Gheorghe Barbul

M e m o r i a l A n to n e s c u

AL TREILEA OM
AL AXEI
Ediţie pregătită pentru tipar de V.F. Dobrinescu

Traducere şi note de
Sanda-Maria Ardeleanu şi Mihail-Constantin Ardeleanu

IN S T IT U T U L E U R O P E A N
IA Ş I

1992
 CUPRINS

G h . B a r b u l, C u v în t în a in te ............................................... p. VII
A v ertism en t al ed ito ru lu i f r a n c e z ............................................ p. IX
V .F . D o b rin e s c u , S tu d iu i n t r o d u c t i v .......................................p. XI

Partea I-a
C a p ito lu l I - C ÎIN E L E R O Ş U .........................................p. 1
C a p ito l u l» - L A C A N O S S A ......................... ... .................. p. 15
C a p ito lu lu i - H O T Ă R ÎR E A C E A M A R E ................. p. 31
C a p ito lu l IV - P R E L I M I N A R I I L E .................................p. 48
C a p ito lu l V - A R M E L E A U C U V Î N T U L ................. p. 60
C a p ito lu l Vi - M A R E A A V E N T U R Ă ............................. p. 74
C a p ito lu l VII - D E L A S T A L IN G R A D L A R O M A . p. 86
N o t e ......................................................................................... .............p. 114

Partea a ÎI-a
C a p ito lu l VIII - N E G O C IE R I S E C R E T E ....................... p. 119
C a p ito lu l IX - ÎN T O A R C E R E A L A B E R L IN . . . . p. 140
C a p ito lu l X - U L T IM A B Ă T Ă L I E ............................... p. 159
C a p ito lu l XI - C A D E C O R T IN A D E F I E R ................p . 179
N o t e .....................................................................................................p. 184
A d d e n d a .............................................................................................. p . 186
 C u v în t în a in te

C a rtea de faţă e ste trad u c erea în lim ba ro m ân ă a lu c ră rii s c rise d e m in e

în 1949 şi p u b lic ată la P aris în Iu n ie 1950. E a c o n s titu ie p rim a în c e rc a re d e a
re la ta e v e n im e n te le p ctre cu te în R o m ân ia în d ec u rsu l c e lu i de a l d o ile a răz b o i
m ondial.
A ce astă p rio ritate co m p o rtă riscu ri. N u d isp u n e am d e n ic i un d o cu m en t.
S in g u ra m ea su rsă a fost m em o ria. C u aju to ru l ei, ni-am stră d u it să rec o n stitu i
ev e n im e n te le al c ă ro r m a rto r am fo st, sau p e ca re le-am a fla t d e la m a rto ri
ocu lari. P en tru a da expunerii m ele o c ro n o lo g ie co re ctă , m -am r e f e r it la
c o le c ţiilc d e ziare din tim pul răz b o iu lu i, a fla te în p o se sia B ib lio te c ii n a ţio n a le
fran ceze.
C artea de faţă este d eci o m ărturie. N u o sc rie re isto ric ă. P e n tru a-i
resp e cta a c est c a ra c te r,n u am adus tex tu lu i sc ris în 1949 n ic i ce a m ai m ic ă
m o d ificare, în ciu d a p u b lic ă rii în ultim ul d ec en iu a u n u i n u m ă r în s e m n a t d e
d o cu m en te p riv ito a re la p erio a d a d escrisă d e m ine. O m ă rtu rie treb u ie să -şi
p ăstre ze form a iniţială. E a nu p o a te fi rev iz u ită , co re c ta tă sau co m p lec ta tă.
A ş fi p u tu t, prin ad n o tări, să m ă re fe r la d o cu m en te le se crete d e ieri,
d ev en ite p u b lic e astăzi şi să iau p o ziţie faţă de ele. M i se p are în să c ă a re ţin e
c e e a c e e s te c re d ib il în m ă rtu rii şi v a la b il în d o c u m e n te e s te fu n c ţia
ce rcetăto rilo r. S arcin ă grea. în tr-a d e v ă r, cin e a m ai în tâ ln it d o cu m en t isto ric al
cărui c o n ţin u t să nu fie co n testab il cu aju to ru l a ltu i d o cu m en t isto ric şi c in e a
m ai v ăz u l m ă rtu rie ca re să co in c id ă cu a ltă m ă rtu rie? D e aceea, a d e v ă ra tu l
isto ric, p en tru a n e p erm ite să retrăim trec u tu l, a re n e v o ie nu nu m ai de sp irit
critic , ci, în aceeaşi m ăsu ră, de intuiţie.
D acă nu am ad ă u g at nici un cu v â n t Ia ce le ce p u se sem p e h ârtie a c u m 4 2
d e an i, am su p rim a t în sc h im b d o u ă cap ito le din m a n u scrisu l care tre b u ia să
c o n stitu e al d o ilea volum al cărţii. P rim ul era in titu la t « E sca lă la O d essa» .
C o n stitu ia o în c e rc a re de d e sc rie re a tran sfo rm ărilo r in te rv e n ite în m e n talita tea
p o p u la ţie i tran sn istricn e d u p ă 20 de ani de reg im co m u n ist. C a p ito l in u til.
R o m ân ii p o se d ă azi o experienţă, d irectă şi în d e lu n g a tă în ac ea stă p riv in ţă . A l
d o ile a ca p ito l su p rim at - el co n stitu ia epilo g u l cărţii - se ch e m a « C rim in al sau
P re c u rso r ?» R c d ac tat în una din fazele acu te ale ră z b o iu lu i rece, a c c st ca p ito l
p u n ea p ro b le m a re la ţiilo r în tre lum ea liberă şi im p eriu l c o m u n ist p e n tru a

VII
aju n g e la co n c lu z ia că, fără o ac ţiu n e en e rg ică , la n ev o ie m ilita ră , p erico lu l
to talitarism u lu i m o sc o v it nu p o ate fi în lă tu ra t. C o n sid eraţiile m elc d e atu n ci nu
m ai au nici un in te res astăzi. Am m ai e lim in a t d e ase m e n e a c â te v a pag in i al
c ă ro r scop e ra lă m u rire a c itito ru lu i o c c id e n ta l a s u p ra u n o r stări sp e c ific
ro m ân e şti, lăm uriri in u tile citito ru lu i rom ân.
D upă aceste ind icaţii de ordin teh n ic, să-m i fie p erm is să fac o co n fid e n ţă
c itito rilo r m ă rtu riei m elc. M -am a şe z a t la m asa de sc ris acu m 4 2 de an i d in
cau za m an ierei de a d escrie ev e n im e n te le la c a re am fo st m a rto r şi o am en ii
p en tru c a re m i-a fo st d a t să lucrez în tre 1940 şi 1944, d e c ă tre cei ca re av eau
cu v ân tu l în p e rio a d a im e d ia t p o stb e lic ă , ad ic ă în v in g ă to rii. A d v ersarii erau
ca lific aţi fie crim in ali, fie nebuni şi m ai des am ân d o u ă la o laltă. P â n ă şi ziarele
p u b lic ate de ro m ân ii din L u m ea L ib e ră tratau p e Ion A n to n escu de călău al
n eam u lu i şi reg im u l său d re p t o d io a să şi sâ n g ero asă d ic ta tu ră « fascistă» . Şi ca
în ţară, aşa şi în străin ăta te , ziua de 23 A u g u st era ca lific a tă de sărb ă to area
n aţio n ală a liberării.
E u ap arţin taberei în v in şilo r de la 23 A ugust 1944 şi m i-am ad u s m ă rtu ria
în ac ea stă calitate. N u p o t să m ă plân g de soartă. Am sc ă p a t de te m n iţă, ia r
ex ilu l nu m i-a fo st m ai greu decât ac ela al în v in g ă to rilo r d in p rim u l m om ent:
rea liza to rii actu lu i de la 23 A ugust. D in tre cei în c ă în viaţă, reg e le este sin g u ru l
carc nu a c u n o s c u t în c h iso rile co m u n iste. M ulţi d in tre sfe tn ic ii săi au p ie rit în
p u şc ă rie . D a te f iin d o p ţiu n ile m e le p o litic e , m ă rtu ria m e a p o a te p ă re a
su b iectiv ă. C u m .ar p u tea fi altfel? M arto ru l nu se p o ate su stra g e nici p ro p riilo r
sale o p in ii, nici p u b lic u lu i căruia i se a d re sea ză şi nu răm â n e in d ife re n t faţă de
atm o sfera carc d o m n eşte în ju ru l său. U n sin g u r fac to r p o ate fi in v o c at în
fav o a re a m ea: unii m ă tratează de d e tra c to r, a lţii de a p o lo g e t al lui Io n
A n to n escu . S ă fi reu şit oare să a d o p t o p o ziţie d e ec h ilib ru în tre c e le d o u ă
ex trem e? Să ju d e c e cine m ă citeşte.
în o rice caz, precum am văzut, nu num ai d o cu m en te le , ci m ai ales
m ă rtu riile , tre b u ie sc c o n s id e ra te cu c irc u m sp e c ţiu n e . D e p ild ă , re la ţiile
ro m ân o -g erm a n c rela tate p e d e-o p a rte de arh iv ele de la B e rlin , p e d e altă p arte
d e cele de la B u c u re şti, ap ar sub o lu m in ă cu totul d iferită . Ia r în ce p riv eşte
m ărtu riile, p atru m artori p o t face d esp re acelaşi e v e n im e n t m ă rtu rii d e a
d rep tu l c o n tra d ic to rii. S -a în tîm p la t şi c e lo r p atru e v a n g h e lişti, în c iu d a
asiste n ţei în g e rilo r de ca re au b en e ficia t. M ie nici un în g e r nu a v en it să-m i
că lă u ze asc ă p an a. S ă-m i fie deci a c o rd a te c irc u m sta n ţe a te n u a n te p e n tru
g reşe lile fără de v o ie pe carc le voi fi com is.

Gheorghe Barbul

Ncuilly sur Seine, August, 1991

 Avertisment al editorului francez *
A c est m em orial este un docum ent de o importanţă capitală, care perm ite, în
sfîrşit, să sc stabilească o im agine com pletă asupra războiului m ondial.
T oate actele o ficia le sau private au fost deja predate la dosarul Istorici de către
şefii de stat angajaţi în această luptă gigantică - încă neterminată - în scopul de a preciza
ori ju stifica raţiunile p o liticii lor. T otuşi, lipseau orice inform aţii privind rolul celu i pe
care Hitler îl considera al T reilea Om al A xei, după el şi M ussolin i. Era în aceasta o
lacună care trebuia să fie acoperită, mai ales într-o perioadă cînd soarta Europei, o dată
mai mult, se putea d ccid e în Balcani.
Pe de altă parte, ni s-a părut că aceste note aproape cotid ien e a le m em orialistului
lui A ntonescu prezentau, pe lîngă un caracter d e autenticitate riguroasă, meritul rar de a
nu fi revăzute şi retuşate pentru a fi pe placul învingătorilor şi de a nu se fi căutat nici un
fel de scu ze pentru crezul politic al dictatorului român. D e aceea, e le perm it să fie
cunoscută, fără nici o renegare sau denaturare, gîndirea intimă a lui A n tonescu, fiind în
a cclaşi timp revelatoare pentru starea dc spirit a învinşilor, în Estul european, aceştia
rămînînd convinşi că au servit o cauză dreaptă.
Convorbirile diplom atice raportate dc secretarul M inisterului A facerilor Externe
al lui A n tonescu sîn t de un interes istoric excep ţion al. în sp ecial relatarea celor
douăsprezece întrevederi H itler - Antonescu constituie o mărturie esenţială, care scoate
în evidenţă rolul de primă mărime c e şi l-a asumat conducătorul R om âniei în cruciada
antibolşevică.
C onfidenţele lui Hitler către principalul său aliat contra U R SS cu privire la
raporturile ce au existat între nazism şi com unism , consem nate şi e le în aceste pagin i,
proiectează o lum ină foarte sem nificativă asupra m etodelor de lucru ale K rem linului.
O expunere jud icioasă a faptelor şi împrejurărilor care l-au determ inat pe Hitler
să ajungă la ruptura cu Stalin, o viziu n e nouă asupra even im entelor care au dezlănţuit
conflictul în Pacific conferă acestui docum ent o însem nătate filo z o fic ă c e nu poate fi
contestată.
A stfel îneît, cu toate rezervele ce sc impun referitor la p o sib ile le exagerări ale
unui naţionalism exacerbat generat dc înfrîngcrc, ni s-a părut că trebuie să se acorde
credit unui argument fără nici o îndoială valabil, care explică, dacă nu chiar legitim ează,
poziţia adoptată în timpul războiului dc ţările dunărene. Se poate, într-adevăr, adm ite că
fiind prinse între c c lc două puteri monstruoase ale R >ich-ului şi U R SS-uIui, ele nu au
considerat ca îndestulătoare garanţiile pc care creteau că le oferă Franţa şi Marea
Britanic.
Publicînd aceste inform aţii, credem că facem o operă utilă, contribuind astfel a
evita ca occidentalii să nu fie surprinşi din nou dc even im ente, cel puţin în acest
dom eniu.

* (volumul I, apărut la Iiditura «La Couronnc», Paris, 1950, pag.7-9)

 STUDIU INTRODUCTIV
« în R o m ân ia - d eclara G rigore F ilip escu în P arlam en t, în d eccm b ric
1934, sînt m ulţi oam eni inteligenţi, m ai puţin oam eni ca p ab ili şi fo arte puţini
o am en i dc c a racter. G en e ra lu l A n to n escu p o se d ă , în cel m ai în a lt g rad ,
inteligenţa, ca p acitatea şi c a r a c te r u l» în tr - a d e v ă r , Ion A n to n escu se im pusese,
pînă atunci, ca una d in tre personalităţile epocii, atu u rile sale fiin d ca lităţile
m ilitare dc excepţie, cinstea, seriozitatea, patriotism u l şi p u terea d e m u n că
neobişnuită.
Ion A ntonescu a făcu t p arte din g en eraţia M arii U n iri. C a şe f al B iro u lu i
( Operaţiilor d in M arele C a rtier G e n e ra l2, a av u t contribuţii esenţiale în o b ţin e rea
m arilor victorii rom âneşti din vara an u lu i 19173. E fo rtu rile sale u lterio are s-au
co n cretizat în reo rg an izarea arm atei rom âne după prelim in ariile de la F o cşan i şi
pacea separată dc la B uftea - B ucureşti \ preg ătirea p lan u lu i d e ap ărare a
B a sara b iei5, infectată d e bolşevism , care, în m artie 1918, co n fo rm p rin cip iu lu i
autodeterm inării p o poarelor, s-a u n it cu V echiul R egat, a p reg ă tirii şi dirijării
cam paniei din U n g aria din 1 9 1 9 6.
C îteva m isiuni: B elgrad 7, C o n s ta n tin o p o l8, P aris ( 1 9 1 9 ) 9, V arşo v ia
(1 9 2 0 ) 1Q, l-au introdus şi fam iliarizat cu lum ea diplo m atică j i ad u s p reţu irea
«ctitorului cel m ai de seam ă al R om âniei M ari» - Ion. I. C. B rătian u .
Ca ataşat m ilitar la Paris (1922 - 1 9 2 3 ) " , L o n d ra şi B ru x elles (1923 -
19 2 6 ) 12 şi ca d irec to r al Şcolii S uperioare de R ă z b o i13 sau se creta r g en eral al
M inisterului A părării N aţionale 14, a adus servicii im p o rtan te R o m ân iei, p rin
caracterul integru, seriozitatea, calităţile profesio n ale şi p atrio tism . A n to n escu a
Ibst adeptul m odernizării arm atei ţării şi a aducerii acesteia la sta n d ard ele
internaţionale. în acest scop, p reg ătirea teoretică a o fiţe rilo r de sta t m ajo r, cu
ultim ele n outăţi în m aterie de tactică şi strategie m ilita r ă 15, şi crearea u n ei
industrii naţionale de arm am ent reprezentau cheia dotării unei arm ate cap ab ile
să apere opera în făp tu ită de naţiunea rom ână în cursul anului 1918. A in tu it, în că
din anii '20 n ec esitatea dotării şi în zestrării arm atei, d a r şi a unei izo lări
diplom atice care ar fi făcu t ca, la un m om ent dat, R om ân ia să se afle sin g u ră în
l«ţa adversarilor. în atari condiţii, singura in stituţie cap ab ilă să ap ere p atrim o n iu l
naţional nu putea fi decît arm ata ţării, «scutul şi m înd ria n eam u lu i» , cum o
m unca el.
Ion A ntonescu a făcut p arte d in d e le g iţiile R o m ân iei la o se rie de
conferinţe internaţionale: P aris ( 1 9 2 1 ) ' 6, L o n d ra ( 1 9 2 4 ) 17, G en e v a (1 9 2 4 , şi
I ‘>33)18 şi l-a în so ţit pe m arele d iplom at T itu lesc u la unele reu n iu n i d ip lo m atice
im portante din acca p erioadă, cum a fost aceea a re p a ra ţiilo r19. în c ă d e atu n ci s-a
bucurat dc ap recierea m arilor oam eni politici şi diplom aţi Ion I. C. B rătian u şi
N icolac T itulescu.
 D u p ă rev e n ire a în ţară, în funcţii im p o rtan te av u te în ca d ru l M in isteru lu i
A p ărării N aţio n ale - d irec to r al Ş colii S u p erio are d e R ă zb o i (1927 - 1929,
1931 - 1933), se creta r g en eral al M in isteru lu i (1928) - s-a p re o c u p a t d e
d o ta re a şi în z e stra re a arm atei şi d e cre area u nei le g isla ţii sp c c ia le d c sta t m a jo r
şi a unei in d u strii n aţio n ale d c arm am en t.
S u b şcf al M arelui S ta t M ajo r (1933 - 1 9 3 4 )20, titu la r al D e p a rta m e n ­
tului A p ărării N a ţio n a le în gu v ern ele G o g a - C u z a şi M iro n C riste a , g en e ralu l
Io n A n to n e s c u a in tro d u s o n o u ă m e n ta lita te în c o n d u ita a rm a te i şi a
co m p artim e n te lo r sale, a su g e ra t r e fo rm e 21 care a u în se m n a t, fără în d o ia lă , o
p ag in ă im p o rta n tă din isto ria acesteia. D in p ăc ate, o p e ra sa re fo rm ato a re ,
d ato rită u n o r ca u ze interne, nu a p u tu t fi d u s ă p în ă la cap ăt. în anii 1933 -
1934, Ion A n to n escu , care, prin d eleg a ţie , d e ţin e a şe fia M a re lu i S ta t M ajo r, a
c o n so lid a i le g ătu rile m ilita re a le ţării sa le cu sta te le d in M ica în ţe le g e re ,
A n tan ta B a lc an ic ă şi F ra n ţa 22.
D ez ilu z iile în c erca te în d ecem b rie 1934, c în d şi-a p re z e n ta t d e m isia d in
po stu l d c şe f al M arelui S tat M a jo r23, co n tro v e rsele c u re g e le C a ro l al II-lc a şi
C a m arila - în anii u rm ători, D iv iz ia a 3 -a de la P ite şti, co m an d a tă d e el, e ra
cea m ai b in e p re g ă tită te o retic, p rac tic, m oral şi m ateria l d in în tre a g a a rm a tă 24,
l-au în d rep tat, în c e p în d cu 1936, spre G arda de F ier, în « p ro g ra m u l» c ă re ia a
v ăz u t o « rezo lv are» a u nora din p ro b lem ele so c iale şi p o litic e cu ca re se
co n fru n ta so c ietate a ro m ân e asc ă d e atunci. N u a fost a d e p tu l a sa sin a te lo r şi a
ac te lo r d c forţă ale G ărzii şi nici la o rien tarea ex tern ă a a c e s te ia 25. G en eralu l Ion
A n to n escu , a p ă ră to r c o n sec v en t al leg alităţii c o n stitu ţio n a le , nu a a c c e p ta t
as asin a tu l, fie din p artea G ărzii dc F ier, fie din p arte a g u v e rn a n ţilo r d e atu n ci,
ca m eto d ă de re z o lv a re a căii v iito are pe ca re u rm a să p ă şe a sc ă R o m ân ia .
A p ărăto r al le g ilo r sta tu lu i, el nu p u tea adm ite o a c tiv ita te p o litic ă d c c ît ieşin d
din ca d rele ac tiv e ale arm atei. D upă ce, in iţial d e m isia i-a fo st re sp in să , la 6
iu n ie 1940 Ion A nto n escu era re p a rtiz a t ca o fiţe r dc re z e rv ă la M arele S tat
M ajo r şi la d isp o z iţia M inisteru lu i A părării N aţio n ale.
R a p tu rile te rito riale su ferite dc R o m ân ia în v ara an u lu i 1940, c a u rm are
a ap lică rii p rac tice a anexei secrete a p a c tu lu i so v ie to - g erm an d in 23 a u g u st
1 9 3 9 26, l-au d ez am ăg it şi m ai m ult pe g en e ralu l Ion A n to n e sc u , ca re l-a a c u z a t
p c reg e le C arol al II-le a că a ce d at, fără luptă, părţi d in p atrim o n iu l n a ţio n a l27.
A n to n escu i-a în m în a t su v e ra n u lu i, d u p ă o d isc u ţie fu rtu n o a să , o sc riso arc p rin
ca re îşi o ferea co n c u rsu l « pentru a salv a ce m ai este cu p u tin ţă d e sa lv a t d in
C o ro an ă , din o rd in e şi din g r a n iţe » 28. O p in ia lui A n to n escu era îm p ă rtă şită şi
d c alţi o fiţeri sup erio ri ai arm atei rom âne. în urm ă, a fo st trim is în a re st la
m în ă stire a B istriţa. D upă tratativ e le cu u n gurii d c la T u rn u S cv erin şi ce le cu
b u lg a rii, în urm a că ro ra , p rin « arb itra ju l» fascist de la V icn a şi tratatu l d e la
C raio v a, a lte d o u ă p ro v in cii isto ric e, T ra n silv an ia d c N ord şi C a d rilateru l, au
trec u t sub su v e ra n ita tea U n gariei şi a B ulg ariei, e ste ch e m a t şi n u m it p re şe d in te
al C o n siliu lu i de M iniştri. V enirea sa la c o n d u c erea g u v e rn u lu i a c o in cis cu u na
din ce le m ai grele p erio ad e din isto ria m o d ern ă a R o m ân ilo r. D ac ă am a n a liz a
n u m a i a c tiv ita te a sa, în se rv ic iu l R o m â n ie i d in p e rio a d a 1914 - 1940,
A n to n cscu răm îne, p oale, cu ex c ep ţia lui Ion I. C . B rălian u , p e rso n a lita te a cea
m ai frap an tă a isto rie i R o m ân ilo r din secolul al X X -Ica.
 L u crarea «M em orial A n toncscu.' A l treilea om al A x ei» , p e c a re o
prezentăm în co ntinuare citito rilo r, arc ca au to r p e G h eo rg h e B arb u l. C o n cep u tă
iniţial în do u ă volum e - prim u l volum a ap ă ru t în E d itu ra « L a C o u ro n n e» în
anul 1950 Ia P aris - e d iţia dc faţă c u p rin d e şi v o lu m u l al îl- le a in e d it pe ca re
auto ru l, cu g en ero zitate, ni l-a p us la d isp o z iţie. T ex tu l tip ă rit es te id e n tic cu
ccl rcd a cta t dc au to r în anul 1949.
G h. B arbul s-a n ăscu t, la 2 2 au g u st 1915, în co m u n a V îrfu rile , ju d e ţu l
Arad. T atăl său a fost d ire c to r gen eral al B ib lio te cii U n iv ersităţii d in C luj şi
d ep u tat avercscan. M am a sa, L u creţia B arbul, n ăscu tă Io n esc u , a făc u t p a rte ,
cu M aria A ntonescu, V etu ria G oga şi V etu ria M a n u ilă , d in g ru p u l re strîh s de
d irecţie al C o n siliu lu i d e P atro n aj. D upă stu d ii p rim a re efe c tu a te la C lu j, G h.
H ârbul a u rm at cursurile liceale la V ien a şi P aris. în tre an ii 1933 - 1936, a
frecv en tat cursurile facu ltăţii dc d rep t din C lu j, d u p ă ca re, în p e rio a d a 1936 -
1939, şi-a pregătit d o cto ra lu l Ia U n iv ersitate a «F ried crich W ilh clm » d in B erlin.
P oetul şi om ul p o litic O ctavian G oga l-a pus în c o n ta c t cu A m o ld von
S c h ic k c d a n z , S ta b s lc itc r ( v ic e m in is tru ) al lui A lfrc d R o s e n b e rg , şe fu l
d ep artam en tu lu i ideologic (W c ltan sch au n g ) al reg im u lu i n aţio n al so c ialist.
I )upă m o artea lui G o g a şi a lui C. Z c lc a C o d rean u , S ch ic k cd a n z, o p in în d că
regele C arol al II-lea treb u ie să fie în d e p ă rta t, i-a c c ru t d etalii asu p ra u n o r
o am eni p olitici rom âni, dispuşi să co la b o re z e cu G erm a n ia - R o sen b erg şi
S ch ick cdanz, fiind b altic i, erau c o n sid eraţi d c c ă tre H itle r d re p t o am en ii cei
mai b ine in form aţi asu p ra p ro b le m e lo r E u ro p ei dc E st. G h. B arb u l i-a p ro p u s
d ouă p ersonalităţi: g en eralu l Ion A n to n escu , p rieten a! lui G o g a şi al fam iliei
sale, şi, în subsidiar, p e V aier P op, m em bru al P artid u lu i N aţio n al L ib eral şi
partizan al apropierii R om âniei de cel de al IlI-lc a R eich .
R ev en it în ţară, în p rim ă v ara an u lu i 1940, G h. B arb u l e ste n u m it, la 17
au g u st, se c re ta r al lui V aie r P o p , d e s e m n a t d e le g a t al R o m ân ie i p e n tru
neg o cierile cu U ngaria în pro b lem a T ra n silv an ie i. în ac e e a şi c a lita te , îl va
însoţi pe V aier Pop la « n cgocierea» « arb itra ju lu i» fa sc ist d e la V ien a. D u p ă
Întoarcerea în ţară, reg ele C arol al II-lea îi ce re lui P o p să-i m ijlo ce asc ă o
Întrevedere cu g eneralul Ion A nto n escu care fugise d e la M în ă stirc a B istriţa,
unde i se fix ase dom iciliu fo rţa t29. V aie r P op l-a ru g at p e B arb u l să-l în ştiin ţe z e
pe g cn cral.d e so licitarea m onarhului.
D upă ab dicarea reg elu i C arol al II-lea şi fo rm a rea g u v e rn u lu i Ion
A ntoncscu, G h. B arbul ÎI va în so ţi pe V aie r P op Ia B erlin u n d e, ac esta d in
..... iă, în calitate d c trim is ex tra o rd in ar al R o m ân ie i, a p rim it m isiu n ea să
n egocieze cu guvernul R eich-ului co n d iţiile ap licării « a rb itra ju lu i» dc Ia V iena.
R e în to rs în R o m â n ia , la fin ele an u lu i 1940, v a fi n u m it, în u rm a u n u i
c o n cu rs, a ta ş a t de le g aţie şi re p a rtiz a t la c a b in c tu l m in istru lu i A fa c e rilo r
N lrăinc, a căru i titu lar e ra Ion A n to n c sc u şi in te rim a r M ih a i A n to n e s c u . în
această c a lita te , cu grad dc ş e f dc c a b in e t, va fu n c ţio n a p în ă la 23 a u g u s t
I 'M4. Im ed iat după a re sta re a m a reşalu lu i Ion A n to n e sc u , re p a rtiz a t la D ire c ţia
P o litică a M in isteru lu i A fa c c rilo r S tră in e , v a fi în s ă rc in a t cu re d a c ta re a ,
pentru forum ul păcii, a lu c ră rii « S itu a ţia e v re ilo r în R o m â n ia în tim p u l
rfizboiului». F olosind d o c u m e n te ale Jo in t-u lu i, p rec u m şi a rtic o le le lui E u g en
l'ild c rm a n , tipărite în « C u rie ru l iz ra e lit» , lu c ra re a a lc ă tu ită d c B a rb u l,
 d e m o n stra că, d in to a te ţă rile a fla te su b in flu e n ţă g e rm a n ă , R o m â n ia a fo st
a c e e a c a rc a o fe rit so a rta c e a m ai b u n ă e v re ilo r. A n a P a u k e r a d a t lu c ra re a la
tip a r, fă ră a-i a d u c e v re o c o r e c tu r ă 30.
în an ul 1947, aflînd că v a fi im p lica t în p ro ce su l le ad e r-u lu i P .N .Ţ .,
Iu liu M an iu , G h. B arbul reu şe şte să p ă ră sea scă ţara. D in se p te m b rie 1947 p în ă
în an u l 1985 a ex e rcita t p ro fe siu n e a de ziarist. D e la îm p lin ire a v îrste i de 70 de
an i, e ste p e n sio n a r al C asei Ju rn a liştilo r F ran cezi. în p rez en t, G h. B a rb u l
trăieşte în F ra n ţa 31.
C o la b o ra to r ap ro p ia t al m a re şalu lu i, G h. B a rb u l a a v u t p o sib ilita te a
c u n o a şte rii d ire c tc a a c tiv ită ţii fo stu lu i c o n d u c ă to r al sta tu lu i ro m ân d in
p erio a d a sep tem b rie 1940 - 23 au g u st 1944.
P rim u l volum , ap ă ru t în an u l 1950 la E d itu ra p a riz ia n ă « L a C o u ro n n e» ,
cu p rin d e , p e lîn g ă p rin cip ale le m o m en te ale a c tiv ită ţii g u v ern u lu i ro m ân în
an ii 1940 - 1942, şi unele d ate b io g rafic e a le g e n e ra lu lu i Ion A n to n escu , d in
p e rio a d a a n te rio a ră v e n irii s a le la c o n d u c e re a g u v e rn u lu i. I n fo r m a ţiile
p rez en ta te d e B arbul, re la ta te la num ai cîţiv a ani d e la trecerea în n efiin ţă,
p rin tr-u n sim u lacru de p ro ce s, a m a re şalu lu i, su rp rin d p rin v e rid ic ita te a şi
co re ctitu d in ea lor. L u crări u lte rio a re 32, b azate p e c o n s u lta re a u n o r im p o rta n te
fo n d u ri a rh iv istic e, rom âneşti şi străin e, co n firm ă, în m area lo r m a jo ritate,
ap re cie rile şi co n c lu z iile lu i B arbul. D in in fo rm aţiile p re z e n te în p rim u l vo lu m
n e reţin aten ţia acelea legate de în tîln irile H itlc r - A n to n c s c u d in p erio a d a
1940 - 1942, la ca re el a p a rtic ip a t c a m em bru în su ita m a re şa lu lu i, u n ele
din tre ele n e g ă sin d u -se , d ec ît p arţial, în n o tele d e c o n v e rsa ţie , în to c m ite d e
in terp retu l fiih reru lu i, P au l S c h m id t33.
R etro sp ec tiv , re la ţiile ro m ân o - g erm a n e din anii ce lu i d e al d o ile a
răzb o i m o n d ial nu se p o t su sţin e prin slo g an u l a tît d e ră sp în d it al aşa - zisu lu i
sta tu t de sa telit al R o m ân iei. în n ic i-o fază a răz b o iu lu i, R o m â n ia lui A n to n escu
nu a fo st un sa te lit al R e ic h -u lu i 34. D in ex a m in a re a d o cu m en te lo r, in te rn e şi
ex tern e, ră z b a te co m p le x ita te a re la ţiilo r p o litice , d ip lo m a tic e , m ilita re şi
eco n o m ice d in tre R o m ân ia şi cel d e al III-lea R eich, în p e rio a d a 7 se p tem b rie
1940 - 23 a u g u st 1944, m u ltip le le p ro b lem e ale ţă rii, p re o c u p a re a c o n d u c ă ­
to ru lu i sta tu lu i p en tru atin g erea u n o r o b ie ctiv e lim ită ca re să asig u re fiin ţa
n aţio n ală, m e n ţin erea şi re a liz a re a unor asp ira ţii le g itim e a le p o p o ru lu i ro m ân .
C riz a a c u tă prin care a tre c u t R o m ân ia, d u p ă d ic tatu l d e la V ien a, a
p u tu t fi d ep ă şită nu m ai atunci c în d reg e le C arol al II-le a i-a c o n fe rit g en e ralu lu i
Ion A n to n escu dep lin e p u teri şi a ab d ica t în fav o a re a fiu lu i său , M ih ai. în
situ aţia co n c retă , cu im portante co n sec in ţe pen tru sta tu tu l sta tu lu i ro m ân , Ion
A n to n escu a v ăz u t d rep t u n ica ca le aceea d e a a p lica « arb itra ju l» fasc ist d e la
V ien a şi d e a ev a cu a p a rte a de n o rd -v e st a T ra n silv an ie i. în să , o rie n ta re a
po liticii e x tern e a ţării a fo st ferm ă d e la în cep u t: re fa c e re a in te g rităţii te rito ria le
a s ta tu lu i. P e n tru îm p lin ire a u n u i a ta re o b ie c tiv , A n to n e s c u tre b u ia să
co lab o rez e loial cu G erm ania - ac e a sta a fo st c o n v in g e re a ferm ă a v iito ru lu i
m areşal. « P rin c ip a lele o b ie ctiv e a le p o liticii m elc vor fi re in te g ra re a la p atria
m am ă a B a sara b iei, a n o rd u lu i B u c o v in e i şi a T ra n silv a n ie i» - i-a sp u s
A n to n cscu lui H itlc r în tim pul p rim ei lor în tîln iri. O b ie c tiv e le p o liticii lui
A n to n escu reies c la r şi din in te ro g ato riu l la carc a fo st su p u s P au l S ch m id t, d e
către am crica n i, la te rm in area răz b o iu lu i: « H itler a a v u t p e n tru m areşalu l
A n to n escu cca m ai m are stim ă, ch ia r m ai m u ltă d e c ît p en tru M u sso lin i. U n
so ld a t cx c elen t, cu o bu n ă p reg ă tire m ilita ră , un a d e p t lo ia l şi un an tib o lşe v ic
ferm . A nto n escu p u te a fi c re z u t in te g ral, so c o tea fiihreru l. H itle r a fo st sfătu it,
cu o cazia p rim ei lui în tre v ed eri cu A nto n escu , că nu a r treb u i să rid ic e p ro b lem a
T ra n silv an ie i. D ar cîn d A nto n escu a sosit la p rim a în tre v e d e re , el a v o rb it d o u ă
o rc în tre g i d esp re ac ea stă chestiu n e: T ra n silv a n ia a fo st in e v ita b il p re z e n tă în
to ate co n fe rin ţele cu rom ânii. H itle r i-a d ec la ra t lu i A n to n escu că a r treb u i
să -şi c o n stitu ie un p artid p o litic c a re să-l sp rijin e, d a r m a re şa lu l, în to td ea u n a,
a răsp u n s că n u era n ecesar d eo a rece av e a sp rijin u l a rm a te i şi al p o p o ru lu i.
A n to n escu era ferm şi în c ăp ă ţîn a t şi în to td e a u n a a v o rb it d e s c h is cu H itle r, în
sp e cia l în p ro b lem ele m ilitare: a fost sin g u ru l v iz ita to r străin că ru ia H itle r îi
a c o rd a a te n ţie în ac ea stă p riv in ţă. A n to n escu a c ritic a i d e c iz iile m ilita re
g erm an e d in a in te şi du p ă S talingrad. C înd s-a pus p ro b le m a re tra g e rii d in
U crain a, în 1943, H itle r i-a ccru t lui M ussolini o p in ia şi a fo st sfă tu it să se
re tra g ă c o m p let din R u sia şi să-şi c o n c e n tre z e fo rţe le îm p o triv a an g lo -
sax o n ilo r. A nto n escu i-a d ec la ra t că d acă arc in te n ţia d e a a p ă ra U crain a treb u ia
să m en ţină şi C rim cca. H itler i-a răm as loial lui A ntonescu în p o fid a in iţiativ elo r
d e p a c e p e ca re M ih ai A nto n escu , v ice-p rim m inistru şi m in istru d e ex tern e,
le-a în tre p rin s în p rim ăv ara lui 1943. H itle r i-a c c ru t m a re şalu lu i să-l în lă tu re
p e M ih ai A n to n escu , în care g erm an ii nu au av u t în c re d e re , d a r m areşalu l a
refu za t în to td e a u n a dco arecc îl co n sid era p e vice prim m in istru nu n u m ai ab il ci
şi lo ia l...» 35.
D eşi rela ţiile p erso n a le H itle r - A nto n escu au fo st, d u p ă o p in ia a c e lu ia şi
S ch m id t, ex c elen te , rap o rtu rile o fic ia le în tre R o m ân ia şi cel d e al îll-lc a R eich
au fo st afe cta te d e chestiuni precum : rela ţiile ro m ân o - U n g are, c h e stiu n e a
T ra n s ilv a n ie i, p a rtic ip a re a R o m â n ie i la ră z b o iu l a n tis o v ie lic , p ro b le m a
p etro lu lu i rom ânesc, n eg o c ie rile d e p a c e ro m â n e ş ti36. T o a te ac este lu c ru ri le
găsim in serate în lu c ra re a Iui G h. B arb u l, ca re face o b se rv a ţii p ertin en te . E l
rep ro d u ce sc h im b a re a p ro d u să în ce rcu rile o ficiale ro m ân e şti în p rea jm a şi,
m ai ales du p ă în frîn g e re a de la S talin g ra d , cînd m areşalu l Ion A n to n escu şi-a
d a t s c a m a că nu e s te su fic ie n tă p u te re a G e rm a n ic i p e n tru a c o n s trîn g e
d ez n o d ăm în tu l în răsă rit, ia r so arta R o m ân ie i a r fi p e c e tlu ită p en tru o lu n g ă
p erio a d ă de tim p d acă A rm atei R oşii i-ar fi reu şit să p ătru n d ă în E u ro p a d e E st.
P en tru a p rcîn tîm p in a p crico lu l am en in ţăto r, A n to n escu a h o tă rît să c o n tin u e
lu p ta d e p arte a G erm a n iei, dar, în ac elaşi tim p, a în c e rc a t să c îştig e sp rijin din
p artea p u te rilo r o cc id e n tale, mai ales M area B ritan ie. « G erm an ia a p ie rd u t
răzb o iu l - a spus m areşalu l, ca o co n c lu z ie la v iz ita sa, în tren u l ca re n e d u c e a
p e d rum ul de în to a rcere . A cum , treb u ie să ne co n cen trăm e fo rtu rile c a să nu-1
pierd em pe al n o s tr u » 37.
G u v ern u l A nto n escu , du p ă m a rile eşecu ri rep u rtate d e statele A x ei p e
fro n tu l de E st în anii 1942 - 1943, nu a m ai p u tu t ig n o ra n c c c sita tc a u n o r
co n tac te cu deleg aţii N aţiu n ilo r U n ite 38.
P en tru P u terile N aţiu n ilo r U n ite an g a ja re a şi c o n d u c e re a d e n eg o c ie ri
se crete cu statele A x ei, cu R o m â n ia îndeosebi, rezu lta d in tr-u n complex, d e
factori - raporturile inter - aliate şi v iziunea asupra lum ii p o stb elice, p ăstrarea
 «rcgulci jo c u lu i» , «înţelegerile secrcle» privind so arta v iitoare a statelo r din
E uropa est-ccntrală şi de sud, ponderea unor p ersonalităţi şi, n u cel m ai pu ţin
im portant, p reocuparea de a slăbi tabăra fascistă, grăb in d u -se sfîrşitul răzb o iu lu i
şi salvînd v ie ţile a mii şi m ii de soldaţi aliaţi. în e v o lu ţia n eg o cierilo r secretc
p u rtate dc R om ânia, ca şi de celelaltc state aliate R eich -u lu i, cu rep rezen tan ţii
N aţiu n ilo r U nite, credem că se pot distinge cel p u ţin do u ă etape distin cte: în anii
1941 - 4 2 - 1943 a fost v orba dc stabilirea de contacte, u rm ată de o so n d are
recip ro că a poziţiei părţilor, p en tru ca în 1943 - 1944, atunci cînd p e to ate
fro n tu rile iniţiativ a a trecut de partea A liaţilor şi v ic to ria lor se p ro fila d in zi în
zi, tratativele să intre într-un stadiu concret, cu ex am in area aten tă a co n d iţiilo r
o ferite şi a prom isiunilor aliate pen tru cazul abandonării taberei a lia te 39.
N u intrăm în am ănuntele acestor discuţii, literatu ra islorică, m ai v ech e
sau mai nouă, an alizîndu-lc în com plexitatea lor. O ricum , un lucru treb u ie
subliniat: m areşalul Ion A ntonescu nu p utea răm îne m u t la so arta v iito are a
B asarabiei, N ordului Bucovinei şi părţii de n ord-vest a T ran silv an iei, p entru
care in trase în războiul început în iunie 1941. M ultor istorici le scap ă acest
elem en t esenţial din activitatea m areşalului şi a guvernului condus d c eh
O r, aliaţii, cel puţin în ce p riveşte so arta p rim elo r două, cred eau c ă ele
treb u ie să răm înă, nejustificat, sub «suveranitatea» o cu p an ţilo r din v ara anului
1940. S.U .A . şi A nglia nu au realizat, atunci, că p erico lu l cel m ai p u tern ic,
p en tru statele din E uropa est-centrală şi dc sud, îl rep rezen ta am en in ţarea
so v ietică şi instaurarea unor regim uri politice subo rd o n ate M oscovei. A fo st o
gravă greşeală, cu im portante repercusiuni pentru so arta acestei părţi a bătrîn u lu i
co n tinent. «R esponsabilitatea» engleză şi am ericană în in stau rarea reg im u rilo r
co m u n iste din E uropa est-cen trală şi dc sud nu m ai poate fi azi tăg ăd u ită. A fo st
o eroare po litică şi diplom atică ale cărei consecinţe ţările din această zo n ă le
resim t şi astăzi. G h. B arbul a fost şi el folosit în nego cierile secrete, m ai ales în
celc p urtate în ultim a fază a războiului (M adrid sau S tockholm ). în aceste locuri,
el a v en it cu instrucţiuni din partea A ntoncştilor. ob serv aţiile sale dc la faţa
locului fiind edificatoare, în cazul eşuării acestora, asup ra co n secin ţelo r pen tru
so arta R o m â n ie i40.
Cît priveşte existenţa unei aşa-zisc telegram e v en ite de la S tockholm ,
prin care sovieticii ar fi acceptat condiţiile m areşalului, sau u n ele din p u n ctele
puse d c el, B arbul o contcslă. în tr-o scrisoare, din anul trecut, G h. B arbul ne
in fo rm e a z ă că N anu, D u ca sau A lex a n d ru G h ica , sc c rc ta r d c le g a ţie la
S to c k h o lm , n u -şi a m in tc sc de un a se m e n e a d o c u m c n t. D ar, nu u ită să
con clu zioneze: «M oscova, cu pragm atism ul ci, prefera să n cg o cicze cu şeful
g u v ernului rom ân carc deţinea puterea şi nu cu o p o ziţia care treb u ia să o
cuccrcască. D c altfel, era total indiferent cc p ropunere v oiau so v ieticii să facă
unora sau altora. O ricît dc favorabilă ar fi putut fi ea în ain te dc arm istiţiu , so arta
R om âniei nu ar fi fost d iferită dc aceea a C eho-S lovaciei, prim a v ictim ă a lui
I-Iitlcr, sau de cca a P oloniei, care s-a b ătut cu arm ele îm p o triv a G e rm a n ie i...» 41.
în tre b a re a pc c a re nc-o punem astăzi este: c ît d e sin ceri au fo st A lia ţii în
n cg o c ic rile p u rta te cu R o m ân ia este le g ată şi d e a c e e a d c cc m a re şa lu l
A n to n escu nu a g răb it sem narea arm istiţiu lu i cu N a ţiu n ile U n ite. A p o i, c a re au
fo st e le m e n te le ca rc au în g re u n a t a ju n g e re a la o în ţe le g e re . N oi nu p u te m fi
 de acord cu acci isto ric i c a re im p u tă n u m a i m a re şa lu lu i Io n A n to n c s c u e ş c c u l
tratativ elo r. A a c c e p ta o a se m e n e a a s e rţiu n e ar fi o e ro a re d e n e ie rta t şi a r
co n trav en i a d e v ă ru lu i isto ric . Ion A n to n c sc u a în c e p u t şi a c o n d u s n e g o c ie rile
secrete, el fiin d p re o c u p a t, în p rim u l rîn d , d e re c u n o a ş te re a d re p tu rilo r şi
in te rese lo r R o m â n ie i c h ia r şi a d v e rsa rilo r să i, sa rc in ă in g ra tă d a r n u im p o s ib il
de re a liz a t c ît tim p p u te a m iz a p e d e s p rin d e re a d in a lia n ţa A x ei. N u a făc u t-o
pînă la 23 a u g u s t 1944, d e o a re c e nu a a d m is să fie s a c rific a te in te re s e le
R om âniei.
A c ţiu n ile o p o z iţie i n a ţio n a le nu s-a u rid ic a t la n iv e lu l a ş te p tă rilo r,
în tr-u n m o m e n t e se n ţia l p en tru in te re se le n e a m u lu i ro m â n e sc . F in a liz a re a
iratativ e lo r a re v e n it fo rţe lo r d e o p o z iţie , d a r în c o n d iţii in fe rio a re c e lo r
o b ţin u te de e m isa rii A n to n c ş tilo r c a rc au a c tiv a t în c a p ita le le u n o r sta te
n eu tre. L o v itu ra de sta l de la 23 a u g u s t 1944, în u rm a c ă re ia m a re şa lu l a fo st
are stat, a lic h id a t p la n u l « b ătăliei a rm istiţiu lu i» , ie şire a R o m â n ie i d in a lia n ţa
A xei p ro d u e în d u -se p e alte b az e d c c ît c e le c o n v e n ite a n te rio r, e le a fe c tîn d
in d e p en d e n ţa şi su v e ra n ita te a R o m â n ie i. R e sp in g e m , d e a se m e n e a , o p in ia
p o triv it c ă reia Ion A n to n escu a fo st lip sit d e in tu iţie p o litic ă şi, d e a ici,
C.reşelile fă c u te d e el. N u a ici stă ad e v ăru l. R a ţiu n i d e sta t şi o n o a re m ilita ră
I au c o n d u s pe m a re şa l în ra p o rtu rile cu G e rm a n ia şi în p u rta re a răz b o iu lu i. A
av u t în m in te şi o ie şire a ţării din răz b o i, în c o n d iţiile în c a rc tru p e le an g lo -
am erica n e a r fi aju n s pe te rito riu l R o m â n ie i în a in te a A rm a te i R o şii.
L a 30 se p te m b rie 1943, c o lo n e lu l T . T c o d o re s c u , a ta şa t m ilita r la
A nkara, c o m u n ic a , în n u m e le lui A n to n c s c u , g e n e ra lu lu i A m o ld , că, în
cazu l in tră rii tru p e lo r an g lo - am e ric a n e în R o m â n ia , în a in te a c e lo r so v ie tic e ,
el va p u n e la d isp o z iţia c e lo r d in lîi: « 42 v ag o a n e de au r, 2 d e v a lu tă în h îrtie ,
4 0 0 de g rîu , 3 00 d e p o ru m b şi 22 de d iv iz ii co m p le t e c h ip a te , cu e x c e p ţia
lu n u rilo r g rele A T şi a v e h ic u le lo r d e lu p tă b lin d a te » 42.
în p e rsp e c tiv ă , a c ţiu n ile sale p o litic o - m ilita re şi d ip lo m a tic e s-au
d o v ed it a fi m u lt m a i re a liste d c c ît c e le a le o p o z iţie i, c re d u lă în « p ro m i­
siu n ile» , fără a c o p e rire , ale M a rilo r A lia ţi. A d e se o ri, se g în d e a c u m îl v a co ta
isto ria e u ro p e a n ă d c m îin e , c în d v a a n a liz a m o d u l cu m a lă s a t a rm a te le
so v ie tic e să in tre în ţa ră să o c o m u n iz e z e şi să m e a rg ă m a i d e p a rte . D in
p ăcate, a c ţiu n ile sa le , ca re a r fi p u tu t c o n d u c e la u n e le a v a n ta je p e n tru
R o m ân ia, s-au lo v it dc m io p ia p o litic ă a o p o z iţie i c a rc , d u p ă o p in ia n o a s tră ,
■ui s-a d o v e d it la în ă lţim e a îm p re ju ră rilo r în ca rc se a fla ţa ra a tu n c i.
Ion A n to n c sc u a fo st u n eu ro p e an , c a re a v ă z u t e x â c t c ă r e s p o n s a b ili­
tăţile sale d ep ă şe au cu m u lt g ra n iţe le ţă rii sa le. A in tu it, m a i b in e c a a lţii,
sfîrşitu l trag ic a! răz b o iu lu i, p e n tru E u ro p a d c E st, în g e n e ra l, şi p e n tru
R o m ân ia în sp e cia l. D e c la ra ţia sa, făc u tă im e d ir td u p ă a re s ta re , re p re z in tă un
ad e v ărat te sta m e n t p o litic: « Isto ria să m ă ju d c c e . M ă ro g lu i D u m n e z e u să
ferea scă ţara dc c o n s e c in ţe le unui act, cu a tît m ai n e c u g e ta t cu c ît cu n ic io d a tă
nu m -am c ra m p o n a t d c p u te re . D c m ai m u lte o ri, am sp u s re g e lu i, în p atru
och i şi în p re z e n ţa d o m n u lu i M ihai A n to n c sc u , c ă d a c ă c rc d e c ă e s te u n a lt om
ui ţară, ca p ab il să o se rv e a sc ă m ai b in e c a m in e , eu îi c e d e z lo c u l, cu o
sin g u ră c o n d iţie : să p re z in te g a ra n ţii şi să n u fie un a m b iţio s sau un
av e n tu rier» .
 C a rtea lui G h. B arbul, scrisă cu m ult la le n t şi o b ie ctiv ita te, re p re z in tă
im a g in e a a c tiv i tă ţ i u n u i om c in s tit, in te g ru , p u să în slu jb a in te re s e lo r
n aţio n ale. L u crarea re p re z in tă p rim a în c e rc a re a unui au to r de a p re z e n ta
c o o r d o n a te le e s e n ţia le a le p o litic ii a n to n c s c ie n e , e x e g e tu lu i lip s in d u -i
d o cu m en te le , d ar av în d a v a n ta ju l p articip ă rii d irec te.
L a trec erea a p este o ju m ă ta te de sccol d e la sc rie rea lu c ră rii - v o lu m u l
al d o ile a v ed e p en tru p rim a o ară lum ina tip aru lu i - «M em o rial A n to n escu » îşi
m e n ţin e v alo area, ca fiind ab so lu t n ec esară p en tru p rez en ta re a v e rid ic ă a
a c tiv ită ţii u n eia din m arile p erso n a lită ţi ale isto riei ro m ân ilo r d in to td ea u n a:
m areşalu l Ion A ntonescu.
N u în c h eie m , în a in te d e a m ulţum i, în n u m e le E ditu rii In stitu tu lu i
E u ro p e an , D om n u lu i G h. B a rb u l p en tru g estu l de a n e fi ce d at d re p tu l d e a
tip ă ri, p en tru prim a o ară în lim b a ro m ân ă, lu c ra re a sa.

V. F . Dobrinescu

26 iunie 1992

1 «Monitorul Oficial», nr. 18, Senatul, 13 decembrie 1934, p. 12.

2 Arhiva Ministerului Apătării Naţionale, fond 3.042, dosar 686, f. 39.
3 Ibidem, f. 34.
4 Ibidem.
5 Idem, fond 3.831 dosar f. n., 1917, Poziţia 982, f. 127.
6 Idem, fond 3.042, dosar 686, f. 38.
7 Idem, fond 5.450, dosar 2, 1922, f. 2 (Raport nr. 733, 30 septembrie 1922, Lt. col. Ion Antonescu
către Ministerul de Război şi Marele Stat Major).
8 Idem, fond 3.042, dosar 686, f. 38.
9 Idem, fond3.831, dosar3, 1919, Poziţia 2584, f. 13-14.
10 Idem, fond5.475, dosar4, 1920, Poziţia 160, f. 405-406(telegramănr. 9 din lOmartie 1920, Lt. col.
Ion Antonescu către Marele Cartier General).
11 Idem, fond 3.042, dosar 686, f. 42.
12 «Monitorul Oficial» nr. 218, 4 ianuarie 1923, Supliment, p. 10.360-10.361 (înalt Decrct nr. 23 din
1 ianuarie 1923).
13 Arh. M. Ap. N., fond 3.042, dosar 686, f. 47.
14 Ibidem, f. 50.
15 Ibidem.
16 Ibidem, f. 16.
17 V.Moisuc, Pmmizclc izolării politico a României, 1919-1940, Bucureşti, Ilumanitas, 1991, p. 162-
163.
18 Hoover Archives, Palo Alto, S.U.A., N. Petrescu Comnen Papers, Box no. 10; Arh. M. Ap. N. fond
3.042, dosar 686, f. 24.
19 N icohe TitulOicu. Documente Diplomatice, Bucureşti, Kd. politică, 1967, p. 143-144 (t. c. nr.
1.053, de la txxidra, 16 iulie 1924, semnată Titulescu).
20 «Monitortil Oficial», nr. 16, Adunarea Deputaţilor, 24 decembrie 1934, p. 277 (înalt Decretnr. 3.057,
din 29 noiembrie 1933).
21 Arh. M. Ap. N., fond 5.416, dosar 1.476, f. 34-35; Idem, dosar 1.665, 1938, f. 128.
22 Gh. Zaharia, C. Botoran, Politica dc apărare naţională a României în contextul european interbelic
1919-1939, Bucureşti, Ed. militară, 1981, p. 221-223.
23 Ion Antonescu, Citiţi, judecaţi, cutremurafi-vă, Hdiţie îngrijită de I. Ardeleanu şi Vasile Arimia,
Bucureşti, «Tinerama», p. 41-47.
24 Arh. M. Ap. N., fond 3.042, dosar 686, f. 61.
25 V. F. Dobrinescu, Gh. Nicolescu, Plata ţi răsplata istoriei, lucrare în -manuscris.
26 V. F. Dobrinescu, Bătălia pentru Basarabia, Iaşi, Editura «Junimea», 1991, p. 55 şi urm.
27 Pe marginea prăpastiei 21-23 ianuarie 1941, I, Editura Scripta, 1992, ediţie I. Scurtu, p. 51-58.
28 Ibidem, p. 58.
29 Carol al Il-lea nota, la 2 septembrie 1940, următoarele despre audienţa lui Vaier Pop: «După masă,
am avulîn audienţă pe Vaier Pop, care este extrem de îngrijorat de situaţie/..../Trebuie, zice el, cîtm ai
repede o schimbare în guvern, va trebui găsit ceva, cineva cu prestigiu şi autoritate, cum ar fi, după
părerea lui, generalul Antonescu...» - (Carol al Il-lea, însemnări zilnice, vol.II, p. 746).
30 «Politica guvernului român în problema evreilor - scrie cunoscutul istoric german A. Hillgmbcr - s-
a aflat, în întreaga perioadă a războiului, sub influenţa punctelor de vedere tactice şi comerciale. Ea
nu a cunoscut nici obligaţii morale faţă de cetăţenii săi români, nu a fost nici, din punct de vedere
doctrinar, antisemită. Ea a urmat marile cursuri ale politicii externe româneşti...» (llitler, Konig Carol
und Marschall Antonescu. Dic deutsch-rumănischen Bezieehungen 1938-1944, Mainz, ed. a Il-a,
1965, p. 373-374).
31 Mulţumim Domnului Gh. Baibul pentru datele oferite legate de activitatea sa.
32 Vezi: A. Ilillgmbcr, Op. cit:. Aurică Simion, Preliminariipolitico-diplomatice ale insurecţiei române
din august 1944, Cluj Napoca, Ed. «Dacia», 1979;Lany Watts, în serviciul mareşalului, III, Miinchen,
1985; I.C. Drăgan (ed.), Antonescu, Mareşalul României şi războaiele detcîntrcgirc, voi.I-1V, Nagard,
1986;Gh.Iiuzatu, Istoric interzisă, Cu ricnil Doljan, Craiova, 1990; Wem(ed.), Mareşalul Antonescu
în Taft istorici, vol.I-II, Iaşi, 1990; Idem, România cu şi fără Antonescu, Iaşi, «Moldova», 1991;Ion
Antonescu. Citiţi...', Antoncscu-Ilitler. Corespondenţă şiîntîlniriinedite (1940-1944), Ediţie pregătită
pentru tipar de Vasile Arimia, Ion Ardeleanu şi Ştefan Lache, voi I-H, Bucureşti, Editura «Cozia»,
1991; Mareşalul Antonescu. Secretele guvernării, Ediţie pregătită de Ion Ardeleanu şi Vasile Arimia,
Bucureşti, Editura «Românul», 1992.
33 Paul Schmidt, Statist auf dtplomalischcr Biihne, 1923-45, Bonn, 1950, Andreas Ilillgruber, I jCs
Entrctienssccretsde llitler, Scpiembre 1939- Decembre 1941, Paris, Fayard, 1969, p. 354-358, 358-
364, 622-625, 433-441; Idem, Staatsmănncr undDiplomaten bei llitler, vol.I-II, Frankfurt am Main,
1970.
34 A. Ilillgmbcr, llitler..., p. 354.
35 N. Dascălu, Politica nazistă in sud-estul Europei în ajunul şi in timpul celui de al doilea război mondial
ih relatările interpretului personal al lui llitler fi), în AHAI, 1986/2, p. 680.
36 A. Ilillgruber, ()p. cit.
37 Gh. Barbul, Memorial Antonescu..., p. 85.
38 Aurică Simion, Op. cit., p. 263 şi urm.
39 Gh. Buzatu, Din istoria..., p. 231.
40 Arh. M.A.E., fond 71, dosar SI Stockholm, 1943, vol.l, f. 4-6; Idem, dosar S5 Madrid, 1944, voi.3,
f. 45-46 (t. nr. 954, 12iuniel944, de la Legaţia din Spania); Iloover Archives, Palo Alto, S.U.A., D.
Popescu Papers, Box. no.l.
41 Scrisoare a lui Gh. Barbul către V. F. Dobrinescu din 8 iulie 1991.
42 L. Watts, Antonescu andthe German Alliance, în «Romanian Civilisation», I, N o.l, 1992, p. 72.
 CAPITOLUL I

C îin e le Roşu

«Istoria va ex a m in a cîn d v a cazu l n ostru. E a va fi m ai p u ţin p ă rtin ito a re

c a ju d e c ă to rii n o ştri d e az i» . C u a c e s te cu v in tp s-a d e s p ă rţit m a re şa lu l
A n to n escu de m am a sa în a in te de a ap ă re a în faţa p lu to n u lu i d e e x e c u ţic . P e n tru
m am a sa, ele n u c o n stitu ia u nici o co n so lare; în ce-i p riv e şte p e co n d a m n a t,
sp e ra n ţa p e ca re o ex p rim au ap are ca foarte n esig u ră, căci, m ai în a in te d e a te
în c re d e în ju d e c a ta Istoriei, a r trebui să ştii c e va fi ea m îine. V a răm în e o are o
ştiin ţă o b icctiv ă? Sau, d im p o triv ă, va treb u i să se re se m n e z e a fi d o a r un
in stru m e n t d c p ro p ag a n d ă în serv iciu l u n ei id e o lo g ii triu m făto are? în a c e st
ca z, d ep a rtaja rea în tre eretici şi sfin ţi se v a e fe c tu a co n fo rm p re sc rip ţiilo r
o rto d o x iei p o litice . S ă n e grăbim să p ro filăm de u ltim ele lic ăriri a le lib e rtăţii,
căci p o ate, în cu rîn d , se v o r stin g e şi ele.
P en tru noi, eu ro p e n ii din E st, c a rc am tră it în m ijlo cu l ev e n im e n te lo r la
c a p ă tu l c ă r o ra n e -a m tr e z it a s e r v iţi K re m lin u lu i, lu n g a in c o n ş tie n ţă a
o c c id e n ta lilo r fa ţă d e a p ro p ie re a A rm a te i R o ş ii ră m în e o e n ig m ă
în sp ă im în tăto a re. N e răsu n ă în c ă în urechi strig ă tele e n tu z ia ste p rin c a rc sa lu tau
ac u m u la rc a v ic to riilo r ci. P e m ăsu ră ce în a in ta spre vest, ei se felicitau ca re
m a i d c carc. D e lira u d e b u c u rie şi d e a d m ira ţie a flîn d d e « e lib e ra re a »
B u c u reştiu lu i, a S o fie i, a B u d ap estei, a V ienei. G lo rie şi o n o a re A rm atei
R o şii. Iar astăz i, în fiecare d im in eaţă, c în d se trezesc, ei se în tre a b ă cu m au
p u tu t s-o lase să p ătru n d ă p în ă la ca le d c d o u ă z ile de R in . E i a u sfîrş it p rin a
în ţe le g e că « H itlcr nu e ra d e c ît un d ile ta n t faţă de P o litb u ro ’». D ar, în tre tim p,
m icile n aţiu n i carc la c c a la ltă ex tre m ita te a E u ro p e i se p rev a lau d e c iv iliz a ţia
lor, care trăiau din id eile şi exem p lu l lo r, au fo st ac o p e rite d e m aree.
C u toată atitu d in e a d iferită p e ca rc ac este p o p o are a u a d o p ta t-o în tim p u l
a n ilo r d c criz ă, clc su feră astăzi acceaşi soartă. C e h o slo v a cia , p rim a v ic tim ă a
lui H itlc r, P o lo n ia, c a re cu arm am entul său an a cro n ic a lu p ta t e ro ic îm p o triv a
m aşin ii d e răzb o i m o d e m e a c c lu i de al T re ile a R e ic h , Iu g o sla v ia ca rc,
rev o ltîn d u -sc îm p o triv a destin u lu i său d e m ică p u tere, a sa c rific a t m ai m u lt dc
un m ilio n dc oam eni căzu ţi în lu p ta p en tru lib e rtate sau în tr-u n răz b o i fra tricid
n-au o b ţin u t nici un av an taj p en tru fid e lita te a lo r faţă d c o cc id e n t. A flîn d u -se
pc p ic io r d c p erfec tă eg a litate , e le co n stitu ie, alătu ri d e ex -sa te liţii A x ei,
U n g aria, B u lg aria şi R o m ân ia, b u ch e tu l re p u b lic ilo r p o p u la re . F iin d p u s în
faţa ac csto r realităţi eşti o b lig a t să tragi co n c lu z ia că efo rtu rile ţă rilo r m ici, fie
c ă e le au lu p ta t în tr-o tab ără sau în cealaltă, au fo st to ta l in u tile. N u m ai
R o m â n ia , la o p o p u la ţie de d o u ăz ec i d e m ilio an e d e lo c u ito ri, a su fe rit p ie rd e ri
m ai m ari d e c ît S tatele U n ite sau Im periul B ritan ic. P ie rd e rile sa le se a p ro p ie d e
şa p te su te d e m ii d e o am en i, în tim p ce cifrele p rez en ta te d e C o m m o n w ea lth -
in c lu zîn d aici civ ilii ucişi în tim p u l b o m b a rd a m en telo r aju n g , d ac ă p u tem să ne
în c re d em în W in sto n C h u rch ill, la un n u m ă r de 4 1 2 .2 4 0 . P ie rd e rile am erica n e
a r fi, d u p ă c ifre le p u b lic ate de W a sh in g to n , de 322.1 8 8 o am en i.
în o ricc caz, in u tilita te a luptei d ev in e ev id e n tă p e n tru ţă rile E u ro p e i
ră să rite n e co n sid e ra te , în zilele n o astre , c a v ic to rio ase: P o lo n ia , C e h o slo v a cia
şi în tr-o m ai m ic ă m ăsu ră - c a u rm are a « d ev iaţio n ism u îu i» t i t o i s t - Iu g o slav ia.
A ce asta din u rm ă se b u cu ră m ăcar d e in d e p en d e n ţă, d ac ă n u d e lib ertate. D at
fiin d c ă v ic to ria în se a m n ă p en tru ac este p o p o are sc lav ie, lu p ta p e ca re au d u s-o
îşi p ie rd e sen su l. R o ad ele v ic to riei sîn t to t a lît de am are ca şi ce le ale în frîn g e rii.
N u este su rp rin ză to r faptul că foştii cam arazi d e a rm ă ai lui W ilh elm al
II-lc a, b u lg a rii şi u n g u rii, au făcu t din n ou fro n t com u n cu G erm a n ia reîn v iată .
D o rin ţa lor d c rev a n şă o egala pe aceea a p u te rii g erm a n ice . In sch im b ,
p rez en ţa R om âniei - sing u ru l ex -in am ic al im p e riilo r c e n tra le - p rin tre sa teliţii
A xei p o ate să ap ară m ai pu ţin ex p licab ilă. în urm a v ic to rie i A n ta n te i2, e a şi-a
m ă rit co n sid erab il te rito riu l şi a c o n stitu it unul din p ilo n ii cei m ai p u te rn ic i ai
se cu rită ţii c o le c tiv e în E u ro p a de răsă rit. T o tu şi, în tim p c e U n g aria îşi lim ita
p e c ît p osibil p a rtic ip a re a sa la răz b o iu l co n tra R u sie i, în tim p c e B u lg a ria , cu
to ată ad e ziu n ea sa la p actu l trip a rtit, se m e n ţin e a n e u tră în tre R eich şi U R S S ,
R o m ân ia se aru n c a în lu p tă cu to a te fo rţe le şi, lu cru în c ă rnai stra n iu , su b
c o n d u c erea unui vechi an g lo fil, m areşalu l A nto n escu . H itle r îl n u m e a p e
d ic tato ru l ro m ân al treilea om al A xei. C o m u n ica tele d e răz b o i so v ie tic e, în
tim pul b ă tă liilo r d c la S talin g rad şi din C au caz, v o rb ea u d e d o i d u şm an i:
G erm an ia şi R om ânia. în urm a arm istiţiu lu i italian , A x a a fo st d e v ia tă d c la
R o m a sp re B u c u re şti. D efecţiu n ea ro m ân ă din a u g u st 1944 a p ro v o c a t o
răstu rn a re to ta lă a p la n u rilo r strateg ic e ale celu i de al treilea R e ic h . S o arta
ră z b o iu lu i în O c c id e n t d e p in d ea de re u şita d e b a rc ă rii an g lo - sa x o n e în
N o rm an d ia . îm p o triv a R u s ie i, W c h rm ac h t-u l 3 îşi p ă s tra ş a n se le pîn il la
arm istiţiu! ro m ân . A stfel, deşi o p u te re m ică, R o m ân ia a ju c a t un ro l d c p rim
rang în cel d e al d o ilea c o n flic t m on d ial. D acă se stu d iaz ă d e ap ro a p e p o z iţia sa
g eo g ra fic ă, se o b se rv ă că această p la că tu rn an tă c o n stitu ia o b a z ă id e a lă p e n tru
un «D rang nach O s tc n » 4 germ an şi d ev e n ea to t a tît de in d isp e n sa b ilă p en tru un
« D ran g nach W e s tc n » 5 sovietic. D ictonul lui B ism ark : cin c d eţin e ca d rila tc ru l
B o cm ici este stăpînul E u ro p ei, se tran sfo rm ă în seco lu l al X X -le a în : c in e
d eţin e b az a ro m ân ească, dom ină E uropa. C ît tim p H itle r p o se d a ac ea stă b az ă,
W ch rm ach t-u l co n tro la B alcan ii şi îş i p ăstra şan sele în faţa A rm atei R o şii. C în d
ea a fo st p u să la d isp o ziţia U R S S , S talin a d ev en it, cel p u ţin p e p lan strateg ic ,
stăp în u l E uro p ei.
D acă în 1918 răzb o iu l sc d ec id e a pe R in, a r fi fo arte g reu a se c re d e
a s tă z i c ă d e b a rc a re a tru p e lo r a n g lo - sa x o n e p e un p u n c t c x c c n tric al
co n tin en tu lu i la 6 iunie 1944 a r fi p u tu t fi m ai h o tă rîto arc d e c ît în a in ta re a
ru se a sc ă spre inim a E u ro p ei, c a urm are a arm istiţiu lu i ro m ân e sc. U n im p o rta n t
ca p ito l al răz b o iu lu i s-a d e sfă şu ra t la B ucureşti. D acă se ap re c ia z ă c ă sco p u l
 p rin cip al al b e lig e ra n ţilo r n -a fo st d e a se o b ţin e o v ic to rie în o ric e c o n d iţii, ci
<Ic a se sta b ili o o rd in e m o n d ia lă , a tu n c i e v e n im e n te le c a re s-au d e s fă ş u ra t în
lin ro p a o rie n ta lă se d e z v ă lu ie în to a tă im p o rta n ţa lor.
A n to n e sc u n u -şi d a to ra p o re c la sa d e « C îin e R o ş u » fid e lită ţii sa u
d ev o tam e n tu lu i c a re sîn t c a ra c te ristic e rase i ca n in e . D a c ă el tre c e a d re p t u n
cîin e, e ra în se n s p e io ra tiv . « E l m u şc ă atu n ci c în d te a ş te p ţi m a i p u ţin » ,
sp u n eau o fiţe rii c a re se rv is e ră su b o rd in e le sa le . P rim u l s e n tim e n t p e c a re îl
in sp ira era te am a . S e v e rita te a , in se n sib ilita te a sa c a re îl fă c e a u s ă ig n o re p în ă
şi se m n ific a ţia v e rb u lu i a ierta, c o n trib u ia u în m o d e v id e n t la a c e a sta . D a r
treb u ie să m ai a d ă u g ă m c ă el nu e ra u n om a l e p o c ii n o a s tre : în el re în v ia u n
om al sp e c iilo r p rim itiv e c a re n u s-au d o m e stic it d e c ît tre p ta t, în d e c u rsu l
tim p u rilo r. C e a lt se n tim e n t d e c ît te a m a p u te a s ă in sp ire p re z e n ţa a n a c ro n ic ă
p rin tre noi a u n u i d e s c e n d e n t d irec t al lu p tă to rilo r v ic le n i şi să lb a tic i d e
o d in io ară?
O faţă o so a să , cu p o m e ţii şi m a x ila re le p u te rn ic c o n tu ra te : p ă ta tă d e
m ici p u n c te ro ş ii, c a re d ă d e a u te n u lu i să u a p ro a p e in c o lo r u n a s p e c t
b o ln ă v icio s. A tîte a rid u ri, în e ît faţa sa se m ă n a cu u n teren a c c id e n ta t. O g u ră
în c o n ju ra tă de c u te a d în c i, b u z e su b ţiri şi d e c o lo ra te , c a re n u d e sc o p e re a u
d e c ît ra re o ri d in ţii lu n g i şi g alb en i. P ăru l ro şu şi sp rîn c e n e în fo rm ă d c a c c e n t
circ u m flex . O ch i a lb a ştri, d e u n a lb a stru fo a rte d e sc h is, în tre p le o a p e u şo r
in flam ate şi în ro şite de o c o n ju n c tiv ită c ro n ic ă , p e c a re le ţin e a p e ju m ă ta te
în c h ise , ca şi cum a r fi fo st m e re u g a ta să a ţip c a sc ă şi n u le d e s c h id e a d e c ît
p en tru a atac a. în tre g u l îţi ev o c a asc e n d e n ţii g ig a n ţi ai c ru s la c e e lo r d in
tim p u rile n o a stre . Şi to tu şi n u se p u te a sp u n e c ă e ra u rît. D ar îţi tre b u ia tim p
ca să te o b işn u ie şti să -i p riv e şti faţa. L a p rim e le în tîln iri, îţi în to rc e a i o ch ii
fără să v re i, av e a i se n z a ţia c ă te afli su b s u p ra v e g h e re a a c e s te i p riv iri re c i;
sim ţea i ac e e a şi in d is p o z iţie ca şi cîn d te -a i găsi în fa ţa u n u i om p e c a re îl ştii
p rez en t a c o lo d a r pe c a re n u îl vezi. U nul d in tre m in iş trii să i m i-a sp u s o d ată:
«Lucrez to a tă să p lă m în a cu el. R ă m în a ş e z a t o re în tre g i în faţa b iro u lu i său.
D ar n u m a i la ju r n a lu l d e a c tu a lită ţi d e la c in e m a îl v ă d r e a lm e n te .
A co lo , im a g in e a sa este d e ta şa tă d c p re z e n ţa sa şi p o t să-l p riv e s c în v o ie .»
A c e a stă te am ă el a in sp ira t-o în c ă d e tîn ă r o fiţe r, d a r nu n u m a i
su b o rd o n a ţilo r să i ci şi, m ai m u lt, s u p e rio rilo r. A e x e c u ta u n o rd in al lu i
A n to n escu e ra u şor: el e ra în to td e a u n a c la r şi c o n c is. A d a u n o rd in lu i
A n to n escu e ra m u lt m ai d e lic a t. în fa ţa lu i, şe fii îşi p ie rd e a u sig u ra n ţa ; d u p ă
cc îi ex p lica u situ a ţia , ci îi cc rcau p ă re re a , a p o i, o d a tă o b ţin u tă şi-o în su ş e a u .
A şa în e ît o rd in ele p e c a re lo c o ten e n tu l A n to n e sc u tre b u ia să le e x e c u te e ra u
acelea pe c a re şi le d ă d e a el în su şi p rin g u ra su p e rio rilo r să i. L a şc o a la
m ilitară, el fu sese ş e f de p ro m o ţie ; şi ap o i, re m a rc a t p e rîn d d e to ţi şe fii săi c a
un elem e n t e x c e p ţio n a l, era în to td e a u n a p rim u l a v a n s a t în g rad . D c sc e n d e n t
;il u n ei fam ilii n e v o ia şe , nu av e a n ic i p rie te n i, n ic i p ro te c to ri. D a r p ro te c ţiile
dc care p u te au b e n e fic ia u nii d in tre c a m a ra z ii săi nu a c ţio n a u n ic io d a tă
îm p o triv a lui şi d a c ă n u te a liai cu A n to n e sc u , av e ai m a re g rijă s ă n u -ţi a tra g i
d u şm ă n ia lui. T o a te in iţia tiv e le îi erau p e rm ise . U n eo ri, el le îm p in g e a p în ă la
n esu p u n ere. D ar nu se g ăseşte nici u rm ă de a ş a c e v a în d o sa ru l său . C in e a r fi
fost su p e rio ru l a c e la c a rc să fi av u t c u ra ju l să fac ă o a s e m e n e a m e n ţiu n e ?
 N u e ra d cc ît su b lo c o te n en t atu n ci cînd n u m e le său a d e v e n it ce le b ru . în
an u l 1907, doi ani du p ă rev o lu ţia r u s ă 6, ţăranii ro m ân i se re v o lta se ră co n tra
clase i feu d ale a m arilo r p ro p rie ta ri fun ciari. L a ţa ră , izb u cn eau in c en d ii, se
v ărsa sîn g e. C o n a ce le ardeau: a re n d a şii şi v ec h ilii, a tu n c i cîn d sc ăp a seră de
to p o a re le răsc u laţilo r, fugeau la o raşe ; a u to rităţile a ju n sese ră să fie m u lţu m ite
cîn d ja n d a rm ii asista u la ja fu ri şi nu p articip a u ei în şişi a lă tu ri d e je fu ito ri; se
cre d e a c ă a rm a ta nu este d estu l d e sig u ră p en tru a fi fo lo sită . în m ijlo cu l ac estei
m ări d e z lă n ţu ite , o raşe le în c ă erau calm e. D ar so c ialiştii în c erca u să p ro v o ace
tu lb u ră ri şi să ia c o n d u c erea unei m işcări re v o lu ţio n a re . E ra ca z u l să se
n c g o c ie z c cu ei? S e va reu şi a stfe l p a c ific a re a s a te lo r? U n m o m e n t, la
B u c u reşti, s-a c re z u t că se va reuşi. D ar p ăre rile s-au sc h im b a t, atu n ci cîn d s-a
a fla t d e un rap o rt al co m an d an tu lu i g arn izo an ei din G alaţi în le g ătu ră cu ce ea
cc se p e tre cu se în a c e st o raş, un d e p artid u l so c ialist n u m ăra cei m ai m u lţi
ad e ren ţi. U n tîn ăr o fiţe r, su b lo co ten en tu l A n to n escu , d ăd u se o rd in o a m e n ilo r
săi să tragă asu p ra m a n ifesta n ţilo r ca re în c erca u să o cu p e c lă d irile p u b lic e.
E rau d o u ăzeci şi şa p te de m orţi. A ce ste fapte se p etre cu se ră cu o a s em e n ea
rcp c zic iu n e, în e ît com an d an tu l g arn izo an ei nu av u se se tim p nici să in terv in ă,
n ici să c c ară in stru cţiu n i g u v ern u lu i. D e altfel, su b lo c o te n en tu l A n to n escu
re v e n d ic a to a tă re sp o n sa b ilita te a in iţia tiv e i sa le. în a fa ră d c a c e a s ta , el
p ro c e d a se la v reo sută de arestări. în oraş d o m n ea calm u l cel m ai d csăv îrşit.
D u p ă c îte v a z ile , un n ou ra p o rt al a c e lu ia şi c o m a n d a n t al g a rn iz o a n e i.
A n to n escu p le ca se din G alaţi cu u n ita te a sa de a rtile rie şi stră b ă tu se în tre g u l
ju d e ţ. El o b ţin u se acelea şi rez u ltate ca şi în o raş, d ar, d e d ata ac ea sta , fără să
o m o are pe nim eni. F iin d că n u se se rv ise dc arm a m en tu l său d c c ît p en tru a face
zg o m o t. - F o arte d ep a rte dc sate, în p lin cîm p, el trăg ea num ai cu p u lb e re , fără
p ro iec tile , de p referin ţă seara, cîn d sunetul se p ro p ag ă cel m ai bine. Ţ ăran ii
au zeau tunul b u b u in d în dep ărtare. « S o seşte arm ata. E a trag e asu p ra sa telo r...» .
Z v o n u rile zburau în a in te a lui A ntonescu şi, făcînd să ren a scă frica de au to rităţi,
p u n eau sta v ilă oricărci agitaţii.
D c atu n ci n -a m ai fost n u m it d c c ît «C îine ro şu » a tît p en tru c u lo a re a
p ăru lu i său, c ît şi p entru sîn g c lc pe carc îl făcuse să cu rg ă. în arm ată, isp răv ile
sale dc la G alaţi au fost ev o cate m ult tim p şi i se a p lica d icto n u l: Homo rufus
raro bonus1. D ar m arele pu b lic îl p ie rd u din vedere şi tim p d e m ai m ulţi an i el
nu m ai a tra se aten ţia nim ănui.
în an u l 1916, R o m ân ia d e c la ră răzb o i P u te rilo r C e n tra le şi trim ise în
lu p tă d o u ă a rm a te , c o m a n d a te u n a d e g e n e ra lu l A v e re s c u , c e a la ltă d e
g en e ralu l P re za n . A v eresc u sc rie în m e m o riile sa le c ă « la sta tu l m a jo r al lui
P rc za n se a fla un o fiţe r, A n to n e sc u , c a re p ă re a să c o n d u c ă to tu l» . P en tru
o fiţe rii arm a tei lu i P rc za n , a c e a stă im p re sie c o n s titu ia o c e rtitu d in e . D e
fic c a rc d a tă cîn d se ţin e a o c o n fe rin ţă la sta tu l m a jo r ei îl g ăsea u , în tr-a d e v ă r
a ş e z a t lîn g ă g e n e ra l, pc m a io ru l A n to n escu , tă cu t, m o ro c ă n o s, cu u n a e r
a b sen t. în m o d in v a ria b il, g en e ralu l spunea: « A n to n e sc u a p rim it o rd in e d c la
m in e. El vi le v a c o m u n ica » - A n to n e sc u făc ea apoi e x p u n e re a , c a şi cu m a r fi
fo st a d e v ăratu l şef, fără să fie c o n tra z is sau în tre ru p t. D ac ă, la s fîrşit, v reu n
c o m a n d a n t d c m a re u n ita te av e a d e c e ru t o p re c iz a re , el o d ăd ea. P re za n
în c u v iin ţa cu ca p u l. în a c e st fel a d u s A n to n e sc u a rm a ta lu i P rc z a n d in
 M oldova în M u n te n ia , u rm ărin d u -i p e g erm a n i, ap o i în .T ra n s ilv a n ia , m ai
d ep arte în p u sta u n g ară, m ai apoi bătînd pe T isa tru p ele lui B e!a K un şi in trîn d
in B ud apesta. P rczan a fo st av a n sa t m areşal şi a u re o lat d e g lo rie n aţio n ală.
A ntoncscu a fost trim is ca ataşa t m ilita r m ai în tîi la P a ris, ap o i la L o n d ra.
P entru S talu l M ajo r rom ân era d e o se b it de p reţio s să aib ă în ca p ita le le
aliate un ofiţer de ta lia lui A ntoncscu, P en tru cam arazii săi, era co n fo rtab il să-l
ştie a tîl de d ep a rte. D in p ăc atc, veni şi tim pul de a-1 a v a n sa g en e ral. S ă i se d ea
gradul şi să fie lăsat la L o n d ra? E l se d e scu rca ad m irab il şi, lu cru su rp rin ză to r,
îşi făcuse ch iar şi p rieten i. N um ai că e ra îm p o triv a tra d iţiilo r arm a tei ro m ân e d e
a av ea un g eneral pe p o st dc ataşat m ilita r. S ă se am în e av a n sa re a sa? A sta nu
era n ici m ăcar de im aginat. A tunci treb u ia să se în a p o ie z e la B u c u reşti?
P ersp ectiva dc a-î vedea reap ărîn d în c lăd irea S tatu lu i M a jo r era su ficien tă ,
ch iar în acea p e rio a d ă în care se cre d ea în p ac ea etern ă, p en tru a se răsp în d i o
atm o sferă dc război rece...
I se trim ise o lu n g ă scriso are, p lin ă d e m ăg u liri şi v iclen ie. S e în c e p e a
prin a i se rep e ta că rap o artele sa le erau d c o v alo are n ep re ţu ită , că îşi
în d e p lin e a m isiunea în p rim a ca p ita lă a lum ii cu un su c ce s in c o m p arab il, c ă era
d e n eîn lo cu it. D upă ac e a stă in tro d u cere, i se ex p u n e a d ile m a c a re to rtu ra S tatu l
Major: fie să-l avanseze general şi să se grăbească supărălo area o b lig aţie d c a-1
rechem a la B u c u reşti, fie - d acă el co n sim ţe a - să fie m e n ţin u t în ac elaşi g rad
pentru a i se p erm ite, în interesul ţării, să co n tin u e o p era sa a d m ira b ilă la
L ondra. N um ai el treb u ia să hotărască. Şi el h o tărî fără şo v ă ială. R ă sp u n se că
av ea sp eran ţa că va reuşi în no u a m isiu n e ce îi v a fi în c re d in ţa tă în R o m ân ia,
sp re d ep lin a sa tisfac ţie al şe filo r săi. T re b u iră deci să-l av a n se z e şi să îi su p o rte
p rez en ţa la B ucu reşti.
T rin ita te a c a re c o n d u c e a pe a c ea v re m e a rm a ta se c o m p u n e a d in
M ajcstate a S a R e g ele, M .S. S tatul M ajor, al cărui n u m e o fiţe rii nu-1 p ro n u n ţau
d ecît cu sfială, aşa cum v orbeau em ig ran ţii ruşi d e sp re m arii duci d in fam ilia
R o m an o v , şi din M in iste ru l A p ărării N aţio n ale , c a re sp u n e a în to td e a u n a
«am en » la h o tă rîrile ce lo rlalţi doi. în a p o ie re a lui A nton escu a a d ă u g a t o a p atra
co m p o n entă. C o m p o n en tă în sensul stric t al term en u lu i. G en e ra lu l. G en e ra lu l,
pu r şi sim plu. N ici o g aşcă nu s-a fo rm at în ju ru l său. Şi n ici un o fiţe r nu se
p u tea lău d a că el îi p u rta un interes d eo seb it. N icio d ată n -a fo st u rm ată cu alîta
stric teţe cea d e-a treia p o ru n că a ca teh ism u lu i bunului m ilitar ro m ân , c a faţă dc
C îin cle R oşu: cea du p ă care trebuie să le fereşti să ap ari în faţa su p e rio ru lu i tău.
D ar cei m ai m ulţi o fiţe ri, deşi se su puneau p re sc rip ţiilo r reg u la m en tu lu i,
ad e se a îm p ă rtăşe au o p in iile m ai puţin o rto d o x e a le g en e ralu lu i A n to n cscu . El
nu avea în c ă p u te re a , d ar avea d eja au to ritate a. în cele d in u rm ă, reg e le se
d cc isc să fuzio n eze «corpul» şi « spiritul» arm ; tei, num indu-1 şefu l S uitului
M ajor.
în epoca răzb o iu lu i total, pe un d e trece o are lin ia dc d e m a rc a ţie în
interiorul sta tu lu i, în tre co m p ctc n ţa m ilita rilo r şi ac ee a a c iv ililo r? P en tru
A n to n cscu, ca nu ex ista . M inistrul de finanţe, că ru ia îi in c u m b ă sa rcin a d e a
fin an ţa arm am en tele; m in istru l dc In tern e, ca re e ste ră sp u n z ă to r d e m o ralu l şi
co m p o rtarea p o p u la ţie i, m in istru l E c o n o m ic i N a ţio n a le , c a re c o n tro le a z ă
p ro d u cţia şi su rsele d e m aterii prim e; m in istru l A fa c e rilo r E x te rn e c a re se
p reo c u p ă de p relim in ariiic cc p riv csc «ultim a ratio re g u m » 8. O are n u treb u ie să
c o lab o rez e toţi cu şe fu l arm atei? P en tru A n to n escu , a c o la b o ra în se am n ă a se
su b o rd o n a. «C u un astfel de şe f de sta t m a jo r, m in iste re le nu vor în tîrz ia să
d ev in ă secţii a le S tatu lu i M ajor», spu n eau , g lu m in d , p arla m en tarii.
D ar ar fi în se m n a t să te în şe li grav atrib u in d u -i am b iţii p o litice . El se
d ed ica cu a tîta ard o are p ro b lem elo r, sa rc in ilo r sale, în e ît i-ar fi fo st cu n ep u tin ţă
să citez e m ă ca r n u m e le şe filo r de p artid e. C eea c e se p etre ce a d in c o lo d e
co m p ete n ţa o am en ilo r în un ifo rm ă nu-1 in te resa a b so lu t d elo c. Bun cre ştin ,
d eo a rece aceasta era în trad iţia arm a tei, m o n arh ist p en tru că făcu se ju ră m în t d e
cre d in ţă reg e lu i, p a trio t fiin d că sc în c a d ra în p ro b lem ele A p ărării N a ţio n a le , el
e ra tipul om u lu i d efo rm at p ro fe sio n a l. P o litic ie n ii în să nu se lă sară în şe la ţi şi se
tem eau de drum ul spre o d ic tatu ră m ilitară. A tunci cîn d ci nu se în ţe le g e a u în
nici o p riv in ţă , erau p e p u n ctu l d e a sc pu n e de ac o rd a su p ra n ec esităţii d e a-1
în d e p ă rta p e şeful statului m ajor, cîn d ac esta, pe n ea şte p tate, îşi d ăd u d em isia .
C are p u tea să fie cau za acestei h o tă rîri su rp rin ză to are? P ro v erb u l fran cez
spune: «il faut ch e rch er la fc m m e » 9. E ra, în tr-ad e v ăr, d in cau za unei fem ei,
E len a L upcscu.
V iaţa p articu la ră a regelui nu-1 interesa pe g en e ral. P uţin îi p ăsa d e
faptul că sa lo an e le fav o ritei erau so c o tite de p o liticien i d re p t an tica m e re ale
p u terii. D ar veni şi ziua cînd m in istru l A părării N aţio n ale , d upă c e l-a au z it
p ro te s tîn d îm p o triv a av a n să rii u n o r o fiţe ri fără m e rite , îi p u se p e ta p e t
rec o m an d ă rile şi că rţile de vizită ale doam n ei L u p cscu . A tu n ci, c o n flic tu l
izbucni. D upă cc a a m en in ţat cu d em isia , A n to n escu a sfirşit p rin a b iru i. D ar
era ac ea sta o v ic to rie decisivă? E lena L u p cscu nu cre d e a în in c o ru p tib ili;
d eg e a b a e ra cl un în c ă p ă ţîn a t, căci în d c m în a re a fe m in in ă v a re u şi să-l
îm b lîn zc asc ă.
U n supeu intim , o ferit de reg e, în ap artam e n te le sale p riv ate, îi reu n i p e
cei doi op o n en ţi - A ntonescu eră p la sa t în d rea p ta E len ei L u p csc u , ia r d e
cealaltă parte a m esei, C arol sup rav eg h ea, cu o p riv ire n elin iştită, p e in co m o d u l
său slu jito r. A ccsta n u -şi în g ăd u i nici o ab a te re . «.Ştiu, îi sp u se v e c in a sa
co n fid enţial, cît de m ult vă aprcciază regele. D e cîte ori n-a rep etat cl că, în tr-o
zi, A n tonescu va fi p reşe d in te le C o n siliu lu i său». L a to ate a c e ste lin g u şiri,
g en eralu l răsp u n d e a prin m onosilabe; p riv irea sa îşi p ă stra se v erita tea ; răm în ca
g lacial. T o ate acestea au fost p u se p e seam a caractcru lu i său n eso cia b il. A d o u a
zi d im in ea ţa, m areşalul C urţii a g ă sit în co re sp o n d e n ţa sa o sc ris o a re a lui
A nto n escu ad re sată lui. A cesta îl asig u ra , m ai în tîi, c ă nu este nici p refăc u t,
nici ip o c rit şi că în dccu rsu l ca rierei sale a v u sese de a fac e, ca ţo ală lu m ea, cu
to t felul de fem ei. D ar, adău g a cl, re c e n t av u sese o c a z ia să co n state că
frecv cnuirea an u m jto r fem ei este p ro fitab ilă p en tru o fiţe rii a c ă ro r lip să dc
sc ru p u lc le ţin e loc de m erite. A sem enea ofiţeri nu fac c in ste arm atei. O ri,
to cm ai ac e a stă calc îi fu sese desch isă şi lui, cu o sc ară în a in te . El co n sid eră că
un şe f dc sta t m ajor, care s-ar p reta la o asem e n ea situ a ţie , ar c o m p ro m ite
d em n ita tea arm atei. în co n secin ţă, el a d re sa m a re şalu lu i C u rţii, în acelaşi p lic,
scriso area sa de dem isie, p entru a fi p rezen tată reg e lu i. A n to n escu nu ştia
atu n ci că sc în c h e ia d efin itiv ca riera sa m ilita ră p ro p riu -z isă. D ar el se în d o ia că
situ aţia va dura m u lt tim p şi se p use pe aşteptare. C a sa sa era la m unte; sc o cu p a
 dc g rădinărit; crcştca păsări; co n c cp e a p en tru e le in stala ţii m o d el. C e -a r fi p u tu t
el să facă, cl ca rc nu v ed e a un p eisaj d ec ît p entru a-i g ăsi p u n cte d e sp rijin
m ilitare şi un p o p o r nu-1 interesa d cc ît p en tru a-i e v a lu a n u m ă ru l d e d iv izii? N u
era cl om ul care să ca u te av en tu ra în lu m e a civ ililo r. A v en tu ra veni să -l ca u te la
61 acasă, sub în fă ţişa re a p o liticien ilo r. N u trecea să p tăm în ă fără ca u nul sau
nitul din p artid ele o stile clicii reg elu i să nu-i trim ită un em isa r. «Ce mai vor de
In mine aceşti magnaţi ai sufragiului universal?», sp u n e a el. E ra fo arte sim p lu .
R egele av e a îm p o triv a lui pe n aţio n a l-ţă ră n iştii lui M a n iu , p e lib e rali şi
leg io n arii lui C o d rean u ; îm p reu n ă, ei re p rez en ta u a p ro a p e în tre a g a o p in ie
p u b lică. M icile p artid e, ca rc răsăreau c a c iu p e rc ile d u p ă p lo a ie , p en tru a
răspunde la un eventual apel al coroanei, nu aveau nici o p riz ă asu p ra p o p o ru lu i,
în aceste co n d iţii, nu-i m ai răm în ca lui C aro l, m ai d ev re m e sau m ai tîrziu ,
d ecît să ca p itu lez e sau să recu rg ă Ia o d ic ta tu ră m ilitară. O ri, to cm ai această
ultim ă carte se p reo c u p au oam enii politici să i-o sustrag ă. D c ac e e a , ci lu p tau
cu în v e rşu n a re să atra g ă în clanul lor pc reg ele n eîn co ro n at al arm a tei. E rau cu
atît mai pu ţin în g rijo raţi că nu vo r reu şi cu c ît de cîn d cl se re v o lta se îm p o triv a
in flu enţei fav o rite i, ÎI so co tcau d rep t unul d in tre ai lor. în a c e a stă p riv in ţă , se
în şelau cu d csăv îrşire. G en e ra lu l îi d etesta şi pe unii şi p e c e ila lţi. «D c ce,
rep eta cl, nu se p lic tisesc să m ai revină. O are n-au p le c a t în to td e a u n a cu
m îin ile goale?» C asa îi fu pu r şi sim plu îm p re su ra tă d c ag e n ţi ai S ig u ra n ţe i, ale
căro r trad iţii şi m etode nu aveau nim ic dc in v id iat dc la G e s ta p o 10 şi G .P .U .u .
îi sp io n au cele m ai m ici g estu ri, rap o rtîn d de u rg en ţă reg e lu i fre cv e n tele
co n v o rb iri pc ca re p retin d eau că le -a r fi su rp rin s; n o tau cu g rijă n u m ele
v izitato rilo r. O fiţerii a c tiv i care au av u t cu ra ju l să su n e la p o a rta sa au fost, fără
cx c c p ţic , d em işi d in fu n c ţiile lor. N u m ai c îţiv a m ilita ri p e n s io n a ţi m ai
în d răzn eau să vină să-l vadă. A fost fo to g ra fiat făcîn d ski cu C o d rea n u , în
c o m p a n ia lu i N ic o la c L u p u , v ic e p r e ş e d in te al p a r tid u lu i lui M a n iu ,
p lim b în d u -sc p rin m unţi cu m em bri in flu en ţi ai p artid u lu i lib eral. T o tu şi, a fost
im posibil să sc p ro b ez e c ă s-ar fi an g a ja t în p o litică. A tu n ci, se rese m n ară să
in to n eze aria calo m n iei: l-au a c u za t de b ig a m ie . S o ţia sa d iv o rţa se în străin ăta te
şi sc p retin d ea că divorţul este nul, în rap o rt cu le g ea ro m ân ă . C u to ată
p resiu n ea g u v ern u lu i, m ag istraţii nu au p u tu t d c c ît să c lase ze d o sa ru l. R eg ele
în n eb u nea: d o ta t cu o rară in te lig e n ţă , d a r şi cu un c a ra c tc r im p u lsiv , cl era m ai
ales d om in at dc frică, o frică tiran ică, su fo ca n tă. Să-l răn e şti p e C îin c lc R o şu şi
totuşi să nu-I striv e şti... îl trim ise pc M a reşalu l C urţii p en tru a-i d a asig u ră ri că
cl, reg ele, nu avea nici un am estec în afa ccrca cu b ig a m ia . P o arta casei lui
A nto n escu a răm as în c h isă în faţa em isaru lu i regal. « G en e ra lu l, i s-a răsp u n s,
nu v o rb eşte cu Iachcii».
D in tre toţi oam en ii politici care d oreau cu a v id ita te să se ap ro p ie d e
A ntonescu n-a ex ista t d e c ît unul sin g u r pc ca re l-a ad m is şi l-a p rim it în
anturajul său, ară tîn d u -i o o are care p rieten ie. E ra sc riito ru l O cta v ia n G oga.
A ccsta era şi un ta len tat p o v estito r, ca rc ştia să ţină trează, o rc în tre g i, a te n ţia
so ld atului taciturn. G o g a era şeful p artid u lu i n aţio n al-c rc ştin şi se m e n ţin e a, cu
m ultă în d cm în are, n eu tru în tre celc d o u ă fronturi p o litice. C a ro l a făc u t ap el
c ă tre cl p en tru a sa lv a m o n arh ia. I-a d a t m în ă lib e ră , cu s in g u ra c o n d iţie de
a-1 num i p e A nto n escu în fruntea M in isteru lu i A p ărării N aţio n ale .
 G o g a îl c ă u tă p c g en eral. «R efuz, fiin d c ă v eţi o rien ta p o litic a n o astră
e x te rn ă spre G erm ania». «D ar treb u ie să se facă o în ţe le g e re cu H itlc r în a in te
d c a fi stăp în la P raga». «C eea ce trebuie este c a H itie r să fie îm p ie d e c a t să
aju n g ă stăp în la P raga». «A sta nu este treaba R om ân iei. E ste v o rb a de R o m ân ia:
p re z e n ţa m ea în fru n te a g u v ern u lu i v a fi o asig u ra re p e n tru G erm a n ia, iar
p re z e n ţa d u m n e av o a stră la A p ărarea N aţio n ală va fi o g ara n ţie p en tru F ra n ţa şi
A n g lia c ă tru p ele n o astre nu vor lupta n ic io d ată îm p o triv a lo r» . A rg u m en tu l a
a v u t efect. D upă o scurtă reflecţie, A ntonescu îşi d ăd u co n sim ţă m în tu l. P en tru
O ctav ian G oga, o p o litică d e ap ro p ie re de G erm a n ia p ăre a o b lig a to rie. L a
în c ep u tu l an u lu i 1938 cîn d cl a p relu a t p uterea, d ru m u l pe care îşi p ro p u sese
să-l u rm ez e e ra ccl ca re îl co n d u sese la B erlin p e co lo n elu l B eck şi p e
S to iad in o v ici. M otivele ca re îl d eterm in a u să urm eze ac est drum erau aceleaşi
ca şi ale P o lo n iei şi Iugoslaviei.
D u p ă p rim u l ră z b o i m o n d ia l, d c m o c ra ţia triu m fă to a re a in s ta u ra t
p retu tin d en i p arla m en te alese pc b aza sufrag iu lu i u n iv ersal. In R o m ân ia , c a şi.
în alte ţări, s-au făcut eforturi pentru ad ap tarea in stitu ţiilo r lib e rale d in O cc id cn t
la stru ctu ra m ed iev ală a statu lu i. N u s-a re u şit d c c ît p e ju m ă ta te : ele au răm as
ca o co n stru c ţie tran sp lan ta tă pc an teren virgin şi fără n ici o tem elie. D ar, în
acelaşi tim p, tratatu l dc p ac e dăd u se sa tisfa c ţie a s p ira ţiilo r n aţio n ale. P en tru
p rim a oară, p o p u laţii ca re fuseseră îm p ă rţite , tim p dc se c o le în tre R u sia,
U n g aria, T u rcia, A u stria, se vedeau reu n ite, în to ta lita te sau în m a re p a rte , în
in terio ru l ac elo raşi fron tiere. P atrio tism u l lo r în tin e rise , v ia ţa lo r p o litic ă se
reîn n o ia. R o m ân ia nu-şi mai în c ă p e a d e entuziasm şi d e rec u n o ştin ţă . Şi cu m e a
fu sese su sţin u tă în m od special d e T a r d ic u 12, F ran ţa e ra n u m ită acum so ra m ai
m arc, iar alian ţa cu F ran ţa era ca lific a tă d re p t « trad iţio n ală» . T ra d iţio n ală ? D a,
cu co n d iţia dc a se p u rced e la cre area u nei trad iţii, căci în trec u t alian ţa nu
m erg ea m ai d ep a rte dc în c ep u tu l anului 1916, cîn d Io n el B rătian u a făc u t ca
ţa ra sa să intre în război îm p o triv a P u terilo r C en trale.
D upă v ic to ria A n ta n te i, R o m â n ia a ră m a s a ta şa tă id e ii se c u rită ţii
co lec tiv e . în estu l E uro p ei, ac ea stă p o litică av e a lu p tă to ri în fo ca ţi ca B en eş,
P o litis, T itu le s c u 13, p en tru a-i cita d o ar p e cei m ai im p o rta n ţi, căci la în c e p u tu l
co lab o rării in te rn aţio n a le , sub eg id a L ig ii N a ţiu n ilo r 14 p o p o are le E u ro p e i
d an u b ien e şi b altic e îşi im ag in au că, în tă rin d se c u rita te a co le c tiv ă , îş i as ig u ra u
p ro p ria lor apărare. O are p reo c u p area p entru fro n tiera d c ră să rit a c o n tin e n tu lu i
n u se m a n ife s ta s e p rin in te rv e n ţia g e n e ra lu lu i W e y g a n d în ră z b o iu l
ru so -p o lo n cz şi prin efo rtu rile făcute p entru a rid ic a în faţa U n iu n ii S o v ietice
un co rd o n san itar? O am enii politici educaţi în tr-o m e n talita te p arla m e n ta ră
p ă stra ră m u lt tim p ac ea stă iluzie. în sch im b , m ilita rii nu v ed e au p ro b le m e le d in
a c e e a şi p e r s p e c tiv ă . D is c u rs u rile , sp u n e a u c i, c o n ta c te le d ip lo m a tic e ,
în d e m în a re a o am en ilo r dc sta t nu p o t m od ifica re a lită ţile strateg ic e. S e cu ritate a
răm în ca, p e n tru ci, o ch e stiu n c m ilitară. în E u ro p a , b az a ac estei secu rită ţi,
n u m ită co lec tiv ă , era fără în d o ia lă arm ata franceză. F ra n ţa d isp u n e a d c ce l m ai
p u te rn ic in stru m e n t de război din lum e, p c ca re c a p retin d ea că îl o fe ră cu
g en e ro zita te aliaţilo r săi, ca p rin cip al g ara n t al p ăcii. Ţ ările in te resa te în
m e n ţin erea situ aţiei sta b ilite ia V ersaillcs treb u iau , în cazul unui nou răz b o i,
să -şi su b o rd o n e z e a c ţiu n e a lo r m ilita ră d o ctrin ei S tatu lu i M a jo r fra n c e z .
 ( )('ijcrilor polo n ezi, rom âni şi iu g o slav i, un lucru le ap ăru im ed iat ca e v id en t.
Punctul de vedere fran ccz nu ţin ea se am a în nici un m od d e in te re se le a lia ţilo r
sfii în E u ropa dc răsă rit. T em ele m ilita re pe care P arisu l a c c e p ta să le stu d ie z e
tu com un aveau, in v a riab il, ca subiect, ap ă rarea R in u lu i. M a re a p u te re m ilita ră
a secu rităţii co lec tiv e nu-şi punea d elo c p ro b lem a soartei u lte rio a re a a rm a te lo r
care, în co n c ep ţia sa , treb u iau să a ta c e p c Ia sp ate G e rm a n ia la în c e p u tu l
războiului. E a le trata d rep t trupe de sa crificiu , p ara şu tate în sp a tele in a m icu lu i.
S ecu ritatea c o lec tiv ă nu era deci d e c ît se cu rita tea F ran ţei şi a M arii B ritan ii.
U n ia M aginot, p ro d u su l acestei co n cep ţii a S tatu lu i M ajo r fra n ce z, c o n s titu ia
d o v ad a m a teria lă a ab a n d o n u lu i E uropei de că tre d em o craţiile o cc id e n tale.
A ntonescu o b işn u ia să sp u n ă c ă lu m ea v ech e a su p ra v ie ţu it ră z b o iu lu i
din 1914 - 18 g raţie d o a r a do u ă m ari bătălii: V erdun şi T a n n e n b e rg 15. C e ea c e
făcuse m areşalul P ctain p en tru E u ro p a o cc id en tală, re a liz a se F eld m a reşa lu l
von H in d en b u rg p en tru E u ro p a o rien tală . V isul ultim u lu i ţa r d e a p rim i p ara d a
o ştirilo r sa le la B erlin a r fi co n stitu it, p en tru p o p o are le c a re trăiau în tre R u sia
şi Im p eriul lui W ilh elm al II-lea, un d ez astru m ai m a re c h ia r d e c ît v ic to ria
pru sacilor.
în secolol al X lX -lea , R usia sm u lsese d eja R o m ân ie i B a sara b ia. E a
purta atunci m asca celei ce p ro teja pc cre ştin ii o rto d o cşi d in Im p eriu l o to m an .
Mai ap o i, s-a e rija t în cam pion al p an slav ism u lu i şi p rin a c ea sta nu făcu se
altcev a d e c ît să d ev in ă şi m ai p eric u lo asă, căci fiind elib eraţi sîrb ii, c ro a ţii şi
ceh ii, ca şi-ar fi ex tin s in flu en ţa m u lt d in c o lo de te rito riile o cu p a te d c ro m ân i.
Sc întâm plase, p rin tr-o m inune, ca R u sia şi G erm a n ia să se p răb u şe asc ă ap ro a p e
în ac elaşi tim p, în 1917 şi 1918, şi c ă F ra n ţa şi A n g lia p ro fita se ră d e aceasta
p entru a co n stitu i în E u ro p a o rie n ta lă sta te in d e p en d e n te şi re la tiv o m o g e n e.
D ar R u sia şi G erm a n ia şi-au rev e n it rep e d e şi atu n ci R u sia şi-a a trib u it o n o u ă
m isiune. E a i-a p u s su b p ro tec ţia sa p e p ro letarii din to a tă lu m e a, deşi ac e ştia
nu-i cereau nim ic. V rîn d -n cv rîn d , K arl M arx a in tra t în se rv ic iu l im p eriu lu i
ţarist, tran sfo rm at în R e p u b lic ă a S o v iete lo r şi a rse n alu l e x p a n siu n ii ru se şti s-a
îm bogăţit, cu faim o asa lozincă: p ro letari din to ate ţările, u n iţi-v ă! E u ro p a dc
E st p riv ea cu m ai m u ltă n elin işte spre răsă ritu l co m u n ist, d e c ît sp re G erm an ia.
Cum la L iga N a ţiu n ilo r nu era vorba d cc ît d esp re se cu rita tea F ra n ţei şi a M arii
B rita n ii, in stitu ţia d e Ia G en e v a a făc u t o p rim ire e n tu z ia s tă to v a ră şu lu i
L itv in o v I6. U R S S a d e v e n it unul din su sţin ăto rii p rin c ip a li ai se cu rită ţii
c o lc c tiv c . R o m â n ia şi P o lo n ia , p rim e le s a c rific a te c a u z e i O c c id e n tu lu i,
resp in g eau ca d rep t o ex trav ag an ţă ideea dc a ac o rd a A rm atei R o şii, în caz d e
răzb o i, accep tu l dc lib eră trecere prin te rito riile lor. D in p ă c a te , a c e a sta era,
în ccp în d din anul 1935, m ai m ult dccît o su g estie, era a p ro a p e o p re te n ţie a
F ranţei şi M arii B ritan ii. T itu lcscu , p en tru faptul dc a fi d a t p re a m u ltă aten ţie
acesto r arg u m en te ale P arisu lu i, a fost co n slrîn s, cu to t im en su l său p restig iu ,
să p ără sea scă afa cerile externe; şi apoi, cîn d vru să c a n d id e z e d in n o u p e n tru
C am eră, nici n-a în d ră z n it m ăcar să ia contact d irec t cu ale g ă to rii săi; şi-a făcu t
toată cam p an ia prin g ram ofon.
«M ă voi o p u n e com u n ism u lu i în o rice p u n c t al g lo b u lu i» , sp u n e a H itler
în d isc u rsu rile sale. în ac elaşi tim p, d em o craţiile o cc id c n ta le sc străd u iau să
atrag ă A rm ato R oşie spre inim a E u ro p ei. C e era deci m ai n o rm al, p en tru
n aţiu n ile am en in ţate de co m u n ism , d cc ît să-şi ca u te se cu rita tea a lă tu ri de
R e ic h ? P o lo n ia a fost p rim a c a re a tras, în c ă d in 1934, c o n c lu z iile c e se
im p uneau; ac e a sta se e x p lică prin faptul c ă ea e ra sin g u ra ţa ră d in E u ro p a dc
ră să rit co n d u să d e m ilitari.
R e ze rv e le lu i A ntonescu faţă d e p o litic a g erm a n o filă, p e ca re d o re a s-o
in a u g u re ze p rieten u l său G oga, erau în te m e ia te p e arg u m e n te d e o rd in m ilitar.
D u p ă p ăre re a sa, G erm an ia s-ar fi ferit să d ec la n şez e un nou răz b o i, ce
p rez en ta riscu l dc a lu p ta p e d o u ă fronturi. Ţ ă rile ce se aflau în tre U R S S şi al
T re ile a R cich , sp u n ea A n to n escu , av eau d e în d e p lin it o m isiu n e: să îm p ie d ic e ,
p rin îm p o triv ire a lor, în c h eie re a unui tratat m ilitar în tre F ran ţa şi R u sia. A ceasta
din urm ă, ţinută de L o n d ra şi de P aris ca atu de u ltim ă o ră în p o litic a lo r
a n tig erm a n ă, co n stitu ia o am en in ţare destu l d c se rio a să , p en tru a-1 îm p ic d ic a
p c H itlcr să tu lb u re pacca. D ar A nto n escu era de ac o rd cu id e ea că, d ac ă a lia n ţa
fran co - ru să v a deveni un fapt îm p lin it, R o m ân ia să ia p o z iţie h o tă rît a lătu ri de
G erm a n ia, sin g u ra p u te re eu ro p e an ă care p u te a, în caz d c răz b o i, să b are ze
d ru m u l A rm atei R oşii spre in im a co n tin en tu lu i.
în ciu d a an g lo filici m in istru lu i său al ap ă rării n aţio n ale, p re siu n ile
co n ju g ate e x e rc ita te asu p ra B u c u re ştilo r de o c c id c n tali şi U n iu n ea S o v ictică îi
cre ară lui G oga, ch ia r de la în c e p u t, m ari d ific u ltă ţi d e o rd in c c o n o m ic şi
p o litic. M osco v a a aju n s pînă la a acuza p o liţia ro m ân ă d c a fi răp it p e un
se c re ta r al le g aţiei so v ie tic e, B u tcn k o , şi a m en in ţa să re c u rg ă la m ăsu ri
c x c cp ţio n alc co n tra R om âniei! B uten k o a rea p ăru t la R o m a, unde a d ec la ra t
p rese i că a ales lib e rtate a. A c e st fap t n -a sch im b at situ a ţia - K rem lin u l n eg a p u r
şi sim plu că B u tcn k o a r fi B utcn k o şi co n tin u a d ia lo g u l pe acelaşi ton rid ic at.
R e g ele C arol fu cu p rin s de sp a im ă şi îi ceru lui G o g a d em isia pc loc. O m u l de
sta t sc răz b u n ă în felul său. P en tru a e x p lica ţării p lc c a rc a sa, el ţin u un ultim
d isc u rs la rad io şi îl în c h e ie strig în d : «Israel, ai în v in s!» E ra p e n tru p rim a d a tă
c ă se făcea o alu zie p u b lic ă Ia influenţii pc ca rc E le n a L u p escu şi co re lig io n a rii
săi o ex e rcita u asu p ra regelui. C arol ab ro g ă co n stitu ţia p rin tr-u n sim p lu d e c re t
şi in stau ră d ic tatu ra , nu fără a-1 ru g a p c A n to n cscu să nu-1 p ără sea scă . « D acă
laşi m in isteru l, îi sp u se el, e an a rh ic» . G en e ra lu l răm ase la p o stu l său. N u
p en tru m ult tim p. D upă cîtcv a luni îşi reluă locul său d e retrag e re la m u n te , iar
ag e n ţii S ig u ran ţei p o stu rile lor dc ob serv aţie.
în tim p u l verii an u lu i 1938, un z ia rist fra n ce z c u n o sc u t îm i ccru să îi
aran jez o în tre v e d e re cu A ntoncscu. A ccsta, în a in te d e a-1 prim i, d o ri să
citea scă u n ele d in tre a rtic o le le lui. «D ar este un trăd ă to r» , îm i sp u se cl. «N u
v reau să intre la m ine. D acă in sistă să m ă vadă, v in o cu d în su l la ora cîn d îm i
fac p lim b area m atin ală p e şosea. A colo îi voi p e rm ite să-m i v o rb ea scă » .
Z ia ristu l îi vorbi în tr-a d e v ă r de H itlcr, dc G erm an ia, d c n oua o rd in e. A n to n cscu
a v o rb it d e F ra n ţa şi de şe fii săi m ilitari şi l-a sfătu it să se o ste n ea scă m ai m u lt
să facă să reîn v ie în p ro p ria sa ţară spiritul de la V erd u n , d e c ît să fie p re o c u p a t
să ac o p e re d u şm a n u l cu flori.
A poi, a v en it şi acordul dc la M unchen. V irtu al, H itlc r sc a fla d eja Ia
P rag a. A nto n cscu în ţe le se c ă p entru ţara sa o rie n ta re a sp re A xă d e v e n e a
o b lig a to rie. P arad o x a l, ca n cclaru l celu i de al treilea R cich şi C h u rch ill e ra u d e
aco rd asu p ra scm nificaţici accstu i m om ent p olitic. « P o p o arele d in v alea D u n ării
 v o r că d ea unul d u p ă altul sub in flu en ţa G erm a n iei şi a c e a s ta fă ră lu p tă» ,
d ec la ră om ul de sta t b ritan ic în C a m e ra C o m u n elo r. C a m p io n ii secu rită ţii
c o le c tiv e ca p itu lau la M unchen, în faţa n aţio n alism u lu i reîn v iat. E ra a d e v ăratu l
se n s al ev en im en tu lu i.
H itle r re a firm a p rim atu l ideii n aţio n ale. El c e re a A n s c h lu s s -u l17 A u striei
d u p ă p rin cip iu l w ils o n ia n 18. L a V ien a, ca şi la B erlin , d o rin ţa d e u n iu n e era
fie rb in te . P e n tru S u d c ţi, c h e stiu n e a e ra a c e e a şi. C e le p a tru m ilio a n e d e
g erm a n i, pe care tratatu l d e la V ersailles le a trib u ise C e h o slo v a c ie i, v oiau să se
u n ească cu co n a ţio n a lii lor. E i nu erau sep araţi de R e ic h d e c ît p rin tr-o fro n tieră.
N ici o en c la v ă ce h ă nu se găsea în tre g erm a n ii d in B o e m ia şi cei d in B av aria.
D in p u n ctu l de v ed e re al d rep tu lu i p o p o a re lo r d e a d isp u n e d e so a rta lor,
fro n tiera trasată Ia M unchen era m ai jusrtă d e c ît cea h o tă rîtă la c o n fe rin ţa de
pace. N ici p o p u la ţia L o n d rei, nici cea a P arisu lu i nu treb u ie să resim tă o ru şin e
retro sp e ctiv ă p en tru p rim irea en tu zia stă pe c a rc au făc u t-o Iui C h a m b c rla in şi
lui D ala d ie r, la în a p o ie re a lo r din B avaria.
D upă eşecu l secu rităţii co lec tiv e , ap ă rea o no u ă sp e ra n ţă. în Ioc să
co n tin u o o luptă sc cu lară, celc patru m ari p u teri ale O cc id en tu lu i p ăreau
disp u se să co lab o reze.
P ersp ec tiv e le carc se d esch id eau în faţa lui H itle r e ra u g ran d io a se.
O cc id en talii v en iseră să-i d o v ed ească d o rin ţa lor de p ace. Ş i a c e a stă p ace nu
m ai treb u ia să fie în te m e iată, ca c e a de la V ersailles, p e slă b ic iu n e a g erm an ă,
ci pe co o p e rarea în tre eg ali. « H itler ţin e în m îin ilc sale v iito ru l E u ro p e i. E l a
c îştig a t răzb o iu l fără a d a o luptă» sp u n e a A ntonescu.
A cest su cces p o litic era d u b la t şi su sţin u t d e un su c ce s id eo lo g ic. T o ate
m işcă rile p o litic e d e d rea p ta au p u tu t fi tax ate d re p t c o lo a n e a c in c e a ale
p artid u lu i n a ţio n a l-so c ia list şi fa sc ist ita lia n . în re a lita te , d iv o rţu l c a rc s-a
p ro d u s în tre apusul şi răsă ritu l E uropei av e a ca u ze m ult m ai p ro fu n d e d ec ît c e le
in v o c ate de ap ă răto rii id e o lo g iilo r lib erale. E u ro p a p o p o a re lo r tin e re se b iz u ia
p e c iv iliz aţia O cc id en tu lu i, trăia din id eile şi urm a ex em p lu l său . A c e ste ţări,
ca rc nu aveau în sp a te le lo r o isto rie in d e p en d e n tă d e c ît d e c îtcv a d ec en ii, se
g răb eau să recu p ereze tim pul pierdut. D acă nu aveau trecu t, ele tîn jea u să aib ă
un v iitor. în ac claşi tim ţ., n aţiu n ile cu o v e c h e c iv iliz a ţie p arc ă nu g ăsea u n im ic
m ai bun de făcu t d e c ît să d ărîm e ceca ce co n stru iseră. C ă d e re a B a stiliei,
b aricad ele din seco lu l al X lX -lea , rev o lu ţia din o cto m b rie d e Ia P c tr o g r a d 19
d ev e n ise ră d in tr-o dată, p en tru în v ă ţăm în tu l d em o cratic, c e le m ai fru m o ase
p ag in i ale isto rici. A c a ric a tu riz a pe so ld a tu l ca re a s c u ltă o rd in e le p ărea
o b lig a to riu p en tru sp irite le «elib erate» ale lum ii vcchi. A ceastă n o u ă o rien tare
pe carc o adoptă O ccid en tu l apărea tin e relo r p o p o are ca un n au frag iu al cu ltu rii
eu ro p e n e. Şi ele nu erau deloc d isp u se să o urm eze.
U nii slavi se sim ţeau irezistib il atraşi spre M o sco v a. P a n sla v ism u l
ad u c ea b cn eficii U R S S -u lu i aşa cum ad u sese b en e ficii ţa rilo r. D e altfel,
cu v în tu l «iu g o slav » în su şi nu este d ec ît o ex p re sie p an slav ă . P rin a p a rte n e n ţa la
aceeaşi rasă, p o p o are le dc d iferite n aţio n alită ţi a ju n g ea u să fo rm e ze un to t
unitar. P en tru ca B elg rad u l să poată m en ţin e ec h ilib ru l în tre B erlin şi M o sco v a,
p rin ţu l reg en t P aul şi co lab o rato rii săi au treb u it să facă efo rtu ri co n tin u e.
B ulgarii dc rasă sc ită sla v iz ată arătau rîv n a g răb ită a n eo fitu lu i p e n tru m area
fam ilie slavă; p ro fu n d a g erm a n o filie a ce rcu rilo r m ilita re m en ţin ea b a la n ţa în
ech ilib ru . S u b p re siu n e a g erm an ă, ce h ii au o p ta t p e n tru M o sco v a. P o lo n e z ii,
C ro aţii şi S lo v ac ii, d ato rită in flu en ţei b ise ricii ca to lice , ez itau în tre n aţio n alism
şi in te rn aţio n a lism . în c o n ju ra ţi d e ac ea stă m asă slav ă, u n g u rii şi ro m ân ii e ra u
îm p in şi, prin in stin ct d e co n serv are, sp re id e o lo g iile n aţio n aliste . D ar m ai e ra
cev a. E v o lu ţia sp iritu a lă c a re a ju n sese la m a tu ritate în O cc id en t, cufundîndu-1
to to d a tă în scep ticism , n-a fost d e c ît p arţial urm ată d e estu l c o n tin e n tu lu i. în
E stu l E u ro p ei m ai răm în ea în c ă d c făcu t p în ă şi re v o lu ţia lui C o p e rn ic şi
G a lile o G alilci. în S erb ia, în B u lg a ria , c a şi în R o m â n ia , ţă ra n ii, c a re
rep rezen tau 80 % d in p o p u la ţie , în c ă nu d esco p e riseră sistem u l p la n eta r. P e n tru
ci, acesta răm în ea ac elaşi cu sistem ul su sţin u t d e te o lo g ii ca rc l-au c o n d a m n a t
p e G alilei. B olta alb astră p e ca re ei o văd cînd p riv esc ceru l es te în c ă, p en tru
ei, lăcaşul lui D um nezeu. D iv in itate a îşi p ăstre az ă p re z e n ţa sa m ateria lă. F iii
ac e sto r ţărani în v a ţă g eo g ra fia în m an iera o cc id e n tală; un an d e şc o ală este de
aju n s câ, în cugetul lor, o lum e ca rc îşi av e a sen su l său , m o ra lita te a şi
e x p lic a ţia .sa în prezen ţa m aterială a d iv in ităţii, să se p răb u şe asc ă. E ste su fic ie n t
să citeşti sc ric rilc b aşb u zu c ilo r ruşi p en tru a-ţi da seam a de stad iu l în c a rc se
află lu p ta id eo lo g ică în E u ro p a o rien tală. N eg a re a e x iste n ţe i lui D u m n ezeu
ră su n ă aici ca un a c t dc curaj sau ca un strig ă t re v o lu ţio n a r. «D acă D u m n ez eu
n u ex istă , cum p o t cu să fiu căp itan în arm ată?» se în tre a b ă un p erso n a j al lui
D o sto icv sk i. D upă ce ai d e sfiin ţa i d iv in itatea , treb u ie să sch im b i lum ea.
P en tru O cc id cn t ex iste n ţa a d o u ă « in te lig e n ţia » 20 p o a te p ăre a p o sib ilă.
A ici, o rg an ism u l so cial este p ro d u su l unei ev o lu ţii len te. în răsă rit, o n o u ă
c lasă iese la su p rafaţă din viaţa p a tria rh a lă a sa te lo r, p en tru a se o p u n e ce le i
v ech i, în tr-u n p ro ce s asem ă n ăto r celui ca re c o n tra p u n e, în ţările c o lo n ia le ,
in d ig en ii eu ro p e n iza ţi eu ro p e n ilo r înşişi.
T ra n sp u să p c plan p o litic, ac ea stă co n fru n tare co n d u c e la e x c ese, fiin d c ă
la p o p o are le tinere ale E u ro p ei de ră să rit o v ic to rie p o litic ă nu este so c o tită
co m p letă d e c ît du p ă m o artea ad v ersaru lu i. A dev ăru l es te c ă tin e relu l este
în se ta t du p ă ce v a d efin itiv şi îi rep u g n ă ju m ă tă ţile d e m ăsu ră şi m ijlo a c e le
in d irecte. în B ulg aria, zeci dc m ii d c o am eni au fo st u cişi b ă lîn d u -se p e n tru sau
co n tra lui M ih ailo v sau S tam b o lisk i. R ev o lu ţia lui A n te P a v e lic i21 a făc u t
50 0 .0 0 0 dc m orţi. în R usia m orţii sau d ep o rtaţii se n u m ără cu m ilio an e le .
V io len ţa a sfîrşit prin a fi in tro d u să şi în R o m ânia şi ea a lu at aici o fo rm ă
o rib ilă . C o d rcan u a fost îm p u şca t, cu d o isp rez ec e d in leg io n arii să i, în tr-o
p ăd u re din v ec in ă tatea B u cu rcştiu lu i. P artizan ii săi îl răz b u n ară a s a sin în d p e
prim u l m in istru A rm ând C ălin escu . în faţa ca d av ru lu i Iui C ă lin c scu , C a ro l
o rd o n ă ex e cu tarea sum ară a u n sp rezece legio n ari şi e x p u n e re a c a d a v re lo r lo r
ch iar la locul unde sc p etre cu se aten tatu l. în fiecare d in ce le 71 d c ju d e ţe , c îte 4
le g io n ari au fo st ex e cu taţi, fără ju d e c a tă , şi c a d a v re le lo r ex p u se în p ie ţe le
pu b lice. D upă m o artea Iui G oga, în îm p re ju ră ri m isterio a se Ia n u m ai d o u ă luni
d u p ă d e m isia sa, C îin c le R o şu d ev e n i re p re z e n ta n tu l rc a c ţiu n ii c e l m ai
pro em in en t.
R eg ele C arol sim ţea că o ap ro p iere faţă dc G erm a n ia ar fi în s e m n a t
sfîrşitu l reg im u lu i său. O cu p în d B oem ia şi M oravia, n aţio n alism u l lui H itle r se
tran sfo rm ase în im p erialism . F iccarc sta t al E uropei răsă riten e sc tem ea să nu
 ilibă a c c c a şi s o a rtă , d c o a rc c c B e rlin u l c ă lc a s e în p ic io a r e p r in c ip iu l
a u to d ete rm in ării p o p o are lo r. în tim pul te n siu n ii g e rm a n o - p o lo n e z e d in
prim ăvara an u lu i 1939, reaua c re d in ţă a celui de al III-le a R e ic h e ra ev id en tă .
D esigur, D anzig era un o raş germ an pe ca re H itle r av e a d re p tu l să-l reclam e.
( 'o rid o rul nu era d e c ît o m o n stru o z ita te g eo g ra fic ă, d ar e x ista se n tim e n tu l n et
i ă rev e n d ică rile g erm a n e nu erau altce v a d e c ît un p rete x t. P actu l R ib b en tro p -
M olotov a d at m ă su ra ex actă a p eric o lu lu i. R o m ân ia, c a şi c e le la lte ţări ale
liu ro p ei de răsărit, se g ăsea în faţa altern ativ ei: a d ev e n i a lia ta G e rm a n ie i, ca
t Jngaria şi B ulg aria, sau a fi îm p ă rţită în tre U R S S şi G erm an ia.
P o ate re g e le m ai spera să pună cu botul pe la b e o p o z iţia in te rn ă. D ar
restul dc p u tere şi a u to rita te p e care le m ai av e a urm au să se sc u fu n d e în criz a
Im ernaţională. O d ată c e P o lo n ia şi C e h o slo v a cia fu sese ră o c u p a te , ia r a rm a tele
franceze şi en g lez e ex p u lza te de pe c o n tin en t, R o m ân ia nu m ai av e a aliaţi.
Prim a care a p ro fitat dc izolarea sa a fost R usia: ca i-a sm u ls B a sara b ia şi
nordul B ucovinei. U n g aria şi B u lg aria, cu sp rijin u l G erm a n iei, se p reg ă tea u
Nfl-i u rm eze e x em p lu l. Z ad arn ic s-a străd u it C aro l să-l în d u io ş e z e p e H itler. El a
num it p rim -m in istru pe g erm an o filu l G igurtu. D in o rd in u l reg e lu i, G ig u rtu a
invitat tru p ele g erm a n e, zise dc in stru c ţie , să o cu p e ţara, a ce d a t B u lg ariei
terito riile pe care le re v e n d ica şi ac ce p tîn d « arb itraju l de la V ien a» a p erm is
l Jngariei să ocupe 4 5 .0 0 0 km pătraţi din T ran silv an ia, p e care lo cu iau 1 .3 00.000
rom âni şi 800.000 u n guri. P en tru a in tra în g ra ţiile lui H itle r, re g e le se
co m p ro m isese d efin itiv în faţa ţării, ca re se răzvrătea.
In ac e a stă situ aţie ex trem ă, el se gîndi că A n to n escu era u ltim a sa şan să
dc salvare. R cccn t, el d isp u sese să fie rid ic at dc a c asă şi in te rn a t la o m ăn ăstire.
A tunci trim ise să îl ad u c ă şi îl în să rc in ă cu fo rm a rea g u v ern u lu i.
A ntonescu p rim i. A poi îi sm ulse lui C arol un d ec ret c a re făcea să trea că
in m îin ilc sale to ate p u te rile d ic tato ria le ale regelui.
D evenit astfel stăp în u l legal al ţării, prim u l său act fu d c a-1 in v ita p e
( ’arol să ab d ice im e d ia t, c h ia r în acea no ap te. L a o ra 2, ac tu l n ep a rv en in d u -i
încă, el trim ise p alatu lu i un fel d c ultim atum : în cazu l cîn d C aro l nu a r fi
sem n at în a in te dc o ra 4 d im in ea ţa, g en e ralu l A nto n escu nu ar m ai p u te a să-i
asigure se cu ritatea p erso n a lă su veranului.
C arol ch em ase la el pe toţi c re d in cio şii săi. E l o feri p u te re a lui M ih ai
M anoilcscu, fost p a rtiz a n al lui C o d rcan u şi m in istru d e ex tern e în g u v ern u l
(iig u rtu . M an o ilcscu refuză: «M ajcstatca v o astră , sp u se c i, a a b d ic a t aseară,
cînd a transm is toate p u te rile sale g en eralu lu i» .
A tu n ci, re g e le se a d re să unui m ilita r, şefu l S ta tu lu i M a jo r, g e n e ra lu l
M ih ai!. A c e sta d e c la ră că este g ata şi c ă ab ia a ş te p ta să-l p e d e p se a s c ă p e
reb elu l A n to n escu . A r fi u rm a t d e s ig u r ră z b o it 1 civ il. M ai în a in te d e a lu a o
d ec iz ie d efin itiv ă , reg e le vru să se in fo rm e z e a ;upra stă rii d e sp irit a tru p e lo r.
Iii ch c m ă pe co m a n d a n tu l g ărz ii, g en e ralu l C o ro am ă: e ra s in g u ra m a rc u n ita te
ca n to n a tă în C a p ita lă . « A rm a ta ca re a lă sa t să fie c o tro p it te rito riu l n o stru fără
a trag e un foc, ră sp u n se C o ro am ă, va re fu z a să tra g ă a su p ra g e n e ra lu lu i
A n to n escu . C h ia r eu voi re fu z a să dau o rd in în a c e s t se n s» . A ju n s la c a p ă tu l
p u te rilo r, C arol se m n ă. L a ora 4, d e c re tu l dc ab d ic a re e ra în m îin ilc lui
A n to n escu .
 C îtcv a m in u te m ai tîrziu , g en eralu l C o ro am ă se p re z e n ta la A n to n cscu ,
p en tru a-1 felicita . N o i cun o şteam d e ja in terv en ţia sa d ec isiv ă şi îi m u lţu m eam
că ld u ro s cîn d , spre m arca n o astră su rp riză, « C o n d u c ăto ru l» 22 re fu z ă să-l
p rim ească. «E l şi-a trădat regele. Eu nu-i voi strîn g e m în a» .
în dim in eaţa zilei de 6 sep tem b rie, toată ţara a scu lta o em isiu n e sp ecială.
R eg ele M ihai d ep u n e a ju ră m în tu l. D upă el treb u ia să ia cu v în tu l A n to n cscu . Se
a ştep ta ca ac esta să ro stea sc ă o cu v în tare. El p ro n u n ţă d o ar o frază, o fra ză
sc u rtă ca rc rev ela co n v in g erea sa o rg o lio a să dc a fi a le s d c destin p en tru a ju c a
un rol ca p ita l în v ia ţa p o porului său: « D um nezeu să a ju te ţara, pc M a jestate a
V o astră şi p c m ine».
 CAPITOLUL II

La C a n o s s a 23

«T rebuie să vorb iţi cu F iihrer-ul». A cestea erau cu v in tele prin care

am basadorul G erm anici la B ucureşti term ina fiecare co n v o rb ire cu A ntonescu.
T re cu seră d eja d o u ă luni dc cînd se p ro d u sese in te g rarea în n o u a o rd in e
europeană. Sub d iferite pretexte, dictatorul rom ân am înase, de la o săp tăm în ă la
alta, v izita sa la B erlin. El se tem ea de în tîln irea cu H itler. P entru el, ca şi pen tru
toţi cci a căror m en talitate se form ase sub influenţa fran ceză, G erm an ia era o
enigm ă. P entru a-şi face o idee asupra a ceea ce reprezen ta ea, nu ex istau d ecît
do u ă căi: prim a, de a acorda credit germ anilor şi dc a risca să fii în şe la t d e
p ro p aganda lor; cea d e a doua, de a susţine p ărerea răsp în d ită în lum ea în treag ă
d u p ă carc G erm ania era un bandit internaţional care fusese în ch is în 1918, dar
care d upă aceea, din lipsă de supraveghere, evadase. D in p u n ct d e ved ere
p o litic, puţin co n ta d acă sc adopta o cale sau alta. G erm an ia v ic to rio asă şi
p u tern ică dom ina E u ropa şi trebuia să te supui spiritului său răzb u n ăto r. C hiar
m areşalul P ctain se în tîln ise cu H itler la M ontoire. «C îinele R oşu» ştia că nu se
m ai poate eschiva m ult tim p. E ra singurul şe f dc guvern al E uropei, care nu se
p rezen tase încă în faţa noului stăpîn.
O lin ie d c d em arca ţie p sih o lo g ică îm p ă rţe a p o p o are le lu m ii vcchi în tre
to talitariştii fascişti şi d em o craţia o cc id e n tală, în in terio ru l fiec ăru i stat. O are
stu d ierea sp iritu lu i p a rtid e lo r în ru d ite nazism u lu i din p ro p ria ţară co n d u c e la
co n clu zii v alab ile p en tru spiritu l care an im a G erm an ia n a ţio n a l-so c ia listă ? în
R o m ân ia , m a n ifestă rile G ărzii dc F ier, p e ca re, su b p re s iu n e a B e rlin u lu i,
A n to n escu fusese n e v o it să o aso cie ze la g u v ern are, nu erau în c u ra ja to a re .
P artizan ii d em o craţiilo r o cc id c n talc re fu za seră să p articip e la un g u v ern a c ă ru i
p o litic ă ex tern ă treb u ia să fie o b lig a to riu g erm a n o filă. O în ţe le g e re în c h e ia tă
în tre A nto n escu , pc de o parte, şi şefii p a rtid e lo r an g lo file M a n iu şi B rătian u ,
pc d c a ltă parte, sta b ile a un modus vivendi2*!ntr^ d ic ta to r şi o p o z iţie . « C îin clc
R o şu » sc an g aja ca, o d ată p ac ca sta b ilită în E u ro p a , să co n v o a c e co rp u l
elec to ra l, carc va d ec id e fo rm a de g u v c rn ă m în t a sta tu lu i; în c e îi p riv eşte,
M an iu şi B rătian u sc an g ajau să p rac ticc o p o litic ă d c n e a g re siu n e faţă de
g u v ernul A ntonescu. S ccto ru l în carc o p o z iţia v o ia să aib ă un cu v în t d c sp u s e ra
cel eco n o m ic. L iberalii lui B rătianu au ce ru t lui A ntonescu să n u m cască la
m in isterele E conom ici N aţionale şi F in an ţelo r tehn icien i p ro p u şi d e d în şii;
M aniu, şeful P artidului n aţional-ţărănesc, a ccru t A gricu ltu ra şi su b se c re ta ria tu l
de sta t dc la ju stiţie . L eg io n arii, p u te rn ic sp rijin iţi d e G erm a n ia, s-au in sta la t la
c e le la ltc d ep a rtam en te. Şeful lo r, H o ria S im a, a d e v e n it v ic ep reşe d in te al
co n siliu lu i de m in iştri în tr-u n gu v ern a le cărui artic u la ţii erau în m îin ile
p a rtiz a n ilo r săi.
A u to rita te a lui H o ria S im a 25, re v e n it d in e x ilu l său în G e rm a n ia , e ra
c o n te sta tă de cei ca re ie şea u d in în c h iso rile lui C a ro l. P en tru a fi re c u n o sc u t
d e ci c a şef, tre b u ia să fa c ă co n c esii sp irite lo r lo r v in d ic a tiv e . C a ra c te ru l
a u to rita r al g e n e ra lu lu i A n to n c sc u n u e ra de n a tu ră să u şu re z e lu c ru rile .
O b işn u it să o rd o n e şi să fie a sc u lta t, ca la c a z a rm ă , el re sp in g e a to a te
în c c rc ă rilc dc in o v aţie ale lui H o ria S im a, c a actc d e in su b o rd o n a re , p re o c u p a t
fiin d să d e a p a rtiz a n ilo r săi d o v ez i de o rto d o x ie id e o lo g ic ă . E x tre m iş tii
m işc ă rii, ale c ă ro r rîn d u ri se în g ro şa u în fie c a re z i, d in c a u z a slă b ic iu n ii
v ic e p re şe d in te lu i C o n siliu lu i de m in iştri, au p ro c la m a t d e s c h is că re v o lu ţia
le g io n ară nu p u te a să se re a liz e z e d e c ît d u p ă lic h id a re a lu i A n to n c s c u şi a
clicii sale. A p ro a p e im e d ia t iz b u cn i p rim a c riz ă g ra v ă în tre g en e ral şi G a rd a
d c F ier. P o p u la ţia d in B u c u rcşti a flă cu stu p e fa c ţie d e sp re a s a s in a re a d c c ă tre
le g io n ari a d o u ă p erso n a lită ţi p ro em in en te : N ic o la c lo rg a şi V irg il M a d g ea ru .
P rim u l, isto ric dc re p u ta ţie in te rn a ţio n a lă , în v îrstă d e a p ro a p e 80* d e a n i, fu
g ăsit la m a rg in e a şo selei n a ţio n a le , cu c o rp u l c iu ru it d c g lo a n ţe le a s a s in ilo r.
C el d c al d o ile a , fo st m in istru dc fin an ţe, a fo st d e s c o p e rit în tr-o s ta re
sim ila ră su b c o p a c ii unei p ăd u ri d in ap ro p ie re a c a p ita le i. In a c e e a şi zi, p o liţia
le g io n a ră , c a rc fu n c ţio n a p a ra le l cu c e a a sta tu lu i, a re s tă u n n u m ă r d e
p erso n a lită ţi p o litic c ale v ec h iu lu i reg im . S o a rta lo r a r fi fo st ac e e a şi c a şi a lu i
lo rg a , d a c ă p o liţia o fic ia lă nu i-a r fi e lib e ra t la o rd in u l lui A n to n c s c u .
G en e ra lu l îl c o n s id c ră pc H o ria S im a ş e f de b a n d ă , a s a sin , în să rc in ă ju s tiţia
cu u rm ă rire a c rim in a lilo r şi a m e n in ţă că va lu a m ă su ri îm p o triv a tu tu ro r
c o m a n d a n ţilo r m iş c ă rii c a rc v o r re f u z a să se d e s o lid a riz e z e d c a c te le
c a m a ra z ilo r lor. H o ria S im a, c a re d e z a p ro b a a s a s in a te le , le c a lific ă d re p t
o d io a se şi p ro m ise p u b lic că m işc a re a le g io n a ră v a e lim in a d in rîn d u rile sa le
p c toţi cei c a re s-au c o m p ro m is în a c e a stă ac ţiu n e . A d v e rsa rii săi d in m iş c a re
ex p lic a u d e s o lid a riz a re a c a o n c c e s ita te p o litic ă şi p ro m ite a u re a b ilita re a
a c c lo ra c a rc , c re d in c io şi le g ilo r v en d etei le g io n a re , p e d e p s ise ră p e in a m ic ii
G ărzii dc F ier.
A b ia te rm in ată , ac ea stc i c riz e îi urm ă a lta , to t a tît d e g rav ă . V reo
trcizec i dc d eţin u ţi p o litic i ac u za ţi d c a fi p a rtic ip a t la a s a sin a re a lui C o d re a n u
şi d c a lte crim e c o m ise sub reg im u l reg e lu i C a ro l, au fo st m a sa c ra ţi în
în c h iso a re dc le g io n a ri, ca rc d e z g ro p a se ră c a d a v re le lui C o d re a n u şi ale
p a rtiz a n ilo r săi, în g ro p aţi îm p re u n ă cu el. F ără in te rv e n ţia lui H itlc r, c o n flic tu l
a r fi pus c a p ă t, cu sig u ran ţă, c o a liţie i g u v e rn a m e n ta le . R c c o n c ilic rc a c a rc a
u rm a t n -a fost d e c ît o am în a re . S ub p re siu n e a B e rlin u lu i, A n to n c s c u a
c o n s im ţit să m e n ţin ă G a rd a dc F ie r în g u v ern u l său* d eşi în c rc d e re a sa în
p o sib ilita te a dc c o la b o ra re cu a c e a sta fu sese z d ru n c in a tă d e fin itiv . D a r, d in
a c e st m o m e n t, el n -a făc u t a ltc e v a d e c ît să p în d e a sc ă o c a z ia p rie ln ic ă p e n tru a
d e m ite pe toţi m in iştrii leg io n ari.

