Sunteți pe pagina 1din 84

BILANŢUL NIVOLOGIC

sezonul de iarnă  
2003 - 2004

Bucureşti – august  2004
BILANŢUL NIVOLOGIC
sezonul de iarnă 
2003 - 2004

Bucureşti – august 2004
CUVÂNT  ÎNAINTE

Programul de  nivometeorologie  a  început în februarie  2004,  după o perioadă de


pregătire împreună cu Meteo France, “Centre d’Etudes de la Neige” ­ Grenoble, ca răspuns la
nevoia   crescândă   de   a   avea   mai   multe  informaţii  asupra  stratului   de   zăpadă,   de   a
investiga evoluţia sa viitoare şi condiţiile  generatoare de avalanşe.
Supravegherea   evoluţiei   stratului   de   zăpadă  în   zona   montană  are   două  scopuri
principale, strâns legate unul de celalalt:  economice şi de protecţie. 
Scopurile  economice  vizează  necesitatea   de   a   menţine   în   condiţii   optime   de
circulaţie  legăturile  rutiere   pentru  schimburi   comerciale,   de   a  avea  acces   permanent   în
zonele locuite,  pentru alimentare cu hrană si  electricitate a zonelor rurale şi urbane, etc. 
Avalanşele  au   devenit  a   doua   cauză   a   mortalităţii   în   zona   montană  după
accidente. Iata de ce protecţia  persoanelor şi a bunurilor din zonele montane actualmente
populate sau care vor fi populate prin extinderea construcţiilor în următorii ani, precum şi
a  turiştilor care aleg ca loc de vacanţă muntele, trebuie să capete o nouă dimensiune.  Nu
trebuie   neglijată  de   asemenea   practicarea   sporturilor   de   iarnă  din    afara   pistelor  şi   a
sporturilor extreme, acţiuni care necesită protecţie specială, şi care prin practicarea lor sunt
declanşatoare de avalanşe.
Prin crearea acestui program, România se va alinia ţărilor Uniunii Europene în
ceea ce priveşte monitorizarea şi prevenirea hazardelor naturale montane. Din iarna 1993­
1994   la   nivel   european   s­a   adoptat   o  scară  unică  de   risc   de   avalanşă,   astfel   încat   toţi
utilizatorii buletinelor nivometeorologice  să  aibă  acces  la o informaţie clară  şi omogenă,
indiferent   care   este  ţara   lor   de   origine.   România   nu   poate   să  rămână  în   afara   acestor
norme.
Iată  de ce consideram că  acest program are o mare   importanţă   şi vom   depune
eforturi pentru a­l continua în aşa fel încât să  ajungem la standarde europene. Misiunea
nu este uşoară, programul necesitând investiţii materiale şi umane considerabile.  
Asistenţa   nivometeorologică  trebuie   să  devină  un  exemplu   de   parteneriat,
deoarece   presupune   o   colaborare   strânsă  între  serviciile   publice  sau  private  care   pot
furniza date de bază şi ANM.  ANM  va avea rolul   de a centraliza  si  interpreta datele, de
a  elabora  şi   difuza   prognoze   ale   stării  şi   evoluţiei   stratului   de   zăpadă  şi   a  riscului   de
avalanşă asociat, pentru ansamblul masivelor montane din Carpaţii Româneşti. 
Rezultatele  nivometeorologiei  vor   fi   folosite   în   domenii   diverse,   dar   în   mod
special pentru securitatea activitatii turistice  de iarnă, construirea de noi staţiuni şi pârtii
de schi, amenajări pentru alte sporturi de iarnă. De asemenea informaţiile nivologice vor fi
utile în calculul rezervelor de apă pentru lacurile de acumulare din zonele montane, pentru
protectia   reţelei   rutiere   de   tranport  cât  şi   pentru   extinderea   ariilor   intravilane   ale
localităţilor montane.
Primul “ Bilanţ nivologic” sintetizează informaţiile meteorologice şi nivologice  ale
sezonului 2003 – 2004 la cele trei posturi deschise în această iarnă. Este rodul muncii unui
număr mic de oameni, cărora, în numele Conducerii ANM, ţin să le mulţumesc. 
Mulţumesc de asemenea partenerilor Meteo France pentru colaborare.

Urez succes nivometeorologiei româneşti! 

Tuturor, un bun sezon de iarnă 2004 ­ 2005!

Director  General ANM
Ion Poiana
A V A N T   P R O P O S

Le   programme   de  nivométéorologie  a   commencé   en   février  2004,   après   une   période   de


préparation   avec  Météo   France,  “Centre   d’Etudes   de   la   Neige”­  Grenoble,  comme   réponse   à   la
nécessité d’avoir plus d’informations concernant la couche de  neige, d’investiguer son évolution future
et les conditions qui produisent  les avalanches.
La surveillance de l’évolution de la couche de la neige dans la zone montagneuse a deux buts
principaux qui sont interconnectés: un but économique et un but de protection. 
Le  but économique  vise la nécessité  de maintenir  en bonnes conditions de circulation  les
liens routiers pour les échanges commerciaux, d’avoir accès permanent dans les zones populées, pour
l’alimentation avec nourriture et électricité des zones rurales et urbaines. 
Les avalanches sont devenues la seconde cause de la mortalité dans les zones montagneuses
après   les   accidents.   Voilà   pourquoi  la   protection  des   gens   et   de   leurs   biens   dans   les   zones
montagneuses qui sont populées ou qui vont être populées à la suite du développement du secteur
des constructions des dernières années et aussi des touristes qui choisissent de passer leurs vacances
à la montagne, doit acquérir une nouvelle dimension. On ne doit pas négliger la pratique des sports
d’hiver en dehors des pistes et des sports extrêmes, activités qui ont besoin d’une protection spéciale et
qui peuvent déclencher des avalanches. 
Par la réalisation de ce programme,  la Roumanie  va se rallier aux autres pays de  l’Union
européenne en ce qui concerne la monitorisation et la prévention des désastres naturels dans les zones
montagneuses. Depuis l’hiver de 1993­1994 on a adopté au niveau européen  une échelle unique de
risque  d’avalanche, pour  que tous les utilisateurs  des  bulletins  nivométéorologiques  puissent  avoir
accès à une information claire et homogène de leur pays d’origine. La Roumanie ne peut pas rester en
dehors de ces normes. 
C’est pour ca que  nous considérons que ce programme est très important et nous allons faire
des efforts de le continuer pour atteindre les standards européens. Notre mission ne sera pas facile
car on aura besoin des investissements humains et matériaux assez importants. 
L’assistance   nivométéorologique  doit   devenir  un   exemple   de   parténeriat,   parce   qu’elle
suppose   une   collaboration   très   étroite   entre   les  services   publics   ou   privés  qui   peuvent   fournir   les
données de base et l’ANM. ANM aura le rôle de  centraliser et interpréter les données, d’élaborer et
disséminer des prévisions en ce qui concerne l’évolution de la couche de neige et du risque d’avalanche
associé, pour l’ensemble des massifs montagneux des Carpates roumains. 
Les résultats de la nivométéorologie seront utilisés dans des domaines divers, mais surtout
pour la sécurité des activités touristiques pendant l’hiver, pour la construction de nouvelles stations et
pistes de ski, des facilités pour d’autres sports d’hiver. Les informations nivologiques seront très utiles
pour le calcul des réserves de l’eau pour les lacs d’accumulation dans les zones montagneuses, pour la
protection du réseau routier de transport et aussi pour l’expansion des aires qui se trouvent dans les
localités montagneuses.
Le premier “Bilan nivologique” synthétise les informations météorologiques et nivologiques
de la saison  2003­2004 chez les 3 stations ouvertes cet hiver. Il est le résultat du travail d’un petit
equipe auquel je veux remercier au nom de la direction d’ANM. 
Je voudrais remercier encore aux partenaires de Météo France pour  leur excellente collaboration.

Je souhaite  succès à la nivométéorologie roumaine ! 
A  vous  tous, un  très  bonne  saison  hivernale  2004 – 2005 !

Directeur  General ANM
Ion Poiana
FOREWORD

The nivometeorology program started in February 2004, after a training period held in
collaboration with Meteo France “Centre d’Etudes de la Neige” ­ Grenoble, as a response to the
ever   growing   need   to   have   more  information  about   the  snow   cover,  to   investigate  its   future
evolution and the conditions generating avalanches.
The surveillance of the snow cover evolution in the mountain area has 2 main purposes,
close connected one to another: economic and protecting.
The  economic  purpose stresses upon the necessity to maintain in good conditions the
traffic infrastructure for commercial exchange, to have permanent access to populated areas, to
supply with food and electricity the urban and rural areas. 
Avalanches  have   become  the   second   cause   of   mortality  in   the   mountain   area  after
accidents. That is why, the  protection  of lives and goods in the existing populated mountain
areas or in areas that are to be populated due to the extension of civil constructions, as well as
of tourists who choose the mountains as a destination for spending their holidays, needs to get a
new dimension. We do not have to ignore the practice of winter sports outside the tracks and the
extreme sports, actions which need a special protection due to their potential to start avalanches.
By creating this project, Romania will join the European Union countries regarding the
monitoring and prevention of the natural mountain disasters. Starting with the winter of 1993­
1994 we adopted at European level one unique scale of avalanche risk, so that all the users of the
nivometeorological   bulletins   may   have   access   to   clear   and   complete   information   from   their
home countries. Romania cannot remain outside this reglementation. 
That is why we consider that this program does have a great importance and we will try
hard to develop it in order to meet the European standards. Certainly, our mission will not be
easy because this program needs both considerable material and human investments.
  The nivometeorology  assistance  must   be  an  example of partnership,  supposing   a
close collaboration between the public or private services, able to provide basic data and NMA.
NMA will gather and interpret the information, elaborate and disseminate forecasts concerning the
snow   cover   condition   and   evolution  and  the   associated  avalanche   risk,   for   the   Carpathian
Mountains chain. 
The results of  nivometeorology  will be used in various fields, but particularly for the
security of winter touristic activities, the constructions of new mountain resorts and ski tracks, as
well as planning facilities for other winter sports. The nivometeorology­related information will
be very useful in calculating the water reserves for the mountain catchments, for the protection of
the transportation infrastructure as well as for extending the areas from inside the populated
mountain regions. 
The   first  « Nivometeorology   Balance »  summarizes   the   meteorological   and   nivologic
information   for   the   season  2003­2004  at   the   3  posts,   which   have   been   set   operational   this
winter.
In the name of the NMA leadership, I would like to thank to a small number of people
who  have  worked hard  at   this  project  and  also  to  the partners  from   Meteo  France for   their
excellent collaboration.

 I wish  success to the Romanian nivometeorology !

To all of you, have a good winter season 2004 ­ 2005 !

General Director  ANM
Ion Poiana
Programul de nivometeorologie este realizat de 

 ADMINISTRATIA  NATIONALA  DE  METEOROLOGIE

Laboratorul de Prelucrare a Datelor Meteorologice 
Colectivul de NIVOMETEOROLOGIE

 în colaborare cu

  METEO  FRANCE   

  Centre d'Etude de la Neige ­ Grenoble

Mulţumim  pentru colaborare, instruire si incurajare  întregului
colectiv al  Meteo France  CEN  Grenoble.

D­lui  Eric MARTIN, Director  CEN Grenoble ,
recunostiinta noastra pentru  acceptarea programului de cooperare.

In mod special,  multumiri pentru coordonarea  intregii activitati
D­lui  Claude SERGENT

Pentru disponibilitatea de a raspunde tuturor solicitărilor şi
nelamurilrilor noastre sincere multumiri lui 
   Chantal Gendre si Gerald Giraud
Colectiv de lucru
Laboratorul  de  Prelucrare  a  Datelor  Meteorologice 
Colectiv Nivometeorologie

Maria Dana Moţoiu  ­ meteorolog 1 ­ responsabil colectiv nivologie
Maria Luminiţa Truşcă  ­ meteorolog stagiar

Centrul Meteorologic Regional  MUNTENIA 
Staţia meteorologică Sinaia

Vasile Gavrilescu   ­ meteorolog 1 ­  responsabil staţie
Teodor Chiciu   ­ tehnician  1
Cătălin Felician Mitrică   ­ tehnician  1
Păun Ion    ­ tehnician 2

Staţia meteorologică Vâ rfu Omu
Radu Manta   ­ responsabil staţie 
Gheorghe Porancea   ­ observator principal
Neculai Petrea   ­ observator principal
Florinel Vrâncean   ­ meteorolog 2
Corina Manta   ­ observator 

Centrul Meteorologic Regional  SIBIU
Serviciul  de Prognoza Vremii  Sibiu
Narcisa Milian  ­ meteorolog previzionist

Staţia meteorologică Bâlea Lac
Cristian Lungu   ­ tehnician 1  ­  responsabil staţie
Elena Murgan   ­ tehnician 1
Emilian Radu   ­ tehnician 1
Liviu Cânduleţ   ­ tehnician 1 

Au mai colaborat:
Grupul de Verificare a Prognozelor şi Adaptare Statistică

Dr. Otilia Diaconu  ­ Cercetător Principal  gr. 1
Anişoara Popescu  ­ Tehnician Principal
Rodica Dumitrache  ­ Cercetător Ştiinţific
Monica Sasu  ­ Cercetător Ştiinţific

Laborator Baza de Date Meteorologice
Imagine coperta: “ Statia  meteorologica  Bâlea Lac”  Foto: Dan ZAHARIA
CUPRINS

Pag. 
1. Descrierea programului................................................................................................................... 1

2. Metodologie.......................................................................................................................... 3
2.1. Prezentare generală.................................................................................................... 3
2.2. Programul de măsurători........................................................................................... 4

3. Cursuri de formare.............................................................................................................. 5

4. Diagnoza meteorologică a sezonului rece 2003 – 2004...................................................... 7

5. Sinteza climatologică si nivometeorologică la statia SINAIA 1500................................. 10
5.1  Sinteza climatologică................................................................................................ 11
5.2  Sinteza nivometeorologică........................................................................................ 12
5.3  Avalanse observate in perimetrul statiei Sinaia 1500................................................ 19

6. Sinteza climatologica si nivometeorologica la statia Vf. OMU........................................ 20
6.1  Sinteza climatologică............................................................................................... 21
6.2  Sinteza nivometeorologică........................................................................................ 22
6.3  Avalanse observate in perimetrul statiei Vf Omu..................................................... 36

7. Sinteza climatologica si nivometeorologica la statia BALEA LAC................................. 41
7.1  Sinteza climatologică................................................................................................. 42
7.2  Sinteza nivometeorologică........................................................................................ 43
7.3  Avalanse observate in perimetrul statiei Balea Lac................................................... 55

8. Plan de actiuni pentru sezonul 2004 – 2005.,..................................................................... 68

ANEXE...................................................................................................................................... 74
Administraţia Naţională  de Meteorologie

1.  Descrierea programului

Nivometeorologia    studiaza interactiile dintre stratul de zapada si conditiile meteorologice. Se
realizeza   monitorizarea  stratului de zapada,  prognoza  evolutiei  acestuia si a  riscului de producere a
avalanselor,  la scara unui masiv montan sau a unui grup de masive montane.
Avalanşele   produse în ultimii doi ani, dintre care 3 soldate cu 11 victime, au demonstrat faptul că
extinderea activităţilor turistice şi sportive în zonele montane din România trebuie realizata în strânsă
interdependenţă cu evaluarea şi monitorizarea  hazardelor  naturale  montane.
Reţeaua de nivologie, din cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, s­a înfiinţat la începutul
anului 2004, prin ad?ugarea programului de măsurători nivologice specifice la trei staţii meteorologice
de munte (marcate cu  triunghi  rosu  pe harta). A fost primul pas, destul de dificil, datorita elementului
“ nou”  pe care il reprezintă pentru  România şi de asemenea,  datorita  dificultăţilor inerente in efectuarea
observaţiilor  care apar in zona montană in cursul iernii. 

Fig. 1: Romania. Harta fizico­geografica.  Centrul National Bucuresti, Centrele Meteorologice
Regionale si Statiile Meteorologice Montane 

Administratia  Nationala de Meteorologie    realizeaza  observatii  intr­un numar de   24 de statii  de


munte(triungi alb pe harta), o retea suficienta pentru cerintele de baza privind prognoza vremii.  Datele
sunt  centralizate  la  Centrele  Meteorologice  Regionale    (marcate  cu  galben   si  respectiv  rosu),   si   la
Centrul National Bucuresti.  Centrele Sibiu si Bucuresti au avut in aceasta iarna un program suplimentar,
si anume acela de gestionare a  datelor nivologice.

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 1
Administraţia Naţională  de Meteorologie
In scopul minitorizarii stratului de zapada la o scara  masivelor montane, reteaua meteorologica, nu
este suficienta, statiile meteorologice aflandu­se la distanta mare una de cealalta.(statiile sunt marcate cu
triunghi  rosu pe hartile din Fig. 2 si  Fig. 3.).

