TESTE-GRILA 10. c.m.

Pacienţii cu glomerulonefrită membranoasă au frecvent:

la Boli interne pentru studenţii a.IV f-tea stomatologie, anul A. sindrom nefritic
2017-2018 B. sindrom nefrotic
C. hematurie microscopică
TEMA: GLOMERULONEFRITELE ACUTE ŞI CRONICE D. cilindri hematici în sedimentul urinar
E. leucociturie
I. Complement simplu: R: (BC)
1. c.s. La apariţia hipertensiunii arteriale în glomerulonefrita
acută contribuie următorii factori cu excepţia: TEMA: PIELONEFRITELE ACUTE ŞI CRONICE
A. creşterii permiabilităţii capilare I. Complement simplu:
B. reducerii filtraţiei glomerulare 1. c.s. Care teste este considerat drept test util în diagnosticul
C. retenţiei hidrosaline pielonefritei cronice:
D. hipersecreţiei reninei A. piuria
E. hipersecreţiei aldosteronului B. celulele Steinheimer - Malbin
R: (A) C. reprezintă în cantităţi crescute a gamaglobulinelor
2. c.s. Una din manifestările clinice a perioadei latente a D. hematuria
glomerulonefritei este: E. proteinuria
A. prezenţa unei infecţii streptococice acute R: (A)
B. semne de reconvalescentă încetinită a unei infecţii streptococice 2. c.s. Care metode de diagnostic instrumental este prioritară în
C. prezenţa sindromului de intoxicare diagnosticul pacienţilor cu reflux vezicoureteral pielonefrita
D. prezenţa sindromului edematos cronică:
E. prezenţa sindromului urinar A. arteriografia
R: (B) B. cistoureterografia micţională
3. c.s. În perioada desfăşurată a glomerulonefritei acute se observă C. urografia
următoarele sindroame, cu excepţia: D. nefroscintigrafa
A. dureri lombare E. biopsia renală
B. sindromului nefrotic R: (B)
C. prezenţei unei infecţii streptococice 3. c.s. În etiologia pielonefritei rolul primordial le revine:
D. sindromului urinar A. bacteriilor
E. sindromului hipertensiv B. micoplasmelor
R: (C) C. viruşilor
4. c.s. Care sunt cauzele durerii lombare în glomerulonefrita D. candidelor
acută?: E. salmonelelor
A. reducerea filtraţiei glomerulare R: (A)
B. extensia capsulei renale 4. c.s. Care doză de mitroxalină este cea mai eficace în
C. creşterea permeabilităţii capilarelor glomerulare pielonefrită:
D. hipertensiunea arterială A. 400 мг/сут
E. edemele răspândite B. 200 мг/сут
R: (B) C. 150 мг/сут
II. Compliment multiplu: D. 100 мг/сут
5. c.m. Glomerulonefrita poststreptococică apare: E. 50 мг/сут
A. simultan cu o infecţie faringiană streptococică R: (A)
B. la 10 zile după o faringită streptococică II. Compliment multiplu:
C. la 2 săptămâni după o infecţie cutanată (impetigo) cu o tulpină 5. c.m. Enumăraţi acuzele caracteristice bolnavilor cu pielonefrita
nefritigenă de streptococ cronică în acutizare:
D. frecvent în epidemii A. febră
E. frecvent sporadic B. slăbiciune generală
R: (BCE) C. diminuare ponderii
6. c.m. Pentru diagnosticul pozitiv al glomerulonefritei acute D. durere lombară
poststreptococice se folosesc de obicei date: E. dizurie
A. clinice R: (ABDE)
B. ecografice 6. c.m. Indicaţi factorii care declanşează pielonefrita:
C. urografice A. amiloidoza renală
D. serologice B. diabetul zaharat
E. histologice C. sarcina
R: (AD) D. artrita reumatoidă
7. c.m. Tratamentul glomerulonefritei acute poststreptococice se E. nefrita membranoasă
bazează de obicei pe: R: (BC)
A. antibioterapie antistreptococică 7. c.m. Care factori de risc declanşează pielonefrita cronică:
B. dializă A. reflux vezico - ureteral
C. tratament suportiv B. obstrucţia căilor urinare
D. odihnă la pat C. diminuarea filtraţiei nefrotice
E. antiinflamatoare nesteroidiene D. diminuarea circuitului renal
R: (ACD) E. distrofia renală
8. c.m. Pacienţii cu glomerulonefrită poststreptococică prezintă: R: (AB)
A. hematurie macroscopică 8. c.m. Care antibiotice pot fi utilizate în pielonefrita cronică:
B. cefalee A. penicilinele
C. poliurie B. cefalosporinele
D. greţuri şi vărsături C. macrolidele (eritromicina)
E. anorexie D. aminoglicozidele (gentamicina)
R: (ABDE) E. carbapenemele
9. c.m. Bolnavii cu glomerulonefrită acută poststreptococică R: (ABD)
prezintă: 9. c.m. Care sindroame clinice sunt prezente în pielonefrită:
A. hipovolemie A. urinar
B. edeme B. polakiurie
C. hipertensiune arterială C. toxic
D. icter D. nefrotic
E. hematurie E. proteinurie
R: (BCE) R: (ABC)

1
10. c.m. Care sunt semnele ultrasonografice caracteristice R: (C)
pielonefriei: 5. c.s. Hipercalciuria renală se tratează cu:
A. dilatarea canaliculelor A. vitamina B
B. deformarea canaliculelor şi ureterelor B. ortosfosfaţi
C. modificarea structurii parenchimei C. acid chenodezoxicolic
D. îngroşarea peretelui vascular D. pirofosfaţi
E. îngustarea peretelui vascular E. D-penicilamina
R: (ABC) R: (B)
6. c.s. Cea mai eficentă măsură profilactică în litiaza urinară este:
TEMA: OBEZITATEA ŞI NUTRIŢIA A. repaus fizic
I. Complement simplu: B. cura de sete
1. c.s. Indicele de masă corporală normal se află între valorile: C. cura de diureză
A. 18,5 – 24,9 kg/m2 D. alimentaţia hipercalorică
B. 7,8 – 20,1 kg/m2 E. alimentaţia hipocalorică
C. 26,1 – 30,4 kg/m2 R: (C)
D. 5,0 – 10,0 kg/m2 II. Compliment multiplu:
E. 76,3 – 80 kg/m2 7. c.m. Indicaţii ale tratamentului urologic al litiazei urinare sunt:
R: (A) A. calculii cu diametru mai mare de 1 cm
II. Compliment multiplu: B. calculii asociaţi cu infecţie urinară
2. c.m. Cauze mai frecvente de scădere în greutate: C. micronefrolitiaza fără infecţii urinare
A. hipertiroidism D. calculii asociaţi cu obstrucţia căii urinare
B. cancer E. calculii asociaţi cu dureri persistente necontrolate medicamentos
C. sindromul de malabsorbţie R: (ABDE)
D. uremia
E. diabet zaharat 8. c.m. Protocolul de diagnostic standart al litiazei urinare va
R: (ABCDE) include obligatoriu:
3. c.m. Medicamentele asociate cu creşterea greutăţii corporale: A. anamneza
A. fenotiazine B. ecografia aparatului urinar
B. steroizi C. radiografia renovezicală simplă
C. antihipertensive D. pielografia retrogradă
D. antibiotice E. determinarea ionogramei serice
E. bronholitice R: (ABC)
R: (AB) 9. c.m. Litiaza de acid uric apare în:
4. c.m. Obezitatea asociată cu: A. sarcoidoză
A. diabetul zaharat B. sindroame mieloproliferative
B. hipertensiunea arterială C. tratamente citostatice
C. cancerul D. infecţii
D. pneumonii E. guta
E. miocardite R: (BCE)
R: (ABC) 10. c.m. Contraindicaţii absolute ale litotriţiei extracorporale sunt:
5. c.m. În tratamentul obezităţii sunt următorii: A. pielonefrita acută
A. benzfetamina B. asocierea insuficienţei renale
B. captopril C. tulburările echilibrului fluidocoagulant
C. euphillina D. tuberculoza urinară netratată
D.mazindol E. graviditatea
E. dietilpropinion R: (BCE)
R: (ADE) 11. c.m.Protocolul diagnostic standart în litiaza urinară va include
TEMA: LITIAZA URINARĂ obligatoriu:
I. Complement simplu: A. ecografia aparatului urinar
1. c.s. Care din următoarele nu este cauza de litiază urină prin B. ionograma serică
hipercalciemie: C. calciuria
A. idiopatică D. radiografia renovizicală simplă
B. sindrom lapte - alcaline E. scintigrama renală
C. hipertiroidism R: (AD)
D. boli neoplazice 12. c.m. Factorii de risc pentru litiază urinară sunt:
E. cistinuria A. tulburări ale metabolismului oxalic
R: (E) B. sexul masculin
2. c.s. Reprezintă factorii de risc ai litiazei urinare, cu excepţia: C. starea de încordare
A. tulburări ale metabolismului fosfatic D. denutriţia
B. starea de încordare E. apa cu conţinut calcic scăzut
C. tulburări ale metabolismului oxalic R: (ADC)
D. hidratarea excesivă
E. eriditarea TEMA: INSUFICIENŢA CARDIACĂ ACUTĂ ŞI CRONICĂ
R: (D) INSUFICIENŢA VASCULARĂ ACUTĂ
3. c.s. Terapia de prima linie a litiazei urinare pentru calculii cu
diametru sub 2 cm este reprezentată: I. Complement simplu:
A. nefrolitotomia percutană 1. c.s. Ce afirmaţie caracterizează insuficienţa cardiacă în clasa
B. cura de diureza funcţională I (NYHA)?:
C. chirurgia deschisă A. absenţa dispneei
D. litotriţia extracorporeală B. dispneea la supraefort fizic
E. dizolvarea medicamentoasă a calculilor C. dispneea la efort fizic obişnuit
R: (D) D. dispneea la efort fizic minim
4. c.s. Care dintre afirmaţiile de mai jos privind litiaza urică a E. dispneea în repaus
aparatului urinar este corectă?: R: (B)
A. necesită restricţia aporului alimentar de grăsimi 2. c.s. Ce afirmaţie caracterizează insuficienţa cardiacă în clasa
B. este radiopacă funcţională II (NYHA)?:
C. necesită alcalinizarea urinară A. absenţa dispneei
D. nu este nesesită tratamentul infecţiei urinare B. dispneea la supraefort fizic
E. are cea mai mare incidenţă globală C. dispneea la efort fizic obişnuit

2
D. dispneea la efort fizic minim C. extremităţi reci
E. dispneea în repaus D. extremităţi calde
R: (C) E. expirul prelungit la auscultaţia pulmonară
3. c.s. Ce afirmaţie caracterizează insuficienţa cardiacă în clasa R: (BC)
funcţională IIII (NYHA)?: 13. c.m. Ce metode de examinare paraclinică au valoare
A. absenţa dispneei semnificativă în diagnosticul insuficienţei cardiace?:
B. dispneea la supraefort fizic A. examenul radiologic cardiopulmonar
C. dispneea la efort fizic obişnuit B. ECG
D. dispneea la efort fizic minim C. flebatononutria
E. dispneea în repaus D. fonocardiografia
R: (D) E. ecocardiografia
4. c.s. Ce afirmaţie caracterizează insuficienţa cardiacă în clasa R: (ACE)
funcţională IV (NYHA)?: 14. c.m. Ce complicaţii sunt caracteristice insuficienţei cardiace?:
A. absenţa dispneei A. trombozele intracavitare cardiace sau venoase
B. dispneea la supraefort fizic B. emboliile sistemice sau pulmonare
C. dispneea la efort fizic obişnuit C. ciroza hepatică cardiacă
D. dispneea la efort fizic minim D. infecţiile
E. dispneea în repaus E. aritmiile sau moartea subită
R: (E) R: (ABCDE)
5. c.s. Cauzele edemului pulmonar acut cardiogen sunt 15. c.m. Selectaţi cauzele insuficienţei acute ventriculare drepte:
următoarele, cu excepţia: A. tromboembolismul pulmonar
A. stenozei aortice B. hipertensiunea arterială esenţială
B. cardiopatiei obstructive C. stare de rău astmatic (în astm bronşic)
C. tromboembolismului pulmonar D. infarctul miocardic ventricular stăng
D. tahiaritmiilor E. hidrotoraxul bilateral masiv
E. crizei hipertensive R: (ACE)
R: (C) 16. c.m. Selectaţi doi factori cauzali principali ai insuficienţei
6. c.s. Cauzele edemului pulmonar necardiogen pot fi următoarele, cardiace acute?:
cu excepţia: A. miocardiodistrofia
A. astmul bronşic B. valvulopatiile mitrale
B. gripa toxică C. infarctul miocardic
C. ictusul cerebral D. miocardioscleroza
D. infuzii abundente de plasmă şi lichid E. tromboembolismul pulmonar
E. ulcer gastric R: (CE)
R: (E) 17. c.m. Selectaţi formele insuficienţei vasculare cronice din cele
7. c.s. Care din următoarele simptome şi semne reprezintă criterii propuse mai jos:
majore pentru diagnosticul insuficienţei cardiace: A. hipertensiunea arterială fiziologică
A. dispneea paroxistică nocturnă B. hipertensiunea arterială primară
B. edemele periferice C. colapsul
C. dilatarea venelor gâtului D. hipotensiunea arterială primară
D. hepatomegalia E. şocul
E. dispneea de efort R: (BD)
R: (A) 18. c.m. Selectaţi formele insuficienţei vasculare acute:
II. Compliment multiplu: A. lipotemia
8. c.m. Insuficienţa cardiacă produsă de afectarea primară a B. astm cardiac
miocardului are loc în următoarele cazuri: C. colaps
A. cardiopatia ischemică D. edem pulmonar
B. cardiomiopatia dilatativă E. şoc
C. stenoza mitrală R: (ACE)
D. miocardita 19. c.m. Care sunt factorii de risc în declanşarea insuficienţei
E. hipertensiunea arterială cardiace acute?:
R: (ABD) A. efort fizic
9. c.m. Care afecţiuni produc insuficienţa cardiacă hipodiastolică?: B. stresul psihoemoţional
A. infarctul miocardic acut C. efortul sexual
B. cardiomiopatia restrectivă D. constipaţia severă
C. pericardita exudativă E. meteorismul sever
D. pericardita constrictivă R: (ABCDE)
E. insuficienţa mitrală 20. c.m. Cauzele edemului pulmonar acut cardiogen sunt
R: (BCD) următoarele:
10. c.m. Care factori pot declanşa sau agrava insuficienţa A. insuficienţa tricuspidiană
cardiacă?: B. stenoza mitrală
A. apariţia aritmiilor C. hipertensiunea arterială esenţială
B. asocierea infecţiilor D. infarctul miocardic
C. creşterea considerabilă a tensiunii arteriale E. astmul bronşic
D. anemia R: (BCD)
E. tromboembolismul pulmonar 21. c.m. Selectaţi semnele clinice ale astmului cardiac:
R: (ABCDE) A. accesul de sufocare
11. c.m. Ce semne sunt caracteristice pentru insuficienţa cardiacă B. poziţie forţată în decubit lateral
stăngă?: C. cianoza difuză
A. ortopneea D. paliditatea tegumentelor
B. dispneea E. raluri buboase, predominant în ariile pulmonare inferioare
C. accesele de sufocare nocturne R: (ADE)
D. respiraţie tip Cheyne - Stokes
E. raluri de stază în pulmoni TEMA: GASTRITELE ACUTE ŞI CRONICE
R: (ABCE) I. Complement simplu:
12. c.m. Ce semne confirmă diagnosticul de insuficienţă cardiacă 1. c.s.Gastrita cronică tip A se defineşte ca:
la diagnosticul diferenţial cu insuficienţa respiratorie?: A. gastrita cronică multifocală, cu focare de atrofie
A. cianoza difuză B. gastrita atrofică autoimună cu metaplazie intestinală
B. acrocianoza C. gastrita cronică chimică

