Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Electronica de Putere Convertoare Statice F Ionesc Ed TEhnica PDF
Electronica de Putere Convertoare Statice F Ionesc Ed TEhnica PDF
I
Tempus
1.1 Definitii.
, Clasificare. Loc
Convertoarele statice de putere sunt echipamente statice complexe intercalate intre
sursa de energie ~i receptor, avand rolul de a modifica parametrii energiei furnizate de sursa
(valoare, forma, frecventa a tensiunii) tinfuld corit de cerintele impuse de receptor.
Convertoarele pot fi de asemenea montate intre doua surse de energie pentru a face
po sibil a functionare:i simultana a acestora. Convertorul static are rol de receptor din punct de
vedere al sursei de energie ~i rol de sursa de energie din punct de vedere al sarcinii.
Partea de putere a convertorului este realizata, cu dispozitive semiconductoare
de putere comandabile (tiristoare, tranzistoare) ~i/sau necomandabile (diode). Aceste
dispozitive, funetionfuld in regim de comutatie, au rolul unor intreruptoare,
deci rezulta un regim permanent format dintr~o succesiune periodic a de regimuri tranzitorii.
kchiderea ~i deschiderea succesiva a acestor intreruptoare se face dupa 0 logica
impusa de principiul de funqionare a convertorului. Aceasta logica este asigurata de schema
electronica de comanda. Toate convertoarele contin deci 0 parte de putere (forra) ~i 0 parte
de comanda.
Convertoarele asigura conversia unor cantitati import ante de energie. Aceasta
impune ca, principalul lor criteriu de dimensionare sa fie randamentul. Acest fapt determina
diferente intre electronic a de putere ~i electronica de semnal, unde scopul principal este
obtinerea unui semnaI de ie~ire fidel.
1) tipul marimii eleetriee la intrarea ~i la ie~irea eonvertorului;
2) tipul de eomutatie.
Fluxul de energie este orientat de la partea de eurent alternativ a intrarii spre partea de
eurent alternativ a ie~irii. Freeventa tensiunii de ie~ire este aceea~i cu eea a tensiunii de
intrare, dar valoarea sa efectiva poate fi modifieata.
Fluxul de energie este orientat dinspre partea de curent continuu de intrare spre partea de
eurent eontinuu de ie~ire. Tensiunea de ie~ire este reglabila.
Fig. 1.1 arata aeeste conversii ale energiei. Sagetile indica fluxul de energie.
'tn plus, conversia continuu-continuu ~i conversia alternativ-alternativ sunt posibile
eu ajutorul convertoarelor eu 0 structura mai eomplexa, numite "cu faza intermediara de
eonversie".
$ I
Invertor
autonom
1T
X =- J x(t)dt
To
b) valoarea efectiva X (notata de asemenea X RMS ):
2n I .
eu w = T' pu sat1a eorespunzatoare
1T _
ao = - J x( r)dt = X
To
2 T
ak = - J x(r)coskwtdt
To
2T
bk = -
To
J X(t ) sin kwtdt
1M= X =
X JX2X_X2 =vlX=)
~X)2 ~
-1=..;1;-1
X rd =~X2 _X2 1
Iv = ;d = J 1-( ; rJ = 1-(Ii Y
In tabelul L 1 sunt date principale1e caracteristici defmite mai sus pentru forme1e de
unda uzuale intilnite in partea de putere a convertoare1or. .
o astfel de forma de unda este cea a curentu1ui rntr-o ca1e de curent care
contine 0 dioda sau un tiristor ~i apartine unui convertor a carui sarcina prezinta un caracter
inductiv important (LOJ ~ 00).
Nr Forma de undl Ecuafia X X X(/) X_ IN
I"
IXMOH"'[o.fJ X X X X. 2X f.cos2krol
1
hn C\
T t
X(/)=
0, ,e[f,T]
-1t 2
-+-smro/+-
1t 2 1t 1-, 1-4e O.3855X 1.57 1.21
2 x( t ) = Xlsin roll
2X
-
X
.J2
2X + 4X i cos2krol
O,3077SX I,ll 0,482
1t TC TC I-I 1-4k1
~;
;/e[o.;] . kn
3
Ix,
x
x, ;Ie[o.~]
h I Ii o ',e[~!_!]
tan't.H-1
4
t~
: t
I
X(I)-
'
l'
2' 2
-X.,e[!_! !+!]
2
2
2'2 2
0 xf!T
1
4X - sm---
_I
If
I,
'_1
. (2k-I)1f
2k-1
V cos(2k-l)rot xf!T
I
- -
o 'Ie[T-+-6 6]
, 2 2' T--2
-
X,;IE[T-i,T]
~I.
Tabelul 1.1 (contlnuare)
Ix I F-
Ecuapa
Fonn. '" "'" x I x_ I .._I I
XL --'--- I [XI ;te( O,~)
--x(t) p
~'x' x' X
S I ~f I ! I I t Ix(t)=~Xl .te(~ T-~)
' 2' 2
lr,-lr
~+ll',
v
.:.:L:.::!..+x'
. Y J
X -x
.:.:.L-.:.:1.+x1+_·
v
2(X -x)
_'_'
JC
-
2,--"
••• , k
kI<
.In-
cosi'CtIt
~
-Xt~
Y
v-I X -xv
-L--!.+x
v t
~ F-
I-'
N
(')
e;
XI •.te(T-~T)2'
..•
III
t">
:f;H=b :1.
III
.&." e( 0~}(! !) IX
er
8 1.II{f1 iI 'TI'1'l~/I.T
I. j"" (r'~),',
X 'Ie -- ~i.( sinOlI+.!.sinSrot+.!.sin70l/+ .!L
Ii
i,
a-
X(I) = • 6' 3 0
Xl If S 7 .fi - - !..
-~',e(! .fi ."
3 6 .T)
+2.. sinllOl/ +..!.sin 13oil+ •. ,
2' 2' 2T)~ST 11 13
_x,',e(2T ST)
, 3' 6
tE [0,:]
t E [:,T ]
X -JX
1
==
TO
T 2
(t)dt == -
To
JX
1 Tlv
I
2 ~
dt ==_.-
Xl2 T
Tv.r;
Xl
==-
IXI==x
e) Dezvoltarea in serie Fourier: pentru a p~r(a considera func!ia xU) ca fiind para, se alege
originea timpului ca in fig. 1.2. /
x·A
I••
! T/2
Xl 1"-
I ! I
i i~I2·1
i i i
I o! 1
-j 812 !
~
I••
;0 ~ t <-
e
XI
2
x(t) = 0
e
'-~!<T--
e
'2 2
;T--~t~T
e
Xl
2
2 T!2 2 8/2 e X
~=-J~ili=-JX~=~_=_1
TO To T v
48/2 4 1 ~ ')X k
ak = - J XIcosk(j)tdt= -XI-sink(j)tI5 = -=---.!...sin~
ToT k(j) krc v
. krc
XI ~ 2X1 . krc k Xl 2Xl ~ Sill-;
X ()
t =-+ L...-Sill-COS wt=-+-.L.--cosk(j)t
V k~l krc V V V k~1 krc
V
XI..r;::I
fM=~ = V =~
X XI
V
XI
iFM = f =..r; =
---.l
iF
V
X -0 v
k =_1_=_
oX')
2_1 -
V
u = U cos( (Ot + qJ J
cu U valoarea de van U = uJ2 (U-valoarea efectiva; qJu -defazajul), ~i curentul care iI
parcurge:
p = ui = 2UI cos( (Ot + qJu)cos( CUt + qJ;) = UI COS qJ+ UI cos(2wt + qJu + qJ;)
p=P+Scos(20Jt+qJu +qJ;)
0 2n
2"
0
COS cP
P = ScosqJ
\\1 P ff\
/ IIs \ /
(\\
j
1\ /
I
i ~. I
/ \
"
01\
I \
.I1.7!-
iF \
1t 'v'
l
31t 21t
\
i V 2 2
p = P + Ul cos( qJ+ 2mt + 2qJi) = P + UI cos qJcos(2mt + 2cpJ - Ul sin qJsin(2mt + 2CPi)
p = p[ 1+ cos(2rot + 2qJi)J - Qsin(2rot + 2qJi)
/
/
/
/
/
/
. _. -" - ._- - -_. _._, _. - _.- -
/
. ./. - ._.
/
I
/
/
I
I
/.
1C /2
Qsin(2cot+2 <Pi)]
= ~
u(t} = I Uk coskeot;
k;O
i(t} = Ilk
k;O
cos(kWt + q>k) cu q>o = 0
U= J
-1 u Z() tdt=
T
sunt date de radacina patrata a sumei patratelor valorilor efective ale armonicilor
(frecven~a zero = componenta de c.c. inclusa).
IT ~~ I~~~ ~~ ~
p =-
T
J u(t)i(t)dt
0
= Uolo +- 'LUJk
2 k=l
COSCPk= UOIO +'LUJk
k=l
COS CPk
p
Ip =-< I
S
EI este mai mic dedit unitatea din cauza diferen!ei dintre forma undelor de curent ~i
de tensiune ~i defazajului dintre aceste unde.
Se observa ea faetorul de putere este mai mic decat unitatea, de~i cos ([>1 = COS ([>3 = 1
In eazul eonvertoarelor statiee de putere, tensiunea lor de alimentare este tensiunea
sinusoidala a rete lei, dar curetii absorbiti de eonvertoare, avand rolul de sarcina pentru retea,
sunt nesinusoidali.
Se va examina aceasta situatie.
P = UpI) cos([»
Q1 = U pI) sin ([>1
S) = UpI[
unde SI este puterea aparenta a fundamentalei ~i Q1 puterea reactiva, se poate sene:
S2 = U;(I)2 + Ii +... +1;+ ... ) = (UpIJ + U;(I; + Ii +... +1: +...) = S)2 + D2
b) Convertor trifazat
Tensiunile de alimentare ale fiecarei faze sunt:
iPl = I,ik sin(kmt- CPJ
k;l
2n
in = iikSin(kmt-k -CPk)
k;1 3
Celula de comutarie este formata de em de curent care camuta unele dupa aItele in
=od ciclic.Nurnarui de cai de curent pe fiecare celula de comutatie este notat cu q. Un
:edresor poate avea una sau mai muite celule de comutatie conectate in serie sau ill paralel.
~1lIIlarul de celule de comutatie conectate in sene este desemnat de nurnarul Sc' Nurnarul K
se nurnarul de celule de comutatie ale unui redresor aflate in comutatie in acela~i timp.Cu p
;e noteaza nurnarul de segmente de sinusoida ale tensiunii redresate pe perioada tensiunii
:-mlei.
Clasificarea redresoarelor se face dupa mai muIte criterii:
Id
Fig. 2.1 Redresorul (convertor cu comuta\:ie natural a pentru un cadran).
+ ld
d~1t - n
::"--1 -
l/ U
~'
~._----~~(+)
I
- Ud
!~' __
i
I
Sarcina
activa
(RLE)
Pd~ =Udold
Sp = mU pIp = cpP dO
Valori scazute pentru Ips ~i Ipp, la PdO' indica costuri ridicate pentru construqia
infa~ura.rilor.
Performantele transformatorului au 0 mare influenta asupra caracteristicii exteme
(I
U d d) a redresorului. Calculul transformat()arelor pentru redresoare se face dupa metode
generale, luand ca puteri de calcul puterile mention ate mai jos.
Tabelul 2.1 da cuplajele uzuale ale transformatoarelor trifazate ~i valoarea raportului
de transformare (raporul intre tensiunile secundare ~i primare omologe).
Cuplajele cele mai frecvente ale transformatoarelor sunt YyO, Dyl1, Ydl1 ~i YzI1.
r=--=-
Uan ~
U AN nl
U n
=......1..U (2.8)
_an _AB
n1
T- c
3 Y"'~8E
;:J
~.
.fi!i
I· c
Fig. 2.3 Diagrarna vectoriala a tensiunilor Fig. 2.4 Diagrama vectoriala a tensiunilor
pentru cuplajul YyO. pentru cuplajul Dy 11.
Tensiunea secundara intre faze, omoloaga lui !lAB este !lab' care se calculeaza
conform fig. 2.4:
1r
f3=11-
6
2.3 Comutatia
, ideala si
, comutatia
, reaIa
o celula de comutarie are mai multe cai de curent ~i fiecare cale con!ine un
intreruptor unidireqional (dioda sau tiristor). Comuta!ia este trecerea succesiva a curentului
de la 0 cale la aha, consecin!a a schimbarii starii intreruptorului din fiecare cale de curent.
Fig. 2.5 prezinta doua cai de curent in comuta!ie.
Tensiunile Ul (t), Uz (t) sunt tensiuni alternative sinusoidale (fig. 2.6) (de exemplu
tensiuni secundare ale unui transforrnator trifazat); ill Lkj, Rkj sunt reaetanta ~i rezistenta eaii
de eurentj (j=1;2); Ls este inductanta reeeptorului.
Daea intreruptoarele 5\ ~i 5z sunt neeomandabile (diode), comutatia va incepe In
momentul in care tensiunea de comutatie Uk (t) = uJ t) - z (t)
U care era pozitiva pentru 51
inellis, lsi va schimba semnul. Pentru Uk < 0, 51 se deschide ~i 52 se Inehide, caci diodele 5\
~i 5z sunt polarizate respectiv in invers ~i ill direct.
Comutatia se nume~e ideal a sau instantanee ~i se considera timpul de eomutatie nul
(fig. 2.6,a). 0 asemenea comutatie este posibila daca se neglijeaza inductantele de comutatie
L kj' deci se considera Lkj = 0, (j= 1, 2, etc.).
~'OO
i ; 360
,.
0)'
i
J
•i i1 i2
&
I
I
I
I
..-
rot
~ ..._.L :;
, I
A !
: ;
~tTd :,L
i1 i2
2.4 Influenta
, sarcinii
Funqioparea montajului redresor este legata de natura sarcinii conectate la ie~ire.
Aceasta dependenra va fi studiata pe 0 schema foarte simpla: redresor monofazat
monoalternanra necomandat (simbol MID-DIN V4I76I). Se presupune ca dioda este ideal a
(uD = 0 in starea de conducrie; iD = 0 in starea blocata).
Ud =0
111 fig. 2.9 se prezinta evolutia tensiunilor ~i eurentilor.
111 eonformitate eu tabelul 1.1 linia 1, se poate sene:
() v.J2(
ud t =_s_
re. 2
1+-SlflOJt--cos20Jt--eos40Jt-
2 ...
)
re 2 3 15
A A
- U U
Vd = _s ; Va = _s ; IF = 1,57; 1M = 1,21
re 2
1d- _Is.
--,
I -!.L
d-
re 2
VDR =Vs
fJ s ~-------
i~
[7 S
Ip
n2(o
=- Is -
/-)d
11,
Caraeteristieile transformatorului se ealculeaza eu ajutorul relatiilor (2.2)..;..(2.6) eu
n=l; m=] ~i al relatiilor (2.19)..;..(2.23).
a(+) is
i i :-
I (
~ ~
~ >- • Us
) (I Y
L-o _
b(-)
A A
if(mt) = IfJ2 sin(mt- <p)=~ Us " sin(mt- <p)= Us sin(mt- <p) (2.32)
R2 +(mLt Z
Z= ~
R2 +(mL)" ; <p=aretan- wL
0
id(mt)=
U
l
A [
sin(mt-<p)+sinq>e
--rol
R
roL
]
-~e
id(e=mt)=o=>sin(e-<p)+sin<pe roL =0
i
180
0'
I i
0,2 10 00
--- ...•.... --Leo
R
pentru 0 sarcina inductiva (R = 0) => WRL ---700 => 8 = 360°, ceea ce semnifica conduetia
wL rr
q> = arctan-- = arctan 00 =-
R 2
I ~i : . ;~:(Ot
I I I ; i
.! I I i I
ldl~1 : : '
i:
j~:
i/T' •
I... . •. : (J)t
"1 '
uDt
I ::
---~-; ~I ~:
Us i------------------u
I
L/
- 1 J8 A •
Ud =- Ussrnmtd(OJt)=----
Us (l-cose)
2no n 2
deci inferioara valorii obtinute ill cazul sarcinii rezistive (relatia 2.15).
2.4.3 Functionarea
, cu sarcina rezistiv-inductiva RL serie si
, dioda
de regim liber (DRL)
Schema este cea din in fig. 2.13.
Dioda de regim liber (DRL) este legata in antiparalel cu sarcina.
Ea constituie un circuit pentru descarcarea energiei acumulate in inductanta L, ill
timpul intervalului de blocaj al diodei D.
U R] =-tU~sin {
=iJn)= ~[ R]
--n --n
Ido ; sin(n-cp)+sincpe roL l+e roL
wt' = wt-n
ip D id
a(+) is
.-
-....
+
"' I
,.--0
•• ~ "' ~
!
~ <
uJ
, ~
-<
-<
<\
../
\
)
~ ~ Us
>-
\ ....
!L.-c
uD
~
•••DRL
. J
DRL
<:R
<,
<;'
ex
c.
ud
,
I
"
,
" b(-)
c>
c-;L
c:>i. i
=~ )
!
wL»R (L-7oo)
/
/~
\ r\
I \
.u
I i\
I~I
Ii i\ I~-roti
I
I
I
.
a'N
I d I I
V\ V\
I I
, !
:--_ rot:
I
I
I
ldmaxi
I
I
'
!
i
-u s ~----------
IV
I
: V-·'
Fig. 2.13.a Evolu1ia tensiunilor ~i curentului
pentru schema din fig. 2.13.
I
L\
I I
I
L\
:~cotl
: I
I
I
.. J
I
,
• ._. ..' I
is=id : IbRL=ld:
I
I
;~cot:
I I
I !
. . I
\7="'~;'
D
ip a(+) is + id
.- I
,---<'
I
•• ~I I 121 ••• ~
I
I " I ~
I
fiR Tic
I
,
UD
,t
i 1+
I ~
- U
P1 «<, I
iUs
UR!
,
~R -,-C
~ A 1_
"
(> I
./
'- •I
I. .
I I
I L " •
...d.
b(- )
du d(~
ic ((JJt) == C_d == C - Us sin Wt == wCUs cos Wt
) ~
dt dt
~
.1-----..
0: wt'
•
wt
wt
•
,...
wt
I"'~'
~...---..'\t=+-~:---~
~I: ,....
wt
,
,....
wt
(j)t/ fiind noua OIigine (vezi fig. 2.16) aleasa ill momentul ill care incepe descarcarea
condensatorul ui:
21t+a-f3
sin(2n+ a) = sinf3e--;;RC
i
20 40 60 80 100 120 140 160 180
wRC -t 00 =:} C -t 00 (sarcina capacitiva) =:}
;r;
a = -,13 = -,
;r;
e= ° (condensatorul
2 2
ramane lncarcat la Us ~i conductia inceteaza; dioda D se va bloca in momentul de maxim al
primei semialtemante a lui daca se presupune ca C nu a fost initialincarcat).
°
Us
21l+IX-/3 ]
_ 1 /3 {; -.,- (; _.!-
IR = - J _5 sin wtd( wt ) + J _5 sin j3e RC dt'
2;r; [ IX R 0 R
a) Sarcina RE
Schema este prezentata in fig. 2.18.
ip D ld
a(+) +
-----0
~I
•••
I
I
I
!
")
~ '>-
<) ~
,r-'
I
I
----.
u
D
"
i
I
iIUd
•••
uR
,[
,
i
~R
Up! -< >'- • Us ,!