Fig. 2: Statiile meteorologice  cu program nivologic Fig. 3: Statiile meteorologice cu program nivologic
din Masivul Bucegi din Masivul Fagaras

In iarna 2003 – 2004, programul de nivologie s­a desfăşurat in cadrul următoarelor unităti:
✔ Colectivul de Nivometeorologie   din cadrul Laboratorului de Prelucrare a Datelor Meteorologice –
LPDM din ­ ANM,  Bucureşti;
✔ Serviciul de Prognoza Vremii  din cadrul  Centrului Meteorologic Regional Sibiu;
✔ Statiile  meteorologice cu program nivologic (Sinaia 1500, Vârful Omu din cadrul CMR Muntenia şi
Bâlea Lac din cadrul CMR Sibiu).
Obiectivele programului de nivologie în sezonul 2003 ­ 2004 au fost:
✔ efectuarea de observaţii şi măsurători nivologice   si nivometeorologice în trei staţii pilot, alese ca
fiind reprezentative pentru Munţii Bucegi şi Făgăraş;
✔ formarea profesională a personalului de la cele trei staţii în efectuarea observaţiilor şi măsurătorilor
nivologice şi nivometeorologice;
✔ prelucrarea datelor obţinute cu GELINV şi CROCUS MEPRA PC, softuri specializate pentru analiza
stratului de zăpadă, puse la dispoziţia ANM de către METEO FRANCE, CEN Grenoble în cadrul
programului de cooperare bilaterală;
✔ interpretarea   observaţiilor   şi   măsurătorilor   efectuată   atât   direct   pe   teren   cât   şi   în   urma   rulării
aplicaţiilor mai sus menţionate;
✔ detectarea particularităţilor specifice României pentru aplicarea programului de nivologie.
✔ întocmirea Bilanţului nivologic  al   iernii 2003  ­2004 ­ prezentul document

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 2
Administraţia Naţională  de Meteorologie

2. Metodologie
2.1  Prezentare generală

Zăpada proaspătă se poate prezenta sub diverse forme, în funcţie de condiţiile meteorologice
(vânt, temperatură, umiditate) din momentul formării şi depunerii sale.
Fiecare   ninsoare   se   depune   într­un   strat   distinct.   Ansamblul   straturilor   depuse   prin   episoade
succesive de ninsoare formează  stratul de zapadă  total. Straturile constituente rămân distincte şi, din
momentul   formării,   evoluează   în   funcţie   de   condiţiile   meteorologice   şi   de   caracteristicile   locului
(altitudine, expunere la soare şi vânt).
Stratul de zăpadă sau “ mantaua de zăpadă”    este un “ multi­strat”,  mai mult sau mai puţin
stabil. Se întelege de ce, din punct de vedere al securităţii şi nu numai, este important să cunoaştem
structura  sa   şi   să   urmărim  evoluţia  sa   viitoare   în   strânsă   legătură   cu   evoluţia   parametrilor
meteorologici.
Metodologia   adoptată  pentru  programul   nivologic  a   fost   în  întregime  furnizată   de  Meteo
France, CEN Grenoble  în cadrul programului  de formare nivologică,  Bucureşti ­ Predeal, ianuarie
2001.  În afara observaţiilor clasice  pe care le vom descrie mai jos, se realizează  profilul stratigrafic şi
de rezistenţă   al stratului de zăpadă astfel:
Sondajul prin batere  reprezintă o metodă de investigare a stratului de zăpadă constând în a
asocia o rezistenţă mecanică (la adâncire) unui numar de bătăi necesare pentru a afunda un tub metalic în
stratul de zăpadă de o anumită rezistenţă. Datele prelevate sunt apoi reprezentate într­o singură diagramă
alături de profilul stratigrafic. El prezintă o “ radiografie”  a “m antalei de zăpadă”  într­un loc dat şi la un
moment dat. Pe grafic sunt reprezentate rezistenţa şi caracteristicile fiecărui strat, curba de temperatură şi
de gradient.
Profilul stratigrafic:  diferenţiază  şi  descrie diferitele sub­straturi de zăpadă  din stratul total
ţinând seama de tipul şi forma cristalului de zăpadă, de diametrul acestuia, de duritatea şi umezeala sub­
stratului, de masa volumică, conţinutul în apă lichidă,  rezistenţa la forfecare şi de indicele de stabilitate. 
Datele   nivometeorologice   sunt   apoi   analizate   cu   ajutorul   a   doua   sisteme   dezvoltate   de   CEN,   Meteo
France: GELINIV si CROCUS – MEPRA PC. 
GELINIV: un  soft integrat pentru analiza stratului de zăpadă.  Este un utilitar de lucru zilnic
pentru punctele de măsurare a stratului de zăpadă şi prognoza a evoluţiei acestuia.  Toate datele nivo­
meteorologice   pot fi procesate şi vizualizate.  Datele sunt disponibile atât în timp real la punctele de
măsură   cât   şi   date   istorice,   (acolo   unde   există),   utilitarul   lucrând   ca   un   gestionar   de   baze   de   date
specifice, asigurând un control al datelor nivo­meteorologice.

Fig. 4: GELINIV – ecran de lucru Fig. 5: CROCUS MEPRA PC – simulare 

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 3
Administraţia Naţională  de Meteorologie

CROCUS  reprezintă   structura   stratului   de   zăpadă   şi   evoluţia   sa   în   funcţie   de   condiţiile


meteorologice. Fiecare “s ub­strat”  de zăpadă din stratul total este luat în considerare cu estimarea tipului
de cristale de zăpadă care îl compun. CROCUS este capabil sa controleze principalele transformări ale
acestor  cristale  până  la topirea  lor. El  poate  funcţiona  atât  în mod  “ prognoză”   în  lanţul  complet  de
modele,   cât şi în mod  “ diagnoză” , (pentru un anumit punct de măsură, masiv, etc.) datele de intrare
fiind date diagnostice, introduse de utilizator.

MEPRA ­ evaluează riscul de avalanşă dintr­un strat de zăpadă simulat de CROCUS. El poate
diagnostica   dacă   un   strat   nou   de   zăpadă   va   adera   la   zăpada   “veche”   sau   dacă   prezintă   un   risc   de
curgere/alunecare, etc.

2.2  Programul de măsuratori

În cadrul programului de nivologie, în sezonul   2003 ­2004 au fost efectuate observaţii zilnice şi
măsurători săptămânale la 3 staţii meteorologice din reţeaua naţională, după cum urmează:
✔ la staţia meteorologică Vârful Omu în perioada 9.02. ­1.06.2004;
✔ la staţia meteorologică Sinaia 1500 în perioada 17.02. ­09.04.2004;
✔ la staţia meteorologică Bâlea Lac în perioada 3.02. ­1.06.2004.

Observaţiile nivometeorologice s­au efectuat de două ori pe zi, la orele  06 şi 12 UTC (sau în
intervalul 8­9 respectiv 13­14 ora locală), pentru:
 temperatura suprafeţei stratului de zăpadă;
 starea suprafeţei stratului de zăpadă;
 rezistenţa suprafeţei stratului de zăpadă prin afundarea tubului sondei;
 nebulozitatea în vale;
 viscol şi transport de zăpadă la altitudine superioară staţiei (doar la Bâlea Lac);
 direcţia şi viteza vântului la altitudine superioară staţiei (doar la Bâlea Lac);
 umiditatea aerului;
 compoziţia stratului de zăpadă ­ tipul de granule;
 diametrul mediu al granulelor din compoziţia stratului de zăpadă;
 caracteristicile avalanşelor: număr, descriere, tip, altitudinea declanşării, expoziţia versantului;

Măsurătorile   nivologice  efectuate   săptămânal,   au   constat   în  sondaje  cu   sonda   de   zăpadă   ­


sondaj prin batere ­  şi  profile stratigrafice  si de rezistenta măsurându­se următorii parametri:
 rezistenţa stratului de zăpadă la afundarea sondei;
 temperatura suprafeţei stratului de zăpadă;
 temperatura stratului de zăpadă din 10 în 10 cm;
 numărul stratelor / straturilor stratului de zăpadă;
 pentru fiecare strat s­a determinat:
– tipul de granule din compoziţia zăpezii 
– diametrul mediu al granulelor 
– umiditatea
– duritatea
– densitatea

Sezonul de observaţii şi măsurători nivometeorologice 2003 ­2004 a încetat la data
dispariţiei stratului de zăpadă continuu din platformă, pentru toate staţiile meteorologice cu
program nivologic.

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 4
Administraţia Naţională  de Meteorologie

3. Cursuri  de  formare
Vârful Omu 

Instructajele de formare profesională pentru programul de nivologie a personalului de la staţia
meteorologică Vârful Omu s­au desfăşurat în două etape:
• 09   ­ 16. 02.2004   ­ iniţiere în efectuarea măsurătorilor şi a observaţiilor minim necesare
pentru derularea programului de nivometeorologie,
• 24  ­ 26. 04.2004  ­ completarea instructajului conform noilor instrucţiuni primite de la CEN
Meteo France.

În cadrul  primului  instructaj  staţia  meteorologică  a fost  dotată  cu instrucţiunile  referitoare  la
efectuarea   observaţiilor   nivometeorologice   zilnice   şi   săptămânale   în   limba   română   şi   formularele
necesare   pentru   înregistrarea   tuturor   observaţiilor   nivometeorologice,   în   cantitate   suficientă   pentru
sezonul în curs. 

Participanţii   la   instructajul   de   formare


profesională   la staţia Vârful Omu  

Sinaia 
Instructajele de formare profesională pentru programul de nivologie de la staţia meteorologică
Sinaia 1500 s­au desfăşurat în două etape:
• 17 ­ 20.02.2004 ­ iniţiere în efectuarea măsurătorilor şi a observaţiilor minim necesare pentru
derularea programului,
• 20 ­ 23.04.2004   ­completarea instructajului conform noilor instrucţiuni primite de la CEN
Meteo France.

În   cadrul   instructajului   s­au   efectuat   observaţii   şi   măsurători   nivologice   atât   pe   platforma


meteorologică, în perimetrul staţiei cât şi în afara acestuia în domeniul schiabil Sinaia Cota 1400 ­Cota
2000, Valea Dorului, pentru determinarea variaţiei caracteristicilor stratului de zăpadă. 
În   cadrul   primului   instructaj   staţia   meteorologică   a   fost   dotată   cu   instrucţiunile   de   efectuare   a
observaţiilor şi măsurătorilor nivometeorologice zilnice si săptămânale (în limba română) şi formularele
pentru înscrierea tuturor observaţiilor nivometeorologice în cantitate suficientă pentru sezonul în curs.

S­a constatat că din perimetrul staţiei Sinaia 1500 nu se pot face evaluări cantitative şi calitative
asupra avalanşelor căzute în arealul schiabil sau de interes turistic în general, fiind necesare deplasări cu
telecabina şi pe jos în colaborare cu Serviciul Public Salvamont Sinaia.

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 5
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Bâlea Lac
Instructajul de formare profesională pentru programul de nivologie la staţia meteorologică
Bâlea Lac, realizat de Maria Motoiu si Narcisa Milian, a avut loc în perioada 02 – 09.03.2004   

La staţia meteorologică Bâlea Lac s­a început, în premieră în România,  întocmirea cronicii şi a
cadastrului de avalanşă prin notarea evenimentelor de avalanşă pe formulare asemănătoare cu cele din
ţările din Uniunea Europeană (Austria, Franţa, Germania), şi Elveţia, beneficiind şi de ajutorul voluntar
al unor membri ai Serviciului Public Judeţean Salvamont Sibiu. 

În   formularele   specifice   pentru   întocmirea   cronicii   de   avalanşă   au   fost   consemnate   doar


avalanşele vizibile de la staţia meteorologică Bâlea Lac. Pentru celelalte avalanşe care au fost auzite sau
văzute de departe, este nevoie de deplasarea de personal calificat în teren. 

Măsurători din cadrul instructajului la staţia
meteorologică Bâlea Lac

Foto: Maria Dana Motoiu

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 6
Administraţia Naţională  de Meteorologie

4. Diagnoza  meteorologică  a  sezonului rece 
2003  ­ 2004
OCTOMBRIE
Prima decadă a lunii a fost caracterizată de un câmp scăzut  de presiune, ca urmare a activităţii
unor nuclee depresionare existente în NV Europei. În decada a doua, câmpul de presiune a crescut mai
ales în nordul continentului, unde s­a dezvoltat Anticiclonul Scandinav. În ultima parte a lunii cea mai
mare parte a Continentului european s­a aflat sub influenţa unui câmp depresionar. 
Evoluţia   vremii   în   zona   montană   a   fost   marcată   de   alternanţe   de   vreme   instabilă   şi   rece   cu
perioade de vreme caldă.  Primul strat de zăpadă  în zona montană înaltă s­a format în perioada 6 – 19
octombrie  (între 8 şi 18 cm la Bâlea Lac şi până la 42 cm la Vf. Omu), strat care a persistat datorită
perioadei reci ce a urmat. Ultima decadă a lunii a fost caracterizată de o vreme mai caldă, cu precipitaţii
mixte ce au dus la diminuarea stratului de zăpadă. Spre sfârşitul lunii un nou episod de ninsori a refăcut
parţial stratul de zăpadă în zona montană.

NOIEMBRIE
În cea mai mare parte a lunii jumătatea vestică a Europei a fost dominată de influenţa depresiunii
Islandeze, în timp ce în jumătatea de est a continentului a persistat un câmp de presiune ridicată asociat
anticiclonului Est – European si Scandinav, ce a determinat o vreme rece în partea centrală, estică şi de
sud­est, inclusiv în România. Pentru scurt timp în regiunile sudice s­a simţit şi influenţa anticiclonului
Azoric. 
Vremea a fost în general rece şi închisă în prima parte a lunii, cu ninsori slabe în zona montană şi
scurte episoade cu intensificări de vânt. În cea de a doua parte a lunii exceptând câteva zile de vreme
stabilă, mai caldă şi lipsită de precipitaţii, aspectul vremii a fost instabil, cu precipitaţii atât sub formă de
ninsoare dar şi lapoviţă şi ploaie şi intensificări de vânt. 

DECEMBRIE
În prima şi a doua decadă a lunii, Europa s­a aflat sub influenţa unui câmp de presiune relativ
ridicată. În ultima decadă s­au înregistrat variaţii de presiune importante peste întregul continent, un vast
câmp ciclonic s­a manifestat între 21 si 26 decembrie în nordul, centrul şi estul Europei. În intervalul 24­
26   decembrie  s­a   realizat   un   cuplaj   anticiclon­ciclon   în   sud­estul   continentului,   care   a   determinat
aspecte de vreme severă (viscol) în aceasta zonă inclusiv ţara noastră. 
În prima decadă a lunii a predominat o vreme caldă, excepţie fiind ziua de 7 decembrie, când s­a
produs o răcire accentuată înregistrându­se un nou record al temperaturii maxime pentru acea dată din
şirul de observaţii (­16.5 C la Vf. Omu). Urmatoarele decade au fost caracterizate de o vreme închisă şi
rece (mai ales după 22 decembrie). In zilele de 24 şi 25 decembrie  a nins viscolit. 

IANUARIE
În perioada 1 – 8 ianuarie regiunile sudice la început, apoi cele sud ­estice au fost influenţate de
nuclee ciclonice generate în Marea Mediterană, dând vremii un aspect închis.   Până la sfârşitul lunii au
fost variaţii ale câmpului de presiune, cele mai semnificative fiind cele din ultima decadă, când vremea a
fost rece cu ninsori şi intensificări ale vântului

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 7
Administraţia Naţională  de Meteorologie

În intervalul 1 ­10 ianuarie, vremea a fost rece, geroasă noaptea şi dimineaţa. Decada a doua a
debutat   cu   un   proces   de   încălzire,   ninsori   slabe   şi   frecvente,   iar   din   21   ianuarie   vremea   s­a   răcit
semnificativ  devenind  geroasă.  Au căzut ninsori  slabe (în  noaptea de 28 ianuarie  a nins abundent la
Bâlea   Lac,   consemnându­se   un   strat   de   zăpadă   proaspătă   de   22   cm).   În   ultimele   zile   s­a   produs   o
încălzire uşoară a vremii. 
S­au   depăşit   recordurile   zilnice  ale   temperaturilor   maxime   la  Vârful   Omu  :   ­22.8  oC
(6 ianuarie), ­20.2 oC ( 7 ianuarie) si ­21.4 oC (22 ianuarie).