3
D. gastrita cronică bacteriană TEMA: ULCERUL GASTRIC ŞI DUODENAL
E. nici un răspuns corect I. Complement simplu:
R: (B) 1. c.s. factori protectori ai mucoasei gastroduodenale sunt
2. c.s. Pentru gastrita acută, indusă de H.Pylori este caracteristic: următorii, cu excepţia:
A. manifestări clinice minime A. mucusului
B. metaplazie intestinală a mucoasei gastrice B. HCl
C. este o patologie autoimună C. prostaglandinelor A şi E
D. evoluţie de lungă durată D. secreţiei bicarbonaţilor în mucoasa antrală
E. afectare gastrică de tip granulomatos E. microcirculaţia
R: (A) R: (B)
3. c.s. Tratamentul specific al gastritei cronice Hp pozitive constă 2. c.s. Factorii etiologici frecvenţi ai ulcerului gastroduodenal sunt
în administrarea de: următorii, cu excepţia:
A. antacide + AINS A. indometacinei
B. antacide + antibiotice B. acidului acetil salitic
C. corticosteroizi + antisecretorii C. prednizolonei
D. HCL + vit B12 D. fenilbutazonului
E. antisecretoare + antibiotice E. digoxinei
R: (E) R: (E)
4. c.s. Diagnosticul pozitiv într-o gastrită cronică se face prin: 3. c.s. Durerea epigastrică intensivă cu iradiere sub formă de
A. examen clinic centură la un bolnav cu ulcer duodenal este suspectă pentru:
B. examin radiologic A. stenoza pilorică
C. biopsie anatomo-patologică B. malignizarea ulcerului
D. proba terapeutică C. hemoragia gastrică
E. toate cele de mai sus în funcţie de forma clinică de gastrită D. penetraţia ulcerului în pancreas
R: (C) E. acutizarea ulcerului
5. c.s. Mecanismele patogenetice în producerea gastritei de către R: (D)
H.pylori sunt: 4. c.s. Voma cu „zaţ de cafea” şi melena la un pacient cu ulcer
A. alterarea mucusului gastric gastroduodenal sunt semne de:
B. producerea de toxine (ureaza, proteaza etc.) A. stenoză pilorică
C. stimularea increţiei gastrice B. hemoragie
D. nici una din cele menţionate C. penetratii în pancreas
E. toate menţionate D. malignizare a ulcerului
R: (E) E. toate menţionate
II. Compliment multiplu: R: (B)
6. c.m. Care sunt acuzele subiective ale unui pacient cu gastrită II. Compliment multiplu:
acută neerozivă? 5. c.m. Semnele radiologice ale ulcerului stomacal sunt:
A. asimptomatic A. nişa proeminentă din contur
B. se instalează brusc B. nişa situată în interiorul conturilui stomacal
C. dureri epigastrice C. pliuri ale mucoasei întrerupte la distanţă de nişa
D. febră D. pliuri ale mucoasei ce converg spre nişa
E. greţuri, vomă E. rigiditatea conturului şi lipsa peristaltismului
R: (BCE) R: (BD)
7. c.m. Care sunt factorii de protecţie în dezvoltarea gastritelor? 6. c.m. Factorii etiologici ai ulcerului gastric sunt:
A. secreţia de bicarbonat A. fumatul
B. turnoverul celular B. AINS
C. citoprotecţia adaptivă C. str. aureus
D. proteazele pancreatice D. antiinflamatoarele steroidiene
E. restituţia celulară rapidă E. alcoolul
R: (ABCE) R: (ABDE)
8. c.m. Gastrita cronică produsă de Helicobacter Pylori: 7. c.m. Factori etiologici ai ulcerului duodenal sunt:
A. localizată preponderent în corpul gastric A. stresul
B. iniţial predomină hiposecreţie B. H.pylori
C. este o pangastrită C. folosirea îndelungată a IPP
D. localizată preponderent antral D. hipersecreţia acidului clorhidric
E. iniţial predomină hipersecreţia E. predispoziţia ereditară
R: (DE) R: (ABDE)
9. c.m. Gastrita cronică tip C: 8. c.m. Care sunt factorii endogeni de agresiune în dezvoltarea
A. apare în rezultatul infectării cu Helicobacter Pylori ulcerului stomacal:
B. este consecinţa regurgitării sucului duodenal în stomac A. secreţia de pepsină
C. are ca factori exogeni AINS şi alcoolul B. secreţia de gastrină
D. este asimptomatică C. H.pylori
E. complicaţii: gastrită cronică atropică, cancer gastric D. alcoolul
R: (BCE) E. monoxidul de azot (NO)
10. c.m. Gastritele cronice granulomatoase se caracterizează prin: R: (ABE)
A. evoluţie asimptomatică 9. c.m. Sindromul dolor în ulcerul gastric se caracterizează prin:
B. durere epigastrică postprandială A. localizare epigastrală
C. hemoragie digestivă superioară B. se micşorează după administrarea aspirinei
D. noduli şi ulceraţii superficiale pe mucoasa gastrică C. posibil dureri retrosternale
E. atrofia pleurilor gastrice D. apare peste 15-30 min după îngerarea alimentelor
R: (BCD) E. dureri în hipocondrul drept
11. c.m. Pentru gastrita Menetrier este specific: R: (ACDE)
A. atrofia mucoasei gastrice 10. c.m. Sindromul dolor în ulcerul duodenal se caracterizează
B. hiperplazia glandulară difuză prin:
C. clinic poate evalua în formă dispeptică, pseudotumorală, A. apare peste 15-30 min după îngerarea alimentelor
asimptomatică, pseudoulceroasă B. se micşorează la administrarea antacidelor
D. este cauzată de infectarea cu H.pylori C. periodicitate sezonieră (vara-iarna)
E. substituirea epiteliului diferenţiat cu cel nediferenţiat D. apariţie tardivă, nocturnă
R: (BCE) E. se micşorează la administrarea AINS
R: (BD)

4
 R: (ABCE)
TEMA: HEPATITELE CRONICE TEMA CIROZELE HEPATICE
I. Complement simplu: I. Complement simplu:
1. c.s. Cauza cea mai frecventă a hepatitelor cronice o constitue: 1. c.s. Cauzele cirozei hepatice sunt următoarele, cu excepţia?
A. medicamentele A. virusurile hepatice
B. alcoolul B. E.Coli
C. virusurile C. hepatita autoimună
D. substanţe hepatotoxice D. hemocromatoză
E. predispoziţia ereditară E. boala Wilson
R: (C) R: (B)
2. c.s. Indicatorii sindromului de colecistită din hepatita cronică 2. c.s. Care investigaţie permite stabilirea diagnosticului cert de
sunt următorii, cu excepţia: ciroză hepatică?
A. fosfataza alcalină A. ultrasonografia ficatului
B. colesterolul B. laparascopia
C. bilirubina C. scintigrafia ficatului
D. troponina D. biopsia ficatului
E. GGTP E. FEGDS
R: (D) R: (D)
3. c.s. Tabloul clinic al hepatitelor cronice se caracterizează prin 3. c.s. În clasificarea Child-Pugh al cirozei hepatice sunt incluse
următoarele semne, cu excepţia: următoarele criterii, cu excepţia:
A. astenie A. bilirubinemia
B. greţuri B. protrombina
C. dureri surde în hipocondrul drept C. encefalografia
D. prurit cutanat D. ascita
E. dureri intense în hipocondrul drept E. proteina totală
R: (E) R: (E)
4. c.s. Care grup de antibiotice conduce mai frecvent la dezvoltarea 4. c.s. Care sunt elementele histologice ce se pot întâlni într-o
hepatitei cronice?: ciroză?
A. tetraciclinele A. prezenţa de infiltrat inflamator limfo-plasmocitar portal
B. penicilinele B. necroza celulară
C. cefalosporinele C. prezenţa de ţesut fibrotic
D. macrolidele D. noduli regenerativi
E. aminoglicozidele E. toate elementele de mai sus
R: (A) R: (E)
II. Compliment multiplu: II. Compliment multiplu:
5. c.m. Ce reacţii serologice puteţi solicita pentru confirmarea unei 5. c.m. Care sunt factorii etiologici ce pot întra în discuţie în
infecţii cu virus C? apariţia cirozelor?:
A. anticorpii antivirus C A. hipovitaminoza B1
B. determinarea de ARN viral B. hipervitaminoza E
C. determinarea de IgM C. staza venoasă hepatică
D. determinarea de anticorpi antimuşchi neted D. obezitatea
E. în prezent nu există reacţii serologice de evidenţiere a virusului E. diabetul zaharat
hepatic C R: (CDE)
R: (AB) 6. c.m. Care sunt consecinţele fiziopatologice ale hipertensiunii
6. c.m. Indicatorii sindromului citolitic în hepatita cronică sunt: portale?:
A. bilirubina A. dezvoltarea de anastomoze porto- cave extrahepatice
B. troponinele B. hepatomegalia
C. LDH C. steluţe vasculare
D. AlAt D. encefalopatia portală
E. AsAt E.scăderea sintezei de proteine
R: (CDE) R: (AD)
7. c.m. Indicatorii sindromului imunoinflamator în hepatita cronică 7. c.m. Care sunt factorii, ce contribuie la apariţia hemoragiilor în
sunt: ciroze:
A. imunoglobulinele serice A. prezenţa peptidului vasoactiv intestinal
B. bilirubina B. hipersplenismul
C. globulinele serice C. scăderea magneziului
D. GGTP D. deficitul factorilor de coagulare
E. albuminele serice E. scăderea vasopresinei
R: (AC) R: (BD)
8. c.m. Indicatorii sindromului hepatopriv sunt: 8. c.m. Care pot fi sursele hematemezei în ciroza hepatică?
A. globulinele serice A. sindrom Mallory-Weis
B. albumina serică B. gastropatia din hipertensiunea portală
C. indexul protrombinic C. varice esofagiene
D. proteina totală serică D. ulcerul peptic
E. bilirubina E. coagularea intravasculară diseminată
R: (BCD) R: (ABCD)
9. c.m. Tratamentul hepatitei cronice include: 9. c.m. Care sunt elementele precipitante pentru encefalopatia
A. interferonele portală?
B. hepatoprotectoare A. administrarea de sedative
C. glucocorticoizi B. infecţii diverse
D. imunosupresoare C. sângerări gastrointestinale
E. glicozide cardiace D. diete desodate prelungite
R: (ABCD) E. dietă bogată în hidrocarbonate
10. c.m. Sindroamele principale în hepatita cronică sunt:
A. citolitic R: (ABC)
B. hepatopriv 10. c.m. Ce semnificaţie are creşterea temperaturii la un cirotic?
C. colestatic A. puseu evolutiv al afecţiunii hepatice (puseu citolitic)
D. hepato-renal B. supradozare de diuretice
E. imuno-inflamator C. enditoxinemie sistemică

5
D. reducerea dimensiunilor ficatului B. examenul ultrasonor al veziculei biliare
E. peritonita bacteriană spontană C. colecistografia
R: (ACE) D. radiografia de ansamblu a abdomenului
E. irigoscopia
TEMA: COLECISTITA CRONICĂ. COLELITIAZA R: (ABCD)
(ASPECTE MEDICALE)
I. Complement simplu: TEMA: SUPURAŢII PULMONARE (BROBŞIECTAZIILE ŞI
1. c.s. Numiţi semnul cel mai elocvent al litiazei biliare: ABCESUL PULMONAR)
A. constipaţia I. Complement simplu:
B. febra 1. c.s. Care din factorii etiopatogenici enumăraţi este principal în
C. pirozisul abcesul pulmonar?:
D. colica biliară A. factorul bronhogen
E. dispepsia B. traumatizmul toracic
R: (D) C. bronşiectaziile
2. c.s. Care sunt calculii cei mai frecvent întâlniţi în litiaza biliară: D. embolie septică
A. xantinici E. extinderea infecţiei din focarele purulente adiacente
B. oxalici R: (A)
C. colesterolici 2. c.s. Unde sunt localizate cel mai frecvent abcesele pulmonare
D. micşti prin mecanizmul de aspiratic:
E. pigmentari negri A. în segmentele anterior-inferioare a loburilor inferioare
R: (D) B. în segmentele laterale ale loburilor inferioare
3. c.s. La un pacient cu obstrucţie biliară totală, se decelează după C. în segmentele apiocale ale loburilor superioare
câteva zile de tratament corect, prezenţa de urobilinogen urinar. D. în segmentele anterioare ale loburilor superioare
Care credeţi că este semnificativă acestei constatări? E. în segmentele posterioare ale loburilor superioare
A. suprapunerea unei injecţii colecistice R: (E)
B. icterul obstructiv este de natură neoplastică 3. c.s. Abcesele pulmonare bronhogene cele mai frecvente sunt:
C. pacientul dezvoltă şi o anemie hemolitică A. multiple
D. este indicator de ameliorare B. periferice
E. toate variantele de mai sus C. unice
R: (D) D. centrale
4. c.s. Care sunt complicaţiile litiazei veziculare? E. bilaterale
A.neoplasmul vezicular R: (D)
B. hipertonii oddiene 4. c.s. În geneza bronşiectaziilor factorii principali sunt:
C. pancreatită acută A. bronşiectaziile sunt o patologie congenitală
D. colecistita acută B. factorii genetici
E. toate sunt corecte C. factorii mecanici
R: (E) D. factorul infecţios
II. Compliment multiplu: E. factorii mecanici şi infecţioşi
5. c.m. Tratamentul colecistitei cronice include: R: (E)
A. indicarea spasmoliticilor II. Compliment multiplu:
B. favorizarea drenajului biliar 5. c.m. Abcesele pulmonare, formate în urma emboliilor septice
C. AINS sunt:
D. morfina A. centrale
E. terapie antibacteriană B. multiple
R: (ABE) C. periferice
6. c.m. Care sunt factorii predispozanţi pentru litiaza biliară? D. solitare
A. administrarea de androgeni E. bilaterale
B. administrarea de estrogeni R: (BCE)
C. obezitatea 6. c.m. În faza II-a a abcesului pulmonar, regresează următoarele
D. scăderea în greutate simptoame:
E. scăderea motilităţii vezicii biliare A. hemoptizia
R: (BCDE) B. tusea
7. c.m. care sunt caracteristicile durerii din litiaza biliară?: C. dispneea
A. dureri în hipocondrul drept cu iradieri în flancul şi fosa iliacă D. eluminarea sputei purulente
dreaptă E. sindromul de intoxicaţie
B. jenă în hipocondrul drept R: (DE)
C. dureri epigastrice, în formă de „centură” 7. c.m. În faza a II-a a abcesului pulmonar cele mai informative
D. iradieri la baza hemitoracelui drept posterior metode paraclinice sunt :
E. iradieri la nivelul inserţiei sternocleidomastoidianului drept pe A. angiopulmonografia
claviculă B. rentgenografia în două icidenţe
R: (ABE) C. scanarea radionucleară
8. c.m. Ce tratament etiopatogenic este oportun în litiazele biliare? D. tomografia
A. acid ursodeoxiholic E. ultrasonografia
B. cefalosporine de generaţia a II R: (BD)
C. colhicină 8. c.m. Care din factorii enumeraţi contribuie la evoluţia abcesului
D. acid chenodeoxiholic pulmonar acut în abces pulmonar cronic?:
E. prednizolon A. tratamentul conservativ întârziat
R: (AD) B. nerespectarea regulilor antibioticoterapiei
9. c.m. Pentru ce categorie de pacienţi este mai frecvent întâlnită C. localizarea apicală a abcesului
litiaza biliară? D. terapia de detoxicaţie inadecvată
A. bărbaţii E. abcese de dimensiuni semnificative cu secvestre mari, tratat
B. femei neadecvat
C. vârsta până la 20 ani R: (ABDE)
D. vârsta 40-60 ani 9. c.m. Diagnosticul diferenţial a bronşiectaziilor este dificil în
E. la adolescenţi următoarele patologii:
R: (BD) A. bronşita cronică fără dilatarea arborelui bronşic
10. c.m. Care investigaţii instrumentale pot confirma diagnosticul B. supuraţiile pulmonare cu bronşiectazii pulmonare
de litiază biliară? C. tuberculoză pulmonară
A. tomografia computerizată a vezicii biliare D. bronhocele