* N. lorga avea 69 dc ani în 1940.

 P în ă a tu n c i, cl a o rg a n iz a t u n ită ţi a le a rm a te i ca e c h ip e d c şo c c a p a b ile
să ţin ă în şah fo rm a ţiu n ile p a ra m ilita re ale le g io n a rilo r, în a rm a te şi in s tru ite
p en tru lu p te de strad ă . T im p dc m ai m u lte să p tă m în i, pe b u le v a rd e le c a p ita le i
sc în c ru cişau p atru le m ilita re şi d e taşa m en te a le G ărzii d c F ier, c a d oi d u şm an i
carc sc su p rav e g h ea ză de ap ro a p e şi pe c a re num ai term en ii unei co n v cn ţii de
arm istiţiu îi îm p ie d ic ă să d esch id ă focul.
A ntonescu îl co n v o c a pe am b asad o ru l R c ic h -u lu i d e d o u ă -tre i o ri pe
săp tăm în ă, p e n tru a p ro te sta îm p o triv a aju to ru lu i p e c a re an u m iţi a g e n ţi
g erm ani îl dădeau G ărzii de Fier. D ip lo m atu l se d eclara în im p o sib ilita te d c a
pune cap ăt a c ţiu n ilo r su b o rd o n aţilo r săi, m em bri ai p artid u lu i n aţio n al-so cialist.
« T reb uie să vorb iţi cu F iih rer-u l» , sp u n ea cl in v ariab il.
G eneralii francezi şi en g lezi pe ca re « C îin clc R o şu » îi av u s e se ad e se a ca
in terlocutori, în tim p c e era d o ar şe fu l sta tu lu i m a jo r al a rm a tei, av eau o
m en talitate carc îi era bine cunoscută: ci nu în ţe le g ea u ap ro a p e n im ic d in
p ro b lem ele E uropei d unărene. E nglezii au luat din to td e au n a su b b en e ficiu d e
in v en tar in fo rm aţiile cc li se furnizau asu p ra p o te n ţia lu lu i de răzb o i şi asu p ra
im p o rtanţei m ilita re ale ţă rişo arelo r E u ro p e i răsăriten e. Ei nu ac o rd au a c e sto r
state d cc ît o im p o rta n ţă secundară. P en tru L o n d ra, ac esta era un fel d e sp a ţiu
vid şi d e z o rg a n iz a t. M ai p o lilic o ş i, d a r to t a tît d c ig n o ra n ţi, fra n c e z ii
răsp u n d eau în m od co rd ial d o v ez ilo r dc p rie te n ie p e ca rc lc d ăd eau m icii lo r
aliaţi. D ar, în m od p rac tic, ei nu făcuseră n ic icîn d v reun g est p o zitiv p en tru a
dovedi că în ţe le g ea u p ro b lem ele co m p lex e a le p o p o a re lo r d u n ăre n e. V iziu n ea
lor stra te g ic ă şi p o litic ă nu ac o p e re a în tre g sp a ţiu l e u ro p e a n . în s c h im b
G erm a n ia, prin p o z iţia sa g e o g ra fic ă , p rin in te re se le sa le e c o n o m ic e în
su d -estul co n tin en tu lu i avea o cu n o aştcrc p ro fu n d ă a a fa c e rilo r ţă rilo r d u n ăren e.
D ar, în acelaşi tim p, c a avea o o p tică b in e sta b ilită asu p ra tu tu ro r c h e stiu n ilo r
carc nu erau d ec ît p arţial în c o n c o rd an ţă cu interesele sta te lo r cc sc v ed e au
silite să se în d rep te spre dînsa. F orm u la v ag ă a «noii o rd in i» nu e ra d e c ît o
fo rm u lă al cărci c o n ţin u i răm în ca n ccunoscut. « L c b c n sra u m » 26e ra un lu cru m ai
co n cret, d ar care vor fi rap o rtu rile d in tre statele din in terio ru l sp a ţiu lu i com u n ?
I’înă la cc p u n ct îşi vor păstra ele indep en d en ţa? P en tru a re z ista p resiu n ii
B erlinului sc p utea oare găsi un sprijin în allă parte? L a M o sc o v a, n ici nu
m erita m ăcar să te g în d eşti. L a R om a? M usso lin i ez ita se m u lt în a in te de a
ab an d o n a v cchca ord in e. O are din co n v in g ere sau prin co n strîn g c rc a sfîrşit
prin a sc situ a d efin itiv alături dc R cich ? P entru a găsi un ră sp u n s tu tu ro r
ac esto r în tre b ări, A nto n cscu acccptă fără a şovăi in v itaţia la R o m a, p c ca re
m in istrul Italici i-o făcu, în n um ele Iui M usso lin i. îl av ertiză, în ac elaşi tim p,
pc am b asad o ru l G erm a n ici, că a r dori să-şi co n tin u c d ru m u l d in Ita lia sp re
B erlin. E ra mai u şo r să în fru n te m ai în tîi pc om ul d c la S trc ssa , p e ccl ca re
trim isese d iv iz iile sale la B ren n cr atunci cîn d a avut loc asa sin a re a ca n cc la ru lu i
D o lfu ss27, d cc ît să sc afle d eo d a tă faţă în faţă cu inam icu l d c ieri.
în u rm a p rim e i sa le în tre v e d e ri cu D u c c lc , A n to n c s c u nu şi-a p u tu t
ase u nde d c c ît cu g reu d e z am ăg irea . D isc u ta se ră pe m a rg in e a p ro b le m e lo r,
fără n im ic p o zitiv . M u sso lin i a scu lta, fără a-1 în tre ru p e p c A n to n e s c u ca re
p ro testa îm p o triv a A rb itra ju lu i d c la V ien a şi se m ă rg in e a să ia a c t d e
n em u lţu m ire a R o m ân ie i. S in g u ra ch c sliu n e c a rc p ă re a să-l in te re se z e cu
a d e v ă ra t pc D u ce e ra u liv ră rile de p etro l şi c e re a le . C h ia r şi te n ta tiv a d e a
c u n o a şte p ă re re a d ic ta to ru lu i ita lia n a s u p ra p a c tu lu i g e rm a n o - so v ie tic
eşu ase . în c ă cu an în a in te , c o n te le C ian o îi sp u n e a e m isa ru lu i re g e lu i C a ro l c ă
R e ic h -u l a v e a d e ale s în tre Ita lia şi S ov iete. L a a c e a d ată, Ita lia nu e ra în
r ă z b o i. A c u m , D u c e le , p rim u l om d e s ta t e u ro p e a n c a re d e n u n ţa s e
« am en in ţarea co m u n ism u lu i m o n g o l» , p ăstra tăcere a su p ra ac estu i su b iect.
C înd v iz ita la R om a era c o n sid erată d o a r ca un eşec, o în tîm p la re , o
sim p lă în tîm p la re d ezleg ă lim ba lui M usso lim . D u cele to cm ai in sistase asu p ra
n ec esităţii d e a se a ră ta m ai m aleabil în rap o rtu rile ro m ân o - un g are. S u p leţea,
asig u ra el, este una din p rin cip ale le calităţi ale o am en ilo r de stat. «E u nu sîn t
un p o litician p en tru a-m i sc h im b a p ăre rile» , răsp u n se b ru tal A n to n escu . C h ip u l
Iui M usso lin i a d ev e n it d in tr-o d ată sever. C red e a el cu m v a c ă in te rlo cu to ru l
său v o ise să aru n c e o p iatră în g răd in a sa? «Eu m i-am p ă stra t id eile so c ia liste » ,
rip o stă cl sec. A n to n escu îl priv i surprins. «D esigur, la a c ea sta aţi v ru t să faceţi
alu zie » , ad ău g ă iritat D ucele. R o m ân u l m ărtu risi c ă nu a se siza t le g ătu ra.
« A tu n ci e x p lica ţi-v ă» , spuse M u ssolini, p e un ton g la cia l. D estu l d e stîn je n it,
d ic tato ru l rom ân se decise, în ce le din urm ă, să pu n ă c ă rţile p e m asă. în u ltim u l
tim p, sc v o rb ea m u lt d esp re no u a o rd in e eu ro p e an ă. F iec are ţară m ică c e se
g ăsea în o rb ita p o litic ă a A xei se g răb e a să ad ere la ca. D ar, d acă ac ea stă o rd in e
treb u ia să fie nouă, nu sc ştia în să , în m od ex act, cu m urm a să fie făcu tă. C a şi
Italia, R o m ân ia fusese b en e ficia ra vechii o rd in i. C a re erau m o tiv ele p en tru
ca re R om a co n sid erase n ec esar să c o lab o rez e la răstu rn a re a acestci o rd in i? « în
1937 aţi spus p rieten u lu i m eu G oga, că d acă V icn a n -ar mai ex ista , A lp ii ar
răm în e» , zise A ntonescu în concluzie.
D ictato ru l rom ân lăsase să-i scap e cu v in te g re u d e sp u s. C o n te le C ian o ,
ca re asista la în tre v e d e re , îş i ascu ţi urechile: A n to n escu av u im p re sia că
p riv ire a pc ca re acesta i-o aru n c a so cru lu i său e ra p lin ă d e su b în ţele su ri.
« F iec are d in tre noi a av u t nev o ie de un tim p mai m ult sau m ai p u ţin lu n g p en tru
a sc elib era d e co m p lex e le sale», rep lică D ucele calm . « U n a p este a lta , n o i am
tră it," c o n tin u ă el du p ă p u ţin tim p, d e la sfîrşitu l p rim u lu i răzb o i m o n d ial,
în tr-o sta re de fric ă p e rm a n e n tă . In stin c tiv sim ţea m că v ic to ria nu e s te
d efin itiv ă. C um v ă ex p lica ţi, oare, o astfel de a titu d in e din p arte a n a ţiu n ilo r
c a re p u te au să se co n sid ere c a ce le m ai p u te rn ice, d a t fiin d c ă au o b ţin u t c îştig
d c ca u ză pc cîm p u l de luptă?» M u sso lin i îşi co n tin u ă an a liz a sa p sih o lo g ic ă ,
fără a aştep ta răsp u n su l. D ucele îl asig u ră că ficcare v ech i co m b a ta n t a r fi
re v e n it de p c fro n t cu se n tim en tu l, ad e se a su b c o n ştie n t, că cel m ai p u te rn ic a
fo st în v in s. In am icii v icto rio şi ai G erm an iei aveau un co m p lex de in ferio rita te,
faţă de cel în v in s. F iccare ac ţiu n e p o litică a a lia ţilo r p u rta am p re n ta ac estu i
c o m p lex . F o arte rep e d e s-a re n u n ţa t să se m ai su sţin ă că cel m ai p u te rn ic
c îştig a sc, p en tru a se afirm a că b in e le în v in sese ră u l. A stfel, a fo st in v e n tată
te o ria c u lp ab ilită ţii germ ane. D at fiind că p e p la n m ilita r sc tem eau d e ca, sc
d o re a d e z a rm a re a G erm a n iei pc p lan m o ral. « A ltfe l, cum v ă e x p lic a ţi că
F ra n ţa v ic to rio a să , în loc să ia c îrm a p en tru a c o n d u c e E u ro p a , c e e a c e ar
în s e m n a să ieşi în teren d e s c o p e rit, a p re fe ra t să se în g ro a p e , ca o n a ţiu n e
sa tu ra tă , în lin ia M a g in o t? E a a făcu t a c ea sta din te am ă sau d in tr-u n co m p lex
d e in fe rio rita te » , asig u ra M u sso lin i. « Ita lia p riv e a sp re A lp i, ia r v o i, c e le la lte
 p o p o a re a le E u ro p e i d a n u b ie n e , spre F ra n ţa , fă ră să în ţe le g e ţi c ă e a m u re a d e
fric ă » , a d ă u g ă D u ce le. «P en tru ca e a să nu c a p e te c o n ş tiin ţa fo rţe i sa le,
c o n tin u ă el, se fă c e a zg o m o t în ju ru l G e rm a n ie i, a s e m e n i c îin ilo r c a rc la tră
îm p re ju ru l u rsu lu i, p en tru a-1 in tim id a . C u raju l - p e n tru c ă el e ra o c a lita te
g erm a n ă - a fo st c a lific a t d re p t p ro stie ; m în d ria g e rm a n ă a fo st lu a tă în
d crîd c re ; d isc ip lin a , p e n tru că se în d re p ta u sp re a n a rh ie , a fo s t rid ic u liz a tă . O
c o n s p ira ţie e u ro p e a n ă a fo st fo rm a tă p en tru a-i c o n v in g e p e g erm a n i s ă
re n u n ţe la s u p e rio rita te a lo r e v id e n tă şi să o p te z e p e n tru o m e n ta lita te
d e c a d e n tă » . D u cc lc se op ri un m o m e n t, ap o i re lu ă d isc u ţia , e x p rim în d u -s e
cam în aceşti te rm en i: «E u d e te st în şe lă to ria . F ra n ţa , în tre 1918 şi 1940, s-a
c o m p o rta t c a u n a tle t de circ carc fa c e d e m o n stra ţia fo rţe i sa le rid ic în d
g reu tă ţi im p re sio n a n te c a vo lu m , d a r ca re sîn t g o ale. D o v a d a im p o s tu rii
fra n ce ze a fo st fă c u tă în m ai 1940, a tu n c i c în d W e h rm a c h t-u l a m ă tu ra t m a re a
a r m a tă 28 m ai u şo r d e c ît arm a ta p o lo n e z ă , c h ia r şi o r b ii au p u tu t v e d e a c ă
v e c h e a o rd in e se re z e m a pe o ficţiu n e. F ra n c e z ii în ş iş i au sfîrş it p rin a
în ţe le g e . R a p o a rte le ce n e p a rv in d in F ra n ţa a ra tă c ă p o p o ru l a în ţe le s în c e le
d in u rm ă că to a tă p ro p a g a n d a a n tig e rm a n ă ce i s-a fă c u t în tre c e le d o u ă
ră z b o a ie m o n d ia le n u e ra d e c ît o m in c iu n ă g ro so la n ă . îl v e d e p e o c u p a n tu l
g erm a n şi îi este re c u n o sc ă to r că nu e ste aşa cum îl d e s c rise s e ră s c riito rii şi
z ia riştii săi în c c p în d d in anul 1870. F ra n ţa d e sc o p e ră acu m G e rm a n ia , c a şi p e
e a în săşi. E a e ste fe rm ec ată de ţin u ta c o re c tă a in a m ic u lu i şi e ste d e c e p ţio n a tă
dc sin e. O p a g in ă a isto rie i a fo st în to a rsă şi o rice n o s ta lg ic a tim p u rilo r
tre c u te este d e p la sa tă » , c o n c h ise D u ce le. P e Iuilia, n u se p u te a d cc i c o n ta . E a
u rm a o rb e şte G erm a n ia.
«A ţi c îştig a t răzb o iu l la M iinchen fără să daţi nici o lu p tă » , re p lic ă
A n to n escu . «D c ce aţi ren u n ţa t la un a sem e n ea su cces? D acă te n tativ a d c a
c o n stitu i E u ropa fără G erm an ia ar fi eşu at, este p o sib il să ex c lu d e m d in lu m ea
n o astră F ran ţa şi M area B ritan ie?» în a in te dc a răsp u n d e , M u sso lin i p ăstră un
lung m o m en t dc tăcere. C o n tele C ian o aru n că g en e ralu lu i o p riv ire co m p lice.
A n to n escu avea im p resia clară c ă g in e re le D ucelui v o ia să sp u n ă cev a. « F ran ţa
şi M arca B ritan ic sîn t p u tred e » , tranşă M u ssolini. D ar sp u n în d ac ca sta , cl era
lip sit dc conv in g ere; era m ai curînd o frază dc p ro p ag a n d ă. In acccaşi zi, p c
p ero n u l gării, la p lc ca rc a trenului lui A n to n escu , C ian o îl av ertiza: « C red că a r
fi p referab il să nu p u n eţi g erm a n ilo r asem en ea în tre b ă ri» , sp u se cl, « ad e se a ei
co n sid eră critica d re p t un sem n dc o stilita te. Şi cum în cazu l R o m ân iei ci nu au
d o v ad a co n tra ră ...» . A nto n cscu m ărtu risea că C ian o sp u se se a sta în tr-o m a n ieră
a tît d c b in e v o ito a re în e ît ar fi fost greu să-i p o rţi pică.
L a B erlin , tonul sc schim bă. N u se discuUi. E x p u n erile erau ascu ltate cu
g rav itate , cu g rav itate a p e care anum iţi p ro fe so ri o ad o p tă a tu n c i c în d îi a sc u ltă
p c can d id aţi. R ă sp u n su rile răsu n au ca nişte sentinţe. R c ic h -u l era in failib il.
A n h altcr B a h n h o f - g ara dc p ro to co l din B erlin - c a rc n e-a p rim it d c m ai
m ulte ori du p ă aceca, cu d ecoruri d iferite , era, în a c ea zi d in to am n a an u lu i
1940, în săşi ex p re sia sărb ăto rii pe care şi-o dădea p o p o ru l g erm a n , d c lu n i de
zile. D rap elele c e lo r «T rei M ari» ai A x ei altern au în serii lu n g i cu tric o lo ru l
n o stru . O m ulţim e dc frum oase unifo rm e m u ltico lo re se alin ia u în tr-o a titu d in e
m ilita ră im obilă, la stîn g a lui von R ib b cn tro p carc, av în d în sp a tele său p c
d cşira tu l şe f al p ro to co lu lu i D o m b erg şi pe scundu l M e issn e r, îl aştep ta, d re p t
şi dem n, pe o asp etele său b alca n ic, la locul u nde u şa v ag o n u lu i a c e stu ia
treb u ia să-l d ep u n ă conform p ro to co lu lu i. O are era ac esta un sem n rău? U şa
v ag o n u lu i lui A nto n escu depăşi cu vreo dou ăzeci d e m etri lo cu l fix at şi g ru p u l
R ib b en tro p - D 5 rn b erg şi M eissner, u rm at de to a te u n ifo rm ele d in stîn g a sa,
trebui să sc în d re p te în pas a lerg ăto r spre d rea p ta u n d e d ic tato ru l ro m ân ,
c o b o rîtd in tren, aştep ta sin g u r şi d escu m p ăn it. U n ifo rm e le cafen ii ale p artid u lu i
n a z is t sc a m e s te c a ră cu c e le n e g re a le SS şi c e le « fe ld g ra n » a le
W c h rm ac h t-u lu i, d ar m ai ales ita lie n ii, p ro v o caţi d e p ro p riile lo r g e stu ri de
m e rid io n ali, aşa cum se în tîm p lă şi cu căm ăşile v erzi ale p artid u lu i to ta lita r
r o m â n 29 nu reuşeau să-şi g ăscască locul. P rin tre cei fo arte p reo c u p aţi d e a-şi
ocu p a cu p rio ritate locul, în c ep u ră p rez en tă rile. D esig u r, vina p en tru ac e a stă
m ică d ez o rd in e ap a rţin ea ro m ân ilo r. «K ein O rd n u n g ssin n » - ci nu au n ici un
sim ţ al ord in ii - lăsă să îi scape, alături dc m ine, u nui g erm an în u n ifo rm ă de
d ip lo m at, p ro b ab il din d irec ţia dc p rotocol a m in iste ru lu i d e ex tern e.
P o p u laţia B erlin u lu i, dc altfel puţin n u m e ro a să, ne făcea sem n e cu
ste g u lc ţe dc d iferite culori şi ne la n sa cu co n v in g ere strig ă te d c «H cil H itler» .
A poi, p arcu rseserăm foarte rep e d e străzile o raşu lu i, sub p riv irile c o m p let
in d ife re n te ale unei m u lţim i p ro b ab il o b o sită d c m a re le n u m ă r d c v iz ite
p rieten eşti. U n m em bru al am basadei n o astre în ca p ita la R e ic h -u lu i p re tin d e a
ch iar că a au z it rem arci ncp lăcu tc ca: «D ie hat m an u ber k le in g ck rie g t, w o llcn
d ic n ic h t m eh r V olkcrbund und w estlich cn E in flu ss? » (Ă ştia pc ca re i-am p u s
cu botul pc labe, nu m ai vo r să facă parte din L ig a N a ţiu n ilo r şi să trăiasc ă su b
in flu e n ţa o ccid cn tală?).
D upă 25 de ani dc ab sen ţă, reveneam la B e rlin , c a la C an o ssa.
« P entru ca R o m ân ia să p o ată găsi d ru m u l sp re n o i, sp u n ea R ib b e n tro p
lui A ntonescu, la în cep u tu l prim ei lor în tre v ed eri, a tre b u it să o cu p ăm P arisu l» .
«E u vin cu sp e ra n ţa că e x istă şi din p arte a d u m n e a v o a stră o d o rin ţă d e
co o p c rare» , răsp u n se se generalul. A fo st destul p en tru c a R ib b en tro p să p la se z e
şi alte îm p u n sătu ri. D upă d în su l, G erm an ia a r fi d o rit în to td e a u n a co la b o ra re a
cu R om ânia. L a în c cp u tu l p rim u lu i război m on d ial ea liv ra se arm a m en t arm a tei
ro m ân e, c a rc în ce le din urm ă a fo st fo lo sit îm p o triv a R eich -u lu i. « K ru p p este
cel carc a d a t pum nalul pe carc B ucurcştiul a în c e rc a t să ni-1 în fig ă în sp a te în
1916», sp u se cl. «S p er c ă b o m b a rd ierele B lcnhcim p c care vi lc-a liv ra t A n g lia
în u ltim ii ani vo r serv i sc o p u rilo r n o astre co m u n c» , re m a rc ă cl ironic. «V reţi să
ne fa c c ţi să g o lim cu p a u m ilin ţe i p în ă la d ro jd ie » , ră s p u n s e g e n e ra lu l
A n to n escu , ex a sp e ra t dc in sisten ţa lui R ibb en tro p . «N oi bem ac ea stă c u p ă d e
d o u ăzcci dc ani» răspunse germ anul im p ertu rb ab il. Iată cum a d e b u ta t a lia n ţa
n o astră cu al T re ile a R cich.
S oarta Rom âniei părea să fie la discrcţia d ictato ru lu i germ an. M arşul
tu m ultuos al, hitlcrism ului avea num eroase asem ănări cu m işcarea leg io n ară
rom ână. H itler nu canaliza un sentim ent naţional curat. E l era ex p resia G erm aniei
ex asperate, G erm aniei explozive, G erm aniei în se ta te d e răzbunare. C el d e al
T re ile a R cich sc credca capabil să-şi im pună im periul în E uropa. F u h rcr-u l unui
po p or pe carc propriii săi aliaţi îl abandonaseră adesea întoreînd arm ele îm p o triv a
lui - aşa cum a fost cazul cu Italia în 1915 şi cu R o m ân ia în 1 9 1 6 - m a i p u te a să
 aibă încrcdcrc într-un soldat? Sau căuta cl mai curînd să o b ţin ă garan ţii im punînd
pretutindeni m işcări revoluţionare sim ilare celei a sale, a căro r ex isten ţă era
condiţionată de ex isten ţa u nei G erm anii n aţio n al - so cialiste?
în tre co n fraţi în tru aceeaşi id e o lo g ie , A n to n escu nu e ra un in tru s?
R ăceala şi atitu d in e a d ista n tă a « C îin clu i R oşu» nu 3-ar în stră in a o are d efin itiv
pe Fiihrer? A p ro d u c e o b u n ă im p re sie a s u p ra lui H itle r n u e ra u n lu c ru u şo r,
căci a c e a sta nu d e p in d e a d eîo c - a ş a c a m ara re m a rc a t în m a i m u lte rîn d u ri -
de in te rlo c u to r, ci d e c a n c e la ru l în su şi. C o n d iţia p re a la b ilă e ra să nu te la şi
an tre n at d e to ren tu l p ro p rie i tale elo c v e n ţe , a ră tîn d u -te , în sc h im b , re c e p tiv
la id e ile h itlc ristc . Ş i cum ar fi p u tu t fi a ltfe l cu a c e s t o m , c a re e ra c o n v in s c ă
în o rice d o m e n iu g ăsise sau va găsi so lu ţia o p tim ă; cu a c e s t o m c a re se c re d e a
m ai c o m p e te n t în p ro b le m e m ilita re d e c ît g e n e ra lii să i, m a i p ric e p u t în
c h e stiu n ile fin a n c ia re d e c ît d o cto ru l S c h a c h t şi m ai in sp ira t p e n tru a re z o lv a
p ro b lem ele F ra n ţe i sau ale o rică re i a lte ţă ri, d e c ît p o litic ie n ii ţă rii în şişi?
T re b u ia n e a p ă ra t c a te n siu n e a n erv o a să a F iih re r-u lu i să fie îm p ă rtă ş ită d e
in te rlo cu to ru l său , p e n tru c a ac esta să se b u cu re d e stim a lui H itle r. P en tru
o am en ii su b ju g a ţi d e p u te re a sa de c o n v in g e re , el d e v e n e a ire z istib il. C a în
faţa u n e i fo rţe s u p e rio a r e , le lip se a u g la su l şi a rg u m e n te le p e n tru a-1
co n tra zic e; ei se sim ţea u stîn g aci ca e le v ii în faţa p ro fe s o ru lu i. D a r H itle r
putea sau să fie a c c e p ta t su b ie c tiv sau să fie re sp in s. P e n tru c e î c a re r e z is ta
« fa sc in a ţie i» sa le , el nu era d e c ît u n p e rso n a j a g ita t, m e re u d is p u s să
c o n stru ia sc ă teorii in te rm in a b ile , ca re tra n sfo rm a u o în tre v e d e re în m o n o lo g ,
d cb itîn d p la titu d in i cu ac ru l unui ilu m in at, pe c a le d e a sta b ili n işte a d e v ă ru ri
etern e. L a o a n a liz ă o b ie c tiv ă , el se to p e a c a un o m d e z ă p a d ă la so a re . D in
cîte m i s-au sp u s, cl e v ită o am en ii a su p ra c ă ro ra p u te re a s a n u a c ţio n a . P rin tre
cei p e ca re îi e v ita cel m ai m u lt se a fla u , la loc de o n o a re , H o rth y , re g e n tu l
U n g ariei, şi E l C a u d illo 30.
P rim u l fă c e a p a rte d in c a s ta m ilita r ă a v c c h ii A u s tr o - U n g a r ii,
rem a rc ab ilă a tît p rin fo rm a lism u l său tra d iţio n a l, c ît şi p rin sp iritu l său
c o n serv ato r. D clo c d isp u s să îl u rm ez e p e H itle r în la b irin tu l g în d u rilo r sa le,
reg en tu l « p re a d id a c tic şi im p e rm ea b il la o ric e id e e n o u ă » , a şa cu m îl
c a ra c te riz a un m e m b ru al su itei F iih re r-u lu i, n u a v e a p e n tru c a n c e la ru l
G erm a n iei d e c ît p riv iri m ira te, su b sp rîn c e n e le sa le g ro a se , d e s e n a te a p ă sa t,
sub fo rm ă de arc ad ă. In tu iţia sa îl a v e rtiz a p c H itle r c ă nu e x is ta n ic i o
c o re sp o n d e n ţă în tre te n siu n e a s a in te rio a ră şi in te rlo c u to ru l să u , n c re c c p tiv şi
rez iste n t la o rice în c e rc a re d e c o n v in g ere. A tu n c i, cl re p e ta cu s tîn g ă c ie fra z e
e x tra se d in re p e rto riu l său d ip lo m a tic şi în tre v e d e re a d e v e n e a u n s c h im b d e
cu rtu o a zii re c ip ro c e . D isc u ţia sa u , p en tru a fi m a i a p ro a p e d e re a lita te ,
m o n o lo g u l lui H itle r, fă c e a loc u n o r tu ru ri de o riz o n t fă ră n ic i o s tră lu c ire , în
cel m a i cu ra t stil al c o m u n ic a te lo r o fic ia le . «N ici m ic ii o c h i, p u ţin s p e ria ţi, ai
lui D a la d ie r 31 n u i-a u p lă c u t lui H itle r» , m ă a s ig u ră u n in iţia t, « ia r
C h a m b c rla in 32, cu p riv ire a sa b lîn d ă d e b u n ic , îi făcu o im p re sie a tît d e
p ro a stă în e ît H itle r fu irem ed ia b il c o n v in s de d e c ă d e re a im p e riu lu i b rita n ic » .
D ar îritîlnirea la ca re se spune c ă H itle r ar fi su fe rit în frîn g c re a c e a m ai
n eplăcuţii a fost cea cu F ranco. D e altfel, p entru nim en i d in a n tu ra ju l său nu
m ai era un se cret n iv elu l foarte c o b o rit la ca re îl plasa p e d ic tato ru l ib eric, d e la
 în tre v ed ere a lor. T renul span io lu lu i, pe ca re H itle r b in e v o ise să îl v iz ite ze la
p ro p ria sa fro n tieră, sosi cu o în tîrz iere de 45 d e m in u te, c e c a ce irită în m od
e v id e n t p e n eam ţ. A p o i, sc e p tic ism u l p e c a re îl o p u se F ra n c o la to a te
d ec la ra ţiile en tu zia ste ale acestui H itler în v in g ă to r, şireten ia tra d iţio n a lă a
S paniei im p erialiste, pe ca re EI C a u d illo o fo lo sea cu un rafin am en t ap ro a p e
o rien tal, sfîrşiră prin a-1 ad u ce pe H itle r în tr-o a sem e n ea sta re d e fu rie, în e ît
ap ro p ia ţii săi se tem eau să nu facă vreo neb u n ie, cu co n sec in ţe n ed o rite p en tru
in teresele G erm anici în M editerană. în ce ca te g o rie urm a să in tre A n to n escu ?
B ocănitul cizm elor gărzii în faţa intrării p rin cip ale a p alatu lu i B cllcv u c
nc anunţă sosirea lui von R ibbentrop, v en it p en tru a-1 co n d u ce p e g en e ral la
în tre v ed ere a cu H itler. C onvoiul nostru, com pus din v reo d o u ăzeci d e m aşin i,
p ătru n se prin grilajul p alatu lu i. A fară ne aştep tau circa o sută d e o am en i p en tru
a ne a c la m a , ap o i ne a n g a ja ră m p e a u to s tra d a r e c e n t c o n s tru ită , A x a
R om a-B crlin. M aşinile m ergeau cu viteză redusă, p entru a d a co rte g iu lu i nostru
o ţinută dem nă şi pentru ca publicul să poată rcc u n o aşte p erso n alităţile. E ra o
m anieră de a-1 face să înţeleagă că asistă la un m om ent solem n. M ergeam la
Fiihrer. P ariscr P latz se d eschise după d efilarea pe sub B ran d e n b u rg cr T or,
plină de o m ulţim e care vocifera: «H eil H itler! T răiască p actul tripartit! T răiască
R om ânia! D culschland H eil und S ic g !»
A junserăm în faţa noii cancelarii. O tobă însoţi paşii lui A n to n escu pe
cînd urca treptele spre m arca uşă de la intrarea p rin cip ală şi bocănitul cizm elor
celor d ouă santinele saluta fiecare pereche care era în g h iţită de uşa larg deschisă.
A poi, sălile celc m ari. C olonade şi santinele pretutindeni. M ozaicuri reprezentînd
scene ale eroism ului germ anic pe pardoseală, pe plafon şi pe ziduri. Z g o m o tu l
cizm elor la fiecare cotitură, în fiecare sală nouă, ne făcea să tresărim . E ra ca o
procesiune lentă în interiorul unui tem plu. L esp e zile lu c ito a re şi a lu n e c o a se n e
o b lig au să m ergem în v îrfu l p icio arelo r. N c aju tam recip ro c, p e n tru a n u ne
p ie rd e ec h ilib ru l. A p o i S ala G o b e lin u rilo r, sa la d e m a rm u ră şi în fin e,
an tica m e ra F iihrer-ului. C ă lc îile au po cn it în c ă şi m ai p u te rn ic şi M c issn c r
d esch ise uşa. A ntonescu p ătru n se p rim ul, u rm at d e S tu rd za ^ ş i d e R ib b en tro p .
H itle r a ştep ta în m ijlocul cam erei. U nul c îtc unul trecu răm prin faţa lui şi e l nc
strîn se m îna p riv in d u -n c în d e lu n g în ochi, ca p en tru a-şi în tip ări în m in te
p entru to td eau n a ch ip u l fiecăruia. A poi, se în to a rse sp re A n to n escu , rugîndu-1
să se aşez e alături dc dînsul. A m basadorul S ch m id t, in terp retu l lui H itler, lu ă
loc p e un scaun m ai în sp ate, iar în faţă se a şez ară R ib b en tro p şi m in istru l
nostru dc externe. R estul d eleg aţiei fu in stalată d c DOrnbcrg p e c a n a p e a şi pe
scaune, la ce lă lalt ca p ă t al sălii. E ra o în c ă p e re d estu l dc m arc, cu trei ferestre
care dăd eau spre o curtc interioară. S tînd cu sp a tele sp re ferestre, noi av eam la
d rea p ta biroul lui H itler, cu fo toliul al căru i sp ă tar era ta p iţa t cu p ie le d e c o ra tă
cu o cru ce în c îr lig a tâ 35, ia r la slînga o m asă jo a s ă d in lem n în c h is la c u lo a re , în
ju ru l c ă re ia se în tre ţin e a u «Cei P atru M ari». îl av eam pc H itle r în faţă.
C o n sid erat drep t un m a re o ra to r dc p artizan ii săi, a c est o m d c ta lie m ijlo cie,
u şo r adus d e sp ate, m ai curînd slab, nu atră g e a aten ţia p rin nici o p a rtic u la rita te
a ex terio ru lu i. Ţ in u ta sa, dc o sim p lita te ca re atin g ea m o d estia, tim id ita te a sa
ap a ren tă am in te au m ai d egrabă de un p asto r p ro testan t d c c ît d e în su flc ţito ru l
m aselo r p o p u lare. Im presia co m ică pc carc o d ăd eau fo to g ra fiilo r sale m u staţa
 şi şu v iţa dc p ă r d e p c fru n te era în m o d sim ţito r sc h im b a tă cîn d îl v ed eai în
realitate. P ărul său e ra m ai d esch is la cu lo are d e c ît ap ă re a în fo to g ra fii, iar
m ustaţa, dc un b lond p u ţin ro şcat, se arm o n iza cu tenul alb şi tran sp a ren t ca al
unui tubercu lo s şi cu o ch ii dc un alb astru cald şi în tu n e ca t. P an ta lo n u l său
negru, vesto n u l a căru i cu lo are se situ a în tre m aro n u l d esch is al p a rtid u lu i şi
fcldgran-ul 36 W e h rm ach t-u lu i, lip sa o rică re i d ec o raţii în ,a fa ra C ru cii d e F ie r
din prim ul război m on d ial, do v ed eau c ă H itle r e ra lip s it d e o rice c o c h etărie
vestim entară sau m ai cu rîn d că av e a co c h etăria sim p lită ţii.
C înd în c ep e a să vorb ească, prim u l lu c ru c a re a trăg ea a te n ţia erau m îin ile
sale fo arte a lb e , sla b e şi destu l de m ici p entru un b ărb a t şi c a re , p rin g estu ri
ex p resive ca cele ale scu lp tu rilo r lui R o d in , în c e rc a u să d ea o im ag in e in tu itiv ă
n gîndirii sale. C în d se crispau asem e n ea cio cu lu i unei p ăsări d e p rad ă c a re îşi
prinde v ictim a, cîn d se în tin d eau cu o b o se ala len eşă a fe lin e lo r în re p a o s sau
d eschideau p alm ele asem e n ea m îin ilo r ca re se p reg ătesc să p rin d ă fru ctu l ce
cade d intr-un copac. O d ată cu u raganul v o rb elo r, g e stu rile îi d ev e n e a u m ai
bruşte, mai pu ţin precise, m ai vio len te p en tru a c u lm in a cu lo v itu ri d e p u m n în
m asă, iar tru p u l Ie în so ţe a cu o în c o rd a re im p etu o asă care-1 ad u c ea , p en tru un
m om ent la id e n tifica rea cu ideea, atitu d in e c e co n tra sta cu o b işn u ita sa ţin u tă
ap atică, cu um erii că zu ţi. C în tărea om ul ce se a fla în faţa lui cu o p riv ire
sfred elitoare. T ra d u ce rile în franceză pe c a re in te rp re tu l le făcea la în c e p u t
după fiec are fra ză - fiin d că A ntonescu n u c u n o ştea o b o ab ă d e g erm a n ă - îi
d ăd eau tim pul să îl fixeze. F işa p e c a re sc rv ic iile sale d c in fo rm aţii i-o
p rezen taseră nu o m isese , d esig u r, că ac esta e ra un v ech i p rieten al g en e ralu lu i
G am elin 37 şi că av e a relaţii cx c clcn te în A n g lia unde lăsase c e le m ai fru m o ase
am in tiri, din tim pul cîn d fusese ataşa t m ilita r la L o n d ra. O a re nu s-au b u c u ra t
en g lezii la 4 se p tem b rie 1940 cîn d ex -reg e le C aro l i-a în c re d in ţa t p u te re a c a d e
o victorie, sp erîn d c ă ea va în se m n a reîn to arce re a p o liticii ro m ân e «p e lin ia sa
trad iţio n ală» ? D u p ă to ate datele pe ca re le d eţin ea, treb u ia să p re su p u n ă că
A ntonescu nu e ra a ta şa t nici unei ideologii. E ra un m ilita r d e un n aţio n alism
co n serv ato r, aşa cum sîn t dc reg u lă o fiţe rii, în orice ţară. H itle r îl p riv i se v e r şi
declară: « Ţ ările e u ro p e n e au fost p u se în faţa u rm ă to a re i a lte rn a tiv e : să
în ţe le ag ă de bună v oie că rolul dc primus inter pares™ în sp a ţiu l n o stru com un
revine R c ic h -u lu i, sau să dev in ă agenţi ai rea cţiu n ii an g lo - fra n ce ze şi ai
in te rn aţio n a liştilo r K om in tern -u lu i şi să su p o rte so a rta C e h o slo v a cie i şi a
P o lo niei. S înt m u lţu m it că, în p ofida g re şe lilo r co m ise d c re g e le C a ro l, aţi
pu tu t să evitaţi ţării d u m n e av o a stră aceeaşi so a rtă şi să o cu p a ţi prin a d e ra re a la
p actu l trip artit, un loc onorabil p rin tre noi». G en e ra lu l lu ă cu v în tu l la ca re
H itler p ăre a a fi ren u n ţai şi ex p lică p o litica ro m ân e asc ă în tre c e le d o u ă răzb o aie.
F aptul c ă G erm a n ia şi R o m ân ia s-au g ă sit atît c e m u lt tim p în tab ere p o litic e
o stile nu ne p u te a fi deloc im putat. El a rea m in tit co m en ta riu l p rim u lu i m in istru
rom ân ca re a d ec la ra t, în 1916, război P u te rilo r C en trale: « D eclarăm răzb o i
U ngariei ca d uşm ani, A u striei cu indiferen ţă, iar G erm a n iei c u reg ret. S p rijin u l
pc care G erm ania îl d ăd ea v ec in ilo r n o ştri inam ici, U n g aria şi B u lg aria, a fo st
cau za n eîn ţeleg e rii în tre cele două ţări. A rb itra ju l m u tilan t d e la V ien a a fo st
d ureros resim ţit dc p o p o ru l rom ân şi a r trebui d ate p e v iito r d o v ez i v e rita b ile de
p rieten ie, pentru ca el să poată co lab o ra fără rez erv e cu ju d e c ă to rii săi.
 T o n u l ferm al g e n e ra lu lu i p ă re a să-i p la c ă lu i H itle r, c a re ră sp u n se cu
b u n ă v o in ţă : « U ltim a p a g in ă în isto ria T ra n silv a n ie i în c ă nu a fo st sc risă» .
« S p e r d in to a tă in im a» , re p lic ă A n to n e sc u . « în a c e s t a n , n o i am p ie rd u t d o u ă
p ro v in c ii în c a re m a jo rita te a p o p u la ţie i e s te d e a c e la şi sîn g e cu n o i. D ac ă
G e rm a n ia ju s tific ă p re te n ţia asu p ra S u d e ţilo r p e b a z a d re p tu lu i d e lib e ră
o p ţiu n e a p o p o a re lo r, ea nu p o ate n e g a d re p tu l d e a n e re v e n d ic a , p c a c e e a şi
b a z ă , te rito riile lo c u ite de c o n a ţio n a lii n o ştri. P rin c ip a le le o b ie c tiv e a le
p o litic ii m e lc v o r fi re în to a rc e re a la p a tria -m a m ă a Basarabiei, a n o rd u lu i
B u c o v in e i şi a T ra n silv a n ie i. P re fe r să vă fac ac e a stă d e c la ra ţie c h ia r la
în c ep u tu l ra p o rtu rilo r n o a stre » . « N ic i o fro n tie ră a c o n tin e n tu lu i n u este
d e fin itiv ă » , d c p îa ră H itler. « M in istru l d u m n e a v o a stră de e x te rn e , ră sp u n s e
A n to n e sc u arătîndu-1 pe von R ib b e n tro p , c a re era n u m ai u re c h i, ra-a sfă tu it,
în tim p u l în tre v e d e rii pc ca re am a v u t-o azi d im in e a ţă , să nu v ă v o rb e sc d c
p ro b le m a T ra n silv a n ie i. A d m it c ă a c e a stă c h e stiu n e p o a te să a ib ă un c a ra c te r
d e lic a t p e n tru g u v ern u l R c ic h -u lu i, d ar d a c ă a c e s ta e ste d o rn ic să a c c e p te
p rie te n ia pe c a re i-o o fe ră R o m â n ia tre b u ie nu n u m a i să a d m ită , d a r c h ia r să
d o re a sc ă şi ca şefu l g u v ern u lu i ro m ân să-şi e x p rim e sin c er p re o c u p ă rile » .
« S in c e rita te a este o c o n d iţie a p rie te n ie i» , c o n firm ă sec H itle r, p lic tis it c a u n
dascăl c a re îşi p ie rd e ră b d a re a to t fă c m d u -1 să p ric e a p ă p e elevul re c a lc itra n t.
O b o sit, cl ad ă u g ă: « V ă în ţe le g n e lin işte a , d a r a tu n c i c î r d e s te în jo c so a rta
în tre g ii o m e n iri, p ro b le m e le fro n tie re lo r tre b u ie să se situ e z e p e un p la n
se cu n d a r. C h iar h o ta re le R e ic h -u lu i n u s în td e c ît p ro v iz o rii; nu am o idee b in e
conturată, asupra fap tu lu i de a su p u n e «nete regiuni adm inistraţiei germane
sau să Ic las m ai d e g ra b ă în g rija p o p u la ţie i lo c alc . A b ia d u p ă v ic to rie se v a
lu a o d e c iz ie d e fin itiv ă .
S e n z a ţia d e n e lin işte c a re se stre c u ra se e ra acu m g en e rală . T o ţi d o re a u
c a în tre v e d e re a să se te rm in e c ît m ai ciirîn d p o sib il. în fin e , c e i m a ri se
rid ic a ră . N oi d efilarăm d in n ou în faţa lui H itle r, ie şin d su b o ch ii g riju lii,
p en tru b u n a o rd in e p ro to c o la ră , a lui D d m b e rg . G e n e ra lu l m e rg e a cu c a p u l
p lc c a t, m a i în c o v o ia t c a d e o b ic e i. R ib b e n tro p n u p ă re a să-i a c o rd e n ic i o
aten ţie.
O tă ce re g rea a p ă sa a su p ra a p a rta m e n te lo r d in a rip a slîn g ă a p a la tu lu i
B e lle v u c , o c u p a te d c A n to n escu . E î se re tră s e se d u p ă în a p o ie re a n o a s tră şi
ră m a se a c o lo sin g u r, fără să ch c m e p e n im e n i p e n tru a lu c ra , re fu z în d să sc
în tre ţin ă c u m in iştrii ca b in e tu lu i să u , ca re îl în so ţea u .
G e n e ra lu l m ă c h e m ă în a in te de a sc cu lc a şi m ă în tre b ă : « L -a i v ă z u t p e
S ch ic k e d a n z , astă sc a ră . C e ţi-a sp u s?» S ch ic k c d a n z , n a z istu l cel m a i p o n d e ra t
pe c a re l-ai fi p u tu t v e d e a v reo d a tă era S ta b s lc ite r 39 la d e p a rta m e n tu l d c
e x te rn e al N S D A P un fel d e m in istru al a fa c e rilo r e x te rn e al p a rtid u lu i
n a z ist, c a re făcca c o n c u re n ţă m in iste ru lu i d e e x te rn e al lui v o n R ib b e n tro p .
Ş eful său d ire c t era A lfre d R o se n b c rg şi fric ţiu n ile d in tre ce le d o u ă o fic ii,
c a u z a te dc v e d e rile d ife rite în p ro b le m e le d e p o litic ă e x te rn ă , e ra u fo a rte
fre cv e n te. în ce o p riv e şte pe R o m ân ia , o a m e n ii lu i R o se n b c rg a u sp rijin it
în to td e a u n a , în d e trim e n tu l le g io n a rilo r p ro te ja ţi d e H im m ler, p e c e ila lţi
p o litic ie n i p ro -g e rm an i. « E ra d estu l de n e lin iştit» , m ă rtu ris ii eu. « N u -ţi c e r
să -m i spui im p re siile d u m itale , se im p a cien tă g en e ralu l, sp u n e -m i cc zic c a ? »
 « E ra n e lin iştit d c fap tu l că H itlc r v -a re a m in tit g re şe lile re g e lu i C a ro l; c re d e
că p o a te trag e c o n c lu z ia c ă a c e a stă re m a rc ă m ai c u p rin d e şi u n a v e rtis m e n t în
m aterie dc p o litic ă in te rn ă ro m â n e a sc ă » . C um g e n e ra lu l se a ră ta u im it, îi
făcui o e x p u n e re c o m p le tă d e sp re ce ca c e afla sem .
S itu aţia îşi av e a so rg in tea în to am n a anu lu i 1938, cîn d re g e le C a ro l,
iraversînd E u ro p a p entru a p articip a la fu n eraliile reg e lu i A n g liei, av u o
în trev ed ere cu ca n ce la ru l germ an 4!. «S p er că sîn i b in e trataţi c o n d a m n a ţii
po litici şi nici o am e n in ţa re sp ecială nu a p a să asu p ra lo r» , a r fi sp u s H itle r
reg elu i, dc o m a n ieră ce nu lăsa n ic i o în d o ia lă asu p ra im p o rta n ţei p c ca re
Fuhfer-ul o ac o rd a accstci chestiuni. E ra v o rb a de C o d rea n u , şe fu l m işcă rii, şi
de alţi co m an d an ţi co n d a m n a ţi, sub d ife rite p rete x te, d e ju s tiţia d ic tatu rii
regale. C arol dăd u to a te asig u ră rile n ec esare p e n tru a-1 c a lm a p e H itler; to tu şi,
p este cîtc v a z ile p re sa m o n d ia lă a flă d e s p re m o a rte a lu i C o d re a n u şi a
c a m a ra z ilo r să i d c în c h is o a re , îm p u ş c a ţi în lr - o p ă d u r e d in a p r o p ie re a
B u cu reştiului. C o m u n icatu l M in isteru lu i de in te rn e p re te x ta o te n tativ ă de
ev ad are a d eţin u ţilo r, în tim p ce erau tran sp o rta ţi de la o în c h is o a re la alta. N u
s-a aco rd at nici o v alo are acestei versiu n i, căci se ştia că p rizo n ierii av e au
m a n ile şi p ic io arele în c ă tu şa te , dc la p le ca re . «V a plăti sc u m p g estu l său » , a r fi
strig a t H itlcr, su b im periul unuia d in tre d esele sale a c c e se d e m în ic, m ă
asig u ra S chickedanz.
« D u -te la a m b a sa d ă , îm i sp u se A n to n e sc u şi c ifre a z ă p e rso n a l o
teleg ram ă p en tru M ihai A n to n e s c u 42, av în d urm ătorul cu p rin s: D aţi in stru cţiu n i
urgente lui G afen cu 43să fac ă fără în tin d e re o co m u n ica re lui M o lo to v prin ca re
să îl asig u re că ad e ziu n ea R om âniei la pactul trip a rtit nu e s te d elo c în d re p ta tă
îm p o triv a U niunii S o v ietice. Noi dorim să în tre ţin em cu ea ra p o rtu ri d c b u n ă
vecinătate.
în c e rc a astfe l A nto n escu să ră sp u n d ă o fertei lui M o lo to v c a re p ro p u sese
R o m ân iei, c a u rm are a o cu p ă rii B asarab iei d e că tre A rm ata R o şie, un tra ta t d c
n eag resiu n e? În lîrz ic rc a e ra co n sid erab ilă. P re d ec eso ru l său lă sase p ro p u n erea
fără răsp u n s şi in v itase tru p ele R eich -u lu i, zise de in stru c ţie , să se in stale ze în
R o m ân ia. A ceastă in v itaţie nu p u te a fi retrasă. P c d c a ltă p arte fap tu l că
ad v ersarii g en e ralu lu i îi acuzau de jo c d ublu, p en tru a-1 c o m p ro m ite în faţa
germ an ilo r, l-ar fi o b lig a t la m ai m u ltă p ru d en ţă .
în locul lui R ib b en tro p , a do u a zi veni D d m b erg să-l ia pe A n to n escu
p en tru c e a dc a do u a în tre v ed ere cu H itlcr. Am fost scu tiţi d c d e fila re a p rin
să lile can celariei R e ic h -u lu i, m aşin ile n o a stre fiind, lă sate să in tre, u n a c îte
una, în tr-o cu rte in te rio ară m ică. D c ac e a stă d ată, g en e ralu l in tră sin g u r în
biroul F iihrcr-ului. S tu rd z a şi ce ilalţi m in iştri legio n ari ră m a se ră în a n tic a m e ra
m are, în tre b în d u -s e n e lin iştiţi a su p ra se m n ifica ţie i ţin e rii lo r la d istan ţă .
A şteptam ca d o cu m en ta ţia asu p ra T ra n silv an ie i, special p re g ă tită p en tru H itlcr,
să-m i fie cerută. D o cu m e n te le p rin cip ale tratau d esp re îm p u ş c a re a a 500 de
ţărani ro m âni în satele Ip şi T răsn ea, d c c ă tre tru p ele d e o c u p a ţie u n g are. E ra
oare o c ifră su fic ie n tă p entru a-1 im p re sio n a pc F tihrer? A şte p tarea m e a nu a
fo st lungă. In terp retu l d csch ise uşa şi m ă chem ă. In trai, p e n tru a d e p u n e p e
m asa ro tundă, în tre H itler şi A ntonescu, d o sa ru l. L eg io n arii, n em aip u tîn d u -se^
stăp în i, m ă asaltară cu în tre b ări. «D upă p ăre re a m ea, se în tre ţin fOârtc â n ilc â i^
 răsp u n sei cu. « R ib b en tro p este aco lo ?» «N u». A p o i aşte p ta re a se p re lu n g i şi
ju m ă ta te a d c o ră p rev ă zu tă p en tru au d ien ţă se trip lă . P re sse-S ch m id t, p e c a re îl
n um eau aşa pen tru a nu fi c o n fu n d a t cu am b asa d o ru l S ch m id t, in te rp re tu l, se
p lim b a, p lic tisit, p rin în c ăp ere. D in tim p în tim p , el rep eta acesţ. d ic to n al
o fiţe ru lu i prusac: «cea m ai m arc p arte a vieţii sa le, so ld atu l aştea p tă z a d arn ic »
(« d ic lă n g ste Z e it scines S ebcns, w arte t d e r S o ld at v erg e b en s» ). C red eam c ă nu
se va m ai term in a n ic io d ată, cînd uşa se d esch ise larg şi D O m berg n e in v ită să
intrăm în ca m c ra F iihrer-ului.
H itle r p ărea fo arte b in e d isp u s. N e ţin u o sc u rtă e x p u n e re asu p ra
p ro b lem ei zilei: răzb o iu l îm p o triv a M arii B ritan ii. S u b lo v itu rile p e c a re
su b m a rin ele g erm an e le dăd eau ap ro v iz io n ării sa le , că ro ra li se ad ă u g au
d istru g e rile ca u zate dc m ine şi av iaţie, ea va fi redusă* la n ep u tin ţa. T re p ta t,
blo cad a va pu n e ca p ăt în c ăp ă ţîn ă rii sale. în acelaşi tim p, p u te re a g erm a n ă nu
în c eta să sp o rească. «D c această d ată tim pul lu crează p en tru n o i» , asig u ra
H itler. « A d erarea la blo cu l no stru a ce lo rlalte state eu ro p e n e care nu au lu at
în c ă o atitu d in e form ală, ca Iu g o slav ia şi T u rcia, d ev in e p c zi ce trece to t m ai
sigură. D esig u r, va m ai fi şi F ranţa, ca re va găsi m ai g reu un loc p rin tre noi,
d a r sperăm să o con v in g cm , în ccle din urm ă, că este m ai raţio n al să lucrăm
p entru viitor, d c c ît să nc cram p o n ăm dc trecut».
«în ce p riv eşte rap o rtu rile n o astre cu R o m ân ia , ca le a co lab o rării celci
m ai lo ia le e ste acum desch isă. A v an tajele e c o n o m ic c carc v o r rez u lta p en tru
ţa ra v o astră ag rară din sc h im b u rile cu G erm a n ia in d u stria lă sîn t ev id en te ,
în a in te dc a nc d e s p ă rţi, v rea u să vă fac o p ro m is iu n e so le m n ă » . Ş i,
în to rc în d u -sc spre A ntonescu, el spuse, acccn tu în d fiecare cuvînt: « în v iito r,
toată p o litic a m ea ex tern ă p riv in d R o m ânia sau in te rese le sale se v a b a z a p e
strîn sa p rieten ie prin ca rc d oresc să m ă leg dc d u m n e av o a stră» . « D c c îte o ri
veţi av e a vreo d ific u ltate cu unul din vecinii d u m n e av o a stră sau re fe rito a re la
p ro b lem ele in terne a le ţării d u m n e av o a stră, eu v ă voi sui în to td e a u n a la
d isp o ziţie şi d acă, la un an u m it m om ent, veţi resim ţi n ev o ia d c a av e a o n o u ă
c x p lica ţie asu p ra sc o p u rilo r politicii noastre, veniţi să m ă că u taţi» . « A v io n u l
m eu p ersonal vă stă la d isp o ziţie. S în t co n v in s că o rice c o n flic t d e in te re se sau
n eîn ţeleg e re pot găsi o solu ţie sa tisfăc ăto a re şi că sin c e rita te a cea m ai p e rfe c tă
şi în c re d e re a rec ip ro c ă dom ncsc în rap o rtu rile n o astre » . D upă ac e a stă frază,
cei doi bărbaţi dc stat îşi strînscră m îinile cordial în tr-o atm o sferă sărb ă to rească,
tu lb u ra tă do ar dc p au zele d ato rate traducerii dc c ă tre in te rp re t. H itle r p ăre a
sin cer em o ţio n at. El adăugă: «C ontez pc d u m n e av o a stră, co n taţi pc m ine».
în tren, în c ă dc Ia p eriferia B erlin u lu i, în c ep u o a c tiv itate feb rilă.
G en e ra lu l, care, cu puţin în a in te a sosirii în ca p ita la G erm an iei n c m ă rtu risea:
«A m puţin trac», era acum num ai zîm b et şi bu n ă d isp o z iţie. El îi co m p ara,
am u zat, pc R ib b en tro p carc îl prim ise cu trei z ile în u rm ă rece şi rig id , cu cel
p e ca re tocm ai îl p ără sise şi carc îi dovedi a m ab ilita tea ce a m ai în d a to rito a re ,
ca un « O b crk clln cr» , rem arca cl, în trc b u in ţîn d unul din c u v in tele g e rm a n e p c
ca rc le cu n o ştea. S ub su p rav eg h erea sa pentru p rim a şi sub d ictare p e n tru cea
d c a d o u a , am rc d a c ta t, în s a lo n u l v a g o n u lu i, p r o c c s e lc -v e rb a lc a le
în tre v e d e rilo r cu cancelarul. F ără a vrea să ţin ă sc am a d c av e rtism e n te le
su c ccsiv c ca rc i-au fo st date m ai în lîi dc C ian o la R o m a, apoi dc R ib b en tro p şi
 dc ccilalţi nazişti, A ntoncscu a început prin a-i adresa lui H itle r o în treb are
stînjcnitoare: «D e cc abandonase baza de la M iinchcn?» « D ar eu sînt cel care am
fost păcălit la M iinchen», strigă H itler. în concepţia sa, o rd in ea m o n d ială
m odernă trebuia să fie întem eiată pc m arile spaţii intern aţio n ale. S tatele U nite
guvernează do u ă co n tin en te şi nu li se contestă dreptul. El s-ar fi arătat d ispus
înto td eau na să respecte spaţiul n ecesar A ngliei şi să ad o p te o atitu d in e de
n eu tralitate în A sia între A nglia, Japonia şi R usia. N u rîv n ea nici la im periul
F ranţei şi adm itea d repturile legitim e ale Italiei în M editcrana. în o rice m om ent
şi-ar fi dat acordul p entru un plan care ar fi îm părţit lum ea în tre m arile puteri,
dînd fiecăreia p artea dreaptă ce i se cuvenea. D iscutînd pe această bază, el a r fi
fost dispus să sem neze cu toată sinceritatea un tratat d e acţiune com u n ă îm p o triv a
acelei m ari puteri care, după stabilirea lim itelor com petenţei fiecăreia, s-ar fi
făcut v inovată de v io la rea acordului. D ar care era întin d erea sp aţiu lu i pc care
p uterile O ccidentale v o ia u 1să-l recunoască G erm anici c a sferă de in flu en ţă?
A tunci cînd H itler pu n ea această întrebare englezilor, ci răsp u n d eau că cei
536.000 Km p ătraţi ai R cich-ului puteau să-i ajungă. F rancezii se m ărg in eau să
facă aluzie la tratatul dc la V crsaillcs. D eşi, după p ărerea sa, ac o rd u rile b ilaterale
în tre p uterile carc controlau un spaţiu nu aveau nici o ju stific a re , H itle r ar fi
propus A ngliei o atitudine com ună germ ano - britanică în concertul m arilo r
naţiuni. A cordul n aval, sem nat în 1935, carc lim ita flota g erm an ă la o treim e din
flo ta britanică, nu era decît un prim act dc bunăvoinţă, pe care H itler îl fu rn iza
M arii Britanii. El afirm a cu toată sinceritatea că p roblem ele ceh ă şi p o lo n eză
avuseseră ca scop, într-un anum it sens, să fac ă p osibilă în ţe le g erea cu A nglia şi
F ranţa. El avea im presia că O ccidcntalii trebuiau să în ţe le ag ă că Rinul este lim ita
influenţei lor în E uropa. O dată ce ar fi acccptat această idee sau ar fi fo st puşi în
faţa faptului îm plinit, acordul s-ar fi pu tu t încheia. P entru a o feri fran cezilo r o
garanţie concretă asu p ra securităţii, H itler ar fi consim ţit să îm p a rtă ch e ltu ielile
sau să trim ită în F ranţa specialişti şi tchnicicni germ ani, pen tru a co lab o ra cu
francezii la dezvoltarea sistem ului defensiv al liniei M aginot.
D ar englezii înţelegeau mai greu. T im p dc m ai bine dc un secol ci au
crezut că Franţa era o putere capabilă să Ic am eninţe p o ziţia im perială. «în
prezent, ei îşi în chipuie, spunea H itler, că pericolul nu-1 mai co n stitu ie F ranţa,
ci G erm ania.V eţi fi de acord cu m ine că nu pot să aştept un secol şi ju m ă ta te
pentru ca să-şi d ea scam a, în sfîrşit, că adevăraţii lor duşm ani sîn t R u sia,
Jap o n ia şi Statele U nilc». Se spune chiar că ar fi dezvoltat punctul său dc v edere,
în faţa lui C ham bcrlain, cu toată sinceritatea. A avut im presia că englezul a
sfîrşit prin a înţelege. M iinchcn ar fi putut să constituie în cep u tu l unei co laborări
pc bazele propuse dc H itler, jfdică îm p ărţirea lum ii în zo n e d c in flu en ţă ale
m arilor puteri.
C ît despre Stalin, acesta veghea. îm preună cu B cneş, el p reg ătea în secret
o m arc lovitură politică, cc consta în a răsturna guvernul stab ilit la P rag a d upă
M iinchcn şi a declara C eh oslovacia repu b lică sovietică. H itler ab ia av u sese tim p
să ordone ocuparea B ocm ici şi a M oravici.
P resa evreiască a p rofitat dc ocazic pentru a face im p o sib ilă în ţeleg erea
între G erm ania şi O ccident. Factorii responsabili din L o n d ra şi Paris, în loc să
în ţeleag ă că a-i abandon a lui Stalin cvadrilatcrul B oem ici, dc o im p o rtan ţă
 strateg ic ă c o n sid erab ilă, a r fi în se m n a t o sin u c id e re p e n tru G erm a n ia, s-au
lă sa t a n tre n aţi d c p ro p ag an d a ev re im ii in te rn aţio n ale. S in g u ru l m ijloc p c ca re
d e m o c ra ţiile o cc id c n tale îl co n sid crau ca un re m e d iu îm p o triv a p eric o lu lu i
g erm an , e ra aco rd u l m ilita r cu S talin. R ăzboiul era in e v ita b il. în c h e ie re a u nui
ac o rd m ilita r în tre A nglia, F ran ţa şi U R SS ar fi în se m n a t, d u p ă p ă re re a lui
H itJcr, în c e rc u ire a G erm anici dc că trc co m u n işti, fiin d c ă o F ran ţă a cărei
secu rita tc a r fi fost g ara n tată dc ruşi a r fi sfîrşit, în cele d in u rm ă, prin a d ev en i
o an ex ă a K rem lin u lu i.
H itle r a în ţe le s c ă en g lez ii şi francezii nu au v en it la M isnchen d e c ît
p entru a cîştig a tim p. D acă nu resp in g eau p ro p u n erile d e co lab o rare, o făceau
nu m ai pentru că se sim ţeau slabi. D ar nici L on d ra, n ici P arisu l nu v o iau să
co o p e reze sin ccr la sta b ilire a noii ordini m ondiale. A ce asta era raţiu n ea, g în d ea
H itler, p en tru carc M iinchcn-ul nu p u tu se să d ev in ă în cep u tu l unei e re a
arm o n iei o cc id c n talc, ci sem nalul de în c ep u t p en tru o c u rsă a în arm ărilo r.
C an cclaru l g erm an scria isto ria în felul său. El u ita d o a r că av ea în a in te a
sa p e rep rez en ta n tu l unei ţări prin ca re A rm ata R o şie a r fi tre b u it să treacă,
d ac ă Stalin a r fi vrut în tr-ad e v ăr să dev in ă stăp în u l P rag ăi. E ste a d e v ă ra t că
nişte a v io an e so v ie tic c su rv o laseră terito riu l nostru în d ire c ţia C e h o slo v a cie i,
m ai în a in te a o cu p ă rii sale d c c ă trc W chrm acht. S e ştia c ă H itle r se h o tă rîse să
an e x ez e B o e m ia şi M oravia, fără ştirea co lab o rato rilo r săi cei m ai in tim i. A
fo st o h o tă rîrc « B litz » 44. P o p o ru l g erm an n u e ra ră sp u n z ă to r d e « fu ro r
tc u to n ic u s » 45 pe ca re o insp irau ac tc le co n d u c ă to rilo r săi. D acă el îi d ă d u se
m în ă liberă lui H itler, accasta nu se d ato ra unui g u st sp ecial p en tru ex tre m ism .
A ccastă leg en d ă a p o p o are lo r b u n e şi rele a făcu t d e ja d estu l rău. E ste tim p u l să
fie în g ro p ată. P en tru ca un p o p o r să fie dem o crat, treb u ie să i se a s ig u re un
cad ru dc ex iste n ţă în ca rc id eile lib erale să se p o ată d ez v o lta . N a ţiu n ile c a re nu
b e n e fic ia z ă nici d c s c c u rita tc m o rală, n ic i dc se c u rita te m a te ria lă nu p o t c re d e
că lu c ru rile se a ra n je a z ă dc la sin e, d u p ă fo rm u la « la isse z fa ire , ia isse z
p a s s e r» 46. T re b u ie să posezi b o g ăţiile S tatelo r U n ite sau ale Im p eriu lu i B rita n ic
p en tru a ac o rd a hazard u lu i o asem en ea în c re d ere. F ap tu l că un p o p o r, la c a re
z e ce oam eni d in tr-o su tă nu au de lucru, iar lu m ea e x te rio a ră îl re sp in g e cu
o stilita te, îşi cau tă salv area în form ule ex tre m e este reg re ta b il, d ar in e v ita b il.
H itler era e x p re sia d isp e ră rii sale. D acă ar fi sfîrşit p rin a-şi m o d era e la n u rile ,
n -ar m ai fi răm as cre d in cio s lui în su şi. In p o fid a a p a re n ţe lo r c o n trare, el nu era
d e c ît un p a rv e n it carc se grăbea. E ra m ereu în criz ă d c tim p. D ev iza b rita n ic ă
« w ait and s c c » 47, pc ca rc iunkcrul B ism ark o p rac lica sc cu atîta artă, i se p ărea
lui H itler o risipă: nicicîn d un om dc sta t eu ro p ean nu av u s e se o p artid ă m ai
fru m o asă d cc ît can celaru l celui dc al T reilea R eich la M iinchcn. în cin ci an i, cl
rea liza se o op eră la ca rc B ism ark se în v e rşu n a se tim p d c d o u ăzeci d c an i. C a
o ricc op eră făcută în grabă, ca era fragilă. D acă H itler a r fi a v u t p u ţin ă
ex p e rien ţă , cl a r fi în ţe le s că p rim a sa d ato rie era d c a o co n so lid a . E l a r fi
în ţe le s atunci că F ranţa şi A nglia av eau nev o ie dc tim p p en tru a se o b işn u i cu o
situ aţie nouă şi c ă tim pul sc scurgc m ai în c e t la P aris şi la L o n d ra d e c ît la
B erlin. D ar H itler, cu to t g en iu l său in c o n testab il, răm în ca un p rim itiv . A stfel,
atunci cîn d d em o craţiile sc d o v ed iră m ai slabe d in p u n c t dc ved ere m ilita r, cl
crezu că le poate tero riza nep ed ep sit. P rim itiv u l d isp re ţu ie şte slă b ic iu n ea .
 P rinţul B ism ark l-a o b lig a t p c suveranul său să o p rea scă lu p ta d u p ă în frîn g e re a
arm atei au striec e la S adova. P re stig iu l m o n a rh iei v ie n e z e îi e ra m ai scu m p
d e c ît v ic to ria m ilita ră . P en tru a fa c e p o sib ilă c o la b o ra re a c u O c c id e n tu l,
p roletarul H itle r n -a re u şit să facă d o v ad ă d e m o d e ra ţie în u rm a a c o rd u lu i d e la
M Unchen. L ip sa sa d e ex p e rien ţă îl îm p ie d ic a să în ţe le a g ă c ă M a re a B rita n ie şi
F ranţa nu erau d e d isp re ţu it d o ar p en tru că trec ea u p rin tr-o criz ă. H itle r a c o m is
d esig u r n u m e ro a se g re şe li c a şi crim e.
D ar cea m ai m are, a tît la a d re sa p ro p riu lu i său p o p o r, c ît şi fa ţă d e
E u ro p a este d e a fi d e m o la t o p era rid ic ată în tr-u n tim p rec o rd . D a c ă M lin ch en
răm în c o p ag in ă tristă a isto rie i, ac ea sta n u e s te p en tru c e e a c e a fo st, ci p en tru
ceea ce a r fi p u tu t în se m n a , fără n eb u n ia h itleristă.
A m in tin d u -şi de co lab o rarea sa cu o c c id e n ta lii, A n to n escu o p in ă c ă c e i
ce co n d u ccau F ra n ţa şi A n g lia nu luau m ăsuri p o litic e şi m ilita re d e c ît p e n tru a
ev ita răz b o iu l, şi nu p en tru a-1 p rovoca. «E firesc, strig ă H itle r, a c e ş ti o n o ra b ili
b u rg h ezi nu în c e p n ic io d ată răzb o iu l. D ar eu nu sîn t un g en e ral ch in e z c a re
ce d ea ză un o raş fă ră lu p tă, atunci cînd in am icul a n u n ţă un n u m ă r m ai m a re d e
tu nuri, m itra lie re şi soldaţi». E l co n sid era că o alian ţă m ilita ră cu p ro le ta rii
ac ţio n e az ă în to td e a u n a în fav o area ac esto ra. R u şii c e r re sp e c tu l c e l m ai stric t al
tu tu ro r o b lig a ţiilo r c e le sîn t lo r fav o rab ile, d a r nu se s im t d elo c le g aţi p rin
an g a ja m en tele c a re v in în favo area a lto r p ă rţi co n tra cta n te . A şad a r, en g lez ii şi
fra n c e z ii, ca a d e v ăraţi b u rg h ez i, s-a r fi c o n sid e ra t o b lig a ţi să -şi o n o rez e
se m n ătu ra şi a r fi p u rta t răzb o i cu G erm a n ia în m o m en tu l ale s d e S talin . D u p ă
p ăre re a lui H itle r, se p o t c o m ite n u m ero ase ero ri fără a p ie rd e av a n ta ju l fa ţă d e
d em o craţi; c ît d e sp re p ro letari, lu c ru rile sta u in v ers: d a c ă îi se la să a leg e re a
m o m e n tu lu i, eşti p ierd u t. S in g u ra p o sib ilita te a G erm a n iei d c a e v ita răzb o iu l
p e c e le d o u ă fro n tu ri e ra să-i în tin d ă m în a lui S talin .
D upă z d ro b irea P o lo n iei, p re fe rin ţa lui H itle r se în d re p tă în c ă o d a tă sp re
O ccid en t. C u to a te av a n ta jele p e c a re U R S S le d e ţin e a d in în ţe le g e re a cu
R e ic h -u l, d ictato ru lu i germ an nu îi in sp ira în c re d ere. O a re n u aştep ta e a prim ele
sem n e d e slă b ic iu n e ale G erm an iei p en tru a se a ru n c a a su p ra s a cu to a tă
g re u ta te a m a selo r slave? A stfel, H itle r a c o rd a o im p o rta n ţă se c u n d a ră p rim e lo r
e c o u ri a le d o rin ţe i dc c o la b o ra re m a i a c tiv ă , c a r e îi so se a u d in p a rte a
so v ieticilo r.
D isc u ţiile a su p ra elib erării Indiei p e ca re g en e ralii ru ş i le făc u seră in
P o lo n ia , atunci cîn d arm a tele g erm a n ă şi ru să făc u seră jo n c ţiu n e a , c o n ţin ea u
fără în d o ia lă un su b ie c t in te resa n t d e m e d ita ţie . D a r H itle r n u se p u te a h o tă rî să
îi la se iui S talin m în ă lib e ră în A sia, p en tru c a să p o a tă a s tfe l să a d a u g e c e lo r
d o u ă su te d e m ilio an e d e sla v i, im en sele m ase um an e ale re z e rv o ru lu i asiatic.
R ăzboiul d in P o lo n ia d em o n strase că in flu en ţa F ra n ţei şi A n g lie i n u se
p u te a a firm a în reg iu n ile E uropei o rie n ta le ş c ă a c o lo n u m a i R e ic h -u l şi
S o v iete le p u te au să rev en d ice su p rem a ţia . în alţi te rm e n i, H itle r p ro p u n e a
O cc id en tu lu i să a le a g ă în tre cl şi S talin. «D e c e nu d au p u b lic ită ţii c o n d iţiile de
p a c e p e ca re le-am p ro p u s M arii B rita n ii d u p ă arm istiţiu l cu F ra n ţa? » în tre b ă
H itler. în loc să le co m u n ice o p iniei p u b lic e, C hurch ill le-ar fi ad u s la cu n o ş tin ţă
M oscovei. A ceasta nu a r fi fo st num ai o trăd are faţă d e E u ro p a , a firm a H itler,
d a r şi un ac t de n eb u n ie. « P o t să vă sfătu iesc p recu m H an ilei: d a c ă a v e ţi un
 n eb u n la voi, Lrimitcţi-I în A n g lia, căci aco lo in firm ita te a sa va ră m în e
n eo b serv ată» , sp u se el. A trăsci aten ţia lui A nto n escu as u p ra fap tu lu i c ă e ra cu
to tu l a rb itra r din p a rte a lui H itle r să a trib u ie p rin ţu lu i d an e z c u v in te le
g ro p arului. « O cu p ă-te dc ch estiu n i m ai se rio ase» , m ă sfătu i d în su l. M ai tîrz iu ,
rec itin d p ro cc sclc v erbale, g eneralul rem arcă rîzîn d c ă în co m u n ica tu l D N B 48
se cx p lic a fuga lui H ess în A nglia ca o co n sec in ţă a d eb ilită ţii sale m in tale. O fi
u rm at el sfatul lui H itler sau m ai curînd p e cel al lui S h ak csp care?
A ctul lui C hurchill, care u rm ărea să provoace o d ificu ltate în tre M o sco v a
şi B erlin , îi în lă tu ra se lui H itler u ltim ele scrupule. în v ă ţă m in te le p o litic e p e
care le d o b în d ise în tim pul cam p an iei din F ran ţa îl îm p in g ea u să c a d ă la o
în v o ia lă cu S talin.
în tr-a d e v ă r, co m p o rtarea c o m u n iştilo r fran cezi, fără în d o ia lă in sp ira tă
d c K rem lin, fu rn iz ase cancclaru iu i cea m ai bu n ă p ro b ă a lo ialităţii ru seşti.
S e r v ic iile s a lc ^ a u p u tu t să c o la b o re z e în to a tă s in c e r ita te a c u a g e n ţii
I n te r n a ţio n a le i a I lI- a . R e ţe le le c o m u n is te s-a u p u s la d is p o z iţia
W c h rm ac h t-u lu i în tr-o m ăsură care d o v ed ea că M o sc o v a ren u n ţa se la o rice
v iito are acţiu n e p o litică în O ccident. «N u se ştie p en tru c ît tim p, d a r to tu l
c o n d u c e la id e e a c ă , p e n tru m o m e n t, S ta lin sc c o n s id e r ă m a i c u rîn d
m o şten ito ru l lui P etru cel M are, d ec ît al lui L cnin, sp u se H itler. O să fac to t ce
p o t p entru a-1 în c u ra ja în ac ea stă atitudine».
M ussolini adm isese, în final, că a r fi fo st p o sib il, cu aju to ru l R e ic h -u lu i,
să fie co n tra b ala n sa tă in flu en ţa so v ietică în O rientul A p ro p iat. Pe d c a ltă p arte ,
cu aju to ru l ja p o n e z ilo r, G erm ania se sim ţea în stare să su g ru m e b e s tia d in
K o m in tcrn , d acă aceasta ar fi în c erca t să ren ască. «S ă nu fiţi deci surprinşi
co n tinuă el, d acă îl veţi vedea în curînd pc M olotov ad erîn d , aşa cum to cm ai aţi
făcu t-o, la pactul tripartit. C ît despre litigiul teritorial care vă d e s p a rte 49, cred că
în tr-u n cadru general dc reglem entare, ruşii vo r facc d ovada unei în ţeleg eri cu
lotul diferite p entru situaţia fiecăreia dintre ţările m ici. V or fi d estu le p ie se de
schim b în A sia, în E uropa şi în A frica pentru a nu sc găsi m ijlocul d c a li sc da
satisfacţie».
O are era a tît d c n ecesar, îl în treb ai pe g en e ral, c a să se lan seze în atac u ri
a tît d e v io le n te co n tra co m u n ism u lu i, p en tru a sfirşi p rin a sc alia cu R u sia?
P riv ire a recc a lui A nto n escu se fixă asu p ra m ea, p lin ă dc rep ro şu ri m ute:
«N u-ţi p oţi ale g e în to td ea u n a tovarăşii d c drum d u p ă d o rin ţă» , sp u se el şi, cu
un sem n d isc re t al capului ară tă spre c ă m ă şile v erzi care, în salo n u l v ecin ,
d iscu tau p ro b lem ele zilei. A poi ad ău g ă, cu un ton sev er: «o a titu d in e lo ia lă faţă
d e a lia t c x c lu d c o rice critic ă in u tilă şi nu voi p u te a su p o rta, în v iito r, a titu d in i
ec h iv o c e în an tu raju l m eu». Şi, vorb in d e v id e n t de H itler, el ad ău g ă: « este un
om m arc».
 CAPITOLUL II!

Hotărîrea cea m a re

L a B ucureşti, bucuria lui A ntonescu se risipi ca ccaţa d im in eţii. E valuînd

rezultatele, el îşi dădu scam a că vizitele sale la R om a şi B erlin erau d eficitare. în
conflictul cu G arda de Fier, poziţia sa perso n ală se am elio rase sim ţito r, d ar
persp ectivele intern aţio n ale erau din ce în ce m ai în tu n ecate. N u sc putea
întrezări viitorul R om âniei între R cich şi U R SS, legate m ai strîns d ecît le u n ea
trecutul. Aceşti doi giganţi pătrunseseră d eja pc teritoriul său. U n sin g u r an dc
co lab o rare în tre K rem lin şi W ilhclm slrassc nc obligase să ced ăm B asarab ia şi
nordul B ucovinci Sovietelor, sudul D obrogci şi nordul T ran silv an iei B ulgariei
şi, respectiv, U ngariei, aliaţii tradiţionali ai G erm aniei. Mai m ult dc trei m ilio an e
dc rom âni trăiau sub ocupaţie străină. F ără a ju to r din afară, in su ia n o astră latin ă
risca să fie zd ro b ită dc p resiu n ea co n ju g ată a g erm a n ilo r şi a sla v ilo r. «E u nu
p ot să p atro n ez ac ca sta , spunea A ntoncscu. D acă R cich -u l şi U R S S sc aliaz ă
serio s, vom facc o ieşire ca şi p o lo n e zii» . A ju n s la cap ătu l răb d ă rii îi co n v o c ă
p c fid elii săi la un co n siliu rcstrîn s şi Ic p rez en tă trei d o cu m cn tc. P rim ul era un
m em o randum sem n at dc M aniu şi B rătianu, carc c ritic a lin ia p o litic ă a d o p tată
d c g u vern. în tim p ce M ihai A ntoncscu îl citea, generalul sc p lim b a ag itat. L a
sfîrşit, el se opri p en tru a preciza: «N. L upu (vicepreşed in te al p artidului lui
M aniu), carc m i-a adus docum entul în această dim ineaţă, n -a uitat să m ă ro ag e
să iau toate m ăsurile pentru ca legionarii şi germ anii să nu afle d esp re el»; «este
d estin at pentru mai tîrziu», îm i explică cl cu naivitate, «pen tru isto ric» . «P entru
proccsul m eu», îi rcplicai eu. «Te bucuri de toată în cred erea n o astră» , îmi
răsp u n se dînsul. Al d o ilea docum ent em ana dc la serv iciile sccrclc ale S tatului
M ajo r ; cl rep ro d u cea ultim a reuniune a «echipa m o rţii» care-i reu n ea pe
extrem iştii m işcării legionare. Subicctul la ordinea zilei erau cu v in tclc pro n u n ţate
de A ntonescu la ultim ul C onsiliu dc M iniştri: «eu nu pot să trăiesc în d ezo rd in e» ,
spusese generalul. «Noi nu îl vom o bliga pc A n 'o n cscu să co n tin u e să trăiască
su b regim ul nostru, pc carc îl califică drept anarhic» , h o tă rîră leg io n arii şi
co n d am narea la m oarte a generalului prim i un vot unanim . M ai răm în ca să se
fixeze m om entul şi să sc aleagă m ijloacclc. T oţi cei prezen ţi, în afa ră d e M ihai
A ntonescu, carc p ărea să fie la curent cu toate acestea, răm aseră ned u m eriţi.
D iv erg enţele care îl opuneau pc A ntoncscu colabo rato rilo r săi legionari erau de
n o to rietate publică, dar sc mai spera că un com prom is ar fi p u tu t cel puţin să
în tîrzic am plificarea crizei spre punctul său culm inant.
 «Trăiască moartea!» scandau extremiştii revoluţiei pe străzile din
Bucureşti, dar să guvernezi înseamnă mai întîi să asiguri şi să organizezi viaţa.
Faţă de extremismul mişcărilor de dreapta din ţările balcanice, lozincile
naţional-socialistc sau fasciste păreau a fi mic-burgheze. Este suficient sg
amintim că «ustaşii lui Pavelici» depuneau jurămînt şefului lor pe crucifixul
aşezat între un revolver şi un pumnal. Cît de lipsită de importanţă devenea
deviza «cu cartea într-o mînă şi puşca în cealaltă» pe care Mussolini o propunea
studenţilor italieni, faţă de simbolismul vecinului său slav!
Cel de al treilea document era o dare de seamă detaliată a unei consfătuiri
între legionarii dc stînga şi Petru Groza, şeful simpatizanţilor comunişti din
România. Dezbaterile sc purtaseră mai ales asupra problemelor de politică
externă, dar şi asupra problemelor de ordin intern. In urma unor îndelungi
discuţii. Garda de Fier sc angajă să se opună intrării de noi trupe germane în
ţară şi acceptă să procedeze, într-un moment potrivit din punct de vedere
economic, la colecdvizarea mijloacelor de producţie. în schimb, Petru Groza
se angajă, în numele stîngii, să sprijine Garda de Fier împotriva generalului
Antonescu şi să-i aducă sprijinul Moscovei.
Cu cîteva zile mai înainte, O .K .W .50 anunţase guvernului rotrtân
hotărîrca Reicb-ului de a spori numărul trupelor sale în România. în acelaşi
timp, autorităţile din Bucureşti erau invitate să trimită la Berlin o comisie
pentru a studia, împreună cu comandamentul german, posibilităţile de tranzit
şi de etape pc teritoriul României, a unui mare număr de soldaţi germani.
Conform notei O.K.W., o parte a acestor unităţi trebuia să plece ulterior în
Bulgaria, dar cele mai multe ar fi rămas cantonate în sudul Transilvaniei şi în
Cîmpia Română.
Antonescu era convins că o astfel de mişcare de trupe nu se putea
explica numai printr-o intervenţie în Grecia. Desigur, conducătorii nazişti
luaseră alte decizii, cu o bătaie mult mai lungă. «Este posibil ca Hitler să îî
hotârît să1atace IJRSS, spuse el. Vedeţi, deci, cît de prost inspiraţi au fost
legionarii de stînga cu avansurile lor făcute ruşilor. în orice caz, trebuie să
facem lumină. l-am comunicat alaltăieri lui Fabricius31 dorinţa mea de a-! întîlni
pe Hitler, cît mai curînd posibil. Astăzi am primii răspunsul. Plecăm mline la
Berchtesgaden».
Trecuseră abia trei săptămîni de la ultima întîlnire Hitler - Antonescu şi
situaţia internaţională părea a fi suferit schimbări importante. Fusese oare
abandonat programul grandios de colaborare cu Rusia, pe principiul spaţiilor
mari, sau mai degrabă, pentru a reuşi mai bine în negocierile sale, Reich-ul
dorea, prin menţinerea unei forţe militare considerabile aproape de frontiera
interlocutorului său, să dea mai multă greutate argumentelor sale? în oricare
din cele două ipoteze. România ar fi fost categoric afectată. Faptul că Hitler
acceptase cu atîta bunăvoinţă dorinţa de a se întîlni, exprimată de Antonescu,
îi făcea pc acesta din urmă să fie înclinat să adopte ultima ipoteză, căci dacă,
aşa cum pretindeau anumite zvonuri venite din Italia, convorbirile între Reich
şi URSS ajunseseră la un grad avansat, cancelarul german ar fi preferat,
probabil, să evite explicaţii inoportune cu un partener care, desigur, nu s-ar fi
ferit să i le ceară. Pe de altă parte, presiunea reînnoită a ruşilor pe Prut, care
slăbise după Arbitrajul dc la Viena, îl neliniştea, în mod vădit pe general.
Eşecul Conferinţei dunărene 52 crea desigur o stare de nervozitate între cei doi
riverani, dar şi mai grav decît numeroasele incidente de frontieră era numărul
crcscînd ai unităţilor Armatei Roşii care se îngrămădeau pe teritoriul
basarabean.
Pe dc altă parte, după nota G.K.W., trupele germane nu voiau să
dcpăşcască linia Focşani - Galaţi. Era aceasta oare un indiciu că noua delimitare
a zonelor de influenţă ruso - germane va tăia România în două? Faptul că
Reich-ul lăsase fără răspuns ultimele note aîe guvernului român, prin care acesta
invitase guvernul german să se asocieze protestelor împotriva incursiunilor ruse
în apele teritoriale române, mărea neliniştea lui Antonescu. care se temea ca nu
cumva România să figureze printre numeroasele piese de schimb între Rusia şi
Reich, despre care îi vorbise Hitler la ultima lor întîlnire31 Generalul, căruia îi
plăceau metaforele, defini astfel situaţia: «sau mă înapoiez de la Berchtesgadcn
deghizat în Hacha54sau cu uniforma lui Manncrheim ss
In timpul celor patru ani în care l-am însoţit pe mareşalul Antonescu în
vizitele sale la Marele Cartier general ai lui Hitler, chipul stăpînului Germaniei
mi-a apărut mereu diferit. N-ar fi exagerat să se afirme că Hitler reflecta fizic
imaginea forţei sau neliniştii ţării sale.
Înfrîngcrca materială a Germanici, pe care o însoţea descompunerea ci
morală, despre care procesul de la Niirenberg a furnizat o mărturie răsunătoare,
a şters repede amintirea acestui al Treilea Reich care, în timpul primilor doi ani
dc război, aţîţasc mîndria unui întreg popor.
«Toţi cei care vor să colaboreze cu noi sînt bineveniţi» spusese Hitler în
1938 pentru a defini atitudinea nazismului în materie de politică internă. «Toţi
cci care vor să se ţină deoparte nu vor fi împiedicaţi, dar cei care vor încerca să
sc opună vor fi zdrobiţi fără milă». Hitler nu minţea. Aceasta era într-adevâr
atitudinea guvernului german. Impresia de forţă pe care o dădea această
cvasiunanimitate a poporului german, sc repercuta asupra lui Hitler.
«Am văzut parade militare în străinătate», ne spunea el în marele salon
al reşedinţei sale de la Berchtesgadcn, care oferea o privelişte măreaţă asupra
munţilor «şi am fost întotdeauna frapat de diferenţa care există între modul de a
defila al armatei germane şi cel al celorlalte naţiuni.
Majoritatea popoarelor Europei nu ştiu să meargă în cadenţă militară;
ele dau mai curînd impresia că se supun unei constrîngeri, imediat ce se
aliniază în formaţie; greutatea şi stîngăcia lor m-au impresionat de fiecare dată
cînd a trebuit să urmăresc o paradă militară. Parăzile Armatei Roşii pe care
le-am văzut în reportaje cinematografice m-au impresionat mai ales prin
primitivismul lor. Cu toate acestea, spuse ei surîzînd, nu ştiu dacă nu este
totuşi preferabil şi nu valorează mai mult decît demonstraţiile celorlalte armate
care îţi amintcsc dc o revistă la teatru. E! se gîndea fără îndoială la pasul roman
adoptat tic armata lui Mussolini şi surîsul său probabil că avea semnificaţia
unei scuze în legătură cu ironia pe care şi-o permitea la adresa aliatului său.
«Eu îmi explic această diferenţă prin educarea gesturilor pe care maşina
industrială le-a imprimat poporului german. Din punct de vedere militar,
poziţia muncitorului în uzină este aceea de «drepţi». De altfel, ofiţerii
 W c h rm a c h t-u lu i m i-a u c o n firm a t c ă este m ai u şo r să in stru ie şti o fo rm a ţie dc
m u n c ito ri d c c ît u n a d c ţă ran i. O b se rv a ţia m e a a re o im p o rta n ţă c a rc p o a te să
vă sc a p e în p rim u l m o m en t. P en tru a-i în ţe le g e to a tă se m n ific a ţia a r fi tre b u it
să a sista ţi la ca m p a n ia îm p o triv a F ra n ţei. Z g o m o tu l ta n cu rilo r, fu lg e re le
a ru n c ă to a re lo r dc flăcări, bubuitul artileriei a c o p e rit d c siren ele a su rz ito a re ale
S tu k a s - u r ilo r 56 dădeau im presia unei im ense uzin e d e m ă cin a t o b sta co lu l ca rc
se rid ica în faţa o am en ilo r m ei. S pectacol m ăreţ al u n ei fo rţe su p rao m e n eşti în
m arş. P en tru a su p o rta această trep id aţie , aveai n ev o ie d c nervi! N erv ii a c clo ra
c a rc sîn t o b işn u iţi să utilizeze ca in stru m en t dc lu cru cu ren tu l de în a ltă ten siu n e.
M ă în d o ic sc că lin iştea v ieţii dc la ţară p o ate să cre eze asem e n ea o am en i.
P erso n aju l a cărui am in tire am p ăstra t-o ca u rm are a în tre v e d e rilo r d e la
C a n ce laria R eich-ului nu avea d cc ît o slabă a sem ă n are cu g az d a n o a stră d c la
B erc h te sg ad c n . F iin ţa c lo co tito are carc te o b lig a la o p ru d en ţă e x tre m ă dc
team ă ca nu cu m v a un sin g u r cu v în t să d ccla n şcz e o ex p lo zie , d e v e n ise , în
lo c u in ţa sa d c la 2 .000 dc m etri în ălţim e, un p erso n a j ap ro a p e sen in . E ra un
a c to r ep u iza t sau o n atu ră cu m etam orfoze? E ra o are in fo rm at că A n to n e sc u
v en ea să-i v o rb ească dc lucruri grave şi p resan te, cu d o rin ţa d c a-1 îm p in g e să
ia o d ecizic în tr-u n m om ent cînd el do rea în c ă să Lcm porizczc? G en e ra lu l e ra în
alertă, în tim p ce H itler nu p ărea deloc disp u s să ad m ită ex iste n ţa u n o r afa ceri
u rgente. D c la în ă lţim e a la carc sc situa, el p ăre a să d isp re ţu ia sc ă to a te g rijile
co tid ie n e. Am o b se rv a t aerul v ăd it d escu m p ă n it al lui A n to n cscu , în tim p cc
ca n celaru l făcca tot cc era p osibil p entru a în d e p ă rta în tre v e d e re a de o rice
n u an ţă o ficială . A veai m ai curînd im presia unei v iz ite în w eek -en d , d u p ă o
săp tăm în ă d c m uncă ag itată, la o g az d ă carc îşi d ăd e a o ste n ea la, p lin ă d c tact,
să facă pc in v itaţi să uite g rijile zilelo r de trudă. îş i am inti d eo d a tă p rim a
rep rez en ta re a lui B oris G odunov, la op era din B erlin. G o cb b cls p la sase o p era
în ca te g o ria « en tartete K unst» (artă d ecad en tă). El o v ăz u se la O p e ra din
D rcsd a şi fusese fo arte im p resio n at. Im ed iat a o rd o n a t să fie p u să în re p e tiţie
p entru an sam b lu l dc la O pera din B e rlin . «D e a ltfe l, este o c a p o d o p cră, asig u ra
H itler. E x istă cc v a p u te rn ic şi en ig m atic în to t cc ea c c fac ru şii» . F ără a p u te a
să-şi cx p lice ca u za, cl sim ţise în to td ea u n a un fel d e te n siu n e c a re p u n ea
stăp în irc p c cl, ca în a in te a unui m ister, de fiecare d ată cîn d ascu lta m u z ic a lor.
î i p lă c e a m ai pu ţin C e aik o v sk i, fiin d c ă p ie rd u se c a ractcru l sp e c ific , d a r
M u sso rg sk i, B orodin, K orsakov...
P uţin cîtc puţin, rep erto riu l co n v ersaţiei h itlcristc sc epuiza. L ip sa sa d c
ecou în a u d ito riu p ro v o ca m om ente de tăccrc m ereu m ai p relu n g ite. C u un su rîs
d c rese m n are, F iihrcr-ul sc în to a rse, în cclc din urm ă, la o b lig a ţiile sa le d c şe f
d c stat. îl invită pe g en eralu l A ntoncscu să-l în so ţc a sc ă în tr-o ca m c ră v ecin ă.
A m basadorul S chm idt, interp retu l, îi urm ă şi în c h isc uşa. H itler nu ju c a s e
teatru. A titu d in ea sa se ex p lica prin d o rin ţa dc a crca în tre cl şi v izita to ru l său o
atm o sferă m ai d estinsă. E şccul accstei în c ercă ri nu i sc p u tea im puta.
P rin tre p erso n a jele carc sc g ăseau în sa lo n , ccl ca rc atrăg ea în p rin cip al
aten ţia e ra baronul M anfrcd von K illingcr. T recu tu l său p u tea fi co n sid e ra t,
fără ex ag erare, ca în cărcat. în tim pul prim u lu i răzb o i m o n d ial cl c o m an d a se un
subm arin carc o p erase în A tlanticul dc sud. D upă a rm istiţiu s-a aflat la M un ch cn
u n d e, cu concursul v eteran ilo r, a zd ro b it inişcarca so c ialistă rev o lu ţio n ară. A
d ev e n it dc asem e n ea , alături de G ocrin g , unul d in tre ero ii m işcării ren a şterii
g erm ane. P artizan al lui H itlcr, el s-ar fi am esteca t, d u p ă u n ii, în a fa cerea
R oehm , fo lo sită d c c a n ce la r ca un in stru m e n t p en tru a sta b ili în tin d e re a
co m p lo tului. A u to r al «M em o riilo r u nui p u c is t» 57, c a re c u n o sc u se un o a re c a re
succes în G erm an ia, K illin g er nu av e a - nici prin ren u m e, nici p rin p re z e n ţă -
nim ic lin iştitor. C a re e ra m otivul p en tru c a re îl ch e m a se H itlcr?
U şa cam erei v ec in e se desch ise brusc şi A n to n escu , u rm at d c H itlcr, ni
se alătu ră în salon. E x p re sia p e ca re am ză rit-o p e fru n tea şe fu lu i m eu e ra m ai
în tu n e ca tă ca d c o b icei şi urm ele unei vii n ed u m eriri se re fle c ta u p e faţă. M -am
rid icat, in c o n ştien t, şi ce ila lţi rom âni au făc u t la fel. H itle r ne p o fti să luăm din
nou Ioc. «M ai aveţi în c ă o oră pînă la p le ca re » , a sp u s e l, in d ie în d u -i lui
A ntonescu fo toliul pe care acesta îl o cu p a se m ai în a in te . N e-am aşez at tăcu ţi.
H itler, a cărui a titu d in e indica aceeaşi b u n ăv o in ţă, era m ai p u ţin d e g a ja t şi
părea că face efo rtu ri p en tru a d estinde atm o sfera. T o t el ru p se tăcerea.
« E ste sig u r că se co lu l X X , în c ep u H itlc r, va în se m n a p en tru E u ro p a o
etap ă m ai im p o rtan tă d c c ît cea a R enaşterii sau a sfîrşitu lu i Im p eriu lu i ro m an .
M asele sîn t în p lin ă m işcare. E ste ca şi cîn d un flu v iu şi-a r c ă u ta o a lb ie nouă.
În ccrcîn d m e n ţin e re a p o p o are lo r în lim ite le tra d iţio n a le se risc ă să se d u b le ze
pu terea exploziei. E ste n ec esar ca m asele să fie ad u se în tr-o m a tcă p reg ă tită
din ain te.
R e v o lu ţio n aru l m odern nu treb u ie să p ăstre ze nim ic fan atic în el; rolul
său este m ai d eg rab ă ;dc p recu rso r, d e c ît dc ag itato r. P en tru m in e, L en in ,
T ro ţk i, B akunin, L uth'er, S a v o n a ro la 58, C a lv in 59 şi ceilalţi d in ac elaşi a lu a t fac
parte din specia p ro fe ţilo r evrei. L u m ea m o d ern ă treb u ie să-i în lo c u ia sc ă prjn
în c arn ările p o litice ale unor G o b in e a u 60, L ic b ig 61 sau C h a m b e rla in 62.
«Şi ce veţi fac e cu fan aticii, că ci va fi greu să c o n s titu iţi o m işcare
no v ato are în rîn d u rile ac esto ra ?» , în tre b ă A ntonescu. « T re b u ie să n e d e s ­
co to ro sim dc ci», re p lic ă H itlcr fără ez ita re , şi aru n c ă su rîzîn d o p riv ire
co m p licc g en e ralu lu i, ca re nu se putu ab ţin e, la rînd u l său, să nu su rîd ă,
arălîn d u -şi dinţii galb en i. «D a, treb u ie să scăpăm dc ci, re p lic ă H itlc r fără
şo v ăială. E x istă în fiecare m işcarc m ilitan ţi fanatici c a re îşi în c h ip u ie că
d istru g în d totul şi-a r în d e p lin i d ato ria lo r rev o lu ţio n ară. A ce astă sp e cie de
p ro g resişti este m ai p eric u lo asă ch iar d c c ît rea cţio n a rii. N u p e B ru tu s 63 treb u ie
să-l u cizi, atunci c în d vrei să resta b ile şti im periul, ci p e T ro ţk i» , c o n c h ise
H itlcr, p arafrazîn d cu v in tclc ccleb rc ale lui M a c h ia v c lli64. P ro n u n ţa se cin e v a
d in tre cci p rezenţi nu m ele lui R oehm ? C an cc laru l s-a p re fă c u t a fi au zit,
d eo a rece era g ata să d ea rep lica acestu i p ersonaj in v izib il, ca re i-ar fi re p ro şa t
că m erg e p rea d ep a rte p en tru a-şi că u ta ex e m p le le , p e ca re le p u te a g ăsi în
p ro p ria casă. «C înd arii lu a t p u te re a, G erm a n ia d isp u n e a dc doi p ilo n i p u tcrn ici:
ad m in istra ţia şi ca d re le arm atei. P u tre ziciu n e a ideo lo g ici nu re u şis e în c ă să le
atin g ă» . Şi iată că H itlc r în c ep e a să v o rb ească d esp re el în su ş i şi d esp re
ac ţiu n c a sa. T onul dc co n v ersaţie u şoară pe ca re îl a d o p tase la în c e p u t fu b ru sc
p ără sit şi o în su fle ţire sp e cific ă p use slă p în ire pe el...
H itle r n e isto risi a fa ccrea R o eh m . D ar, în a fa ră de c o n firm a re a v ersiu n ii
pe ca re o cu n o ştca m d e ja , nu m ai afla ră m n im ic: H itle r, în tre W c h rm a c h t şi
S. A . 65 o a le se se pe p rim a şi R oehm plăti cu cap u l o p u n e re a sa în fa ţa ac e s te i
aleg eri.
 «Nu trebuie să demolăm, explică Hitler. Revoluţia este mai curînd o
chestiune de atmosferă. Revoluţionarul, devenit şef al guvernului, trebuie mai
întîi să amelioreze condiţiile de viaţă şi funcţionarea instituţiilor deja existente.
Fanaticul care şi-a atins scopul suprem: puterea şi vrea să profite de situaţie
pentru a sc răzbuna pe instituţiile pe care le-a criticat în timpul perioadei d e
opoziţie, este un demolator. Nici o mişcare politică nu poate pretinde că a creat
cadre capabile să înlocuiască elementele care şi-au făcut ucenicia lor
administrativă în serviciile publice sau care şi-au format o disciplină ce poate
rivaliza cu cea care se dezvoltă într-o armată naţională. Nu pot decît să mă
felicit că am frînat clanul naţional-socialist şi că i-am obligat pe partizanii mei
să se încline în faţa competenţei funcţionarilor şi a militarilor de carieră.
Această colaborare între dinamismul ideologic şi neutralitatea tehnică a
aparatului de stat este cea mai bună garanţie a reuşitei».
«în ce mă priveşte, interveni Antonescu, eu nu sînt decît un soldat. Aşa
fiind, pot crede în reorganizare, dar niciodată în revoluţie. Iertaţi-mi
scepticismul în materie ideologică, dar mă îndoiesc că un sistem politic poate
să rezolve multiplele probleme ridicate de nevoile de viaţă ale unui popor. El
seamănă mai curînd cu un sac prea mic în care vrei să introduci un corp viu.
Cînd îl tragi de cap, îi rămîn picioarele afară, iar atunci cînd îl repui pe
picioare, pieptul şi capul rămîn fără acoperămînt. Astfel, pentru mine singurul
lucru indispensabil în viaţa unui popor este instrumentul care garantează
ordinea, securitatea şi liniştea».
«Accasta este definiţia statului poliţienesc», îl întrerupse Hitler.
«Dacă vreţi, răspunse Antonescu, dar poliţia şi armata trebuie să fie
destul de puternice pentru a impune, indiferent de mijloace, ordinea, care este
un minimum indispensabil pentru munca unui popor. Problemele care se ridică
după ce acest minimum indispensabil este asigurat, pot fi rezolvate prin
eforturile unei echipe de tehnicieni competenţi. Eu am găsit întotdeauna absurdă
practica politică prin care se impune unui departament şeful unui grup
parlamentar sau un demagog, în loc să se caute persoane competente. Pentru
a-şi îngriji dinţii, nimeni nu sc gîndeşte să se adreseze unui nespecialist, în
timp ce pentru a avea grijă de treburile statului, aportul electoral este suficient».
«Remarca dumneavoastră este foarte justă, aprobă Hitler. Regimul
democratic este clădit pe incompetenţă. în mod fatal, demagogul devine
profitorul faptului că alegătorul, deci masa ignorantă, este cel care hotărăşte
totul. Acea «Herrschaft der Massen» “ nu poate conduce decît la o adevărată
decadenţă. Prietenul dumneavoastră Goga mi-a definit bine situaţia din ţară de
acum cîţiva ani. L-am întrebat despre urmările politice ale reformei agrare de la
voi; el mi-a răspuns: «în locul marelui proprietar funciar noi îl avem acum pe
marele proprietar al voturilor». De altfel, sînt de acord cu dumneavoastră
referitor la prioritatea asupra oricărei alte chcstiuni a ceea ce numiţi minimum
indispensabil. Există indivizi care crcd în revoluţia permanentă. Aceşti oameni
trebuie să fie împiedicaţi să facă rău».
«Sînt extrem dc mulţumit că vă aud spunînd aceasta, reluă Antonescu
Cu un surîs de satisfacţie. înainte de a pleca din Bucureşti, am expus unui
colaborator apropiat motivele ce m-au determinat să vă ccr o întrevedere: el
 şi-a ex p rim at în d o ia la referito r la reu şita m ea, prin fraza u rm ăto are: « v reţi să
ob ţin eţi d rep tate d in p a rte a P ap ei, în tr-o d isp u tă cu cleru l ca to lic» . « S o arta
cre ticilo r este m ai rea d e c ît a sch ism a tic ilo r» , re p lic ă H itle r rîzîn d , d a r fo rm u lă
im ed iat ac ea stă rezervă: un sta t fără o m işcare id e o lo g ic ă este un sta t fără
suflet».
A fară, so arele c a re făcu se să sc lip e asc ă zăp ad a , nu se m ai re fle c ta tie c ît
p c cu lm i. P eisa ju l urm a să fie în v ă lu it în cu rîn d în în tu n e ric şi n oi m ai av e am de
făcu t în c ă do u ă o rc dc zbor. H itler, care fixa d c c îte v a m o m e n te p riv e lişte a
o fe rită de d esch id e re a la rg ă trebui să-şi am in tească d e fap tu l că fin alu l «des
S ta a tsb e su c h e s» 67 sc apro p ia. El nu p u te a să term in e fără a-i d a o n o tă d e
so lem nitate: «S tatul este m onopolul m itra lie re i» , zise cl a p ă sîn d p e fiecare
cu v în t. « G în d iţi-v ă la forţa co n c en tra tă în tr-u n asem e n ea in stru m e n t. A şa cum
sc ev a lu e az ă p u te re a m o to a relo r în cai, to t aşa a r treb u i să sc ap rc c ic z e c e a a
arm e lo r în oam eni. M itraliera valo rează cel puţin cît o m ic d in tre a c cştia. C el ce
slă p în e şte m ono p o lu l in stru m en telo r m o d ern e de răz b o i, p o se d ă şi p u te re a
ab so lu tă. O m ul ca re lasă să-i scape postul său d c co m an d ă - şi p riv ire a lui îl
fix a in sisten t pc g e n e ra l - « d o v ed eşte c ă n -a ştiu t să-şi fo lo sea sc ă m itraliera.
U n d ic tato r al seco lu lu i XX nu poate fi răstu rn at. D acă el ca d e , în se a m n ă că s-a
sin u cis» . O dată ro stite ac este ultim e fraze, n c ridicarăm m e can ic. N u m ai era
n im ic dc spus.
în a p o ia t la B u c u re şti, A n to n c sc u p ă s tră o tă c e re a b s o lu tă a s u p ra
cu v in telo r sch im b ate în tim pul sfertu lu i de o ră pc ca re l-a p e tre c u t sin g u r cu
H itler. C o n v o rb irea ca re sc d esfă şu ra se în p rez en ţa m a rto rilo r, d ă d e a im p resia
că el o b ţin u se un su cccs în ce p riv eşte co n flictu l său cu G ard a d c F ier, d a r nu
reu şeam să ne desp rin d em dc im presia că p ro b lem ele d ez b ătu te în în tre v e d e re a
^particulară d ep ă şe au cu m ult ce arta in tern ă din R om ân ia.
M ihai A nto n cscu p retin d ea că nu ştie nim ic şi g en e ralu l, la ru g ăm in tea
m ea d c a co m p lcta p roccsul verbal pc carc îl red actasem cu p riv ire la p a rte a din
în tre v ed ere la carc asistasem , îm i răsp u n se indispu s: «o să-ţi d ic te z asta m ai
tîrziu».
în d osarul p reg ă tit p en tru vizită, era o p ie să p c ca re 'g en eralu l se b az ase
m ult: trad u cerea în lim ba g erm a n ă a dării dc se a m ă asu p ra c o n v o rb irilo r în tre
P etru G roza şi c o m an d a n ţii legionari, d esp re sp rijin u l so v ie tic p en tru n o u a
o rien tare pc ca rc elem e n te le de stîn g a d o reau să o im p rim e G ă rz ii d c F ier. E a se
m ai g ăsea în c ă ac o lo . C a re era m otivul pen tru carc A n to n escu ren u n ţa se să o
u tilizeze? C u v in tele can ce la ru lu i, m ai a le s ac e le a p e ca re le p ro n u n ţa se spre
fin alu l în tre v e d e rii, nu păreau să lase să m ai Subziste riici un e c h iv o c în ce
p riv eşte aleg e re a sa în tre gcnCral şi c ă m ă şilc verzi. O are îi sp u se se el m ai m u lt
lui A ntoncscu atunci cînd se g ăseau singuri? Nt era în o b ic eiu l g e n e ra lu lu i să
ren u n ţe la un arg u m en t, ch iar dacă a r fi so c o tit c ă el nu era in d isp en sab il.
D esig u r, sc 'p e tre c u se altcev a şi p ărea e v id e n t că p en tru a d esco p e ri se cretu l ai
căro r singuri d ep ozitari erau H itler, A ntoncscu şi am b asad o ru l S ch m id t, treb u ia
u rm ată o altă pistă.
în c u rc ă tu ra n o astră a fo st şi m ai m are cîn d , d u p ă c îtev a z ile, P etru
G ro za luă loc în an tica m c ra şefului g u v ern u lu i. Sc p u te a o are trag e co n c lu z ia
că în ţe le g erea în tre R u sia şi R cich făcu se astfel dc p ro g rese, în e ît A n to n escu să
sc v ad ă o b lig a t să .tratez e cu şeful p artizan ilo r M osco v ei în R o m ân ia? M o tiv u l
in v o c at dc G ro za în cerci ea sa dc a u d ien ţă sem ăna p rea m u lt a p retex t. P o liţia îi
refu za se p aşap o rtu l pentru U n g aria. Ei sp e ra să a ib ă su cccs, cx p u n în d u -i
situ aţia g en e ralu lu i. C ei doi bărb aţi se cuno şteau dc m u lt tim p şi ap re cie rile lui
G ro za asupra lui A ntonescu fuseseră în to td eau n a elo g io ase, în tim p ce g en eralu l
îl co n sid era pc acest b u rg h ez co m u n ist ca un fel d e n eb u n , ca rc nu p u tea fi luat
în serio s întru totul. D eşi rela ţiile lo r p erso n a le fu sese ră în to td ea u n a c o rd ia le ,
am fo st s u rp rin s de p ro m p titu d in e a cu c a rc A n to n e s c u a c o n s im ţit să-l
p rim c asc ă pe G roza. Ei sc în tre ţin u ră tim p dc o o ră şi sin g u ru l lucru ca rc s-a
a fla t du p ă sfîrşitu l în tre v ed erii a fo st că G roza o b ţin u se p aşap o rtu l.
« H a c h a sau M a n n erh eim ?» , m ă în tre b ă m in istru l A g ric u ltu rii, pri-
vindu-1 pc G ro z a c a rc , b in e d isp u s, p ă ră se a a n tic a m e ra g e n e ra lu lu i. « E x istă
c îtc v a a rg u m e n te carc p le d e a z ă p en tru H ac h a şi n ic i u n u l p en tru M a n n erh eim ,
d a r p en tru m o m e n t în c ă nu sc ştie n im ic p o z itiv » , ră sp u n se i cu. T o c m a i
a tu n c i, ap ă ru în a n tic a m e ră A n to n e sc u . « D esp re ce este v o rb a? » « H a c h a sau
M a n n e rh e im ? » , re p e tă m in istru l A g ricu ltu rii. « A n to n e sc u » , ră sp u n se sec
g e n e ra lu l, invitîndu-1 pc c o la b o ra to ru l său în birou .
D u p ă au d ien ţă , m inistrul A gricu ltu rii nu-m i m ai făcu im p resia unui om
d isp u s să p u n ă în tre b ă ri. D im p o triv ă , el p ă re a p rc o c u p a t să p ă ră se a sc ă
p reşe d in ţia co n siliu lu i cît m ai repede cu putinţă. îm i im ag in ai m an iera în ca rc
A n to n escu l-a făc u t să în ţe le ag ă că a r fi m ai b in e să nu sc am estece în a fa c c rile
carc nu îl priveau.
E ra rîn d u l m eu să p rez in t h îrtiilc M in isteru lu i A fa cc rilo r E x te rn e . în
d o sar, strecu rasem nota p reg ătită pentru H itler asu p ra co n v o rb irii G ro z a -
P ătraşcu . A ntoncscu nu p utea să nu rea cţio n e ze la v ed e rea accsteia. El răsfo i
d o sa ru l, c iti u ltim e le teleg ram e, cîn d îi c ă z u ră o ch ii a su p ra n o te i. « C e
dezo rdine! făcu cl. C e ca u tă aci nota asta?» « T rebu ie să o c la se z în a rh iv ă sau
co n sid eraţi că o veţi m ai folosi?» «A rde-o!» A nto n cscu îşi p ăstra sc crctu l cu
străşnicie.

