gheaţă.
Blocarea circulaţiei pe şoseaua Transfăgăr ăşan, Şoseaua Transfăgăr ăşan în sectorul superior al Văii

Valea Bâlii, în 12.06.2004 datorită depozitelor de Capra după trecerea utilajelor de deszăpezire.
zăpadă provenite din avalanşe.
Urmări (cunoscute) ale avalanşelor produse în arealul Văilor Bâlea – Capra în Masivul Făgăraş
în sezonul 2003 – 2004:
- distrugeri ale carosabilului si parapeţilor de susţinere;
- blocarea circulaţiei – datorită pericolului de avalanşă şoseaua Transfăgărăşan este deschisă
doar în lunile iulie, august, septembrie;
- accelerarea eroziunii solului cu efecte distructive asupra construcţiilor;
- distrugerea sau avarierea lucrărilor de susţinere sau protecţie a şoselei.
Utilajele de deszăpezire au săpat în depozitele de avalanşă, iar în acest punct înaltimea
maximă a stratului de zăpadă era de circa 4 m. Interesant este aspectul stratificat al depozitului
de avalanşă, alternanţa de cruste de gheaţă cu zăpadă veche de diferite tipuri. Compactitatea şi
duritatea zăpezii din cadrul depozitului de avalanşă este foarte mare (4 sau 5). În baza depozitului
de avalanşă se observă un strat de culaore foarte închisă, datorat continutului mare de sol şi pietre
transportate de pe versant. Aceasta este una din dovezile acţiunii puternice de eroziune a
avalanşelor. Este posibil ca acest strat să corespundă depozitului de avalanşă rezultat în urma
avalanşei din 20 octombrie 2003.
8. Planul de acţiuni pentru sezonul 2004 2005
8.1. Obiective propuse :
✔ Extinderea reţelei nivologice în masivele Bucegi şi Făgăraş
✔ Exploatarea datelor nivometeorologice in mod operativ, cu regim intern de difuzare a

buletinelor privind starea si evolutia stratului de zapada in zonele monitorizate si estimarea
riscului de avalansa.
✔ Formarea profesională în nivometeorologie a întregii echipe de lucru din acest program;
✔ Publicare interna documentaţiei tehnice atât pentru realizarea de măsurători şi observaţii cât şi
pentru uşurarea colaborării cu alte structuri interesate in programul de nivometeorologie;
✔ Realizarea de anchete de avalanşă, conform metodologiei CEN Meteo France, la fiecare
avalanşă importantă produsă;
✔ Completarea echipei în funcţie de necesităţile impuse de mărirea volumului de muncă;
✔ Rezolvarea problemelor legate de transmisia datelor din reţea, completarea instrumentarului,
aparaturii şi a echipamentului de protecţia muncii;
✔ Realizarea de colaborări cu alte instituţii, organizaţii care au programe care privesc studiul
zăpezii sau acţiuni de prevenire a avalanşelor sau salvare din avalanşă, etc.
✔ Realizarea “ Bilantului nivologic” al sezonului 2004 – 2005.
8.2. Puncte de observaţii şi măsurători:
Pentru sezonul 2004 –2005, ţelul este realizarea monitoringului stratului de zăpadă şi a riscului
de avalanşă din două areale:
✔ Masivul Bucegi şi zona înconjurătoare (Masivul Postăvaru şi domeniul schiabil Azuga, eventual
Parcul Naţional Piatra Craiului, în măsura posibilităţilor economice de extindere a reţelei)
✔ Masivul Făgăraş cu punct focal Văile Bâlea Capra (şoseaua Tranfăgărăşan).
Fig. 35. Statii meteorologice si puncte Fig. 36. Statii meteorologice si puncte
nivometeorologice in Masivul Bucegi nivometeorologice in Masivul Fagaras
Punctele de observaţie şi / sau măsurători
Masivul Bucegi
Staţii meteorologice AMN propuse a lucra în programul de nivometeorologie:
• Sinaia 1500 (în continuare)
• Vârful Omu (în continuare)
• Predeal
• Fundata
• Poiana Braşov
Puncte de măsurare propuse pentru a se realiza prin colaborări cu alte instituţii:
Nr. Denumire / Tipuri de observaţii care se vor Propuneri de