6
E. chisturi şi pseudochisturi pulmonare B. hemoptiziile
C. emboliile arteriale
R: (BE) D. tusea
10. c.m. Metodele principale de tratament conservativ a abcesului E. dureri în rebordul costal stâng
pulmonar sunt: R: (ABC)
A. corecţia metabolismului hidro-salin 8. c.m. Cele mai caracteristice semne în evoluţia clinică a
B. antibioticoterapia insuficienţei mitrale sunt:
C. dezintoxicaţia A. dispneea la efort
D. sanarea focarului purulent B. ortopneea
E. imunocorecţia activă C. dispneea poroxistică nocturnă
R: (ABDE) D. hemoptiziile
BIBLIOGRAFIE la tema supuraţii pulmonare E. emboliile periferice
R: (ABC)
Tiiberiu Moldovan: „Clinica medicală”. Semiologie. Editura 9. c.m. Simptoamele clinice, caracteristice stenozei valvei aortale
medicală, Bucureşti, 1993, pag. 95. sunt:
C.I.Negoiţă: “Clinică medicală” Bucureşti, 1995, pag. 41-45; 83- A. dispneea
87. B. angina pectorală de tip clasic la efort
L.Gerasim: „Medicină Internă”, Bucureşti, 1996, vol.I, pag.91-115. C. sincopa la efort
Victor Botnaru: „Bolile aparatului respirator”, Chişinău, 2008, D. hemoptiziile
pag.201-218, pag. 219-232.. E. astenia
А.И.Мартынов, Муxин Н.А., Моисеев В.С., „Внутренние R: (BCE)
болезни”, Москва: 2002, том I, стр. 391-397, 398-405. 10. c.m. Caracteristicile pulsului în stenoza aortală sunt:
Макoлкин В.И., Овчаренко С.И., «Внутренние болезни», A. puls înalt
М.Медицина, 1990, стр.27-31. B. puls de amplitudă mică
Ф.И.Комаров, В.Г.Кукес, А.С.Сметнев «Внутренние болезни», C. puls frecvent
М.Медицина, 1990, стр.33-44. D. pulsul creşte încet
E. pulsul descreşte încet
TEMA: VALVULOPATII CARDIACE MITRALE, R: (BDE)
AORTALE, TRICUSPIDIENE BIBLIOGRAFIE
Tiberiu Moldovan: „Clinica medicală”. Semiologie. Editura
I. Complement simplu: medicală, Bucureşti, 1993, pag. 146-153.
1. c.s. Care este strategia tratamentului la bolnavii cu stenoză C.I.Negoiţă: „Clinica medicală”, Bucureşti, 1995, pag. 136-164.
mitrală cu decurgere asimptomatică?: L.Gerasim: „Medicină Internă”, Bucureşti, 1996, vol.II, pag.279-
A. valvuloplastia cu balon 357.
B. tratamentul cu anticoagulante Victor Botnaru: „Boli cardiovasculare”, Chişinău, 2008, pag.269-
C. restricţia de sare şi administrarea diureticelor 319.
D. comisurotomie pe cord închis Макoлкин В.И., Овчаренко С.И., «Внутренние болезни»,
E. comisurotomie pe cord deschis М.Медицина, 1990, стр.170-136.
R: (C) А.И.Мартынов, Мухин Н.А., Моисеев В.С., „Внутренние
2. c.s. În insuficienţa mitrală pronunţată se determină: болезни”, Москва: Гоэтар-мед. 2002, том I, стр. 115-146.
A. majorarea ventricului stâng, apoi şi a atriului stâng
B. majorarea atriului stâng, apoi a ventricului stâng CARDIOPATII CONGENITALE
C. majorarea atriului drept, apoi şi a ventricului drept I. Complement simplu:
D. majorarea ventricului drept, apoi a ventricului drept 1. c.s. Menţionaţi cardiopatia congenitală în care nu este indicată
E. majorarea ventricului drept, apoi a ventricului stâng corecţia chirurgicală:
R: (B) A. sindromul Eizenmengher
3. c.s. În stenoza valvei aortale zgomotul l II la baza cordului este: B. la pacienţi cu cardiopatii congenitale asimptomatici
A. accentuat C. la pacienţii cu şunturi medii
B. nu e schimbat D. la pacienţii cu şunturi mari
C. de dublat datorită ejeţiei scăzute a ventricului stâng E. la pacienţii cu şunturi mici
D. diminuat R: (A)
E. de dublat la efort fizic 2. c.s. Tetralogia Fallot include toate defectele enumerate cu
R: (D) excepţia unuia din ele:
4. c.s. Cauza cei mai frecventă a stenozei valvei tricuspide este: A. defect septal ventricular
A. reumatism B. defect septal atrial
B. fibroelastoza endocardiană C. stenoza arterei pulmonare
C. fibroza endocardiană D. aorta „calare”
D. mixoma atriului drept E. hipertrofia ventricolului drept
E. mixoma atriului stâng R: (B)
R: (A) 3. c.s. Cu ce cardiopatie congenitală se asociază mai frecvent
II. Compliment multiplu: coarctaţia de aortă?:
5. c.m. Cele mai frecvente cauze a patologiei primare a valvei A. valva aortică bicuspidă
tricuspide sunt: B. persistenţa canalului arterial
A. reumatism C. stenoza aortică congenitală
B. artrita reumatoidă D. defect septal ventricular
C. endocardita infecţioasă E. transpoziţie a vaselor mari
D.infarctul miocardului ventricului drept R: (B)
E. mixoma 4. c.s. Care din semnele enumerate nu e prezent în sindromul
R: (AC) Eizenmengher:
6. c.m. Manifestările clinice a insuficienţei valvulei tricuspidă sunt: A. rezistenţa crescută a vaselor pulmonare
A. edeme gambiene B. predominarea şuntului stânga - dreapta
B. hematomegalia C. hipocratism digital
C. pulsaţie în regiunea epigastrică D. policitemia
D. venele jugulare turgescente E. riscul sporit a morţii subite
E. zgomotul I accentuat R: (B)
R: (ABCD) II. Compliment multiplu:
7. c.m. Cele mai frecvente simptoame în clinica stenozei mitrale 5. c.m. Ce cardiopatii congenitale mai des pot declanşa endocardită
sunt: infecţioasă?:
A. dispneea A. defect septal atrial

7
B. defect septal ventricular regiunea lombară a coloanei vertebrale
C. transpoziţia vaselor mari regiunea cervicală a coloanei vertebrale
D. stenoză aortală congenitală coxofemorală
E. insuficienţa mitrală congenitală R:(A)
R: (AB)
6. c.m. În care din cardiopatiile congenitale prognosticul este mai 4. c.s. Care sunt remediile utilizate în tratament la debutul Artritei
faborabil?: reumatoide?
A.defect septal atrial cu diametrul de 2 cm glucocorticosteroizii peroral
B. persistenţa canalului arterial remediile antiinflamatorii nesteroidiene
C. tetralogia Fallot diuretice
D. transpoziţie a vaselor mici glicozide cardiace
E. sindromul Eizenmengher fitoterapie
R: (AB) R:(B)
7. c.m. Care cardiopatii congenitale se pot vindeca prin corectare
naturală: II. Compliment multiplu:
A. valva aortică bicuspidă 5. c.m. Care din efectele adverse ale remediilor antiinflamatorii
B. defect septal atrial nesteroidiene sunt mai frecvente?
C. coarctaţia de aortă A. scăderea poftei de mâncare
D. tetralogia Fallot B. leucopenie
E. defect septal ventricular C. diminuarea ferului seric
R: (BE) D. gastropatii
8. c.m. Cele mai informative metode în diagnosticarea E. diminuarea memoriei
cardiopatiilor congenitale sunt: R:(B,D)
A. electrocardiografia
B. ecocardiografia cu doplerografia 6. c.m. Ce manifestări respectă criteriile de diagnostic ale artritei
C. radiografia toracelui reumatoide ACR, 1987 ?
D. cateterismul cardiac procesului articular asimetric
E. fonocardiografia lipsa nodulilor reumatoizi
R: (BD) afectarea mâinii
9. c.m. Care cardiopatii congenitale se întâlnesc mai frecvent la redoare matinală
femei: leucocitoză
A. tetralogia Fallot R:(C,D)
B. persistenţa canalului arterial
C. coarctaţia de aortă 7. c.m. Care afirmaţii sunt caracteristice pentru artrita
D. defect septal artrial reumatoidă?
E. defect septal ventricular A. poliartrita simetrică
R: (BD) B. sacroileita
10. c.m. În ce cardiopatii congenitale insuficienţa cardiacă se C. factorul reumatoid pozitiv
dezvoltă rapid?: D. monoartrita
A. coarctaţia de aortă E. achilodenia
B. tetralogia Fallot R:(A,C)
C. defect septal ventricular
D. defect septal atrial 8. c.m. Cu ce medicamente se pot combina remediile
E. transpoziţia vaselor mari antiinflamatorii nesteroide, în tratamentul artritei reumatoide?
R: (ABCE) A. aspirina 2 gr
BIBLIOGRAFIE B. metotrexat
C.I.Negoiţă: “Clinică medicală” Bucureşti, 1995, pag. 192-206. C. aminocetofen
L.Gerasim: “Medicina Internă” Bucureşti, 1996, vol.II., pag. 467- D. beta-blocatori
519. E. glucocorticosteroizi intraarticular
Victor Botnaru: “Boli cardiovasculare” Chişinău, 2008, pag.391- R:(B,E)
402.
Внутренние болезни. Учебник. Ф.И.Комаров., В.Г.Кукес., 9. c.m. Care se consideră cea mai reuşită asociere de medicamente
А.С.Сметнев и др. М.Медицина, 1990. стр. 87-95. în tratamentul artritei reumatoide?
Мартынов А.И., Мухин Н.А., Моисеев В.С., „Внутренние remedii antiinflamatorii nesteroide
болезни”, Москва: Гоэтар-мед. 1980, том I, стр. 146.167. diltiazem
metotrexat
Artrita reumatoidă antagonisti ale canalelor de Calciu
I. Compliment simplu: clicozide cardiace
1. c.s. Ce concluzie despre artrita reumatoidă este corectă? R:(A,C)
este o artrită asimetrică
este o maladie degenerativă Osteoartroza Maladiile degenerative
HLA B-27 se depistează la majoritatea pacienţilor I. Compliment simplu:
afectează mai frecvent bărbaţii 1. c.s. Care concluzie despre osteoartroză este adevarată?
este o maladie inflamatorie cronică A. mai frecvent se instalează la bărbaţi
R: (E ) B. se afectează cu preponderenţă articulaţiile cotului
C. gradul de degenerare a cartilajului corelează cu anotimpul
2. c.s. Ce simptom are importanţă în diagnosticul precoce al D. glucocorticosteroizii sunt remedii de exclusivitate în
artritei reumatoide? tratamentul osteoartrozei
achilodeniea E. durerile se accentuează după efort fizic
redoarea matinală mai mult de o oră R: (E)
dureri în articulaţiile genunchilor
dureri articulare cu preponderenţă seara 2. c.s. Ce semn caracterizează osteoartroza?
afectarea coloanei vertebrale se dezvoltă până la 50 ani
R(B) mai frecvent se întâlneşte la bărbaţi
preponderent se afectează articulaţiile genunchilor şi coxofemurale
3. c.s. Ce articulaţii se afectează mai frecvent în artirita este prezentă redoarea matinală timp de 3 ore
reumatoidă? durerile dispar după efort fizic
articulaţiile interfalangiene proximale a mâini R: (C)
genunchiul

8
3. cs. Ce cercetări paraclinice vor obiectiviza osteoartroza? A. prezenta anticorpilor antoADN dc
A. radiografia articulaţiilor B. diminuarea complexilor imuni circulanţi (CIC)
B. nivelul acidului uric C. creşterea titrului complementului
C. titrul complementului D. depistarea anticorpilor anti Jo-1
D. ECG E. celule lupice nu se depistează
E. agregarea trombocitelor R: (A)
R: (A)
3. c.s. Alegeţi criteriul de diagnostic caracteristic pentru lupus
II. Compliment multiplu: eritematos sistemic?
4. c.m. Care din semnele enumerate caracterizează osteoartroza? A. erupţii cutanate sub forma de „fluture”
dureri de tip mecanic (se accentuează după efort fizic) B. ulcer gastric
febra C. constipaţii
mişcările articulare sunt libere D. artrită erozivă
redoare matinală de 2 ore E. cefalee
preponderent se afectează articulaţiile umerilor şi coatelor R: (A)
R: (AD)
4. c.s. Alegeţi criteriul de diagnostic caracteristic pentru lupus
5. c.m. Care este tratamentul în osteoartroză? eritematos sistemic?
A. hyalgan (Ostenil) ulcere bucale si nazale
B. atenolol dureri abdominale
C. remedii antiinflamatorii nesteroidiene constipaţii
D. vitamina C cefalee
E.cuprenil acufene
R: (A C) R: (A)