N um ărul u n ită ţilo r g erm an e care intrau în R o m ân ia e ra din ce în cc m ai

m are. B ărăcilc sc rid icau în grabă la p eriferia o raşe lo r, pc stră z ile B u c u rcştiu lu i
în tîln ea i m ai frccv cn t uniform a W c h rm ach t-u lu i, d e c ît cca a arm atei ro m ân e,
ia r L u ftw a ffe 68 p atru la m ereu pe cerul ca p italei. C u to a tă ţin u ta rig u ro s co re c tă
a arm atei g erm an e, nu în tîrz iară să sc p ro d u că in c id en te. F u ră n u m ite, în tr-u n
cu v în t, « răzb o iu l sa lu tu rilo r» . P ro v o cato rii erau o fiţe rii ro m ân i, d a r ca u za
p ro fu n d ă era to td eau n a G arda dc F ier. E lem en tele sale rev o lu ţio n are d u ceau
m ereu o p ro p ag an d ă co n tra corpului o fiţcrcsc - p artid u l p o litic al lui A n to n cscu .
E i aju n sese ră p în ă la a cc re, cu m u lt în a in te a re p u b lic ilo r p o p u la re d c a s tă z i, o
arm a tă a p o p o ru lu i. P entru în c cp u t, d iv e rse le grad e a le ierarh ici le g io n are
treb u iau să fie asim ilate cu grad ele arm atei. N u era g reu d c p rev ă zu t u rm ările.
G erm a n ii urm au să p re ia co m an d a e fe c tiv ă a tru p elo r, în tim p cc
leg io n arii, trav estiţi în o fiţeri, urm au să jo a c c rolu l d e p o litr u c i69. O fiţerii se
răzb u n au îm p o triv a soldatului germ an. în ac cst sco p , cea m ai m ică n e a te n ţie
p u te a să d ev in ă falală. D acă era cum v a prea ab so rb it să ad m ire v itrin e le
b u le v ard elo r b u cu rc ştcn c în ca rc sc g ăseau în c ă e ta la te spre v în zarc toate
 m ă rfu rile carc d isp ă ru se ră dc m ult din p atria sa, şi so ld atu l germ an n e g lija să
salu te un o fiţe r ro m ân , acesta se posta în faţa lui inundîndu-1 cu un p o to p dc
în ju ră tu ri în ro m ân eşte, care făccau d cliciu l trecăto rilo r. O fiţeri m ai d u ri au
aju n s p în ă la a pălm u i pe so ldaţii W e h rm ac h t-u lu i, ca re nu le d o v ed iseră
rcsp cctu l d ato ra t g rad u lu i lor. A ceastă ca te g o rie dc co n flict se so ld a în to td ea u n a
cu un sc h im b dc note în tre le g a ţia g erm a n ă şi c a b in e tu l lu i A n to n escu .
R e p re ze n ta n ţii R e ic h -u lu i am in teau , dc fiecare dată, că p ed e ap sa fizică este
in te rzisă în W c h rm ac h t şi că era in to lerab il să fie a p lic a tă u nui so ld a t g erm an
d e un o fiţe r străin . C e le do u ă părţi, din g rija dc a nu p ro v o ca te n siu n i in u tile din
c a u za u nor fapte m inore, term inau prin a-şi a d re sa scu zc rec ip ro c e şi sc
an g ajau să dea, ficcare d c partea sa, in stru cţiu n i severe p en tru a e v ita p c v iito r
rep e tarea u n o r astfel dc incidcntc. A nto n escu in terzise ca tc g o ric o fiţe rilo r săi
să-şi facă sin g u ri d rep tate. în caz dc co n d u ită rea a unui so ld at g erm an , ci
treb u iau să o sem n aleze serv ic iilo r su p e rio a re a le arm a tei ro m ân e , ca rc ccreau
co m an d am en tu lu i g erm an p ed ep sirea vin o v atu lu i. în c îtc v a z ile , scrv ic iilc
S talu lu i M ajo r erau în e c a te în p ro te ste le o fiţe rilo r îm p o triv a c o m p o rtă rii
so ld aţilo r g erm an i. La rîn d u l său, S lalul M ajor inundă co m an d a m en tu l g erm an .
A ccsta, punînd la în d o ia lă faptul că tru p ele sa le, pc carc le c o n sid c ra c e le m ai
d isc ip lin ate din lum e, ar fi pu tu t com ite atîtc a faplc rep ro b ab ile, p ro m ise to tu şi
să an ch eteze ab a te rile cclc mai grav e. R om ân ii sc d e c la ra ră o fen sa ţi d e p u n ere a
la în d o ia lă a cu v în tu lu i lor dc o fiţeri şi d ăd u ră o rd in e arm atei ro m ân e să nu m ai
salu te pc su p e rio rii g erm ani. S itu aţia dev en i absu rd ă. O ad e v ărată fu rtu n ă
în lr-u n p ah a r cu ap ă . G erm a n ii p ro p u se ră , p en tru a-i p u n e c a p ă t, să sc
o rg an iz ez e p etreceri co m u n e, un fel dc ch e rm ez e, la ca rc să p a rtic ip e o fiţe ri ai
W e h rm ac h t-u lu i şi cei ai arm atei rom âne: d istrîn d u -sc îm p re u n ă , ci a r uita
p o ate an tag o n ism u l ridicol care îi d esp ărţea. N aiv ii nu ştiau că p en tru un
o rien tal, m otivul pc carc îl invocă p entru o ac ţiu n e nu este , d c reg u lă, d c c ît un
p re te x t. N u m ăru l o fiţe rilo r ro m ân i c a rc au p a rtic ip a t la p rim a p c tre c c rc
o rg an iz ată dc co m an d am en tu l germ an a fost aşa dc red u s în e ît, în a fa ră de
cazu l unei ep id em ii în arm ata rom ână, a r fi fost greu să tc în d o ie şti d c reau a
c re d in ţă a celo r ca rc sc scuzascră.
A vînd d re p t p u n ct dc plccarc n ea te n ţia unui soldat g erm a n c a rc n eg lija se
să d u că m îna la ca sc h e tă la trec crca unui o fiţe r rom ân , situ a ţia d e v e n e a ccl
p u ţin stîn jen ilo are. în prim ul rînd A nto n cscu i-a resim ţit cfc ctc lc.
în tim p cc G ard a dc F ie r îşi in m u lţca g estu rile de p rie te n ie la a d re sa
g erm an ilo r, partid u l său, o fiţerii, sc în c ăp ă ţîn a u to t m ai ta re în tr-o a titu d in e
o stilă. în tim pul luptei sale cu regele C arol, generalu l îi d o m in a se fără g reu ta te
p c cam arazii săi ca rc l-au urm at atunci ca pe un virtual şef. T ra n sfo rm a t în
co n d u c ăto r real, o rez isten ţă surdă în c cp u să : c form eze îm p o triv a o rd in elo r
sale. «Să sc h o tă ra scă odată în tre u n ifo rm a arm atei şi c ă m a şa v erd e» sp u n eau
o fiţe rii. C înd e ra u în tre b a ţi d a c ă sîn t îm p o triv a g e rm a n ilo r, ră sp u n d e a u
ca tc g o ric că nu, d a r ccrcau să fie d esco to ro siţi d c G ard a d c F ier. în fin e, erau
d isp u şi să co lab o reze cu W ch rm ach tu l, pc p ic io r dc eg a litate .
M ihai A n to n cscu , carc era m ai d isp u s să a scu ltc p ă re rile e x p rim a te dc
su b altern i dccît şeful său, prezen tă to ată p ro b lem a g en e ralu lu i. D isc u ţia în tre
cei doi a d u rat m ai m u lt dc do u ă orc. C înd a luat sfîrşit, M ih ai A n to n cscu m ă
 Chemă în b iro u l său şi atunci am afla t c e se p e tre c u se în d isc u ţia co n fid e n ţia lă
d in tre H itle r şi A ntoncscu. M ai în tîi, stăpînul R e ic h -u lu i p relin sese că a r fi
p rim it d e la H o ria S im a o scrisoare.prin care a c e sta se p lîn g c a de im p o sib ilitate a
d c a re a liz a un p rogram dc d rea p ta, din ca u za rez iste n ţei g en e ralu lu i. în a fa ra
sp iritu lu i său re a c ţio n a r, A n to n escu a r fi p ra c tic a t d u p lic ita te a p o litic ă ,
n em cn ţin în d o rien tarea p ro -g e rm a n ă a R om ân iei d e c ît d in o p o rtu n ism . In
re a lita te , v ech ea sa an g lo filic răm în ca intactă şi el p în d e a p rim u l m o m e n t
fav o rab il pen tru a d esch id e A ngliei p o rţile R om ân iei. D re p t p ro b ă, H o ria S im a
an e x a la sc riso area sa discursul pc care A nto n escu îl ro stise la L o n d ra , la
b an ch etu l o rg an iz at dc p rieten ii săi englezi, atu n ci c în d a p ără sit p o stu l d e
a ta şa t m ilitar: «M arca B ritan ic treb u ie să în v in g ă în to td e a u n a , a r fi d e c la ra t
g en eralu l, în tre altele fiin d că civ iliz aţia trebuie să în v in g ă în to td ea u n a b arb aria.
C o n tra n o ilo r barb arii carc sc o rg an izează pc m a lu rile S p rcc-ci şi la M o sc o v a,
p o p o are le eu ro p e n e, ata şa te civ iliz aţiei lum ii vech i, nu p o t dori M arii B ritan ii
d e c ît o nouă victo rie» H itle r ar fi fo lo sit la adresa lui H o ria S im a c u v in te le ce lc
m ai sev ere. A r fi fo st p ro n u n ţat dc m ai m ulte ori cu v în tu l d e tră d ă to r şi el îl
a sig u ră pc g en e ral că procedeul secu n d u lu i său era to to d ată nedem n şi id io t,
căci num ai un om cu o in te lig e n ţă redusă ar fi p u tu t p re su p u n e că cl H itler, a r fi
ac o rd at vrea im p o rtan ţă unui d isc u rs dc circ u m sta n ţă . D e a ltfe l, g u v ern u l
germ an nu avea nev o ie d e un a ju to r străin p en tru a cu leg e in fo rm aţii d e sp re
p erso n a lită ţile cu ca rc co lab o rează. A poi, brusc, H itler îl an u n ţă pc A n to n cscu
că singurul lucru carc îl interesa în R o m ân ia era arm a ta. E a u rm a să jo a c e un rol
d e o se b it dc im p o rta n t în viitorul apro p iat. « în c u rîn d , zise H itler, noi nu vom
m ai d isc u ta d c c ît dc la so ld a t Ia sold at, în faţa unei h ărţi cu ac e cu g ăm ălia
co lorată. D ar, p en tru m o m en t in te n ţiile n o astre tre b u ie să fie ca m u flate de
secretu l cel m ai de nep ătru n s» . M anfrcd von K illin g e r treb u ia să v in ă la
B u c u reşti să în lo c u ia scă pe F ab riciu s, ca rc nu p u te a fi p u s la c u re n t cu a c e le
p ro iec te. A şad ar, nu d ato rită uitării n-a fo st u tiliza tă n o ta p riv in d în c e rc a re a dc
a p ro p ie re d in tre G ard a de F ier şi co m u n işti, ci ca u rm are a faplirlui că
A n to n escu , du p ă ce a a u z it reflec ţiile lui H itle r asu p ra lui H o ria S im a, a
p re fe ra t să nu în tre b u in ţe z e un p ro cc d cu sim ilar. A stfel, G ard a d e F ier risc a să
fie sa c rific a tă n e v o ilo r m ilita re g erm a n e. în tr-o m ă su ră , ca e ra v ic tim a
în c re d crii în d ic tato ru l germ an.
P la n u rile dc îm p ă rţire a g lo b u lu i în zone dc in flu e n ţă, pc care H itle r i le
cx p u scsc lui A n to n cscu în tim pul v izitei sa le d in n o ie m b rie, p ro d u sese ră
d e sig u r un m are c fc c t asu p ra a n u m ito r co n d u căto ri le g io n ari. Ei c o n sid e ra u
p ro b ab il c ă R o m ân ia , situată la fro n tiera zo n e lo r g erm a n ă şi ru să, n u p u te a să
jo a c e d cc ît un rol de ec h ilib ru în tre ce le două im p erii.
A n to n cscu , care m anifestase în m ai m ulte rîn d u ri o stilita tea sa faţă d c
m area v cc in ă de la răsă rit a R o m ân ie i, trebuia d eci să fie sa crifica t în cazu l
unei co lab o rări m ai strîn se în tre R eich şi U R S S . A cest raţio n am en t, ca rc p ărea
ju s t la p rim a vedere, nu p erm itea totuşi o an g a ja re a n tic ip a tă pc un teren ,
asu p ra că ru ia nu ex ista în c ă nici o d o v ad ă că C ei doi M ari vor că d ea d c ac o rd .
D ar ch iar d acă planul lui H itler ar fi av u t un v iito r, era cel pu ţin
im p ru d en t din p arte a unui stat m ic să ia o in iţiativ ă fără o în ţe le g e re p rea lab ilă
cu unul d in tre p rin cip alii săi parten eri. F iin d că reu şita u nui ase m e n e a act
 d ep in d ea num ai de a leg e re a m om entului. E l p u te a să reu şe asc ă la m o m en tu l
oportun şi să eşu eze lam entabil cu un sfert d e oră p rea d ev re m e. D ar cu m să
alegi m o m en tu l p rie ln ic cu do u ă d ip lo m a ţii a tît d e e rm e tic e c a c e le ale
R cich-ului şi U .R .S .S .-u lu i ? O d ată a b a n d o n ate m arile p ro ic c tc d e îm p ă rţire,
grupul co m u n izan t al G ărzii dc F ier răm în ca sin g u ra lo r su cceso are.
G en eralul, carc ştia că a c est grup o luase pe un drum g reşit, îl lă sa să co n tin u e,
pentru a sc în fu n d a şi m ai adînc în g reşeală. «E l l-a p rim it şi l-a reţin u t a şa de
m u lt tim p pe G roza, îm i spuse co n fid e n ţia l M ihai A n to n escu , p en tru a-i face
pc le g io n ari să cre ad ă că şi cl în c erca o a p ro p ie re de U R S S » .
L a 2 ia n u arie 1941, F ab riciu s se p re z e n ta în fa ţa g e n e ralu lu i. El ad u c ea
un m esaj de la H itle r prin carc F u h rcr-u l îl in v ita pc A n to n cscu la o n ouă
în trev ed ere. E a a av u t loc pc d ata dc 7 ianuarie.
D acă ccle d o u ă v iz ite p reced en te răm ă seseră fără u rm ări, a c e a sta se
d o v ed i a fi decisiv ă, şi nu num ai pentru R om ânia. N u m ai era v o rb a d c p ro iec te
mai m u lt sau m ai puţin im ag in are, ci d c plan u ri c o n c retc dc p rim ă im p o rtan ţă.
H itle r era din n ou altu l. N u m ai e ra p erso n a ju l ilu m in a t d in n o ie m b rie,
nici gazda p rev e n ito are şi n cp ăsăto arc d c la B erch tcsg ad cn .
A i fi zis c ă este un om striv it d e g re u ta te a ră sp u n d e rii sale. N u m ai
m an ifesta nici un en tu ziasm . E x p resii ca « m isiu n e isto ric ă» sau altele dc
acclaşi gen, a tît de o b işn u ite în gura sa, nu fură p ro n u n ţate. S itu aţia era p rea
se rio a să p en tru a p erm ite un asem enea lux,
în ex p u n erea fap telo r care form au lanţul ev e n im e n te lo r, cl n u -şi m ai
atrib u ia un rol de p rim ă în se m n ă tate . S forile s-au tras în a ltă p arte. E l s-a
m ă rg in it să sc zb a tă p en tru a scăpa ac ţiu n ilo r lui S talin , o b se d at d e un co m p lcx
dc in ferio ritate. A cum , v azîn d u -se cu sp atele la zid , cl e ra o b lig a t sau să-şi
în c e rc e so a rta atac în d , sau să aştep te so sire a d e z n o d ă m în tu lu i pc c a re îl
p rev ed ea ca inevitabil d ez astru o s p entru G erm an ia. D up ă p ro p ria sa ex p re sie,
cl nu fusese decît o m a rio n etă în m îin ilc K rem linului.
G rcg o r S tra ssc r, fo stu F lo c ţiito r al lui H itler, este un p erso n a j fără
în d o ia lă uitat dc m ult. U nii îşi m ai am in tcsc c ă părăsise, m işca re a n a z istă în
1932. P resa in te rn aţio n a lă s-a m u lţu m it atu n ci să in te rp re tez e actu l său ca o
d o v ad ă o b işn u ită dc n eră b d are p ro p rie m ilita n ţilo r ca re văd că p artid u l lor
p ierd e p u terea. C înd H itle r a d ev e n it c a n ce la r şi d ic tato r al R c ic h -u lu i, S tra sse r
s-a refu g iat în C e h o slo v acia. A colo, urm ele se în c u rc ă. D upă p ă re re a lui
H itler, cl s-ar fi re fu g ia t în R usia. A lţii p retin d că ar.fi fo st v ic tim a răz b u n ării
G cstap o -u lu i. H im m lcr l-ar fi atras în G erm a n ia p ro m iţîn d u -i că H itle r era
d isp u s să trcacă cu b u re te le peste trecut şi l-ar fi executat.
C onflictu l în tre şe f şi lo cţiito ru l său sc p are că a în c e p u t în p lin ă lu p tă
p en tru p reşe d in ţia R ep u b licii germ an e, ca re o p u n ea pc H itle r lui H in d cn b u rg .
în urm a scru tin u lu i ca re îi elim in ase p e c e ila lţi ca n d id a ţi, S tra sse r v en i să facă
p reşed in telui p artidului său o pro p u n ere n eaştep tată. C o m u n iştii num ărau atu n ci
5 m ilio an e în G erm an ia, adică m u lt m ai m ult d c c ît îi treb u ia lui H itler p en tru a
acopcri d iferen ţa c a rc îl sep ara dc H indcnburg. în an u m ite co n d iţii, cl p u tea
b en eficia dc sp rijin u l c o m u n iştilo r şi să d ev in ă astfe l p re şe d in te le R e p u b lic ii
g erm an e. C on d iţiile p u se d c co m u n işti erau urm ăto arele: n u m ire a lui S tra sse r
ca p rim -m in istru , carc va form a un ca b in c t pc b az a actu alu lu i R e ic h s ta g 70, în
c a rc n aziştii şi co m u n iştii v o r b e n e fic ia d c o m a jo rita te destu l d c larg ă.
M in isterele vo r fi îm p ă rţite în tre ce le d o u ă p artid e, în tr-o p ro p o rţie av a n ta jo a să
pentru n az işti, carc urm au să p rim e asc ă 3/5 din p o rto fo lii, cu c o n d iţia ca
d ep a rtam e n tu l In tern elo r şi al Ju stiţie i să fie d eţin u te d c n eu tri sau d c c c le d o u ă
p artid e îm p re u n ă. în m aterie dc p o litică extern ă, G erm a n ia şi R u sia s -a r an g a ja
să strîn g ă legăturile recip ro ce pc b aza sta b ilită la R a p p alo , ad ău g în d o strîn să
c o la b o ra rc m ilitară. U R SS a r fi fost d isp u să să d ea un a ju to r m ai m are
reîn arm ării G erm an ici. P crsp cc tiv c le pc care S talin în c e rc a să lc o fere lui H itle r
erau din ce în ce mai «co lo sale» . îm p re u n ă , ci a r fi p u tu t d ev e n i, în tim p u l
v ieţii, stă p în ii lum ii.
în E uropa, nu sc p u te a p rev e d ea nici o p ie d ic ă serio asă. C e le d o u ă
c o n tin cn tc a le lum ii vechi, E u ro p a şi A sia şi co n tin en tu l n egru al A fric ii, d u p ă
ce v o r fi elim in a t p o p o arele m aritim e ca ja p o n e z ii şi e n g le z ii, v o r d ev e n i un
spaţiu d o m in a t dc R usia şi G erm an ia. S tatele U n ite, sin g u rele pc ca rc nu erau
în m ăsu ră să lc atin g ă direct, nu v o r p u tea re z ista la n c sfîrşit restu lu i lum ii.
O d ată c e g erm anii şi ruşii v o r avea co n tro lu l asu p ra c o a stc lo r a s ia tic c ale
P acificu lu i şi ale E uropei şi A fricii spre O cean u l A tla n tic , L u m ea N o u ă ar
deveni un fel dc insulă în tr-o m arc ale cărei m alu ri a r fi toate stă p în ite dc
du şm an . A sediaţi astfel şi su b m in aţi din in te rio r d c in flu e n ţa c o n ta g io a să a
c e lo r d o u ă rev o lu ţii eu ro p en e, ci a r sfîrşi prin a cap itu la.
D acă, d im p o triv ă, H itle r resp in g ea p ro p u n erea co m u n istă, cl re n u n ţa la
sin g u ra sa şansă. K rem linul s-ar v ed ea - nu num ai în in terio ru l G erm a n ici, d a r
şi pc plan in tern aţio n al - o b lig a i să sc aliez e cu d e m o craţiile ca p ita liste . C h iar
d ac ă H itler ar fi reu şit să pună m îna pc p u tere, el nu a r reuşi d ccît să rep u n ă ţara
sa în situ aţia în ca rc se g ăsea d eja în tre 1914 şi 1918. O rice sp e ra n ţă d c
a p ro p ie re germ an o - en g lez ă e ra ca lific ată de S talin d re p t ilu zo rie. E n g le z ilo r
lc trcb u iscră 15 ani pentru a ac cep ta rev o lu ţia p ro le ta ria tu lu i în R u sia ca p c o
re a lita te pc carc treb u iau să co n lczc în viitor. Lc va treb u i cel p u ţin to t atîta
tim p p en tru a sc rese m n a să to le reze în centrul E u ro p e i reg im u l n az ist. H itler
nu ar rezista să aştep te atît, fiin d că lum ea s-ar c o a liz a îm p o triv a lui cu m u lt
în a in te . « E v e n im e n te le u lte rio a re au c o n firm a t p re v iz iu n ile lui S ta lin » ,
m ărtu risi H itler. D upă ce a p ă ră sit rîn d u rilc p a rtid u lu i n a ţio n a l-so c ia list,
S tra ssc r c ă u tă alţi a lia ţi p en tru re a liz a re a p ro ie c te lo r sa le. E l îi g ăsi în
W chrm acht. G en e ra lu l F ritsc h e ra d e o s e b it d c d isp u s să-i d ea a ju to ru l său.
C e n tru l c a to lic şi so c ia l-d e m o c ra ţii, ca rc su sţin e a u g u v e rn u l, nu re p re z e n ta u
d c c ît o m in o ritate in c a p a b ilă să asig u re s ta b ilita te a p o litic ă n e c e s a ră . L a
stîn g a, erau flancaţi dc vreo su lă dc c o m u n işti, iar la d re a p ta d e m ai m u lt dc
d o u ă su te dc n a ţio n a l-so c ia lişti. D c ac o rd cu o rg a n iz a ţiile m ilita re d c d re a p ta ,
H u g cn b c rg şi a lţii, S tra ssc r şi F ritsc h h o tă rîră să p u n ă c a p ă t R e p u b lic ii d c la
W c im a r 71. H in d en b u rg a fo st ccl ca rc, în fin a l, a făc u t să e ş u e z e a c e s t
c o m p lo t, cu p reţu l a m e n in ţă rilo r unui răzb o i c iv il, în m o m e n tu l c în d H itle r
d isp u n e a dc o fo rţă, o rg a n iz a tă d u p ă m od elu l a rm a te i, c a rc e ra m u lt m ai
p u te rn ic ă şi m ai n u m e ro a să d e c ît W c h rm ac h t-u l.
D upă p ăre re a lui H itler, H in d en b u rg n -ar fi fo st n ic io d a tă c o m p let
norm al. Din tim p în tim p, cl avea totuşi m o m en te de lu c id ita te , şi în lr-u n
asem e n ea m om ent cl a în ţe le s că nu-1 mai p u tea îm p ie d ic a pc om u l ccl mai
 p o p u la r din G erm an ia să aibă acces la g u v ern are. în faţa lo v itu rii d c teatru ca re
sc p ro d u se, F ritsch se în c lin ă . El v eni să ex p u n ă lui H itle r m o tiv ele c a rc l-au
d eterm in a t să co m p lo te ze îm p o triv a R e p u b lic ii. D upă F ritsch , o rice te n tativ ă
dc ap ro p iere dc d em o craţiile o cc id e n tale e ra so rtită cşec u lu i. G erm a n ia nu
p u tea să se o rien teze d cc ît spre o p o litică d c alian ţă cu estu l, b a z în d u -se în
p rim u l rînd pc v oinţa dc co lab o rare so v ictică. D acă H itle r se h o tă ra să u rm ez e o
asem en ea p olitică, p u tea să conlczc pc d ev o tam en tu l o fiţe rilo r W e h rm ach t-u lu i.
în caz co n tra r, a r d u ce G erm a n ia spre ru in ă, şi a rm a ta a r re fu z a să-l u rm eze.
H itler, carc dc ab ia se instalase la R c ic h sk a n z le i72, c în d F ritsch veni să-i
facă aceste d ccla ra ţii, sc sim ţea încă prea slab p entru a lu a m ăsu ri îm p o triv a
o fiţe rilo r S tatu lu i M ajor. P en tru a ev ita o ac ţiu n e o stilă a a rm a tei, sp rijin ită de
co m u n işti şi rca cţiu n i d c to t felul, pe ca rc străin ăta te a, dar m ai a le s R u s ia n -ar
fi e z ita t să le fav o rizeze, H itler se văzu o b lig a t să-i co n firm e lui F ritsch c ă îi
îm p ă rtă şe a o p in iile în în treg im e; sin g u ru l lucru c a re îi se p ara e ra a leg e re a
m o m en tu lu i, căci ca n celaru l sc în d o ia d e o p o rtu n ita tea d e a în c e p e im e d ia t
p o litic a ru so filă. P en tru a-1 co n v in g e pe g e n e ra lu l g erm a n d c te m e in ic ia
p u n ctu lu i său dc ved ere, cl în tre b u in ţă m ai m ulte arg u m e n te d in tre c a rc ce le
p rin cip ale erau dc p o litic ă externă. El susţinu că în ch ein d un ac o rd cu U R S S , în
suirea d c in ferio ritate în carc sc găsea R cich -u l Ia în c c p u lu l an u lu i 1933,
G erm a n ia sc va vedea fără în d o ia lă - d ato rită lipsei sale d e p re g ă tire m ilita ră -
red u să la un rol secu n d ar, în tim p cc U RSS p u te a să p retin d ă, p c b u n ă d rep ta te,
d rep tu l d c a co n d u cc treb u rile com une. Pc dc altă p arte, M arca B rita n ic şi
F ra n ţa, luînd cu n o ştin ţă dc p cricolul cc îl co n stitu ia p en tru e le c o lab o rarea
g erm an o - rusă p u te au să în tre p rin d ă un război p rev e n tiv c o n tra G erm a n iei şi
H itle r sc în d o ia foarte m ult că R usia a r fi risc a t un c o n flic t p en tru a salv a
R cich -u l. A şadar, nu treb u ia în tre p rin să nici o o p era ţiu n e d c an v e rg u ră m ai
în a in te ca G erm an ia să fie cap ab ilă să-şi ap ere sin g u ră in te rese le sale. P e p lan
in terio r, H itler îi cx p lică lui F ritsch că i-ar fi foarte greu să facă - im ed iat d u p ă
in stala re a sa Ia ca n c e la ria R cich-ului o p o litic ă p o triv n ic ă cc lc i pc ca re o
p rec o n iza se în tim pul luptei pen tru p u te re fără să-şi p ia rd ă p rc stg iu l. F ritsch
rec u n o scu tem ein icia arg u m e n telo r lui H itler şi ci sc d esp ărţiră făcîn d u -şi
recip ro c p rom isiuni so lem n e dc loialitate.
M oscova, cu to ate asig u ră rile lui F ritsch , sc ară ta n eră b d ăto a re . L a
în c ep u tu l anului 1935, gen eralu l germ an p rim i un m esaj im p o rta n t din p artea
lui T u h a e c v s k i73. D upă H itler, conţin u tu l acestu i m esaj a r fi fo st u rm ăto ru l:
K rcm lin -u l co n sid cră că to a te asig u ră rile d ate de g en eralu l F ritsch nu av e au alt
sco p d cc ît să în şe le v ig ilen ţa sovietică. în a in te dc a fi p rea tîrz iu , R u sia d ăd ea
un ultim a v e rtism e n t G erm anici. U şile ca rc m ai erau în c ă d e sc h ise p en tru
R eich p u teau să se în c h id ă m îin c şi, în ac est ca z, G erm a n ia s-a r fi g ă sit iz o lată
şi în c ercu ită.
L a încep u tu l lunii m ai, în c h eie re a p actului franco - Sovietic p ăre a să
p u n ă ca p ăt - cel puţin aşa gîndca şi d o rea H itler, politicii ru se şti d c ap ro p ie re
d c G erm ania. S pre m arca sa su rp riză, du p ă o lună de la sem n area p ac tu lu i
fra n co -ru s, apăru o n o u ă p ro p u n ere so v ictică. A firm a ţiile ru se sc c o n tra zic ea u
d c la un ca p ăt la c c lă la lt cu in fo rm aţiile dc la am b asa d a g erm a n ă d in P aris.
C o n fo rm m esajelo r so v ie tic e, g uvernul francez a r fi fo st fo arte g ră b it să
c o m p lc tc z c 'p a c tu l Stalin - L aval p rin tr-o co n v e n ţie m ilita ră carc a r fi p erm is
F ran ţei, âsig u rîn d u -şi co n cu rsu l A rm atei R o şii, să atac c G erm a n ia im e d ia t
d u p ă strîn g e rc a rcco ltclo r. D acă H itle r nu se ho tăra să u rm eze p o litica la c a re îl
invita R usia, te rito riu l germ an va fi in v ad at d c tru p e le ca p ita liste, c a re nu
p u teau să tolereze ren a şterea R cich -u lu i. P entru a îm p ie d ic a ţările re a c ţio n a re
să o bţină o in flu en ţă p rea m arc pc co n tin en t, a rm a te le so v ie tic e se v ed eau
o b lig a te să sc alătu re ag re so rilo r francezi. D acă H itle r d o rea rea lm en te să
salv ez e p acca, e ra inv itat, în m od insistent, să iasă d in izo larea sa şi să facă
fro n te o m u n cu U R S S , singura putere eu ropeană cap ab ilă şi d isp u să să p ro tejeze
red resa re a germ ană.
S erv iciile sccrctc g erm an e şi fără în d o ia lă , cc lc din F ra n ţa, asig u ra
ca n cc la ru l, ar fi făcut în acea p erio ad ă o a d e v ărată co lc c ţic a in stru c ţiu n ilo r
K o m in te rn -u lu i ca re u rm ărea u crc şte rc a te n siu n ii în E u ro p a o c c id c n ta lă .
« T reb u ie să convingcm poporul franccz că răzb o iu l cu G erm an ia este im in en t» ,
g lă su ia o c irc u lară in tercep tată în F ra n ţa, în tim p ce o a lta, g ăsită la un
co m u n ist germ an, afirm a că trebuie să fie co n v in se c ă m ă şile b ru n e că G erm a n ia
nu p u te a să-şi rec o n stru iasc ă im periul său d c c ît p c ru in ele duşm anului, său
trad iţio n al: F ranţa.
«A stfel, S talin ju c a sim ultan d o u ă p artid e, rem a rc ă H itler. D ac ă a ş fi
ac cc p ta t p ro p u n erile sale, W chrm acht-ul a r fi c o n s titu it av a n g ard a A rm atei
R o şii. D acă aş fi refu zat, cl ar fi făcu t to t p o sib ilu l să p ro v o ac e un răzb o i în tre
R cich şi F ranţa, din ca rc spera să tra g ă m ari folo ase» .
P roccsu l T u h acev sk i a fost so c o tit de H itle r d re p t in d iciu l p ă ră sirii
d efin itiv e a p o liticii ruse dc ap ro p ie re dc G erm an ia. F ritsch , carc îm p ă rtă şe a
a c est p u n ct de vedere, îl făcea resp o n sab il, în m od p u b lic , p c F iihrer.
A u e x ista t cîtev a m işcări în G erm ania, m ai ales în ca d rele a rm a te i şi
H itle r sc p reg ă tea să recu rg ă la m ăsuri ex trem e, cîn d S talin făcu să-i p a rv in ă
d o cu m cn tc dc un interes ca p ita l. D eodată, cl îl ch c m ă p e g en eralu l F ritsc h la
ca n cc la ria R cich-ului. D o cum cntclc pc care tocm ai Ic p rim ise d e Ia M o sc o v a
erau do saru l se cret al procesu lu i T uhacev sk i. D upă c c a lu at cu n o ştin ţă d c ele,
generalu l germ an a ce ru t să fie pus p erso n al sub ac u za re p en tru în a ltă trăd are,
sp re a sc p u te a ap ă ra p u b lic. F u h rc r-u l nu v o ia să au d ă d e aşa c e v a şi
asigurîndu-1 că era co n v in s d c n ev in o v ăţia sa, ca şi d e a ltfe l, dc a c e e a a lui
T u h ac ev sk i, îl lăsă pc F ritsch să crcad ă c ă el co n sid era a fa cerea c a o te n ta tiv ă a
lui S talin dc a p ro v o ca un c o n flic t g ra v în tre p a rtid u l n a z ist şi în a ltu l
C o m an d am en t germ an.
A tunci cîn d H itler, ajuns stăpîn ab so lu t al R c ic h -u lu i, îl d em ise în ce le
din Urmă pc F ritsch din fu n cţiile sale, Stalin s-a g ră b it să-l felicite , asigurîndu-1
că el co n sid cra a c est ac t ca o d o v ad ă dc b u n ăv o in ţă la ad re sa U R S S .
H itle r a ju n se , în ce le din u rm ă, la c a p ito lu l C e h o slo v a c ia . D u p ă
conced ierea lui T uhacevski, republica lui Bcneş aju n sese canalul prin carc ruşii
în ccrcau să transm ită sugestiile lor de colaborare. H acha, prim ul m inistru de la
P raga, spera să poată ju c a rolul dc interm ediar, alături de B cneş, şi ev en tu al de
arb itru între cclc două m ari puteri antagoniste. H itler a com is g reşeala dc a sc
în credc în acesta din urm ă, lăsînd a se înţelege că ten siu n ea ruso - g erm an ă nu
putea avea decît un unic deznodăm înt: nim icirea stalinism ului. D acă poporul ceh
voia să su p ravieţuiască acestci încercări, el trebuia să se alin ie ze fără ezitare
alături dc R eich. în urm a acestui m esaj, P raga tăcu defini,tiv. H itle r crezu mai
întîi că B eneş prefera să nu m ai abordeze o afacere care i se p ărea p ericu lo asă,
dar în cclc din urm ă cl înţelese că preşed in tele C eho slo v aciei era în în treg im e
devotat lui Stalin. «A tunci cînd am spus în discursul m eu de la M iinchcn: «B eneş
sau E u», Stalin trebuia să înţeleagă că era v orba de noi doi, ex p lică H itler. D e
altfel, dictatorul roşu ar fi făcut, cu această ocazie, to t ce era p o sib il p en tru a
dezlănţui răiîboiul. în lipsa unei convcnţii m ilitare în tre R u sia şi d em o craţiile
o ccidentale,. S talin a propus ajutorul sovietic total, în tr-u n d iscu rs ţin u t în
m om entul reuniunii dc la M iinchcn.
E ra ev id en t că ru şii sc g în d cau că atac u l g erm an co n tra U n iu n ii S o v ietice
era im inent. A ceasta este d e altfel e x p lic a ţia pc ca re H itle r o d ă d e a in iţiativ ei
lui S talin , lu ată d c co m u n acord cu p reşe d in te le B eneş, dc a d e c la ra B o c m ia şi
M o rav ia rcpu b lici so c ia liste so v ietice. F u h re r-u l se în tre b a d a c ă nu a r fi fo st
m ai b ine să-l lase p e S talin să se in stale ze la P raga, p en tru a-1 lo v i ap o i. El
fu sese ten tat să-şi asum e ac cst risc p entru ca o cc id e n talii să în ţe le a g ă , în fin al,
ad e v ăratele intenţii ale U n iu n ii S ovicticc. C h u rch ill şi cc ila lţi a g ita to ri ca rc nu
v oiau să re c u n o asc ă d e c ît un sin g u r d u şm an , G erm an ia, a r fi fo st ră sp u n z ăto ri
dc o cu p area C eh o slo v aciei.
Stalin îşi relu ă ro lu l său de M c fisto , în sen su l că în c c rc ă iar să-l
isp itca scă dc dr. F au st - H itler, în se p tem b rie 1939, d u p ă z d ro b ire a P o lo n iei.
El îi ex p u se din nou lui R ib b en tro p , la M oscova, a c clea şi p la n u ri d c c u c e rire a
lum ii dc c ă trc G erm a n ia şi R u sia, pe c a rc le tran sm isese d eja p rin in term ed iu l
lui G re g o r S tra sse r. în c u ra ja t de a c e a stă d c s c h id c re , H itle r a r fi re lu a t
arg u m e n tele in te rlo cu to ru lu i său de la M o sco v a, în tim p u l v iz ite i p e care
M olotov o făcu la B erlin în noiem brie 1940. E l ex p u sese co m isaru lu i p o p o ru lu i,
ca şi cu cîtcv a zile m ai tîrziu lui A n to n escu , p ro iec tu l său d c îm p ă rţire a lum ii
în zo n e dc in fluenţă. A titu d in ea lui M olotov îl c o n tra ria se , d a r p rea p u ţin îi
p ă s a d e cl, fiindcă nu dc la a c cst om - p c ca re îl co n sid cra ca m ă r g i n it- a ş te p ta
un răsp u n s, ci de la S talin în su şi. C în d i-a p a rv e n it a c e s t răsp u n s, H itle r
în ţe le se că U R SS nu v o ia să co lab o reze sin c er cu G erm a n ia - S talin se g în d ea,
p ro b ab il, că v ic to ria g erm an ă asu p ra o c c id e n tu lu i nu e ra d e c isiv ă şi cl sp era,
fără în d o ia lă , că va p u tea, cu ajutorul p lu to c raţiilo r, să m ătu re sin g u ru l o b staco l
carc se op u n ea p la n u rilo r sale de heg em o n ie p c contin cn t.
«E u nu am d c c ît un sin g u r aliat, ex p lică H itler: a c ţiu n c a . T im p u l este
aliatu l inam icu lu i. C u rsa care se an g a je az ă în tre ac ţiu n e şi tim p treb u ie să fie
cîştig a tă dc p rim a, altfel...»
« D cr ia u s tic h c T a tm c n s c h » 74, lu p ta co n tra m ijlo a c e lo r in d ire cte ale
em p irism u lu i b ritan ic, p c de o parte, şi îm p c lriv a e x p e c ta tiv e i o rie n ta le a
riv alu lu i său ca u ca zian , p e dc altă p arte.
«A stăzi, n im eni nu m ai ştie în c o tro m ergem », m ă rtu risea H itler. P lan u l
său in iţial dc a îm p ărţi lum ea în zone dc in flu en ţă în tre S tate le U n ite , F ra n ţa,
Italia, G erm an ia şi Ja p o n ia fusese resp in s d c A n g lia şi F ran ţa. R u sia re fu z a , la
rîn d u l său, să se alieze strîn s cu H itler. C a urm are, p ro b lem a c a re se p u n e a , nu
num ai din pu n ct dc ved ere m ilitar, d a r m ai ale s p e p la n u l o rd in ci v iito are, e ra
aşa d c vastă, în e ît H itle r o co n sid cra ca fiin d la lim ita e x tre m ă a p u te rii
germane. în ipoteza unei înţelegeri între Germania şi Anglia, teritoriu! pc care
l-ar fi avut în supraveghere Rcich-ul avea limite prccise: de la Rin pînă la
frontiera sovictică în Europa şi eventual, fostele colonii germane. în cazul unei
înţelegeri cu Uniunea Sovietică, Rcich-ul şi-ar fi asumat, în linii mari, aceeaşi
sarcină, cu diferenţa că rezistenţii popoarelor slave în interiorul său i-ar fi
cauzat mai multe griji. în acest caz, Germania intenţiona să sc bizuie pe ţările
ncslavc, România şi Ungaria. Hitler se apăra dc acuzaţia care fusese formulată
adesea împotriva lui dc a avea scopuri privind Ucraina, în realitate, cî asigura
că nu s-a gîndit niciodată să stabilească o influenţă germană în această regiune,
decît cu condiţia unei înţelegeri prealabile cu Marca Britanic, carc ar fi primit
la rîndul său, în conlra-partidă, dreptul dc control asupra Caucazului. Hitler
considerase totdeauna Rusia prea întinsă pentru a fi stăpînită de o singură
putere. După victoria militară, Rcich-ului i sc va pune problema spaţiului
ruscsc şi nu sc putea baza dccît pc ajutorul României, eventual pc cel al Italici
şi Ungariei.
Oare psihologia maselor, una din preocupările dictatorilor plebiscitari,
îl preocupa pe cancclarul Rcich-ului? în momentul succcsclor sale, cl sc
bucura în Germania dc o popularitate fără limite. Reuşita sa pc lîngă poporul
german s-ar fi datorat, aşa cum pretindeau unii, cunoştinţei aprofundate a
psihologici populare? Cei care l-au văzut pc Hitler de aproape şi-au pulul
constata pc propriul său sistem nervos influenţa stranie pe care putea să o
exercite acest personaj, au multe motive să bănuiască faptul că cl adopta
atitudini artificiale, conforme unui cod carc ar fi cuprins directive pentru uzul
dictatorilor. Hitler este produsul spccific al votului universal, ai democraţiei
constituţionale. Această afirmaţie, oricît dc paradoxală ar putea să apară, nu
este totuşi mai puţin adevărată - Hitler a cîştigat lupta politică la alegeri
clcctoralc dc o ortodoxie democratică necontestată: Această reuşită o datora
calităţilor sale naturale şi cl era conştient dc aceasta. Enunţînd, în discursurile
sale obscure, consideraţii asupra providenţei, c! făcca aluzie la accste daruri
spcciaîc carc îl predestinau, după dînsul, unei cariere politice extraordinare.
Hitler crcdca în «glasurile» carc îi vorbeau aşa cum Ioana d'Arc crezuse în ale
sale. Dar imediat cc sc ivea o problemă carc nu mai era germană, intuiţia sa nu
mai era îndestulătoare. Conştient dc această lipsă, cl sc încrcdca în Stalin,
pentru a ghici maniera dc a trata poporul rus.
«Stalin înseamnă, în limba rusă, Omul de oţel, îşi zise cl. îşi părăseşte
numele pentru o poreclă, Dc cc?, sc întrebă Hitler?» Pentru cancelarul german,
singura cxplicaţic valabilă era că Stalin, fiind conducătorul unui popor
troglodit, îşi dădea, ca şi triburile dc indieni din Amcrica, o poreclă demnă dc
admiraţie. «El conducc Rusia prin teroarea preventivă. Frica trebuie să fie
singurul mijloc dc a stăpîni hoardele slave, constată Hitler. Trebuie să urmăm
exemplul său».
Accste cîtcva cuvinte conţin poate adevărata cauză a imensei greşeli
comisc dc administraţia germană în teritoriile ruse ocupate de Wchrmacht şi
explică orbirea carc Ic făcca să persiste în metode dcfcctuoasc faţă de o
populaţie carc, cel puţin în parte, aştepta războiul ca singurul mijloc dc a sc
lepăda dc dictatura comunistă.
 D upă H itler, S talin a r fi ucis vreo zece m ilio an e de ru şi d a r, în ac elaşi
tim p, ar fi în tă rit ţara sa, industrial izînd-o. D ato rită m a te riilo r p rim e ale
R u siei, poten ţialu l in d u strial al E uropei o c c id e n tale risca să fie d e p ă şit d e
ca p ac ita tea p ro d u cţiei sov ictice. «T rebuie, su g e ra el, să fie su p rim a ţi d o u ăzeci
dc m ilioane dc ruşi. E ste o m ăsură p rev e n tiv ă, n ecesară şi su ficien ţii, p en tru a
u şu ra E u ro p a dc p resiu n e a slavă ca rc o sufocă. A stfel, n oi vom a d u c e un
co re ctiv in d isp en sa b il av an taju lu i dem o g rafic pe care a c e a stă rasă p ro lifică
am en in ţă să-l ia asu p ra noastră. C u c o n d iţia ca în a c e st n u m ăr să fie p atru z ec i la
su tă fem ei, p erico lu l ru sesc va fi am în at pen tru un seco l. E ste o o p era ţie
ch iru rg ic ală fără dc care nu este posibil să fie salv ată L u m e a V eche.»
A cest program m onstruos îi p ro v o că lui A n to n escu o o ro are şi un
d ez g u st pc carc H itle r sc prefăcu că nu lc o b se rv ă şi îi în tin se m în a, ad ă u g în d
cu un ton glum eţ: «contcz pe d u m n e av o a stră, ca prim a ju to r la o p era ţie...» .
 CAPITOLUL IV

P re lim in ariile

P c p rag u l c a sc i F iih rer-u lu i d e la M u n c h cn , H itlc r a şte p ta sin g u r.

O asp e te le său c o b o rî clin m a şin a care îl adu sese d e la a e ro p o rt şi în a in tă sp re el.
îşi strîn se ră în d e lu n g m îinile, ca doi aso ciaţi c a re se felicită p en tru tre a b a p e
care fiecare a făcut-o. M u lţim ea treb u ia să fie m a rto ră a acestei scene. E a e ra
ad u n a tă în num ăr m are, sub su p rav e g h erea g ă rz ilo r SS în u n ifo rm ă n ea g ră.
M a n ife stă rile e ra u zg om otoase: drap elu l cu z v a stica şi tric o lo ru l ro m ân e sc
flu tu rau d e-a lungul străzii în so rite , în această fru m o a să zi de iu n ie. T o tu l
fu sese co n cep u t p entru a m arca m om entul. F oto g rafii se g răb e au să im o rtalizeze
strîn g e re a d e m înă a c e lo r doi b ărb aţi. A ceştia, d u p ă c e au p o za t un ră stim p
p en tru c i, d isp ă ru ră sub p ortal. S pectacolul se term in ase. « C irc u laţi, c irc u la ţi» ,
sp u n eau g ărzile SS p entru a îm p ră ştia p ublicul, d ec ep ţio n at d e a fi fo st c o n v o c a t
p en tru un e v e n im e n t a tît de scurt. «W as sind S ie b itte ? » 75, în tre b ă o fe m e ie p e
un m em bru al su itei noastre. «R um iine». «A ch so», ră sp u n se e a şi faţa sa lu ă o
e x p re sie d ecepţionată.
D esig u r, pen tru m u lţim e a g erm a n ă, n oii p rie te n i ai R c ic h -u lu i nu
re p re z e n ta u m arc lu cru . îm i am in te sc e n tu z ia sm u l pc c a re p o p u la ţia d in
M u n ch cn îl m a n ifestase la trecerea lui D alad ier şi resp e ctu l p e care îl a ră ta lui
C h a m b erlain , am bii veniţi să-şi pu n ă se m n ătu ra pc aco rd u l d c la M iin ch en . C e
p u te au să în se m n e p en tru un germ an g en eralu l A n to n escu , am iralu l H o rlh y ,
reg e le B u lg ariei, M onseniorul T i s o 76 sau A n te P av elici? C e v a îi sp u n e a c ă
toate ac e ste p erso n a je, rep rez en ta n te ale m ic ilo r ţări o c u p a te d e W e h rm ac h t,
nu făceau o p o litică g erm a n o filă d c c ît prin c o n strîn g ere; şi ap o i, nu se în c e rc a
o are să fie în lo c u ită c a litate a prin num ăr? O are nu au fo st crc a te ap ro a p e p este
to t noi state, d o ar pentru a avea prieteni? A ceste v iz ite nu reu şeau să risip e asc ă
n elin iştea p o p o ru lu i g erm an , p e c a re p o litica g u v ern u lu i său îl d u ce a d in nou
sp re izolare.
F u h re r-u l p resim ţea in d isp o ziţia care cu p rin d e a m u lţim ile. E l în c e p e a să
se zb a tă în ca p ca n a în ca re in tra se cu m u lt în a in te c a p o p o ru l său să m a n ifeste
cea m ăi m ică n elin işte. C a un om în tr-o casă d ără p ăn ată, le m în d u -se să n u se
d ărîm c p e ste e l şi p rec ip ilîn d u -sc d in tr-o p arte în alta p en tru a p ro p ti p ereţii
c a re se m işcă, H itlcr alerg ă m ai în tîi la M o sco v a, p en tru a face im p o sib ilă
in terv en ţia o cc id e n talilo r în co n flictu l său cu P o lo n ia , ap o i se aru n c ă asu p ra
F ran ţei p e n tru c a U R SS să nu m ai p o ată p riv i spre o cc id e n t. A cu m , el era
h o tă rit să m earg ă îm p o triv a ru şilor. L ip sa d c p re g ă tire a m a rin ei sa le îl o p ri p e
c o a ste lc C analului M în ccii, în faţa n eîm b lîn z itu lu i A lb io n 77. A co lo , el p u tea să
m ed iteze asupra erorii pe carc o com isese, în c h ip u in d u -şi că in v e rsa rea ro lu rilo r
la R c th o n d c s78 i-ar fi a d u s o v ic to ric sigură. C h u rc h ill nu s e b a z a d o a r p e fo rţa
M arii B ritanii; H itle r o ştia şi vedea cum se ap ro p ie p rim e jd ia a m e ric a n ă . L a
în c e p u t, germ an ii sc crezu ră an g ajaţi în cu rsa c a re îl o p u n e a p e W ilk ie lu i
R o o scv clt, în c a m p a n ia elec to ra lă din v ara lui 1940. C o n g resu l a d o p ta se o
rez o lu ţie carc o b lig a p artid u l «să nu p erm ită ca n a ţiu n e a să ia p a rte la un răz b o i
străin » . R o o scv clt co m ite a fără în d o ia lă n u m e ro a se ac te d e p ro v o c a re la ad resa
G erm an ici, carc d o v ed e au d o rin ţa sa de a in terv en i în co n flict. D ar H itle r m ai
Ştia şi fap tul că p reşe d in te le A m cricii nu p u te a să-şi a n tre n e z e p o p o ru l în tr-u n
răzb o i dc ag resiu n e. In flu e n ţa ev reilo r, la a c c a d ată cîn d A m eric a treb u ia să
d ec id ă d acă va p a rtic ip a sau nu la răz b o i, e ra co n sid e ra b ilă , d a r nu su fic ie n tă
p en tru ca R o o scv clt să p o ală trece R u b ic o n u l79. în cazu l u n ei în frîn g e ri a d e m o ­
c ra ţilo r, W ilh clm strassc co n sid cra in te rv en ţia am erica n ă p u ţin p ro b ab ilă.
P entru ca H illc r să se trez ea scă a tre b u it ca re p u b lic a n ii să c o la b o re z e cu
d em o craţii în C on g resu l am erican , p en tru a face să fie v o ta tă le g e a c a re
in stitu ia pentru p rim a d a tă în S tatele U n ite se rv ic iu l m ilita r o b lig a to riu , în tim p
d e pace.
în c ă dc la prim u l sem nal dc alarm ă - re m ite re a a cin ciz ec i d c d is tru g ă ­
to a re am erican e M arii B ritan ii şi arm a m en t de in fan terie p e n tru a-1 în lo c u i p e
cel ce fu sese ab a n d o n at pc p la jele d e la D u n k erq u e - R ib b en tro p a re lu a t
n eg o c ie rile p en tru p actu l trip artit, p ără site dc lu n i d e zile. S em n a re a ac estu i
d o cu m en t la B erlin, cu m are fast, la 23 sep tem b rie 1940, d e Ja p o n ia , R eich şi
Ita lia în d re p ta in teresu l A m cricii d in sp re E u ro p a spre P acific şi, în acclaşi
tim p, U R SS era în c e rc u ită . D ouă săp tăm în i m ai tîrz iu , R ib b en tro p p u te a să-i
scrie lui S talin, p en tru a-1 co n v o ca p c M o lo to v la B erlin .
M oscova a urm ărit p ro b ab il, cu ac claşi in te res c a şi H itle r, ca m p a n ia
p rez id en ţială din SU A . N -a fo st o în tîm p la re că S talin a fix a t v iz ita m in istru lu i
său d e ex tern e în c a p ita la G erm aniei la o d a tă u lte rio a ră c c lc i d c 7 n o ie m b rie,
ziu a aleg e rilo r am erica n e. D acă a r fi triu m fat W ilk ie , M o lo to v a r fi d a t d o v ad ă
d e su p leţe la B erlin. E l sc arăta în să in tra n sig en t, p en tru c ă m a n d atu l lu i
R o o sev elt fusese reîn n o it.
E ste u im ito r fap tu l că cei cc co m en ta u rap o rtu rile g e rm a n o - ru se nu au
aco rd at se m n ifica ţia m eritată zilei d c 7 n o ie m b rie 1940, atu n ci cîn d SU A
serb au rea leg e re a lui F ran k lin R oo sev elt. P u n ctu l dc v ed e re in te rv e n ţio n ist
triu m fase. în ac elaşi lim p, în P iaţa R o şie dc la M o sco v a, g e n e ra lu l T im o şe n k o
ex a lta fo rţa in v in c ib ilă a A rm atei R oşii.
G erm an ia sc găsea, în 1940, în tre d o i g ig a n ţi, în tr-o situ a ţie sim ila ră
cclci d in E u ro p a de astăzi. G rija p rin c ip a lă a Iui H itle r e ra să îm p ie d ic e p e cei
doi d u şm ani v irtu ali să se aso cie ze îm p o triv a R c ich -u lu i. S tra ta g em a p e care
F u h rer-u l îşi p ro p u sese să o folo sească p en lru a sc ăp a d c a m en in ţarea c e lo r
d o u ă ţări în c ă n eu tre treb u ia să co n d u c ă U R S S la răzb o iu l îm p o triv a A n g liei.
P en tru a co n sid era R u sia un ad e v ărat aliat, el ap re cia ca in d isp en sa b il un a c t de
ag resiu n e din p arte a ei faţă d c Im p eriu l B ritan ic. E ra , In v iz iu n e a sa, sin g u ra
g ara n ţie că R cich-ul şi U R SS vor răm în e so lid ari p în ă la ca p ăt.
 D ar S talin, pc carc H illcr îl invita să atace In d ia, o fcrin d u -i aju to ru l său
m ilita r lu i M olotov , cerca, cu m o d estie, c a asp ira ţiile so v ietice să nu fie
co n tra riate în reg iu n ea situ ată la nord de B aku şi B atu m , în d irecţia g e n e ra lă a
Iran ului şi a G olfu lu i P crsic. A jutorul germ an era resp in s. R u sia îşi rez erv a
aleg e re a m om entului şi a m ijlo acelo r pentru a-şi rea liza sp aţiu l său v ital.
Pactul dc n eagresiune ruso - germ an din augu st 1 9 3 9 80 era un aco rd n eg a­
tiv. El trasa lin ia dc conduită a fiecăruia d intre sem natari, grijulii dc a ev ita
războiul dintre ci.
în tim pul vizitei lui M olotov la B erlin, H itle r a in d icat d ru m u l ce treb u ia
u rm at pentru a sc aju n g e la o co lab o rare p o zitiv ă sau la d iv o rţ. A lte rn a tiv a în
faţa c ă reia can celaru l R eich-ului a p la sa t U RSS la 13 n o iem b rie 1940 era: sau
să intre în răz b o i alături dc G erm an ia sau să facă faţă atac u lu i G erm an ici. în
p rim a ipoteză, toate p la n u rile an g lo - saxone ar fi fo st date peste ca p . S talin ar
fi luat locul dc inam ic num ărul unu. A tacul p o z iţiilo r b rita n ice din A sia a r fi
tran sfo rm at E u ropa în tr-u n cîm p dc luptă secu n d ar. H itler, ca în to td e a u n a , era
g răb it să tragă c o n c lu z iile . R uşii aveau to ate m o tiv ele să te rg iv ersez e, căci
m arşul am erican spre in te rv en ţia pc co a ste le A ng liei în cep u sc.
C um ar fi p u tu t G erm an ia să aştepte fu rtu n a o cc id e n tală să se re v e rse
p este flancul său dc ia A tla n tic , lăsînd R usia neu tră? S ub m asca p rie te n ie i,
U n iu n ea S ovietică, în c ăp ă ţîn în d u -se a răm îne în afa ra co n flictu lu i, d e v e n e a un
d uşm an p o ten ţial. «C u ajutorul p lu to c raţie i, ca sc p reg ă tea să m ăture o b staco lu l
g erm an carc îi bara drum ul spre E u ro p a» , afirm a H itle r lui A n to n escu , la
în c ep u tu l an u lu i. T re b u ia deci să fie lich id at perico lu l so v ie tic , m ai în a in te c a
A m erica să fie g a ta să atace. F uhrcr-ul sc an g aja din nou în tr-o c u rsă c o n tra
cro n o m etru . O m ul carc îi slrîn g ca m îna lui H itler la in tra re a în F iih rcr H aus din
M iinchcn, în d im in ea ţa zilei d e 12 iunie 1941, v en ise d esig u r p e n tru a face
ca u ză co m ună cu R cich-ul. M otivele carc îl îm p in g ea u la acţiu n c erau d e s ig u r
d iferite dc cc lc carc oblig au W chrm aclU -ul să o cu p c d isp o zitiv u l de a tac la
fru n tariile o rien tale ale unui nou im periu germ an . P en tru a că u ta ju s tific a re a
particip ării sale la răzb o i, dictatorul rom ân nu avea n ev o ie să-şi aru n c c p riv ire a
asu p ra v astelo r în tin d eri ale m ă rilo r şi occan clo r. V ap o arele u riaşe ca re v o r
ap ărea, în tr-o zi dc gro ază, pentru a d ebarca pc p la je so ld aţi in am ici, nu-i
tu lb u rau som nul. O rizontul său politic avea lim ite m u lt m ai în g u ste. D acă
d estin u l occid en tu lu i european era legat dc scco lc d c legea sc h im b ă to a re a
o ce an u lu i, p o p o are le de ţărani dc pc D unăre răm în cau cre d in cio a se p ă m în tu lu i.
Ei nu sch im b aseră nim ic din această con ccp ţic carc n u m ea p la n e ta trei sfertu ri
aco p erită cu apă: p ăm înt. F ericire a sau neno ro cirea lo r răm în ca terestră. A p ele
nu aru n caseră nicicînd duşm ani pc m alurile dc răsă rit ale co n tin en tu lu i. A ceastă
an tica m e ră a E uropei, d en u m ită şi po artă a O rien tu lu i, a v ăzu t în to td e a u n a
p eric o lu l v enind din A sia, pc calc terestră. O rien tu l ad u c ca d istru g e re a ,
ca la m ită ţile , foam etea. O ccid cn tu l sc p use în m işca re - p rea tîrziu d c a ltfe l,
d o ar în m om entul cînd se sim ţea cl în su şi a m e n in ţa t - p en tru a rein teg ra E u ro p a
în fro n tierele sale.
R om ânia îi cunoştea bine pe ruşi, deoarece îi prim ise deseori ia ca acasă,
u ltim a oară în tim pul prim ului război m ondial. Ei v en iseră să o apere. C a aliaţi,
co m portarea lor lăsase o am intire mai rea decît aceea a ocu p an ţilo r g erm an i.
 C ei d ouăzeci de ani de v ecin ătate cu poporul so v ie tic c a re u rm ară au fost
d o u ăzeci de ani de nelin işte. O ccid en tu l s-a d o c u m e n ta t a su p ra reg im u lu i
co m u n ist prin re p o rta je le z ia riştilo r o b lig a ţi să b ro d ez e pc m a rg in ea in fo r­
m a ţiilo r frag m en tare o b ţin u te de la a d o u a rnînă. V ecin ii U R SS fu ră in fo rm aţi
p rin p o v estirile m a rto rilo r o cu lari. în p o fid a m ijlo ac elo r m o d e rn izate p e care
R u şii le în tre b u in ţau pcnLru a d escoperi trec erile clan d e stin e sp re v est - cîini
p o liţişti dresaţi pentru a re p e ra p rad a ca re fu g ea, p ro iec to are p u te rn ic e care
m ătu rau în fiecare noap te m a lu rile N istru lu i, sîrm a g h im p a tă ca re m ă rg in ea
fluviul - ci nu reu şe au să stăv ilească valul. în m od reg u la t, g ră n ic c rii ro m ân i
cu leg e au , noapte d u p ă n o ap te, cîţiv a ev a d aţi din R u sia, c a re n u se tem eau
d ec ît d e un sin g u r lucru: să nu fie retrim işi în p atria îor. Iarn a a n ilo r 1932 -
1933 făcu să cre a sc ă , în tr-u n m od n e lin iştito r, cu rb a sta tistică . V ersiu n e a pe
ca re cci scăpaţi o răsp în d c au asupra co le c tiv iz ă rii te re n u rilo r, u ltim a eta p ă a
rec o n stru cţie i so c ialiste a fo st, p entru pop o ru l a g ra r al R o m ân ie i, o v iz iu n e dc
co şm ar. «G erm anii p referau să fabrice lunuri decît să m ă n în ce unt». G o rin g era
d esig u r tîm pit că o m ă rtu risea. P o p u laţia rusă treb u ia să ren u n ţe la to ate p en tru
ec h ip a re a A rm atei R o şii dar, m ai in te lig e n ţi, co n d u c ăto rii dc la M o sco v a
păstrau lăccrea asu p ra acestu i subiect.
în faţa acestei am en in ţări, A m onescu era g ata să c o n trib u ie la un nou
T an n en b crg. « V crdun, sp u n ea el, era treab a e n g lez ilo r şi a am erica n ilo r.
C o n d iţia ce trebuia în d e p lin ită m ai în a in te dc d esch id e re a u nui fro n t, e ra să se
asig u re o rd in ea pc flan cu l d rep l, în B alcani».

A g itaţia p ro v o ca tă de englezi în ţările pc care H itle r le c o n sid e ra d eja

cu c eriic politic trăda v arie tatea m ijlo ac elo r la ca re ştiau să rec u rg ă in su larii
pen tru a-1 co m b ate pc inam ic. C u toată a d e ra re a sa la pactu l trip a rtit şi p rez en ţa
u n ită ţilo r germ an e pc terito riu l său, d ip lo m aţia en g lez ă se o ste n e a g ră b ită să
rid ice în R o m ânia p rim ul baraj îm p o triv a in terv en ţiei R e ic h -u lu i în G recia,
d ev e n ită in ev itab ilă. P ro fitîn d dc ten siu n ea d in tre le g io n ari, p c dc o p arte, şi
oam enii lui A ntoncscu, pc de alta, agenţii secreţi b ritan ici o ste n ea u să sem en e
co nfuzic. Ei erau co n ştic n ţi că A nglia nu era în stare să c o m b ată p c faţă
in flu en ţa lui H itler în B alcani. P entru a îm p ie d ic a R cich -u l să trag ă toate
fo lo asele din zo n ele pe carc ic co n tro la, treb u ia să se recu rg ă la d iv e rsiu n e şi
sab o taj. G erm ania era, o spunea ch iar H itler, su p rap o p u la tă în tim p d c p ace şi
su b p o p u lată în tim p dc război. D acă statele d u n ăren e nu v oiau sau nu p u teau să
co n stitu ie un o b sta co l m ilita r în faţa W c h rm ac h t-u lu i, ele treb u iau , ca în cazu l
P o lo n iei, să oblige cel puţin R c ich -u l, dc lom ul prin co n c e n tra re a sa, să-şi
d isp erseze forţele. A pro v o ca « occupatio b cllic a» 81 a R o m ân ie i, U n g arie i,
Iug o slav iei sau B ulg ariei dc către G erm a n ia răm în ca sin g u ru l sco p raţio n al al
acţiu n ii britanice în B alcani. în lipsa unor g ru p u ri o rg an iz ate , în sta re să
prov o ace tulb u rări, ac ţiu n ile individuale rărnîncau sin g u ru l m ijloc p en tru a
sem ăna d isco rd ia în tre fraţii duşm ani ai g u v ern u lu i ro m ân , pe d c o p arte şi în tre
Rcich şi aliatu l său de d ată rcccn iâ, pc dc alta.
D um inică, în 12 ianuarie, legionarii co n v o c aseră m ari ad u n ări în o raşe le
cclc m ai im portante ale ţării. în d iscu rsu rile îor, şefii m işcării ex a lta ră p rieten ia
g erm an o - ro m ân ă şi c ritic a ră pc faţă « clica» A n to n cscu . în aceeaşi zi,
C o n d u c ăto ru l îi rev o c a pe p refec ţii le g io n ari şi îi în lo c u ia cu m ilitari. D in
o rd in u l şe filo r lo r, p re fe c ţii se b a ric a d a ră în p re fe c tu ri. A ctu l g ra v d e
n esu p u n ere treb u ia să fie u rm at dc o represiu n e. E n g le zii c o n sid erară m o m en tu l
fav o rab il p en tru a trece la acţiune.
U n grec n um it S arantos, intrat în R om ânia cu v reo zece zile m ai în ain te,
a servit drept instrum ent. P o liţia a stab ilit ulterior c ă el a fo st esco rtat de doi
agenţi am ericani pînă la C onstanţa, unde a p rezen tat fu n cţio n arilo r de la v am ă
acte dc identitate false. A poi, o spioană engleză l-a în so ţit la B ucureşti. S arantos
treb u ia să-l asasineze pe com andantul m isiunii m ilitare g erm an e în R o m ân ia,
generalul H anscn. Întîm plarea a făcut ca el să-l co n fu n d e cu un colonel, ca re a
căzut sub gloanţe, în locul şefului său. B ritanicii ca lcu laseră că germ anii - a
căror răbdare fusese p usă greu la încercare în R o m ân ia prin d ezo rd in ea care
dom nea aci din cauza opoziţiei în tre ccle două fracţiu n i g u v ern am en tale - vor
com ite acte de rep resiu n e exag erate în urm a că ro ra o rice co lab o rare în tre
G erm ania şi satelitul său ar fi d evenit im posibilă. G arda d e F ier a com is ero a re a
dc a da acestui incident o im portanţă prea m are. E a aru n ca răsp u n d erea asu p ra
lui A ntonescu. în tim p ce germ anii se străduiau, cu p ru d en ţă, să m in im alizeze
afacerea, legionarii au chem at toţi partizanii lor să m an ifesteze p e străzile
capitalei îm p o triv a guvernului ai cărui m em bri erau.
«N oi nu putem în g ă d u i ca un soldat a liat să fie asasin a t p e stră z ile d in
B u c u re şti» , era lozinca m a n ifesta ţie i, alea să v ăd it p e n tru a so lid a riz a p e
germ an i cu G arda dc Fier.
C o lo a n e le c a re se fo rm a u în a in ta u a m e n in ţă to a re sp re p re ş e d in ţia
co n siliu lu i dc m in iştri, p ro ferîn d injurii co n tra « filo se m iţilo r» şi a « fra n c ­
m a so n ilo r» lu i A n to n e s c u . P a tru ta n c u ri a le a rm a te i le b a ra ră d ru m u l.
M an ifestan ţii nu în d răz n iră să atace. C onform c o n sem n e lo r p rim ite, ei in v a d ară
m in iste re le şi c e le lalte ed ificii p u b lice. T im p de trei z ile , le g io n arii c o n s tru iră
b aric ad c , îm p ă rţiră arm e p artizan ilo r lor şi la n sară în ţară, p rin p o stu rile dc
ra d io pe carc le co n tro lau , ap e lu ri la rev o lu ţia g en erală. R e fre n u l m acab ru
« T răiască m oartea», în c h id e a fiecare em isiune. D u p ă sp u sele lor, im p o rta n te
unităţi m ilita re a r fi trec u t dc p arte a lo r şi se în d re p ta u sp re ca p ita lă , p e n tru a-1
alu n g a pe A ntonescu. O raşul era lip sit d e apă şi elec tricitate .
P en tru a sem ăn a p anică, leg ionarii o p riseră m u n ca în to ate u z in e le d c
u tilita te publică. In tră rile de alim e n te dc la sate fu sese ră o p rite, h ran a d ev e n ea
rară. C ît d esp re negu sto rii de la oraş, ci se tem eau d e ja fu rile o rg a n iz a te d c
b an d e le iresp o n sab ile şi sc fereau să rid ic e o b lo a n ele m a g az in elo r lor.
A nto n escu se retrăsese în tr-u n fel dc fo rtă reaţă m ilitară. în a fa ră d c
p reşe d in ţia c o n siliu lu i, el ţin ea ferm în m înă to ate c lă d irile arm atei, m in iste ru l
a p ă ră rii n a ţio n a le , c e n tra la te le fo n ic ă şi c ă z ă rm ile , u n d e tr u p e le e ra u
co n sem n ate, g ata dc acţiunc. T im p d c trei zile, A n to n escu re fu z ă să d ea
ordinul dc atac. «Să aşteptăm ca d ez o rd in ea să sc g en e raliz ez e» , z ic e a el.
« D ez o rg a n iza re a treb u ie să cu p rin d ă circ u laţia fero v iară. A tu n ci g erm a n ii v o r
veni să m ă ro ag e să resta b ile sc o rdinea».
G en e ra lu l H ansen şi F ab riciu s in te rv en ise ră în m ai m ulte rîn d u ri p e
lîn g ă «C ond u căto r» , pentru ca să se h o tă ra scă să ac ţio n c zc . D ar cl c o n sid e ra
d em ersu rile lo r ca insuficiente. El d o rea ca în su şi F iih rer-u l să se a m c ste c e în
 a c c a stă situaţie. în sc ara d c 22 ianuarie, le g aţia g erm a n ă te lefo n a p re şe d e n ţie i
p en tru a an u n ţa că era p c pun ctu l dc a sta b ili, p rin c e n tra la m isiu n ii m ilita re
g erm a n e, co m u n ica ţia cu H itler. D upă c îtc v a m o m en te, re c u n o sc u i, la c c lă la lt
ca p ă t al firu lu i, v o cca ca n cclaru lu i germ an . F iihrer-ul făc ea, la A n to n escu , un
ap e l stăru ito r, rugîndu-1 să resta b ile asc ă o rd in e a c ît m ai re p e d e cu p u tin ţă.
D ac ă g e n e ra lu l av e a n ev o ie, cl p u te a să c e a ră sp rijin u l u n ită ţilo r
W e h rm a c h t-u lu i sta ţio n a te în R o m ân ia . H an sc n p rim ise o rd in u l să se p u n ă la
d is p o z iţia sa. A n to n c sc u a sc u lta , v iz ib il sa tisfă c u t, c e e a c e cu îi tra d u c e a m .
« S p u n c ţi-i că o rd in e a v a fi re sta b ilită în d o u ă z c c i şi p a tru d c o re» . « Ich b ittc
S ic d a ru m » 82, in sistă H itle r; «ich b ran c h e k e in c F a n a tik e r 83; ich b ra n c h c lin e
g e su n d e ru m iin isch e A rm d e» . « D ie Arm<5c ist g esu n d u n d m ird d ic O rd n u n g
R c rs tc lic n » 84, trad u se i cu în g erm a n ă ră sp u n su rile g e n e ra lu lu i.
« H cil A n to n c sc u !» . «H cil H itle r!» , ră sp u n se i cu , fă ră a a ş te p ta o rd in u l
şe fu lu i m eu . « D c c c sa lu ţi cu « H eii H itle r» , m ă în tre b ă a c c s ta în c ru n tîn d u -ş i
sp rîn c c n e le ? , eşti c u m v a g erm a n ?» C o m u n ic în d u -i c ă H itle r îl g ra tific a s e la
rîn d u l său cu un « H c il» , cl sc linişti.
D isp o ziţiile p en tru luptă erau d e ja p re g ă tite cu g rijă. O ra «H » fu fix ată
p en tru a do u a zi, la c in c i dim ineaţa. T ru p e le nu treb u iau să în lîln e a sc ă , p e jo s,
fo rm a ţiile p ara m ilitare leg io n are, în a rm a te cu rev o lv e re , p u şti şi p isto ale
m itralieră. E le erau in stru ite p entru lu p ta în teren desch is, şi a r fi p u tu t d o v ed i
o an u m e n eîn d cm în are în lu p tele dc strad ă. G în d u l că so ld a ţii s-ar fi p u tu t
retrag e în faţa c iv ililo r i sc p ăre a lui A n to n cscu de n esu p o rtat. îm p ă rţită în m ici
g ru p e , tru p a fu in sta la tă în ca m io a n c; m itra lie re d isp u s e în e v a n ta i, p c
c irc u m ferin ţa sa, tran sfo rm au fiecarc vehicul în tr-u n carcu d efe n siv m obil.
S iren e cu su n e t a sem ă n ăto r celu i al u zin elo r, m în u ite dc un su b o fiţe r de
tran sm isiu n i, p rin tr-u n alfa b et secret fu n cţio n în d în co d u l M o rse, treb u iau să
sem n alize ze d acă v reu n u l din ca m io a n cle m ilita re se g ăsea în situ aţie critică .
M itralierele au răp ă it în acea zi dc 23 ia n u arie, în c c p în d d in z o ri, p în ă la
o ra d o u ă dc d im in ea ţă. T an c u rile treb u iră să in te rv in ă în m ai m u lte re p riz e , şi
ch iar artileria a fost n ev o ită să tragă asu p ra u n o r clăd iri p c c a re le g io n a rii se
în c ăp ă ţîn a u să lc apere. S ute d c rebeli p ie re au sub d ărîm ătu ri.
în accastă luptă inegală, A nto n cscu nu c ru ţa d c c îl v ia ţa so ld a ţilo r. S p re
a m ia z ă , g e rm a n ii s c o a s e ră d in c a z ă rm i, p e n tru a lc p lim b a p rin o ra ş,
im p resio n an tele m aşini dc război pc c a rc lc posed au . « C o n d u c ăto ru l» nu le
c e ru să ia p a rte la lu p tă. El e s tim a că p o a te în frîn g c re p e d e re z is te n ţa
a d v e rsa rilo r săi, fără a ju to r străin . S in g u ru l lucru pc ca rc îl ccru g en e ralu lu i
H anscn fu accla d c a face un gest d c so lid arita te sim b o lic ă cu a rm a ta ro m ân ă.
C oloana W e h rm ach t-u lu i trccu prin faţa m in iste re lo r, d e u n d e tru p ele
ro m ân e în c ă nu-i g o n ise ră pc legionari. A ceştia, o b sc rv în d c ă g erm a n ii nu sc
sin ch iscau dc ci, fură cu p rin şi dc o a g ita ţie sub ită. W c h rm ac h t-u l in te rv en ea
p en tru a-i susţine? G rupuri n u m ero ase d c căm ăş verzi urm au c o n v o iu l g erm an ,
c a rc în a in ta în cet. în faţa p alatu lu i reg al, a ştep ta o m u lţim e m u tă , p riv in d cu
n elin işte spre stin d ard u l regal. O are g erm an ii voiau să rid ic c în locul său
d rap elu l R e ic h -u lu i, p en tru a sim boliza că R o m ân ia nu m ai e ra d c c ît o ţară
o cu p ată? D ar c o lo an a îşi co n tin u a d ru m u l, în d rc p tîn d u -s c fă ră în d o ia lă , sp re
p re şe d in ţia C o n siliu lu i. « V or să-l în lă tu re p c A n to n cscu » , strig a ră c îţiv a
le g io n ari. « T ră ia scă p rieten ia germ an o - rom ână! Jo s A ntonescu! T ră ia sc ă
H o ria S im a!» v o ciferau ei d eja, to t m ai cu ra jo şi. G erm a n ii p ăre au să nu
o b se rv e a g ita ţia care d om nea în ju ru l lor. A junşi în m area p ia ţă d in faţa se d iu lu i
g u v ern u lu i, c o lo an a se ru p se în m ai m u lte tro n so an e de ac ee aşi lu n g im e, ca re
v en iră să se alin ie ze , paralel una cu alta, în faţa c lă d irii. U n co lo n el făcu c îţiv a
p aşi în a in te . C u o vocc putern ică, el ordonă: « G en e ra lu lu i A n to n escu d e trei
o ri, U ra, U ra, U ra!». L a fereastra sa, «C o n d u căto ru l» d u se m în a la ca sc h etă .
« D acă n-aţi fi a tît de idioţi, vi s-a r răsp u n d e acu m , d e la ac ea stă fe re a stră
ch iar, cu un sa lu t fascist», strig ă o voce. E ste to t ce p utu să sp u n ă. M u lţim e a
a d u n a tă în ţe le se că leg ionarii nu m ai erau la pu tere. E a se aru n c ă asu p ra
leg io n aru lu i cu sălbăticie. N im eni nu se m ai grăb i să-l a p e re ' M ai tîrz iu ,
m aşin a M orgăi veni să-i ia cadav ru l.
D in p arte a ro m ân ilo r, bilan ţu l ac esto r zile c ritic e a fo st d e d o u ă m ii d e
m orţi. Cei m ai m ulţi erau evrei.. C îtev a sute de ca d av re au fo st g ă s ite în
p ăd u rile v ecin e ca p ita le i, unde leg io n arii îi d u se seră p e p rizo n ieri p en tru a-i
o m o rî... D ar nici abato rul nu şo m ase în ac este zile, d eşi nu fu sese a p ro v iz io n a t
cu an im ale. A colo fuseseră ag ăţate în c îrlig e fiin ţe o m e n eşti v ii, p en tru a fi
c io p îrţite cu top o are m ari de m ăcelărie. T im p d e o să p tăm în ă ab ato ru l a răm as
în c h is. A u treb u it d ez in fec tate sălile.
D in p artea en g lezilo r, b ila n ţu l a fost c o m e n ta t d e C h u rch ill în C a m e ra
C o m u n elo r, la 11 februarie. «R o m ân ia fiind în c e a la ltă ta b ă ră , p etro lu l să u este
în slu jb a ta n cu rilo r şi av io an e lo r g erm an e» , sp u se el şi p en tru a c o n tin u a pc
cu n o scu ta trad iţie a um orului b ritan ic, el adăugă: «este inutil să m ai că u tă m să
o m en ajăm ».

L a în c ep u tu l lui feb ru arie, p rim e le d iv izii g e rm a n e, p ără sin d c a n to n a ­

m en tele c e n tra le , încep u ră, o m işcare de a p ro p ie re d e fro n tie ra so v ie tic ă.
M o ld o va, p ro v in c ie lim itrofă cu U R S S , era ticsită d e tru p e ro m ân e şti. A ce lea şi
un ităţi, cu n o u ă luni m ai în a in te , a ştep tase ră pe N istru atacu l A rm atei R o şii. în
u rm a a c ce p tă rii ultim atu m u lu i lui M olotov de c ă tre re g e le C a ro l, ele e v a c u a ră
B a sara b ia în p atru zile. D e atu n ci, ele nu mai fu seseră retrase d in M o ld o v a. C a
u rm are, p ro b lem a reg rupării ac esto r trupe p entru o fe n siv a p ro iec tată nu se
p u n ea p en tru S tatul no stru M ajor. S in g u ra lo r g rijă e ra d e a în tă ri e fe c tiv e le şi
d e a le red istrib u i în aşa fel în e ît să perm ită g e rm a n ilo r să se in tro d u c ă în
d isp o zitiv . P rim ele cinci divizii g erm a n e fură în c a rtiru ite în sp ate, p en tru a nu-i
alarm a pc ru şi, care păreau în c ă d ep a rte d e a se tem e de ce v a rău. P en tru
m o m ent, H itle r avea nevoie să se ca m u flez e, a tît p en tru a m en ţin e efe ctu l
su rp riză , c ît şi p entru a rez o lv a p ro b lem ele B a lc an ilo r, u nde g recii erau în
p lin ă o fen siv ă în A lb an ia, ca şi p en tru a d o m in a criz a d in A frica de N o rd , u n d e
ita lie n ii, la 9 febru arie, ev acu au B en-G azi.
C o m p lex itate a p ro b lem elo r ce răm în eau d e re z o lv a t d u p ă v ic to riile
m ilitare în P o lo n ia şi în F ra n ţa îl co n v in sese ră p e F iih rer că e ra p re fe ra b il să-şi
atin g ă rez u ltatu l pe căi d ip lo m atice , d c c ît prin arm e. A d m in istra rea P o lo n iei,
C e h o slo v a cie i, D anem arcii, N o rv eg iei şi a unei m ari p ărţi d in F ra n ţa ap ă sa
d e ja p re a g re u a s u p ra s e rv ic iilo r g e rm a n e . P e n tru a nu sp o ri s a rc in ile
R e ich -u lu i, m ai ales în m om entul cîn d se p reg ă tea să p ă tru n d ă în im en sele
întinderi so v icticc, H itlc r voia să o b ţin ă su cccsc prin c o n v in g crc. A stfel, el se
feri să bru sch eze c c le d o u ă ţări slav e din B alcan i, B u lg aria şi Iu g o slav ia.
N eg o cierile cu S o fia şi B elgradul fură co n d u se cu m a re p rudenţii. R e ic h -u l,
ra re aco rd ase patru zile lui N ev illc C h a m b e rla in , care în o p t z ile în c h e ia se cu
S talin ac o rd u l din a u g u s t 1939 şi c a re refu za se un ră g a z d e c îtev a o re
co lo n elu lui B eck în a in te dc a d esch id e o stilită ţile , ac c e p ta tra ta tiv e p re lu n g ite
cu g u v ern e le c e lo r do u ă ţărişo are ca re to talizau d o u ăz cc i d c m ilio an e de
locuitori m ai p u ţin d cc ît P o lo n ia singură.
La 13 n o iem b rie 1940, B u lg aria fu sese in v itata să a d e re la p actu l
trip artit. E ram d eja în februarie 1941, şi tru p ele g erm a n e se aflau p re g ă tite pe
m alu rile D unării să aju n g ă pe frontul g rec, prin terito riu l b u lg a r. D ar S o fia îşi
nm îna în că răsp u n su l. R uşii şi en g lez ii d esfăşu rau o a c tiv ita te feb rilă p en tru a
co n tracara in flu en ţa germ an ă. E i d ădeau d o v ad ă dc o m a rc n erv o z itate, iar
I litler d c o răb d are în c ăp ă ţîn a tă. în cele din urm ă, el av u cîştig d e cau ză. L a 4
m artie, B ulg aria adera la pactul trip artit, iar u n ităţile W e h rm ac h tu lu i p u te au să
treacă D unărea şi să m eargă spre sud. M ai răm în ea Iu g o slav ia. S u ccesu l p ărea
să-i su rîdă iar F iihrcr-ului. N cgocieri sccrcte , d u se tim p d c m ai m u lte luni, se
îndreptau spre final. R ib b en lro p lăsase să ca d ă cîtev a p ro m isiu n i şi B e lg rad u l,
asig u rîn d u -sc d c cîştig u ri e c o n o m ic e şi te rito ria le su b sta n ţia le şi lim itîn d
co lab o rarea cu R cich-ul la o n eu tra lita te b in e v o ito a re , a c o rd a în cele din u rm ă
G erm anei tranzitul pentru m aterialele de război. T v etk o v ici şi C in ca r M a rc o v ici
se îm b a rcară în trenul oficial pentru a sc duce la V ien a, unde treb u iau să
sem n eze ad erarea iu g o slav ă la pactul tripartit.

D intre to a te statele care lu p taseră alături d e A n tan tă în răzb o iu l d in

1914-1918, Iu g o slav ia p ărea a fi ştiu t cel m ai b in e să ab a tă a m e n in ţă rile
co n ţin u tc în reîn v ierea fo rţelo r ce lo r în v in şi. R ăm în în d n eu tră , ea sc p reg ă tea
să b en e ficie ze , în d etrim en tu l G re ciei, dc alte reg iu n i din p ro v in c iile m o şten ite
în urm a d ez m e m b ră rii im periului au striac . Şi aceasta, d a to rită sp rijin u lu i
v echiului său inam ic, G erm ania.
P entru A ntonescu, exem plul iugoslav era un m o d el. El îi ac u za pe
c o n d u c ăto rii ro m ân i că nu au ştiu t să co n d u c ă a fa c c rilc ţării cu acccaşi
îndem înare precum eolegii lor din B elgrad. Puciul m ilitar al lui D uşan S im ovici
şi al regelui Petru al Il-lea, replica en g leză la sem n ătu ra pactului trip artit
răsturnau toată situaţia iugoslavă şi balcanică. C eea ce p rin ţu l reg e n t Paul,
S toiadinovici şi ccilalţi clădiseră tim p de ani dc zile, făcînd un pas în ain te şi o
ju m ătate dc pas în ap o i, cu o supleţe cu adevărat bizan tin ă, sc surpa dintr-un
singur gest. U ngurii, «duşm anii ereditari» tocm ai în ch ciaseră cu B elgradul un
tratat dc veşnică prietenie. T erenul înţelegerii ca Italia p ărea să fi fost g ăsit şi
G erm ania, prin scrisoarea lui R ibbcntrop - considerată ca an ex ă la pactul
trip artit - răspundea afirm ativ la toate cercrilc iugoslave. Ţ ara care, în tre cele
două războaie, nu putuse conta dccît pe prietenia unui singur v ecin, R om ânia,
vedea pe toţi vechii săi inam ici rcnunţînd la rev en d icările lor îm p o triv a sa şi
în tinzîndu-i o m înă prietenească. Pe punctul dc a culege toate av an tajele d ato rate
îndem înării oam enilor săi de stat, Iugoslavia se expuse am en in ţării dc a fi
invadată din toate p ărţile. «Cînd vrei să trăieşti, trebuie să în cep i prin a nu le
sinucide», spunea Antoncscu lui Avakumovici, ambasadorul Belgradului îa
Bucureşti, încăpăţînîndu-se să convingă Iugoslavia, prin intermediul diplo­
matului sîrb, să revină asupra erorii sale. «Vă imaginaţi poate că ocupaţia nu
este decît o moarte aparentă şi că veţi fi reînviaţi în ziua victoriei engleze. Cei
care mor în acest război, mor de-a-binclea, dacă, întîmplător, nu credeţi într-un
nou miracol al reînvierii, de astă dată colectivă. Doar statele mari îşi pot îngădui
greşeli. Pentru noi, un astfel de lux arc consecinţc fără drept de apel»,
Antoncscu propuse, la Berlin, să intermedieze între Hitlcr şi tînărul
Karaghcorghevici. El trimise instrucţiuni ambasadorului său în capitala
iugoslavă, indicînd să fie multiplicate apelurile la înţelepciune, pînă în ziua cînd
sinuciderea primului ministru ungar îl făcu să înţeleagă că deja era prea tîrziu.
Contele Paul Tcleky era prima victimă a nebuniei sîrbcşti. în cursa vertiginoasă
a evenimentelor, numită astăzi «Istoria accelerată», ultima noutate o şterge cu
asemenea brutalitate pe cea precedentă îneît contemporanii abia au avut timp să
o înregistreze şi nu să mediteze la semnificaţia unui gest: acela al omului de stat
care îşi suprimă viaţa, pentru că nu a fost în măsură să-şi respecte cuvîntul.
Ungurii, care conduceau pe «vezdrui» lor la ultima sa locuinţă, puteau să
fie mîndri. Zcnta, Esseg, Vinkovski, Novi-Sad ocupate de Wehrmacht, trupele
germane aproape de Belgrad, un nou discurs războinic al lui Roosevcit, şapte
miliarde de dolari credite pentru ţările care luptau împotriva Axei, Iugoslavia
scoasă din luptă, Grecia scoasă din luptă, paraşutiştii germani căzînd asupra
Cretei, Hess căzînd în Scoţia. «Hood», ccl mai marc cuirasat britanic scufundat;
«Bismark» ajungîndu-1 din urmă în fundul mării. Hitlcr şi Mussolini întîlnindu-se
la Brenner, iată destule manşete senzaţionale pentru ziare, capabilc să sufoce
sub zgomotul rotativelor semnificaţia gestului unui om dc stat care plăteai în
secolul XX, un tribut onoarei.

Antoncscu şi Hitler sînt aplecaţi asupra mesei. Aşa cum prezisese Hitlcr,
la finele anului precedent, ci deplasează bolduri cu gămălii colorate pe marca
hartă întinsă înaintea lor. Bărbaţi înalţi, în uniformă, îi înconjoară pe cei doi
şefi, mai degrabă mici de statură, obscrvîndu-i cu o atenţie admirativă. Hitlcr
este încă înfierbîntat dc expunerea pe carc tocmai a terminat-o. Privirea sa
pîndeşte pe faţa dc nepătruns a interlocutorului său, efcctul pc carc l-a produs.
«Merge», zise Antoncscu, răstum îndcu dosul mîinii tot dispozitivul plasat
pc hartă, «dar aş fi preferat, aşa cum v-am spus în ianuarie, o ofensivă spre
Marca Caspică, transformînd România în tabără a armatelor, iar Marea Neagră
într-un lac interior, pentru transport. Dar ceea ce îmi spuneţi despre flota
italiană ţi Ismct Paşa...».
Era rîndul lui Hitlcr să se adreseze membrilor delegaţiei române care, cu
excepţia şefului Stalului Major carc se afla deja acolo, fuseseră chiar atunci
introduşi în cameră. EI ne sfătui să îl urmăm orbeşte pc Mareşalul Antoncscu.
După părerea sa, victoria se asemăna cu un fruct pîrgult carc nu aştepta dccît să
fie cules. Apoi strîngerilc dc mînă rituale, pocniturile cizmelor, drapelele
fiuturînd deasupra capctcior noastre, mulţimea carc striga iarăşi «Hcil und
Sicg», Ribbentrop drept, ca şi cum ar fi înghiţit bastonul dirijorului fanfarei şi
ială-nc în avion, zburînd spre casă. La aerogara din Bucurcşti o altă fanfară,
 u n ifo rm e, m ereu şi m ereu u niform e, un careu dc generali ro m ân i prim indu-1 pe
A n to n escu. « C o n d u căto ru l» în tin d e m îna fiecăru ia şi, fără a se fi artic u la t un
sin g u r cuvîrit, toţi p a r să fi în ţeles: dc astă d ată, se va în tîm p la!
O are ce m ai sp e ra u ru şii? D o u ă z ile m a i tîrz iu , z ia re le rep ro d u c
co m u n icatu l ag e n ţie i T ass. «Z vo n u rile d u p ă ca re G erm a n ia a r in te n ţio n a să
d en u n ţe a c est p ac t (M olotov - R ib b cn tro p ) şi să atac e U R S S sîn t lip site de
o rice tem ei». A poi, ruşii se străd u iau să ju stific e « d ep lasa re a rec cn t e fc c lu a tă
de tru p ele g erm an e e lib erate din ca m p a n ia b alcan ică» şi să a sig u re că e le av eau
«alte m o b ilu ri, c a rc nu p riv esc rela ţiile d in tre U R SS şi R eich».
în tre tim p , c e n tru l dc g re u ta te vital al ţării se d e p la s a sp re ră să rit.
A n to n escu făcu o u ltim ă v iz ită pc fro n t. P ă d u rile c a re m ă rg in e sc , a p ro a p e
fără în tre ru p e re , m a lu rile P ru tu lu i erau p lin e dc o am en i c a re nu se a ră ta u d e c ît
la c h c m a re a su p e rio rilo r lor. A tu n ci ci a p ă re a u din fru n z işu l d e s ce p ă re a să fi
c re sc u t pc o am en i şi m a şin i, p e n tru a lua p o z iţia d c d rep ţi. In fa n te riştii, cu
p riv irile p ie rd u te în d e p ă rta re , p ăre au să c c rc e tc z c c o lin e le d c pc, m a lu rile d in
faţă. S trig a ţi, ei tre să re a u ca şi cum ar fi fost tu lb u ra ţi d in tr-o m e d ita ţie
p ro fu n d ă . A rtile riş tii se strîn g c au în ju ru l tu n u rilo r ca b o a b e le d c stru g u ri pc
un cio rc h in e . E ra u a se m e n e a u n o r v ag a b o n zi ce sc în c ă lz e s c în ju ru l so b ei.
A ceşti ţărani în u n ifo rm ă îl p riv ea u pc g en e ral cu o ch i p lin i d c u im ire . O a re
este a c e s t b ă rb a t sc u n d , ca rc a ru n c ă dc ju r îm p re ju r p riv iri se v e re , în tru p a re a
co n d u c ă to ru lu i ră z b o in ic ? P ărea că n ic i nu a s c u ltă ra p o a rte le d e b ita te d e
o fiţe rii în p o z iţie de d rep ţi. D ar to ată lu m e a sim ţe a că a c e a stă p lim b a re p rin tre
rîn d u ri era se m n alu l a n te m e rg ă to r p le că rii. C u to a tă im in e n ţa a c ţiu n ii, n u
e x is ta n ic i o n e rv o z ita te . S o ld aţii sc p re g ă te a u p e n tru in e v ita b ilu l c a rc sc v a
în tîm p la în tr-o zi în zori şi a şte p ta u cu re se m n a re a ţă ra n ilo r în faţa fu rtu n ii sau
a g rin d in e i ori a c e le i m ai m ari p e d e p se a n a tu rii, se c e ta . R ă z b o iu l, în
c o n c e p ţia lor, n u e ra p ro v o c a t de o a m e n i. A p ro te sta o ri a sc b u c u ra d c
iz b u c n ire a sa era to t a tîl dc z a d arn ic ca a in te rv e n i în o rd in e a n a tu ra lă a
lu c ru rilo r. F ie c a re g e n e ra ţie a tre b u it să m e a rg ă la răz b o i. Şi a c e a sta , d u p ă
p ă re re a lo r, sc v a reîn n o i c ît tim p va e x is ta lum ea. A ju d e c a a su p ra a c e stu i
su b ie c t, a-1 cîn tări pc p ro şi co n tra , era p re o c u p a re a o r ă ş e n ilo r v o rb ă re ţi.
O am en ii să n ăto şi ai c îm p u rilo r, in iţiaţi în m iste re le n a tu rii, a c c e p ta u le g ea
su p e rio a ră a ş a cu m p rim e au su c c e siu n e a z ile lo r şi a n o p ţilo r. Şi cu m a r fi
p u tu t să sc p c trc a c ă a ltfe l, în tr-o lum e un d e nu sc m iş c a o p ia tră fără v o ia
D o m n u lu i?

Celălalt mal al fluviului este lot atîl dc liniştit ca şi al nostru. Ar fi

trebuit să vezi informaţiile Biroului D oi85, pentru a şti că acolo, camuflat sub
ramuri carc acoperă mai multe linii de tranşee, o Sume subterană.sc mişcă,
asemenea unui furnicar, şi aşteaptă. Esle adus în faţa lui Antonescu primul
prizonier al războiului carc încă nu începuse. Este un ţăran român, din preajma
Moghilcvului, carc a sosit în liniile noastre înot, înaintea zorilor. Ei povesteşte
că numeroşi camarazi din regimentele româneşti erau hotărîţi, ca şi dînsul, să
se predea dc îndată ce vor începe ostilităţile. Dacă sc hotărîsc să acţioneze mai
înainte, era din cauza zvonurilor după carc germanii şi sovieticii ar fi ajuns la
un nou acord, prin negocieri. El confirmă deportarea în masă a românilor din
B asarabia. D ru m u rile spre N istru sîn t p lin e dc c o lo an e în d re p ta te sp re răsă rit.
« A d u ceţi to ate ac cstca la cu n o ştin ţa trupei», o rd o n ă A n to n escu o fiţe rilo r care
îl în c o n ju ra u . M ăsură tard iv ă şi inutilă: so ld a ţii erau m ai b in e in fo rm aţi d ec ît
şefii lor.
în ta b ă ra g erm a n ă, a tm o sfe ra se sc h im b ă c o m p le t. H itlc r sp u se se
a d e v ă ru l. E s te o u z in ă c a rc lu c re a z ă cu p re c iz ie . O fiţe ri şi tru p ă sîn t m în d ri
d c rezu ltat. A rătînd fu n cţio n area intim ă a « K ricg sm a sc h in ii» 86, ei p ăre au să
în tre b e: «O are nu sîntem noi prim ii so ld aţi din lum e?» . O fiţerii ro m ân i ca rc îl
în so ţea u pe A ntoncscu îşi m uşcau b uzele dc fiecare d a lă cîn d ca m a ra zii din
W c h rm ac h l în c erca u să p ro v o ace ad m iraţia şefului lor. S p re m area lor p lăcere,
« C o n d u c ăto ru l» că u ta cu su ru ri, c ritic a şi ccrca sc h im b ă ri. « D ar a c e a sta este
ce v a o b işn u it la W chrm achl», îi răsp u n d e a dc fiecare d ată lui A n lo n escu
g e n e ra lu l S c h o b c r 87 uim it. « E ste p o sib il, d a r a ic i c u co m an d » , re p lic ă
A n to n cscu n clu lb u rat.
îm i p clre cu se m noap tea cu M ihai A n to n cscu , v ic e p re şe d in te le C o n ­
s iliu lu i, p e n tru a re d a c ta p ro c la m a ţii, n o te p e n tru s ta te le n e u tre , e tc .
D is-d c-d im in caţă, icşii cu cl şi îl în so ţii, « ^ tii c e se p o v e s te şte d esp re o cu p a rea
D an em arcei de că tre G erm an ia?» m ă în tre b ă M ihai A n to n cscu . Sc p a rc că
lo c u ito rii C o p c n h ag ă i co b o rîse ră d im in ea ţa d in lo c u in ţe le lor, fără a o b se rv a ce
sc p etrecu se. U nul d in tre ci, carc lua m icul dejun în tr-o cafen ea , c o n s ta tă cu
su rp rin d ere p rez en ţa unui m arc n u m ăr dc o fiţeri g erm an i. C e fac ci aci?,
în tre b ă clicn tu l pc băiatul care îl se rv e a de o b ic ci. «N u ştiu » , ră sp u n se ac esta,
«au so sit la ora d esch id e rii şi au co m an d a t m icul dejun . P o ate este o d e leg a ţie » .

S tr ă z ile d in B u c u rc ş ti e r a u în c ă g o a le şi lin iş tite . R a d io u l iz b u c n i

d e o d a tă , p r in tr - o f e r e a s tr ă d e s c h is ă . M a i în tîi « T a tă l n o s tr u » , c a d e
o b ic c i, r e c ita t d c o v o c e d e c o p il. A p o i c r a in ic u l în c e p u s ă c i te a s c ă
p r o c la m a ţia r e g e lu i. D e o d a tă o a m e n i a p ă r u r ă la to a te f e r e s tr e le , c u p ă r u l
în d e z o r d in e ş i, c a şi c u m s - a r fi e l ib e r a t d c o e m o ţie c a r e îi s u f o c a , ei
s tr ig a u : « R ă z b o iu l. R ă z b o iu l c o n t r a R u s ie i» . în c î lc v a c lip e s tr a d a fu
p lin ă d c o m u lţim e c a r c a le r g a , c a g o n ită d e u n in c e n d iu , în a c e e a ş i
d ir c c ţic , s p r e p a la tu l re g a l; p o s tu r ile d c r a d io f u n c ţio n a u la m a x im u m ;
o r a ş u l în tr e g r ă s u n a în s u n e te le m u z ic ii m ilita r e . A p o i, d e o d a tă , o m a re
tă c c r c : r u g ă c iu n e a ; o a m e n ii c ă z u s e r ă în g e n u n c h i. A b ia r id ic a ţi în
p ic io a r e , ci r c în c e p c a u să s tr ig e : « T r ă ia s c ă r ă z b o iu l s fîn t! V ic to r ie
c r u c ia d e i! B a rb a r ii a s ia tic i, a f a r ă d in E u r o p a ! » U n b ă lr în s e r id ic ă p e
g r ila ju l p a la tu lu i re g a l. « în a in te » , s tr ig ă c l; « B o lş e v ic ii să n u m a i a ju n g ă
s ă s e r b e z e u n a n d c la o c u p a r e a B a s a r a b ie i» . E u n u în d r ă z n e a m s ă îl
p r iv e s c în f a ţă p c M ih a i A n to n c s c u , c a r c e r a r ă s c o lit d c e m o ţie . F a ţa s a
ş ir o ia d c la c r im i.

S pre ora unsp rezece, ne duserăm la a m b asa d a g erm a n ă, p e n tru ca

v ic ep reşe d in te le C on siliu lu i să poată, d e la în ă lţim e a b alco n u lu i, să salu te
m u lţim ea, alătu ri de rep rezen tan ţii R cich-ului. E ra p rim a d ată cînd se m a n ifesta
p entru G erm an ia, fă ră co n strîn g crc şi g în d u ri ascu n se. în m o m e n tu l cîn d ne
retrăg eam , K illin g er m ă reţin u dc braţ: «E u nu-m i fac ilu zii, sp u se el, cu to ată
această d ez lă n ţu ire d c en tu zia sm , asu p ra dorin ţei se crete a ro m ân ilo r» . îl p riv ii
fără g las. «D a, relu ă el, ei doresc ca noi să-i batem pc ru şi şi ap o i c a n oi să fim
b ătuţi d c englezi». M ihai A ntonescu p ro testă cu indignare: o astfe l d c ca lo m n ie,
în tr-o a sem e n ea zi. A poi, după ce m aşina n o astră se p u se în m işca re , lă sîn d u -se
pc p ern e, el adău g ă cu un surîs: «C el p u ţin , nu s-a lăsat p ăc ălit» .
 CAPITOLUL V

A rm e le au cuvînîu!

«L upta pentru eliberarea p ăm în tu lu i rom ânesc s-a term inat. D c la C a rp a ţi

la M arca N eagră, sîntem din nou stăpîni ai fro n tie re lo r stră b u n ilo r n o ştri.
L u p ta co n tin u ă pentru a asig u ra d ez v o lta re a noastră, p en tru sa lv a re a c re d in ţe i,
a o rd in ii şi civ iliz aţiei. A rm atele g erm a n o - ro m ân e au în a in ta t ad în c d in c o lo
dc N istru » . C inci săptăm îni trecu seră dc cînd g en e ralu l A n to n escu p le c a se pe
fro n t. în a p o in d u -sc în ca p ita lă , el d ăd u p rese i a c e st c o m u n ica i. B ilan ţu l
în to c m it asu p ra p ie rd e rilo r d uşm anului era im presio n an t: o su tă cin ciz ec i dc
m ii d c p riz o n ie ri, două m ii dc tan cu ri d istru se şi do u ă m ii d o u ă su te d c av io an e
d o b o rîte. M ai m ult dc o zecim e din totalul c ifre lo r p rez en ta te d c g erm an i
p en tru în tre g frontul (un m ilion do u ă sute cin ciz cc i d c m ii d c p rizo n ieri,
p a isp re z e c e m ii dc tancuri, unsp rezece m ii cin cisu te d c av io an e ) fu sese o b ţin u t
p c frontul ro m ân c sc. D ar m ult m ai in teresan te d c c ît lim b aju l c ifre lo r erau
c o n s ta tă rile cc au p u tu t fi făcute în tim pul acestei p rim e p erio a d e dc lu p lă. Sc
co n fru n tau trei popoare. C în tărin d c a lită ţile şi d e fe c te le lor, treb u ia să sc
ad m ită că germ an ii erau ccl m ai bine instru iţi şi cel m ai d isc ip lin aţi. D ar cei
m ai cu rajo şi şi m ai stăru ito ri erau d esig u r ruşii. C o n tra - atac u rile lo r, m ai
ales, erau im presionante. C h iar d c la în c cp u lu l ră z b o iu lu i, e le a r fi p u tu t crea
un av antaj p entru A rm ata R o şie, d acă in stru c ţia in fan teriei lo r a r fi fo st m ai
în g rijită. R uşii atacau cu pieptul d esco p erit. E ste a d e v ă ra t c ă lirul a rtile rie i lor,
carc îi p rec cd a, era foarte dens, d ar în faţa unei arm ate b in e in stru ite, m eto d a
ofen siv ei ru se e c h iv a la cu o sin u cid ere. C u ib u rile dc m itra lie re făccau rav ag ii
în rîn d u rilc a ta c a n ţilo r carc, cu to ate p ie rd e rile su ferite , rev en eau d c ficcarc
d ală la atac, d ar p în ă la urm ă, p rea slăb iţi, au fost nevoiţi să-şi a b a n d o n ez e
p o ziţiile d e plccarc.
M arile su cccsc ale a rm a te lo r germ an o - ro m ân e sc o b ţin eau ap ro a p e
în to td ea u n a în urm a o fen siv e lo r A rm atei R oşii pc se g m en tele fro n tu lu i unde
ac ca sta din urm ă îşi ep u iza se fo rţele, în atacu ri za d arn ic c. P rin c ip a la c a lita te a
ro m ân ilo r era te n ac ita tea lo r în d efe n siv ă. D upă A n to n escu , ru şii p rim ise ră
ord in u l dc a alaca fără în c cta rc , im ediat cc a d v e rsaru l ad o p ta o tactică dc
aştep tare. D upă el, tactica cc treb u ia ad o p tată faţă d c ac cştia e ra să-i lase să sc
n im icc asc ă în o fen siv e zadarnice. G erm anii sc arătau p rea a d e se a n eră b d ăto ri
şi g răb iţi să zd ro b e asc ă rez iste n ţa ad v e rsaru lu i. G rija lo r p cn lru p ă stra re a
in iţiativ ei îi făcea să piardă din vedere corecta ap rc c ic re a o p era ţiu n ilo r. R uşii
 nu p ărăseau nici o d ată o poziţie ce nu se m ai p u ica m e n ţin e . în a c e s t fel, linia
fro n tu lu i era d isc o n tin u ă . în tin d e re a frontului nu p erm itea o av a n sa re m ai
în a in te d e a fi lic h id a t pu n ctele d e rez iste n ţă răm ase în sp ate. T a c tic a o fen siv e i
b azată pe co n c en tra re a unui m arc n u m ăr de m ijlo ace de lu p tă p e un fro n t red u s,
p e c a re g e rm a n ii o a d o p ta s e ră în P o lo n ia şi în F ra n ţa , d e v e n e a a ic i
im p racticab ilă. Şi ac ea sta nu num ai din cau za sp a ţiu lu i, ci şi d ato rită re z e rv e lo r
ru seşti care m ăcin au fără în cetare flan cu rile p u n ctelo r în a in ta te . Să în c erci să
m an ev rezi pe un front fără lim ite v aste o p era ţiu n i de în c e rc u ire , a r fi în se m n a t
să te ex p ui la situaţii în c a re nu sc m ai ştia cin e este cel ce în c e rc u ia şi c in e este
cel în c ercu it. «A cest răzb o i am en in ţă să sc asem e n e cu cel d in 1914 - 1918»,
sp u n ea A n to n cscu , «şi atunci n um ărul va dev en i factorul p rin cip al» . P ro p riile
n o astre p ie rd eri, în această p rim ă p erio a d ă, erau d estu l d e lim itate, d a c ă sc
lu au în scam ă cifrele, fără a intra în d etalii. D ar p ro ce n tu l o fiţe rilo r căzu ţi era
im p resio n an t. P en tru a în locui lip sa g ra d e lo r in ferio a re , o fiţe rii sc ved eau
o b lig a ţi să p reia co m an d a m icilo r unităţi. Ei erau în to td e a u n a în p rim a linie şi
în fru n tea listei victim elor.
N um ai Iuptînd co n tra A rm atei R o şii, aju n g eai să co n sta ţi p ro fu n d a
tran sfo rm are pe c a re reg im u l c o m u n ist o o p erase în U R S S. P en tru c e le la lte
state, răzb o iu l răm în ca un m ijloc. C a p itu larea , arm istiţiu l şi în u ltim ă in stan ţă,
p ac ea cu in am icu l puteau să pună ca p ăt o stilită ţilo r, în caz d c în frîn g e rc . S tatul
su p rav ieţu ia în c crcă rii de forţă, c h ia r d a c ă ac e a sta sc în to rc e a în d e fa v o a re a sa.
P en tru R usia S o v ietică era altfel. M oscova nu av e a d e a p ă ra t un stat, ci un
reg im p o litic. Pe co n d u căto rii co m u n işti nu-i in teresa ce s-a r fi în tîm p la t cu
n aţiu n ea pe ca re o con d u ceau . A şa cum refu za seră, în 1917, să sc rec u n o asc ă
d rep t su ccesori ai reg im u lu i ţarist şi să p lă tea scă d ato riile sa le , ci re fu z a u acum
să c o n c e a p ă c ă un a lt regim a r fi p u tu t să le u rm ez e, p e n tru a a sig u ra
co n tin u ita te a p o p o ru lu i rus. R usia treb u ia să p ia ră sau să tră ia sc ă , cu reg im u l
său. în co n sec in ţă, so ld atu l A rm atei R oşii p rim ise o in stru c ţie cu to tu l d iferită
d e c e a a c e lo r la lte n a ţiu n i, c u p r iv ir e la le g ile r ă z b o iu lu i. S e m n e le
c o n v e n ţio n a le ale p red ă rii erau fo lo site d e ei c a un v ic leşu g de răz b o i, m e n it să
în şe le v ig ilen ţa d u şm an u lu i. Im ed iat ce so ld aţii n o ştri sc ap ro p ia u d e un grup
ca re ag ita o p în z ă alb ă în c h ip u in d u -şi că av e au d c-a face cu so ld a ţi ca re vo iau
să sc p red ea, ruşii reluau lupta. D esig u r, d u p ă m ai m u lte e x p e rie n ţe d e ac est
g en , n im en i, pe frontul de răsă rit, n-a m ai că z u t în c a p ca n ă. Sc trăg ea asu p ra
in am icu lui pînă ce d isp ă re a orice sem n de viaţă.
P ro p a g a n d a ru se a sc ă re u şis e să c o n v in g ă tru p a A rm a te i R o ş ii că
g erm a n ii şi aliaţii o m o rau pe toţi p riz o n ie rii sau ră n iţii c a re c ă d e a u în m în ilc
lor. S c p o ate deci im a g in a în v e rşu n a re a cu c a re so ld a ţii iz o laţi c o n tin u a u să
lupte. C h iar cei c a re erau grav ră n iţi tră g e a u , p în ă ce in a m ic u l le în fin g e a
b a io n e ta în trup. în a c e ste c o n d iţii, lu p ta lu a lin c e în ce m ai m u lt a s p e c tu l
u n u i răz b o i c iv il. F o rţe le a n g a ja te p ă re a u să se c o n s id e re re c ip ro c c a fra n c ­
tiro ri"". A d v ersarii sc e x te rm in a u c a şi cum ră z b o iu l ar fi a v u t un c a ra c te r
in d iv id u al. Ei se c o n s id e ra u ca d u şm a n i, de la om la om .
A ntoncscu făcuse eforturi z a d a rn ic e p en tru a rem e d ia a c e a stă situ aţie. El
trim isese m esaje lui H itlcr, p ro p u n în d u -i să re n u n ţe la m a n ife ste le p o litic e pe
care L u ftw a ffc le a ru n c a deasu p ra lin iilo r in a m ic e şi d e a le în lo c u i cu altele
 ca rc d ez m in ţea u p ro p ag an d a co m u n istă asu p ra ab ro g ării le g ilo r ră z b o iu lu i şi
lăm u reau so ld atu l roşu asu p ra d re p tu rilo r pc ca re i Ic co n fe rc a u n ifo rm a sa, a tît
ca p rizo n ier, cît şi ca rănit. H itler fu de p ărere că e ra p rea tîrziu sp re a se rev en i
la situ aţia dc fa p t carc sc stabilise. R ăzboiul va co n tin u a d ec i în m an iera p c ca re
i-o im p rim aseră ruşii. G uvernul rom ân preg ăti un m are n u m ă r de m a n ife ste şi
în c re d in ţă aviaţiei n o astre răsp în d ire a lo r p rin tre ru şi. R e zu ltate le o b ţin u te fu ră
u im itoare. în locul unei p în ze alb e o are care, so ld a ţii A rm atei R o şii în a in ta u
spre lin iile n o a stre ag itîn d m an ifestele lan sate în tran şe ele lor. E i le în m în au
so ld a ţilo r ro m ân i, c a şi cum ar fi ţin u t locul unui p aşap o rt, ca rc le asig u ra
treccrea spre un la g ăr dc p rizo n ieri. «S -ar zice» , g lu m e a A n to n cscu , « că pe
a c c s te h îrlii este tip ă rit: b u n ă re c o m p e n să c e lo r c a rc le a d u c în lin iile
ro m ân e şti» . D ato rită acestei m etode, num ărul p riz o n ie rilo r sc m ărea în fiecare
zi. D ar în curînd so ld a ţii ruşi ca re se p redau rap o rtau că p o litru c ii d ăd u seră
o rd in să fie îm p u şc a t o rice so ld at asu p ra căru ia sc g ăseau m a n ifeste lan sate dc
av io an ele in am ice. S im pla p o se sie a unui asem e n ea d o cu m en t e ra c o n s id e ra tă
ca d o v ad ă a unei ten tativ e de dezertare. Sc răsp u n se p rin noi im p rim ate , ca re
sfătu iau so ld aţii inam icului, să d istru g ă m a n ifeste le , im ed iat d u p ă le ctu ra lor,
e x p licîn d u -lc că nu era n ecesar, p en tru a sc p red a , să aibă asu p ra lor u nul d in
ac este ex em p lare.
P redările ar fi continuat pe o scară poate tot atît dc m arc, dacă soldaţii
W ehrm acht-ului ar fi urm at exem plul nostru. Cum era greu p entru ruşi să ştie
dacă inam icul din faţă era germ an sau rom ân, ci fură p rim iţi, în m ai m ulte
rînduri, atunci cînd se apropiau dc tranşeele duşm anului cu focul u cig ăto r al
m itralierelor germ ane. «R um înski», sc auzea în m om entele dc tăccre, m ai ales
n o aptea, strigat din liniile inam ice şi după mai m ulţi «da», un m ic g ru p sc
desprindea, pentru a traversa într-o cursă rapidă accl no man 's land89 care sep ara
p o ziţiile adversarilor.
A co n sid cra defecţiunile carc surveneau ca un rezu ltat al m o ralu lu i scăzu t
al A rm atei R oşii, ar însem na să com itcm o gravă eroare. Ele sc p ro d u ccau , în
afara cîto rv a cxcepţii, aşa cum era cazul cu rom ânii din U craina, în urm a
p ierd erilo r continue suferite dc d iviziile ruseşti, prea ad esea ex p u se pe p o ziţii d e
sacrificiu. C om andam entul sovietic nu făcca econom ic nici dc oam eni, nici dc
m ateriale. El plătea, pentru a păstra punctclc strategice secu n d are un p reţ pe care
nici un alt com andam ent nu l-ar fi acceptat. P uţin îi im porta d acă erau reg im en te
întregi sau doar cîteva m ine carc în cetineau în a in ta re a d u şm an u lu i. Erai ch iar
ispitit să crczi că v ieţile om eneşii păreau de prisos în d ep o zitele so v ieticc. E ra
fo arte firesc ca soldaţii astfel sacrificaţi să sc fi socotit în drep tăţiţi să-şi în ccrcc
norocul, constituindu-se prizonieri. E ra chiar dc m irare că ex em p lu l lo r n u a fost
u rm at decît dc o m ică parte a efectivelor. N um ărul m o rţilo r şi al celo r grav răniţi
care erau descoperiţi pc teren era, cu regularitate m u lt mai m arc d ec ît ccl al
p rizo nierilor. La curăţirea p oziţiilo r «arici», se găseau ad esea d ivizii în treg i care
ar fi putut fi reform ate, după term inarea o p eraţiunii. P rizo n ierii nu depăşeau
n icio dată o treim e din cfcctivc.
R itm u l rap id în ca rc sc făcca în a in ta re a p e rm ite a ad e se a să n e elib erăm
p rizo n ierii. C o n stata rea ca re se făcea atu n ci, ju stific a în în tre g im e atitu d in e a
g erm an ilo r. O am en ii ca p tu raţi, teferi cu c îtev a o rc în a in te , erau g ăsiţi d o a r ca
 un trup carc ab ia m ai palpita. C u ochii sco şi, cu u rec h ile tă ia te , cu p ie le a d e pc
faţă şi p ie p t sm u lsă, aceste fiin ţe m ai resp ira u d o ar p rin tr-u n m iraco l de
v italitate. Inam icul p ărăsea în retrag erea sa ac e ste tru p u ri m u tilate, p en tru a-i
im p resio n a pc so ld a ţii noştri. Cu un cu i în fip t în corp u l v ic tim e i e ra fix at un
bilei: « S o ld at ro m ân , p riv eşte chipul tău de m îine», sau « A n to n cscu , iată
o p era ta».
N u este e x a g e ra t să se afirm e că, în a in te d e S talin g ra d , ruşii nu au făcu t
p rizo n ieri. E i îi m asacrau pe toţi. L a S talin g ra d , m arele n u m ă r de so ld a ţi că zu ţi
în ca p tiv itate a d e te rm in a t co m an d am en tu l so v ie tic să-şi sc h im b e a titu d in e a . Ei
rep rezen tau o m înă de lucru utilă p entru U R S S . D ar, la în c e p u t, ru şii au
p re fe ra t să fo lo sească m icul n u m ăr d e soldaţi p c carc re u şise ră să-l ca p tu rez e,
d rep t cobai de p ro p ag a n d ă. P în ă şi p ro p riile lor tru p e a ju n se se ră să se te am ă să
nu su fere acelaşi tra ta m e n t din p artea in a m icu lu i. E fectu l de in tim id a re p e care
sp erau să-I p ro d u că asu p ra so ld a ţilo r ca rc în a in ta u şi c a re îşi g ăsea u ca m arazii
d esfig u raţi a fo st p ro st calcu lat. N ici o p ro p ag a n d ă n -a r fi p u tu t stîrn i o m ai
m arc sete de răz b u n are. R esp o n sa b ilitate a p entru asp ectu l in u m an al răz b o iu lu i
din răsă rit incu m b ă, de la în c cp u t, U R S S -u lu i. E x ce sele co m ise d e o cu p a n t,
d eşi n cju slific atc prin ele în sele, dev in - p en tru cei ce i-au v ăzu t p e ru şi la
treab ă - ex p licab ile. D iscip lin a cea m ai rig u ro a să n -a r fi p u tu t îm p ie d ic a
o am en ii rev o ltaţi să p ro ce d eze la rep resalii şi, în prim u l rîn d , p o p u la ţia c iv ilă
era ce a carc suferea.
D acă A nto n cscu se tem ea să urm eze exem p lu l g erm a n ilo r, e ra m ai ales
din g rija pcnU'u d isc ip lin ă. R om ânii nu puteau fi m a n ev raţi to t aşa d e u şo r ca
so ld aţii arm atei g erm a n e. G erm anii au o c a p ac ita te de sc h im b a re la faţă p c care
ce le lalte po p o are nu o p osedă. A ceeaşi oam eni carc se c o m p o rta u c o re c t în
R o m ân ia, se tran sfo rm au com plet, de în d a tă c e treceau fro n tie re le n o astre în
R u sia sau Iu g o slav ia. E i rea cţio n e az ă la o rd in e ca n işte a u to m a te . A rm ata
ro m ân ă, d ac ă s-a r fi d at frîu liber d o rin ţei sale de răz b u n are, a r fi d ev e n it de
n estăp în it. A nto n cscu sc tem ea că, d ac ă o fiţe rii n-ar fi re u şit să o d o m in e,
arm ata ar fi sfîrşit prin a se d ezm em bra. D ar ch ia r şi n erv ii o fiţe rilo r erau p u şi
la o g rea în c crca re .
« C on d u căto ru l» tocm ai d estitu ise un că p ita n ca rc, c o n tra r o rd in e lo r
sa le , c o n d u s e se ci în s u ş i re p re s a liile d in E d in c ţ, o m ic ă lo c a lita te d in
B asarab ia, p o p u lată cu evrei şi ucrain ien i. în a in te de a-I trim ite în faţa C u rţii
M arţiale, A n to n cscu vru să-l in te ro g h eze el în su şi. M -am d u s să-l c a u t p e
că p ita n u l N ic u lc sc u - a c e s ta era n u m e le in c u lp a tu lu i - în tr-u n b iro u al
se rv ic iilo r m ilitare ale rezid en ţei, unde e ra păzit. E ra un b ă rb a t în a lt, b lo n d , a
c ăru i p riv ire alu n cc o asă nu inspiram ici o în c re d e re . E l m ă u rm ă p în ă la b iro u l
lui A n to ncscu, cu capul în jo s , cu un m ers şo v ă 'e ln ic . A b ia în faţa g en e ralu lu i
îşi g ăsi o a titu d in e m ai dem n ă de un m ilitar. « îţi dau zece m in u te p en tru a te
ju stific a » , îi sp u se sec A ntoncscu. E xpunerea făcută d e că p ita n - cu o v o ce
ez ita n tă la în c e p u i, p entru a sfîrşi cu un ton d e d isp e ra re - red a cu fid elitate
atm o sfera care d o m n ea p e front. C ăpitanul N icu lesc u fă c u se re tra g e re a d in
B asarab ia în 1940. D rum ul csca d ro n u lu i său trec ea p rin E d in c ţ. îl g ă s ise
atu n ci, pc strad a p rin cip ală din acea lo calitate, p c că p itan u l E n c sc u le g a t de un
stîlp d e telegraf, cu h ainele sfîşia te , p lin d c sc u ip at şi d c m u rd ării. L o cu ito rii
ev rei şi u crain icn i ai satu lu i stătu seră la coadă p en tru a u rin a p c co rp u l
p rizo n ieru lu i. F em e ile um pleau pălării de pai pe ca re le v ărsau ap o i p e cap u l
n efe ric itu lu i ofiţer. A fost astfel m altrata t tim p dc d o u ă o re, pînă la v en ire a
esca d ro n u lu i căpitan u lu i N icuicscu. în tim pul unei sc u rte etap e d c n o ap te,
E n cscu a p o v estit cam a ra zilo r săi tot ce i se în tîm p la sc , apoi s-a în d e p ă rta t de
g rup. C am arazii săi crezu ră că cl voia să răm în ă sing u r. In rea lita te, el îşi trase
un g lo n te în cap. D upă ruşinea pc ca re o su p o rtase, îşi im a g in a că nu m ai p o ate
trăi. S o ld aţii refu zară să îl în m o rm în tczc, p entru a n u -i atin g e h ain ele, ca re
d u h n eau în c ă , m în jite dc sîn g e şi dc m u rdării. « D aţi-m i u n ifo rm a lu i» , p retin d e
căp itan u l N icu icsc u că ar fi o rd o n at atunci, «vreau să o îm b ra c fiin d c ă aşa se
cu v in e arm atei noastre, care p ără seşte glia străb u n ă fără a în d răzn i să lu p te» .
R ev en in d la E dincţ în p rim ă v ara lui 1941, că p ita n u l găsi pc strad ă trei
ca d av re dc so ld aţi, oribil m utilate. N ici un lo cu ito r nu era pe strad ă . Ei se
a scu n d eau în d ă ră tu l sto ru rilo r trase. A poi, deo d ată, o îm p u şcă tu ră se au zi dc
undeva. U n so ld a t căzu dc pc cal. N icu icscu văzu ro şu . N u m ai ştiu ce face.
C o p ii, fem ei şi bătrîni fură trccuţi prin foc şi sab ie. C înd esca d ro n u l îşi
co n tin u ă în a in ta re a, lăsă în urm ă sute dc cadavre.
« R efu z rev o lv eru l, d o m n u le g en eral» , ap ro a p e c ă strig ă c ă p ita n u l, ca re
trem u ra, «precum şi C urtea M arţială. D acă m ă co n d a m n a ţi, refu z să m ă ap ăr» .
A n to n escu , scund şi crispat, sc ap ro p ie dc cl şi după ce îl p riv i ţin tă în d e lu n g ,
îi zise: « îţi aco rd o ultim ă şansă. D acă vrei rea b ilita rea, d u -te să o ob ţii pe
fro n t» . C ă p ita n u l N icu lescu o găsi pc d ep lin , în faţa fo rtificaţiilo r O d cssci. In
esca d ro n u l său au fost com p u se v ersu rile c în ta 'c ap o i în to a tă ca m p a n ia din
R usia:
Generalul poartă crucea dc fier cu frunze de stejar a germanilor
Iar căpitanul meu, crucea dc lemn cu cască90