FEBRUARIE
Formaţiunea   barică   dominantă   ce   a   influenţat   întreaga   Europă   aproape   toată   luna   a   fost
depresiunea   Islandeză.     S­a   format   un   nucleu   ciclonic   ce   a   oscilat   mult   timp   între   zona   nordică   a
României şi Marea Neagră, în vecinătate cu un câmp anticiclonic dezvoltat peste regiunile vestice şi
centrale.  În această perioadă au fost variaţii termice importante, vremea fiind predominant închisă cu
precipitaţii de la ninsori până la ploi sub formă de aversă însotite de descărcări electrice. După decada a
doua s­a produs fracţionarea celor două câmpuri în nuclee mici cu o variabilitate mare şi o orientare
frecventă nord­sud, ducând la încălziri şi răciri succesive pe tot continentul.
Luna februarie a fost caracterizată de o variabilitate termică importantă. S­au succedat intervale
de încălzire a vremii cu intervale de răcire, mai semnificative fiind cele de la mijlocul lunii, când s­a
înregistrat  temperatura minimă de – 30.2 grade (13 februarie la Vf. Omu)  ­ un nou record pentru ziua
respectivă din şirul de observaţii. Au căzut ninsori slabe dar şi lapoviţe, care au dus la mici variaţii ale
stratului de zăpadă, au fost şi intensificări ale vântului care au viscolit sau spulberat zăpada.

MARTIE
În   prima   decadă   a   lunii   în   sud­vestul   continentului   s­a   dezvoltat   anticiclonul   Azoric   facând
posibilă pătrunderea unor mase de aer rece, polare, din nord. S­a produs o răcire accentuată a vremii cu
precipitaţii şi intensificări de vânt. Din decada a doua depresiunea Islandeză s­a extins peste cea mai
mare parte a Europei determinând o încălzire semnificativă a vremii. Spre sfârşitul lunii s­a creat un
câmp de presiune ridicată prin unirea anticiclonului Azoric cu cel Scandinav, ce a influentat intregul
continent, exceptie făcând sud­estul, unde a actionat un ciclon mediteraneean. 
Până   aproape   de   mijlocul   lunii,   vremea   a   fost   închisă   şi   rece   cu   ninsori   şi   intensificări   ale
vântului   ce   au   spulberat   zăpada.   În   intervalul  13­21   martie  vremea   s­a  încălzit  simţitor,   devenind
deosebit  de caldă pentru  această  dată.  A urmat  apoi  o  răcire a vremii, cu   precipitaţii  sub  formă  de
ninsoare.

APRILIE
Pe parcursul întregii luni au fost variaţii importante ale câmpului de presiune datorită orientării şi
dezvoltării treptate a anticiclonului Azoric, fapt ce a favorizat pătrunderea maselor de aer polare până în
sudul continentului. Vremea a fost instabilă cu ploi însemnate cantitativ şi o alternanţă a intervalelor de
incălzire cu cele de răcire. 
În prima jumătate a lunii, caracteristica de bază a vremii a fost instabilitatea, dar nu au lipsit nici
zilele calde şi frumoase. S­au semnalat ninsori, cele mai însemnate cantitativ fiind la Bâlea Lac. Apoi
vremea a fost în general frumoasă. Au fost însă şi intervale mici de timp când s­au semnalat precipitaţii
sub formă de ninsoare dar şi mixte în ultimele zile ale lunii.   

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 8
Administraţia Naţională  de Meteorologie

MAI
Prima   decadă   s­a   caracterizat   printr­un   câmp   de   presiune   scăzut   mai   ales   în   vestul   Europei.
Vremea a fost în general instabilă cu ploi sub formă de aversă şi descărcări electrice. Până spre sfârşitul
lunii valorile presiunii au crescut datorită extinderii şi dezvoltării rapide a anticiclonicului Azoric peste
cea mai mare parte a continentului (excepţie au fost regiunile din jumătatea nordică). În ultimele zile în
nordul continentului s­a dezvoltat anticiclonul Scandinav ce a determinat accentuarea instabilităăţii din
regiunile estice şi centrale.
În primele  zile  ale lunii, vremea  a fost predominant  frumoasă  şi caldă ce a dus la o scădere
semnificativă a stratului de zăpadă. Începând din 6 mai şi până la sfârşitul lunii au alternat intervale de
încălzire, atingându­se valori ale temperaturii maxime de până la  12.7  grade la  Bâlea Lac  în cea de a
doua decadă, cu intervale de răcire. Răzleţ s­au semnalat averse de ploaie dar şi de ninsoare în perioadele
de răcire a vremii. 
 
IUNIE
Extinderea   unui   câmp   anticiclonic   pe   jumătatea   vestică   a   continentului,   orientat   nord­sud,   a
favorizat pătrunderea maselor de aer rece până în sudul continentului. Acest context sinoptic a durat până
la mijlocul lunii. A urmat apoi o scădere continuă a valorilor de presiune ce a cuprins întregul continent.
Vremea a fost în general instabilă cu ploi sub formă de aversă, descărcări electrice. Spre sfârşitul lunii s­
au conturat două formaţiuni barice, un câmp ciclonic în nordul continentului şi un câmp anticiclonic în
partea de sud.
În   intervalul   1   ­15   iunie   caracteristica   predominantă   a   vremii   a   fost   instabilitatea.   Au   căzut
precipitaţii sub formă de ploaie, mai ales averse, dar şi ninsoare la Vf. Omu ( 3 iunie). S­au înregistrat
cantităţi mai însemnate în zile de 11 şi 12 iunie. Acest fapt a dus la topirea stratului de zăpadă (exceptie
Vf. Omu).  In ultima parte a lunii s­a produs  o încălzire a vremii dar gradul de instabilitate s­a menţinut.
Ploile au fost însemnate cantitativ fiind însoţite şi de intensificări ale vântului. 

În concluzie 

iarna 2003­2004

a fost mai friguroasă

numărul zilelor cu ninsoare a fost mai mare
 
grosimea stratului de zăpada a fost  mai mare la staţiile aflate  la altitudini mai mari 

vântul a suflat în general mai slab  la staţiile cu altitudine mai mare de 1500 m 

şi mai puternic la staţiile intermediare (Sinaia 1500). 

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 9
Administraţia Naţională  de Meteorologie

5. Sinteza climatologică şi nivometeorologică la staţia 

SINAIA 1500
45 023 '  Latitudine  Nordică  ­  25 0  30' Longitudine Estică

Staţia meteorologică Sinaia 1500  este situată la 1500 m altitudine, în Masivul Bucegi  pe
versantul SE al Muntelul Furnica,  pe un mic platou structural. 
Funcţionează în incinta cabanei Valea cu Brazi. Platforma meteorologică se află pe platoul din
spatele cabanei. Situl în care s­au efectuat măsurătorile nivometeorologice se află  la marginea de
nord a platformei meteorologice pe o pantă cu orientare nord­vestica  şi înclinare de 7 0 .
Sinaia   este  una  din  cele  mai   importante  staţiuni  de  schi  din  Romania.  Pârtiile   se întind  pe
Muntele  Furnica,   Valea   lui  Carp,  Valea   Dorului.  Există  6  pârtii   de  schi  alpin   marcate  şi  înca  8
nemarcate, două telecabine, un telescaun şi un teleschi. Staţiunea Sinaia se afla în curs de a omologa
pârtiile şi a marca mai multe pârtii, atăt de schi alpin cât şi trasee de schi de tură şi de fond sau de
sanie.   Majoritatea   pârtiilor   se   află   între   1400   şi   2000   m,   două   pârtii   coborând   până   în   oraş,   la
altitudinea de 900 m.
La cota 2000 se află cabane şi refugiul Salvamont cu serviciu permanent. Securitatea montană
în staţiunea de schi Sinaia este asigurată de Salvamont Sinaia şi de Jandarmeria Montană.
În Masivul Bucegi este constituit din anul 2004 Parcul Natural Bucegi.

Staţia meteorologică Sinaia 1500 
(din clădirea cabanei Valea cu Brazi)

      Platforma  meteorologică a staţiei Sinaia 1500

Foto. Maria Dana Motoiu

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 10
Administraţia Naţională  de Meteorologie

5.1  Sinteza climatologică 

Din   punct   de   vedere  termic  sezonul   rece   2003­2004   s­a   situat   aproape   de   valorile   normale
multianuale, având o tendinţă uşor mai rece. Lunile octombrie, ianuarie, februarie şi mai au fost mai
reci în timp ce lunile noiembrie, decembrie, martie şi aprilie au fost mai calde, comparativ cu mediile
multianuale din intervalul 1961 ­ 2003. 
Pluviometric, sezonul rece 2003 ­ 2004 a prezentat un excedent în lunile octombrie, ianuarie,
februarie   şi   martie  şi   un  deficit  în   lunile  noiembrie,   decembrie,   aprilie   şi   mai.     Pentru   lunile
octombrie şi noiembrie numărul de zile cu precipitaţii lichide şi precipitaţii solide a fost aproximativ
egal. Pentru lunile decembrie, ianuarie, februarie, martie au predominat zilele cu precipitaţii solide, iar în
lunile aprilie şi mai zilele cu precipitaţii lichide. 
Comparativ cu media multianuală pentru intervalul 1961 ­ 2003, grosimea stratului de zăpadă
în sezonul rece 2003 ­ 2004  a fost, în general,  mult mai mică,   la inceputul si sfarsitul sezonului, iar
evoluţia acestuia a fost diferită faţă de media multianuală. Astfel, în lunile ianuarie, februarie şi martie
2003 s­au înregistrat valori ale grosimii stratului de zăpadă mai mari decât cele medii multianuale, în
special între a treia decadă a lunii ianuarie 2004 până în a treia decadă a lunii martie 2004.
Grosimea stratului de zăpadă în sezonul rece 2003 ­ 2004 a atins maximul în prima decadă
a lunii martie.

Fig. 6:  Evolutia valorilor medii lunare a parametrilor meteorologici pentru sezonul rece 2003­2004 in
comparatie cu valorile medii multianuale.

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 11
Administraţia Naţională  de Meteorologie

5.2 Sinteza  nivometeorologică 

Programul nivologic la staţia SINAIA a  început din data de 17.02.2004.

Octombrie 2003
Luna octombrie a fost caracterizată  de ninsori slabe care au determinat apariţia unui strat  de
zăpadă subţire, discontinuu. Doar pentru scurtă durată, datorită averselor de ninsoare din perioada 18 –
19, stratul de zăpadă a crescut atingând un maxim de 42 cm. În urma averselor de ploaie din data de 21
stratul de zapada a scăzut semnificativ, menţinându­se la valori mici până la sfârşitul lunii. 
 

Noiembrie 2003
Luna noiembrie a debutat cu un strat de zăpadă discontinuu, ce a crescut până la un maxim de 25
cm, ca urmare a ninsorilor din 7 noiembrie. A urmat apoi o scădere continuă, stratul a devenit peticit şi
apoi s­a topit. În ultima decadă nu s­a semnalat strat de zăpadă decât în ultima zi, având o grosime foarte
mică (3 cm).

Decembrie 2003
Luna decembrie a fost caracterizată de un strat de zăpadă adesea discontinuu sau cu o grosime
foarte mică, crescând pentru scurt timp în a treia decadă (max. 20cm). Stratul de zăpadă format în 23
decembrie a scăzut continuu până la sfârşitul lunii, dar nu s­a mai topit până la sfârşitul sezonului rece. 

Ianuarie 2004
În primele zile ale lunii stratul de zăpadă a crescut uşor. În 6 ianuarie în urma averselor puternice
de ninsoare s­a format un strat cu o grosime 48 cm, care nu a avut variaţii importante până la începutul
decadei  a treia. În perioada  urmatoare stratul  de zăpadă  a  crescut,  ninsorile  şi transportul de zapadă
alternând cu mici perioade de topire, până spre sfârşitul lunii când s­a atins un maxim de 69 cm. 

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 12
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Februarie 2004 
În primele  zile  ale  lunii  februarie  stratul  de zăpadă  a  continuat  să crească  atingând  valoarea
maximă de 72 cm, apoi s­a tasat, scăzând până la valoarea minimă de 48 cm. În urma ninsorilor viscolite,
stratul   de   zăpadă   a   crescut   relativ   constant   până   la   valoarea   de   64   cm   (16   februarie).   În   perioada
urmatoare grosimea stratului de zăpadă a oscilat între valoarea minimă de 43 cm şi cea maximă de 78 cm
înregistrată în 26 februarie. 
Diagramele   din  Fig.   7  sintetizeaza  evolutia   lunara  a:   grosimii   stratului   de   zapada,   zapada
proaspat cazuta(En), cumulul lunar de zapada proaspata (Css), continutul in apa (Crrr), nebulozitatea
(Neb),   temperaturile minime si maxime,   vantul la statie si in altitudine, starea vremii in momentul
observatiei(ww). Detalii in ANEXE.

Fig. 7 :  Sinteza  nivometeorologica   a  lunii  februarie   2004 la Statia Sinaia 1500

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 13
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Profile de rezistenţă şi stratigrafice în luna februarie
Profilele  de rezistenta si stratigrafice    sunt reprezentate  in aceeasi  diagrama.  In partea  stanga  este
reprezentat profilul de rezistanta iar in dreapta – stratigrafia.  R –  scara de rezistenta in Kgf.  Curba
bleu   este   curba   temperaturii   starturilor   de   zapada   in   profunzime,    T  –  scara   de   temperatura
(temperaturi negative).  H  – inaltimea stratului de zapada,  FF  – tipul   granulelor de zapada ,  Dm ­
diametrul lor, D – duritatea, U – umiditatea zapezii, MV – masa volumica, TL continutul in apa lichida,
CI – rezistenta la forfecare, IS ­  Indice de stabilitate   (A se vedea Anexa pentru detalii).

Structura stratului de zăpadă  din 20 februarie prezintă  6 strate distincte şi 2 cruste de gheaţă,
prezentând două nivele de instabilitate.

Profilul  stratigrafic  şi  sondajul  efectuat  în  26 februarie  arată  un strat  de zăpadă  cu 7 strate.
Partea  superioară  este  formată  dintr­un strat  de zăpadă  proaspătă,  cu coeziune  şi rezistenţă  la batere
foarte mici, ce determină o instabilitate mare a stratului de zăpadă. Un alt nivel de instabilitate se află la
adâncimea de 50 cm, sub o structură de placă.

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 14
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Martie 2004

În prima jumătate a lunii, grosimea stratului de zăpadă a avut variaţii mici de la o zi la alta,
valoarea minimă fiind de 59 cm, iar cea maximă de 70 cm. În a doua jumătate a lunii, stratul de zăpadă a
avut o scădere relativ constantă, ajungând în ultima zi la 22 cm. Temperaturi agreabile în partea a doua a
lunii, valori maxime pozitive, iar temperaturile minime nu au scăzut sub ­10 grade. 26 cm cumul de
zapada proaspata iar continutul in apa lichida de 54.9 mm.

Fig. 8:  Sinteza  nivometeorologica   a  lunii  martie   2004 la Statia Sinaia 1500

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 15
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Profile de rezistenţă şi stratigrafice în luna martie 

Profilul realizat în 19.03.2004 arată un strat de zăpadă format din 3 strate. Partea superioară este
instabilă, având coeziune mică şi rezistenţă la batere de asemenea mică. Sub acest strat de zăpadă,  se
mentine crusta de gheaţă formad  un plan de alunecare foarte bun.
Grosimea mică a stratului de zăpadă măsurat determină un pericol de avalanşă doar pe pantele
foarte abrupte.

Sondajul   şi   profilul   stratigrafic   realizat   în   data   de  31.03.2004  la   staţia   Sinaia   1500   arată   o
structură   a   stratului   de   zăpadă   tipică   pentru   zăpada   de   primăvară.   Deşi   există   o   structură   de   placă,
grosimea mică a stratului de zăpadă determină stabilitatea acestuia.

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 16
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Aprilie 2004
Stratul de zăpadă a continuat să scadă până în data de 9 aprilie când a devenit peticit. În urma
averselor de ninsoare din 14 s­a re­format strat de zăpadă de grosime mică (max. 12 cm), care a devenit
discontinuu în data de 16 şi s­a topit în 27 aprilie. Datorită zăpezii depusă pe văi, în domeniul schiabil
Sinaia au fost condiţii de practicare a schiului doar în Valea Dorului. Nu s­au realizat sondaje, grosimea
stratului de zăpadă fiind foarte mică.