crt. locaţie efectua firme/organizaţii/instituţii partenere
1. Cota 2000 Observaţii nivometeorologice de 2 Serviciul Public
Sinaia ori/zi Salvamont Sinaia
Sondaj si profil stratigrafic
2. Babele Observaţii nivometeorologice de 2 Cabana „Fl oare de colţ” SA (Familia
ori/zi Chiţănescu tehnicieni meteo) sau staţia
Sondaj si profil stratigrafic de măsurare a radiaţiei Babele
3. Peştera Observaţii nivometeorologice de 2 Serviciul Public Judeţean Salvamont
ori/zi Dâmboviţa
4. Clăbucet Sondaj si profil stratigrafic Serviciul Public Salvamont Predeal
Predeal
5. Valea Mălăieşti Sondaj si profil stratigrafic Serviciul Public Salvamont Râşnov
6. Valea Dorului Sondaj si profil stratigrafic Serviciul Public Salvamont Sinaia
7. Valea lui Carp Sondaj si profil stratigrafic Serviciul Public Salvamont Sinaia
9. Poiana Braşov Observaţii nivometeorologice de 2 Serviciul Public Judeţean Salvamont
1600 m ori/zi Braşov
10. Azuga Sorica Sondaj si profil stratigrafic Serviciul Public Salvamont Prahova
Fig. 36: Harta fizicogeografica a Masivului Bucegi. Cu rosu sunt marcate Statiile Meteorologice cu
program nivometeorologic. Cu albastru Punctele de Observatii propuse pentru sezonul urmator.
Fig. 37: Harta fizicogeografica a Masivului Postavaru si Piatra Mare. Cu rosu sunt marcate Statiile
Meteorologice cu program nivometeorologic. Cu albastru Punctele de Observatii propuse pentru sezonul
urmator.
Masivul Făgăraş
Staţii meteorologice AMN unde se va defăşura programul de nivologie:
• Bâlea Lac ( continuare )
Puncte de măsurare propuse pentru a se realiza colaborari
Nr. Denumire /locaţie Tipuri de observaţii care se vor Propuneri de parteneriat