P o p u laţia civ ilă din sp atele fro n tu lu i urm ărea lu p ta cu en tu zia sm . A r fi

fo st n ep o triv it ca ca să fie info rm ată d esp re o ro rile la care erau ex p u şi so ld a ţii
în fiecare zi. D esig u r, d escrierea ca re li sc făcea asu p ra ev o lu ţie i o p e ra ţiu n ilo r
co re sp u n d ea to t a tît de p u ţin rea lită ţii ca şi p în z clc ce rep rezen tau m arile bătălii
m ilita re cu asp ectu l real al unui cîm p d e luptă. D upă d isp a riţia p rim ei eu fo rii cc
urm ă d ec la ra ţie i dc răz b o i, s-a în ţe le s că nu m ai era v o rb a d c un răz b o i fu lg er,
cu ca re g erm an ii o b işn u iseră lum ea dc la în c ep u tu l o stilită ţilo r. A rm atele
ro m ân e nu au intrat în acţiu n c d c c ît la 3 iulie, d u p ă cc g erm an ii d in P o lo n ia
aju n sese ră la acccaşi în ă lţim e cu v cch ca lin ie dc d em arca ţie g erm an o - ru să dc
pc P ru t. C u c e rire a L cm b crg u lu i, la 30 iu n ie a fost se m n alu l o fen siv e i. « V en in d
d in M o ld o v a dc nord, d etaşa m en tele g erm ane şi ro m ân e au trecu t, c o l la co t,
P ru tu l; ele în a in te a z ă acum spre N istru » , an u n ţa co m u n ic a tu l O K W , p en tru a
ad ă u g a cu em fază: «A rm atele aliate sîn t d eci p e ca le d c a ataca p c toată
lu n g im ea fro n tu lu i, de la M arca N eag ră la O cean u l în g h e ţa t d e N o rd » . L a 5
iu lie, N istru l fu atins, în nordul B asarabiei. în z iu a dc 7 a ac clcia şi luni,
arm atele ro m ân e intrau în ca p ita la B ucovinei. O zi m ai tîrziu , fo sta fro n tie ră a
accstci p ro v in cii era deja d ep ăşită în m ai m ulte p u n cte. P en tru e lib erare a
cap italci B asarab iei, C hişin ău , treb u ia să sc m ai a ştep te în că. E a s-a p ro d u s la
27 iu lie, cîn d co m u n ica tc lc g erm a n e an u n ţau d eja lu p te în faţa o ra şu lu i
 S m o len sk şi m enţionau p en tru p rim a d ată K iev, V itebsk . P atru z ile m ai lîrziu ,
S talin sc p ro clam a co m an d a n t suprem al a rm a telo r so v icticc. P ie rd e rile to ta le
ale in a m ic u lu i, du p ă ap rc cic rile sta te lo r m ajo re germ an şi a lia te , se ap ro p iau
dc p atru m ilioane, d ac ă sc so co tea că num ărul m o rţilo r era ap ro x im a tiv d u b lu
d cc ît cel al p rizo n ierilo r.
T ru p e le n o astre , conform p lan u lu i in iţial, treb u iau să în a in te z e , lăsîn d
în sp ate, în m îin ilc ru şilo r, o raşe ca O d essa sau N ico lac v , c a rc nu p u te au fi
cu c erite decît d u p ă un lu n g ased iu . D ar la în c ep u tu l lu n ii au g u st, O K W
co m u n ică S tatului no stru m a jo r că p la n u rile d c lu p tă fu se se ră m o d ificate.
A ntoncscu treb u ia să se ducă la carticru l gen eral al lui H itle r, penLru a d isc u ta
asu p ra n o ilo r o b ic ctiv e ce trebuiau atinse.
A vio n u l lui A nto n escu ateriză pc un m ic ae ro d ro m în ap ro p ie re a unui
oraş u crain ian , c a rc se ascu n d ca sub fum ul şi ccaţa m a tin a lă. D rum ul n o stru nc
în d e p ărta de el şi nc în fu n d a în tr-o c îm p ie fără ho tare, tă cu tă şi d ezo lată.
T recu răm prin m ai m u lte sate. S trăzile erau g o ale, iar casclc p ăre au p ărăsite.
T im p d c o o ră de drum nu am în tîln it, în a fa ra cîto rv a so ld aţi g erm a n i, nici o
fiinţă vie. C îm p u rilc nu erau cu ltiv ate. G en eralu l p riv ea , d in c în d în cîn d , ccru l
dc un cen u şiu greoi, carc ap ăsa d ea su p ra cîm p ic i, ca şi cum a r fi c ă u ta t, cel
p u ţin acolo, un sem n de viaţă. E ra ex a sp e ra n t! N ici m ă c a r o p asăre. în
p u stieta te, nu erau d c c ît m aşin ile n o a stre şi p rafu l m işc ă to r rid ic a i d c ele,
a ccaslă p u lb e re fină şi grasă din U crain a care sc d ep u n ea p e fe ţe le n o astre ca o
m ască, asem en ea cclci pc care că rb u n clc o d ep u n e pe c h ip u rile m in erilo r. S -ar
fi spus că era ce n u şa unei lum i m oarte, c a rc în c e rc a să-i în m o rm în lc z e pc
u ltim ii su p rav ieţu ito ri. în ce le din urm ă, o d e n iv e la re a te re n u lu i; au to m o b ile le ,
u rcară cîlcv a su te d c m etri şi, în vîrf, sc zări un p u n c t n eg ru . M ica n o astră
ca rav an ă sc în d re p tă în grab ă spre el. D ru m u l dev en i m ai b u n . A cu m ru lau pc
un asfa lt recen t aştern u t. P u n ctu l z ă rit în vîrfu l co lin ci sc p re fă c c a în tr-o
p ăd u re. B ariera v o p sită în cu lo rilc g erm a n e se rid ic ase , p en tru a nc p erm ite
trecerea şi p ătru n scrăm în ău n tru l oazei.
H itler, în c o n ju ra t de generali în m are ţin u tă, îl p rim i p c A n to n escu în
b ara ca ce n trală. F iihrcr-ul conferi g en e ralu lu i rom ân C ru c e a d c F ier, c lasa I şi
a II-a. E ra prim u l străin ca rc prim ea ac ca stă în a ltă d istin cţie. «N oi luptăm
p en tru civ iliz aţia e u ro p e an ă» , sp u se cl în m icul d isc u rs o ca zio n al «şi n u p o t
d cc ît să vă felicit de a fi ex p rim at ccl d in tîi şi cel m ai b in e se n su l luptei no astre.
L -aţi n u m it război sfîn t, cru ciad a co n tra b o lşe v ism u lu i. E x p e rie n ţe le b arb ariei
slav e, pc carc so ld a ţii noştri le fac în ficcarc zi, ju stific ă în tru to tu l ac ţiu n e a
n o astră. E uropa în tre a g ă treb u ie să sc so lid arize ze cu ea, fiin d c ă noi luptăm
astăzi aşa cum străb u n ii n o ştri luptau o d in io a ră co n tra lui A ttila şi a Islam u lu i.
A şa cum figura leg en d ară-a Isto rici v o astre , voiev o d u l Ş tefan c c l M arc - i se
făcu se d esig u r lui H itle r un curs dc isto ric ro m ân ească, în a in te d c so sire a lui
A n to n escu - care a p ă ra p o rţile E uropei îm p o triv a in v a d ato ru lu i a sia tic , p rim ise
d c la P ap a titlul dc A tle t al lui H ristos, cu vă n u m csc astăzi c a v a le r a! C ru cii dc
F ier şi v ă în m în cz c e a m ai în a ltă d ec o raţie g erm ană. V eţi fi p rim u l străin care
să o p o arte» . « Iată -v ă d ec o rat dc p ap a A d o lf H itler, rîn ji M ih ai A n to n cscu ,
atu n ci cînd m areşalu l, în a p o ia t la B ucu rcşti, îm i d ic ta d area d c scam ă asu p ra
d isc u ţiilo r pc carc le av u sese cu ca n cc la ru l germ an .
 D c la postul său dc o b se rv aţie, în ce n tru l fro n tu lu i ru sesc , a te n ţia
F iih rer-u lu i era o rien tată sp re c e le la lte pu n ctc ale g lo b u lu i. G en eralu l Jo d l făcu
e x p u n e re a asu p ra b ătăliei ca re făc ca rav ag ii pc to a tă în tin d e re a fro n tu lu i
so v ietic, in sistă asupra su c ce selo r o b ţin u te de a rm a tele a lia te , d a r se feri să
facă p ro n o stic u ri. C înd H itlc r lu ă d in n ou cu v în tu l, lu p ta co n tra R u siei trec u p c
p lan u l al d o ile a. E a d ev e n ea o m a n ev ră destin ată fo rţării u n ei p o ziţii d e p ă n a te .
F iih rcr-ul co n sid era intolerabil ca d o u ă m ari p u teri, S tate le U n ite şi Ja p o n ia , să
sc m en ţin ă la m arg in ile co n flictu lu i. D upă el, răz b o iu l treb u ia să d ev in ă
m o n d ial, în în ţe le su l stric t al cu v în tu lu i. în c e rc a se să-i e x p lice acest p u n c t de
v ed ere lui M atsu o k a, m inistrul dc ex tern e ja p o n e z , care făcu se o vizitii la
B erlin , în luna m artie. R ep re ze n ta n tu l M ik ad o -u lu i s-a p refăc u t a în ţe le g e , d ar
p ărea să sc în d o ia sc ă dc faptul că p en tru Ja p o n ia p ro b lem a p rin cip ală a r fi fo st
cea a P acificu lu i, şi nu cea a A siei, aşa cum afirm a H itlcr. C a n ce laru l n u av e a
d c loc in te n ţia să-l co n trazică, fiin d că ap recia că va p u te a rez o lv a co n flictu l său
cu U R S S fără p articip a re a Ja p o n iei. D ar el insistă pc lîn g ă o asp ete le său asu p ra
im p o sib ilităţii d c a trata p ro b lem a P acificu lu i pc ca lc a n eg o c ie rilo r cu S uitele
U n ite şi M arca B ritanic. C ele do u ă p uteri an g lo - sax o n e av eau tot in teresu l să
aju n g ă la un co m p ro m is te m p o rar cu p u te re a n ip o n ă, sp re a av e a m în ilc lib e re
p c alte cîm p u ri dc luptă. D ar d ac ă Ja p o n ia Ic ac o rd a a c cst răg az, p c ca rc ele îl
v o r folosi p en tru a-şi în d rep ta îm p re u n ă fo rţele îm p o triv a G erm a n ici, n -a r fi
im p o sibil ca R cich-ul să nu p o ată rezista la nesfîrşit. A sta ar în se m n a ca, la
sfîrşitu l răz b o iu lu i în tre an g lo - saxoni şi g erm an i, p u te re a ja p o n e z ă să se v ad ă
izo lată în tre b lo c u l anglo - saxon şi R usia. H itlc r co n stată, cu co n ste rn a re , că
M atsuoka d ăd u se v o rb elo r sale o in terp retare cu totul d eo s e b ită d e a sa.
Jap o n ez u l p ără si G erm ania co n v in s că G erm a n ia v a p ie rd e răz b o iu l şi că
Ja p o n ia nu av e a nici un interes să se lege p rea strîn s d e ca. P en tru a în d e p ă rta
p crico lu l unei alian ţe an g lo - sax o n e şi ru se îm p o triv a ţării sale, ca u rm are a
în frîn g crii G erm a n iei şi Italiei, M atsuoka în c ercă să-l co in tcrcscz c pc S lalin la
o p o litică co m ună asiatică.
L a în c cp u tu l n eg o c ie rilo r dc la M oscova, H itlc r m ai cre d ea în c ă în
bu n ele inten ţii ale g uvernului dc la T okio. EI îşi în c h ip u ia că M a tsu o k a v o ia
d o ar să-şi asig u re spatele p en tru a p u tea ataca în P acific. R ib b cn tro p o rd o n a se
ch iar co n telu i S ch u len b u rg , am b asad o ru l R c ic h -u lu i în U R S S , să su sţin ă
e fo rtu rile ja p o n e z u lu i. A bia d u p ă sosirea in fo rm aţiilo r asu p ra m e sa je lo r p c
c a rc M a tsu o k a le tra n sm ite a g u v ern u lu i său dc la T o k io , a a fla t H itlc r
a d e v ăratele sco p u ri pc ca re om ul dc sta t ja p o n e z Ic u rm ărea la M o sco v a. E l sc
p u se rep e d e dc aco rd cu S talin asu p ra p erico lu lu i la c a rc sc ex p u n eau c c lc d o u ă
ţări din p arte a an g lo - sa x o n ilo r, în cazul v icto riei ac c sto ra asu p ra R c ic h -u lu i.
In teresu l com un cerea - apreciau M atsu o k a şi S talin - ca R u sia şi Ja p o n ia să
sta b ile asc ă, de atunci chiar, b az ele unei co o p crări p c term en lu n g , c a re să le
p erm ită să co n stitu ie, la finele răz b o iu lu i, un bloc d estu l dc p u tern ic p en tru a
o p u n e o b a rie ră in fluenţei an g lo - saxone în lum e. H itlc r află că ip o te z a unei
v icto rii g erm a n e nici nu fu sese m ăcar av u tă în ved ere de m in istru l a fa c e rilo r
ex tern e ja p o n e z , unul d in tre sem n atarii pactu lu i trip artit. D im p o triv ă, S lalin fu
cel ca rc a p ro p u s accasta ca o ip o teză dc studiu. în a c c st caz, a r fi afirm a t
 ştăp în u i dc la K rem lin, războiul n-ar fi fost d e c ît o re p e tiţie a a n ilo r 1914 -
1918. T eza lui S talin se în te m e ia pe o p re tin să trăd are g erm a n ă faţă d e Ja p o n ia.
D u p ă d în su l, R eich -u i treb u ia, în c a litate a sa d e p u te re o cc id e n ta lă , ca, m ai
cu rîn d sau m ai tîrz iu , să-şi co n fu n d e ip tc re se le cu ceie a le an g îo - sa x o n ilo r.
C ele d o u ă puteri asiatice a r fi av u t atu n ci de a facc cu o a lia n ţă re d u ta b ilă , care
nu p u tea fi în lă tu ra tă d ec ît îm piedicîndu-1 pe H itle r să c îştig e răz b o iu l. V icto ria
g erm an ă a r fi fost drum ul cel m ai sc u rt spre o în ţe le g e re g e rm a n o - an g îo -
sax o n ă, căci R eich -u l n-ar fi fost în m ăsu ră să e x p lo a te z e su c ce sele sale
îm p o triv a A ngliei şi S ta te lo r U nite. F ără flotă, fără m aterii p rim e şi n ep u tîn d
co n ta d e c ît pe o p tz ec i dc m ilio an e dc lo c u ito ri, treb u ia să te rm in e o b lig a to riu
p rin a se alia cu în v in ş ii săi, îm p o triv a R usiei şi Ja p o n iei. Şi lo t S talin fu ac ela
carc sc ară tă im p re sio n at dc pu terea G erm an iei. El c o n s id e ra că, p en tru a
re sta b ili e c h ilib ru l fo rţe lo r, era in d is p e n sa b ilă in te rv e n ţia S ta te lo r U n ite
îm p o triv a R c ich -u lu i. R e zisten ţa A ngliei sin g u ră ec h iv a la cu o h em o ra g ie
co n tin u ă care, fără o tran sfu z ie m asivă dc sîn g e y ank eu , nu p u tea sfirşi d e c ît
prin ca p itu lare. M a lsu o k a treb u ia deci să sc an gajeze, în n u m e le g u v ern u lu i
său, să facă S ta te lo r U nite, în P acific, co n c esii, p o ate d u re ro a se p en tru
m o m e n t, d a r in d is p e n sa b ile . A stfe l, p re şe d in te le R o o s c v e lt, e lib e r a t d e
am en in ţarea unui atac ja p o n e z , a r fi p u tu t p ersev era în efo rtu l său d c a aru n c a
po p o ru l am erica n în războiul co n tra A xei.
H itler se feliciţi! că a ascu n s ja p o n e z ilo r p reg ă tirile g erm a n e în v ed e rea
atacării U R SS. D ar, în ultim ul m om ent, p entru a-i d esch id e o ch ii lui M atsu o k a,
dădu contelui S ch u lcn b u rg instru cţiu n i p en tru a-1 pu n e la c u re n t p e m in istru l
A fa ce rilo r E x te rn e 91, ca rc sc m ai g ăsea în c ă la M o sco v a. R e p re ze n ta n tu l
R cich -u lu i treb u ia să insiste asu p ra in u tilită ţii ca Ja p o n ia să sc le g e d c o R u sie
ale cărei zile erau num ărate. R e tro sp ec tiv , H itler nu crc d c a c ă a m b asa d o ru l
său la M oscova i-ar fi în d e p lin it sa tisfă c ă to r in stru c ţiu n ile. A ce st d ip lo m at,
m ereu în o p o ziţie cu in stru c ţiu n ile pe carc i le trim itea c c n trala şi ca re lu p ta se
p în ă în ultim ul m o m en t îm p o triv a răz b o iu lu i ru so - g erm an , era s u sp e c ta t dc
F iih rcr dc a fi a c ţio n a t co n tra r in stru c ţiu n ilo r sale.
M a lsu o k a şj S talin se m n ară d c c i, la 13 a p rilie , p a c tu l d c n e u tra lita te
ru so - ja p o n e z , c a rc av e a d re p t o b ie c tiv iz o larea G e rm a n ie i, C h ia r în ziu a
cîn d A n to n c sc u so se a la c a rtie ru l g en e ral, H itle r p rim ise o te le g ra m ă d in
T o k io al cărei c o n ţin u t nu făc ea d e c ît să-i sp o re a sc ă fu ria. R e p re z e n ta n tu l său
în c a p ita la Ja p o n ie i ra p o rta în tre v e d e rile a v u te cu m in is tru l d c e x te rn e
ja p o n e z . D ip lo m atu l g erm an in sistase a s u p ra n e c e s ită ţii d c a se tra n ş a litig iu l
ja p o n o - am erica n în P acific, pe c a le a a rm e lo r. O m ul d e sta t ja p o n e z , c v itîn d
să sc a n g a je ze în d isc u ţii a su p ra a c estu i su b ie c t, în tre b a se d a c ă nu e x ista
v reu n m ijlo c dc a sc su sp e n d a o stilită ţilc în tre R u sia şi R c ic h şi d c a se
procedai, prin in te rm ed iu l Ja p o n iei, la n e g o c ie ri m e n ite a sta b ili un n o u
modus-vivendi. D u p ă in fo rm aţiile p rim ite dc la M o sc o v a, S ta lin a r fi d is p u s
să facă, pc tă rîm ec o n o m ic , im p o rta n te c o n c c sii c a rc a r p e rm ite A x ei să
b c n c fic ie z c dc re su rse le so v ie tic e m ai b in e d e c ît o c u p în d te rito riile , u n d e
ruşii ar d istru g e sau a r retrag e to a te m ijlo a c c le d c p ro d u c ţie . P c d c a ltă p a rte ,
R o o s e v c lt treb u ia să a ib ă asig u ră ri fo rm a le din p a rte a ja p o n e z ilo r p e n tru a
o rd o n a o c u p a re a Islam ici dc forţele am erica n e.
 E ra o p ro v o care fără p rcc cd cn l co n tra G erm a n iei, ap re cia H itler. D acă
nu o rd o n a se W chrm ach t-u lu i să-i e v a cu c ze pe am erica n i d in Islan d a, o făcuse
p en tru a p u te a ju c a în ce le m ai bune co n d iţii c a rtea ja p o n e z ă . « E -h ei!» făcu
M ih ai A n to n cscu , în lre ru p tn d pentru a do u a o ară isto risire a g en e ralu lu i, «să
în c ea p ă prin a ev a cu a pe en g lez i din Insula B ritan ică. E ste m ai ap ro a p e d ecît
Islan d a» . M ijlo cu l p entru a-i o b lig a p c ja p o n ez i să-şi rev iz u iască p o litic a era
un su cces ăl R u siei, un succes destul d c strălu cito r, p en tru a co n v in g e Ja p o n ia
că nu p u tea să spere nim ic de la so v ietici. T re b u ia să se facă p ro b a că U R S S nu
era d ec ît un colos cu p ic io are de lut. In fo rm ato rii secreţi pe c a re îi avea
G erm an ia Ia T okio făccau p arte din casta m ilita ră ja p o n e z ă . Ei d o reau să vadă
ţara lor intrînd în luptă şi sabotau prin to a te m ijlo ac ele e fo rtu rile p rin ţu lu i
K o n oyc în n eg o c ie rile cu S tatele U nite. P entru a-i îm p ie d ic a pe ja p o n e z i să
p ro m ită totul şi să nu sc ţină d elo c dc cuvînt, S talin lu ase ca gaj co n c es iu n ile
ja p o n e z e din p en in su la S ahalin. P rin tr-o scriso are, se m n ală d e m in istru l său dc
ex tern e, Ja p o n ia trebuia să ren u n ţe la dreptul său dc a e x p lo ata sudul p en in su lei.
N u era o ren u n ţa re definitivă. D acă T ok io se h o tă ra să atac e S tate le U n ite,
S talin a m en in ţa să o cu p e cu arm ata sudul S ah alin u lu i. D acă, d im p o triv ă, sfatu l
M oscovei ar fi fo st urm at d c T o k io , ja p o n ezii ar fi p u tu t să co n lin u ic să
ex p lo ateze b o g atele sale ză că m in te dc petrol.
U rm ărin d sco p u rile p o liticii sale ex tern e, H itler sc d eclara lio tărît să-şi
sch im be planul dc luptă îm p o triv a R usiei. A şa cu m îi ex p lica se g en e ralu lu i
A n to n cscu Ia 12 iunie, cu zccc zile în a in te a în c ep c rii o stilită ţilo r, g erm a n ii
v o iseră, ch ia r d c l a în c cp u t, să d esch id ă o m arc sp ă rtu ră în ce n tru l fro n tu lu i,
p en tru a p erm ite la do u ă co lo an e să în a in te ze , u n a sp re sud, iar c e alaltă spre
nord şi să p rin d ă flancul inam icu lu i în două g ig a n tic e m a n ev re d c în c ercu ire .
P ro b lem a ja p o n e z ă îl o b lig a să ca u te su cccse de p restig iu : m ai în tîi L en in g ra d
şi O d cssa d ar, p o ate, va ord o n a arm atei, d acă era n ec esar, să în a in te z e sp re
M o scova. S pera să o bţină prin căd erea ca p italei U n iu n ii S o v iclicc d em isia
actu alu lu i g u v ern dc la T okio. A ccstc do u ă o b ic ctiv c o d ată atin se, răzb o iu l
p u tea fi c o n sid c ra t cîştigat.
D ar sc h im b ările pc carc H itler îşi p ro p u n ea să le ad u c ă ca m p a n iei co n tra
R u siei nu erau num ai de ordin strateg ie . El d o re a să tran sfo rm e sp iritu l
W c h rm ac h t-u lu i. P lîn g în d u -se d c a titu d in e a lip sită d e e n e rg ic a o fiţe rilo r
arm atei, care se sim ţeau în c lin a ţi m ai curînd să d ep ă şe asc ă o rd in ele s a le - în
co n tra d icţie cu ved erile lor trad iţio n ale - F iihrcr-ul in sista asu p ra n ec esităţii dc
a Ii sc plăti ru şilo r cu aceeaşi m onedă. « O fiţerii m ei, sp u n e a el, îm i v o rb esc de
o n o are, dc legile răz b o iu lu i, ctc., dc fiecare d ată cînd este v o rb a de a se trec e la
rep resalii îm p o triv a b arb ariilo r co m ise de sta lin işti. Ei nu în ţe le g c ă toate
accstc n orm e carc reg lem en tau în trecu t co n d u ita în răzb o i nu sîn t ju stific a te
p rin ele în se le , ci prin interesu l a d v e rsarilo r d c a sc m e n aja rec ip ro c » . C ît
d esp re a tro c ită ţile com ise dc ru şi, H itler m e n ţio n a fap te id e n tic e a c e lo ra pc
care A nto n cscu le co n statase pe frontul rom ân. In stru m en tu l răzb u n ării c a rc se
fău rea în arsen alu l politic al cclu i dc al treilea R eich era SS n . R o lu l lo r în
cam p ania îm p o triv a P oloniei şi F ranţei fusese aproap e in ex isten t. A cu m , arm ata
p o litic ă a rev o lu ţiei naţional - so c ialiste treb u ia să fie pusă pc p icio are. N o ile
co n tin g en te treceau d irec t dc la H itlc r-Ju g e n d 93 la W affcn -S S ’4.
 «A m în c c p u t accst război cu o a rm a tă ca rc nu d ife ră în tru n im ic, d in
punctul dc vedere al m e n talită ţii, de c e a d in 1870. P en tru o fiţe rii m e i, răz b o iu l
co n tin u ă să fie un duc! în tre c av aleri, c h ia r d ac ă ad v ersaru l c a rc li se o p u n e « ist
n ich t S alisfactio n fiih ig » 95. A ccste a n a cro n ism e treb u ie să d isp a ră . R ăzb o iu l
m odern nu m ai este o în tîln ire în tre a rm a tele d e stat, ci o lu p tă a p o p o are lo r. E l
este total şi va sfîrşi p rin tr-o victorie to tală. în a c e st d o m e n iu , re v o lu ţia este to t
aşa dc d efin itiv ă ca şi în cel p olitic. B ism ark m ai spu n ea: p o litic a este arta
p o sib ilu lu i. E u spun: p o litica este arta d e a tran sfo rm a im p o sib ilu l în p o sib il» ,
spu se el. «S ă-i lăsăm lui grija d e a în c erca im p o sib ilu l» , îl în tre ru p se iar M ihai
A n to n cscu, «şi să răm înem , în ceea ce ne priveşte, ataşa ţi de c e e a ce este
p o sib il. C e v-a cerut?»
P rin această în tre b are, sîntem read u şi în inim a p ro b le m e i ca re p reo c u p a
dc s ă p tă m în i, c e n tre le p o litic e din B u c u re şti. M a n iu , şe fu l ile g a l, d a r
n ec o n te stat al o p o ziţie i, o pusese cel dintîi. E ra v orba d e a şti d a c ă R o m ân ia,
d u p ă c e cu c erise te rito riile pc ca re ru şii i le sm u lsese ră cu un an în a in te , treb u ia
să co n tin u ic să în a in te z e în terito riile so vietice. O p o ziţia so c o te a că o asem e n ea
luptă d ep ăşea lim ita in tereselo r rom âneşti. «N u m i-a ceru t n im ic n o u » , răsp u n se
g en eralu l. U n ită ţile ro m ân e ce se g ăseau an g a ja te în tre N istru şi B ug treb u iau
să-şi co n tin u e ac ţiu n e a în nordul B a sara b iei, co b o rîn d spre co a sta M ării N egre.
A cţiu n ea rom ână va lua sfîrşit la O dessa. R estul îi p riv ea p e g erm an i.
S in g u ra n o u ă p rete n ţie a lui H itlc r îi p riv ea p c ev rei. El p lă n u ise să-i
stab ilească pe toţi israc liţii din E u ro p a în tr-o reg iu n e situ a tă la n o rd u l M ării dc
A zo v , un fel dc im ens ghctto dc co n c en tra re . A colo treb u iau c i, izo laţi de
restu l p o p o are lo r lu m ii vechi, să co n stitu ie un nou S ion şi să m u n c e a sc ă la
în n o b ilarea unui sol d espre carc H itle r asig u ra că e ste m ai bun d c c ît c e l al
P alestin ei. F iihrer-ul p retin d ea că ac ea stă idee i-a fost su g e ra tă dc S talin , în
1940. P en tru a ab a te o parte din ura p e ca re evreii o av eau îm p o triv a lui, el
o rd o n ase presei să p u b lic e această inform aţie. S talin u rm ărea , d esig u r, un
o b ie ctiv opus: să c rc cze o rep u b lică so v ie tic ă ev re iasc ă, sp re c a rc s-ar fi
re v ă rsa t ca p ita lu rile am erican e. B ăgînd accşti bani în b u z u n a r, el s-ar fi
p ro cla m at salv ato ru l ev re ilo r din E uropa. C e nou c o n tin g e n t d c ag en ţi n eo b o siţi
ar fi fu rn izai ac ea stă lo v itu ră de m aestru In tern aţio n alei a IH -a ! D ar lui H itlcr,
so lu ţia - în ca în să şi — i se p ărea ex c clen lă . E l îi ceru lui A n lo n escu să-i
d ep o rte ze pc toţi ev reii din R o m ân ia d in c o lo de N istru , d c u n d e se rv ic iile
germ an e îi vor îm p in g e m ai d ep arte, spre păm în tu l făg ă d u in ţei. A n to n cscu
şovăi şi, apoi, în ţe le g e re a se în c h eie pen tru un n u m ăr de o su tă d o u ăz ec i dc mii
dc ev rei, ca rc sc m ai găseau încă în B a sara b ia şi în n o rd u l B u c o v in ci, în
m om entul intrării arm atei ro m ân e în ac este provincii.
U n ită ţile ro m ân e îşi în d e p lin iră m isiu n ea de a c u ră ţa terito riu l d in tre
B ug şi N istru în tr-u n tim p record. L a cin ci z ile du p ă v iz ita lui A n to n cscu la
m arele ca rtier g en e ral, litoralul M ării N eg re era atin s la ră să rit dc O d ess a şi
cîlev a zile mai tîrziu ele form au o g h irla n d ă în ju ru l o ra şu lu i, u ltim u l c a p dc
p od pc ca rc ruşii îl p ăstrau în lre N istru şi N ipru. P ortul fu se se tra n sfo rm a t dc
d etaşa m en tele dc gen işti ale arm atei so v ietice în tr-o fo rtă reaţă a p ă ra tă d c m ai
m u lte ce n tu ri în tă rite . In fo rm a ţiile cu lcsc la locul re s p e c tiv d o v ed e au că
lu crările dc în tă rire în c ep u se ră în p rim ăv ara lui 1939. A rta în c a rc ex celau ruşii
era ac cc a a cam u flaju lu i. F o rtu rile nu sc deoseb eau d elo c d e c e le lalte c a s e de
locuit. E le erau risip ite de-a lungul străz ilo r in te rm in ab ile a le sa telo r ca re
în c o n ju rau O d cssa şi nu se lăsau id en tificate prin nici un sem n ex terio r: satu l
D aln ic, cu o lungim e dc şapte k ilo m etri, d isp u s - în rap o rt cu O d e ssa - ca o
tan g en tă la un ccrc, co n stitu ia ce n tru l sistem ului d efen siv al o raşu lu i. O v ech e
fab rică d e tancuri din centrul acestei lo calităţi, deşi p ă s tra asp ectu l ex te rio r al
unei uzine, co n stitu ia p rin cip ala piesă de rezistenţă.
A saltu rile îm p o triv a fortăreţei O dessa în c e p u ră la m ijlo cu l lu n ii au g u st.
D ouă săptăm îni mai tîrziu, sistem ul fo rtificaţiilo r so v ic tic c îşi d ez v ălu ise to ate
tainele. P entru a rec u n o aşte ca se le carc erau tran sfo rm ate în ca ze m a te, so ld a ţii
noştri aveau o m etodă carc nu d ăd ea greş. în faţa fiecărui fort, ză ce au m ai
m ulte cadavre. «N -aţi reu şit încă să cuccriţi O d essa» , rin jeau g erm an ii. « D u p ă
d u m n e a v o a s tră , d o m n ilo r» , ră sp u n d e a u ro m â n ii. « C u c c riţi m ai în tîi
L en in g rad u l» . F rontul rusesc av în d , ca ex tre m ită ţi, ce le d ouă p o rtu ri d in
L en in g rad şi O dessa, unul la M arca B altică, ce lă lalt la M arca N eag ră, sc rep lia
în an u m ite locuri, d ar nu ce d a d efin itiv n icăieri.
La 14 sep tem b rie 1941, germ an ii an u n ţară că au d e p ă şit N ip ru l, fără să
o fi făcut. L a 19, ci intrară cfcctiv în K iev şi P oltav a. L a 2 2, C rim eea fu tăiată
dc U craina. Ei sc strecu rară în lungul litoralului M ării d c A zov, d a r to ate
ac estea nu erau decît su ccese p arţiale. M arca sp ă rtu ră în ce n tru l fro n tu lu i în c ă
nu fusese dcsch isă. L a 30 septem brie, căzu p rim a zăp ad ă în reg iu n e a M o sco v ei.
N oi eram de şase săptăm îni în faţa O d essci. A sed iu l ne co sta se m ai m u lt de
p atru zeci dc m ii de m orţi şi răniţi. în cele din urm ă, la 10 octO m bric, fro n tu l
cen tral sc p use în m işcarc. V on B ock în a in ta spre M o sco v a. H itler h o lă rîsc d eci
căd erea cab in etu lu i K onoye c a o b ic ctiv im e d ia t al ca m p a n iei sale în R u sia.
V iasm a, O rei, T u ia, K aluga, K alin in o cu p a te erau p rim u l b ila n ţ al cîto rv a zile
d e o fensivă. L a 16 o cto m b ric, ultim a linie a reziste n ţei d e la O d essa ce d a şi
tru p ele n o astre o cu p au oraşul. în aceeaşi zi, un c o m u n ic a t o ficial so v ie tic
an u n ţa că guv ern u l rus a in v itat corpul d ip lo m atic ac red ita t p e lîn g ă cl să
p ărăsească ca p itala. M inistrul Jap o n iei părăsi M osco v a pe ziu a d c 17. L a d ata
d c 18, p rin ţu l K onoye îşi d ep u n e a dem isia în m îin ilc iui H iro h ito şi îm p ă ra tu l
fo rm a un nou g u v ern germ anofil. P rim ul o b ie ctiv al lui H itle r era atin s. S talin
se p ro cla m ă, în ziua dc 21, c o m an d a n t al arm atei so v ie tic e, d ar cu to ate
a c e s te a g e rm a n ii în a in ta u m e re u . T a g a n ro g că z u la 2 3, H ark o v la 2 9,
S im fcropol la 2. noiem brie. S in g u ra forţă care m ai p ăre a să-l ap e re pe S talin e ra
frigul. Sc în re g istra ră dou ăzcci şi cinci d c grade su b zero , la m ijlo cu l lui
n o iem brie.
P en tru a răsp u n d e strig ă tu lu i de alarm ă al K re m lin u lu i, R o o se v c lt
d e te rm in ă v o ta re a în C o n g res al n o u lu i te x t dc le g e a s u p ra n e u tra lită ţii
am ericano.
E ra ca o d cc la ra ţie dc răzb o i ad re sată A xei. L a rîn d u l său, H itle r d ăd u
alarm a. G en eralu l Iarn ă şi tru p ele sib e rien e , tran sp o rta te în faţa M o sc o v ei, sc
o p u n eau în a in tă rii lui von B ock. în faţa ac estei noi situ aţii ja p o n e z ii îş i v o r
sc h im b a o are p ăre re a? P entru a găsi ră sp u n s la a c c a stă în tre b a re , M ih ai
A n to n escu m erse la B erlin , la C o n g resu l an ti-K o m in tcrn . C a p ita la R e ic h -u lu i
o ferea o sp ita lita te a la treisp rezece delegaţii venite să a d e re la p act. P erso n alu l
p ro to co lu lu i M in isteru lu i dc E x tern e a treb u it să fie trip la t. în tr-u n o raş a căru i
p o p u la ţie aştep ta z a d arn ic raţia d c cărb u n i p en tru iarnă, u n tu l fu sese d efin itiv
sa c rific a i tu n u rilo r: ca rn ea se d istrib u ia c îte cin cizcci d e g ra m e d c p erso an ă.
M ai m u lt dc d o u ă su te de d eleg a ţi străin i b en e ficia u totu şi d c un reg im ca rc a r fi
stîrn it in v id ia m iliard arilo r am ericani. C a v iar la discreţie, strid ii, ca re co n stitu ie
un lux d in co lo dc R in, ccl m ai bun u n t d an e z, şam p an ie şi v in u ri fra n ţu ze şti
u m p leau m esele a d v e rsa rilo r In tern aţio n alei a IlI-a . R e sta u ra n tu l şi h o telu l
A d lo n , re c h iziţio n ate pentru a adăposti o asp eţii străin i, făceau d o v a d a unei
ab u n d e n ţe dem n e d c o sp ăţu l unui n a b a b o rien tal. A ce astă atm o sfe ră d c v eselie
îi p ărăsea în să pc şefii d eleg a ţiilo r atunci cîn d sc vizitau, d in tr-o ca m e ră în alia.
S in g u ru l lucru p e n tru care se puleau fe lic ita era că au sc ăp a t d in n au frag iu l
co n tin en tu lu i. C ro aţii şi slovacii ca rc nu ccru seră, nici în 1914 şi n ic i în tre c ele
d o u ă răz b o aie d cc îl o au to n o m ie a d m in istra tiv ă sc v ed eau tra n sp la n ta ţi în
rep rez en ta n ţi ai unui sta t independent. U ngurii şi b u lg a rii îşi d ăd e au ac re dc
în v in g ă to ri şi se străd u iau să d o v cd cască ce lo rlalţi in tim ita te a rela ţiilo r lo r cu
A xa. Cu cx c cp ţia D anem arcei, al cărei m in istru nu p rea ştia ce urm a să facă la
ac ea stă co n fe rin ţă, a S p an iei, ca rc era străin ă dc toate p ro b le m e le E u ro p ei
C e n trale şi a F in la n d e i, cc ilalţi p a rtic ip a n ţi la co n g res a v e a u d e re z o lv a t
n eîn ţeleg eri vechi. E ra g reu de susţin u t că R o m ânia resim ţea m ai m u ltă o stilita te
faţă d e K om intern d e c îl faţă de U n g aria şi B ulg aria: c ă U n g aria , la rîn d u l său,
nu v ed ea în ro m ân i, croaţi şi slo v aci d uşm ani mai răi d e c ît ru şii şi c ă C ro a ţia nu
p riv ea cu m ai m ultă team ă spre Italia, d e c ît spre M o sco v a; d ar c în d toată
ac ea stă lum e sc aşeza la m asa co n fe rin ţei, p rez id ată d c von R ib b e n tro p , c i se
n u m eau aliaţi. A ceste reu n iu n i, pc care p resa Ie nu m ea C o n g res, nu p rev e d eau
nici o d ez b atere co n tra d icto ric. N u ex istau o o rd in e de zi şi nici h o lă rîri d c luat.
D iferite le pun ctc dc ved ere ale d e le g a ţilo r nu interesau p c n im en i. G erm an ii
h o tă rîscră p en tru toată lum ea. D c la p rim ire a la g ară şi p în ă la p le ca re , totul
treb u ia să sc în d e p lin e a sc ă «plan m ăssig » . D e abia p ărăsisem p ero n u l g ării, că
un m ilitar SS ord o n a deja: «C o b o rîţi drap elu l ro m ân e sc, rid ic a ţi d rap elu l
slo v ac» . E ra noua o rd in e. în sala dc reu n iu n e , fiecare ş e f d c d e le g a ţie p rim e a
m icro fo n u l pen tru c îtc v a m inute. în a c cst tim p, ci avea d rep tu l să ex p u n ă în
faţa d e le g a ţilo r la C o n g res p rofundul a taşa m en t al ţării sa le faţă dc A x ă şi de
p actu l an tik o m in tern . în urm a accstci d e c la ra ţii, nu i sc ce rca d e c ît o se m n ătu ră
şi m ic ro fo n u l tre c e a la v e c in u l să u . P re s a e ra d e ja în p o s e s ia te x tu lu i
d is c u rs u rilo r şi c o lp o rto rii nu m ai a ş te p ta u d c c îl s fîrş itu l tra n s m is iu n ii
ra d io fo n ic e p entru a-1 răspîndi pc străzi.
C a m ă su ră d c p re v e d e re , p ro to c o lu l g erm an so c o te a p re fe ra b il ca
m in istru l dc e x tern e al Rcich-ului^ să ştie ce spu n eau o ra to rii. E l in v ită pe
ficcare d eleg a t să p ro n u n ţe cele cîtcv a c u v in te po carc le av e a d c sp u s în lim ba
sa m aternă. A stfel, în afa ră de dl. R ib b en tro p , carc u rm ărea tex tu l g erm an ,
n im en i nu în ţe le g e a ce spuneau cc ilalţi. A rm o n ia era deci asig u ra tă .
C u to a te a c e s te p re c a u ţii, in e v ita b ilu l s-a p ro d u s. Ş efu l d e le g a ţie i
rom ân e, M ihai A n to n cscu , era v in o v atu l. C a lim bă străin ă, el nu v o rb ea d ec ît
fran ceza. P ărea dcci ccl m ai pu ţin p eric u lo s. E ra o b lig a t să -şi ţin ă d isc u rs u l în
lim ba rom ână. D oar că, p entru a face p lăccrc g erm a n ilo r, p c d ru m u l sp re
B erlin cl în v ă ţa se pc dc ro st c îtcv a fraze, pc carc urm a să le p ro n u n ţe. D o rea să
 v o rb ească în lim ba germ ană. B â rd o ssy , p reşe d in te le co n siliu lu i un g ar, îşi
rec ită de a sem e n ea discursul în germ an ă. E l p re tin d e a că po p o ru l său, sub
co n d u cerea am iralu lu i H orthv, ar fi alungat, p e co m u n işti din B u d a p esta şi
rev e n d ica p en tru U ngaria p rio ritatea luptei co n tra M o sco v ei. U n tra d u c ă to r
ro m ân , care stă te a în sp atele Sui A ntoncscu, îi trad u se ac ea stă u ltim ă fra ză a
p rim ului m inistru ungar.
D efo rm area p e care tocm ai o d ăd u se Istorici om ul d e stat de ia B u d ap esta
nu p u tea rărnînc fără răspuns. «F ă-m i o frază în lim b a g erm an ă, p en tru a-i
răsp u n d e » , îm i spu se M ihai A nto n escu . F o n etic , am scris p e o c a rte d e v izită:
«W ir h ab en d en K am pf gegen den K o m m u n ism u s, dem cin sc h w a ch c r N a c h b a r
O p fcr g cfa llcn w ar im Ja h re 1918 b eg onnen und w erten ihn stets au fric h tig und
o h n e lccrc W o rtc w eiterfiihren» 9S. M ihai A n to n escu ad ă u g ă ac ea stă fra ză la
finalul d iscu rsu lu i său. D eşi nu în ţe le g ea nim ic din c e ea cc sp u n e a, v o cea sa
era sigură şi o ch ii săi se aţin tiră ironic asu p ra lui B ârd o ssy . A ce sta păli.
R ib b en tro p nu putu să-şi rep rim e o ex clam aţie d e d ezap ro b are; cît d esp re
ceilalţi d eleg a ţi, care m oţăiau, ci se treziră brusc. C ro aţii şi slo v acii d ăd eau
a p ro b a to r din cap. B ulgarul P opov şi B ârdossy sch im b a ră p riv iri rev o ltate.
D anezul îi p riv ea pe toţi, ca p en tru a în ţeleg e cc se p etre cu se , în tim p ce
O sh im a, am b asad o ru l Ja p o n iei la B erlin, sing u ru l d in tre d eleg aţi care nu era
din E u ropa ce n trală , în ţe le g în d d esp re c c era v orba, n u se je n ă să rîdă. T im p d e
o secu n d ă, aliaţii îşi trădară a d e v ăratele lor se n tim en te. A poi, un a lt o ra to r lu ă
m icrofonul şi ţinu un discu rs în tr-o lim b ă slavă. P lic tise a la şi p ac ea se a ş te m u ră
din nou asu p ra C ongresului.
« S p u n eţi-i M a re ş a lu lu i97 A nto n escu că una d in ce le d o u ă co n d iţii p e
carc ie con sid cram n ecesare pentru ca răzb o iu l să fie v irtu al c îştig a t, este
în d e p lin ită» , îi sp u se H itlcr lui M ihai A ntonescu, în cu rsu l scu rtei în tre v ed eri
p e carc i-o acordă.
în m e d iile b ine in fo rm ate se afirm a că a rm a tele g erm an e s-a r g ăsi la
p atruzeci de kilo m etri de ca p ita la rusă. V or fi p arc u rs e le ac ea stă d istan ţă ? S pre
scară se a flă c o n tra riu l E le se retrăsese ră uşor şi « strateg ic » . Ja p o n e z ii erau
acei carc se pregăteau să atace.
D ar, m ai în a in te de d esch id e re a acestui nou fro n t, R o m ân ia p rim i, la î
d ecem b rie, ultim atum ul en g lez. E a era a v e rtiza tă să ev a cu e ze , în te rm en de
cinci zile, tru p ele d e pc teritoriul sov ietic, în caz conLrar A n g lia îi va d ec la ra
război. F in la n d a şi U n g aria p rim iră note sim ilare.
L a 7 d e c e m b rie , M arca B rita n ic ne d e c la ra răz b o i. în a c c c a şi zi,
ja p o n e z ii d ec la n şară atacul d e la P earl H arbour; O K W co m u n ica , a d o u a zi, cu
u ş u ra re - «D in c a u z a c o n d iţiilo r a tm o sfe ric e a s p re , o p e ra ţiu n ile d e m arc
an v erg u ră în R usia au fo st susp en d ate» .
C u o zi înainte, g erm anii încă mai afirm au co n tra riu l. D ar o d ată ce
războiul fusese d ec la n şat în P acific, cc n ev o ie m ai av e au să c e ară să lu p te p c un
front unde, de pe la 25 n o iem b rie se luptau d o ar cu frigul?
în răsp u n su l său la ultim atum ul en g lez, g u v ern u l ro m ân a ră ta se cu
clarita te se n su l luptei arm atei rom âne. S pre m arca n em u lţu m ire a g erm a n ilo r,
el in sista, în tr-u n d o cu m en t ca re treb u ia să d ev in ă p u b lic , asu p ra asp ec tu lu i
u nilateral al răz b o iu lu i. El nu era în d re p ta t d c c ît îm p o triv a R u siei. Z ia riş tilo r
 ro m ân i pc c a re m a re şa lu l A n to n e sc u îi c o n v o c ă în u rm a p rim irii n o te i
în să rc in a tu lu i cu afa ceri am erican, ca re re p rez en ta in te rese le M arii B rita n ii la
B u cu ro şii, el le d eclară: «Eu sînt aliatu l R e ic h -u lu i co n tra R u siei. D ar sîn t
n eu tru în tre A n g lia şi G erm ania. S -a în ţe le s?»
T rei z ile m ai tîrziu, von K illin g er şi R en ato B o v a S co p p a, m in istru l
Italici la B ucu reşti, ce ru ră să fie p rim iţi de M ihai A n to n escu în tr ;o au d ien ţă
co m u n ă. Ei ceru ră ca, în c o n fo rm ita te cu artico lu l d oi al p a c tu lu i trip artit,
R o m ân ia să d ec la re război S tate lo r U n ite. G erm a n ia şi Italia to cm ai o făcu seră.
A ce sta era p reţu l p c ca re H itlcr a treb u it să-l p lă te a sc ă Ja p o n ie i p en tru ca
ac ea sta să atace.
« în ţe le g eţi că n u din p ro p ria n o astră v o in ţă facem un asem e n ea act» ,
sp u n ea D av id escu , se cretar gen eral al M inisterului dc E x te rn e , d o m n u lu i
B cn to n , în sărcin atu l cu afaceri am erican Ia B u c u reşti, atu n ci cîn d îi co m u n ică
h o tărîrca g u v ern u lu i. «D acă ne desp ărţim azi, este în sp e ra n ţa că vom lu p ta
p în ă la ca p ăt în aceeaşi tab ără» , ad ă u g ă cl. C ei doi rep rez en ta n ţi ai statelo r,
d ev e n ite dc atunci duşm an e, sc îm b ră ţişa ră , d csp ărţin d u -sc. «E u sîn t aliatu l
R eich -u lui îm p o triv a R u siei, d ar sîn t neutru în tre M arca B rita n ic şi G erm an ia.
S în t pentru am erica n i, co n tra ja p o n ez ilo r. S -a în ţe le s? » , sp u se A n to n escu
z ia riştilo r pe care îi reu n ise din nou, p entru a le ind ica lin ia p c ca re p resa
treb u ia să o ad o p te.
T oate m arile p u teri sc an g a ja seră în co n flict. M ai în a in te , « C îin cle
R oşu» ez ita se d c m ai m ulte ori în faţa p ro b le m e lo r pc ca re Ic av e a dc rezo lv at.
L ip sa sa dc ex p e rie n ţă pe planul p o liticii ex tern e, de în d a tă ce nu era v o rb a de
rap o rtu rile stratcg ic c d in tre state, îl o b lig a se adesea p c ci, c ă ru ia nu-i p lă cc a să
fie s fă tu it, să se e lib e re z e d e o p a rte d in re s p o n s a b ilită ţi, în fa v o a re a
co lab o rato rilo r săi civili. M ihai A n to n escu , pc ca re « C o n d u c ăto ru l» îl a p re cia
d re p t co m p ete n t d co a rccc era p ro fe so r dc d rep t in te rn aţio n a l p u b lic , p rim ise
ap ro a p e m ono p o lu l a fa c e rilo r e x tern e ca rc nu sc refereau Ia p ro b lem e de S tat
M ajor. A cum m a re şalu l se co n sid era în m ăsu ră să reia totul în m îin iie sale.
« V oi, civ ilii, p en tru a nu vă risipi inutil tim pul, m erg eţi în b ib lio te c i, citiţi,
adunaţi m aterial şi elab o raţi p ro iecte p en tru p ace, în v iito r. N o i, m ilita rii, am
ju c a t un rol sc cu n d a r în tre ce le două războaie. A cum , e s te rîndu) v o stru să
tăceţi», îi sp u se el lui M ihai A ntonescu, p entru a adău g a cu sa tisfac ţie : « A rm ele
au cuvîniul !».
 CAPITOLUL Vi

M a re a a v e n tu ră

«A c ă z u t p rim a zăpadă. Un v în t rccc su flă în cc n lru l R u siei» . C u ac cstc

c u v in lc sc term in a rep o rtaju l din ziaru l « C u v în lu l» asu p ra lu p te lo r d c la
S talin g rad . E ra la 30 septem brie 1942.
P rim a ză p ad ă a an u lu i c ă d ea în aceeaşi zi ca şi p rim a ză p ad ă a an u lu i
p rcced cn t. «S c ap ro p ie iarna», co n stata, în g rijo rat, m a reşalu l.
T re cu seră trei luni dc Ia în c cp u tu l celei dc a d o u ă o fen siv e . E a fu sese
d u să cu un av în t disp erat. C ata stro fa atm o sfe ric ă din d e c em b rie 1941 a fo st un
m arc sem n al d estin u lu i. C e ea ce nu au p u tu t să rea lize ze arm a ta p o lo n eză, c e le
p atru arm ate reu n ite ale M arii B ritan ii, F ran ţei, O land ei şi B elg iei - să sfă rîm c
m aşin a dc război germ an ă - reu şise frigul. P c în tin d e re a ste p elo r cîm p ie i
ru seşti, nu m ai existau dccît sc h ele tele arm atei ca re în v in s e s e E u ro p a. H itle r
rc lu a sc c o m a n d a su p re m ă a W c h rm a c h t-u lu i în d e s c o m p u n e re . S o ld a ţii,
p aralizaţi d c frig, nu m ai puteau ţin e arm ele în m îini. Ei p riv eau cu un
sen tim en t d e d isp erare n esfirşită ză p ez ile dc unde a m en in ţarea in a m ic u lu i
p u te a să sc iv c asc ă în o ricc m om ent. în faţa lor era un zid de g h eaţă şi un altu l
în sp a tele lor.
A p ro v iz io n a re a era b lo c ată . F ă ră arm e, fă ră h ra n ă , ei a ş te p ta u ca
a n im a le le în tr-u n ab a to r, să fie se cc ra ţi dc inam ic. F ie c a re p ic c a rc a u n ei
c o lo a n e dc a p ro v iz io n a re spre fro n t c c h iv a la , în cc p riv e şte risc u rile , c u o
e x p e d iţie spre re g iu n ile arc ticc . C a m io a n e îm p o tm o lite în z ă p a d ă z ă c e a u cu
su te le p c trase u l im a g in a r al d ru m u rilo r a s c u n se su b p ă tu ra alb ă. S o ld a ţii
d o rm e a u , a lă tu ri dc lo p c ţilc lo r, so m n u l lin iştit al d e g e ra ţilo r. D acă s-a r fi
făc u t un tab lo u c o m p arativ al m o rţilo r pc fro n t şi al m o rţilo r d e frig , e s te
p ro b ab il că a c c ş tia d in urm ă a r fi fo st m ai n u m e ro şi. A d e se a , a tu n c i c în d
ca m io a n e le a ju n g e a u p în ă în p rim a lin ie, n u m ai g ăsea u d c c ît c a d a v rc , a c ă ro r
c o n s e rv a re p în ă în p rim ă v a ră o a s ig u ra g h ea ţa , d a c ă lu p ii nu lc v o r sfîşia m ai
în a in te . P en tru fia ra ca rc p a rc u rg e a lin ia dc lu p tă şi sp a te le fro n tu lu i, p ra d a
e ra b o g ată. Im ed iat cc h a ita se în d e p ă rta , ap ă re a u c e ila lţi v în ă to ri. L upii
fo rm a u , în tru c îtv a , u n ită ţile lo r d c rc c u n o a ştc rc a tu n c i cîn d u rlau lu g u b ru , c a
p en tru a a n u n ţa d e sc o p e rire a unui c a d a v ru , ia r lo c u ito rii a c e s to r reg iu n i
ie şea u d in c a sc , cu torţe, p en tru a d csco p c ri n a u fra g ia ţii în m a re a d e ză p ad ă .
E i îşi în su şe a u a rm e le şi restu rile dc h ran ă . în lip să d e a rm e sau a lim e n te d c la
ca d a v re , ci treb u iau să se m u lţu m e a sc ă cu lupii.
 O p tic a pc ca rc O ccid en tu l şi-o facc asu p ra răz b o iu lu i d in R u sia e ste cje
un rom antism pueril. Ei îşi im a g in e az ă că poporu l so v ie tic a p u rtat, din
co n v in g ere, o luptă ideo lo g ică sau p atrio tică îm p o triv a in v ad ato ru lu i. R ealitatea
cru d ă este cu totul alta. S paţiul ru sesc o cu p a t de W e h rm ac h t era , în rea lita te,
un fel d c no man 's Iandîn carc g erm anii nu co n tro la u d e c ît c ă ile d c co m u n ica ţie
şi lo c alităţile de o an u m ită im p o rtan ţă. R estul ţării ră m ă se s e fără stăpîn.
R ăzb o iu l trecu se fără a lă sa în sp a tele lui vreo o rg an izare. P o p u la ţia ru ra lă din
a c c s tc sp a ţii lib e re trăia d u p ă p ro p riile sale legi. în c u rîn d , în tr-o lum e
n eg u v e rn ată ja fu l deveni cea mai bună m eto d ă d c a - ţi asig u ra v iaţa. L a în c ep u t,
arm ele nu lipseau. Im en sele d ep o z ite pe ca rc g erm a n ii le în fiin ţa se ră , cu
m aterialu l c a p tu rat dc la inam ic şi carc n u p u tu se ră să fie tra n sp o rta te sp re vest
d e c ît p arţial, răm a seră fără su p rav e g h ere, în tim pul iern ii 1941. C ei in teresaţi
sc ech ip au cu to ate arm ele pc carc un om le p o ate lua as u p ra sa. B a n d ele c a re se
form au terorizau în prim u l rînd p o p u la ţia ru să. E le nu lu p tau cu o cu p a n tu l d ecît
atu n ci cînd ac esta in iţia co n tra sa ac ţiu n i rep resiv e. D acă, su b p ro te c ţia iernii
1941, p artizan ii atacau ca m io an ele ca rc ap ro v iz io n au fro n tu l, ei nu o făceau
d ec ît atunci cînd sc g ăseau în situaţii d isp e ra te . P rad a p c c a re p artizan ii o luau
d e la ac cstc co lo an e era , dc departe, m u lt m ai b o g ată d e c ît ac c c a p c ca re o
p u te au adu n a din satele ruseşti. în tre o cu p a n t şi p a rtiz a n i, m arca m asă a
p o p u la ţie i era neutră. Ei a r fi d at p o ate aju to r g e rm a n ilo r p en tru a restab ili
o rd in ea , dar ac e ştia nu apăreau d ec ît c îte un m o m en t şi d isp ă re au d u p ă ce
alu n g au b an d e le ca rc îm p in se se ră în d ră z n e a la p în ă la a p u n e în p cric o l
co m u n ica ţiile W ch rm ac h t-u lu i cu sp atele fro n tu lu i. P a rtiz a n ii ie şea u din p ăduri
şi sc dc-dau la rep resa lii. P rim ele v ictim e erau lo cu ito rii sa te lo r p e c a rc g erm an ii
în c c rc a sc ră să-i co n stitu ie în servicii dc ord in e. în tim p u l ie rn ii an u lu i 1941, cu
e x c e p ţia regiunii d in tre N istru şi B ug, unde d o u ă d iv iz ii a le ja n d a rm e rie i
ro m â n e a s ig u ra u o rd in e a , p a rtiz a n ii c o n tro la u un sp a ţiu m ai v a s t d e c ît
W c h rm ac h t-u l. S in g u ra g rijă a g erm a n ilo r p ăre a să fie a sig u ra re a tran zitu lu i
ap ro v iz io n ării spre front prin reg iu n ile în care a n a rh ia era a to tstă p în ito a rc .
U n val m o d est d c lup tăto ri ar fi m ă tu ra t re stu rile a rm a te i în d e s ­
co m p u n ere. T ru p e le ro şii, d ac ă a r fi av u t o cît de m ică fo rţă o fen siv ă , ch iar
red u să, ar fi p u tu t d istru g e inam icul în c e rc u it dc frig. în a in ta re a sp re E u ro p a ar
fi p u tu t în cep e m ai uşor dccîl un an m ai tîrziu . M arca m a şin ă d c răzb o i a lui
H itlcr nu m ai era d c c îl o am intire. D ar frigul în g ro z ito r şi sta re a d c ep u iz a re în
carc o p u sese rez iste n ţa sa în faţa in v a d ato ru lu i, nu-i p erm itea u A rm atei R oşii
să în tre p rin d ă d ec ît atacu ri locale. E a o bţinu su cccsc in c o n testab ile, d ar sc
d o v ed i prea slab ă p entru a le putea ex p lo ata . L a V o lh o v , lin ia d efe n siv ă
g erm an ă fu ruptă pc o lungim e dc p este o su tă dc k ilo m etri. R u şii erau în să
in cap ab ili să în a in te z e în vidul ce sc d esch id e a în a in te a lor, în sp a tele fro n tu lu i
g erm an . D c asem en ea, în C rim eca, germ an ii şi ro m ân ii ca re se in filtra seră p rin
istm ul P erek o p erau d em o ralizaţi, fără m u n iţii, fără hran ă, p rac tic fără ap ărare.
L u p tele pc carc le d ăd u ră ruşii nu co n d u seră la rez u ltate d efin itiv e. A liaţii
p u tu ră să su p rav ie ţu ia scă şi să-şi aştep te elib erare a. F aţă în faţă , d o u ă arm ate,
ccle m ai m ari din lum e, agonizau: A rm ata R oşie, din c a u z a lo v itu rilo r p rim ite
în lu p tă şi W c h rm ach t-u l, d ato rită ca ta stro fe i a tm o sferice , ca rc triu m fase
asu p ra fo rţei sale.
 C u p u ţin în a in te a C răciu n u lu i, K eitel sosi Ia B u c u re şti. E l îi ad u c e a lui
A n to n c s c u o sc ris o a re de la H itlc r. în a c e la şi tim p , F u h re r-u l trim ite a
« C o n d u căto ru lu i» o m aşin ă de o c o n stru c ţie specială. în rea lita te, K eitel v en ise
p en tru a cere trupe. G erm ania fo rm a un nou W eh rm ach t, în tim p ce Stalin
g o le a u zin ele pentru a înlocui arm a ta de ţărani pe c a re p rim ele şase lu n i dc
răzb o i o decim ase. R o m ân ia treb u ia să-şi d ea co n c u rsu l. A n to n cscu voi să
c u n o ască în tre g adevărul. K eitel p retin d ea că H itlc r îl c o n s id e ra pc A n to n cscu
al T re ile a om a l A xei. M ussolini şi el erau sin g u rii care îl în ţe le g ea u . C ît d esp re
situ aţie, m areşalu l germ an nu ascu n d ea că ea era grav ă. A n to n cscu se a n g a jă să
fu rn iz ez e zccc d iv iz ii noi. D ar ab ia în luna febru arie, cîn d îl v izită p e H itlc r la
c a rtie ru l său gen eral de iarnă, el îşi p utu da sc a m a d c toată în tin d e re a
d ezastrului. G erm anii îşi evaluau p ie rd erile Ia peste un m ilion; n u m ăru l m o rţilo r
d ep ă şe a cin ci su te dc m ii. W ch rm ach t-u l din 1939 - 1941 nu m ai ex ista.
T re b u ia să co n stitu ie o altă arm ată, m ai în a in te ca S lalin să aju n g ă să p u n ă pe
p icio are A rm ata R oşie. T oate uzinele carc lucrau p entru co n su m u l civil fu seseră
în c h ise în U R SS. D ar o m arc p arte din m un cito rii in d u strie i g rele so v ie tic e îi
u rm ară pc cam arazii lor m o b ilizaţi, fiindcă fu rn itu rile am erican e p erm iteau să
sc red u că p ro d u cţia la un nivel care p uica să fie a s ig u ra t d c un c o n tin g c n l m ai
red u s de b ărb a ţi, în c ad rîn d fem ei şi copii. PenLru G erm a n ia, ac elaşi p ro ced eu
nu era p o sib il d c c îl p arţial. E a treb u ia să Continue să p ro d u că m ărfu ri civ ilc ,
p rin carc p lă tea fu rn itu rile suedeze, elv eţien e , sp an io le, p o rtu g h ez e, e tc . C h ia r
aliaţii săi, U ngaria, R o m ân ia şi B u lg aria nu liv rau p ro d u sele lor d e c ît în
co m p ensaţie. E a trebuia să solicite sau să co n slrîn g ă m îna dc lucru din te rito riile
o cu p a te dc W ehrm acht, să în lo c u ia scă în uzine pe m u n c ito rii g erm an i ca rc
p lc ca u pc front. P en tru a cîştig a c u rsa carc sc an g aja în tre cei doi co m b ata n ţi,
toate m ijlo ac clc p ăre au bune.
N oua arm ată plecă la 2 iulie. în 1941, d ata dc 22 iunie pentru d esch id e re a
o stilită ţilo r fusese co n sid erată ca tardivă. O fe n siv a a treb u it atu n ci să fie
am în ată dc m ai m ulte ori, din ca u za co m p lic aţiilo r în B alcan i. Al d o ile a asa lt
în ccp u în c ă şi mai tîrziu. N u mai era com an d am en tu l ccl ca rc d cc id c a d em ararea
sa, ci stad iu l dc p reg ătire al tru p elo r. Pc o altă p ara lelă , R o m m cl în a in ia în
acclaşi sens. în R u sia, o b ic ctiv clc carc Ircbuiau a tin se erau S lalin g ra d u l şi
C au cazul. în A frica, era C analul dc Suez.
La 31 iulie, A frika K orps era num ai la do u ă su te d c k ilo m etri d e
A lex an d ria. L a 1 iunie, av a n g ărzile sale sc ap ro p ia se ră la o su tă p a tru z e c i de
k ilo m etri. L a 2 iunie, nu mai erau d ec ît o ptzeci d c k ilo m etri dc p arc u rs. în
a ceeaşi zi, la S evaslopol, atacatorii în v in sese ră rez iste n ţa a p ă ră to rilo r în g ro p a ţi
su b d ărîm ătu ri şi ridicau pc fortăreaţă şi în p o rt d ra p e le le g erm an e şi ro m ân e. A
d o u a zi, fu atin s D onul, apoi d ep ă şit şi relu at T ag a n ro g .
U nde era no u a arm ată a lui S talin? B ătălia d e p c D on făcca rav a g ii,
în a in ta re a arm a telo r g erm ane şi ro m ân e dev en ea a tît d e rap id ă , în e ît se ren u n ţă,
pentru c îtcv a zile, la co m u n ica tc le dc război. C a şi în P o lo n ia şi Frânţii, clc nu
serv iseră d c c îl la a o rien ta in am icul a fla t în d eru tă . S isk i, R o sso ch , B o lu ch a r
au fo st lu ate cu asalt. A poi urm ă co b o rîrca p rec ip ita tă sp re su d u l D o n u lu i, sp re
S erafim o v ici. La 18 iulie, tru p ele no astre îşi făceau in trarea triu m fală în
R o sto v . La în c ep u tu l lui august fu atin s K ubanul. S c în a in ta sp re S talin g ra d şi
sc lich id au u h im c lc ca p clc dc pod ruse pc m alul d re p t al D o n u lu i. In nord,
V o ro n cjul rezista m ereu. D c la H ark o v , p în ă la M aikop şi K ra sn o d ar fu seseră
p arc u rşi p este o m ic de kilo m etri în m ai pu ţin dc p atru zeci d c zile. U n d e erau
m u n c ito rii n oii arm a te a lui S talin?
în n ep u tin ţa sa, stăpînul dc la K rem lin îi am en in ţa p c şefii arm atelo r.
« L a noi, lip seşte o rd in ea şi disciplina.. C o m an d an ţii dc a rm a te c a rc v o r p ără si,
din p ro p ria lor in iţiativ ă şi fără a p rim i un ordin în a c e st sen s, p o ziţia , v o r fi
în lo c u iţi din post fără condiţii şi vor trebui să co m p ară în fa ţa u nui trib u n al d c
răz b o i» , scria în tr-u n ordin secret din 28 iu lie 1942. L a L o n d ra , n elin iştea
p ăre a to t atît dc m arc. C u toată p reg ă tirea lor inco m p lctă, en g lez ii a m en in ţau
cu d csch id c rc a unui al doilea front. C h u rch ill alerg ă la M o sco v a. P en tru a
îm p icd ic a R eich -u l să tran sfe re din O c c id c n t în tă riri în R u sia, p la je le d c la
D icp p c sc um plură dc ca d av re dc en g lez i, ca n ad ien i şi am erica n i. E rau o am en i
sa crifica ţi p entru a im obiliza W chrm ach t-u l în faţa lui A tla n tic W a ll98.
T ru p e le ro m â n e o cu p au S la v ia n sk a ia . V în ă lo rii d c m u n te g erm a n i
rid ic au d rap e lu l R c ic h -u lu i p c E lb n is, cel m ai în a lt p isc al m a siv u lu i c a u c a ­
z ia n R om ânii c u c criră T cm riuk şi, du p ă cîtev a zile, A n ap a . N o v o ro sisk ,
u nde flo ta so v ic tic ă a M ării N egre sc refu g iase dc la S ev aslo p o l, a fost o cu p a t
la 9 se p tem b rie, dc germ ani. O are arm a ta nouă a lui S talin va fi ca p reg ă tită
în a in te dc potop?
D ar n e lin işte a nu era d o a r m o n o p o lu l L ondrei şi M o sc o v ci. F u n k ,
m in istru l eco n o m ici germ an e, sosea la 1 se p tem b rie la B u c u re şti, în fru n te a
unei n u m e ro a se d eleg a ţii. «D acă nu reuşim să ocup ăm S uczu l în toam na
ac ea sta , putem p ie rd e răz b o iu l» , d eclară cl ch iar Sa p rim a c o n fe rin ţă care
reu n e a co m isiilc c c o n o m ic e ale cc lo r d o u ă ţări. C u o lu n ă în a in te , G o cb b els
p u b lic a s e lin lung artico l d esp re ccl dc al d o ile a fro n t, a firm în d că ac e s ta nu ar
situ a G erm an ia în tr-o situ aţie prea d isp e ra tă . L a B u cu rcşti, d o m n e a m ultă
n elin işte din cauza fro n tu lu i carc ex ista deja.
O m ul de pc strad ă sc b u cu ra dc su c cc selc p c ca rc co m u n ic a te le le
an u n ţau în fiecare zi. E ra uşor să fii m îndru dc realiză rile so ld a ţilo r ro m ân i, pe
carc g erm anii lc sem nalau cu un rcsp cct a id o m a celui pc ca rc îl p u rtau p ro p riilo r
lo r trupe. D ar, p en tru ccl carc ataca, situ aţia era lo t a lît dc c ritic ă cum era şi
p en tru ccl atacat.
O arm ată g ig a n tic ă era îm p in să în a in te , fără nici o a c o p c rirc în spate.
E ra o co h o rtă carc în a in ta , nclăsînd du p ă ci d c c ît vid u l sau, p en tru a fi mai
ex a cţi, reg iu n i ca rc cădcau în m îin ilc p artizan ilo r. S o ld atu l d in p rim a linie
p a rc u rse se to a tă d ista n ţa cu p ic io ru l. E ra iarăşi un ră z b o i al in fa n te rie i.
B lin d atele sc c o n c en tra u spre S lalin g rad , dar, pc un fro n t d c m ii d c k ilo m etri
carc p le ca de la m arele co t al D onului, pînă la m isivul c a u ca zian , nu erau d ec ît
soldaţi p ed e şiri, slab sp rijiniţi dc av iaţie, o b lig a ţi să-şi d e s c h id ă drum cu
b aio n eta. T ru p e le g erm a n e nu m ai c o n stitu ia u elila. în m ai m u lte o cazii,
ro m ân ii lc eg a laseră. P o ziţii pc carc u n ită ţile W ch rm ac h l-u lu i nu v o iau să le
atacc fără un sprijin m asiv dc S lukas sau al artilerie i, au fo st c u c e rite d e tru p ele
n o astre; p en tru A ntoncscu aceasta nu era un m otiv d e m în d rie. E l ştia că
p ro p riii săi soldaţi nu d ev e n ise ră m ai buni. G erm an ii nu m ai erau acciaşi.
A rm ata din vara anului 1942 nu sc p u te a co m p ara cu cca din v ara p rcc cd cn tă.
 în tim p c c în C aucaz era atin s cursul su p e rio r al T crck u lu i, d c sch iz în d
drum ul spre M arca C asp ică, şap te d iv iz ii ro m ân e şi p atru z ec i d c d iv iz ii
g erm an e îşi cro ia u un drum spre p eriferiile S talin g rad u lu i. N o u a a rm a tă a lui
S talin era ac o lo , gata să dea b ătălia.
P în ă în secolul XX nu ex ista u d e c ît insp iraţia relig io asă sau in flu e n ţa
a ş trilo r p e n tru a e x p lic a în tr-o m a n ie ră s u p ra n a tu ra lă a c ţiu n ile o m u lu i,
altm in teri dc neînţeles. Sc sp u n e că un în g e r a r fi co n d u s p an a O a m e n ilo r
B isericii, iar M artc sau S aturn a r fi in flu en ţat so a rta u n u ia sau a ltu ia d in tre
su v eran i. S ecolul nostru aduce, d esig u r, lucruri noi. C o m p lex e le, o e d ip ia n sau
altu l, o b se siile , m isterele intim e revelate dc vise, cx p lica tc în tr-u n m od m u lt
m ai d e ta lia t d c c ît o făceau altăd a tă fem eile b ătrîn e, tind să tran sfo rm e fiinţa
um an ă în tr-u n fel dc halucinat. N -a r fi d c m irare să citim în tr-o zi că H itler ar fi
făcu t războiul din cau za unui com plex oarecare.
în oricc caz, ca în m itologic, forţa co laboratorilo r d ictatorului germ an se
reînnoia într-un m od surprinzător. D acă Fiihrer-ul lucra lîrziu noaptea, uneori
pînă la orele trei sau patru dim ineaţa, colaboratorii săi treb u iau să răm în ă Ircji
alături dc el. D ar dacă şeful sc putea odihni a doua zi, anturajul său era în
picioarc dc la opt dim ineaţa. Ei dorm eau ccl m ult trei sau patru orc. în p o fid a
acestui regim extenuant, m em brii O K W erau proaspeţi, p o ate puţin prea ag itaţi,
dar dădeau întotdeauna im presia unei v italităţi debordante. E ste ad ev ărat că
această v italitate scădea în anum ite m om ente. A tunci, strălucirea sp ecifică pe
carc o aveau în ochi scădca dintr-o dată, ca o flacără al cărci carb u ran t se
co n su m ase. C o la b o ra to rii F iih re r-u lu i sc o tea u a tu n c i d in b u z u n a r un tu b
m in u sc u l, luau o p ilu lă şi ren ă şlca u . F u rn iz o ru l a c c s lu i m ira co l al sc c o lu lu i
X X era 1. G. F arb e n ln d u stric 100. M cdicam cntul fusese b o tezat « P erv itin » . în tr e ­
buinţarea sa era strict reglem entată. în afara conducăto rilo r, doar piloţii dc
S tukas şi echipajelc tancurilor aveau dreptul la trei p ilu le pe zi. L uat în doze
m asive, m edicam entul avea darul nu num ai dc a-1 m en ţin e p e ccl d ro g at treaz
tim p dc pînă la două săptăm îni, dar şi pc accla dc a-i da o m are d o ză d e cu raj şi
o ptim ism . A stfel, I.G .F arbcn fabrica eroi în seric. N ociv itatea m edicam entului
nu sc p u tea rem arca dccît după un tim p îndelungat. D upă două sau trei zile dc
som n, individul revenea în sta re a norm ală, ca după o lu n g ă beţie şi nu îşi
am intea dc evenim entele trecutc, dccît ca printr-o ceaţă. «P erv itin o m an ia»
M arelui C artier G eneral germ an ar trebui să form eze un cap ito l ap arte în isto ria
acestui război. G enerali, diplom aţi, cadre SS din statul m ajor al lui H itler păreau
să cadă lent sub p u terea drogului. C him ia intervenea în treb u rile o m enirii în tr-u n
m od cu totul inedit. Ea nu sc mai m ărginea în a da statului ex p lo ziv i; ca acţio n a
m ai direct şi m ai cficacc asupra m oralului şi determ inării p e rso a n e lo r c a rc p u r­
tau răsp u n d erea. «N oi vom în v in g e pentru că treb u ie să în v in g e m » , a fost,
în c cp în d d in toam na anului 1942 lozinca cca m ai fo lo sită d c al T re ile a R cich .
Ei sc b azau p c logica sp ecială a o am en ilo r care raţio n au su b im periul p crv itin ci.
T ra n sfo rm area im posibilului în p o sib il, cerută dc H itler, nu d ev e n ea v ero sim ilă
d ccît d u p ă ing erarea unei sau a do u ă p astile din m ira cu lo su l m c d icam cn t. C u
a c cst m oral artific ia l, resp o n sa b ilii germ ani se vedeau în z estra ţi cu o v o in ţă în
stare să sfă rîm c to ate o b sta co lele . C înd b unul sim ţ p rczicca o în frîn g c re
in e v itab ilă, p erv itin a făcea să rcnască iluzia şi sp eran ţa.
 Am că lă to rit tim p d c do u ă zile şi d o u ă n o p ţi, îm p re u n ă cu co la b o ra to rii
cei mai apropiaţi ai lui H itlcr. E ra un tren germ an, carc a v en it p în ă la v ech ea
fro n tieră ro m ân o - p o lo n e ză p entru a ne rem o rca p în ă la C artieru l G en eral
g erm an. A ccstc fiin ţe, care p ie rd u se ră o b işn u in ţa so m n u lu i, d o b în d iseră o
a lta, cca a alco o lism u lu i. M areşalul A ntoncscu nu sc a ră ta d e c ît în tim p u l
m eselo r. P entru aceste a p a riţii, g erm an ii beţi nu m ai b o lb o ro se a u , ei îşi
reg ăseau o ap aren ţă norm ală cu ajutorul unei pilu le. îşi rclu a u a titu d in e a
m ilita ră c a racteristică şi se com p o rtau ca dem ni trim işi ai F iih rcr-u lu i. C în d
m areşalul sc retrăg e a şi ne lăsa în co m p an ia d ro g aţilo r, sc d e z lă n ţu ia tăm b ălău l.
M asa sc îm p o d o b e a cu w hisky cngl'czesc, sa lu ta t cu strig ă tele: « T răiască
răzb o iu l sub m arin !» S c parc că ac esta furniza b ău tu ra re sp e c tiv ă c e rc u rilo r
co n d u c ăto are ale R c ich -u lu i. Iar convivii um pleau şi g o leau p a h a re le , dc p arc ă
a r fi luat p arte Ia un co n c u rs dc rezisten ţă. F iin d sing u ru l rom ân carc vorb eam
cu re n t germ an a, toţi sc aruncau asu p ra m ea pentru a-şi d e z v o lta te o riile lor
asu p ra răzb o iu lu i şi asu p ra lum ii. C înd, du p ă o n o ap te alb ă, p e tre c u tă în
to v ărăşia lor, am în c e rc a t să m ă în d e p ărtez , un g en eral d c av iaţie şi-a scos
p isto lu l. « O ricine va p le ca este un trăd ăto r al cauzei co m u n e. îl o m o r ca p c un
cîin c» , a strig at el.
T renul nostru s-a o p rit u ndeva, în nordul frontu lu i ru sesc . U ltim a g ară
m arc pc care o p utusem idcn tifica fusese cca din K onig sb crg . P riv e liştea a fo st
p rim a ca rc nc-a a v e rtiz a t d esp re d ezastru l care se ap ro p ia . E ram a b ia la 10
o cto m b rie şi cîm p u rilc erau d eja ac o p erite de un strat g ro s d c zăp ad ă. C a şi
c articru l general din cen tru , şi ccl din nord era am p lasat în tr-o m ică p ăd u re.
S a n tin e le le , în ţin u tă dc ia rn ă, su p ra v e g h e a u in tra re a , m a rc a tă p rin tr-o
în tre ru p e re în g ardul dc sîrm ă, în locul unde alee a p rin c ip a lă d u cea la ca le a
ferată. E ra în zori. D ac ă făceai ab stra cţie dc p la n to an c , te p u te ai cred e în faţa
c lă d irilo r cc n tralc a le unui dom eniu părăsit. N u sc v ed ea nici un sem n d c viaţă
în in terio r. M areşalu l m ă trim ise să-i ce r Iui D orn b erg in fo rm a ţii asu p ra
p ro g ram u lu i.
în v ag o a n e le d c d o rm it ale m e m b rilo r O K W i-am g ă s it p c c o la b o ra to rii
intim i ai lui H itlc r cu feţele crisp ate, cu tenul p ăm în tiu , p ră b u şiţi pc c a n a p e le le
d in c o m p a rtim e n t. C u fu n d a ţi în tr-u n fel dc p ro stra ţie av e au o ch ii fic şi, p ăreau
să nu v ad ă şi să nu în ţe le a g ă nim ic din c e e a c e îi în tre b am . « D e r F u h r e r sc h la ft
n o ch » 101, îm i sp u se în ce le din u rm ă, cu g re u ta te , un SS. « K o m m c n S ic
sp ă ter» 102, Cu o o ră m ai tîrziu , am b ătu t din nou la uşa c o m p artim e n tu lu i
ac ciu iaşi SS. P ro asp ăt ras, el îm i d esch ise , cu o ch ii strălu cin d d c sc lip ire a a
cărei cau ză o cun o şteam deja prea bine. P ărea să fi u itat totul d esp re p rim a
n o astră în lîln ire m atin ală. T rebuii să-i expun iarăşi o b ie ctu l v izitei m ele.
A tu n ci, m ă co n d u se la D ornberg. Ş eful p rotocol jlu i, un u riaş, nu reu şea să sc
în tin d ă pc banch eta unei sin g u re ca b in e dc vi gon d e d o rm it. P en tru a i sc
p erm ite să sc cu lce, au fost ob lig aţi să sc o a tă p ere tele c a rc se p a ra d o u ă
co m p artim e n te . El sc în tin d e a în d iagonală. «V izita va în c e p e la o ra zccc, îm i
relată cl. F uhrer-ul va v eni atunci să-l p rim c asc ă pc m areşal» .
C înd alee a p rin cip ală sc um plu dc u n ifo rm e, în fru n te a că ro ra H itlc r se
în d re p ta sp re tren u l n o stru , era d e ja a p ro a p e o ra u n sp rc z c c c . « S p u n e ţi
m areşalului să-l aştep te pc F u h rcr pe u ltim a treap tă» , m ă a v e rtiz ă D iirn b crg , în
 tim p cc d e le g a ţia se a lin ia în a in te a v a g o n u lu i. T o tu l e ra în reg u lă , cîn d H itie r
a ju n se în d rep tu l nostru. H o ffm a n 103 îşi ag ită ap a ratu l în m o m en tu l cînd A nto-
n cscu făcea ultim ul p as pentru a cob o rî. K eitel, Jo d l, von R ib b cn tro p şi
m ilitarii din d eleg aţia n o astră in trară în birou! F iih rer-u lu i. în tre v e d e re a în c ep u
cu o d isc u ţie asu p ra situ aţiei fro n tu lu i. M areşalul A n to n escu v en ea să ceară
transferul dc n oi forţe g erm an e pc p rin cip ale le cîm puri d c lu p tă sau m o d ific area
p lan u lu i dc cam panic. D ubla o fensivă spre S talingrad şi în C au ca z, cu efe ctiv e le
cc sc g ăseau în acel m o m en t pc front, i sc părea so rtită eşecu lu i. D acă ruşii n -a r
fi reu şit să o o p rească, atunci epu izarea crescîn d ă a trupei a r fi sfîrşit o b lig a to riu
p rin a pu n e o sta v ilă în a in tă rii. A lte rn a tiv a era, d e c i, p en tru A n to n escu ,
u rm ăto area: sau să fie în lo c u iţi o am en ii care de trei luni luptau m ereu în p rim a
lin ie sau să sc p ro fite dc p o sib ilită ţile d efen siv e o fe rite d c terenul ca u ca zian
d eja cu c crit şi să sc trim ită toate fo rţele d isp o n ib ile asu p ra S talin g rad u lu i. P c de
a ltă p arte, el co n sid era flan cu rile ac estu i ultim fro n t ca fiind p rea sla b e sp re
sud, m ai ales în faţa stepei calm ucilor. D ensitatea ro m ân ilo r a r fi fost su ficien tă
p en tru su p rav e g h erea unei fron tiere, d a r nu pentru a facc faţă unui ev e n tu al
atac. N u ex istau d cc ît trei divizii d isp u se pc un fro n t d c 125 k ilo m etri fără nici
o ac o p crirc la niv elu l liniei a doua. E le ofereau inam icu lu i o p rad ă a lît de
v u ln e ra b ilă în e ît ar fi fost co p ilărcsc din p arte a sa să nu p ro fite d c aceasta.
H itie r p rete x tă că stepa ca lm u cilo r nu putea co n stitu i b aza dc p lc ca rc p en tru o
o fen siv ă. L a c c lc lalte arg u m en te a!c lui A ntoncscu el ră sp u n se p rin o b ic cţii
ev a ziv e şi a sig u ră că în tă ririle g erm a n e voi fi trim ise în C au ca z şi v o r a ju n g e în
cu rin d la S talin g ra d pen tru a p reg ă ti ultim ul asa lt a! o raşu lu i.
A poi, luă cuvîntui g eneralul Jodl ş i'd is c u tă în d e lu n g d esp re cel d c al
d o ile a front. E l vorbi dc influ en ţa a lia tă asu p ra o raşu lu i D icp p c şi a ju n se la
co n c lu z ia că an g lo - saxonii erau încă d ep a rte de a p u tea să în tre p rin d ă o
ac ţiu n e cap ab ilă să n elin iştească serio s S tatul M ajo r g erm an . Ei ab ia reu şeau să
fu rn izeze forţele ncccsarc ap ă răto rilo r E g ip tu lu i, am en in ţate dc tru p ele lui
R om m cl.
D upă o an aliză am ăn u n ţită a p ro d u cţici dc război am crica n c, Jo d l făcu
co m p araţia în tre forţa aeriană a a lia ţilo r şi forţa a e ria n ă am crican ă. G erm a n ia
sp era să-şi p ăstre ze su p e rio ritate a p înă la capăt. D ar, asu p ra etap ei fin ale, Jo d l
nu in sistă. în tim pul în tîln irilo r p rcccd cn tc, sp e cia listu l O K W -u lu i trasa se
în to td ea u n a, în linii gen erale, planul m ilita r pc ca rc G erm a n ia îşi p ro p u sese
să-l u rm eze pen tru a aju n g e la v icto ria finală. F icc arc ac ţiu n e v ita lă nu fu sese,
în trecu t, d c c ît o etap ă spre dczn o d ăm în t. D c ac ea stă d ată, Jo d l sc m u lţu m e a să
afirm e ex isten ţa unui d ez ec h ilib ru în favoarea fo rţelo r g erm a n e şi să asig u re că
R cich -u l d isp u n e a dc m ijlo acele n cccsarc pentru c a ech ilib ru l să nu sc rupă în
d efa v o area sa.
L o g ic, A n to n cscu rem arcă fap tu l că d ac ă G erm a n ia reu şe a să m e arg ă la
eg a lita te cu fo rţele crc scîn d c ale inam icului, m axim um p e ca rc îl p u te a sp era
era un incci nul şi nu o b ţin e rea victoriei. C um se g în d c au să p u n ă ca p ă t
răz b o iu lu i? G erm a n ia avea în ved ere o so lu ţie p o litică , p ac ea se p arată cu u nul
d in cei doi ad v ersari ai săi sau un co m prom is pc to a tă lin ia? în a c e st c a z , în
c a litate a sa d c aliată, R o m ânia treb u ia să fie p u să la cu re n t cu in te n ţiile
B e rlin u lu i şi cu d e m e rsu rile c c a r fi fo st d e ja în tr e p rin s e , m ai a le s în
 e v e n tu a lita te a cînd R cich -u l ar fi a v u t în ved ere un c o m p ro m is cu R u sia. în
co m u n ica te le so v ie tic e , ex p re sia «cei doi in am ici» re v e n e a ca un leiî-m o tiv .
R o m ân ia, c a re era vizată ca al d o ilea d u şm an , nu p u te a să fie ex c lu să d c la
tratativ e. A nto n cscu sc grăbi să ad auge că el nu sfătu ia d elo c p en tru o asem e n ea
so lu ţie, căci, d ac ă e ra v orba de un co m p ro m is, acesta tre b u ia c ă u ta t m ai c u rîn d
în p arte a an g lo - sa x o n ilo r, carc puteau av e a in te res d e a fi e lib eraţi d e fro n tu l
a tla n tic , pentru a sc co n c en tra asu p ra Ja p o n iei.
Jodl tăcu, în c u rc at. P o litic a nu ţin ea de reso rtu l său. H itlc r treb u ia să
răsp u n d ă . F iihrcr-u! d ăd u im e d ia t asig u ră ri că n u in te n ţio n a , n ic i p e n tru
m o m en t, nici p entru m ai tîrziu, o so lu ţie p o litică. V iito ru l sc va co n stru i în
zg o m otul arm e lo r şi el nu sc gîn d ea să-şi retrag ă cu v în tu l. C a şi în p e rio a d ele
de p ace, nici pc tim p dc război nim eni nu p utea să facă p ro feţii d c lu n g ă d u rată,
în afa ră d o ar dc şarlatan i şi dc p rezicăto rii av en tu rieri. V or fi, d esig u r, cu lm i şi
căd eri in eren te o rică re i acţiuni um ane, fie c ă ca a r fi e c o n o m ic ă sau p o litică,
p u b lic ă ori p riv ată, c iv ilă sau m ilitară. C e ea ce im porta, în p rim u l rîn d , e ra dc
a sc p u tea face faţă situ aţiilo r su ccesiv e, pc m ăsură ce lu p ta se d esfă şu ra şi, în
al d o ilea rînd, dc a se p ăstra n eatin să c re d in ţa în v icto ria finală. Nu p en tru
a sem e n ea d isc u rsu ri ccruse A ntoncscu să-l vadă p e H itlcr. C u un g est d e
n erv o z itate, cl în tre ru p se tirada. «S înt aici tocm ai p en tru a stu d ia u na d in
situ aţiile crc ale d c răz b o i, m ai ales ac cc a a tru p elo r n o astre , p rea d ep ă rtate dc
b az ele lor şi am en in ţate să fie d esp ărţite dc sp a tele fro n tu lu i, sp u se m areşalu l.
Ei am inti apoi o fe n siv a lui T im o şen k o , în tre Don şi V o lg a, c a rc reu şise să
zd ru n c in e parţial sistem e le d efen siv e im p ro v iz ate d c g erm an i şi rom âni în tre
cclc do u ă fronturi. D acă această o fen siv ă era com p lo tată p rin lr-u n atac la sud
d c S talin g rad , un d e p o z iţiile ro m ân e şti, cum se arătase d eja, erau in cap ab ile
d c a facc faţă, cclc num ai cin cizcci dc d iv izii c a rc sc g ăseau în o ra ş riscau să fie
în c ercu ite. Cu o n cp lăccrc v izib ilă, H itlcr reveni asu p ra u nui su b ie c t pc c a rc îi
so co tea deja ep u izat. P entru a-1 în d e p ărta d efin itiv , cl sc o ase din sacu l său,
în to td ea u n a plin dc arg u m e n te, noi m ijlo ace dc co n v in g crc. A firm ă că p o se d ă
in fo rm aţii p rccisc du p ă carc o fen siv a lui T im o şe n k o a r fi fo st u ltim a te n tativ ă
rusă în a in te dc p ără sirea S talin g rad u lu i. în cîtcv a zile, nu sc v a m ai vorbi d c ca.
A tu n ci, o d ată cu a tin g erea p rim ului o b ic ctiv al cam p a n iei, sc v a p u tea relu a
d iscu ţia. D ar, p entru m om ent, nu trebuiau să sc m ai a tin g ă d c p lan u l dc
cam p an ie afla t în cx ccu tarc. El îi prom ise solem n lui A n to n cscu să îl in v ite la o
n o u ă în tîln irc, dc în d a tă ce m om entul dc a lua a lte h o tă rîri va fi sosit. A ccsta
p u te a să aib ă loc ch iar la S talingrad. M areşalul fu d c ac o rd , fără a ren u n ţa
totuşi la rezervele sale. « D esigur, d ar douăzcci şi cin ci dc d iv iz ii nu rep rez in tă
d ec ît zcce la sulă din forţele an g a ja te în răsărit. D oar în fu n cţic d c clc văd cu
răzb o iu l şi, d esig u r, am un unghi dc vedere parţial, d a r p e n tru m o m en t clc
fo rm ează to a tă arm a ta rom ână», sp u se cl. P ericu lo asă im p ru d en ţă: H itlc r
p retin se im ed iat că, făcîn d un efo rt, R o m ân ia a r p u te a p u n e p c p ic io are zccc
noi d iv iz ii. D ar, ascu ltîn d răsp u n su l lui A n to n cscu , F iih rcr-u l nu avu nici un
m otiv să sc fclicite p en tru kicca sa. M areşalu l îi am in ti n u m ăru l e x a c t al
u n ită ţilo r u n gare p u se la d isp o z iţia co a liţiei şi p o z iţia B u lg a rie i, ca rc cu
asen tim en tu l B e rlin u lu i, îşi p ăstra a rm a ta intactă. în tre ac cşli doi in am ici
v irtu ali, R o m ânia nu p u tea să-şi risip e asc ă to a te resu rsele m ilitare. « R eich -u l
s-a făcu i g ara n t al fro n tierelo r v o astre. N u av eţi de cc să vă tem eţi» , sp u se
H itlcr. « D u m n eav o astră repetaţi p o p o ru lu i germ an că treb u ie să răm în ă stăp în
al p ro p riu lu i său destin. Fără a vă pu n e la în d o ia lă g ara n ţia, p refer ca R o m ân ia
să-şi p ăstreze, şi ca, stăp în irca a su p ra destin u lu i său. Şi ap o i, fro n tie re le pc
carc ni le-aţi g ara n tat nu coresp u n d lim itei sp aţiale pc ca rc p o p o ru l ro m ân este
în d rep t să o rcv e n d icc » , răsp u n se A ntonescu. H iller nu m ai insistă. E l ştia p rea
bine la cc s-ar fi expus. D in p arte a sa, A ntonescu so c o tin d atm o sfera d estu l de
în c o rd a tă , ren u n ţă să m ai d ez v o lte d atele pro b lem ei. Fu rîn d u i lui H itlcr să reia
d iscu ţia. « D acă aliaţii ar reuşi să restab ilească ech ilib ru l în profitul lor, răzb o iu l
va fi d ccis în final dc elem e n te le noi pc carc G erm an ia le-ar face să in te rv in ă la
m o m en tul dorit. în 1914, lu p ta a în c e p u t cu un arm a m en t p e n tru a se te rm in a cu
altul». Şi a c c st război, p retindea H itlcr, va sfîrşi prin in te rv en ţia pc c îm p u rilc
d c luptă a unor m ijlo acc de luptă p înă acum n ccu n o scu tc. T re b u ie să sc p ăstre ze
în c re d erea în spiritu l inventiv al germ anilor. In dustria R eich -u lu i era p c pu n ctu l
d c a p une pe şa n tier o arm ă carc va răsturna c o m p le t re g u lile artei m ilitare
trad iţio n ale. Şi, din nou, pentru a vorbi de v iitor, H itlc r rev en i cu cîtcv a seco le
în urm ă. El ev o că tim p u rile cînd arm atele nu în tre b u in ţa u pentru a sc lupta
d cc ît fo rţa m u scu lară şi p relu n g irea acesteia, sp ad a sau lancea. A poi a ju n se la
p ro icctilc. D ar acestea p ăstraseră luptei ca ractcru l său o b işn u it. E le nu făceau
dccîL să slăbească p u te re a dc rezisten ţă a inam icu lu i, m ărin d astfel şa n sele
a tac ato ru lu i. P uşti, m itraliere, artilerie şi b o m b a rd a m en te a e rien e nu erau d cc ît
au x ilia re . E le uşurau atacul infanteriei. în cu rîn d , va so si ziu a cîn d a rm a ta dc
u scat va d isp ă re a, ca şi cavalcrii în arm u ră. T eh n icia n u l va în lo c u i so ld atu l.
D upă c o n cep ţia curentă, o m în ă d c oam eni, într-un ad ă p o st, vor fi m ai p u tern ici
d cc ît o arm a tă n u m e ro a să şi b in e ec h ip a tă. « O m ul nu sc în d re a p tă sp re
« H crrsch aft d e r M asscn» ,0\ ci spre su p rem a ţia ştiin ţe i. T im p u l m a jo rită ţii
d em o cratice şi al puterii m u n cito reşti va fi atunci rev o lu t. U n sin g u r p rin cip iu
îşi va găsi ju stific a re a în faţa istorici: p rincipiul co n d u c ăto r» .
D upă această pro feţie, nu m ai era altccv a d c făcu t d cc ît să n c aşezăm la
m asă. N c în a p o iarăm , în grup m ic, în su fra g eria F iihrer-u lu i. C a şi la ca rticru l
său g eneral dc pc frontul cc n tral, şi aci cam crclc nu p rez en ta u nici un e le m e n t
dem n d c a fi m enţionat. Interiorul am intea dc lo c u in ţc ic g erm an e ru stic c. T c-ai
fi c re z u t u n d e v a în tr-u n că m in p en tru H itlc rJu g cn d . M a sa era a ra n ja tă cu
m u ltă sim p lita te. în a c e st loc unde, în afa ră dc F u n k m o d e l10S, nu lo c u ia nici o
fem eie, sc lipseau dc faţa dc m asă şi dc alte o b ic ctc ca re a r fi im p lica t o g rijă
prea d eo seb ită. T otul trăda sim p lita tea stilu lu i dc v ia ţă a lui H itlcr. P rin a c c st
fap t, p erso n a ju l nu ap ărea d cc ît şi m ai h alucinant. în m ijlo cu l c u rte n ilo r săi,
ptini d c rîv n ă să-i ghiecască ccle m ai m ici d o rin ţe , ac est om în c h is în sin e nu
su p o rta nici un am cstcc în spaţiul său intim . O rd in ele, ca rc ad esea nu e ra u d c c ît
o su rp riză p entru colaboratorii săi cei mai ap ro p ia ţi, erau sin g u ra lor p u n te dc
leg ătu ră. R ib b cn tro p sc străd u ia să în tre ţin ă co n v o rb irea în tim pul m esei,
d cb itîn d p la titu d in i şi la n sîn d u -sc în co n sid eraţii pe carc G o eb b c ls - ac ca stă
« m itra lie ră in te le ctu a lă» , cum îl nu m ea m areşalul A n to n escu - le elim in a se
d esig u r dc m ult din arsenalul său p ro p ag a n d istic . H itlcr era ccl m ai m o d est
d in tre toţi co m ese n ii. E l p ărea să fi uitat dc toţi şi, m e ste eîn d u -şi m aşinal
b u catele, p ăre a să-şi rum ege p ro p riile gînduri. C a şi cum a r fi re v e n it dc
 u n d ev a dc d ep arte, el sc prefăcu o d a tă sau dc două ori c ă ascu ltă d isc u ţiile,
ap o i, d cc cp ţio n at, nu sc m ai ocu p ă d c c ît de fa rfu ria sa. In cap ab il dc a lu a p arte
la o co n v e rsaţie, dc în d a tă cc nu sc m ai d iscu ta p o litică , H itle r, d eşi p rez id a
m ase, p ărea un intrus, o rudă săracă, cc nu în d ră z n e şte să ia cu v în tu l. D ev en it
n eră b d ăto r, cl d o rea ca d ejunul să sc te rm in e c ît m ai c u rîn d p o sib il.
în a fa ră dc cîţiv a germ ani aleşi p en tru a ne în so ţi în tim p u l p lim b ării p e
ca rc m areşalul A nto n escu îşi ex p rim ase d o rin ţa să o facă d u p ă m asă, toată
lu m ea îl urm ă pc I-Iitlcr în biroul său. N oua în tre v e d e re treb u ia să în c e a p ă la ora
trei. D c do u ă ori, ac claşi SS veni să-l ro ag e pe A n to n escu să m ai aib ă răb d a re şi
era d eja în tu n e ric cînd F iihrcr-ul îi co n c cd ic pc c o lab o rato rii săi p en tru a-1
p rim i iarăşi pe « C o n d u căto r» -u l R o m ân iei. «D acă v reo d a tă c c a la ltă tab ără a r
o b ţin e victo ria» , sp u se se H itler în ultim ul său d isc u rs (la 30 se p tem b rie 1942),
m ărtu risin d astfel că a c ea stă p ersp e ctiv ă nu trebu ia să fie co n sid e ra tă ca
im p o sibilă. Ea îl p reo c u p a, şi c u v in te le lui A nto n cscu a su p ra unei so lu ţii
p o liticc au avut răsu n e t în m in tea F iihrcr-ului. P o litica sim p listă a m areşalu lu i
ce su sţin ea că din m o m en t cc războiul nu mai putea fi c îş tig a t treb u ia să sc
în c erce în c h e ie re a păcii, nu era ac e e a a lui H itler. « M o d ific aţi, p en tru un
m o m en t, a c e a stă b le ste m a tă hartă a d m in istra tiv ă a lu m ii» , sp u se c l, «şi
în c erca ţi să vă în c h ip u iţi un glob p c carc g eo g ra fii şi-au d at o ste n ea lă să traseze
c c n lrc lc dc p u te re ale lum ii, asem en ea lin iilo r dc forţă ale u nui cîm p m ag n etic.
V eţi o b se rv a atunci că e x istă în lum e cinci cen trc d c co n c en lra rc a en erg ici:
unul în S tatele U n ite, altu l, p ro b lem atic , în M arca B rita n ic , al treilea în
ccn tru l E uro p ei, av în d ca nuclcu p rincipal G erm a n ia, apoi p u te re a v irtu a lă a
U n iu n ii S o v icticc, şi în cele din urm ă, cea a Ja p o n iei. D in fiec are d in aceste
c e n tre em an ă raz e-fo rţă, ca rc sc în tin d în spaţiu l în c o n ju ră to r. C o n flic te le sc
p ro d u c la intcrsccţiifc liniilor. A colo sare se în te ia c a rc a p rin d e fo cu l. L ogic,
co n flictu l s-a ivit în spaţiul în carc ce n trele dc fo rjă sîn t c c lc m ai ap ro p ia te
un ele dc altele: E u ro p a. L upta carc sc d u cc acum sc p o artă d c c ă tre R u sia şi
M arca B ritanic, p en tru a elim in a cîm p u rilc dc forţă eu ro p e n e, d o m in a te de
G erm an ia, cca m ai m arc p u te re co n tin en tală . D acă ac e a stă în c e rc a re a r reu şi,
co n tin en tu l no stru şi-ar pierd e pc veci forţa carc îl face în stare să-şi afirm e
rolul său dc prim plan, în lum e. T oate p o p o are le din sp aţiu l n o stru ar trebui să
sc alătu re luptei pc ca rc o ducem noi, în v o in ţa co m u n ă d e a sa lv a E u ro p a . Ei
toţi sîn t tot a şa dc in te resa ţi ca şi G erm a n ia. N um ai n aiv ii p o t c re d c că a r fi
d o a r o d isp u tă în tre R cich şi M arca B rita n ic p en tru h e g e m o n ia p c co n tin c n t.
în re a lita te , Im p eriu l b rita n ic este d eja în v in s. C îm p u l său d c fo rţă a fo st
e lim in a t şi inclus în cel al S ta te lo r U n ite. S ă fo lo sim lim b a ju l lor: C h u rc h ill nu
m ai cslc d c c ît Q u islin g -u l lui R o o scv clt. în faţa a c e s to r re a lită ţi o b ie c tiv e este
za d arn ic să d isc u ţi dc id e o lo g ii, dc l'ilic sau fobie. P u teţi să fiţi c l v c to f ili106,
sp re ex e m p lu , n im e n i nu vă îm p ie d ic ă , d a r la cc v -ar serv i a c e a sta ? . V ă în tre b
cin e p o ate să p retin d ă acum c ă v o rb e şte în n u m e le E u ro p e i? F ra n ţa ? E a s-a
d o v e d it tot aşa dc sla b ă ca şi P o lo n ia. C um vreţi să c d ific a ţi E u ro p a p c o
p u te re ca rc n -a re z ista t G erm a n iei m ai m u lt dc zece z ile ? F a p t e s te c ă , în
su sţin e re a ră z b o iu lu i m odern ex istă un a lt e le m e n t ca rc in te rv in e . M o b iliz a re a
tu tu ro r re su rse lo r ad u c c o c re şte re c o n s id e ra b ilă a p u te rii. în tim p d c 10 ani dc
p ac e nu sc re a liz e a z ă p ro g re se c o m p a ra b ile ce lo r o b ţin u te în tr-u n an dc
răz b o i. R a d ia ţia un u i cîm p dc fo rţă m ă re şte to tu l în tr-u n ritm a c c c lc ra t.
N ic io d a tă G e rm a n ia din 1939 n -a r fi re v e n d ic a t su p re m a ţia a s u p ra sp a ţiu lu i
p e c a rc îl c o n tro le a z ă acum . F o rţa n o a s tră n c -a r fi p ă ru t in su fic ie n tă L o g ic ,
v e le ită ţile cre sc p ro p o rţio n a l cu sp o rire a F o rţe i. D a c ă în 1939 s-ar fi p u tu t
în c ă îm p ă rţi g lo b u l în tre m a rile p u te ri, a s tă z i, sub e fe c tu l a c e stu i p ro c e s d e
c re şte re , o ase m e n e a so lu ţie nu m ai ap are p o sib ilă. L e v ia ta n ii107 sîn t c o n s trîn şi
să sc n im ic e a sc ă . C u m v reţi să d elim itaţi a stă z i c o m p e te n ţa fie c ă re i p u te ri,
atu n ci cîn d a c e a stă lim ita re nu a fost p o sib ilă în a in te d e ră z b o i, în tr-u n
m o m e n t cîn d fie c a re d in tre ac tu a lii co m b a ta n ţi nu re p re z e n ta d c c ît ju m ă ta te
d in fo rţa p c c a re o re p re z in tă a stă z i? A ţi v o rb it azi d im in e a ţă dc m c c i n u l.
A stăzi este v o rb a dc un co n cu rs e lim in a to riu , p en tru a în tre b u in ţa te rm in o lo g ia
v o a s tră sp o rtiv ă . S în lcm acum în se m ifin a lă . S au v om reuşi să e lim in ă m
S tate le U n ite şi S o v iete le , sau va treb u i să fim noi e lim in a ţi d c d în şii, p e n tru
a d isp u ta îm p re u n ă m arca fin ală a c o m p e tiţie i m o n d ia le . R ă zb o iu l a în c c p u t
cu sco p u ri lim ita te. A stă zi, o b ie c tiv e le sale sîn t n e m ă rg in ite » .
« S p u n eaţi în c ă azi d im in ea ţă c ă sco p u l ră z b o iu lu i Ţ ă rii v o a stre v a fi
n e lim ita t. S c u z a ţi-m ă , e ste un lim b aj pc ca re nu re u şe sc să-l în ţe le g . în cc este
el o are d ife rit dc ccl al G erm a n iei? » A n to n c sc u sc g răb i să-l lă m u re a s c ă p c
F iih rer. P o p o ra l ro m ân a p ro b a răz b o iu l îm p o triv a R u siei S o v ie tic e . C h ia r
o p o z iţia se b u c u ra se dc re a lip irc a B a sara b iei şi a n o rd u lu i B u c o v in e i. D ar,
d u p ă ca, c a m p a n ia d in c o lo dc a c e s te lim ite a r fi p ie rd u t o ric e sen s. « D c cc
to le raţi a c tiv ita te a lui M a n iu ?» , în tre b ă H itle r. «E l sc s tră d u ie şte m e re u să
slă b e a sc ă re z iste n ţa fro n tu lu i in te rio r» - « P în ă ce R o m â n ia îşi va fi re c u c e rit
to a te te rito riile c a re i-au fost sm u lse » , ră sp u n se A n to n e sc u , « eu n u am
a u to rita te a m o rală dc, a p ro c e d a a ltfe l» . H itle r, în fa ţa a m e n in ţă rii u n ei noi
e v o c ări a p ro b le m e i T ra n silv a n ie i, ren u n ţă , în m od în ţe le p t. A n to n e sc u p u tu
să c o n tin u e. M arca B rita n ic şi S ta te le U nite nu au a v u t n ic ic în d n ic i ccl m ai
m ic g est o stil faţă dc R o m ân ia . P o p o ru l rom ân nu sc c o n s id e ră d eci în răz b o i
d c c ît cu U n iu n ea S o v ietică . M a re şalu l d c c la ră c ă era c o n ş tie n t d e ro lu l
p re p o n d e re n t al G erm an ici pc co n tin e n t, d ar m ă rtu ris e a în ac elaşi tim p c ă nu
era în m ă su ră să m o b iliz e z e ţa ra sa d o a r p en tru a a p ă ra n o u a o rd in e p c c a rc
A xa voia să o in stau rez e în E u ro p a . P en tru so id a tu l ro m â n , lu p ta a rc u n sen s
c ît tim p este d u să co n tra S o v iete lo r. A lia n ţa cu R e ic h -u l îşi g ăsea ju s tific a re a
m a jo ră în fap tu l că n u m a i d a to rită p u te rii g erm a n e sc p u te a sp e ra e lim in a re a
p eric o lu lu i ru sesc . « C rcd c ţi-m ă , d a c ă aţi fi răm a s în to v ă ră şia iui S ta lin » ,
sp u se A n to n e s c u , «nu aţi fi g ă sit d e c ît o p o rtu n işti o ri n eb u n i p en tru a face
p o litic a v o a s tră în R o m ân ia» . « T o tu şi» , re p lic ă H itle r, « c h ia r d u m n e a v o a stră
aţi a d e ra t la p a c tu l trip a rtit în tr-o cp o c ă în ca rc co n flic tu l cu U R S S în c ă n u e ra
d ec is» . « C in e vă sp u n e că, în acel m o m e n t, nu eram şi cu un o p o rtu n is t? » ,
în tre b ă A n to n cscu . P c rv itin a să -şi fi p ie rd u t oare c fc c tu l a su p ra siste m u lu i
n e rv o s al lu i H itler? în tre b a re a lui A n to n cscu ră m a se fă ră răsp u n s. D isc u ţia
în c etă . A tu n ci cînd m em b rii su itei m a re şalu lu i fu ră in tro d u şi în în c ă p e re
p en tru a a s c u lta d isc u rsu l o b işn u it, v ocea F iih rcr-u lu i e ra v o a la tă şi ră g u şită ,
c a c e a a u nui d ro g at. «W ir w erd en d ic R u ssen sc h la g e n d a ss d ic d c r ...» 108 A m
av u t im p re sia că v oia să spună: «D as der T cnfc! .hoit» 109 dar îşi rev en i şi
term ină fraza cu refrenul obişnuit: «dass die sich nie m eh r erh eb en » "°.
 Cc diferenţă între m asa m odestă a lui H itler şi ospăţul pe carc ni-1 oferi a
d o u a zi R ibbcntrop, la castelul său situat în apropierea C artieru lu i G eneral! D ar
luxul carc îl înconjura pc m inistrul dc externe pălea în ain tea fastului d e p arv en it
p rin ca rc R c ic h sm arsh a ll G o rin g se stră d u ia să-şi e p a te z e v iz ita to rii, la
K arin-H all, aproape d c B erlin, unde delfinul R c ic h -u lu i111 îşi sta b ilise reşedinţa.
O b iectele de artă sc îngrăm ădeau în vastele săli carc form au ap artam en tele sale
private, ca într-o sală dc vînzarc la licitaţie. Cel pc care p ro p ag an d a lui G o eb b els
îl num ea «papa G oring» pusese să sc graveze pc tacîm u rilc d e au r d c la m asă
blazonul fam iliei sale. A cest blazon sc v edea mai peste tot, în accastă locuinţă.
G oring era m îndru dc ascendenţa sa, care nu era vestită, d ar, d u p ă p ro p riile sale
spuse, foarte vcchc. C avalerul H erm ann von G oring sem ăn a în acelaşi tim p cu
un industriaş reccnt îm b o g ăţit şi cu un d escendent dircct al Iui A ugust ccl T are.
La m asă, el nu bea dccît bere, d ar aceasta îi era servită în tr-o cu p ă dc aur.
«G erm an ia a p ie rd u t răz b o iu l» , sp u se A n to n escu , ca o co n c lu z ie Ia
v iz ita sa, în trenul ca rc n e d u cea pc d rum ul dc în to a rcere . « A cu m treb u ie să ne
co n cen trăm efo rtu rile ca să nu-1 pierdem pc al nostru».
 CAPITOLUL VH

De la Stalingrad Ia, R o m a

L a 30 o cto m b ric, co m u n ica tu l dc răz b o i g e rm a n a n u n ţa c u c e rire a

o raşu lu i N alc ik tic către Lrupclc alp in e ro m ân e. E ra p rim u l re z u lta t c o n c re t al
noii o fen siv e lansată dc H itlcr în C aucaz, d a r to to d a tă şi u ltim ul su c ce s
în re g istra t în 1942 de arm a tele co a liz ate. A -l atribui ex c lu siv u n ităţilo r ro m ân e ,
aşa cum o făcea com unicatul O K W , era inexact. în re a lita te , d o u ă re g im e n te
d c v în ăto ri dc m u n te rom âni co n stitu iseră cen tru l dc g ra v ita te al atac u lu i. D ar
ele fu sese ră putern ic sprijin ite dc artilerie şi trupele sp e cia le g erm an e. A
m in im aliza co n trib u ţia G erm an iei nu intra în o b ic eiu rile co m an d a m en tu lu i
W eh rrn ach t-ului. D ar H itlc r voia, în urm a rez erv elo r fo rm u late d e A n to n escu
asu p ra sen su lu i p articip ării ro m ân e în răzb o i, să a firm e în c ă o d ată, în faţa
lum ii le g ătu rile solid e ca re ne uneau cu soarta G erm an ici. în a in te a u ltim ei
v izite a m a reşalu lu i la C artierul G eneral , g erm an ii fo lo sise ră tot felu i d c
fo rm u le de ca m u flaj p entru a nu ad u cc la cu n o ştin ţa o p in ie i p u b licc d in R cich
co n trib u ţia arm atei ro m ân e la lupte. A tunci cînd în tre b u in ţa u în co m u n ica te le
lor fo rm u la «tru p ele aliate» era v orba în to td ea u n a dc ro m ân i. S tatu l n o stru
m ajo r p ro testase a d e se a cu p riv ire la accst subiect. N ici ta c tic a o p u să nu av ea
un efe ct m ai bun la B u c u rcşti, în tr-u n m o m en t cînd c o a rd a e ra în tin să p este
m ăsu ră. T im o şe n k o a ta c a m ereu în tre V o lg a şi D on. C e le 7 2 0 .0 0 0 to n e
scu fu n d ate dc sub m arin e, în o cto m b rie, lăsau B u cu reştiu l in d iferen t. C în d
R o m m cl îşi în c cp u retrag e re a sub presiu n ea A rm atei a o p ta en g lez e şi cîn d ,
d u p ă cîtev a zile, .am ericanii d eb arcară în A frica d c N o rd , R o m ân ia era în
sărb ăto are. în a fa ra R u siei şi R e ic h -u lu i, o a treia p u te re se ap ro p ia d c E u ro p a.
B u cu ria nu e ra tu lb u ra tă d cc ît de team a ca g erm a n ii, faţă de p erico lu l ca rc se
m a n ifesta în M cd itcran a, să nu-şi m ai retrag ă din tru p ele d c la răsă rit, în loc să
în tă re a sc ă a c e st fro n t a tît dc am en in ţat.
L a S talin g ra d , p lo aia căd ea fără în c e ta re de d o u ă lu n i, red u cîn d m u lt
ac tiv itatea ae rian ă , singurul d om eniu în care atac ato rii av eau un av an taj faţă dc
cei ased iaţi. R uşii aru n cau n ec o n te n it noi trupe în acţiu n c. A b ia era d istru s un
co n tin g cn t dc ap ă răto ri, că un a ltu l, p ro asp ă t, relu a p o z iţiile . P lccaţi dc p c linia
H ark o v - T ag an ro g şi luptînd dc patru luni, g erm an ii şi ro m ân ii erau d eja
isto v iţi. Ei se găseau în a in te a unei m ase de oam en i ca rc sc reîn n o ia m ereu ,
av înd în fav o area sa su p e rio ritate a b lin d a te lo r şi a rtilerie i şi b u c u rîn d u -se dc
p u n ctc d e sp rijin fo rtificate p re g ă tite d in a in te , cu to a tă a rta d e ca m u flaj
 so v ie tic ă . F ic c a rc p a s în a in te era un risc în plus. G ru p u rile d c ca sc , o d a tă
îm p re su ra te , să reau în ae r, în g ro p în d la o la ltă a ta c a n ţi şi a p ă ră to ri ca re trăg eau
în c ă d c la e ta je le su p e rio a re . A p o i, b lin d a te le s o v ie tic e c u ră ţa u lo c u l,
tra n sfo rm a t în ru in e. N u m ai e ra p o sib il să te retrag i în no man's landoul din
sp ate. U rm ă rire a fo rţe lo r d u şm a n e a r fi tra n sfo rm a t în d e ru tă re tra g e re a
tru p elo r, care erau în c ă şi m ai d ez av a n ta jate , d a to rită in fe rio rită ţii lor, p e un
teren d esco p erit, d c c ît în oraş. A sem enea unui om c a re în c e a rc ă să g ău re asc ă
un zid im ens cc am en in ţă să se p răb u şească p este e l, so ld a ţii lu p ta u cu fu rie şi
d isp e ra re. «E p u izaţi ad v e rsaru l» , o rd o n ase S talin. E fo rtu l su p rao m e n esc pe
care co m an d am en tu l îl c e ru se tru p elo r n o astre a făcu t clin a c e s t o rd in un fapt
îm p lin ii. P rin să în c a p ca n a sp aţiu lu i, arm a ta se în c ăp ă ţîn a să ev ite in e v itab ilu l.
L u m ea se um plea dc ad m iraţie faţă dc cro ic ii ap ărăto ri ai S lalin g ra d u lu i, dar
W a lk y riilc 1,2 îşi ale se se ră d esig u r eroii lor din rîn d u rile d ec im a le a le te u to n ilo r
şi ţă ran ilo r dc pc D unăre. R ăbdarea, rez iste n ţa şi cu raju l lo r au fo st, cu
ad e v ărat, su p rao m en eşti.
L a 18 n o iem b rie, A ntoncscu trim ise ultim ul său m esaj d c n elin işte lui
H itlcr. El presim ţea ca ta stro fa im inentă. R uşii d ec la n şară atacu l lo r d in această
step ă a ca lm u c ilo r, pc ca re H itlc r o so c o tca inaptă să c o n stitu ie b az a unei
a cţiu n i o fen siv e. Ei triu m fară rep ed e asu p ra slab elo r n o astre d iv iz ii. P e D on,
p c D o n eţ, în tr-u n h ao s dc n c d c sc ris, co m a n d a m e n tu l nu m ai re u şe a să
sta b ile asc ă unde e ra u liniile aliate şi unde acelea ale in a m ic u lu i. A rm atele
ro m ân ă şi germ an ă se d escurajau. Nu m ai era v orba d e o breşă. în tre g u l fro n t se
p u lv e rizase. R uşii ar fi pu tu t să în a in te ze atu n ci, fără a se lovi d c o ap ărare
o rg an iz ată , pînă în inim a U crainei şi dc ac ea stă d ată, ei nu m ai erau în
im p o sib ilitate dc a o facc, ca în d e c em b rie 1941, cîn d fro n tu l g erm an se
p răb u şise pentru p rim a dată. A rm ata R oşie era acum mai p u te rn ic ă d c c ît la
în c ep u tu l războiului. T an c u rilc am erica n e, ca re îşi făceau a p a riţia p c c îm p u l dc
luptă, le dădeau p o sib ilita tea să străp u n g ă lin iile inam ice. R u şii nu în ţe le se ră
dc în d a tă a m p lo a re a d e z a s tru lu i g e rm a n şi se m u lţu m iră să u rm ă re a sc ă
o b ic ciiv cle lim itate pc care şi le p ropuseseră dc la în ccp u t. A tacul lui T im o şen k o
în a in ta ca o av alan şă în tre V olga şi D on, apoi, d ep ăşin d m a re le c o t a l a c est
ultim fluviu, se în d re p ta h o lă rîl spre R ostov. P rim ul o b ie ctiv , d c a în c ercu i
arm a tele dc la S lalin g rad , fusese d eja atin s în c ă în a in te d c 1 d ec em b rie . M ai
m u lt d c treizeci dc d iv izii g erm ane şi ro m ân e nu m ai pu teau fi a p ro v iz io n a te
d c c ît p c c a lc a acru lu i. în m od ev id en t ruşii, în a in lîn d sp re M arca d c A zov,
v oiau să p u n ă în ir-o situ aţie id en tică arm ata aliată ca rc în a in ta se în C au caz.
D acă T im o şe n k o s-ar fi în d re p ta t h o tărît spre vest, cl nu a r fi în tîln it nici o
re z is te n ţă se rio a să , d a r, la acea d ată statul m ajo r rus su fe re a în c ă d c in flu en ţa
p restig iu lu i O K W . T o ate o fen siv e le so v ie tic e av e au o b ie c liv c lim itate. E le
p ăre au să u rm ărea scă mai curînd scopul dc a în d e p ărta pc ad v e rsari p în ă în ziu a
in terv en ţiei an g lo — sa x o n ilo r în conflict. în a ltu l c o m a n d a m e n t al A rm atei
R o şii nu se crc d ea în stare să în v in g ă W c h rm ac h t-u l. C ît d e sp re g erm a n i şi
aliaţii lor, aceştia nu m ai aveau a ltă p reo c u p are d c c ît să -şi d e sc h id ă un drum
spre vest. R etrag e re a se făcea în tr-o d ez o rd in e co m p letă, cel m ai a d e se a în
g ru p u ri m ici şi nu m ai rareo ri în u n ită ţi în tre g i, fără v reu n p la n şi fără
co m u n ica re cu statu l m ajor. D c obicei, so ld atu l nu ştia d a c ă d ru m u l e ra d eja
 tăiat dc inam ic sau d acă m ai era în c ă liber. C entrul dc ad u n a re al c e lo r ce
fugeau era H arkov. O am enii noştri ajungeau aco lo în g ru p e m ici. Ei trav e rsase ră
un sp aţiu d c p este cinci su te dc k ilo m etri, prin lin iile ru seşti şi p rin tre v ie sp arele
d c p artizan i. A ceste răm ăşiţe ale arm atei care în c e p u se o fe n siv a la 2 iu lie se
în g h e su ia u în g ară. T re n u rile cu d irecţia sp re vest erau lu ate cu asalt d c so ld a ţii
carc, tim p dc o lună, rătă ciseră fără o rdine şi fără co m an d a n ţi. N u m ai d ato rită
h azard u lu i şi nu unor m işcări prescrise dc un co m an d a m en t, a ju n sese ră p în ă
aici. D iscip lin a, ierarh ia nu m ai contau. Ei hotărîră, dc cap u l lor, să se
în a p o iez e în p atrie. P rim ii carc au reu şit să-şi repună tru p ele su b co n tro l au fost
germ an ii. C u ta len tu l lor dc o rg an izare, ci sc o cu p ară d e re fa c e re a u n ită ţilo r,
v ărsîn d u -i p c cci scăp aţi din d iv iz iile n im icite la ce lc care m ai p ăstra u in ta ctă o
p arte a e fe c tiv e lo r lor. P entru ro m ân i, acecaşi o p era ţiu n e a r fi fo st im p o sib ilă.
C e a m ai m are p a rte a sta te lo r m ajore a m arilor unităţi c ă z u se în cap tiv itate.
P ractic, co rp u l nostru e x p e d iţio n a r nu mai exista. D eruta era to tală. G erm a n ii
v ru ră să resta b ile asc ă ci în şişi o rd in ea în rîn d u rilc a liaţilo r. W e h rm ach t-u l
p rim i o rdin să d esch id ă focul asu p ra ro m ân ilo r şi ita lie n ilo r ca re în c e rc a u să ia
cu asa lt tren u rile ce p lecau din H arkov şi din alic cen trc ale U crain ei, sp re v est.
D ar a tran sfo rm a o tru pă în d ez o rd in e co m p letă în un ităţi co m b ata n te era o
im p o s ib ilita te . În şe lîn d v ig ile n ţa g e rm a n ilo r, so ld a ţii n o ş tri, în s tr în s ă
c o lab o rare cu italien ii, părăseau ccn trcle de reg ru p are p en tru a p leca pc jo s,
d ac ă nu reuşeau să g ă sca scă m ijlo ace d c transport. R e acţia g erm an ă fu b ru lală.
C o n sid crîn d u -i p c fugari ca d ez erto ri, ei îi îm p u şcau pe toţi cei izolaţi carc
rătăccau pc dru m u rile U crainci. P en tru soldaţii ro m ân i, răz b o iu l e ra p ierd u t.
T reb u iau să sc în a p o iez e în R o m ân ia, era sing u ru l m ijlo c d c a nu căd ca
p rizo n ieri în m îin ilc ruşilor. C ci ca rc veneau dc pc fro n t ştiau că în tre A rm ata
R o şie şi te rito riu l nostru nu ex ista nici o p ro tc c ţic , în a fa ra im en sităţii.
A rm atele din S talingrad m ai rezistau încă. A vio an ele carc a tc r'riţu pc
aeroportul im provizat din m ijlocul oraşului erau singurul m ijloc dc co m u -n icare
cu ţara. A cest «pod aerian» funcţiona dc mai bine dc o lună şi ju m ătate. G eneralul
T ătăran u, com andantul şef a! u n ităţilor rom âne, adresa prin ficcarc cu rier adio
lui M ihai A ntoncscu. El scria frum oase epistole senti-nncntalc. P reşed in tele
C onsiliului îi scrise că ar fi m ulţum it să îl revadă. Fără să aştep te altă în cu rajare,
g eneralul urcă în prim ul avion şi ajunse la B ucureşti în a d o u a ju m ă ta te a lunii
ianuarie. M areşalul era consternai. El îi ordonă să revină im ediat. «V ei p leca
înapoi chiar astăzi, la S talingrad», spuse cl fără să-l p riv ească pc T ătăran u .
A ccsta înccrcă să dea cxplicaţii: «E ste p referabilă o fiin ţă v ie în tre m orţi, d ecît
un m ort între cci vii», răspunse A ntoncscu, tăindu-i v o rba. Intr-un acccs dc
furie, arătînd uşa generalului, îi strigă: «A veţi dc ales în tre plutonul dc cx ccu ţie,
carc îi aşteaptă pc toţi dezertorii, şi datoria dc a relua co m an d a la S talin g rad » . A
doua zi, în zori, T ătăranu luă loc într-un bom bardier germ an care d eco la din
B ucureşti pentru Stalingrad. A vionul trebui să aterizeze la O d cssa din cau za unui
atac dc a p o p lcx ic al g en e ralu lu i. El fu in te rn at în tr-u n sp ilal m ilila r din
T ran sn istria. S tarea sa nu sc mai am elioră niciodată. O ju m ă ta te a co rp u lu i îi
răm ăsese p aralizată; într-adevăr, era un m ort între cci vii. C îtev a zile m ai tîrziu,
arm atele din S talingrad, încercuite dc mai rnull de două luni, la o d istan ţă de
pcslc cinci su te dc k ilo m etri dc so ld a ţii cci m ai a p ro p ia ţi, c a p itu la u .
 C am arad eria în tre W ch rm ach t şi arm a tele c c lo rla lte n aţiu n i era în g ro p a tă
su b ru in ele ofen siv ei eşuate. D ar m ai in terv en i şi un alt fap t, c a re co n trib u i la
sp o rirea tensiu n ii c rc scîn d e în tre B erlin şi B ucu reşti. A ce sta a fo st m esaju l pc
care reg ele M ihai îl ad resă p oporului său p en tru A nul N ou. M ih ai A n to n cscu ,
cel c ă ru ia m areşalul cu rţii îi p rez en ta se ac est text, p reo c u p at d e rap o rtu l
d ez astru o s asu p ra situ aţiei tru p elo r în a in ta te din C a u ca z, pc ca re nici o ca lc
te re stră nu Ic m ai lega d c sp atele frontului, dc asasin a tu l lui D a r la n 113, d e în -
frîn g e rca lui R o m m cl, nu dădu o aten ţie sp e cia lă cu v in te lo r p e c a re su v e ra n u l
d o rea să le p ro n u n ţe la 1 ian u arie, la m iezul n o p ţii. C u g e n e ro z ita te , re g e le
R o m ân iei prop u n ea p ac ea în tre g ii lum i, cu c o n d iţia ca in am icii să ren u n ţe să
co n tin u e un război pc ca rc poporul rom ân îl d ezaprob a. B e rlin u l a n a liz ă m ai
a m ăn u n ţit d cc ît M ihai A nto n cscu cc c o n ţin ca acest d iscu rs. U rm ă p ro testu l
v io le n t al lui K illin g cr, c a re invoca toate d o v ez ile dc lo ia litate p e ca rc F iih rcr-u l
le d ăd u se lui A nto n cscu , în c cp în d cu aju to ru l a c o rd a t îm p o triv a le g io n arilo r,
filiala id co lo g ică a nazism u lu i în R o m ân ia , pe carc a ab a n d o n a t-o p en tru a
rărn în c cre d in cio s cu v în tu lu i dat lui A nto n cscu la 23 n o ie m b rie 1940 dc a clăd i
rap o rtu rile d in tre cclc d o u ă ţări pc în c rc d c rc a carc treb u ia să d o m n e asc ă în tre
cei doi şefi şi carc am in tea că R o m ân ia n -a r fi p u tu t să e lib e re z e p ro v in ciile din
răsărit, fără sp rijin u l R cich-ului. El term ină printr-o fra ză m en ită să facă o
m arc im p resie, d a r ca rc p roduse efectu l contrar: « C red in ţa ju ra tă în tre doi
so ld aţi nu poate fi uitată dc în d a tă cc a p a r p rim e le d ific u ltă ţi. H itlc r nu este
om u l pc carc să-l poţi aru n ca, du p ă c c ai p ro fitat dc el» . A n to n escu sc sim ţi
o fen sat. El reg reta g re şe a la com isă de reg e dar, o d ată fap tu l îm p lin it, cc m ai
p u tea facc? K illin g cr ccru , în n um ele lui H itlcr, ca M a jcstatc a S a să sc
d ez av u e ze în m od p u b lic , ex p licîn d că citise în faţa m ic ro fo n u lu i un tex t
p reg ă tit dc m areşalul cu rţii, care nu a r fi co resp u n s a d e v ă ra te lo r sale idei.
A n tu raju l său ar fi p ro fitat d c b u n a sa cre d in ţă» .
« S pu n cţi-i lui H itlcr că sc în şe a lă asu p ra o m u lu i» , ră sp u n se A n to n cscu .
Eu nu sîn t g en eralu l N edici V inovatul, carc este fără în d o ia lă b aro n u l
S tîrcca, va fi p ed e p sit, d ar cu nu m ă p o t p reta la m a sca ra d a pc ca rc m i-o
p ro p u n eţi» . F ără să -şi d ea seam a dc gafa sa, K illin g cr in sistă. în loc să se
sp rijin e p c ca racteru l a u to rita r al lui A nto n cscu şi să in sin u ez e că reg e le îi
su b m in a a u to rita te a , el dădu in c id en tu lu i asp e c tu l unui c o n flic t H itlc r -
A n to n cscu . O luase pc un drum g reşit şi fu resp in s p o litic o s, cu un refu z
categ o ric. B aronul S tîrcc a fu ch cm at dc urg en ţă la p re şe d e n ţia C o n siliu lu i şi
co p lc şit dc rep ro şu ri. D c bună crc d in ţă, cl sc d isc u lp ă , am in tin d că su p u se se
m ai întîi icxlu! în c rim in a t cenzurii lui M ihai A ntonescu. « D aţi d o v a d ă dc sp irit
sp o rtiv , D om nule V ice p reşed in te» , insistă m areşalul cu rţii, « D u m n ea v o astră
sînteţi cel carc aţi rev ă zu t d iscursul M ajcstăţii S ale». M ih ai A n to n escy nu era
d isp u s să ia asu p ra sa răsp u n d erea. «D o m n u le, spuse cl, vă in tc rzic să m ă
trataţi d re p t sportiv, cu sîn t p rofesor u n iv e rsitar...» .
în cclc din urm ă, m areşalul A nto n escu ccru regelui să sc d e s p a rtă d c
S tîrcc a. S u v eran u l refu ză . « C o n d u c ăto ru l» in sistă şi o rd o n ă m o b iliz a re a
baro n u lu i, carc era la v îrsta cînd p u tea fi c h e m a t în ca d rele a rm a tei, în tr-o
un itate aflată pc front. D ar regele trecu peste toate şi îl m en ţin u pc S tîrcc a în
serv iciu l p alatului. A cest incidcnt puse c a p ă t d efin itiv în ţe le g e rii în tre su v eran
şi « C o n d u căto r» . P rim a n eîn ţeleg ere se p ro d u sese în tre ci în tim pul verii 1942.
L a fiecare vizită pe care reg ele şi re g in a m am ă o făceau lui A n to n escu ,
d u m in ica , la P r e d e a l115 unde « C o n d u căto ru l» îşi p etre ce a w cc k -c n d -u rilc ,
reg ele şi m ai ales reg in a E len a in sistaseră în za d ar să-l c o n v in g ă p e d ic ta to r să
p erm ită reg elu i să viziteze frontul. F am ilia reg a lă c o n sid e ra ca sim p le p re te x te
m o tiv ele p entru care m areşalul resp in g e a această su g estie. A n to n escu Ic a firm a
că treb u ia să fie ţinută d ep a rte C oroana, p en tru a nu fi c o m p ro m isă, d ac ă a r fi
e şu a t av e n tu ra ră z b o in ică a cărei resp o n sa b ilitate şi-o asu m ase în în tre g im e.
R e g ele co n sid era a c est refu z ca o d o v ad ă a faptului că A n to n escu v o ia să-şi
p ăstre ze do ar p en tru dînsul laurii victo riei.
In c id e n te lo r care se p ro d u se se ră pe fro n t şi c e lu i p ro v o c a t d e m e saju l
reg al i se m ai a d ă u g a şi g rav a c riz ă în rela ţiile c o m e rc ia le ale B u c u re ştiu lu i cu
B e rlin u l. S itu a ţia era dc aşa n a tu ră în e ît se rv ic iile a m b a sa d e i g erm a n e d in
B u c u re ş ti se c o n s id e ra u în d re p tă ţite să îl n u m e a s c ă ră z b o iu l e c o n o m ic
g erm a n o - rom ân. G erm an ia era în m a rc în tîrz ie re cu liv rările. C o n tu l cre d ito r
al R o m ân iei se ridica la treizeci dc m iliard e dc lei, iar B an ca N aţio n ală refu za
o rice nou c re d it pentru ex p o rtu rile spre R cich. D c d o u ă luni, nici un bob d c
cc rc a lc nu m ai trecu se fron tiera ro m ân ă spre G erm ania. D e şi m ai m u lt tim p
în c ă, d eleg aţia co n d u să dc cclebrul C lo d iu s n egocia la B u c u reşti fără a aju n g e
la nici un rezu ltat. T eh n ic vorbind, nu ex ista nici o so lu ţie. R o m ân ii ccreau ,
în a in te d c a se an g aja în discu ţia unui nou ac o rd , p la ta resta n ţe lo r. G erm a n ii
v oiau să sc în ţe le a g ă m ai întîi şi să livreze pe urm ă. P en tru a ne fo rţa m în a, ci
a m en in ţau să nu m ai perm ită tranzitul m ă rfu rilo r ro m ân e spre E lv e ţia şi S u ed ia,
su rse d c d ev ize forte p en tru B anca N aţională.
P c dc altă parte, H oria S im a, şeful m işcării le g io n are, re fu g ia t în
G erm an ia, unde fu sese p înă atunci - pentru a face p e p la c lui A n to n escu -
in te rn at cu ac o liţii săi în tr-u n lag ăr dc co n c en tra re , fu rep u s în lib e rta te şi
se m n alat dc sc rv iciilc ro m ân e dc info rm aţii, în Italia. G erm a n ii, c a rc erau
o rg a n iz a to rii ac estei c ă lă to rii, p rin tr-o in d is c rc ţic v o ită , o a d u s e s e ră la
cu n o ştin ţa ag e n ţilo r noştri. P rin a sta ci voiau ca g u v ern u l d c la B u cu reşti să
sim tă că m ai d isp u n eau dc încă o rez erv ă, pentru ca zu l în c a rc nu ar m a n ifesta
un sp irit dc co n c iliere sa tisfăcăto r. în c ă o dată, m e to d a se d o v ed i greşiţii.
A n to n escu îl chcm ă pc K illin g cr p entru a-i co m u n ica fap tu l că îi c o n sid c ra
m an ev ra ca un şantaj o d io s, carc îl ob lig a să p u n ă la în d o ia lă lo ia lita te a lui
H itler. «Sc p are c ă B erlinul sc în şe ală iarăşi, în ce m ă p riv eşte» , sp u se el.
« C h iar dacă nu aş av e a d rep ta te în d ific u ltă ţile n o astre rec ip ro c e a c tu a le , din
p rin cip iu cu nu aş ce d a n ic io d ată u n o r asem en ea m eto d e» .
A doua zi d im in ea ţă am fost trez it la ora şap te d im in ea ţa d c un telefo n d c
la am b asa d a g erm ană. K illingcr, foarte a g itai, îm i ce rc a o în tre v e d e re cu
m areşalu l la p rim a oră, trebuind să-i co m u n ice un m esaj u rg en t al F iih rer-u lu i.
L a ora zece, îl introduceam în biroul « C o n d u c ăto ru lu i» . A facerea H o ria S im a
fu e x p lic a tă ca o stîn g ă c ic a a n u m ito r sc rv ic ii a le lu i H im m lcr c a re îşi
p crm iscsc ră această iniţiativă, fără a cc rc p ărerea lui H itler. P en tru a e v ita în
v iilo r o rice n eîn ţeleg ere, pc accastă tem ă, în tre B u c u reşti şi B erlin , sc rv ic iilc
sp c cia lc ale G cstap o -u lu i ar fi fost în să rc in a te să co m ită un act d e fin itiv . C a
u rm are a intervenţiei lor, nu s-ar m ai fi au z it v o rb in d u -sc n ic io d ată d c şeful
 m işcării legionare. K illin g er în so ţe a ac estc cu v in te cu g estu ri e lo c v e n te . M în a
sa d reap tă p ărea să-l d ec ap itez e pc H oria S im a. Iar, în plu s, H itler, d o rn ic să
p u n ă ca p ăt tensiunii care se in filtra se în u ltim a vrem e în rap o rtu rile d in tre ce le
d o u ă ca p italc, îl in v ita p c A ntoncscu la o no u ă în tre v e d e re la ca rtieru l său
gen eral.
A n to n cscu p rim i, cu co n d iţia c a C lo d iu s şi şeful d e le g a ţie i c c o n o m ic e
ro m â n e să fie prezenţi la ac cste în tre v ed eri. E i a r fi p u tu t a stfe l să g ăsea scă p e
loc un ara n jam e n t co m ercia l, care să sa tisfac ă pu n clcle d e v ed e re ro m ân şi
g erm an .
«C ît este de greu dc lu crat cu m a re şalu l» , îm i sp u se K illin g e r ieşin d , «şi
cîn d m ă g în d csc că p înă la urm ă sc va facc din m ine ţapul isp ă şito r p en tru toate
g reu tă ţile » . G erm an ii îşi d ăd c au scam a, în c e le din u rm ă, că făc u seră o p ro astă
aleg e re , sprijinindu-1 pc A ntoncscu? D esig u r că ci reg retau to ată p o litic a pc
c a re o u rm aseră faţă dc R o m ânia. A ceastă c o lab o rare m odel p c c a re au v ru t-o
p en tru a da o d ez m in ţire afirm a ţiilo r con fo rm c ă ro ra R cich -u l a r fi in c ap ab il să
re sp e c te d rep tu rile unui a lia t mai m ic, nu le ad u c e a nici o m u lţu m ire. P iaţa
ro m ân e asc ă era plină de m ărfuri in d u stria le g erm an e şi ch ia r m ai b in e aso rta tă ,
p o ate, d ccît în a in te de război. R o m ân ia reu şise în ac e a stă p erio a d ă să-şi
sp o rească p o sib ilităţile sale industriale, să-şi m o d ern izeze e c h ip am en tu l ag rico l
şi ch ia r să co n stru iasc ă m ai m ulte linii ferate d c c ît în tre cc!c d o u ă răzb o aie.
U tila ju l în tre p rin d e rilo r p etro liere fusese reîn n o it recent. T o ate ac este rea liză ri
răm în cau un se cret al se rv ic iilo r eco n o m ice ale ţării. O pin ia p u b lic ă, pc care
g erm an ii voiau cu orice p re ţ să o în d e p ărtez e d c g erm a n o fo b ia sa c ro n ic ă , nu se
lăsa dc loc im p re sio n ată dc lim bajul cifrelo r. M ai a ten tă la m a n ifestă rile dc
r e v o ltă 'p c care von K illin g e r le lăsa să a p a ră în d isc u rsu rile ţin u te în faţa
c o m p a trio ţilo r săi şi pc c a re p re sa m in o rită ţii g e rm a n e d in R o m â n ia ic
rep ro d u ce a, ca sc g răb e a să ex tra g ă dc aici d o v ez ile im ix tiu n ii R c ic h -u lu i în
afa cerile rom âne şi să-şi m an ifeste n em u lţu m ire a. A co lo u nde g erm a n ii sc
străd u iau să folosească m ă n u şa dc ca tifea , nu sc m ai v o rb e a d c c ît dc cizm a
p ru sacă. M isiunile străin e şi co re sp o n d en ţii de p resă sc făc cau eco u l acestei
stări dc lucruri şi um pleau lum ea dc inform aţii asu p ra o prim ării pc ca re R eich -u l
o ex e rcita asu p ra sa telitu lu i său. D escu rajat, K illin g e r m ărtu risi: «A m e şu a t în
ten tativ a dc a ne facc iubiţi. A r fi trebuit să ne im punem prin team ă, ca în alte
p ărţi» .
P en tru ac ea sta , era prea tîrziu. G erm a n ia m ai d isp u n e a în c ă d e o p u tere
su ficien tă p entru a-1 cum inţi pc A nto n cscu , d a r în urm a unei acţiu n i b ru tale
co n tra R o m âniei ar fi p ierd u t sp eran ţa dc a-i m en ţin e so ld a ţii p e fro n tu l dc
răsă rit. în fond, arm a ta n o astră, luptînd îm p o triv a R u siei, nc ap ăra sim u lta n
co n tra G erm anici. A n to n cscu ex p lo ata situ aţia pînă la capăt. «E u nu p o t să mai
ap ro v iz io n ez tru p ele g erm an e sta ţio n ate în R o m ân ia» , îi sp u se el lui H itlcr.
« D ar ele asigură a p ă ra re a aerian ă a reg iu n ii v o astre p e tro lie re şi a ca p ita le i
v o astre» , răsp u n se F u h rc r-u l. «S înteţi m ai interesaţi d cc ît noi d c p ro d u c ţia
p e tro lie ră » , răsp u n se, la rîndul său, A nto n cscu . «D ar tru p ele ro m ân e dc pc
fro n tu l dc răsărit sînt în în tre g im e în sa rc in a se rv ic iilo r n o astre de a p ro v i­
zio n are» , rem arcă H itlcr. «S înt dispus să le retrag » , făcu scc A n to n cscu .
H itlc r, în faţa acestui şa n taj, cedă fără să sc apere. « V ă aju n g trei v ag o an e cu
 a u r p en tru a acopcri activul ro m ân esc în contul sc h im b u rilo r c o m c rc ia lc şi a
c o n stitu i un avans asu p ra c h e ltu ie lilo r c e le veţi avea cu ce le patrii d iv izii
g erm an e ca rc sc găspsc p e terito riu l v o stru ?» , în tre b ă el. M areşalu l sc h im b ă o
p riv ire cu M ihai A ntonescu, ca rc îl în so ţea în ac ea stă v izită. C o lab o rato ru l său
a p ro b ă cu cap u l. «D c ac o rd » , răsp u n se m areşalu l. « A stfel» , răsp u n se H itle r cu
am ărăc iu n e, «cu p lătesc în au r drep tu l dc a ap ă ra R o m ân ia» . « P o p o ru l ro m ân a
p lă tii cu sîn g e lc său o n o are a dc a co lab o ra cu A xa», răsp u n se A n to n escu .
F iih re r-u ! nu p ă re a d e lo c m u lţu m it dc în to r s ă tu r a p e c a rc o lu a
c o n v o rb irea . A ccst d ia lo g - carc a d e v e n it v estit în c c rc u rilc in iţia ţilo r din
B u cu reşti - îl indispunea în m od evident. P entru a reg ăsi tonul d c în c re d e re ,
făcu să a lu n ec e d isc u ţia p c un alt teren, şi anum e ac cia al răzb o iu lu i co n tra
R u siei. în p o fid a unor sugestii pc ca rc i le făceau co lab o rato rii săi, cl p ro m ise
să c o n s id e re frontul dc răsă rit ca p rin cip alu l cîin p dc lu p tă şi să facă toate
efo rtu rile p entru a depăşi c riz a ca re ap ăru se la sfîrşilu l lunii n o ie m b rie 1942.
N ec az u rile ca rc vor m ai fi în re g istra te tim p dc c îlcv a săp lăm în i v o r lua sfirşit,
în m od cert, la finele lunii m artie. A tunci, W ch rm ach l-u l va d o v ed i că n u -i era
cu n im ic d im in u ată c a p ac ita tea sa o fensivă.
«Ştiţi' ce s-a p etre cu t la O K W ?», m ă în tre b ă K illin g cr, în a p o ia t la
B u cu reşti. V orbea o are dc aco rd u l cco n o m ic? N u. D orea să-m i p o v e ste a sc ă o
a n e c d o tă c a rc făcu se o co lu l c a p ita le i ro m ân e . H itle r i-a r fi re p ro ş a t lui
A n to n escu in d iscip lin a so ld a ţilo r ro m ân i, ca u ză a în frîn g crii dc la S talin g ra d .
M a reşalu l, în c ă p ă ţîn a t ca în to td e a u n a , a r fi resp in s afirm a ţia F u h rc r-u lu i,
p r c tin z în d c ă so ld atu l rom ân era tot aşa dc d isc ip lin a t ca şi ccl g erm an . «O să vă
d o v ed e sc co n tra riu l» , sp u se H itle r, ccrînd să fie c h c m a t un so ld a t g erm an ,
că ru ia îi adresă cu v in tele u rm ătoare: «îl ai în faţa la pc M areşalu l A n to n escu ,
ccl mai bun a lia t al R eich-ului. Ia un scaun şi m utilcază-1». Im ed iat, so ld a tu l
g erm an sc preg ăti să ascu llc o rd in u l. H itler îl opri la tim p. « D em o n stra ţia nu
este co n c lu d c n tă» , a r fi răspuns A n to n escu . «U nul d in tre so ld aţii m ei a r a c ţio n a
la fel». P en tru a dovedi ce ea cc su sţin ea , fu intro d u s un so ld a t ro m ân . «Iată-1 pc
A d o lf H itler, m arele n ostru aliat» , i-ar fi spus m a re şalu l, « ia un scau n şi
m u tilcază-1». S o ld atu l p u se m în a pc sc au n u l ccl m ai a p ro p ia t, ap o i în -
to rc în d u -sc sp re « C o n d u c ăto r» , îl în tre b ă: « D o m n u le m are şal, e ste o are
m o m en tu l?» . «V ersiu n ea d u m n eav o astră asu p ra în tre v e d e rii nu e ste cca b u n ă» ,
îi rep licai Iui von K illin g cr şi îi pov estii, p en tru a m ă rev an şa, o an e cd o tă
b u cu re ştca n ă. C onform ac esteia , H itler i-ar fi cc ru l lui A n to n escu treizec i dc
noi d iv izii p entru frontul dc răsă rit. La p ro testele « C o n d u c ăto ru lu i» , ci a r fi
sco s un d o sa r p reg ă tit dc scrv ic iile sale. «D acă îm i daţi c c le treizeci dc d iv iz ii» ,
a r fi co n tin u al H itler, «la rîn d u l m eu vă dau A ra d u l, B raşo v u l, S ib iu l şi
T im işo ara» . «D ar ac estea s î n t în R om ânia», p ro testă A n to n escu . « V crd am m t
noch cin m al» " 6. Im becilii m i-au dat hîrtiilc pc carc o rdo n asem să Ie p reg ă tea scă
p en tru reg en tu l H orlhy».
T re c u s e ră dc a b ia trc isp rc z c c c luni d c c în d A n to n e s c u , c v a lu în d
situ a ţia , c o n s ta ta se su b o rd o n a re a o a m e n ilo r p o litici fa ţă d e m ilita ri, p rin
in te rv e n ţia tu tu ro r m a rilo r p u te ri în c o n flic t şi d e ja fa c to ru l p o litic în c c rc a
să-şi reia p re ro g a tiv e le . T otul p le d a p en tru o re c o n sid e ra re a situ a ţie i. T a b lo u l
m ilita r c a re sc p re z e n ta în faţa lui A n to n escu nu era n u m a id c c ît d e p rim a n t.
 S in g u ru l d u ş m a n , c o n s id c ra l ca a ta re d c p o p o ru l ro m â n . R u s ia S o v ic tic ă ,
p ro d u s e s e în 'tr-a d c v ă r p ie rd e ri g re le în o a m e n i şi în te rito rii c o a liţie i
g e rm a n o - ro m ân e , d a r nu ştiu se să e x p lo a te z e su c ce su l său p în ă la cap ăt.
C o n fo rm p ro m is iu n ilo r lui H itlc r, c riz a p ă re a d e p ă şită . O fe n s iv a g e rm a n ă
d in m a rtie pc fro n tu l de sud fu în c u n u n a tă dc p rin c ip a lu l său su c c c s,
re c u c c rire a H a rk o v u lu i, p ă ră sit fără lu p tă, cu o lună în a in te ; c a a s ig u ra o lin ie
c a rc u rm a, dc la T a g a n ro g la H ark o v , a p ro a p e ac e la şi teren ca cel al o fen siv e i
d in vara 1942. în p lu s, capul dc pod pc K u b an , în C a u c a z , p ă re a d estu l d c
so lid . C ît tim p C rim e c a , cu p o z iţia sa c e n tra lă şi p o rtu rile sa le , ră m în e a în
m îin ile c o a liz a ţilo r, ap ro v iz io n a re a tru p e lo r d in C au ca z, p c M a re a N eag ră,
e ra asig u ra tă . D iv iz iile dc vînători dc m u n te ro m â n i, p en tru c a rc la C răciu n
e x ista u tem eri c ă v o r av e a so a rta u n ită ţilo r în c e rc u ite la S ta lin g ra d , nu erau
d e o c a m d a tă ex p u se unui p eric o l im ediat. T eren u l a c c id e n ta t lc u şu ra ap ărarea,
în tim p ce av iaţia şi lio ta ruseşti nu puteau a m en in ţa se rio s traficu l în tre
p en in su la K erci şi cca de la T am an. M arca d e A zov, cu to a tă n ăv ala arm atei
ru se, carc îi atin sese co a ste le în regiunea R ostov, răm în ea în c ă un lac in te rio r
g erm an.
D ar, dacă în ce priveşte traseul frontului se p u tea în c h e ia un bilan ţ
fav o rab il, punctul critic era ca litate a ap ă răto rilo r. C ifrele de p ie rd e ri - m o rţi,
răn iţi, p rizo n ieri, n crccu p crab ili - do ar p entru R o m ân ia se a p ro p ia u dc trei
su te d c m ii. M o b ilizarea dc noi co n tin g en te, p entru a se u m p le vidul astfel
crc at, se lovea dc m ari g reu tăţi. Şi ch iar d ac ă, ep u izîn d to ate re su rsele n o astre
um an e, puteam sp e ra să înlo cu im num eric p ie rd e rile, din p u n ctu l dc v ed e re al
c a lită ţii, noile tru p e erau cu m ult in ferio a re cclo r pe ca rc le în g h iţis e o fen siv a
so v ic tic ă. E ra, în p rim u l rînd, cazul o fiţe rilo r activi. L a g erm an i, situ aţia era
în c ă şi m ai rea. S căd c rca c a lităţii, constituită d e ja în 1942, se a c cc n tu a în 1943.
W alTcn SS aveau ten d in ţa dc a m o n o p o liza din m otiv e d c p re stig iu , toate
elem en tele d inam ice. W chrm aclU -ul se tran sfo rm a, treptat, în tr-u n fel dc m iliţie
dc rangul doi. C ît d e sp ic b aza m aterială, d isc rim in a re a e ra şi m ai izb ito are.
D o ar d iv iz iile SS erau dotate cu arm e noi. C e le lalte u n ităţi treb u iau să se
m u lţu m ea scă cu v cchca fierărie, fără în d o ia lă g lo rio a să, d ar m ai p u ţin eficace.
« T ig cr» 1,7 era în c ă unul din ccic mai p u tern ice tancuri fab rica tc pc v ech iu l
c o n tin cn t, d ar ta n cu rilc am ericane carc îşi făceau a p a riţia pc fro n t, în n u m ăr
m ereu crcscîn d , erau în m ăsură să lc ţină piept.
P entru A rm ata R o şie, situ a ţia e ra alta. C a lita te a c o m b a ta n ţilo r săi se
îm b u n ă tă ţe a m e re u . E a îşi m ai p ăstra , fără în d o ia lă , o in fe rio rita te e v id e n tă
faţă dc ad v e rsari, d a r a c e st d ez av a n ta j e ra c o m p c n sa t n u m e ric . N e c u n o sc u ta
c c u a ţic i erau re z e rv e le um an e so v ie tic e. F ap tu l c ă nu e x ista u d c c ît in fo rm aţii
v ag i cu p riv ire la m a se le pc ca rc ru şii a r fi fost în sta re să lc a ru n c e în lu p tă,
făc ca să ap e se n e s ig u ra n ţa a su p ra so a rtc i fro n ti lui dc ră să rit. A tu n c i cîn d ru şii
re u şe a u să d e p ă şe a sc ă p ro p o rţia dc patru la unu situ a ţia d e v e n e a p e ric u lo a s ă .
L a şase c o n tra un u , lin iile g erm a n e erau stră p u n se . P o s ib ilita te a d c a d e p la sa
ra p id tru p e dc la o a rip ă la a lta, pen tru a lc a ru n c a a su p ra v îrfu lu i o fe n siv e i,
e ra d a tă dc m arele n u m ă r dc ca m io a n e p c c a rc S ta te le U n ite lc p u se s e ră la
d is p o z iţia în a ltu lu i C o m a n d a m e n t s o v ie tic . A s tf e l, A rm a ta R o ş ie a v e a
a v a n ta ju l in iţia tiv e i şi-şi c o n s trîn g c a a d v e r s a r u l să sc m e n ţin ă în tr - o
 e x p e c ta tiv ă p ru d e n tă . C o n stitu ire a unei rez erv e stra te g ic e p e n tru a c o n tra a ta c a
p c p o rţiu n ile fro n tu lu i u n d e ru şii îşi c o n c e n tra u m a sele lor d c o am en i d e v e n e a
u n im p erativ im e d ia t, p en tru a e v ita o n o u ă stră p u n g e re a fro n tu lu i, s im ila ră
celei d e la S ta lin g ra d . D ar R e ic h -u l, sin g u ru l c a re e ra în m ă su ră să fu rn iz e z e
e fe c tiv e le , fiin d p rea p re o c u p a t d c n e n o ro c irile su fe rite d e a rm a te le lu i
R o m m el şi A rm in în A fric a de N o rd , d e v e n e a d e o z g îrc e n ie n e lin iştito a re ,
faţă d e c e re rile c o n s ta n te a le fro n tu lu i dc răsă rit. L o g ic , O K W -u l a r fi tre b u it
să se d e c id ă p e n tru o lin ie m ai sc u rtă , d ec i m a i u şo r d e a p ă ra t. A n to n c s c u îi
p ro p u se se lu i H itle r o lin ie carc să în c e a p ă de la N arev şi la cu l P e ip u s la n o rd ,
să trea că , în c e n tru , p rin B e re z in a şi re g iu n e a P rip e t şi să c o b o a re , a p o i, p e
D o n c ţ p în ă la K ie v , p en tru a a ju n g e m ai sp re su d , p c B u g , p în ă la N ic o la e v .
A n to n c s c u sc a n g a ja să fu rn iz ez e re z e rv a stra te g ic ă p e n tru p o rţiu n e a fro n tu lu i
ca re ap ă ra R o m â n ia . în c a z co n tra r, a r fi tre b u it să se p lă te a sc ă p re ţu l u n ei n o i
o fen siv e , d c p la sîn d în R u sia e fe c tiv e le n ec esare. D o ar a c e a stă u ltim ă ip o te z ă
a r fi d a t un sen s m e n ţin e rii tru p e lo r în C rim e e a şi K u b an . H itle r m ă rtu ris i c ă ,
penLru an u l 1943, nu era p re v ă z u t nici un atac d e m a re în tin d e re p c fro n tu l
ru sesc . In iţia tiv a n u treb u ia să fie re lu a tă d c c ît în v a ra a n u lu i 1 9 4 4 , a tu n c i
c în d W c h rm a c h t-u l a r fi av u t la d isp o z iţia sa m ijlo a c e m ai p u te rn ic e c h ia r
d c c ît în 1941. E l in sistă totuşi să se p ă stre z e ca p u l d e p o d în K u b an , p e n tru a
a p ă ra C rim e e a şi fro n tu l germ an în tre T ag a n ro g şi C h c rso n şi m ai ale s p e n tru
a-i m e n ţin e p e ru şi în in c e rtitu d in e a s u p ra in te n ţiilo r v iito a re a le a rm a te lo r
c o a liz a te . P ă ră sire a a c c sto r p o ziţii în a in ta te a r fi e c h iv a la t cu m ă rtu ris ire a c ă
A x a s-ar fi re se m n a t să ad o p te o tactică p u r d efe n siv ă. « N a ţio n a l - s o c ia liştii
sîn t o am en i p eric u lo şi, d o m n u le m areşal», spuse H itler, « ei sîn t în stare să
g ăsea scă m ijlocul dc â ieşi din situ aţiile cele m ai critice , în sta re s ă în s p ă im în te
lu m ea.» C u to ate noile alu zii la arm ele se crete , A n to n cscu se tem ea c a sp a im a
să nu fie în a fa ra dom en iu lu i m ilitar.
P re g ătire a sa trad iţio n alistă îl făc ea scep tic faţă d c p ro fe ţiile ac estu i
strateg im p ro v izat, pc care îl co n sid era incapabil să c a lc u le z e c o rc c t tim p u l
n ec esar unei d iv izii pen tru a sc d ep lasa din tr-u n loc în a ltu l. P ro feţia lui H itle r
cu p riv ire la rea m p lasarea arm atei terestre d e c ă tre om u l d c ştiin ţă , c a re a r
co n d u c e răzb o iu l din ca v ern a m o d ern ă, ad ă p o stu l, i se p ă re a o ta rd iv ă şi
n e lin iştito a re co n v c rtire a S tatu lu i M ajo r germ an la te o riile lui D o u h et, în
m o m en tu l în c a rc su p rem a ţia ae rian ă fusese p ie rd u tă de R eich. în fav o area
S tate lo r U nite.
C o n c e p ţia p o litic ă a lu i K la u s c w itz a s u p ra r ă z b o iu lu i şi m o ş te n ire a
lu i v o n S c h lie ffe n îi p ă re a u lu i A n to n c s c u s in g u re le te o rii s u s c e p tib ile a
fu rn iz a G e rm a n ie i o a titu d in e stra te g ic ă a c c e p ta b ilă . P e n tru el, to ta lita ris m u l
n a ţio n a l - s o c ia list nu e ra o d o c trin ă p o litic ă . C a m ilita r, el c o n s id e ra s ta te le
to ta lita re a s e m e n e a u n o r b iro u ri d e re c ru ta re . S e rv ic iu l m ilita r o b lig a to riu ,
c ă ru ia i sc a d ă u g a s e , în c o n c e p ţia m o d e rn ă , m o b iliz a re a in d u s tria lă şi
in te le c tu a lă tra n sfo rm a u sta tu l, d u p ă p ă re re a m a re şa lu lu i, în tr-u n im e n s sta t
m a jo r. în a c e s t sta t, p a rtid u l u n ic a v e a ro iu l d e a p re g ă ti p o p o ru l p en tru lu p tă,
în m o m e n tu l în c a re c o n flic tu l în c e p u se , ro iu l o rg a n ism u lu i p o litic tre b u ia să
în c e te z e , în fa v o a re a c o m a n d a m e n tu lu i m ilita r. U n răz b o i id e o lo g ic i se p ă re a
u n s a lt în ab isu l a n a rh ie i.
 G erm an ia, v u ln e ra b ilă pc d o u ă fro n tu ri, nu p u tu se fi p ă s tra tă d e E u ro p a
ca un sc u t al co n tin en tu lu i îm p o triv a am en in ţării slav e, p rin fap tu l c ă h o tărîrea
d in 1918 se luase p c R in. Şi de ac ea stă d a tă aliaţii - A n to n escu nu avea nici o
în d o ia lă în ac ea stă p riv in ţă - vor m a n ev ra în ac elaşi fel. S o v iete le îşi v o r
în c h e ia rep ed e rolul şi vor fi ab an d o n ate unui nou B rest-L ito v sk " 8, aşa cum se
în tîm p la s e cu R u s ia ţa ristă . « T re b u ie să fii m io p p e n tru a c re d e în tr-o
d eb a rcare» , sp u n ea el. M areşalu l era con v in s că aliaţii nu v o r în tre p rin d e o
asem e n ea acţiu n e, d e c ît în d o u ă ipoteze: o p ac e se p arată în tre so v ie tic i şi
g erm an i sau p ră b u şire a d e fin itiv ă a fro n tu lu i so v ie tic . D ac ă o ase m e n e a
d eb a rcare s-ar fi p ro d u s, ea trebuia, d u p ă A n to n escu , să a ib ă lo c în B alcan i,
p en tru a lovi în acelaşi tim p U R S S -ul şi R c ich -u l. « R id icîn d un b araj îm p o triv a
im p e rialism u lu i ru sesc » , sp u n ea el, «noi servim în fo n d , in te rese le e n g le z ilo r
şi am erican ilo r» . O are p ro p ria d o rin ţă îl făcea să g în d e asc ă astfe l? P u n ctu l său
d e v ed ere nu p rim ise d e c ît co n firm ă ri in d irecte. M em b rii g u v ern u lu i grec în
ex il îi tran sm iteau a sem e n ea m esaje, p retin zîn d că ele e x p rim a u p ă re rile in tim e
ale o am en ilo r p o litic i d c la L ondra. Ism el Inonii se străd u ia de fiecare d ată să-l
co n v in g ă pc am b asa d o ru l R om âniei în T u rc ia d esp re n e c e sita te a d c a se
co n tin u a lupta co n tra S ov ietelo r. «A nglo - S axonii, fo rm al în răz b o i cu noi, nu
p o t să ne d ez v ălu ie m ai desch is g în d u rilc lor», sp u n e a A n to n escu , d re p t
co m en tariu la toate ac cstc m esaje. «E ste im p o sib il c a ei să nu fi în ţe le s că
n im icin d G erm a n ia, ar rupe singurul b araj cap ab il să o p re a sc ă a v a la n şa slav o -
co m u n istă asu p ra E uropei. E u răm în deci pe p o z iţia m ea d in d e c em b rie 1941,
aliatu l R cich -u lu i co n tra R u siei, n eu tru în tre G erm a n ia şi M a rc a B rita n ic şi
alia t al S tate lo r U n ite co n tra Ja p o n iei» , co n c h id e a el.
C o m c n tîn d în fa ţa lui M ihai A n to n e s c u c o m u n ic a tu l în tre v e d e rii
R o o sev ell - C hurchilI de la C a sab lan c a, von R ib b en tro p lă sase să-i scap e,
în v ă lu ită în tr-o frază o b işn u ită dc p ro p ag an d ă, co n v in g erea că R u sia so v ietică
era m ai rea listă şi m ai sup lă, în m aterie dc p o litic ă e x tern ă, d e c ît aliaţii
o cc id e n tali şi că ca şi-a r fi p ăstra t lib e rtate a m a n ev relo r p o litic e , rcfu zîn d să se
aso cie ze la fo rm u la ca p itu lării n e c o n d iţio n ate . în fo n d , p o a te R ib b en tro p
în c e rc a se d o ar să d em o n strez e in te rlo cu to ru lu i său c ă ex ista o fisu ră în tre aliaţi.
D ar, Ia o lună du p ă C a sab lan ca, crai o b lig a t să co n staţi că S talin nu se g răb ise
d elo c să adere la h o lă rîrile pc carc oam enii d c sta t an g lo - sax o n i le lu aseră.
M ihai A nto n escu se crezu atunci în d re p tă ţit să c o n c h id ă că e x ista u n eg o cieri
sc c rc te în tre ruşi şi g erm ani. C u cerirea H ark o v u lu i la 13 m a rtie, co in cid e a
ciu d at cu ev a cu a re a oraşu lu i V yasm a, d c c ă tre W e h rm ach t. D acă, asu p ra
ev e n im e n te lo r carc sc p ctrc cc au pc frontul m o sc o v it, nu ex ista u a lte m ijlo ace
de in fo rm are decît co m u n ica te le B erlin u lu i sau K re m lin u lu i, în sch im b , asu p ra
U crain ci ex istau inform aţii d irecte, prin p reze iţa u n ită ţilo r ro m ân e în p rim a
linie dc luptă. R e zisten ţa so v ie tic ă, î n v e r ş u n a i la în c e p u tu l co n tra o fe n siv e i
g erm a n e, slă b ise tre p ta t şi, co n tra r o b ic c iu iu i său , A rm a ta R o ş ie p ă ră si
H ark o vul, fără a m ai da lupte în oraş. A cesta a fo st sin g u ru l fap t d c arm e d em n
d e a fi sem n alat m ai în a in te a acalm ici c a re sc in stală p e în tre g fro n tu l.
A ctiv ita tea g en e ralu lu i O shim a, am b asa d o ru l Ja p o n iei la B erlin , ca re
fu sese p rim it dc m ai m ulte ori dc H itle r în u ltim ele săp tăm în i şi ap ro a p e ziln ic
de von R ib b en tro p , în c e p e a să devină susp ectă. în ac elaşi tim p , d o am n a
 K o llo n tai " 9, du p ă relatările in fo rm ato rilo r noştri, avea n u m e ro a se co n v o rb iri
cu S oto, trim isul M ikado-ului la S tockholm . D acă din a n a liz a situ aţiei m ilita re
p e fro n tu l dc răsă rit nu rezulta nim ic sp ecial, tabloul p o litic ce în c ep e a să sc
co n tu reze p u tea să aducă noi fapte de o valo are in calcu lab ilă. G erm a n ia - şi
H itler p ărea să o ştie - nu mai p u tea c îştig a războiul. F u h re r-u l îşi m a n ifesta
in ten ţia dc a h ărţui inam icul, p înă ce acesta se va resem n a să ren u n ţe la răzb o i,
carc era prea co stisito r, şi să în c h e ie pacea cu R cich -u l, p en tru a p u n e c a p ă t
unui c o n flict pc ca rc arm ele nu îl puteau rezolva. D acă era ad e v ărat, aşa cum
g în d ca A n to n cscu , că do ar n ec esitatea îi reu n ise pe ruşi şi an g lo - sax o n i în
acccaşi tabără, din m om entul cînd G erm an ia nu m ai p u te a fi c o n sid erată - d e
L o n d ra şi W ashington - ca o forţă în stare să atace, p o litica dc la F o rc ig n
O f f ic e 1:0 şi S tate D e p a rtm e n t12' treb u ia să sc schim be, o b lig a to riu . P ro g ram u l
pc carc şi-l p ro p u sese H itler, atacînd pc frontul dc răsărit, era d c a-i e lim in a
m ai întîi pc ru şi, apoi dc a sc în to a rce spre O ccidcnt: cl eşu ase. C are erau n o ile
o b icctiv c ale R eich-ului?
S uitele U nite, U R SS şi A xa erau cele trei forţe ca rc p ăstrau ca p a c ita tc a
p o litică de a h o tărî asupra co n flictu lu i. G erm an ia, d a c ă nu mai p u tea sm u lg e
victo ria în p ro fitu l său, conLribuia la în c lin a re a balanţei în tr-o p arte sau în alta.
V irtual în v in s, H itler răm înca arb itru în tre R usia şi an g lo - saxoni.
S in g u ră, R o m ânia nu mai p u tea spera să in flu e n ţez e a le g e re a c a n c e ­
laru lu i în tre U RSS şi O ccidcnt. D em o craţiile îi resp in g e au p c n az işti, p rin
fo rm u la ca p itu lării fără condiţii. O are K rem linul va reîn n o i aco rd u l M o lo to v -
R ib b cn tro p din au g u st 1939?
T re b u ia g ă sit un m ijloc p entru a-i face pc «Cei M ari» să-şi rec o n sid ere
atitu d in e a lor rigidă. D eja, la în c cp u tu l verii 1941, cîn d M ihai A n to n cscu
fusese ch c m a t să ia parte la co n d u c erea M inisteru lu i dc E x te rn e , su p lin in d , ca
in terim ar, pc titu laru l d ep a rtam en tu lu i, cl sc preocu p ase dc cre area unui fro n t
al m icilo r state europene. M ai în tîi, a dorit să reînvie M ica în ţe le g e re , în lo c u in d
Iu g o slav ia cu C ro aţia, iar C e h o slo v a cia prin S lo v ac ia sin g u ră. D ar p la n u rile
sale m erg eau m ai departe. El sc gîn d ca la S pania, la P o rtu g a lia , la E lv e ţia, la
S u ed ia carc, reu n ite sub co n d u cerea S fîntului S caun, ar fi p u tu t influenţii
p o litica în E uropa. In iţiativ a răm ase fără ecou. S inguru l e fe c t a fost d em isia
secretaru lu i g eneral al M inisterului dc E xtern e, houărît să nu sp rijin e, ca
te h n ician , proicctc pc ca rc le so co tea him erice. M ihai A n to n cscu era sp e cia list
în in iţiativ e de a c est gen. în tim pul verii 1941 el se p reo c u p ase dc rap o rtu rile
fran co - g erm an e. S itu aţia crcată în tre ccle două m ari p o p o are ale E u ro p ei i se
p ărea de n cto lcrat. V ichy şi B erlin au fost literalm en te b o m b a rd a te d c m esajele
şi o fertele sale dc m ediere, pc carc W ilh c lm s lra s s c 122 p refera să Ic ig n o re în
în tre g im e , în tim p c e m a re şa lu l P c ta in le în d e p ă r ta p o litic o s . « F o a rte
im p re sio n at dc interesul pc ca rc ni-1 po artă ţara d u m n e av o a stră, nu voi e v ita să
m ă folosesc dc cl, atunci cînd sc va prezenţii o ca zia» , sp u se el am b asa d o ru lu i
R o m ân iei la V ichy. E ra un refuz 12\ pc carc tînărul v ic ep reşe d in te al c o n siliu lu i
nu-1 în ţe le se p în ă în m om entul cîn d A lexandru C rclzia n u , secretaru l g en eral al
M in isteru lu i dc E x tern e, îi d esch ise b rutal o ch ii, trad u e în d u -i în lim b aju l
o b işn u it, form ula diplo m atică pc ca rc o folo sise şeful sta tu lu i franccz. A ccstc
in su cccsc in iţiale calm ară pentru o lungă p erio a d ă, străd a n ia p o litică a lui
 M ihai A ntoncscu. D ar, doi ani mai lîrziu, cl ord o n ă se rv ic iilo r sale să-i p ro cu rc
un g lo b terestru şi să-l in staleze pc biro u l său. «Pc a c e st g lo b , M ihai A n to n cscu
face p o litica sa m o n d ială» , sp u n ea iro n ic von K illin g cr. M in istru l Italici la
B u cu rcşti şi trim isu l special al lui Ism ct Infinii erau p rin cip alii co n fid c n ţi ai
v ic ep reşe d in te lu i dc C o n siliu rom ân. Ju rn alu l co n telu i C ian o c o n ţin e ap re cie ri
co n tra d icto rii cu p riv ire la rap o artele p e c a re B ov a S co p p a i lc făcea din
B u cu rcşti, în urm a în tre v e d e rilo r sale cu M ihai A nto n cscu . în d c c c m b rie 1942,
g in e re le lui M usso lin i sc g în d c a că B erlin u l a r facc b in e să ac o rd c o aten ţie
sp o rită ac ţiu n ilo r su sp e cte ale B u c u rc ştiu lu i, în tim p cc la în c ep u tu l an u lu i
1943, C iano îşi schim ba b rusc p ărerea; el ca lific a d rep t c u ra jo a sc in iţiativ ele
lui M ihai A nto n cscu şi fo lo sea rap o artele cc co n tin u au să-i p a rv in ă dc la
B ucurcşti pentru a-1 co n v in g c pc D ucc că se im p u n ea o n o u ă o rie n ta re a
p o litic ii ita lie n e , c a rc să u rm ă re a sc ă sc o p u ri in d e p e n d e n te d c c c lc a le
R c ic h -u lu i. B o v a S c o p p a , m a rto ru l p rin c ip a l al in te n ţiilo r a n a lo g e a le
R o m ân ie i, a fost ch e m a t la R om a p en tru a ad u ce p rin v iu g rai in fo rm aţiile
necesare. «T rebuie să m ergeţi în Italia şi să d isc u ta ţi p erso n a l cu co n tele
C ian o » , îi sp u se cl lui M ihai A nto n cscu , dc în d a tă c c s e în a p o ic la B u cu reşti.
C o n c o m iten t cu aceste p rim e în c u ra jă ri, m in istru l n o stru d c ex tern e
p rim i d c la B erna te leg ram e ciu d atc. T rim isu l său d ip lo m atic din E lv e ţia relata
că p ro iectu l unui fro n t com un, carc fusese p ă ră sit în 1941, a r fi fo st re lu a t, d c
astă d ală ia iniţiativ a S im ţu lu i Scaun. N u n ţiu l A p o sto lic 124 rclu a sc d isc u ţia a-
su p ra ac estu i su b ie ct cu m inistrul R om âniei carc, fo arte o p tim ist şi d o rn ic d c a
ju c a un rol istoric, ccrca instru cţiu n i urg en te pentru d e s fă şu ra re a v iito are a
n eg o cierilo r. La M adrid, p erso n a lită ţi sp a n io le a d re sară c u v in tc asem ă n ăto a re
m in istru lu i no stru . E ra m ai m ult d c c ît n e c e sa r, p en tru a-i d a lui M ihai
A n to n cscu gustul u n o r m ari proiccte. U nul clin c o la b o ra to rii săi p le că la
L isab o n a, p u rtîn d m esaje pentru p re şe d in te le S alazar, un altu l la S to ck h o lm ,
în scopul dc a sc în tîln i cu un o b se rv a to r p erso n al al p reşe d in te lu i R o o scv clt
carc, mai pu ţin rig id d c c ît rep rezen tan tu l d ip lo m atic al W a sh in g to n u lu i, p ărea
d ispus să p ro cc d cze la schim buri dc vederi cu p u rtăto rii d c cu v în t ai g u v ern e lo r
a lia te cu A xa. P ersp ec tiv a unui ara n jam e n t ruso - germ an treb u ia să fie fo lo sită
ca arg u m en t p rin cip al, pen tru a-i o b lig a p c anglo - sax o n i să-şi sch im b e
atitu d in e a.
P lec area c o n telu i C iano din P ala zz o C higi a r fi fo st o d cc cp ţie fără
co rectiv u l num irii sale pc lîngă S fîntul S cau n , p o la rizato r, d u p ă p ăre re a Iui
M ihai A ntoncscu, al acţiu n ii im aginate dc el. K a lla y 125, p rim u l străin p rim it de
şeful d ip lo m aţiei noii ech ip c g u v ern a m en ta le italien e, p e d ata d c 4 ap rilie,
în c crca sc, în m ai m u lte rînduri, să frînczc c o la b o ra re a d in tre ţara sa şi R cich.
A v a n su rile sa le, în c ă tim id e, făcu te a lia ţilo r prin in te rm ed iu l T u rc ie i şi
a c tiv ita te a d esfă şu ra tă în acciaşi sens la S tockholm d c p rieten u l său U llcin
R ev itsk y , nu erau un se cret pentru B ucu reşti. U n g aria era ţara cc a m ai ataşată,
prin trecut, dc p o litic a ro m âncască. în alte îm p re ju ră ri, a c c a stă v iz ită nu a r fi
îm b ră cat un c a ractcr ex cep ţio n al. N oii oam eni ai lui M u sso lin i Lrcbuiau să ia
leg ătu ra cu vcchii aliaţi. în m om entul cîn d dem o n u l p o litic în c e p c a să sc m işte
iarăşi, su rp riza p u te a să v in ă dc p este lot. Cu urcch ilc d c sc h isc p e n tru a sesiza
o rice m işcare, M ihai A ntonescu era d eru ta t dc d o rin ţa sa a rz ă to a re d e a in tra în
noul jo c . A tu n ci cînd B erlinul trim ise o no u ă in v ita ţie m a re şalu lu i A n to n cscu ,
rugîndu-1 să v in ă la cartieru l gen eral al F u h re r-u lu i p en tru 12 ap rilie, R o m a îl
an u n ţă p e M ihai A nio n escu că va fi, în c u rîn d , ch e m a t să p le ce în p elerin aj
spre C e tatea E tern ă. E l socoti m o m en tu l p o triv it p entru acţiu n e. C u cea m ai
fru m o asă c a lig ra fie a m ea - d ac tilo g ra fe le erau ex c lu se d e la re d a c ta re a ac estu i
d o cu m cn t se c re t - a treb u it să scriu un lung m e m oran d u m ad re sa t lu i von
R ib b en tro p . M ih ai A nto ncscu en u m era to a te co n tac tele p e care le av u se se sau
p ro p u sese cu neu trii şi m ai ales cu S p an ia, P o rtu g a lia şi T u rcia. E l im p lo ra
R e ic h -u l să îi în c re d in ţe z e m isiu n e a d c a tra ta cu a n g lo - sa x o n ii. P rin
in te rm ed iu l a c e sto r state, el ar d esch id e d ru m u l spre co m p ro m is. P rim u l ca re
lu ă c u n o ştin ţă d e ac est d o cu m en t fu von K illingcr. E l îl e x a m in ă cu aten ţie şi se
d ec la ră d c aco rd . în c u ra ja t, M ihai A n to n cscu red actă un al d o ile a m em o riu . Fu
în c re d in ţa t lui K illin g cr; cl c o n ţin ea p ropuneri secrclc. L a m o m en tu l p o triv it,
m areşalu l treb u ia să-l d iscu te cu H itler. G erm an ia, p en tru a o b ţin e în c re d e re a
an g lo - sa x o n ilo r, e ra in v itată să e lib e re z e an u m ite reg iu n i eu ro p e n e, m ai în tîi
o m are p arte a F ran ţei. E nglezii şi am erica n ii a r deb arca p aşn ic în O c c id e n t şi
s-ar in sta la în sudul te rito riu lu i fra n ce z, av în d arip a d re a p tă pe fro n tiera
e lv eţian ă. W a sh in g to n şi L o n d ra a r av e a o g ara n ţie su ficien tă p en tru a n u m ai
p u n e p ied ici ră z b o iu lu i g erm ano - rus. A cordînd a c e st g aj de b u n ăv o in ţă,
G erm a n ia a r fi p u tu t apoi să n eg o cieze d irec t co m p ro m isu l său cu d e m o craţiile
o ccid en tale.