6. c.m. Ce include definiţia osteoartroză? II. Compliment multiplu:

A .osteoartroza este o maladie degenerativă 5. c.m. Care variante de evoluţie ale lupusului eritematos sistemic
B. radiologic se depistează osteofite se întâlnesc?
C. caracterizată prin lipsa nodulilor Heberden acută
D. se depistează sinovite accentuate subacută
E. scăderea titrului complementului cronică
R: (A,B) recidivantă
latentă
7. c.m. Ce include osteoartroza? R: (A,B, C)
A .osteoartroza este o maladie degenerativă
B. radiologic se depistează osteofite 6. c.m. Alegeţi criteriile de diagnostic caracteristice pentru lupus
C. prezenţa nodulilor Heberden eritematos sistemic?
D. se depistează sinovitelor accentuate A. „fluture”
E. scăderea titrului complementului fotosensibilitate
R: (A,B, C) C. constipaţii
D. artrită erozivă
8. c.m. Ce tratament este mai eficace in osteoartroză? E. cefalee
atenolol R: (A, B)
glucocorticosteroizi sistemici
balneoterapie în exclusivitate 7. c.m. Alegeţi criteriile de diagnostic caracteristice pentru lupus
nesteroizi antiinflamatori nesteroidiene eritematos sistemic?
condroprotectori intraarticular şi/sau peroral A. pericardita
R: (DE) B. artrită neerozivă
C. fotosensibilitate
9. c.m. Prin ce mecanisme se produce degenerarea cartilajului în D. cefalee
osteoartroză? E. acufene
creşterea enzimelor de degradare R: (A, B, C)
implicarea interleukinei – 1
majorarea purinelor 8. c.m Care sunt remediile de linia I si II in tratamentul lupusului
diminuarea enzimelor degradative eritematos sistemic?
majorarea glucidelor în singe glucocorticosteroizii
R: (AB) blocatori canalelor de Ca
imunosupresive
10. c.m. Ce remedii se includ în terapia medicamentoasă a inhibitorii enzimei de conversie
osteoartrozei? beta blocanţi
A. remedii antiinflamatorii nesteroide R: (A , C)
B. abactal
C. săruri de aur 9. c.m Care este cea mai reuşită asociere de remedii în lupusul
D. condroprotectori intraarticular eritematos sistemic?
E. antiinflamatorii steroidiene per oral ciclofosfan
R: (AD) glucocorticosteroizii peroral
puls terapie cu glucocorticosteroizi
TEMA: LES inhibitorii enzimei de conversie
I. Compliment simplu: beta blocanţi
1. c.s Care afirmaţii despre LES sunt veritabile? R: (A ,B ,C)
patologie de etiologie cunoscută
lipsa tulburărilor imunologice 10. Alegeţi criteriile de diagnostic caracteristice pentru lupus
afectarea frecventă a pielii, inclusiv erupţii cutanate sub forma de eritematos sistemic?
„fluture” A. pericardită
afectează preponderent bărbaţii B. artrită neerozivă
afectează numai femeile în vârstă C. conspipaţii
R: (C) D. cefalee
E. acufene
2. c.s. Ce semne paraclinice sunt caracteristice pentru LES? R: (A,B,C)

9
 1. c.s Care afirmaţii despre miocardita sunt veritabile?
TEMA: Febra reumatismală acută patologie inflamatorie a miocardului
lipsa tulburărilor imunologice
I. Compliment simplu: afectarea pielii sub forma de „fluture”
1. c.s Care afirmaţii despre febra reumatismală acută sunt afectează preponderent bărbaţii
veritabile? afectează numai femeile în vârstă
patologie inflamatorie de etiologie streptococică R: (A)
lipsa tulburărilor imunologice
afectarea pielii sub forma de „fluture” 2. cs. Limitele cordului în miocardite percutor şi radiologic se
afectează preponderent bărbaţii manifestă prin:
afectează numai femeile în vârstă A. permanenr normale
R: (A) B. permanent majorate
C. pot fi majorate sau normale
2. c.s Care afirmaţii despre febra reumatismală acuta sunt D. deplasate spre stănga
veritabile? E. deplasate spre dreapta
A. etiologia este streptococul beta hemolic gr.A R: (C)
B. diminuarea complexilor imuni circulanţi (CIC)
C. creşterea titrului complementului 3. cs. În miocardite se utilează corticoterapia în doze:
D. depistarea anticorpilor anti Jo-1 A. mici
E. celule lupice se depistează B. moderate
R: (A) C. mari
D. pulsterapia
3. c.s. Alegeţi criteriul de diagnostic ce nu este caracteristic în E. nici un răspuns nu e corect
febra reumatismală acută? R: (B)
cardita
poliartrita 4. cs. Ce macanism se află la baza tendinţei de apariţie a efectelor
coreea tocice în tratamentul miocarditelor cu glicozide cardiace:
eritem anular A. pierderea de către cardiomiocite a calciului
constipaţii B. pierderea de către cardiomiocite a potasiului
R: (E) C. retenţia natriului în organism
D. eliminarea natriului din organism
4. c.s. Care este tratamentul etiologic in febra reumatismală E. efectul toxic asupra cardiomiocitelor
acută? R: (B)
A. antibiotice din grupul penicilinei
B. preparate de Ca II. Compliment multiplu:
C. nitraţi 5. c.m Care afirmaţii despre formele de miocardita sunt
D. beta-blocatori veritabile?
E. abactal A. miocardita infectioasa
R: (A) B. autoimuna
C. idiopatica
II. Compliment multiplu: D. subacută
5. c.m. Care din anormalitatile paraclinice confirma febra E. recidivantă
reumatismală acută? R: (ABC)
majorarea VSH
marirea proteinei C reactive 6. c.m. Care afirmaţii despre agenţii etiologici infecţioşi asociaţi
alungirea intervalului P-Q pe ECG cu miocardita sunt veritabile?
latex test pozitiv A. adenovirus
celule lupice B. citomegalovirus
R: (ABC) C. virusul Epstein -Barr
D. borrelia
6. c.m. Alegeţi criterile de diagnostic caracteristice pentru febra E. chlamidia
reumatismală acută? R: (ABC)
cardita
poliartrita 7. c.m. Ce variante de evolutie a miocarditei sunt corecte?
coreea acută
latex test pozitiv cronică
celule lupice ondulantă
R: (ABC) periodică
recidivantă
7. c.m. Ce tipuri de evoluţie se inregistrează în febra R: (A, B)
reumatismală? 8. c.m. Care simdroame clinice sunt caracteristice pentru
acută miocardita?
trenantă insuficienta cardiaca
latentă durerea în membre
periodică tulburari de ritm si conductibilitate
nici una diaree
R: (A, B, C) dispnee
R: (ACE)
8. c.m Care este tratamentul patogernetic în febra reumatismală?
penicilina 9. c.m. Care sunt modificarile electrocardiografice in miocardita?
glucocorticosteroizii voltaj mic al complexului QRS
remedii antiinflamatorii nesteroidiene prelungirea segmentului P-Q
inhibitorii enzimei de conversie S-T subdenivelat
beta blocanţi D. inversia undei T
R: (B ,C) E. lipsa undei P
R: (ABD)
TEMA: Miocardite
10. c.m. Care sunt modificarile echocardiografice in miocardita?
I. Compliment simplu: disfuncţia ventricolului stâng

10
hipochenezia peretelui posterior a ventricolului stâng R: (C,D)
majorarea diametrului sistolic al VS
lipsa undei P 9. c.m. Care sunt modificarile echocardiografice în cardiomiopatia
unda P negativă dilatativă?
R: (ABC) disfunctia ventricolului stâng
hipochenezia peretelui posterior al ventricolului stang
TEMA: Cardiomiopatiile majorarea diametrului sistolic al ventricolului stâng
majorarea tensiunii arteriale
I. Compliment simplu: pierdere ponderală marcată
1. c.s Care afirmaţii despre cardiomiopatie sunt veritabile? R: (A,B,C)
boli ale miocardului
lipsa tulburărilor imunologice 10. c.m. Care afirmatii sunt corecte in cardiomiopatia restrictiva?
afectarea pielii sub formă de „fluture” descresterea compliantei ventriculare
afectează preponderent bărbaţii depistarea fibrozei endomiocardiale
afectează numai femeile în vârstă participa factorilor genetici
R: (A) este o boala de etiologie necunoscuta
sunt caracteristice modificările morfologice
2. c.s Care afirmaţii despre formele de cardiomiopatii sunt R: (A,B,C)
veritabile?
A. dilatativa TEMA: Pericarditele
B. recidivantă
C. ireversibilă I. Compliment simplu:
D. nici una 1. c.s Care afirmaţii despre pericardita sunt veritabile?
E. toate proces inflamator al pericardului
R: (A) boli ale miocardului
afectează preponderent bărbaţii
3. c.s. Care afirmaţii despre formele de cardiomiopatii sunt afectează numai femeile în vârstă
veritabile? nici una
A. hipertrofică R: (A)
B. recidivantă
C. ireversibilă 2. c.s. Care afirmaţii despre datele subiective in pericardita acuta
D. nici una sunt veritabile, cu excepţia?
E. toate A. durerea toracica
R: (A) B. dispneea
C. transpiratii
4. c.s. Care afirmaţii despre datele obiective în cardiomiopatii sunt D. mialgii
veritabile? E. diaree
limita cordului stâng deplasată spre stânga R: (E)
tensiunea arterială scazută
zgomotul I cardiac diminuat 3. c.s. Care afirmaţii despre datele obiective în pericardită sunt
hetapomegalie veritabile, cu excepţia?
numai cardialgii palpitaţii
R: (E) tensiunea arterială scazută
zgomotele cardiace diminuate
II. Compliment multiplu: frecatura pericardică
5. c.m. Ce afirmatii despre cardiomiopatia hipertrofică sunt sughiţ
corecte? R: (E)
hipertrofia marcată a ventricului stang
ingrosarea septului ventricular peste 10 mm II. Compliment multiplu:
plasarea cardiomiocitelor este haotică 4. c.m Care afirmaţii in clasificarea clinică a pericarditei sunt
functie sistolica hiterdinamică veritabile, cu excepţia?
tensiune arterială scăzută A. pericardita acută
R: (A, B, E) B. pericardita subacută
C. pericardita cronică
6. c.m. Care simdroame clinice sunt caracteristice pentru D. recidivantă
cardiomiopatii cu excepţia? E. ondulanta
A. insuficienţa cardiacă R: (D,E)
B. pierdere ponderală marcată
C. tulburari de ritm si conductibilitate 5. c.m. Ce afirmatii despre modificarile electrocardiografice sunt
dispnee caracteristice pericarditei?
diaree supradenivelarea segmentului S-T
R: (B,E) unda T negativă
prezenta undei Q
7. c.m. Care sunt modificarile electrocardiografice caracteristice în functie sistolică hiperdinamică
cardiomiopatii? salturi tensionale
voltaj mic al complexului QRS R: (A, B)
prelungirea segmentului P-Q
intervalul Q-T prelungit 6. c.m. Care sunt modicicarile radiologice caracteristice
inversia undei T pericarditei exudative?
lipsa undei P mărirea siluetei inimii
R: (A,B,C) conturul inimii suprapus cu conturul pericadului
în plamini se constată staza venoasă
8. c.m. Care sunt modificarile paraclinice in cardiomiopatia pulsaţii cardiace accentuate la chimografie
hipertrofica cu excepţia? toate
electrocardiografice R: (A,B)
echicardiografice
radiologice 7. c.m. Care sunt tipurile de pericardite cronice?
morfologice exudativă
genetice adezivă

11
constrictivă 6. c.m. Ce manipulatii medicale pot induce endocardita
secundară infectioasa?
toate extractii dentare
R: (A,B,C) cateterizarea vezicii urinare
radiografia plaminilor
8. c.m. Care sunt modificarile paraclinice in pericardita exudativă? ecocardiografia
electrocardiografice toate
echocardiografice R: (A,B)
radiologice
morfologice 7. c.m. Factorii predispozanţi pentru grefarea infecţiei pe
toate endocard?
R: (A,B,C) A. valvulopatii dobandite
B. cardiopatii congenitale
9. c.m. Care sunt modificarile echocardiografice în pericardita C. radiografia plaminilor
exudativă? D. ecocardiografia
depistarea lichidului în pericard E. toate
semnele de tamponadă cardiacă R: (A,B)
majorarea diametrului sistolic al VS
majorarea diametrului diastolic al VS 8. c.m. Diagnosticul pozitiv în endocardita infectioasă?
toate A. febra timp de 1-2 săptămâni cu frisoane
R: (A,B) B. hemocultara pozitiva
C. echocardiografice - vegetatii
10. c.m Care afirmatii despre tratamentul pericarditei acute sunt D. radiologice – majorarea ventricolului stâng
corecte? E. morfologice – modificarea arhitectonicii cardiomiocitelor
aspirina R: (A,B,C)
remedii antiinflamatorii nesteroidiene
abactal 9. c.m. Care este tratamentul etiologic în endocardita infectioasă?
spasmolitice A. penicilina G 20 mln/zi
toate B. remedii nesteroidiene antiinflamatorii
R: (A,B) C. vancomicina
D. beta-blocante
TEMA: EI E. inhibitori ai enzimei de conversie
I. Compliment simplu: R: (A,C)
1. c.s Care afirmaţii despre endocardita infectioasă este veritabilă?
A. proces inflamator al structurilor valvulare 10. c.m Care afirmatii despre tratamentul endocarditei infectioase
B. boli ale miocardului sunt corecte?
C. afectează preponderent bărbaţii A. penicilina G
D. afectează numai femeile în vârstă B. gentamicina
E. nici una C. ampicilina
R: (A) D. bronholitice
E. spasmolitice
2. c.s Care afirmaţii despre endocardita infecţioasă este veritabila? R: (A,B, C)
A. afectarea endocardului parietal cauzată de actiunea directă a
microorganismelor TEMA: ASTMUL BRONŞIC
B. malformaţie congenitală
C. pericardita I. Complement simplu:
D. nici una 1. c.s. Accesul de astm bronşic se dezvoltă în urma stimulării
E. toate următorilor receptori adrenergici:
R: (A) A. α , β1 , β2
B. β1 şi β2
3. c.s. Care afirmaţii despre datele subiective în endocardita C. β1 şi α
infecţioasă sunt veritabile, cu excepţia? D. β2 şi α
A. febra hectica E. α
B. dispneea R: (E)
C. transpiratii
D. mialgii 2. c.s. La bolnavii cu astm bronşic reacţia antigen- anticorp au loc
E. acufene pe suprafaţa căror celule?:
R: (E) A. eritrocitelor
B. neutrofilelor
4. c.s. Care afirmaţii despre datele obiective în endocardita C. leucocitelor
infecţioasă sunt veritabile, cu excepţia? D. limfocitelor
palpitaţii E. mastocitelor
tensiunea arterială scazută R: (E)
zgomotele cardiace diminuate
febra hectică 3. c.s. În faza biochimică a reacţiei alergice are lor eliminarea
obezitate următoarelor substanţe biologic active, cu excepţia:
R: (E) A. histaminei
B. bradicininei
II. Compliment multiplu: C. serotoninei
5. c.m. Care afirmaţii despre endocardita infecţioasă sunt D. acetilcolinei
veritabile? E. streptolizinei
A. factorul etiologic cel mai frecvent întâlnit este streptococul R: (E)
viridans
B. culoarea feţei pacientului „lapte cu cafea” 4. c.s. Pacientului cu astm bronşic se indică următorul tratament cu
C. creşte titrul complementului excepţia:
D. depistarea anticorpilor anti Jo-1 A. sol. Euphillini 2,4%-10,0 i/v
E. celule lupice se depistează B. prednisoloni 60 mg i/v
R: (A,B) C. asmopent-inhalaţie
D. oxigenoterapie