•• '« >-
'--- t ! I
I-L-
)
(
I
! L-..o E
b(-)
'"
Y I E
Dioda D se gase~e:
in starea de conductie in intervalul de timp pentru care:
Us >E
t Us,E
•
Us 1---
I
E,
o I I
Ii,
-0 s l-L---- __L _
;
~d. ! i I u d
I
I
I
\L1\
o l1/) : 1\
! \ t.
_ / i .1\ \
/ j : \.
: ! (\ i
i I I'. I
I
I I \ I
\ / /
\ J , I
\ / , __ I 1
'-----/
V \;
,..,..---..., I
. ) Us sinwt- E
ld(W[ ==-----
R
Regimul curentului este illtrerupt. Valoarea medie a curentului este:
-
ld =-
1 "-j"'Oid(wt)d(wt)==- 1 "-5"'0 f)s sin Wt - E ( )
d wt
2~ 2n R
"'0 "'0
-
I. U
=_s cosa --- E ( n-2a )
a rrR 0 2rrR 0
. E
ao = arcsm-~-
Us
- U aE E
U d
=_s casaD+_0_+_
n n 2
Se observa ca valoarea Ud ill cazul sarcinii RE este mai mare decat cea ill cazul
sarcinii R (relatia 2.15), in timp ce valoarea curentului Jd este miqorata. Tensiunea inversa
maxima la bomele diodei a crescut la Us + E.
b) Sarcina LE
Montajul este prezentat ill fig. 2.20.
ip D id
a(+)
.-
I
---..
~
I I 9
I
"
,
~ ~ I uD
! -<
I
I
I uL I ~L
Pt ~
I
=i
- u
~
! Us
~u
d ••
!
~
t
,--' '-, ! i
I
i2' L i2' Ei
1--
:-
b(-)
"
E
did
-=
Us sin CO t - E
dt L
(J){J di ( ) Wl sincot-E ( )
id ( cot ) = ~(d)d cot = JU s d COt
d COt coL
"'0 lX()
did =0
dt
. e
SID m
E
=-A-
Us
Unghiul de eonduqie e se ob1ine din eondiria:
, ,
:z=J?J I
;zS
, I
c) Sarcina RLE
Schema este prezentata ill fig. 2.22.
Dioda D intra ill conductie ill momentul semialternantei pozitive a tensiunii us' dind
U ssm
A•
~ -u Iu i UR~ ~ R
upl
•• ~
!
St S ~Ud
I
(0
! I
:..-.-..0
b(-)
" E~7
i E
/(;
( i)
~ d~
UssinOJt-E = Rid +L-
dt
OJL
q>=arctan-
R
Constanta se determina plecand de la conditia initiala:
A R
U -E -0<0
~ A :=: _._S_. - Sin( ao - q»e roL
Z
U~ - E -("'<)-601)
iA OJt) == sZ .. [ sin( OJt - cp) + sin( ao ~ cp)eLmR ]
Us = Rid +E
Formele de unda pentru func!ionarea cu sarcina RLE sunt prezentate in fig. 2.23.
Pe durata blocarii diodei D, ud == E.
t ug,E
D s ~----
E'
o I
I
I '
,I i
~I I I I
- Us I'--T-----T----~--I
u I i I
d4 :I
uS
A 1
~_.l- __
, I
i
i
I
i 1
~ ~ ~
I I
f'
i
;ZS?'sJ
em I
Dupa cum arata relar,ia (2.72.a), momentul em' corespunzator valorii maxime a
curentului id depinde de valoarea id•
Valoarea me die a tensiunii redresate este:
Dl
Ip
0 ••
*-<-<"' ~>- * I i I
,
-<, In' U ----. ,
nl-<
-< ~ 02 S1 t uD! i
--~
i
-< I
0
~
-<
/
+
n2i uS2
I
----.
UD2
••I
~
IUd
I
I
I
I
Sarcina
I
I
b lS2 + Id
D2
2.5 Functionarea
, eu sarcina normala (Lw» R)
Experienta arata ca redresoarele alimenteaza de cele mai multe ori sarcini avand un
caracter puternic inductiv. Din aceasta cauza, studiul redresoarelor se simplifica daca se
considera funqionarea lor cu aceasta sarcina tip, nurriita sarcina normala.
Tipul
sarcinii
-U d = U: [ 2Sin-2a-sin2"-RC,\l':
+8 8 j -~-I )sin(a+8 )]
IlC •• ;
2
RC - U d
paralel lll=-;
R
id = Us
R2
J-I-
-+-(roC-)-2 sin(rot + lp); lp= arctgRCro
.
Sarcina normal a este 0 sarcina rezistiv-inductiva RL serie, cu caracter puternic
inductiv (0)£» R). Pentru 0 asemenea sarcina, curentul redresat Id este presupus perfect
neted Id = const.
Ipoteza sarcinii normale permite studiul global al functionarii redresoarelor iii
evidentierea principalelor lor caracteristici. Se adauga deci aceasta ipoteza celor date ill
subcapitolul 2.1.
~i 10 sarcina U d
Regimul de function are ill gol al unui redresor (fig. 2.25) are un sens mai larg: el
semnifica funqionarea cu sarcina normala cu un curent Id avand 0 valoare suficient de mica
mcat comutatia sa poata fi considerata ca fiind ideal a (vezi subcapitolul 2.3) iii pierderile
nule ill semiconductori. Valoarea medie a tensiunii la bornele redresorului VdO este numita
tensiune redresata ill go!. Tensiunea la borne ill sarcina Ud este inferioara valorii VdO iii are
ca expresie:
~
I d
I ~L
gi
C>- -----j
i
I i
1-
UdO
{'
I-I/----=-~ R
LJ
Udex este tensiunea la borne ill gol a redresorului comandat. Ea devine UdO pentru un
unghi de comanda egal cu zero, caz corespunzator redresorului necomandat.
Tensiunile Up. ~i Ur sunt in functie de valoarea curentului de sarcina Id ~i vor fi
calculate ulterior.
Tensiunea UdD va fi calculata cu ocazia unui studiu al redresoarelor necomandate.
Partea de forta este acee~i din punct de vedere al schemei electrice (pentru redresoarele
comandate ~i necomandate), diferenra fiind legata de dispozitivele semiconductoare utilizate:
diode (pentru redresoare necomandate) ~i tiristoare (pentru redresoare comandate).
L-=
(id=Id)
L=O (sarcina rezistiva)
i = ~ 2 Us sinOJt de unde:
P n Rl
'
5 = 5s + 5p = 1 34P
I 2 ' dO
e
iD2 A I
D_id_~ ~I~
I
~11
I wt
ipA
------
I
II
1 1 1 1
fps =-=-=0,637; fpp =-=-=0,9009
Cs 1.57 cp 1,11
Daca se compara cu rezultate1e din tabelul 2.2 pentru sarcina rezistiva, se constata
ca, pentru 0 sarcina normala, puterea aparenta este inferioara cu aproximativ 9%.
tn cele doua cazuri, lnf~urarile primara ~i secundara trebuie dimension ate la puteri
superioare lui PdO'
Redresorulm punte este de tip paralel-dublu (simboluri: francez PD2, german B2),
daca se considera existenta unui punct median fictiv la transformator (fig. 2.29-m comparatie
eu fig. 2.26)
Deci, el poate fi vazut ca fiind format din doua celule de comutatie (D!, D3) ~i
(D2, D4) ell punct median, adica q=2; Sc=2.
Dl
+
~ • 0
+(-) I Dz
>-~
0---.,
I
I I
~ n 12
I
i
I
i I I udl
~ t
1
i
~ OZ ,uSll I !
-< i
0 ud
o----J~
-<;
-<,
~
n/7
2 -
t I
!
iu~1
u S2t i
i
D3
I
I
I
I
I
I
I
•i
I
i ud2
''----jz> ~ D4 ii
-(+) :
ii~ • 0
Fig. 2.29 Redresorul monofazat In PWlte eonsiderat ea asoeiere a doua redresoare monofazate ell punet
median. ('-
Conductorul legat la punctul median dispare, deoarece prin el curentul este nul, de
unde ~i schema din fig. 2.26. tn fiecare moment, doua diode vor fi in stare de conduqie sau
bloc ate, fiecare apaI1infuld uneia dintre cele doua celule de comutatie. Astfel, sunt simultan
m conduqie D! ~i D4 sau D2 ~i D3. Formele de unda pentru funqionarea cu sarcina normal a
sunt prezentate m fig. 2.30.
Daca se examineaza figurile 2.28 ~i 2.30, se observa ca formele de unda sunt
identice, dar, la redresorul eu punet median, fiecare jumatate a infa~urarii secundare (2n2 -
fig. 2.24) este parcursa de curent, pe rand, dite 0 semialtemanta.
Tinand cont de alura forme lor de unda din fig. 2.30 ~i de relatiile din tabelul 1.1,
linia 6, rezulta (a se eompara eu relatiile (2.78) ... (2.83)):
S
I
= Ss + SP
2
=I
'
lIP
dO
-0 s/2
-Os r--------~---
-----a-
rot
Ie iDl'iD4
I
tI-----.L-.
iD2, iD3
rot
I
4i
:
I
d
I
Id '-.-----~------------------.-----
Ii
, is :
,
i
:
I
!
I
!
,
, rot
, i I I
I
I I I
I
I
I -
rot
------
v
Fig. 2.30 Evolulia tensiunilor ~i curen?1or fu cazul redresorului monofazat fu punte
(pD2, B2) la funclionare ell sarcina norm ala.
Pentru funqionarea ell sarci'1;,
:.Welul 2.2-sareina R):
Sehemaillpuntepoatefialimentata~idirectdelaretea.prin intermediul
reactantelor de limitare, daea tensiunea Ud obtinuta con vine utilizatorului.
eu toate acestea, costul redresorului ill punte po ate fi superior celui eu punet
median, deoareee el utilizeaza 4 diode ill lac de 2.
Aeeasta depinde de raportul cost diode/cost transformator.
Redresorul eu punct median este utilizat pentru tensiuni Ud de ie~ire de valoare
seizuta ~i eurenti nominali ridicati, cand caderea de tensiune pe doua diode ill serie, care
apare la redresorul 'in punte, este importanta 'in raport cu tensiunea U d.
Redresorul monofazat eel mai utilizat este redresorul 'in punte.
_ 2Us
UdO -
n
Dupa cum s-a aratat mai inainte, redresoarele trifazate sunt studiate ca funqionand
cu sarcina normala ~i comutatie instantanee.
In cazurile practice ,-:;tol, marimile primare sunt obtinute ill funqie de cuplajul
utilizat, tinand cont de rapoartele de transformare date in tabelul 2.1.
,
Redresorul cu punct median este un redresor de tip paralel (simboluri: franeez P3,
german M3).
Schema sa este prezentata in fig. 2.31. Primarul poate fi in stea sau in triunghi.
El contine 0 celula de comutatie eu trei em: Sc=l, q=3.
Tensiunile secundare pe faze sunt:
Durata de eonduetie a unei diode este e = 120°. Dupa formele de unda obtinute in
fig. 2.32, eu relatiile din tabelul 1.1, se obtine:
.
lkS ((01)
. ((01) = -.£..
= lDk [. [1+2[ --eosmt
3.J3 3.J3
+--cos2(01-
3 2n 4n
k = 1,2,3 ...
---3.J3cos4mt---cos5mt+
313 ...)]
8n IOn
- -
= 1,168Us
n 3 2n
1 3 . 2n A
313
uAau) = --Us A (21+-cos3wt--cos6au+-cos9wt-
2 2 J
...
2n 8 35 80
curentul este 3. f d
; ciind faza secundara nu este parcursa de nici un curent, curentul in faza
3
primara corespondenta este _!..1... (fig. 2.32).
3
5 = 5s +
t 2
5p -1 35P
' dO
1 I
Ips =-=0,675; Ipp =-=0,826
1,48 1,21
Ud
US----~
t
"'!
+tl
I
I
+t2
I
I
I
I ~,
tt3
I
I
I
~
I
I
I
I
I ~_
Lq
' l: I
I
I' i-_---
I ,~_Id _
, I
im =i2S~: '
ip1• I
2- I
"3Id ~r- ~----------
:
"3Id :
in. I
I
ip3 ~ i '1
I
-
P=1=3 =d======
, i
Montajul redresor cu punct median prezinta un dezechilibru de excitatie pentru
cuplajul YyO, care determina tensiuni nesinusoidale in primar ~i ill secundar. Tensiunile
nesinusoidale redevin sinusoidale daca primarul este in triunghi (Dyll-fig. 2.33). Relatiile
stabilite (2.109) ... (2.111) raman valabile pentru tensiunile upk ~i curentii ipk'
R S T
Q 0 Q
il Y
oA
,.J
~
I
I
iz YQB
~ I
~tc
•
ntI ~<: I
I ~ I
I uPl•
~
I
i
U
i u~~ €
i
I ~lt '
L-i ~U ~t i
,
~s'
I I I
~t I
I
ilst
I
U •. c;.
an, >-
i ~,
ubn +1---~ ucnt ~
~R
<:
I '- i
aT h6 c9 ~
U
d
yD l tD 2 yD 3
=
gL
I !
~l'
I
~z' I
I
~3t I " ••
+ id
=<
,-J
I
G
II =1, =1 =/3 =v3l p
GJi
=v3-1, 0
- 3
-=
a'
H- -I. =0,8151.
3 a
-
a
Uan = Us smwt;
A •
Ubn = Us sm
A • ( 2n)
wt -3 ; Ucn = Us sm A. ( 4n)
wt- 3
2n-n ) , 4n )
;Ucn=
3-n
• ( )' • ( • (
3
Catozii diodelor sunt legati ~i deci, in orice moment conduce 0 singura dioda, aceea
care are anod,:lla potenlialul pozitiv eel mai ridicat.
Potentialul fazei sale va fi transmis la ie~ire, incat celelalte diode vor fi blocate ~i
tensiunea redresta ud va rezulta ca fiind infa~uratoarea pozitiva a tensiunilor hexafazate.
Fig. 2.35 arata formele de unda pentru redresor. Unghiul de conductie al unei diode
2rr
este 9=--.
6
Cu relatiiIe din tabelull.1, pentru formele de unda din fig. 2.35, se obtine:
.
IDk I
=-!!.- 3 3/3
[ 1+2 [ -coswt+--cos2wt+-cos3wt+
2 ...)]
6 n 2n n
120[ 180;
~l=~lS·1
=1
PI!
. .!
~=-l
PIt I
\n =~2S.
=~I
Primarul fiind in triunghi, eurentii primari ipl'ip2,ip3 au aceea~i forma eu cea a
eurenti10r secundari eorespondenti. Ei asigura in oriee moment echilibrul solenatii1or
secundare.
Curentii de linie:
S
,
= Ss +Sp
2
= 1' 55P dO
1 1
fps =-=0,55; fpp =-=0,78
1,81 1,28
Daea cuplajul primar este in stea, va aparea ca in schema P3 (M3) un dezechilibru
de curent continuu. Aceste fenomene vor fi detaliate in paragraful urmator.
2.7.3.3 Transformatoarele trifazate pentru scheme cu punct median.
Calcu)ul curenliJor primari
Fluxul cI> j apare daca exista 0 componenta continua a curentului secundar. cI> j trece
prin aer ~i fierul euvei transformatorului.
Se po ate scrie:
----
<P.
J
-I
-----,
_, <P.
J
1
I -<P.
o J
~----------------------------------- I
3
nI. (iPi - iiS) = SR""<P + 3SR
i=l
j mj <1> j' de unde:
3
<1>.= n ""(ip--iiS)
J 9\ + 3SR . .LJ 1
ms mJ 1=1
2= -1 -1][i P1
[2 1 -1][i
= =
1S
[
] ]
1 2 -1 ~P2 1 2 -1 ~zs
1 -1 2 In 1 -1 1 l3S
Re1atia (2.135) nu da decat doua ecuatii independente pentru 3 curenti primari
necunoscuti. A treia ecuatie este data de cup1ajul primaruluL Daca curentii primari sunt
calcu1ati, ecuatia (2.132) permite calcu1u1fluxului <t> j'
Fluxul <Pj rezulta din ecuatia (2.132) considerand Rms = 0 ~i tinand cont de relatia
(2.141):
m. n.
,*,. =---£d
) 3SR.m)
d<I>
<PI + <P2 + <P3 = 4>j de unde --) = 0 ~ 4>j = constant
dt
Fluxul 4>j va ramane constant chiar daca curentul id este pulsatoriu. Primul
inconvenient al cuplajului anterior este deci eliminat.
1 2" 1 2" I
-Jipkd(wr)=O ~i -JikSd(wt)=-!!....
2no 2no 3
- -
ip! d I
=o--=_--!:...
I.
3 3
- -
. Id Id
IPl =0--=--
3 3
n -
<p. =--1. (2.151)
) 39\. am)
(2.1~z)
lSl
gruP~l~~~--~~~t
:
i
iLl
~Dl I
i
I I
I
1 : D4
I I
1
~:
i I
. 1
I : 1
IDl_ 1
i
I
I
W
1
I
I
I
IU R u ~
ab
!3us ~
,
J _
Fig. 2.38 Formele de unda pentru redresorulm punte de tip paralel dublu
(pD3 sau B6).
Dupa tabelul 1.1. Iinia 7, tensiunea redresata ud (fig. 2.38) are caracteristicile
urmAtoare:
- - r;; ~ 6 . n
Ud = UdO= v3Us -sm- = --Us
3.J3 ~ ~
= 1,65398Us = 2, 34Us
n 6 n ~
r;;~ 1 6. 2n ~
Ud = UdO= v3Us -+-sm- = 1,65544Us
2 4n 6
ud (OJt)
3../3 ~ (?1+-=-cos60Jt
= --Us ?
--=-cos120Jt+ ...
)
n 35 143
.
IDk I [[313
(OJt) =.-!!... 1+2 --coSOJt 313
+--cos2OJt 3.J3
---COS4OJt- ... Ij,
3 2n 4n 8n j
cu k=h6
Caracteristici1e curentilor din secundaru1 transformatorului se calculeaza cu
formulele din tabelul 1.1, linia 4:
e 1200 1
-=--=-
T 3600 3
cuj=1,2,3
Curentul din secundar nu are componenta continua; curentii din primar avand
acee~i forma cu curentii din secundar, obtinem:
- (2 -
Ipj = Ip = Is = Idf3 = 0,815Id
u1
~ sin rot;
= Us U::
~ sin ( OJt - 3
= Us 41rJ
21r) ;U:; = Us~ sin l( OJt - 3
tn celula "+" 0 dioda incepe sa conduca atunci cand extremitatea infa~urarilor la
care este conectata devine pozitiva; in tl, u1 > 0 ~i Dj conduce (fig. 2.40).
La momentul t3, u2 devine pozitiva, D3 intra in conductie in locullui D1.
La momentul ts intra in conduqie dioda Ds·
tn cadrul celulei "-" dimpotriva, 0 dioda intra in conductie in momentul in care
extremitatea inf~urarilor la care este conectata devine negativa.
La momentul t2, D2 intra in conuduqie, la t 4 aceasta este inlocuita de catre D 4' iar
la t6 va conduce dioda D6 (fig. 2.40).
i SI iS3
U1t n
2 U1 n
2 U1 n
2
D1 D4
. ,
:M iD3 ID6: N
D~
~ D6
I
IDS 102 !