în n o rd u l în g h e ţa t unde îşi sta b ilise ca rtieru l său g en e ral l-am g ă s it p e

H itle r tu n în d şi fulgcrînd. El strig a că e ste trădat. M areşalu l p u tu să ju d e c e cu
p ro p rii săi ochi ce în se m n a un ac ce s de furie a lui H itle r. C u v in te le sa le, al
c ă ro r sens A n to n cscu nu aju n g ea să-l în ţe le a g ă d e c ît fra g m en tar, d in ca u za
im p o sib ilităţii, p en tru S ch m id t de a trad u c e cu o a sem e n ea v iteză, zb u rau p rin
cam eră, c a n işte o b iectc aru n c ate în capul ro m ân u lu i. R o m â n ia a r fi co m p ro m is
grav şan sele răzb o iu lu i; aşa cum făcuse în 1917, S ix t d c B o u rb o n , d u eîn d u -se
în tab ăra d u şm an ă p entru a neg o cia, în tr-u n m o m en t cîn d ad v e rsarii G erm a n iei,
e p u iz a ţi dc e fo rtu rile lor, se g în d e a u la p a c e , to t a ş a M ih ai A n to n cscu
d esch ise se o ch ii o cc id e n talilo r a su p ra slă b ic iu n ii lui « F cstu n g E u ro p a» 126.
P en tru a în tă ri ac u za ţiile sale, H itlc r ag ita, în m îna d rea p tă, o b u cată de h îrtie.
D u p ă afirm a ţiile lui, e ra o teleg ram ă a D ep artam en tu lu i dc S tat, se m n ată
C o rd ell H uli, descifraţi! de se rv iciilc c rip to lo g ic c g erm a n e. D estin atarii erau
m in iştrii S tate lo r U n ite din cap ita le le ţărilo r n eu tre a le E u ro p e i. « S p rijin iţi
in iţiativ a lui M ih ai A ntoncscu», g lă su ia textul. A stfel, R o m â n ia s-ar fi situ a t în
fru n te a m işcării dc trăd are în E uropa. M ihai A n to n cscu o m ă rtu risea el în su ş i,
p rin m em o ran d u m u l trim is lui von K illingcr. P en tru a -şi m e n ţin e în c re d c re a
R e ic h -u lu i, m areşalu l treb u ia să ren u n ţe la co lab o rarea sa cu v ic ep reşe d in te le
C o n siliu lu i şi să-i rechem e de urg en ţă p c şe fii m isiu n ilo r d ip lo m atice d in B ern a
şi M ad rid, ca re se făcuseră in stru m e n te le trăd ării lui M ih ai A n io n escu . în ce
p riv eşte S pania, S erran o S unner în su şi a r fi fu rn iz at s e rv ic iilo r g erm a n e d o v ad a
trăd ării ro m ân e şti. C um îşi im ag in a atu n ci M ih ai A n io n escu faptul că a r ex ista
în c ă p o sib ilită ţi m ai b u n e de a n eg o c ia cu R e ich -u l? D u p ă H itler, el d ăd ea
d o v ad ă dc d ile ta n tism , c e c a c c , d e a ltf e l, era adev ărat. D ar d ile ta n tism u l p u te a
să d ev in ă pericu lo s: treb u ia să se p u n ă c a p ă t a c ţiu n ilo r sale. «In a c e s t răz b o i,
a ţi refu za t m ereu să lu a ţi o a titu d in e o stilă p u te rilo r o c c id e n ta le » , sp u se H itle r
m are şalu lu i. «Eu cu n o sc in d ic aţiile pc care lc-aţi d a t p re se i ro m ân e; i-aţi
in te rzis să atac e S tate le U n ite şi M area B rita n ie . D in tr-o d ală, ad ju n ctu l
d u m n e av o a stră se a m e ste c ă în co n flictu l o c c id e n tal, îa ca re, m ai în a in te , aţi
refu za t cu în c ăp ă ţîn a rc să luaţi parte. Ei b in e, acum p retin d so lid a riz a re a to ta lă
cu A xa. D acă R o m ân ia a c re z u t o p o rtu n să se o cu p e de p o litic a m o n d ia lă , să-şi
asu m e şi riscu l unui răzb o i p e toate fro n tu rile. C o m u n icatu l asu p ra în tre v e d e rii
n o astre pe ca re am d isp u s să-l p reg ă tea scă va co n ţin e e le m e n te le p rin c ip a le
p en tru sc h im b area a titu d in ii v oastre».
în tr-a d e v ă r, co m u n ica tu l asu p ra în tre v e d e rii, d ifu za t d e ag e n ţia D N B
su b lin ia, în m ai m u lte rîn d u ri, că m areşalul îi d ăd u se a sig u ră ri fo rm a le lui
H itle r şi c ă cl e x p rim a se d o rin ţa d c a c o n tin u a lu p ta îm p o triv a tu tu ro r
ad v e rsarilo r, in clu siv a anglo - sa x o n ilo r. C e rc u rile p o litic e d in B u c u reşti,
care m iro siseră in iţia tiv e le iu i M ihai A n to n escu - ei îl n u m e au , iro n ic , « m icu l
D arian » - fură frapaţi dc ac eastă sch im b a re în a titu d in e a m a re şalu lu i, în tr-u n
m o m e n t cîn d ci sperau că R o m ân ia reu şise să p a rc u rg ă o p a rte a d ru m u lu i carc
o se p ara o c o cc id e n tali. În ce p în d cu an tu raju l reg e lu i, p în ă la u ltim u l d e p u ta t al
d e fu n c te i d em o craţii ro m ân e, toţi ex p lica u sc h im b a re a p rin in c a p a c ita te a
« C o n d u c ăto ru lu i» dc a rezista «sed u cţiei» lui H itler. D acă re u şe a să sc su stra g ă
in flu e n ţei, atunci cînd v iz ite le erau destui dc d istan ţa te, d e în d a tă c e se afla d in
nou în faţa c a n c e la ru lu i, el că d ca sub in flu e n ţa sa. R o m ân ia a r fi fo st, d u p ă
p ăre re a lor, v ictim a p u te rii dc su g estie a F iih rer-u lu i. D o v ad a e ra făcu tă p rin
c o m u n ica tu l în su şi. în tim p cc to ate c e le la lte sta te în c e rc a u să -şi lim ite ze
ră sp u n d e rile în răz b o i, făcîn d efo rtu ri să se su stra g ă pc c ît p o sib il c o n strîn g erii
g erm an e, A ntoncscu lărg ea cad ru l co lab o rării. D acă în acel m o m e n t m areşalu l
a r fi c e ru t dem isia lui M ih ai A n to n cscu , to a tă lum ea a r fi fo st c o n v in să că
tîn ăru l c o lab o rato r al « C o n d u c ăto ru lu i» a re fu z a t să-l u rm eze pc a c e s t drum .
T im p dc o să p tăm în ă n u sc m ai vorbi d c c ît d esp re c riz a d c la B u cu reşti.
A m b asad a g erm a n ă e ra c e a c a re ră sp în d e a zv o n u rile , p e n tru a influ en ţii
h o tărîrea m areşalului. M ihai A ntoncscu nu d ez m in ţea p le c a rc a sa ap ro p ia tă din
g u v ern . El do rea să-i facă să crc ad ă pe v iz ita to rii săi că p le ca nu p e n tru c ă a r fi
fo st d em is, ci fiin d că nu m ai voia să c o lab o rez e cu G erm an ia. F iec ărci p erso an e
p e ca rc o vedea, îi p u n ea ac e a stă în tre b are: treb u ie să răm în sau să-m i dau
d em isia? Interlo cu to rii săi sc g răb eau să-l co n v in g ă să nu p ă ră se a sc ă n av a pe
c a rc m areşalu l, d acă a r fi răm as singur, a r fi zd ro b it-o , în m od cc rl. C h iar şi
reg e le şi M aniu se lă sară p ăc ăliţi de p re fă c ă to ria lui M ihai A n to n cscu şi îi
Irim iscră m esaje în carc îl rugau să răm în ă la postul său. în re a lita te , m areşalu l
nu-i ce ru sc dem isia. El se m ărginise la a-i re la ta d isc u ţia cu H itle r şi îi lăsase
lib c rtalc a dc a h o tărî sin g u r cum va pro ccd a. M ihai A n to n escu , p rc tc x tîn d că
este bo ln av, se în c h ise în casă, cu sp e ra n ţa c ă rctrăg în d u -sc , p u te a să c îşlig e
tim p, căci «qui h ab et tem p u s, h ab e t v ita m » ,27.
M ă în să rc in ă să iau le g ătu ra cu von K illin g cr. T eza p c c a rc treb u ia să o
su sţin în faţa rep rez en la n ţu lu i lui H itler av e a d re p t sco p să am în c scad en ţa.
T re b u ia să-l c o n v in g pc g erm an că p ro v o ca rc a unei criz e a d o u a zi d u p ă
în a p o ierea m areşalului de la H itler a r fi fost o g reşe ală şi a r fi d o v e d it am estecu l
 g erm an în treb u rile in tern e a le R om âniei. « R ăm îne ca m a re şalu l să a lea g ă
m o m en tu l p en tru a sc d esp ărţi dc co lab o rato ru l său n e fa st» , re p lic ă a m b a s a ­
d orul R e ic h -u lu i. D esigur, răspunsul nu era în c u ra jato r, d ar cl d ăd e a un răg az
su ficicn t p en tru a-1 salva pc M ihai A ntonescu. L a 19 ap rilie, am iralu l H o rth y ,
reg en tu l U n g arie i, îl p ărăsea pc F iihrer. C o m u n icatu l asu p ra în tre v e d e rii,
p u b lic at de D .N .B ., sem ăna în m od stran iu cu ccl ca re a e m o ţio n a t B u c u re ştiu l
d u p ă v iz ita m areşalu lu i A nto n escu . D c la B u d ap esta n e so seau ştiri d e sp re o
ev e n tu ală dem isie a cabin etu lu i K âllay. «A du-m i im e d ia t co m u n ica tu l asu p ra
În trev ed erii lui H itler cu regele B oris, de la 2 ap rilie» , îm i o rd o n ă m areşalu l. în
faţa acestui text, carc sem ăn a ca o p ic ătu ră dc apă cu c e le la lte do u ă, al p ro p riei
sale v iz ite şi al vizitei regentului H orthy, A n to n escu n u -şi p utu rep rim a m în ia:
« M izerab ilu l, a rep e tat, în faţa lui H orthy acccaşi sccn ă p e care a ju c a t-o , cu o
săp tăm în ă în a in te , în faţa m ea. D u-tc să-l vezi pc von K illin g cr şi sp u n e-i că am
h o tă rît să m enţin form aţia g u v ern a m en ta lă , aşa cum este ca astăzi. D acă va
o fen sa pc vreunul d in tre co lab o rato rii m ei, ădu-i la cu n o ştin ţă că voi p ro testa la
B erlin » , îm i sp u se cl.
K illin g cr ascu ltă con stern at. A poi izbucni «să nu sc m ai am cstccc M ihai
A n to n cscu în p o litica externă; n ic io d ată, în viitor, nu v oi m ai lu cra cu cl. N -a rc
d ccît sil sc o cu p e dc alte treburi, d acă v rea să răm în ă în g u v ern , cu o ricc p reţ.
D ar pen tru m ine, cl nu mai ex istă; c un a g e n t al in a m ic u lu i, ca şi S ix t d c
B ourbon», strig ă trim isul F iihrer-ului, incapabil să-şi stă p în cască nervii. «S per,
d o m n u le a m b a sa d o r» , îl în tre ru p s e i cu , « că d u m n e a v o a s tră c o n s id e ra ţi
co n v o rb irea n o astră ca o c o n v e rsaţie p articu la ră , căci altfel aş fi o b lig a t să
rap o rtez cu v in tcle d u m n eav o astră m a reşalu lu i, ca re a r fi o b lig a i, la rîn d u l său,
să ceară rec h em a re a dc la p o st a E x ce len ţci v o astre» . K illin g cr răm a se un
m o m en t p erp lex . P c pun ctu l dc a izbucni din nou, el sc răzg în d i şi în tre b ă:
« A sta este to t ccca cc aveaţi să-m i co m u n icaţi?» M ă rtu risii că d a, iar cl sc
m ărgini să ad a u g e: «V oi tran sm ite co m u n ica re a g u v ern u lu i m eu».
O dată ev itată criz a Ia B ucu rcşti, K âllay îşi p ăs tră p o stu l în ca p ita la
vecină. S lăb iciu n ea g erm an ă era ev id en tă. I se p u tea d eci sp u n e «nu» Iui H itler,
fără a te tem e dc rep resalii. M ai în a in te dc a ap ro fu n d a ac e a stă situ aţie, aten ţia
m areşalu lu i se în d rep tă spre un alt fapt capital: dc m ai m u lt d c o lună, o rice
activ itate în c e ta se pc frontul de răsărit. La în c ep u tu l lun ii ap rilie, a tît ru şii, cît
şi g erm anii an u n ţase ră prin presă p reg ă tirile unei m ari o fen siv e. D o v ad a că
O K W nu sc gîn d ca cu ad ev ărat la ac ca sta era retrag erea co n tin u ă dc tru p e d e pc
fro n t. P en tru p rim a dată, dc la în c ep u tu l răzb o iu lu i cu U R S S , H itler, în cu rsu l
u ltim e i v iz ite a lu i A n to n c s c u , n u -i m ai c e ru s e n o i u n ită ţi ro m â n e ş ti.
C o m u n ic a tu l ru s d in 25 a p rilie afirm a : « P c fro n t n -a in te rv e n it n ic i o
sch im b are» , în tim p cc co m u n icatu l germ an , ca şi cum l-ar fi p ara fraz at,
su sţin ea că «N ici o no u ă acţiu n e nu se m ai p ro d u sese p c fro n tu l d c răsărit» . L a
27 ap rilie, Stalin ru p ea relaţiile cu guvernul p o lo n ez în ex il şi fo rm a la M o sco v a
un co m ite t p o lo n e z dc eliberare. O are ce m ai p u n ea la ca lc , în cu lisc?
L a B ucu rcşti, soseau inform aţii afirm înd c ă o fiţe rii g erm an i şi ru şi se
în tîln ise ră la K u ib îşc v , p entru a d iscu ta co n d iţiilc unui arm istiţiu . S o lo a r fi
fo st « sp iritu s r c c to r » 128 al în tîln irii. B erlin şi M oscova sc lu au la în tre c e re în a
d ezm inţi a c c st zv o n , d a r faptul p ărea să se confirm c. C h iar cap u l dc pod d e la
 K u b an , carc a r fi fost uşor de e lim in a t, nu m ai fu sese d e ra n ja t d e A rm ata R o şie
d e o lună. în z ia re le germ an e se p u te au citi fraze u im ito are d e sp re cu ra ju l şi
v alo area arm a telo r sov ietice. C o m p araţi cu ero ism u l so ld a tu lu i ru s, en g lez ii şi
am ericâ n ii nu erau d e c ît n işte laşi. M aşina de p ro p ag a n d ă a lui G o e b b e ls nu m ai
aru n c a d cc ît rareo ri săg eţi co n tra lui S talin. D im p o triv ă, c a lu c ra în tr-u n ritm
acce le ra t îm p o triv a d em o craţiilo r o cc id e n tale. O aten ţie sp e cia lă e ra ac o rd a tă
p ro b lem ei celu i de al d o ilea front, d ar şi asu p ra ac esto r ch e stiu n i se sch im b a se
p u n c tu l dc ved ere. N u se m ai su sţin ea teza du p ă ca re in v azia s-a r fi sfărîm a t de
lin iile d efen siv e g erm ane. Sc v o rbea de un b lu ff al an g lo - sa x o n ilo r. G u v ern u l
g erm an d eţin ea d o v ad a că ei nu aveau nici o in te n ţie d e a d e sc h id e al d o ilea
fro n t. D eb arcarea en g leză în A frica de N o rd av e a ca sin g u r sco p d c a b lo ca, pe
p lan eco n o m ic, co n tin en tu l european. A firm a ţiilo r d in B erlin , li se ad ă u g au , în
m o d ciu d at, m esajele, tot m ai p resa n te ale lui S talin , cerîn d d esch id e re a celu i
d c al d o ile a front. N u cum v a stă p în u l de la K rem lin că u ta un m o tiv p en tru a sc
su p ă ra şi a ru p e le g ătu rile carc îl uneau cu o cc id e n talii? D u p ă p ăre re a lui
A n to n cscu , accastă p o sib ilita te p ărea foarte probabilă. în tr-a d e v ă r, d a c ă a lian ţa
an g lo - sa x o n ilo r cu S o v iete le nu av eau d c c ît scopuri p u r d e fe n siv e , lip site d e
o rice sens p o litic, ex ista u pu ţin e m o tiv e d c a se spera că g erm an ii şi ru şii vor
co n tin u a să sc u cid ă unii pc alţii, d o ar p en tru a face jo c u l S ta te lo r U n ite şi
M arii B ritanii. S itu aţia sem ăn a p rea m u lt cu cea ca re îi u n ise pc H itle r şi S lalin
în 1939. R cich -u l av e a iarăşi un front în O cc id en t şi ac elaşi in te res d e a elim in a
p c d uşm anul din răsă rit, în tim p cc R u sia e ra m ai in te resa tă d c c ît în 1939 să
răm în ă în afa ra co n flictu lu i şi să a ştep te d cz n o d ăm în tu l o s tilită ţilo r d in tre
c a p ita lişti şi fascişti. P rad a a cărei îm p ă rţire urm a să sa tisfac ă p o fta im ed iată a
R c ic h -u lu i şi a U R S S răm în ea ac eeaşi p c carc o îm p ă rţise ră p rin aco rd u l
R ib b en tro p - M olotov : P o lo n ia, F in lan d a , R o m ân ia, Ţ ările b altic c, ctc.
«D acă sc în c h e ie un asem en ea ac o rd » , sp u n ea A n to n cscu , « n u -m i m ai
răm în c dccît să dau foc p etro lu lu i, să-i trim it pe rege şi pc cei c îţiv a d em o craţi
cu av ionul în T u rc ia şi să-m i trag un g lo n te în cap».
C c u şurare fu atunci cînd S talin, aid o m a lui R o o sc v c lt şi C h u rc h ill, în
d iscu rsu l .său dc la 1 m ai ceru cap itu larea fără co n d iţii. Sc c re zu ră sa lv aţi, c a la
în c cp u tu l răzb o iu lu i g erm ano - rus.
H itler răsp u n se p rin tr-o co n tra - o fen siv ă p ro p ag a n d istic ă. El d ez g ro p ă
afaccrca dc la K aty n . în c ă din 12 ap rilie îi vo rb ise lui A n to n cscu d e g ro ap a
co m u n ă conţinînd m ii dc ca d av re p o lo n eze. A ştep tase trei să p tăm în i în a in te dc
a face p u b lic ă ch e stiu n ea. O are nu cum v a p en tru a m en aja c o n v o rb irile afla te în
curs? Stalin rep lică im ediat: « L uptători ai A rm atei R o şii, p re g ă tiţi-v ă p en tru
lu p te le o fen siv e c a re ne aştea p tă» , sp u n e a cl în tr-o p ro c la m a ţie a d re sa tă
tru p elo r sale (6 m ai 1943). D ouă zile m ai tîrziu. co m u n ica te le în re g istra u d eja
relu a re a lu p te lo r p c K uban. D ar in fo rm ato rii noştri nu sc d c c la ra ră în v in şi. Ei
p retin d eau că n eg o c ie rile nu eşu ase ră to tal şi că g erm an ii le -a r fi p ro p u s ru şilo r
să-şi retragă, în etap e , tru p ele spre fro n tiera ca re se p ara R u sia d c E u ro p a în
1938. A rm ata R oşie n -ar urm a m işcarea d c retrag e re a W c h rm ac h t-u lu i şi ar
răm în c pc linia a c tu a lă a fro n tu lu i, cu cx c cp ţia unui n u m ă r fo arte re strîn s de
u n ităţi, care ar urm a m işcarea Ia un interval dc o să p lăm în ă, p en tru a asig u ra
o rd in e a în te rito riile ev a cu a tc dc g erm ani. C onform acclo ra şi in fo rm ato ri, ru şii
ar fi cc ru t pur şi sim plu, retrag erea W ehrm ach t-u lu i pc fro n tu l d c la 22 iunie
1941. M işcările pc carc A rm ata R o şie Ic-ar avea dc făcu t d ep in d eau ex clu siv dc
h o tărîrca g u v ern u lu i sov ietic, ncp u tîn d form a o b iectu l u nui ac o rd ru so -
germ an. N eg o c iato rii R cich-ului ar fi re p lic a t că, în ac e ste co n d iţii, ruşii
refu zau g erm a n ilo r sin g u ra g ara n ţie rea lă că du p ă retrag e re a tru p elo r lor,
lu p tele nu vo r fi reluate pc o linie nouă. T ra ta tiv e le s-ar fi o p rit aci. C ele d o u ă
d eleg aţii s-ar fi d esp ărţit, cu p ro m isiu n e a dc a sc în lîln i d in n ou, d u p ă c c vor
p rim i alte in stru cţiu n i dc la g u v ern e le lor. P înă atu n ci, o p e ra ţiu n ile m ilita re a r
fi su sp en d ate. D acă s-ar acorda cre d it ac csto r in fo rm aţii, a ta c u rilc co n tra
cap u lu i dc po d din K uban nu ar în se m n a oare cşecul d efin itiv al n eg o cierilo r?
L a 12 m ai, C h u rch ill şi R oo scv clt sc în tîln ea u la W a sh in g to n . Sc tem eau ei
oare dc ceva? L a 18 mai luptele erau în plină d esfăşu rare în C au caz. Sc p u tea
spera că s-a sc ăp a t dc în c h cic rc a unui nou tîrg în tre G erm a n ia şi U R SS? C u
m arc tam -tam S talin d iz o lv a K o m in tern u l. O făcca p en tru a-i p lăcea lui
R o o scv clt sau p entru a-1 linişti pc prin cip alu l cam p io n al p actu lu i anti -
Kom intern, G erm an ia? în regiu n ea V clik ic-In k i sc p ro d u seră c îte v a cio cn iri
m ai în v e rşu n a te . A p ro ap e că germ anii îi acuzau c h ia r pc ruşi d c a fi p relu a t
in iţiativ a luptelor: A ccştia sc lin iştiră pc dată şi ac alm ia cca m ai d c să v îrşită sc
rcin stalâ pc front. C u toate sum ele nebuneşti pc ca re le în g h iţea u scrv ic iilc d c
in fo rm aţii, nici o d o v ad ă nu veni să co n firm c sau să in firm e ccva. A g en ţii cei
m ai siguri erau funcţionarii Iui G oebbels. M inisterul său e ra co m p u s d in foşti
ziarişti carc, în tim pul perio ad ei presei libere, îşi cîştig au p îin c a p u b lic în d
ştirile cu p rio ritate. Sub regim ul c e n zu rii, funcţionarii dc la R cich s P ro p a g an d a
M in istc riu m îşi v in d e a u ş tirile u n u i s ta t stră in . I n fo rm a ţiile lo r a s u p ra
p ro iec telo r m ilita re erau adesea în d o ie ln ic e. O K W -ul răm în ca ap ro a p e erm e tic
în ch is in discreţiilor. A desea, A ntoncscu sc g în d ca că toată p o v estea era ara n jată
d o ar p en tru a sc ju stific a fondurile pc carc lc prim eau de la statu l rom ân. D ar,
în p o fid a în d o ie lilo r carc apăreau, nu sc p u tea ren u n ţa la ac ca stă su rsă dc
inform aţii.
C o n firm a re a ne sosi, în tr-o m an ieră o ficială şi n ea şte p tată. C o m u n ica tu l
m ilita r sov ietic din 16 iunie spunea: «Pc frontul cc n lral, în c c rc ă rile d c atac ale
u n ită ţilo r g erm a n e co n tra p o ziţiilo r ruse au fost resp in se, în reg iu n e a O rei» . N u
sc acuzau ci reciproc dc în c ălc area arm istiţiu lu i? A cc astă im p resie d ev en i
ce rtitu d in e la în cep u tu l Iui iulie. O ficia l, ruşii afirm au (5 iu lie) : «L u p te g rele
sîn t în curs dc d esfăşu rare în regiu n ea O rei, K ursk, B iclg o ro d , cu tru p ele
g erm an e, c a rc au reluat ofen siv a» . în acceaşi zi, O K W -u l rep lica: « R u şii au
reu şit dc pu ţin tim p, prin intervenţia unor forţe su p e rio a re n u m eric să fac ă o
sp ărtu ră în lin iile germ ane. T ru p e le R cich -u lu i au d cc la n şat un c o n tra -a la c şi
b reşa a fost astu p ată» . A do u a zi, M o sco v a anunţa: « O fen siv a g erm a n ă în
sccto ru l K ursk - O rei sc d ez v o ltă în tr-u n ritm din ce în c c m ai rap id » , în tim p
cc rep rez en ta n ţii în a ltu lu i co m an d a m en t germ an d ec la ra u , în tr-o co n fc rin ţă
ca rc reu n e a p resa stră in ă că « fu rtu n a a iz b u cn it d e o d a tă , cu o v io le n ţă
ex trao rd in ară, în urm a unor atacuri ruseşti dc m arc an v erg u ră» . în co m u n ica tc le
cclo r doi inam ici din 7 iulie afirm a ţiile rccip ro cc d ev e n e a u şi m ai precisc:
« T ru p ele n o astre co n tin u ă să dea lupte crîn c cn c cu m ari fo rţe in am icc dc
tan cu ri şi in fan terie, în d irec ţia O rei - K ursk şi B iclgoro d . O fe n siv a g erm a n ă a
fost sp rijin ită de un n u m ăr consid erab il d e a v io an e tran sfe ra te d in a lte zo n e» ,
sp u n eau ruşii. «în reg iu n ea B iclgorod şi la sud dc O rei, a ta c u rile d u re pc ca rc
ruşii le-au dat dc săptăm îni dc zile cu trupe p ro asp ete au fo st şi ele resp in se
m arţi» , p recizau g erm anii. F iecare p retin d ea d ec i, că c e lă la lt p re g ă tise d in a in te
o fen siv a a cărei re sp o n sa b ilitate şi-o aruncau recipro c unul asu p ra altu ia.
în fine, la 15 iulie, M oscova an u n ţa că o p rire a fo cu lu i în c e ta se şi că ca
relu a răzb o iu l pc co n t propriu. «Cu cîtva tim p în urm ă, tru p ele n o astre, la n o rd
şi ră să rit dc O rei, au lan sat ch iar ele, du p ă m ai m ulte c o n ira -a ta c u ri, o o fen siv ă
co n tra tru p elo r g erm a n e» , g lă su ia co m u n icatu l din acea zi.

L a p u ţin tim p d u p ă d u şu l rc c c p c c a rc M ihai A n to n c s c u îl p rim is e d in

p a rte a lui H itle r, sc p u se d in n o u , c u ra jo s, p c trea b ă. D e a c e a s tă d a tă , v o ia să
îl c o n v in g ă pc M u sso lin i dc n c c c s ita tc a u nei a c ţiu n i p o litic e . B a ro n u l B o v a
S c o p p a , m in istru l Ita lic i la B u c u re şti, p lc că în lu n a iu n ie la R o m a, în tr-o
m is iu n e dc re c u n o a şte re . El tre b u ia să -şi c o n v in g ă g u v e rn u l c ă n u m ai era
n ic i u n m o m e n t dc p ie rd u t. D ip lo m a tu l ita lia n re z u m a în tr-u n m e m o ra n d u m ,
p c ca rc i-1 re m ise lui B a slia n in i p e n tru D u cc , id e ile şi o p in iile p c c a rc M ih ai
A n to n c s c u lc e x p u s e se în lu n g ile c o n s fă tu iri p c ca re lc a v u s e s e ră îm p re u n ă .
D u p ă un p re a m b u l c o n s a c ra t situ aţiei m ilita re , B o v a S c o p p a se fă c e a e c o u l
lui M ih ai A n to n c s c u , c a rc îl ru g a pc D u cc « să c o o rd o n e z c o a c ţiu n e
d ip lo m a tic ă p e n tru a sc ieşi d in a c c a stă situ a ţie » . F iih rcr-u l sc o p u se o ric ă re i
te n ta tiv e cc a r fi p u tu t da in a m ic u lu i im p re sia că noi eram d o rn ic i să în c h e ie m
p a c c . D ar, în re a lita te - « d u p ă p ă re re a lui M ih ai A n to n c s c u » , a d ă u g a B o v a
S co p p a, p ru d e n t - «dacă noi co ntinuăm cu slă b irea p ro g re siv ă a sistem u lu i
n o stru m ilita r şi p o litic, nu vom reuşi să obţin em d cc ît co n d iţii m ereu m ai d u re
d e la du şm an ii n o ştri, pînă în ziua cînd p red a re a fără c o n d iţii va dev en i o
n cc csitatc căreia vom fi obligaţi să ne su punem m . O so lu ţie d c co m p ro m is ar
trebui să fie g ăsită, căci ea ar fi con fo rm ă in te rese lo r A n g lie i, p en tru «a salv a
E u ro p a din haos, o prind R usia, carc va aju n g e, in ev itab il, în ip o te za în frîn g crii
n o astre, pc m alurile M cd itcran ci. N im eni nu îşi în c h ip u ie că, în caz d c victo ric,
A n g lia şi S tatele U n ite vor răm în c să facă d c gard ă, tim p dc c îtcv a g e n e ra ţii, în
E u ro p a , co n tra slav ism u lu i» . în c a z dc nevoie, F iihrcr-ul treb u ia să sc sa crifice
p c el în suşi «dacă aliaţii ar p u n e d rep t co n d iţic a unei a s em e n ea d isc u ţii să nu sc
trateze cu H itler». A n to n c sc u cre d e a c ă H itle r ca rc, c o n fo rm p ro p rie i sale
ex p re sii « nu tre b u ia să -şi sc rie p ro p ria b io g ra fic ci isto ria p o p o ru lu i să u v a
şti să g ă sca scă form ula p cn iru sa lv area G erm a n ici» . în c o n c lu z ic , M ihai
A n to n cscu su sţin ea că «dacă D ucclc voia să c o o rd o n e ze a c ţiu n c a co m u n ă, el a r
fi in terp retu l tu tu ro r m ic ilo r p o p o are b e lig eran te, dc la F in la n d a p în ă la
R o m â n ia » 130. Cu g en e ro zita te , M ihai A ntoncscu îi p ro p u n ea lui M u sso lin i să ia
co n d u c crca m işcării pc carc îşi im agina că o d c ;la n ş a se .
B ova S coppa p rez en tă o copie a m em o ran d u m u lu i său lui G ale az zo
C ian o . «M em o ran d u m u l tău din 15 ianuarie a fost cau za sc h im b ă rii m ele d c la
m in isterul dc ex tern e» , îi răspunse ac csta din urm ă. « în p rez en t, vrei să-l faci
şi pc B aslianini să-şi piard ă postul şi să-ţi pierzi şi p ro p riu l tău p o st d e m in istru
la B u cu reşti. C u M u ssolini, nu este nim ic dc făcut», i-ar fi sp u s fostul m in istru
dc ex terne. D ar, co n tra r p rez ice rilo r lui C ian o , B aslian in i îl ch e m ă p c B ova
S co p p a p en tru a-i com unica: « D uccîc este dc aco rd cu M ih ai A n to n cscu asu p ra
a n u m e ro a se p u n c te din m em orandum ul tău, d ar z ice că este în c ă p re m a tu r să
sc în c ea p ă o ac ţiu n c diplo m atică. V rea să m ai aştep te d o u ă luni. Sc g în d e şte să
n eg o cieze atu n ci cîn d situ aţia m ilitară va fi bună. în o rice caz, v rea să-l v ad ă pc
M ih ai A n to n c s c u » 131.
L a 27 iunie, trenul nostru sp ecial p ără sea B u c u rc şliu l, cu d estin a ţia
Italia. M ih ai A nto n cscu v oia să trag ă con clu zii la R o m a asu p ra în frîn g c rii
n o astre dc la S talingrad. P entru g erm an i, ca re nu av eau nici un d u b iu asu p ra
in te n ţiilo r v ic ep reşe d in te lu i C o n siliu lu i dc m iniştri, v iz ita sa în Italia era o
sfid are. Ei nu p reg e tară să-şi arate nem u lţu m irea. în d ru m , treb u ia să trecem
p rin V icna. în ca p ita la « O stm ark» m , şeful unui g u v ern străin treb u ia să fie
p rim it d u p ă reg u lile pro to co lare, dc S taatsh altcru l vcchii A u strii. P en tru a ev ita
această fo rm alitate, scrv iciiîc căii ferate germ an e au p rim it o rd in să nu lase
trenul nostru să intre în cap itală în a in te a zo rilo r. L a o ra d o u ă şi ju m ă ta te
d im in ea ţa aju n serăm , în fine, ia O stb a h n h o ff. T re n u l a fo st g ara t p c o linie
sccu n d ară. U n tînăr SS de la cab in etu l G au lcitcru lu i se p re z e n tă d c în d a tă ,
cerîn d să-i v ad ă pc M ihai A ntoncscu p en tru a-i e x p lica fap tu l c ă , d in cau za
în tîrz ierii n o astre faţă dc orar, şeful său p referase să se cu lce. E u răsp u n sei că şi
al m eu d orm ea. « A lles in O rd n u n g » 133, zise el. «M ai aveţi şi alte d o rin ţe ?» m ă
în tre b ă cl? «D a, dc a aju n g e c ît m ai rep ed e în Italia» , îi răsp u n sei. «D rum
b un», m ai răsp u n se cl, şi d in tr-o d a lă am av u ţ im p resia că su rîsu l nu era d o a r
ironic. în p riv irea sa sc citea o am en in ţare. P lccă im ed iat d u p ă c c îş i în d e p lin ise
m isiu n ea dc a-1 o fen sa pc v ic ep reşe d in te le C o n siliu lu i dc m in iştri ro m ân .
D ar m în a R c ic h -u lu i ne u rm ări şi pc te rito riu l ita lia n . în p ro g ra m u l
in iţial, sta b ilit dc p ro to c o lu l ita lia n , d e le g a ţia ro m â n ă tre b u ia - în u rm a
în tre v e d e rilo r cu B a stia n in i la V e n e ţia - să tre a c ă pe la F lo re n ţa , p en tru ca
M ih ai A n to n e sc u să p o a tă facc o v iz ită reg elu i V ic to r-E m a n u e l, c a re sc g ăsea
la re şe d in ţa sa din a p ro p ie re a a c cstu i oraş. T re n u l n o stru sp c cia l tre b u ia să
d e v a n se z e cu c îtc v a m in u te ex p resu l c a rc p le c a la o re le n o u ă se a ra din
V en eţia. V izita la reg e fu în lîrz ia tă cu d o u ă zile. în tre tim p , M ih ai A n to n cscu
va m e rg e la R o m a p en tru a facc o v iz ită P ap ei şi Ia R o c c a d c llc C a rm in a te ,
sp re a-1 v ed e a pc D uce. D ru m u l n o stru nu m ai d u c e a d ec i p rin F lo re n ţa ci prin
P c sc a ra , la R o m a. O p arte d in d e le g a ţia n o a stră p rim i a p ro b a re a să se d u c ă la
F lo re n ţa , cu ex p re su l o b işn u it şi să-i a şte p te p c c e ila lţi m e m b ri ai p e rso n a lu lu i
în a c c sl o raş. în a in te dc B o lo g n a, u n d e tren u l atin g e a o v ite ză d e p este o su tă
d c k ilo m e tri p e oră, se d e c u p la se ră d o u ă v ag o a n e dc la un tra n s p o rt m ilita r
g erm a n ca rc p rc c c d a cu ze ce m in u te itin e ra riu l in iţial fix a t tren u lu i sp c c ia l al
lui M ih ai A n to n cscu . E x p resu l V en e ţia - F lo re n ţa fu v ic tim a a c c id e n tu lu i. A u
e x ista t cîţiv a m o rţi şi n u m e ro şi răn iţi. C a rc ar fi fo st o are c o n s c c in ţc lc d a c ă
tren u l ro m â n e sc , du p ă cc s-ar fi c io c n it cu v ag o a n e le p ă ră site d c g e rm a n i, a r
fi fo st ap o i ta m p o n a t dc ex p re su l, c a rc îl u rm a la c îtc v a m in u te , av în d o v ite z ă
d c p e ste o su tă d c k ilo m etri la o ră? D acă tren u l ar fi fo st p rin s ca în tr-u n
sa n d v iş, v ic tim e le a r fi fo st, fără în d o ia lă , m ai n u m e ro a se d c c ît s u p ra ­
v ie ţu ito rii, m ai a le s în u ltim u l v ag o n , p c ca rc îl o c u p a M ih a i A n to n c sc u . N oi
n u afla ră m d c c ît la R o m a de a v e n tu ra e o le g ilo r n o ştri. D in g ru p u l d e ro m â n i
nu e ra u d c c ît ră n iţi. D in tre ita lie n ii în să rc in a ţi să n e în s o ţe a s c ă erau d o i m o rţi.
 D c a ltfe l, em o ţia lo r o în tre c e a p c a noastră. Ei v o rb eau în m od d c sc h is de
aten ta t, în tim p cc n o i, conform o rd in elo r lui M ihai A n to n cscu , în c erca m să
m in im alizăm a fa cerea , tratînd-o d rep t un ac cid en t n en o ro cii.
«Q ui tocca al D ucc, m uorc»; «cine sc atinge d e D uce, să m oară», era
scris pc vechile ziduri ale V eneţiei. Italia trăia zile dc n elin işte. D acă se p o t facc
aprecieri obicctivc asu p ra arm atei sau a altor in stituţii, una d in tre ele parc să
sfid eze orice critică: poliţia. Indiferent d acă p en in su la trăieşte su b o d ictatu ră ori
sub un regim dem ocratic, forţelor dc ordine li se dă acceaşi im p o rtan ţă. F ără
p rcfcct al poliţiei, nu s-ar putea închipui un oraş italian. F iec are italian, d ar mai
ales străinii, pentru poliţişti sînt suspecţi. E i trebuie să fie su p rav eg h eaţi dc
aproape. Nu este dc m irare că Italia a pus la d isp o ziţia lum ii cei m ai m ari
crim in alişti. Infractorii sc bucură aici dc o atenţie specială. în tim pul u ltim elo r
zile ale Iui M ussolini, adevăratul Ş ef al ţării era, desigur, S co rza, şeful poliţiei.
C ea dc a treia R om ă a lui M anzini, cum o num ea M ussolini pe a sa, trăia sub
stăpînirca lui D ioclctian, ca şi prim a. T oate încercările d e a-i facc discip lin aţi pe
italieni, prin convingcre, fuseseră abandonate. Singurul m ijlo c d e a îm p icd ica
d ezo rg anizarea vieţii publicc consta în accca că S corza p u n ea să sc serie p c toate
zidurile oraşului «Qui tocca al D ucc, m uorc». A ccste cuvintc făceau o im presie
stran ie pc zid u rile v ec h ilo r case, ap ro a p e de «P onte d ci S o s p in i» 134. M area dc-
cc p ţic a V eneţiei, carc-i goneşte pc că lăto rii în e în la ţi d c fru m u seţe a ei, este
ac eastă irezistib ilă im p resie dc ireal, p c c a rc o dă sp le n d o area sa trecu tă.
V en eţia este spectrul trecu tu lu i, un oraş d ă ltu it p entru o a ltă ep o c ă, ai căru i
lo c u ito ri ar fi d isp ă ru t la prim ul c în ta t al coco şu lu i. A ce sle « p alazzi» ca re au
răm as după d isp a riţia su fletu lu i cctăţii sîn t aici o m ă rtu rie în faţa tim p u rilo r, a
su p e rio rităţii m ateriei m o arte asu p ra om ului trccător. P c ac este c a n a lc p u stii,
m icile «vaporctti» ne p lim b ară toată ziua. A ceastă a g ita ţie artific ia lă făcea o
im p resie ciu d a tă în o raşu l m ort. C a şi cînd a r fi p rim it un o rd in , p o p u la ţia
refu za să nc aco rd e m ă ca r o p riv ire. A fîarăm dc la m em b rii d e le g a ţie i n o astre Ia
R om a că orice m a n ifesta ţie fusese interzisă. S corza ştia p rea b in e c ă d ac ă a r fi
în c cp u t să m a n ifeste ze , co m p atrio ţii săi nu ar fi fost în fav o a re a A xei sau a
reg im u lui fascist. U re ch ile n o astre nu ireb u iau să afle a d e v ă ra te le se n tim e n te
ale p o p o ru lu i italian. Un băiat nc am en in ţă cu pum nul pc R ialto , d ar m am a sa
alerg ă rep ed e, pentru a-1 readuce în casă.
B aslianini, succesorul co n telu i C ian o Ia m inisteru l d e ex tern e, îşi ad u n a
tot cu raju l pen tru a co n v in g e că era, cu a d e v ărat, un m are d e m n ita r şi nu num ai
un om dc paie. P rin atitu d in ile sale dc o aro g a n ţă n eîn d c m în a lic ă , ci re v e n d ica
rcsp cclu l d ato ra t rep rez en ta n tu lu i unei m ari p u teri. D ar nu m ai ex ista nici un
italian carc să cre ad ă că ţara sa m ai era în c ă o m arc pu tere. D e sc u ra ja re a lo r era
m o lip sito are. A m av u t în final im presia că venisem să p articip ă m la fu n eraliile
unui im periu. V en e ţia o ferea un cadru cum nu sc p u ic a m ai b u n p en tru a în tă ri
aceste sentim en te. S in g u r, M ihai A nto n cscu , carc v en ise « p en tru a scrie o
p a g in ă im p o rta n tă în Isto ria ac cstu i ră z b o i» re fu z a să v a d ă c ă re g im u l
m u sso lin ian era în ag o n ie. El m ărtu risea că B aslian in i n u -i sp u se se n im ic
în sem n at; că Ia toate p ro p u n erile sale asu p ra necesităţii dc a ac ţio n a , m in istru l
italian îi răsp u n sese prin tr-u n p o litico s « fo arte in teresan t» , d a r refu za se să facă
alte co m entarii. «B aslian in i este un teh n ician dc în a ltă c lasă , d a r el răm în c un
 fu n cţio n ar. S înt co n v in s că M ussolini vede lu c ru rile în m arc. E l este sp eran ţa
rasei latine», îm i sp u se M ihai A nto n cscu , m ă rtu risin d u -m i p ro p ria sa sp eran ţă.
L o cu in ţa lui V olpi di M isu rata, cx -m in istru , p rieten u l lu i C ia n o şi o m u l cel
m ai b o g a t d in Italia, nc d o vedi că p alate le nu sîn t cu lise. « R eg ele V en eţiei» ne
o feri o c in ă în stilu l ccici dc a do u a R om e, R om a p o n tific ală . T o tu l era lux şi
fru m u seţe, d a r co m esc n ii nu resim ţeau d e c ît n elin işte şi in d isp o ziţie. P lecarăm
în acccaşi n o ap te, cu sp eran ţa de a găsi lin işte a în o aza d c la V atican . M ihai
A n to n cscu nu m e rse cu m îin ilc g o ale la S im ţu l P ă rin te . El se o feri să-i
co n v e rtea scă Ia cato licism pc rom âni, a căro r m arc m a jo ritate erau o rto d o cşi.
M arele cu n o scă to r al o am en ilo r ca rc era P acelii ÎI a scu ltă cu b u n ăv o in ţă, d ar sc
feri să m a n ifeste en tu ziasm faţă dc idcca în to a rc e rii la b ise ric a a p o sto lic ă a
vreo cin cisp rc zc cc m ilioane de «schism atici» . « M isiu n ea n o astră e ste v cşn ică» ,
sp u se el in te rlo cu to ru lu i său, «noi aştep tăm d c secole, cu răb d a re , în to a rc e re a
la bunul nostru p ă sto r a tu tu ro r o ilo r din lum ea ac easta» . V o ia cl o are să sp u n ă
că M ihai A ntoncscu ar face mai b in e să-şi tem p erez e rîv n a? C u to a te acestea ,
au d ien ţa dură m ai m ult de o oră. Iez u iţii ccrcm o n io şi c a rc n c ţineau c o m p an ie
în an tica m e ră nu o m iscră să su b lin iez e că S fînlul P ă rin te , d c la u ltim a v iz ită pc
carc i-o făcusc D u cclc, nu mai reţin u se pc n im eni tim p atît d e în d e lu n g at.
« A sem enea rem arci elo g io ase sc fac Ia fiecare v izită» , îm i şopti un se c rc ta r al
am b asa d ei ro m ân e pc lîn g ă S fîn tu l S cau n . « A cc asta ţin e , în tru c îtv a , d e
pro to co l».
Figura n o b ilă a Papei Pius al X lI-lca fu singura am in tire lu m in o asă pe
carc o aduserăm dc la Rom a. Prinţul m oştenitor U m bcrto, care îl prim i pc M ihai
A n to n cscu tim p dc o ju m ă ta te dc oră, reu şi să-l d e c e p ţio n e z e ch ia r p e
v icep reşedintele C onsiliului rom ân care e ra dispus să vad ă totul în roz. « S avoia
est nostra» (S avoia este a noastră), îi spuse prinţul. «C asa arde şi b ab a se
piaptănă», fu proverbul rom ân pc carc îl în trebuinţă M ihai A ntoncscu p en tru a
caracteriza starea d c spirit a fiului cel m arc al lui V icto r E m an u cl.
C îm p ia din R om agna era d esig u r m ai puţin p rim ito are d c c ît c e a a Italici.
C o lin e le a rid e c a rc sc su c ce d au fă ră c o n tc n irc d ă d e a u a c c s lu i p e isa j o
m o n o to n ie co p leşito are.
Sc p arc că D u cc lc, n ă s c u t în a c c a stă p ro v in c ie , era un fero ce a d v e rsa r
al Italici tu ristic c . G u stu l c o m p a trio ţilo r săi p en tru fo rm ă şi p en tru p ro p o rţii
c a şi p en tru « b c lc a n to » îl ex a sp e ra : fiin d c ă aici v e d e a c a u z a p rin c ip a lă a
slă b ic iu n ii su fle tu lu i italian . U nii atrib u iau a le g e re a u n u i loc a ş a d e a u s te r
p en tru re şe d in ţă , a tît fap tu lu i c ă e ra 'o r ig in a r d in re g iu n e , c ît şi d e z g u stu lu i
său p en tru « b c lla Italia» . A m v iz ita t c ă su ţa u n d e sc n ă sc u se D u cc lc. C îm p ia
p ră fo a să pc c a re u m b la se M u sso lin i, pc cînd era c o p il, e x p lic a în p a rte
re v o lta sa îm p o triv a c o m p a trio ţilo r săi ca rc se n ă s c u se ră în m ă re ţia a lto r
peisaje. A c c a stă « b c lla Italia» , ac c stc o raşe un d e p re z e n tu l se a sc u n d e ,
ru şin a t, sub m ă re ţia trec u tu lu i nu erau p en tru d e z m o şte n itu l din R o m a g n a
d c c ît o in su ltă a d u să, d c-a lu n g u l sc c o lc lo r unei ţări să ra ce . R o m ag n a e s te
p rin tre c c lc la ltc p ro v in cii ale Italici ca un p ro le ta r p rin tre a risto c ra ţi. M u sso lin i
e ra fiu l său. T o tu şi, p rim in d u -n c , D u cclc nu av e a n im ic ca re să se m e n e a
p le b eu . A ra n ja m e n tu l e ra p crfccl. M u sso lin i, c o m p lc t îm b ră c a t în alb , s tă te a
în p ic io a re , sub b o lta răc o ro a să a h olului reşed in ţei sale. El sc afla aco lo ,
n em işc at şi im p u n ăto r, ca statu ia unui C o r io la n 135, p e c a re un d irc c to r dc m u ­
zeu în d e m în a tic o p la sa se în aşa fel în e ît să p rim e asc ă lu m in a d in faţă. C o n sim ţi
să dea m îna cu fiecare d in tre noi, d ar fără să ren u n ţe la su rîsu l său tru fa ş şi
ironic. A poi în to a rse sp a tele tu tu ro r şi-i invită p e B a s tia n in i şi M ihai A n to n cscu
să îl urm eze.
în term eni asem ăn ăto ri ce lo r ai m em o ran d u m u lu i lui B o v a S co p p a, d ar
d esig u r m ai m e lo d ram a tic , M ihai A nto n cscu insista c a D u ce le să ia o in iţiativ ă
d estin a tă să pună ca p ă t co n flictu lu i. M u sso lin i îl a scu ltă cu aten ţie. « E ste un
b ărb at plin dc curaj, c a re a re idei c la re şi sp u n e lu cru ri ju ste » s-a r fi d e stă in u it
cl lui B a stia n in i, atu n ci cînd M ihai A n to n cscu p ă ră sise ca m e ra 136. El d e c la ră
o asp etelu i său «că era n ecesar să m ai a ştep te în c ă d o u ă luni p en tru a nu d a
im p resia că Italia a r cc d a am en in ţărilo r cu ex term in a re a ale an g lo - s a x o n ilo r şi
p en tru că nu se p utea neg o cia sub im p resia unei în frîn g e ri m ilita re , ca cea din
A frica. P cniru a în c e p e tratativ e, era in d isp en sa b ilă o situ a ţie fav o rab ilă pe
fro nturi. D upă do u ă luni, M ussolini se d ec la ra disp u s să-l d e te rm in e p e H itle r
să co n v o ace o co n fe rin ţă a sta te lo r n eu tre şi b elig eran te, p en tru a d ec id c
d estinul E uropei». « D acă H itler refu ză » , m ai sp u se D u cc lc, «o voi face fără
d în su l» . M ihai A nto n cscu îi ccru atu n ci lui M ussolini să-l a u to riz e z e să trateze
cl, în tim pul ac e sto r luni, cît Italia ar fi răm as în ex p e ctativ ă. «V ă a u to rizez » ,
răsp u n se D ucclc. « S p er că d isc u ţia n o astră va avea un m arc ră su n e t isto ric » , fu
fraza cu carc M ussolini sc despărţi dc o asp ete le său.
M ihai A nto n cscu creştea în proprii săi ochi, în tr-u n m od n elin iştito r. El
era p le n ip o te n ţia ru l E uro p ei, în v e stit dc M usso lin i. N u e ste dc m ira re că îl trată
cu o o are care co n d c sc en d cn ţă pe reg ele - îm p ă ra t V icto r-E m an u e l, ca rc fu
ultim ul carc l-a p rim it în a in te dc p lccarca sa din Iuilia. « C o lo n ii ro m an i, lăsaţi
pe solul n o stru d u n ăre an , sîn t cei carc ad u c la R o m a o sev ă v ig u ro asă » , ne
sp u se el. «D acă reuşim acum , S talin g rad u l nu va m ai fi d e c ît un v is urît».

Ş ed in ţa m a re lu i c o n siliu fasc ist din 25 iu lie 1943 şi a re s ta re a lui

M u sso lin i fură resim ţite dc M ihai A nto n cscu aşa cum re sim ţise m areşalu l
în frîn g crca dc la S lalin g rad . Italia făcuse d o v ad a slă b ic iu n ii sa le in tern e, d u p ă
cc d em o n strase p e cîm p u l dc luptă starea dc n ep re g ătire şi lip sa d e en tu zia sm a
so ld aţilo r săi. «La g u erra c b clla m a in c o m m o d a » ,37. T o tu şi, M ihai A n to n cscu
sp era... Scm i - con sim ţăm în tu l D ucclui c o n stitu ise p rim u l său su cces p o litic.
El îl ob ţin ea de la un M ussolini pe calc dc a d isp ă re a, d esig u r, d a r al căru i
p restig iu trccut nu în c cta sc să-l im p re sio n ez e p e v ic e p re şe d in te le C o n siliu lu i
ro m ân. El sc adresă su ccc so rilo r săi, m ai cx a ct iui G u arig lia, noul m in istru al
afa ccrilo r externe. P rin B ova S coppa, îi trim ise un m esaj, p ro p u n în d u -i să
a c ţio n e ze dc com u n acord p cn iru a sco ate din răz b o i ce le d o u ă ţări. «M arca
B rita n ic şi S tatele U n ite nu au inicrcs pen tru o răstu rn a re a situ aţiei în B alcan i.
D acă am lucra rapid, am p u tea să-i punem pe g erm an i în faţa unui fap t
îm p lin it» , sc c ite a în acest m e s a j,3a. O m ul dc stat ro m ân nu sc d e scu rajă nici
c h iar atunci cînd G u a rig lia îi com u n ică - d ac ă M ih ai A n to n cscu a r fi ştiu t să
c itcască p rin tre rîn d u ri - că T u rcia era mai indicată d ec ît Italia p en tru a p led a
cau za B alcan ilo r în faţa an g lo - saxo n ilo r. « S itu aţia d elica tă în c a rc sc g ăseşte
ţara no astră în accst m om ent nu arc, d esig u r, nev o ie a fi ilu stra tă » , sp u n ea
m in istru l tic ex tern e al lui B ad o g lio ca rc, mai re a list d e c ît co leg u l său d e la
B u cu reşti, n u-şi făcea nici o iluzie cu p riv ire la starea d c slă b ic iu n e a ţării sale.
M ai cu rîn d noul guvern al Italici risca să fie pus dc R eich în faţa fap tu lu i
îm p lin it. T o le ra n ţa g erm an ilo r în faţa n oii situ aţii era in e x p lic ab ilă. E ra e v id en t
că M u sso lin i fu sese răstu rn a t pentru a face p o sib ile n eg o c ie rile cu in am icu l. în
faţa acestu i fapt carc sărea în ochi vorb ele d espre o n o a re ale reg elu i V icto r
E m an u cl şi ale m a reşalu lu i B adoglio nu cîntăreau prea g reu . G u arig lia, ca rc nu
p u tea să ignore că Italia risca să fie o cu p a tă dc W ch rm ach t în a in te d c sem n area
arm istiţiu lu i cu A liaţii, nu avea nici un interes să p ro v o a c e rea cţia g erm an ă,
făc în d u -sc interp retu l dorin ţei de p ac e al ce lo rla lte ţări. « Italia se g ăseşte în tr-o
situ aţie fără ieşire. E a nu p o ate nici să facă răz b o i, nici să în c h e ie p ace» ,
sp u n ea G u a rig lia am basad o ru lu i nosLru la R om a. « D acă este aşa» , strig ă
m areşalul A ntoncscu, citind teleg ram a, «R om ânia sc află în tr-o situ a ţie mai
av a n ta jo asă . E a poate ccl puţin să lupte. E a nu arc, deci, nici un in te res să-şi
leg e so a rta dc c e a a unui stat m ai slab». In terp retarea - d ac ă p o ate fi n u m ită a-
şa - p c ca rc v ic c p rim -m in istru l o dăd u accstor cu v in te e ste m ai cu rîn d s u r­
p rin zăto are. « P re şed in tele A ntoncscu m i-a spus că m areşalu l şi cl şi-a r în to a rc e
p riv irile spre Italia şi spre ceea cc a r face ca în v iitorul a p ro p ia t, în scopul d c a
c o o rd o n a ac ţiu n c a R om âniei cu cca a Italici» , scria B o v a S co p p a m in istru lu i
său, d u p ă o n o u ă în tre v ed ere cu M ihai A ntoncscu. D ar ac esta din urm ă n u se
m u lţu m ea d o a r să d en atu reze sp u sele m areşalu lu i. El p u n ea în g u ra g en e ralu lu i
G crsten b crg - to t d u p ă m ărturia lui B ova S co p p a - v o rb e pe ca rc ac csta nu le
p ro n u n ţase n ic io d ată. E u servisem dc in terp ret în tre acesta din urm ă şi m areşal.
M ihai A nto n cscu asista la conv o rb ire. G eneralul germ an ex p lic ă şi c ă R o m ân ia
treb u ia să m ai aştep te livrarea esc a d rile lo r d c av io an e p ro m ise d c H itler.
R cich -u l sc v ed ea o b lig a t să co n c cn trc ze pc fro n tu l d c răsă rit forţe aerien e
în se m n a te, p entru a nu pierde su p rem aţia aeriană. E ste sin g u ru l sc c to r al
fro n tu lu i unde ac ca sta a fost in c o n testab ilă, p în ă la te rm in area co n flictu lu i.
«D ar, d acă ac ea stă suprem aţie riscă să vă scapc, cînd vreţi să o b ţin e ţi v icto ria?
P o ate în răzb o iu l u rm ător?», îi sp u se m areşalul, ag asat. G crste n b crg tăcu. El
nu avea in stru c ţiu n i să d isc u te ac este p ro b lem e dc o rd in g e n e ra l. M ihai
A ntoncscu îi povesti sccna lui B ova S co p p a du p ă cum urm ează: «O fiţeru l
(G crsten b crg ) făcusc o d escricrc d estu l dc p esim istă a situ aţiei frontului de
răsărit, mai a le s în sectorul O rei, afirm în d că R uşii p o sed au acum o fo arte b u n ă
av iaţie, cu m aterial şi piloţi cx c clcn ţi» . «C o n d u căto ru l» îi spuse: « D ar atu n ci
cîn d şi cum ne vom bate?» G en eralu l G crsten b crg a r fi răsp u n s, fără nici o
ironie: «în tim p u l războ iului u rm ă to r» 139.
M ihai A ntoncscu rccu rscsc la astfel dc m ijlo ac e p ro b ab il p en tru a
co n v in g c R om a că G erm ania p ie rd u se răzb o iu l şi că ca treb u ia să fie p ărăsită.
Im p resio n at dc in terv en ţia lui von K illingcr, carc cc ru se, în aceeaşi zi ca
R o m ân ia să nu în tre ru p ă livrările dc ce reale către Italia, co n d u să d e B ad o g lio ,
om ul de stat rom ân co n ch id ea că a c est d em ers al R c ic h -u lu i sfîrşisc p rin a
co n v in g c g u v ern u l de la R om a să răm în ă alături de cl 14°.
L a 8 se p tem b rie, cînd arm istiţiu l italian fu dat p u b lic ită ţii, G u a rig lia ne
p ărăsi fără să dea, cu toate n u m ero asele sale p ro m isiu n i, nici un sem n lui
M ihai A nto n cscu . P entru a doua o ară în cursul ac elu iaşi seco l, Italia în d re p ta
arm ele îm p o triv a aliatu lu i său. G erm ania. P entru R om ân ia, d e fe c ţiu n e a italian ă
nu a v e a nici o în se m n ă ta te m ilitară. D im p o triv ă , avan taju l p e c a re îl d o b în d c au
an g lo - saxonii în M c d itcran a şi, ca u rm are, in d ire c t în P e n in su la B alcan ică,
p u te au in flu en ţa fav o rab il situ aţia noastră. Sc p ăre a că n e e s te în g ă d u it să
sp erăm că so arta nu va d ep in d e d o ar d e rezultatul bătăliei d in tre ruşi şi g erm an i,
ca re sc ap ro p ia în m od p cricu lo s dc g ran iţa n o astră . M a re şalu l A n to n escu a
făc u t necro lo g u l reg im u lu i m usso lin ian în faţa lui B o v a S co p p a p e ca re l-a
p rim it în p rez en ţa lui M ihai A n to n escu . în to ate co n tro v e rsele în care m ag h iarii
le av u sese ră cu noi, D ucele îi su sţin u se. C u to a te ac estea , m areşalu l so c o tea
n ed em n ă so arta p c ca re succcsorii săi o rez erv ase ră lui M u sso lin i. B ova S co p p a
p u se a c cstc ap re cie ri, n efav o rab ile pentru g u v ern u l B ad o g lio , p e se am a tem erii
p c ca rc A ntonescu a r fi av u t-o , că va fi tratat şi e l, d a c ă v a fi c a z u l, în tr-u n m od
asem ăn ăto r. «A tunci cîn d tîrăsc pe străz ile R o m ei bustul lui M u sso lin i ca n işte
ad ev ăraţi p le b ei» , sp u se m areşalul A n to n escu d u p ă p le ca re a d ip lo m atu lu i, «ci
tîrăsc în noroi d o u ăzeci dc ani dc isto rie ita lia n ă şi în c ă d in c c a m ai g lo rio a să.
A cesta era ad ev ăratu l sen tim en t al « C o n d u căto ru lu i» , c a re n u e ra d clo c in sp irat
d c team ă, aşa cum p ăre a să o p resu p u n ă B ova S coppa.
R ă p ire a sp e c ta c u lo a să a D u celu i d in G ra n S a s s o 141 a fo st, p en tru n o i,
un iz v o r dc noi c o m p lic a ţii. Im ed iat d u p ă so sire a în G e rm a n ia , M u sso lin i i-a
te le fo n a t lui B o v a S c o p p a , c c rîn d u -i să sc d u că la cl. F o stu l său re p re z e n ta n t
în R o m â n ia re fu z ă şi, u rm a t dc to t p e rso n a lu l am b a sa d e i, sc d c c la ră s o lid a r
cu g u v ern u l ca rc ca p itu la sc . K illin g e r a p rim it d c la B e rlin o rd in u l d e a-1
rc a d u c c pc c a le a c c a b u n ă pc co lcg u l său re c a lc itra n t. D isc o rd ia în tre cei d oi
cx -a liaţi ca u za o o a re c a rc sa tisfa c ţie la B u c u re şti. N u d e m u lt, cei d oi m in iştri,
von K illin g e r şi B o v a S co p p a av e au o b ic c iu l să se p re z in te îm p re u n ă la
« C o n d u c ă to r» sau Ia v ic e -p rim m in istru , p en tru a d a m ai m u ltă g re u ta te
p re te n ţiilo r A xei. A şa a fo st atu n ci cîn d a tre b u it să d ec la ră m răz b o i S ta te lo r
U n ite şi în n u m e ro a se a lte o ca zii. D u p ă fic c a rc în lîln ire se p ă s tra o a m in tire
n ep lăc u tă.
D ar, în cu rîn d , d ato rită ag ra v ării co n flictu lu i d in tre ita lie n i, m in istru l
lui V ic to r-E m a n u c l142 deveni un sim bol: acela al indep en d en ţei n o a stre p o litico .
El era unitatea dc m ăsu ră penLru a ne d o v ed i, în proprii noştri o ch i ccl p u ţin , că
R o m ânia nu mai era un satelit. H itlcr îi sc risc, cu p ro p ria sa m în ă, o scriso are
lui A n to n cscu , ccrîn d u -i să rccu n o ască g u v ern u l fan to m ă p c ca rc M u sso lin i
to cm ai îl form ase în G erm an ia. A ccastă ccrerc nu p u tea fi resp in să. în a fa ră dc
p actu l trip artit, în tre R o m ânia şi R cich nu m ai ex ista nici o le g ătu ră ju rid ic ă . A
refu za să rec u n o şti guvern u l italian, ch iar fictiv, în se m n a să d eclari cad u c
p actu l tripartit. A ceasta a r fi în se m n a t o ru p tu ră eu G erm an ia, ce ea cc co n stitu ia
o im p o sib ilitate , în circ u m sta n ţe le ex isten te. Pc dc altă p arte, p en tru raţiu n i dc
p re stig iu , nu sc dorea ru p erea rela ţiilo r cu rep rez en ta n tu l m o n a rh ici ita lie n e la
B u cu rcşti.
«L a 27 se p tem b rie, secretaru l perso n al al p re şe d in te lu i A n to n escu ,
B arb u l, veni să m ă vadă. El îm i sp u se că treb u ia să-m i c o m u n ic e d in p arte a
p rim u lu i m inistru că guv ern u l rom ân sc v ăzuse silit în urm a p re siu n ilo r rep etate
ale F iih rer-u lu i, să rccu n o ască g uvernul fascist form at d c M u sso lin i. El ţin ea să
m ai p recizeze că faptul dc a-I rccunoaştc nu în sem n a n icid ccu m n crc cu n o aştcrca
 trim isu lu i M ajcstăţii Sale, reg ele Italiei. A stfel, s-ar fi c re a t o situ aţie an a lo g ă
celei din tim pul războiului sp a n io l, cînd do u ă leg aţii, u n a a lui F ra n co şi
ce alaltă a lui N egrin fun cţio n aseră sim u ltan , tim p dc c îlev a luni, în ca p ita la
R o m ân iei. D esig u r, guvernul d e la B u cureşti nu p u tea să sp u n ă cît tim p v a
p u tea co n tin u a o situ aţie de această natură».
«îi spu sei dom nului B arbul că m areşalul îm i d e c la ra se în m od e x p licit,
în tim pul au d ien ţe i pc care o aco rd ase la 10 se p tem b rie , în p rez en ţa lui M ih ai
A n to n cscu , că nu va rec u n o aşte un even tu al guvern M u s s o lin im , p în ă ce nu va
fi d ec la ra tă o stare dc b elig eran ţă în tre Italia şi G erm a n ia. Am c o n s ta ta t cu
reg ret că, fără c a această stare dc război să se fi p ro d u s, m areşalu l se h o tărîsc
p entru rccu n o aştcrc» .
«D om nul B arbul îm i o b iectă că o stare dc b e lig eran ţă în tre g u v ern u l
regal italian şi g u v ern u l germ an nu p u tea să ex iste din p u n c t d c v ed ere ju rid ic ,
d at fiind că guvern u l germ an nu m ai rec u n o ştea ex iste n ţa unui g u v ern italian ,
în fine, B arbul îm i spuse, co n fid e n ţia l, că în ce-1 p riv eşte p c reg ele M ih ai, c!
era h o tă rît să nu p rim ească sc riso rile d e ac rcd ita rc ale unui m in istru rep u b lican
fasc ist şi că era dc asem en ea decis să nu sem n eze sc riso rilc d c a c rcd ita rc p en tru
un re p rez en ta n t al R om âniei pe lîngă g uvernul rep u b lican fascist» . A stfel
rela tea ză B ova S c o p p a 144 p o ziţia B u cu rcştiu lu i faţă de c c le d o u ă Italii. P en tru
A n to n c s c u p ă s tra re a p re ro g a tiv e lo r d ip lo m a tic e a m b a s a d o ru lu i fa c ţiu n ii
reg a liste era o ch estiu n e dc prestig iu , aşa cum fu sese p en tru d c V alcra 145
m en ţin erea, în p o fid a p resiu n ilo r britanice, a rela ţiilo r d ip lo m atice cu R cich-ul.
A cesta era sem nul e x te rio r al lib ertăţii noastre.
« în to a te c e le la lte ţări c o n tro la te d ire c t sa u in d ire c t d c g e rm a n i,
lo c a lu rile a m b a sa d e lo r şi c o n s u la te lo r cu rţii ita lie n e tre c u sc ră în m în ile
fa s c iş tilo r146», co n stată Bova S coppa. « S in g u ră, R o m ân ia , a făcu t ex c ep ţie» .
T o tu şi, M usso lin i şi H itlcr interv en iseră în mai m u lte rîn d u ri sp re a p u n e ca p ă t
situ a ţie i u m ilito a re p en tru re p re z e n ta n ţii A x ei - a m b a sa d a lui B a d o g lio
d isp u n ea dc m ai m ulte clădiri în B ucu reşti, în tim p ce acee a a re p u b lic a n ilo r
fascişti treb u ia să se m u lţu m ească cu d o u ă cam ere dc h o tel - d a r ei în tîm p in a ră
d e fiecare d ată un refuz catcg o ric. K illingcr nu m ai ştia cu m să p ro ced eze.
P en tru B erlin, cl era ţapul ispăşitor. V eni să-l a v e rtize ze p c M ih ai A n to n cscu
că d acă nu va fi m ulţum it, va fi o b lig a t să sc pu n ă în fru n te a unui co m an d o
germ an şi să ocu p e am basada « trăd ă to rilo r» italieni. « în a c c st caz, aş fi
o b lig at, în cc m ă p riv eşte, să vă arestez, din ero a re , d esig u r» - îi rep lică
v ic ep reşe d in te le C onsiliului. «B ova S coppa, ca re a r fi treb u it să fie îm p u şc a t,
ca ag e n t al d u şm a n u lu i, se b u cură la B ucureşti de m ai m u ltă c o n sid e ra ţie d c c ît
italien ii ca rc n c-au răm as cre d in cio şi» , spuse, c o n stern at, m in istru l R c ich -u lu i.
«A îm p u şc a , a ucidc, iată cu v in tclc cc au d e v e n it c c le m ai frc cv e n tc în
v o ca b u la ru l d u m n eav o astră» , rep lică M ihai A nto n cscu . «D in p artea m ea, eu
nu vreau să am m îin ilc p ă ta te dc sîn g e la sfîrşitu l acestu i răzb o i» - « S ic w erd en
S ic D reckvol! h a b e n » 147 strig ă fu rio s von K illingcr. A poi, ră z g în d in d u -sc , m ă
ru g ă să nu traduc cele c c spusese.
M a re şalu l nu fu nici el m ai puţin ca tc g o ric în refu zu l p e ca rc îl o p u se , în
d iferite o ca zii, ru g ăm in ţilo r lui K illingcr. «Eu am făcut serv icii R o m ân iei. R isc
să fiu co m p ro m is d ac ă m ă refuzaţi iar», îi sp u n ea el, d u p ă c c c itise cu g la s tare
 o te leg ram ă sem nau! de H itler, care trata d esp re a fa cerea B o v a S co p p a. D ev e n it
m ai m od est, F iihrer-ul se d eclara sa tisfă c u t d ac ă ila lic n ii rcg alişti afla ţi în
R o m ân ia ar fi fost internaţi ca p rizo n ieri de război. N u m ai era n ev o ie să fie
îm p u şca ţi. «P en tru noi, lib ertatea lui B o v a S coppa es te o c h e stiu n e d e o n o are » ,
ră sp u n se « C o n d u căto ru l» . «A ccst răsp u n s treb u ie să fie so c o tit c a d efin itiv ?» ,
m ai în tre b ă von K illingcr. «în ch cstiu n i dc o n o are» , sp u se m a re şalu l, privindu-1
ţin tă, «voi, aliaţii n o ştri, ar trebui să vă b u cu raţi că n o i, ro m ân ii, nu avem
d c c ît răsp u n su ri d efin itiv e şi c a tc g o ric c » I4S.
N u m ero a sele p erip eţii ale afa cerii ita lie n e, p o v e s tite p e larg a ic i, au
în d e p ă rta t aten ţia n o astră de la ev e n im e n te le anu lu i 1943. A cc stc a au fo st d c o
im p o rta n ţă ex trem ă to tu şi, şi au ex e rcita t o in flu e n ţă d e z a stru o a să , m ai ales
asu p ra m oralului tru p elo r noastre. N oua o fen siv ă so v ie tic ă treb u ia, la a c ea
d ată, să tran sfo rm e în realitate tragică ev e n tu a lita tea ac cstci a m e n in ţă ri, pînă
atu n ci au z ită ca un coşm ar: «V in ruşii !».
U n optim ism în tre ţin u t cu d isp e ra re ne in te rzise se p în ă atu n ci c e a mai
m ică în d o ia lă referito a re la victo ria g erm an ă şi prin u rm are, la a no astră.
P u tcrn ic a m aşină dc răz b o i, ca rc e ra W c h rm ac h t-u l, d eşi se rio s v ătăm a tă , nu
în c e ta se să apară ca in v in cib ilă şi treb u ia să p ăstrăm în c ă m u lt tim p ac ca stă
ilu z ie , specific eu ro p e an ă, care se în c ă p ă ţîn c a z ă să crc a d ă în su p e rio rita te a
calităţii asu p ra num ărului.
A ccastă c re d in ţă nu a în c cp u t să se clalin c d c c ît atu n ci cîn d m işca rc a
o fen siv ă a tru p elo r n o astre, so site pc V olga, în faţa S ta lin g ra d u lu i, atin se se
a c c a lim ită e x tre m ă c în d o ric c val d c a ta c a to ri, c h ia r d u p ă sp u se le lui
K lau scw itz , trebuie, în m od fatal, să se sfărîm c d c un in e v ita b il reflu x . A tu n ci
se p u se, în m od tragic, p ro b lem a dc a şti p în ă unde se v o r în tin d e p o sib ilită ţile
dc in v ad are ale accstci m aree revărsate. E nigm ă carc nu co m p o rta p en tru noi o
altă soluţie, d cc ît accca d e a fi sălb atic h o tărîţi la to ate sa c rific iile , p en tru a nc
m en ţine ţara în a fa ra spaţiu lu i in v a d at dc ArmaUi R o şie. A ce asta e ra p en tru noi
o ch c stiu n c vitală, d a r esen ţială şi pentru viitorul E uropei.
A pare, în tr-ad e v ăr, dc o n cc csitatc e v id en tă p en tru E u ro p a , fie ca
fascistă, fie d em o cratică , o stilă sau sim p atizan tă a ţării n o astre , d e a p ăstra,
p en tru a o p ro teja la răsărit, b astio n u l in ta ct pc ca rc treb u ie să-l co n stitu ic
R o m ânia.
P c plan p sih o lo g ic, c ă d crca lui M usso lin i ad u se se o g re a a tin g e re
p re stig iu lu i o a m e n ilo r dc s ta t c a rc p re fe ra s e ră c o la b o ra re a cu H itle r în
d efa v o area cclei cu Suilin.
S ingur p rin tre ac cştia, «C îin clc R oşu», h o tărît cu tă rie să p e rse v e re z e în
ac c a stă «ero are» , ţinu să-şi rea firm e atu n ci crczul şi să in d icc cu elarita te
m o tiv ele orien tării sale p olitice.
R eunind pe cci m ai apropiaţi c o la b o r a to r , atît civ ili, c ît şi m ilita ri, cl le
ţin u , în esen ţă , ac ea stă cuvîntarc:
«P oporul nostru a fost dc d o u ă ori elim in a t d in isto ric. P rim a d ată,
ab an d o n aţi dc R o m a, am h ib ern at o m ic dc ani, m ai în a in te d c a fi treziţi la o
v iaţă n ouă dc E vul M ediu crcştin. Islam ul, la rîndul său , a v e n it şi n c-a făcu t
sclav i, seco le în tre g i. Ind ep en d en ţa n o astră reg ă sită nu d a te a z ă d c c ît d c-a b ia o
su tă de a n i 149 şi iată că sîntem din nou am en in ţaţi d c o p u te re răsăritean ă.
T re b u ie deci, asulzi, să luăm cu n o ştin ţă de dram a în c a re n c-am an g a ja t şi în
ca rc este p usă în jo c în săşi ex iste n ţa n o astră... în d o u ă rîn d u ri am p u tu t,
p rin tr-o m inune, să reînviem . O ccid en tu l, su rp rin s, nc-a re g ă sit d c d ouă ori,
id cn tici cu noi în şin e , pc accstc tă rîm u ri, carc sc p ărea c ă n e -a r fi în g h iţit. D ar
o are, a treia o ară , s-a r m ai p u tea în tîm p la un m iracol? D e ac cc a treb u ie cel
p u ţin , să fim p reg ă tiţi, în cazul în ca rc un d estin n e c ru ţă to r n c -a r co n d a m n a
d efin itiv , să luptăm croic p în ă la cap ăt, în aşa fel în e ît să nu lăsăm , în urm a
n o astră, ru şin ea c a rc sc leagă dc am in tirea laşilor...»
Îm rc ru p în d u -şi aici d isc u rsu l, «C îin clc R oşu» că u tă p c feţele c c lo r
d im p rcju ru l său cfcctu l p rodus d e c u v in tele lui. C iti p c c lc d c c c p ţia şi o
o arccarc n em ulţum ire. C ăci v eniseră pen tru d irec tiv e , şi nu să a scu lte o p red ică.
A tunci, m areşalul reluă cu o vocc înăbuşită:
«D eci, nu vreţi să m ă în ţe le g eţi şi to ate ac cstca vi se p a r d o a r o re to ric ă
d eşartă, in o p o rtu n ă în g u ra unui so ld at... O să vă las să d isc u ta ţi, în tre voi,
p ro b lem e m ai im p o rtan te. O cu p a ţi-v ă, rog u -v ă, dc buget... d c ex p o rtu ri... şi d c
p reţu rile a n im alelo r !»
A poi, cu un su rîs sarcastic: «O are cum aţi p u te a, a şa îm b u ib a ţi şi
strălu cito ri dc să n ăta te, să fiţi ac ce sib ili m ăcar p en tru id c ca unei c a ta stro fe
p o sib ile ?... în fond, ce vă pasă d c im in en ţa unui ca ta clism m o n d ial?...»
G răb in d p aşii, ieşi trîntind uşa şi lăsîndu-i pc cci d c faţă c o n stern aţi.
F o arte ad e v ărat, rom ânii m erg eau spre p ră p a stie cu o ch ii în c h işi şi cu
b u rta p lină. N im eni nu dădea aten ţie p ro fe ţiilo r su m b re şi nici în d e m n u rilo r.
N im ic nu p u te a să o p rea scă b u rg h e z ia av id ă d c îm b o g ă ţire d in c u rsa ci
frcn ctică, şi din goan a după toate p lă cc rile. D c m ult tim p , p ăm în tu l ro d ito r al
R o m ân iei nu m ai fu sese a lît dc g en ero s cu fiii săi. E u ro p a în fo m e ta tă p lă tea în
a u r p ro d u sele so lu lu i nostru. La B u c u re şti, sc în g h e su ia u cci m ai m arcan ţi
o am en i d e afaccri dc pc vechiul co n tin cn t, veniţi să trateze afaccri im p o rta n te.
C ifrele dc afaccri urcau p este to t v ertig in o s. Se vindea o rice. D eşc u rile, cu c a re
aiul d a tă erau hrăn iţi porcii, d ev e n ise ră m ărfuri ap re cia te. Im ed iat c e sc lăsa
scara, o raşu l sc în su fle ţe a şi, sub ca m u flaj, în c cp c a p ctrc cc rc a. C ăci atu n ci nu
ex istau zbiri p e n tru a im pune o rez erv ă d ec cn lă c e lo r ca rc p retin d eau , cu
in so len ţă, să sc b u cure dc viaţă, în tim p cc pc front, so ld a ţii noştri îşi je rtfe a u
v iaţa. Şi atunci sc fredona în su rd in ă refrenul la m o d ă, la n sa t d c T ea tru l
cv rciesc din B u cureşti:
«Z iu a, nc tem em d c cîin clc rău,
D ar no ap tea, cîin clc d o arm e în palatul său ...»

în tot a c e st tim p, o p o z iţia sc p re g ă te a să jo a c c un ro l, d c s ă v îrş in d u -ş i

p o stu ra sa de M în tu ito r şi d e n u n ţîn d d e ja pc v in o v a t în fa ţa v e n d e te i p u b lic e .
C ci care p re c o n iz a se ră în to td e a u n a în ţe le g e re a cu U n iu n e a S o v ic tic ă ră s ­
p u n d e a u cu a n tic ip a ţie tu tu ro r o b ie c ţiilo r, p rc tin z în d c ă d o a r p ro p a g a n d a
in te re sa tă a d ic ta tu rilo r fascistc şi a c o la b o ra ţio n iştilo r a r fi în d e p ă rta t p în ă
a tu n ci e v e n tu a lita te a u n ei a lia n ţe cu U R S S . E i sc fo rţa u să d e m o n stre z e c ă
în tre ru şii co m u n işti şi an g lo - sa x o n ii c a p ita lişti în ţe le g e re a e ra p c rfc c tă şi
cc rcau o p e d e a p s ă e x e m p la ră p en tru b ărb a tu l c a rc le g a s e d e s tin u l n o stru d e
cci al G erm a n iei h itlc ristc .
 N im eni nu-şi im agina atunci că p o p o are le d u n ăre n e, în c rc d in ţîn d u -şi
d e stin e le lor în m îin ile A liaţilo r, vor avea de p lă tit a c e s to ra o ex o rb itan tă
răsc u m p ărare.
în c ep e am să ne în to arcem spre o rizo n tu l am erica n , u n d e se m ai a ră ta , în
a c e a v ară a anului 1943, o rază d c sp eran ţă. Şi to tu şi, d e ja W a sh in g to n u l sc
în tre b a , cu nelin işte, pc c c linie sc va face în tîln ire a tru p elo r am e ric a n c cu cele
so v ie tic e. A ceasta fu p rim a in fo rm aţie p c ca re i-o a d u se lui M ih ai A n to n escu
un trim is al g u v ern u lu i ro m ân , du p ă în tre v e d e re a sa cu un p u rtă to r d c c u v în t al
p reşe d in te lu i R ooscvclt.
E u ro p a se a fla în p cric o l, dc aci în a in te .
V a p utea ea să fie salv ată dc A m erica?
 Note la partea î-a

1. P olitburo— Biroul Politic

2. Antanta - Alianţă politico - diplomatică şi m ilitară la carc România a aderat în august 1916;
Antanta a prom is satisfacerea dezideratului unităţii naţional - statale (n. tr.).
3. Armata germană în cel de al doilea război mondial (n. tr.).
4. Drumul spre răsărit (gcrm .t n. tr.).
5. Drumul spre vest (gemi., n. tr.).
6. liste vorba de revoluţia din 1905 din Rusia, începută la 9 ianuarie 1905 şi înăbuşită de
regimul ţarist (n. tr.).
7. Traducere literală: omul roşu rareori este bun; trad. liberă: să te fereşti de omul cu părul
roşu (n. tr.).
8. . Ultimul argum ent al regilor, deviza pe care Ludovic al XlV-lea a dispus să fie gravată pe
tunurile sale. Sensul general: ultimul argument ai conducătorilor de stat este violenţa (n. tr.).
9. Trebuie să se vadă dacă nu este amestecată o femeie (traducere liberă); Trebuie căutată
femeia (traducere literală) (n. tr.).
10. Gestapo - Geheimc Staatspolizei, poliţia secretă germană în timpul celui de al Treilea
Reich (n. tr.).
11. G.P.U. - poliţia secretă sovictică, carc a apărut după reorganizarea CIiKA, introdusă la
Revoluţia din 1917; i-au urmat apoi NKVD şi KGB (n. tr.).
12. Andrc Tardieu (1876 - 1945) - Om politic francez, de mai m ulte ori prim-m inistru (1929,
1930, 1932), fost colaborator al lui Clemenceau. (n. tr.).
13. - Ilduard Bencş (1884 - 1 9 4 8 ) - om politic cehoslovac, m inistru de externe, apoi preşedinte
al republicii (1935 - 1938 şi 1945 - 1948);
- N ikolaos Politis (1872 - 1942) - jurist şi om politic grec; profesor la Facultatea de Drept
din Paris, apoi ministru de externe al Greciei;
- Nicolac Ti tu Ic seu (1882 - 1 9 4 1 )- marc diplomat român, ministru al afacerilor externe
(1927 - 1928, 1932 - 1936), delegat la Liga Naţiunilor, (n. tr.).
14. Liga (Societatea Naţiunilor) - organism creat printr-un pact, între statele sem natare ale
T ratatului de la Vcrsailles (10 ian. 1920 — 1 iunie 1946) pentru a dezvolta cooperarea
între naţiuni şi a garanta pacea şi securitatea. A fost înlocuită de O .N.U. A avut sediul la
Geneva, (n. tr.).
15. — Vcrdun - localitate pe rîul Metise. Din februarie pînă în noiem brie 1916, armatele
franceze, conduse de Petain, au respins cele mai violente ofensive germane din primul
război m ondial
- Tannenbcrg - oraş în fosta Prusie Orientală, unde, în august 1914, germanii au învins
armatele ruseşti (n. tr.).
16. M. M. L itvinov (1876 - 1951) - diplomat sovietic, m inistru de externe al URSS între 1930
şi 1939, apoi ambasador în SUA (n. tr.).
17. Anscliluss - unire, joncţiune (n. Ir.).
18. Thomas Wocxlrow Wilson (1856 - 1924) - preşedinte al SUA, a decis participarea ţării sale
la primul război mondial. Doctrina sa consta în 14 puncte, între carc figura şi dreptul
popoarelor la autodeterminare (n . tr.).
19. Azi, Sankt Petersburg (fost Leningrad) (n. tr.).
20. Aci arc sensul unei concepţii de viaţă (n. tr.).
21. Conducător fascist croat, carc a dus o politică progennană (n. tr.).
22. Odată cu învestirea sa cu puteri depline, Anlonescu a primit titlul de «Conducător al
statului» (n. tr.).
23. Canossa - castel în Italia, azi în ruine; aci, în ianuarie 1077, îm păratul Germanici, Ilenric
 al IV-lea, excomunicat, a ccrut iertare papei Grigore ai V ll-lea. De aici expresia «a merge
la Canossa», în sensul de «a se umili, a face act de penitenţă» (n. Ir.).
24. Modus V ivendi-m a n ie ră dc a trăi; tranzacţie, compromis datorită căreia sc dă posibilitatea
părţilor în litigiu să se suporte reciproc (n. Ir.).
25. Iii era-succesorul nr.7 al lui Codreanu. Ceilalţi şase fuseseră ucişi (n.a.).
26. Lcbcnsraum - spaţiu vital; noţiune folosită dc imperialismul celui de ai Treilea Reich, lipsit
dc multe resurse naturale şi materii prime, care justifica transformarea unei sfere dc influenţă
într-un spaţiu care să-i servească propriile interese politice şi cconomice (germ. n. tr.).
27. Engelbcrl DollTuss (1892 - 1 9 3 4 )- cancelar (prim-m inistru) al Austriei, asasinat la Viena
dc nazişti; acesta a fost unul dintre actele de pregătire al Anschluss-ului - unirea Austriei
cu Germania, în anul 1938, ca urmare a invaziei trupelor naziste, la 11 m artie 1938 (n. Ir.).
28. franceză (n. Ir.).
29- Garda dc l:icr - (n. a.).
30. HI C a u d illo - Francisco franco ( 1 8 9 2 - 1975), cunoscut sub denumirea «El Caudillo», fost
dictator al Spaniei din 1939, înlocuit odată cu rcinstaurarea m onarhiei constituţionale a lui
Juan Carlos (n. Ir.).
31. luJouard Daladicr (1 884 - 1970) - om politic francez, preşedinte al consiliului de m iniştri
între 1938 şi 1940. A semnat acordul de la M iinchen, care sacrifica Cehoslovacia şi, prin
consecinţă, estul Iiuropei, am biţiilor hegem oniste ale Germaniei naziste (n. Ir.).
32. N cvillc Chamberlain (1869 - 1 9 4 0 )- prim ministru englez din 1937, co-sem nalar al
acordului dc la Miinchcn (septem brie 1938) îm preună cu Germania, Franţa şi Italia (n. Ir.).
33. Trăiască Germania! Şi Victorie! (n. Ir.).
34. ministrul de externe al României (n. a.).
35. Zvastica - însemnul partidului naţional - socialist german (n. Ir.).
36. Culoarea verzuie a uniform ei W ehrmacht-ului (n. Ir.).
37. Mauric.c Gamei in (1872 - 1 9 5 8 )- general francez, colaborator al lui Joffre în primul război
m ondial, a comandai forţele franco —engleze din 1939 pînă la înfrîngerea Franţei în luna
mai 1940 (n. Ir.).
38. Primus inter pares - primul între egali (lai. n. Ir.).
39. Stabslcilcr- grad naţional - socialist corespunzînd cu titlul de subsecretar dc stat (n. a.).
40. National So/.ialistichc Deutsche A rbcits Purici - partidul naţional - socialist german (n. Ir.).
41. Şeful guvernului german era Hitler (n. tr.).
42. Ministru interim ar la consiliul dc m iniştri (n. a.).
43. Ministrul României la Moscova (n. a.).
44. B litz - fulger; Blilzkrieg -- război fulger (germ. n. tr.).
45. l-'uror leu to n icu s- furia teutonică (n. tr.).
46. Lege a economici liberale, care lasă la iniţiativa particulară producţia si comerţul (n. tr.).
47. Aşteaptă şi vezi (n. tr.).
48. Dculschcs Nachriclitcn Mureau - birou! tic ştiri (inform aţii) german, agenţie oficială de
informaţii în timpul regimului nazist (germ., n. Ir.).
49- Basarabia, ocupată dc ruşi în iunie 1940 (n. a.).
50. Obcrkornrnando der Wchrmacht - înaltul comandament al alinatei germane (germ. n. Ir.).
51. Ambasadorul Reich-ului la Bucureşti (n. a.).
52. August 1940 (n. a.).
53. A se vedea cap. II (n. a.).
54. Umil Ilâchn (1872 - 1945) —preşedinte al C ehoslovaciei, a cedat forţei liillcrislc în 1939
(n. tr.).
55. Cari Gustav, baron Manncrheim (1867 — 1 9 5 1 )- mareşal şi om de stat finlandez, a luptat
împotriva ruşilor (1939 - 1940 şi 1941 - 1944), apoi contra Germanici (1945); preşedinte
al Republicii finlandeze (1944 - 1946) (n. tr.).
56. Stukas - Sturzkam pffugzcng - avion german dc bombardament în picaj, dotat cu sirene
care amplificau zgomotul puternic făcut în timpul picajului, pentru a înspăim înta trupele
inamice (prescurtare germ. n. Ir.).
57. Putsch (gemi.) —răscoală a unui grup politic înarmat (n. tr.).
58. Savonarola (1452 - 1498) - călugăr dominican italian, ars pc rug pentru erezie (n. tr.).
59. Jcan Calvin (1509 —1564) - reformator religios francez, întem eietor al calvinism ului (n. tr.).
60. Joseph Arthur, conic de Gobincau (1816 - 1 8 8 2 )- scriitor francez, precursor al rasism ului
61. Justus von Liebig (1803 - 1 8 7 3 )- chimist german, descoperiri în chim ia organică (n. tr.).
62. liste vorba dc savantul Chamberlain, nu dc omul politic (n. a.).
63. M arcuş lulius lîrutus (85 - 42 a. U r .) - prom otorul unei conspiraţii, îm preună cu Cassius,
împotriva lui Caesar şi unul din asasinii săi (n. Ir.).
64. N iccolo M achiavcli (1469 - 1527) - scriitor politic realist, între altele autor al «Prin­
cipelui»; sc citează dictonul său; «scopul scuză m ijloacele» (n. tr.).
65. S.A . - Slurm A bteilung (detaşamente de asalt), formaţie param ilitară germană (n. tr.).
66 . Dominaţia m aselor (n. a.).
67 Vizită dc stat (n . a.).
68 . L uftw affc - armata acrului (aviaţia) germană (n. tr.).
69. Com isar politic în armata roşie (n. a.).
70. Reichstag - parlam entul Reich-ului german, cu sediul la Berlin. A fost incendiat în 1933,
fapt pe carc naziştii l-au pus pe seama com uniştilor, pentru a ju stifica represaliile în contra
acestora (n. tr.).
71. Weimar - oraş în Germania orientală (Turingia): acolo a fost redactată Constituţia din
1919, carc a dat Germanici regiunii republican cunoscut sub denumirea de Republica dc la
W eim ar (n. fr.).
72. Rcichkanxlci - cancelaria Reich-ului, preşedinţia consiliului de m iniştri german (n. tr.).
73. General sovictic, condamnat apoi la m oarte şi executat pentru trădare din ordinul lui Stalin,
în an'.ii 1938 (n. tr.).
74. Omul dc acţiune fanatic, (germ. n. tr.).
75. Ce sînteţi dv.7 (germ. n. a.).
76. Colaboraţionist al naziştilor în Cehoslovacia, după acordurile de la Miinchcn (n. tr.).
77. Albiori - nume dat de antici Marii Britanii, datorită falezelor albe şi prin care este denumită,
poetic, Anglia (n. tr.).
78. Retbondes —comună în Oise (Franţa); arm isliţiile din 11 noiem brie 1918 şi 22 iunie 1940,
au fost semnate în apropiere (comuna Compicgne)
79. Rubicon - rîu cc despărţea Galia Cisalpină de Italia, a cărui trecere cu armata era interzisă
de senat. Cacsar a făcut-o, strigînd «Alea jacta est» (zarurile au fost aruncate) (n. tr.).
80. A şa num itul pact M olotov - R ibbentrop, încheiat la 23 august 1939, a decis îm p ă rţire a
sferelor de influenţă între cele două ţări, consfinţind dreptul URSS de a ocupa B asarabia
(n. tr.).
81. Ocupare în timp de război (n. tr.).
82. Vă rog să faceţi aceasta (n. a.).
83. Hu nu am nevoie dc fanatici (n. a.).
84. «Am nevoie de o arm ată rom ână sănătoasă». «Arm ata este sănătoasă şi va restabili
ordinea» (/). a.).
85. Serviciul de informaţii al armatei, după modelul celui francez (n. tr.).
86 . Maşină dc război (germ., n. tr.)
87. Comandantul corpului expediţionar în România (n.a.).
88 . Soldaţi carc nu fac pane din armata regulată, partizani (n. tr.).
89. Ţara nimănui. I-'îşic ncocupată, între liniile trupelor adverse, pe front (n. tr.).
90. Crucile dc pc morminte purtau casca soldatului decedat (n-.a.).
91. japonez (n. tr.).
92. Scl)ul/. Stafiei - eşalon de apărare; poliţie militarizată nazistă, operativă în lagărele dc
concentrare şi în tărîm urilc ocupate de Rcich (germ. n. tr.).
93. Tineretul hillerist - organizaţie param ilitară germană (germ. n. tr.).
94. Unităţi SS, (germ. in tr.).
95. nu este demn dc stimă —(germ. traducere lilwră n.a.).
96. Noi am început lupta contra comunismului în 1918, cînd un vecin slab a devenii victima sa
si vom continua această luptă întotdeauna, sincer şi fără vorbe goale (n.a.).
97. Mareşal după cucerirea Odcssei (n.a.).
98. Zidul (dc apărare) al Atlanticului, fortificaţii germane pe m alurile Canalului Mînecii (n. tr.).
99. Vulcan stins, înalt de 5633 in. (n. Ir.)..
100. Concern chimic german, mare producător dc medicamente (n. Ir.).
101. Fiihrcr-ul doarme încă. (germ. n. tr.).
102. Veniţi mai tîrziu. (germ. n. Ir.).
103. Fotograful personal al lui llitler (n.a.).
104. Dominaţia, supremaţia maselor (n. tr.).
105. Corpul feminin dc transmisioniste german, care lucrau în cadrul armatei, în centralele
telefonice, telegrafice, radio, etc (n. tr.).
106. Proelveţieni (n. tr.).
107. Leviatan - monstru dc care se vorbeşte în Biblie (Cartea lui Iov) şi a cărui nume este folosit
pentru a defini ceva colosal, monstruos (n. tr.).
108. Noi îi vom bate pe ruşi astfel îneît (germ. n.a.).
109. ca să-i ia dracu... (germ. n.a.).
110. ca ci să nu se mai ridice niciodată (n.a.).
111. în sensul de succesoral Iui Hitler (n. tr.).
112. Zeiţe în mitologia scandinavă, ce aveau sarcina de a umple cu băutură cupele eroilor căzuţi în
luptă (n. tr.).
113. Franţois Darlan (1881 - 1942), amiral france/, colaborator imediat şi succesor desemnat al
lui Petain (1940 - 1942), a preluat puterea în Africa după debarcarea aliată din 1942, dar a
fost asasinat la Alger (n. tr.).
114. şeful guvernului sîrbesc (n.a.).
115. Localitate în Carpaţi (n.a.).
116. Să-i ia dracu (să fie blestemaţi) ! (germ. n. tr.).
117. Tigrul, tanc greu al Wehrmacht-ului în al doilea război mondial (germ. n. tr.).
118. Denumirea germană a oraşului Hrest din Rusia Albă, unde la 3 m artie 1918 a fost semnat
tratatul dc pace între Germania şi Soviete (n. tr.).
119. Alexandra Kollontai, ambasadoarea sovietică în Suedia (n. tr.).
120. Ministrul de externe britanic (n. tr.).
121. Departamentul dc Stat, ministerul de externe ai SUA (n. tr.).
122. Denum ire, după strada pc care sc află am plasat, pentru a indica m inisterul de externe
germ an (n. tr.).
123. în limbaj juridic, respingere, refuz categoric (n. tr.).
124. Denumire pentru trimisul diplomatic al Papei (n. tr.).
125. Preşedintele Consiliului de miniştri ungar (n.a.).
126. Cetăţii Europa, (germ. n. tr.).
127. Cine cîştigă timp, trăieşte; (lat. n.a.).
128. creierul, spiritul conducător; (lat. n. tr.).
129. A se vedea Bova Scoppa, Colloque con duc dittatori, p. 102-108 (n. a.).
130. Ibid., p.110 (n.a.).
131. Bova Scoppa, Op. cit., p.!10 (n.a.).
532. Austria (n. tr.).
133. Totul e în ordine; germ. (n. tr.).
134. Puntea suspinelor, celebru pod dc piatră la Veneţia (n. tr.).
135. General roman (Caius Marcius Coriolan, sec.V, înainte de IIristos);condamnat la exil, cu
toată comportarea sa strălucită, s-a întors împotriva Romei, pc care a cruţat-o totuşi, fiind
implorat dc mama şi soţia sa (n. tr.).
136. Bova Scoppa, Op. cit. p.l 13 (n.a.).
137. Războiul e frumos, dar incomod; (Hal. n. tr.).
138. Bova Scoppa, Op. cit. p.l 17 (n.a.).
139. Bova Scoppa, Op. cit. p. 133 (n.a.).
140. După ce Italia închciase armistiţiul, vicepreşedintele consiliului de miniştri român îi dădu lui
Bova Scoppa o versiune a dialogului cu Ducclc cu lotul diferită de cea pe care o conţinea
procesul verbal al întrevederii. Pentru a găsi un argument contra unei anume propagande
nco-fascistc, fostul ministru al lui Victor Bmmanuel la Bucureşti se preface a crcde că
această versiune ar corespunde realităţii. După ea, Mussolini i-ar fi spus (lui Mihai
Antoncscu) că «poporul italian nu putea rezista mai n u lt de două luni - că la finele acestei
perioade, el (Mussolini) putea să nu mai fie la putere, dar că, dacă s-ar mai fi aflat, el ar fi
acţionat pe lîngă Hitler pentru a ajunge la o soluţie a conflictului», stă scris în cartea
diplomatului italian, şi Bova Scoppa trage concluzia: «Aceasta dovedeşte, în m od precis, că
după 1 iulie, Mussolini avea în ferma convingere, în aşa măsură îneît i-a împărtăşit-o d-lui
Antoncscu, că Italia mai poate să reziste încă cel m ult două luni». Este mai curînd dovada că,
cel puţin pentru adevărul istoric, Mihai Antoncscu nu este un martor credibil.
141. După lovitura dc stat a m areşalului Badoglio, Mussolini a fost arestat şi ţinut închis pe
muntele Gran Sasso, masiv din munţii Alunz/.i, înalt de 2914 m., de unde a fost eliberai de
 un detaşam ent de paraşutişti germani, comandoul aerian fiirid condus de ofiţerul SS Otto
Skorzeny. (n. Ir.).
142. Regele Italiei, adversar al lui M ussolini, fusese alături de m areşalul Badoglio la lovitura de
stat ce dusese la înlăturarea lui M ussolini. De aceea, Bova Scoppa se considera
reprezentantul regelui, şi nu al lui M ussolini, de care sc detaşase (n. tr.).
143. Este puţin probabil ca m areşalul Antonescu să. fi făcut accastă declaraţie, deoarece
M ussolini nu a fost eliberat decît o săptăm înă după această audienţă (n.a.).
144. Bova Scoppa, Op. cit. p.125 (n.a.).
145. Eamon dc Valera (1882 - 1975), prim ministru al Irlandei (1932 - 1948, 195 1 - 1954, 1957 -
1959), preşedinte (1959 - 1966). (n. tr.).
146. Bova Scoppa Op. cit. p. 113 (n.a.).
147. O să aveţi m îinile pline de murdărie - (genn. n.a.).
148. Bova Scoppa pune acestc cuvinte în gura lui Mihai Antonescu; vicepreşedintele consiliului,
căruia îi plăceau, lc pusese, probabil, pe seama sa (n.a.).
149. 9 mai 1877, în urma războiului româno —ruso —turc (n. tr.).
 CAPITOLUL Vili

