ISTORIA RELIGIILOR

CURS OPȚIONAL

PROGRAMA DISCIPLINEI OPŢIONALE

Aria curriculară: Om şi societate

Tipul opţionalului: Opţional la nivelul disciplinei
Durata: 1 an (1 oră / săptămână)
Clasa: a XI-a
Unitatea de învăţământ:
Propunător:

ARGUMENT

Istoria religiilor, ca materie de învăţământ reprezintă azi o necesitate pentru că nimeni nu poate spune că
deţine o cultură completă fără să aibă cunoştinţe privind religiile existente în lume.
Afirmarea ideilor și credințelor religioase duce cu necesitate la unele concluzii practice de natură să se
evidenţieze în însăşi comportarea noastră. Prin urmare studiul Istoriei Religiilor facilitează trăirea principiilor
ce se doresc aprofundate.
Istoria religiilor conduce nu numai la îmbogăţirea cunoştinţelor elevului, ci totodată la o mai profundă
înțelegere a religiilor, la toleranță, la respect față de cel de o altă credință. Cunoscând mai bine şi mai
îndeaproape fiecare religie, vom promova ideea dialogului inter-religios, a respectului reciproc şi a cooperării.
Cu deosebire în vremea noastră, când distanţele dintre oameni tind să se anuleze, când - în ciuda excepţiilor -
ceea ce predomină este buna înţelegere iar nu tensiunea şi conflictele, şi pe plan religios cunoaşterea mai
amănunţită a tuturor religiilor, a celor actuale în primul rând, va crea premisele acelei toleranţe între oameni.
Acest curs opțional a fost propus și ales de către elevi, iar în procesul de alegere au fost implicați și
părinții elevilor.
 COMPETENŢE GENERALE

Cunoaşterea principalelor sisteme filosofico-religioase ale lumii.

Utilizarea adecvată a conceptelor specifice religiilor lumii, în diferite contexte de comunicare.
Înţelegerea codului de norme şi principii moral-etice promovate de diferitele religii ale lumii.
Corelarea transdisciplinară a cunoştinţelor despre diferite culturi şi civilizaţii ale lumii.
Cultivarea toleranţei religioase între diferitele civilizaţii şi culturi ale lumii.

VALORI ŞI ATITUDINI

 conştientizarea necesităţii studierii comparate a religiilor lumii în vederea completării cunoştinţelor

generale;
 înţelegerea rolului religiei în formarea personalităţii umane;
 asumarea conştientă şi în conformitate cu dreapta credinţă a drepturilor şi a obligaţiilor ce decurg din
apartenenţa la diferite identităţi (confesiune, religie, naţiune, comunitate, profesie, cultură etc.);
 respect şi înţelegere faţă de semenii de alte credinţe şi convingeri;
 stimularea interesului pentru lectura religioasă.
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI UNITĂŢI DE CONŢINUT

C.G. 1. CUNOAŞTEREA PRINCIPALELOR SISTEME FILOSOFICO-RELIGIOASE ALE LUMII.

Competenţe specifice Unităţi de conţinut
1.1. Prezentarea elementelor definitorii ale doctrinelor I. Concepţia despre divinitate în religiile lumii
religiilor lumii. II. Religiile lumii arhaice
1.2. Argumentarea sistemelor filosofico-religioase ale
III. Religiile lumii asiatice
religiilor lumii.
IV. Universul religios al popoarelor continentului
1.3. Explicarea conceptelor filosofico-religioase ale
american înainte de venirea conchistadorilor
religiilor lumii.
V. Marile religii monoteiste
VI. Noile religii ale lumii