Fig. 9:  Sinteza  nivmeteorologica   a  lunii  aprilie   2004 la Statia Sinaia 1500

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 17
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Fig. 10:  Sinteza nivologica a iernii  la statia Sinaia 1500

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 18
Administraţia Naţională  de Meteorologie

5.3  Avalanşe observate în perimetrul Staţiei Sinaia 1500 

Domeniul schiabil Sinaia  este format în principal de  Muntele Furnica, cu  Valea lui Carp si


Valea Dorului.  Nu există aici pârtii omologate. Pe lângă pârtiile marcate există pârtii sau văi unde se
schiază. Doar pârtiile din Valea Dorului sunt prelucrate cu ratracul, dar nici acestea nu sunt prelucrate la
standardele europene.
 În sezonul 2003 ­ 2004 s­au produs numeroase avalanşe în domeniul schiabil Sinaia, (informatii
obtinute de la salvamont). Deoarece din perimetrul staţiei meteorologice Sinaia 1500 nu poate fi observat
decât  parţial arealul cu risc de avalanşă din vecinătăţi, evenimentele de avalanşă au fost doar observate
de departe, dar nu au putut fi analizate.
  Staţia meteorologică Sinaia 1500 se află pe un mic platou, în partea de jos a pârtiilor. Datorită
configuraţiei terenului însă, din perimetrul staţiei meteorologice Sinaia 1500 nu se poate vedea decât
partial   pârtia   Valea   lui   Carp.   Majoritatea   culoarelor   de   avalanşă   care   sunt   active   anual,   nu   pot   fi
observate din perimetrul staţiei. 
Observaţii   referitoare la avalanşe au fost efectuate doar experimental, în cadrul instructajelor.
Date asupra avalanşelor (data, loc de declansare, etc) au fost obţinute şi prin amabilitatea membrilor
Serviciului Public Salvamont Sinaia sau Salvamont Prahova. 
Nu   s­au   realizat   insa     anchete   post­avalansa,  (conform   parametrilor   programului   de
nivometeorologie al CEN Meteo France: descriere, tip, altitudine, expoziţie, risc) .
Singura avalansa observata a fost cea produsa in data de  17.02.2004  în versantul stâng al Văii
lui Carp, care a ajuns în firul văii.   Observatiile realizate au dus la concluzia ca avalansa a fost de tip
“ placă  de zăpadă” .  Observatii detaliate si masuratori nivometeorologice specifice ar fi putut sa ofere
informatii mai multe despre aceasta avalansa, dar programul nivologic din acest an nu a permis acest
lucru.
Avalanşele care se produc în Valea Lui Carp au ca rezultat, în fiecare an, eroziunea solului,
distrugerea vegetaţiei arborescente şi a puietului de conifere.

Valea lui Carp ­ vedere din platforma staţiei meteorologice Sinaia 1500

Foto. Maria Dana Motoiu

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 19
Administraţia Naţională  de Meteorologie

6. Sinteza climatologică şi nivometeorologică la staţia 

VARFUL OMU
45 027 '  Latitudine  Nordică  ­  25 0 27 ' Longitudine Estică

Este situată la altitudinea de 2505 m pe “ Vărful Omu” în  Munţii Bucegi. 

Vârful Omu este cel mai înalt vârf din Munţii Bucegi, dominând un platou structural. De sub
Vârful   Omu   pornesc  5  văi   glaciare   şi  6  creste   montane.   Vârful   Omu   este   una   din   cele   mai
importante obiective turistice din Munţii Bucegi, fiind nod de trasee turistice, aplinism şi schi de
tură (schi randonee).

Platforma meteorologică este situată pe  un platou cu pantă de maximum 50 În apropierea staţiei
meteorologice Vârful Omu se află cabana turistică cu acelaşi nume.

Staţia şi platforma meteorologică Vârful Omu

 Chiciură în platforma meteorologică 
Vârful Omu
Foto. Maria Dana Motoiu

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 20
Administraţia Naţională  de Meteorologie

6.1 Sinteza climatologică 

Sezonul rece 2003 ­ 2004 (perioada 1 octombrie 2003 – 31 mai 2004) este analizat în comparaţie
cu perioada 1961 ­ 2003, folosind valorile medii lunare ale principalilor parametrii meteorologici precum
şi valori medii decadale.
Graficele prezentate ilustrează atât caracteristica generală a sezonului rece, termic şi pluviometric cât şi
detaliile pentru fiecare lună. 
Astfel,   iarna   trecută   a   fost  mai   rece,  temperatura   medie   sezonieră   fiind   mai   mică   decât   media
multianuală.
Lunile  octombrie, ianuarie, februarie şi mai  au fost  mai reci,  în timp ce  lunile noiembrie,
februarie, martie şi aprilie au fost mai calde. 
Din   punct   de   vedere   al  regimului   precipitaţiilor  sezonul   rece   2003   ­   2004   a   prezentat   un
excedent faţă de valoarea medie. Astfel, lunile octombrie, ianuarie au fost mai bogate în precipitaţii, în
schimb celelalte luni de iarna regimul pluviometric a fost deficitar.
Grosimea stratului de zăpadă a înregistrat un maxim în prima decadă a lunii martie, perioadă în care s­
au   produs   cele   mai   multe   avalanşe.   Acestea   au   fost   consemnate   de   observatorii   meteo   şi   Serviciul
Salvamont. 

Fig. 11:  Evolutia valorilor medii lunare a parametrilor meteorologici pentru sezonul rece 2003­2004 in
comparatie cu valorile medii multianuale.

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 21
Administraţia Naţională  de Meteorologie

6.2  Sinteza  nivometeorologică   

Programul nivologic a început în data de 9.02.2004. S­au efectuat atât observaţii zilnice asupra
stratului de zăpadă cât şi măsurători săptămânale (sondaj prin batere şi profile stratigrafice).
Evoluţia stratului de zăpadă de la primele ninsori şi pâna la începutul lunii iulie este prezentata
în cele ce urmează, cu detalii şi particularizări nivo­meteorologice pentru perioada în care s­au efectuat
observaţii specifice.

Septembrie 2003
Ninsorile de la începutul lunii au dus la apariţia primului strat de zăpadă de doar 3 cm, ce s­a
topit în câteva zile. Spre mijlocul lunii s­a înregistrat un strat nou, de 5 cm, care s­a menţinut aproape
constant până la sfârşitul decadei a doua, devenind apoi discontinuu.

Octombrie 2003
Luna octombrie a debutat cu un strat de zăpadă discontinuu. Începând din 6 octombrie acesta a
crescut progresiv până la 42 cm, spre sfârşitul primei decade.
Ploile din 21 octombrie au dus la o scădere apreciabilă a grosimii stratului de zăpadă, astfel încat
la sfârşitul lunii stratul era din nou discontinuu.

Noiembrie 2003
În urma ninsorilor slabe căzute în primele zile ale lunii stratul de zăpadă a devenit continuu, dar
cu grosimi mici, până la 20 cm. În ultima decadă s­a produs o scădere treptată a stratului de zăpadă până
la 7 cm.

Decembrie 2003
În luna decembrie stratul de zăpadă s­a refăcut mai ales după 7 decembrie. A continuat să ningă
aşa   încât   în   24   decembrie   s­a   atins   un   maxim   al   lunii   de   44   cm.   Au   urmat   apoi   mici   fluctuaţii,
neînsemnate însa. 

Ianuarie 2004
Ninsorile căzute în primele zile ale anului au dus la o creştere uşoară a grosimii stratului de
zăpadă,  ce s­a menţinut la aceleaşi cote până către mijlocul decadei a doua, când a crescut atingând
valoarea de 78 cm (24 ianuarie). Au urmat apoi intervale cu mici variaţii ale grosimii stratului, acesta
menţinându­se aproape constant (intre 68 si 75 cm).

Transportul de zăpadă a determinat formarea de cornişe şi de plăci de zăpadă. 

Alternanţa  episoadelor  de ninsoare sau transport de zăpadă cu tasarea stratului  de zăpadă, au


determinat fluctuaţii uşoare ale grosimii acestuia  până la un minim de 68 cm.

Profilul   stratului   de   zăpadă,   efectuat  experimental   în   22.01.2004  de   responsabilul   staţiei


meteorologice Radu Manta, a evidenţiat existenţa unei plăci de grosime apreciabilă, sub care se afla un
strat de rezistenţă redusă. Măsurătorile efectuate în partea superioară a Văii Morarului au aratat grosimi
mult mai mari ale stratului de zăpadă, faţă de cea măsurată în platformă.

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 22
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Februarie 2004 
În prima jumătate a lunii, stratul de zăpadă a prezentat o creştere relativ constantă, valoarea cea
mai mare măsurată fiind de 88 cm (15 februarie). Până la sfârşitul lunii – excepţie ziua de 29, când s­a
semnalat din nou o creştere uşoară (94 cm) – grosimea stratului s­a menţinut cam la aceleaşi valori.  
  În   data   de   9   februarie   au   început   observaţiile   şi   măsurătorile   specifice   de
nivometeorologie.
Astfel în perioada 9­29 februarie s­a înregistrat un cumul de zăpadă proaspătă de (Css) de 34 cm, iar
echivalentul în apă (Crrr) a fost de 47.7 mm.
Regăsim puţine zile însorite la Vf. Omu, temperaturi scăzute în cea de a doua decadă, în uşoară
creştere   spre   sfârşitul   lunii.  Menţiune:  Valorile   medii   din   grafic   sunt   calculate   folosind   datele   din
perioada 9 – 29 februarie şi nu reprezintă deci valorile medii lunare.

Fig. 12:  Sinteza  nivometeorologica   a  perioadei  9 ­ 29 februarie  2004 la Statia Vf. Omu.

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 23
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Profile de rezistenţă şi stratigrafice în luna februarie
La începutul celei de­a doua decade a lunii februarie exista la staţia meteorologică Vârful Omu
un  strat  de  zăpadă   cu   8  sub­straturi   având  în  componenţă  cruste   de   gheaţă.  Peste  acestea  s­a   depus
ulterior zăpadă proaspătă.
Profilele de rezistenţă şi stratigrafice au fost efectuate în perioada de instruire a personalului de
la   staţiile   meteorologice.   Au   fost   efectuate   măsurători   nivologice   în   mai   multe   puncte   pentru   a   se
determina variaţiile care există în cadrul structurii stratului de zăpadă de la un sit  la altul.

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 24
Administraţia Naţională  de Meteorologie

30/01/2004
Stratul de zăpadă este format din 8 sub­strate având  2 cruste de gheaţă .  De la suprafaţă până la
40 cm adâncime este formată o structură de placă de zăpadă, relativ omogenă, sub care există un strat cu
rezistenţă slabă, format din cristale tip cupă. Acest strat este foarte friabil, iar zăpada din compoziţia lui
are coeziune  scazută.  Ca urmare  aici  există  un nivel  de instabilitate  în  structura  stratului  de zăpadă.
Acest   tip   de   structură   este   relativ   stabil   în   timp   şi   semnifică   existenţa   unui   risc   de   producere   a
avalanşelor în plăci.
11/02/2004 
O   structură   în   5   strate   distincte,   cu  o   crustă   de   gheaţă  la   26   cm.   De   la   suprafaţă   până   la
adâncimea   de   24   cm   există   o   structură   de  placă   de   zăpadă,   cu   rezistenţă   la   batere   relativ   mare   şi
omogenitate crescută. Sub această structură se află un strat cu rezistenţă slabă, care se poate constitui
într­un strat friabil. Urmează un strat subţire cu rezistenţă mare sub care se află o succesiune de strate cu
rezistenţă mică, ce se poate constitui de asemenea într­un strat friabil. Profilul de mai sus denotă un risc
de avalanşă moderat, cu nivele de instabilitate la 26 cm, respectiv la 5 cm adâncime.

12.02.2004
O structură în 11 strate cu o succesiune de strate subţiri de rezistenţă foarte mare, cu cele cu
rezistenţă moderată sau redusă. De la suprafaţă până la adâncimea de 28 cm există o structură de placă,
relativ stabilă,  sub care  se află  un strat  format din  cristale de tip  cupă,  cu  rezistenţă  foarte  scăzută,
omogenitate foarte mică, ce constiuie un nivel de instabilitate în structura stratului de zăpadă. Sub acest
nivel există o crustă de gheaţă care poate forma un plan de alunecare.

14.02.2004
Graficul sondajului şi al profilului stratigrafic efectuat în apropierea staţiei meteorologice Vârful
Omu,   pe   versant   cu   expoziţie   sudică,   relevă   o   structură   foarte   asemănătoare   cu   cele   identificate   în
sondajele şi profilele stratigrafice efectuate în aceeaşi dată în situri alăturate.

  S­a constatat astfel că situl de măsurare iniţial, situat în platforma staţiei meteorologice, unde
stratul de zăpadă era relativ mic este irelevant deoarece, acolo, zăpada este frecvent spulberată de vânt.
În schimb în situl cu orientare NV,  Valea Morarului, structura stratului de zăpadă este relevantă pentru
determinarea structurii in arealele din care se declanşează avalanşele în mod obişnuit (cel puţin de 3­4 ori
anual). 
Un alt  sit  în care structura  stratului  de zăpadă  este  relevantă  pentru  determinarea  riscului  de
avalanşă este cel din platforma staţiei meteorologice, la est de rigla de zăpadă 3, numit platformă. Există
diferenţe între structurile stratului de zăpadă din cele două situri, uneori semnificative.

De aceea pentru o apreciere corectă a structurii stratului de zăpadă se recomandă efectuarea a câte unui
profil stratigrafic şi sondaj în fiecare sit.

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 25
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Martie 2004
În prima parte a lunii caracteristica dominantă a stratului de zăpadă a fost creşterea uşoară de la o
zi la alta, valoarea cea mai mare măsurată fiind de 104 cm (2 şi 4 martie). În cea de a doua parte a lunii a
predominat scăderea grosimii stratului, cu mici variaţii nesemnificative situându­se între 97 şi 87 cm.
Un cumul de zăpadă proaspătă (Css) de doar 10 cm , iar echivalentul în apă (Crrr) de 32.3 mm.
Puţine zile însorite, temperaturi agreabile mai ales în cea de­a doua parte a lunii

Fig. 13:  Sinteza  nivometeorologica   a  lunii martie  2004 la Statia Vf. Omu.

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 26
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Profile de rezistenţă şi stratigrafice în luna martie

Graficul   profilului   stratigrafic   şi   de   rezistenta   efectuat   în  2.03.2004  arată   o   structură   relativ


stabilă a stratului de zăpadă, format din 9 sub­straturi. Între 10 şi 20 cm, sub o  crustă  de gheaţă  cu
rezistenţă mare, a apărut un  strat friabil, cu rezistenţă relativ scăzută la batere, format din  cristale tip
cupă şi cristale rotunjite sau faţetate, cu omogenitate redusă.

În 11.03.2004  se remarcă o structură de placă în partea superioară, între 55 şi 40 cm adâncime.
Peste aceasta s­a depus zăpadă cu rezistenţă slabă şi coeziune mică. Sub  structura de placă  exista un
strat friabil, cu rezistenţă la batere foarte scăzut. Mai jos de 28 cm, stratul de zăpadă format până în 2
martie   din  cristale   de   tip   cupă  s­a   modificat,   având   o   rezistenţă   crescută,   o   omogenitate   bună,
determinată de prezenţa cristalelor rotunjite, şi ca atare, s­a stabilizat.

In diagrama din  13.03.2004  stratul de zapada are o  structură de 8 strate sucesive, din care cel
de zăpadă proaspăt ninsă, de circa 30 cm este situat pe un strat cu rezistenţă foarte mare. Între 80 cm şi
65 cm apare o  structură  de placă  sub care există strate cu rezistenţă redusă. Riscul de avalanşă este
determinat atât de stratele friabile existente sub structura de placă, cât şi de stratul de zăpadă proaspăt
ninsă. 
Sondajul si profilul stratigrafic efectuat în aceeaşi zi într­un sit cu orientare E, arată existenţa
unei cruste de gheaţă la 20 cm adâncime, ceea ce determină existenţa riscului de avalanşa pe versanţii
sudici, atât datorită zăpezii prospăt ninse cât şi datorită stratelor friabile situate sub crusta de gheaţă, şi a
existentei stratului de gheaţă ca plan de alunecare.

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 27
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Stratigrafia  din  19.03.2004 arată o structură de 5 strate a caror rezistenţă la batere creşte treptat de la
suprafaţă până la adâncimea de 40 cm. Existenţa stratului friabil de la această adâncime, dispus peste crusta
de gheaţă (detectată doar în cadrul sondajului) determină existenţa unui risc moderat de avalanşă.
În  28.03.2004,  o structură de  placă  dură  în partea superioară a stratului de zăpadă. De la suprafaţă
până la 30 cm, stratele de zăpadă au o rezistenţă foarte mare şi sunt foarte compacte. Sub acestea, stratele de
zăpadă au o rezistenţă scăzută. Existenţa stratelor inferioare formate din cristale de tip cupă, chiar combinate
cu granule de zăpadă  rotunjite, determină existenţa riscului de avalanşă de placă.

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 28
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Aprilie 2004

Grosimea stratului de zăpadă a scăzut constant până spre sfarşitul primei decade, după care a
urmat o uşoară creştere. După 15 aprilie grosimea stratului de zăpadă a scăzut uşor şi treptat, ajungând la
o grosime de 62 cm. În 18 aprilie s­au produs ninsori însotite de transport de zăpadă, care au determinat
formarea de plăci de zăpadă. 
Un cumul de zăpadă proaspătă (Css) de doar 3 cm, iar echivalentul în apă (Crrr) a fost de 77.8
mm. Temperaturile maxime au variat între ­5 şi 5 C, multe zile cu ceaţă la staţie şi vânt observat la
altitudine.

Fig. 14:  Sinteza  nivometeorologica   a  lunii aprilie  2004 la Statia Vf. Omu.