12
E. antibiotice B. modificări organice a bronşiilor distale
R: (E) C. distrucţia pereţilor alveolare
D. nici una din cele enumărate
II. Compliment multiplu: E. toate enumărate
5. c.m. Astmul bronşic este caracterizat prin: R: (E)
A. inflamaţia căilor respiratorii
B. obstrucţie complet sau incomplet reversibilă 4. c.s. La pacienţii cu emfizem pulmonar inspecţia pune în
C. hiperreactivitatea căilor aeriene la diverşi stimuli evidenţă următoarele semne clinice, cu excepţia:
D. boala granulomatoasă cu localizări multiple A. palidităţii tegumentelor
E. adenopatia hilară bilaterală B. cutiei toracice în forma de butoi
R: (ABC) C. lărgirii spaţiilor intercostale
D. micşorări excursiei expiratorii
6. c.m. În lumenul bronşic al astmaticilor se găsesc dopuri sau E. plasării orizontale a coastelor
cilindri bronşici formaţi din: R: (A)
A. glicoproteide
B. proteine plazmatice II. Compliment multiplu:
C. celule inflamatori 5. c.m. Fenomene auscultative pulmonare în emfizemul pulmonar:
D. celule epiteliale descuamate A. expir semnificativ prelungit
E. granulon epiteliat B. raluri bronşice rare
R: (ABCD) C. diminuarea murmului vezicular
D. suflu tubar
7. c.m. Examenul radiologic toracic în astmul bronşic se E. frotaţii pulmonare
caracterizează prin: R: (ABC)
A. hiperinflaţie pulmonară
B. diafragm aplatisat 6. c.m. Tipul emfizematos al BPCO include:
C. hipertransparenţa cîmpurilor pulmonare A. istoric de bronşită
D. lărgirea spaţiului retrosternal B. istoric de dispnee
E. metastaze septice C. torace normal cu raluri bronşice
R: (ABCD) D. torace dilatat cu murmur vezicular diminuat
E. hipoventilaţie
8. c.m. Metabolismul gazos pulmonar în astmul bronşic în R: (BD)
perioada între accese este profund modificat şi constă în:
A. hipoxemie 7. c.m. Tipul emfizematos al BPCO include următoarele:
B. hipocapnie A. istoric de dispnee
C. alcaloză respiratorie B. torace dilatat cu murmur vezicular diminuat
D. hipercapnie C. percutor – sunet percutor normal
E. acidoză respiratorie D. raluri bronşice frecvente
R: (ABC) E. hematocrit < 55%
R: (ABE)
9. c.m. Modificările gazelor sangvine în starea de rău astmatic
includ:
A. hipoxemie 50-55 mg Hg 8. c.m. La pacienţii cu emfizem pulmonar inspecţia pune în
B. hipercapnie evidenţă:
C. acidoză metabolică A. forma conică a cutiei toracice
D. alcaloză metabolică B. forma de butoi a cutiei toracice
E. hipocapnie C. proeminarea foselor supra şi intraclaviculare
R: (ABC) D. retracţia foselor supra şi intraclaviculare
E. pulsaţia arterelor carotide
10. c.m. Mecanizmul de acţiune al ß2 agoniştilor include: R: (ВС)
A. Relaxarea fibrelor bronşice şi încetarea bronhospasmului
B. modularea eliberării de mediatori din mastocite şi bazofile 9. c.m. La examen obiectiv al bolnavului cu emfizem pulmonar la
C. inhibarea eliberării de acetilcolină din nervii colinergici percuţie depistăm:
D. creşterea clearans-ului mucociliar A. sunet de cutie
E. bradicardie B. submatitate
R: (ABCD) C. mărirea limetelor matităţii relative a cordului
D. mărirea excersiei pulmon
TEMA: EMFIZEMUL PULMONAR. CORDUL E. mărirea câmpurilor Kroenig
PULMONAR.
R: (AE)
I. Complement simplu:
1. c.s. Din cele enumărate semnul principal al emfizemului 10. c.m.La examenul obiectiv al pacientului cu emfizem pulmonar
pulmonar este: ausultativ depistăm:
A. dispneea A. marmur vezicular deminuat
B. tusea B. marmur vezicular exagerat
C. durere toracică C. roluri buloase
D. expectorarea de spută D. raluri crepitante
E. fatigabilitatea E. bronhofonie diminuată
R: (А) R: (AE)

2. c.s. Emfizemul pulmonar poate avea următoarele forme: TEMA: ALERGOZELE (ŞOCUL ANAFILACTIC, EDEMUL
A. bulos QUINSKE, URTICARIA).
B. vicar
C. difuz I. Complement simplu:
D. nici una din cele enumărate 1. c.s. Proba sublingvală la preparate medicinale este pozitivă când
E. toate enumărate apare:
R: (E) A. hipertensiune arterială
B. bradicardie
3. c.s. Emfizemul pulmonar se caracterizează prin: C. tahicardie
A. modificarea organică a ţesutului pulmonar D. local hiperemie, edem, urticarie

13
E. nicturie TEMA: DIABET ZAHARAT
R: (D)
I. Complement simplu:
2. c.s. Reacţii alergice la folosirea preparatelor medicinale se 1. c.s. Care este cel mai sensibil test pentru detectarea nefropatiei
dezvoltă numai când bolnavul: diabetice?:
A. este sensibilizat de preparatul medicinal folosit A. nivelul creatininei serice
B. nu este sensibilizat de preparatul medicinal folosit B. clearance-ul creatininei
C. este sensibilizat de produse cosmetice C. albuminuria
D. nu este sensibilizat de nici un preparat medicinal D. testul de toleranţă la glucoză
E. este sensibilizat de produse alimentare E. ecografia
R: (A) R: (C)

3. c.s. În terapia alergiei medicamentoase nu se recomandă: 2. c.s. Un tânăr de vârstă de 19 ani prezintă de cinci ani episoade
A. antibiotice de hiperglicemie şi de glucozurie. Care dintre următoarele afirmaţii
B. antihistaminice cu privire la eriditatea bolii este corectă?:
C. carboleni A. această boală se transmite autosomal recesiv
D. tiosulfat de natriu B. dacă pacientul va avea copii şansa că aceştia vor avea diabet
E. corticosteroizi este de aproximativ 50%
R: (A) C. la acest pacient gena responsabilă pentru predispoziţia la diabet
este localizată în
4. c.s. Pentru reacţia pseudo-alergică la medicamente este cromosomul 6
caracteristic: D. este posibil ca pacientul să prezinte un număr lumitat de alele
A. prezenţa perioadei de sensebilitate pentru locusurile HLA-D
B. manifestări alergice repetate E. pacientul prezintă o susceptibilitate neobişnuit de mare pentru
C. anamneza alergică complicată infecţii virale
D. lipsa perioadei de sensebilizare R: (B)
E. cantităţi mici de medicamente
R: (D) 3. c.s. Sindromul autoimun de tip II (sindrom Schmidt) se
manifestă adesea prin următoarele afecţiuni, cu o excepţie:
II. Compliment multiplu: A. diabet zaharat
5. c.m. Tratamentul şocului anafilactic nu conţine: B. candidoză cutanio-mucoasă
A. antibiotice C. insuficienţă corticosuprarenală
B. vasodilatatoare D. insuficienţă gonadală
C. antiinflamatoare nesteroidiene E. hipotiroidism
D. corticosteroizi, antihistaminice R: (B)
E. hipotensive
R: (ABCE) 4. c.s. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la tratamentul
intensiv cu insulină pentru diabetici este corectă?:
6. c.m. Care este metoda de diagnostic a alergiei medicamentoase: A. toţi pacienţii cu diabet zaharat trebuie să primească această
A. proba sublingvală cu preparatul medicamentos sau analogic (cu terapie
antigen comun) B. în comparaţie cu terapia standard a fost clar demonstrat că, acest
B. reacţia Woaler-Rose tratament intensiv reduce probabilitatea apariţiei retinopatiei
C. proba cutanată cu preparatul medicamentos C. asemenea terapie va normaliza nivelul glicemiei, dar nu reduce
D. reacţia Widal complicaţiile pe termen lung
E. reacţia Wasserman D. terapia insulinică intensivă nu a redus nivelul hemoglobinei
R: (AC) ghicozilate
E. tratamentul intensiv cu insulină nu are efect clinic
7. c.m. Care din tipurile patogenetice principale ale reacţiilor R: (B)
alergice sunt caracteristice pentru această patologie:
A. anticorpi citotoxici II. Compliment multiplu:
B. complexe imune 5. c.m. Care este criteriul de apreciere a insulinorezistenţei şi care
C. hipersensibilitate imediată este tactica tratamentului ei:
D. hipersensibilitate întârziată A. anticorpii IgC anti-insulină să fie prezenţi într-un titru mare
E. reacţii pseudoalergice B. numărul receptorilor pentru insulină să fie scăzut
R: (ABCD) C. prezenţa anticorpilor anti-receptor insulinic, creşterea vitezei de
sedimentare a hematiilor (VSH) ca şi a altor semne de boală
8. c.m.Pentru tratamentul urticariei nu se foloseşte: autoimună
A. glucozide cardiace D. în tratament ar trebui incluse proceduri de desensibilizare la
B. antibiotice insulină
C. sulfonilamidele E. tratamentul ar trebui să includă administrarea unor doze mari de
D. antiaritmice prednizolon
E. corticosterizi, antihistaminice R: (AE)
R: (ABCD)
6. c.m. Care dintre următoarele situaţii aduc la insuficienţa renală
9. c.m. Profilaxia alergiei medicamentoase constă în: în diabetul zaharat tip I?:
A. lupta cu polipragmazia A. valori ale albuminuriei cuprins între 0,12 şi 0,17 g/zi obţinute la
B. studierea anamnezei alergice trei determinări diferite
C. interzicerea folosizii preparatelor medicinale ca conservanţi B. valori ale proteinuriei cuprinse între 0,55 şi 0,62 g/zi obţinute la
D. folosirea medicamentului fără probă trei determinări diferite
E. interzicerea vânzării medicamentelor fără reţete C. tensiunea arterială diastolică prezintă valori cuprinse între 110 şi
R: (ABCE) 123 mg Hg
D. nicturie, cu trei micţiuni pe noapte
10. c.m. Cele mai răspândite boli alergice medicamentoase sunt: E. necesarul de insulină depăşeşte 120 de unităţi pe zi
A. urticaria R: (ABC)
B. edemul Quinke
C. boala serului 7. c.m. Cauzele hipoglicemiei a jeun, datorată în principal
D. pielonefrita suprautilizării glucozei, pot fi:
E. gastrita A. prezenţa deficitului de carnitină
R: (ABC) B. prezenţa unui hepatom

14
C. prezenţa unui insulinom
D. prezenţa insuficienţei cardiace congestive, datorată cordului I. Complement simplu:
pulmonar 1. c.s. Pentru traheobronşita acută este caracteristică:
E. prezenţa hipopituitarismului A. tuse
R: (ABC) B. dureri cardiace
C. dureri abdominale
D. dereglări de scaun
ТЕМА: AVITAMINOZELE ŞI HIPOVITAMINOZELE E. hipertensiune arterială
R: (A) curs
I. Complement simplu:
1. c.s. Tratamentul corect al bolei Beri-beri este: 2. c.s. Pentru bronşita cronică în acutizare este caracteristic:
A. administrarea de antibiotice A. tuse muco-purulente, purulente
B. administrarea corticosteroizilor B. dureri cardiace
C. reumplere vasculară C. cefalee
D. administrarea vit B1 D. hipotensiune arterială
E. administrarea vit B6 E. hipertensiune arterială
R: (D) R: (A) curs

2. c.s. Boala Beri-beri este cauzată de următoarea cauză: 3. c.s. Tratamentul bronşitei cronice include:
A. carenţa vitaminei B12 A. preparate de calciu
B. carenţa vitaminei B6 B. preparate hipotensive
C. carenţa vitaminei B1 C. preparate hipertensive
D. hiperproducerea vitamine D D. preparate antiaritmice
E. carenţa fosforului E. antibacteriene
R: (C) R: (E) curs

3. c.s. Tratamentul în anemiea Biermer constă în: 4. c.s. Tratamentul traheobronmşitei acute include:
A. administrarea vitaminei „C” A. glucozide cardiace
B. administrarea corticosteroizilor B. antiaritmice
C. administrarea vitaminei B1 C. bronholitice
D. administrarea preparatelor de fier D. antibacteriene
E. administrarea vitaminei B12, injectabil sau oral E. diuretice
R: (E) R: (D) curs

4. c.s. Care este principalul semn al carenţei vitaminei K: 5. c.s. Tabloul clinic al bronşitei cronice include:
A. leziuni ale pielii A. dispnee expiratorie
B. trombocitopenie B. dureri toracice
C. tendinţa de sângerare anormală cu un timp de coagulare mare C. constipaţii
D. transpiraţie abudentă D. diaree
E. agitaţie permanentă E. cefalee
R: (C) R: (A) curs

II. Compliment multiplu: II. Complement multiplu:

5. c.m. Metabolizmul vitaminei D se caracterizează prin: 6. c.m. Pentru bronşita cronică este caracteristic:
A. absorbţia vitaminei D din alimente în intestinul subţire prin A. dispnee expiratorie
participarea acizilor biliari B. tuse cu spută muco-purulentă
B. transportul vitaminei D în ficat C. dureri abdominale
C. hidroliza hepatică cu formarea metabolitului activ antirahitic 25 D. vome
hidrocolecalciferol E. artralgie
D. absorbţia vitaminei D din alimente în intestinul gros R: (AB) curs
E. absorbţia intestinală eficenţă a fosforului 7. c.m. Pentru traheobronşita acută este caracteristic:
R: (ABC) A. emfizem pulmonar
B. respiraţie tubară
6. c.m. Enumăraţi factorii de risc în dezvoltarea rahitizmului: C. sunet pulmonar mat
A. predispoziţie familială D. respiraţie veziculară aspră
B. perioade reduse de timp însorit E. raluri uscate
C. maladii ale sistemului gastro-intestinal R: (DE) curs
D. tratament cu corticosteroizi
E. tratament cu antibiotice 8. c.m. Pentru traheobronşita acută este caracteristic:
R: (ABCD) A. anemie
B. trombocitopenie
7. c.m. Care sunt complicaţiile rahitismului: C. agranulocitoză
A. schimbări funcţionale ale aparatului cardio-vascular D. leucocitoză
B. somnolenţă E. sputa cu mucozitate
C. convulsii R: (DE) curs
D. deformări ale sistemului osos
E. cutia toracică deformată 9. c.m. Tratamentul bronşitei cronice include:
R: (ACDE) A. bronholitice
B. expectorante
8. c.m. Care sunt lanţurile patogenice în rahitizm: C. antireumatice
A. carenţa vitaminei D reduce absorbţia calciului în intestin D. antiagregante
B. hipocalciemie serică E. antibacteriene
C. hiperparatioidism compensator R: (ABE) curs
D. stimularea activităţii osteoclaştilor
E. hipercaciemie serică 10. c.m. Complicaţiile bronşitei cronice sunt:
R: (ABCD) A. emfizem pulmonar
B. cord pulmonar
TEMA: TRAHEOBRONŞITA ACUTĂ. BRONŞITELE C. artrite
CRONICE D. guta