crt. efectua firme/organizaţii/instituţii
1. Valea Capra /Cabana Observaţii nivometeorologice de Cabana Capra
Capra 2 ori/zi Serviciul Public Salvamont Argeş
2. Refugiul Salvamont Observaţii nivometeorologice de Serviciul Public Salvamont Argeş
Cota 2000 2 ori/zi
3. Valea Capra / Cabana Observaţii nivometeorologice de Cabana Piscul Negru
Piscul Negru 2 ori/zi Serviciul Public Salvamont Argeş
4. Cabana Balea Cascada Sondaj si profil stratigrafic Serviciul Public Salvamont Sibiu
Fig. 38: Harta fizicogeografica a Masivului Fagaras zona Balea Podragu. Cu rosu sunt marcate Statiile
Meteorologice cu program nivometeorologic. Cu albastru Punctele de Observatii propuse pentru sezonul
urmator.
ANEXE
Legenda graficelor nivometeorologice
Profilul înzăpezirii în cm : Htn
Grosimea totală a zăpezii întregistratî la orele 8 şi 13.
Afundarea primului tub al sondei în cm, la ora 8 cu linie continuî şi la ora 13 cu linie punctată.
Starea zăpezii i : En
Starea zapezii in ziua J la ora 8 in sus si la ora 13 in jos.
Cod :
0 zapada proaspata uscata
1 zapada proaspata uscata cu crusta de suprafata
2 zapada proaspata umeda
3 zapada viscolita portanta
4 zapada viscolita in care neportanta
5 zapada veche umeda portanta
6 zapada veche umeda neportanta
7 crusta de reinghet portanta
8 crusta de reinghet neportanta
9 suprafata neteda si inghetata
Termenii de portnata si neportanta se refera la posibilitatea stratului de zapada de a sustine un
observator mediu (70 kg) in picioare fara schiuri.
Cumulul precipitatiilor lichide zilnice si lunare in mm : RRR si Crrr
Masurate la ora 8 in ziua j+1 si notate in ziua j la ora 8 pana in ziua j+1 la ora 8.
Cumulul precipitatiilor solide zilnice si lunare in mm : SS si Css
ss se masoara din ziua j la ora 8 pana in ziua j+1 ora 8 == ss (j+1) la ora 8
Cumulul precipitatiilor solide zilnice si lunare in mm : SS si Css
ss se masoara din ziua j la ora 8 pana in ziua j+1 ora 8 == ss (j+1) la ora 8
Nebulozitatea : Neb
Nebulozitatea in ziua J la orele 8 in sus si 13 in jos.
Cod :
0 fara nori
1 1 optime
2 2 optimi
3 3 optimi
4 4 optimi
5 5 optimi
6 6 optimi
7 7 optimi
8 8 optimi
9 cer invizibil
Temperatura aerului la orele 8, respectiv 13 : Tair
Temperatura aerului masurata zilnic la orele 8 si 13 azilei j.
Borne de temperatura, inferioara la 30 0C
Media temperaturii aerului la ora 8 : T08m
Media temperaturii aerului la ora 13 : T13m
Temperatura medie: Tmoy = (To8 + T13m) /2
Temperaturile minime si maxime ale aerului in 0C : Tair
Temperaturile minime si maxime ale aerului inregistrate la ora 8 a zile j, minima pentru ziua j si
maxima pentru ziua j1. Borna temperatura minima la 30 0C.
Media temperaturilor maxime : Txm
Media temperaturilor : Tmoy = (Tnm + Txm) / 2
Media temperaturilor minime : Tnm
Intensitatea vantului la statie, in altitudine, masurata in noduri (kts) : Vant
(1kt = 1,852 km/h si 1 m/s = 2 kts)
1 patrat : 4 kts < vant < 15 kts
2 patrate : 14 kts < vant < 25 kts
3 patrate : 24 kts < vant
Transport de zapada : Cn
1 patrat : transport de zapada vizibil
2 patrate : transport de zapada moderat
3 patrate : transport de zapada puternic
Fenomene meteorologice zilnice semnificative : WW
este vorba despre fenomenele meteorologice codate cele mai importante, intre :
Fenomene prezente la ora 8 (ww), fenomene prezente la ora 13 (ww) si cele 2 fenomene observate intre
ultima observatie (W1 si W2) notate la ora 13.
• transport de zapada
• ceata
• ploaie
• zapada
• oraj
Legenda profilelor stratigrafice şi de rezistenţă
Stratigrafie:
H Inaltimea fiecarui strat de zapada in cm
F Forma granulelor /cristalelor
+ Zapada proapata
/ Particule recognoscibile
• granule fine
□ granule cu fete plane
∧ cristale tip cupa
 granule rotunjite
crusta de gheata
chiciura de suprafata
 mazariche
In cazul particular in care un strat de zapada are grosime foarte mica, un cod de culoari va determina
forma granulelor de zapada
Dm Dimensiunea granulelor in mm
Cod D duritate U Umiditatea zapezii

1 foarte moale uscata
2 moale putin umeda
3 dura umeda
4 foarte dura inmuiata
5 compacta foarte inmuiata
MV Masa volumica / densitatea zapezii in kg/m3
TL Continutul in apa lichida
CI Rezistenta la forfecare in kgf/m3 sau K Pascal
IS Indice de stabilitate : reprezinta raportul dintre rezistenta limita la forfecare a stratului
de zapada si greutatea stratelor de zapada superioare, pe o panta fictiva la 450
In grafic :
• Curba albastra reprezinta curba temperaturii stratului de zapada exprimata in grade Celsius.
• G gradientul de temperatura arata variatia temperaturii stratului de zapada pentru o anumita
grosime a stratului de zapada, in 4 clase:
• nul hasurat
• slab alb
• mediu gri
• puternic negru
• Rezistenta la batere (la afundare a sondei) in Kgf