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 29
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Profile de rezistenţă şi stratigrafice în luna aprilie
După episodul de ninsoare viscolită din 18.04.2004, profilul de rezistentă şi stratigrafic realizat
arată o structură formată din 5 strate de zăpadă. Primul strat format din zăpadă viscolită este extrem de
instabil, în special datorită faptului că se află peste o succesiune de strate cu rezistenţă crescută care
formează o structură  de placă dură. Sub această structură se află strate friabile, cu rezistenţă scăzută la
batere. Între  30 şi  60 cm adâncime  există stratele  cele  mai friabile, din care cel inferior,  format  din
granule tip cupă şi rotunjite. 

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 30
Administraţia Naţională  de Meteorologie

În   zilele   următoare  23.04.2004  respectiv   în  24.04.2004,   sondajele   realizate   în   situri   relativ


apropiate au evidenţiat o structură mult mai stabilă a stratului de zăpadă. Prezenţa granulelor de tip cupă
în stratele inferioare denotă un grad de instabilitate moderat.
În partea superioară stratul de zăpadă are structură de placă cu o alternanţă de strate de zăpadă şi
cruste de gheaţă cu rezistenţă în general mare. Partea inferioară a stratului de zăpadă, situată sub 30 cm,
este însa stabilă, având o rezistenţă la batere relativ mare. 

Profilul   din  30.04.2004   arata   o   succesiune  de   8


strate   de   zapada   si   o   crusta   de   gheata   la   sol   cu
grosime de 1 cm. 

Diferentele relativ mici de rezistenta si coeziunea
mare a granulelor de zapada din stratele de zapada
determina  o stabilitate  relativ  buna a stratului  de
zapada. 

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 31
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Mai 2004
În prima jumătate a lunii, grosimea stratului de zăpadă s­a menţinut relativ constantă ­ între 50 şi
62 cm. În perioada 15 ­17 mai, în urma ninsorilor căzute, stratul de zăpadă a avut o uşoară creştere
(75 cm), după care au alternat intervalele de creştere (grosimea maximă a stratului de zăpadă proaspătă a
fost de 22 cm în 24 ore) cu cele de scădere, înregistrându­se la sfârşitul lunii 49 cm.
Deoarece ninsorile au fost însoţite şi de vânt s­a semnalat   transport de zăpadă,  depozitul de
zăpadă pe pante fiind cu mult mai mare decât grosimea  stratului de zăpadă înregistrată în platforma
meteorologică. Aceasta a determinat  formarea plăcilor de zăpadă şi a cornişelor. 

Fig. 15:  Sinteza  nivometeorologica   a  lunii  mai   2004 la  statia  Vf Omu 

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 32
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Profile de rezistenţă şi stratigrafice în luna mai 
 
În 05.05.2004, un strat de zăpadă diminuat, ca urmare a vremii calde şi topirii de primăvară. De
asemena grosimea scăzută a stratului măsurat se datorează alegerii unui sit expus vântului. Stratul de
zăpadă măsurat este relativ stabil, singurul strat friabil fiind între 16 ­20 cm.

In 12.05.2004  se observa o structura de 6 straturi de zapada cu  o crusta de gheata la sol.  

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 33
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Sondajul   din  17.05.2004  a   fost   efectuat   în   alt   sit   decât   măsurătoarea   precedentă,   de   aceea
structura   stratului   de   zăpadă   este   diferită.   Din  totalul   de   6   strate   de  zăpadă,  în   partea   superioară   se
evidenţiază o structură  de placă, până la 60 cm adâncime, formata parţial în urma ninsorilor cu viscol
din perioada 15­17 mai. Sub această structură există un  strat friabil, cu  rezistenţă  la batere mica,  sub
care stratul de zapada are o structura stabilă. Structura stratului de zăpadă este caracteristică zăpezilor de
primăvară, dominând net granulele rotunjite şi lipsind cristalele faţetate sau cele de tip cupă.

Profilul  din  22.05.2004  relevă  o structură  de  7  straturi  de zăpadă.  Stratul  superior  de 22 cm
format din zăpadă recentă, cu coeziune scăzută şi rezistenţă la batere foarte mică reprezintă un prim strat
friabil.  Între   118  şi   70  cm   adâncime   s­a   evidenţiat   o   structură   cu   rezistenţă   mare,   relativ   omogenă,
formată din zăpadă  veche şi densă.  Între 70 şi 16 cm existau 2 nivele critice reprezentate de strate cu
rezistenţă la batere scăzută, care puteau ceda oricând sub greutatea mare a plăcii din partea superioară a
stratului. Aceaste strate determină, teoretic,  risc de avalanşă  de placă mare.
 

Graficul   profilului   stratigrafic   si   de   rezistenta


efectuat   in  28.05.2004  arata   o   structura   de   6
strate   de   zapada,   formate   in   majoritate   din
granule rotunjite. 

Partea   superioara   astratului   de   zapada,   cu


rezistenta   scazuta   la   batere,   de   aproape   20   cm
determina   un   risc   moderat   de   avalansa   care
devine mare doar pentru pantele de peste 40 grd. 

Nivele de rezistenta scazuta la batere se intalnesc
la 70 ­80 cm cat si la 30 ­35 cm, determinand
pericolul ruperii avalanselor in placi.

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 34
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Fig. 16:  Sinteza nivologică a iernii la staţia Vf. Omu

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 35
Administraţia Naţională  de Meteorologie

6.3  Avalanşe  observate în perimetrul staţiei Vf. Omu 

Monitorizarea riscului de avalanşă precum si inregistrarea lor a fost efectuată doar experimental
in cursul acestui sezon,  programul nivo­meteorologic desfasurandu­se la parametri minimi. Astfel  s­au
înregistrat   doar     avalanşele   observate   din  perimetrul   staţiei,   fara   a   se   realiza   ancheta   post   avalansa.
Datele inregistrate in perimetrul statiei precum si parametrii de teren au permis simulari de laborator pe
care le vom prezenta in cele ce urmeaza.

O importanţă deosebită o au avalanşele produse prin ruperea cornişelor, care se pot declanşa din
imediata apropiere a staţiei meteorologice.

Cornişa formată în imediata apropiere a clădirii staţiei meteorologice Vârful Omu, spre Valea
Morarului.

Avalanşa din 13 februarie 2004 
Localizare
Avalanşa de placă de zăpadă de  pe Valea Cerbului,  s­a produs în cursul nopţii, pe versantul NE
al Muntelui Morarul. Panta versantului in partea sa superioara  este peste 40 grd. Avalansa s­a declansat
de la  altitudinea  de 2457 m si a  curprins  o mare  parte  a versantului  estic  al circului  glaciar  al Vaii
Morarului. S­a incadrat in tipul de avalanse de versant. 

Circumstante de declansare 
Avalanşa a fost declanşată prin ruperea cornişei şi spargerea plăcilor de zăpadă datorită vântului
puternic.
Conditii meteorologice
În perioada 9 – 13 februarie a nins la temperaturi foarte scăzute, cu viscol şi transport de zăpadă.
S­au format cornişe mari pe toţi versanţii, în special spre est şi sud­est. 
Stratul de zapada  din 11 si 12 februarie
Profilele   de   rezistenţă   şi   stratigrafice   realizate   în   11   şi   12   februarie   în   platforma   staţiei
meteorologice   Vârful   Omu   arată   existenţa   unui   strat   de   zăpadă   format   dintr­o   succesiune   de   strate
friabile cu strate compacte, iar rezistenţa la batere are variaţii foarte mari de la un strat la altul. 
Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 36
Administraţia Naţională  de Meteorologie
Prezenta stratelor cu rezistenţă scăzută şi a straturilor de tip placă determină apariţia riscului de
avalanşă. Zăpada ninsă viscolit din perioada precedentă nu a fost înregistrată în măsurători deoarece a
fost transportată pe versanţii adăpostiţi. S­au format atât plăci de zăpadă viscolită cât mai ales cornişe de
mari   dimensiuni.  Zăpada   ninsă   la   temperaturi  foarte   scăzute,  era   formată   din   ace   de   gheaţă   şi  avea
coeziune extrem de scăzută, înacadrându­se în tipul de zăpadă  prăfoasă. 

Simulari cu ajutorul modelului CROCUS – MEPRA 
Prelucrările Crocus Mepra din figurile următoare relevă existenţa unui nivel de instabilitate în
cadrul   stratului   de   zăpadă,   datorită   straturilor   cu   rezistenţă   slabă.  S­a   determinat   risc   puternic   de
declanşare a avalanşelor în mod accidental. Stratul de zăpadă avea 93 cm grosime şi era format din 11
straturi. Nivelul de instabilitate era dat de existenta unui strat de cristale cu feţe plane la 57 cm deasupra
solului.

Fig. 17:  Simularea caracteristicilor stratului de zăpadă la staţia meteorologică Vârful Omu, în 12.02.2004
Legenda diagramelor simularilor CROCUS – MEPRA

Curba   albastra  ­   curba   variatiei   temperaturii   in   cadrul


stratului de zapada
Cu verde­ curba variatiei densitatii stratului de zapada Zapada  de diferite tipuri este reprezentata  in culori si
Cu  rosu    ­   curba   variatiei  continutului  in apa   lichida   a simbouri diferite conform legendei din fiecare grafic
stratului de zapada
Cu   violet  ­     variatiei   rezitentei   la   batere   a   stratului   de Sageata rosie exprima nivelul de instabilitate  cel mai
zapada mare, iar cea galbena  nivelul al doilea 
HTN – inaltimea totala a stratului de zapada 
NST – numarul de straturi din cadrul stratului de zapada  Avem   de   asemenea   marcate   perioadele
TS ­ temperatura solului corespunzatoare ninsorilor din fiecare strat, in partea
F  – forma granulelor respectiv a cristalelor de gheata din dreapta a diagramei.
compozitia stratului de zapada
RO  –  gradul   de   rondicitate   al   granulelor   respectiv
cristalelor de gheata
TEL – continutul in apa lichida a fiecarui strat de zapada

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 37
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Fig. 18: Simularea caracteristicilor stratului de zăpadă la staţia meteorologică Vârful Omu, în 13.02.2004
Simularea   din   data   de  13   februarie  a   evoluţiei   stratului   de   zăpadă   arată   un   risc   moderat   de
avalanşă, atât natural cât şi accidental. Stratul de zăpadă avea 131 cm grosime şi era format din 28 de
strate. Nivelul de instabilitate se găsea la 88 cm deasupra solului şi era dat de existenţa unui strat de
zăpadă viscolită, format din  particule recognoscibile şi cristale fine  aşezat ca o placă uşoară deasupra
unei cruste de gheaţă cu rezistenţă mult mai mare. 

Observatii
În perioada  13 – 16 februarie  s­au mai produs circa 12 avalanşe cenu au fost înregistrate la
staţie, ci de Serviciul Public Salvamont Prahova. Toate aceste avalanşe au avut caracteristici similare
celei   descrise   mai   sus,   fiind   localizate   în   Vaile   Cerbului,   Morarului,   Alba,   şi   în   abruptul   Muntelui
Costila. Din descrierile personalului Salvamont se presupune că avalanşele  au fost  de placă  de zăpadă
viscolită  sau prin ruperea  cornişelor. De la staţia  meteorologică Vârful Omu nu s­au putut înregistra
aceste avalanşe din cauza vântului foarte puternic şi a temperaturilor sub ­25 grd. C,  ce  au împiedicat
deplasarea personalului pe teren.

Episodul de avalanşe din  aprilie

În a  doua decadă  a lunii aprilie, a crescut mult riscul avalanşelor de placă de suprafaţă şi din


cauza ruperii cornişelor.
 Din informatiile pe care le­am primit de la Serviciul Salvamont rezultă că, în cursul dimineţii de
17 aprilie,  s­au produs  la diferite altitudini şi pe versanţi cu expoziţii diferite,     multe avalanşe   de
placă şi de cornişe. Nu s­au inregistrat victime.

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 38
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Avalanşele din 19 aprilie 2004
Localizare
La sta?ia meteorologică Vârful Omu, în 19 aprilie, între orele 9 şi 14 AM au fost înregistrate 4
avalanşe de placă  de suprafaţă,  pe versanţi sudici, în Văile Cerbului şi Morarului. Avalanşele au fost
declanşate de la o altitudine de peste 2250 m. Culoarele de avalanşă au avut lungimi de peste 500 m.
 S­a înregistrat avalanşă pe „p oteca de iarnă”  de pe Cerdacul Văii Cerbului, areal în care au fost
observate avalanşe extrem de rar.

Circumstante de declansare 
Toate avalanşele observate au fost  declanşate în mod natural  datorită încălzirii vremii. Zăpada
ninsă cu vânt a format plăci de zăpadă neconsolidată şi cornişe mari, în special pe versanţii cu expoziţie
estică.
Conditii meteorologice
În 14 aprilie  a nins  22 cm zăpadă proaspătă, care s­a tasat treptat. În data de 18 aprilie a nins cu
vânt.   Deşi   în   platforma   staţiei   meteorologice   nu   s­au   înregistrat   creşteri   semnificative   ale   grosimii
stratului de zăpadă, pe versanţii din împrejurimi s­au format troiene şi cornişe de dimensiuni foarte mari.
Odata   cu   încălzirea   uşoară   a   vremii   cornişele   s­au   rupt,   iar   plăcile   de   zăpadă  formate   pe  versanţii
adăpostiţi s­au spart declanşând avalanşe.
Stratul de zapada  din 18.04.2004
Profilul stratigrafic şi sondajul efectuat în data de 18 aprilie (a se vedea mai sus) releva un risc
ridicat al declanşării avalanşelor de placă. Cornişele de dimensiuni mari, care erau formate in partea
superioară a tuturor versanţilor, reprezentau un alt factor de declanşare.

Avalanşa de placă pe
poteca „ de iarnă”  din
19.04.2004

Cerdacul Văii Cerbului,  zona cu risc de avalanşă prin care trece poteca de acces la staţia meteorologică
Vârful Omu – foto din platforma meteorologică

Foto. Maria Dana Motoiu

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 39
Administraţia Naţională  de Meteorologie
Episodul de avalanşe din 15 ­18 mai 2004
Localizare
Pe Văile Cerbului, Morarului, Mălăieşti, Gaura, s­au înregistrat avalanşe de versant.  In Munţii
Morarul,  Costila, Bucşoiul, Obârşia  şi Ciubotea,  au fost înregistrate    avalanşe  canalizate  pe culoar
Avalanşele au pornit din partea superioară a versanţilor sau din creste, de la altitudini de 2490 m până la
altitudini de 2200 m, şi au avut extindere foarte mare. 
Circumstante de declansare 
În   perioada  15   –  18   mai  a   nins   abundent,   la   temperaturi   relativ   crescute.   S­au   înregistrat
avalanşe de topire, în bulgări pe toţi versanţii şi pe toate expoziţiile.  Toate avalansele s­au declansat in
mod natural.
Conditii meteorologice
Din  11 mai  au început ninsori intense care au dus la depunerea unui strat de zăpadă proaspătă
umedă (în platforma staţiei acesta măsura 22 cm). Deoarece a nins viscolit, pe pantele adăpostite s­au
format troiene mari.
Evolutia stratului de zapada  din perioada 14 – 19 mai
Măsurătorile efectuate în platforma staţiei meteorologice Vârful Omu au relevat existenţa unui
strat cu rezistenţă scăzută la mijlocul profilului. 
Simulari cu ajutorul modelului CROCUS – MEPRA 
Stratul de zăpadă avea grosime de 110 cm şi era format din 21 de straturi. Riscul de declanşare
accidentală a avalanşelor era puternic, în timp ce riscul de declanşare naturală a avalanşelor era moderat.
Nivelul de instabilitate se afla la adâncimea de 42 cm, unde se afla un strat friabil cu grosime foarte mică
dar continuu.

 Fig. 19:  Simularea caracteristicilor stratului de zăpadă la staţia meteorologică Vârful Omu, în 15.05.2004,
în programul Crocus Mepra PC
Consecinte cunoscute 
In urma acestui episod de avalanse toate traseele de alpinism sau de schi de tura au fost blocate
de depozite mari de avalansa, accesul la statia meteorologica fiind blocat pentru mai multe zile.

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 40
Administraţia Naţională  de Meteorologie

7. Sinteza climatologică şi nivometeorologică la staţia  

BALEA LAC
45 0 59'  Latitudine  Nordică  ­  25 0  50 ' Longitudine Estică

Staţia meteorologică Bâlea Lac se află la altitudinea de 2070 m în circul glaciar
al Văii Bâlea, pe malul Lacului Bâlea, în Munţii Făgăraş
funcţionând  în Cabana Paltinul. 
Munţii   Făgăraş  sunt  cei   mai   înalţi  din  Carpaţii   Meridionali,  creasta   având   altitudini   de
2300  ­  2400   m.   Şoseaua   Transfăgărăşan   (drum   judeţean)   traversează   pe   lăţime   Munţii   Făgăraş,
urmând Văile Bâlea pe versantul nordic şi Capra pe versantul sudic.  
În Munţii Făgăraş, la altitudini de peste 2000 m,  în văile înguste şi umbrite,  zăpada se menţine
uneori chiar de la un an la altul, iar sporturile de iarnă se practică din noiembrie până în iunie sau
iulie. Anul acesta ultimul concurs de schi şi snowboard s­a ţinut în data de 16 iunie.
Valea Bâlea este unul din cele mai importante arii turistice din Munţii Făgăraş. La Bâlea Lac se
organizează anual concursuri de schi alpin, schi extrem, snowboard, alpinism cât şi raliul  Salvamont.
Pe Văile Bâlea şi Capra au loc cursuri naţionale de alpinism, schi şi salvare montană. 
Staţia Meteorologică Bâlea Lac a fost înfiinţată în 1979, de aceea şirul de date este mult mai
scurt decât în cazul staţiilor meteorologice Vârful Omu şi Sinaia 1500. 