I
: D5 : I D
~__2_______ ;
I
I~ __________ JI
R L
+ ID Ud
••
Unghiul de conductie al unei diode este e = 120°.
La fiecare moment se ami in conductie doua diode, una din fiecare celula de
comutatie.
Diodele aflate In conductie transmit intre punctele M ~i N tensiunile UpU2,U3 de
'-"aloripozitive (fig. 2.40). Tensiunea redresata ud are p=6 ~i valoarea de van Us este cea a
tensiunilor u1 ' u2' u3 '
1 6. 2n
= UdO = Us = 0, 95577Us = 1,35166Us
A
Ud -+-sm-
2 4n 6
uA OJt) = -Us
A
3 ( 2
1+-cos60Jt - - 2 cos120Jt+ ... )
n 35 143
. (OJt)
lSj = 21
_d
1
( COSOJt+-cos5OJt 1
--cos 7OJt+ ... )
n 5 7
../2-
Ipj =lp =31d
Tensiunea inversa care se aplica la bomele unei diode are aceea~i forma ca ill cazul
redresorului PD3.
Valorile puterilor aparente sunt acelea~i ca pentru redresorul PD3 (rela~iile 2.165+
2.167). Schema redresorului ill punte permite, de asemenea, conectarea directa la retea prin
intermediul reactantelor de limitare (fig. 2.41).
2.7.3.5 Gruparea schemelor redresoare
Doua redresoare pot fi conectate in paralel daca tesiunile lor redresate in gol sunt
egale. Pentru a 'imP3l1i convenabil curentul total, este necesar ca, in sarcina, redresoarele sa
dispuna de acee~i cadere de tensiune. Funct-ionarea independenta a redresoarelor conectate
in paralel se face prin intermediul unei "bobine interfaze" (numita ~i "transformator
interfaze") care realizeaza legatura dintre acestea. Bobina interfaze (BIF) (fig. 2.42,a)
absoarbe la fiecare moment diferenta dintre tensiunile furnizate de fiecare redresor in parte.
Cele doua infa~urari ale BIF sunt conectate in serie.
•
us1i
i
I
~
(~
A
I
i
B
/-',
'yl
I
I
.•
( _ \ i uS2
• n
i
I
I
Y f i
I
-
~,. y~
2 2
a + I i ~b
! Y •• : ud
I.-- •...
--------~-,')
L ElF@2i.BIFi .•2S;LBlF
-2-R?: 12$-2-
~ ~
c.;-------------' ,J
I !
Cele doua laturi ale celor doua redresoare conectate in paralel prin BIF sunt notate
cu A ~i B in fig. 2.42,a. Datorita diferen1ei dintre valorile instantanee ale tensiunilor redresate
de cele doua redresoare apare un curent de circulatie i de forma _ sinusoidal a
(fig. 2.42,b). Acest curent se suprapune peste valoarea curentului de sarcina !..E... specific a
2
fiecarui redresor in parte. Curentul i este independent de curentul de sarcina, sensul sau
fiind determinat de semnul diferentei uan - ubn.
Dad. valoarea curentului de sarcina Id este mica, pe latura unde i este de sens
contrar lui !..E...., curentul se poate anula ~i dioda se blocheaza. Ca urmare, se deosebesc doua
2
cazuri pentru regimul de function are al BlF:
Id
I max <-2
L di
u =u =u _ BIF_
en d an 2 dt
L di
u =u =u + BIF_
en d bn 2 dt
U = uan +ubn
d
2
La 0 function are normal a a bobinei, tensiunea redresata la bornele redresorului este
semisuma tensiunilor redresate furnizate de fiecare dintre cele doua redresoare conectate in
paralel.
Ia
I max >-2
Curentul Imax este numit curent critic al BIF. Acesta se noteaza cu Idcril• Aparitia
intervale lor de timp pe durata carora diodele sunt blocate conduce la incetarea urmaririi
semisumei tensiunilor de catre potentialul punctului c (fig. 2.42,a), care va lua ca valoare
potentia!?l cel mai ridicat. Curentul continuu este preluat de un singur redresor. La limiti,
tensiunilor uan,ubn' Functionarea c~ curenti de sarcina mai mici decat Idenl conduce la
cre~terea tensiunii la bornele r~dresorului. Bobina BIF are 0 valoare critic a
Ide,.;! = (0.5 -;-3)%I dn' unde Idn este curentul nominal al redresorului.
Trebuie sa se evite functionarea in regim de conduqie discontinua
tipurile de sarcina conectate la ie~irea redresorului.
Frecvenra tensiunii aplicate la bornele bobinei BIF este superioara frecvenrei retelei.
Pentru a se evita saturatia sa, pentru a reduce valoarea Idenl ~i pentru a limita pierderile
electromagnetice, induqia in miez este in general scilzuta. Valorile utilizate sunt cuprinse
intre 50% ~i 66% din valorile uzuale pentru transformatoarele de putere.
2.7.3.5.2 Redersorcu stea dubla ~i bobina interfaze
Schemaeste prezentata in fig. 2.43.
Redresorul eu stea dubla este aicatuit din dona redresoare trifazate eu punet median
eonectate in paralel prin intermediul BIP.. BIF poate fi eonectata mtre punetele mediane
(fig. 2.43.a) sau mtre eatozii celor dona celule (fig. 2.43,b).
Prima solutie este eel mai mult utiliza~ deoarece permite montarea BIF lnCliVa
transformatorului de putere.
Transformatorul are dona secundare in stea. realizate astfel ineat sa permita
alimentarea redrewarelor eu sisteme trifazate de tensiuni defazate Clln&tre de. I
Ud :::;-Us-sin-:::;--Us :::;0,8269Us:::;1,168Us
2 11: 6 211:
Ud
.J3 ~ 11
:::;--Us'\I-+-sin-
6 211: ~
:::;0,8277Us:::;
1, 1705Us
2 w 2 411: 6
3.J3 ~ ( 1+2,,-
ud ( (,Ot) =-,.,--Us
~ cosk11:
2 cos6kwt
)
_11: ''''11-36k
paralel, curentul in fiecare ~are din seeundar Se mic~oreaza la jumatate din valoarea pe
care Q avea pentru redresornl eu punet median.
- - lid it!
IN ::Ii'S =23=: ()
R S T
1
1
B C
a) ~i
In
N
n n
Id
BIF
u~t u:nt
ud
D5 D6 L
iDI 1m 1
m 1])4 IDS II)6
A B
R S T
b) IJ
C
Up~
In
N
Id
R
ud
D6 L
ID1 1
m 103 1])4 iDS II)6
A B
M
+
I
I
I
I
im =i3S•
:t
I :
=i: I
P3O_! _;_d - ~;
. . t ,~:
ID6 =16S ~':
I
i J, J
I M
=-IP3 I : rId
I: IT
iP3A
I
i
I
I
cuj=l, 2, 3.
Curentii de linie sunt:
5t -- 5s +5
2
p -1 "65P
,- dO
1 1
ips =-=0,675; ipp =-0,5=0,952
1,48 lA8
Astfel, UDE se obtine prin diferenta fufa~uratorilor pozitive ale tensiunilor uan,ubn,ucn
~i u~n,u~n'u;" (fig. 2.44). Frecventa tensiunii UDE este 150 Hz, deci mult mai ridicata decat cea
a retelei.
Observatie:
- -
Udl = Udll = --U
3J3 A
dl _ _
- S
a n 6 2 2n 2
a) Redresor obrinut prin eonectarea in sene a 2 punri trifazate (fig. 2.45) (pD3+S3)
Aceasta conditie rezulta din relatiile (2.154) ~i (2.173) care dau valoarea tensiunii
redresate pentru fiecare redresor:
-
Udl =--3J3(A)
n Us I =Udil
-
=-3(A) =>ru:r=
7t
(US)I
Us lJ U
S II
I
r;::
.",;3
- - 3J3~ ~ .
Ud =UdO =--Us = 1,65398Us = 2, 34Us
n
. (wt) = --L
lDk J [(3J3 3J3 3J3
1+2 --COSOJt+--cos2mt---cos4wt- ...)]
6 2n 4n 8n
®
IJ2 I
Is' 0= ISB 0= -fL_ 0= ~ 0= O,236Id
-. cu)=4-;-6
~ 2 3 }\/2
Solenatia din primar ale unei coloane compenseaza solenatia din secundarul
acelei~i coloane; de exemplu pentru prima coloana (fig. 2.46):
ipI == ld
2
[1 2.J3)!!l-
+
3 nI
OJt E (n--=-
3'3
?n)
ld[l+
2
.J3)n
3
2
nl
OJtE (2n Sn)
-'--
3 ' 6
E.!.ld
23~
nJ.
OJt E(5;,n)
Considerand raportul de transformare egal cu unitatea:
Ip! = 0, 789Id
n -
Us = r;; r;; Ud = 0, 4275Ud (rezulta din ecuatia 2.207)
3v3v2
Up =Us =0,4275Ud
S. = 1,05+1,01 P =103P.
. 2 dO' aO
1 1
fps =-=0,952; fpp =-=0,99
. 1,05 1,01
c) Redresor obtinut prin legarea In paralel a doua redresoare cu stea dub1a ~i bobina
interfaze.
Fig. 2.48 prezinta schema acestui tip de redresor.
Legarea In paralel este realizata prin bobina BIF3. BIFI ~i BIF2 sunt dimensionate
pentru freeventa de 150 Hz ~i BIF3 pentru cea de 300 Hz.
Pentru regimu1 normal de funqionare al bobinelor interfaze, fieeare redresor eu stea
dubla funqioneaza independent, ca ~i fiecare redresor eu punet median.
Pentru 0 repartitie uniform a a curenli10r sunt valabile relaliile (eu k= 1..;-12):
- - 1 Id Id
IDk =IkS =--=-
2 6 12
id
R
Ud
DI2 L
;", i",
Fig. 2.48 Obfinerea unui redresor eu p=12 prin punerea In paralel a doua redresoare eu stea dubla
~i bobina interfaze.
Tensiunea redresata este semisuma tensiuni10r redresate ale eel or doua redresoare eu
stea dub1a:
s = 1,48+1,05
I 2
P
dO'
=1265P
dO
1 1
fps =-=0,675: fn =-:-=0,952
1,48 1,0)
i
! I
i A B ----'-
,
~ yi ,l, "~:',
~ I I
tg B~ 9?1,'
II'
i
, ,;
I
Pi='
J ~ ~ I f I
~, ,
-~~+--"- ( -, I +
)
~----------0 +
b
Lfg Ld~
=
>= ~
'-c '-0
= ---Us
J3 A
(Us-valoarea
8sin 15°
de vart' a tensiunii de
faza secundare)
A I P 2n
U =U -+-sin-
dO 2 4n p
Astfel:
pentru redresoarele de tip paralel:
q A • n
UdO =-Ussm-
n q
- SqA 7T
UdO = _c_ Us sin-
7T q
in
T1 T4
P in iT6 Q
ud T3 T6
iT5 i1'2
T5 R L T2
+ id ud
••
b)
Controlul de faza este 0 metoda de comanda a redresoarelor (~i ill particular a
tiristoarelor) care permite reglajul continuu al valorii medii a tensiunii furnizate ill gal.
Reglajul se face fara consum suplimentar de putere activa.
Dezavantajul acestei metode este ca defonneaza forma de unda a tensiunii de ie~ire,
deci mare~te factorul sau de modulatie 1M ~i determina aparitia consumului de putere
reactiva.
1n comparatie cu redresoarele necomandate, diferenra vine de la faptul ca acum
tiristoarele intra ill conduqie cu un unghi de illtfuziere cx (nurnit unghi de comanda) ill raport
cu punctele de comutarie naturaHi.
Fig. 2.51 da formele de unda ale tensiunii ~i ale curentilor pentru redresoarele
comandate cu punct median (2.51,a) ~i ill punte (2.51,b), explicand semnificatia controlului
de faza.
Functionarea studiata pentru redresoarele cu diode ramane valabila, dar intrarile ill
conductie sunt illtfuziate cu un unghi cx. Un tiristor conduce, considerand sarcina normala,
pana la amorsarea tiristorului urmator al celulei de comutarie. Din cauza intfuzierii a
tensiunea ud este redusa cu ariile h~ate ill fig. 2.51; de aici ~i reducerea valorii medii UdO
cu cantitatea U a' nurnita reducere de tensiune prin control de faza.
T
-+a
1 1 !.-+a
Uda =-T
_
f
lp
T
~
T
~
Ucoswtdt=£'U-sinillt
ill
2PT
--+a
---+a 2p
p lp
~p J!
= U -sin-eosa =U dO eosa
J! P
Pentru 0:=0, Uda = fidO ~i formele de unda sunt acelea~i ca pentru schemele de
redresare neeomandate.
-;::A~-t~iu(--F zf u(f~
1 i
1 , ..... I J...... '. ! I.~·~... ! I ~,~
I! I I'
1 1
I
d
I in I in I
- 13 U SI
I
b)
Ud
ex:
! U
i
iI i : ',~ V
I !
~ ~
i ex I i ex :
! T/2p
foil( I
i ·1
1-<
t °da
Redresor
;»
°d
i" !
8
°dO'
Redresor
0d >0 Id >0
~
0 a
'" 180 Id
0
Invertor
- °dO
i
Y -Ud Ud <0 Ie >0
Invertor
a) b)
2.9 Comutatia
, reala. Calculul caderii de tensiune
reactiva Uf! datorita comutapei
Schema
de
redresare
Linie
Ceno-ala
electrica
electrica
Post de
transformare
In practica, reactantele mention ate apar in serie in fiecare cale de curent a celulei de
comutatie, ca ~i reactantele proprii ale cailor. Suma lor este 0 reactanta echivalenta numita
reactanta de comutatie.
Reactanta de comutatie este cea care limiteaza variatia curentilor in dispozitivele
semiconductoare de putere in momentul eomutatiei.
Reactanta transformatorului este, in general, cea mai importanta dintre aceste
reactante in serie.
Se poate lua ea reactanta de comutatie, reactanta de scapari (de seurtcircuit) a
transformatorului. Ea va fi notata eu Xk = wLk•
Studiul eomutatiei reale a redresorului funqionand eu sarcina normala ~i calculul
tensiunii U It sunt tacute pentru redresorul trifazat cu plL.'1etmedian (fig.2.25), dupa care,
rezultatele vor fi generalizate ~i se vor preeiza limite Ie lor de aplicare.
Pe durata comutaliei, de exemplu intre T1 ~i T2 (T1 a eondus, T2 intra in conductie)
eurentul de comutalie ik care apare in intervalul f! (vezi fig. 2.6,b) nu este ,limitat decat de
reaetantele Xk•
R
ud
iT! i12 in
id
2
se marcheaza punctele de comutatie natural a: in cazul nostru D, E, F ~i se masoara la
inceput unghiurile de comutatie Jl (cazul ex = 0 identic cu redresor necomandat), sau
unghiurile de comanda ex "* 0 ~i de comutatie Jl (redresor comandat, ex E [0,90° J);
se reprezinta grafic curen1ii. Comuta1ia are loc in punetele de eomuta1ie naturala pentru
redresoarele neeomandate, fiind intfu'ziata eu a in raport eu .aeeste punete, in eazul
redresoarelor eomandate. Durata eomuta1iei este j1;
J.l
;-
i I
I
,, /
: ,/
.,-j/ "',-
~~~ __ ;"..J-/ ;- .
iTk •
- , I I
Id --IT-3--~
In I T2 I T3
~ ~
b)
M are ca potential U
an
; ubn • Borna "-" este 1egata la neutrul n; potentialullui fiind nul, adica:
a) a = 0 - redresor necomandat:
Se observa ca ~ reprezinta miqorarea 1ui ud datorita comutatiei rea1e ~i ca Al = ~
deoarece:
- 1- (1-cos)1)
UJL=-U dO
2
Aria ~ reprezinta miqorarea lui Ud prin control de faza (vezi relatia 2.239).
A3 = Ua = U do(l- cosa)
poate fi interpretata ca 0 reducere a tensiunii ud din cauza unei comenzi cu unghi al = a + J.l.
De asemenea, cu relatia (2.239):
±
UJl = UdO [ cos a- cos( a + J.l) ]
Pentru a = 0 (redresoare necomandate), plecand de la relatia (2.249) se regase~te
(2.244). Relatiile (2.244) ~i (2.249), stabilite in cazul redresorului trifazat cu punct median,
au un caracter mult mai general, ele fiind valabile ~i pentru redresoarele paralele, paralele
dublu ~i pentru 0 parte a redresoarelor serie, deoarece considerentele asupra egalitati10r
ariilor utilizate pentru deducerea lor raman acelea~i in monofazat (fig. 2.58,a) ~i in trifazat
(fig. 2.58,b). U Jl se po ate calcula daca se cunoaste unghiul de comutatie J.l.
01
! , A]
-Us bi-j-r--
-l!:!:.L
~
~ -l!::L.-
I ~
I
I
'll !
II Ii ~
•
ITk A ,;
j I
,
! j
I
I
I
I
I
_ i :: : : : i
Id @----I-T-]-----X----I-T-2----~-; -l-T-j-
)!,
-;-r--
ex. ; I vp uan
//
i i:
~m
I I
! I I
! I
U =U -U j1i
ab an bn"
r::: -
iJ3Us n-+--
,I :
I;
2.9.1 Calculul unghiului de comutatie Jl
111 fig. 2.59,a se considera doua cai de curent in comutatie, ale redresorului trifazat
eu punct median (fig. 2.55). Fig. 2.59,b arata variatia curentilor pe durata comutatiei.
//lk
/
I
/
1/ iT2
,J:---
/1
/1
/ I
Rk
i
kl
(OJt) = Ae - wLk WI
ik (OJt) =- Uk COSOJt + A
22k
Din conditia initiala a ecuatiei diferentiale (2.250) se determina constanta A:
U A
Ik Ik
Ik
2n
J.l:5:-.
P
Curb a J.1( a), avand ea parametru ~d este prezentata in fig. 2.60.
Ik
I'"
0.25, i
I
I
"!~
I "
I O.h i
0.025 , "k
I ~I
''-1
In regim de invertor J.1 cre~te din nou cu a pana la limita a + J.1 = 1800, impusa de
function area fara riisturnare in aeest regim.
Pentru un unghi de comanda constant, unghiul de comutatie cre~te cu curentul de
sarcina Yd'
Curb a J.1( a) data de relatia (2.258) poate fi pusa ~i sub 0 alta forma, tinand cont de
relatia (2.259):
I
=> ,#- = 1- cosJ.1o =>
Ik
Uk=2ussin!:=2~(Sc!IUssin!:J= 2n fIdO
q Scq n q Sd
Astfel, relatia (2.261) devine:
a+p180 C
!
cosa-cos(a+ J..L) = ~d
Ik
Rill este numita rezisten~a de comutalie sau rezisten~a interna. Rill este 0 marime fictiva, fara
semnifica~ie fizica reala, care, parcursa de curentul ld' prezinta la borne
caderea de tensiune V Il'
Deseori, pentru calculele practice, este mai comod sa se lucreze cu marimi raportate.
Se defmesc:
UpN
Ze =-
Use
J
= arcco:st"cosa- -.)