Bilant2004 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bilant2004 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BILANŢUL NIVOLOGIC

Programul de nivometeorologie a început în februarie 2004, după o perioadă de

Le programme de nivométéorologie a commencé en février 2004, après une période de

Administratia Nationala de Meteorologie realizeaza observatii intr­un numar de 24 de statii de

CROCUS reprezintă structura stratului de zăpadă şi evoluţia sa în funcţie de condiţiile

Măsurătorile nivologice efectuate săptămânal, au constat în sondaje cu sonda de zăpadă ­

Participanţii la instructajul de formare

În cadrul instructajului s­au efectuat observaţii şi măsurători nivologice atât pe platforma

În formularele specifice pentru întocmirea cronicii de avalanşă au fost consemnate doar

Domeniul schiabil Sinaia este format în principal de Muntele Furnica, cu Valea lui Carp si

Este situată la altitudinea de 2505 m pe “ Vărful Omu” în Munţii Bucegi.

Alternanţa episoadelor de ninsoare sau transport de zăpadă cu tasarea stratului de zăpadă, au

Profilul stratului de zăpadă, efectuat experimental în 22.01.2004 de responsabilul staţiei

Graficul profilului stratigrafic şi de rezistenta efectuat în 2.03.2004 arată o structură relativ

În zilele următoare 23.04.2004 respectiv în 24.04.2004, sondajele realizate în situri relativ

Profilul din 30.04.2004 arata o succesiune de 8

Graficul profilului stratigrafic si de rezistenta

Partea superioara astratului de zapada, cu

Curba albastra ­ curba variatiei temperaturii in cadrul

În a doua decadă a lunii aprilie, a crescut mult riscul avalanşelor de placă de suprafaţă şi din

Graficul profilului stratigrafic de rezistenţă realizat în data de 26.03.2003, arată un strat de

Graficul profilului stratigrafic şi de rezistenţă din 17.04.2004 arată o succesiune complexă de

Sondajul realizat în data de 23.04.2004 arată un strat cu rezistenţă relativ constantă. În partea

Ultimul profil stratigrafic şi de rezistenţă realizat în această iarna, în 29.05.2004 arată o

S­au observat depozite de avalanşă considerabile atât lângă tunelul de pe şoseaua

Ninsorile abundente însoţite de vânt au determinat formarea de plăci de zăpadă ­ vânt şi de

Avalanşe de zăpadă amestecată cu pietre şi sol în Blocarea şoselei Transfăgăr ăşan la ieşirea din

Blocarea circulaţiei pe şoseaua Transfăgăr ăşan, Şoseaua Transfăgăr ăşan în sectorul superior al Văii

✔ Exploatarea datelor nivometeorologice in mod operativ, cu regim intern de difuzare a

Nr. Denumire / Tipuri de observaţii care se vor Propuneri de

Nr. Denumire /locaţie Tipuri de observaţii care se vor Propuneri de parteneriat ­

Cod D ­ duritate U ­ Umiditatea zapezii

S-ar putea să vă placă și

Administratia Nationala de Meteorologie realizeaza observatii intrun numar de 24 de statii de

Măsurătorile nivologice efectuate săptămânal, au constat în sondaje cu sonda de zăpadă

În cadrul instructajului sau efectuat observaţii şi măsurători nivologice atât pe platforma

Curba albastra curba variatiei temperaturii in cadrul

Sau observat depozite de avalanşă considerabile atât lângă tunelul de pe şoseaua

Ninsorile abundente însoţite de vânt au determinat formarea de plăci de zăpadă vânt şi de

Nr. Denumire /locaţie Tipuri de observaţii care se vor Propuneri de parteneriat

Cod D duritate U Umiditatea zapezii