Negocieri secrete

Idcca fixă a lui M ihai A nto n cscu cum că R o m ân ia nu treb u ia să trateze

se p arat cu A liaţii fu ca u za unor noi co m p licaţii cu G erm a n ia. V ecin a n o astră,
B u lg aria, singurul sta l ca rc a ad erat la P actu l T rip a rtit şi to tu şi nu a d cc la ra t
răzb o i U niunii S o v icticc , îi ap ă re a ca un aso cia t p o triv it în n c g o c ic rilc cu
L o n d ra şi W a s h in g to n u l. U n g a ria , cu to a tă în c lin a re a sa d is c re tă sp re
an g lo -sa x o n i, nu inspira nici o în c rc d cre la B u c u reşti. N e în ţe le g e rile d in tre
cele d o u ă ţări erau prea vechi. D ar m ai era ccva. M areşalu l A n to n cscu im p u sese
co lab o rato ru lu i său o co n d iţie p en tru o ricc n eg o cieri cu an g lo -sa x o n ii: R o m ân ia
nu va ac cc p ta o sc h im b a re d e o rien tare p o litică, d e c ît d ac ă sta te le m a jo re aliate
vo r h o tă rî o d eb a rcare în B alcani. O r, U n g aria nu se afla pc d ru m u l a rm a te lo r
carc în ain tau spre R o m ân ia, prin pen in su lă. G ru p a re a sîrb ă de la B elg rad ,
p rez id ată de gen eralu l N ed ici, pu rta în m od ab u ziv d en u m irea dc g u v ern . N u se
p u te a n cg o c ia cu cl, fiindcă to ate m işcă rilc sale erau su p ra v e g h e a te dc ap ro a p e
dc cci din SS. D ovada ab so lu t c o n v in g ăto a re ne-a fost fu rn iz ată d c v iz ita la
B u cu reşti a m in istru lu i său dc in tern e A ... P retex tu l p en tru c a re g erm an ii îl
a u to rizară să m eargă în R o m ânia a fost ce rerea sa dc d o u ăz cc i d c m ii d c m etri
dc sto fă, p entru a face un ifo rm e m iliţiei sîrb cşli carc treb u ia să lu p te îm p o triv a
p artizan ilo r, alături d c u n ităţile germ an e. C o lo n elu l SS c a rc îl în so ţe a av ea
o rd in să nu-1 p ără sca scă nici o clipă; ch ia r p en tru în tîln irilc cu m in iştrii
g u v ern u lu i rom ân, cl nu sc p u tea d esco to ro si dc « g u v ern a n ta» sa. A m fost
în să rc in a t să m ă ocu p dc colo n clu l SS şi dc p rizo n ieru l său , în tim pul şed erii
lor în ca p ita la n o astră. D upă un dejun la ca re au fost in v itaţi, A ... m i-a strec u rat
o h îrtie în m înă. La ora unu d im in eaţa, am b ătu t la uşa cam erei sale d c la h otel.
E ra sin g u r. S copul real al vizitei sale la B u cureşti m i-a fo st ex p u s în g rab ă.
S ărm an u l dc cl p riv ea , n elin iştit, spre uşă. Du )ă sp u sele sa le , p o p o ru l sîrb,
atac at dc bulgari, dc cro a ţi, dc unguri şi dc g erm an i, d e v e n ise un v u lcan d c
ură. S ingurul sta t vccin, carc sc ab ţin u se dc la c ricc ac t o stil îm p o triv a lui, era
R o m ân ia. în co n fu z ia carc-1 stăp în ca, g u v ern u l d c la B elg rad v o ia să sc ag a ţe
d c noi. M inistrul său dc in tern e v o rbea dc fed eraţie ro m â n o -sîrb ă şi dc u n iu n e
p e r s o n a lă '. N edici sc ruga să i se în tin d ă o m înă d c a ju to r în a in te d c a sc în cca.
« D ar g erm anii ar ac c e p ta o are realizarea unui asem e n ea p ro ie c t? » , în tre b a i cu.
«C u co n d iţia ca in teresele lor ec o n o m ic e să tic rcsp c cta te , ei v o r a c c c p ta o ricc
so lu ţie d c n atu ră a pu n e ca p ăt ag itaţiei carc dom n eşte în v cc h ilc terito rii ale
Iu g o slav iei. P o p o ru l sîrb, carc p riv eşte cu sp e ra n ţă sp re R o m ân ia , ar în c e ta
lu p ta fra tricid ă d acă, în locul o cu p a ţic i g erm a n e, a r in tra în tr-o fed e ra ţie cu
R o m ân ia» , îm i răsp u n se el. D ar T ito, îl m ai în tre b a i eu? C u aju to ru l v o stru ,
noi vom e x tirp a to ate cu ib u rile co m u n iste , sp u se d în su l. N i sc p ro p u n ea d eci să
luăm locul S S -ului în viesparul iugoslav. «N u va av e a n ici cci d o u ăzcci d c m ii
de m etri dc sto fă, nici nim ic altccva» spuse, în c o n clu zie, m areşalu l A n to n cscu .
«E u nu vreau să fiu am cstcca t în nici un fel în a fa cerile sîrb ilo r» . C eea ce era
m ai curios este că, în cam acclaşi tim p, un em isa r un g u r a v en it la B u c u reşti cu
o p ro p u n ere surp rin zăto are. El afirm a c ă guvernul d c la B u d ap esta a r fi d isp u s
să in iţiez e cu guvern u l rom ân n eg o c ie ri p riv in d o u n iu n e p erso n a lă în tre cele
d o u ă state. T o t cam pc atunci, doi vccini pro p u n eau co ro a n a ţării lo r reg e lu i
M ihai. A rg u m en tele m en ite să su sţin ă o ferta pc carc n c-o făc ca B u d a p esta nu
erau lip site d c tcm cin icic. îm p re u n ă, cc lc d o u ă ţări a r fi p u tu t să rez iste m ai
b in e p re siu n ilo r g erm an e şi perico lu lu i rusesc, în tim p c e c h c stiu n c a sp in o a să a
T ra n silv an ie i şi-a r găsi o so lu ţio n are fericită. P ro v in c ia rîv n ită d c celc d o u ă
p o p o are lc-ar ap a rţin e, în v iito r, am în d u ro ra. C re d in c io s p u n ctu lu i d c v ed ere
p c carc şi-l fix ase ch iar dc la în c c p u t, m areşalul A n to n cscu so c o lca c ă nu
treb u ia să sc p rco c u p c, în tim pul răzb o iu lu i, d e c ît d c p ro b lem ele m ilitare.
O d ată cc pacca va fi resta b ilită, şi în fu n cţie dc in te re se le lo r, p o p o are le p u te au
să-şi sta b ile a sc ă o rg a n iz a re a c a rc le -a r fi c o n v e n it. T o a tă a te n ţia sa era
c o n c cn tra tă asu p ra unei sin g u re p roblem e: cum să e v ite o c u p a rea ţării d c c ă tre
A rm ata R o şie. V irtu al, G erm ania era în v in să, d a r p en tru m o m en t ca c o n stitu ia
sin g u ru l b araj cfcctiv în stare să sc o p u n ă în a in tă rii so v ie tic e. N u se p u te a
ren u n ţa la ac ca stă p ro tcc ţic m ai în a in te de a o fi în lo c u it cu alta. M ih ai
A n to n cscu ap re c ia că B ulgaria era lo t a tît dc in teresată c a d cb a rcarca să sc facă
în B alcani. D in p u n ct dc vedere g co p o lilic , reg a tu l b u lg a r av ea o situ aţie
id e n tic ă cclci a noastre.
M in istru l R o m â n ie i la S o fia p rim i in stru c ţiu n i d c a c e rc p re şe d in te lu i
F ilo f f să p re c iz e z e cc a titu d in e va a d o p ta B u lg aria în ca zu l d e b a rc ă rii tru p e lo r
e n g le z e şi a m c ric a n c în B a lc an i. în fu n c ţie dc ră sp u n su l p e c a rc p re ş e d in te le
c o n siliu lu i dc m in iştri b u lg a r l-a r fi d a t la a c c a stă c h e s tiu n e , re p re z e n ta n tu l
R o m â n ie i tre b u ia să p o a rte m ai d e p a rte d isc u ţia sa u să o a b a n d o n e z e . F ilo ff
sc a ră tă re z e rv a t şi p re tin se c ă n -a a v u t n ic io d a tă în v e d e re o a s e m e n e a
e v e n tu a lita te . D esig u r, d isc u ţia sc o p ri a ic i, d a r e a a fo s t re lu a tă la m a re le
c a rtic r g erm a n . L a c îtc v a z ile d u p ă m o a rte a reg e lu i B o ris (31 a u g u s t 1 9 4 3 ),
p re ş e d in te le d c c o n s iliu b u lg a r, c a rc d e v e n e a , în u rm a d e c e s u lu i su v e ra n u lu i
să u , m e m b ru al re g e n ţe i şi sLîIpul p rin c ip a l al R c ic h -u lu i în B u lg a ria , sc d u se
la O .K .W . M a re şa lu l A n to n c s c u , urm îndu-1 o să p tă m în ă m ai tîrz iu , îşi d ă d u
sc a m a că F ilo f f n u p ie rd u se o c a z ia dc a-1 in fo rm a p c H itle r d e s p re d e m e rsu l
lui M ihai A n to n c s c u . F iih rcr-u l a firm a că o b ţin u s e d in p a rte a B u lg a rie i o
n o u ă c o n firm a re că B u c u rc ştiu l to t se m ai stră d u ia să c o n s titu ic u n b lo c al
m ic ilo r p u te ri. E ra o m a n e v ră e v id e n tă p e n tru a sc re tra g e d in c o n flic t.
A cc ca şi c h c stiu n e tu lb u ra se d eja, la în c c p u tu l a n u lu i, ra p o rtu rile în tre R c ic h
şi R o m â n ia . H itle r c o n s id e ra c ă e ra tim p u l d c a p u n e c a p ă t a c tiv ită ţii n e fa s te
a lui M ih a i A n to n c sc u .
 O rei, B riansk, B ielg o ro d şi H ark o v fu seseră re c u c e rite d c ru şi, în cu rsu l
lu n ii august; la 3 se p tem b rie . A rm ata R o şie, d ez lă n ţu in d o m a rc o fe n siv ă pe
toată lu n g im ea d c sud şi d c cen tru a fro n tu lu i, în a in ta sp re N ip ru , în tim p ce
an g lo -sa x o n ii d eb a rcau în C alabria. U ltim a n o u ta te p c c a rc o afla ră in , în a in te
d c a u rca în av io n p en tru a p le ca la O .K .W ., a fost c e a a c a p itu lă rii ita lie n e şi a
cv a cu ă rii o raşu lu i S talin o din U crain a. T o a te a c estea nu e ra u d c bun a u g u r
p en tru vizita noastră. D ezastrele sc adunau p c capul lui H itler. H im m lcr to cm ai
fu sese in stala t ca m in istru dc interne al R e ic h -u lu i. C ei d in SS c îştig a se ră deci
p a rtid a îm p o triv a m o d e ra ţilo r şi a W ch rm ac h t-u lu i. P en tru a e v ita ca ci să p u n ă
stă p în irc p c rap o rtu rile g erm a n o -ro m â n c nu ex ista d c c ît o sin g u ră m etodă; d c a
acu za. M areşalu l A n to n cscu o folosi cu su cces. El îi sp u se lu i H itle r că O .K .W .
a r fi v ino v at dc situ aţia d ez astru o asă dc pe fro n tu l de răsă rit. U n ită ţile ro m ân e
din K uban nu fuseseră cv acu atc la tim p. E le erau în p eric o l d e a av e a so a rta
tru p elo r de la S talin g rad . în cu rîn d , va c ă d ca şi C rim c ca . D ar A n to n cscu ţin u să
îl a v e rtize ze p c H itle r că cl va retrag e pc p ro p ria sa ră sp u n d e re d iv iz iile
ro m ân cşli din pen in su lă. Şi, în ce le din urm ă, A n to n cscu a d u se cc a m ai g rav ă
d in tre acu zaţii: pc d a ta dc 12 ap rilie 1943, H itler îi p ro m ise se să resta b ile asc ă,
p rin p u te re a arm elo r, situ aţia dc pe fro n tu l dc răsă rit. în re a lita te , g u v ern u l
germ an sc străd u ia în acest m o m en t să în c h e ie o p ac e se p a ra tă cu ru şii.
R o m ân ia nu fusese in fo rm ată de accstc neg o cicri. T o tu şi, c a era to t a tît de
in teresată ca şi R cich -u l. Faţă d c ac ea stă lipsă de lo ia lita te la ad re sa unui aliat,
cc m ai re p rez en ta în tre b a re a p c ca re M ihai A n to n cscu i-o p u se se lui F ilo ff?
V icep reşed in tele C o n siliu lu i din B ucurcşli, prin dem ersu l făc u t pc lîn g ă co lcg u l
său dc la S ofia, voise d o a r să sc in fo rm ez e d acă B u lg aria va ap ă ra su d u l
R o m âniei de un d u şm an carc a r fi v en it d in sp re B alcan i. P rim u l m in istru b u lg a r
a făcu t d o v ad ă d c rea c re d in ţă inlcrprctîndu-1 altfel. «C um p u teţi să c re d e ţi,
sin ccr, în ex iste n ţa u nor n egocieri g e rm a n o -ru se ?» în tre b ă H itler. « C red eţi
o are că S talin ar lăsa să-i scape accastă o ca zic u n ică pc ca rc i-o o fe ră isto ria de
a d istru g e E u ro p a c e n tra lă cu aju to ru l an g lo -sa x o n ilo r?» . « E ste e v id e n t că
a ceste n egocieri nu au d u s la nim ic», răsp u n se A n to n cscu . H itle r nu în c e rc ă să
le n eg e ex iste n ţa. El p referă să treacă la un alt p un ct: arm istiţiu l italian . A ce asta
era o rană p rea rec en tă pentru a fi trecu tă sub tăcere. E ra în jo c în su ş i p ac tu l
trip artit, leg ătu ra ca rc-i unea, din p u n c t de ved ere fo rm al, p c to ţi sa teliţii A x ei.
D ar nu a s p e c tu l ju rid ic al ca u zci e ra cel cc re ţin e a a te n ţia F iih rer-u lu i.
M u sso lin i, « ultim ul d in tre rom ani», fu sese răstu rn a t d a to rită slă b ic iu n ii sale
faţă dc m o n arh ic şi d c proprii săi p artizan i. N u era ac ea sta o a re un se m n al de
a larm ă p entru A nto n cscu ? Nu treb u ia cl să ia m ăsu ri îm p o triv a clicii d e
in trig an ţi carc se ad u n au în ju ru l reg elu i M ihai şi carc m e n ţin e au un c o n ta c t
p erm a n en t cu M aniu şi M ihai A nto n cscu ? C h iar şi en g lez ii îl a re sta se ră p c
M oslcy. Cum p utea fi lăsat M aniu să a c ţio n c ze cînd cl nu făc ca n ic i m ă c a r un
se cret din ru so filia sa? C um v oia A n to n cscu să ev ite so a rta lui M u sso lin i?
« C rcd eţi-m ă, nu vă veţi asigura sc cu rita tca rcc h iziţio n în d to ate a m b u la n ţe le » 2,
sp u se H itler. O am eni c a G randi şi M ihai A n to n cscu treb u iau să fie îm p ied ic aţi
d c a deveni d ău n ăto ri. M areşalu l sc în şe la considcrîndu-1 p c H itle r un naiv.
S en su l dem ersu lu i ad ju n ctu lu i său pc lîn g ă g u v ern u l d e Ia S o fia e ra lim p ed e,
« în tre bulgari şi ro m ân i ex istă vechi n eîn ţeleg e ri» , sp u se A n to n c sc u , rclu în d
 cu v în lu l. PcnLru a pune în lum ină ura pc carc nc-o n u treau vccinii n o ştri d c la
m iazăzi, m areşalul îi povesti lui H itler o în tîm p la rc p o p u la ră în ţara sa. C onform
ac cstcia , D um nezeu s-ar fi ară ta t unui b u lg a r şi l-ar fi în tre b a t c c şi-ar dori mai
m ult, p ro m iţîn d u -i să-i în d e p lin e asc ă dorin ţa, d ar cu o co n d iţic : d in to t c c c a ce
va cc rc, ro m ân u l va prim i îndoit. «A tunci, scoatc-m i un o ch i» , a r fi răsp u n s
b u lg aru l, fără a şovăi. H itle r nu sim ţea nici o p lă c c rc să a scu ltc p o v eşti. «N oi
am suferit, prin m o artea regelui B oris una din ccle m ai g re le p ie rd e ri. Im b cc ilii
m ă acuză că l-aş fi om o rît cu», sp u se el. A ntoncscu ştia c ă a sa sin a re a reg elu i
B oris d c că trc G estap o era o legendă. Ea sc în te m e ia pc o falsă in te rp re ta re a
in stru c ţiu n ilo r pc carc le p rim ise pilo tu l care-1 tran sp o rta pc su v eran d c la
O K W spre ca p ita la sa. E ra sp c cific at în ac cstc in stru c ţiu n i că p ilo tu l treb u ia să
uree la foarte m arc altitu d in e, pentru a co b o rî apoi iarăşi, Ia c îtc v a su te de
m etri dc sol. El treb u ia să repete a c ca stă m an ev ră dc m ai m u lte ori. D c aici, sc
g răb iseră să tragă co n clu zia că p ilo tu l p rim ise un as e m e n e a co n sem n , p en tru
a-1 elim in a pc rege, care su ferea dc inim ă. în rea lita te, ac cstc in stru cţiu n i
fu sese ră d ale pen tru ev e n tu a lita tea unui pericol aerian . în sc ara cîn d B o ris
su rv o lă P o lo n ia şi R om ânia, nici un av io n inam ic nu fu sese se m n alat în ac cslc
reg iu n i. C a u rm are, p ilotul n-a cx c cu tat m an ev ra p resc risă. C îtcv a z ile m ai
tîrziu, reg ele B u lg ariei m urea dc pneu m o n ie. E ste a d e v ă ra t că el co n tra cta se
accastă b o ală la O K W , dar germ an ii nu erau v inovaţi. El p ără sise S o fia, u nde
era foarte cald , îm b ră c a t u şo r şi cînd a ju n se la fro n tiera litu an ian ă, ac o lo
ap ă ru se un val de frig, n eo b işn u it la acel tim p. C înd a aju n s în ap a rta m e n te le
sa le, avea deja febră. Cu toată in te rv en ţia sp e cia liştilo r g erm a n i, p e ca rc H itler
i-a trim is în grab ă, inim a sa b o ln a v ă nu i-a p erm is să d cp ă şc asc ă criza.
«U nele servicii germ ane sînt acuzate că ar co m ite cx ccsc. E ste g reşeala
lor, dacă sînteţi făcut vinovat dc toate», spuse A ntoncscu. P riv irea rătăcită a lui
H itler sc fixă asu p ra lui, dar Fiihrer-ul nu spuse nim ic. F aţa i sc lungise aşa cum
sc rid ează pielea fem eilor carc îm bătrîncsc. în făţişarea i sc schim basc. Pungi
albastre i sc form aseră sub ochi. Mai bălrîn cu apro ap e zccc ani, A nto n cscu
părea tînăr faţă dc cl. P rivirea sa fixă părea să n u vadă p erso an a căreia i se
adresa, chiar dacă o privea în faţă. E ra ca- privirea unui m ort carc stă cu ochii
deschişi. D in luna aprilie, cînd m areşalul îl v izitase p en tru u ltim a dată, cl sc
prăbuşise. B ărbia îi trem ura, ca accca a bătrînilor, d c în d ată cc ridica vocca.
Ţ in u ta sa dădea im presia unei lupte constante îm po triv a unei im ense ob o seli.
«L um ea nu trebuie să îm pingă G erm ania la disperare» , rep eta el ca un Icit-m oti v.
E ra deja pradă unei disperări reci şi lucidc. S ub im presia stării p sih icc a lui
H itler, m ai curînd dccît a vorbelor pc care lc ro stise, m areşalul sc h o tărî să sc
adreseze d ircct anglo- ’axonilor. în m intea sa, cl sc g în d ca doar să ad u că la
cu n o ştinţa englezilo r şi am ericanilor că situaţia pc frontul dc răsărit p u tea să
devină critică dc la un m om ent la altul şi că era tim pul să ia m ăsuri, dacă voiau
să îm p ie d ic c in v ad area E uropei dc ruşi. W a sh in g to n -u l n -a fo st lu a t pe
n ep regătite. «Şi noi ne întrebăm cu aceeaşi nelinişte carc vor fi co o rd o n atele pc
carc sc va produce întîlnirca trupelor am cricanc şi a tru p elo r sovietice?» A ccsta
a fost prim ul m esaj pe carc un trim is al guvernului rom ân l-a adus lui A n toncscu,
în urm a unei întrevederi cu un purtător dc cuvînt al lui R ooscvclt. Era vara anului
1943. A m crica în c ă m ai vedea lim pede.
 C în d sta te le ru p le g ă tu rile d ip lo m a tic e , ele se la să p ra d ă h a z a rd u lu i.
P c sccna in te rn aţio n a lă apare atunci un p erso n a j, ca rc ar p u te a fi n u m it
« p a rtiz a n u l» 3 d ip lo m a tic . T c p o ţi în d o i e v e n tu a l, în tim p d c p a c e , d c
efic ac ita tea .ap aratu lu i d ip lo m atic. în tim p dc război în să , u tilita te a sa d ev in e
ev id en tă. P acificato rii b enevoli carc sc in terpun prin ac ţiu n c a lo r in d iv id u ală
în tre m onştrii uriaşi riscă - în afară dc cazu l b u n ăv o in ţei lo r - d c a fi trataţi ca
ag en ţi su sp e cţi. L a ficc are co titu ră a răz b o iu lu i, a d v e rsa rii au să-şi facă
im p o rtan te co m u n icări. C ontactul d ircc t o feră ccl m ai bun m ijlo c d c a sc u rta
sau u m aniza lupta. C hile p o sed ă, în tim p de pacc, un re p re z e n ta n t la S ofia,
carc, cu cx c cp ţia unui ev e n im e n t ex tra o rd in ar, nu va av e a a ltc e v a de făcu t
d cc ît să prezin te şefului statului unde este ac red ita t fclicitări cu o ca zia sărb ăto rii
n aţio n ale. D ar cînd soarta a m ilioane de oam eni d ep in d e d c c u v in tele sc h im b a tc
în tre rep rez en ta n ţii a două ţări, nu m ai este nim eni care să în c e a p ă co n v o rb irile.
A m atorii dc senzaţio n al sc în c re d în se rv ic iilc secrctc. O rg a n iz a ţiile d e
sp io n a j au , în a p rc c ie rc a m a selo r, o su p e rio rita te in c o n te s ta b ilă fa ţă de
in c ap a b ilii dc lux, ca rc a r fi dip lo m aţii. C ei ca rc au v ăzu t cu m fu n cţio n eaz ă dc
ap ro a p e an g re n aje le co m p lic ate ale su itelo r ştiu că o ptzeci la su tă din su b sid iile
a c o rd atc se rv ic iilo r sc crcte sînL bani risip iţi. S ingu rii ag e n ţi ca rc o feră o
o are care sa tisfac ţie sîn t agenţii dubli \ ad ev ăraţii ju c ă to ri la b u rsa n ea g ră a
in fo rm aţiilo r in te rn aţio n ale. D ar nici ci nu p o t fu rn iz a d a te c x a ctc d cc ît la
sch im b . D acă lc fu rn izaţi plan u l d e ta lia t al unei m aşin i d c răzb o i p e ca rc o
co n stru icsc arse n ale le v o astfe, ei p o t să vă ad u că în sch im b d a te le p ro to tip u lu i
p c carc inam icul i-a pus în lucru. Ca şi filatcliştii carc sc h im b ă în tre ci tim b re,
ag en ţii dubli vă dau co n tra v alo a rea sc c rc tc lo r pc ca rc li lc-aţi oferit. în c a d ru l
ac csto r o p era ţii, ci ob ţin b cn cficii co n siste n te. E ste un c o m c rţ ca o rica re altu l.
D ar în rea lita te serv ic iilc statu lu i h o tărăsc asu p ra sc crcte lo r p c c a re lc p o t vin d e
d u şm an u lu i. S pionul nu e ste d cc ît un sim plu in te rm ed ia r. în c re d e re a este
ac o rd ată ta len tu lu i său co m crcial şi nu în d c m în ă rii sale.
N cav în d a lt m ijlo c d e a ac ţio n a , sta te le a fla te în răz b o i sîn t o b lig a te să
fac ă apel la p erso a n e p a rtic u la re . A stfel d c a u x ilia ri sîn t in d is p e n s a b ili alu n ei
cîn d p u te rile sîn t n e v o ite să rc c u rg ă la m ijlo a c c în tîm p lă to a re . A d e se a d c
se rio z ita te a lo r d e p in d e un ca p ito l al isto ric i. A şa slîn d lu c ru rile , n u e x is ta
n ici un m o tiv ca n c g o c ic rilc în tre S ta te le U n ite şi R o m â n ia să nu în c c a p ă la
M ad rid . C o m u n ic a ţiile în tre B u c u re şti şi c a p ita la sp a n io lă erau an e v o io a se .
R c lc u l din V icn a c a rc tra n sm ite a to a te te le g ra m e le e ra , în a in te d e to a te , un
ce n tru crip to g ra fic g erm a n . T e le g ra m e le pc ca rc nu re u şe a să lc d c s c ifre z e
erau m o d ific a lc în aşa m o d , în e ît b iro u l c ifru lu i d e ia M in iste ru l d c e x te rn e
d in B u c u re şti nu m ai reu şe a nici cl să lc d e c o d ific e . O rice a ltă c a p ita lă n eu tră ,
A n k a ra , B ern a sau S to ck h o lm , leg ată p rin fir d irc c t cu c a p ita la n o a s tră , a r fi
fo st m ai indicată.
D ar la M ad rid a ap ă ru t pc sc en ă « p a rtiz a n u l» d ip lo m a tic ; d a to rită lui,
p ro fe so ru l H ay cs, am b asa d o ru l lui R o o sc v c lt la M ad rid şi un s c c re ta r aî
le g aţiei ro m â n e în c a p ita la sp a n io lă au p u tu t lua le g ătu ra. F ie c a re dinLre ei
o b ţin u se a u to riz a ţia g u v ern u lu i său de a sc in fo rm a a su p ra p o sib ilită ţii d e a
n e g o c ia u n arm istiţiu .
 P rim u l m e saj trim is la B u c u rc şti dc e m isa ru l n o stru c o n ţin e a o s u rp riz ă
p lă cu tă . L a C a sa b la n c a , R o o s c v c lt şi C h u rc h ill a d o p ta s e ră fo rm u la rig id ă a
c a p itu lă rii n e c o n d iţio n a te . E ra o p o z iţie ca rc p ă re a s ă e x c lu d ă o ric c n e g o c ic ri.
P ro fe so ru l H ay c s ce ru se « c o n d iţiilc R o m ân ie i p e n tru a -şi sc h im b a p o litic a
e x tern ă» .
D ar c o m u n ic a rc a m ai c u p rin d e a un fa p t n e lin iş tito r. R e p re z e n ta n tu l
S ta te lo r U n ite su sţin e a că D ep a rtam e n tu l de S ta t a m e ric a n v a ţin e M o sc o v a la
c u rc n t cu to a te c o n ta c te le cu in a m ic u l. A n to n cscu sp e ra c ă a c c s t lu c ru nu
p o ate c o rc sp u n d c rea lită ţii. E ra d e n c c o n c c p u l c a W a sh in g to n u l să-şi fi p ie rd u t
în tr-a tît in d e p e n d e n ţa faţă dc un p a rte n e r ca rc, în p o fid a d e c la ra ţiilo r c o n tra re ,
n u p u te a fi c o n s id c ra t ca un a lia t d c în c rc d crc.
D in p ă c a tc , un e v e n im e n t c a rc a v u loc la S to c k h o lm p ă re a că în tă re şte
a firm a ţiile p ro fe so ru lu i H aycs. P u ţin d u p ă p rim a în tre v e d e re a a m b a s a d o ru lu i
cu se c re ta ru l n o stru dc le g aţie d c la M a d rid , le g a ţia ro m â n ă d in S u e d ia a fo st
v iz ita tă p c n e a şte p ta te dc ataşa tu l d c p re să al am b asa d ei so v ic tic c . A c e sta ceru
să fie p rim it d c m in istru l N anu şi îi c o m u n ic ă fap tu l c ă d a c ă g u v ern u l ro m ân
av e a p ro p u n eri dc făc u t g u v e rn u lu i so v ie tic , în să rc in a tu l cu a fa c c ri al U R S S
la S to ck h o lm e ra d isp u s să-l p rim e a sc ă pc re p re z e n ta n tu l R o m â n ie i, d c o a re c e
a m b a sa d o a re a , d o am n a K o llo n ta y , era grav b o ln a v ă . N an u ră sp u n se c ă n u
av e a nici o in stru c ţiu n e în a c c st sen s. A g en tu l so v ie tic îi lă să atu n ci un n u m ă r
d c te lefo n , re c o m a n d în d ca le g ă tu ra să fie făcu lii d in tr-o c a b in ă p u b lic ă .
A cc astă m a n ie ră p u ţin o b işn u ită d e a se in tro d u c e la in a m ic nu în s e m n a o a re
re a c ţia M o sc o v ci la lu a re a de c o n ta c t d c la M a d rid , cu in te n ţia d c a în d e p ă rta
S tate le U n ite d e la n e g o c ie ri? L u cru în c ă m ai c u rio s: ag e n tu l so v ie tic d e la
S to ck h o lm îi re la tă m in istru lu i R o m ân ie i că p re fe ra să tra te z e d ire c t cu d în su l
şi nu cu G e o rg c D u ca, c o n silie r al le g a ţie i, p en tru c ă a c c s ta d in u rm ă av e a
p rieten i la le g a ţiile A n g liei şi S ta te lo r U nite.
A stfel, în tim p cc am b asa d o ru l H ay es lă u d a sp iritu l d c c o la b o ra re lo ia lă
în tre C ci T re i M ari, ru şii nu îşi făccau nici un sc ru p u l în a-şi a ră ta n e în c re d e re a
faţă dc aliaţii lor. C onform in fo rm aţiilo r cc fu sese ră p rim ite la B u c u rc şti, la
T eh e ra n S talin s-ar fi d cc la ra t îm p o triv a unei d c b a rc ă ri a n g lo -sa x o n c în
B alcan i. O are p re şe d in te le R o o sc v c lt şi C h u rch ill c e d a se ră ac estei p re te n ţii?
C o m u n ica tele pc carc A nto n cscu le prim i de la Ism c t Inonii p ăre au să c o n firm c
o ase m e n e a ipoteză. P r e ş e d in ^ 1'- ^ „ p u b lic ii turce in fo rm a se la B u c u re şti că
d u p ă -im p re siile pc carc :c a d u n a se la C airo , un d e îl în tîln is c pc p re şe d in te le
S ta te lo r U n ite şi pc im ul m in istru b ritan ic, în a p o ia ţi la T eh e ra n , an g lo -
sax o nii ar fi lăsat B a .c ân ii sferei dc in flu en ţă so v ic tic c. Ism c t InOnii p re tin d e a
că şi-a r fi e x p rim a t n em u lţu m ire a faţă dc in te rlo c u to rii săi, e x p lic în d u -le
n c c c sila tc a cc ex ista p en tru p o p o are le b alca n icc d e a sc a p ă ra îm p o triv a
am en in ţării sov ietice. P re şe d in te le R e p u b licii tu rcc sc iz b ise d c o n e în ţe le g e re
to ta lă din p a rte a p reşe d in te lu i R o o scv clt. C h u rc h ill, m ai p u ţin c a te g o ric ,
p ă re a că im ită a titu d in e a co leg u lu i s ă u 5. în tr-o a se m e n e a situ aţie, treb u ia să sc
ren u n ţe la o rice n cg o cicrc cu S tate le U nite? D acă D ep a rtam e n tu l d c S ta t nu era
d c c ît m a n d a ta ru l K re m lin u lu i şi sp a ţiu l su d -e st e u ro p e a n e ra a b a n d o n a t
in flu enţei so v icticc, e ra o are raţional să sc m e arg ă d c la B u c u rcşti la M o sco v a
prin W a s h in g to n ? 6
 O am enii ca rc sc ocu p ă dc treb u rile p u b lic e, o ricît d e d iferiţi sîn t, p o t fi
îm p ă rţiţi în do u ă m ari categ o rii. U nii sîn t m isio n ari, c e ila lţi sîn t ariv işti. P rim ii
co n sid cră că d o m e n iu l în care ac ţio n e az ă ei este isto ria, în tim p ce ceila lţi îşi
fac d in p o litic ă o carieră. Ei sînt, sau D on Q u ijo tte sau S an ch o P a n c h a 7
M areşalul v o rb ea în tr-u n a dînd Isto ria d re p t m artor, în tim p c e co lab o rato ru l
său cel m ai ap ro p ia t v ed ea în o p o rtu n ism sin g u ra a titu d in e d em n ă d e u rm at
p en tru un om p olitic.
Isto ria lc dă d rep ta te ce lo r din ca te g o ria m a re şalu lu i, ch ia r d ac ă su ccesu l
le scapă. C o n tem p o ran ii ca rc suportă d irc c t c o n sec in ţele in su c cc su lu i u rm ează
n eclin tiţi d irec tiv e le o p o rtu n iştilo r,
A ccstc do u ă fen o m en e sîn t tip ice p en tru E uro p a. U n u l îşi a re o rig in ile în
trad iţia m ilitară a vechiului continent, în tim p ce celălalt, to t a tît de ca racteristic
şi to t a tît dc vechi, îşi arc so rg in tea în sp iritu l ju rid ic al lum ii v ech i. S o ld atu l şi
av o catu l au făcut istoria E uropei. C e le lalte p ro fe sii nu au a v u t c u v în tu l la a c est
ca p ito l. în R o m ân ia, so ld a tu l v o ia să m o ară Ia post. A v o ca tu l era în că u ta re a
unui co m p ro m is. M areşalul A ntoncscu so c o tea că Isto ria n u-i v a ie rta n ic io d ată
c ă a d e s c h is E u ro p e i p o a rta c o m u n ism u lu i s ta lin is t. în sc h im b , M ih a i
A n to n cscu se sin c h ise a p rea puţin d e d ia lo g u rile şe fu lu i său cu cro n ic aru l
v iito ru lu i. N elin işte a crc scîn d ă a o piniei p u b lic e p ro d u ce a m ai m u lt efe ct
asu p ra lui d c c ît trăsn etele acelui ju d e c ă to r în d e p ărtat. C o lab o rarea în tre d o u ă
p erso a n e a tît dc d ife rite se ex p lica p rin c u rio a sa tim id ita te p e c a re o av e a
m areşalul faţă de p ro b lem ele civ ile. E l îşi d ă d e a se am a că ţara nu era un
reg im en t. M ihai A nto n cscu av e a sa rcin a d c a p led a ca u za reg im u lu i p e lîn g ă
o am enii ca rc nu p u rtau un ifo rm ă. N e n o ro cirile su ferite în R u s ia d ăd u ră un sens
d ife rit m is iu n ii lu i M ih a i A n to n c sc u . D in a v o c a t al m a re ş a lu lu i, el se
tran sfo rm a, pc lîn g ă « C o n d u căto r» , în av o c a t al Iui M an iu şi al o p o ziţie i. în
ce le din urm ă, soldatul accep tă să lase în g rija c iv ililo r co n d u c erea p o liticii
e x tern e a ţării. D acă o p o ziţia e ra d o rn ică să trateze cu aliaţii, m a re şalu l îi
ac o rd a toate în le sn irile . A paratul de stat îi fu pus la d isp o z iţie. L a ce re re a lui
M aniu, A lexandru C rctzian u , fostul sc cretar g eneral al M in isteru lu i de externe,
ca rc d em isio n ase p cn iru a-şi m an ifesta dezaco rd u l faţă de p o litica d u să de
reg im u l A n to n cscu , fu n u m it m in istru al R o m ân ie i la A n k ara. E l n u îl
re p re z e n ta pc A nto n cscu d cc ît în o ch ii n aiv ilo r, ca g erm a n ii sp re ex em p lu .
P en tru a n g lo -sa x o n i şi ru şi, cl era trim isu l a d v e rs a rilo r re g im u lu i d c la
B u cu rcşti. C c altă d cm o craţic a a c o rd a t v reo d a tă astfel d e p riv ile g ii o p o ziţiei?
D u şm a n ii p o litic i ai lu i A n to n c s c u îm p ă rţe a u cu g u v e rn u l c o n d u c e re a
M in isteru lu i dc ex tern e. Nu era v orba de un lc ip a rtis a n s h ip 8, căci nu se d e s­
ch id ea uşa unui a lia t, ci unui adversar. în a in te dc d ecesu l reg im u lu i său,
m areşalul A nto n cscu îi şi d csch id ea su cce siu n e i.
A cţio n în d astfel, g uvernul nu ren u n ţa în întregim e să sc o cu p c d e v iito r.
U n trim is special p lc c ă spre M adrid. El d u cea răsp u n su l lui A n to n cscu la
în tre b a re a p usă dc am basadorul H aycs. R o m ân ia ac ce p ta să ru p ă cu A xa, cu
co n d iţia ca an g lo -sa x o n ii să ocu p e, pe lîn g ă ea, p o z iţia p c ca re o d e ţin e a
W c h rm a c h t-u l. M a re şa lu l A n to n c s c u c e re a ca T u rc ia să d c c la rc ră z b o i
G erm an ici şi ca fo rţele an g lo -a m cric an c să deb arcc în B alcan i. D c răsp u n su l pc
ca rc îl vor da S tatele U nite la p ro p u n erea B u c u rc ştiu lu i, d ep in d ea so a rta
n cg o cicrilo r. D acă W ashingtonul nu prim ea rolul d c p ro tc c to r al E u ro p ei
d u n ăre n e, o ricc d isc u ţie ar deveni inutilă. în a c c st ca z , in fo rm aţiile asu p ra
co n ferin ţei de la T eh e ra n şi m esajele lui Ism ct Inonii s-ar v ed e a co n firm ate.
Intrarea T urciei în război era considerată ca ind isp en sab ilă, în cazul unei
d eb arcări aliate în B alcani. O ac ţiu n c în tre p rin să dc tru p ele an g lo -sa x o n c
în ccp în d din G recia, ureînd pc valea V ardarului şi a S tru m c i9 - ccle două d ru ­
m uri istorice a le pen in su lei - n-ar d u ce d ec ît la desch id crca unui fro n t se cu n d ar
şi m ai puţin im portant în cadrul general al războiului d c c ît acţiu n ca arm atei a
o p ta în Italia. D upă A ntoncscu, singura d eb arcare ca rc a r fi p u tu t purta, pc bună
d rep tate, nu m ele dc al doilea front, ar fi trebuit să se facă pc co asta ro m ân ă şi
bulgară a M ării N egre. A ccasta presupunea p articiparea activ ă a T u rcici, stăpîna
strîm torilor. P entru a com pleta o asem enea o p eraţiu n e, S tatul M ajor rom ân
studia p o sib ilita tea pentru ca anglo-saxonii să d eb a rce în A d riatica, în reg iu n ea
F ium c. T ru p ele deb arcate pc litoralul M ării N egre şi cclc ca rc ar p une p icio ru l
pe co asta ad riatică s-ar în ch id e spre sud-cstul E uropei ca un fel d c cleşte, făcînd
jo n c ţiu n e a lor în cîm pia ungară. C o lab o rarea guvern u lu i d c la B udapesta cu
aliaţii, într-un asem enea caz, era sigură. H o tărîndu-se p en tru o d eb a rcare în
B alcani, an g lo -sax o n ii a r putea conta pc ajutorul activ a vreo trcizcci d c d iv izii
rom âne, pe arm ata ungară carc, dat fiind co n tin g en tele red u se trim ise în R usia
era a p ro ap e intactă şi a p artizan ilo r lui T ito şi M ihailov ici. G arn izo an a g erm ană,
m ai puţin n um eroasă dccît arm atele naţio n ale ale accstci reg iu n i, n -ar fi fo st în
m ăsură să opună invadatorului o rezisten ţă serioasă. în afara cîto rv a lu crări dc
fo rtificaţii cfc ctu a le pc coasta G rccici, W ehrm acht-ul nu av ea pus la p u n ct un
d isp o zitiv cfic ac c pentru a respinge un eventual atac al in am icu lu i în B alcan i şi
dacă aliaţii ar aju n g e la ţărm pc co asta rom ână şi bulgară fo rtificaţiile rid ic ate a r
deveni inutile. D in punct dc vedere strict m ilitar, o p eraţiu n ea o ferea şan se de
succes m ai m ari d cc ît indiferent carc alt pu n ct al co n tin en tu lu i. R e zu ltate le carc
sc puteau o b ţin e ar fi fost dccisivc pentru război. P etro lu l ro m ân csc, p rin cip ala
sursă d c ca rb u ra n t pentru W chrm acht, a r fi trecut în m îin ilc an g lo -sax o n ilo r.
O d ată cuccrită cîm pia ungară, tot dispo zitiv u l m ilitar al cclu i dc al T reilea
R cich s-ar fi p răb u şit în cîtcva luni. O sim plă p riv ire aru n cată pc h arta E u ro p ei
ar fi d e aju n s pentru a d em onstra că p rezenţa arm atei aliate la B u c u rcşti şi
B udapesta ar facc im posibilă rezistenţa germ ană în Italia şi pc frontul d c răsărit.
U n ită ţile W c h rm a c h t-u lu i sta ţio n a te în F ra n ţa tre b u ia u să -şi p ă ră s e a s c ă
p o ziţiile lor, d ev e n ite cx c cn tric c, p en tru a b ara d ru m u l a n g lo -s a x o n ilo r sp re
in im a G erm a n ici. A tu n ci, tru p ele a lia te din M a rc a B rita n ic a r p u te a tra v e rs a
C an alu l M în ccii fără a sc lovi dc o re z iste n ţă se rio a să p c c o a sta fran ceză. D acă
aliaţii re sp in g e a u un ase m e n e a p la n , ci o făccau n u m a i din raţiu n i p o litic e .
A m av e a a tu n c i d o v a d a c ă ţările d u n ăre n e au fo st lă sate in flu e n ţe i so v ic tic c .
în a c c s t ca z , m a re şa lu l e ra h o tă rît să m e arg ă p în ă la c a p ă t alătu ri d c g erm a n i.
C u p u ţin tim p în a in te dc 1 ia n u a rie 1944, so si la B u c u rc şti ră sp u n su l
am b asa d o ru lu i H ayes. P re şe d in te le R o o sc v c lt, g lă su ia c l, p rim ise c o n d iţiile
lu i A n to n c s c u , d a r ccrca dc la m a re şa l un a n g a ja m e n t sc ris şi se m n at. A p o i,
trec în d fără a m ai a ştep ta la c x c c u ta rc , îl in v ita să trim ită d c u rg e n ţă d o i
o fiţe ri la c a rtic ru l gen eral din A lg er, p en tru a stu d ia îm p re u n ă cu statu l m a jo r
al lui E isc n h o w c r un plan dc a c ţiu n e co m u n ă.
 «E ste cca mai bună veste pc care am p rim it-o de cînd sîn t la co n d u ccrca
ţării» , spuse A ntoncscu, după cc citisc cu atenţie textul. D ar treb u ia cu o rice preţ
să ştie ce gîndcau sovicticii despre deschiderea unui front în P en in su la B alcanică.
R uşii luaseră iniţiativ a unui contact la S tockholm . T re b u ia să se p ro fite de ocazie
p en tru a Ic cunoaştc intenţiile. «M ergeţi în recuno aştere» , îm i spuse m areşalul,
în ain tea plecării m ele spre capitala suedeză. «Noi nu avem n im ic d e o ferit
ruşilor». Prin accastă frază, carc îmi servea drept instru cţiu n i, A n to n escu v o ia
să spună că scopul întrev ed erilo r cu em isarii sovietici era ex clu siv de inform are.
T reb u ia să ascult, să vorbesc cît mai puţin posibil. C o n v o rb irea în tre m inistrul
N an u şi însărcinatul dc afaceri sovietic, care a avut loc d upă so sirea m ea la
S tockholm , a dem o n strat că diplom atul rus avea in stru cţiu n i asem ăn ăto are
acelo ra pc carc mi lc dăduse A ntonescu. El se arătă in flex ib il, vorbi d c clau za
predării fără condiţii şi tranşă discuţia strigînd: «N u R u sia treb u ie să bată la uşa
R om âniei, ci R om ânia trebuie să bată la uşa no astră şi în c ă repede! P înă şi
germ anii sc grăbcsc să fugă dc pc teritoriul nostru!». Pe de altă p arte, agenţii
sovietici carc nu aveau o calitatc oficială, dar care ex p rim au , nu mai puţin,
punctul dc vedere al ruşilor, ne aduseră la cunoştinţă că d acă R o m ân ia sc h o tăra
să ccară arm istiţiul, condiţiilc pc care le-ar fi pus ruşii ar fi fost fo arte generoase.
D ar noi trebuia să faccm prim ul pas. R egele M ihai treb u ia să se d u că în C rim eea
p en tru a-şi asum a com anda tru p elo r ro m ân e din p enin su lă.
S au , m ai b in e , în tre g g u v e rn u l ro m ân e ra in v ita t să p ă ră s e a s c ă
B u cu rcştiu l cu av io n u l, pentru a veni să se in staleze u n d ev a în R u sia. în a c est
ca z, arm a tele ro m ân e ar p rim i ordinul să trcacă la in am ic şi să co n stitu ie cu
cclc trei d iv izii şi cu p rizo n ierii dc război ca rc se an g a ja seră « v o lu n ta r» să lu p te
alătu ri dc A rm ata R o şie îm p o triv a G erm a n ici, arm a ta cu ca re re g e le M ih ai şi
g u v ern u l său treb u iau să rein tre în B u curcşti ca e lib erato ri. M a n ev ra so v ie tic ă
era sim p listă. E a ar fi tran sfo rm at g uvernul legitim al R o m ân iei în tr-u n co m itet,
c a cel al p o lo n e zilo r sau al cch ilo r. A stfel, cl a r fi fost la d isp o z iţia ru şilo r.
A ntoncscu h o tărî că o p o ziţia treb u ie p usă la cu re n t cu n eg o c ie rile d e ia
M a d rid şi cu in fo rm a ţiile pc c a re Ic a d u se se m d c la S to c k h o lm . M ih ai
A n to n escu avu o lu n g ă în tre v ed ere cu M aniu. P unctu l d c v ed e re al g u v ern u lu i
şi cc! al şe fu lu i o p o z iţie i e ra u fo arte a p ro p ia te . O a c ţiu n e p a ra le lă era
in d isp en sa b ilă , mai ales p entru că A liaţii îşi m a n ifesta seră m ai în a in te d o rin ţa
d c a in stala la B ucu rcşti, în caz dc arm istiţiu , un g u v ern d c u n iu n e n aţio n ală.
A n to n cscu sc g în d c a că oam enii o p o ziţiei, care nu în c e ta se ră , d e la în c ep u tu l
răz b o iu lu i, să-şi m a n ife ste ap ro a p e în m od d esch is o stilita te a faţă d e R e ic h , ar
fi m ai sin c er prim iţi dc aliaţi d c c ît agenţii săi. C ît d esp re g u v ern u l d c u n iu n e
n aţio n ală, M ihai A n to n cscu p ro m itea, în n um ele m a re şalu lu i, c ă g u v ern u l va
d em isio n a, ccd în d locui unei ech ip e m in iste ria le a g re a te d c W ash in g to n şi
L o n d ra.
în cc p riv eşte rem iterea notei ce ru te d c p re şe d in te le R o o se v e lt, M aniu
g ăsea ju stific a t p unctul dc v ed e re al m a reşalu lu i. A ce sta c o n sid e ra c ă e ra
p eric u lo s să rem ită un astfel dc d o cu m en t în m îin ile a liaţilo r. D acă ei a r fi
ren u n ţat, din tr-u n m otiv sau altu l, la pro iectu l unei d eb a rcări în B a lc an i, fiin d
în p o se sia unei asem en ea note pu teau , făcînd-o p u b lic ă, să g e n e re z e un g rav
c o n flic t în tre R o m ân ia şi R eich. G erm anii n -ar fi e z ita t nici un m o m e n t să-l
 in stale ze pc H oria S im a în locul lui A ntoncscu şi asta a r fi în se m n a t sfirşitu l
o rică re i p o sib ilită ţi de acţiu n e p o litică au to n o m ă. M areşalu l se g răb ise să-şi
d ea acordul la cererea pe carc i-o tran sm ise se am b asad o ru l H ay es. T o tu şi, el
făcca cu n o scu t că în ţe le g ea să în c re d in ţe ze d ec la ra ţia sa sc risă, m ai în tîi
p reşe d in te lu i R e p u b lic ii turce. A cesta a r fi d eţin u t-o p în ă în ziu a cîn d ar fi
re m is-o a lia ţilo r. N e în c re d e re a c a rc îi in sp ira a c e a s tă p re c a u ţie n u e ra
n eju stificată. E ra m om entul în ca rc rad io u l en g lez în d e m n a p o p o are le d in
în tre ag a E u ro p ă să sc rid ice îm p o triv a G erm an ici, fără să se g în d e asc ă m ăcar la
riscu rilc m o rtale la care ac estca sc ex puneau. In fiecare zi, B B C îi so m a p c
ro m ân i să -şi în to a rc ă arm ele c o n c o m ite n t îm p o triv a W e h rm a c h t-u lu i şi a
g u v ern u lu i legitim . E l îi îm p in g ea cu sîn g e rece în ac c e a şi p răp a stie ca şi p e
iu g o slavi pe to ţi cei care nu aveau no ro cu l să fie d esp ărţiţi d e R cich p rin m are.
C e rep resalii a r fi a v u t d c su p o rtat R o m ân ia d acă L o n d ra a r fi c o n sid e ra t că e ste
în in teresul său să p u b lic c im ediat ac est d o cu m cn t, se m n at dc d ic ta to r ? în ce
haos a r fi că zu t ea ?!
N oua co n d iţic a lui A ntonescu a fo st ac ccp tată şi c a fără d isc u ţic . A poi
m esajele lui H ay es d eveniră din c c în c e m ai p resan te. « G en e ra lu l E ise n h o w e r
era p c p unctul dc a lua o dccizie cu p riv ire la d eb a rc a re a în E u ro p a. D acă era
sig u r că p o ate c o n ta pe ro m ân i, o fen siv a s-ar d esfă şu ra p rin B alcan i» . L ui
A n to n cscu nu-i m ai răm în ea d cc ît să se în ţe le ag ă cu A n k ara.
C u to a tă ad e rarea R om âniei la A xă şi alian ţa c a re le g a A n k ara d e M area
B ritan ic, re la ţiile în tre cele do u ă gu v ern e erau ex cclcn te. T u rc ia sc ară ta, cu
ficcare o cazie, d isp u să să ju stific e atitu d in e a R om ân iei p e lîn g ă L o n d ra şi
W ash in g to n , în tim p cc d ip lo m aţia lui A n to n cscu se străd u ia, Ia rîn d u l său , să
co n v in g ă G erm a n ia că p o ziţia a d o p tată dc A n k ara nu ad u c ea d eserv icii A x ei.
A n to n cscu a v e rtiza se ch iar G erm an ia că, oricc s-ar în tîm p ia , R o m ân ia n u va
d ec la ra răzb o i T urciei.
T urcii nu ezitară nici o sccu n d ă să d en u n ţe a v a n su rile am erica n e ca o
m an ev ră su spectă. D upă p ăre re a lor, A liaţii nu se g în d c au d elo c să d eb a rce în
estul M cditcran ci. Ei nu aveau forţele necesare în O rien tu l A p ro p iat p en tru o
o p era ţiu n e dc an v erg u ră. Şi ch iar d acă le-ar fi av u t, nu s-ar fi fo lo sit d c ele
p en tru sim plul m otiv că erau ferm h o tărîţi să nu co m p ro m ită re la ţiile lo r
am icale cu U R S S pen tru a ap ă ra p o p o are le b alca n ice . Ism ct P aşa , c a re se
în tîln isc la C a iro , la în c c p u tu l lui d cc cm b rie 1943, cu R o o s c v e lt şi C h u rc h ill,
la în a p o ie re a lor dc la T eheran a d u sese d e aco lo im p re sia fo arte clară c ă în
re a lita te an g lo -sa x o n ii nu aveau a lt o b ic ctiv d c c ît să p ro v o ac e R e ic h -u lu i
d ific u ltăţi în p en in su lă, în scopul dc a d csch id e p o rţile a c esteia aliatu lu i lor
roşu. în m om entul ho tărîrii, ei s-ar prcfacc că d e b a rc ă o riu n d e, ce rîn d în
sch im bul ac cstci acccp tări cx c cu tarca im ed iată a în v o ie lii. A p o i, ru şii nu a r
m ai av e a altce v a dc făcut d cc ît să facă to t p o sib ilu l să in tre. In tr-u n cu v în t,
p reşe d in te le R e p u b lic ii turce refu za să p rim c a sc ă a n g a ja m e n tu l lui A n to n cscu .
în c h e in d raţio n am en tu l, A nkara corichidca că a c tu a la a lte rn a tiv ă în faţa
c ă re ia se g ăsea A nto n cscu nu era aceea dc a co lab o ra sau nu la d cb a rc a rc a a lia tă
în B alcani, ci dc a se d ec id e d acă să sc p re te z e sau nu la o m a n ev ră d c
d iv e rsiu n e cc avea d rep t scop să atra g ă fo rţele g erm an e în p en in su lă p en tru a
p u te a să deb arce mai u şo r în O ccid en t. T u rc ia era h o tă rîtă să nu se lase p ă c ă lită
d e şireten ia stratcg ic ă a W a sh in g to n u lu i. R e m iterea n o tei lui A n to n escu că tre
Ism ct Inonii a r ad u c c un grav p reju d iciu p o z iţie i ad o p ta tă d c ea şi a r fu rn iz a noi
a rg u m e n te en g lez ilo r şi am erica n ilo r, ca re s-a r străd u i să a n tre n e z e T u rc ia în
răz b o i, fără a -i o feri un aju to r eficacc. în co n c lu z ie, A n to n e sc u fu ru g a t să
ren u n ţe, p en tru m o m en t cel p u ţin , la p ro iectu l său şi să a d o p te o a titu d in e
sim ila ră cclei a A n k arei, ca rc ccrea d re p t c o n d iţie a o ricărei c o la b o ră ri m ilita re
cu a n g lo -sa x o n ii, p re z e n ţa e fe ctiv ă în O rie n tu l A p ro p iat a fo rţe lo r aliate
ca p ab ilc să-şi asu m e rolul p rin cip al al unei ac ţiu n i d u se îm p o triv a R e ic h -u lu i
p rin p e n in su la b alca n ică . Suphi T an riv e r, m in istru l T u rc ie i la B u c u re şti,
c o m p letă a c est m esaj cu o n o tă p ersonală: d u p ă el, ar fi d e ja în cu rs n cg o c ie ri
înLrc an g lo -sax o n i şi g erm ani. E le erau p c p u n ctu l d e a reu şi. D ip lo m a tu l turc
cre d ea ch ia r că ştie că d ata în c ctă rii o stilită ţilo r în o c c id e n t a r fi d o u ăzcci şi unu
ian u arie 1944. S pre m area n o astră su rp riză , o teleg ram ă T ass an u n ţă, la a c c a
d ală, că von R ib b en tro p va fi la L isa b o n a, pe p u n ctu l d c a sem n a p ac ca
se p arată cu an g lo -sa x o n ii. în acca d im in ea ţă, Suphi T a n riv e r trez ise d in som n
lo t corpul d ip lo m atic, pen tru a-1 an u n ţa m arele ev e n im e n t ca re se p ro d u cc a
co n fo rm p re z ic e rilo r sale. S pre d ez am ăg irea Iui, scara ştire a a fo st d ez m in ţită .
A n alizîn d m ai a te n t răsp u n su l d in A n k ara, îţi d ăd eai se a m a că p rin c i­
p alu l o b ie ctiv al T u rc ie i era dc a sc m e n ţin e în a fa ra răz b o iu lu i. E ra fără
în d o ia lă o p o litică o p o rtu n istă , d a r nu lip sită dc c la rv iz iu n e . In fo rm a ţiile
fu rn izate asu p ra g a rn iz o a n e lo r aliate din O rien tu l A p ro p iat c o n firm a u d alele
d eţin u te dc guvern u l rom ân. P riv ite în ac ca stă lum in ă, c o n c lu z iilc A n k arei
erau logicc. Ip o tez a unor m an ev re dc d iv e rsiu n e d es tin a te să a n tre n e z e T u rc ia
în o stilită ţi şi să-i aru n c c pe rom âni şi cv c n lu a l p e u n g u ri îm p o triv a g e rm a n ilo r
p ăre a mai p la u zib ilă d cc ît afirm a ţia am b asa d o ru lu i H ay cs, d u p ă ca rc aliaţii
p u teau să hotărască d csch id c rc a cclu i d e al d o ile a fro n t în B a lc an i. E ra e v id e n t
că, în cazul în carc ev e n im e n te le s-ar fi d esfă şu ra t co n fo rm p rev e d erilo r
A n k arei, su d -cstu l eu ro p ean a r fi că zu t sub o cu p a ţia ru şilo r sau g e rm a n ilo r, în
fu n cţie dc p o sib ilita tea cc lo r doi adv ersari dc a p ro fita de situ a ţie , în av a n taju l
lor. R o m ân ia, U n g aria şi B u lg aria şi-ar p ie rd e atu n ci to t cc le m ai ră m în e a d in
in d ep en d en ţa lor, sub heg em o n ia g erm an ă. «M ai în a in te d c a în tin d e m îin ilc
p en tru a ni sc pu n e cătu şclc, este m ai b in e să ne în c crcă m u ltim a şan să
lu p tîn d » , sp u se m a re şa lu l A n to n cscu . T ez a c o n tra ră , su sţin u tă d e M ih ai
A n to n cscu , p retin d ea că T urcia p rez en ta un ta b lo u n crcal al situ aţiei, av în d o
sin g u ră grijă: să sc m en ţin ă în afara răz b o iu lu i. «Să d o v cd c ască m ai în tîi că
in ten ţiile lo r s în t serio ase, trim iţîn d sold aţi în M e d itcran a o rie n ta lă » , răsp u n d ea
m areşalu l A nto n cscu . «Ei nc vor sp u n e c ă nu a r p u te a facc a stfe l d e m işcă ri de
tru p e fără a av e a sig u ran ţa p articip ării n o astre la o ac ţiu n e a lia tă în B a lc an i» ,
rcp licau M aniu şi M ihai A ntoncscu. P u n ctu l dc vdd ere al v ic ep reşe d in te lu i
C o n siliu lu i de m iniştri şi al şefului o p o ziţie i e ra în situ aţia d e a p u te a fi p crfcc t
ap ărat. în tr-a d e v ă r, d ac ă T u rcia co n d iţio n a se in tra re a să în răz b o i d e p re z e n ţa
u n o r forţe aliate p u tcrn icc, p entru a o su sţin e în O rien tu l A p ro p ia t, R o m ân ia,
ca rc p u se se d rep t c o n d iţie a sch im b ării p o litic ii sa le, p a rtic ip a re a T u rc ie i la
O stilităţi ad o p ta, ip s o f a c to 10, co n d iţia p usă m ai în a in te d e T u rci. A stfel, n u c a ,
ci g u v ern u l din A n k ara treb u ia să aibă grijă ca aliaţii să d e p la se z e sp re B alcan i
ce n tru l dc g reu ta te al fo rţelo r lor din M cditcrar.a. P en tru M ihai A n to n escu era
e v id e n t că oam enii politici turci a r p refera să ev ite o a se m e n e a situ aţie, căci cu
un co rp ex p e d iţio n ar a liat p u tern ic în M editerana O rie n ta lă , Ism c t Inonii n -ar
m ai fi p u tu t să re z iste p resiu n ilo r L ondrei şi W a sh in g to n u lu i şi s-ar fi v ăzu t s ilit
să p u n ă teritoriul şi arm ata o to m a n ă la d isp o z iţia an g lo -sa x o n ilo r.
în a c c st m om ent al răzb o iu lu i, in teresele R o m ân ie i şi ale T u rciei erau
d iam etral o p u se . P entru noi, d esch id e re a unui fro n t a lia t în P en in su la B alcan ică
d ev en ea o ch e stiu n e dc viaţă sau dc m o arte, sin g u ra şa n să dc sc ăp are. C h iar
d acă nu sc în tre v e d e a d c c ît o sla b ă sp eran ţă ca aliaţii să sc h o tărască p en tru
a c c st teatru de răz b o i, d ato ria g u v ern u lu i ro m ân era dc a în c erca im p o sib ilu l
p en tru a-i face să în c lin e în accst sens, su sţin ea M ihai A n to n cscu .
D isc u ţiile c o n tin u a ră în fie c a re zi. M areşalu l sfîrşi prin a re c u n o a şte
ju s te ţe a arg u m e n telo r co lab o rato ru lu i său şi a şefu lu i o p o ziţie i. D ar nu sc d ăd u
b ătu t cu totul în a in te d e rem iterea notei. P re tin d e a ca d ip lo m atu l ro m ân , c a re
n cg o c ia sc la M a d rid , să vină şi să-şi fac ă p erso n a l rap o rtu l la B u c u re şti. în
fine, el ceru un studiu ju rid ic al m o tiv elo r ca re a r ju s tific a ru p tu ra d e G erm an ia.
C um a r p u te a R o m ân ia să sc h im b e tabăra fără să -şi în c a lc e a n g a ja m e n te le d e
o n o are? « P ro b a b il am d e c ă z u t a tît dc rău, sp u n e a cl, în e ît m -aş m u lţu m i cu
so fism e le v o a stre ju rid ic e , p e n tru a îm p lîn ta a lia tu lu i m eu un c u ţit în sp ate.
D ar nu voi co lab o ra cu an g lo -sa x o n ii p entru a cu ră ţa te rito riu l n aţio n al d c
tru p ele ru seşti şi g erm an e. N ici un so ld at rom ân nu v a trec e fro n tie re le ţării
p en tru a m erg e să sc b ată îm p o triv a to v a ră şilo r n o ştri d c arm e d e ac u m » .
B ătrîn u l so ld a t îşi dezv ălu ia astfe l sc ru p u le le sale dc co n ştiin ţă . P re fe rin ţa sa
p e n tru a rg u m e n te le d e fa v o ra b ile a rm is tiţiu lu i cu a lia ţii îşi g ă s e a a s tfe l
p rin c ip a la ex p lic a ţie . «Şi nu-1 trataţi pc H itle r în m a n iera B B C . N oi nu av em
nici un rep ro ş grav de făcu t G erm a n iei» , mai sp u se cl. « C o n ccdiindu-1, vreţi
să-i daţi un c e rtific a t dc bună p u rta re » , rep lică iro n ic M ih ai A n to n cscu .
M a reşalu l nu răsp u n se nim ic. El p ărăsi în c ăp e re a, izb in d uşa. « O are cum
p o ate fi pus co d u l ono arci m ilita re în a in te a in te re se lo r ţă rii?» m u rm u ră M ih ai
A n to n cscu , d u p ă c c râm aserăm singuri.
D eso lid ariz area de G erm an ia lui H itler ap ă rea o p in iei p u b lic e d e m o ­
c ra tice ca o d ato rie dc so lid aritate um ană. C rim e le co n tra um an ităţii c o m ise dc
cci din SS cîn tărcau p en tru lum ea o c c id e n tală m ai g re u d e c ît ro lu l p e c a rc îl
av e a dc în d e p lin it W e h rm ac h t-u l ca sc u l al E u ro p e i în faţa a m e n in ţă rii
co m u n iste. D uşm anii cci mai în v e rşu n a ţi ai reg im u lu i b o lşc v ic , ca W in sto n
C h u rch ill sp re e x e m p lu , în tre tim p îşi sc h im b a se ră c o m p le t p ă re re a . Ei
d esco p e riseră R u sia cca bună, p arten eru l loial şi ero ic , c a re p relu a cu ra jo s
g reu tatea luptei. P en tru W inston C h u rch ill, care în tim pul p rim u lu i război
m ondial co lab o rase intim cu L lo y d G co rg c 11 noul c o n flic t p ărea p ro b ab il o
rep etare a istorici. C el dc al T re ile a R cich, ca şi cci d e al d o ile a în tre 1914 şi
1918, lupUi pe do u ă fronturi. C h u rch ill spera că ie şirea din lu p ta g erm an o -
so v ietică va fi, m u tatis m u u tn d is12, aceeaşi: G erm an ia va fi în v in să şi R u sia va
fi o b lig ată, d a to rită d ific u ltăţilo r interne, să-şi m o d ifice stru ctu ra p o litică .
« A p reciez c ă situ aţia p o litică s-a sc h im b a t în R u sia şi c ă o d ată răz b o iu l
term in at, oam enii carc sîn t acum la p u te re nu o v o r m ai p ăs tra cu acecaşi
forţă», sp u n ea C h u rch ill g en e ralu lu i p o lo n ez A n d c rs 13 şi adăuga: « G en eralii d e
astăzi şi ceilalţi o fiţe ri cu grad e m ari, fem eile şi copiii lo r nu v o r p erm ite ca
o d ată în a p o iaţi la c ă m in c lc lor, accşti m ilita ri să nu aibă un cu v în t d c sp u s. Ei
sîn t cci care vor trebui să ia p u te re a, să o cu p c în gu v ern p o stu rile ce lc sîn t
d ato ra te şi prin forţa lu c ru rilo r ci vo r fi o stili reg im u lu i c a rc e x istă acu m în
R usia». C hurchilI spera deci că tulburări m ajore, ca cclc d in 1918, vor răpi
în c ă o d ată R usiei b cn cficiu l v ic to riei. D acă om ul c a rc co n d u c c a d estin e le
M arii B ritan ii - ţara pc ca re R u sia o în tîln isc în drum ul său d e c îte ori în c e rc a se
în d ecu rsul istorici să în a in te z e pînă la S trîm tori sau p în ă la G o lfu l P ersic - se
m u lţu m ea cu o sp e ra n ţă ipotctică, nu este deloc su rp rin z ă to r că g u v ern a n ţii
am erica n i, n ev in o v aţi cu totul în m a terie de p o litică eu ro p e an ă, nu au p u tu t să
m ăso are d im e n siu n e a uriaşă a p erico lu lu i pc carc îl re p re z e n ta o în a in ta re
so v ietică spre inim a co n tin en tu lu i. P entru oam enii d c stat ai ţărilo r ca rc treb u iau
să p lă tea scă c h e ltu ielile politicii an g lo -sa x o n e, p ro b lem a e ra g rav ă. în o ch ii
lor, g erm an ism u l, o rg an iz at de n azişti, m o b iliza t dc K a isc r sau d c rcp u b lică,
îşi p ăstra acccaşi fu n cţie dc co n tra g re u ta te în faţa o rien tu lu i slav . N u m ero a se
p o p o are eu ro p e n e su fereau , desig u r, din cau za reg im u rilo r d c o c u p a ţie im puse
dc W ch rm ac h t: e ra o are a c c s ta un a rg u m e n t s u fic ie n t p e n tru a p e rm ite
c o m u n iştilo r să ocu p c p o ziţiile d eţin u te dc al T re ile a R eich?
O cu p a ţia E u ro p ei dc că tre G erm an ia p rez en ta a sp e c te d iferite , d c la o
ţară la alta. A ccastă d iferen ţă era nu num ai to p o g rafic ă, ci şi c ro n o lo g ică.
O cu p aţia nu avea p este to t acccaşi faţă. S p re ex e m p lu , nu se p u te a co m p ara
reg im u l D an em arcei, cu cel al P o lo n iei. P en tru fie c a re -ţa ră , co n sem n u l se
deo seb ea şi v aria în funcţie dc cu rsu l luat dc o p era ţiu n ile m ilitare. E ste de
aceea foarte firesc ca ocu p an tu l să sc fi ară tat m ai lib eral în F ra n ţa în a in te a
d eb arcării aliate în A frica dc N ord şi m ai d u r cînd in am icii săi an g lo -sa x o n i
erau în m ăsu ră să inv ad eze m etropola în să şi. C eea cc este su rp rin ză to r în
ap re cie rile cc sc fac asu p ra reg im u rilo r d c o cu p a ţie este c ă li se n ea g ă d rep tu l
dc a ţine sub o cu p a ţie ţările pc carc le-au în v in s pe plan m ilitar şi ca re, aşa cum
era cazul F ra n ţei, refuzau să în c ca p ă nego cicri pen iru o p ac e se p arată cu
R cich-ul. Din pu n ct dc ved ere ju rid ic , V ichy co n tin u a răz b o iu l cu G erm a n ia,
căci un arm istiţiu nu este nim ic m ai m u lt d cc ît o su sp e n d are a o s tilită ţilo r în tre
fo rţele co m b ata n te din do u ă ţări. D eci Frânţii răm în ea un d u şm an . D c cc
p retin d ea ca să fie tratată în m od d iferit? D in pu n ct dc v ed e re ju rid ic , p artizan ii
nu erau dccît fran ctiro ri. Îm p u şcîn d u -i, germ an ii ap lica u c o n v c n ţiilc in te r­
n aţio n ale. M unca e ra o b lig a to rie p en tru fiecare cc lă ţca n al R e ic h -u lu i: în
te rito riile ocu p atc dc W ch rm ach t, g erm a n ii erau în d rep t să ap lic e p o p u la ţie i
leg ile în vigoare în ţara lor, după p rin cip iu l d c d re p t in te rn aţio n a l: « le d ro it su it
lc d rap eau » 14. L eg ile războiului sîrit aspre. C in e vrea să nu le în d u re rig o rile
treb u ie să în c ca p ă prin a nu d cclara război. C înd te h o tă ră şti la un a s em e n ea
g est, accepţi im p licit riscu l dc a vedea teritoriul tău o cu p a i de d u şm an . E ste
za d arn ic , şi m ai ales in u til, să strigi după accea că s-a co m is un sacrileg iu .
D acă H itle r g u v ern a ca stăpîn ab so lu t, nu este m ai p u ţin a d e v ă ra t c ă în
aju to ru l său sc cre ase ră d iv erse clan u ri ca re sc luptau în tre clc. N ici unul nu
av e a p reten ţia să îl în lo c u ia scă pc F iihrcr, d a r fiec are sp e ra să o b ţin ă o in flu e n ţă
p rec u m p ăn ito are asu p ra h o tă rîrilo r şefului. M ilitarii form au o g ru p are ap arte.
G o rin g e ra sing u ru l carc accep ta, dc altfel foarte rar, să su sţin ă p u n ctu l lo r de
v ed e re în faţa F iihrer-ului. R ib b en tro p sc b u cu ra dc o o a re c a re in flu e n ţă p e
 lîn g ă H itler, dar cl nu rep rez en ta nim ic în p artid . D ete sta t d e G o e b b c ls şi
R o sen b erg , sin g u ra sa şansă d e a se m enţine era să-şi m e n ţin ă în c re d e re a
stăp în u lu i. S lăb ic iu n e a com ună a a c e sto r oam eni era d e a se fi d e ta şa t de
p artid u l n azist. S inguru l care p ăstra o leg ătu ră strîn să cu ca d rc le şi m ai a le s cu
noua g en e raţie era H im m lcr. A tunci c în d toţi ce ilalţi d ep in d ea u m ai m u lt sau
m ai p u ţin d e s c h is de H itle r, H im m le r re p re z e n ta o fo rţă in d e p e n d e n tă .
« M e d io crii» , cum îi num ea G o eb b cls, S utze şeful S A , m iliţia p artid u lu i n azist,
L ey , şeful m u n cito rilo r, aso ciaţi lui H im m lcr, d ev e n ea u d in c e în c e m ai
p u tern ici. H itler, ca re tim p de vreo ze ce an i se d etaşa se d e p artid p en tru a fi la
un iso n cu W eh rm ach t-u l şi cu p e rso n a lită ţile reg im u lu i său , îşi sc h im b ă b ru sc
o rien tarea în tim pul verii anului 1943. H im m ler dev en i a d o u a p erso a n ă a
G erm an ici. F iin d la co n d u cerea M in isteru lu i d e In tern e, în locul m o d eratu lu i
F ric k , cl era liber să-şi p u n ă în ex e cu tare p la n u rile. în c e p e a « p o lo n izarca»
E u ro p ei. P o lo n ia fusese terenul de e x p e rien ţă al lu i H im m ler. H itler, num indu-1
în lo cu l lui F rick, ren u n ţase d efin itiv la p o litic a de c o la b o ra re cu p o p o are le
o cu p ate. P u tea i să te în tre b i cu n e lin işte ce tran sfo rm ări sc v o r p ro d u ce , su b
in flu e n ţa lui H im m ler în rap o rtu rile d in tre G erm a n ia şi a lia ţii săi. în ce p riv eşte
R o m ân ia, com an d an tu l SS îşi m an ifesta se cu fiec are p rile j o stilita te a sa faţă d e
re g im u l m a re ş a lu lu i A n to n c s c u . P re fe rin ţa lu i H itle r p e n tru s o ld a t, în
d etrim en tu l G ărzii de F ier, fusese co n sid erată dc H im m lcr o m are g reşe ală . El
so co tca, în 1941, că arm ata ro m ân ă nu m erita schim b u l p en tru a ju s tific a
p ă ră sire a p artid u lu i legionar, în ru d it din p u n ct dc v ed e re id eo lo g ic. în to am n a
an u lu i 1943, în cursul ultim ei sale v iz ite la H itler, A n to n escu îi d ec la ra se
ră sp ic a t F iihrer-u lu i: « A ccep t să n eg o cicz cu d u m n e av o a stră, cu R ib b en tro p ,
cu şefii arm a tei, d a r nu cu p erso n a lită ţile g erm an e ca re au su sţin u t G ard a de
F ier îm p o triv a m ea». A lu zia la H im m ler era e v id en tă şi H itle r se g ră b ise să d ea
asig u rări m areşalului. P ărerea n oului său m inistru dc in te rn e asu p ra p o litic ii
ca rc treb u ia urm ată faţă d c R o m ân ia se sch im b ase m ult. C o n trib u ţia arm atei
ro m ân e îl co n v in scsc că aleg e re a lui H itle r fu sese ju stă . « T o tu şi, p en tru a nu
av ea tu lb u rări în in teriorul ţării m ele - legionarii a r p u te a să se crc ad ă în c u ra ja ţi
d c p rez en ţa tru p elo r SS - ţin ca ac e ste unităţi să fie fo lo site p c a lte fro n tu ri
d cc ît cclc un d e luptă soldaţii ro m ân i» , rep licase m areşalu l. C u to a te a sig u ră rile
lui H itler, A ntoncscu so co tea p u te re a Iui H im m lcr c a un p eric o l v irtu al p en tru
R o m ân ia. P en tru cl, u n ităţile SS erau form aţiuni dc p a rtiz a n i, ca rc se b u cu rau
to t atît dc pu ţin ca şi accştia dc d rep tu rile de care b e n e fic ia z ă so ld a ţii unei
arm ate reg u la te. A ntoncscu era de părere că inam icul e ra în d re p tă ţit să îm p u şte
un p rizo n ier SS. «E ste un anim al h ă itu it care m uşcă fără să alea g ă» , sp u n e a el,
v o rb in d d esp re G erm an ia lui H im m lcr. D ar, d acă ac e ste tem eri ju stific a u o
atitu d in e v ig ilen tă pentru viitor, nu ex ista nim ic în ra p o rtu rile d in trec u t în tre
R o m ân ia şi R eich care să le g itim ez e p ără sirea alian ţei. H itle r îşi resp e cta se
cu v în tu l. E l se an g a ja se să ed ifice rap o rtu rile g erm a n o -ro m â n e pc în c re d e re a
rec ip ro c ă în tre cci doi şefi şi nu îşi sc h im b ase p ăre re a. D acă p en tru H itle r
le alitatea era o cx ccp ţic, pen tru A ntoncscu ea era o regulă.
P en tru a acoperi E uropa dc ruine, titlul ju rid ic al an g lo -sa x o n ilo r a fo st
g ăsit în în tre g im e în elib erare a m ic ilo r po p o are d ev e n ite sateliţi ai cclu i d c al
T re ile a R eich. în a in te dc a deveni « sa telit» , R o m ân ia p ra c tic a sc o p o litic ă de
 fid elitate faţă dc sistem u l dc alian ţe c re a t la V ersailles. S p re sfîrşitu l an u lu i
1933, ea mai resim ţea în c ă cfe ctc le criz ei e c o n o m ic e m o n d ia le . E x ce d en te le
sale în cc rcalc nu g ăseau am atori pc p ia ţa m on d ială. C el d e al T re ile a R c ic h , în
că u ta re a dc p ie ţe p en tru p ro d u sele in d u stria le , p ro p u se a tu n c i g u v ern u lu i d in
B u c u rc şti n c g o c ic rc a u nui a c o rd e c o n o m ic dc c o m p e n s a re . L a in v ita ţia
g u v ern u lu i rom ân, o d eleg a ţie g erm an ă p le că spre B u c u re şti. L a fro n tiera
n o astră o aştep ta un re p rez en ta n t al m in istru lu i ro m ân d e e x te rn e , d a r n u p en tru
a-i ura bun -v en it, ci p en tru a o ru g a să se în a p o iez e im e d ia t în G erm a n ia.
A m b asad o ru l F ra n ţei la B ucurcşti, dl. T h ie rry , p ro te sta se en e rg ic p e lîn g ă
g u v ern u l rom ân îm p o triv a acestei alu n ecări spre R eich p c c a re o rep rez en ta ,
d u p ă p ărerea cc lo r dc la Q uai d 'O r s a y 15, un aco rd ec o n o m ic se m n at cu p le n i­
p o ten ţiarii lui H itle r 16. în p o fid a in teresu lu i său e v id en t, R o m â n ia « lib eră» s-a
v ăz u t o b lig a tă să sc su p u n ă so m a ţiilo r p ro tec to rilo r m ic ilo r n aţiu n i. R o m ân ia,
sa telit al cclui dc al T re ile a R cich, a p u tu t în to td e a u n a să n eg o c ie ze , fără
p ied ici din partea g erm a n ilo r, cu o ric a re a lt p arte n er. E a a p u tu t să trim ită
g ra tu itp ro d u s c alim e n tare, care lipseau G erm a n ici, în G re cia şi F ra n ţa, fără ca
K illin g er să sc co n sid cre în d rep t să in terv in ă. în p o fid a te n siu n ii cre sc în d e
în tre B erlin şi A nkara, m ărfu rile n oastre se în d re p ta u sp re Ista n b u l, co n fo rm
a c o rd u rilo r lib e r c o n s im ţite în tre c c le d o u ă ţări. C h ia r a tu n c i c în d R o m m e l a
d esco p c rit pc un aero d ro m b ritan ic din C irc n aic a 17 p ro d u se p e tro lie re ro m â ­
n eşti, R cich -u l s-a m u lţu m it să p ro testez e şi să ceară o an c h etă. E ra sa rc in a lui
A ntoncscu să veg h eze pentru ca asem e n ea serv icii in d ire cte să n u m ai fie
făcu tc inam icului. D cm ocraţii rom âni, p en tru ca v o cile lo r să nu fie în ă b u şite
dc p lîn g c rilc c e lo rla lţi, afirm ă p este to t c ă ţara n o astră a r fi fo st je fu ită
sistem atic dc germ an i. L a finele răz b o iu lu i, ac ea sta era a p ro a p e un titlu d e
n o b leţe. R e a lita te a e s te to tal d ife rită . « D a c ă R c ic h -u l şi R o m â n ia a r fi d o u ă
c a sc d c c o m c rţ c a rc sc h o tă ră sc să -şi în c h c ie d e fin itiv c o n tu rilc , R o m â n ia
e ste ac c c a ca rc a r a v e a d c p lă tit b an i G e rm a n ie i» , sp u n e a C lo d iu s, sp e c ia listu l
lui R ib b c n tro p p e n tru a fa c e rilc cc o n o m ic c . Şi e ra a d e v ă ra t. D c fic c a re d a tă
c în d d ato ria g e rm a n ă d e p ă şe a p o sib ilită ţile trez o re riei n o a stre , c le a r in g u l18
era acoperii cu cesiuni de aur şi devize făcute dc R cich sb an k >9, în p ro fitu l
B ăncii N aţio n ale a R o m ân iei. C inci v ag o a n e dc a u r g erm a n şi o s u tă p a tru z e c i
şi şa p te m ilio a n e d c fran ci e lv e ţie n i au in tra t în p a trim o n iu l sta tu lu i r o m â n 20.
P c lîn g ă a c e ste a , R c ic h -u l a a c o rd a t sa te litu lu i său un îm p ru m u t d c d o u ă su te
d c m ilio a n e dc R c ic h sm a rk , p e n tru e c h ip a m e n tu l m ilita r şi in d u s tria l al
R o m â n ie i. El a fo st fo lo sit in te g ral, d a r A n to n c s c u o b ţin u s e d e la H itle r să n u
fie re stitu it n ic io d a tă . în ca zu l unei v ic to rii c o m u n c , a c e a s tă su m ă tre b u ia să
fie re ţin u tă d in d e s p ă g u b irile de răz b o i p c c a rc R o m â n ia a r fi a v u t d re p tu l s ă
le rc v e n d ic c d c la in a m ic ii s ă i n . D in p u n c t d e v ed e re p o litic , re la ţiile cu
R cich -u l durau d eja dc trei ani şi ju m ă ta te . în tim pul accstei p e rio a d e , g erm a n ii
sc co m p o rtase ră co re ct. E ste ad e v ărat că guv ern u l ro m ân se v ă z u se s ilit să
co m ită , în an u m ite m om ente, acte pe ca rc a r fi p re fe ra t să le ev ite. E l a treb u it,
sp re ex em p lu , să d c c la rc război S tate lo r U n ite , în d e c em b rie 1941. A ce astă
o b lig a ţie deriv a din ad erarea sa la p actu l trip artit. D ar o rice tra ta t d e alian ţă
lim itează su v e ran itatea sem natarilor. O are F ran ţa e ra un sa telit al M arii B ritan ii,
la 3 septem brie 1939, cîn d a trebuit să d ec la re răzb o i G erm an ici?.
 S pre d eo seb ire dc predecesorii săi, A nto n cscu in tc rz ic e a R e ic h -u lu i
o ricc im ix tiu n e în problem ele politicii interne ale ţării. In 1939, R o m ân ia
lib eră a fost o b lig a tă să ce d eze p re siu n ilo r in sisten te ale L o n d rei şi P arisu lu i şi
să su p rim e partid u l g erm anofil, G ard a dc Fier. M aniu şi alţi d cm o crato fili nu
au cu n o scu t nici în c h iso are, nici ex ecu ţiile sum are în p erio a d a h eg em o n iei
g erm an e în E u ro p a, ca Z. C odrcanu şi adepţii săi sub h eg e m o n ia d em o cratică .
Şi totuşi, era în tim pul răzb o iu lu i. In foarte d em o cratica M are B rita n ic , sir
R o b e rt M oslcy, p artizan u l lui I-Iitlcr, era in te rn at în tr-u n lag ăr d e co n c en tra re .
M an iu , sub co n d u c erea căruia S talin îi invita pc rom ân i să sc u n e a s c ă 22, sc
p lim b a liber, pentru că la B ucureşti ex ista un g uvern « satelit» su ficicn t dc
p u tern ic şi in d e p en d e n t p entru a-i p ro teja pc g erm ano fo b i.
E vreii rom âni n-au purtat n icio d ată, asem e n ea c o re lig io n a rilo r lo r din
restu l E uro p ei, steau a galbenă. N ici unul d in tre ci n -a fo st d e p o rta t în lag ărele
d e e x term in a re a le SS. M ai m ult în c ă, evreii dc o rig in e ro m ân ă , carc lo c u iau în
străin ăta te , sc bucu rau dc p ro tcc ţia B ucurcştiu lu i. « E ram p ro fe so r d c d re p t
in te rn aţio n a l şi i-am în v ăţat pc stu d en ţii m ei că un p aşap o rt rom ân dă d rep t Ia
p ro tec ţie » , sc ria M ihai A ntoncscu legaţiei dc la V ich y . El cc rca c a toţi ev reii
ro m ân i carc d o reau să revină în R o m ân ia să p rim ească a c te lc n ccesare p en tru a
face că lă to ria. C in ciz cc i şi cinci dc m ii dc evrei au v en it să sc sta b ile a sc ă în
1944 în R o m ân ia , cu c o m p lic ita tca serv ic iilo r n o astre d in străin ăta te . C ei carc
nu erau rom âni şi carc voiau să sc refu g iez e în R o m ân ia b en c ficia u d e acclca şi
în le sn iri ca şi con cctăţcn ii noştri dc o rig in e israeliLă. «N oi ştim că, în R o m ân ia,
ev reii sîn t în sig u ran ţă, îi spunea dl. H irschm ann, rep rez en ta n tu l o rg a n iz a ţiilo r
sio n iste dc la A nkara, lui C rctzcan u , m inistrul R o m ân ie i în T u rcia. D in
P o lo n ia, din Iug o slav ia, din B ulg aria şi, mai tîrziu, din U n g aria , ev reii trcccau
clan d e stin fro n tiera şi se p rezentau au to rităţilo r ro m ân e, ştiin d că ele n u-i vor
resp in g e. «R o m ân ia a d ev en it, pentru evrei, un nou p ă m în t al făg ă d u in ţei» ,
sp u n ea ex a sp e ra t, von K illingcr.
«Cine a trădat?» striga în 1943 contele C iano? «G erm anii nc-au co m u n icat
că sc h o tă rîse ră să atace R usia în d im in eaţa zilei dc 21 iu n ie (1 9 4 1 )» 23.
A nto n cscu fusese pus la cu ren t în legătură cu in te n ţiile lui H itle r în d e c cm b ric
1940. în ceea cc îl priv eşte, cl nu p u te a să sc plîn g ă, ca g in e re al D u cclu i, c ă a
fo st ţin ut Ia o parte. D im potrivă, făcu sc tot ce îi stătea în p u tin ţă p en tru a-1
îm p in g e pe H itler la ag resiune. Şi nu e ra sin g u ru l. P re d ec eso ru l său nu e ra altu l
d cc ît p rim a v ictim ă a R e ic h -u lu i, R idz S m igly. A n to n c sc u a firm a c ă H itle r
c o m ise se c c a m ai m a rc g reşe ală dc o rd in m ilita r, fă c în d u -şi un in a m ic d in
P o lo n ia , şi n u un a lia t co n tra U R S S . L a în c ep u tu l an u lu i 1938, c o lo n e lu l
B cck sc stră d u ia să tran sfo rm e un c o n flic t de fro n tie ră cu L itu a n ia în « ca su s
b e lii» , p e n tru a p ro v o c a ră z b o iu l în tre R eich şi S o v iete . C e le p a tru z e c i d c
d iv iz ii p o lo n e z e treb u iau să lu p te alătu ri dc W c h rm ac h t. C u d o i an i în a in te ,
A n to n c sc u - p c c în d nu e ra în c ă d c c ît şefu l sta tu lu i m a jo r - sc c o n s u lta s e
în d e lu n g cu R id z S m ig ly . P rin c ip a la p re o c u p a re a şe fu lu i arm a tei p o lo n e z e
era o c a m p a n ie d u să în com un îm p o triv a R u siei, s p rijin ită pe fo rţa n ă s e în d ă a
ce lu i dc al T re ile a R eich . C ele p atru z ec i dc d iv iz ii ale P o lo n ie i a r fi m o d ific a t,
p o a te , cu rsu l o p e ra ţiilo r în estu l E u ro p e i. M o tiv ele ca rc făc cau d in B cck şi
R id z S m igly p a rtiz a n i ai u nui răz b o i c o n tra U R S S în 1938 erau v a la b ile
p en tru A n to n c sc u în 1944. EI era n ep lăcu t im p resio n at d c fiec are d a tă cîn d
germ an ii vorbeau dc « L ebcnsraum » 24, în loc să v o rb ea scă d c sp aţiu l vital
co m u n. E ra o grav ă ero are psiho lo g ică. D ar în rea lita te G e rm a n ia era sin g u ra
m arc p u te re d isp u să şi cap ab ilă să lupte îm p o triv a in flu en ţei sla v o -c o m u n iste
în ac ca stă regiune. În cc p în d din 1939, ev e n im e n te le o d o v ed e sc . In 1944, în
p rez en ţa unei am en in ţări sovicticc m ai n elin iştito are d e c ît v reo d a tă, a p ărăsi
G erm a n ia fără a pu n e nim ic în locul W c h rm ac h t-u lu i c c h iv a la cu o sin u cid ere.
« E ste ca şi cum ai sări din avion fără p ara şu tă» , sp u n e a m a re şalu l A n to n cscu .
D acă afirm a ţiile am b asad o ru lu i H aycs erau exacte, d acă, în re a lita te , g en e ralu l
E isc n h o w c r p u te a să d ecid ă d eb arcarea dc trupe în B a lc an i, arm istiţiu l cu
aliaţii d ev e n ea realizab il.
H itler sc an g a ja se să apere fro n tierele R o m ân iei. în to rsă tu ra lu ată dc
o p era ţiu n ile m ilita re p ărea să a ra te că cl nu m ai era în m ăsu ră să sa tisfac ă m u lt
tim p ac ca stă ob lig aţie. G rija noastră p entru se cu ritate era sin g u ru l arg u m e n t cc
sc p u tea invoca p entru a ieşi din alian ţa cu G erm ania. în a c e s t sen s a red a cta t
M ihai A ntoncscu p ro iec tu l n otei ceru tă dc m areşal. în linii g en e rale , ac easta
afirm a că R cich-ul nu mai era în m ăsură să asig u re in te g ritatea te rito ria lă a
R o m âniei şi, în co n sec in ţă, guv ern u l se v ed ea silit să ia m ă su rile n ec esare p rin
alte m ijlo ac e p entru a asig u ra sa lv g ard area in te rese lo r s a le m ajo re. «V eţi
ad ău g a că popo ru l rom ân îşi p ăstrează intactă ad m iraţia sa p en tru ero ism u l cu
care so ldaţii germ an i au luptat îm p o triv a co m u n ism u lu i. Şi nu veţi o m ite să
arătaţi că noi nu vom lupta n ic io d ată co n tra v ech ilo r n o ştri c a m a ra zi dc arm e în
afa ră de cazul de leg itim ă ap ărare şi că sperăm că lum ea va re c u n o a şte în cu rîn d
sensul luptei d usă în com un dc R o m ân ia şi G erm a n ia îm p o triv a U R S S » ,
ord o n ă m areşalul. Şi el adăugă: «Cu aceasta, m ă d ec la r p re g ă tit să trădez».
S ccrctarul dc leg aţie G rig o riu , carc m enţinea le g ătu ra cu am b asad o ru l
H aycs la M adrid, sosi la B ucurcşti. El insistă asu p ra u rg en ţei ch e stiu n ii. Dl.
M id lcton 25 ar fi v en it dc m ai m ulte ori să îl ca u te d in p a rte a am b asa d o ru lu i
S tate lo r U n ite şi l-a r fi ru g at să cx p licc la B ucurcşti că p ro b le m a era foarte
se rio a să şi că ca nu ad m ite a am înarc. D acă sc m ai ez ita , d e b a rc a re a în B alcani
p u tea să d ev in ă im p o sib ilă. Sub presiu n ea ev e n im en telo r, A n to n cscu sc h o tărî.
N o ta ceru tă dc p re şe d in te le R o o scv clt treb u ia să-i fie rem isă lui S alazar. C ei
doi ofiţeri dc sta t m ajo r carc trebuiau să m eargă la m a re le c a rtic r al Iui
E isc n h o w c r fuseseră aleşi. E rau colonclul D av id escu , d ire c to ru l ca b in e tu lu i
m ilita r al Iui m areşalu lui şi colo n elu l T eo d o rcscu , a ta şa t m ilita r al R o m ân ie i la
A n k ara. Nu sc m ai a şte p ta d cc ît acordul W a sh in g to n u lu i p en tru a se p u n e accst
m ecanism în acţiunc.
C o n v o rb irile fin la n d czo -ru sc, carc în c cp u sc ră în fe b ru a rie 1944, erau
u rm ărite cu cca mai m arc aten ţie dc sa teliţii A ..ci. E le erau co n sid e ra te ca un
m odel dc ncg o cieri cu U R SS. B ulg aria a fost p rim a ca rc a rca cţio n a t. U n
« n eu tru » , B ag rian o v p relu ă p u te re a . D ar in fo rm a ţiile c a rc n e p a rv e n e a u
p retin d eau că U llein R e v itsk i, m inistrul U ngariei la S to ck h o lm , ar fi av u t mai
m ulte în trev ed eri cu P aasik iv i, p le n ip o te n ţia ru l fin lan d ez p en tru n c g o c ic rilc cu
S o v ietele. A ccsta din urm ă ar fi fost ru g at dc d ip lo m atu l m a g h ia r să so n d e ze
teren u l pentru o lu are d c co n tac t în tre guvern u l său şi U R S S . N e lin işte a c ă ar
p u tea fi dep ăşiţi dc doi vccini sc m an ifestă putern ic la cci d o i A n to n cscu .
M areşalul se tem ea dc o situ aţie m ilitară d ific ilă, căci d ac ă B u lg aria nu m ai
asig u ra flancul de sud al R om ân iei, ia r U n g aria cele d e nord şi d e v est,
ap ă rarea co n tra R usiei e ra co m p ro m isă irem ediabil, în tim p c e M ihai A n to n cscu
se tem ea că a co m is o greşeală, ab a n d o n în d n eg o c ie rile d ire c te cu U R S S .
«C ei ca re cred că eu aş d o ri să m ă a v în t p e d ru m u l a v e n tu ro s al
c u c e ririlo r îm i su b e stim e az ă total sim ţul realist» , d eclara S talin la 2 0 feb ru arie,
în c u ra ja t, A n th o n y E den asig u ra , c îtcv a zile m ai tîrz iu , în faţa C am erei
C o m u n elo r, că englezii nu se an g a ja seră în nici un m od la T eh eran sau la
M o sco v a, p en tru a lim ita sau ex c lu d e in teresele lor în a n u m ite p ărţi ale E u ro p ei.
C a dc fiecare d ată după asem en ea d cc la ra ţii, M an iu şi M ihai A n to n escu
lc p rezen tau m areşalului ca dov ezi m enite să-l p u n ă în în c u rc ătu ră . «S în tem în
faţa unei cu rţi, co m p u să din trei ju d c c ă to ri. D oi nc sîn t fav o rab ili: C h u rch ill şi
R o o sev elt şi unul ostil: S talin. A vem to t interesul să nc p rez en tă m în faţa ei» ,
sp u n e a v ic e p re ş e d in te le C o n s iliu lu i, în tim p c c M a n iu în f ă ţiş a C h a rta
A tla n tic u lu i26 precum M oise T ab lele le g ii27. «C îin ele R o şu » , iz o lat şi a ta c a t dc
to ată lu m ea, nu e ra m ai puţin h o tă rît să-şi ap e re pun ctu l său d c v ed ere. « D in
p u n ct dc v ed e re ju rid ic , o rd in ea in te rn aţio n a lă p o ate să fie c o n c ep u tă ca o
o rd in e co n tra ctu a lă . P e p lan m ilita r, c a sc sta b ile şte d u p ă ra z a d e ac ţiu n e a
fo rţei m ilitare. O arm ată nu p o ate fi o p rită d cc ît d e o a ltă arm ată. D acă
ren u n ţăm la W c h rm ac h t, trebuie să vină o a ltă fo rţă m ilita ră să o în lo c u ia scă . O
fro n tieră nu e x istă d cc ît atunci cîn d p o ate fi apăraţii. A ltfel, ea nu este d e c ît o
ficţiu n e ju rid ic ă . A tunci cînd S talin v o rb eşte d e rea lism u l său , în a c e st sens
treb u ie să-l în ţe le g e m » , sp u n ea el.
Şi ac ca stă rea lita te e ra m a teria liz ată dc A rm ata R o şie ca rc îşi relu a se
atac u rile în d irec ţia frontierei noastre. F ro n tu l g erm a n , c o p leşit d c m asele
um an e, era în p lin ă criză. T re b u ia o are să fie trim işi cei d oi o fiţeri dc sta t m a jo r
la A lg er p en tru a lua co n tact cu generalu l E isc n h o w e r fără a m ai a ştep ta
răsp u n su l a m b asa d o ru lu i H ayes? D c la M adrid, nu ne m ai v en e a n im ic. Sc
p u te a o are e x p lica ac ca stă tăcere prin o fen siv a d ip lo m atică d u să de en g lez i şi
am erican i la A nkara? W ash in g to n u l şi L o n d ra îşi d esco p e riseră to ate b ateriile .
P re s a , o a m e n ii d e sta t, p rin d c c la ra ţii p u b lic e , s p rijin e a u d e m e rs u rile
am b asa d o rilo r an g lo -sax o n i în T u rc ia , pentru a d eterm in a ac e a stă ţară să îşi
sch im b c p o ziţia . T o tu l lăsa să se cre a d ă că g u v ern u l lui Ism ct InOnii va fi p u s în
faţa altern ativ ei: cu noi sau îm p o triv a noastră. D acă aliaţii a r fi re u şit să-i
h o tă ra scă p c p azn icii strîm to rilo r să in tre în ac ţiu n e d e p a rte a lo r, atu n ci
p la n u rile dc d eb a rcare în B alcan i, d isc u ta tc la M ad rid , sc p u te au m a teria liz a.
P re stig iu l lui von P apcn, cu to ate sim p atiile de ca rc sc b u cu ra în c c rc u rilc
c o n d u c ăto arc lu rcc şti, era în declin. În frîn g e rile W ch rm ac h t-u lu i d im in u ase ră
se n sib il in flu e n ţa sa. în accastă luptă d ip lo m atică in eg ală, G erm a n ia a p rim it
un a ju to r in d irc ct şi nesperat: ccl al U niunii S o v ietice. Z ia fe le so v ie tic e şi
d ip lo m aţia o ficială s-au ferit să in terv in ă. Z ia re le « P rav d a» şi « Izv cstia» ca re
atacaseră, cu c îtc v a săptăm îni în a in te , pe oam enii de sta t turci p en tru atitu d in e a
lo r p ro fa scistă, păreau să ignore total efo rtu rile d e sfă şu ra te de W a sh in g to n şi
L o n d ra p en tru a tran sfo rm a pc aceiaşi oam eni în p ro -a lia ţi. M o sco v a, în g rija
sa d c a ţin e fo rţe le arm ate a n g lo -sa x o n e d e p a rte d e B a lc a n i, a d o p ta în
co n tro v e rsa T u rc ic i cu an g lo -sa x o n ii o a titu d in e d e p ru d e n tă n eu tra lita te .
S ab o tajul so v ic tic îi p erm ise lui von P apen să resta b ile asc ă ec h ilib ru l, în lr-u n
m o m e n t cînd la b alan ţa în c lin a dc p artea inam icu lu i. G u v ern u l d c la B u cu reşti
u rm ărise cu n elin işte fazele intrigii d ip lo m atice de la A n k ara. S o arta sa se ju c a
p c m a lu rile B osforului. S ucceso ru l om u lu i d c la G allip o li m ai p ăstra o are , în
străfu n d u l su fletu lu i, o sim p atie se cretă pcniru cam arazii săi d c a rm e din 1916?
D in p a rte a tu rc ilo r am a fla t că Ism ct P aşa nu ce d ase. S trîm to rile răin în cau
în c h isc flotei an g lo -sax o n c. T u rcii ne iz o lau , în tre ruşi şi g erm a n i. P rin a c e st
fap t, « C o n d u căto ru l» co n sid cra c ă n eg o c ie rile de la M ad rid eşu ase ră . P en tru a
relu a n eg o c ie rile, treb u ia să se p ro d u că un fapt nou. A lia ţii e ra u b lo caţi în
Italia; sing u ru l teatru de o p eraţiu n i în m işcarc răm în ea fro n tu l g erm a n o -ru s.
« în E u ro p a nu ex istă d e c ît două forţe: U R S S şi R e ic h -u l. în tre ele eu m i-am
făc u t aleg erea» , sp u n e a el. «D acă în v iito r v a m ai ex ista u n a, n e v om p u tea
ap ro p ia d c ca, d u p ă cc îi vom fi făcut in v e n taru l p u te rii, al p o ziţiei sale
g eo g ra fic e şi a! re sp o n sa b ilită ţilo r pc c a rc ca va v rea să şi lc a su m e pe
co n tin en t» .
în ccle din u rm ă, M a d rid u l ru p se tă ce re a. D ar nu p e n tru a ră sp u n d e Ia
în tre b a re a lui A n to n c sc u p riv in d n o ta c e ru tă de p re ş e d in te le R o o s e v c lt, pc
ca rc m a re şa lu l p ro p u n e a să o d e p u n ă la p re şe d in te le S a la z a r. A m e ric a n ii,
p ro b ab il p en tru a a ru n c a a su p ra g u v e rn u lu i ro m ân ră sp u n d e re a p riv in d eşec u l
n e g o c ie rilo r şi p ro p ria lor n e re u şită dc la A n k ara, ne a c u za u d c a fi făc u t jo c u l
g e rm a n ilo r p en tru a o b ţin e in fo rm aţii a su p ra in te n ţiilo r sta tu lu i m a jo r g en e ral
al aliaţilo r.
E ra ora două d im in ea ţa, cînd F iatul «T o p o lin o » se o p ri în a in te a clăd irii
d e la p eriferie , un d e trei b ărb aţi, m a re şalu l A n to n cscu , M an iu şi M ihai
A n to n cscu îşi d ăd u seră în tîln irc. în su şi v ic ep reşe d in te le c o n d u sc sc sp re un
c a rtie r o bscur al oraşului m aşina în carc luase loc M aniu. M a reşalu l A n to n cscu ,
un pieton o b işn u it cu m arşu rile, v enise p c jo s, străb ătîn d sin g u r stră z ile p u stii.
A cestc p recau ţii fu sese ră lu a te pcniru a în şe la v ig ilen ţa p ro p rie i n o astre p oliţii
care, n eprim ind o rd in e co n tra re , co lab o ra strîns cu ag en ţii lui H im m ler, ca re
sc in tro d u se seră în ţară în ultim ul tim p, cam u flaţi în o am en i de a fa c c ri. C ci pc
carc W ash in g to n u l îi în v in u ia dc a lu cra p en tru g erm an i sc a scu n d c au în
p ro p ria lo r c a p ita lă , ca n işte c o n s p ira to ri, p c n iru a n u tre z i b ă n u ie lile
ca m a ra z ilo r lo r dc arm e. «C îin clc R oşu» era sin g u ru l c a rc îş i m a n ife sta
in d isp o ziţia dc a fi p rim it, la insistenţii v ic ep reşe d in te lu i C o n siliu lu i, să ia
p arte Ia accst jo c «dc-a v-aţi ascu n sclca» cu p ro p ria sa p o liţie. S ep tu a g en a ru l
M aniu se sim ţea în tin erit.

în cincizcci dc ani d c viaţă p o litică i sc în tîm p la sc d c d o u ă ori să aju n g ă

la un m inister: şi ieşise to t a tît dc repede. în restu l tim p u lu i, făcu se o p o ziţie:
faţă dc toate p u te rile, reg im u rile d em o crate ca şi d ic ta tu rile , faţă d e g u v ern u l
dc la B u d a p e sta , p în ă în 1918 ca re p re z e n ta n t al R o m â n ie i ire d e n te şi
g u v ern u lu i din B ucuroşii o d ată ce a d ev e n it cc tăţcan ro m ân , faţă d c îm p ă ratu l
A u striei şi regele R om ân iei. E ra , d acă s-ar p u tea sp u n e a stfe l, un o p o z a n t dc
caricră. D ar p restig iu l şi au to ritate a sa erau in d iscu ta b ile . L a C a m e ra din
B u d ap esta, carc sem ăna m ai puţin cu o A d u n are le g isla tiv ă , şi m ai cu rîn d cu o
fu rtu n o a să reu n iu n e p u b lic ă unde sc aruncau in v c c tiv c în m a g h iară, în sîrb ă, în
 cro a tă, în g erm a n ă, în ro m ân ă , în slo v acă; la C a m e ra d in B u c u ro şii, u n d e
d e p u ta ţii fo lo sea u de re g u lă şe d in ţe le p e n tru a-şi re z o lv a d ife re n d e le lo r
p e rso n a le , se in sta u ra p e loc tă c e re a atu n ci cîn d M a n iu u rc a la trib u n ă . T o a te
p riv irile se fix au asu p ra silu ete i sale rig id e - a c e la şi g u le r sc ro b it, a c e la şi
co stu m d e m o d a t - ca rc e v o c a V ie n a lui P râ n z Jo sc f; a tît d u şm a n ii' c ît şi
p a rtiz a n ii săi sc p reg ă tea u să îl a sc u lte cu d e fe re n ţă . M a n iu p ro n u n ţa m ai
p u ţin un d isc u rs p o litic cît o p le d o a rie sau un re c h iz ito riu . E l p le d a p e n tru
C o n s titu ţie ca re e ra sfîn tă şi îi so m a pe to ţi c e i c a re , o ric in e a r fi fo st ei,
m a n ife sta se ră lip să de re sp e c t fa ţă de ac ea sta . N u a d m ite a n ici o s c u z ă , n ici
un p re te x t, n ic i o c irc u m sta n ţă ate n u a n tă , nici şo v in ism u l, n ic i r a ţiu n e a d c
stat. El stătea în faţa A dunării cu C onstituţia ca M oise în faţa p oporului ev reu cu
D e c a lo g u l28. N im ăn u i nu i-a r fi tre c u t p rin m in te să îl în tre ru p ă cu o a p o s tro fă
n e c u v iin c io a să . N um ai d u p ă cc ie şea u a fa ră îşi p e rm ite a u g lu m e in o fe n siv e .
Sc sp u n e a, sp re ex e m p lu , c ă p o liţiştii S ig u ra n ţe i, a tu n c i cîn d se în tîm p la să
b a tă un c e tă ţe a n , nu p ie rd e a u o c a z ia să-i sp u n ă c ă a p lic ă C o n s titu ţia ,
ase m e n e a lui M aniu. U n astfel dc om îi d e ra n je a z ă p e d ep u taţi: ascu ltîn d u -1 , li
sc p arc c ă au d v o c e a c o n ş tiin ţe i lor. D ar p en tru m a se, M an iu e ra u n zeu .
P en tru p rim a oară, el gusta se n z a ţiile tari ale unei ac ţiu n i clan d e stin e , d u să în
co m p an ia d ictato ru lu i ţării sale. M ihai A ntoncscu p ro v o c a se ac ca stă în tîln irc în
sp e ra n ţa că, susţin în d u -sc recip ro c, M an iu şi el v o r reu şi să-l c o n v in g ă pe
m areşal să ab a n d o n eze p unctul său dc vedere rig id . « P ro iectu l d eb a rcării a lia ţi­
lo r în B alcani tocm ai a fost aband o n at» , spuse cl, p en tru a d e sch id e d ez b aterile .
A r trebui să-l elim in ăm , ccl pu ţin tem porar, şi să h o tărîm cc este d c făc u t în
n oua situ aţie. D upă cl, p ro b lem ele m ilitare căd cau p c un plan sccu n d ar. C în d
m areşalul a în c erca t să-i atrag ă pe anglo -sax o n i în p en in su la n o astră, a a c ţio n a t
ca soldat. El p ro p u sese a lia ţilo r un plan strateg ic d estin a t să le asig u re v ic to ria
îm p o triv a g erm an ilo r, în detrim en tu l R usiei S ovicticc. W ash in g to n u l refu za se
să-l u rm eze, acesta era un fapt. C e p o ziţie treb u ia d ec i să ad o p te R o m ân ia?
M aniu o p in ă că trebuia să sc re n u n ţe în v iito r la d isc u ţiile m ilita re cu aliaţii.
G u v ernul rom ân trebuia să se străd u iasc ă, în v iito a re le n eg o c ie ri, să asig u re
ţării uri sta tu t c ît m ai favorabil cu p u tin ţă în noua o rd in e p c care în v in g ă to rii o
vor stabili în E uropa. T re b u ia să sc o b ţin ă dc la L o n d ra şi W ash in g to n g ara n ţii
p rec ise carc să co n stitu ie o b az ă d irec tă dc discu ţii cu U R S S . C ăci nu m ai ruşii
p u teau să ac o rd e R o m ân iei co n d iţii m ai av a n ta jo ase d e c ît acelea p e c a re C ei
T rei M ari lc sta b iliseră îm p re u n ă p en tru reg iu n ile elib erate. N e g o c ie rile d ire c te
cu U n iu n ea S ovietică erau deci, indisp en sab ile. E ra e v id e n t că an g lo -sa x o n ii
vor g ara n ta, în m od au to m at, co n c csiilc pc carc U R SS le-ar a c o rd a R o m ân iei şi
fiecare av antaj pe carc em isarii noştri ar fi p u tu t să-l o b ţin ă d in p arte a M o sc o v ei
a r fi în se m n a t o rcstrîn g erc a d rep tu rilo r a c csteia asu p ra sp aţiu lu i nostru.
G aran ţiile pc carc ni lc puteau aco rd a a n g lo -sa x o n ii, d in p a rte a lo r p u te au fi
so co titc ca lim ita pu terii lo r dc a rcd u cc a sce n d en tu l so v ie tic în su d -cstu l
E u ro p ei. N um ai ncgociind cu U R S S p uteam să d ep lasă m ac ca stă lim ită în
fav o area noastră.
Cu c îtcv a zile m ai în a in te , P etru G roza v en ise în v iz ită la m areşal.
«D acă g erm an ii cîştig ă răzb o iu l, dv. veţi păstra p u terea. D acă an g lo -sa x o n ii
ies în v in g ă to ri, M aniu va dev en i om ul zilei. D ar d ac ă, aşa cum m ă tem , R uşii
v o r în v in g e , va fi rîndul m eu», sp u sese e l 29. E ra o p ro p u n e re d e îm p ă rţire a
ro lu rilo r, în ved erea ficcărcia din ac este ipoteze. M iza e ra p rea m are p en tru a
răm în c d iv izaţi. T re b u ia ca ficcare g ru p are s-o a ju te p e c e a c a re av ea c e le m ai
m ulte şanse dc reu şită. A ntoncscu o rd o n ă să-l are ste z e p c G ro z a, d ar p rim i să-l
aju te pc M aniu.
în trev ed erea nocturnă avu un rezu ltat concret. O p o ziţia prim i p erm isiu n ea
de a trim ite un em isar pentru a neg o cia cu aliaţii. C îtev a zile m ai tîrziu, l-am
co n d us la m areşal pc p rinţul Ş tirbey, om ul ales d e M an iu şi accep tat de
A ntoncscu. El plecă m ai întîi la A nkara, .de unde treb u ia să-şi urm eze că lăto ria
p în ă la Cairo.
«N u m ă opun plecării dv.», dcclară «C onducătorul» p rin ţu lu i. «A preciez
totuşi că singura m anieră dc a servi ţara este cea pe care o p reco n izez cu. D ar nu
m ă co nsider infailibil şi nu vreau să m onopolizez po litica ţării m ele», ad ău g ă el.
E ste dc p riso s să insistăm asu p ra situaţiei p a ra d o x a le în c a re se p u n ea
g u v ern u l rom ân au to rizîn d o p o ziţia să n eg o cieze arm istiţiu l în locul său. E a
este fără p rec ed en t. N ici un g uvern d cm o cratic n-ar fi re n u n ţa t în aşa m ăsu ră la
p rero g ativ ele sale. N u este deci su rp rin ză to r faptul că an g lo -a m c ric a n ii nu au
re u şit să în ţe le a g ă situ aţia. Ei îl tratară pe p rin ţu l Ş tirb ey c în d c a re p re z e n ta n t al
lui A n to n cscu , cînd p u rtăto r de cu v în t al g ru p u lu i de re z iste n ţi. în rea lita te,
p en tru a în ţe le g e , ar fi treb u it să se tran sp u n ă în m e n ta lita te a p o litic ă a u nui stat
m ic, co n ştic n t dc am en in ţarea p erm a n en tă ca rc ap asă asu p ra ex iste n ţei sale.
 CAPITOLUL IX