2 IdupN -a = arcco{ cosa- 2Id-. upN
-use
)
- a
use
2.9.4 Calculul numarului caracteristic Ze al caderii reactive de
tensiune
Ril'fdn
Z = u!JN = UdO = kScq fdn U1n
e Use Xkf1n 2n fIn UdO
U1n
nUdO
1-2.2I 2J2
z =-----=-=- dn 1 J2
e 2n I dn U dO J2 2
2nUdO
Z = 1-1-3 Ian 3J3J2 3 J3
e 2n f? _
~f
U
dO
=2 "\/j
r:::3 ="2
3 dn
e 2n Jit,
Dad se eonsidera numarul total de spire ale unei infa~unlri seeundare 112 in loe de
2122' rezulta:
Dad se eonsidera numarul total de spire ale unei infa~urari secundare 122 in loc de
2122' rezulta de aid: -
- =---=
U
'L,P PJ +PSi8 +Pcs
-
- - -
=uJ +u. +Ucs
r I I "8
d d
P =RJ;
J
• Psig reprezinta pierderile in sigurante. Siguranta este un element rezistiv, dar pierderile ei
sunt proportion ale mai mult de cat cu patratul valorii efective a curentului, deoarece
temperatura ei variaza mult Cll acesta. Constructorii de sigurante dau caracteristica puterii
disipate in funqie de curentul Idsig care parcurge siguranta.
in acest caz:
p.
U.
s'g
=~I
dsig
cu: Nes - numaruI de componente semiconductoare care se afla in conductie in acela~i
timp;
PF- pierderile in conductie in componentele semiconductoare. Ele se pot calcula sau
se citesc direct din diagramele date in cataloage.
- Pes
V es--
Idcs
l::.UFel == ~e 10
2
Z = use -E-
U
se 100 Sp
Caracteristica externa (de sarcina) este curba Ud (Id) pentru toata gama de curenti de
sarcina, de la functionarea in gol pana la scurtcircuit.
Pentru redresoarele coman date funqionand cu sarcina norrnala, in cazul comutatiei
cu: U" = R,id (se calculeaza cum s-a aratat la subcapitolul 2.9);
~ = UJ +Usig +Ucs (se calculeaza cum s-a aratat la subcapitoluI2.10).
Caracteristicile de sarcina sunt date in fig. 2.63. Intersectia caracteristicii cx=O cu axa
curentului reprezinta valoarea curentului de scurtcircuit ideal (sau teoretic) ldser'
cu: (U dO) n
- tensiunea in gol corespunzatoare tensiunii primare nominale.
Relatia (2.315) se scrie:
Ud = 0 do cos a _ UI' _
Ur
(OJ n
(uJ n
(UJ n
(UJ n
Dupa OJt4, iDZ scade de asemenea, dar iD3 cre~e, deoarece ucn dep~e~e nivelul
valorii ubn'
Tensiunea redresata ud ramane egala cu (ubn +ucn) / 2. Funqionarea descrisa mai sus
se repeta periodic.
Fig. 2.65 da caracteristica de sarcina pentru acest redresor, calculata pana la
scurtcircuit.
1 - comutatie normaHl
2 - comutaiie multipla
pentru doua scheme
diferite de red.resare
1
Fig. 2.64 Comutatia multipla: a) earaeteristieile de sarcina modifieate; b) formele de unda pentru
redresorul trifazat ell punet median.
~ '!d
UdO
1!
I /1=0 (numai 0 dioda este ill eonduetie)
2 -
~
Idsct
ulO
•••••
,~
,---I I
i \ ~ i
i "-----/
I .
! u20
•••••
I ~ IDsc2
O~I
I \ ~ i •• •
(n)! ~/
I
~--i
~, i
IDscn
.... ,.,
i ., /
, ~.
I
N 6~------------ ..•••
~------_·_-----<-) M
ldsc
di . A •
X = ~o = US
--!S!.. SID rot
k dt
i
sc
1 = UX (1- cos cot )
5
[set
&
= [Dscl = _5 -
IT
J (1- cos wt )2dt
. U
= fi-s
Xk T 0 Xk
Astfel ea este de 13
ori mai mare decat cea din cazul unui scurtcircuit Ia bomele
secundare. ~
Valoarea medie a curentului de scurtcireuit prin diode este:
- - -
Ud=Udo-UJi.=-
p ( n)p
sin- U--WLJd\
A _\
n p 2n
- - -
~i pentru seurtcircuit eu Ud = a [d = [dsctrezulta:
'
-
[dsct = 2 sin- (nJ p
-U
Xk
_ A
k = ~dSC = __ n_ Uf
sc [
dsct
nu
2sin-
p
=>k =_2_Us =1
sc 2sin~ &s
2
sc 2sin~ &s
3
111
6 Us
~k =---=6
sc 2sin~ Us
6
o. D'
(n)! 2 i'Dscz
X disc!
k dt
=U s sin({)t~i scl =- Us coswt~I
X scl = XUs
k k
I =..!. Us eUj·=1+12
Dscj X
n k
I =..!:!..L cu j"= 1-;-12
Dscj "X
~ k
k = !dse = n Us
sc Idsa 2nsin!£ U
p
Aceasta relatie nu este aplicabila pentru PD2 (B2). tn acest caz (pD2; B2), cu relatia
(2.267) se obline:
- ,,~
Dar UdD ='::::"Us; astfel, in cazul scurtcircuitului:
n
2 ~ 2 - - Us
-Us =-Xkldscl => Idsel =-
n n Xk
1dsc-_3Ys
X
n k
2
kse = - = 0,636
n
k = 3 Us =.J3 = 0 555
sc 2nsin!!.. .J3u s n '
6
Redresorul are n faze secundare ~i bomele M, N sunt scurtcircuitate. Cele n
infa~urari secundare ale transformatorului sunt legate in poligon.
Cum pentru redresorul paralel dublu se poate scne:
v disel A.. . Us
.'1. k -- = US SID (j)t => I sel = - -X COS (j)t
dt k
Curentul care trece prin perechea de diode conectate la aceea~i boma secundara este
diferenta curentilor a doua faze consecutive.
Astfel, pentru perechea de diode D1 ~i D;:
..
Lsc!-Lsc2 Usf
=-
Xk L
-COS(j)t+COS (2n)]
(j)t--
n
U
=- S2 sm
Xk
'l( wt--nJ.nsm-
n n
I- DsCJ.,.,.
,=- Us
2 (.sm--.
n X
n)
,. k
ID Us'
,=-sm-
n
sCJ Xk n
-
Idsc = n- 2( n)u
n n X
sin- _s
k
- n ~
UdO =-Us
n
~i diderea de tensiune inductiva datorita comutariei este:
U = ~ n - 1 X 1 pentru n impar
I" 2n n k d
n. n
k sc = -Sin-
n n
n-1 . n
ksc =--Slll-
n n
Pentru rectresorul S3, din relaria (2.351) se obrine:
D2 P4
~-
/
Diode
Fig. 2.69 Puntea semicomandata monofazata (PD2 mixta, B2HK) eu 0 eeluHi de eomutaJie
eu tiristoare ~i 0 eelula de eomutaJie eu diode .
•
i u
dl
Fig. 2.71 arata formele de unda pentru schema din fig. 2.69.
Puntea este formata din 2 celule de comutatie T1 - T3 ~i D2 - D 4'
Tiristoarele comuta eu un decalaj in raport cu trecerea prin zero a tensiunilor US1 ~i
uSl' decalaj egal cu unghiul de eomanda ex ~i sunt ill conduetie pe durata semialtemantelor
pozitive.
Diodele sunt in conduetie pe durata semialtemantelor negative a tensiunilor US1 ~i
US2 ~i comutatia se face Ia trecerea prin zero a tensiunilor.
Potentialul bomei pozitive VM este dat de tiristoarele in conduqie ~i se afla pe
infa~uratoarea pozitiva a tensiunilor USl ~i US2 (cu exceptia duratei ex).
Potentialul bomei negative N, V", este transmis prin diodele in conduqie ~i urmeaza
infa~uratoarea negativa a tensiunilor US1 ~i US2'
1\
-2
I
1 1
~l'
1 1
I 1 I 1
I I
1 1 I I
U 1 1
I !
1
I
1
I
~,.
1
1
i.n. I I
I
I
D 1 I
1
I
i
I
I
I 1 I 1
1
I I
! I
U
I
I
i I
I, 1
~+ I
I El=7r I
I
I I
! i
I
1
is' 1 I I
,
J l
~"l,VK'
I
. IT-a H r
1
I I
H
1
Pd
~-~
Fig. 2.71 Forrnele de unda pentru puntea sernicornandata rnonofazata (B2HK)
din fig, 2,69 (comuta\ie ideaJa wLk 0), =
Pe durata unghiului de comanda, 1~ ~i D2 sau T3 ~i D 4 sunt simultan ill conduqie.
Acest ansamblu serie are rolul de dioda de regim liber (DRL) pentru sarcina ~i tensiunea
redresata ramiine nula.
Faciind comparatia intre:
• forma de lmda a curentului iD sau iT ~i cea din tabelul L 1, linia 3, se obtine:
- -
- 2
v-=> f-D -- f-T -- -,fd . f D -- f T _ fd
----,=
2 .,J2
fs =0 fs =f d ~ n~ a
J
A
- - l+cosa
U·da =UdO~--
2
este vaiabiia pentru toate schemele in punte semi coman data. 0 astfel de schema nu
functioneaza decat ca redresor, in primul cadran al planului (Ud, fd)' deoarece pentru
a E ( 0,1800
) tensiunea Uda ~ O.
Tensiunea Uda se poate calcula ~i cu valorile tensiunilor medii date de cele doua
celule de comutatie:
- =-L(I+cosa
U U )
da
n
p ; (l+cosa)fd fi(l+cosa)
fp =-=~-----
S U s I-~-a
d --
n
g
.,. I--
,.
n
Dependentele tensiunii Uda ~i factorului de putere secundar fp de unghiul de
comanda a sunt date in tabelul 2.3, cu ajutorul camia s-au reprezentat diagramele din
fig. 2.72.
0,60
0.30 I
I
0.40 ,
0,30 I
0.20, 0,20 i
!
0,10! I
oL I
30
T1 d
_-_-_-_~_---__+__'~:
i •
U_ __ - _-
,'
1 :
~
I;
,:1I ' i:
I !Id
[---1 r---;---·····u .. uj....] m •• I f
iTO A , : A =TC+U: : : I I '
"',::J2 1)0 ! : ' lId :
: .~ .•••••••••• _ ••••••• ll l. i
I·, ..
l, •••••••
, I: :
I
1 •• H~ ••••••• u ••••••••••
: ii'
~ •••• , r ~ n.~
,I
••••
i
,
1
: I
VM ; ,
::/~ :
;1 ":
: /:
~_~,/ I
u =v -vi~ ,
d M
A ~ I
Ust-+-
! I
Fig. 2.73 Formele de unda pentru puntea semicomandata monofazata (B2HZ) din fig. 2.70
(comutap.e ideala wLkj.
Ud = VM - VN
are aceea~i forma eu cea din fig. 2. 71 ~i fela~ia (2.356) pentru U d famane deci valabila.
D3 ~i D 4 ill conduqie simultana ill timpul unghiului de cornanda a, joaca un rol de
dioda de regim liber pentru sarcina ~i ud = o.
Tinand cant de forrnele de unda din fig. 2.73 ~i de cele din tabelul 1.1, liniile 3 ~i 4,
- n+a-
IDj =--Id;
2n
- n-a-
ITk =--1.
2n a
I
Tk
=jn-a1 2n d
(k=1,2)
Is f j1- ~
= d
Marirnile Vd ~i Is raman egale cu cele din schema din fig. 2.69, factornl de putere
secundar fiind dat de relatia (2.358), cu reprezentarile grafice din fig. 2.72.
'r,
u·t
T, D,
M;'" i", N
To Do
i,., i", , I
T, R L D,
i !
!
, i ,
! i
,,
I
•..rot
..
i I
,! i I
!
I
+ i. I
I
, I
I ! , I
I I
,
u, I
I
! I I
!
! I
i i
rot
Controlul de faza se face prin tiristoarele T1, T2, 1; nurnai pentru sernialternantele
pozitive ale tensiunilor uan' ubn' Ucn • Comutatia tiristoarelor este decalata ill raport cu
punctele naturale de comutatie situate pe semialternantele pozitive cu unghiul de comanda a.
Durata unghiului de comutatie este JlT. Punctul M prime~te potentialul sau VM prin
tiristoarele in conductie.
Diodele Dl' D2, D3 forrneaza a doua celula de comutatie.
Ele comuta 'in punctele de comutatie naturala situate pe semialternantele negative
ale tensiunilor uan' ubn ~i ucn' Durata comutatiei este caracterizata prin unghiul de eomutatie
liD (fig. 2.74,b). Punctul N prime~e potentialul sau VN prin diodele 'in conduqie.
Deoarece controlul de faza nu se realizeaza dedit pentru jumatate din
semialternantele sistemului uan' ubn' ucn' tensiunea Vex are ca valoare jumatate din cea
eorespunzatoare unui redresor complet comandat. Astfel, din relatia (2.239) rezulta:
UdO(1- cosa)
Vex = 2 (2.362)
- - - - Vdo(l-cosa) - l+cosa
Vdex=VdO -Vex =VdO ------=VdO---
2 2
Se regase~te relatia (2.357).
'in acest
- 3J3A
eaz UdO = --Us'
n
Valorile caderii de inductive de tensiune datorita comutat1e1 se calculeaza eu
ajutorul relatiilor (2.244) pentru diode ~i (2.249) pentru tiristoare:
- UdO 1- COSliD
U!'D= 2 2
U eosa- cos(a+liT)
dO
UpI = -2-·---2---
Ud =Udex-UIJ-T-U/i-D (neglijand~)
Tinand cont de relatia (2.289), se obtine:
l-cosliD =2Zeuj;
Z =~
e 2
-
U fj (l+cosa
=--i!2... fj uj;-
)_--i!2... =~U ( l+cosa-u,J; -)
d
222
Daca unghiul de comanda a depa~e~e valoarea de 600 , funqionarea ~i forma de
unda a tensiunii redresate sunt modificate. Fig. 2.75 arata formele de unda.
Pana ill momentul tl, T3 ~i D2 sunt ill conductie. in t1, D3 devine conductoare, D3
~i T} sunt deci in starea de conductie in intervalul Upt2) ~i au rolul de dioda de regim liber
(DRL) pentru sarcina. Tensiunea redresata ud ramane nula. in decursul aeeluia~i intreval, D2
~i D} sunt in comutatie. Potentialul punctului N va fi semi-suma potentialelor fazelor ubn,ucn'
Prin T3, acest potential este transmis ~i punctului M.
in intervalul U2, t}) T3 ~i D3 sunt in conductie. Punetele M ~i N au acela~i potential,
eel al fazei u"" Tensiunea ud continua sa fie nula. in t3, tiristorul Tl este comandat la
amorsar,~. in intervalul (t3,tJ are loc comutatia intre T3 ~i 1;. Punetul M are potentialul
corespullzator se.-nisumei tensiunilor Ucn ~i uan care este transmis lui N prin D} aflata in
eonduqje. Tensiunea ud este tot nula. :In t 4' T} se blocheaza. Componentele 1; ~i D} raman
in eonduqie. Punctul M are potentialul fazei uan ~i punctul N potentialul fazei ucn' Tensiunea
redresat;1 ud = VM - V'" este diferita de zero ill intervalul U4,t5). Dupa t5, fenomenele
deserise anterior se repeta. Tensiunea redresata prezinta 3 segmente de sinusoida pe 0
perioada T a tensiunii retelei (p=3), decalate eu 2n /3.
Relatia (2.232) da:
- r;;~ 3 . n 9Us
UdD = v3Us-sm-=--
n 3 2n
313 A
-Us(l- cosf3)
!!-a = 2n 1- cosf3
U dD 9Us J3
2n
eu J3-durata unui puIs de tensiune ud•
Se observa ca:
i
I\! , \ ,
U l---+ __
~__ II, _---~---- __ \ "
SI'_
I _"", ,I ••./-'
-- ..•....•.I :
./ V ~i-::
M ,/i;
.. 0:
.. '
.. .. '
wt
I J.iT
-; ;01(
I} t I
I
I
I
, I ,
I Ld N I
I
i
I'
I
I
.-
'\ i} wt
Relatia (2.374) eu (2.373), pentru eazul comutatiei ideale (VII :::= 0; J.LT :::= 0) devine:
1- cosf3 1- cos(rr- a)
J3 J3
Udrx _ l+cosa U- =U- l+cosa
- - r;; ~ drx dO r;;
U~ ~3 ~3
fj _9Us l+cosa
drx - 2n .fi
• Ud
i
i
lIdO
i I
l~o ! -*
Id=O
~ ·3~. -*
i i Id=l
I I
~
,~OO
I
I
I
/I-* -*
d= Idrnax
~
I*dmax
flux de energie
(regim de invertor)
. . did
Ua=Rla+L-+£
. dt
- Ua-£
1d=--->0
R
Curentul fd trebuie sa ram.ana pozitiv in cele doua regimuri: de redresor ~i de
invertor, ~and cont de faptul ca tiristoarele nu asigura decat 0 conduqie unidireqionala a
curentului, adici'i:
Funqionarea ill regim de invertor nu este posibila decat daca re~eaua altemativa este
suficient de putemica pentru a realiza cu convertorul schimbul de energie activa ~i
deformanta, fara modificarea formei, valorii ~i frecven~ei tensiunilor sale.
1n acest regim reteaua prime~te putere activa, dar continua sa fumizeze putere
reactiva ~i sa inlpUna comuta~a tiristoarelor.
Fig. 2.79 arati formele de unda pentru funqionarea ill regim de invertor a
redresorului trifazat cu punct median (p3, M3) avand schema din fig. 2.78.
Fig. 2.78 Schema electrica pentru functionarea in regim de invertor
a redresorului P3(M3).
De exemplu in fig. 2.79 se observa ca tiristorul T1, odata blocat in to' trebuie sa fie
riezamorsat (sarcina sa reziduala evacuata) in timpul f3, caci in t J el trebuie sa blocheze in
direct tensiunea uab' Aceasta semnifica faptul ca se impune urmatoarea conditie:
_f3
tl-to -->tq
ill
1'1 ~ I ~I
i:li; ;.. ubn ~ __ ~"O(_ ucn~ __ ~
I I --I----/..
/~/
~ I
1
11K• : ;
---rxc
I
- 1 1
I' . :----- ..•. 1
d~ in In ~-:--i-T2
1 1
I !
!
V\
I
I!':
\ i
:;
.r"
/
. i; "I ••
i 30 60 90 120 15011,80210 240270 3qO 3S%!360 390 420 450 wt
\ )! ,
\\ Vi! '
~i.:' itJ tt I I I
1
1 I I
ex. J:
:
i
~: I"
:
~
'. ~ ,j J3:.
CXmax• 180
II 170
I
160
150
140
130
120
110
100 ,
0 0,2 i 0,3 0,4
t >-
-
Ull
U III
u ,.,-
1 = _7r:_d_O_" ~_U_J.!_I
dmaxl S C .q. X k
Fig. 2.81 prezinta un astfel de eaz, pentru redresorul trifazat (p3, M3) cu punct
median funqionand in regim de invertor.
Pentru unghiul de eomanda (XI < (Xrrm:' eomutatia ill intervalul (tl't2) se desfa~oara
normal (compara~ cu fig. 2.79).
I
i )..l.'
•• "'l(
a=90°,
1
0
i -025
104 0 ~' -' ----------
I
1200 ~I-o-·5---- _
1380 _I -o_.~7_5 _
i
1500 ~!-0_._86_6 _
a t ~d
UdO
tn cazul eomutatiei reale (Lk =t- 0), eu sarcina normala, caracteristicile de sarcina se
calculeaza dupa relatiile (2.315) sau (2.317).