15
E. bronhectazii 4. c.s. Cale de infectare în pneumoniile primare sunt cu excepţia:
R: (ABE) curs A. aspiraţia
B. infectare bronhogenă
11. c.m. Tratamentul cordului pulmonar cronic include: C. infectare per continuatem
A. antihistamine D. inhalare
B. antiinflamatoare nesteroidene E. din articulaţii
C. purgative R: (E) manual
D. antibacteriene
E. diuretice Compliment multiplu:
5. c.m. Manifestările clinice ale pneumoniilor sunt:
R: (DE) curs A. tusea
B. dispneea
12. c.m. Complicaţiile traheobronşitei acute sunt: C. toracalgiile
A. şoc anafilactic D. accese de angină pectorală
B. crize hipertensive E. crize hipertensive
C. evoluţie cronică R: (ABC) manual
D. insuficienţă respiratorie
E. artrita reumatoidă 6. c.m. Evoluţia pneumoniilor poate să se combine cu complicaţii:
R: (CD) curs A. abscesul pulmonar
B. insuficienţă respiratorie
13. c.m. Bronşita cronică este necesar de diferenţiat cu: C. miocardită
A. cardiopatia ischemică D. tuberculoză pulmonară
B. cancer pulmonar E. cancer pulmonar
C. abces pulmonar R: (ABC) manual
D. guta
E. infarct miocardic 7. c.m. Complicaţii cronice în pneumonii sunt:
R: (BC) curs A. pneumoscleroza
B. emfizemul pulmonar acut
14. c.m. Etiologia bronşitei cronice este: C. emfizemul pulmonar cronic
A. infecţii bacteriene D. cancerul pulmonar
B. infecţii micotice E. bronhectazii
C. infecţii virale R: (ABCE) manual
D. ascaride
E. dereglări hormonale 8. c.m. Tratamentul pneumoniilor cuprinde:
R: (ABC) curs A. antibacteriene
B. antitusive
15. c.m. Tratamentul traheobronşitei acute include: C. dezintoxicante
A. antianemice D. anticanceroase
B. decensibilizante E. antituberculoase
C. expectorante R: (ABC) manual
D. antibacteriene
E. radioterapie
R: (CD) curs 9. c.m. Tratamentul pneumoniilor include:
A. antibacteriene
Bibliografia: B. antipiretice
C. antituberculoase
Medicină Internă (manual în 2 volume).- sub.red.C.Babiuc, Vlada- D. anticanceroase
Tatiana Dumbrava.- Chişinău, 2007. E. imunomodulatoare
Cursurile R: (ABE) manual

TEMA: PNEUMONIILE 10. c.m. Tratamentul nemedicamentos al pneumoniilor include:

A. ameliorarea funcţiei de drenare bronşică
I. Compliment simplu: B. masajul curativ
1. c.s. Pneumoniile primare sunt de origine cu excepţia: C. exerciţii fizice curative
A. infecţioase D. tratamentul endoscopic
B. neinfecţioase E. tratamentul hipotensiv
C. virale R: (ABCD) manual
D. alergice
E. cancerogene 11. c.m. Profilaxia pneumoniilor cuprinde:
R: (E) manual A. excluderea fumatului
B. respectarea stilului sănătos de viaţă
2. c.s. Pneumoniile sunt în funcţie de condiţiile de dezvoltare cu C. dispensarizarea
excepţia: D. vaccinarea contra infecţiilor respiratorii (îndeosebi gripale)
A. extraspitalicească E. tratamentul cu preparate antiinflamatorii nesteroidiene
B. intraspitalicească R: (ABCD) manual
C. în stări imunodificitare
D. prin aspiraţie 12. c.m. Complexul măsurilor de reabilitare include:
E. pneumonii în osteocondroze A. exerciţii medicale curative
R: (E) manual B. fizioproceduri
C. masajul
3. c.s. Etiologia pneumoniilor infecţioase cuprinde în afară de: D. radioterapie
A. bacterii E. aeronoterapie
B. virusuri R: (ABCE) manual
C. fungi
D. micoplasme Bibliografia:
E. agenţii alergeni
R: (E) manual Medicină Internă (manual în 2 volume).- sub.red.C.Babiuc, Vlada-
Tatiana Dumbrava.- Chişinău, 2007.

16
 2. Cursurile 9. c.m. Diagnosticul pozitiv al pleureziilor exudative include:
A. acuzele caracteristice
TEMA: PLEUREZIILE B. schimbări locale din partea cutiei toracice
C. datele radiologioce: opacitate omogenă
Compliment simplu: D. examenul revărsatului pleural
1. c.s. Conform localizării procesului inflamator deosebim E. lipsa scimbărilor locale şi radiologice caracteristice pentru
următoarele forme de pleurezii cu excepţia: pleurezii exudative
A. paracostală R: (ABCD) manual
B. diafragmatică
C. mediastenală 10. c.m. Diagnosticul negativ al pleureziei exudative conţine:
D. intrapericordiacă A. lipsa schimbărilor locale din partea cutiei toracice
E. interlobară B. prezenţa opacităţii radiologice
R: (D) manual C. auscultativ – respiraţie veziculară
D. frotaţie pleurală lipseşte
2. c.s. Conform caracterului exudatului pleureziile nespecifice pot E. frotaţie pleurală se auscultă
fi clasate cu excepţia: R: (ACD) manual
A. seroase (serofibrinoase)
B. purulente Bibliografia:
C. hemoragice
D. cu caracter de transudat Medicină Internă (manual în 2 volume).- sub.red.C.Babiuc, Vlada-
E. putride Tatiana Dumbrava.- Chişinău, 2007.
R: (D) manual Cursurile

3. c.s. Tabloul clinic al pleuritei fibrinoase cuprinde cu excepţia: TEMA: BRONŞITA CRONICĂ
A. toracalgie Compliment simplu:
B. tusea uscată 1. c.s. Bronşita cronică (primară) este de caracter:
C. febră A. inflamator
D. matitate pulmonară B. cancerogen
E. frotaţie pleurală C. tuberculos
R: (D) manual D. reumatoid
E. nefrogen
4. c.s. Frotaţia pleurală include cu excepţia: R: (A) manual
A. se auscultă în ambii timpi ai respiraţiei
B. se auscultă numai la inspiraţie 2. c.s. Care dintre aceşti factori nu este etiologic în evoluţia
C. este influenţată de tuse bronşitei cronice:
D. se auscultă aproape de ureche A. tabagismul
E. uneori pot fi sesizate şi de pacient B. poluanţii atmosferici, expunerea la alergeni
R: (B) manual C. factorii alimentari
D. agenţii infecţioşi
E. etilismul
Compliment multiplu: R: (E) manual
5. c.m. Frotaţia pleurală include:
A. se auscultă în inspir şi expir 3. c.s. Manifestările clinice ale bronşitei cronice sunt cu excepţia:
B. se auscultă aproape de ureche A. tuse uscate
C. se auscultă mai departe de ureche B. dispnee
D. nu este influenţată de tuse C. tuse cu eliminări mucoase
E. este influenţată de tuse D. tuse purulente
R: (ABD) manual E. junghi toracic
R: (E) manual

6. c.m. Senzaţiile dureroase în pleurezii uscate serofibrinoase 4. c.s. Datele morfopatologice în bronşita cronică cuprind cu
includ: excepţia:
A. se intensifică la mişcările respiratorii A. hiperemia şi congestia mucoasei
B. nu se intensifică la mişcările respiratorii B. hipertrofia mucoasei
C. durerile se micşorează în compresia cu mâna a hemitoracelui C. artrofia mucoasei
D. durerile nu se intensifică când pacienţii sunt culcaţi pe partea D. metaplazia mucoasei
afectată E. infiltraţia locală pneumonică
E. durerile se intensifică când pacienţii sunt culcaţi pe partea R: (E) manual
afectată
R: (ACD) manual 5. c.s. În examenul obiectiv al cutiei toracice în evoluţia bronşitei
cronice cu emfizem pulmonar se evidenţiază cu excepţia:
7. c.m. În pleureziile exudative la inspecţia şi palparea cutiei A. prezenţa pleureziei
toracice se evidenţiază: B. forma de butoi a cutiei toracice
A. porţiunea afectată mai bombată C. lărgirea spaţiilor intercostale
B. porţiunea afectată rămâne în urmă în respiraţie comparativ cu D. poziţia orizontală a coastelor
hemitoracele sănătos E. sunetul percutor de cutie
C. freamătul vocal este fără schimbări R: (A) manual
D. freamătul vocal este diminuat sau lipseşte
E. freamătul vocal este exagerat Compliment multiplu:
R: (ABD) manual 6. c.m. Pentru bronşita cronică este caracteristic:
A. expectoraţii muco-purulente
8. c.m. Diagnosticul diferenţial al pleureziilor se efectuează cu: B. dureri toracice dependente de actul de respiraţie
A. tuberculoza C. semne ale emfizemului pulmonar
B. pneumoniile D. cuta toracică sub formă de butoi
C. bolile sistemice E. respiraţie veziculară diminuată
D. cancerul pulmonar R: (ACDE) manual
E. bronşitele
R: (ABCD) manual 7. c.m. Tratamentul bronşitei cronice include:
A. preparate antibacteriene

17
B. preparate expectorante A. noduli limfatici regionali
C. preparate bronhodilatatoare B. pleură
D. preparate citostatice C. ficat
E. radioterapia D. oase
R: (ABC) manual E. dermă
R: (ABCD) manual

8. c.m. Profilaxia secundară a bronşitei cronice cuprinde: 6. c.m. Cele mai dese acuze în cancerul pulmonar sunt:
A. dieta bogată în vitamine, minerale şi proteine A. tusea
B. excluderea muncii în condiţii nocive B. dureri toracice
C. excluderea tabagismului C. spută cu sânge
D. excluderea alcoolului D. dispneea
E. practicarea sportului intensiv E. inflamaţia articulaţiilor
R: (ABCD) manual R: (ABCD) manual

9. c.m.Bolnavii cu bronşită cronică trebuie să fie la evidenţa la: 7. c.m.Care metode diagnostice confirmă diagnosticul de cancer
A. ftiziolog pulmonar:
B. oncolog A. radiologice
C. pulmonolog B. bronhoscopice
D. medicul de familie C. biopsia epiteliului bronşilor
E. internist D. analiza urinei
R: (CDE) manual E. analiza sângelui
R: (ABC) manual
10. c.m. În tratamentul bronşitei cronice în acutizare nu se
recomandă:
A. medicamente antihipertensive 8. c.m. Diagnosticul diferenţial al cancerului pulmonar se
B. medicamente hipertensive efectuează cu:
C. medicamente antibacteriene A. bronşitele
D. medicamente antihistaminice B. pleureziile
E. citostatice C. pneumoniile
R: (ABE) manual D. gastritele
E. colitele
Bibliografia: R: (ABC) manual

Medicină Internă (manual în 2 volume).- sub.red.C.Babiuc, Vlada-

Tatiana Dumbrava.- Chişinău, 2007. 9. c.m. Localizarea cancerului pulmonar este în:
Cursurile A.loburile superioare
B. loburile inferioare
TEMA: CANCERUL BRONHOPULMONAR C. lobul mediu
D. coastele toracelui
Compliment simplu: E. mediastin
1. c.s. care acuze sunt caracteristice pentru cancerul pulmonar R: (ABC) manual
stadiul I (fără metastaze?):
A. digestive 10. c.m. Tratamentul cancerului pulmonar cuprinde acţiuni:
B. cardiace A. chirurgicale
C. pulmonare B. folosirea chimioterapiei
D. renale C. folosirea radioterapiei
E. cerebrale D. folosirea antihistaminelor
R: (C) manual E. folosirea anticoagulantelor
R: (ABC) manual
2. c.s. Care factori etiologici nu condiţionează dezvoltarea
cancerului pulmonar?: Bibliografia:
A. acţiunea factorilor cancerogeni din produsele petroliere,
metalice ş.a. Boli Interne . F.Comarov, V.Cuches, A.Smetniov et al. 1990
B. acţiunea tutunului (traducere din l.rusă)
C. procesele inflamatoare cronice în plămâni, inclusiv tuberculoza
D. eriditarea complicată de cancer Boala Crohn
E. alimentaţia ne corijată I. Complement simplu:
R: (E) manual cs.În boala Crohn morfopatologic primul element de valoare îl
reprezintă:
3. c.s. Cancerul pulmonar primar mai des se dezvoltă din: ulcere aftoide
A. epiteliul bronşilor mari infiltraţia cronică focală
B. nodulii limfatici a sistemului respirator ulceraţiile superficiale
C. epiteliul bronşilor mici granulomul epitelio-giganto-celular
D. vasele sangvine pulmonare metaplazia pilorică
E. vasele limfatice pulmonare R: (D)
R: (A) manual cs.Tratamentul bolii Crohn cu Mesalazină durează:
10 zile
4. c.s. Metastazele cancerului pulmonar nu se răspândesc în: o lună
A. noduli limfatici regionali Mesalazina este contraindicată
B. pleură 3-6 luni
C. ficat pe viaţă în doze de susţinere
D. oase R: (D)
E. dermă cs.Una din manifestările caracteristice pentru boala Crohn este:
R: (E) manual diaree hemoragică cu puroi
abcese criptice
Complimente multiple: aspectul „pietre de pavaj”
5. c.m. Pentru cancerul pulmonar stadiile tardive sunt caracteristice microcolie
metastazele în: pierderea haustraţiilor