în to a rc e re a ia Berlin

D c la M insk la M arca N eagră, tru p ele ru seşli rclu a scră o fen siv a . L a
în cep u tu l lui m artie, o catastro fă asem ă n ăto a re celei d e la S talin g rad se p ro d u se
p c N ipru: e ra străp u n g erea dc la U m an. O largă sp ă rtu ră d c m ai m u lt d e o su tă
d c k ilo m etri lărgim e sc d esch ise în frontul germ an . M asele A rm atei R o şii
n ăv ăliră acolo. L a 16 m artie sc g ăseau la 25 k ilo m etri dc N istru . A tin se ră
fluviul pc 17 şi av a n g ărzile lor îl trcc u ră în ziua u rm ăto are. A rm ata ro m â n ă de
rezerv ă intră în acţiu n e şi lc aru n că p c m alul rusesc. D ar sc ştia b in e că, de
în d a tă cc gro su l tru p elo r inam icc vo r fi so sit p c fro n tiera n o a s tră , so ld a ţii n o ştri
vor trebui să fie retraşi pe o linie in te rio ară, cc treb u ia sta b ilită cu g erm an ii
carc sc retrăg eau în d ez o rd in e în sudul sp ărtu rii făcută d c ru şi.
C o m u n ica tele dc război nu mai v oibcau în z ile le u rm ăto are d esp re
lo c alităţile cc trebuiau că u ta te p e hartă pentru a lc id c n tific a . P ro p riile n o astre
o raşe dădeau lu p te lo r n um ele lor. D c la V olga p în ă la N istru , ru şii p arc u rse seră
p este o m ic cin ci sute dc kilom etri. D c la N istru p în ă la B u c u reşti nu m ai era dc
făcu t dccît un salt. R efu g iaţii din p ro v in ciile dc ră să rit v en eau cu d u iu m u l.
R o m ânii m ai ales, d ar p rin tre ei se strecu rau u crain ien i, ev rei d in T ra n sn istria,
g erm ani şi ch ia r soldaţi ai A rm atei R o şii. T oţi, fără d eo seb ire, co n sid e ra u
ad ă p o stu rile am en ajate în g rab ă p entru a-i prim i, c a o etap ă. D oreau să fugă
m ai d ep arte spre vest, spre U ngaria. P an ic a, în n o rd -e stu l ţării, c îştig a teren
m ai rep ed e d c c ît A rm ata Roşie. B ucurcşti era o sta ţie d e tra n z it carc nu p u te a să
p rim ească accstc fiin ţe g o n ite de frică. D im p o triv ă, şi ca p ita la se g o lea. La
g h işeele p o liţie i, în ficcarc zi, erau p rez en ta te m ii d c ce reri d e p aşap o arte.
L eg a ţiile elv eţian ă şi turcă erau luate cu asalt dc cci c a rc so licitau v ize. S ă fugi
c ît m ai d ep a rte cu p u tin ţă, în U ngaria, în E lv e ţia, în S u ed ia, în T u rc ia ,
in d ife re n t unde, pentru a nu se găsi în drum ul A rm atei R oşii. P o p u la ţia săracă
şi ca rc nu avea p o sib ilita tea să sc exileze, că u ta un a d ă p o st d in c o lo d c C a rp a ţi,
în T ra n silv an ia . A rm ata R o şie este in cap ab ilă să trcacă p este m u n ţi, p retin d eau
refu g iaţii în d o rin ţa lor dc a pu n e un obsUicol dc n ctrc cu t în tre ci şi in am ic.
A poi, deo d ată, pcniru a d o vedi că o n en o ro c ire nu v in e n ic io d ată
sin g u ră, un a lt p erico l, p o ale m ai teribil d cc ît cci din răsă rit, d a r m ai p rez en t,
sc rid ică în vest. R egentul H orth y , şeful sta tu lu i u n g ar, sc g ăsea în c ă în
cartierul g en e ral al lui H itler cîn d dcuişam cntcle W affcn -S S treceau v ech ea
fro n tie ră a u s tro -u n g a ră , în d r c p tîn d u -s c sp re p r in c ip a le le c c n lr c u rb a n e
m ag h iare. N oul g uvern al lui S tojay, ca re ieşea d in ir-o criz ă de m ai m u lte zile
e ra su sţin u t dc N y las K c re n ts (p artid u l n aţio n al -so c ia lis t u n g a r) şi m ai ales
d c S S -ui g erm an . F ostul prim m in istru K âllay găsi azil la le g a ţia turcă.
A d m in istra ţia fu su p u să unei epu rări riguroase. L a răsă rit, ru şii p ătru n se se ră
d eja în R om ânia, la vest, germ an ii sc ap ro p ia u de fro n tiera n o a stră , prin
cîm p ia ungară. Ei nu m ai veneau ca p rieten i. în U n g aria cci d in SS se p u rtau ca
în lr-o ţară o cupată.
G erm anii puneau astfel ca p ăt m a n ev relo r g u v ern u lu i K âllay. N u sc ştia,
cu c e rtitu d in e , d acă acesta şi-ar fi luat an g a ja m en te co n c re te faţă< le aliaţi. D ar
atitu d in e a echiv o că a lui U llcin R cvitzky la S tockholm şi c e a a a lto r d ip lo m aţi
m ag h iari în cap ita lc lc ţă rilo r n eu tre atră seseră dc m u lt tim p a te n ţia c e rc u rilo r
po litico rom âne. P entru o p o ziţie , o p o rtu n ism u l U ngariei era c ita t ca un m odel.
O am en ii dc stat dc la B udapesta acce n tu a seră, cu ficcarc p rile j, că p articip a re a
arm atei ungare, în răzb o iu l co n tra U R S S , nu era decît sim b o lic ă. D acă p u b lic,
ci sc m ulţu m iseră cu asem e n ea d ec la ra ţii, în schim b p resa ţă rilo r n eu tre p u b lic a
fără în c eta re a rtic o le in sp irate d c B u d a p esta, c a rc su sţin ea u c ă ch ia r ac ca stă
p articip a re red u să nu e ra d ato ra tă d ec ît p resiu n ii pe carc B e rlin u l o e x e rcita
asu p ra U ngariei. în schim b, te n tativ ele de «cap talio b e n e v o lc n tia o y 30 a a lia ţilo r
fă c u te d c R o m â n ia d e v e n ise ră dc n o to rie ta te p u b lic ă . S e rv ic iile n o a s tre
în lo c u isc ră p lc ca rc a şi că lă to ria p rin ţu lu i Ş tirb ey la C a iro în cci m ai opac
m ister. A bia so sise prin ţu l, că p resa şi rad io u l en g leze răsp în d e au n o u ta tea
an u n ţîn d lum ii în tre g i că R o m ân ia în c e rc a să po arte n cg o c ic ri. în c e rc a o ficial
să n cg o c ic zc , căci Ş tirb ey , afirm au ele, c h ia r d ac ă sc n u m ăra p rin tre p rieten ii
d ictato ru lu i, fusese trim is ch iar dc către acesta şi era a u to riz a t să v o rb ca scă în
n u m ele său. C c alt m o tiv avea o are ac ca stă p u b lic ita te d c c ît să p ro v o ace
p rem atu r, un c o n flict în tre B erlin şi B u c u rcşti ?
K illingcr se p rez en ta se im ediat p en tru a cere e x p lica ţii şi rec h em a re a
u rg en tă a lui C rctzc an u dc la A nkara. «D c ce nu îl rec h cm a ţi p c von P ap en ?»,
în tre b ă M ihai A ntoncscu. M inistrul R c ic h -u lu i nu v ed e a leg ătu ra. A tu n ci,
M ihai A ntoncscu îi ream inti că, în urm ă cu zcce zile, n ep o tu l a m b asa d o ru lu i
G erm an ici fugise la aliaţi. A stăzi, u nchiul lui C rctzcan u îi u rm ea ză ex em p lu l.
« T reb u ie să recu n o aştem că m iniştrii noştri d c la A n k ara nu au n oroc cu ru d ele
lor», adău g ă cl.
în urm a a c c stu i d ia lo g , K illin g c r se p re fă c u a c re d e e x p lic a ţiile
v ic ep reşe d in te lu i C o n siliu lu i, ca rc p retin d ea că s p e c u la ţiile an g lo -sa x o n c
asu p ra unei m isiuni Ş tirbey erau o p ură invenţie. P rinţul a r fi p le c a t la C airo
în to cm ai ca şi n epotul lui von P apen, ca o perso an ă p articu la ră . D ar m areşalu l
a fost m ai greu dc îm p ă ca t. «Eu ţi-am spus m ereu că en g lez ii nu u rm ăresc d ccît
să n e cre eze d ific u ltăţi cu germ anii p entru a d eterm in a o c u p a re a n o astră d c ci» ,
sp u n ea cl furios şi h o tă rît să rupă o rice co n tac t cu aliaţii.
În tru c ît K illin g c r se re tră se se fără a p ro fe ra a m e n in ţă ri sc trăse se
co n clu zia că germ an ii nu acordau p rea m are aten ţie ca zu lu i Ş tirb ey . în urm a
ocu p ării U ngariei faptul că am b asad o ru l R c ic h -u lu i, p ro tc stîn d , se p refăc u se
că în d e p lin e şte o sim p lă fo rm alitate, co n stitu ia o n elin işte m ajo ră. Se p u tea
trag e co n clu zia c ă H itle r îşi rezerva alte m ijlo ace, m ai e fic a c e , p e n tru a ne
p ed ep si ? N oi ştiam că rad io em iţăto ru l pe unde sc u rte al le g aţiei g erm an e
 sch im b ase lungi m esaje cu B erlinul. A poi, generalu l H an sen , şeful m isiu n ii
W e h rm ac h t-u lu i, g eneralul G ersten b crg şi von K illin g er se reu n ise ră în b iro u l
am b asa d o ru lu i p en tru a se co n sfălu i. G en eralu l H ansen p ărăsi p rim u l reu n iu n e a
şi p lecă la S tatul m ajor general al arm atei rom âne, un d e ceru să fie p rim it d e
în d a tă d e g en e ralu l Ş lcflea, şeful M arelui S tat m ajor. E l d ec la ră că d in c a u za
în a in tă rii ruseşti a r fi n ecesar să se d ep lase ze noi unităţi sp re fro n tu l n o stru .
T reb u ia, în co n secin ţă, să se d irijeze un m arc n u m ăr de v ag o a n e şi lo c o m o tiv e
spre fro n tierele ungară şi b u lg a ră , pen tru a p erm ite so ld a ţilo r g erm an i să
aju n g ă fără în tîrz ic re pe front. V oia el să tran sp o rte a rm ata g erm a n ă d c o c u p a ţie
cu p ro p riile n o astre m ijloace dc tran sp o rt ?
O te leg ram ă venind d c la fro n tiera ro m â n o -iu g o slav ă a n u n ţa că o u n itate
g erm an ă trcc u sc la O rşova pe te rito riu l rom ân. D c la B e rlin , ni se făcea
cu n o scu t că H oria S im a se găsea d c c îtcv a zile în c a p ita la R e ic h -u lu i, u n d e
fu sese p rim it dc H im m lcr. L eg aţia R om âniei din B ratisla v a co m u n ica fap tu l că
rezerv ele W e h rm ac h t-u lu i a r fi p rim it o rdinul dc a p le ca sp ic răsărit.
S e rv ic iile dc p re să ro m â n e d ă d e a u o n o u ă d e z m in ţire z v o n u rilo r
ră sp în d itc dc z iarele an g lo -sa x o n c şi n eu tre asu p ra m isiu n ii Ş tirb cy . C o m u n i­
catul n-a făcu t d cc ît să m ărească n elin iştea gen erală. A ceastă in sisten ţă în a se
d isc u lp a era co n sid erată ca o d o v ad ă că guv ern u l se g ă se a c o n fru n ta t cu m ari
d ificu ltăţi.
N o u tatea in v itaţiei la O K W p en tru 26 m artie, p e c a re K illin g e r o
tran sm isese m areşalu lu i în cursul scrii d c 2 1 , se răsp în d ise cu v ite za lu m in ii.
P en tru p rim a d ată legaţia germ ană răsp în d c a ea sin g u ră zv o n u l d esp re d a la unei
în tre v ed eri care, dc reg u lă, nu era adusă la cu n o ştin ţa p u b lic u lu i d c c ît p rin
co m u n icatu l o ficial d ifu za t după în tîln ire.
P e n tru o p o z iţie , nu e x ista nici o în d o ia lă . H itlc r v o ia să -i jo a c e
m areşalu lui festa pe ca re o ju c a se , cu o săp tăm în ă în a in te , lui H orthy. A ceiaşi
o am eni ca re, d e la S talin g rad , îl acu za scră pe « C o n d u căto r» d e g erm a n o filie
in co rig ib ilă, îi repro şau deodată o a titu d in e rig id ă faţă dc R cich. « L ip sa sa de
ta ct p o litic» era sin g u ra cau ză a situ aţiei dc n cre zo lv a t d in ţa ră ca rc, în tim p ce
d u şm an u l o invada de la răsărit, era am en in ţată să fie o c u p a tă d c aliatu l său,
v enind d in sp re apus. G erm an ia se d o v ed e a d in tr-o d ată p erico lu l ccl m ai
apropiat. D rum ul ru şilo r spre inim a ţării era o b sta cu lat d e v reo p atru z ec i dc
d iv izii g crm a n o -ro m â n c. în faţa tru p e lo r SS carc în a in ta u p rin in te rio ru l
U n g ariei nu cx isla nim ic. N um ai g aran ţii p o litice se rio a se a r fi p u tu t să le
îm p ied ic e să p ă tru n d ă pe te rito riu l n ostru, d a r A nto n escu în m od c o n s ta n t
refu zase să i le dea lui H itlcr. F ără în d o ia lă , oam enii lui H im m lcr v o r v en i să şi
le ia sin guri. A tunci cînd ruşii şi germ an ii îşi îm p ă rţise ră P o lo n ia în 1939,
an tico m u n iştii şi an tifasciştii p o lo n e zi p u tu se ră să se refu g iez e în R o m ân ia . în
1944, cercu l se strîn g ea în ju ru l ţării noastre. O cupînd U n g aria , g erm an ii b ara u
drum ul fu g arilo r spre apus. în sud, în B ulgaria, ci co n tro lau traficul p e rso a n elo r
sp re T u rcia. S ă fugi spre nord sau spre e st era im p o sib il. A co lo e ra fro n tu l şi
ruşii. D em ocraţii rom âni se zbăteau în n e b u n iţi, ca v înatu l îm p re su ra t dc hăilaşi.
L ib e rta te a lui M aniu şi a p a rtiz a n ilo r săi îl co sta se p e m a re şal m u lte to n e de
p etro l. 1 se rep ro şa că şi-a risca t p ro p ria lib ertate şi că nu m ai p u te a, în v iito r,
să-i p ro te je z e p e ad v e rsarii G erm an ici. E rau sta b ilite în g rab ă liste co n ţin în d
 n u m ele p e rso a n e lo r pe ca re g erm an ii le vor are sta în urm a in stală rii la B u cu reşti
a u nui gu v ern d u p ă m odelul cclui ca re lu ase puterea la B u d ap esta. A n to n escu
treb u ia să pu n ă la d isp o z iţie ac esto r p erso a n e, c o n sid erate în p e ric o l, av io an e
p entru a le a ju ta să trea că în T urcia. D acă se ad ău g au la n u m ăru l lo r ev re ii, care
se ved eau deja pe drum ul lag ărelo r «de ex term in a re » d in G erm a n ia, to ată flo ta
ae rian ă de care d isp u n e a R o m ân ia nu ar fi ajuns pen tru a în d e p lin i sa rc in a c e i
se p retin d ea. în m ijlo cu l ză p ăcelii g en erale, B B C -ul la n sa , fleg m atic: « este
ap ro a p e sig u r că a fo st sta b ilit un co n tac t cu em isa rii lu i A n to n escu » .
D upă d e p ă şire a p rim e lo r m o m en te de p an ică , b unul sim ţ g u v ern ă d in
nou. C are e ra lim ita ex tre m ă a e x ig e n ţe lo r g erm an e ? P ărea p u ţin p ro b ab il ca
H itlcr să în c e rc e să răsto arn e regim ul A n to n escu în tr-u n m o m e n t cîn d p arte a de
sud a frontului dc ră să rit d ep in d ea în m arc m ăsură d e a rm a ta ro m ân ă. A lipsi
ţara d c reg im u l său leg itim , p entru a in stau ra fo rţai o a d m in istra ţie ca re să fie în
în tre g im e d ev o tată g erm an ilo r, fusese p o sib il la B u d ap esta, c a re se g ăsea la o
m ic d e kilo m etri de front. D ar la B ucu reşti o asem en ea lo v itu ră , fără co n c u rsu l
ap a ratu lu i dc sta t şi m ai ales al a rm a tei, co m p o rta ris c u ri in c a lc u la b ile .
M areşalul îşi p ăstra d ec i, în faţa G erm a n iei, o p o ziţie su ficien t d e p u te rn ică
pen tru a-i ţin e p ie p t lui H itlcr. M ai pu ţin co n v in s, M ihai A n to n escu îi o feri
d em isia sa şi îl sfătui să form eze un guvern d e g en erali. L u în d -o astfel în a in te ,
se p u te a sp e ra că g erm an ii ar ac cep ta faptul ca îm p lin it. «D c ce să-i arătăm )u>
H itlcr că ne este fric ă d c el şi dc ce să-i dăm im p resia că nu av em co n ştiin ţa
cu rată ?», zise m areşalul. F erm h o tă rît să resp in g ă to ate c e re rile lui H itlcr,
« C o n d u căto ru l» nu răm a se surd la su g e stiile lu i M ihai A n to n escu şi M aniu. în
caz d c lov itu ră dc forţă germ an ă, au fo st ex a m in a te d o u ă so lu ţii: p rim a e ra de
a-1 nu m i pc prin ţu l Ş tirb cy p reşe d in te al C o n siliu lu i d e m in iştri p rin tr-u n d ec ret
sem n at dc m areşal şi a doua, de a-i fac ilita regelui fuga din R o m ân ia. S u v eran u l
ar fi treb u it să plecc în so ţit d c p rin cip alii m em bri ai o p o ziţie i. N u m irea p rin ţu lu i
Ş tirb cy p u tea fi făcută, conform ord in ii ju rid ic e în v ig o a re , p rin tr-o sim p lă
se m n ătu ră a m a re şalu lu i. El era ccl care c o n d u c ea statu l şi nu p reşe d in te le
C o n siliu lu i. P în ă atu n ci, nim eni nu fu sese n u m it în p o stu l d e p rim -m in islru .
N im ic nu sc o p u n ea, din p u n ct de ved ere leg al, ca o ase m e n e a n u m ire să se
facă în viitor. P lec area regelui M ihai treb u ia să fie o rg a n iz a tă d e m in istru l de
in tern e, generalu l P ick y V asiliu. A cesta din urm ă era în p e rm a n e n t c o n flic t cu
le g aţia g erm a n ă. A b stra c ţie făcîn d dc M ihai A n to n escu , el era m e m b ru l
g u v ern u lu i rom ân ccl m ai rău v ăzu t dc K illin g er. E ra d eci fo arte firesc să se
sim tă unul din p rim ii v izaţi d ac ă lo v itu ra d e la B u d ap esta s-a r fi re p e ta t la
B u cu reşti. «P uteţi să fugiţi cu avio n u l n o stru dc in sp c cţic» , îi su g e ră M ihai
A n to n escu , «dar riscaţi să nu fiţi b ine p rim it, ca fost m in istru d c in te rn e al unui
g u v ern sa te lit al G erm an iei. D esig u r, d acă aţi avea la b o rd p c re g e şi lid eru l
o p o ziţie i, situ aţia s-ar schim ba». G en eralu l Va< iliu se a ră tă d isp u s să ac ţio n c z e
d u p ă sfatul prim ului m inistru. D c în d a tă ce sem nele p rem e rg ă to a re unei lo v itu ri
d c sta t g erm a n e îi vo r fi co m u n ica tc - ca şe f al ja n d a rm e rie i şi al p azei de
fro n tieră a r fi fo st prim u l av e rtiza t - ci a r fi fu g it cu o su ită a le a să cu grijă.
« A sem enea Iui K âllay, nu voi scăp a nici cu d in c u rsa p e c a rc n e-au
în tin s-o an g lo -sa x o n ii» , d ec la ră M ihai A n to n escu , m ai în a in te d c a urca în
trenul ca rc treb u ia să nc co n d u că la M arele C a rtier gen eral al lui H itlcr. « D e ce
 m erg eţi atunci în gu ra lupului .?», îl în tre b ă un m em bru al g u v ern u lu i. M ihai
A n to n escu făcu un gest de n ep u tin ţă c a re v o ia să spună că nu p u te a să-l lase
sin g u r p e m a reşal, de team ă ca ac esta să nu m ai co m ită şi a lte « ero ri» . In
rea lita te, el îl în so ţea pe « C o nducător» p entru că spera că, în p rez en ţa sa,
H itler nu va în d ră z n i să-l d eclare ră sp u n z ăto r d e p o litic a « n clo ială» a R o m ân iei.
D acă a rh iv e le germ ane căzute în p arte în m îin ile a lia ţilo r p erm it astăzi o
rec o n stitu ire a p o liticii R e ic h rului în u ltim a p erio a d ă a ră z b o iu lu i, atm o sfera
ca rc d o m n ea la O K W nu se g ăseşte co n sem n a tă în aceste d o cu m en te . Şi ea este
cca ca re c o n stitu ie faptul istoric esen ţial.
R cich-ul făcea faţă e v e n im e n te lo r sub do u ă asp ec te. Im en su l a p a ra t d e
sta t m erg ea ca un p ilo t carc, pînă în m om entul cînd a p a ratu l se sfărîm ă p e so l,
ex ecu tă m an ev rele de co m andă reg le m en tare, fără să sc lase p ra d ă d estin u lu i
său inev itabil. T oate d isp o z iţiile c c ru te d c situ aţia c a re sc d eterio ra d e la o zi la
alta erau în d e p lin ite tehnic, în tr-u n sp irit de d isc ip lin ă rem a rc ab ilă. M area
m aşin ă fu n cţio n a şi slu jito rii ci erau resem n aţi în a o fac e să m earg ă p în ă la
cap ăt. T oţi cei ce în c ea rc ă să p rez in te astăzi p o p o ru l g erm a n , în tim pul acelei
p e rio a d e , c a o m a să re v o lta tă , n e s u p u n în d u -s e re g im u lu i său d e c ît p rin
co n strîn g ere, c o m it un fals istoric. Nu ex ista nici rev o ltă, nici cre d in ţă. M asa
co n sid cra că răzb o iu l este pierdut. în c rc d c re a în F iihrcr era d e fin itiv z d ru n c i­
nată, d ar n im eni nu sc g în d e a că în situ aţia sp c cia lă a R e ic h -u lu i a ltcin ev a a r fi
p u tu t să p ro ce d eze m ai bine. P o ate n ic io d ată pop o ru l germ an nu a s im ţit cu m ai
m u ltă in te n sitate c ă H itler era ex p re sia p ro p riu lu i său d estin . In d isc u rsu rile
F u h re r-u lu i, noul Icit-m otiv e ra urm ătorul: d acă vom fi în v in ş i, a c e a sta v a fi
sfirşitu l naţiunii germ an e. P oporul era co n v in s că a c est lu cru e s te ad e v ă ra t, d ar
era în c ă şi m ai sig u r că în frîn g c re a nu p u te a fi ev itată. H itle r d ev e n ea totuşi
sim b o lu l ex iste n ţei, căci c ît tim p el m ai co n d u c ea R e ich -u l, un sta t g erm an m ai
ex ista. D upă c ă d erea sa, nu va m ai ex ista G erm ania. A şa d u p ă cu m un b o ln av
in cu rab il, c a rc sc sim te din zi în zi to t m ai ap ro ap e de m o a rte, lu p tă p en tru a-şi
p relu n g i ag o n ia - ac ea sta d ev en in d sin o n im ă cu viaţa - p o p o ru l g erm an se
su p u n ea F tihrcr-ului său şi dorea ca cl să în d e p ărtez e, în m ă su ra p o sib ilu lu i,
d czn o d ăm în tu l fatal. A devărul este că H itler în c ă era , la acea d ală, m ai p u ţin
d etestat d ec ît cci carc trîm b iţează astăzi rez iste n ţa lor îm p o triv a reg im u lu i său.
P en tru p o p o ru l germ an , aceştia nu d oreau d cc ît să ac c c lc rc z c ca ta stro fa . C h iar
cînd m o a rtea e s te sig u ră, ex istă p u ţin i inşi carc se d e c id să-şi p u n ă ca p ăt
su ferin ţe lo r lo r p rin sinucidere. D acă germ an ii şi-ar rec ăp ăta d rep tu l d e a sc rie
în ir-o zi Isto ria d u p ă inim a lor, H itle r a r fi p ro b ab il lîn g ă K aiser d ato rită
e ro rilo r s a le , d a r S tra ssc r, W itz lc b e n , P a u lu s, S ta u ffe n b e rg şi c e ila lţi
re z is te n ţi, o rg a n iz a to ri ai a te n ta tu lu i d in iu lie 1944 a r in tra în g a le ria
trăd ăto rilo r. E i nu ar rep rezen ta nici m ăcar spiritul arm a tei. S o ld aţii nu m ai
lu p tau p en tru F iihrcr: ei duceau lupta p en tru G erm an ia. Să-l ţin ă p e d u şm an c ît
m ai d e p a rte d c te rito riu l R e ic h -u lu i e ra s in g u ru l lo r o b ie c tiv . A rm a ta
im p e rialistă din 1940 sc tran sfo rm ase în tr-o arm a tă d c a p ă rare n aţio n ală.
« P artid u l» e ra în v in s. A vorbi în nu m ele său, în se m n a să o iei pe un d rum
g reşit, d a r « p artizan ii» O K W -ului erau in cap ab ili să în ţe le a g ă sc h im b a re a ca rc
sc p ro d u sese. P o p o ru l se so lid ariza se cu F iihrcr-ul său, în p e rio a d a su c c e se lo r
sale. H itle r sc d o v ed e a in cap ab il să sc so lid a riz e z e cu cl, la în frîn g c re .
R e n u n ţarea la z v a stic ă In favo area v u ltu ru lu i şi la R eich p e n tru G erm a n ia a r fi
fo st u n icul m ijloc de a crea în in terio ru l ţării u n ita te a in d isp en sa b ilă . D ar H itle r
p referase tru p ele SS W c h rm ach t-u lu i, p c p a rtiz a n i, so ld a tu lu i.
El cre ase astfel d o u ă c lan u ri, p e c a re d o a r n e v o ia d e a fo rm a un c a reu
d e f e n s iv 31 îm p o triv a inam icu lu i le m ai m e n ţin e a îm p re u n ă. In sp a tele fro n tu ­
lui, n aziştii d u ce au un fel dc război civ il îm p o triv a acelo ra p e n tru ca re d ev iza:
să apărăm Germania era su ficien tă p en tru a-şi în d e p lin i d ato ria.
In an tica m e ra lui H itler, un d ifu zo r an u n ţa, la in te rv ale a p ro a p e reg u late:
« F ein d lich e F lic g c r in R ie c h tu n g ...» 32 C în d , în fine, c ra in ic u l an u n ţă « K ein e
fein d liche F lieger iiber das R eichgebiet» ” , cam era se lum ină, ca şi cum so arele
ar fi străb ă tu t prin pereţi. D in ac eastă fo rtă reaţă se d irija lu p ta co n tra lum ii
în treg i.
«S ecolul X X a v ăzu t a T re ia R e p u b lic ă» , p ero ra H itler, «a T re ia R o m ă
şi al T reilea R eich. A T re ia R e p u b lic ă a că z u t din ca u za sp iritu lu i său m ic
b u rg h ez, a T re ia R o m ă nu era d c c ît un vis al «ultim u lu i d in tre R o m an i» ,
B cn ito M u ssolini, în tim p ce al T re ile a R eich , d ac ă se va p răb u şi în tr-o zi, este
din ca u ză că un m iliard de oam eni s-au c o a liz a t îm p o triv a lui. O p tz e c i de
m ilio an e dc germ ani ţin p ie p t lum ii. U rm aşii noştri vo r p u te a fi m în d ri d e noi».
Cei doi A nto n escu răm ăseseră sin g u ri în co m p an ia lui H itle r. C în d
mareşalul se d esp ărţi dc el, faţa sa nu a ră ta d c c ît o b o seală. « C o n d u c ăto ru l» şi
Fiihrer-ul îşi strîn se seră mîna co rd ia l, ce ea ce în se m n a c ă H itle r îi reîn n o ise
încredcrea sa. T o tu şi, conform p ro cesu lu i verbal ca re a fo st re d a c ta t d u p ă
în tre v ed ere , ac ea sta fusese furtunoasă. P e faţa lui H itlcr, a g ita ţia n erv o a să era
în c ă v izibilă. Cu m u şch ii crisp aţi de tensiune, el a rtic u la cu g re u ta te cu v in tele.
C a un d isp erat, ca rc rep etă fără în c e ta re o id e e fixă, îşi sfîrşi scu rtu l d isc u rs
d estin a t suitei m areşalu lu i cu refre n u l d ev e n it o b işn u it: «Nu v o m .c a p itu la
niciodată». A poi, d eo d ată, ca o fiin ţă trezită b rusc din so m n , el strig ă: « L ieb er
cin K rieg ohne E n d c, als cine E nde o h n e K rieg» (m ai b in e un ră z b o i fără
sfîrşit, d c c ît un s fîrş it fără răz b o i). R o m ân ii tre să riră s u rp rin ş i. P riv ire a
sălb atică a lui H itlcr îi d ăd ea afară. M aşinal, el în tin se m în a sp re fiec are d in tre
ci. C eru l era liber. P u teau să se în to a rc ă şi ac ea sta treb u ia să se facă în a in te ca
R A F 34 să-şi în c e a p ă turneul său n o cturn.
N en o ro cirile su ferite dc G erm ania d esco m p u se se ră faţa lui H itler, c e e a
ce co n statasem în c ă din toam na anu lu i 1943. D isp erarea îi a lc ă tu is e un a lt chip.
F u h rcr-u l nu m ai e ra fiin ţa şo v ăito are şi su b it îm b ă trîn ită c a re îl im p re sio n ase
a tît dc m ult pc A nto n escu la ultim a sa v izită. C u ochii în fu n d a ţi în cap , cu tenul
p ăm în tiu , dc o slă b ic iu n e ascctică, faţa lu i H itlc r lu a se o n o u ă ex p re sie.
N u m ero asele sa le rid u ri se arm o n izau acum cu în tre g u l. N u m ai v o cea sa stin să
şi len eşă răm în ca în co n tra st cu im p resia dc co n c en tra re p e c a rc o d ăd e a n oul
asp ec t al F iihrer-u lu i. E l nu m ai era om ul îm b ă trîn it în a in te d e v rem e, ci m ai
cu rîn d un om plin d c en e rg ie, în p o fid a vîrstei sale. H itle r îşi rev e n ise în c iu d a
p răb u şirii p la n u rilo r sale. E ra din nou în p ic io a re p en tru a fac e faţă d ez astru lu i,
d ar nu m ai era can ce la ru l A d o lf H itle r c a rc se lăuda, în faţa lu i A n to n escu spre
sfîrşilu ! anului 1940 c ă a subo rd o n at elanul rev o lu ţio n ar a i p a rtiz a n ilo r săi
co m p cten ţci teh n icien ilo r. E ra A d o lf H itlcr, ag itato ru l o b sc u r al an u lu i 1921.
C u toţi cci d ouăzeci d c ani ca rc se sc u rscscră de la ap a riţia sa în v ia ţa p u b lic ă a
G erm an ici, în adîncul acestei fiin ţe , tîn ă ru l fanatic ră m ă se s e in ta ct. E i în lo c u ia
acum pe om ul de stat, căru ia îm p re ju ră rile îi p u se seră p e faţă a c e a stă m ască. E l
v o rb ea iarăşi ca şeful unei m in o rităţi în acţiune, ca un tero rist. D u şm a n u l nu
m ai era d o a r so ld a tu l ca re lu p ta în tab ăra in am ică. D u şm a n ii sc aflau p e s te tot,
c h iar în sinul p o p u la ţie i ţării. E v reii, în p rim u l rînd; ei e ra u , p rin ex c e le n ţă ,
« partizan ii id e o lo g ic i» . P ru d e n ţa cea m ai elem e n ta ră o b lig a să fie su p rim aţi.
R ă zb o iu l nu m ai era o treab ă p u r m ilitară. C h iar d em o craţii ÎI n u m e au -
id e o lo g ic . A tu n ci, cl d ev e n ea o b lig a to riu un răz b o i c iv il. D eci « sin g u ra
p ro b lem ă ca re sc p u n ea co n d u c ăto ru lu i unui răzb o i m o d ern era: p e c in e să
ucizi ? R ăsp u n su l era d at d e raţiu n e. T oţi in am icii fă ră d eo seb ire, in d ife re n t
d acă au a rm e sau nu, d acă au in tra t în lu p tă sau se m ai ţin în c ă d eo p arte.
In am icul p o ten ţial trebuia detectat şi su p rim a t fără ez ita re » . U n d e fe tist m a g h iar
este m ai p eric u lo s p entru R eich d c c ît o m ic de so ld aţi b ra z ilie n i, as ig u ra H itler.
D o ar R u şii m ărtu riseau d esch is că a p u rta răz b o i în se co lu l X X e s te
sinonim cu a u cid e în m asă. «N oi am o m o rît două m ii d e fasc işti» , sc ria u ei în
co m u n ica te le lor. «A vem d ec i d rep tu l să ucidem p e toţi a n tifa sc iştii, sp u n e
H itler. D ar a lă tu ri d e m asacrele să lb a tic e a le h o ard e lo r lu i S talin şi d e m ăcelu l
an a rh ic al am e ric a n ilo r care nu îşi aleg eau v ic tim e le , m ăcelu l g erm an era
sin g u ru l ca rc se co n fo rm a le g ilo r n o u lu i război. G erm a n ii u cid eau , în tr-o
m an ieră o rg an izată, do ar pe inam ici.
F ap tul cel m ai m arcan t al acestei în tre v ed eri a fo st, in c o n testab il, tab lo u l
p e ca rc H itle r îl sc h iţă lui S talin. N u *se p u tea n eg a , H itle r p o se d a d aru l
in tu iţiei. C a un ju c ă to r d c şah ca re jo a c ă o p artid ă la d istan ţă , g erm an u l
d e s c o p e ris e , stră b ă tîn d p rin c o n tra m ă s u rile a d v e rs a ru lu i, p e r s o n a lita te a
ru su lu i. H itle r so c o tea că sin g u ra reg u lă d e la ca re S talin n u se v a ab a te
n ic io d ată e ra să nu se lase d e p ă şit dc altcineva. El v o ia să răm în ă în to td e a u n a
cel m ai re v o lu ţio n a r d intre rev o lu ţio n ari. E l nu cere n ic io d ată, d a r de fiec are
d ată p re tin d e sau p ro testea ză . A tunci cîn d i se d ă ce v a , este p en tru c ă i se
d ato rează. C în d el este cel care re stitu ie , se fereşte să m ă rtu rise a s c ă fap tu l c ă o
face d in o b lig a ţie , ci d im p o triv ă, sc p re fa c e că este g en e ro s. A stfel, el a ştiu t
să-i co n v in g ă pe en g lez i şi m ai ales p c am ericani că n u ei sîn t cei c a rc a ju tă
S o v iete le să se ap ere, ci c ă S talin a r fi in tra t în răzb o i nu m ai p en tru a-i sc o ate
p c o c c id c n tali d in tr-o situ aţie d ific ilă. R usul, ca re fă ră a ju to r am erica n a r fi
treb u it să ca p itu lc z c în tim pul verii anului 1942, a re u şit să se facă so c o tit d e
aliaţii săi ca un salv ato r. P en tru a o b ţin e astfe l de re z u lta te , cl a p u s c a p re ţ
m ilio an e le dc ru şi ca re m o r pe front. N u m ai că el i-a co n v in s pc so ld a ţii săi că
nu sc sa crifică p e n tru reg im u l co m u n ist, ci p entru p a tria ru să. C e ea ce e ra cel
m ai d c lu at în seam ă pen tru H itler era c ă în şişi co n d u c ăto rii d c la L o n d ra şi
W a sh in g to n sc lăsaseră p ăcăliţi dc ac cste m an ev re g ro so lan e . A fo st d ca ju n s
p en tru a-i co n v in g e c a S talin să o rd o n e serv ic iilo r K o m in tc rn u lu i să ac ţio n e z e
clan d estin . Şi iată că nim eni nu se m ai g în d e şte la p o sib ilita te a u n ei p ăci
se p arate an g lo -g e rm an e , în sch im b nu este e x c lu s şi e x istă tem erea u nui
co m p ro m is g erm a n o -ru s. S u rsa ca re p u n e în circ u laţie asem e n ea zv o n u ri este,
d esig u r, so v ietică. A n glo-saxonii treb u ie să p lă tea scă p en tru c a Stalin să răm în ă
alătu ri dc ci. C onform in fo rm aţiilo r g erm an e, d e c la ra ţia , p e ca re S talin o
făcu se la 1 M ai 1943 cc rîn d ca p itu larea R e ic h -u lu i fă ră co n d iţii, a r fi fo st
 re z u lta tu l n e g o c ie rilo r fo arte sirîn se şi al co n c e siilo r im p o rta n te ac o rd a te
U R S S -u lu i în E u ro p a . P e d e a ltă parte, S talin nu se je n e a z ă să -şi a ra te în p u b lic
an tip atia faţă d e a lia ţii săi. C el de al d o ile a fro n t p e c a re îl p re tin d e - şi
p re te n ţiile sale sîn t în to td e a u n a în so ţite de ac u za ţii d e p ro p a g a n d ă - fa c e p arte
d in m e to d a d e v e n ită cla sic ă p en tru K rem lin . în ia n u arie trc c u t, ag e n ţia T ass
d in Istan b u l voi să in flu e n ţez e lum ea în a cre d e c ă R ib b en tro p e ra p e p u n ctu l de
a sem n a la L isa b o n a o p ace de co m p ro m is cu a n g lo -sa x o n ii. C e ea ce este
sim p to m atic este fap tu l c ă nici un z ia r rus nu re p ro d u se se ş tire a lan sată de
ag e n ţia o fic ia lă so v ie tic ă. K rem lin u l in v e n ta se v estea p en tru a-şi p u tea ap o i
acu za p arte n erii. D esig u r, popo ru l ru s nu treb u ia să ştie c ă to v a ră şu l S talin
risc a să fie p ără sit. M ai tîrziu p o ate, cîn d va e x ista in te re su l d e a se d o v ed i
c o m p atrio ţilo r trăd a re a an g lo -sax o n ă, z ia re le so v ie tic e v o r fi p lin e d e a rtic o le
se n za ţio n ale d esp re te n tativ a de p ac e se p a ra tă d e la L is a b o n a .'P e n tru a d o v ed i
ru şilo r tem ein icia ac estei acu zaţii se vo r rep ro d u ce atu n ci, p e fasc ico lc, e x tra se
d in c o tid ie n e le an g lo -sa x o n e , spre a fu rn iz a p ro b e c ă z ia re le c a p ita liste
m ărtu risiseră, în ep o c a resp e ctiv ă, ru şin o a sa lo r trăd are. A c e st o m , p ro fitîn d
dc p e urm a re v o lu ţiilo r şi a in trig ilo r ca re le urm ară, nu v a în g ă d u i n ic io d ată
altcu iv a să fie m ai rev o lu ţio n ar sau m ai in trig a n t d e c ît el. l- a tras în to td e a u n a
p e sfo ară pe p arte n erii şi ad v e rsarii săi, în c e p în d cu L en in şi T ro ţk y . El nu v a fi
m ai co re ct cu R o o se v e lt şi C h u rch ill. C u aju to ru l G erm a n ici, se făc u se stăp în
p e ju m ă ta te din P o lo n ia, pe S tate le B a ltice şi p e C a re lia . (H itle r, ca d in
în tîm p la re , uita B a sara b ia şi B uco v in a). T o tu şi, lăsa m ereu im p re sia c ă n u a
p rim it o p arte în d e stu lă to are . M ai voia B u lg aria, Iu g o slav ia şi T u rc ia şi se
so c o tea foarte g en ero s, ac o rd în d R e ic h -u lu i eg a lita te de d rep tu ri în R o m ân ia şi
U n g aria. L u m ea p a re să-i aparţină. C e ea ce nu e x p lo a te a z ă d ire c t nu este
co n c esio n at d cc ît tem porar. C o n c esiile sîn t to td e au n a rev o c ab ile . E l c re d e că
are m ereu drep tu l d c a se p lîn g e de c e ila lţi. H itle r c ita , c a e x e m p lu , p ro te ste le
ru seşti îm p o triv a m e n ţin e rii fo rţe lo r g erm a n e în P o lo n ia. F a p tu l că tru p ele
so v ie tic e a r fi fo st m ult m ai n u m ero ase în p a rte a o c u p a tă d e U R SS era un
arg u m en t pe c a re S talin refu za să îl ac cep te. U n d e îşi p la se a z ă tru p ele sa le, asta
îl p riv eşte p e el, d a r unde germ an ii îşi aşe a z ă tru p ele îl p riv e a d c asem en ea.
T o tu şi, H itler m ărtu risea că nu se tem use, în tim pu l verii 1941 d e un atac
so v ietic. D upă p ăre re a sa, S talin nu era om ul care să-şi asu m e riscu ri. E x em p lu l
p o lo n ez era tipic. E l nu a o rd o n at u n ită ţilo r sale să în a in te z e , cu to ată in v itaţia
g erm an ă, d cc ît în m om entul în ca rc im ix tiu n e a în a fa cerea p o lo n e z ă d ev e n ise
n ep ericu lo asă. C h iar d ac ă el arc un re v o lv e r ia r a d v e rsaru l nu e ste în a rm a t d e c ît
cu un cu ţit, va a ştep ta m om entul c în d ac esta din urm ă va fi a d o rm it. « E ste un
G o liath carc se tem e de D avid. A re cru z im ea an im alu lu i să lb atic şi laşita tea
om u lu i». P entru a fi în sig u ran ţă, treb u ie să aib ă to ată p u te re a. D ac ă un se c to r
îi scap ă de sub co n tro l, îl co n sid cră în d re p ta t îm p o triv a lu i. N u -şi va d ez v ălu i
•niciodată team a, d a r d ac ă sim te că ţi-e fric ă dc cl, va p ro fita fără scru p u le. Şi
H itler dădu noi am ăn u n te d esp re cazul T u h ac ev sk i. G en e ra lu l ru s a r fi c îştig a t
în c re d e re a lui S talin în P olonia. L a a c e a dată, d ic tato ru l ro şu era co n s ilie ru l
p o litic al lui T u h ac ev sk i. P rin tr-u n sabotaj sistem atic, S talin a r fi îm p ie d ic a t
victo ria A rm atei R oşii asupra trupelor p o lo n eze co n d u se d c g en e ralu l W ey g an d .
E l co n sid cră a tu n ci că era preferab il p en tru U R S S să se ara te sla b ă p e c îm p u rile
d c b ătaie străin e p en tru a nu tu lb u ra lin işte a in c o n ştie n tă a en g le z ilo r şi
fra n ce zilo r, dispuşi să m in im alize ze rev o lu ţia ru să. T u h ac ev sk i nu în d ră z n ise
să p ro te s te z e la M o sc o v a îm p o triv a m a n e v re i c o n s ilie ru lu i să u p o litic .
D im p o triv ă , cl l-a r fi a c o p crit p e S talin. F ără în d o ia lă , g eneralul ac ţio n a se
astfel p entru că se tem ea d e un c o n flict în tre cl, fost o fiţe r ţarist şi un m em b ru
al b iro u lu i p o litic. S talin, sim ţin d c ă T u h acev sk i se tem ea dc cl, îl făcu
c o n s ilie ru l să u m ilita r. N u m a i că T u h a c e v s k i, în c u ra ja t dc în c re d e r e a
p ro tec to ru lu i său , nu se je n ă să ex p u n ă, în faţa în a lte lo r p erso n alităţi so v ie tic e,
id e ile asu p ra strateg ic i pc carc K rem lin u l treb u ia să lc ad o p te. U nii m e m b ri ai
b iro u lu i p o litic erau de acord cu cl. P unctul d e v ed e re g en eral nu era p o triv n ic
celu i al lui S talin , d ar avea m arele cu su r d c a în tru n i n u m e ro a se ad e ziu n i, m ai
în a in te ca S talin să-şi fi ex p rim at p ro p ria sa m a n ieră d c a v ed ea lu c ru rile. Se
fo rm ase un grup politic care g în d c a ca S talin. El treb u ia lich id at, ch ia r p en tru
ac cst m otiv. P o ate d acă a r fi p ro p u s o p o litică o p u să celci p c carc d ic tato ru l o
p rcco n iza, S talin s-ar fi m ulţu m it să-l blam eze. D ar cum să sc ralieze p ro p riilo r
sale idei, ex p rim ate dc alţii, fără a da im p resia că se la să co n d u s d c ei ? P en tru
a face p o litica asupra cărcia S talin şi T uhacev sk i erau d e aco rd , T u h ac ev sk i
treb u ia o m orît. A ltfel, cl a r fi d o b în d it un rol prea m arc în o ch ii b iro u lu i p o litic.
T oţi cci carc lucrează cu S talin sîn t pîndiţi dc acclaşi risc. C u S talin, este m ai
puţin grav să com iţi o eroare d c c ît să ghiceşti şi să p rev ii g în d irca sa. C ea m ai
m arc v ină este să te arăţi capabil să co n d u ci, dcci bun p en tru a fi lich id at.
R ib b cn tro p şi m ai ales S ch u lcn b u rg , co m ise scră g re şe a la d c a-şi în c h ip u i că,
d ato rită vîrstci sale, S talin va dev en i co n serv ato r p en tru a-şi p ăstra ro ad e le
p o litic ii. N im ic m ai e ro n a t, a s ig u ra H itle r. V îrs ta nu fă c e a d c c ît s ă -l
n elin iştească pc S talin. L ui îi este frică de tin e ri, d e g u stu l lo r pen tru risc şi de
am b iţia lor. A ceastă frică îl d eterm in ă să jo a c e şi m ai în d ră z n e ţ d cc ît d în şii. D in
n ec csitatc, cl a făcut războiul cu Ju k o v , M a lin o v sk i, etc. P acea, o va face cu
B u d io n n îi, V oroşilov şi ce ilalţi in cap ab ili din v cch ea g ard ă . H itler e ra co n v in s
că d acă S talin s-ar fi în c h in at, ru g ăc iu n ea sa a r fi fost: D o am n e, fă-m ă m ai rău
d ec ît c e ila lţi. P en tru a fi om ul său de în c re d crc, treb u ie să fii rău, în n u m e le
său. A tunci cîn d îi dcm ască p c cci în g ă d u ito ri, am in tin d u -lc o b lig a ţia la
v ig ilen ţă, cl d o v ed e şte c ă nu sc tem e d cc ît dc un sin g u r lucru: to leran ţa. S talin
ştie p rea b in e că oam enii nu sîn t rec u n o scăto ri p en tru se cu rita tea şi b unul trai
p c carc lc o feră un guvern. E i lc co n sid cră ca liin d u -le d ato rate. A tunci cîn d
trăicsc în frăm în tări, cci ca rc sîn t loviţi sîn t.m u lţu m iţi d ac ă lo v itu rile c e li se
dau nu sîn t d e f in itiv e 35, iar cci carc nu sîn t loviţi sîn t recu n o scăto ri c ă se
b u cu ră dc un răgaz. A ccsta este sccrctul puterii sale. S talin era p o p u la r în
R u sia, germ an ii o co nstataseră. D acă cl aru n că o b u ca tă d c p îin e unui p o p o r p c
ca rc l-a adus la în fo m e tare, accst p o p o r îi este m ult m ai rec u n o scăto r d e c ît sîn t
co n d u c ăto rilo r lo r n aţiu n ile carc trăicsc în b elşu g . E x p u n erea lui H itle r era
p lin ă d e exem ple. A stfel, cl afirm ă că ştia că, d u p ă cu c c rire a oraşului K riv o iro g
dc A rm ata R o şie, M alinovski a r fi p rim it ordin să trim ită la M o sco v a o
d eleg a ţie cu p rin z în d pe p rin cip alii lup tăto ri din rez iste n ţă ai ac estu i o raş.
P lcc arca fu sese anunţată prin postul dc radio lo cal, la 5 m artie. T re n u l nu a
aju n s n ic io d ată în ca p itală, d co a rccc S talin p referase să îl în d ru m e sp re S ib eria .
A c o lo , cei c a rc sc c o n s id e ra u în d r e p tă ţiţi să b e n e fic ie z e d c titlu r i d c
rec u n o ştin ţă sp e cia le, p en tru m eritul dc a se fi sp e c ia liz a t în m e se ria de
sa b o to ri, erau în im p o sib ilitate a dc a face rău. C ît d e sp re p o p u la ţia d in
K riv o iro g , ea era fericită că s-a v ăz u t d esco to ro sită d e aceşti ce tă ţen i ai unei
categ o rii priv ileg iate.
D ar, lui H itle r cea m ai m arc im p resie i-o p ro d u se se e n e rg ia lui S talin .
D u p ă p ăre re a lui, adv ersaru l său ar fi fost d e d o u ă o ri p e p u n ctu l d e a p ie rd e
răzb o iu l şi de două ori, în toam na 1941 şi în to am n a 1942 el a făc u t d o v ad a
unei en erg ii neîm b lîn zite. H o tărîrea cu ca re S talin se a ru n c ase în v îlto area
b ă tă lie i, asum în d u -şi to ate răsp u n d e rile unei situ aţii critice , e s te m ă rtu ria u nui
ca ra c te r ferm , care nu se rec u n o aşte n ic io d ată în v in s. E l se ap ă ra se c a o fiară
p rin să în cap can ă, ştiind că nu av e a a ltă ieşire d cc ît să m u şte p e o ricin e ar dori
să p ro fite dc situ aţia sa disperată. El refu za se să se su p u n ă d estin u lu i să u şi,
zb ă tîn d u -sc cu disperare, sfîrşisc p rin a sc ăp a din cu rsă. A ceastă en e rg ie
treb u ia să serv ească drep t exem p lu . C o m p atrio ţii lui H itle r au fo st su rp rin şi
cîn d au aflat că F iihrer-ul îl com para pe « B lu tsh u n d » 36 cu F re d eric cel M are.
îl vom hărţui pc duşm an p în ă ce ne va lăsa în p ace» , sp u se se re g e le P ru siei.
Stal in p ărea să fi ad o p tat aceeaşi deviză. A cum era rîn d u l lui H itle r să ia o
atitu d in e sim ilară. Să h ărţuieşti inam icul prin to ate m ijlo ac ele, p în ă ce va
în ţe le g e că singura şansă carc îi răm în e este să se re tra g ă dc pe cîm p u l de luptă.
T re b u ia să-l faci să sim tă că nu ex istă o v ic to rie d efin itiv ă; d im p o triv ă, că
fiecare succes în seam n ă p entru el o în m u lţire a p eric o lelo r. Să g ăse a sc ă o raşe le
cu c erite tran sfo rm ate în cenuşă, o p o p u la ţie fără hran ă, ca re să c o n stitu ie o
sa rcin ă pen tru aprovizio n area sa şi ca rc să îl atace la cea m ai m ică re la x a re a
su p rav egherii. P în ă acum , accasta nu fusese p o sib il. L u p ta se d u se se p e terito riu
străin . D c aici înainte, duşm anul va găsi d rum ul său p re să ra t de ca p ca n e şi
curse. C u siguranţă că se sim te pe te rito riile ad v e rsaru lu i său ca în tr-o cu rsă
in fern ală. T alentul literar al lui H itle r se d esfă şu ra în d escrierea ac estu i răz b o i
fără m ilă, în carc instinctele de luplă au fost d e z lă n ţu ite la su p e rla tiv . C e ea ce
T ito făcuse în Iugoslavia, el se co n sid era în stare să facă p este to t u n d e
p o p u la ţia civ ilă p utea să fie m o b ilizată p en tru răzb o iu l G erm a n iei. C e b ărb at,
ac est Tito! în fiecarc lună erau ucişi ec h iv a len tu l a d o u ă d iv iz ii d e p artizan i şi
cro atu l reuşea să-i înlocuiască. E xem plul e ra m ăreţ. U n p o p o r co n d a m n a t la
fo am ete şi la separaţia n aţio n ală ca re re fu z a să ca p itu lez e. D o ar o m in ă de
o am en i d u cea războiul co n tra unui inam ic d c z e ce o ri m ai p u tern ic. în tre g
terito riu l era transform at în tr-u n vulcan. N u puteai face un p as în S erb ia, fără
risc. Iată un ad ev ărat erou naţio n al, asig u ra H itler, u nul d in m arii o am en i ai
acestu i război. A lături dc el, generalu l de G auIIe e ra un ero u d e em isiu n e
rad io fo n ică. R idicolul nu este n ic io d ată a lît d c iz b ito r ca atu n ci cîn d este
p ro iec tat d c un contrast; şi cc co n tra st în tre şefi 1 p artizan ilo r iu g o slav i şi şeful
F ran ţei războinice care nu este liberă d ec ît peni ru că a lu at-o la fu g ă, p en tru că
ea refuză să se confruntc cu duşm anul pe alte tărîm uri d c c ît ce le a le u n d elo r
radio! H itler, sarcastic, îl con sid era pc generalu l fran cez c a un şo a re c e ca re
sfid ează pisica, deoarece capcana s-a în c h is peste el. Să n u -i fie fric ă d o m n u lu i
de G aulle. Dl. C hurchill nu-1 va m înca ch iar el. îl va aru n c a p isic ii atu n ci cîn d
va av ea interes să dea garanţii de b u n ăv o in ţă G erm an iei. G en eralu l fra n ce z va
servi dc o static, precum p o lo n e zii, iu g o slav ii şi g rec ii ca re îşi p u se se ră
 sp e ra n ţele în L o n d ra. R cich-ul p u n ea la p u n ct arm e se crete . A tu n ci cîn d v a veni
m o m en tu l, an g lo -sa x o n ii vor reg reta fiecare b o m b ă p c ca rc au aru n c a t-o a s u ­
p ra lui « F cstu n g E uropa» 37. H itler îl asig u ra pc A n to n escu că L o n d ra şi
W ash in g ton ştiau mai b in e ca o ricin c că arm ele se crete nu erau o g lum ă.
D ar sc ria p o rtre te lo r n -ar fi fost co m p letă d a c ă H itlc r i-a r fi u itat p e
co n d u căto rii an g lo -sax o n i. P entru C h u rch ill, el nu g ăse a a lt c a lific a tiv d c c ît
acela de «om p ostum ». C o n d u căto ru l unui p o p o r îm b u ib at, el nu d o rea d c c ît să
facă să d u reze o situ aţie av a n ta jo asă p entru ţara sa. în lot tim pul răzb o iu lu i,
britan icii nu făcu seră altcc v a dccît să sc in sp ire din p re c e d e n te le p rim u lu i
răzb o i m o n d ial. A stăzi, ci erau cei m ai su rp rin şi dc fap tu l că A m eric a lui
R o o sev clt riu m ai era cca a lui W ilso n , iar R usia lui S talin nu a re n ici o
asem ă n are cu cca a ţarilor. C h u rch ill îşi în c h ip u isc că y an k e ii, d u p ă cc v o r fi
sco s, ca în 1918, ca sta n ele din foc, sc vor retrag e în izolarea lo r, şi că g ig a n tu l
cu p ic io a rc lc dc lu t, p rin tr-o c o n tra re v o lu ţie , va lă sa ro a d e le v ic to rie i
A lb io n u lu i, ca în tim pul lui K crcnski. El în c cp e să -şi d ea sc am a că p o z iţia
im p eriu lu i b rita n ic în lum e este m ai am en in ţată dc p ro p riii săi aliaţi d c c ît de
G erm an ia. C h u rch ill sc zb ătu se la C asab lan c a şi la T eh eran p en tru a o b ţin e
c lem en ţa p a tro n ilo r săi. D ar H itler era con v in s că C hu rch ill nu va scăp a de
sin istru l său destin d c a fi g roparul Im periului.
C ît d e s p re R o o s c v e lt, a c o sta e ra p e n tru H itle r e x p r e s ia e v re im ii
in tern aţio n ale. A şa du p ă cum com u n ism u l îşi făcu se un in stru m e n t din R u sia,
to t astfel S tatele U n ite nu erau d cc ît o m aşină de d istru g e re în se rv ic iu l rasei
sem ite. N ici în P acific, nici în A tlan tic, nici în C h in a, nici în A m erica dc S ud,
reg iu n e cc in te resa în p rim ul rînd S uitele U fiite, A m erica nu se lo v ise de
G erm ania. R cich-ul nu-şi disputa cu yankeii cauciucul, trestia d c z ah ăr, pcLrolul
sau ce le lalte m aterii prim e. S ingura p ro b lem ă dc c o n flic t erau ev re ii. P en tru
a-i ap ăra, R o o se v c lt sc aliasc cu co n c u ren ţii săi. P ro fitîn d d c n eg h io b ia
co m p atrio ţilo r săi reu şise să-i facă să crc ad ă că R eich -u l re p re z e n ta un p erico l
p entru ci. Şi iată-i cum sc co n c en tre az ă îm p o triv a E u ro p e i, în loc să sc bată cu
ja p o n ez ii care îşi d isp u tă cu ci d o m in aţia în P acific şi le a m en in ţă in te rese le în
C h in a. D ar ja p o n e z ii nu sîn t an tise m iţi, pe cînd germ an ii sînt. «C in e v a c îştig a
ac est răz b o i, d ac ă noi îl p ie rd e m ? » , în tre b ă H itlcr; « ev re ii, c o m u n iştii,
a n a rh iştii sau n ih iliştii ?»
D ar în lre v e d e rc a nu trebuia să ia sfîrşit m ai în a in te ca H itlcr să fi
în c erca t, du p ă ce a sc h iţa t silu ete le a d v e rsarilo r săi, să-i ara te m a re şalu lu i
p ro p ria sa faţă. El ştia că A nto n cscu in te rzise se presei să-i atac e p c an g lo -
saxoni. A sta nu în se m n a oare că d acă accştia s-ar fi g ă s it în tr-o zi la fro n tiera
R o m ân iei arm ata n o astră ar refu za să sc bată conLra l o r ? H itlcr m ai ştia că
A ntonescu d ec la ra se în faţa p rin ţilo r b ise ricii, a re c to rilo r u n iv e rsită ţilo r şi a
a lto r în a lţi d em n itari ai ţării sale că lupta treb u ia c o n tin u a tă fiin d c ă num ai ruşii
ar veni, şi nu a lia ţii, p entru a «elibera R om ânia». D acă a rm a tele a n g lo -sa x o n e
s-ar fi ap ro p ia t de frontiera n o astră cl ar m erge la b ise ric ă p en tru a m u lţu m i în
g en u n ch i. D acă H itlcr nu se crcdca în c ă o b lig a t să ia m ăsu ri c o n tra R o m ân iei
era d o ar p entru că cl nu av e a în c ă d o v ad a , ca în cazu l U n g arie i, că ac ea stă
d isp o z iţie fav o rab ilă inam icului s-a r fi sc h im b a t în trădare. D ar cl era in fo rm at
că starea dc sp irit a an u m ito r rep rezen tan ţi ai B u c u rc ştiu lu i în ţările n eu tre era
 categ o ric an tig crm an ă. S pera că A nto n escu va lua fără în tîrz ic rc m ă su rile
n cccsare p en tru a-i îm p ie d ic a p c aceşti ag en ţi să facă rău. D ac ă nu,. H itle r s-ar
v ed e a o b lig a t să-i v o rb cască pc un ton sim ila r cu cel p c c a re îl fo lo sise , cu o
să p tăm în ă în u rm ă, cu reg en tu l H orth y . G erm a n ii, m a re şa lu l a p u tu t să
rcm arcc, în ca zu l U n g arie i, nu se m ulţum esc num ai cu v o rbe.
«R om ânia va co n tin u a lupta c ît tim p îi va sta în p u tin ţă» , rcp lică
A n toncscu. «P o p o ru l rom ân nu va ac ce p ta n ic io d ată să se în ro le z e în tr-o
le g iu n e străin ă. El ştie că d ato ria sa dc a servi sub arm e nu e x istă d e c ît faţă de
p ro p ria sa ţară. D acă în ţara m ea, ca în U n g aria , G ard a d e F ie r, carc p en tru noi
nu es te d c c ît filia la unei o rg an izaţii străin e, a r lua p u te re a, a tu n c i veţi av e a, în
locul unei arm ate rom âne luptînd alături dc a d u m n eav o astră, b an d e dc p artizan i
ca rc v -ar în fru n ta ca în Iugoslavia, in m o m en tele cîn d ru şii n c-au trecu t
fro n tierele şi c în d este în jo c o rg an iz area ap ă rării noastre, c o n s id e r p rem a tu r să
v o rb im de un inam ic ipotctic şi carc sc află fo arte d ep a rte d c te rito riu l n o stru ,
cum ar fi an g lo -sa x o n ii.
«D ar aveţi pe terito riu l vostru o m u lţim e d c d uşm an i p c carc nu p ăreţi d e
loc g răb it să-i lic h id a ţi» , răspunse H itler, la n sîn d u -se în tr-u n rec h izito riu
asu p ra liniei p o liticii interne ad o p tate dc A ntoncscu . F iih rer-u l p re tin d e a că
ev reii so coteau R o m ân ia d rep t ţara lor de refu g iu . D e p retu tin d en i, d in F ran ţa,
d in C eh o slo v acia, din G erm an ia chiar, ci nu c c r d c c ît un lu cru : să fie lăsaţi să
p lccc la B ucurcşti. V enind din U ngaria, unde sc află în fin e un g u v ern h o tă rît
să ac ţio n e z e cu en e rg ie, ev reii trav e rseaz ă în m asă fro n tiera ro m ân ă. A co lo ,
ci sîn t m ai b in e p rim iţi ch iar d c c ît so ld atu l carc vine d c p e fro n t. O a re toată
ac ea stă p o litică nu e ste făcută p entru a-1 linişti pc m arele p atro n al ev reim ii
in te rn aţio n a le , F ran k lin R o o scv clt? C arc este ex p lica ţia n u m e ro a se lo r d e m e r­
suri făcu tc dc M ihai A ntoncscu p c lîn g ă le g aţia g erm an ă d in B u cu reşti în
sco p u l dc a o b ţin e o au to rizaţie dc n av ig aţie p entru v a p o a rele ro m ân e şti ce
tran sp o rtă evrei spre C o n stan tin o p o l şi spre P alestin a ? O are d in d rag o ste
p en tru evrei sau m ai d eg rab ă din tr-u n calcul p o litic v ic ep reşe d in te le C o n siliu lu i
ro m ân d esfă şo ară alîta en erg ie în această ac ţiu n e ? T o t ccca c e este an tig erm an
p are să se b u cu re d c p ro tec ţia g u v ern u lu i rom ân. A stfel, le g aţia lui B a d o g lio la
B u cu rcşti ocu p ă to ta litate a clăd irilo r m isiunii italiene, în tim p c e rep rez en ta n tu l
lui M u sso lin i nu este nici m ăcar a u to riz a t să p rez in te reg e lu i sc ris o rile sa le dc
ac red ita rc. D e a sem e n ea , ziariştii en g lezi ev ad aţi d in G e rm a n ia , p e carc
g u v ern u l rom ân refu ză să-i pred ea G erm an ici, ca şi C h a stc lain şi p araşu tiştii
la n saţi dc b ritan ici p c terito riu l ro m ân esc, în scopul d e a p re g ă ti, cu p artizan ii
lui M an iu, sa b o taje în reg iu n e a p etro lieră sc b u cu ră dc un tra ta m e n t de fav o are
din p arte a g u v ern u lu i şi p ar ch iar să d irijeze, din în c h iso a re a lo r d e ca tifea ,
ac tiv itatea dc o p o z iţie şi a sp io n ilo r... Şi to t aşa mai d ep arte. Şi H itle r co n tin u a
să ad au g e alte ca p cte dc ac u z a re listei sale.
A ntoncscu m ărtu risi că, în ac ca stă fază a d isc u ţie i, îşi făc u se u rm ăto ru l
raţio n am en t: sau H itle r se d ecisese, din cau za d o saru lu i p e c a rc şi-l p re g ă tise
îm p o triv a lui, să răsto a rn e regim ul său şi să sta b ile asc ă la B u c u rc şti un g u v ern
ca la B ud ap esta - şi în a c cst caz nu avea nim ic d c p ie rd u t - sau cl nu v o ia d cc ît
să-l in tim id e ze şi în ac ca stă ipoteză cca m ai bună so lu ţie e ra să-i ţin ă p iep t. «Eu
nu voi lua nicio d ată o m ăsură fizică îm p o triv a ev re ilo r» , d e c la ră cl. « A ccia
ca rc sîn t c e tă ţe n i rom âni şi vor să p lc c c în ţa ra lor a u a c e st d rep t, în v irtu te a
o b lig aţiei n o astre d e p ro tec ţie faţă de toţi ce tă ţen ii. V ă re p e t că p o p o ru l ro m ân
nu luptă d c c ît p en tru R o m ânia şi p en tru n im eni altcin ev a . D acă el a r o b se rv a că
şi-a p ie rd u t in d e p en d e n ţa, ar d ep u n e arm ele. E u sîn t sim b o lu l in d ep en d en ţei
sale, d a r sîn t d estu l d e o n est p e n tru a refu za acest ro l d ac ă aş av e a m îin ilc
leg ate. P o ate noi avem o co n cep ţie p erim ată asu p ra d re p tu lu i, d ar este sin g u ra
p e care o ad m item . Sau ne prim iţi alătu ri de voi aşa cum sîn tem sau a le g e ţi
ca le a d e a ac ţio n a fără noi. D ar d ac ă veţi co n tin u a să n e so co tiţi ca m a ra zi d e
lu p tă atu nci nu avem dccît o sin g u ră p ro b lem ă arz ă to a re d e d iscu tat: fro n tu l
co n tra R u siei, a cărui linie ac tu a lă laie în do u ă o p ro v in c ie ro m ân ească.
F ro n tierele n o astre, pe care aţi p ro m is să le ap ăraţi, sîn t străp u n se.
P us în faţa altern ativ ei, H itler în c clă să m ai jo a c e ro lu l « trag e d ian u lu i» .
P reten ţiile sale fură m odeste. « în c eta ţi de a oferi azil e v re ilo r u n g u ri» , ceru el.
«Ş tiţi că cu nu am accep tat îm p ă rţire a T ra n silv an ie i. E v reii sîn t o rig in a ri din
n o rd u l acestei provincii; eu îi co n sid er cetăţeni ro m ân i» , rep lică m areşalu l.
F iihrcr-ul in sistă. E ra necesar ca A ritonescu să d ea o d o v ad ă de b u n ăv o in ţă. în
fine, ci se p u se ră de acord ca p ro b lem a să fie stabilită cu K illin g cr, la B u cu reşti.
« D iv iziile n o a stre au cîştig a t b ătălia îm p o triv a lui H itler» , sp u se A n to n escu ,
în a p o ia t în c a p ita la sa.
D iscuţiile m ilitare carc au urm at ajunseră, în urm a ex p u n erii făcu te de
generalul Jodl, la un rezultat satisfăcător. M ai în tîi, s-a h o tărît să fie ev acu ate cu
p rio ritate trupele rom âneşti care se mai găseau încă în C rim eea. T rista e x p erien ţă
din K uban nu mai trebuia să se m ai repete. A poi, căzu ră de acord p en tru a
m enţine şi a întări capul de pod de pe linia Şiretului, în scopul de a co n stitu i o
am eninţare îm potriva pungii centrale a frontului unde ruşii p ătru n seseră în
P o lo n ia (T arnopol). A ceastă decizie era favorabilă R om âniei fiin d că ea p rim ea
un ajutor germ an pentru protejarea populaţiei din M oldova. T o tu şi, capul d e pod
nu trebuia să fie păstrat dacă urm ătoarea ofensivă pe care germ anii o prev ed eau
la nord de m laştinile P ripctului ar fi obligat W ehrm acht-ul să se reg ru p eze mai în
spate. Sc p u seră dc acord ca după o eventuală cădere a L ernbergului, trupele
germ an o -rom âne să se retragă pe linia strategică a Ş iretu lu i. în tă rire a acestei
linii form ă subiectul principal al d iscuţiei. Ea trebuia să fie o rg an izată în aşa m od
în eît oricc p o sib ilitate de război de m işcare să fie ex c lu să pe această p arte a
frontului. C u oricc risc, A rm ata R oşie va fi o prită acolo. O p eraţiile de m arc
anverg u ră trebuiau să sc desfăşoare în P olonia, pe N icm cn, pe Bug, ch iar pe
V istula, nu prea avea im portanţă. C a punct fix, treb u iau să aib ă C arp aţii
M oldovei, cu com plem entul lor, linia Ş iretului. în acelaşi tim p, trebuia să se
procedeze, la studierea unui sistem de apărare în adîncim e, în C îm p ia rom ână,
p en tru a distruge, cu sprijinul unor puternice rezerve strateg ice, o ev e n tu ală
debarcare a u n ităţilor ruseşti pe litoral. G erm anii se angajau să pună la d isp o ziţia
lui A ntonescu o forţă aeriană capabilă să-şi im pună suprem aţia. M areşalul îi
atrase aten ţia lui H itler că îi prom isese că va fi m en ţin u t frontul pe N ipru, apoi
că ruşii nu vo r depăşi Bugul. L in ia Şiretului va avea oare o so artă m ai b u n ă ?
«A m v rut să ţinem N iprul dintr-o raţiune econom ică, iar K u b an u l4 i-C rim cca din
m otive strategice şi psihologice. D acă pierdem linia Ş iretului, atunci am p ierd u t
războiul», declară fără ezitare g en eralu l Jodl.
 D upă cc îşi p rcc iza sc p ăre rile în asu p ra felu lu i d e a p ie rd e răz b o iu l,
g en eralu l g erm an ex p u se m odul în ca re, d u p ă p ăre re a lu i, a r fi p u tu t să-l
c îştig e. R ed u cîn d fro n tu l d e ră să rit de la lung im ea sa in iţia lă d e d o u ă m ii de
k ilo m etri la o lin ie d c lu p tă de m ai p u ţin de o m ie dc k ilo m etri e ra u şo r să fie
o p riţi ru şii. C ele d o u ă su te dc d iv izii g erm a n e şi aliate p u te a u , cu to a tă
su p e rio ritate a n u m e rică a inam icu lu i, să în d e p lin e a sc ă a c e a s tă sa rc in ă. S p aţiu l
red u s a r fi lim ita t n um ărul d iv iz iilo r p c c a re statu l m ajo r so v ie tic p u te a să le
aru n ce în luptă. W chrm acht-ul ar răm în e p c p o ziţie d c ap ă ra re p în ă la lim p ezirea
situ aţiei din O ccid en t. A colo ar trebui să fie p re g ă tit să re sp in g ă o ev e n tu a lă
d eb arcare an g lo -sa x o n ă. Sau, d acă ac e a sta nu se va în lîm p la în cursul an u lu i,
rep resa liile ae rie n e g erm an e, cu aju to ru l m ijlo a c e lo r tc h n ice re v o lu ţio n are
îm p o triv a M arii B rita n ii, i-ar o b lig a pc a lia ţi să e v a c u e z e d e p c in su lă
p rin cip ale le lor forţe. O d ată ev itată am en in ţarea p c lito ra lu l fra n ce z, fro n tu l
italian ar căd ca ap ro a p e au to m at. R c ic h -u l a r cîştig a astfel un lu n g răg a z p en tru
a rez o lv a p roblem a ru să, căci nu era probabil ca a n g lo -sa x o n ii, d u p ă p rim a lo r
în frîn g cre, să m ai rev in ă la atac în a in te dc anul 1946. D eci, o fe n siv a h o tărîto are
co n tra A rm atei R o şii se va pro d u ce în p rim ă v ara anulu i 1945. « T ie fp u n k t» 38
era p en tru G erm a n ia anul 1944. D acă c a a r fi re u şit să p a re z e p cric o lu l c a re se
co n cen tra asu p ra ci în cursul acestu i an, a r fi av u t în m îini v ic to ria. Jo d l m ai
asig u ră că av a n taju l dc care b en cficiau p entru m o m e n t a n g lo -sa x o n ii în
răzb o iu l aerian şi m aritim va fi dc sc u rtă du rată. N o ile a rm e g erm a n e în cele
d o u ă d o m en ii erau a tît de p u te rn ice în e ît ad v e rsaru l va fi nu n u m a i d ep ă şit,
d a r c h iar d esca lifica t, aşa cum sîn t trib u rile sălb aticc în faţa a rm e lo r alb ilo r. în
urm ăto arele şa se luni, ele vor h o tărî soarta răzb o iu lu i.
R c c a p itu lîn d azi e x p u n e re a lu i J o d l, c a re p e a tu n c i făc u a s u p ra
d eleg aţilo r n o ştri im p resia unei pled o arii «pro d o m o » 39, n e dăm sc am a că g e n e ­
ra lu l g erm an o făc ca b a z a t pc re a lită ţi. C h ia r co n fo rm m ă rtu ris irilo r lui
C h u rch ill, d eb a rcarea în nordul F ranţei nu ar fi fost p o sib ilă d a c ă g erm a n ii a r fi
în c c p u t să zd ro b cască p o rtu rile e n g lez e cu rac h cte lc lo r V I şi V 2, în a in te a
dem arării acţiu n ii « O v erlo rd » 40. E ste, în m od cert, c e ea c c sc o n ta şi O K W .
C în d ne gîndim că E isc n h o w c r şi-a lan sat tru p ele la atac u l c o n tin e n tu lu i p c d ala
d c 6 iunie şi că prim u l V I a că zu t asu p ra A n g liei la 17 ale ac eleia şi lu n i, ne
d ăm scam a de p rec izia cu carc an g lo -sa x o n ii l-au d e v a n sa t p e in am icu l lor. E ste
ad e v ărat că V 2 nu a ap ă ru t d cc ît la 3 se p tem b rie , d a r m ereu în lim ita ac elo r
şa se luni pe carc Jodl le prezisese ca d ec isiv e p entru război. O p tim ism u l şefu lu i
m ilita r al lui H itler nu era deci în te m e ia t p c o him eră.
P entru m areşalul A n to n cscu , re ie şe a în m od clar, d in c c c a c c to cm ai
au zise asupra v iito a re lo r intenţii ale O K W c ă răzb o iu l p u te a să fie p ie rd u t în
d o u ă m oduri: ori ruşii reuşeau să d e p ă şe asc ă lin ia Ş iretu lu i şi să d ea astfe l p este
cap tot sistem ul d efen siv germ an în su d -cstu l eu ro p e an , o ri an g lo -sa x o n ii
reuşeau să cre eze un al d o ile a fro n t în F ra n ţa, sin g u ra re g iu n e a E u ro p e i u n d e
g erm anii îi aşteptau.
în p rim a v arian tă soarta R om âniei era le g ată d c a G erm a n iei. S e im p u n ea
o so lid aritate c o m p letă cu cci dc al T re ile a R eich . C ît d esp re a d o u a ip o teză,
o rice h o lărîre ap ărea în c ă prem atură: treb u ia să se a d o p te fo rm u la « w ait and
S ec»41. «Şi să sc m en ţin ă contactul cu W ash in g to n şi L o n d ra » , a d ă u g ă M ihai
A n to n cscu . M areşalul sc dcclară dc acord. P crico lu l d c a fi in v ad aţi d in to ate
p ărţile era în depărtat pentru m om ent. R om ânia, sin g u ra su p rav ie ţu ito are p rin tre
statele din E uropa considerate ca v ic to rio ase la V ersaille s, era d e asem e n ea
sin g u ra cobclig eran tă carc mai păstra în c ă în c re d e re a lui H itle r 42.
D ar sentim entul general era că scad en ţa fata lă fu sese d o ar în d e p ărtată.
T re b u ia să sc profite dc răgazul o b ţin u t, p en tru a p rin d e v ite ză faţă d c ad v e rsar,
în urm a transform ărilor carc operau în interio ru l R e ie h -u lu i, nu ex istau m o tiv e
să te în c rc zi mai m ult în aliatul germ an d e c ît în inam icul rus. P rin şi în tre d o u ă
fo cu ri, nu este dc m irare că nc-am în to rs iarăşi sp e ra n ţele sp re an g lo -sa x o n i.
D ar înainte dc reluarea d isc u ţiilo r cu aliaţii, sc p ro d u se un fap t d e o
im p o rtan ţă capitală pentru situ aţia R om âniei.

La 4 aprilie, sc făcură simţite primele efecte. O formaţie americană de

bombardiere transforma oraşul Ploieşti şi carticrcle gării din Bucurcşti în ruine.
Era consecinţa declaraţiilor făcutc de Molotov.
M inistrul dc externe sovietic som ase R o m ân ia, în aju n , să iasă din
război. El declara, cu acceaşi ocazie, că U R SS «nu viza n icid ecu m in te g ritatea
te rito riu lu i rom ânesc sau ordinea so c ială ex isten tă» .
In z iu a în carc avio an ele am erica n e îşi făc u ră a p a riţia în sp a ţiu l ae rian
al R o m ân iei, C hurchill, în faţa C am erei C o m u n elo r, şi C o rd ell H u li43, în tr-o
d cc la ra ţic făcută presei, sc solid arizau cu d ec la ra ţia o m u lu i dc sta t so v ictic.
E fcctu l m oral produs asupra R om âniei fu dezastru o s. în m o m en tu l în
ca rc ruşii ocu p aseră deja C ern ău ţi, c a p ita la B u c o v in e i, iar Iaşi, c a p ita la
M o ld o v ei su p o rta focul artileriei ci g rele, ac ea stă fu rtu n ă c a rc se d ez lă n ţu ia
d in ce r pro d u cea o im presie apo calip tică.
M areşalul se făcu interpretul se n tim en tu lu i gen eral d e stu p o are;
« C iv iliz a ţia lum ii carc este v io la tă a stă z i dc o am en i p e ca rc n o i i-am
m e n aja t în to td ea u n a arc nevoie m ai m u lt d c c ît o ric în d d e b ra ţe le n o a s tre , de
in im ile n o astre , dc lupta noastră şi dc u n irea n o astră » , sp u n e a în p ro c la m a ţia
sa.
P entru R om ânia, carc era în c e rc u ită pc păm în t d c ru şi şi d e g erm a n i, se
d esch id ea un nou front - în aer. în aer duşm anii noştri erau a n g lo -sa x o n ii. T o t
eşafo d aju l pc care se în ălţase ilu z ia ro m ân ilo r sc p răb u şe a su b b o m b e le
am cricanc. «N oi ne întrebăm cu acceaşi n elin işte carc v a fi lin ia p c ca rc se va
facc în tîln irc a trupelor am cricanc şi a tru p elo r so v ie tic e» , a fo st m e saju l pe
carc, în tim pul verii anului 1943 i-1 ad u se se lui A nto n cscu un m e sag e r din
p artea p u rtăto ru lu i dc cuvînt al preşed in telu i R ooscvclt.
C e sc schim basc între tim p? P entru carc m otiv W a sh in g to n şi L o n d ra
voiau acum să deschidă ruşilor drum ul spre inim a E uro p ei?

A tu n c i c în d ru şii au a p r e c ia t c ă a r g u m e n te le A n g lie i şi A m c r ic ii
c o n v e r tis e r ă în fin e R o m â n ia şi c ă e a nu sc m a i p u te a în d o i d c a ic i
în a in te c ă d r u m u l W a s h in g to n u lu i şi L o n d re i tr e c e a o b lig a to r iu p c la
M o s c o v a , ci n c a d u s e r ă c o n d iţiilc lo r d c a r m is tiţiu p r c c iz în d c ă C e i T re i
M a ri e r a u d c a c o rd , p e n tru a Ic g a r a n ta s o lid a r e x e c u ta r e a :
 1. R o m â n ia p ă r ă s e ş te a lia n ţa s a c u A x a ;
2. R o m â n ia r c c u n o a ş lc U R S S - u lu i d r e p tu l d c a a n e x a B a s a r a b ia
şi B u c o v in a d c N o rd ;
3. T r u p e le r o m â n e v o r fi d e z a r m a te d e A r m a ta R o ş ie . D a c ă
R o m â n ia d o r e ş te s ă p a r lic ip c la R ă z b o iu l îm p o tr iv a G e r m a n ie i,
d iv iz iile ro m â n e , r e in s tr u ite şi r e c c h ip a te d e U R S S , v o r 11 p u s e
la d is p o z iţia m a re ş a lu lu i A n to n c s c u şi a lu i M a n iu .
4. R o m â n ia s c a n g a je a z ă s ă p lă te a s c ă U R S S - u lu i 6 0 0 m ilio a n e
d e d o la r i, cu titlu l d e d e s p ă g u b ir i.
5. U R S S sc o b lig ă să n u s c a m c s tc c e în tr e b u r ile in te r n e a le
R o m â n ie i şi să rc s p c c tc s tr u c t u r a sa s o c ia lă .
6. A lia ţii sc a n g a je a z ă s ă a ju te R o m â n ia în a -ş i r c c u p c r a în
to ta lita te sa u în c c a m a i m a rc p a r te te r ito r iile c e d a t e U n g a r ie i
în 1 9 4 0 .

Ju riştii M aniu şi M ihai A ntoncscu s tu d ia ră c u g rijă tex tu l lui M o lo to v , îi

socotiră interesant şi dem n a fi luat în seam ă. F iind sold at, m areşalu l A n to n cscu
v o ia nu g aran ţii pc hîrtic, ci divizii am crican c şi b rita n ic e c a re , cu restu!
d iv iz iilo r rom âne, să restab ilească cchilibrul cu A rm ata R o şic.T rc b u ic, spuneau
cci d o i, să obţinem p rec iză ri asu p ra naturii şi în tin d erii p ro m isiu n ilo r pc ca re ni
lc fac ang lo -sax o n ii.
C îtcva zile m ai tîr/.iu, punctul dc v ed e re al m areşalu lu i a fo st co n firm at
la M ad rid dc am b asad o ru l H aycs. A m erican u l pc ca re, p en tru a scăp a d e
su p rav e g h erea se rv ic iilo r germ an e, îl în tîln ii în g arso n ie ra u n u ia d in c o la ­
b o rato rii săi, îm i cv o c ă o im ag in e carc m ă izbise în tim p u l unei călă to rii în
Italia, cu m ult în a in te dc război. F ăcîn d ascc n siu n ca V cz u v iu iu i, p riv isem
am u za t m ăgarii care p ăşteau pc panta v u lc an u lu i, cu o to ta lă n ep ă sa re . Am
în c c rc a t să vorbesc am b asa d o ru lu i dc p erico lu l so vietic. D u p ă p riv ire a sa pe
ju m ă ta te resem n ată, pe ju m ă ta te p lic tisită, m i-am d at se am a că cl co n sid era
tirad a m ea ca o p le d o arie «pro dom o», în c crcîn d să m o tiv ez e a titu d in e a dc
n c ju stific a t a R om âniei.
«M i sc p arc că gîndiţi: «nu faccţi atîlc a m ofturi p en tru a trcc e în b arca de
sa lv are, sub pretex tu l că veţi găsi acolo un cîin c turbat. V ă g a ra n te z că nu vă va
m u şca» , i-am spus.
Im p ertin en ţa m ea îm i ad u se o d cc la ra ţic so le m n ă d in p a rte a a m b a sa ­
d o ru lu i. D upă cl, aliaţii trebuiau să fie c o n sid eraţi ca o a s o c ia ţic ai cărei
p arten eri erau in te rsch im b ab ili. E ra lip sit dc im p o rtan ţă d acă tc ad re sai unuia
sau altuia: vorbeai în to td e a u n a cu C ci T rei. E l îm i atra se a te n ţia că nc în şelam
în c h ip u in d u -n e că în tre R usia şi S tatele U n ite a r ex ista v reo d iv e rg e n ţă dc
ved eri asu p ra vreunei p ro b lem e anum e. A -ţi ară ta n eîn cred e re a faţă d e U R S S ,
ar co n stitu i o o fensă p entru C eilalţi Doi M ari. P en tru a se facc m ai b in e în ţe le s,
dl. H aycs afirm ă că aliaţii nu puteau fi accc p ta ţi sau refuzaţi d c c ît în bloc. Eî
m ă în tre b ă apoi d ac ă guv ern u l dc la B ucu reşti e ra d isp u s, în a c e ste co n d iţii,
să-şi schim bc p o litic a externă. C o n d iţiile în c a re sc n cg o c ia se în cu rsu l iernii,
 nu m ai erau valabile. N u era n ev o ie să fii p rea su b til p en tru a în ţe le g e că
an g lo -sa x o n ii nu se m ai g îndeau la o d eb arcare în B alcan i. A vînd în v e d e re un
arm istiţiu în- no u a situ aţie, treb u ia să-i ac cc p ţi p e ru şi ca sin g u ra fo rţă de
o c u p a ţie a terito riu lu i. S in g u ra in stru c ţiu n e p rec isă p e ca rc m i-o d ă d u se M ihai
A n to n escu era: să m enţin uşa d e sc h isă spre an g lo -sa x o n i. D in p ro p ria m ea
in iţiativ ă, p recizîn d că nu vorbeam d c c ît «ad re fe re n d u m » 44, i-am ră sp u n s că
p en tru a p ărăsi G erm ania R o m ân ia av e a nev o ie d e asig u ră ri se rio a se d in p a rte a
S ta te lo r U nite. A r fi n ecesar ca p reşe d in te le R o o s e v e lt, p rin tr-o d e c la ra ţie
p u b lic ă, să se pu n ă g ara n t c ă aliaţii vor co n sid era m o n a rh ia ca sin g u ra fo rm ă d e
sta t p o sib ilă , că aliaţii se vo r ab ţin e de la o rice a m estec în tre b u rile in te rn e, că
ei v or restitu i R om âniei te rito riile pe care lc p ie rd u se în 1940, d in ca u za
a titu d in ii sale antigerm ane în tim pul in te rv alu lu i d in tre ce le d o u ă răz b o aie .
D acă g u v e rn u l din W a sh in g to n a p re c ia că e s te în m ă s u ră să fu rn iz e z e
B u c u reştiu lu i aceste g aran ţii, g u v ern u l rom ân a r p u tea să ree x am in e ze p o ziţia
sa în co n flict. M r. H ayes dori cîtev a precizări. El m ă în tre b ă d acă d ec la ra ţia
făcu tă dc dl. M olotov la 3 a p rilie şi în su şită de C h u rch ill şi C o rd ell H uli nu a r
p u te a fi co n sid erată ca o g ara n ţie suficientă. M ai d o rea să ştie d ac ă m areşalu l
A n to n escu era dispus să lă rg e asc ă guvern u l său, p en tru a-1 tran sfo rm a în tr-u n
ca b in c t dc u n iu n e n aţio n ală, p e n tru că aliaţii av eau în v ed ere p en tru to a te ţările
sa telite a le G erm aniei g u v ern e de largă c o n c e n tra re d em o cratică . L a p rim a
ch e stiu n e i-am răspuns negativ; la a do u a, afirm a tiv . I-am e x p lic a t că, d ac ă
S tatele U n ite so coteau U n iu n ea S o v ietică ca un p a rte n e r lo ial, nu ex ista n ic i un
m o tiv p entru ca p reşed in tele R o o sev elt să nu se p u n ă g a ra n t p en tru b u n a-
c re d in ţă rusă. Şi am a d ă u g at că era o cerere m o d e stă d in p a rte a u n ei ţări care
d eţin ea , cu lin ia Ş iretu lu i, una din ch e ile v icto riei. D l. H ay es m ă a s ig u ră că
A rm ata R o şie a r g ăsi m ijlocul d e a străp u n g e şi a c ea stă linie. « D ar atu n ci
co m u n iştii vo r fi stăpînii su d -cstu lu i eu ro p e an » , i-am ră sp u n s eu. A m erican u l
n u p ărea să vadă vreun n eajuns în faptul că ev e n im e n te le se v o r o rien ta în a c est
sens.
D upă c îtev a zile, M ihai A ntoncscu îm i trim ise o te leg ram ă, d ec la rîn -
d u -sc dc acord cu cclc trei co n d iţii pe ca rc le p u sesem . A m b asad o ru l H ay c s îm i
trim ise răspuns prin D l. M id leto n că D ep artam en tu l d c S tat ac c e p ta c e re rile
n o astre. S ingurul lucru care m ai treb u ia să fie p re c iz a t era u n d e şi cîn d v a fi
în c h e ia t arm istiţiu l ro m ân . B u c u rc ştiu l treb u ia d o a r să facă cu n o scu tă d ec iz ia
sa dc a-şi trim ite p le n ip o te n ţia ru l p entru a-1 sem na. D ac ă g u v ern u l ro m ân era
d o rn ic să-şi ex pună în c ă o dată p unctul său dc v ed e re an g lo -sa x o n ilo r, el a r
p u tea să trim ită un d eleg at la co n fc rin ţa carc sc ţin e a atu n ci la L o n d ra în tre
S tcttin iu s şi A nthony E den. în orice caz, S tate le U n ite v o r re fu z a să jo a c e , în
v iito r, în n cg o cierilc cu R om ânia, rolul dc « g u v ern an tă» .
« A rm istiţiu l nu treb u ie av u t în v ed e re d c c ît în fu n cţie d c p o s ib ilita te a
d e a re z is ta pe lin ia Ş ire tu lu i» , am s c ris la B u c u rc ş ti, p u n în d p u n c t
n e g o c ie rilo r. A c c a stă fra z ă făc u să rc iz b u c n c a s c ă d is p u ta în tre c c i d o i
A n to n e sc u . M a reşalu l re fu z ă să trim ită un e m isa r la L o n d ra , p e n tru a p le d a
c a u z a R o m ân ie i în a in te a lu i E d e n şi S tc ttin iu s. D in p u n ctu l d c v ed e re ro m â n ,
p ăre a in u til să sc c o n tin u e d isc u ţia cu a n g lo -sa x o n ii. M ih ai A n to n c s c u v o ia să
ştie d ac ă, în c a z dc a rm istiţiu cu R o m ân ia , o c c id e n ta lii v o r trim ite tru p e în
 ţa ra n o a stră , d a c ă se va p u te a co n ta pe un a ju to r e c o n o m ic , e tc . L a to a te
a c e s te c h e stiu n i, am erican ii se m ă rg in eau să ră sp u n d ă : d a c ă v reţi, d e s e m -
n a ţi-v ă p le n ip o te n ţia ru l vo stru , care să în c h e ie a rm istiţiu l. N u m ai lui îi v o r fi
c o m u n ic a te c o n d iţiile n o a stre d efin itiv e.
C u to a tă respingerea p rete n ţiilo r ruseşti d e că tre p arla m en tu l fin la n d ez,
tratativ e le în tre H elsinki şi M oscova co n tin u au . M an iu şi M ih ai A n to n escu
ap reciau că treb u ia să p ro fite d e această co n ju n ctu ră p e n tru a se p u n e d ire c t în
leg ătu ră cu M oscova. U n succes în d isc u ţiile cu B u c u re ştiu l a r d a n e g o c ie rilo r
de la K rem lin un m are av antaj asu p ra lui P aasik iv i. P en tru a-1 o b ţin e , ru şii a r
p u te a u şu ra co n d iţiile în ceea ce ne priveşte.
K rem lin u l se arătă m ai favorabil v ic ep reşe d in te lu i C o n siliu lu i, c a re
ţin ea p îrg h iile de com andă, d ec ît şefului op o ziţiei d e m o c ra tic e , c a re treb u ia d e
ab ia să p u n ă m îna pc ele. D iplom aţia rusă este foarte e la stic ă şi ţin e seam a d e
îm p re ju ră ri. A stfel că dl. N anu, reprezentantul n o stru la S to ck h o lm , fu ru g a t
de d -n a K o llo n ta y , a m b a sa d o a re a S o v ie te lo r, s ă -i d e z v ă lu ie lui M ih a i
A n to nescu faptul că R usia era ch iar disp u să, dacă arm istiţiu l v a fi se m n at, să
se rezerv e pe teritoriul rom ân o zonă lib eră, unde u n ită ţile A rm atei R o şii nu
vo r fi a u to rizate să pătrundă.
M ihai A ntonescu, rcnunţînd la con tactu l sta b ilit cu a m b asa d o ru l H ay e s
la M adrid, din cau za contro v erselo r pe care m esajele n o a s tre le p ro v o c a se ră
în tre el şi m areşal, îşi d eschise alte do u ă căi de c o m u n ic a ţie cu L o n d ra şi
W ash ington. P rin A nkara şi prin B erna, el se străd u i să m e n ţin ă d ia lo g u l.
D e p artea sa, prin ţu l Ş tirbcy negocia la C airo. A n g lo -sax o n ii nu m ai ştiau în
sp a tele că ru ia d in tre num eroşii interlocutori se afla g u v ern u l d e la B u cu reşti.
T o ţi re p re z e n ta n ţii ro m ân i din stră in ă ta te « m iro se a u » m a re le a c t isto ric
a fla t în p reg ă tire. F iec are d o rea să jo a c e un rol. E i ştia u c ă su sţin în d id c c a
a rm istiţiu lu i v o rb ea u în lim bajul tîn ăru lu i A n to n escu . P e m o m e n tu l în frîn g e rii
se p u te a face o ca rieră. In tot cazu l, fiecare d o c u m e n t c a re su sţin e a n e c e s ita te a
a b s o lu tă de a ab a n d o n a p o litic a p ro g erm an ă , e ra un ja lo n p u s p e n tru v iilo r.
E n tu z ia s m u l p a c if is t c u c e ri re p e d e to a te p e r s o n a lită ţile ro m â n e ş ti d in
stră in ă ta te . F iec are se c re d e a ce a m ai a u to riz a tă să « a d u c ă s e rv ic ii p a trie i» .
D l. G afcn c u , sp re ex e m p lu , cerea un av io n p en tru a se d u c e la M o sc o v a , în
n u m e le lui M ihai A nto n escu . D ar nici c e ila lţi n u şo m a u . F ie c a re era co n v in s
că p u te a să o b ţin ă , p en tru R o m ân ia, co n d iţii de a rm is tiţiu n e s p e ra lc . în fa ţa
a c estei o fe n siv e p ac ifiste , « C o n d u c ăto ru l» se a fla d in c c în c e m ai iz o lat.
A rm ata , p a rtid u l său p o litic, ca re pînă atu n ci îl u rm a se cu fid e lita te , se
p re g ă te a să se sc u fu n d e ; nu d in tre ca d rele su b a lte rn e , ci n u m e ro şi g e n e ra li se
g în d c a u , a id o m a d ip lo m a ţilo r şi p o litic ie n ilo r, că a v e a u şi ei un rol d e ju c a t
în în frîn g c re . P roblem ele de conştiinţă erau lesne de rezo lv at. F orm al, co m an ­
dantul arm atei era regele. El era cel căruia i sc ju rase cre d in ţă şi suveranul -
acesta era secretul lui P o lic h in c lle 45 - era de m ult de p artea g rupului M aniu.
G en e ra lu l S ănătescu , şeful casei m ilita re re g a le , lu a se co n d u c e re a
« m ilita rilo r» antian to n escicn i. G eneralul D ăm ăcean u , fo st ag h io ta n t reg a l,
co n d u c ea in triga. Sub d iferite p retexte, co m an d a p e fro n t era re tra s ă g e n e ra lilo r
care «erau lipsiţi de sim ţ politic»; aceasta voia să zică: cre d in c io şi m a reşalu lu i.
L o cu l lo r era luat de oam eni gata să se d eso lid a riz ez e d e « av e n tu ra p ro n az istă » .
 în faţa ac estei m aşinaţii, A n lo n cscu se găsea fără ap ărare. C a ra ctcru l său
a u to ritar nu a r fi co n c ep u t n ic io d ată că cei care îl a s c u lta se ră p în ă atu n ci cîn d
nu era d e c ît un o fiţe r p rintre ce ila lţi, ar fi pu tu t să n u i se su p u n ă acu m , c în d el
e ra şeful. M ihai A ntonescu, co lab o rato ru l său cel m ai ap ro p ia t, se străd u ia cu
fo lo s să îi d escu raje ze p e m em brii guvern u lu i. El nu în c e ta să re p e te fiec ăru ia ,
se p arat, c ă d ez ap ro b ă p o litica m areşalu lu i, că ac ea sta nu p u te a să d u că d e c ît la
c a ta stro fă , etc. în faţa d ip lo m aţilo r străin i, pe care îi p rim e a în fiecare m a rţi,
ţin e a o ex p u n e re asem ănătoare. C o n sid era util să se ştie în străin ăta te c ît de
d o rn ic era el să încheie, arm istiţiu l.
în R o m ân ia, c a şi în c e le lalte ţări latine, ce se şo p te şte în în a lta so c ie ta te
co b o a ră ca o lovitură, sub form ă de avalanşă, în m arele p u b lic . P ă re re a că fără
în c ă p ă ţîn a re a m areşalului ţara a r fi fo st de m ult în ta b ăra în v in g ă to rilo r, c îştig a
în ficcare zi cercuri lot mai largi. A tunci cînd rad io M o sc o v a îl d e c la ră pe
M ih ai A n to n escu crim inal de război, iar B B C -ul re lu ă te rm en ii em isiu n ii
so v ie tic e , n e b u n ia v ic e p re şe d in te lu i C o n siliu lu i a ju n se la p a ro x ism . C u
elo cv e n ţa sa de av o c at de curte cu ju ri, el pleda, în faţa o ricu i era d isp u s să îl
a scu lte, p ro p ria sa cauză. C o lab o rato rii săi p rim iră in stru c ţiu n i să m o d ific e
d iferite p ro ce se-v erb ale ale în tre v e d e rilo r cu p erso n alităţi străin e. L e m ai d ic ta
şi a lte le n o i, am in tin d u -şi d eo d a tă d isc u ţii pe care le ev o c ase cu an i în urm ă.
A stfel, el i-ar fi co n ju rat p e germ an i să nu atace R u sia; el a r fi p ro te sta t
îm p o triv a d ec la ra ţie i de război făcută S tatelor U n ite, etc. M ihai A n to n escu
în to c m e a dosaru l p rocesului său.
U rm îndu-i exem plul, cei mai m ulţi m em bri ai cab in etu lu i erau în
cău tarea unui alibi. Am văzut atm osfera din Italia, în ain te de căd erea lui
M ussolini. Un dictator se prăbuşeşte cînd garda pretoriană46 îi refu ză ascu ltarea.
« C o n d u căto ru l» era am en in ţat de acelaşi risc.
L a 12 m ai, C ei T rei M ari ad re sa ră un u ltim a tu m ţă rilo r s a te lite .
R ăsp u n su l m a re şalu lu i, pe c a re M ihai A ntonescu îl tran sm ite a la L o n d ra, p rin
le g aţia n o a stră d e la B erna, su sţin ea că:
1. R o m ân ia nu p u rtase nicio d ată război îm potriva A n g liei şi S tate lo r U n ite.
Istoric v orbind, ca avu sese în to td ea u n a sentim ente p rie te n e ş ti faţă d e ce le d o u ă
ţări.
2. R o m ân ia nu pu rta un răzb o i partizan contra R u siei. S o ld aţii se luptau
n u m ai pentru a-şi ap ăra ţara şi p entru a recîştiga p ro v in c iile p ie rd u te în urm a
ag resiu n ii so v ietice din 1940.
M ihai A ntonescu ar fi v ru t să adreseze şi un cu v în t M o sc o v ei, d a r
m areşalu l sc o p u se form al la ac ea stă idee.
 CAPITOLUL X

U ltim a b ătălie

L a 6 iunie, în ziua cînd an g lo -sa x o n ii au a ru n c a t un p o d în tre M area

B ritan ic şi co n tin cn t, dcb arcîn d pe co a sta norm andă, to a te p u n ţile în tre ce le
d o u ă te n d in ţe p o litice ro m ân eşti au fo st rupte. M an iu c o n sid e ra c ă reu şita
acţiu n ii aliate ad u c ea un arg u m e n t d ec isiv tezei sale. E a d em o n stra, c e lo r ca re
în c ă nu în ţe le g ea u că G erm ania p ie rd u se răzb o iu l p e to a te fro n tu rile. D e aci
în a in te treb u ia să se p rec ip itc d ez n o d ăm în tu l şi să se tre a c ă c ît d e rep e d e în
tab ăra în v in g ă to rilo r. P o ziţia ju rid ic ă a R o m ân iei a r fi fo st in c o m p arab il m ai
b u n ă d ac ă c a s-ar fi p rez en ta t ca Italia la co n fe rin ţa d e p a c e în ca lita te de
co b e lig cran tă. O are nu era o crim ă îm p o triv a ţării să te în c ă p ă ţîn e z i să răm îi
alătu ri dc o G erm a n ie virtual în v in să ? M areşalu l trăg e a din a c e a s 'ă situ aţie
co n clu zii total d iferite . D acă se felicita , c a şi M aniu, p e n tru d e sc h id e re a celu i
de al d o ile a front, o făcea p en tru că, dîn d an g lo -sa x o n ilo r şa n se d c a cîştig a
răzb o iu l în E u ro p a , le red u c ea tot a tît pe ce le ale ru şilo r. D e acu m în a in te ,
v ic to ria nu va m ai fi exclusiv so v ietică. P en tru ca ea să d ev in ă o cc id en tală,
ruşii treb u iau îm p ied ic aţi să m eargă p rea d ep a rte şi p rea rep e d e. în co n sec in ţă,
ce ea ce a r în se m n a în tr-a d e v ă r o crim ă, ar fi să ru in ezi p rea d ev re m e fro n tu l d e
ră s ă rit al R e ic h -u lu i. O d efe cţiu n e im ed iată a R o m ân iei a r av e a d re p t re z u lta t
esen ţial în tă rire a p o ziţie i R usiei faţă dc ceila lţi D oi M ari. M a n iu nu e ra d e loc
co n v in s dc te m ein icia p unctului dc v ed e re al lui A n to n escu . D u p ă d în su l,
« C o n d u căto ru l» ar fi com is o grav ă g re şe a lă aliin d ţara sa la o p u te re ca rc
p ie rd e a răz b o iu l. «E rrare hum anum est, p e rse v e ra re ...» 47. S in g u ru l m od d e a
o b ţin e iertarea era să se în c h c ie arm istiţiu l fără a p ie rd e un m o m en t. A ltfel,
p o p o ru l rom ân l-ar fi co n sid erat, d u p ă ex em p lu l M o sc o v ei, un crim in al d e
răzb o i. M aniu e x p u se to ate acestea m a re şalu lu i, fără a-1 m en aja. E l îl av e rtiză
d e asem en ea că d ac ă va refu za să trag ă c o n c lu z ii ca re se im p u n e a, el, M an iu ,
sc va v ed ea o b lig a i să în tre b u in ţe z e to a te m ijlc acele p e n tru a sa lv a ţara. «V ă
d aţi seam a că v o rb iţi m ai cu rîn d ca şe f al col >ânei a c in c e a , d e c ît c a ş e f al
o p o ziţie i ? », îl în tre b ă A ntoncscu. « îm i asum to ate risc u rile a titu d in ii m ele» ,
răsp u n se b ătrîn u l d em o crat. «Şi eu mi-1 asum pe al m e u » , re p lic ă m areşalu l.
M ih ai A nto n escu interv en i p en tru a-i ca lm a p e cei d o i ad v e rsari. M a reşalu l,
ex p lică el, cre zu se că îşi în d e p lin e şte d ato ria, o p u n în d u -se în a in tă rii ru se spre
in im a co n tin en tu lu i. S e g în d ise ch iar c ă an g lo -sa x o n ii e ra u ta c it d e aco rd cu
p o litic a sa. P c ac e a stă b az ă fuseseră in iţiate nego cieri cu a lia ţii, av în d d re p t
 sco p să-i co n v in g ă să dcbarce în P en in su la B alcanică. Şi p en tru c ă efo rtu rile
an g lo -sa x o n e se în d rep tau spre o altă p arte a co n tin en tu lu i, treb u ia să se ad m ită
că p o sib ilita te a unei acţiuni în P eninsula B alcanică e ra e x c lu să d efin itiv .
în B a lc an i, p rez en ţa an g lo -sa x o n ilo r nu se m a n ifesta d c c ît p rin b o m b a r­
d am en te m a siv e , mai elocvente d c c ît o rice lim baj. O fe n siv a a e ria n ă îm p o triv a
R o m ân ie i d em o n stra că L ondra şi W ashingtonul d oreau să fie rid ic a tă b a rie ra
ca re îm p ie d ic a a rm a ta ru să să în a in te z e , căci a ltfe l, d e c e o slă b e a u ?
C o n d u căto rii m ic ilo r p opoare nu aveau dreptul să se în fă ţişe z e d re p t ce n zo ri ai
p o liticii c e lo r m ari. D acă anglo -sax o n ii vor să uşureze în a in ta re a ru sea scă sp re
cen tru l E u ro p ei e sig u r că ei au p rim it la T eheran sau în a ltă p arte, se rio a se
g aran ţii d c la U n iu n ea S ovictică. S ă te îndoieşti a r în se m n a să-i co n sid eri
im b ecili. «E i sîn t im becili», strig ă m areşalul, «şi toţi cei c a re se în c re d în
S talin sîn t n işte im becili». N u era o ap reciere care să-i flateze, nici p e n tru
M aniu, nici p en tru M ihai A ntonescu. D ar m areşalul răm în ea ferm c o n v in s că
punctul său dc ved ere era singurul valabil. M ai e x ista o şan să, ca jo n c ţiu n e a
în tre arm a tele în v in g ă to rilo r să sc facă pe teritoriul R o m ân iei. A ce astă şan să
m erita să fie p u să în jo c . A o fi exclus, a r fi fost o crim ă, d u p ă cum a r fi fo st un
act crim in al să slăb eşti frontul an ti-so v ietic. M aniu, cu un sim ţ al u m o ru lu i ce
nu-1 ca racteriza , trase con clu zia urm ătoare: «R eciproc, ne acu zăm d e in te n ţii
crim in ale. S c p are că este singurul p u n c t cu privire la c a re sîn tem d e ac o rd » .
D c ac ea stă dată, dezacordul nu răm ase doar verb al. E l se trad u se în acte.
L a 10 iu n ie , M aniu, ca şe f al p artid u lu i n aţional: ţă ră n c sc , îm p re u n ă cu
p a rtid e le c o n s id e ra te «dem o cratice» d c că tre U n iu n ea S o v ictică : p a rtid u l
co m u n ist, partid u l social-dem ocrat şi partidul liberal form au blocul d em o cratic.
N o u a o rg an iz aţie p o litică h otărî să-l răstoarne pe A n to n escu p rin fo rţă . O
teleg ram ă trim isă p rinţului Ştirbcy îi pun ea la curent p e aliaţi cu p ro ie c te le lui
M aniu..
D ata lo v itu rii dc stat era fixată p en tru sîm bătă 2 6 au g u st. P en tru a u şu ra
sa rc in a blocu lu i dem ocratic, an glo-saxonii trebuiau să b o m b a rd e ze a n u m ite
o b iectiv e din B ucurcşti. T elegram a lui M aniu furniza to a te d e ta liile n ec esare
id e n tificării lor. E ra vorba, în prim ul rîn d , de b ărăcilc p c ca rc le o cu p au tru p ele
g erm ane.
T eleg ram a mai cerca ca acţiu n ea opoziţiei « să sc sin c ro n ize ze cu o
o fen siv ă m asiv ă sovietică» îm potriva frontului ţinut dc tru p ele n o a s tre îm p re u n ă
cu W c h rm ac h t-u l, pentru a nim ici re z iste n ţa germ anilor şi a lui A n to n escu în
in terio r. T rei unităţi dc trupe ae ro p u rta te sovictice sau an g lo -sa x o n e erau
co n sid erate în d e stu lă to are .
C o n se c v e n t cu -el în su şi, m areşalul aranja totul p en tru o rg a n iz a re a
ap ărării pc lin ia Ş iretului. A ceastă lin ie, în lungim e d e şa p tez ec i d c k ilo m etri,
era m ărg in ită la răsă rit d c D unăre şi delta sa, iar la ap u s d c C arp aţi. E a n u p u te a
să fie fo rţată d c c ît în tre m area buclă a D unării şi m un ţi. P e flan cu l său d rep t,
flu v iu l, în a in te dc a sc îm părţi în trei b raţe, carc fo rm e az ă d elta, to ta lm e n te
im p ro p rie o p e ra ţiilo r m ilitare. T rav ersarea sa pune acelea şi p ro b lem e ca şi o
d eb arcare. F lan cu l stîng este ap ărat dc un obstacol n atu ral, d c n e tre c u t,
C arp aţii. D ar c h ia r intervalul dc şaptczcci dc kilom etri, cu p ăd u ri şi co lin e,
o feră p o sib ilită ţi de apărare apreciabile.
 F cldm areşalul von M ackcnscn a d ec la ra t că acea lin ie nu p u tea fi cu cerită
în 1917. E l o atac a din sp re sud. E ra la fel d c u şo r d e a p ă ra t îm p o triv a unui
atac an t carc v en ea din nord. în a fa ră d e acea sta , lin ia fu sese p u te rn ic fo rtificată
şi m areşalu l nu se în d o ia c ă v a p u tea b lo c a d efin itiv A rm ata R o şie. D o u ăzeci de
d iv izii ale W ch rm ac h t-u lu i se găseau în n o rd , în B asarab ia. E le treb u iau să se
re tra g ă pe acea linie, d ac ă ruşii în c e rc a u să e lim in e in trîn d u l m o ld o v e n esc,
ţin u t dc coaliţia g erm an o -ro m ân ă. A şa cum p rev ă zu se Jo d l, o fe n siv a ru să din
n o rd u l m la ştin ilo r P rip e tu lu i sc d e c la n şa se en erg ic. V itc b sk a fo st p rim a
c u c crire a atac an ţilo r, apoi căzu ră şi M og h ilcv , M in sk , O rei, B a ra n o v ic i,
B rest-L ito v sk , V iln a ,P in sk , G rodno.
A rm ata R o ş ie re c u c c re a lo c a lită ţile c a rc fig u ra u în 1941 p e lista
v ic to riilo r g erm ane. în centrul fro n tu lu i, V istu la era ţin u tă ferm d c g e rm a n i, cu
toată rev o lta g en e ralu lu i B or, la V arşovia. E x tin d e re a o fen siv e i sp re su d , în
d irec ţia L cm bcrg, p ăre a im inentă. F icc arc su c cc s so v ie tic era resim ţit de
m areşal, asem en ea unui co m an d an t de v ap o r ca re ved e cum u rcă ap a în cală.
P en tru a-1 co n so la, nu ex ista nim ic altce v a d c c ît cu rsu l fav o rab il p e c a rc îl lua
ac ţiu n c a an g lo -sa x o n ă în F ranţa. «N u au luat d rum u l cel m ai sc u rt» , sp u n ea
d în su l, ca lcu lîn d pe h arta E uropei d istan ţa d in tre C acn şi G ala ţi. « S ă sperăm
totuşi că vor sosi la tim p».
N e lin iş tit şi n e h o tă rît, M ihai A n to n e s c u e ra în c ă u ta re a u n ei so lu ţii d e
c o m p ro m is. D in tre c e le c a re îi fu se se ră p ro p u se el a le se u n a c a re p ă re a s ă
a ib ă av a n ta ju l de a -i sa tisfa c c , în a c e la şi tim p, p e m a re şa l şi o p o z iţia .
« C o n d ucătorul» era d c n ec lin tit în hotărîrca dc a co n tin u a lu p ta. T reb u iau să-l
lase pc accastă poziţie. M ihai A ntonescu se în tre b a dacă în tr-a d e v ă r pen tru a
aju n g e în tabăra a lia ţilo r era n ecesar să m eargă acolo cu arm e şi b ag aje. F ranţa
sc d eclarase p rezentă cu un sin g u r om , generalu l dc G au lle. P o lo n ia, cu un
g uvern fantom ă. L a fel G rccia, O landa, B elgia, ctc. El sc g în d e a că R o m ân ia
treb u ie să se inspire din aceste exem ple. R egele, şefii o p o ziţie i şi v reo d ouă
d iv izii, după cc a r fi făcut pe teritoriu o lovitură de sta t p rin rad io , s-ar retrag e
sp re Iu goslavia. D rum ul era liber. T erito riu l s îrb c a rc m ă rg in ea fro n tiera noastră
era co n tro lat dc p artizan ii lui T ito. D evenit dizid en t p en tru n oul g u v ern al
regelui M ihai, d a r urm at d c grosul arm atei, m areşalu l a r fi co n tin u at lu p ta pe
terito riul naţional. M ihai A ntoncscu era ferm ecat d c accastă so lu ţie. E a îi p ărea
destu l dc în d răzn eaţă, destul dc fantezistă şi destul dc g reu d c realizat, deci
d em n ă de a fi luată în considerare. D esigur, pentru a d a m ai m ultă g reu tate
g u v ern ului M ajestăţii Sale, cl era h o tărît să îl u rm eze p e R ege.
L a 27 iu lie, L cm bcrg la sud, B y alisto k în ccn tru şi D u n ab o rg în n o rd
căd cau în m îin ilc ruşilor. în dou ăzcci şi p atru dc ore ru şii o cu p a u Ja ro sla w şi
P rszcm y sl, dep ăşin d astfel L em bcrgul cu m ai m ult d c o su tă d e k ilo m etri şi
ap ro p iin d u -sc , am en in ţăto ri, dc C arp aţi. S un ase ora p en tru cap u l n o stru de p o d
m oldav. R e trag e re a sp re lin ia Ş iretu lu i era inevitabilă.
F u h rcr-u l av e a m otive să sc în c re a d ă în P ro v id en ţă. P rin tre cci cc asista u
la co n fc rin ţa dc la 2 0 iu lie 1944, în m ijlo cu l că ro ra ex p lo d ă b o m b a lui von
S tau ffcn b crg , sc nu m ărau patru m orţi, toţi aşezaţi în ju ru l lui H itle r. M ai în tîi
sten o g rafu l său, ca rc nu era aşez at la m asa p rin cip ală . îl in sta la se ră în sp a tele
scau n u lu i F iih rcr-u lu i, carc prezid a co n fe rin ţa din cap u l m esei. E l m u rise p e
 loc. P rim u l a g h io ta n t al F iih rcr-u lu i, g en e ralu l S c h m u n d t, a ş e z a t la s tîn g a
c a n c e la ru lu i, p e n tru a -i da to a te d o c u m e n te le d e c a re a r fi a v u t n e v o ie în
tim p u l c o n fe rin ţe i, m uri din c a u z a ră n ilo r, c a şi c o lo n e lu l B ra n d t, c e l c e
s tă te a v iz av i d e S ch m u n d t şi c a şi v e c in u l a c e s tu ia d in u rm ă , g e n e ra lu l
K artc n . S e p u te a deci co n c h id e c ă e fe c tu l b o m b e i fu s e se s u fic ie n t d e p u te rn ic
p en tru a o m o rî pe H itle r şi p e rso a n e le ca re se g ăsea u în in te rio ru l u n u i ce rc
av în d o raz ă d e doi sau trei m e tri şi d re p t c e n tru lo c u l p e c a re îl o c u p a
c a n c e la ru l, a d ic ă ste n o g rafu l şi ce le d o u ă p e rso a n e a fla te la s tîn g a şi la
d re a p ta sa. S -a r fi p u tu t n u m ă ra şa se m o rţi. N u e ra u d e c ît p atru . Ş i ia tă d e ce:
a u to ru l a te n ta tu lu i, colo n elu l von S ta u ffe n b e rg , a ş e z a t în tre H itle r şi co lo n e lu l
B ra n d t, p ă ră s is e ca m e ra în ain te d c ex p lo zie . H itle r a s c u lta s e ra p o rtu l a s u p ra
re z e rv e lo r şi a su p ra în tre b u in ţării ce u rm a să li sc d e a , fă ră să rid ic e n ic i o
o b ie c ţie . P ro b le m a pe c a re c o n fe rin ţa îşi p ro p u n e a să o re z o lv e e ra a c e e a d e a
şti c îte u n ită ţi p u te a să an g a je ze R e ic h -u l în c o n tra -o fe n s iv a p ro ie c ta tă în
F ra n ţa fără să se ex p u n ă unor g rav e su rp riz e p e fro n tu l d e ră să rit. G e n e ra lu l
Jo d l s u sţin e a c ă treb u iau să-şi asu m e to a te risc u rile şi c o m b â te a cu v e h e m e n ţă
p u n c tu l d e v e d e re al ca m a ra zilo r săi ca re p re tin d e a u c ă fro n tu l p rin c ip a l al
G e rm a n ic i ră m în e a fro n tu l de răsă rit. L a c e lă la lt c a p ă t al în c ă p e rii, p e zid ,
v iz a v i d c H itle r se a fla o m are h a rtă a E u ro p e i. P e n tru a -şi fa c e c u n o s c u tă
h o tă rîre a , F iih rer-u l se rid ic ă, străb ă tu c a m e ra şi se a ş e z ă în fa ţa a c e s te i h ărţi.
C o n lra -a ta c u l g erm a n treb u ia să-i a ru n c e p e a n g lo -sa x o n i în m a re , în d o u ă
să p tăm în i. C h ia r d a c ă în ac e a stă p e rio a d ă o fe n siv a so v ie tic ă se in te n sific a , e a
n u p u te a să o b ţin ă n im ic d ec isiv , că ci a tîta tim p c ît W e h rm a c h t-u l p ă s tra
p o ziţiile sa le în ţările b altic e şi in trîn d u l m o ld av , o ric e în a in ta re sp re G e rm a n ia
p rin c c n tru , străb ă tîn d P o lo n ia, p ă re a a v e n tu ro a să s ta tu lu i m a jo r so v ie tic .
O K W b e n e fic ia deci de u n răgaz su fic ie n t p e n tru o a c ţiu n e h o tă rîto a re în v est.
A b ia d u p ă ce a c e a stă ac ţiu n e a r fi fo st d u să la b u n sfîrşit, se v o r p u n e
p ro b le m e le re g ru p ă rii fo rţelo r în ră să rit, cu o e v e n tu a lă re p lie re în P ru s ia
O rie n ta lă şi p e lin ia Ş iretu lu i. H itle r tocm ai p u n ea d e g e tu l p e h a rtă , p c lo cu l
ac estci lin ii, c în d b o m b a ex p lo d ă. C în d şi-a re v e n it în sim ţiri, e ra a p ro a p e
gol. A cru l d e p la sa t dc ex p lo zie îl d e sp u ia se şi îl p ro ie c ta s e în a fa ra b a ră c ii.
F aţa sa p ă s tra în c ă u rm a cîto rv a lovituri. M în a sa d re a p tă , p e c a re în m o m e n tu l
e x p lo z ie i o ţin u s e p c lin ia Ş ire tu lu i e ra b a n d a ja tă . A ju n s la a c c s t p u n c t al
p o v e s tirii, el sc opri b ru sc şi, fără nici o le g ă tu ră îl în tre b ă p c A n to n e s c u , p e
un ton a m e n in ţă to r: « S în tcţi sau nu h o tă rît să ră m în c ţi a lă tu ri d e G e rm a n ia , d a
sau nu ? » în a in te dc a d a un răsp u n s p rec is, a ş a cu m p re tin d e a H itle r,
m a re şalu l v o ia să lă m u rească u rm ă to a re le p atru p u n cte:

1. G erm a n ia era în m ăsură să furn izeze R o m ân iei aju to ru l m ilita r p e n tru ca

lin ia Ş ire tu lu i să poată fi m enţinută ?
2. G erm a n ia e ra capabilă să p u n ă la d isp o z iţia R o m ân ie i aju to ru l ae rian
n ecesar p en tru a p ă rarea teritoriului său îm p o triv a o fen siv e i a v ia ţie i a lia te ?
3. G erm a n ia avea p o sib ilita tea să fu rn izeze R o m â n ie i m a teria lu l n e c e sa r
p en tru a în lo c u i in stalaţiile in d u striale d istru se de b o m b a rd a m en te ?
4. G erm a n ia era în stare să asig u re R om âniei sp rijin u l m ilita r şi p o litic
n eccsar p en tru rec u cerirea fro n tierelo r sale din 1938 ?
 A b ia d u p ă ce v a p rim i răsp u n su l la fiec are d in a c e ste în tre b ă ri, el va fi în
situ aţia d e a-i ră sp u n d e lu i H itler: d a sau nu. C a şi cum A n to n escu n -ar fi
v o rb it, H itle r îşi u rm ă p o v estirea . E l făcu p ro ce su l W e h rm a c h t-u lu i, c a re nu
era , în fond, d ec ît p ro cesu l n o b ilim ii g erm a n e. A ceastă c la să n u se p u te a
c o n s o la că şi-a p ie rd u t p riv ile g iile . E a a r fi fo st m e re u o s tilă n a ţio n a l -
so cialism u lu i. O rb ită d c ură, nu ez ita se să lo v ească, atu n ci c în d G erm a n ia av e a
cea m ai m are n e v o ie d c F iih rer-u l său. P en tru a-şi re c ă p ă ta p riv ile g iile ,
n o b ilim ea se ară tase în to td e a u n a g ala să lu c re ze p en tru in am ic. A stfel, b aro n u l
F ritsch , astfel von B lo m b erg , în trecu t, v on B o ck , von K liige, v o n W itzleb cn ,
von M anstein şi a lte nu m e d ev e n ite v estite în tim p u l ră z b o iu lu i c e lu i d e al
T re ile a R cich. «C înd un o fiţe r se p rez in tă «von», eu su b în ţe le g « trăd ăto r» ,
d ec la ră H itler. V on K esselrin g , care c o m an d a în Italia şi von R u n d ste d t, ca re
fu sese în v e stit la co m an d a m en tu l d in F ran ţa, făceau o a re e x c e p ţie ? D a, ac eştia
erau singurii. A nto n escu interveni p entru vo n M anstein şi von L iszt. «E i au
co m is g reşe li g rav e» , răsp u n se H itler. « P o ate » , sp u se m a re şalu l, « d ar ac eştia
sîn t so ldaţi». H itle r p ro m ise să e x a m in e ze p erso n a l ca zu rile lo r. V o n L isz t, cel
mai p rusac d intre prusaci, era şi el p e lista lor ? A tunci, era în tre g u l W eh rm ach t.
A nto n escu se g în d e a că d ac ă H itle r p u n e în ap lica re p la n u rile sa le d e
ep u rare, a şa cum le an u n ţase , n u m ăru l v ic tim c lo r p u te a să c o n c u reze cu
p ie rd e rile g erm an e d e p e front. F a m iliile p riz o n ie rilo r de răz b o i, p en tru fap tu l
că ascu ltau e m isiu n ile rad io a le d u şm a n u lu i, în sp e ra n ţa de a a fla n u m e le c e lo r
ap ro p iaţi, trebuiau să fie su p rim ate. E le răsp în d e au n o u tăţi d e fe tiste , a scu ltate
la B B C . C ei c a re nu m ai m e ritau o ste n e a la d e a fi h răn iţi, b ă trîn ii, treb u iau să
fie trataţi ca şe p te lu l d a n e z 48 care c o n s u m a d o u ă cin c im i d in c a lo riile n ec esare
o m u lu i. în tr-u n u l din p a ra d o x u rile sale, B e rn a rd S h a w 49 a firm ă c ă n u m ai c a n i­
b alii a r ucide cu un scop: să-şi d ev o re ze v ic tim e le . D ra m a tu rg u l sc o ţia n (sic !)
nu îl p re v ă z u se p e H itle r. A poi a u rm at e x p u n e re a m ilita ră 50 O fe n siv a g erm a n ă
în F ra n ţa sc d e s fă ş u ra c o n fo rm p re v e d e rilo r. W e h rm a c h t-u l e ra p e p u n c tu l d e
a în c e rc u i tru p e le am e ric a n e . C e ru l în n o r a t le a n u la a c e s to ra d in u rm ă
su p e rio ritate a aeriană. A tunci, în c ă un efo rt şi H itle r a r o b ţin e c e a m ai fru m o asă
v ic to rie a sa. F tihrcr-ul an u n ţa in trarea fo arte a p ro p ia tă în ac ţiu n e a unei arm e,
d c d ep arte m u lt m ai p u te rn ică d ec ît V I . F ap tu l c ă în tre c e re a în tre p u n ere a în
ac ţiu n e a arm e lo r V şi d eb a rcare fu sese c îştig a lă d e inam ic nu co n stitu ia , d u p ă
p ăre re a sa, nici un n ea ju n s, din m o m en t ce o p era ţiu n ea c a re treb u ia să a ru n c e
p e an g lo -sax o n i a fa ră d in F ran ţa era pe d rum ul c e l bun. S u rp riz a d e c isiv ă se va
p ro d u ce de d ata a c e a sta în p rim ă v ara u rm ăto are. în a fa ră d e a rm a secretă
an u n ţată d eja, H itle r m ai vorbea în c ă de o alta. F o lo sire a sa nu e ra p o sib ilă
d e c ît în p rim ă v ara v iito are, d eo a rece p ro d u c ţia sa p e sc ară in d u stria lă nu va
d eb u ta d ec ît la în c e p u tu l lui sep tem b rie. E ra o arm ă d e in fa n te rie , a cărei
a p a riţie va sch im b a rad ic al d atele ch im ic i m o d ern e. P en tru în tre b u in ţa re a sa,
e ra n ec esar ca te m p eratu ra n o ctu rn ă să nu co b o a re su b c in c i g ra d e C elsiu s.
«O am enii ştiu că aeru l p e ca re îl re sp iră se p o ate tran sfo rm a în a rm a cea m ai
red u ta b ilă a isto riei» , spuse H itler ca o co n c lu z ie la e x p u n e re a sa asu p ra
v iito ru lu i. D a r în a in te de a p o te o z a v ic to r ie i fin a le , tre b u ia u re z o lv a te
p ro b lem ele im ediate. A şa cum se prev ăzu se, ruşii d ec la n şase ră a tac u l îm p o triv a
p o z iţiilo r germ ane în ţările baltice. K aunas fu sese cucerit. R ig a e ra am en in ţată.
 B a ltica form a o m arc in terio ară germ ană. O K W -ul v a d ec id e , la m o m e n tu l
p o triv it d ac ă tru p ele trebuiau să ev a cu e ze capul d e pod b altic sau să co n tin u e
să-l apere. P o ziţiile g erm an o -ro m ân e din intrîndul m o ld av răm în eau săg ea ta
cea m ai în a in ta tă spre răsărit. E le depăşeau cu cin ci su te d e k ilo m etri, în lin ie
aerian ă, cen tru l frontului şi vor constitu i, fără nici o în d o ia lă - d e altfel
re c u n o aşte re a aerian ă d etectase m işcări de trupe ru seşti sp re sud - ap ro p ia tu l
o b ie ctiv al A rm atei R oşii. C auzînd p ierderi grele in a m icu lu i, c o a liz a ţii se v o r
retrag e pc lin ia Ş iretului. P entru a sprijin i această retrag e re , W e h rm ac h t-u l
p reg ă tea o o fen siv ă în centrul frontului, pe V istula. A stfel, ru şii a r fi o b lig a ţi
să-şi reţin ă rezerv ele p c a c cst teatru dc operaţiuni.
A n to n c sc u o b se rv ă că G erm a n ia retrăsese d in R o m ân ia a p ro a p e în
to ta lita te d iv iz iile sale b lin d a te , c a rc fuseseră fo lo site p e n tru re c tific ă rile
fro n tu lu i d c Ia nord de Iaşi. C um R o m ân ia nu d isp u n e a d e u n ită ţi p e n tru a le
în lo c u i, ru şii a r b e n e fic ia d e un av a n ta j co n sid erab il în c a m p a n iile v iito are.
E ra d e c i a b s o lu t n e c e sa r c a R e ic h -u l să deplaseze p e fro n tu l ro m ân c e l p u ţin
d o u ă d in d iv iz iile sale blin d ate. H itle r nu îm p ă rtăşe a a c c s t p u n c t d e v ed e re.
A rm a ta R o şie c o n c e n tra se a p ro a p e to ta litate a b lin d a te lo r sa le în P o lo n ia . în
M o ld o v a , e a nu d isp u n e a d c c ît d c o fo arte sla b ă s u p e rio r ita te a s u p ra
c o a liz a ţilo r 51.
N u e x ista nici o raţiu n e în a dispersa u n ită ţile d e ta n cu ri, p e care
G erm an ia era o b lig a tă să le u tilizeze cu o strictă eco n o m ie. C um în R o m ân ia nu
se p u n ea p ro b lem a p ăstrării p o ziţiilo r în ain tate ci a re tra g e rii p e o lin ie
d efe n siv ă, m ijlo acele dc ca re se disp u n ea pc loc e ra u su ficien te . F o rtific a ţiile
fix e d c p c lin ia Ş iretu lu i vo r su p lin i, de altfel, fo rtific a ţiile m o b ile a le
tan cu rilor.
O altă problem ă îl preocupa pc H itler. T u rcia tocm ai rupsese relaţiile
d ip lo m atice cu R cich-ul. în urm a înfrîngerii anglo-saxonilor în F ran ţa, treb u iau
să se aştep te la o concentrare a forţelor aliate în O rientul A propiat. C a u rm are,
controlul asupra M ării N egre trebuia să fie întărit. Singurul m ijloc de care se
d ispunea era L uftw afe.
D obrogea şi litoralul bulgar trebuiau să fie transfo rm ate în baze d c acţiu n e
îm p o triv a T u rciei. Ca m ăsură preventivă, trebuiau m in ate apele S trîm to rilo r.. în
fine, S tukas-urile trebuiau să interzică vapoarelor inam icc pătru n d erea în M area
N eagră.
T ransportul de subm arine pe cale terestră spre C o n stan ţa şi V arna trebuia
să form eze obiectul unui studiu spccial. H itler s-ar fi o p rit, p entru m om ent, la
soluţia cea mai sim plă: dc a m onta undeva, pc cursul su p erio r al D unării
m aritim e, un şantier pentru a asam bla piesele d etaşate sosite din G erm ania.
D esigur, p rezenţa ruşilor pe fluviu, în Basarabia, de carc trebuia în curînd să sc
ţină seam a, constituia un grav incovenient. D ar H itler era co n v in s că tehnicienii
germ ani vor găsi o soluţie. Pe plan politic, R om ânia treb u ia să rupă im ediat
relaţiile diplom atice cu T urcia. Cînd pregătirile dc atac vor fi term inate, statele
p actu lu i trip a rtit îi vo r declara război. D ilem a în faţa căreia se g ă se a astfel
A n to n escu era dilem a politicii sale. A sc asocia cu G erm a n ia p en tru a îm p ied ic a
o ev e n tu a lă acţiu n e an g lo -sax o n ă în B alcani ar fi în se m n a t să ren u n ţe la o şan să
d c salv are a ţării sale. T ocm ai cl, ca re sc sLrăduise în to td e a u n a să u şu rez e o
ac ţiu n e aliată în p en in su lă . E l v o ia d eci cu o rice p re ţ să se o p u n ă e x ig e n ţe lo r tui
H itler. D ar sub ca re p rete x t ? Să inv o ce alian ţa trad iţio n ală tu rco -ro m ân ă - în
fond, o alianţă în d rep tată ch iar de la în c ep u tu rile sale, co n tra G erm an iei - e ra
un arg u m en t p rea slab. El m ărturisea că aproape strig ase « E u rd k a » S2, atu n ci c în d
a g ăsit-o . E ra o in v e n ţie , p u r şi sim p lu , d a r d e s tin a tă a -i se rv i c a u z a .
A m b asadorul T u rc ie i la B u c u reşti, p retin d ea el, a r fi fă c u t a lu z ii c a re nu lăsau
să su b ziste nici un ec h iv o c asu p ra in ten ţiei A n k arei d e a în c h e ia un p a c t d e
n ea g resiu n e cu R o m ân ia. A cesta nu era n ec esar, căci te x tele se m n ate în trec u t
d c tu rci şi rom âni ec h iv alau cu un asem en ea pact. D ar Ism e t InOnii se g în d e a să
ştearg ă efectul p ro d u s de ru p erea re la ţiilo r cu G erm a n ia şi să re sta b ile a sc ă
ec h ilib ru l, lc g în d u -se p rin tr-u n nou tra ta t cu R om ân ia. A m b asad o ru l T u rc ie i
i-ar fi c o m u n ica t lui A ntonescu faptul că această ru p ere a re la ţiilo r c o n stitu ia
lim ita c o n c esiilo r pc care ţara sa le p u te a face an g lo -sa x o n ilo r. T u rc ia a r fi
form al d esisă să nu p articip e la răzb o iu l co n tra G erm a n iei. N -a r fi m ai b in e,
p en tru m o m en t cel p u ţin , să se n eg o cieze cu A n k ara ? D ac ă Ism et InOnti v o ia
să e v ite răz b o iu l, dc ce să fie a n tre n a t fără voia sa şi să se p ro v o ac e, p rin tr-u n
act in u til, o ac ţiu n e aliată în B alcani ? Şi, sem n în d u -se ev e n tu a l un p a c t d e
n ea g resiu n e tu rco -ro m ân , nu s-ar crc a o stare dc te n siu n e în tre M o sco v a şi
A n k ara din ca re s-a r p u te a sc o ate b en e ficii in e stim ab ile ? A ju n s la a c e s t p u n c t
al p le d o ariei sa le, m areşalul co n sid eră m om entul p ro p ic e p e n tru a so n d a
g în d u rilc in tim e ale lui H itler. în ce m ă su ră co n ta el p e o e v e n tu a lă c riz ă în tre
ru şi şi an g lo -sa x o n i ? « T urcii aliin d u -se cu m in e, in am ic al U n iu n ii S o v ietice ,
L o n d ra su sţin în d din to ate p u te rile sale «O m ul b o ln a v al B o s fo ru lu i» ; v ă
g în d iţi că nu va fi p o sib il să se p ro v o ac e o te n siu n e în tre C h u rc h ill şi S talin ? »,
în tre b ă el. H itler d ec la ră , d ar fără c o n v in g ere, că nu p u te a îm p ă rtă şi p u n ctu l d e
v ed ere al lui A n to n cscu . F orm al, cl in sistă p entru ca g u v ern u l ro m ân să
reex am in e ze ch e stiu n ea, d a r ad ă u g ă im e d ia t că nu e ra u rg en tă, căci nu e ra n ici
un p erico l în ac e a stă p riv in ţă, p în ă în p rim ă v ara an u lu i 1945. D ar, p ăstrîn d u -şi
p o ziţia sa in iţială, îi ceru m a reşalu lu i să fie ţin u t la cu re n t cu n e g o c ie rile
tu rco -ro m ân c. R u p tu ra cu A n k ara a fost deci ev itată.
E ra tîrziu , cînd d eleg a ţia ro m ân ă părăsi M arele C a rtie r g erm a n . H itle r îl
co n d u se p c m areşal la m aşin a c a re treb u ia să-l d u că la a e ro p o rt. în a in te a
p le că rii, F iih rcr-u l, c a p en tru a p e c e tlu i un aco rd d e fin itiv , îi sp u se lui
A n to n escu: « C o lab o rarea n oastră d em o n strea ză că se co lu l m a teria lism u lu i nu
a su g ru m at v irtu ţile m ilitare. N oi vom în v in g e sau vom m u ri îm p re u n ă , p e
cîm p u l dc luptă».
M areşalu l era foarte sen sib il la ap elu l la o n o are a m ilitară. U ltim ele
c u v in tc ale lui H itle r îl im p resio n aseră în m od ev id en t. El ştia ce îl a şte p ta la
B u cu reşti, de la ac e a stă p o p u laţie u rb an ă c a re ubeşte răz b o iu l, atu n ci cîn d el
se red u c e la nişte co m u n ica te p u b lic ate în p ie să şi la re p o rta je ca re e x a ltă
sen tim en tu l n aţio n al, d ar carc îl d etestă, de în d a tă c e se a flă în b ă ta ia tu n u rilo r.
C el p e carc îl serb au , atunci cînd în a in ta în C au caz, nu m ai e ra d e c ît un b ă trîn
n eb u n , care o îm p in se se pe m arginea p răp a stie i. E a ap ro b a se ră z b o iu l, cu d o u ă
co n d iţii: p rim a era ca o p era ţiu n ile să se desfăşo are d e p a rte şi a d o u a, c a el să
fie p u rta t dc ţă ra n i. F iec arc fam ilie b u rg h ez ă, să lb atic a n tic o m u n istă , îşi
m o b iliza to a te re la ţiile sale dc în d a tă ce o rudă m ai m u lt sau m ai p u ţin a p ro p ia tă
risca să fie trim isă pe front. «D in ze ce oam eni pe ca re îi văd , n o u ă m ă ro ag ă să
ord o n d em o b ilizarea cuiva», rem arca A ntonescu. C u toate d isp o z iţiile co n trare,
din z e ce o răşe n i m o b ilizaţi, cinci aju n g eau să se su stra g ă o b lig a ţiilo r lor
m ilitare, în tim p ce ceilalţi reu şeau să se ascundă pe un d ev a. «E i ev ită frontul,
su b p rete x tu l că treb u ie salv ate elitele. D ar dacă ruşii cîştig ă răz b o iu l, ce vor
face ac e ste e lite ? », în tre b a A nto n escu pe cei care făceau in te rv en ţiile.
Să m o ri p e cîm p u l de lu p tă , cum îi p ro p u n ea H itle r, i se p ăre a
m areşalu lu i cu m ult m ai d e d o rit d e c ît să trăiască în v in s şi u m ilit, în m ijlocul
acestei b u rg h ez ii pe care o detesta.
E ra a p ro a p e în tu n e ric . A v io n u l lui A n to n cscu se în ă lţa cu rep e zic iu n e,
c îştig în d în ă lţim e . O are d in ca u za u n ei in c u rsiu n i in a m ic e ? K illin g e r îi dădu
ră sp u n su l. E l se a p ro p ie de m a re şa l şi îl ru g ă să p riv e a sc ă p e g eam . S p e c ta ­
co lu l c a re se o fe re a o c h ilo r săi era u n ic. L a lu m in a in c e n d iilo r, sc zăreau
c o n tu ru rile unui oraş. K illin g e r a s ig u ra că b o m b a rd ierele g erm a n e erau în
ac ţiu n e . N u se p u te au v edea, din c a u z a în tu n e ricu lu i. V u ietu l m o to a relo r
ac o p e re a to a te c e le la lte zg o m o te. D ar se vedeau lum in i c a re se ap rin d e au şi se
stin g ea u , c a b ec u rile unei rec lam e lum inoase. M ai p u ţin c la re şi m ai p u ţin
v iz ib ile e ra u flăc ările c a re se rid ic au în sp a tele stra n iu lu i j o c d e lu m in i. Nu era
u n jo c . K illin g e r a s ig u ra c ă o ra şu l d e d e d e su b t e ra distrus,, a s e m e n e a
C a rta g in e i53, c a rtie r d u p ă ca rtier. N oul H annibal era g e n e ra lu l B o r, iar noua
C a rta g in ă , V arşovia. «A stfel îi p ed e p se şte F iihrer-ul p e tră d ă to ri» , d eclară
re p re z e n ta n tu l R e ic h -u lu i la B u c u re şti, privindu-1 p e A n to n escu în tr-u n m od
se m n ifica tiv . C u v in tele lui K illin g e r an ih ila ră im p resia p ro d u să d c c e le ale lui
H itle r. S c e n a riu l era e v id e n t şi g ro so la n . A v io n u l fu se se în d re p ta t sp re
V arşo v ia , p en tru a a ră ta m a reşalu lu i c e însem n au re p re sa liile g erm an e. E ra un
av e rtism e n t.
«E ste un nebun», d eclară A ntonescu după c e a te rm in at d c ev o cat, în
v ila sa dc Ia P red eal, în tre v ed erile cu H itler. în urm a p rim ei sa le în tîln iri din
1940, d ec larase: «E ste un om m arc». D rum ul parcu rs e ra co n sid erab il. «Şi
d u m n e a v o a stră vreţi să răm în cţi a lia t cu un nebun ? », îl în tre b ă M ihai
A n to n cscu. «A m de ales în tre un nebun şi nişte laşi», îi ră sp u n se sec m areşalul.