Fig. 2.82,b aratA aceste earacteristici.
Ele sunt drepte paralele cu cele din fig. 2.63, trasate pentru regimul de redresor.
Fig. 2.82,b reprezinta, de asemenea, limitele impuse de existenta unghiului
de stingere f3.
R. I.
cos amax + cos f3 = 2u).L = 2 .!!- a
UdD
n
lrl
Tl T4
lr3 lr6
T3
lrs lr2
E
Ts Tz
Id
I
Tk
+ : I
LSJ===I=T=2=====I=T=.
===5J===l=T:=====IT=.=:~ JO
cot
2R Id
cosamax = ~- cosf3
UdO
Ud = -cos f3 + -UIJ
-=-
UdO
Formele de unda ale tensiunilor ~i curentilor pentru schema din fig. 2.84 sunt date ill
fig. 2.85.
Tiristoarele sunt comandate la amorsare cu unghiul de illtarziere a ill raport cu
momentele de comutatie naturala D, E, F.
Pe durata unghiului de comutatie 11, tiristoarele ~i dioda de regim liber sunt in
comutatie ~i tensiunea ud este nula.
Un tiristor illcepe sa se blocheze Ia trecerea prin zero a tensiunii fazei pe care se
afla, simultan dioda DRL intra ill conduqie ~i illcepe comutatia cu tiristoruI, comutatie cu
durata 11.
Yn timpuI conductiei diodei de regim liber DRL, tensiunea redresata este nula.
R ru.
L (Lw»R)
: I
I U I
U
J.t
U
'
•
1m [ : CJ.
I an
,..J.t,,,
:
: ubn
I \
CJ.
"'1
'
I. c;n
\. CJ.
""' J.t ;"
,..
I
i
r.-
:
I
!
,.,1
i
I
I
1 ~
'u d I...
:
I
\\ Jo: I
i
I
I
1
:...,
I
•• !
1
I
U s ~---~---r-~--L
iI /-,,'- I -.
I
'
I
:
\
.l/----
--.1
:--
1
:
\
)----i--I
: 1
1 .-
- I
1/ 1
1
1
1
1
i '"
, J.t:!''</(
!
I
,. I 1"" }, :
......
y/ I I ' ...•.....
1 I I
I I I
1 I I
I I
I
p=2~a2:0
n n n
a>--- p=3~a2:-
- 2 p' 6
n
p=6~ a2:-
3
Durata (j a tensiunii redresate se ob~ine din rela~ia (2.388) mlocuind J1 prin valoarea
sa data de relatia (2.278):
s: n n n n l,~
v=-+--a-/1=-+--a-arcc')s\cos(j;;--""L.eUsc
~ 1-·)
d +a=
2 p 2 p
= n2 +~-arccos(cosa-2Z
p e
usc Id*)+a
- 1 8
Ud =-2 jUssin(cot)d(COt)=L-U(I-coso)=UE
A A A ( n) 1- cos 0
sin- --
n 2n n p,.,. n
- 0 .::sm-
p p
- - I-coso
Ud =UdO---
.n
2SlD-
p
Considerand eazul eomuta!iei ideale (/1 = 0), durata eonduetiei tiristoarelor este
egala eu durata (5a tensiunii redresate (vezi fig. 2.85) ~i din (2.388) rezulta:
n n
e1 =-+--a
2 p
1 = 1- 1 P pa
-+.-.:--
Tk d 2 4 2n
2n n n
eD =--o=-+a--
p p 2
4n
l'=-----
2n- pn+2pa
1 P pa
IDRL =ld ---+-
2 4 2n
In eoncluzie, sehemele de redresare eu DRL:
3.1 Generalitati
,
Sarcinile reale prezinta 0 induetanta fmita ~i, in acest caz, curentul continuu id este
nu mai este neted, faetorii sai de modulatie (relatia 1.8) ~i de ondula!ie (relatia 1.12) fiind in
legatura direeta eu valoarea induetantei L a sarcinii.
Ondulatia curentului poate determina aparitia conductiei intermitente, in particular
pentru valori scazute fd•
Conduqia intennitenta poate aparea in eele doua regimuri de functionare: de
redresor ~i de invertor.
Ea determina 0 lege U (ld ) neliniara
d
~i caracteristica de sarcina estediferita de cea
care se obtine in cazul sarcinii nonnale.
Regimul de conductie intermitent va fi studiat mai inw in cazul simplu, al
redresorului trifazat cu punct median (P3, M3). Sarcina este LE (se neglijeaza rezistenta R).
3 FUNCTION AREA REDRESOARELOR iN SARCINA. REALA.
3.2 Conductia
, intermitenta a redresorului P3 (M3)
In fig. 3.1 este prezentati schema redresoruIui, iar In fig. 3.2 formele de unda pentru
un regim de conduc!ie intermitenta.
Conduc!ia intermitenti nu apare pentru 0 valoare fixa a curentului de sarcina id, ci
ea este legata de vaIoarea unghiuIui de comanda a ~i de tensiunea eIectromotoare E.
Tinand cont de faptul ca tiristoareIe Tk conduc succesiv curentul, inductan~a de Iuat
in considerare In circuit este:
M(+)
a=90° ; E=O
EJUd ;=0
I
I
I I I
I I I I I i
I I . i"',0 I , --\
:a=9p0 1a=90 I :a=~O°
I I I
I I I I
I I
I ;
: I, I
,
I
I
I I I I
I I
I I
I i I
, I I I I I I I ,
vfl~ V J~I
I
I 'S--'I 713'::\ (fts
I
... .. !
In regim permanent, caderea de tensiune in inductanta circuitului este nula, durata (j
a curentului fiind deci cea pe care ariile pozitive h~urate vertical sunt egale cu ariile
negative h~urate orizontal (fig. 3.2).
Ecualia curentului id in timpul duratelor de conduclie a tiristoarelor se obtine prin
rezolvarea eeualiei diferenliale a cireuitului.
'A • did
ud == uan == Us smrot == Le &+E
ld
. (
rot -
)- "'JI did A(
~( ) rot-
) - "'JI [Us sin rot
"
-+0::
d rot "
-+0:
roLe
6 6
iJa'+o)==O.
xfs[cosa'-cos(a'+o)] == ED
I a:'~o 3 ,,'+0
Id == -;;- J id (rot )d(rot} == --' J[Us(cosa' -eoswt) - E(rot- a')]d( rot} ==
-
Ln «:
2nroL e ex'
3 (3.5)
2
3
==--- {U~s ['"
ucosa ,.-sm ( a ''") . ,] ---E0
+u +sma }
2nroLe 2
3 FUNCTION AREA REDRESOARELOR IN SARCINA REALA
Id =~ Us {~[cosa'+cos(a'+o)]+Sina'-Sin(a'+o)}
2n wL, 2
··
Lrmlta ffitermltente apare pentru us:- = 2n
con d'uqlel .., 3.
Daca se considera a = 90° , rezulta din ecualia (3.4):
cx=90· : E=O
ElUdO=O
'a;=9b
I I
o .: .-'~-icx=-=9~b-o~
I I
; a==90o
I I
i ! I I
I I
A :
1d ! I I
l~i~i~:~
V~V~V~v=
In acest caz, curentul1imita Idtim900 este maxim ~i tinand seam a de ecualia (3.6), in
0
care ex = 90° ~i 0 = 120 , rezuIta:
- 3
Id1im90o =---
Us (r;:; n)
"1/3--
2n wLe 3
pentru diverse valori E / UdO > cos ex, se deduc din relatia (3.4) valorile corespunzatoare
ale lui 0;
cu valorile 0 obtinute, din (3.6) se calculeaza valorile pentru Id•
Pentru a construi carJicteristica de sarcina in valori relative, curentul Id se raporteaza
- --
la curentullimita maxim al conduqiei intermitente Idlim900' iar tensiunea Ud = E la UdO'
Fig. 3.4 arata caracteristicile de sarcina amt pentru conductia discontinua, cat ~i
pentru conduqia continua.
Fiind yorba de function area in ipoteza comutatiei ideale, caracteristicile in domeniul
conduqiei continue sunt dreptele din fig. 2.62, pentru regimul de redresor ~i cele din
fig. 2.82,a, pentru cel de invertor.
Caracteristicile arata ca, pe durata conductiei intermitente, pentru un unghi de
comanda ex, valoarea medie a curentului Id scade odata cu cre~erea raportului E / UdO'
De exemplu, pentru ex = 60°, limita conducriei intermitente se obtine din ecuatia
(3.4) cu 0=2n/3.
30"
\- lim ta conductiei
\, 60"
discontinue
\
": 90"
ld
Id 1lm 900
11' 1,2 -.
I
I
I
I
,/ 120"
, ,,
,,
)
I
I
I
I
I
I I
:~::
L'i Idl;
Pentru un unghi a, conduqia intermitenta fucepe pentru curenti de sarcina Ia < Idlim'
Valoarea maxima la care tensiunea Vd cre~te pentru /d -7 0 (15-7 0) se calculeaza cu relatia
(3.4), tinfuld cant ca Va = E:
V~ 3 . n [cosa ,-cos
s-sm- (,a +v1:)] = E v-sm-
I: 3 . n
n 3 n 3
VdO
[cos a' - cos(a' +(5)] = Ei5 3.J3
2n
2n .J3 - -
a=90°-7Vdrrm. = r;::-VdO =1,046Udo
3" 3 2
2n 1- n - -
a=120o~Ud= = r;:;-UdO = CUdO =O,604Udo
3"\'3 2 3"\'3
Toate aceste valori se observa in fig. 3.4. Daca sarcina este un motor electric ce
funqioneaza in gol, acesta se poate ambala cand tensiunea la bomele sale depa~e~e U dO'
3.3 Conductia
, intermitenta. Generalizarea rezultatelor
1n practica, din cauza legii neliniare Ud (ld) (fig. 3.4), se evita function area in regim
intermitent, aducand curentul limita al conductiei intermitente Idlim la 0 valoare mult mai
mica decat cea a curentului nominal I dn' Solutia este cre~erea inductantei Le a circuitului
(relatiile 3.6; 3.8), prin legarea in serie cu sarcina a unei inductante saturabile. 1n acest caz,
ipoteza R=O facuta in studiul regimului intermitent al redresorului P3 (M3) este acceptabila
pentru curenti de sarcina cuprin~i in intervalul de la zero la Idlim'
L =!:1..+
L
e 2
Le = Lk+L
Pe durata cornutaliei, inductanla de scapari a celor doua faze in paralel Lk /2 apare
in serie eu induetanla de sarcina:
L
L =_k +L
e 2
Pe durata comutatiei eelor doua componente, induetanla de seapari a eel or doua faze
in paralel se afla in serie cu induetanlele celei de-a treia faze ~i a sarcinii:
Lk 3
L =-+Lk+L=-Lk+L
e 2 2
A di
U
d
= Ueosrot= L _d +E
e dt
di
........E-= Ueosrot-E _
dt Le
J UeosOJt-Ed(rot)=
"
-- ••..cx
roLe
p
.
i a 1
~
! ~/-±:
/~II
~:
,I
'II I
IE
II
1 i
I
1
I
.,
i
'III
~I
~i
I'
i{-;+a+8J=o
3 FUNCTIONAREA REDRESOARELOR iN SARCINA. REALA.
P
n
l--ctg- nJ.
P
sma
Jdlim = sin a
Idlim90.
Relap.ile (3.26) ~i (3.29) arata ea punetele care reprezinta., pentru diverse unghiuri a,
limita eonduep.ei intermitente se afla pe un cere.
cos(o.-!!..J cos(o.-!!..J
n
= -sm-U-----p
p. n
= U- dG p
A
------
n p Esin!!.. P sin!!..
n p p
. E
pentru diverse va 1on -=- ~ cos ex.
UdO
Metoda este identica cu cea prezentata in subcapitolul 3.2. Rezulta diagramele din
fig. 3.7, care au fost trasate pentru p=3 ~i pentru p=6. tn fig. 3.7,a s-au regasit diagramele
din fig. 3.4.
Din re1atiile (3.21) ~i (3.23), pentru p=3 s-auregasit reIatiiIe (3.4) ~i (3.6), daca se
tine cont de faptuI ca sistemuI de axe pentru relaliiIe (3.21) ~i (3.23) este decal at cu rc /2.
E
E
p=3 UdJ i p=6
UdJ 1 00=30
o:L
00=4~ cx.=4~
00=60 00=60
0.5
0
,00=90. a=90 L.
1 1,2 i Yo 0,2 0.3 0,4 Td""",
j Idlim:lXJ
-0,5.~
tx=120 0:=120
00=1~0
I
I 00=150
~
Se observa ca, la curent redresat dat, tensiunea redresata medie Ud cre~te daca
unghiul de inwziere ex scade. Relatia (3.24), ca ~i fig. 3.7, arata ca marirea lui p reduce
valoarea lui Idfun'
Daca in domeniul conduetiei continue se considera comutatia reala. caractersisticile
de sarcina in acest domeniu sunt identice cu cele din fig. 2.63, pentru funetionarea ca
redresor ~i cu cele din fig. 2.82,b, pentru funetionarea ca invertor. Fig. 3.8 prezinta aceste
caractersitici.
_,\\. ~_R_i~_I_d~j_=_::~
dorneniul de
conduetie
interrnitenta
U cosi(n--
A J --
+ amin ~ E - UdO cos amin
\ p
p. J
cos (n--+a me- =-sm-cosa-
n me
p n p
p = 2 ~ amiD= 32,48°
p = 3 ~ amiD= 20,68°
P = 6 ~ amiD= 10,08°
Unghiul amiDdescre~te odata, cu cre~terea lui p.
Pentru curenti de valoare mica, functionarea unui redresor in punte comandata avand
sursa in stea cu un receptor activ RLE necesita, pentru unghiuri de comanda a < 2, semnale
p
n
de comandaavfuld 0 durata cel putin egala cu -- a.
p
In practica, pentru a asigura funqionarea puntii trifazate ~i in regim de conduqie
interrnitenta, impulsurile de comanda pentru fiecare tiristor sunt duble (fig. 3.9).
Se observa, din fig. 3.9, ca prezenta celui de-al doilea impuls de comanda nu este
necesara daca conduqia este continua, sau daca suntem la limita conduqiei intermitente.
Tiristoarele sunt notate ca in fig. 2.83.
3 FUNCTION AREA REDRESOARELOR iN SARCINA. REALA.
1 Ii 1 II 3 II 3 II 5
6 Ii 2 II 2 Ii 4 Ii 4
T3
I II'" I n I I I
T4
I I I I
IS I
'1 n
T6
4
CONVERTOARELE "IN PATRU
CADRANE" CU COMUTATIE
,
NATURALA(CONVERTOARE
BIDIRECTIONALE)
,
B - Invertor A - Redresor
Frinare In regim de generator pe Antrenarea motorului In sens
sens orar de rotatie orar de rotatie
Id>O
+ Ud>O
-Ud
B - Redresor A - Invertor
Antrenarea motorului In sens Frinare In regim de generator pe
antiorar de rotatie sens antiorar de rotatie
Fig. 4.1 Convertor in patru cadrane fara curent de circulatie (montaj antiparalel) construit dupa
principiul Iogicii de inversare (de basculare).
Funqionarea in primul cadran este asigurata de convertorul A, care este comandat la
unghiuri a A E (amiD' 90°) .
Tensiunea fumizata UdA ~i curentul IdA sunt considerate pozitive din punct de vedere
al sarcinii RLE:
Performantele dinamice ale acestor convertoare sunt foarte bune, dar comanda este
complexa. Ea trebuie sa aleaga dintre cele doua convertoare, plecand de la informatii
referitoare la curent ~i la viteza, pe acela care trebuie sa primeasca impulsuri ~i pe acela care
trebuie sa fie blocat.
conductie
/ intermitenta
aA dO,n) => aB = n
pentru redresoarele trifazate ell punct median ~i in punte in antiparaleI:
a A E ( 0, 2 7r)::::}a B = 7r
3
aA E ( 0, 2 7r)::::}aB = 7r
6
p=2
redresoare cu puner median ~i in punte- montaj antiparaleJ
I
/ /
I
I I
------+------ I
------ ------~------, I I
I
I I
------+------+------ redresoare trifazate in
! I :
I I I I 1,-< punte - montaj in cruce
~------+------+------+------i '~-~
'------+------+------t------+------,
I I 1 I 1
,
I
r I I I I I I
i------r------r------i------i------i------1
Timpul mort este intervalul de curent nul care apare la inversarea sensului curentului
ld cand punctul de funqionare in deplasarea sa prin zona de conduqie intermitenta
(vezi fig. 4.2) ramane, pentru Id = 0 pe axa tensiunii Ud•
Fig. 4.4 arata, cu titlu exemplificativ, schema electrica a unui convertor in patru
cadrane realizat prin montarea in antiparalel a doua redresoare trifazate in punte.
Redresor Redresor
comandat comandat
montajul antiparalel, la care cele doua convertoare sunt alimentate de la aceea~i sursa de
tensiune alternativa (de exemplu acela~i secundar al transformatorului); daca
convertoarele sunt in punte, apar doi curenti de circulatie intre convertoare, curenti care
sunt limitati de patru reactante Ld (fig. 4.5).
montajul in cruce, la care cele doua convertoare sunt alimentate de la doua surse diferite
de tensiune alternativa (de exemplu doua secundare ale aceluia~i transformator).
ktre convertoare nu apare decat un singur curent de circulatie, care este limitat de doua
reactante Ld (fig. 4.6).
Ld IdA. IdB Ld
Bit
/-----
i
UdA.
I Id
A I
-->-- )
Ie
M
-->- ,
Ie :UdB
I
----- I
Ld Ld
Ld idA idB
/
~-,
UdA I
'e I
I
A'f
rt
id I
I
1
M
I
I
I
, /
I
Ld
Relatia (4.12) arata ca, daca redresarul A este camandat cu unghiul a A' deci
funqioneaza intr-un regim (de exemplu de redresor), celaialt, B, trebuie sa fie comandat cu
unghiul aB = n- aA ~i va function a in regimul complementar (in exemplul nostru, invertor).
Datorita faptului ca unghiul limita de comanda in regim de invertor este de 150°,
unghiurile a A ~i a B in regim de redresor nu pot sa scada sub valoarea 300.
/ \
--r--------------'\----
M 1 Redresor ' •
11
tn fig. 4.8 ~i 4.9 sunt prezentate exemple de scheme electrice in montaj antiparalel ~i
'in cruce:
T3 i
._._. __ ._. __ ._~_c .. _ ... _ ... _._.
Uc I
:
L
+~-JI :
Fig. 4.8 Convertorulfu patru eadrane ell eurent de eireula\ie: montaj antiparalel eonstituit din douii
redresoare trifazate eomandate ell punet median.
4 CONVERTOARELE "iN PATRU CADRANE" CU COMUTATIE NATURALA.
Suma UaA + ViS este nula (vezi relatia 4.11), dar suma valorilor instantanee, numita
tensiune de circularie, Uc = uaA +UdB nu este nula, ceea ce determina aparitia unui curent de
circularie ic intre cele doua redresoare. De exemplu, pentru schema din fig. 4.8, se presupun
.
doua cazun de comanda: a) (XA E
( 0'3n) ; b) (XA E
(nl3'32n) . .
fIg. 4.11 arata formele de unda
. \
( 1['J
a) (X, E 10.-
3
; b) (XA E
(1[-.-J.