Statia meteorologica Balea Lac din Cabana Paltinu

Foto. Maria Dana Motoiu, Narcisa Milian

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 41
Administraţia Naţională  de Meteorologie

7.1  Sinteza climatologică 

Sezonul  2003 – 2004,  a fost mai rece,  valorile medii decadale  fiind mai mici decât media
multianuală calculată pentru perioada 1979 – 2003.
Lunile  octombrie,   ianuarie,   februarie  şi  mai  au   fost   mai  reci,  iar   lunile  noiembrie,
decembrie, martie şi aprilie au fost mai calde. 
Din   punct   de   vedere   al  precipitaţiilor,  sezonul   rece   2003   –  2004,   a   fost  mai   bogat  în
precipitaţii   decât   media   multianuală.   Lunile  octombrie,   ianuarie,   februarie  au   prezentat   un
excedent;  noiembrie,   aprilie  au   fost  deficitare  în     timp   ce    decembrie  şi  mai  au   fost  uşor
deficitare. Excedentul de precipitaţii s­a realizat în cea mai mare parte din precipitaţii solide
Grosimea stratului de zăpadă a înregistrat un maxim în prima decadă a lunii martie. Valori
foarte mari ale grosimii stratului de zapada, de peste 2 m s­au inregistrat din a doua decada a lunii
ianuarie  pana in a doua decada a lunii aprilie.

Fig. 20:  Evolutia valorilor medii lunare a parametrilor meteorologici pentru sezonul rece 2003­2004 in
comparatie cu valorile medii multianuale.

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 42
Administraţia Naţională  de Meteorologie

7.2  Sinteza  nivometeorologică   

Programul nivologic la staţia Balea Lac  a  început din data de 17.02.2004.

Septembrie 2003
Primele ninsori s­au înregistrat în intervalul 03 ­ 06 septembrie, stratul de zăpadă depus fiind
discontinuu.
 Episodul de ninsoare  din  14 ­ 15 septembrie,  a determinat formarea unui strat  de zăpadă  mai
consistent  ­ 15 cm,  dar pentru scurt timp, acesta  topindu­se până la sfârşitul lunii. 

Octombrie 2003
Formarea primului strat de zăpadă mai semnificativ cu grosimi între 8­18 cm s­a înregistrat în
intervalul 9 – 15  octombrie ca urmare a averselor de ninsoare. După jumătatea lunii stratul de zăpadă a
crescut aproape continuu atingând un maxim de 67 cm în 18 octombrie, în urma ninsorilor abundente.
Au urmat perioade cu variaţii mici ale grosimii stratului de zăpadă, urmând apoi o scădere a acestuia
până la valoarea de 1 cm la sfârsitul lunii, datorită precipitaţiilor predominant sub formă de ploaie. 

Noiembrie 2003
Până în 6 noiembrie stratul de zăpadă a fost discontinuu. În urma ninsorilor căzute în data de 7,
grosimea stratului de zăpadă a crescut până la 36 cm, după care au urmat perioade de scădere uşoară de
la o zi la alta. Ca urmare a încălzirii vremii stratul de zăpadă a devenit discontinuu, iar în ultima zi a lunii
a nins şi s­a semnalat o creştere a grosimii stratului de până la 10 cm.

Decembrie 2003
În prima jumătate a lunii s­au înregistrat variaţii mici ale grosimii stratului de zăpadă de la o zi la
alta, mai puţin ziua de 7 decembrie când s­a atins un maxim de 24 cm în urma ninsorilor semnalate. În
cea de a doua jumătate, grosimea stratului a crescut semnificativ până la 69 cm (24 decembrie), după
care scăzut continuu până la 37 cm la sfârşitul lunii.

Ianuarie 2004
În primele zile ale lunii grosimea stratului de zăpadă a înregistrat o creştere până la 86 cm. Au
urmat apoi mici variaţii ale grosimii stratului, nesemnificative însa. La sfârşitul lunii stratul de zăpadă a
avut   din   nou   o   creştere   atingând   valoarea   de  110   cm,  ca   urmare   a   ninsorilor   căzute.   Alternanţa
episoadelor de ninsoare cu cele de topire a determinat tasarea stratului de zăpadă.

Februarie 2004 
Nu au fost remarcate creşteri sau scăderi importante ale grosimii stratului de zăpadă până în 5
februarie, când în urma ninsorilor căzute grosimea acestuia a atins valoarea de 143 cm.  

Au urmat perioade când grosimea stratului a crescut de la o zi la alta înregistrându­se 212 cm în
16 februarie. Până la sfârşitul lunii variaţiile grosimii stratului de zăpadă au fost nesemnificative. 

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 43
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Martie 2004
  În prima decadă a lunii  au alternat zilele în care grosimea stratului de zăpadă a crescut sau a
scăzut, maximul înregistrat fiind de 248 cm în 6 martie. Au urmat apoi variaţii ale grosimii stratului  de
zăpadă de la 195 cm până la 230 cm în 29 martie, datorate succedării intervalelor de încălzire a vremii cu
cele de răcire şi instabilitate. După această dată a avut loc o scădere a grosimii stratului de zăpadă prin
tasare. Stratul cu grosime considerabilă de zăpadă proaspătă a determinat creşterea riscului de avalanşă şi
declanşarea spontană a unei avalanşe de proporţii în data de 1 martie, orele 23.
În a doua decadă a lunii stratul de zăpadă s­a tasat, devenind mai stabil.

Fig. 21:  Sinteza  nivometeorologica   a  lunii martie   2004  la Statia Balea  Lac 

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 44
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Profile de rezistenţă şi stratigrafice în luna martie
Graficul   profilului   stratigrafic   realizat   în   data   de  6.03.2004  arată  un   strat   cu   două   nivele  de
instabilitate  importante.  Primul  se  află  la  baza  primului  strat  de  zăpadă,  format  din  zăpadă  proaspăt
ninsă, de grosime de 40 cm, cu rezistenţă foarte scăzută. Un alt nivel de instabilitate se află între sol şi 30
cm adâncime, format din cristale de tip cupă, cu coeziune şi rezistenţă mici. Între aceste două nivele de
instabilitate stratul de zăpadă avea nivele cu rezistenţă relativ mare şi o structură de placă de zăpadă.

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 45
Administraţia Naţională  de Meteorologie

În 13.03.2004, stratul era format din format din 11 sub­straturi. În partea superioară, primul strat
cu coeziune   şi   rezistenţe  reduse  avea  o grosime  de  doar   10   cm  şi  nu  constituia   factor  generator   de
avalanşe   (deoarece   este   prea   mic).   Până   la   90   cm   stratul   de   zăpadă   avea  o   structură   de   placă,  cu
rezistente ce scad proporţional cu adâncimea până la 96 cm, unde rezistenţa stratului de zăpadă scade
brusc. Aici există un  nivel de instabilitate  reprezentat  de  un strat friabil,  ce poate ceda oricând sub
greutatea plăcii de zăpadă de deasupra. Alt nivel de instabilitate  îl reprezinta  stratul de zăpadă  cu
rezistenţă  scăzută  situat între 50 şi 30 cm adâncime, format din  cristale de tip cupă şi granule cu
feţe plane, iar ultimul nivel de instabilitate  este reprezentat de  stratul friabil din baza stratului de
zăpadă, cu rezistenţă şi coeziune foarte scăzute.  Acest strat  este format din  cristale de tip cupă  şi din
cristale cu feţe plane, iar prin ruperea lui poate genera avalanşe de fund, care se pot propaga pe distanţe
mari, antrenând întreg stratul de zăpadă până la sol. Un factor de periculozitate îl reprezintă nivelele de
crustă  de  gheaţă  din  baza   stratului  de  zăpadă,  cât   şi   cele  situate  în  interiorul   profilului,   care  se  pot
constitui în plane de alunecare pentru avalanşe.

Profilul   realizat   în  19.03.2004  arată   că   stratul   de   zăpadă   s­a   modificat   considerabil   faţă   de
săptămâna anterioară, fiind supus unor procese rapide de metamorfoză. Se pot deosebi 15 straturi cu
valori   foarte   diferite  ale   parametrilor.   Primele  straturi  de  zăpadă,  din  partea   superioară   au rezistenţă
foarte mare. La 160 cm se află însă un strat de zăpadă cu rezistenţă redusă, format din granule cu feţe
plane şi rotunjite, care determină primul  nivel de instabilitate. Un alt nivel de instabilitate se găseşte
la 87 cm adâncime, imediat sub o crustă de gheaţă, fiind format din granule rotunjite şi cu feţe plane.
Sub această adâncime urmează o structură stabilă, cu rezistenţă şi grosime foarte mare. Stratul din bază,
format   din  cristale   de   tip   cupă  şi  cristale   cu   feţe   plane,   este   mult   redus   (comparativ   cu   structura
săptămânilor anterioare). 

Graficul   profilului   stratigrafic   de   rezistenţă   realizat   în   data   de  26.03.2003,  arată   un   strat   de


zapadă format din 21 de strate în care există şi cruste de gheaţă. Primul strat de zăpadă, cu grosime de 30
cm, format din  zăpadă  proaspătă,  sub formă de cristale de tip steluţe, are coeziune redusă, rezistenţă
mică, iar în cadrul său temperatura creste brusc. Pentru pante mici şi moderate există risc de declanşare a
avalanşelor de zăpadă proaspătă.Un alt nivel de instabilitate este la adâncimea de 78 cm şi este format
din cristale faţetate şi rotunjite, cu rezistenţă scăzută, situtat sub un pachet de strate cu rezistenţă mare. 

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 46
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Aprilie 2004
Grosimea stratului de zăpadă s­a menţinut relativ constantă, oscilând între valorile de 205 şi 219
cm (9 aprilie). Aversele de ploaie din 10 aprilie au determinat compactarea stratului de zăpadă. Până la
sfârşitul lunii stratul de zăpadă a scăzut cuntinuu ajungând la 158 cm. 

Fig. 22:  Sinteza  nivometeorologica   a  lunii  aprilie   2004  la Statia Balea  Lac 

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 47
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Profile de rezistenţă şi stratigrafice în luna aprilie 

Profilul   din   data   de  03.04.2004  arată   un   strat   de   zăpadă   format   din  16  straturi   în   care   se
înregistrează două  nivele de instabilitate. Primul nivel de instabilitate se află aproape de suprafaţă, în
primul strat care se află pe o crustă de gheaţă. Stratul este puţin stabil, putând fi rupt în cazul exercitării
unor presiuni asupra lui, pe pante mari. La 70 cm adâncime se află un nivel de instabilitate determinat de
existenţa unui strat friabil, format din granule cu feţe plane şi granule rotunjite, cu rezistenţă mică. Acest
strat se află sub o structură de tip placă. În baza stratului de zăpadă se menţine un nivel de instabilitate
datorită ultimelor două straturi formate din cristale de tip cupă şi granule cu feţe plane.  

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 48
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Structura din 10.04.2004 este  tipică pentru strate de zapadă instabile, având în componenţa sa
numeroase cruste de gheaţă alternând cu strate cu rezistenţă scăzută. Primul strat de zăpadă viscolită are
rezistenţă foarte scăzută şi reprezintă primul strat friabil care determină instabilitatea  acestuia pe pantele
moderate şi mari. Al doilea nivel de instabilitate, se află la adâncimea de 122 – 100 cm, un strat friabil, a
cărui grosime  mare denotă  şi posibilitatea  ca el să existe  pe suprafeţe  foarte  mari ale versanţilor, în
aceeaşi stare. Acest strat determină riscul apariţiei avalanşelor în plăci care se pot decalnşa în special în
partea superioară a versanţilor.

Graficul profilului stratigrafic şi de rezistenţă din  17.04.2004  arată o succesiune complexă de


cruste de gheaţă cu strate de zăpadă cu coeziune şi rezistenţă mici. Structura stratului de zăpadă este
relativ stabilă. 

Sondajul realizat în data de  23.04.2004  arată un strat cu rezistenţă relativ constantă. În partea


superioară se observă strate cu rezistenţă crescută, domină granulele rotunjite care determină o coeziune
bună a zăpezii în toate stratele, inclusiv în cele inferioare, în care cristalele de tip cupă sunt din ce în ce
mai   puţine,   datorită   metamorfozelor   de   primavară.   Este   structură   tipică   zăpezii   din   etajul   alpin
primăvara.

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 49
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Mai 2004
În   luna   mai   caracteristica   dominanată   a   stratului   de   zăpadă   a   fost   scăderea   continuă   şi
semnificativă,  (intervale  scurte  de  creştere  în perioada  15­20), astfel  încât la sfârşitul  lunii  grosimea
stratului era de doar 76 cm. Un cumul de zăpadă proaspătă de 32 cm cu un conţinut de apă de 95 mm.
Temperaturi agreabile, de primăvară.

Fig. 23:  Sinteza  nivometeorologica   a  lunii  mai   2004  la Statia Balea  Lac 

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 50
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Profile de rezistenţă şi stratigrafice în luna mai
Profilul stratigrafic şi de rezistenţă din 1.05.2004 arată o structură stabiăa a stratului de zăpadă.
Deşi în bază există un strat cu rezistenţă scăzută, acesta are o grosime redusă şi nu prezintă un pericol
real. Există o succesiune complexă de straturi de zăpadă şi cruste de gheaţă, în care încep să predomine
granulele rotunjite,  ceea ce determină o bună coeziune a zăpezii. Este o structură tipică zăpezilor de
primăvară din partea înaltă a Munţilor Făgăraş.

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 51
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Graficul  profilului  stratigrafic  realizat  în data  de  15.05.2004  arată  o structură  în componenţa
căruia   intră   o   serie   de  cruste   de   gheaţă,  evidenţiate   şi   în   cadrul   măsurătorilor   anterioare.   În   partea
superioară se observă un strat de zăpadă cu rezistenţă foarte scăzută, de circa 20 cm, care este aşezat pe
straturi cu rezistenta foarte mare, compacte, ce pot constitui  un plan de alunecare. Deoarece este de
presupus că pe versanţii adăpostiţi grosimea acestui strat superior de zăpadă este mult mai mare, există
un pericol mare de declanşare a avalanşelor, atât pe pante moderate, cât şi pe pante mari. 

Ultimul   profil   stratigrafic   şi   de   rezistenţă   realizat   în   această   iarna,   în  29.05.2004  arată   o


succesiune de straturi formate în special din granule rotunjite, cu rezistenţe foarte diferite.
Se evidentiază o multitudine de cruste de gheaţă dintre care 3 au grosimi  mari. Stratul de zăpadă
avea o stabilitate relativ bună. 

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 52
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Iunie 2004
În   luna   iunie   grosimea   stratului   de   zăpadă   a   continuat   să   scadă   ajungându­se   către
mijlocul lunii la un strat peticit, iar apoi la dispariţia lui totală. Observaţiile nivologice au încetat
în 15 iunie.

Fig. 24:  Sinteza  nivometeorologica   a  lunii  iunie   2004  la Statia Balea  Lac 

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 53
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Fig. 25: Sinteza nivologică a iernii la staţia Bâlea Lac

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 54
Administraţia Naţională  de Meteorologie

7.3  Avalanşe  observate în perimetrul staţiei 
Bâlea Lac
Observaţiile asupra avalanşelor din zona Bâlea au început la 1.03.2004

Avalanşa  din  Căldarea Bâlii  ­ 1 martie 2003
Localizare
Avalanşa a avut loc la orele 23, pe versant cu expoziţie nordică şi pantă mai mare de 450.