C.G. 2. Utilizarea adecvată a conceptelor specifice religiilor lumii, în diferite contexte de comunicare.
Competenţe specifice Unităţi de conţinut
2.1. Utilizarea adecvată a termenilor specifici I. Concepţia despre divinitate în religiile lumii
diferitelor religii ale lumii în argumentarea învăţăturii II. Religiile lumii arhaice
lor de credinţă. III. Religiile lumii asiatice
2.2. Integrarea corectă a termenilor specifici religiilor IV. Universul religios al popoarelor continentului
lumii în diferite contexte de comunicare. american înainte de venirea conchistadorilor
V. Marile religii monoteiste
VI. Noile religii ale lumii

C.G. 3. Înţelegerea codului de norme şi principii moral-etice promovate de diferitele religii ale lumii.
Competenţe specifice Unităţi de conţinut
3.1. Identificarea normelor şi principiilor moral-etice I. Concepţia despre divinitate în religiile lumii
specifice diferitelor religii ale lumii. II. Religiile lumii arhaice
3.2. Analiza comparativă a diferitelor coduri morale
III. Religiile lumii asiatice
specifice religiilor lumii.
IV. Universul religios al popoarelor continentului
american înainte de venirea conchistadorilor
V. Marile religii monoteiste
VI. Noile religii ale lumii

C.G. 4. Corelarea transdisciplinară a cunoştinţelor despre diferite culturi şi civilizaţii ale lumii.
Competenţe specifice Unităţi de conţinut
4.1. Explicarea argumentată transdisciplinar ale I. Concepţia despre divinitate în religiile lumii
marilor întrebări/probleme existenţiale ale lumii cu II. Religiile lumii arhaice
privire la divinitate, lume, viaţă şi moarte în diferite III. Religiile lumii asiatice
religii ale lumii. IV. Universul religios al popoarelor continentului
4.2. Prezentarea argumentată a contribuţiei pe care a
american înainte de venirea conchistadorilor
avut-o fiecare religie a lumii la dezvoltarea social-
V. Marile religii monoteiste
culturală a civilizaţiilor umane.
VI. Noile religii ale lumii
4.3. Corelarea informaţiilor despre religiile lumii cu
datele referitoare la cultura şi viaţa socială a diferitelor
civilizaţii umane însuşite la alte discipline.

C.G. 5. Cultivarea toleranţei religioase între diferitele civilizaţii şi culturi ale lumii.
Competenţe specifice Unităţi de conţinut
5.1. Analizarea problemelor lumii contemporane din
perspectivă religioasă. V. Marile religii monoteiste
5.2. Valorificarea eficientă a cunoştinţelor de istorie a
VI. Noile religii ale lumii
religiilor lumii pentru abordarea unei atitudini
VII. Creştinismul şi marile religii contemporane
responsabile, de acceptare a semenilor care
împărtăşesc alte religii şi convingeri morale.
5.3. Evidenţierea importanţei dialogului reciproc între
oameni, indiferent de religie, rasă, naţionalitate etc.

CONŢINUTURI
I. Concepţia despre divinitate în religiile lumii
1. Dumnezeu – divinitate unică a universului monoteist (iudaism, creştinism, islam).
2. Zeii – centri energetici ai lumii antice.
3. Concepţii contrare învăţăturii creştine despre Dumnezeu (evoluţionismul, deismul, panteismul,
existenţialismul, ateismul).

II. Religiile lumii arhaice

1. Universul religios al popoarelor mesopotamiene.
2. Gândirea religioasă în Egiptul antic.
3. Religiile lumii antice mediteraneene (Grecia şi Roma).
4. Religiile lumii „barbare” (geto-dacii şi celţii).

III. Religiile lumii asiatice

1. Religiile indiene (hinduismul, brahmanismul, jainismul, budismul).
2. Religiile chineze (confucianismul, daoismul).
3. Religiile japoneze (şintoismul).

IV. Universul religios al popoarelor continentului american înainte de venirea conchistadorilor

1. Religiile maya şi aztecă ale vechiului Mexic.
2. Religiile inca şi toltecă a vechiului Peru.

V. Marile religii monoteiste

1. Iudaismul – religia evreilor.
2. Creştinismul – religia Iubirii, Libertăţii şi Mântuirii.
3. Mahomed şi avântul islamului.