18
R: (C) 14. cm.Pentru boala Crohn este caracteristic:
cs.În boala Crohn una din cele mai frecvente complicaţii generale A. afectare preponderentă a rectului
este: B. recurenţă postcolectomie
stomatita aftoasă C. leziuni discontinue, segmentare
miozita granulomatoasă D. dureri în special pe flancul stâng
amiloidoza renală E. limitarea leziunilor la nivelul mucoasei
artrita R: (BC)
colelitiaza Bibliografia:
R: (D) Medicină Internă (manual în 2 volume).- sub.red.C.Babiuc, Vlada-
cs.Gradul de activitate a procesului inflamator în boala Crohn este Tatiana Dumbrava.- Chişinău, 2007.
apreciat mai precis prin determinarea: Gh.Bezu “Afecţiunile intestinale inflamatorii” (Elaborare
orosomucoidului metodică).-Chişinău, 2001
nivelului hemoglobinei Cursurile
gradului hipopotasemiei
nivelului de Fe ++ seric RECTOCOLITA ULCERO-HEMORAGICĂ:
nivelului de fosfatază alcalină serică I. Complement simplu:
R: (A) cs.Pentru rectocolita ulcero-hemoragică este caracteristic:
limitarea leziunilor la nivelul mucoasei
complement multiplu : afectare preponderent ileo-colică
cm. Diagnosticul pozitiv în boala Crohn se bazează pe inflamaţie discontinuă
următoarele: de regulă febră
A. endoscopic - atrofia, friabilitatea mucoasei radiologic – fistule
B. implicarea în proces a stratului grăsos mezenteric şi a R: (A)
ganglionilor limfatici regionali cs.Pentru stadiile avansate de rectocolită ulcero-hemoragică este
C. radiologic – aspect de tub rigid caracteristic:
D. endoscopic – leziuni segmentare „pe sărite” leziuni cu caracter segmentar
E. inflamaţie difuză radiologic- aspect de tub rigid al colonului
R: (BD) mase tumorale palpabile pe flancul drept
cm.Diagnosticul pozitiv în boala Crohn se bazează pe afectarea transmurală a peretelui intestinal
următoarele: morfologic- granuloame
A. inflamaţie discontinuă R: (B)
B. frecvent microabcese criptice cs.În formele uşoare şi moderate de rectocolită ulcero-hemoragică
C. radiologic – fistule tratamentul de primă intenţie se efectuiază cu:
D. ulceraţii superficiale corticosteroizi i.v.
E. inflamaţie difuză diete „elementare”
R: (AC) imunosupresoare
8. cm.Gradul de activitate a procesului inflamator în boala Crohn corticosteroizi oral
se apreciază prin determinarea: derivate de acid-5 aminosalicilic (Mesalazină) oral sau rectal
A. nivelului feritinei în sânge R: (E)
B. VSH cs.În formele severe de rectocolită ulcero-hemoragică tratamentul
C. orosomucoidului de primă intenţie este:
D. nivelului hipomagneziemiei sulfasalazina
E. nivelului fierului seric combaterea diareei
R: (BC) corticosteroizi i.v.
9. cm.În boala Crohn se poate constata: antibiotice cu spectru larg
A. VSH accelerat corticosteroizi oral
B. frecvent trombocitopenie R: (C)
C. trombocitoză cs.Complicaţia sistemică specifică pentru rectocolita ulcero-
D. hiperalbuminemie hemoragică este:
E. leucopenie amiloidoza renală
R: (AC) stomatita aftoasă
10. cm.Evoluţia bolii Crohn poate fi: miozita granulomatoasă
A. cronică intermitentă hidronefroza
B. fulminantă pyoderma gangrenosum
C. cronică permanentă R: (E)
D. subacută cs.Pentru rectocolita ulcero-hemoragică sunt caracteristice cele
E. frecvent spre vindecare spontană afirmate, CU EXCEPŢIA:
R: (ABC) este o afecţiune specific umană
11. cm.Complicaţiile generale în boala Crohn sunt: afectează preponderent persoane tinere
Eritemul nodos incidenţa şi prevalenţa este mai mare ca în boala Crohn
sindrom de malabsorbţie afectează mai frecvent rasa albă
perforaţia etiopatogenia este necunoscută
fistulizări R: (A)
hemoragia intestinală complement multiplu :
R: (AB) cm.În stadiile avansate de rectocolită ulcero-hemoragică se atestă:
12. cm.Complicaţiile locale în boala Crohn sunt: A. microcolie
A. sindrom de malabsorbţie B. pierderea haustraţiilor
B. eritem nodos C. aspect de „ţeavă” al colonului
C. poliartrită D. ulceraţii aftoide
D. fistulizări E. aspect de „pietre de pavaj”
E. malignizarea (ABC)
R: (DE) cm În etiopatogenia rectocolitei ulcero-hemoragice sunt implicaţi:
13. cm.diagnosticul diferenţial în boala Crohn se face cu: A. factorul genetic
A. boala Whipple B. obligator dereglări în metabolismul lipidelor
B. colitele infecţioase C. factorul imunologic
C. rectocolita ulcero-hemoragică D. factorul reumatoid
D. tuberculoza ileo-cecală E. sedentarismul
E. hernia hiatală R: (AC)
R: (ABCD) cm Microscopic în rectocolita ulcero-hemoragică se atestă:

19
A. granulom epitelio-giganto-celular A. analgezice
B. „abcese în cripte” B. dieta
C. ulceraţii transmurale C. inhibitorii pompei de protoni
D. infiltrat inflamator limfo-plasmocitar D. blocanţii H2-receptorilor histaminici
E. infiltraţie preponderent bazofilică E. preparate ale fermenţilor pancreatici care conţin acizi biliari,
R: (BD) pepsină
cm După localizare în rectocolita ulcero-hemoragică se disting (ABCD)
următoarele forme: 6. c.m. Formele clinice ale pancreatitei cronice sunt:
A. colită totală cu ileită recurentă sau fără ea A. algică
B. colită stângă B. subacută
C. colită distală C. pseudotumorală
D. colită granulomatoasă D. fără durere
E. gastroduodenită E. latentă
R: (ABC) (ACDE)
cm Simptomele de bază în rectocolita ulcero-hemoragică sunt:
A. diareea hemoragică 7. c.m. Pentru pancreatita cronică sunt caracteristice sindroamele:
B. febra A. sindromul algic
C. durerea abdominală B. sindromul insuficienţei exocrine a pancreasului
D. astenia generală C. sindromul insuficienţei hepato-celulare
E. obezitatea D. sindromul dispeptic
R: (AC) E. sindromul endocrin
cm. Metodele paraclinice instrumentale de bază în precizarea (ABDE)
rectocolitei ulcero-hemoragice sunt: 8. c.m. Evaluarea funcţiei exocrine a pancreasului include:
A. tomografia computerizată A. determinarea nivelului glicemiei
B. irigoscopia B. determinarea activităţii enzimelor pancreatice în serul sanguin a
C. rezonanţa magnetică nucleară jeun
D. rectoscopia C. stabilirea conţinutului insulinei, peptidei C, glucagonului,
E. gastroscopia somatostatinei
R: (BD) D. aprecierea conţinutului enzimelor pancreatice în urină
cm. Caracteristic pentru rectocolita ulcero-hemoragică este: E. aprecierea conţinutului enzimelor pancreatice în fecale
granulom epitelio-giganto-celular (BDE)
afectarea stratului grăsos mezenteric 9. c.m. Evaluarea funcţiei endocrine a pancreasului include:
afectarea ganglionilor limfatici regionali A. determinarea nivelului glicemiei
microabcese criptice B. determinarea activităţii enzimelor pancreatice în serul sanguin a
afectare difuză jeun
R: (DE) C. stabilirea conţinutului insulinei, peptidei C, glucagonului,
Bibliografia: somatostatinei
Medicină Internă (manual în 2 volume).- sub.red.C.Babiuc, Vlada- D. aprecierea conţinutului enzimelor pancreatice în urină
Tatiana Dumbrava.- Chişinău, 2007. E. aprecierea conţinutului enzimelor pancreatice în fecale
Gh.Bezu “Afecţiunile intestinale inflamatorii” (Elaborare (AC)
metodică).-Chişinău, 2001 10. c.m. În pancreatita cronică la examenul ultrasonografic
Cursurile transabdominal se atestă:
A. creşterea ecogenităţii pancreasului
PANCREATITA CRONICĂ B. contur regulat al pancreasului
I. Complement simplu: C. dilatări de Wirsung peste 3 mm
1. c.s. Pancreatita cronică: D. calcificări
A. se întâlneşte mai frecvent la rasa albă decât la cea negroidă E. micşorarea ecogenităţii pancreasului
B. este o afecţiune funcţională a pancreasului (ACD)
C. este o afecţiune monoetiologică
D. se caracterizează prin schimbări morfologice ireversibile ale Bibliografia:
ţesutului pancreatic Medicină Internă (manual în 2 volume).- sub.red.C.Babiuc, Vlada-
E. se întâlneşte mai frecvent la femei decât la bărbaţi Tatiana Dumbrava.- Chişinău, 2007.
(D) Cursurile
2. c.s. Una dintre complicaţiile precoce ale pancreatitei cronice
este: TUMORILE ORGANELOR SISTEMULUI DIGESTIV
A. stenoza duodenală
B. pleurezia I. Complement simplu:
C. icterul mecanic 1. c.s. Cancerul gastric cel mai frecvent se dezvoltă pe fundalul:
D. anemia A. gastritei cronice cu hipersecreţie a stomacului
E. pericardita B. ulcerului gastric
(C) C. gastritei cronice atrofice cu insuficienţă secretorie a stomacului
3. c.s. Una dintre complicaţiile tardive ale pancreatitei cronice D. ulcerului duodenal
este: E. gastritei acute
A. stenoza duodenală (C)
B. icterul mecanic 2. c.s. Cea mai utilă metodă instrumentală de diagnostic al
C. hemoragia cancerului gastric este:
D. hipertensiunea portală A. radioscopia stomacului
E. formarea de fistule B. analiza sucului gastric
(A) C. rezonanţa magnetică nucleară (RMN)
4. c.s. În tratamentul pancreatitei cronice nu se indică: D. gastroscopia cu biopsie
A. analgezice E. ecografia abdominală
B. dieta (D)
C. inhibitorii pompei de protoni 3. c.s. Localizarea cea mai frecventă a cancerului intestinal este:
D. blocanţii H2-receptorilor histaminici A. în intestinul subţire
E. preparate ale fermenţilor pancreatici care conţin acizi biliari, B. în colonul transvers
pepsină C. în colonul sigmoid
(E) D. în cec
complement multiplu : E. în rect
5. c.m. În tratamentul pancreatitei cronice se indică: (E)

20
4. c.s. Cancerul veziculei biliare, de obicei, se dezvoltă pe B. seg.ST şi unda T sunt de sens opus faţă de unda principală a
fundalul: QRS
A. colelitiazei C. pauza compensatorie, de regulă, este incompletă
B. colecistitei cronice D. unda P este negativă şi succede QRS
C. diskineziei veziculei biliare E. unde „f” între R-R
D. colecistitei acute (B)
E. colangitei cronice 4. cs.Fibrilaţia atrială se caracterizează prin:
(A) A. ritm ventricular regulat
complement multiplu : B. unde „F” între R-R cu aspect în „dinţi de ferestrău”
5. c.m. În stadiul precoce de cancer gastric se atestă: C. producerea frecventă a tromboemboliilor
A. dureri epigastrale D. lipsa deficitului de puls
B. dezgust la carne E. complexe QRS anormale
C. vome (C)
D. slăbiciuni nemotivate 5. cs.Flutterul atrial se caracterizează prin:
E. scăderea poftei de mâncare A. frecvenţa atrială 400-700/min
(BDE) B. complexe QRS, de regulă, anormale
6. c.m. În stadiul de manifestări clinice vădite de cancer gastric se C. unde „F” între R-R cu aspect în „dinţi de ferestrău”
atestă: D. pauză compensatorie incompletă
A. dureri epigastrale E. stare de inconştienţă
B. dezgust la carne (C)
C. greţuri şi vome
D. oboseală rapidă 6. complement multiplu :
E. scăderea progresivă a masei corporale cm. Flutterul ventricular se caracterizează prin:
(ACE) A. unde „F” cu aspect în „dinţi de ferestrău”
7. c.m. Factorii predispozanţi la cancer colo-rectal sunt: B. sincopă
A. rectocolita ulcero-hemoragică C. unde „f” cu frecvenţă 400-700/min
B. constipaţii cronice D. lipsa diastolei electrice
C. sindromul de colon iritabil E. unde delta pe ECG
D. polipoza colonului (BD)
E. enterita cronică 7. cm.Fibrilaţia ventriculară se caracterizează prin:
(ABD) A. lipsa complexelor QRS
8. c.m. Primele manifestări ale cancerului hepatic sunt: B. unde „f” cu frecvenţă 400-700/min
A. scădere progresivă în greutate C. sincopă
B. slăbiciuni generale D. manevrele vagale sunt eficiente
C. inapetenţă E. unde delta pe ECG
D. dereglări dispeptice (AC)
E. dureri sub rebordul costal drept 8. cm.Tahicardia paroxistică supraventriculară se caracterizează
(ABCD) prin:
9. c.m. În stadiile tardive de cancerului hepatic manifestările A. debut brusc cu palpitaţii violente
caracteristice sunt: B. frecvenţă ventriculară 140-220/min
A. slăbiciuni generale C. complexe QRS normale
B. caşexie D. cicluri R-R neregulate
C. ascita E. interval P-Q peste 0,20 sec
D. dereglări dispeptice (ABC)
E. dureri sub rebordul costal drept 9. cm.Extrasistolia ventriculară se manifestă prin:
(BCE) A. undă P negativă, ce succedează QRS
10. c.m. Cancerul de veziculă biliară şi de căi biliare poate fi B. pauză compensatorie, de regulă, incompletă
suspectat în caz de: C. interval P-Q sub 0,12 sec
A. dureri mute sub rebordul costal drept D. QRS patologic
B. dureri colicative sub rebordul costal drept E. lipsa undei P
C. icter progresiv pe fundal de dureri mute sub rebordul costal (DE)
drept la o persoană în vârstă 10. cm.Extrasistolia ventriculară se caracterizează prin:
D. icter progresiv fără acces de colică biliară premărgătoare la o A. complexe QRS normale
persoană în vârstă B. pauză compensatorie, de regulă, completă
E. icter progresiv pe fundalul scăderii ponderale excesive C. interval P-Q, de regulă, normal
(CDE) D. interval de cuplaj fix faţă de complexul precedent, dacă provin
Bibliografia: din acelaşi focar
Boli Interne . F.Comarov, V.Cuches, A.Smetniov et al. 1990 E. interval P-Q sub 0,12 sec
(traducere din l.rusă) (BD)
11. cm.Tahicardia paroxistică ventriculară se caracterizează prin:
Aritmiile cardiace: A. ritm ventricular regulat
I. Complement simplu: B. eficienţa manevrelor vagale în tratament
1.cs.Tahicardia paroxistică joncţională se caracterizează prin: C. complexe QRS anormale cu modificări secundare S-T, T
A. interval R-R neregulat D. cicluri R-R neregulate
B. interval P-Q peste 0,20 sec E. unde „f” cu frecvenţă 400-700/min
C. ineficienţa totală a manevrelor vagale (AC)
D. unde P negative în DII, DIII, aVF şi pozitive în aVR 12. cm.În extrasistolia nodală (A-V) superioară pe ECG:
E. complex QRS de regulă aberant A. undă P negativă în DII,DIII ce precedează QRS
(D) B. interval P-Q peste 0,20 sec
2. cs.Tahicardia paroxistică ventriculară se caracterizează prin: C. complex QRS de obicei normal
A. complexe QRS anormale, cu modificări secundare S-T, T D. undă P negativă în DII,DIII ce succede QRS
B. undă P negativă ce succede QRS E. pauză compensatorie completă
C. prezenţa undei delta (AC)
D. interval P-Q sub 0,12 sec 13. cm.În extrasistolia nodală (A-V) inferioară pe ECG:
E. eficienţa manevrelor vagale A. unda P lipseşte
(A) B. complex QRS de regulă normal
3. cs.În extrasistolia ventriculară pe ECG: C. interval R-P sub 0,20 sec
A. interval P-Q sub 0,12 sec D. undă P negativă ce succede QRS
E. interval R-P peste 0,20 sec