Arealul avalanşei din căldarea Bâlii din 1.03.2004  Zone de avalanşă în căldarea Bâlii.
Foto. Maria Dana Motoiu si Narcisa Milian
Circumstante de declansare 
Avalanşa   a   fost   de  placă   de   zăpadă   proaspătă.  Cauza   declanşării   avalanşei   a   fost
supraîncărcarea   stratului   de   zăpadă  datorită   ninsorilor   abundente   şi   a   transportului   de   zăpadă.
Grosimea plăcii rupte a fost mai mare de 2 m. 
Conditii meteorologice
În   ultimele   zile   a   fost   vreme   instabilă.  Din   data   de   28   februarie   a   început   să   ningă.  A  nins
viscolit cu intensitate mare.
Stratul de zapada
Măsurătorile efectuate în Căldarea Bâlii în data de 1.03.2004 au arătat un strat de zăpadă instabil.
S­au efectuat două profile stratigrafice în circul glaciar al Văii Bâlea, pe o pantă foarte abruptă. Nu s­au
efectuat sondaje datorită riscului mare de deplasare pe pantă. Deplasarea pe versantul măsurat s­a facut
cu echipament  de alpinism  într­o escaladă  organizată  de SALVAMONT.   Măsurătorile  s­au facut  în
arealele cu strat cel mai mic de zăpadă, pentru a nu expune persoanele la risc.
S­a observat că primul strat de la suprafaţă era format din zăpadă proaspată şi zăpadă viscolită,
pe versanţii adăpostiţi. Urma un strat format din granule fine şi particule recongnoscibile, sub care era
un strat de zăpadă care suferise metamorfoze distructive fiind format din cristale cu feţe plane şi cristale
fine.
Sub acestea se găsea o crustă  de gheaţă.  Sub crusta de gheaţă exista un strat cu grosime, care
varia de la câţiva cm la 10 cm, format din cristale de tip cupă, cu dimensiuni mari. 

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 55
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Simulari cu ajutorul modelului CROCUS  MEPRA
Simularea cu modelul Crocus Mepra PC a caracteristicilor stratului de zăpadă din circul glaciar
al Văii Bâlea, realizată post­avalanşă, este ilustrat în figura de mai jos. 
S­a observat existenţa unui orizont cu rezistenţă redusă la batere, format din cristale cupă, situat
în baza stratului de zăpadă. 
Riscul accidental de avalanşă  a fost estimat ca fiind  puternic  în dimineaţa zilei de  1.03.  În
seara   zilei   a   apărut   risc   puternic   de   declanşare   naturală   a   avalanşelor,   cel   accidental   fiind   la   valori
maxime. 

Fig. 26: Simularea cu ajutorul programului Crocus Mepra PC a caracteristicilor stratului de zăpadă în
circul glaciar al Văii Bâlea

Simularea evoluţiei stratului de zăpadă relevă existenţa unui strat de zăpadă cu grosimea de 92
cm pe versantul Văii Bâlea la altitudinea de 2100 m. Exista un risc accidental puternic de declanşare a
avalanşei, înca de la orele 11 UTC, primul nivel de instabilitate aflandu­se   la 5 cm deasupra solului.
Acest nivel de instabilitate puternică era determinat de existenţa unei cruste de gheaţă sub care exista un
strat de  cristale tip cupă, cu coeziune şi rezistenţă foarte mici. Interesant este faptul ca dimensiunea
cristalelor cupă era foarte mare, de circa 3 mm.

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 56
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Fig. 27: Simularea cu ajutorul modelului  Crocus Mepra PC a caracteristicilor stratului de zăpadă în
circul glaciar al văii Bâlea ora 16 
Simularea realizata cu ajutorul programulul Crocus Mepra PC pentru stratul de zăpadă măsurat
la altitudinea de 2200 m în versantul N al Văii Bâlea, relevă la orele 16.00 UTC un pericol de avalanşă
moderat ca urmare a existentei a doua nivele de instabilitate: primul situat la 98 cm, la baza primului
strat de zăpadă proaspătă, iar cel de­al doilea la 59 cm. Stratul de zăpadă măsurat avea 131 cm şi era
format din 24 de straturi. 
Urmari cunoscute 
Avalanşa din 1.03.2004 a cuprins mai mult de jumătate din circul glaciar al văii Bâlea. Urmarea
acestei avalanşe au fost spargerea gheţii de pe lacul Bâlea, prin explozia lacului. Nu au existat victime.

Urmări ale avalanşei din 1.03.2004, spargerea gheţii, Pagube pe traseul şoselei Transfăgărăşan, produse
cu grosime de peste 1,5 m, urmată de „expl ozia” de   avalanşa   din   01.03.2004,   evaluate   la
lacului Bâlea. 11.06.2004, după  topirea parţială  a depozitului de
avalanşă.
Foto. Maria Dana Motoiu si Narcisa Milian

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 57
Administraţia Naţională  de Meteorologie

S­au   observat   depozite   de   avalanşă   considerabile   atât   lângă   tunelul   de   pe   şoseaua


Transfăgărăşan, cât şi pe lacul Bâlea. Apa din lac a fost deversată prin partea de jos a lacului într­un jet
de apă, bulgări de gheaţă şi sedimente, care s­au oprit în prima căldare glaciară. Au fost rupte 2 poduri de
pe pârâul Bâlea şi afectată şoseaua Tranfăgărăşan.  

Evaluările efectuate după 10.06.2004, când depozitele de avalanşă erau mult diminuate sau topite
au arătat că avalanşa din 1.03.2004 a fost corelată cu o viitură determinată de explozia lacului Bâlea.
Materialele transportate de avalanşă şi viitură au fost depozitate în lungul văii Bâlea până  în a doua
treaptă   glaciară.   Şoseaua   Transfăgărăşan   a   fost   acoperită   de   aceste   depozite.   O   dovadă   elocventă   o
reprezintă depozitele de debriş (rămase după trecerea utilajelor de curăţare a şoselei) în care se observau
resturi carbonizate de lemn şi cărămidă, provenind de la arderea cabanei vechi Bâlea Lac

Avalanşele din Căldarea Bâlii  ­ 3 martie 2004

Localizare
In data de 3 martie 2004, la ora  9.00 s­a produs o avalanşă  in Valea glaciara Vaiuga, afluent al
Vaii Balea,  pe versant cu expozitie vest. Avalanşa s­a declansat de la altitudinea de 2400 m. Culoarul de
avalanşă a fost estimat a avea circa 500 m lungime. Depozitul de avalanşă s­a constituit în circul glaciar
al Văii Văiuga. 
Între   orele   10   şi   11   au   mai   fost   observate   două   avalanşe   pe   versantul   estic   al   Văii   Bâlea.
Declanşarea celor două avalanşe a avut loc de la altitudini de 2300 m, pe culoare paralele între ele, la sud
de Piscul  Bâlii. Cele  două avalanşe s­au declanşat  la interval  de  câteva  minute  una  faţă  de cealaltă.
Culoarele de avalanşă au avut circa 400 respectiv  500 m.   Depozitele de avalanşă  au fost situate pe
fundul văii glaciare Bâlea, în circul glaciar şi respectiv în prima treaptă a văii glaciare. 
Circumstante de declansare 
Deoarece în zilele precedente a nins mult, cu viscol, s­au format cornişe în partea superioară a
versanţilor, imediat sub creastă, cât şi troiene de zăpadă pe versanţii adăpostiţi. Avalansa s­a declansat
natural. 
Conditii meteorologice
3 martie a fost prima zi însorită, cu vreme frumoasă, dar geroasă, după o perioadă cu ninsori
însoţite de viscol şi oraj. În cursul prânzului vremea a devenit instabilă, iar la altitudine s­a observat vânt
puternic cu transport de zăpadă.

Stratul de zapada  
Faţă de stratul de zăpadă măsurat în 1 martie s­au mai adaugat înca 10 cm de zăpadă proaspăt
ninsă, prăfoasă şi neportantă.

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 58
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Simulari cu ajutorul modelului CROCUS – MEPRA 

Fig. 28: Simularea cu ajutorul modelului  Crocus Mepra PC a caracteristicilor stratului de zăpadă în
circul glaciar al Văii Bâlea

Simularea evolutiei stratului de zăpadă evidenţiază un risc natural de avalanşă foarte puternic şi
un   risc   accidental   de   avalanşă     de   asemenea   puternic.   Sunt   de   asemenea   marcate   doua   nivele   de
instabilitate datorate existenţei unor strate friabile formate din cristale de tip cupă.

Ninsorile  abundente însoţite  de vânt au determinat formarea  de  plăci  de zăpadă  ­ vânt şi de


acumulări de zăpadă pe versanţi. 

În data de 19.03. 2004  s­au înregistrat curgeri superficiale de zăpadă în circul glaciar al
Vaii  Bâlea ,  în special pe versanţii cu expunere estică. 

Simularea evolutiei stratului de zăpadă pentru data de 19.03 2004, arată existenţa (în platforma
meteorologică) unui strat de zăpadă de 180 cm format din 15 straturi. Riscul natural de declanşare al
avalanşelor era foarte puternic în timp ce riscul accidental era puternic pentru orele 11 UTC. Nivelurile
de   instabilitate   se   plasau   la   sol   şi   la   50   cm   deasupra   solului.   Primul   nivel   de   instabilitate,   situat   la
suprafaţa solului se datora existenţei pe suprafaţa solului a unei cruste de gheaţă  groase şi compacte
desupra căreia era dispus un strat format din cristale de tip cupă cu rezistenţă şi compactitate redusă şi cu
grosime mare. Al doilea nivel de instabilitate se datora existenţei unor alte 2 strate friabile, formate din
cristale de tip cupă, separate de o crustă de gheaţă.

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 59
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Fig. 29: Simularea CROCUS MEPRA PC pentru 19.03.2004 la Bâlea Lac, ora11.
În data de 30. 03 s­a consemnat o avalanşă de zăpadă proaspătă declanşată  în mod natural.
Evoluţia stratului de zăpadă simulată arată risc de avalanşă puternic pentru data de 26 martie.
Într­un strat de zăpadă de 228 cm existau două nivele de instabilitate. Primul nivel de instabilitate era
situat la 224 cm deaspura solului, iar celălalt era la 180 cm deasupra solului. Amândouă nivelele de
instabilitate se datorează stratelor  de zăpadă  proaspătă  cu rezistenţă  redusă, care nu aderau între  ele.
Coeziunea zăpezii din aceste două strate era foarte mică fiind risc de declanşare de avalanşe de zăpadă
proaspătă uscată, denumită şi zăpadă pulver sau prăfoasă.

Fig. 30: Simularea CROCUS MEPRA PC pentru 26.03.2004 la Bâlea Lac, orele 16
Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 60
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Avalanşa din Căldarea Bâlii  ­ 12 aprilie 2004
Localizare
Avalanşa s­a declanşat de la altitudinea de 2250 m dintre Piscul Bâlii şi şaua Paltinului. Culoarul
de avalanşă a fost văioaga din spatele refugiului Salvamont Sibiu, dintre Piscul Bâlii şi Şaua Paltinului.
Conul  de  avalanşă  a avut  dimensiuni  mari,  şi  a îngropat  parţial  refugiul  Salvamont  Sibiu.  Expoziţia
versantului afectat a fost SV.

Avalanşa din data de 12.04.2004,

din spatele refugiului 
Salvamont  Sibiu 

Foto:  Adrian David  ­Serviciul
Public Salvamont Sibiu

Circumstante de declansare 
În data de 12.04 a fost înregistrată o avalanşă de fund, de topire. Declaşarea s­a datorat topirii
zăpezii şi creşterii conţinutului de apă lichidă din stratul de zăpadă. 

Conditii meteorologice
În zilele precedente a avut loc o încalzire a vremii. S­au produs precipitaţii cu vânt. În dimineaţa
zilei de 12 vremea era închisă.
Stratul de zapada  
Profilul stratului de zăpadă efectuat în data de 10   aprilie a evidenţiat un nivel de rezistenţă la
batere scăzută situat sub orizonturi mai dure.

Simulari cu ajutorul modelului CROCUS – MEPRA 
Simularea arată risc de avalanşă moderat atât natural cât şi accidental. Nivelul de instabilitate 1,
(sageata  roşie)    se află  în baza  stratului  de zăpadă  în  schimb  ce nivelul  de instabilitate  2 se află  la
mijlocul stratului, într­un strat de zăpadă cu coeziune şi rezistenţă foarte scăzute.

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 61
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Fig. 31: Simularea Crocus Mepra pentru caracteristicile stratului de zăpadă din Bâlea 12.04.2004 

Avalanşa din Căldarea Bâlii  ­ 13 aprilie 2004
Localizare
În data de 13 aprilie,  a fost consemnată o avalanşă de placa, de fund, pe versantul cu orientare
estică al circului glaciar Bâlea. Altitudinea de declanşare a fost 2250 – 2400 m. iar  culoarul de avalansa
a avut o lungime de circa 600 m.

Circumstante de declansare 
Peste  zăpada  veche, tasată,  în  prima  decadă  a lunii  s­a depus  zăpadă  proaspătă  cu  umiditate
relativ  mare.  Greutatea  suplimentară  crescândă  a zăpezii  ninse sau transportate  de vânt  a determinat
ruperea echilibrului în cadrul stratului de zăpadă. Avalanşa a cuprins întreg stratul de zăpadă, antrenând
şi zăpada veche.

Conditii meteorologice
Vremea a fost instabilă şi relativ caldă. A nins, cantitatea de precipitaţii din data de 13 aprilie la
Bâlea Lac a fost de 15,6  l/mp în 24 h.

Stratul de zapada  
Din graficul profilului stratigrafic şi al sondajului efectuat în data de 10 aprilie (prezentate mai
sus)  se observă faptul că stratul de zăpadă era foarte instabil. 

Simulari cu ajutorul modelului CROCUS – MEPRA 
Simularea cu ajutorului programului Crocus Mepra arată existenţa a două nivele de instabilitate
situate în baza stratului de zăpadă. 

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 62
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Stratul de zăpadă a avut o grosime de 87 cm în platforma staţiei meteorologice, fiind format din
25 de straturi.  Nivelul de instabilitate 1 se află chiar la suprafaţa solului, la baza stratului de zăpadă şi
este datorat existentei unui strat de cristale tip cupă situat între două cruste de gheaţă. În urma topirii şi
reîngheţului la baza stratului de zăpadă s­a format o crustă de gheaţă de 1 cm, care constituie un pat de
alunecare foarte bun pentru avalanşele de fund. Al doilea nivel de instabilitate se afla la 20 cm deasupra
solului, deasupra unei cruste groase de gheaţă, unde se afla un strat friabil cu rezistenţă scăzută format
din cristale tip cupă şi granule rotunujite.

Fig. 32:  Simularea Crocus Mepra pentru caracteristicile stratului de zăpadă din Bâlea 13.04.2004.

Avalanşele din Căldarea Bâlii 15 – 16 aprilie 2004
Localizare
În Valea Bâlii din partea superioară a versanţilor din apropierea crestelor, de la   altitudini mai
mari de  2250 m  s­au declanşat 5 avalanşe, între orele 7.00 si 14.00. Culoarele de avalanşă au ajuns până
în fundul căldării glaciare. 3 dintre ele au fost avalanşe de versant. Avalanşele declanşate în data de 15
aprilie au fost pe versanţi cu expoziţii diferite.
Circumstanţe de declanşare 
Avalanşele din 15 aprilie au avut toate declanşare liniară, fiind considerate avalanşe de placă de
zăpadă proaspătă. 
Condiţii meteorologice
În   13   aprilie   a   nins   şi   s­au   înregistrat   19   cm   de   zăpadă   proaspătă   în   platforma   staţiei
meteorologice. Datorită vântului, este posibil ca stratul de zăpadă pe anumiţi versanţi să fi fost mult mai
mare. În 14 şi 15 aprilie vremea a fost instabilă.

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 63
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Stratul de zăpadă
Profilul stratigrafic şi sondajul efectuate în data de 10 aprilie arată un strat de zăpadă instabil.
Observaţiile şi măsurătorile efectuate în data de 17 aprilie arată însă un strat de zăpadă în care nivelul de
instabilitate se află la baza stratului de zăpadă. 

Simulari cu ajutorul modelului CROCUS – MEPRA 

Fig. 33:  Simularea  Crocus  Mepra  pentru  caracteristicile stratului de zăpadă din Bâlea 17.04.2004.

Simularea realizată pentru data de 17 aprilie arată un strat de zăpadă de 153 cm format din 31 de
strate. Riscul de avalanşă în seara zilei de 17 era puternic, atât cel natural cât şi cel accidental. Primul
nivel   de   instabilitate   se   afla   la   15   cm   deasupra   solului   şi   se   datora   existenţei   unui   strat   friabil,   cu
rezistenţă scăzută, format din cristale de tip cupă şi cristale cu feţe plane. Al doilea nivel de instabilitate
se afla apropae de suprafaţa stratului de zăpadă şi se datora prezenţei unor straturi friabile de zăpadă
situate sub o crustă de gheaţă de la suprafaţă.

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 64
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Alte episoade de avalanşe consemnate în perioada aprilie – mai 2004

În 20 aprilie s­au observat  pe versanţi cu expuneri diferite,  între  5 –10 avalanşe de topire de
suprafaţă cu declanşare la altitudine mai mare de 2250 m.

Fig. 34: Simularea Crocus Mepra pentru caracteristicile stratului de zăpadă din Bâlea 17.04.2004.