VI. Noile religii ale lumii

1. New Age – o pseudo religie mondială?
2. Mormonii şi martorii lui Iehova – secte în afara protestantismului istoric.
3. Bahaismul şi Hare Krişna – mişcări religioase orientale.
4. Scientismul sau Biserica unificării.

VII. Creştinismul şi marile religii contemporane

1. Dialogul interreligios ecumenic.
2. Situaţia actuală a religiilor în lume.

EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

 În parcurgerea opţionalului se propun ca activităţi de învăţare următoarele:
 Exerciţii de dialog;
 Consultarea unor lucrări de referinţă;
 Exerciţii de comparare a religiei creştine cu marile religii ale lumii;
 Dezbatere pe tema istoriei diferitelor religii ale lumii;
 Analiza asemănărilor şi a deosebirilor între religii, între textele religioase şi cele laice pe teme comune.
 Exerciţii de identificare şi analiză a schimbărilor aduse de creştinism în lume;
 Lecturarea unor texte religioase din izvoarele literare ale religiilor lumii;
 Studiu de caz;
 Participarea la întâlniri cu tineri de alte confesiuni, credinţe, rase, naţionalităţi etc.
 Participarea la acţiuni de caritate împreună cu membrii altor confesiuni sau credinţe religioase;
 Vizionarea unor filme documentare despre religiile lumii.
 Realizarea de proiecte PowerPoint, broşuri, afişe etc.

MODALITĂŢI DE EVALUARE
Evaluarea trebuie să aibă caracter formativ, cu scopul de a-i forma elevului deprinderi cu privire la
procesul de autoevaluare în acord cu valorile religioase. Prin evaluare, valorizarea efortului de învăţare al
elevului şi analiza progresului acestuia în învăţare trebuie completate cu motivarea sa pentru aplicarea în
practică a valorilor religioase autentice. Deoarece formele clasice de evaluare au, pentru educaţia religioasă,
limite mai accentuate decât în cazul altor discipline de studiu, se recomandă utilizarea unor modalităţi
complementare de evaluare: proiectul, portofoliul, autoevaluarea.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Mircea Eliade „Istoria credinţelor şi idei lor religioase”, vol. I – III, Editura Universitas, Chişinău,
1992;
2. Idem, „Morfologia religiilor”, Editura Jurnalul literar, 1993;
3. Nicolae Achimescu „Istoria şi filosofia religiei la popoarele antice”, Editura Junimea, Iaşi, 1998;
4. Pr. Conf.Dr. Alexandru Stan, Prof. Dr. Remus Rus „Istoria religiilor”, Editura I.B.M. al B.O.R.,
Bucureşti. 1991;
5. Lucian Blaga „Curs de filosofia religiei”, Editura Fronde, Alba-Iulia, 1994;
6. Victor Kernbach „Dicţionar de mitologie generală”, Editura Albatros, Bucureşti, 1995;
7. Idem, „Miturile esenţiale”, Editura Univers enciclopedic, Bucureşti 1996;
8. Ovidiu Drimba „Istoria culturii şi civilizaţiei”, vol. II-III, Editura Saeculum I.O. şi Vestala, Bucureşti,
2001;
9. Pr. Prof. Dr. M. Păcurariu, „Istoria Bisericii Ortodoxe Române”, manual pentru seminariile teologice,
Editura I.B.M.B.O.R., Bucureşti, 1987;
10. Valeriu Sârbu şi Gelu Florea „Imaginar şi imaginaţie în Dacia preromană”, Editura Istros, Brăila, 1997;
11. Valeriu Sârbu „Credinţe şi practici funerare, religioase şi magice în lumea geto-dacilor”, Editura Porto-
Franco, Galaţi, 1993.
12. Ieromonah Serafim Rose, „Ortodoxia şi religia viitorului”, Tipografia Centrală „Cartea Moldovei”,
Chişinău, 1995.