3
21['
3
Pentru convertorul de patru cadrane din fig. 4.8, pentru intervalul de conduqie a
tiristoarelor ~ ~i Ts curentul de sarcina lei > 0 ~i trece prin sarcina, infa~urarea secundara a
fazei uan' tiristorul T1 ~i 0 reactanta Ld, iar curentul de circulatie ic se inchide prin
infa~ura.rile fazelor uan' ubn' tiristoarele 1;, Ts ~i reactantele Ld•
Curentul de sarcina este deci furnizat de convertorul A.
Curentul de circulatie se inchide prin cele doua convertoare fara a trece prin sarcina.
Curentul de circulatie este deterrninat de tensiunea de circulatie, care in acest caz va fi
uan -ubn'
Tiristorul T1 este parcurs de Id + ic' Pentru curenti de sarcina pozitivi lei > 0, suma
curentilor Id + ic pentru intervalele corespunzatoare unghiurilor de comanda ex A' trece de la
tiristorul T[ la T2, de la T2 la T3, de la T3 la 1; (vezi fig. 4.8).
Curentul de sarcina este furnizat de convertorul A. Curentul de circulatie ic trece in
funqie de unghiurile de comanda ex B de la tiristorul Ts la T4, de la T4 la T6, de la T6 la Ts
(vezi fig. 4.8).
Redresorul B nu conduce decat curentul de circulatie
•
ic .
Pentru curenti de sarcina negativi Id < 0 situatia se inverseaza. Curentul de sarcina
este furnizat de convertorul B ~i curentul de circulatie nu se inchide decat prin convertorul A.
mschema din fig. 4.9 apar doi curenti de circulatie, fiecare parcurge circuitul
reprezentat de sursa ~i doua semipunti.
mschema in cruce din fig. 4.10 un singur curent de circulatie se inchide prin
ansamblul celor patru semipunti.
Traseul sau, la un moment dat, este reprezentat in fig. 4.10.
4 CONVERTOARELE "iN PATRU CADRANE" CU COMUTATIE NATURALA.
Aceste inconveniente fac ca acest tip de convertoare sa fie din ce m ce mai putin
INTERACTIUNILE:
, REDRESOR-
SARCINA; REDRESOR-RETEA.
, -
CONCLUZII ASUPRA
REDRESOARELOR
5.2 Pulsatiile
, tensiunii redresate
PuIsatia tensiunii redresate depinde de schema de redresare ~i de natura sarcinii.
Pentru 0 sarcina normala ~i un unghi de comanda (de intarziere) 0: nul, tensiunea in
gol a unui redresor udO este formata din p segrnente de sinusoida pe 0 perioada T a tensiunii
rerelei (fig. 5.1) ~i valoarea sa medie este data de relaria (2.232):
- ~p.1!
UdO = U-sm-
1! p
udO A
I
/\1
U ---
p 1 2 3 6 12
IF 1,57 I,ll 1,017 1.00088 1,000053
Relap.a (2.15) tabeJul 2.2. (2.108) (2.157) (2.207)
p 1 2 3 6 12
1M 1,21 0,482 0,187 0,042 0,0102
Relatia (2.15) tabe1ul 2.2. (2.108) (2.157) (2.207)
UdD (t) = -(U dD L 1-n-p·
1+ 2 ~ 1 cosnncosnpwt J
0 0
.=1
U.=UdD
A - 22 ocosnn~-·
1-n p.
U
UdD
=1
2
oocosn
1-wp-
1
Rapoartele !!..n calculate cu relatia (5.3) sunt date in tabelul 5.3.
VdD
2 3 6 12
~
2 0,667 - - -
3 - 0,25 - -
4 0,133 - - -
5 - - - -
6 0,057 0,057 0,057 -
7 - - - -
8 0,0317 - - -
9 - 0,025 - -
10 0,0202 - - -
11 - - - -
12 0,01398 0,01398 0,01398 0,01398
• existenta unei armonici de un anumit ordin este impusa de schema de redresare. Valoarea
de van a armonicii este independenta de schema de redresare ~i este impusa de ordinul
annonicii;
tn cazul in care ex;t: 0, tensiunea redresata in gol este data in fig. 5.2.
Valoarea sa medie este data de relatia (2.238):
Uaa = U dD cosex
1 p. 2n
Uda =U -+-slD-cos2ex
2 4n p
5 INTERACTIUNILE: REDRESOR-SARCINA.; REDRESOR-RETEA. CONCLUZII
, I'"
>f
•rot
!+Lsin 2n cos2a
2 4n p
p . n
-sm-cosa
n p
Curbele IF (a), pentru diverse valon ale lui p soot aratate in fig. 5.3.
•
fF I
,
'4
Se observa ea IF ere~te eu a, ealitatea tensiunii devenind deei din ee In ee mai
slaM. Daea p ere~e, faetorul de forma IF' deei ~i tensiunea redresata se 1mbunata~ese. In
praetiea, redresorul nu funqioneaza in gol, ei eu curen~i de sarcina Id, unghiul de comuta~ie
J.l nefiind negli jabil. In acest eaz, pentru a::j;; 0, J1:;t: 0, alura tensiunii redresate este
prezentata ill fig. 5.4.
-------------~~~=-----I A
I / IU
A
U cos-
n I
~--;----- // I
p /
/ I /
/
~//" ) /
I
n/2-nl p :
~ a J.l
lC ••.:e .•:.
I I
nip
nl2
Calculul general al dezvoltarii ill serie Fourier pentru Ud (O)() este destul de
eomplicat, deoarece trebuie rezolvate integralele (vezi rela~iile 1.5 ~i 1.6):
5 INTERACTIUNILE: REDRESOR-SARCIN..\.; REDRESOR-RETEA. CONCLUZIJ
bj = A n
;n'") [JI' ueos;eos(mr ~
+ a) sin pOJtd(m[) + JUsin
A ( n n)
0Jt+ -;+a
2 sinpmrd(mr) ,] =
pOI' (5.10)
Pentru redresoarele eu diode de regim liber (DRL) legate la ie~ire, forma de unda a
tensiunii redresate este data in fig. 5.5 ~i eeuatia sa este:
••
cot
a =~Je (;Sin(OJt+a+ +:l£-
J
2rr
J1
2
rr)COSPOJtd(OJt)=
P
-0
P
=L ~dO [-(p-1)cos(p+1)8+(p+l)cos(p-l)8-2]
2rrp·-1
bl =~Je (;Sin(OJt+a+ +
2rr
J1 rr
2
_:l£)SinPOJtd(OJt)=
P
-0
P
=L ~dO [(p-l)sin(p+l)8-(p+1)sin(p-l)8]
2rr P -1
Re1atiile (5.9), (5.10) ~i (5.12), (5.13) arata ca, pentru 0 schema de redresare,
amplitudinea primei armonici a lui ud depinde de a ~i /1, iar pentru funqionarea cu DRL,
de 8.
Se pot trasa curbele Ud / UdO (UI / UdO)' luand ca parametru U!' (fig. 5.6, 5.7, 5.8).
Din aceste curbe putem gasi amplitudinea primei armonici.
- 1
Ud
UdO
•• 0,9 '
I
0,8
0,7
0,6
0,5
0,4
0,3 ,
0,2
0,1 !
Oi I I
0 0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,4
••
- i 1
Vd f 0,91
VdO I
0,8 I
0,7
0,6
0,5
0,4 , ,
0,3
-
U =60/< 0
\ )\ .
I.J. i \:'
02 - '/\1
UJ.l=12% \
011
, I i
o i
o 0,6 0,7 A 0,8
__ .-_ VI
VdO
0,8 '
I
0,7 I
0,6 ~I 'i, !
0,5 ; : i I I I I
'I ii,
0,4 'i, I I
I
I r---t '
~ I I I Ii!! I uJ.l=12%
o'-'LLI I I I I
o
o 0,1 0,2 0,3
VI
A
.-
VdO
eu cat ks< este mai slab, cu amt mai buna este comportarea redresorului in
scurtcircuit, caci amplitudinea curentului care poate aparea este mai mica.
Se observa ca cele mai bune montaje sunt in monofazat redresorul in punte PD2
(B2) ~i in trifazat redresorul in punte de tip paralel-dublu (PD3) sau serie (S3).
Din punct de vedere al puterilor aparente ~i factorilor de putere, cele mai bune
scheme de redresare sunt: PD2 (B2) in monofazat ~i PD3 ~i 53 in trifazat pentru p=6 ~i
PD3//53 pentru p=12.
5.5 Curentii
, absorbiti, de la retea
,
Redresorul este alimentat cu tensiuni sinusoidale, dar curentii absorbiti sunt
nesinusoidali. Armonicile de curent injectate in retea provoaca perturbatii ca:
interferente cu retelele de telefonie ~i televiziune;
efecte negative asupra funqionarii altor sarcini: m~ini electrice (aparitia unor cupluri
parazite, a pierderilor suplimentare), echipamente de iluminat (imbatranire prematura),
echipamente de comanda (erori de comanda), echipamente de masurare (erori de
masurare);
posibilitatea aparitiei de rezonante paralel in retea.
111cadrul capitolului 2, s-au studiat formele curentilor secundari ~i primari pentru
fiecare schema de redresare functionand cu sarcina normala. Pentru aceste unde s-au calculat
valorile medii, efective ~i dezvoltarile in serie Fourier.
Pentru redresoarele trifazate metoda energetic a este 0 metoda general a simp la, care
permite trasarea formei curentilor primari in urmatoarele ipoteze:
2r.:
J
o
ipdt= 0
eu valorile (5.17) ~i (5.18), relatia (5.19) devine, dupa separarea termenilor in sinus
~i cosinus:
. . 2n . . 4n U /- . s::
In SIll- + lp3 SIll- = -~- d SIll
u
3 3 Up
~o".
~L:J~dL
.'.. ."---.r-
"
1---<I '
I I
p,1;
I
I'"
IU
~-----
d
R
,
l u.wJ t p," a)
,
----0
5 INTERACTIUNILE: REDRESOR-SARCINA; REDRESOR-RETEA. CONCLUZn
k-
-
~.!!.-j
~ d
3 Up
Astfel, pentru intervalul (wtp mtJ, formele curentilor ipp ip2' ip3 se obtin prin
procedeul urmator: se traseaza 0 sinusoida de valoare de van k (fig. 5.9,d). 1n raport cu
momentul valorii sale maxime se masoara defazajul D. Interseqia sinusoidei eu verticala ce
Valorile eurentilor pentru acest interval rezulta utilizand aceea~i sinusoida din
( u+p-3
<;: 27r 27r) ~l. (<;:u+ 27r- 47rJ' . va 1on'lid ' .
p 3 ~I se lau e eorespunzatoare puncte or e mterseqle
Metoda se aplica, de asemenea, pentru gruparile in paralel ale redresoarelor prin BIF
daca:
curentul continuu se lmparte 'in mod egal 'intre redresoarele puse in paralel; .
redresoarele sunt identice ~i functioneaza cu acelea~i a ~i p;
unghiul intern 8 al ansamblului este media aritmetica a unghiurilor interne ale celor doua
redresoare;
. (2k-l)n
41 ~ sm
ik(cut)=_d
n
L
k=1
3
2k-l
cos(2k-l)cut=
. ( rot ) =-
lpj 2Id ( 1 . 5rot+-sm
sinrot+-sm 1. 7rot+-sm1. 11rot... )
n 5 7 11
. ( rot ) =-3Id
lpj ( 1 . 5rot+-sm
smrot+-sm
• 1. 7rot+-sm
1. 11rot... )
n 5 7 11
I=!J..
n n
eu : n - rangul armonicii.
I =!l-=_I_1_
n n kp±1
VRelatiile (5.34), (5.31), (5.35) ~i (5.33) raman valabile, dar defazajul fundamentalei
CPj este egal cu a:
I: Fenomenul de comutatie (11 7:- 0) deformeaza curentii absorbiti care nu mai sunt
rectangulari, ci aproximativ trapezoidali (vezi, de exemplu, fig. 2.58, b ~ B).
I -~(~)
I - 3U P PdO I'~O
Factorul de coreqie (~I) dO JJ."O
se obtine din diagrame cum sunt cele din fig. 5_1I,
o
0,8
(81 '\
-----'l~_ ,_ i
I\.P dO) /.l*O
In mod obi~nuit, aceasta influenta a comutatiei este mica asupra amplitudinii undei
fundamentale ~i a armonicilor de joasa frecventa ~i se poate neglija, utilizand relatiile (5.34)
~i (5.35) pentru ,u = O. Dar influenta asupra defazajului ({>I al fundamentalei este importanta.
Ea va fi studiata in eele ee urmeaza.
Daea se neglijeaza pierderile in redresor (Ur = 0) relatia (2.315) se serie:
Pd =Uid = udO(eosa-uJl)Id
Puterea aetiva absorbWi este data de relatiile (1.45) pentru redresoarele monofazate
~i (1.53) pentru redresoarele trifazate:
P = 3UpI j cosqJj
Relatiile de mai sus devin, eu valorile (5.34) sau (5.35) pentru I]:
Prin urmare relatii1e obtmute pehtru redresoarele monofazate ~i trifazate sunt formal
identiee (5.43,a ~i 5.43,b).
Daca se serie egalitatea puterilor, eu (5.40) ~i (5.43) rezulta:
CPr == a+!.t
2
5.6 Perturbatiile
, tensiunii de alimentare
Datorita comutatiilor care au loc in redresor reteaua este perturbata, forma
tensiunilor la intrarea redresorului inceteaza de a mai fi sinusoidala. Perturbatia este cu atat
mai importanta cu cat puterea redresorului este mai mare, deci nu poate fi neglijatain raport
cu puterea de scurtcircuit a retelei. Tensiunile de alimentare (la barele A-fi~~unt
modificate. Ceilalti consumatori (motoare, instalatii de iluminat) sunt astfel pertur6atl.
Perturbatia se propaga in retea atenuandu-se cu distanta. Pentru barele B (fig. 2.54)
unde puterea de scurtcircuit este mult mai important a, efectul perturbaliei este neglijabil.
Tensiunile intre faze sufera modificari (rupturi) de 0 durata egala cu !.t, durata de
comutatie a componentelor semiconductoare, ~a cum se vede, spre exemplu, la tensiunea itab
(fig. 2.58,b-t D) ill secundarul unui redresor PD3(B6).
Le
Perturbatiile sunt transmise in primar, atenuate cu raportul ---, unde L este
Le + Lk e
U I - -
Q1 =3UpI1sinCPl =3Up~sina=Udoldsina
3Up
Relarii1e (5.48), (5.49), (5.50) ~i (5.51) arata ca, pentru redresoarele monofazate ~i
trifazate, puterile activa ~i reactiva se pot exprima prin relarii identice daca se iau in
considerarie marimile de pe partea de curent continuu. Forma relariilor pentru P ~i Q indica
0° (B)
1
(UdO)
f' p UpI}cosqJ} 11
JP =-= --COSqJ}
. S UpI I
- pentru redresoarele trifazate:
I
- ./31d
1 - .fin
.fi-
1=1=-Id
p 3
If
=!.L = 3./3 = 0 8274
I 2n '
2Jjid
__
I (dupa 5.27)
1 .fin
- (2
I = II = I ~3 d (dupa 2.124)
I 3
If =-1. =- =0,9554
I n
_ 2Jj~
I
1 - .fin
I] 3
ff =-=- =0,9554
I 17:
Relatiile Ip al unui
(5.54) ~i (5.64) pun in evidenta faptul ca factorul de putere
redresor nu corespunde lui cos q>], fiind mai scazut. Cum q>] este proportional cu a
(relatia 5.47) , rezulta ca factorul de putere este cu amt mai seazut cu cat a tinde eatre
valoarea de 90°. Puterea activa seade ~i puterea reactiva cre~te.
in relatiile (5.54) ~i (5.64) cosa a fost Iuat in valoare absoluta, deoarece factorul de
putere este 0 manme pozitiva, iar la function area ea invertor cosa ia valori negative.
Faetorii de putere pentru redresoarele neeomandate se obtin pentru a = 0, deei sunt egali eu
continutul in fundamentala If al curentului primar. Se observa di putem caleuIa continutul in
fundamentala al curentului primar printr-o alta metoda, inloeuind II prin valorile sale date de
relatia (5.34) pentru redresoarele monofazate ~i de relatia (5.35) pentru redresoarele trifazate.
Astfel:
pentru redresoarele monofazate:
I] Pd~
ff = - = fp = fpp = -
I Sp
adica, conform tabeluIui 5.5., calitatea curentilor absorbiti de la retea este eu amt mai buna
~ (ff mare), eu cat peste mai mare. ' , ,
Pentru redresoarele comandate Ip se ealcuIeaza eu reIatiile (5.54) sau (5.64).
Trebuie studiata, de asemenea, influenta comutatiei reale (/1:;t. 0) asupra vaIorilor
puterilor P ~i Q.
CU relatiile (5.43) ~i (5,44), puterea aetiva se scrie:
Datorita comutatiei reale, punctele care reprezinta diverse unghiuri de comanda ex,
de asemenea ~i pentru ex nul, se gasesc deplasate pe cercul diagramei puterilor (fig. 5.13) in
raport cu cazul Jl = 0 (fig. 5.12).
Fig. 5.13 demonstreaza ca 'in regim de redresor, pentru un unghi de comanda a dat,
puterea reactiva cre~te cu caderea reactiva de tensiune raportata u,,;
dimpotriva, 'in regim de
invertor, QI scade daca U" cre~te.
Sarcina
RLE
Relatiile (5.48) ~i (5.50) arata ca axa P (fig. 5.12 ~i 5.13) poate fi gradata 'in
Se observa peo fig. 5.15 ca atunci cand tensiunea variaza illtre UdO ~i -UdO cosarDJlX'
traiectoria BAC este illIocuita de BDEFC, adica s-a divizat aproape cu doi maximuI Iui
Q1 ' ca ~i valoarea sa medie.
B (a. =0)
-1 1
(,UdO) ( UdO)
Fig. 5.15 Reducerea puterii reactive absorbita. prin comanda secven1iala (decalata)
a doua redresoare.
Daca se leaga ill serie trei redresoare care sunt comandate decalat unul ill raport cu
celaIalt, se divide cu aproximativ trei valoarea me die a puterii reactive absorbita.
Acest principiu se poate aplica ~icelulelor de comuta~ie coman date decalat.
Pun~ile semicomandate (mixte) prezentate ill subcapitoluI 2.13 au 0 celula
comandata Ia a2 = 0 ~i, din acest motiv, tiristoarele au fostilllocuite cu diode.
Diagrama ;irculara pentru 0 astfeI de punte este reprezentata ill fig. 5.16.
1n loc sa se deplaseze pe semicercul BAC, punctul de funqionare se afla pe
semicercul BDE.
A~a se explica de ce 0 punte mixta absoarbe mai pu~a putere reactiva decat 0 punte
comandata, avand aceea~i structura. Dar puntea mixta nu funqioneaza ill regim de invertor.
Un redresor comandat oarecare, care con~ine doua celule de comuta~ie 'in serie, poate
fi comandat ill mod decaIat, pentru a asigura func~ionarea ill cele doua cadrane ale planului
(Ud,lJ.
UdO Id
Fig. 5.16 Diagrama circulara pentru 0 punte semicomandata (mixta) (J.l = 0).