Simularea evolutiei stratului de zăpadă pentru data de 20 aprilie arată un strat de zăpadă de 169
cm format din 35 de straturi. Riscul de avalanşă atat cel natural căt şi cel accidental era moderat. Existau
două nivele de instabilitate. Primul situat aproape de suprafaţă se datora prezenţei unui strat de zăpadă
proaspătă şi viscolită, format din particule recogniscibile şi steluţe de zăpadă care era aşezat pe o crustă
de zăpadă cu rezistenţă mare. Al doilea nivel de instabilitate se afla la 118 cm deasupra solului şi se
datora prezenţei unui strat de zăpadă cu rezistenţă mică situat sub o crustă compactă cu rezistenţă mare.

În data de 18 mai au fost observate 8 avalanşe de zăpadă proaspătă, cu declanşare liniară, de la
altitudine de peste 2250 m, pe versanţi cu expuneri diferite.
Un nou episod cu risc de avalanşă s­a produs în perioada 19 ­20 mai, în urma ninsorilor
abundente, urmate de o încălzire considerabilă a vremii. S­au înregistrat 12 avalanşe de topire în decurs
de 2 zile. Deoarece s­au produs relativ departe de staţie nu au fost studiate în detaliu.

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 65
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Avalanşele din luna iunie

În   luna   iunie   s­a   produs   o   topire   treptată   a   stratului   de   zăpadă   şi   declanşarea   a   numeroase
avalanşe   de   fund   sau   prin   ruperea   de   cornişe.   Avalanşele   au   avut   dimensiuni   relativ   reduse,   fiind
consemnate numai cele observate în perimetrul staţiei meteorologice Bâlea Lac cu dimensiuni mai mari.
Totodată au fost consemnate avalanşe declanşate de prăbuşirile de stânci datorate gelivaţiei.

Avalanşe de zăpadă  amestecată cu pietre şi sol în Blocarea şoselei Transfăgăr ăşan la ieşirea din


căldarea Bâlii în 10.06.2004. tunel, pe Valea Capra
Foto. Maria Dana Motoiu si Narcisa Milian

În decursul delegaţiei meteorologilor Maria Moţoiu şi Narcisa Milian au fost consemnate următoarele
avalanşe:

✔ Pe Valea Capra, la altitudinea de 2000 m, pe şoseaua Transfăgărăşan în data de 11.06.2004 s­au
produs avalanşe  de topire  de la altitudinea de 2300 m. A fost  blocată  şoseaua  Transfăgărăşan.
Avalanşele s­au produs în dimineaţa zilei de 11 iunie pe fondul unor ploi şi a încălzirii treptate a
vremii
✔ In circul glaciar al Văii Bâlea s­a produs o avalanşă declanşată de ruperea unei cornişe în data de
11.06.2004 orele 14.30. Avalanşa a fost constituită în special din blocuri de gheaţă şi zăpadă veche
din compoziţia cornişei situate în cresta Bâlii. În depozitul de avalanşă s­au observat blocuri de
gheaţă cu diametru mai mare de 1 m. 
✔ În 10 ­ 12 iunie 2004 au fost auzite mai multe avalanşe în tot cursul zilelor. Perioada aceasta s­a
caracterizat  printr­o vreme  caldă  şi ploioasă, ceea  ce a determinat topirea accelerată  a zăpezii,
creşterea conţinutului de apă lichidă din stratul de zăpadă rămas şi creşterea densităţii zăpezii. În
baza   stratului   de   zăpadă   s­a   format   o  crustă  de   gheaţă   cu  grosime   între  1   şi  5   cm,  cu   formă
vălurită, iar apa rezultată din topire s­a scurs pe versanţi, pe sub stratul de zăpadă, creând un pat de
alunecare   propice   avalanşelor   de   primăvară.   Dezgheţul   a   determinat   eliberarea   gelifractelor   şi
declanşarea a numeroase prăbuşiri de stânci şi pământ pe versant care s­au combinat cu prăbuşirile
de   cornişe  şi  au  generat  avalanşe   de  zăpadă  veche  amestecată  cu  pământ,  pietre   şi  blocuri  de
gheaţă.

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 66
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Blocarea circulaţiei pe şoseaua Transfăgăr ăşan, Şoseaua Transfăgăr ăşan în sectorul superior al Văii


Valea Bâlii, în 12.06.2004 datorită depozitelor de Capra după trecerea utilajelor de deszăpezire.
zăpadă  provenite din avalanşe.
Foto. Maria Dana Motoiu si Narcisa Milian
Urmări (cunoscute) ale avalanşelor produse în arealul Văilor Bâlea – Capra în Masivul Făgăraş
în sezonul 2003 – 2004:
- distrugeri ale carosabilului si  parapeţilor de susţinere;
- blocarea circulaţiei – datorită pericolului de avalanşă şoseaua Transfăgărăşan este deschisă
doar în lunile iulie, august, septembrie;
- accelerarea eroziunii solului cu efecte distructive asupra construcţiilor;
- distrugerea sau avarierea lucrărilor de susţinere sau protecţie a şoselei.

Utilajele de deszăpezire au săpat în depozitele de avalanşă, iar în acest punct înaltimea
maximă a  stratului de zăpadă era de circa 4 m. Interesant este aspectul stratificat al depozitului
de avalanşă, alternanţa de cruste de gheaţă cu zăpadă veche de diferite tipuri. Compactitatea şi
duritatea zăpezii din cadrul depozitului de avalanşă este foarte mare (4 sau 5). În baza depozitului
de avalanşă se observă un strat de culaore foarte închisă, datorat continutului mare de sol şi pietre
transportate   de   pe   versant.   Aceasta   este   una   din   dovezile   acţiunii   puternice   de   eroziune   a
avalanşelor. Este posibil ca acest strat să corespundă depozitului de avalanşă rezultat în urma
avalanşei din 20 octombrie 2003. 

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 67
Administraţia Naţională  de Meteorologie

8. Planul de acţiuni pentru  sezonul 2004  ­ 2005

8.1. Obiective propuse :
✔ Extinderea reţelei nivologice în masivele Bucegi şi Făgăraş

✔ Exploatarea  datelor   nivometeorologice   in   mod   operativ,   cu   regim  intern  de   difuzare   a


buletinelor privind starea si evolutia stratului de zapada in zonele monitorizate si estimarea
riscului de avalansa.
✔ Formarea profesională în nivometeorologie a întregii echipe de lucru  din acest program;
✔ Publicare interna documentaţiei tehnice atât pentru realizarea de măsurători şi observaţii cât şi
pentru uşurarea colaborării cu alte structuri  interesate in  programul de nivometeorologie;
✔ Realizarea   de   anchete   de   avalanşă,   conform   metodologiei     CEN   Meteo   France,   la   fiecare
avalanşă importantă produsă;
✔ Completarea echipei în funcţie de necesităţile impuse de mărirea volumului de muncă;
✔ Rezolvarea   problemelor   legate   de   transmisia   datelor   din   reţea,   completarea   instrumentarului,
aparaturii şi a echipamentului de protecţia muncii;
✔ Realizarea   de   colaborări   cu   alte   instituţii,   organizaţii   care   au   programe   care   privesc   studiul
zăpezii sau acţiuni de prevenire a avalanşelor sau salvare din avalanşă, etc.
✔ Realizarea “ Bilantului nivologic”  al sezonului  2004 – 2005. 

8.2. Puncte de observaţii şi măsurători:

Pentru sezonul 2004 –2005,  ţelul este realizarea monitoringului stratului de zăpadă şi a riscului
de avalanşă din două areale: 
✔ Masivul Bucegi şi zona înconjurătoare (Masivul Postăvaru şi domeniul schiabil Azuga, eventual
Parcul Naţional Piatra Craiului, în măsura posibilităţilor economice de extindere a reţelei) 
✔ Masivul Făgăraş cu punct focal Văile Bâlea  ­ Capra (şoseaua Tranfăgărăşan).

Fig. 35. Statii meteorologice si puncte Fig. 36. Statii meteorologice si puncte
nivometeorologice in Masivul Bucegi nivometeorologice in Masivul  Fagaras

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 68
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Punctele de observaţie şi / sau măsurători 
 Masivul Bucegi
Staţii meteorologice AMN  propuse a lucra în programul de nivometeorologie:

• Sinaia 1500 (în continuare)
• Vârful Omu (în continuare)
• Predeal
• Fundata
• Poiana Braşov 

Puncte de măsurare propuse pentru a se realiza prin colaborări cu alte instituţii:

Nr. Denumire / Tipuri de observaţii care se vor Propuneri de


crt. locaţie efectua firme/organizaţii/instituţii partenere
1. Cota   2000   ­ Observaţii   nivometeorologice   de   2 Serviciul Public
Sinaia ori/zi Salvamont Sinaia
Sondaj  si profil stratigrafic
2. Babele Observaţii   nivometeorologice   de   2 Cabana   „Fl oare   de   colţ”   SA   (Familia
ori/zi Chiţănescu     ­tehnicieni   meteo)   sau   staţia
Sondaj  si profil stratigrafic de măsurare a radiaţiei Babele
3. Peştera  Observaţii   nivometeorologice   de   2 Serviciul   Public   Judeţean   Salvamont
ori/zi Dâmboviţa
Sondaj  si profil stratigrafic
4. Clăbucet Sondaj  si profil stratigrafic Serviciul Public Salvamont Predeal 
Predeal
5. Valea Mălăieşti Sondaj  si profil stratigrafic Serviciul Public Salvamont Râşnov
6. Valea Dorului Sondaj  si profil stratigrafic Serviciul Public Salvamont Sinaia
7. Valea lui Carp  Sondaj  si profil stratigrafic Serviciul Public Salvamont Sinaia
9. Poiana   Braşov Observaţii nivometeorologice de 2 Serviciul   Public   Judeţean   Salvamont
1600 m  ori/zi Braşov
Sondaj  si profil stratigrafic
10. Azuga  ­ Sorica  Sondaj  si profil stratigrafic Serviciul Public  Salvamont Prahova

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 69
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Fig.   36:  Harta   fizico­geografica   a   Masivului   Bucegi.   Cu   rosu   sunt   marcate   Statiile   Meteorologice   cu
program nivometeorologic. Cu albastru Punctele de Observatii propuse pentru sezonul urmator.

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 70
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Fig. 37:  Harta   fizico­geografica   a   Masivului  Postavaru   si  Piatra   Mare.    Cu   rosu   sunt   marcate   Statiile
Meteorologice   cu  program   nivometeorologic.  Cu  albastru   Punctele   de  Observatii propuse  pentru   sezonul
urmator.

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 71
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Masivul Făgăraş

Staţii meteorologice AMN  unde se  va defăşura programul de nivologie:  
• Bâlea Lac ( continuare )

Puncte de măsurare propuse pentru a se realiza colaborari

Nr. Denumire /locaţie Tipuri de observaţii care se vor Propuneri de parteneriat ­


crt. efectua firme/organizaţii/instituţii 
1. Valea Capra /Cabana Observaţii nivometeorologice de Cabana Capra
Capra 2 ori/zi Serviciul Public Salvamont Argeş
Sondaj si profil stratigrafic
2. Refugiul   Salvamont Observaţii nivometeorologice de Serviciul Public Salvamont Argeş
Cota 2000 2 ori/zi
Sondaj si profil stratigrafic 
3. Valea Capra / Cabana Observaţii nivometeorologice de Cabana Piscul Negru
Piscul Negru 2 ori/zi Serviciul Public Salvamont Argeş
Sondaj si profil stratigrafic 
4. Cabana Balea Cascada Sondaj si profil stratigrafic  Serviciul Public Salvamont Sibiu

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 72
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Fig. 38: Harta fizico­geografica a  Masivului Fagaras  zona Balea ­Podragu.   Cu rosu sunt marcate Statiile
Meteorologice   cu  program   nivometeorologic.  Cu  albastru   Punctele   de  Observatii propuse  pentru   sezonul
urmator.

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 73
Administraţia Naţională  de Meteorologie

ANEXE
Legenda graficelor nivometeorologice 

Profilul înzăpezirii în cm : Htn
Grosimea totală a zăpezii întregistratî la orele 8 şi 13.
Afundarea primului tub al sondei în cm, la ora 8 cu linie continuî şi la ora 13 cu linie punctată.

Starea zăpezii i : En
Starea zapezii in ziua J la ora 8 in sus si la ora 13 in jos.
Cod :
0 zapada proaspata uscata
1 zapada proaspata uscata cu crusta de suprafata
2 zapada proaspata umeda
3 zapada viscolita portanta
4 zapada viscolita in care neportanta
5 zapada veche umeda  portanta
6 zapada veche umeda neportanta 
7 crusta de reinghet portanta 
8 crusta de reinghet neportanta 
9 suprafata neteda si inghetata
Termenii   de  portnata  si  neportanta  se   refera   la   posibilitatea   stratului   de   zapada   de   a   sustine   un
observator mediu (70 kg) in picioare fara schiuri.

Cumulul precipitatiilor lichide zilnice si lunare in mm : RRR si Crrr
Masurate la ora 8 in ziua j+1 si notate in ziua j la ora 8 pana in ziua j+1 la ora 8.

Cumulul precipitatiilor solide zilnice si lunare in mm : SS si Css
ss se masoara din ziua j la ora 8 pana in ziua j+1 ora 8 == ss (j+1) la ora 8
Cumulul precipitatiilor solide zilnice si lunare in mm : SS si Css
ss se masoara din ziua j la ora 8 pana in ziua j+1 ora 8 == ss (j+1) la ora 8

Nebulozitatea : Neb
Nebulozitatea in ziua J la orele 8 in sus si 13 in jos.
Cod :
0 fara nori
1 ­ 1 optime
2 ­ 2 optimi
3 ­ 3 optimi
4 ­ 4 optimi
5  ­ 5 optimi
6 ­ 6 optimi
7 ­  7 optimi
8 ­ 8 optimi
9  ­ cer invizibil

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 74
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Temperatura aerului la orele 8, respectiv 13 : Tair
Temperatura aerului masurata zilnic la orele 8 si 13 azilei j.
Borne de temperatura, inferioara la ­30 0C
Media temperaturii aerului la ora 8 : T08m
Media temperaturii aerului la ora 13 : T13m
Temperatura medie: Tmoy = (To8 + T13m) /2 

Temperaturile minime si maxime ale aerului in 0C : Tair
Temperaturile minime si maxime ale aerului inregistrate la ora 8 a zile j, minima pentru ziua j si
maxima pentru ziua j­1. Borna temperatura minima la ­30 0C.

Media temperaturilor maxime : Txm
Media temperaturilor : Tmoy = (Tnm + Txm) / 2
Media temperaturilor minime : Tnm
Intensitatea vantului la statie, in altitudine, masurata in noduri (kts) : Vant
(1kt = 1,852 km/h si 1 m/s = 2 kts)
1 patrat : 4 kts < vant < 15 kts
2 patrate : 14 kts < vant < 25 kts
3 patrate : 24 kts < vant 
Transport de zapada : Cn
1 patrat : transport de zapada vizibil 
2 patrate : transport de zapada moderat
3 patrate : transport de zapada puternic
Fenomene meteorologice zilnice semnificative : WW
este vorba despre fenomenele meteorologice codate cele mai importante, intre :
Fenomene prezente la ora 8 (ww), fenomene prezente la ora 13 (ww) si cele 2 fenomene observate intre
ultima observatie (W1 si W2) notate la ora 13.
• transport de zapada

• ceata
• ploaie
• zapada
• oraj

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 75
Administraţia Naţională  de Meteorologie

Legenda profilelor stratigrafice şi de rezistenţă
Stratigrafie:
H Inaltimea fiecarui strat de zapada in cm

F Forma granulelor /cristalelor
+ Zapada proapata
/ Particule recognoscibile
• granule fine
□ granule cu fete plane
∧ cristale tip cupa
 granule rotunjite
­ crusta de gheata
chiciura de suprafata
 mazariche
In cazul particular in care un strat de zapada are grosime foarte mica, un cod de culoari va determina
forma granulelor de zapada 

Dm Dimensiunea granulelor in mm

Cod D ­  duritate U ­ Umiditatea zapezii


1 foarte moale uscata
2 moale putin umeda
3  dura umeda
4 foarte dura inmuiata
5 compacta foarte inmuiata

MV Masa volumica / densitatea zapezii in kg/m3
TL  Continutul in apa lichida
CI Rezistenta la forfecare in kgf/m3  sau K Pascal
IS  Indice de stabilitate : reprezinta raportul dintre rezistenta limita la forfecare a stratului
de zapada si greutatea stratelor de zapada superioare, pe o panta fictiva la 450

In grafic :
• Curba albastra reprezinta curba temperaturii stratului de zapada exprimata in grade Celsius.
• G gradientul   de   temperatura  arata   variatia   temperaturii   stratului   de   zapada   pentru   o   anumita
grosime a stratului de zapada, in 4 clase:
• nul hasurat
• slab  alb
• mediu  gri
• puternic negru

• Rezistenta la batere (la afundare a sondei) in Kgf 

Bilanţul  nivologic  al  iernii 2003 – 2004 76