21
(BCD) B. blocarea intermitentă a unei unde P (2:1, 3:2, 4:3, etc.)
C. P-Q peste 0,20 sec, constant
Blocurile cardiace: D. alungirea progresivă a intervalului P-Q până ce o undă P este
I. Complement simplu: blocată
E. P-Q sub 0,12 sec
1. cs.Blocul atrio-ventricular de gradul III se manifestă prin: (AB)
A. ritm ventricular mai rapid decât cel atrial 11. cm. Sindromul Wolff-Parkinson-White se manifestă prin:
B. P-Q sub 0,12 sec A. îngroşarea porţiunii iniţiale a complexului QRS (unda delta)
C. axă electrică deviată în stânga B. unde „F” cu aspect de „dinţi de ferestrău”
D. ritm atrial mai rapid decât cel ventricular C. interval R-R regulat
E. eficienţa manevrelor vagale. D. unde „f” cu frecvenţa 400-700/min
(D) E. lipsa undei P
2. cs.Blocul atrio-ventricular de gradul III se manifestă prin: (AC)
A. P-Q peste 0,20 sec
B. blocarea intermitentă a unei unde P Bibliografia:
C. unde „F” cu aspect de „dinţi de ferestrău”
D. prezenţa undelor delta Medicină Internă (manual în 2 volume).- sub.red.C.Babiuc, Vlada-
E. activitate electrică atrială şi ventriculară desfăşurată Tatiana Dumbrava.- Chişinău, 2007.
independent Cursurile
(E)
3. cs.Blocul de ramură stângă a fasciculului His se manifestă prin: ATEROSCLEROZA. ANGINA PECTORALĂ.
A. complexe ventriculare de tip R în DIII, aVF, V1, V2 I. Complement simplu:
B. complexe ventriculare de tip S în DI, aVL, V5, V6 1. c.s. Cea mai frecventă cauză a cardiopatiei ischemice este:
C. complexe ventriculare de tip R în DI, aVL, V5, V6 A. spasmul arterelor coronariene
D. durata QRS sub 0,1 sec B. ateroscleroza coronariană
E. prezenţa undelor delta C. tulburări metabolice
(C) D. stresul psihoemoţional
4. cs.Blocul de ramură dreaptă a fasciculului His se manifestă E. traume ale cutiei toracice
prin: (B)
A. complexe ventriculare de tip S în DIII, aVF, V1, V2 2. c.s La baza aterosclerozei stă:
B. complexe ventriculare de tip rSR în DIII, aVF, V1, V2 A. depuneri de plăci de aterom ce conţin colesterol în intima şi
C. absenţa undei Q în V5, V6 partea externă a mediei vaselor
D. absenţa undei P B. depuneri de plăci de aterom ce conţin trigliceride în intima şi
E. complexe ventriculare de tip R în DI, aVL, V5, V6 partea internă a mediei vaselor
(B) C. depuneri de plăci de aterom ce conţin colesterol în intima şi
complement multiplu : partea internă a mediei vaselor
5. cm. În blocul atrio-ventricular de gradul III pe ECG se atestă: D. depuneri de plăci de aterom ce conţin trigliceride în intima şi
A. P-Q peste 0,20 sec partea externă a mediei vaselor
B. unde „F” cu aspect de „dinţi de ferestrău” E. depuneri de plăci de aterom ce conţin colesterol în adventiţia
C. lipsa undei P vaselor
D. interval R-R regulat (C)
E. activitate electrică atrială şi ventriculară desfăşurată 3. c.s. Cel mai important efect aterogen este atribuit:
independent A. hiperglicemiei
(DE) B. colesterolului cu densitate înaltă (HDL)
6. cm. La baza sindromului Morgagni-Adams-Stokes stă: C. hipertensiunii arteriale
A. ischemia acută coronariană D. nivelului cortizolului în sânge
B. infarctul de miocard E. colesterolului cu densitate joasă (LDL)
C. mecanismul re-entry (E)
D. ischemia acută cerebrală 4. c.s Cea mai caracteristică manifestare clinică a anginei pectorale
E. pierderea acută a conştienţei este:
(DE) A. dispneea
7. cm. Pentru sindromul Wolff-Parkinson-White sunt corecte B. palpitaţiile
afirmaţiile: C. dereglările de ritm
A. activitate electrică atrială şi ventriculară independentă D. durerea retrosternală
B. cauza este prezenţa căilor accesorii de conducere E. dereglările de conductibilitate
C. intervalul P-Q peste 0,20 sec (D)
D. S-T, T de sens opus faţă de sensul undei delta 5.c.s. La baza anginei pectorale spontane (Prinzmetal) stă:
E. intervalul P-Q 0,12- 0,20 sec A. ateroscleroza coronariană
(BD) B. dereglări metabolice în miocard
8. cm. Blocul atrio-ventricular de gradul I se manifestă prin: C. spasmul coronarian
A. P-Q sub 0,12 sec D. proces inflamator în miocard
B. nu poate fi diagnosticat pe ECG convenţională E. necroza miocardică
C. unde „F” cu aspect de „dinţi de ferestrău” (C)
D. complex QRS de regulă normal complement multiplu :
E. P-Q peste 0,20 sec 6. c.m. Apariţia plăcii de aterom este legată de existenţa condiţiilor
(DE) patologice :
9. cm. Blocul atrio-ventricular, gradul II, tip Mobitz I se A. stresul oxidativ
caracterizează prin: B. modificarea vâscozităţii sângelui
A. alungirea progresivă a intervalului P-Q până ce o undă P este C. creşterea pH sanguin
blocată D. disfuncţia endotelială
B. prezenţa undelor „f” (400-700/min) E. micşorarea pH sanguin
C. complex QRS de regulă normal (AD)
D. scurtarea progresivă a intervalului P-Q 7. c.m. Durerea anginoasă are următoarele caracteristici:
E. nu poate fi diagnosticat pe ECG convenţională A. este localizată retrosternal
(AC) B. are o durată de câteva minute
C. de obicei iradiază în umărul stâng, scapula stângă, braţul stâng
10. cm. Blocul atrio-ventricular gradul II, tip Mobitz II se D. are o durată de peste 30 minute
caracterizează prin: E. se jugulează după administrare de nitroglicerină sublingual
A. complex QRS de regulă normal (ABCE)

22
8. c.m. În timpul accesului de angină pectorală pe ECG se atestă: E. zona de cicatrizare
A. subdenivelarea segmentului S-T peste 1 mm (BCD)
B. supradenivelarea segmentului S-T peste 1 mm 6.c.m. Variantele clinice de debut ale infarctului miocardic acut
C. micşorarea amplitudei undei T sunt:
D. se pot înregistra aritmii A. abdominală
E. unda Q patologică B. algică
(ABCD) C. astmatică
9.c.m. Cele mai utilizate grupe de medicamente antianginale sunt: D. aritmică
A. nitraţii E. paralitică
B. glucozidele cardiace (ABCD)
C. beta-adrenoblocantele 7.c.m. Stadiile evoluţiei infarctului miocardic acut sunt:
D. diureticele A. supraacut
E. antagoniştii ionilor de calciu B. stadiul de recidivă
(ACE) C. acut
10.c.m. Factorii de risc pentru cardiopatia ischemică sunt: D. subacut
A. factorul genetic E. de cicatrizare
B. sedentarismul (ACDE)
C. hipotensiunea arterială 8.c.m. Complicaţiile precoce în infarct miocardic acut sunt:
D. hipertensiunea arterială A. şoc cardiogen
E. obezitatea B. anevrism parietal
(ABDE) C. rupturi ale muşchiului cardiac
11. c.m. În diagnosticul anginei pectorale cele mai răspândite teste D. aritmii şi blocuri cardiace
cu efort fizic dozat sunt: E. accidente tromboembolice
A. ridicatul pe scări (ACDE)
B. cicloergometria 9. c.m. Tratamentul conservativ al infarctului miocardic acut
C. treadmill-ul include:
D. genuflexiunile A. suprimarea durerii
E. testul isometric B. agenţi antiischemici
(BC) C. anticoagulante
D. antibioticoterapie
Bibliografia: E. obligator diuretice
Medicină Internă (manual în 2 volume).- sub.red.C.Babiuc, Vlada- (ABC)
Tatiana Dumbrava.- Chişinău, 2007. 10.c.m. Markerii necrozei miocardice recomandaţi pentru
Cursurile depistarea infarctului miocardic acut (ESC/ACC, 2000) sunt:
A. creşterea proteinei C-reactive
INFARCTUL DE MIOCARD B. CPK generală
C. CPK-MB
Complement simplu: D. leucocitoza
1. c.s. Infarctul miocardic reprezintă: E. troponinele miocardice I sau T
A. ischemia acută a miocardului, drept urmare a ocluziei complete (BCE)
sau parţiale a unei artere coronariene Bibliografia:
B. ischemia acută a miocardului, drept urmare a dereglărilor Medicină Internă (manual în 2 volume).- sub.red.C.Babiuc, Vlada-
metabolice din miocard Tatiana Dumbrava.- Chişinău, 2007.
C. una dintre cele mai frecvente cauze de mortalitate în rândul Cursurile
populaţiei de vârstă tânără
D. necroza miocardului, ca urmare a ischemiei acute, cauzată de
ocluzia completă sau parţială a unei artere coronariene HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ ESENŢIALĂ ŞI
E. frecvent este urmarea proceselor inflamatorii în arterele SIMPTOMATICĂ
coronariene - coronarite Complement simplu:
(D) 1.c.s. Hipertensiunea arterială este definită ca o creştere a valorilor
2. c.s. Unul din markerii specifici ai necrozei miocardice este: tensiunii arteriale în repaus:
A. leucocitoza A. peste 120/80 mmHg
B. VSH accelerat B. peste 160/90 mmHg
C. troponinele miocardice I sau T crescute C. peste 130/80 mmHg
D. fibrinogen crescut D. peste 139/89 mmHg
E. trombocitoza E. peste 180/100 mmHg
(C) (D)
3. c.s. Cea mai uzuală metodă instrumentală de diagnostic a 2. c.s. Un loc central în evoluţia hipertensiunii arteriale îl ocupă:
infarctului miocardic acut este: A. afectarea aortei
A. ecocardiografia B. afectarea sistemului nervos central
B. cicloergometria C. afectarea rinichilor
C. treadmil-ul D. afectarea retinei
D. scintigrafia miocardului E. afectarea inimii
E. electrocardiografia convenţională în 12 derivaţii (E)
(E) 3. c.s. Cea mai frecvent întâlnită variantă de HTA secundară este:
4. c.s. Manifestarea clinică de bază în infarct miocardic acut este: A. HTA renoparenchimatoasă
A. durerea retrosternală cu o durată de 2-5 minute B. HTA renovasculară
B. durerea retrosternală cu o durată peste 20 minute C. HTA endocrină
C. dispneea paroxistică D. HTA cardio-vasculară
D. palpitaţiile E. HTA neurogenă
E. durerea precordială pongitivă legată cu actul de respiraţie (A)
(B) 4. c.s. Urgenţa hipertensivă reprezintă:
complement multiplu : A. sindrom clinic însoţit de creşterea bruscă şi severă a TA
5. c.m. Morfopatologic zonele principale în infarct miocardic acut diastolice peste 120 mmHg, fără semne clinice sau biologice de
sunt: afectare viscerală
A. zona de inflamaţie B. sindrom clinic însoţit de creşterea bruscă şi severă a TA
B. zona de ischemie diastolice peste 120 mmHg, însoţită de semne clinice sau biologice
C. zona de leziune de afectare viscerală
D. zona de necroză

23
C. sindrom clinic însoţit de creşterea bruscă şi severă a TA
diastolice peste 140 mmHg, fără semne clinice sau biologice de
afectare viscerală
D. sindrom clinic însoţit de creşterea treptată dar severă a TA
diastolice peste 120 mmHg, fără semne clinice sau biologice de
afectare viscerală
E. sindrom clinic însoţit de creşterea bruscă şi severă a TA
diastolice peste 140 mmHg, însoţită de semne clinice sau biologice
de afectare viscerală
(B)
complement multiplu :
5. c.m. Care sunt complicaţiile hipertensiunii arteriale:
A. infarct miocardic
B. insuficienţă cardiacă a ventriculului drept
C. insuficienţă cardiacă a ventriculului stâng
D. insuficienţa renală
E. insuficienţa hepatică
(ACD)
6. c.m. Principiile de bază de tratament ale HTA sunt:
A. modificarea stilului de viaţă
B. tratament antihipertensiv
C. antibioticoterapia în HTA esenţială
D. tratament etiologic şi/sau chirurgical în HTA simptomatice
E. tratament chirurgical în HTA esenţială
(ABD)
7. c.m. Tratamentul antihipertensiv în HTA include următoarele
grupe de medicamente:
A. beta-adrenoblocantele
B. inhibitorii enzimei de conversie
C. glucozidele cardiace
D. inhibitorii pompei de protoni
E. diureticele
(ABE)
8. c.m. Modificarea stilului de viaţă la pacienţii cu HTA include:
A. reducerea greutăţii corporale la obezi
B. activitate fizică redusă
C. reducerea masei corporale la toţi pacienţii
D. renunţarea la fumat
E. reducerea sării de bucătărie până la 5-6 g/zi
(ADE)
9.c.m. Diagnosticul de feocromocitom ca cauză a HTA secundare
se stabileşte în baza:
A. creşterii în plasmă a catecolaminelor libere (adrenalina,
noradrenalina) şi a acidului vanilmandelic
B. triadei: cefalee-palpitaţii-transpiraţii
C. hipercortizolemiei
D. hipokaliemiei
E. creşterea nivelului derivaţilor metoxilaţi ai catecolaminelor
urinare
(ABE)
10.c.m. Diagnosticul de sindrom Con ca cauză a HTA secundare se
stabileşte în baza:
A. hipercortizolemiei
B. slăbiciuni musculare, pseudoparalizii, crampe, crize tetaniforme
C. hiperaldosteronemiei
D. hipokaliemiei
E. creşterii hormonilor tiroidieni T3 şi T4
(BCD)
Bibliografia:
Medicină Internă (manual în 2 volume).- sub.red.C.Babiuc, Vlada-
Tatiana Dumbrava.- Chişinău, 2007.
Cursurile

24