Fig. 5.17,a aratA schema puntii monofazate (pD2, B2) coman data, iar fig. 5.17,b
diagrama circulara corespunzatoare, in ipoteza J1 = O.
I
I
I I
)'Is I
I
I
I
I I
2 I I
~ uA=150"
I OB=9O"
,
:
I OB=9O"
UA=150"
~ ~I
•• "I
I I
I I I
I I I
I I
: I
I I
~dSt-----,j, / I '\
'I
I I /
/:, ,
/ \
I / I \ I
I \
i \
I I
I
I \ I
I
I
I
If
J
I I
I
I
\1
\1
\) I
/
I
I I
I I
I
I
I I
/ I
- Us 1----
a) Filtrul C este un condensator legat m paralel cu sarcina (fig. 5.19). Rolul sau este
o-c=:t *
acela de a reduce pulsatia tensiunii redresate.
c I_SarCina
b) Filtrul de tip L este 0 inductanta legata m serie cu sarcina (fig. 5.20). Rolul sau
este de a reduce ondulatia curentului continuu id •
c) Filtrele de tip LC sunt construite sub forma de filtre "trece-jos", pentru a atenua
armonicile superioare, sau de "filtre rezonante" acordate pe anurnite annonici.
Filtrele "trece jos" sunt cuadripoli m r sau II legati la ie~irea redresorului
(fig. 5.21).
L
I/<t::' 00000' f c
L L
G---I/<t::'_OO_O_OO_'_*~C_r_oo_o_OO_'--,*~c_1 S=in'
FiItrul rezonant este un ansamblu sene LnCn (fig. 5.22) acordat pe armonica "n" Cate
trebuie suprimata.
Filtrele legate pe partea de curent alternativ illtre retea ~i redresor sunt filtre
rezonante acordate pe principalele armonici ale curentilor absorbiti, pentru a impiedica
aceste armonici sa se propage ill retea. Vazut din rete a, redresorul R este un generator de
annonici de curent (fig. 5.23).
Dupa cum arata fig. 5.23, redresorul R poate fi asimilat, pentru fiecare annonica n,
cu un generator de curent care trimite curentul in ill reteaua simbolizata prin generatorul G ~i
inductanta de linie Lz• Filtrul Ln Cn legat ill paralel la bomele redresorului este acordat pe
annonica "n". S-a notat cu:
: :R
I I
a
l_"
,
Inr l-co~LnCn
I: = 1- CO~C)LI+ LJ
atunci Inr = 0 ~i curentul annonicii de rang Un" nu cireula decat prin filtru (filtrul a fost
aeordat pe freeventa f,,).
deoarece in aeest eaz eurentii spre retea ~i spre filtru devin foarte mari (rezonan1a filtrului).
Se evita aeeasta situatie prin construirea judieioasa a filtrului ~i prin legarea suplimentara a
unei rezistente de amortizare Ra; (fig. 5.23).
Inductanta Ln este construita fara miez de fier, eu 0 infa~urare eoneeputa pentru a
avea pierderi minime prin efect pelicular.
Filtrul aeordat pe freeven1a f" (relatia 5.76) are un comportament induetiv pentru
annonicile cu 0 freeventa superioara lui f". Riseul aparitiei rezonantei (vezi relatia 5.77)
poate aparea la frecvente inferioare lui f", pentru care filtrul are un eomportament eapaeitiv.
5 INTERACTIUNILE: REDRESOR-SARCINA.; REDRESOR-RETEA. CONCLUZII
Pentru a evita rezonanta, se realizeaza perfect acordarea filtrului (relatia 5.76) pentru
prima annonica. Acest filtru este conectat primul ill circuit ~i deconeetat ultimul. La intrare
se leaga un numar de filtre rezonante egal cu numaml de annonici de suprimat. Punerea sub
tensiune a filtrului nu pune probleme particulare, deoareceinductantele amortizeaza
fenomenele tranzitorii, dar deschiderea trebuie sa se faca cu illtreruptoare fara reamorsare a
arcului electric, pentru a se evita supratensiunile.
Redresoarele sunt practic convertoarele cele mai raspandite. Studiul lor, facut ill
capitolele anterioare ~i ill acest capitol, ne permite sa tragem urmatoarele concluzii:
VARIATOARELE DE TENSIUNE
ALTERNATIV A
6.1 Generalitiiti
,
:.: :O--N--
f
--[:21__ f- - -; ~u,
sa u
Comanda lor, prin reglarea valorii efective a tensiunii de ie~ire, se poate face dupa
doua principii:
• reglajul de faza;
• controlul numamlui de perioade de conduqie.
Prima metoda este cea mai utilizata, deoarece ea presupune 0 schema de comanda
foarte simpla. Acest capitol nu trateaza decat VT A comandate prin reglaj de faza.
Ca principiu, VT A trebuie sa lase sa treaca curentul ill cele doua sensuri. Deci,
dispozitivele semiconductoare legate pe fiecare cale sunt bidirectionale ill curent. Prin
urmare, se utilizeaza triacul sau, pentru puteri ridicate, doua tiristoare ill montaj anti-paralel.
Tensiunea aplicata fiind altemativa, curentul de sarcina are aceea~i forma ~i se
anuleaza periodic, deci VT A sunt convertoare cu comutatie naturala. Dispozitivele
semiconductoare se blocheaza la trecerea naturala prin zero a curentului care Ie parcurge.
U
T
0( ~
T1
A B IS M
is T2
A*B
A
R
Ua- C
1
N
Tr A
a)
- 1 ( n- a+-sin2a
1 ) VA
2n 2 a
a=O~Vs=Va;a=n~Vs=O (6.3)
Se observa din fig. 6.3 ca formele de unda, curent is ~i tensiune us' au devenit, prin
reglajul de faza, manmi nesinusoidale.
Chiar ~i pentru sarcina rezistiva fundamental a curentului is este defazata -in rapon
cu tensiunea de alimentare ua cu unghiul ({Jt'dat de relatia (6.5).
I
I
I
I
I I
I I
I I I I I
I I I I
~ l-:LJ I
~
, I
I I I I I I I I
I I I I I I [
I I I I I I
I
I I I I I I I
I I ,
: I I I . I
I I
I
I ~ I
, I
I :
I
1\
I \
-V I
. I
If",
-+ __ L__'-/I
a I :
I
i
~
I
~
I
I I
I I
comanda I [
I I
la /,,--.1 /--..1
re=:(l:2 / /
/
/
I
6alf--
I
. I
- Va r----------
sin2a
({>l = arctan 1
1r- a+-sin2a
2
Este yorba deci de un consurn de putere reactiva datorita comenzii. Puterea reactiva
Qr a fundamentalei (relatia 1.47), dupa relatia (6.5) este maxima pentru ex = 90° ~i nula
pentru ex = 0 ~i ex = re. Puterea activa Peste maxima pentru a = 0 ~i scade odata cu cre~erea
lui a. Legile p( ex), Q1 (ex) ~i ({>! (a) sunt prezentate in fig. 6.4,b.
t~Ua
I, t --p
U al2R
1 , : 100° t
lp 1
t
0,8 0,8 80°
0,4 0,4
I
0,2 0,2 ,
I,
0' 0
0° 0° 60°
~ ~
Fig. 6.4 Legile: a) Us(a) ;b) p( a); Q1(a) .. <PI (a) .
Pe durata conductiei unui tiristor, pentru montajul din fig. 6.2, se poate serie ecuatia
diferentiala:
dt
d~
Ua sin COt = Ris + LO)--( -)
A
d cot
Eeuatia (6.6.b) are solutia is(cot) compusa dintr-un termen forrat if(CO(), de forma
tensiunii alternative ~iun termen liber, i, (co() care se amortizeaza in timp:
OJL
~i cp = aretan-
R
R
--aH
if ( OJt ) = ke wL
R
U
A
--ex
is(a)=O=>o=_asin(a-cp)+ke wL
Z
A R
U .-0:
k= __ a sin(a-cp)e WL
Z
lnloeuind in relaj:ia (6.11) pe k eu valoarea sa din (6.13), rezulta:
di
Valoarea maxima a lui is se obtine din eonditia -( s ) = 0, care, introdusa in relatia
. . d OJt .
-~(ej-O:)
O=sin(ej-cp)-sin(a-cp)e wL
'"
Iii
I
1 'I
I
1,1
I
I
I
I
I
i
I
! 1
I
I I
- Ua --ci-t-+--'-Ci-' q:
I I I I : a I I I
~ I ,---, r--+i ~
Us + I
II
I
II
I
II
I I
I
i
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
-
!
~ : : : ! I
Ual-~- :
I
I I
I I;
! I
i
I
I
I
'"
-U
a
l
I
I
I
I'
i ! I \
_Ll.. __ L __ L-l_l
I I
..
! I I
I
I
! I'
1 1\
I
j
~:+I;~Lt 'i
; I f I
i I
Iii I
I I I
I I , I
1/ {\ I ! i
I \ I ,
,
\
\
I ! '
I
I
I I I i\ Ii
'~
cot
1 I j : \ 'f II
I ,I I, ' ,
-Ua --:-t--~--J-n-~(
I! I
I I I I I
I I I
I I
,
OJL
a = cp = arctan-
R
Relatia (6.19) da limita conduqiei discontinue.
• Daca ex > cp conduqia este discontinua, formele de unda sunt cele din fig. 6.5 ~i schema
din fig. 6.2 functioneaza ca variator monofazat. Valoarea efectiva a tensiunii la bornele
sarcinii este:
Us = -J8J( U~
I
n a
a sinO)[
)2
d(wt) =
(;2 81
_a
2n
J(I- cos2wt)d(wt)
a
=
I
tis
~
I A I
R i
c i
r i
I N i
~
Tiristorul Teste legat ill diagonal a de curent continuu a unei punti monofazate cu
diode. Pe durata semi altern ante lor pozitive ale tensiunii ua' D1 ~i D4 sunt polarizate in direct
~i curentul se illchide prin calea A, D1, T, D 4' sarcina, B.
'in timpul semialternantei negative a lui ua' D2,D3 soot polarizate in direct ~i traseul
curentului este B, sarcina, D3, T,D2,A.
Formele de ooda pentru tunqionarea cu sarcina rezistiva R soo:t prezentate in
Ele soot identice cu formele de ooda din fig. 6.3, deci relatiile stabilite in
subparagraful 6.2.1.1 raman valabile.
I· ;
I
! 1
l--~L----L-'
I
I
- D at>:: ;Cl; I
r--;
a: I
i 0: : al
I
u. T
I
I
I
I
I
I
r---1
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
!
r---1
I
I
I
I
I
I
I
I
H
I
I
1
I
D. ~--~~-, ' I
I I
j \
\ I
\ I
\1
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I I
1 I
U I I
S I I
1
•.. i I
U -""t-b
a I I
1/
/
(I
f I
1\ 1
: \J
1 1\
I ! \
1 1
-rT-----r-rr
t :: : :'
1 1 1 1 1
I 1 1 I
1S
I 1 1 1
1 1 1 1
1 I 1
1/ I
(I I
/ i I
Montajul cuprinde:
partea de f011<1,formata din sarcina Rs' triacul Tr ~i siguranta S.
partea de comanda, formata din potentiometrul R, rezistentele r ~i Rj, condensatorul C ~i
diacul Dj•
partea de protectie la supratensiuni de comutatie, realizata din ansamblul serie Rp - Cp•
Tensiunea Uc la bornele condensatorului C poate fi modificata ca valoare ~i faza prin
reglajul rezistentei R. Aceasta permite reglarea unghiului ex care corespunde momentului in
care Uc este egala cu tensiunea de prag a diacului U Br , adica momentului trecerii diacului in
starea de conduqie (fig. 6.9). Diacul in conductie determina descarcarea condensatorului in
circuitul de poarta al triacului Tr ~i amorsarea sa.
b)
Se alege R pentru a avea valoarea maxima Ue < UBr; diacul nu poate deveni
conductor. Miqorand valoarea rezistentei R, la un moment dat, tensiunea ue este egala cu
tensiunea de prag ±U Br a diacului ~i acesta intra ill conduqie. Triacul prime~te pe poarta un
impuls de comanda ~i amorseaza periodic pe semialtemantele pozitive ~i negative ale
tensiunii ua• Triacul se blocheaza la trecerea naturala prin zero a curentului.
Rezistenf.a R) se calculeaza din conditia de obtinere a unui impuls de comanda pe
poarta triaculm de amplitudine cel mult IGrr=:
f!.U F f!.U F
IG ::;IGrr= =--~Rl :2:--
R1 IGrr=
cu: f!.U F-variatia tensiunii diacului la comutatie;
IGrrox -valoarea maxima admisibila pentru impulsul de poarta (de comanda) al
triacului. i\mbele valori f!.UF ~i I Grr= sunt date de catalog.
Durata impulsului de comanda trebuie sa fie suficienta pentru a permite curentului
prin triac sa atinga valoarea de acro~are I L' Daca se considera 0 durata medie de 20..,..40jJS,
valoarea condensatorului se deduce din:
c = 20..,..40 [~FJ
R[
cu: Rj exprimat ill [.Q].
Triacul intra ill conduqie cu 0 intfuziere a ill raport cu trecerea prin zero a tensiunii
ua' aut ill semialtemantele pozitive, cat ~i ill cele negative. Unghiul a se regleaza prin
varierea lui R (fig. 6.8) ~i permite modificarea valorii efective a tensiunii Us aplicata sarcinii.
Fig: 6.10 arata formele de unda pentru schema prezentata ill fig. 6.8.
Curb a reala de variatie a lui Uc este diferita de cea obtinuta cand diacul ~i triacul
sunt blocate (ue teoretic - desenat punctat ill fig. 6.10), deoarece odata atins nivelul +U Br'
diacul amorseaza ~i condensatorul deSCMCandu-se da un impuls de comanda. Yn consecinta,
ill timpul semialtemantelor urmatoare ale lui ua' Uc ajunge mai devreme la nivelul ±U Br' deci
a2 > a) ~i I S2 > ISl (fig. 6.10). Fenomenul se nume~e histerezis de reglaj ~i constituie
principalul dezavantaj al schemei, deoarece nu permite fixarea exacta a unghiului a de
funqionare al VTA. Unghiul amin pentru care triacul amorseaza este:
. R I
amin = arCSIn~
Ua
cu: Rs-rezistenta sarcinii;
I L -curentul de acro~are al triacului;
Ua -valoarea de van a tensiunii de alimentare.
prima amorsare
lu • u teoretica
,j C
/~
/
/ /
/ /
1/ / /
/
/
oI
! I i
I
~ 1
i
W
! a2 '
i
I i
1
4
a;1
. 2UB.-UaSinamin]
arcSID-~--A----
r
1a ._
= -- tan --E!!!!. Ua
roC 2 2
[
Daca r este negativa, atunci trebuie sa se aleaga un unghi amiD superior valorii gasite
eu relatia (6.23), iar ealeuluI se va refaee. Opera!iile se repeta pana Ia ob!inerea unei valori
pozitive a Iui r.
Rezistenta R este data de relatia:
R = tan~ _r (6.25)
roC
~ ~ arccos
vBr
A
Va
Schema din fig. 6.8 poate fi Unbunatatita prin reducerea histerezisului sau, legand un
condensator suplimentar, C1, ~a cum se arata ill fig. 6.11.
Fig. 6.12 Reglajul vitezei unui motor de curent alternativ prin VT A ell triac
comandat prin diac.
Diodele Dl' Dz, D3, D4 ~i rezistentele R;, R;, R; au rolul de a face simetrice
impulsurile de comanda. trimise in timpul semialtemantelor pozitive ~i negative
ale tensiunii de alimentare ~i de a impiedica aparitia unei componente continue a curentului
in motor.
a n 1 b
nz
D, u. I
Ua
T1
u. I S
A
R
C
I
N
A
Schema din fig. 6.13,a prezinta avantajul unei comenzi mai u~oare deoarece catozii
celor doua tiristoare ~ ~i T2 sunt legati.
tn decursul semialtemantei pozitive a lui ua' curentul is se inchide prin ~, D[ ~i
sarcina, iar in cea negativa prin sarcina, T2 ~i D2.
formele de unda sunt identice cu cele ale variatorului din fig. 6.2.
Pentru schema din fig. 6.13,b, in timpul perioadelor de conduqie a lui Tj ~i Tz'
solenatia secundara 0 compenseaza pe cea primara; intre punctele a - b se afla impedanta
transformatorului care are secundarul in scurtcircuit, impedanta de valoare foarte scazuta,
deci Us = ua'
Cfu1d Tj ~i Tz sunt bloc ate impun intre a ~i b impedanta transformatorului avand
secundarul in gol. Receptorul nu este parcurs de cat de curentul de magnetizare al
transformatorului, care este foarte scazut, astfel Us == 0 .
Fig. 6.14 VTA trifazat format din doua tiristoare In antiparalel pe fiecare faza:
a) schema electrica; b) sarcina. rezistiva ih stea; c) sarcina rezistiva In triunghi.
Tinand cont de relatiile (6.28) la (6.32), formele de unda pentru a = 30° sunt
prezentate in fig. 6.16.
Pe acela~i principiu, se pot construi formele de unda ale tensiunilor U1N, U2N, ~N
pentru alte unghiuri de comanda a, apoi se pot calcula valorile efective ale tensiunilor. De
exemplu, pentru U1N, se obtine:
=> UtN = Us
3a 3
1 --+-sm_a . ')
aE (0, ~)
2n 4n
aE( n3'2~) => 1 3J3.
U1N = Us -+--sm ( 2a+-n) (6.33)
2 4n 6
aE (n-- sn) => S 3a
U1N = Us ---+-sm 3 . ( 2a+-n)
2'6 4 2n 4n 3
208
1 a. :
r-+1
I I
1
I
I
I I I I I
I 1 I I I
-Va -~-~--~-+-~--~-~--r
u i:! \ 1 1
~OA : ; : ~ :
Va~-1--~-~-~--f-J-
1 I 1 I I i I
I I I I! I
I I I I I
I I
I I
I I
A I I
- Ua 1- I I Ct !
u~~ I ! t : I 1 ! ~ I
U ~--t--I--T--t--r-T--j--i-""t--f-
a I I i I I f I' I I I
) I I ! I I J I
I I I I I I I
I I I I I I
I
I
I
I
I
U3N i :
=U30- '\m
/\
+ I I . I I :
-i--r-I-;--I-'"7--r-T-~----
I I I :
Va', I I : ! I 1 1 I 1
I I ! I I I I i
I ! t I I// I
I I I"
I ' I
I
! ;
- Va i----'--!--+-
II
Fig. 6.16 Formele de undil pentru VTA trifazat din fig. 6.14,
functionand ell sarcina R ill stea; a = 300•
Daca receptorul este legat ill stea, montajul se poate face ca in fig. 6.17, fara ca
funqionarea VT A sa fie modificata.
Avantajul acestei scheme este punctul comun al tiristoarelor, ceea ce u~ureaza
comanda daca se utilizeaza triacuri ill locul tiristoarelor.
I 3 c
f30
Fig. 6.18 prezinta schema unui VT A mixt, care con~ine un tiristor in antiparalel cu 0
dioda pe fiecare faza:
De aceasta data, semialternan1ele pozitive ale tensiunilor u} 0' U2D' U3D sunt singurele
control ate. Diodele sunt ill conductie ill decursul semialternantelor negative ~i reprezinta
calea de trecere pentru curentul corespunzator acestor semialternante.
in fig. 6.19 este data schema cea mai des utilizata daca sarcina are cele ~ase borne
de ie~ire accesibile.
u10
2
R
uzo
~ 3'
u30 R
VTA au numeroase aplicatii, dintre care s-au enumerat deja cele legate de
instalatiile de iluminat ~i de reglajul vitezei ma~inilor electrice.