C îtev a z ile m âi tîrziu, M aniu veni să-l vadă pe « C o n d u căto r» . «N oi toţi

nc-am ru g a t p entru ca cerul să sc lum ineze în F ran ţa. R u g a n o a stră a fost
îm p lin ită » , îi zise M aniu. «A cum trebuie să acţionăm » . M a reşalu l in terp reta
ev e n im e n te le în tr-o m an ieră c o m p lc t diferită. «P entru m in e, eşecu l g erm an în
F ra n ţa este un m otiv dc a co n tin u a lupta. A nglo-saxo n ii p ătru n d m ai ad în c în
E u ro p a. Ei sc apro p ie. P entru dv., dim p o triv ă, este un m o tiv p en tru a se cerc
ca p itu larea. D u m n ezeu ştie c a re d in tre noi este g erm an o fil» , sp u se el. M aniu
ră sp u n se prin am en in ţări. « P oate că H itle r are dreptate. A ş face m ai b in e dacă
v-aş îm p u şc a » , reluă m areşalu l. «C are este cel m ai m are d u şm an al nostru,
ru su l sau g erm a n u l ? », în tre b ă A ntonescu. M aniu c o n sid e ra R eich -u l învins.
P erico lu l germ an era deci în d e p ărtat, în tim p ce co m u n ism u l se rid ic a mai
am e n in ţă to r ca orieîn d . «Eu sîn t un răzb o in ic, d o m n u le M aniu, co n tin u ă
A n to n e sc u şi răz b o iu l nu sc fac e d e c ît îm p o triv a d u şm a n u lu i. M isiu n ea
R o m ân ie i, dc cînd a fo st ea în te m e iată, este de a ap ăra c iv iliz a ţia la fro n tiera de
răsă rit. N um ai în d cp lin in d u -şi-o cu c re d in ţă , e a îşi ju s tific ă ex isten ţa. E ste
a d e v ărat sau nu ? ». «S ingura n oastră m isiune», ră sp u n se b ă trîn u l d em o crat,
« este dc a a sig u ra v iito ru l unui popor m ic». « D o m n u le M a n iu , d a c ă ru şii o cu p ă
ţa ra n o astră, eu voi fi îm p u şca t p rim ul. C u a tît m ai rău p e n tru m in e. D v. v eţi fi
al d o ilea. C u a tît m ai rău pentru dv. P erso an e le n o astre nu c o n te a z ă , d a r c e ea ce
co n tea ză este ceea cc ele reprezintă». A fost u ltim a în tre v e d e re p e c a rc au m ai
av u t-o cei doi bărbaţi.
în zilele u rm ăto are, bom b ard ierele am erica n e n e v iz ita u d c d o u ă o ri în
d o u ăzeci şi p atru dc ore. O fensiva ae rian ă , ca re sc m ai d o m o lise p u ţin în
u ltim ul tim p, reîn c ep e a din plin. în fine, la 18 au g u st ru şii d e c la n şa ră o fe n siv a
aştep tată . E fo rtu l prin cip al al A rm atei R oşii a fost în d re p ta t sp re p u n ctu l d e
in te rsec ţie a tru p elo r rom âne şi germ ane, în tre P ru t şi Iaşi. P e un fro n t restrîn s,
ele c o n c cn tra scră o m asă dc b lin d a te şi o p u tern ică forţă ae rian ă . T im p d e d o u ă
zile, lu p ta răm a se nedecisă. în afară de cîtev a în a in tă ri lo c ale , ru şii fu sese ră
ţinuţi în loc. A poi, p c n ea ştep tate, în tim pul n o p ţii d e 19 sp re 2 0 au g u st,
p o ziţiile ro m ân e la n o rd de Iaşi se p răb u şiră. D im in eaţa, se d ă d e a u d eja lu p te la
p e riferiile o raşu lu i. S pre scară, ce n tru l era în m îin ile in a m ic u lu i. D in p u n ct d e
v ed ere m ilita r faptul nu p rez en ta o g ra v ita te ex c ep ţio n ală. C îştig u rile d e teren
rea liza te de ruşi nu in flu en ţau deloc so arta luptei. D ar m ai cu rîn d a titu d in e a
un o r an u m ite u n ităţi ro m ân eşti îl în g rijo ra p e A nto n escu . D o u ă d iv izii ţin u te în
rezerv ă, în loc de a c o n tra ata ca la sud de Iaşi, aşa cum p rim ise ră o rd in , se
retraseră.
A rm ata ro m ân ă av e a m isiu n ea dc a se m en ţin e în M o ld o v a , în tre P ru t şi
C a rp a ţi, p în ă ce g erm a n ii vor reuşi să sc d esp rin d ă în B a sara b ia şi să se retrag ă
p c linia Ş iretu lu i. E ra o ch estiu n e do ar dc c îtev a zile, d c o să p tăm în ă, cel m ult.
Sub p ro tec ţia u n ei slabe arie rg a rd e , retrag e re a W ch rm ac h t-u lu i e ra d eja în
curs. R uşii nu lc d ăd eau d cc ît pu ţin dc lucru. N um ai o d e z in te g ra re to ta lă a
arm atei n o astre a r fi p u tu t îm p ied ic a succesu l o p era ţiu n ii. R u şii d in M o ld o v a şi
g erm an ii din B a sara b ia se găseau la eg a lă d istan ţă d e lin ia Ş ire tu lu i. E ra
ev id en t că o arm ată ca re sc retrăg ea, d ato rită in ex isten ţei a v ia ţie i so v ie tic e, va
reuşi să o ia în a in te a in am icu lu i, a cărui în a in ta re se lo v e a de d o u ăzeci de
d iv izii rom âneşti. T ru p e le n o astre erau d o tate cu un a rm a m e n t su p e rio r a c elu ia
p e carc îl av u se se ră la în c ep u tu l răz b o iu lu i. G erm a n ii, c a rc n e fu rn iz a se ră
m a teria lu l, asig u ra se ră in fan teriei n o a stre aceeaşi p u te re d e foc c a şi p ro p riilo r
lo r u n ităţi. C o m p o rta m e n tu l u nora d in tre d iv iz iile n o astre , c a re în c îtev a o re
fu seseră scoase din luptă, era inex p licab il.
P en tru a co m p leta tabloul d ific u ltă ţilo r noastre, criz ei de p e fro n t i se
ad ău g ă una nouă, ac e a sta cu a d e v ărat alarm an tă. B ag rian o v ţin u se un d isc u rs la
S ofia, în carc so m a tru p ele g erm an e să p ă ră sea scă terito riu l b u lg ar. M ih ai
A n to n e s c u , cu o s a tis fa c ţie v iz ib ilă , d ă d u c itir e te x tu lu i p r e ş e d in te lu i
C o n siliu lu i dc m in iştri bulgar.. S itu aţia ca re se c e z v o lta în su d a ru n c a o lu m in ă
cu totul d iferită asu p ra o p e ra ţiu n ilo r m ilitare. A şa cum p u tu se sta b ili B iro u l
D oi ro m ân , ru şii se an tren au dc lu n i d c z ile în C rim cea şi p e a lte p la je a le M ării
N eg re, în v ed e rea unei acţiuni de d e b a rcare. D acă se în c h e ia se un ac o rd în tre
M o sco v a şi S ofia, în scopul de a p e rm ite A rm atei R oşii să în to a rc ă linia d e p e
Ş iret, atacîn d -o dc la sud cu trupe tran sp o rta te pc m are, situ a ţia R o m ân ie i
p u te a să d e v in ă c ritic ă . M ihai A n to n c sc u d e s c ria s itu a ţia în c u lo rile c e le m a i
su m b re. E l nu v e d e a d e c ît ru in e , m o rţi şi d e z a s tre p e s te to t. D u p ă p ă re re a lu i,
treb u iau să se a lă tu re acţiu n ii lu i B a g ria n o v şi să ia să d in ră z b o i c ît m a i c u rîn d
p o sib il, fără a m ai p ie rd e n ic i u n m o m e n t. G e rm a n ii, a v în d d e re z o lv a t
s im u lta n p ro b le m a fro n tu lu i, B u lg ariei şi R o m â n ie i, n u a r m ai av e a p o s ib i­
lita te a să a c ţio n e z e cu e fic a c ita te . « F a p tu l c ă c iv ilii sîn t în sp ă im în ta ţi, d e
în d a tă ce o p e ra ţiu n ile m ilita re n u d e c u rg e x a c t cu m au fo st p re v ă z u te , n u m ă
m iră » . P e n tru d u m n e a v o a s tră , ră z b o iu l a r tre b u i să a ib ă a s p e c tu l u n o r
m a n ev re. M o rţii, d istru g e rile , vă fac să trag e ţi im e d ia t c o n c lu z ia c ă se
în tîm p lă o c a ta stro fă . S in g u ru l fap t g rav e ste a titu d in e a c îto rv a g e n e ra li, p e
fro n t. Şi o a re ei sîn t c u p rin şi d e p a n ic ă sau fac p a rte d in tr-u n c o m p lo t ?
A m b ele ip o te z e d u c la u n d e z a stru » . P o z iţia dc pe lin ia Ş ire tu lu i, p e c a re
A n to n e sc u îşi în te m e ia to ate sp e ra n ţe le , u rm a d e c i să fie lu a tă, fă ră a fi
a p ă ra tă ? în a c e e a şi s e a r ă 54, m a re şa lu l p le c ă pe fro n t. E l c o n s ta tă d e z a s tru l cu
p ro p riii săi o ch i. N u e ra un d e z a stru m ilita r. R u ş ii, d u p ă c e au p ă ră s it la ş u l,
au tre c u t d in c o lo d e o ra ş, făc în d o m işc a re d e în v ă lu ire . C e rc u l a m e n in ţa să se
în c h id ă. D ar a c e a sta n u e ra d e c ît u n ep iso d lo c al, d e o im p o rta n ţă se c u n d a ră .
D e z a stru l e ra d e o rd in m o ral. C îţiv a c o m a n d a n ţi de m a ri u n ită ţi îşi re tră s e se ră
c a rtie ru l lo r g en e ral la tre iz e c i-p a tru z e c i k ilo m e tri în a p o i. E i n u re u şe a u să
ex p lic e a c e a stă h o tă rîre . E fe ctu l p ro d u s a su p ra o fiţe rilo r d e se m n e le d e p a n ic ă
p e ca re le d ă d e a u su p e rio rii lo r e ra d e z a stru o s, fără a m a i v o rb i d e c o n fu z ia p e
ca re o g en e rau in iţia tiv e le co n tra re o rd in e lo r M a re lu i S ta t m a jo r g e n e ra l. E ra
o a re m o m e n tu l să v o rb e a sc ă c e lo r v in o v a ţi de C u rte a M a rţia lă ? M a re şa lu l nu
e z ită să o facă. A c e a sta în se m n a să-i îm p in g ă p e g e n e ra li sp re M an iu .
« D acă vă g în d iţi la o so lu ţie p o litică , este de c o m p e te n ţa m ea şi n u a
v o astră , să o am în vedere». C el p u ţin în acea zi, tra n sm isiu n ile fu n c ţio n a se ră
p erfcc t în ce p riv eşte fraza m areşalu lu i. N um ai că ea a fo st c o m p le t d efo rm ată.
M areşalu l a r fi zis că trebuia să se rec u rg ă , p en tru a ieşi d in im p a s, la o so lu ţie
p o litică , d a r el nu p u te a să sp u n ă cum o p rec o n iza . E ra d estu l p e n tru a
d escu raja o fiţe rii care nu voiau să m o ară sau să cadă p rizo n ieri în u ltim a zi de
răzb o i.
în tim p u l ab sen ţe i « C o n d u c ăto ru lu i» , B u cu rcştiu l a trăit în tr-o a şte p ta re
feb rilă. D acă ru şii a r fi p u tu t în a in ta aşa dc rep ed e cum o p re tin d e a u lo c u ito rii
ca p ita le i, tu n u rile ca re salutau fiecare v ic to rie la M o sc o v a a r fi av u t d e lu cru zi
şi no ap te. în re a lita te , b lin d atele ru se p ătru n se se ră ad în c în sp a tele lin iilo r
noastre. D ar in fan teria nu p u tu se să le urm eze. S e sp e ra ch iar, la S tatu l m a jo r
g en e ral, ca p rin tr-o co n tra o fe n siv ă să sc p o ată tăia gro su l A rm atei R o şii d e
tan cu rile p rea în a in ta te . G erm anii îşi urm au retrag e re a în b u n ă o rd in e. în tă ririle
firav e p e ca re le lă sase ră la fo stele lo r p o ziţii din B a sara b ia sc b u cu ra u în c ă d e
o lin işte relativ ă.
D u p ă to a te a p a ra n ţe lc , ru şii m iz aseră p e o s tră p u n g e re în c e n tru l
fro n tu lu i. F ără a m in im aliza im p o rtan ţa în a in tă rilo r lo c ale , se p u te a v o rb i d e un
eşec sovietic.
M arţi 2 2 au g u st, la o ra şase d im in ea ţa, M ih ai A n to n cscu m ă ch e m ă d e
u rg en ţă la d în su l. El îm i m ărtu risi că nu a p u tu t d o rm i to a tă no ap tea. E ra
co n v in s că o p tim ism u l g en e ralu lu i Ş tc flc a 55 şi al g e rm a n ilo r e ra fără tem ei.
 în co n sec in ţă, el sc h o tă rîse să ac ţio n e ze . T re b u ia să ti ad u n to ată
d o cu m en ta ţia de care a r avea n ev o ie la C airo un d e v o ia să p le c e jo ia sau
v in e re a u rm ăto are. M a reşalu l, în faţa d ez astru lu i, va ce d a. C h ia r el o rd o n ase ,
în tim pul nopţii, e v a c u a re a laşu lu i.
T ra v e rsîn d la cu l S n ag o v 5\ p e m a lu l c ă ru ia e ra u d is p e rs a te se rv ic iile
fu n d a m e n ta le ale S ta tu lu i, p e n tru a s c ă p a d e b o m b a rd a m e n te le a n g lo -sa x o n e ,
l-am g ă sit pc m a lu l o p u s, în faţa ca se i c a re a d ă p o ste a D ire c ţia C ifru lu i d in
M in iste ru l a fa c e rilo r e x te rn e , pe m a re şa lu l p a la tu lu i, b a ro n u l S tîrce a. F o a rte
a g ita t, el s u s ţin e a c ă nu m ai e ra n ic i un m in u t d e p ie rd u t. M a re şa lu l
A n to n e s c u , sin g u ru l o b sta c o l în c a le a în c h c ic rii a rm istiţiu lu i, tre b u ia să fie
ră s tu rn a t dc la p u te re , im e d ia t d u p ă în a p o ie re a sa. S itu a ţia e ra şi m ai
d ra m a tic ă , p rin fap tu l c ă a lia ţii lă sa se ră fă ră ră sp u n s m e sa ju l lu i M a n iu , p rin
c a rc a c e s ta a c c e p ta , în n u m e le o p o z iţie i, c o n d iţiilc d e a rm is tiţiu s o v ie tic o şi
a n u n ţa lo v itu ra de sta t p en tru 2 6 au g u st. C a rc e ra m o tiv u l a c c s lc i tă cc ri ?
B a ro n u l SLîrcea nu p u te a să o e x p lic e d c c ît p rin in te n ţia R u s ie i d e a in s ta la la
Iaşi un c o n tra g u v e rn c o m u n ist, cum fă c u se la L u b lin , p e n tru P o lo n ia . A m
în c e rc a t să îl c o n v in g c ă p e ric o lu l nu e ra im in en t. în tre ru şi şi n o i m ai e x is ta
lin ia Ş ire tu lu i, c a rc era d e ja a p ă ra tă dc d o u ă d iv iz ii ro m â n e şti. în c îtc v a zile,
a rm a te le din M o ld o v a şi g erm an ii din B a sa ra b ia li se v o r a lă tu ra . « Iar n o i vom
fi co m p lc t în c c rc u iţi d c g erm a n i» , sp u se m a re şa lu l p a la tu lu i, tă in d u -m i v o rba.
« T re b u ie să-i îm p ie d ic ă m p c n em ţi să a ju n g ă p c a c e a stă lin ie » . A m c re z u t
a tu n c i n c c e s a r să îi c o m u n ic c e c a ce to c m ai re la ta se M ih ai A n to n e s c u a su p ra
in te n ţiilo r sa le dc a p lc c a la C a iro . « P o t să co m u n ic a c e a sta M a je stă ţii S ale ?»,
m ă în tre b ă el. L a ră sp u n su l m eu afirm a tiv , b a ro n u l S tîrc e a c o n tin u ă : « Ş tiţi to t
a şa d e b in e c a şi m in e c ă g en e ralii nu m ai v o r să îl u rm ez e p e A n to n e s c u . C e e a
ce s-a p c tre c u t în M o ld o v a i-a a la rm a t ta re p c g erm a n i. D a c ă ei a r re u şi s ă se
fix e z e p c S irc t, a r fac e în R o m â n ia a c e la şi lu cru c a şi în U n g a ria , la 18
m a rtie» .
M a re şa lu l sc în a p o ic dc p e fro n t în s c a ra a c e le ia ş i z ile . E l e ra
n e m u lţu m it şi sa tisfă c u t, în ac claşi tim p. N e m u lţu m it d e in d is c ip lin a p e c a re o
c o n s ta ta se şi sa tisfă c u t de v a lo a re a re d u să a su c c e s e lo r o b ţin u te d c in am ic.
A v a n g ă rz ile g erm a n e a tin se se ră d e ja G a la ţii, u n a d in e x tre m ită ţile lin iei d e p e
Ş iret. R u şii nu d e p ă şise ră la şu l d e c ît c u v reo c in c iz e c i d e k ilo m e tri. L u p ta
d e c isiv ă se va d e s fă şu ra dc acum în c îtc v a z ile, în ju ru l n o d u lu i d c c a lc fe ra tă
d e la B îrla d . In am icu l se va afla în tr-o p o z iţie c ritic ă . C e n tru l şi flan c u l slîn g
ro m â n e şti, deşi a m e n in ţa te , erau in ta c te , iar g erm a n ii d u p ă ce o c u p a se ră
p o z iţii pc P ru t, la n iv e lu l şi în n o rd u l B îrla d u lu i, erau p re g ă tiţi să tre a c ă la
a c ţiu n e , în se n su l de a c ă d e a p c flan c u l stîn g şi în sp a tele in a m ic u lu i. D a c ă nu
se va p ro d u ce nici o su rp riz ă , so v ie tic ii v o r fi siliţi să se re p lie z e m a i în tîi din
p u n g a dc Ia sud dc Iaşi, p en tru a se re g ru p a apoi şi a u rm a p ru d e n t re tra g e re a
tru p e lo r g c rm a n o -ro m â n c pe n o u a lin ie. « în F ra n ţa, a n g lo -s a x o n ii se a p ro p ie
d c P aris. în P o lo n ia , g erm an ii în a in te a z ă . în tr-a d e v ă r, a ş a cu m p ro m ise se
H itle r, W c h rm ac h t-u l a ta c a la ră să rit d e V istu la. în R o m â n ia , o ric e p eric o l
im in e n t e s te în d e p ă rta t» . « D o rm iţi lin iş tiţi» , ne sp u se « C o n d u c ă to ru l» ,
lă sîn d u -n e să p le că m . « M îin c şi în z iu a u rm ă to a re v o r fi în c ă m u lte d c făc u t» .
A d o u a zi, la n o u ă d im in e a ţa , eram în b iro u l m a re şa lu lu i.
 B ă tu t la m aşină, p ro g ram u l zilei aştep ta pe m a sa sa d c lucru. A c e st om ,
ca rc c o m an d a tuturor, ascu lta o rb eşte de ac ea stă co a lă d e h îrtic. N icio d ată el nu
e ra în în tîrz ic rc m ăcar cu un m inut, faţă de o rar. L a o ra zece, c o n siliu de
m in iştri; Ia u n sp rezece şi ju m ă ta te , co n fe rin ţă cu g en e ralii ro m ân i şi g erm a n i;
la o ra p atru , au d ien ţă la M ajestatea Sa R egele; la o ra cin ci, v iz ita re a unui
c a rtie r b o m b ard at. E ra totul, p en tru acea zi.
« V eg h eaţi să nu sc m ai p ro d u că m an ifestări de p an ică , a se m e n e a ce lo r
d in u ltim ele zile» , a fost cu v în tu l d e o rd in e pe c a re l-au p rim it m in iştrii. In
tim p u l co n fe rin ţei cu g en eralii germ ani şi rom âni se co n sta tă că situ aţia a
c o n tin u a t să se am elio re ze în tim pul n o p ţii. O p arte d in g erm a n ii ev a cu a ţi d in
B a sara b ia pc calea ferată C e ta tea A lb ă-B îrlad c o b o ra sp re lin ia Ş ire tu lu i,
p en tru a face jo n c ţiu n e a cu u n ită ţile W c h rm ac h t-u lu i ca re a tin se seră o raşu l
G alaţi.
S p re sfirşitu l c o n fe rin ţe i, K illin g e r veni să-l fe lic ite p c m a re şa l.
F u h re r-u l, p retin d ea cl, u rm ărise cu m are a te n ţie d ez v o lta re a situ a ţie i din
R o m ân ia. E l era fericit sări co m u n ice, m ai în a in te d e a p le c a la S n ag o v , că,
g raţie in te rv e n ţie i m areşalu lu i, o rice p erico l era în d e p ărtat.
« C u c in c iz e c i dc ta n cu ri, ru şii sc p lim b ă în M o ld o v a , ca la ei a c a s ă » ,
ră sp u n se m a re şa lu l. A stă z i îşi v o r face a p a riţia în fa ţa B îrla d u lu i. D acă cei din
c o m a n d a m e n tu l su p re m al W c h rm a c h t-u lu i n u a r fi d e p o s e d a t fro n tu l
ro m â n e sc d e to a te m a şin ile sa le b lin d a te , nu am m ai fi a v u t a tîte a n e c a z u ri» ,
ră sp u n se m a re şa lu l. « T o ate a c e s te a sîn t fo a rte fru m o a s e » , îm i şo p ti M ih ai
A n to n c s c u , « d ar un p re se n tim e n t îm i sp u n e c ă la 6 s e p te m b rie 57 n o i nu vom
m ai fi la p u te re .
E ra rîndul lui C lodius să-şi facă ap a riţia în b iro u l v ic ep reşe d in te lu i
C o n siliu lu i. S p ecialistu l germ an în p ro b lem e ec o n o m ic e era p u rtă to ru l unui
m esaj d e lic a t din p artea lui R ib b cn tro p . E l d o rea să d isc u te cu M ih ai A n to n escu
p o sib ilita tea d c a-i relu a pc le g io n ari în g u v ern . M a re şalu l nu treb u ia să
co n sid ere a c c st d em ers ca o lip să dc în c rc d cre în el. D ar « C o n d u c ăto ru l» ,
n cd isp u n în d dc un p artid p o litic, nu ex ista nim en i p en tru a co n tra b a la n sa
p ro p ag a n d a n efastă a lui M aniu şi a op o ziţiei în o p in ia p ublică.
« P a rtid u l m a re şa lu lu i e s te a rm a ta . V rînd să -i su b s titu iţi un a ltu l,
ren u n ţaţi la so ldaţii n oştri», răsp u n se M ihai A n to n cscu . C lo d iu s rem a rc ă fap tu l
că arm ata ro m ân ă , din cau za e le m e n te lo r d u b io a se c a re sc in filtra se ră în în a ltu l
co m an d a m en t, sc ară tase pu ţin sig u ră în ultim a vrem e. «E u nu v reau să v o rb esc
în c ă d e în a ltă trădare», ad ă u g ă cl, «dar o ac ţiu n e d e ep u ra re a r fi fo arte
n cccsară» . D upă accastă d ec la ra ţie a d ip lo m atu lu i g erm an , d isc u ţia luă o
în to rsă tu ră n ea ştep tată. M ihai A n to n escu ad ă u g ă că d a c ă G erm a n ia se p u tea
lip si d c a rm a ta ro m ân ă, atu n ci nu avea d c c ît să c o n tin u e sin g u ră lupta. D iv iz iile
n o astre v o r fi retrase dc pc fro n t, dc în d a tă ce g erm a n ii vor o cu p a linia
Ş iretu lu i. R o m ân ia ar p utea să neg o cieze un arm istiţiu o n o rab il. R e ic h -u l şi
U n iu n ea S ovietică nu au d cc ît să sc b ată în altă p arte . R o m ân ia nu v a lu p ta
p en tru a ap ăra reg im u l nazist. D acă W ehrm ach t-u l nu era în sta re să n e ap e re
fro n tierele , nu m ai ex ista nici un m otiv p en tru ca R o m ân ia să ră m în ă în
co n tin u arc alătu ri dc G erm ania. în ce scop sc la n sa M ih ai A n to n escu în tr-o
astfel de d cc la ra ţic ? O are o făcea pentru a răsp u n d e in d ire ct la cc rerea lui von

1 HA
R ib b cn tro p prin ca re sc sim ţea v iz a t perso n al ? O d a tă p ro n u n ţa i cu v în tu l de
arm istiţiu , M ihai A nto n cscu nu sc m ai opri. C lo d iu s a av u t p ro a sta in sp ira ţie d e
a afirm a că treb u iau să se bată pe Ş iret, pe C arp aţi sau p c o ric e a ltă lin ie.
Atunci, ura în ă b u şită tim p dc ani de zile dc M ihai A n to n escu , s-a rev ă rsa t. N u,
România treb u ia să în c h cic arm istiţiu l, şi asta pe lo c, să p tăm în a aceasta.
Surprins mai în tîi, C lo d iu s îşi recăp ătă repede sîn g e le recc. El sc h im b ă b ru sc
tonul. Rcich-ul, p rclin d ca el, nu făcu se nim ic p en tru a îm p ie d ic a F in la n d a să
ncgociezc cu U n iu n ea S ovietică. F aţă d c R om ânia, d u p ă sa c rific iile pc ca re
această ţară lc făcuse p entru ca u za co m u n ă, G erm a n ia treb u ia să ad o p te,
desigur, o a titu d in e to t atît dc în ţe le g ă to a re . D acă g u v ern u l d c Ia B u c u reşti
aprecia că este în interesul său să intre în co n tac t cu a lia ţii, era lib e r să o facă.
Rcich-ul nu p utea să d o rcască R o m ân iei d ec ît un sin g u r lu cru : c a e a să -şi
găscască pacea fără a-şi păta on o area. D ar p en tru a o o b ţin e treb u ia ales un
moment m ai p ro p ice. S ă neg o ciczi în tim p ce ruşii în a in ta u în M o ld o v a a r fi
însemnat ca ac c ştia să fie ridicaţi la p o stu ra dc în v in g ă to ri. T re b u ie să sc
aştep te sta b ilizare a frontului. C înd M oscova va soco ti c ă tru p ele im o b iliz ate în
faţa liniei Ş iretu lu i vor p utea servi m ai bine în altă p a rte , n eg o c ia to ru l Iui
Antonescu va av e a şa n se m ai bu n e p en tru a-şi d u ce m isiu n ea la ca p ăt. E ra un
sfat personal, p c ca re el, C lo d iu s, p rieten sin c er al R o m ân ie i, îşi p erm itea să-l
dea. E l va facc dc a ltfe l, to t ce Gra n ec esar p en tru ca a c e st p u n c t d c v ed e re să fie
a d o p ta t dc R ib b c n tro p . « în ţe le g » , făcu M ihai A n to n e sc u , « in te re su l d v.
coincide cu al ru şilo r. C ele dou ăzeci d c divizii pc care le a v e ţi p c fro n tu l n o stru
vă sîn t necesare în a ltă p arte». « B in eîn ţele s» , răsp u n se su rîz în d C lo d iu s.

M ihai A n to n cscu făcca p arte din ca tc g o ria p o litic ie n ilo r c a re v o r să fie

ab ili, cu orice preţ. S itu a ţia sa era d clicată. C u d o u ăzeci şi p atru d c o rc în a in te ,
cl p ro m ise se reg elu i să îl co n v in g ă p e m areşal că în c h e ic rc a a rm istiţiu lu i era
inev itabilă. în a c est tim p, situ aţia p e fro n t se am elio ra se. O fe n siv a ru să nu îi
o ferise a rg u m e n te le scon tate. O ricc te n tativ ă dc a-I c o n v in g e p c m areşal să
în c h cic arm istiţiu era dcci so rtită cşecu lu i. P entru a ieşi d in în c u rc ă tu ră , M ih ai
A n to n cscu a r fi rccurs la un şirctlic. D upă d are a d e scam ă pc ca re o făcu
m a re şalu lu i, C lo d iu s i-ar fi p ro p u s, în n u m e le lui R ib b c n tro p , să în c c a p ă
n cg o c ic rilc cu U R S S . E ra în interesul G erm an ici. E iim in în d fro n tu l ro m ân e sc,
W ch rm ach t-u l p u te a să se co n c cn tre zc în P o lo n ia şi să fac ă faţă m ai u şo r
ofen siv ei so v ic tic c. P e d e altă parte, în ia n u arie, a p rilie şi m ai, S o v ie te le îşi
m a n ifesta seră d o rin ţa de a neg o cia cu g u v ern u l A n to n escu . M ih ai A n to n escu
so co tea astfel să sc b ucurc, în ac elaşi tim p, de în c rc d c re a M o sc o v ei şi a
B erlin u lu i. A ccastă d u b lă în c re d ere ar fi c o n d iţia sine qua non p en tru a p e rm ite
R o m ân iei să iasă din război. P lanul era sed u căto r. M ihai A n to n escu nu se g în d i
nici un m o m en t c ă e ra prea fru m o s p en tru a fi a d e v ă ra t. îi v ed e a d e ja p e
g erm an i rctrăg în d u -se , în acelaşi tim p ca şi ru şii, d e p c terito riu l n o stru .
R o m ân ia şi-ar fi re g ă sii statutul d c ţară n eu tră , c a şi cum cci trei an i d e răzb o i
nu a r fi existat. S in g u ra co n d iţic pe ca re a r fi pus-o R e ic h -u l, d u p ă p ăre re a lui
M ihai A n to n escu , era ca ru şii să se re tra g ă dc pc te rito riu l ro m ân e sc, în ac elaşi
tim p cu W c h rm ac h t-u l şi, ev e n tu a l, ca unul sau doi m in iştri le g io n ari să fie
incluşi în noul ca b in c t. în schim b, noi putem să prop u n em M o sc o v ei c o o p tarca
unui n u m ă r egal de m iniştri d em o craţi, su g e ră M ihai A n to n escu şe fu lu i său.
M a re şalu l g ăsi p ro p u n erea in te resa n tă. C um ar fi p u tu t el să ştie că to tu l nu era
d e c ît p ro d u su l im aginaţiei v icep reşe d in te lu i C o n siliu lu i de m in iştri ?

D u p ă p ro m isiu n ea lui M ihai A nto n escu , « C o n d u căto ru l» era a ş te p ta t la

p alatu l reg a l p entru a co n firm a d ec iz ia sa d e a d ep u n e arm ele. R e g ele re u n ise în
ju ru l lui p e toţi co n silierii să i intim i: N icu lesc u -B u ze şti, S tîrcea şi g en e ralu l
A ld ea. P en tru acest grup, ac ţiu n e a nu m ai p u te a fi am în ată. D e ac o rd cu
p u n ctul dc vedere al lui M aniu, p rieten ii M ajestăţii S ale co n sid erau că treb u ia
să fie a b a n d o n ată A xa c ît m ai cu rîn d posibil. U ltim ele n o u tă ţi d in F ra n ţa
su b lin iau d esco m p u n erea fro n tu lu i germ an din apus. Z ile le celu i d c al T re ile a
R cich erau num ărate. P entru a e v ita să fie a n tre n at în c ă d e re a sa, nu e x ista alt
m ijlo c d c c ît să treacă în tab ăra ad v e rsă. D ar c ît tim p m ai răm în ea d e sc h isă
ac c a stă p o sib ilita te ? D e fc c ţiu n ilc c a re se p ro d u se se ră în a rm a ta ro m â n ă
n elin iştiseră p utern ic pe reprezen tan ţii R cich-ului. G en eralu l H ansen nu e z ita se,
în tr-o c o n v o rb ire pe carc o a v u sese cu do u ă zile în a in te cu şeful sta tu lu i m ajo r,
g en eralu l Ş tefle a, să v o rb ească de în a ltă tfădare. M in istru l d c in te rn e al
m a reşalu lu i A ntonescu, generalu l P o pescu, c a rc îm p ă rtăşe a m ai c u rîn d p u n ctu l
d c v ed e re al o p o ziţiei, d ec ît pc ac ela al şefu lu i său, to cm ai se m n alase că
o rg a n iz a ţiile tin eretu lu i germ an din R o m ân ia erau în sta re d e alertă. E le nu
aştep tau d e c ît un cuv în t de o rd in e p en tru a ocu p a sed iile a d m in istra ţie i d in
reg iu n ile lo c u ite de o m in o ritate germ ană. P e fro n t, u n ită ţile W e h rm ac h t-u lu i
sc ap ro p ia u dc lin ia Ş iretului. E ra de p rev ă zu t că du p ă ce ar fi o c u p a t-o , p rim a
p rco c u p arc a R c ic h -u lu i a r fi fo st să cu reţe sp a tele fro n tu lu i d e to a te ele m e n te le
o stile reg im u lu i nazist. ArmaUi ro m ân ă, carc îl oprise pe H itler, în trec u t, să
ac ţio n c zc în R o m ân ia în acceaşi m a n ieră ca în U ngaria, su fe re a u rm ările criz ei
m ilitare ca rc sc p ro d u sese în M oldova. D acă b ătălia d c la B îrlad sc în to rc e a în
d efa v o area noastră, era d e p rev ă zu t p ie rd e re a d e d iv izii în tre g i. C ît d esp re
gro su l arm atei carc a r fi reu şit să se rep lieze, fie pe linia Ş iretu lu i, fie în
T ra n silv an ia , trav ersîn d C a rp a ţii, el treb u ia să fie în în tre g im e reo rg an iz at.
P en tru o p erio a d ă dc cîtcv a luni, R o m ân ia nu p u tea să c o n tez e d c c ît p e un
n u m ă r red u s dc divizii p entru lin ia în tîi. A rm ata sa cîn tă re a o are d estu l d e g reu
în b alan ţă p en tru ca H itler să co n sid ere util să reîn n o iască în c re d e re a sa în
A n to n c s c u ? D acă germ anii ar fi reu şit să sc co n so lid e ze pc lin ia Ş ire tu lu i,
n o u a o rie n ta re pc ca rc B agrianov tocm ai atu n ci o im p rim ase p o liticii b u lg a re ar
fi fo st fără v iitor. L a S ofia, c a şi la B ucureşti G erm an ia a r fi in stala t g u v ern e
sim ila re cclu i d e la B udapesta.
A stfel, R o m ân ia se g ăsea ca în tr-o cu rsă d c şo areci, c o m p lc t în c e rc u ită
d c g erm a n i, p ierzîn d oricc p o sib ilita te pen tru o acţiu n e in d e p en d e n tă în v iilo r,
le g ată d e fin itiv dc destinul d ez astru o s al cclu i d e al T re ile a R eich . N u ex ista
d cc ît o sin g u ră ieşire: ca tru p ele ro m ân e din M oldova să sp rijin e în a in ta re a
A rm atei R o şii, o p u n în d u -se retrag erii germ anilor. C u aju to ru l arm atei n o astre,
ru şii a r fi trec u t p o ate p este lin ia Ş iretu lu i m ai în a in te ca g erm a n ii să o fi
o cu p at. în c u rsa dc viteză sp re noua linie, arm ata ro m ân ă treb u ia, co n fo rm
p a rtiz a n ilo r reg e lu i şi ai lui M aniu, să fav o rizeze m işcările A rm atei R o şii şi nu
p c ccle ale W ehrm ach t-u lu i.
 P a fin d u p ă o re le trei a le d u p ă a m ie z ii, M ih a i A n to n c s c u so si la p a la t,
îl p re c e d a pe m a re şa l, p en tru a-1 c o n v in g e p e re g e , în a in te dei so sire a
« C o n d u c ăto ru lu i» , că cea m ai b u n ă so lu ţie era a rm istiţiu l, d u p ă fo rm u la p e
care el p retin d ea că ar fi pus-o la p u n ct cu C lo d iu s. M a re şalu l, sp u n e a M ihai
A n to n escu , n u v o ia să neg o cieze cu URsSS, fără c o n sim ţă m în tu l B erlin u lu i.
Cum g erm anii se ară tase ră dispuşi să la se R o m ân ia să iasă d in răz b o i, şa n sele
n o astre de a a ju n g e la o pace o n o rab ilă erau m ai m ari d a c ă se u rm a a c e a stă
calc, d e c ît c a p itu lîn d , aŞa cum ecreau aliaţii, fă ră c o n d iţii sau cel p u ţin fără
co n d iţii p rec ise. . isleiiqi
C e ea c e reţin u reg ele d in c o m u n ic a re a v ic e p re ş e d in te lu i C o n s iliu lu i a :
fost:, m ai în tîi, r e f u z u l m a re şa lu lu i A n to n e s c u d e a se ralia, la p o litic a
p re c o n iz a tă de o p o id ţicn şi, în al d o ile a rînd c ă g e rm a n ii f u s e s e r ă ,d e ja ■
avertizaţi^ o fic ia l d e sp re in te n ţia R o m ân ie i ;de a ieşi. din: război;. A ce st u ltim
fap t a g ra v a c o n s id e ra b il situ aţiai S e p u te a a ş te p ta o lo v itu ră ,d c fo rţă g e rm a n ă ,
d in tr-u n m o m e n t în altu l. R e g ele îl ru g ă pe v ic e p re ş e d in te le C o n s iliu lu i să
a şte p te . D isc u ţia u rm a să fie re lu a tă c în d va y en i m a re şa lu l. C re d in c io ş ii
su v e ra n u lu i, pe ca re reg ele m e rse să îi c o n su lte , lăşîndu-1 sin g u r p e M ih a i
A n to n c s c u , fu ră z g u d u iţi d e c e e a ce a f la ră a tu n c i. C ît d e s p re M ih a i
A n to n e sc u , c u p rin s d e o in d is p o z iţie subită*.- - e ra a c e a sta c o n ş tiin ţa sa
în c ă rc a tă sau o p re sim ţire , - el v o ia să p ă ră se a sc ă p re c ip ita t p a la tu l. E l c o b o ra
d eja s c a ra p rin c ip a lă , c în d urt a g h io ta n t al re g e lu i M ih a i îl a ju n se d in u rm ă ,
p e n tru a-1 ru g a să rev in ă . D u p ă c îte v a clip e, so si m a re şa lu l. In trîn d în
în c ă p e re a în c a re ac o rd a a u d ie n ţa c e lo r doi A n to n e s c u , re g e le lă s ă u şa
în tre d e sc h isă ; p e n tru a p erm ite c o la b o ra to rilo r săi a fla ţi în s a la în v e c in a tă să
u rm ă re a sc ă d isc u ţia . «C ond u căto ru l» : făc u o sc u rtă e x p u n e re a situ a ţie i d e p e
fro n t. O fe n siv a ru s ă .n u era de m a re am p lo are. F o rţe le p e ca re in a m ic u l le
a n g a ja se în lu p tă ară tau c ă A rm a ta R o şie nu u rm ă re a d e c ît o re c tific a re lo c a lă
a fro n tu lu i: e lim in a re a in trîn d u lu i m o ld av . P ro b le m a a rm is tiţiu lu i treb u ia d ec i
să f ie re e x a m in a tă , o d ată ce ca lm u l va fi. re sta b ilit p e fro n tu l d in M o ld o v a .
A şa cu m îi c o m u n ic a se M ihai A n to n c sc u , germ an ii fă c u s e ră s u g e stii în a c e s t
sen s, din p ro p rie in iţiativ ă. R eg ele sc re tra se d in n o u , lă sîn d u -i pe v iz ita to rii
săi sin g u ri. L a în a p o ie re , el p le d ă cu c ă ld u ră c ă m a re şa lu l să -şi sc h im b e
p u n ctu l dc v ed e re. A rm istiţiu l tre b u ia în c h e ia t p c lo c. C ît d e s p re s u g e stia
g erm a n ă, ca nu p u te a fi d e c ît o cu rsă . F ă ră în d o ia lă ; R e ic h -u l p re g ă te a 6
lo v itu ră d c fo rţă c o n tra sta tu lu i ro m ân şi p e n tru a c îş tig a tim p , re p re z e n ta n ţii
săi la B u c u re şti se ară tau , p en tru m o m e n t, c o n c ilia n ţi. M a re şa lu l d e c la ră c ă
n im ic nu p u te a să -l în d u p le ce . H o tă rîrc a sa era lu a tă. R e g e le tre b u ia să o
ac c e p te ca d e fin itiv ă .5« U rm aţi-i sfa tu l» , sp u se M ih a i A n to n c s c u p e n tru a-1
c o n v in g c p e su v e ra n . « V îrsta şi e x p e rie n ţa sa. .» în a in te d e a p u te a te rm in ă
fraza, ja n d a rm ii p a la tu lu i in tra ră în ca m e ră . F ă ră a m a i a d re sa un c u v în t în
p lu s c e lo r doi A n to n e sc u , reg e le ieşi. G e n e ra lu l A ld c a , ca re îi u rm a p e
ja n d a rm i, s p u se ^ C o n d u c ă to ru lu i* şi v ic e p re ş e d in te lu i c ă e ra u a re s ta ţi.
« D u m n ea ta îm i faci a sta!» , s trig ă m a re ş a lu l. F ă ră a ră sp u n d e ; g e n e ra lu l, c a re
d e a ltf e l nu a v e a n ic i un m o tiv sp e cia l să-i fie a ta ş a t lu i A n to n c s c u , o rd o n ă
ja n d a rm ilo r să p e rc h e z iţio n e z e b u z u n a re le h a in e lo r p riz o n ie rilo r. « N ic io d a tă
în v ia ţa m e a nu am p u rta t a rm ă » , sp u se c x -e o n d u c ă to ru l, o p u n în d u -s e
 so ld a ţilo r c a rc rid ic a se ră m îin ile a s u p ra lui. A p o i, el la n să a m e n in ţa re a :
« în a in te de zo rii zilei, veţi fi toţi sp în zu raţi» . M ihai A n to n escu , alb ca n eau a,
nu p u tu să articu le ze un cuvînt. A u fo st am în d o i co b o rîţi în tr-o cam eră b e to n a tă
a p alatu lu i.
L a p reşe d in ţie , su ita m areşalului îl a ştep ta p e n tru a-1 în so ţi la v iz ita
sta b ilită în unul din ca rtiere le re c e n t atin se dc b om be. El îşi a n u n ţase so sire a
p en tru o rele cin ci. Se află că, în loc ca el să se în to a rc ă , g en e ralu l P an ta zi,
m in istru l a p ă ră rii n aţio n ale, g e n e ra lu l V asiliu , m in istru l Ja n d a rm e rie i şi
co lo n elu l E le fte re sc u , p refectul p o liţiei ca p italei, fu se se ră ch em aţi d e u rg en ţă
la p alat. în ac elaşi tim p, se află că g ard a reg ală fu sese în tă rită . în p ia ţa p a la tu lu i
e ra se m n alată p rez en ţa cîto rv a tancuri ale arm atei. D e p a rte a sa, N ic u lc sc u -
B u zeşti co n v o c a cîţiv a fu n cţio n ari d e la D irec ţia d e cifru a M in isteru lu i
afa c e rilo r ex tern e. M areşalul ac ce p ta se în fine arm istiţiu l ? D ata fix ată de
M aniu era dc 26 august. E ram ab ia în 23. Ip o tez a unui aco rd în tre re g e şi
A n to n escu e ra de asem e n ea v ero sim ilă. C o n v o c area c o n c o m ite n tă la p a la t a
c o la b o ra to rilo r lui B uzeşti făcea să se în c lin e m ai cu rîn d sp re a c ea stă co n c lu z ie.
A m lu at in iţiativ a să m erg să-l văd pe von K illinger. S co p u l v izitei m e le era de
a afla ce ştiau şi ce plăn u iau germ an ii. L a o ra cin ci, am fo st p rim it dc b ătrîn u l
lu p d c m are. C h iar d e la în c e p u t, el m ă în tre b ă d a c ă ştiam ce v a d e sp re o
p retin să lo v itu ră de sta t a regelui M ihai. Eu îi răsp u n se i că nu p u te a fi v o rb a
d e c ît d e zvonuri fără tem ei, lan sate de strateg ii de la cafen ea . N u i s e în tîm p la s e
o are şi lui K illin g er să în re g istre z e , în p erio a d a p e tre c u tă la B u c u re şti, d in
acceaşi su rsă, în m ai m ulte rînduri, noutăţi to t a tît de fan te ziste şi lip site de
tem ei ? «A m o b o sit să le tot în reg istrez şi să le tot co m u n ic la B erlin p en tru ca
apoi să lc d ezm in t» , îm i răsp u n se rep rez en ta n tu l R e ic h -u lu i. în tr-a d e v ă r, o o ră
m ai tîrziu K illin g er, liniştit, p ărăsea ca p itala, p en tru a se d u ce la lo c u in ţa sa de
la ţară.
P rim a an u n ţată d esp re a d e v ăr fu M aria A n to n cscu , so ţia m areşalu lu i.
U n m em bru al co m p lo tu lu i îi tclcfonă, sfătu in d -o să p ă ră sea scă B u c u re ştiu l,
fără zăb avă. «N u m ai răm îneţi aci, în sp e ra n ţa dc a vă re v e d e a soţul; nu-1 veţi
m ai rev e d ea n icio d ată» , sp u se el, în a in te dc a în c h id c telefo n u l.
V iito ru l p re şe d in te al C o n siliu lu i, g en e ralu l S ă n ă tc sc u , so si la p a la tu l
reg al c îte v a m o m e n te d u p ă a re sta re a p rc d c c e so ru lu i său . E l fu p u s la c u rc n t d e
N ic u le sc u -B u z c şti d e sp re ce ea c c se p ctrc cu se . « C e g re şe a lă aţi făc u t» , strig ă
g e n e ra lu l, « o să-l e lib e re z im e d ia t şi îi voi ce rc sc u ze » . N ic u lc sc u -B u z e şti
reu şi cu g reu să-l c o n v in g ă că n u m ai e ra p o sib il să se d ea în a p o i. R e g e le îl
n u m ise p rim -m in istru .
P rim a sa în să rc in a re era să sc d u că , cu d c c rc tu l său d c n u m ire , la S tatu l
M ajo r g en e ral şi să o rd o n e tru p e lo r dc p c fro n t să în c c tc z e im e d ia t lu p ta .
G en e ra lu l Ş te flc a treb u ia să fie d e s titu it din fu n c ţiile sa le. A p o i, tre b u ia u să
fie s tu d ia te m ă su rile c e tre b u ia u lu a te îm p o triv a u n ei e v e n tu a le re a c ţii
g erm a n e. T o c m a i a c e a stă rea cţic îl în g rijo ra pe g e n e ra lu l S ăn ătcsc u . R a p o rtu l
de fo rţe din c a p ita lă e ra în fa v o a re a g e rm a n ilo r.
U n ită ţile ro m â n e c a re treb u iau să p ro te je z e lo v itu ra d c sta t d e la 2 6
au g u st erau la o n o a p te de m a rş de B u c u re şti. Ş efii lo r av e au o rd in , p e n tru a
nu le trez i p re m a tu r b ă n u ie lile g e rm a n ilo r şi ale lui A n to n c s c u , să n u se p u n ă
în m ers d cc ît du p ă ce v o r fi p rim it sem nalul co n v en it. E le n u p u te au so si la
B u cu reşti d e c ît a d o u a zi, la p rim a o ră. P în ă atu n ci, g erm a n ii av e au to t tim p u l
să p u n ă stă p în ire pe cap itală. D upă ag itaţia carc dom nea, se p u tea c o n ch id e c ă la
ora opt seara, legaţia R eich-ului era d eja la curcn t cu ceea ce to cm ai se p etrecu se.
P en tru noul guvern rom ân nu exista decît o singură soluţie: să c îştig c tim p p en tru
a n egocia pînă în zori cu germ anii. D ar pentru a neg o cia, era n ecesar ca cele
d ouă părţi să consim tă la accasta. D esigur, se putea m iza p e efectu l su rp riză care
p u tea să în tîrz ic reacţia W ehrm acht-ului, dar surpriza era to t atît d e m are p en tru
S ta tu lm a jo r rom ân.
D in fericirc, nu exista nici o dcfccţiunc în arm ata n o astră. în to ta litate a
ci, ca urm ă o rdinul regal. P opulaţiei nu-i fură ad u se la cu n o ştin ţă aceste
ev enim ente. A nunţarea noutăţii ar fi precip itat lucrurile: era ex act ccea ce v oiau
să evite. A bia la orele douăzeci şi două, p rin tr-o proclam aţie a reg elu i, lo v itu ra
de stat fu adusă oficial la cunoştinţa ţării. E xplozia de b u cu rie a fost ap ro ap e
generală. Mii d e m anifestanţi um pleau piaţa palatului p en tru a-şi m ărtu risi
sim patia lor faţă de suveran. Ei erau convinşi că a doua zi va fi p acc. A sig u rau că
am ericanii debarcaseră la C onstanţa şi înaintau, în je e p u rile lor spre cap itală.
A lţii, m ai bine inform aţi, pretindeau că noul guvern avea asig u ra rea fo rm ală a
W ashingtonului şi a L ondrei că în m ai puţin de douăzeci şi p atru dc o re d upă
arm istiţiu, num ero ase trupe aeropurtate şi paraşutate v o r co b o rî la B u cu reşti.
P entru R om ânia, ccl puţin, războiul era term inat. în tim p ce străzile şi p ie ţele
capitalci erau în c ă în sărbătoare, am fost chem at de u rg en ţă la p alatu l regal.
N icu lescu-B uzcşti şi baronul S tîrcea îm i expuscră situ aţia p c scurt. D in g u ra lo r
am aflat ce s-a pctrccut, începînd cu sosirea lui M ihai A n to n escu în au d ien ţă la
suveran, p înă la ora la carc ne aflam ; rolul m eu con sta în a m erge să-l văd pe
m areşalul A ntoncscu şi să-l conving să dem isio n eze. A cc astă d em isie era
indispensabilă, p entru a convinge pc germ ani că nu era v o rb a d e o lo v itu ră de
stat, ci dc o sim plă schim barc dc guvern. în p rezen ţa unei situaţii ju rid ic e
în tem eiată, ci ar ezita poate, să ne atacc. în accst din urm ă caz, g u vernul rom ân
ar acorda două săptăm îni W chrm acht-ului pentru a se retrag e de pc terito riu l
nostru. Cum eu stăteam pe gînduri, B uzeşti, noul m inistru d c ex tern e, îm i spuse:
«R ăm încţi aici şi reflectaţi».
«A ici», însem na cele trei birouri ale adm inistraţiei p alatului regal, în
carc erau reu n ite to a te sc rv iciilc g u v ern u lu i. în afa ră d c g en e ralii A ldca,
S ănătescu şi de T itel P ctrescu, preşedintele partidulu i so cial-d cm o crat, nim eni
nu depăşea etatea de 40 de ani. M ajoritatea celor care erau p rezen ţi era fo rm a lă
din funcţionarii M inisterului afacerilo r externe, colaboratori d c în cred ere ai lui
N icu lescu-B uzcşti. Unii aveau un revolver în buzunar. D acă g erm an ii reuşeau să
ocupe p alatu l, ci erau holărîţi să sc sinucidă.
P rim ul d cc ret-lc g c al noului gu v ern cai c prim i se m n ătu ra re g a lă a fo st
un d ecret carc-i am n istia pc toţi sp io n ii, d c/.crtorii şi sa b o to rii. D in p a rte a
p artid elo r blocu lu i d em o cratic, ca re se lă u d au a fi d a t in fo rm aţii m ilita re
in am icu lu i, în to t tim pul răzb o iu lu i, e ra un a c t logic.
M an iu , şe fu l c o m p lo tu lu i, în c ă nu îşi fă c u se a p a riţia . O fiţe rii d e
le g ătu ră p lecau şi v e n e a u , ad u cîn d u ltim e le ştiri a s u p ra m iş c ă rilo r g e rm a n ilo r.
L a cîtc v a su te de paşi dc p alatu l re g a l, la h o te lu l A m b a s a d o r, re c h iz iţio n a t d e
 WeâîtfnBădH^'se a f lf â a in m ă s jd c î sâldaţi :m aî'fflarcrdecît e d s ^ ic c b M ja ^ g ap ere
g u v ern u l m m â n ^ G a rd a în ,fa ţa paratului: fusese îiH ăriiă, d a r nu.:sc sem n ala în c ă
nfci o rfiişcare. Kil 1iîigcr»: în so ţit dc .generalul.H ansen, ,:Se:pre7ientă.la inffarea
- palatului, c c rîn d ;s ă fie p rim it im ediat .de reg e ,' N iculescw -B uzeşţj; b aronul
•S tîrcc a'fi generalul S ănătescu au fost p re z te ţrla .în tre v e d e re . K illin g er l-a rugat
jje suvcran să îi dea inform aţi i asupra in te n ţiilo r vii toare ale guvern u lu i rpm ân.
în riuitiele regelui, ^Buzeşti: ex p lică •Te.preâSntairiahu’ G erm aniei c ă h o tă rîre a
•'R&mâhitti de a ! în ch eia un a rm istiţiu -c u ‘aliaţii) e r a irev o cab ilăi C ît d esp re
raporturile cu G erm ania, R om ânia nu do rea să-i d eclare război; D a c ă tru p ele
• K e ic M h ii; c e ;sc g ăseau pc teritoriul « o s tru s-a r retrag e în tr-u n in te rv al d c d ouă
SăptămîHi;- C leiiu vor fi fn nici un fel îm piedicate d c arm ata ro m â n ă i-u ,io
' '''Killînge'r plecă izbirid uşai Ac6âsfâ’1 nscmha:făzboi'? Gcricrailtil Hansen
,vse!au^C'ia!hâ®lflI-,k ittiBri§id8f’.: v a d a c î ordin iudelor- să atac d ?' Grupă după
-grapîli; gteririâniî*feriră dfrivhOîeL‘ Dar-riu''Sfe'î'a1îrl!ară:îfl.'dfdftkr'de :'hiptă. 'Sc
'ifflWiffi&S î*»idbieŞP*a<?*Mţl«Apfeilîplc0â*â^pK5 nord, îh d«ec(ia ^ransiLvani'^i.
&Ptl ffi iSeră e i> otd iw să -se idW Wtipelffii»t a i e -*Vt»'for d a ttdu ; iVon v pc
■Garpăţi ?'FS cît draU de'lihişlildare actele g'^fiiâttîibrdin 'B'UCUreŞ#, p ea-iterau
fidb'tlilbtirăfâaifgîHoQtiţHI fc'ârfc'!VtĂ^U de laPM C fti. O;’c aloawădc'aproape dpi.
diiii de ’oamcîii ■■ care -fdrrrtau apărarea -antiaeriană ^ re g iu n ii; ipctrb:lior©v vse
puSiiso mişcaid spre'Bucureşti: în timp ‘Ceiîntăriturite româri0;SOscau; pc jos,
l^tirmîmii de. kt^Pldieşci formâU1o-coloană fecamioanb!<Eî-rulatidu o>vitekă dc
patruzeci d e kilometri pe oră'; iAbia se scUrscsc’09U‘rhătate de.0ră de la plecarea
lui von' Killinger că g^neralui- Gerstcnbcrg- ecru :să fie prim it'dd preşedintele
Consiliului. El veneai tocmai dib -eau x a:coloanei 'd e ' la 'Ploieşti. Afirma că
trupele sale s^ar fi pus în;mi:şcarc spre BucUreşti fără a fi primit ordin în acest
sens. Cerca deci: autorizaţia să părăsească ioraşul şi să'm eargă .înaintea lor,
. p clîtru a ie::faec;;să:se întoarcă. M ai întîi,:.''generalul' Sănăttescp c iită ; d a r ap o i,
';cîhdi;ofiţţjriai■'g erm an ijftb d ă d u îc u v în tu li d e o n o â rc i1 îi a c o rd ă p e rm isiu n e a .
’iG cFstcnbcfg.pjecăusprcsPloibşti,. dratt+ootailşină a arm ateiird m im ev 'în 'so ţitid e un
eblorreikleiStât m ajdriiE ra aproape:oraitrei.di;m infcaţii,':cîndeoloaiiadc ca m io a n e
î*:;;.%stfanunţtv.lă<do!;iapatepiereiu<0raş^'tNU :D cp artc; d e a. dori. să o^ o p re a sc ă ,
G crste n b erg luase com anda sa şi îi ac ce le ra m ersul . în tre -.p a la tu l regal: şi
-so ld a ţii lui1 G ersţchberg: « t e r a decît: o c o m p a n ie ,c a re .co n tro la 'in tră rile şi
.ieşirile d in - o r a ş , p e-d ru m u i sprai Ploieşti,, la p atru k ilo m etri d e B u c u reşti,
i T u n u rilo r^ a n tia e rlc h e jg e rm a n e 'c u .calibrul de .şaptezeci şi d p i d e m ilim e tri,
p o stu l'ro m â n e sc .nip le p u tea o p u n e dccît o sin g u ră m itraiicră.-D in .experienţa în
pro.bicm ele:m ili;tarC jjM eiitescu-iB uzE şli-îl:îndcm na:p e g en eralu l S ă n ă te s c a s ă
-©rdoqe c a şo se au a isă fie m in a tă d e trUpc. N oul p rc şe d ih tC .a i ^ConsiliU ldî îîl
p riv i, stu p e fiat, pc tînărul său co lab o rato r. « în c e d e p o z iie m illtâ r e se a flă
m in e le şi d e c in e v re ţi >să fie in sta la te ;? :»;' întî-ebă dl.! <<Alufiei, to tu l este
p ierd u t» ,f se n e lin işti B u z eşti; G en e ra lu l f ă C u a ir g e s t d e n e p u tin ţă . .« T reb u ie
să în a rm ăm p o p u la ţia ci'vMă»j. in te r v e n i b aro n u l S tîrce a. G e n e ra lu l' m ă rtu ris i
că d ăd u se p a rtid u lu i co m u n ist a rm a m en t a u to m a t p e n tru 1 i50G; p e rso a n e .
B odnăraş: şeful fo rm a ţiu n ilo r lo r ide şoc, p ro m ise se c ă lr u p e f e s a le ivmtt.Interveni
-chiar.în ;n.Qaptea.:aEdasta::în iu p tă..D ârco m E ifiicasep rin ite le fo n ;fap to l că no-a.yea
în c ă roici ciheizee® de bărbaţi i Sin g u ra ieşire ca re mqi iăm în ,ea:e r a fu g a.
n /P ric ie n irsă i treb u iră să-şi fo lo sea sc ă lo a tă c io c v c n ţa p e n tru a -l Convinge
:p e.teg e:să plcde sp re vest: O c o lo an ă micăv Jonnată^idin trei maşini:, se p u se în
i m iş c a re sp re o d estin a ţie n ec u n o sc u tă. în so ţito rii su v e ra n u lu i şi.a m a-m cisale
p rim iră ordin u! dc a m erge cît m ai departe. D a c ă te rito riu l .n aţio n al a r -f i, fo st
. o cu p a t în întregim e, dc g erm a n i, treb u ia .să se în c e rc e a ju n g e re a la psjrtizanii lui
T ito ş i fo rm a re a u n u i nou guvern în exil. D upă p le c a re a reg elu i M ih ai, m em b rii
n o u lu i.g u v ern şi-au stoîns şi mai ta re re v o lv e re le ^
C a urm are a noii^it.uaţii.,, om uJ:lnchîş,în p iv p iţă ; m a re şa lu l A ntone.scu,
i re d e v en ea p ericu lo s. E lib e ra t:d e g erm a n i, re in sta la t î n p rero g ativ ele. [Sale: de
şfcj', .«C îincle roşu» ar fi făcut să cu fg ă muH sînge. O are tre b u ia făcu t in o fen siv ,
am orîndu-1 ? A ceastă so lu ţie, p ro p u să d c com unişti;;, fu găsită, resp in g ă to a re .
’A tu n ci;:B o d n ăraşifăcu .ux.pentru; prim a,datăd.e, am en in ţări. A titu d in ea ş ^ e r a n n
;,:ape.ri:;tiyipe.rUru,manierardC'.areQl.abora a, c©muwştifarw-El J L M p ă -pe; g en e ralu l
.S ă n ăte scu c -ă d o rea săiŞÎ®aiy©ze.r.p:feîaa,f«Haj^todutiipe A ntoftesenigcrm anilQ r.
dMkjSiMU gfiner^u.lîi.prfîtiăi^rtîw nieful,>.< tor B o d n ă ra ş,.tre b u i,!^ în a in te id e :# !

t» !u l/G îrtd ig S n M n tt^ K jn )rc;sp in p G Q u ie ălu ş)te gură* şi. le g a t fed e leş,^ m areşalu l

iran sport fiţi, î n tr -,un•JOc:Piu® scut;pu m a i d©<g(^H«U^krn t>?. an uni;o\n:> i’iqaci

.s.ifioîvj; ud a;?>sjnusnî oniţhqg iw-iSn co io b ,o i|civ u o b tin.-jnog
■rtit '-în^mod paradoxal, «ftetwi succesul se Obţinedatorită greşelilor comise
şi eşeSM ^ datorează unei pr&t burtei>orgâ!iiXă!ii> Simţul metodei constituie,
poiU'Cy-calitatea e se n ţia lă. a gefm anuiui; Prin el, germ anul reuşeşte' să
stipfincSseă' inspiraţia1‘şi spontaneitatea “inteligenţei' latine. Neputînd' trăi în
^iOWifi^/'-î5Fimu$;^tt-?‘gfeSfc^nâralc-dfe!;â ,TCltCţ»6Aa:csti&',îSt:âttii®Czfc''şi să-şi
drgâhizezh rrtctedic aeţiunSâî)'R8Kniţi în conferinţă la legaţia’gertWană, imediat
ce ei 'luară* lă'M noşfir^dc^răM uM &fea situaţiei!di;n Româriiă, ^eTir lotealiai
••W©hrrft^lu*tiluTşi reprezentanţii' politici a i Rcicli-ulur se găsiră în fa ţă a două
:î©ze, iina'suîiţirultă di^getitirâltil Hanscn, şeful misiuni-i .militare, cealaltă dc
i;g:fcntefalul'Getetenbcrgi Cei doi bărbaţi, contraziceau,: erku de* ăcârd
fiăSâf^tl^ndi^fflpoord^le^şpacfâliţiiSăi’^ M ita s e f ă y ' fără îndoială, ntt plan
•Studiat C u g riji; Ei-se-bâ^ău; d^sîgur, pe forţe^nilitărc siipC'ri£>are. C ele dbilă
•tfe»£>câl$^'#?nfMfttaU'-pî^featr-:d c ;'--la •accste •pr£rtlis& false. :G d n era’l u l; H an scn
s j s u 10 ■cu lupra e ra inutilă. P e n tru a saiva o -m in ă d c so ld aţi' c'ăre-sc a fla u în
B u c u re şti, a c e ş tia treb u iau S i fie retraşi, Cît tim p c ă iîc ie ş ifii’d ih b ra ş tiuii Crau
libe-re.vG M dgrâ'rtiă d in B erlin în tre ru p se acestb dezbateri-.-1E a cili se m n a tă d e
H itter^^S ofortigc^N itjdcnc'h'lagung d e s P inS chcS »*, o rd o n ă îiteonic F O h t ^ i i l .
'ffe® c h rt^ ?feljo m artâă -;Un1iăţi!b-ig < ^ m ^ 'd iri'f h 'te r îo f;; r ă ^ to e :'^ 0 n { iW J ^ Îie 1 i,
keinC' î'ru p p 'ch v o rh ân d e ii» ® . :D e- p a rte a să, G crsic n b erg ' trim ise 6 te le g ra m ă
'p rin c;are:i’c 6 rcă să 06- in v estii Cu co m an d a şi p ro m ite a să ex e cu te o rd in u l
F iih rer-u lu i. L a a c e st m o m en t al d isc u ţie i, K illin g c r şi H an seii p le d ară să+1
v ad ă pc rege. C înd rev e n iră la le g aţie, îi a ştep ta o n o u ă te le g ra m ă a Iui H itlcr.
H an scn era d e stitu it. C om an d a re v e n e a lui G e rste n b c rg . în a c e a stă situ a ţie ,
sp iritu l m etodic g erm an se d o vedi in c ap ab il să sc a d a p te z e situ aţiei. în io c să
o rd o n e tru p elo r pc ca rc g en e ralu l H anscn le e v a c u a se de la h o te lu l A m b a sa d o r
să sc în a p o iez e şi să plccc la asaltu l p alatu lu i reg al - ele erau în c ă în o ra ş -
 g en eralu l G crstc n b erg şi statu l său m ajo r stu d iau un p rec ed en t. L a R o m a, în
ziu a arm istiţiu lu i lui B a d o g lio , g erm a n ii se g ă s ise ră în tr-o situ aţie sim ila ră .
C um rea cţio n a se co m an d am en tu l ? R efu z în d lu p ta în in te rio ru l o ra şu lu i, din
c a u za su p e rio rită ţii n u m erice ita lie n e, u n ită ţile g e rm a n e au fo st re tra s e în
îm p re ju rim i, a p o i, d u p ă cc în c e rc u iră R o m a, e le o îm p re su ra ră d in to ate
părţile. L a B u c u re şti, G erste n b erg se gîn d i să fo lo se a sc ă aceeaşi m e to d ă. El
dădu ordin g arn iz o an e i d in P lo ieşti să se pu n ă în m a rş, p e n tru a fac e jo n c ţiu n e a
în îm p re ju rim ile cap ita le i, cu tru p ele ca re erau ev a cu a te . E l în su şi re u şi, p rin
şireten ie , să aju n g ă la so ld a ţii săi. C h ia r d a c ă p la n u l era ră u , c e le d o u ă d iv iz ii
ro m ân e în c ă nu aju n sese ră în ca p ita lă . C înd g erm a n ii se g ăseau la n iv e lu l
sin g u rei co m p an ii ro m ân e ca re b ara d ru m u l de la P lo ie ş ti sp re B u c u re şti, la o
d istan ţă dc 14 k ilo m etri de ce n tru , d iv iz iile n o a stre e ra u se m n alate la 20
kilo m etri dc ca p itală. U n sin g u r o b u z al an tiae rien e i g e rm a n e a r fi aju n s p en tru
a aru n c a în a e r p o stu l c a re ad ă p o ste a co m p an ia ro m ân ă. A ce st p ro ie c til nu a
fo st tras. D upă cc a p rim it o ra fa lă dc m itralieră, c a re trăg ea la în ă lţim e a
şo ferilo r din ca m io a n e, colo an a g erm a n ă sc im o b iliză. D in c e c a u ză so ld a ţii lui
G erste n b erg nu sc sin c h ise au d c g ru p a care sc a fla în a in te a l o r ? A ce asta
răm în c un m iste r pe ca re g en e ralu l l-a dus în m orm în t. în o rice caz, în tim p u l
n o p ţii colo an a nu s-a mai pus d in n o u în m işcare. P ro b a b il, co m an d a n tu l său,
g en eral de av iaţie, d o rea să-şi sp rijin e în a in ta re a cu av io an e.
E ra o ra şa se d im in ea ţa, c în d d iv iz iile ro m ân e, p lin e d e p raf, o ste n ite de
efo rtu l p c ca re îl so licitase m arşul fo rţa t din tim pul n o p ţii, îş i făc u ră in tra re a în
B u cu rcşti. C u to a tă sta re a d e o b o se ală a so ld a ţilo r, g u v ern u l d in B u c u rc şti av e a
la d isp o z iţie, în zo ri, p este trcizeci dc m ii dc o am en i, faţă d e cei c in c isp re z e c e
m ii pc carc G erste n b erg îi p u tu se ad u n a la P lo ieşti şi ev a cu în d ca p itala. A stfel,
a rm ata ro m ân ă îm p re su ra B u c u re ştiu l pc ca re g erm a n ii îl p ără sise ră . T ru p e le
n o astre erau fo rm ate din in fan terie p re g ă tită , în tim p c e e fe c tiv e le a d v e rsa rilo r
erau co m p u se din germ an i p ro v en in d d e la to ate arm e le. F ă ră a fi aju n s să se
lu p te, b ătălia e ra cîştig a tă. R e p re sa liile ae rien e g erm a n e au fo st te rib ile. T im p
d e d o u ă zile s-a trăit în tr-o alarm ă co n tin u ă. L a fiec are sfe rt de o ră, o n o u ă
fo rm a ţie dc a v io a n e a ru n c a b o m b e a s u p ra c e n tru lu i o ra ş u lu i. A p ă ra re a
an tiae rian ă a oraşu lu i fusese a sig u ra tă dc germ an i. în co n sc c in ţă , n ic i un tun al
ap ă rării a n tia e rie n e nu tu lb u ra trea b a b o m b a rd ierelo r, ca re d ec o la u d e p e
ae ro d ro m u rile c iv ile şi m ilita re c a re sc aflau la c îţiv a k ilo m etri d ista n ţă d e
B u cu reşti. în fine, sîm b ătă p e d ou ăzeci şi şase au g u st, b o m b a rd ierele am erica n e
îşi făcură ap a riţia . C o n fo rm în d u -se in d ic a ţiilo r din m e sa ju l o p o z i te i , e le
aru n cară un c o v o r dc b o m be asu p ra b a ră c ilo r g erm a n e situ ate ap ro a p e d c
a e ro p o rtu l p rin c ip a l, în n o rd u l c a p ita lc i. D in n e fe ric ire , tru p e le ro m â n e
reu şiseră, d u p ă d o u ă z ile d c lupte, să o cu p c m ajo ritatea a c e s to r b arăci. D u p ă ce
valu l s-a în d e p ă rta t, num ărul v ic tim e lo r a fost sta b ilit la 187 ro m ân i şi 31
germ ani m orţi.
 CAPITOLUL XI

C a d e cortina d e fier

în tim p ce la B u c u rcşti m icul răzb o i sc h o tă ra în fav o a re a ro m ân ilo r,

o p era ţiu n ile p e fro n t luau un curs d ez astru o s p e n tru g erm a n i. L a 24 au g u st,
co m an d am en tu l so v ie tic dăd u ordin să sc atac e p e to t fro n tu l. în B a sara b ia,
a fo st zd ro b ită slab a rez iste n ţă a perd elei d c soldaţi p e c a re g erm a n ii o
lăsaseră în d ă ră tu l lor, retrăg în d u -se spre lin ia Ş iretu lu i. A rm ata R o şie o cu p a
C h işin ăul.
în M oldova, ro m ân ii ne m ai o p u n în d rez iste n ţă, to t fro n tu l se p u se
în m işcarc. M o sco v a an u n ţa că R o m an , B acău , H uşi şi B îrla d fu sese ră
ocu p ate. în tim pul zilei de 24 august, A rm ata R o ş ie făcus'e o în a in ta re d e 50
k ilo m etri.
C o m a n d a m e n tu l so v ie tic se în d o ia o are d e re u ş ita lo v itu rii d e sta t
dc la B u c u reşti ? A p re c ia el c ă a în a in ta p rin tre g erm a n ii fix a ţi te m e in ic p e
P ru t şi C a rp a ţi a r fi în se m n a t să sc ex p u n ă risc u lu i d e a fi tă ia ţi în d o u ă şi
în c e rc u iţi ? F ap t este că ru şii nu îşi re lu a ră în a in ta re a d c c ît la 2 6 a u g u s t
d im in ea ţa. în tre tim p , ro m ân ii îşi d o v e d ise ră c u ra ju l, re s p in g în d u -i p e
m a g h ia rii c a re în c e rc a u să -şi c ro ia sc ă u n d ru m sp re V a le a Ş ire tu lu i,
stră b ă tîn d C a rp a ţii. Şi ei nu m ai p ă ru ră a a v e a in te n ţia să -şi re ia a ta c u rile .
A lte tru p e ro m â n e - ră z b o iu l fu se se d e c la ra t de g u v e rn u l d in B u c u re şti
R c ic h -u lu i, la 2 4 a u g u s t d im in e a ţa - se o p u n e a u g e rm a n ilo r c a re v o ia u ,
p lc cîn d d c la G ala ţi să se sta b ile a sc ă pc S irc t. C u a c e a stă o c a z ie , lin ia şi-a
d o v e d it v alo area . C u to a tă su p e rio rita te a lo r n u m e ric ă , g e rm a n ii n u au
re u şit să-i sc o ată pc ap ă răto ri. L a 27 a u g u s t, la a s fin ţit, ru şii so se a u la faţa
lo c u lu i. S o a rta c e lo r d o u ă z e c i d e d iv iz ii g e rm a n e d in B a s a ra b ia e ra
p e c e tlu ită . L a 2 8 a u g u s t, ru şii tre c e a u Ş ire tu l. M o s c o v a a n u n ţa cu
în g îm fa rc : « T ru p e le so v ie tic e au lă sa t în sp a te le lo r d iv iz iile g e rm a n e ,
ca re a r fi treb u it să a p e re p o a rta G a la ţiu lu i (lin ia Ş ire tu lu i), d a r c a re au
fo st c o m p le t su rp rin se dc iu ţe a la şi p u te re a p re siu n ii ru se ş ti» . C u m .fu se s e
o b ţin u tă a c e a s tă v ic to r ie , c a re fu s e s e a p o r tu l fa c to ru lu i r o m â n e s c ,
M o sc o v a se fe re a s ă v o rb ea scă . D im p o triv ă , cci c in c iz e c i d e m ii d e
ro m ân i c a re ap ă rau lin ia Ş ire tu lu i c o n tra g e rm a n ilo r fu ră d e z a rm a ţi şi
făcu ţi p riz o n ie ri. A stfe l a în c e p u t c a m a ra d e ria n o a s tră d c a rm e cu A rm a ta
R oşie.

179
g en e ralu l G e rste n b e rg şi statu l său m ajo r stu d iau un p rec ed en t. L a R o m a, în
z iu a a rm istiţiu lu i lu i B ad o g lio , g erm an ii se g ăsiseră în tr-o situ aţie sim ila ră .
C um re a c ţio n a se co m an d a m en tu l ? R cfu z în d lu p ta în in te rio ru l o raşu lu i, din
ca u za su p e rio rită ţii num crice ita lie n e, u n ităţile g e rm a n e au fo st re tra s e în
îm p re ju rim i, a p o i, du p ă ce în c e rc u iră R om a, e le o îm p re su ra ră d in to ate
p ărţile. L a B u c u re şti, G erste n b erg se gîn d i să fo lo se a sc ă ac ee aşi m e to d ă. El
dădu ord in g a rn iz o a n e i d in P lo ieşti să se pu n ă în m arş, p en tru a face jo n c ţiu n e a
în îm p re ju rim ile c a p ita le i, cu tru p ele ca re erau ev a cu a te . E l în su şi re u şi, p rin
şire te n ie , să a ju n g ă la so ld aţii săi. C h iar d ac ă plan u l era râu , ce le d o u ă d iv iz ii
ro m ân e în c ă nu a ju n se se ră în ca p ita lă . C înd g erm a n ii se g ăsea u la n iv e lu l
sin g u rei co m p an ii ro m â n e ca re b ara drum ul de la P lo ieşti sp re B u c u reşti, la o
d istan ţă dc 14 k ilo m e tri d e ce n tru , d iv iz iile n o a stre e ra u se m n alate la 20
k ilo m etri d c c a p ita lă . U n sin g u r o b u z al an tiae rien e i g erm a n e a r fi aju n s p en tru
a aru n c a în ae r p o stu l ca re ad ă p o ste a c o m p an ia ro m ân ă. A c e st p ro iec til nu a
fo st tras. D u p ă c e a p rim it o rafală dc m itralieră, c a re trăg ea la în ă lţim ea
şo fe rilo r d in ca m io a n e , co lo an a g erm an ă se im o b iliză. D in ce c a u z ă so ld a ţii lui
G erste n b erg nu se sin ch iseau de g ru p a ca re se afla în a in te a lo r ? A ce asta
răm în c un m ister p e ca re g en e ralu l l-a dus în m orm înt. în o rice caz, în tim p u l
n o p ţii co lo an a nu s -a mai p us din n ou în m işcare. P ro b a b il, co m an d a n tu l său,
g en eral d e a v ia ţie , d o rea să-şi sp rijin e în a in ta re a cu av io an e .
E ra ora şa se d im in ea ţa, c în d d iv iz iile ro m ân e, p lin e d e p raf, o ste n ite d e
efo rtu l p e c a re îl so lic ita se m arşul fo rţa t din tim pul n o p ţii, îş i făc u ră in tra re a în
B u cu rcşti. C u to a tă starea d c o b o se ală a so ld a ţilo r, g u v ern u l d in B u cu reşti av e a
la d isp o z iţie, în z o ri, peste treizeci de m ii de o am en i, faţă d e cei c in c isp re z e c e
m ii p e care G e rste n b e rg îi p u tu se ad u n a la P lo ieşti şi e v a cu în d cap ita la . A stfel,
arm a ta ro m ân ă îm p re su ra B ucu reştiu l pe ca re g erm an ii îl p ără sise ră . T ru p e le
n o astre erau fo rm a te din infan terie p reg ă tită , în tim p c e e fe c tiv e le a d v e rsa rilo r
erau co m p u sc din g e rm a n i p ro v en in d d e la to a te arm e le. F ă ră a fi aju n s s ă se
lu p te, b ătălia e ra c îştig a tă . R e p re sa liile ae rie n e g erm a n e au fo st te rib ile. T im p
d e d o u ă zile s-a tră it în tr-o alarm ă co n tin u ă. L a fiec are sfe rt d e o ră, o n o u ă
fo rm a ţie de a v io a n e a ru n c a b o m b e a s u p ra c e n tru lu i o ra ş u lu i. A p ă ra re a
an tiae rian ă a o raşu lu i fusese a sig u ra tă d e g erm ani. în co n se c in ţă , n ici un tun al
ap ă rării a n tia e rie n e nu tu lb u ra treab a b o m b a rd ierelo r, c a re d ec o la u d e pe
ae ro d ro m u rile c iv ile şi m ilita re ca re se aflau la c îţiv a k ilo m etri d ista n ţă d e
B u cu rcşti. în fine, sîm b ătă p e d ouăzeci şi şase au g u st, b o m b a rd ierele am erican e
îşi făcu ră ap a riţia . C o n fo rm în d u -se in d ic a ţiilo r din m e saju l o p o z iţie i, e le
aru n cară un c o v o r dc b om be asu p ra b a ră c ilo r g erm a n e situ a te ap ro a p e d c
a e ro p o rtu l p rin c ip a l, în n o rd u l c a p ita le i. D in n e fe ric ire , tru p e le ro m â n e
reu şiseră, d u p ă d o u ă z ile dc lupte, să ocu p e m a jo ritatea a c c s to r b arăci. D u p ă ce
v alu l s-a în d e p ă rta t, n um ărul v ic tim c lo r a fost sta b ilit la 187 ro m ân i şi 31
g erm an i m orţi.
 CAPITOLUL XI

C a d e cortina d e fier

în tim p cc la B u cu reşti m icul război sc h o tă ra în fav o a re a ro m ân ilo r,

o p era ţiu n ile pc fro n t luau un curs d ez astru o s p en tru g erm an i. L a 24 au g u st,
co m an d am en tu l so v ie tic dădu ordin să sc atace pe to t fro n tu l. în B a sara b ia,
a fo st zd ro b ită sla b a rez iste n ţă a p erd e lei d c sold aţi pe c a re g erm a n ii o
lăsaseră în d ă ră tu l lor, retrăg în d u -se sp re lin ia Ş iretulu i. A rm ata R o şie o cu p a
C h işinăul.
în M oldova, ro m ân ii nc m ai o p u n în d rez iste n ţă, to t fro n tu l se p u se
în m işcarc. M o sco v a anu n ţa că R o m an , B acău , H u şi şi B îrla d fu sese ră
ocu p ate. în tim pul zilei de 24 au g u st, A rm ata R o şie făcus'e o în a in ta re d e 50
kilo m etri.
C o m a n d a m e n tu l so v ie tic se în d o ia o are d e re u ş ita lo v itu rii d e s ta t
dc la B u c u re şti ? A p re c ia el că a în a in ta p rin tre g erm a n ii fix a ţi te m e in ic p e
P ru t şi C a rp a ţi a r fi în se m n a t să sc e x p u n ă risc u lu i de a fi tă ia ţi în d o u ă şi
în c e rc u iţi ? F a p t e s te c ă ru şii nu îşi re lu a ră în a in ta re a d e c ît la 2 6 a u g u s t
d im in ea ţa. în tre tim p , ro m â n ii îşi d o v e d ise ră c u ra ju l, re s p in g în d u -i p e
m a g h ia rii c a re în c e rc a u să-şi c ro ia sc ă u n d ru m sp re V a le a Ş ire tu lu i,
stră b ă tîn d C a rp a ţii. Şi ei nu m ai p ă ru ră a a v e a in te n ţia să -şi re ia a ta c u rile .
A lte tru p e ro m ân e - ră z b o iu l fu sese d e c la ra t d e g u v ern u l d in B u c u re şti
R c ic h -u lu i, la 2 4 a u g u s t d im in e a ţa - se o p u n e a u g e rm a n ilo r c a re v o ia u ,
p lc cîn d dc la G ala ţi să se sta b ile a sc ă p e S irc t. C u a c e a stă o c a z ie , lin ia ş i-a
d o v e d it v alo area . C u to a tă su p e rio rita te a lo r n u m e ric ă , g e rm a n ii nu au
re u şit să-i sc o a tă p c ap ă răto ri. L a 27 a u g u st, la a s fin ţit, ru şii so se a u la faţa
lo c u lu i. S o a rta c e lo r d o u ă z e c i d e d iv iz ii g e rm a n e d in B a s a ra b ia e ra
p e c e tlu ită . L a 28 a u g u s t, ru şii tre c e a u Ş ire tu l. M o s c o v a a n u n ţa cu
în g îm fa rc : « T ru p e le so v ie tic e au lă sa t în sp a te le lo r d iv iz iile g e rm a n e ,
care a r fi treb u it să ap e re p o a rta G a la ţiu lu i (lin ia Ş ire tu lu i), d a r c a re au
fo st c o m p le t su rp rin se dc iu ţe a la şi p u te re a p re siu n ii ru se şti» . C u m .fu se s e
o b ţin u tă a c c a s tă v ic to r ie , c a r e fu s e s e a p o r tu l f a c to ru lu i ro m â n e s c ,
M o sc o v a se fe re a să v o rb ea scă . D im p o triv ă , ce i c in c iz e c i d e m ii d e
ro m ân i care ap ă rau lin ia Ş ire tu lu i c o n tra g e rm a n ilo r fu ră d e z a rm a ţi şi
făcu ţi p riz o n ie ri. A stfe l a în c e p u t c a m a ra d e ria n o a s tră d c a rm e cu A rm a ta
R o şie.
 în tim p u l accstei a d o u a ju m ă tă ţi a iui a u g u s t, o ch ii în tre g ii iu m i
erau în d re p ta ţi sp re c îm p u rile dc lu p tă d in F ra n ţa. E lib e ra re a P a risu lu i
c o n s titu ia u n fap t dc arm e sp e c ta c u la r. C e le la lte e v e n im e n te m ilita re
p ăleau în faţa lui. T o tu şi, lo v itu ra d a lă G erm a n iei în R o m â n ia n u e ra d c o
m ai m ic ă im p o rta n ţă. P ie rd e rile W e h rm a c h l-u lu i d e p ă şe a u n u m e ric p e
ce le p c ca rc a rm a ta g erm a n ă le su fe rise la S ta lin g ra d o ri în N o rm an d ia . în
a fa ră d c un m ic n u m ă r dc o fiţe ri ca re a u p u tu t să se sa lv e z e p e c a le a
a e ru lu i, ce le 22 d iv iz ii carc se g ăsea u în R o m â n ia fu ră c a p tu ra te d c ru şi.
A rm ata R o ş ie a făc u t vreo 3 1 6 .0 0 0 p riz o n ie ri, d in c a rc 19 7 .0 0 0 g erm a n i şi
11 9 .0 0 0 r o m â n i60.
D in p u n c t dc v ed e re strateg ic , c a p itu la re a R o m ân ie i era o a d e v ă ra tă
c a ta stro fă . T ru p e le so v ie tic e , d ep ă şin d lin ia Ş ire tu lu i, lă s a se ră în u rm a lo r
to ta lita te a s o ld a ţilo r W e h rm a c h t-u lu i, c a rc tre b u ia u să le b a re z e d ru m u l
sp re B alcan i şi U n g aria. C a în m a rile răz b o aie din ş e c o le lc tre c u te , A rm a ta
R o ş ie în a in ta în tr-u n vast te rito riu in te rm e d ia r, c ă u lîn d p rin sp a ţiu
co n îactu l cu in am icu l. Nu m ai ex ista u d e c ît o b sta c o lc n a tu ra le p en tru a
în c e tin i în a in ta re a sa sp re apus: A lp ii T ra n silv a n ie i 61, c a re se p arau a c e a stă
p ro v in c ic d e C îm p ia R o m ân ă şi m u n ţii B ih o ru lu i c a rc se in te rp u n în tre
P o d işu l T ra n silv a n ie i şi p u sta u n g ară. P ro b le m e le c a re se p u n e a u la În altu l
C ^ a ^ ^ j ^ j ţ q ^ j e t ^ . e j ^ d Ş g. tra v e rs a ţiccste d o u ă o b sta c o le în a in te c a
W c h rm ac h t-u l s ă : fi p u tu t sta b ili p o z iţiile sa le .dc a p ă ra re , O v e rita b ilă
c u rsă d c v ite z ă sc an g aja în tre so ld a ţii U R SS şi cei ai R c ic h -u lu i.
S lab e le u n ită ţi g e rm a n e ' s ta ţio n a te 'în U n g a ria şi în S lo v a c ia n u
p u te au să d e a e fe c tiv e le n ec esare sp re a u m p le im e n sa s p ă rtu ră a fro n tu lu i
dc sud. P en tru a se o p u n e a v a la n şe i so v ic tic c , în a ltu l C o m a n d a m e n t.a l.
W chrm aclU 'U lui s-a v ăz u t o b lig a t şă trim ită în grab ă, p e n tru c o n fru n ta re a
cu ru şii, c e le m ai b u n e trupe dc rezerv ă. Un n u m ă r d e 4 0 0 .0 0 0 o a m e n i,
sta ţio n a ţi în c c n tru l G erm a n iei, u n ită ţile dc e lită p e c a re H ille r Ic in stru ise
p en tru m arile bătălii d ec isiv e, au fo st trim ise sp re n oul teatru d c o p e ra ţiu n i.
P e lîrigă fro n tu l'o c c id e n ta l, cu o lu n g im e d e a p ro x im a tiv 6 0 0 k m , fro n tu l
p o lo n e z şi b altic dc 800 k n i, un al tre ile a fro n t, de o im p o rta n ţă e g a lă , se
d e sc h id e a p e n tru G erm a n ia. L u n g im e a sa era dc 7 0 0 k m , în Ioc d c 70 km
c ît m ă su ra lin ia fo rtific a tă a Ş iretu lu i.
A su p ra a c e s te i m ari m işcă ri d c tru p e, c o m u n ic a te le de răz b o i
g erm an e şi so v ic tic c păstrează o d isc re ţie totală. în tre 28 a u g u st şi u ltim ilc
z ile ale lui se p tem b rie, cei doi ad v ersari nu d ăd u ră nici o in d ic aţie asu p ra
p oziţiei lor în ţăriîc d unărene. G erm an ii p referară să nu a n u n ţe p ie rd e rile
te rito riale şi în oam eni suferite, în tim p ce ruşii nu av e au nici un in te res să
ad u că la cu n o ştin ţa inam icului n u m e le lo c alităţilo r d ep ă şite deja d e A rm ata
R oşie. A tunci cînd tăcerea a fost ru p tă în c o m u n ica te lc m ilitare, ru şii
p ătru n se se ră d eja adînc în cîm p ia ungară.
S p aţiul cu c erit fără luptă d e A rm ata R oşie în tre 23 au g u s t şi 4
o cto m b rie, cîn d co rtin a sc rid ică din nou asu p ra o p e ra ţiu n ilo r dc p c fro n tu l
d e sud, este egal cu su p rafaţa e lib erată dc an g lo - sax o n i în O ccid en t.
C o rtin a d c fier a că zu t peste R o m ân ia, B u lg aria şi Iu g o slav ia.
 în P olonia, p e frontul dc pe S an şi d c p e V istu la, situ a ţia răm ăsese
staţio n ară. L a 3 o cto m b rie, generalu l B or ca p itu la la V arşo v ia . El s-a cre zu t
v ictim a u nei m an ev re so v ictice. în c a rtea sa, el e x p lic ă p a siv ita te a A rm atei
R o şii în faţa cap ita le i p o lo n eze, ca un v ic leşu g al K re m lin u lu i. R u şii n u a r fi
d o rit să co n trib u ie la reu şita u nei ac ţiu n i co n d u să d e un g e n e ra l, care
p rim e a o rd in e le sa le de la L ondra. în re a lita te , c e n tru l d e g ra v ita te al
fro n tu lui sc d ep lasa se spre sud. R e ze rv e le strateg ic e a le a rm a te i so v ie tic e
fu sese ră d etu rn a te spre noul teatru de o p era ţiu n i. T im p de m ai m u lt d e o
lu n ă, m ijlo ac ele de tran sp o rt şi c ă ile d c c o m u n ic a ţie a le R o m â n ie i şi
U n g arie i se rv iseră p en tru a tran sfe ra g ro su î A rm atei R o şii re tra s e d in
P o lo n ia. în faţa V istulci şi a S an-ului, sov ieticii nu p ă stra u d e c ît u n ităţile
stric i n cccsarc p en tru a interzice W eh rm ac h t-u lu i o rice v e le ita te o fen siv ă .
A rm istiţiu l ro m ân d ăd u se în to ta litate p e s te c a p p la n u rile c e lo r d o i in am ici.
L o g ic, germ an ii aştep tau m arele atac ru sesc în P o lo n ia. în tre V istu la şi
B erlin erau în lin ie ae ria n ă 80 km şi nu ex ista n ic i un o b sta co l n atu ral.
R u şii, p ătru n z în d în urm a d efe cţiu n ii ro m ân e în B alcan i şi în U n g aria ,
ră stu rn a sc ră totul. G erm an ii se văzu ră siliţi să p ă ră sea scă p o z iţiile lo r în
sta te le b altic e. T ru p e le e v a c u a te d e pe a c e s t c a p d c p o d d e v e n is e ră
n e c e s a re p e n tru a în lo c u i re z e rv e le stra te g ic e a ru n c a te în b ă tă lia d in
U n g a ria . L a 4 o c to m b rie , u n ităţi e n g le z e d e b a rc a u în G re c ia . în a c e a stă
ţa ră , iz b u c n is e ră z b o iu l c iv il în tre re z iste n ţii c o m u n işti şi re z iste n ţii
n aţio n alişti. W ch rm ach t-u l nu lă sase în u rm ă d e c ît sla b e p u n c te d e ap ărare.
F a p tu l c ă A rm a ta R o şie sc o p rise p e fro n tie ra g rec o - b u lg a ră tre b u ie să fie
în sc ris ca un su c ce s p erso n a l al lui W in sto n C h u rc h ill. O m u l d e s ta t
b rita n ic fu sese p rim u l c a re să trag ă c o n s e c in ţe le ră stu rn ă rii m ilita re ce a
u rjn a l a rm istiţiu lu i ro m ân . E l în ţe le se se im e d ia t că P e n in su la b a lc a n ic ă e ra
a m e n in ţa tă să trea că , în în tre g im e şi d e fin itiv , su b c o n tro l ru se sc . E l
o b ţin u de la S ta lin p e rm isiu n e a să o cu p e G re c ia . în sc h im b , el a c o rd a
r u şilo r d rep tu l d e « a m e n ţin e o rd in e a » în R o m â n ia şi în B u lg a ria . S p aţiu l
o c u p a t dc A rm a ta R o şie era d o m e n iu l U R S S . D in p a rte a lui C h u rc h ill,
a c e a s ta e ra o m a n ie ră re a listă de a re c u n o a şte u n fa p t îm p lin it. P rim in d
G re c ia , p e ca re A rm a ta R o şie a r fi p u tu t-o o c u p a fă ră o s te n e a lă , aju n g în d
în a c e st m od p e m alul M e d ite ra n ei, om ul dc sta t b rita n ic lim ita astfel
p ag u b ele. G en e ro z ita tea lui S talin se ex p lic ă p rin d o rin ţa ru şilo r d c a
p ătru n d e cît m ai d ep a rte posibil spre O cc id en t. G erm an ii nu treb u iau să
o b ţin ă răgazul n e c e sa r p en tru a sc stabili pe T isa. L a 8 o c to m b rie , d u p ă un
m arş dc o m ie de k ilo m etri, fără a fi lu p ta t, m areşalu l M a lin o v sk i d c c la n şă
o m arc ofen siv ă. In teresele p o liticc şi strateg ic e e ra u d e o im p o rta n ţă
co n sid erab ilă. R e ic h -u l tran sfe ra se o m a re p arte din in d u stria sa d e răzb o i în
A u stria. A ceastă in d u strie trebuia să fu rn iz ez e arm e so ld a ţilo r ca re a p ă rau
p e cel «redus la d isp erare» . Iniţial, el a r fi treb u it să in c lu d ă reg iu n e a
p etro lieră ro m ân ă, p ro te ja tă dc lin ia Ş ire tu lu i, să u rm eze C a rp a ţii p în ă în
P o lo n ia, să co n tin u e cu m unţii T atra , m unţii R icse n g eb irg c, E rz e b irg e şi să
taie G erm an ia în tre E g g er şi M annheim , p en tru a aju n g e p e R in şi a u rca
fluviul pînă la A lpi. A ce asta era ultim a red u tă p e c a re n az ism u l sc sile a să o
 o rg an iz ez e - lăsîndu-i pe ruşi şi anglo - saxoni să facă jo n c ţiu n e a lor în
n ordul G erm an iei - în sp e ra n ţa că la co n tactu l d irec t al tru p elo r aliate, se va
sfărîm a unitatea p o litică a C elo r T rei M ari şi sc v a a c o rd a celu i d e al T re ile a
R cich o ultim ă şansă. în R o m ân ia, g ran iţele acestei red u te fu sese ră sp arte.
T isa co n stitu ia singura p o z iţie interio ară pe c a re W e h rm ac h t-u l p u tea sta b ili
un fro n t, după ce pierd u se linia Ş iretului, C arp aţii T ra n silv an ie i şi m u n ţii
d in B ih o r. C u p re ţu l u n o r m a ri sa c rific ii ru se şi ro m â n e , m a re şa lu l
M alin o v sk i reu şi să sta b ile asc ă m ai m u lte c a p e te d e pod p e m alu l stîn g al
rîu lui T isa. E l n im ic e a astfe l u ltim ele sp e ra n ţe a le R e ic h -u lu i. D ru m u l sp re
P ra g a, sp re B u d a p e sta şi V icn a era liber. A n u l m ilita r 1944 se te rm in a Cu
un d ublu d ezastru germ an - La G az cttc dc L a u s a n n e 63 d in 3 0 d c c c m b ric îl
rez u m a astfel: «O serie, dc regrupări e fe ctu a te cu p reţu l u n o r retrag eri
p erm it în v iilo r aliaţilo r o ap ărare eficace în co n tra o fen siv e i d e iarnă
lan sată dc R u n d sled t în A rdcni, în tim p ce la răsă rit, U n g a ria fiin d zd ro b ită,
ruşii sc n ăp u stesc spre fron tiera au striacă» . în tre tim p , frontul nu se c lin tis e
în P o lo n ia. P este E uropa d u n ăre an ă că zu sc co rtin a d c fier.
P en tru co n ştiin ţa eu ro p e an ă, n um ele lui F ra n k lin R o o se v e lt este
strîn s le g a t dc co n ferin ţa d c la Y alta. A ceastă în tîln irc este c o n s id e ra tă cea
m ai im p o rtan tă din to t războiul. A colo este locul u nde p re şe d in te le S ta te lo r
U nite a p ie rd u t pacea.
D ar, trasînd p e o h artă a E uropei lin iile fro n tu lu i d c ră să rit şi ale
celui ca re o p u n ea pe R in, g erm an ii an g lo - sa x o n ilo r, sc o b se rv ă că «C ei
M ari» şi-au îm p ă rţit la Y alta, în feb ru arie 1945, sp aţiu l în c ă n e c u c c rit de
so ldaţii lo r în porţiuni ap ro a p e egale. P ra ctic, nu m ai e ra v o rb a d e c ît de
G erm ania; restul era d eja ocu p at. în faţa fap tu lu i îm p lin it, R o o se v e lt nu
p u te a d e c ît să se în clin c. în tim pul u ltim elo r luni, situ aţia m ilita ră e v o lu ase
a tît dc favo rab il p entru U n iu n ea S ovietică, în e ît am erica n ii a v u ră su rp riza
d e a-1 auzi pe S talin spunînd: « P refer ca răzb o iu l să sc p re lu n g e a sc ă , cu tot
sîn g e lc ca re ne costă». F ără în d o ia lă , cl voia să o b ţin ă răg azu l n ec e s a r
p en tru a p ătru n d e cît m ai adînc posibil în E u ro p a şi a-şi c o n so lid a p o z iţiile
deja cu c crite . în tim p ce strateg ii am ericani nu u rm ăreau d e c ît un sin g u r
scop: să term in e războiul c ît m ai curînd p o sib il, S talin , O m u l re a list, se
arăta m ai p reo c u p at dc a o b ţin e av an taje p o litic e d e c ît să cru ţe sîn g c le
so ld a ţilo r săi. în naiv itatea sa, Ja m es B y rn cs c o n s id e ră c o n fe rin ţa d e la
Y alta ca p u n ctu l cu lm in an t al u nităţii «C elor T rei M ari». în lr-a d e v ă r, nu
m ai era nici un m otiv dc neîn ţeleg ere. N u au m ai fo st fo lo site in v c ctiv c, ca
la T eh eran . D ato rită sprijin u lu i m ilitar şi d ip lo m atic al am erica n ilo r, U R S S
co n tro la d eja spaţiu l Ia care jin d u ia.
în aceste co n d iţii, este ap ro ap e uim ito r că R o o se v e lt a p u tu t o b ţin e o
d cc la ra ţic atît dc lib erală asu p ra p o liticii d c u rm at în reg iu n ile elib erate.
«C ei T rei M ari» s-au pus d c aco rd pentru a c o n stitu i, în sta te le c x -sa te litc
ale A x ei, « au to rităţi g u v ern a m en ta le p ro v izo rii, c a re să re p re z in te larg
to ate elem e n te le d cm o craticc ale n aţiu n ii şi av în d m isiu n ea d e a sta b ili, cît
m ai rep e d e p o sib il, prin aleg eri libere şi fără p ie d ici, g u v ern e c a re să
rcflcctc vo in ţa p oporului şi dc a uşura, aco lo un d e va fi n ecesar, o rg an iz area
aleg e rilo r.» A ce astă d ec la ra ţie fu sese p re g ă tită d e D ep a rtam e n tu l d c S tat.
A d o p tare a sa c o n stitu ia , p en tru R o o sev elt, un su c ce s. S ta te le U n ite şi
M arca B rita n ie îşi ved eau astfel a c o rd a t un d rep t de su p ra v e g h e re în sp a ţiu l
o cu p a t dc A rm ata R o şie. «D ezb aterea a fo st rap id ă , sc rie Ja m e s B y rn es,
S talin a fost cel c a re a d esch is-o , d ec larîn d : «în an sam b lu , a p ro b a c ea stă
d ec la ra ţie » . P re şe d in te le R o o sev elt îi a tra se atunci a te n ţia as u p ra p a ra ­
g ra fu lu i un d e e ra v o rb a de fa c ilita re a în c a z de n e v o ie a o rg a n iz ă rii
aleg e rilo r. « îl ac ce p t» , răsp u n se rep e d e S talin .
D upă c o n fe rin ţa d c la M u nchen, M usso lin i sp u se se , făc în d a lu z ie la
d ec la ra ţia an g lo - g erm a n ă, a c o rd ată dc H itle r lui C h a m b c rla in , în c a re se
sp c cifica faptul că ce le două p uteri a r ren u n ţa la v io le n ţă , p en tru rez o lv area
n e în ţe le g e rilo r lor: «N u sc refu ză o lim o n ad ă om u lu i în se ta t» . A cc ep tîn d
p ro iectu l de d e c la ra ţie am erican, S talin o ferea o lim o n ad ă lui R o o sev elt. A
m ai ex ista t şi a ltc e v a la Y alta ? D a, s-a v o rb it d c c a stita te a so ţie i lui C aesar,
d e o rg an iz area O N U şi dc cîtev a p ro b lem e eco n o m ic e se c u n d a re , apoi s-au
d e sp ă rţit ca b u n i p rieten i. P ace a nu a fost p ie rd u tă la m asa tra ta tiv e lo r, ci p e
cîm p u rilc dc luptă.

C are a r fi fost o are lin ia de d em arca ţie în tre L u m e a L ib e ră şi Im p eriu l

lui S talin , h o tă rîlă la co n ferin ţa dc la Y alta, d acă tru p ele ro m â n e şi g erm a n e
a r m ai fi p u tu t re z ista şase luni în p lu s pe linia Ş iretu lu i sau, în cel m ai rău
caz, pe C arpaţi ?
 Note la partea a îl-a

1. Uniune personală - formulă de asociere între două state, legate între ele numai prin persoana
şefului statului, care este comun ambelor state, fiecare dintre ele păstrîndu-şi individualitatea şi
calitatea de subiect distinct de drept internaţional (n . tr.).
2. După arestarea sa, Mussolini a fost transportat într-o ambulanţă (n. a.)
3. în sensul de agent clandestin, neautorizat, folosit în afara cadrului legal (n. Ir.).
4. Spioni care lucrează concomitent pentru două state, de regulă cu interese opuse, vînzîndu-le
reciproc secretele economice, politice sau militare (n. Ir.).
5. Preşedintele Statelor Unite se spune că ar fi folosit o formulă biblică pentru caracterizarea
unităţii dintre aliaţi. Ascultînd-o, ai fi zis că Sfînta Treime nu mai este inseparabilă şi nu mai
merită credinţă, după propria exprimare a lui Roosevelt, «cine respinge pe unul dintre cei Mari îi
respinge şi pe ceilalţi» (n. a.)
6. «Am luptat în război cu Rusia pcntni a apăra civilizaţia creştină a Europei. Afirmînd acest lucru,
nu încerc să mă acopăr de o formulă de propagandă», spunea mareşalul respingînd insistenţele
lui Mihai Antonescu care susţinea că guvernul român nu arc dreptul să neglijeze posibilităţile de
negociere care i se ofereau. Astfel de ocazii puteau fi unice (n. a.)
7. Cuplul pe care cei doi Antoncscu îl formau la Bucureşti putea să-i apară unui caricaturist
asemănător cuplului lui Cervantcs (n. a.)
8. Conducere bipartizană, în urma alianţei a două facţiuni sau partide politice (n. tr.).
9. Rîuri din Peninsula Balcanică ce se varsă în Marea Egee (n. tr.).
10. Chiar prin acest fapt (prin aceasta) (n. tr.)
11. David Lloyd George (1863-1945) om de stat englez, şeful partidului liberal. în primul război
mondial, ministru al armamentului, apoi prim ministru. A jucat un rol de frunte în încheierea
tratatelor de pace de la Paris (n. tr.).
12. Mutatis Mutandis - schimbînd cele ce trebuie schimbate. Se spune despre două situaţii similare,
comparabile, care diferă în amănunte, dar sînt asemănătoare în linii mari (lat., n. tr.)
13. General polonez, conducătorul armatei poloneze organizată în Anglia, în timpul celui de al
doilea război mondial (n. tr.).
14. Dreptul urmează drapelul (adică este expresia juridică a legislaţiei fiecărei ţări), (n. tr.).
15. Ministerul de externe francez, denumit după locul unde se află (n. tr.).
16. în urma intervenţiei democraţiilor occidentale, exporturile române spre ţările ce practicau
sistemul acordurilor de compensaţie scăzuseră la 5,405 milioane lei, în timpul anului 1934. Mai
înainte. România exportase spre aceste ţări mărfuri în valoare de 121a 14 milioane lei pe an, ceea
ce reprezenta cam cincizeci la sută din exportul său (n. a.)
17. Fostă posesiune italiană din Africa ce constituie, împreună cu Tripolitania şi Fezzan, actualul
stat al Libiei. Acolo s-au purtat lupte grele între 1940 şi 1942 între englezi, pe de o parte,
germani şi italieni pe de alta. Bogate exploatări petroliere (n. tr.).
18. Clearing - compensaţie, în materie de operaţii financiare sau comerciale (cngl., n. tr.)
19. Reichsbank - Banca de stat a Germaniei (germ., n. tr.)
20. Şapte mii de kilograme din acest aur, de provenienţă franceză şi belgiană, au trebuit restituite,
după război, proprietarilor lor (n. a.)
21. Timp de doi ani de ocupaţie rusă. România făcuse Uniunii Sovietice prestaţiuni în valoare ce
depăşea un miliard de dolari. Dacă ţara ar fi fost ruinată economic de Reich, desigur ea n-ar fi
putut face un asemenea efort (n. a.)
22. «Ţărani, muncitori, soldaţi români, aliniaţi-vă în spatele marelui vostru şef Maniu», era fraza
prin care radio Moscova încheia emisiunile sale în limba română (n. a.)
23. Bova Scoppa, Op. cit. p. 110 (n. a.)
24. Spaţiu vital - în context, se înţelege că germanii presupuneau că această noţiune trebuie
interpretată exclusiv în interesul lor, făcînd abstracţie de interesele celorlalte popoare din zonă,
pentru care spaţiul vital era «comun» (germ., n. tr.).
25. Intermediarul între legaţia României de la Madrid şi ambasadorul Hayes (n. a.)
26. Charta Atlanticului, program stabilit de Franklin D. Roosevelt şi Winston Churchill, pentru
edificarea păcii mondiale, la 14 august 1941, la bordul unui vas, în largul coastelor americane
ale Atlanticului (n. Ir.).
27. Tablele legii, table de piatră pe care, conform Bibliei, erau gravate preceptele de conduită ale
legii pe carc Dumnezeu ar fi dat-o lui Moise, pentru a fi respectată de poporul lui Israel (n. a.)
28. Cele zece porunci ale lui Dumnezeu, care, conform Bibliei, ar fi fost date lui Moise, pe muntele
Sinai (Vechiul Testament) (n. Ir.).
29. Ceea ce s-a şi întîmplat la 6 martie 1945, cînd Groza a devenit prim ministru, după răsturnarea
guvernului Rădescu prin intervenţia sovietică şi cu mîna lui A. J. Vîşinski (n. ir.).
30. Cîştigarea bunăvoinţei (lat., n. Ir.).
31. Tactică militară defensivă care consta în dispunerea luptătorilor pc cele patru laturi ale unui
pătrat; ea era folosită în lupta împotriva cavaleriei sau în caz de încercuire (n. tr.).
32. Aviatori inamici în direcţia... (germ., n. Ir.).
33. Nici un aviator (avion) inamic deasupra teriloriului Reich-ului (germ., n. ir.).
34. RAF Royal Air Force - forţele aeriene britanice (cngl., n. tr.).
35. în sensul că nu îi suprimă (n. Ir.).
36. Cîine sîngeros, cum îl nuntea Gocbbels pe Stalin (n. a.)
37. Fortăreaţa Europa - sistemul defensiv global conceput de Hitler (germ., n. tr.).
38. Punctul critic (cel mai coborit) (germ., n. ir.)
39. Pledoarie pentru propria sa cauză (k t., n. tr.).
40. Numele de cod pentru debarcarea aliaţilor în Nonnandia, la 6 iunie 1944 (n. tr.).
41. A se vedea partea I-a (n. tr.).
42. Dacă se face abstracţie de Finlanda, care avea o situaţie specială şi de Bulgaria, care rămăsese
neutră în războiul germano-rus (n. a.)
43. Secretar de stat al SUA între 1933 şi 1944 (n, ir.).
44. Pentru a amină de aceasta, sub condiţia de a se referi la aceasta (n . tr.).
45. Secret cunoscut de toată lumea. Polichinelle - personaj comic al teatrelor de păpuşi (n. tr.).
46. Garda pretoriană-g a rd a împăraţilor romani; aici, în sensul de gardă personală a Conducătorului
(n. ir.).
47. ...diabolicum - a greşi este omenesc, dar a stărui în greşeală este diabolic. Dictonul întreg este:
«Errare humanum est, perseverare diabolicum» (lat., n. ir.).
48. în sensul de turmă de animale dată spre îngrijire (n, tr.).
49. George Bemard Shaw (S856-1950), scriitor englez, născut la Dublin, dramaturg (Pygmalion,
Cesar şi Clcopatra, Profesiunea Doamnei Warren, etc.), care relevă spiritul său paradoxal,
umorul adesea crud şi pesimismul său. Premiul Nobel pentru literatură (1925). De fapt, Shaw
este irlandez (n. tr.)
50. întrevederea a avut loc la 5 august 1944 (n. a.)
5S. .Reichul şi acoliţii săi din Axă sînt numiţi «coalizaţi», spre deosebire de marile puteri (SUA,
URSS, Anglia), desemnate ca «aliaţi» (n. \r.).
52. Am găsit - exclamaţia lui Arhimede în baie cînd a descoperit, dintr-o dată, legea greutăţii
specifice a corpurilor. în pronunţie modernă «cvrika» (clină, n. Ir.).
53. Carlagina, oraş din Africa, întemeiat la 814 în. de Chr. de fenicieni, într-o peninsulă aflată azi în
Tunisia. S-a dezvoltat ca o puternică republică maritimă, a creat colonii în Sicilia, în Spania, a
trimis corăbii în Atlantic. A susţinut îndelungi lupte cu Roma (războaiele punice). A fost cucerită
de Scipio, numit apoi Africanul, care a înfrînt pe llannibal, apoi a fost definitiv distrusă de
Scipio F.milianus. Reconstruită, a strălucit iarăşi în sec. I - VI ale erei noastre. Cucerită în anul
698 dc arabi, a intrat apoi într-un lung declin, din care nu şi-a mai revenit (n. tr.)
54. 20 august (n. a.)
55. Şeful statului major general (n. a.)
56. Lac la treizeci de kilometri de Bucureşti, în mijlocul pădurii cu acelaşi nume (n. a.)
57. Aniversarea luării puterii de către mareşalul Antonescu (n. a.)
58. Zdrobire imediată a loviturii de stat (n. a.)
59. Imposibil, ne lipsesc trupele (n. a.)
60. Armistiţiul nu a fost semnat decît la 12 septembrie 1944 (n. a.)
61. Este vorba de Carpaţii Meridionali (n. tr.)
62. Autorul se referă la Munţii Apuseni (n. ir.)
63. ziar elveţian (n. tr.).
 ADDENDA

OBSERVAŢII PE MARGINEA UNEI CĂRŢI

P u n ctu l dc p lc ca re al ac estu i artico l e ste un fra g m en t dc d ia lo g din
c a rte a « C o n v o rb iri cu R e g e le M ih a i» , p u b lic a tă d c c u rîn d la B u c u re şti.
In terlo c u to ru l fostului R eg e este scriito ru l M ircc a C ib b an u . A cesta d in urm ă
vrea să a fle (p. 21) ca re a fo st « argum entul p rin cip al» al lui Ion A n to n cscu , în
d u p ă-a m iaz a zilei de 23 au g u st 1944, p en tru a refu za în c h e ie re a a rm istiţiu lu i.
R ă sp u n d e fostul R ege: «îl ştie ţoală lumea, dar puţini îl înţeleg. Că el
şi-a dat cuvînlul dc onoare dc ofiţer în faţa lui Hitlercă o să meargă cu el pînă
în pînzelc albe şi că, fără aprobarea lui Hitlcr, ci nu retrage trupele dc pc front.
Acum, în paralel cu acţiunea grupului nostru, Mareşalul, prin Mihai
Antoncscu, luase legătura cu Doamna Kollontay, ambasadoarea Rusiei la
Stockholm... Despre condiţiilc retragerii din război obţinute dc el se spune că
ar fi fost mai bune ca ale noastre. Or, eu pun întrebarea: dacă, într-adevăr, avea
condiţii mai bune şi bine garantate, dc ce refuza atît de sistematic să rupă
alianţa cu Axa ? Din cauza promisiunilor pc carc i Ic făcusc Hitlcr ? Aici c un
nonsens».
M ircca C io b an u o bservă: «Poate că a existat şi un alt motiv al răs­
punsului său, pe care nimeni nu l-a cunoscut»
D a, su n t con v in s, a e x ista t şi un a lt m o tiv p e ca rc m ă voi străd u i să-l
d eslu şesc şi să a ră t c ă atitu d in e a M areşalu lu i era d e p a rte d c a fi ab su rd ă. S e
afirm a că Ion A nto n escu , bine în ţe le s, fără asen tim en tu l lui H ille r, d u ce a
tratativ e cu U n iu n ea S ovietică p en tru ieşirea R o m ân ie i d in răzb o i şi, în ac elaşi
tim p, se p retin d e că el refu za să în c h eie arm istiţiu l d in fid e lita te faţă d e
ca n ce la ru l germ an. A sem en ea afirm a ţii, total c o n tra d ic to rii, su n t fie u rm area
unei sim p lifică ri ex c esiv e, fie a unei co n fu zii în tre p rin cip al şi ac c e so riu . V oi
în c e rc a , deci, să reco n stitu i p unctul de ved ere al M areşalu lu i la d a ta d e 23
au g u s t 1944. P en tru a reuşi în tr-o asem e n ea te n tativ ă, o să m ă re fe r a tît la
am in tiri p erso n a le, c ît şi la d o cu m cn tc p u b lic ate m ai recen t.

C E E S T E U N A R M IS T IŢ IU ?
U ltim ele cu v in te pe carc le-am au z it din g u ra lui Ion A n to n cscu , în
d im in ea ţa zilei de 23 au g u st, au fost «cu ţara pc mîna ruşilor n-o dau» C u c îtcv a
o re în a in te , în 2.2 a u g u s t, la m ie z u l n o p ţii, d u p ă m ă rtu ria c o lo n e lu lu i
M a g h crcsc u , M areşalul ar fi d e c la ra t d o cto ru lu i său p erso n a l, C o n s tan tin
Z iliştca n u : «Astăzi fac pacc. Gata. S-a terminat războiul». C um se p o t îm p ă c a
ac cstc d o u ă afirm aţii d isc o rd a n te ?
 T o tu l, c rc d cu , v in e d in tr-o n e în ţe le g e re . P e n tru Io n A n to n e s c u
arm istiţiu l în se m n a în c e ta re a fo cu lu i şi im o b iliz a re a tru p e lo r p e p o z iţiile
o cu p atc. U n act cu c a racter cx c lu siv m ilitar. A şa a fo st în p rim u l răz b o i
m o n d ial, cîn d tru p ele lui M ack en sen fu sese ră o p rite în tre C a rp a ţi şi P ru t.
A rm istiţiu l sem n at la F o cşan i, la 9 d cc cm b ric 1917, a v e a ca ra c tc r p u r m ilita r.
P en tru relu a re a o stilită ţilo r, cei doi b elig eran ţi sc an g a ja u să d ea a d v e rsa ru lu i
un p re a v iz de 72 de ore. A lte vrem uri ? N u. A rm istiţiu l d in tre cel d e al T re ile a
R cich şi F ra n ţa, la 22 iu n ie 1940, a av u t şi cl ac claşi c a ra c te r m ilita r. S in g u ra
d eo seb ire a fo st retrag e re a tru p elo r g erm a n e din reg iu n e a B o rd eau x pe o n o u ă
lin ie , c a rc d e s p ă rţe a F ra n ţa lib e ră de F ra n ţa o c u p a tă . P en tru M a re ş a lu l
A n to n escu arm istiţiu l trebuia să co n d u c ă, pe te rito riu l R o m ân ie i, la o situ a ţie
sim ilară.
C o n c cp ţie utopică ? E a a fost co n fo rtată d e o se ric d c e v e n im e n te . In
p rim u l rînd dc situ aţia dc pc frontul dc E st, în tre M arca N ea g ră şi M arca
B a ltică. G ro su l tru p elo r, a tît g erm a n e cît şi so v ic lic c , era c o n c e n tra t p e
fro n tu rile B iclo ru sic i şi ale U crain ei dc cen tru -N o rd , u n d e a rm a ta s o v ie tic ă
trccu sc V istu la p c o d istan ţă d c p este 2 00 km la sud d c V arşo v ia , o raş a căru i
p eriferie E st o o c u p a se d eja. D c la V arrşo v ia la B e rlin , în linie ae rian ă , su n t
cca 300 km . N ici un obstacol natu ral nu sc o p u n ea în a in tă rii tru p e lo r so v ic tic e
sp re c a p ita la G e rm a n ie i. In p lu s, re v o lta p o lo n e z ă d c la V a rşo v ia , su b
c o m a n d a m e n tu l g e n e ra lu lu i B o r - K o m a ro v sk i, c re a o s itu a ţie d if ic ilă
W e h rm ach t-u lu i. în schim b, d c pe frontul 2 U c ra in a (ia n o rd d c Iaşi) şi 3
U crain a (la e st d c T irasp o l) tru p e, a tît g erm a n e c ît şi so v ic tic e , fu se se ră
rcLrase. Iată, în această p riv in ţă , co m u n ica tu l intern al O .K .H .-u lu i (O b c r-
k o m m an d o d e s H ccrcs = C o m an d a m en tu l S uprem al A rm atei) d in 15 a u g u st
1944: «Dc la înccpulul lunilor dc vară, evoluţia pc frontul sud - ucrainian este
caracterizată prin retragerea masivă de forţe inamice (Abzug starker
Feindkriiftc) pentru a fi transferate pe fronturile Ucraina - centru şi nord. Nu
se poate afirma că asemenea transferuri vor continua. Ele sunt însă probabile,
dacă sc fine cont de evoluţia situaţiei pe fronturile cuprinse între Carpaţi şi
Marca Baltică.
Inamicul trebuie însă să fi observat că trupele germane, transferate din
România, au contribuit, în primul rînd, Ia stabilizarea frontului din Ucraina
dc centru şi dc nord (regiunea Lemberg - vest şi cursul inferior al Vistulei,
unde sc aflau principalele capete dc pod dc pe malul apusean al fluviului).
Este cu putinţă ca cl să încerce să împicdicc retragerea altor trupe germane.
Recunoaşterea aeriană indică, de altfel, anumite concentrări de trupe dc atac
compuse din rezervele rămase pc fronturile Ucraina 2 şi 3. Aceste trupe ar
putea intra curînd în acţiune». (O .K .H . D oc. N .R . H -3 185)
D upă cum sc vede, un atac dc m arc an v e rg u ră în a c cst se cto r nu p ă re a să
fie p rev ă zu t pen tru că nu existau trupe inam ice su ficicn te .

P R O M IS IU N I S O V IE T IC E
Id eca ca rc p arc să-şi fi făcu t drum în m intea M are şalu lu i i-a fo st su g e ra tă
de o d cc la ra ţic făcu tă, la 2 iunie 1944, de S cm ionov - în să rc in a tu l cu a fa c e ri al
U n iu n ii S o v ietice la S tockholm şi ad ev ăratu l p atro n în am b asa d a d o am n ei
K o llo n ta y - lui Freci N an u , m in istru l R o m â n ie i la S to c k h o lm . A c c a stă
d e c la ra ţie era: «Dacă, prin absurd, germanii părăsesc România de bunăvoie,
în termen de 15 zile, guvernul sovietic nu are nici o obiecţie ca România să
rămînă neutră». (1) O a s e m e n e a d e c la ra ţie p ă re a să fa c ă p o s ib ilă « p u n e re a în
p a ra n te z ă » a fro n tu lu i d in M o ld o v a şi din B a sa ra b ia , p rin tr-u n a rm is tiţiu cu
c a ra c te r m ilita r. P en tru a g a ra n ta c ă p ro e m in e n ţa c a re e x is ta în tre C a rp a ţi şi
N istru - lim an u l N istru lu i e ste pe ac e la şi m e rid ian cu K iev u l - nu v a c o n s titu i
o b a z ă d e p le c a re a unei o fe n siv e în sp a te le fro n tu lu i d in c c n tru l U c ra in e i, e ra
le g itim c a so v ie tic ii să c e a ră re tra g e re a tru p e lo r g e rm a n e d e p e te rito riu l
R o m ân ie i. P rin în c e ta re a o stilită ţilo r în R o m ân ia , cei d o i p rin cip ali a n ta g o n işti
a v e a u o p o sib ilita te de a-şi d e p la sa tru p e le sp re cîm p u l d e b ă la ie ccl m a i
im p o rta n t, situ a t p e m a lu rile V istu lei. D e a c o lo tre b u ia să p le c e o fe n siv a
d e c isiv ă , p rec u m s-a în tîm p la t şi în p rim ă v a ra an u lu i 1945.
C a rc era, în a c e a stă p riv in ţă , p o z iţia G e rm a n ie i ?
S -a sc ris că Ion A n to n e sc u , în p re z e n ţa g en e ralu lu i P a n la z i, i-a r fi
e x p u s lui C lo d iu s (2) p u n c tu l său de v ed e re, v o rb in d u -i a tîl d e s p re e v e n tu a ­
lita te a ie şirii din răz b o i p rin în c h e ie re a unui a rm istiţiu , c ît şi d e s p re te rm en u l
d e 15 z ile în c a rc tru p ele g erm a n e ar fi fo st n e v o ite s ă p ă ră se a sc ă te rito riu l
R o m ân ie i. E x iste n ţa u n ei a s e m e n e a co n v o rb iri nu es te c o n firm a tă . R e c e n t a
fo st p u b lic a t un d o c u m e n t, un fel de d a re d e sc a m ă a e v e n im e n te lo r d e la 23
a u g u s t 1944, sc risă, p a re -se , de în su şi Io n A n to n e s c u d u p ă a re s ta re a sa. O r,
G rig o rc N ic u le sc u - B u z e şti m i-a a ră ta t, în n o a p te a d e 23 - 2 4 a u g u s t, to t ce
se g ă s ise sc ris în în c ă p e rile u n d e cei d o i A n to n e şti au fo st ţin u ţi în c h işi p în ă la
rid ic a re a lo r de c ă tre e c h ip a lui B o d n ă ra ş. M a re şa lu l, p e p a tru p a g in i, şi-a
sc ris te sta m e n tu l, fără n ic i un c o n ţin u t p o litic . P e a ltă fo aie a sc ris c île v a
rîn d u ri p e ca rc B u zeşti m i-a c e ru t să le d e sc ifre z . A m re u ş it s ă c ite sc ,
c u n o sc în d u -i scrisu l: « R ă m în cu a rm a ta g e rm a n ă p în ă la sfîrşit. F ă ră să p u n
n ic i o c o n d iţie » .
F a p tu l că a c e s te te x te n u au n ic i u n ra p o r t cu c e le a f ir m a te în
d o c u m e n tu l in ed it d e s c o p e rit şi p u b lic a t re c e n t, nu e x c lu d e ip o te z a u nui
sc h im b d e vederi în tre C lo d iu s şi A n to n e sc u a su p ra u n u i e v e n tu a l a rm istiţiu .
E x iste n ţa u n u i d em ers o fic ia l în a c e st sen s p arc în să p u ţin p ro b a b ilă . U n a c t de
o a s e m e n e a im p o rta n ţă a r fi lă sa t o u rm ă a tît în a rh iv e le ro m ân e , c ît şi în ce le
g e rm a n e , sau, m ăcar, în tr-u n a d in ele. C lo d iu s nu p u te a să n u c o m u n ic e
B e rlin u lu i d em ersu l M a re şa lu lu i. B e rlin u l n u p u te a să nu re a c ţio n e z e . în
sc h im b C lo d iu s nu era co n strîn s să ra p o rte z e su p e rio rilo r săi o d isc u ţie lib e ră
a v u tă cu A n to n e sc u , ra p o rtu rile d in tre cei doi o a m e n i fiin d b u n e şi, în
co n v o rb irile pe ca re le av e a u , ab o rd a u o ric e su b ie c t.
D ar cu C lo d iu s am a s ista t in d ire c t la o d isc u ţie a p rin să p e c a re a a v u t-o
cu M ih a i A n to n escu . E ram pe m alu l lacu lu i S n a g o v , a ş e z a t p e b a n c a d e sub
fe re a stra , cu g ea m u ri d c sc h ise , a b iro u lu i v ic e -p rc şe d in te lu i C o n s iliu lu i d e
M in iştri. V o rb e a tare şi am în ţe le s fie c a rc cu v în t. L în g ă m in e şe d e a d o a m n a
V e tu ria M a n u ilă . M ih ai A n to n escu e x p lic a in te rlo c u to ru lu i său c ă R o m â n ia
tre b u ie să în c h e ie a rm istiţiu l fă ră în tîrz ie re . G e rm a n ia îi g a ra n ta se in te g rita te a
te rito ria lă . O r, ea nu m a i e ra în m ă su ră să-şi re sp e c te an g a ja m e n tu l. în
c o n s e c in ţă , R o m â n ia se c o n s id e ră d e z le g a tă d e ale sale.
 R ăsp u n su l lui C lo d iu s m -a su rp rin s. în su b stan ţă e l a fo st u rm ăto ru l:
R eichul g erm an n -a făcut nici ccl m ai m ic g est p entru a îm p ie d ic a F in la n d a să
în c ea p ă n cgocieri dc arm istiţiu cu U n iu n ea S ovietică. F a ţă d e R o m â n ia n u
ex ista nici un m otiv să sc p ro ce d eze altfel. D acă g u v ern u l d e la B u c u re şti
treb u ie să n eg o c ie ze cu A liaţii, cl e ra lib e r s-o facă. D a r s ă n cg o c ie zi c în d
A rm ata R o şie e s te în p lin ă o fe n siv ă a r fi o g re şe a lă . T re b u ie a ş te p ta tă
sta b ilizare a fro n tu lu i. Cînd tru p ele so v ic tic e vor fi im o b iliz a te p e fro n tu l
F o cşan i - N ăm o lo asa - G alaţi, M oscova nu va face d ific u ltăţi p en tru în c h c ie re a
a rm istiţiu lu i.
« în ţe le g , ră sp u n se M ihai A n to n escu . In teresele g erm a n e şi so v ic tic e
co n co rd ă. Şi d iv iz iile v oastre şi ale lor, retrase dc pc fro n tu l ro m ân e sc, v o r fi
de folos pc a lte fro n tu ri» .

P IE R D E R E A U L T IM E I Ş A N S E
C o m an d an tu l suprem al W e h rm ac h t-u lu i a su g e ra t în m ai m u lte rîn d u ri
retrag e re a fro n tu lu i pe lin ia F ocşani - N ăm o lo asa - G ala ţi. C h e stiu n e a se
p u sese din nou cu o cazia ultim ei în tre v e d e ri în tre H itle r şi A n to n escu , dc la 5
au g u st 1944. M areşalu l a ezitat. N u a refu zai. La 21 a u g u st 1944 în să , în
c o n v o rb irea d c la S lănic cu g eneralul F re is s n e r- c o m a n d a n tu l fro n tu lu i U crain a
S ud - Ion A nto n escu declara: «nu cred că trupe bătute şi în retragere ar putea
rezista pc poziţii intermediare. Lucrurilc trebuie duse pînă Ia capăt, adică pînă
la retragerea pe linia Focşani - Nămoloasa».
A ccslc elem e n te arată că atitu d in e a M are şalu lu i la 23 au g u st era
p la u zib ilă. E le ex p lică de ce el p u tea sp u n e «G ata, azi fac p ac c» , ad ică , în
term eni tehnici, în c h ci arm istiţiu l şi a firm a p este cîtev a o re «eu ţa ra p c m în ă
ru şilo r n-o dau», a d ică , nu trcc dc p arte a inam icului cum îm i c e re o p o z iţia , ci
su sp en d o stilită ţile , prin în c eta re a focu lu i în tre cci doi b elig eran ţi. E le ex p lică ,
dc asem en ea, atitu d in e a M areşalului la P alat. F ă ră în d o ia lă , e ra sa tisfă c u t să
p o a tă ieşi din răzb o i rcsp c ctîn d u -şi cu v în tu l d at lui H itler. P recu m m i-a sp u s
B u z e şti, c a re , din c a m e ra v e c in ă , cu u şa lă sa tă în tr e d e s c h is ă , a s c u lta
co n v o rb irea d in tre R eg e şi A ntonescu, acesta sc d cc la ra h o tă rît să în tre p rin d ă
d e m e rsu rile n ec esare p e lingă nem ţi în v e d e re a a rm istiţiu lu i. În tre ru p în d
în tre v ed ere a, fostul suveran a ie şit d in în c ă p e re p en tru a se c o n su lta cu sfetn icii
săi. Ei l-au d eterm in a t să insiste pentru ca A nto n cscu să în c h e ie arm istiţiu l.
T re b u ia în să îm p ie d ic a t, prin o rice m ijlo ac e, să se ad re sez e G erm a n iei şi să-i
an u n ţe d ecizia d c a ieşi din răzb o i. B u zeşti e ra con v in s că o a sem e n ea te n tativ ă
nu p u te a d cc ît să p rec ip ite o te n tativ ă a W c h rm ach t-u lu i d c a o cu p a R o m ân ia.
C eea cc a urm at sc ştie. în loc dc arm istiţiu, R o m ân ia a făcu t un act de
în cetare unilaterală a focului, dc pred are în m ;s ă a o şte n ilo r (1 3 0 .0 0 0 de
prizonieri) şi dc abandonare a cîm pului de bătaie. î t loc de sen tin elă av an sată la
răsăritul continentului, R om ânia a d evenit p oarta de pen etraţie a co m unism ului
în E uropa. N oul inam ic, G erm ania, a suferit, incontestabil, o în frîn g crc g rav ă
cu consccinţc mai m ari decît cca de la S talingrad. în c a rtea «C o n v o rb iri cu
R egele M ihai 1 al R om âniei», fostul suveran d eclară că actul d c la 23 au g u st ar fi
scurtat.războiul cu 200 dc zile. P robabil. E ste şi opinia lui Ilie C e a u şe sc u , fratele
lui N icolac, expusă în prefaţa celor 4 volum e consacrate arm istiţiu lu i.
 V ersiu n ea germ an ă este d iferită. în c a rtea « K ata slro p h e in R u m an icn
1944», H ans K isscl, unul d in tre cci m ai re p u ta ţi ex p e rţi m ilita ri g erm an i,
scrie: « O p erîn d în m od co rect, cu co n tra -a ta cu ri b in e ex e cu tate , p o sib ilita te a
d e a inv esti la tim p p u te rn ica lin ie D u n ăre - F o cşa n i - C arp aţi e x ista fără
în d o ia lă , lin ie care, cu fo rţe re la tiv red u se, a r fi p u tu t fi ţin u tă p în ă la o c u p a re a
B e rlin u lu i. A stfel a r fi fost p o sib il ca R o m ân ia şi to ate ţările b a lc a n ic e să fie
su stra se stă p în irii ruseşti».

C E Z IC E A B U Z E Ş T I ?
A r fi injust, însă, să dau im p resia că au to rii ac tu lu i d e la 23 au g u st nu a r
fi a c ţio n a t cu d ep lin ă şi sin c eră c o n v in g ere c ă se rv e sc in te rese le ro m ân e şti.
B u n a lo r c re d in ţă nu p o a te fi p u să la în d o ia lă . în tim p u l g u v e rn ă rii lui
A n to n escu , am av u t n esfîrşite d isc u ţii cu G rig o rc N icu lesc u - B u zeşti şi cu cel
m ai ap ro p ia t c o lab o rato r aî său, V icto r R ăd u le scu P o g o n ean u .
A ceşti oam en i au g în d it, au p reg ă tit şi au o rg a n iz a t actu l de la 23 au g u st
al căru i ex e cu tan t a d ev e n it fo stu l R ege. în rez u m at, teza lui B u z eşti era:
G erm a n ia a p ie rd u t irem ed iab il răzb o iu l. S o arta în v in ş ilo r va fi trag ică. P en tru
a ev ita ac ea stă soartă, R om ân ia treb u ie să se re tra g ă c ît m ai c u rîn d d in răzb o i.
S ilo g ism irefu tab il. D ar ad e v ărat ? P en tru a d e m o n stra e ro a re a co m isă , este
s u fic ie n t să repet un m ic fra g m en t din d ec la ra ţia fo stu lu i R eg e M ih ai, c ita tă Ia
în c ep u tu l acestu i articol: «D acă av e a (A n to n escu ) co n d iţii m ai b u n e şi b in e
g ara n tate p entru a se retrag e din răzb o i, de ce re fu z a a tît d e sistem a tic să ru p ă
A lia n ţa cu A xa ?»
în tre b a re uim itoare. N u este, o are, su rp rin z ă to r să se po ate c re d e în
1991 ca co n d iţiile şi g ara n ţiile d ate dc S talin a r fi p u tu t fi resp e cta te ? Ţ ări cu
« d rep tu ri cîştig a te» , ca re nu aveau nev o ie nici de c o n d iţii fav o rab ile, n ici dc
g ara n ţii, P o lo n ia care a recu rs la arm e p entru a lu p ta îm p o triv a G erm a n ici,
C e h o slo v a cia , p rim a v ictim ă a lui H itler, B u lg aria, răm a să n eu tră p în ă la 8
sep tem b rie 1944 cînd a fo st in v a d ată dc A rm ata R o şie, au su fe rit aceeaşi
o p rim a re co m u n istă ca R o m ân ia, a le că rei tru p e au în a in ta t p în ă în C a u ca z.
K rem lin u l n-a resp e cta t nici « buna p u rtare» a u n o ra, n ici co n d iţiile şi g a ra n ţiile
date altora.
S -ar p u tea rep lica: au to rii actu lu i de la 23 a u g u st p u te au ei şti ca re v a fi
c o m p o rtam en tu l U niunii S o v ietice ? A n to n escu ştia. A ştiu t şi C h u rch ill. L a 4
o cto m b rie 1944, a sosit la M oscova, un d e, în sfîrşit, d u p ă m u lte te rg iv ersări,
S talin a ac ce p ta t să-l prim ească. P re m ie ru l b rita n ic a o fe rit S o v ie te lo r R o m ân ia
şi B u lg aria p en tru a o b ţin e, în sch im b , G recia. T îrg u ia lă cin ică ? N u , realism
p o litic. C h u rch ill ceda lui S talin ceea ce d ic tato ru l d c la K rem lin d eţin ea d eja.
F o rţe le so v ie to - ro m ân e trec u seră d e ja fro n tiera U n g a rie i, iar A rm ata R o şie
o cu p a B ulgaria. T ru p e le lui S talin pu teau , fără d ific u lta te , să o cu p e G recia.
« C in ism u l» lui C hurchill a salv at-o .
L a în c e p u tu l lu n ii feb ru arie 1945, cîn d s-a în tru n it c o n fe rin ţa d in
C rim e ca , A rm ata R oşie în a in ta sp re V icna, trec u se fro n tiera C e h o slo v a c ie i,
U n g aria , R o m ân ia, B ulgaria şi Y u g o slav ia e ra u o cu p ate. N u m ai în P o lo n ia,
u n d e se a ş te p ta se m area o fe n siv ă b iru ito a re , p o z iţiile au ră m a s a p ro a p e
n esch im b ate . F ără în d o ia lă , 23 au g u st a co n trib u it la sc h im b a re a p la n u rilo r
so v icticc. D ar p este noi şi v ecin ii noştri, co rtin a derfier că zu se. F ap tu l îm p lin it,
în sp e ţă o c u p a ţia m ilitară, nu p u tea d ec ît să aib ă o p rio rita te ab so lu tă fa ţă de
p eticu l de h îrlie se m n at d e cei trei m ari la Y alta (3).
M arca g re şe a lă a a u to rilo r ac tu lu i de la 23 a u g u s t a fo st să cre a d ă , în
fru n te cu M aniu şi cu B u zeşti, că arm istiţiu l a r fi un a c t ju rid ic , ca re p e rm ite
p ă rţilo r in te resa te să-şi p le d ez e c a u z a în caz de litigiu . O p ro b le m ă d e d ip lo m aţi
şj d e av o c aţi, nu de so ld aţi. în co n sec in ţă, cu c ît c o n d iţiile o b ţin u te e ra u m ai
av a n ta jo ase şi g ara n ţiile d ate m ai so lid e, cu a tît situ a ţia ţării p u te a să fie
co n sid e ra tă m ai bună. C in e m ai p o a te îm p ă rtăşi astăzi a sem e n ea iluzii ?

G R E Ş E L IL E L U I IO N A N T O N E S C U
A r fi n ed re p t să nu se pu n ă în ev id en ţă şi g re şe lile lui Ion A n to n escu .
P rim a şi p rin cip ala lui g reşeală a fo st că a d o rit şi a c re z u t în v ic to ria G erm a n iei
a s u p ra U n iu n ii S o v ietico . P e n tru el, a c e a stă v ic to rie e ra in d is p e n s a b ilă
v iito rului R o m ân iei. N -a in tra t în răz b o i p en tru e lib e ra re a B a sara b iei - ea n e -a r
fi rev e n it im p lic it - ci pentru în frîn g e re a co m u n ism u lu i, sin g u ru l lui d u şm an .
D e aceea, ce re re a să n u treacă N istru l i se p ăre a total d ep lasa tă. S o a rta
răzb o iu lu i din A pus şi d in E x trem u l O rien t nu-1 in teresa, p recu m nu-1 in te re sa
nici lupta d in tre d em o craţie şi fascism (*)
A d o u a g reşe ală a lui A nto n cscu a fost că n -a im p u s din tim p , d in
p rim ă v ara lu i 1944, du p ă ru p e re a frontului p e P rip e i, re tra g e re a tru p e lo r
ro m âno - g erm a n e p e linia F ocşani - N ăm o lo asa - G alaţi. în a c e st caz, lin ia ar
fi fo st im p en etrab ilă. C înd s-a h o tă rît, în sfîrşit, la 20 au g u st 1944, e ra p rea
tîrziu , m ai ales d in 'c a u z a d efe cţiu n ilo r su sp e cte c o n sta ta te p e front.
în urm a g re şe lilo r lui A n to n escu şi a u to rilo r ac tu lu i d e Ia 23 a u g u st, a
cu rs, în za d ar, m ult sîn g e ro m ân esc, a tît pe în tin su l n e s fîrşit al U n iu n ii
S o v icticc, c ît şi pe so lu rile U n g ariei şi B oem iei. A cu m , p riv in d în d ă ră t, p are
d erizoriu ca unii să arunce v in a p e alţii. T o tu şi, îm i p arc im p o sib il să n u m ă
în tre b m ăcar în gînd: care ar fi fost situ aţia R o m ân ie i şi a v ec in ilo r ci d ac ă
sfîrşitul răzb o iu lu i a r fi g ă sit so ld aţii noştri pe lin ia F o cşan i - N ă m o lo a sa -
G alaţi ?

Gheorghe Barbul
(articol publicai în periodicul «I.upta», Paris, 7 octom brie 1991)

(1) T elegram a nr. 730 din 4 iunie 1944 a legaţiei rom âne din Stockholm .
(2) A m basadorul germ an la B ucureşti însărcinat cu problem ele econom ice rom âno -
germ ane.
(3) D eclaraţia sem nată de S talin, R oosevell şi C hurchill la Y alta, asupra reg im u rilo r
de instaurat în ţările liberate
(*) N.R. în lupta dintre dem ocraţie şi fascism în v in g ă to r a ie ş it... com unism ul. lî
drept, nuinai pentru o ju m ă tate de secol şi num ai p entru ju m ă tate din E uropa...
 Tehnoredactare com puterizată: Dum itru Scorjanu

~ F o r m a t : 1 /1 6 (7 0 x 1 0 0 )
^ u n c*e l 'Par: A ugust 1992 Apărut: 1992
Tiparul cxecu tat la Im prim eria Institutului European

IHM pentru C ooperare C u ltu ral-Ştiinţifică,

Str. Cronicar M ustea, nr.17, Iaşi