AIte domenii ar fi: controlul puterii transmise la illcalzirea cu ajutorul rezistentelor
~i reglajul tensiunii transformatoarelor.
Plasate illtre retea ~i sarcina, ele permit schimbarea cuplajului fazelor acesteia,
trecand, de exemplu de la triunghi la stea, far-a vreo modificare a pentru VT A.
VTA asigura reglajul ill limite largi a tensiunii retelei, dar are ~i unele dezavantaje,
cum sunt:
• consum suplimentar de putere reactiva, chiar pentru sarcini rezistive;
• este sursa de perturbatii pentru retea, deoarece curentii absorbiti au un putemic continut
armonic.
Dat fiind faptul ca valoarea maxima admisa pentru unghiul de comanda a unui
convertor in doua cadrane este a2 ==
1500, din relatia (7.1) rezulta ca:
GrupII
I4
Is
Lf
1S
Tl
S
u A
R
T2
R
I [ Us usa C
I3
I I .
I I
I
I N
It! uT GropI f A
Of 'f
Daca se dore~te obtinerea unei tensiuni de ie~ire usa = Usa J2 sin illsf, din relatia (7.1)
se deduce imediat:
Deci, valorile unghiurilor de comanda vor varia dupa 0 lege sinus, data intre 300 ~i
1500, ~a cum se arata in fig. 7.2, in care sunt prezentate ~i formele de unda ideale, ale
tensiunii ~i curentului, pentru 0 sarcina rezistiv-induetiva, caz eel mai des intalnit in praetica.
Studiind semnul tensiunii ~i al curentului, deducem modul de funqionare al fieeami
grup, in regim de redresor sau de invertor.
A
-U
sa
-
-UdOI
I
I
funclionarea Blo- I REDRESOR
IInver-
I~~~ I GrupI
cat ! tor
celor douB.
Inver- BIo- I Inver- Grup IT
grupuri I
.:
mare posibila, deoarece unghiul de comanda al tiristoarelor este nul: ex = o. Deci, valoarea
tensiunii de ie~ire poate fi modificata continuu, cu ajutorul unghiului de comanda.
Fig. 7.4 prezinta un exemplu de functionare cu sarcina rezistiva la unghi de comanda
constant, dar diferit de zero.
7 CONVERTOARE DE FRECVENTA CD COMUTATIE NATURALA
\! \;' \ / \./ \ / \ /
\i \!
~" /j1\
V \.v
A
1\.
V
I'
f
\ ;\ !\ /i
\
I V \ I
'J
; \
'J
/
'I,
\
\J 'v Vi
>;
in timpul funqionarii se regasesc toate cazurile precedente: a), b), c) ~i d), a~a cum
se prezinta in fig. 7.5, care da formele de unda la ie~irea cicloconvertorului pentru 0 sarcina
inductiva,la un unghi de comanda nul.
Pentru valori eonstante ale unghiului de comanda, tensiunea la ie~ire este de forma
trapezoidal a cu 0 ondulalie suprapusa de frecvenla pie (p:::: indice de pulsalie).
Acesta este cazul cieloconvertoarelor eu is = ie / 4···ie /2; pentru is« ie
tensiunea la ie~ire devine mai eurand rectangulara. Aeeasta forma de unda are un continut de
armonici ridicat, eeea ee, pentru unele utilizari, este dezagreabil.
Variind cele doua unghiuri de comanda, se po ate obtine 0 tensiune la ie~ire care este
o mai buna aproximare a sinusoidei, ea fiind formata totu~i dintr-o succesiune de pOfliuni de
sinusoida.
7.1.1 Determinarea unghiurilor de comanda a1 ~i az
tn relatia (7.2) se introduce coeficientul de reglaj al tensiunii:
r=·~
u J2
sa
UdO
Unghiurile de comanda se determina prin intersectia unei unde de referinta ur cu
undele modulatoare um• Avem nevoie de 0 unda modulatoare pentru fiecare tiristor ~i ill plus
pentru fiecare amorsare a fiecami tiristor din cele doua grupuri de comutatie. Aceste unde
modulatoare sunt jumatati de sinusoida cu originea timpului ill ponctul corespunzator
unghiului de comanda nul al fiecami tiristor, cu amplitudine egala cu UdO ~i cu frecventa
1m =1:.
Pentru grupul I care permite trecerea semialtemantelor pozitive ale curentului,
undele modulatoare sunt defmite pentru (0 et E (0, n); deci, ele ~aie abscisa cand deseresc.
Pentru grupul II care permite trecerea semialtemantelor negative ale curentului undele
modulatoare sunt defmite pentru (0/ E (n,2n) ~i taie abseisa cand cresco Unda de referinta
poate fi teoretic de orice forma periodic a de frecventa l = Is. Se utilizeaza de bbicei 0
sinusoida egala sau proportional a cu unda ideal a Usa pe care dorim sa 0 obtinem (fig. 7.6).
Ceea ce obtinem ill realitate este 0 unda care are ca fundamental a sinusoida dorita. Tensiunea
la ie~ire este periodica numai atunci cand raportul 1m
!,. = his este un numar natural. Pentru a
obtine un factor de putere mai bun, se utilizeaza 0 referinta trapezoidala (fig. 7.8).
Fig. 7.6 prezinta to ate cazurile posibile: intersectia undei de referinta ur pozitiva
(fig. 7.6,a), sau negativa (fig. 7.6,b) eu unde modulatoare pentru tiristoarele grupului I (um+ -
trasat cu linie continua) sat! II (um_ -trasat cu linie illtrerupta).
7 CONVERTOARE DE FRECVENTA. CU COMUTATIE NATURALA
Pe fiecare figura exista doua origini de timp: 0/ pentru tiristorul grupului I ~i 01/
pentru tiristorul grupului II. Unghiurile de comanda se masoara ill raport cu referinta
corespunzatoare. De exemplu, ill fig. 7.6,a avem: aj = OJet, masurat In raport cu 0/ ~i
az = OJ.tz masurat In raport cu OIl' Pentru determinarea prin calcul a acestor unghiuri de
com ada, trebuie sa se precizeze pozitia originii undei de referinta 0 ill raport cu originile 0/
sau OIl"
I
I
",/
\
1+ rsin OJsM;
at = arctan-----
-rcosOJsMt
Daca se introduce variabila:
s= {+
1 daca u, ~ 0
-1 dad u, < 0
wet
0
-U
U
dZ
A
0 wet
Un cicloconvertor trifazat este format din trei eicloeonvertoare monofazate, deei din
trei eonvertoare fu patru eadrane (fig. 7.9). Cele trei eicloconvertoare trebuie sa fie
eomandate astfel fucat sa se obtina la ie~ire trei tensiuni de acee~i amplitudine ~i frecventa,
dar defazate eu 1200.
Costul materialului neeesar este destul de important: un mare numar de tiristoare (de
eele mai multe ori 36), un transformator avand 0 eonstruqie complexa, 0 parte de control ~i
de reglaj complieata. De aceea aeeste cicloconvertoare se utilizeaza la puteri mari, pentru a
alimenta motoare sincrone funqionand la freevente joase (Is E (0... 15)Hz).
in acest mod, constructia ma~inii poate fi mai simpla, cu un numar redus de perechi
R L E
R L E
~_._---WJ"'-1 OaDOO '- -
U,R !
of
ill
uRuSuT
(Ii",)
U",
~
=in>
faUR (Ii",)
U",
I
.,I
N'
.ascinl
faLl S
UsT
(u'sT)
I
~
""cin>.
faLl T
d)
Daea reeeptorul permite funqionarea ell fazele izolate, se pot alirnenta eele trei
eicloeonvertoare ell un transforrnator ell un singur seeundar, sau daca. tensiunea rere1ei este
potrivita, se poate chiar suprima transformatorul (fig. 7.1O,a).
De obicei, cele trei faze ale receptorului sunt legate in stea sau in triunghi. Daca
receptorul este maiputin pretentios ~i permite alimentarea cu 0 tensiune cu 3 pulsuri, se
suprima conductorul neutru. Sursa este fie un transformator cu un singur secundar, fie reteaua
(fig. 7.1O,a).
U;R ==USR-j(USR+USS+UST)
Fig. 7.12 prezinta montajul pentru k=3 ~i tensiunile de intrare ~i ie~ire pentru 0
sarcina rezistiva. S-au inscris acele~i valori caracteristice ca in fig. 7.11, dar pentru cazul in
care k=3.
Se observa ca, pentru a obtine 0 tensiune monofazata la ie~ire, de frecvenVI de k ori
Pentru 0 ie~ire n-fazata, trebuie de n ori mai multe tiristoare ~i tensiuni Ia intrare
defazate cu 2n/ nk .
Fig. 7.13 prezinta montajul pentru k=2, tensiuniIe. Ia intrare ~i Ia ie~ire pentru 0
sarcina rezistiva.
Fig. 7.14 prezinta montajul pentru k=3/2, tensiuni1e 1a intrare ~i ie~ire pentru 0
sarcina rezistiva.
a)
lU'R u' s lU'T
! uR ~
I
Us ~
I
uT
T1 T2 T3
U sa
T6
~
1s Z
s
=R
Usa
/\
b)
/\
-u
,
componente ,
T5 T3 T4 T2 i T6 T1 T5 T3
in conduCfie I i ) i'
S-au inscris acele~i valori caracteristice cu cele din fig. 7.11, dar pentru k=3/2. Se
observa ca, daca k = N / D, (D,N E NJ avem nevoie de N tensiuni defazate cu n/N ~i de N
perechi de tiristoare pentru 0 tensiune la ie~ire monofazata, dar ~ide N tensiuni in opozitie de
faza cu primele.
in fmal, avem 2N tensiuni de intrare defazate cu 7r:/ N. Tiristoarele sunt amorsate la
intervale regulate de D7r: / N _
Deci, cu acel~i montaj ~i acele~i tensiuni se poate obtine un factor de multiplicare
diferit, modificandu-se frecventa ~i momentul de comanda al tiristoarelor.
8
CHOPPERELE
(VARIATOARELE DE TENSIUNE
CONTINUA· VTC)
• randamentul ridicat;
• inertie redusa;
• absenra contactelor electrice alunecatoare.
Deseori, gasim chopperele ca sursa de alimentare cu tensiune reglabila pentru
invertoare. De asemenea, ele sunt f<lspandite ~i in domeniul sudurii electrice.
Chopperele se construiesc pentru puteri cuprinse intre zeci iii milioane de watt.
Uzual, frecventa de comutatie este cuprinsa intre 100Hz ~i 1kHz, dar sunt ~i choppere
construite la 10kHz, sau mai mult.
+0 T1)G IT!
+
IS
~ M:
I
!
uili
I
T2 \
j
I
Us Sarcina
t Nt
_IJ_U
iTZ A
I_~-D_C
_ 1 Ie t •
Vs=-JUdt=U-.E..=Ut (8.1)
T I I T,e
o
de la 0 la Vi'
RelaJia (8.1) arata ca, daea conduCJia este continua, exista 0 dependenJa liniara intre
tensiunea de intrare Vj ~i tensiunea la ie~ire V S' independenta de eurentul de sarcina.
Curentul Is este perfect neted. Caracteristica ideala Us / Ui = f( () este prezentata
fn fig. 8.6. 1n realitate, din cauza imperfeqiunii sarcinii, curentul is (desenat cu linie
punctata pe fig. 8.5) are 0 odulatie Ms'
Modul de functionare arata ca 1; trebuie sa fie un intreruptor cu inchidere ~i
deschidere comandata, dar Tz poate fi un futreruptor cu comutatie spontanta, urmand
comutatiei lui T j•
ID
~ ~
N
Comanda
a)
R
M
L
M~R
N N
b) c)
Fig. 8.7 Chopperul coborator (sene):
a) schema electrica; b) sarcina RL; c) sarcina RLE.
Cind tranzistorul 1; se blocheaza, la sfar~itul duratei tc' dioda DRL intra ill
conductie din cauza energiei magnetice acumulate ill inductan!a L a circuitului ~i curentul
is = iD este ob!inut din ecuatia:
" L dis
us= O = R Is+ -
dt
1 _. ( )- (1 _
Sma>: - In tc -
Uj
R + Smin
Ui) -~
R e
'e
U. --T e -< -I
I . =--!.e <---
Smm R _2:
I-e <
_!f. !£
U.I-e < U. 1 e<-I
I = --!._-- = --!._--
Sma>; R _2: R!£ _2:
I-e< e<l-e<
Us t I
1_8_8_ !~s ~t
~
.. If.....
I
i ISmax
Ismini
'f )ot
'D t~E-iBlIs~t=
I •. • f •
J:St-
IS A
r· ..·
I
I
Fig. 8.8 Fonnele de unda pentru chopperul coborator din fig. 8.7,a
cu sarcina din fig. 8.7,b; regim de conductie continua.
8 CHOPPERELE (V ARIATOARELE DE TENSIUNE CONTINUA.)
Ms =ISmaJ< -lsrniJI
U e~
=-' --T-
-1 (-'e-'- T -e
_2:)
T
R --
l-e T
d(Ms) T
---=O=>t =-
dtc c 2
!-. -1 --
U e2T (T -- T)
()M =-'---eh-eT
S max R _2:
l-e T
l-u
l+u
1
T j R
X=-=-=--
2-r 2~ 2fL
R
Deci, x scade daca j, sau L. sau amandoua, cresco Valoarea lui L poate fi manta prin
legarea ill serie a unei inductante de netezire L/. Solutia este limitata de gabarituJ ~j de
costurile ridicate ale inductantei Lj, pentru valori mari. Deoarece f reprezinta frecvema de
comutatie a componentelor semiconductoare, trebuie sa alegem componente performante,
care pot function a fa frecvente de comutatie ridicate. Frecventa este fusa fimitata, Ia randuI
sau, de pierderile ill comutatie.
Pulsatia M S (fig. 8.8) po ate fi dedusa ~i dintr-un calcul foarte simplu, dar
aproximativ: caderea de tensiune uL la bornele inductantei L (fig. 8.7,a ~i b) este:
- dis .1ls
u =U-U =L-=L-
L , s dt .dt
t
Us =-E...U.,
yom ayea:tc = T-
Us
T ' Ui
. di
U =Ri +L_s +E
ls dt
Ui-E=Ris+L ~: ~is(t)=if(t)+dt)
U-E -!!.,
is(t) =-' -+ke L
R
di di
O=Ris+L-s +E~-E=Ris+L-s
dt dt
i (t)=i D (t)=--+R
E (I +- e
E) -!!.(r-rc)
L
S Sm"" R
irl(tJ= Is=
iD(tJ = ISmiD
_ U- E (
I U - E) -!!.r
L f C
E (I
= --+ +-
E) -!!.(T-rc)
ISmm. R Sm"" R e L
R
E U. l_e-I1c
ISmaJ< = --+-'
R R .----
-!!..T
l-e L
R
E U. -!iT eL1c -1
I . =--+-' e L ---
Smm R R -!!..r
l-e L
- t •
Us =...£.U =t U.
T' c,
b)Regimulconducpeid~continue
Regirnul conduqiei discontinue intervi..'1e cand curentul is se anuleaza in intervalul
(t c' T) la momentul t d' deci inainte ca tranzistorul 1; sa fie comandat pentru a deveni
conductor (fig. 8.9).
Formele de unda sunt ilustrate in fig. 8.9. Valoarea E = E1 care caracterizeaza lirnita
conduqiei continue, se obtine din relatia (8.30) cu ISmin = 0 :
.......................
Ui
Us
'DRL . • DRL
( » (deschis
• indUs.
Fig. 8.9 Formele de unda pentru chopperul serle din fig. 8.7, cu sarcina din fig. 8.7,c;
regimul conductiei discontinue.
Daca E > E1, apare conductia discontinua. Dupa alura lui Us (t) din fig. 8.9, rezulta
pentru valoarea medie Us urmatoarea expersie:
-Us=U,...£.+--E=U.t
t T -td * + ( I-t *) E
IT TIC d
0=--+
R
£( ISmaxl +-
£)
R e
_!!.(t,;-tcl
L
L (
t =t +-101+ RI Smaxl )
,; c R £
J = Us-E
S R
t*1= 0,8
t*1= 0,6
t*1=0,4
ic = ~e z<s sinwot
woLs
1 Ls
wo= ~LsC; 'is = R ; Ls»L
s
Tz se blocheaza cand valoarea Uc = Ui este atinsa, deoarece Dz se
Tiristorul
deschide. La momentul to (fig. 8.13), chopperul este pus in funqiune prin comanda de
amorsare a tiristorului 1;. Acesta ~i Dz se blocheaza. Tensiunea U. este
intra in conduqie
aplicata sarcinii. Simultan, exista descarcarea oscilanta a condensatorului C prin calea T1, L,
D1, curentul sau fiind:
cu Is curentul de sarcina.
La momentul t2, este comandata bloc area lui 1; prin amorsarea lui Tz·
Condensatorul C se descarca in circuitul Tz, 1;.
Curentul de descarcare are 0 panta putemica ~i este de semn contrar lui Is prin Tl.
Cfuld curentul ir1 devine nul, T1 se blocheaza. Curentul de sarcina Is este preluat de T2•
Curentul de descarcare a lui C este aproximativ constant ~i deci tensiunea la bomele
sale are 0varia?e cvasi-liniara. Pe intervalul (t2 ,tJ,
Uc este 0 tensiune inversa pentru Tj ~i
ajuta la blocarea lui. Dupa t3, C se re1.1carca sub curent constant la valoarea +Ui, atinsa la
momentul t4; cfuld irz = 0, T2 se blocheazel ~i D2 se deschide.
111 intervalul (t2 ,tJ, tensiunea pe sarcina este:
Se observa eel in intervalul (t3,tJ, Uc este 0 tensiune directa pentru T1. Deci, in t3,
Tj trebuie sa-~i fi regasit capacitatea de bloc are a tensiunilor directe.
Dupa t 4' de exemplu, in t5, se del 0 noua comanda de amorsare pentru 1;.
Fenomenele sunt identice cu cele care exista dupa to.
Formele de unda sunt prezentate in fig. 8.13.
Valoarea medie a tensiunii Us la bomele sarcinii este:
Timpul de conductie minim po sibil tCmiD pentru schema din fig. 8.13 va fi:
1 1
It = 2rr~ LC - T;
I '4 I
Lluc =2U =-Jicdt=-1..(t4 -to)
C I C -
'2
8CHOPPERELE (VARIATOARELE DE TENSIUNE CONTINUA)
- [.
Us . ::=~U::=-
1( r;-;:;
7rvLC +--'- U
2U.C)
IDlD T ' T Is'
[ -[
_4__ 2 >[ =:} __
CU ' > [ =:}
[ Is
C > ...fl:.!-
2 m Is <1TI U,
Valoarea inductivita~ii L rezulta din condi~ia de bloc are a lui T:, care trebuie sa-~i
Uj
-Uj
iC
0
IZ
Uj
'uj _
.
1
1~
m
'o
~~
1
I
~
,
1
I. i
1
I
I
IZ~
1
I
1
I
V '-t
'-t
imJj _D
I
I
: 1,1 I I "t
1= __ -------_ ..•.t _------------- 1 I
.
1S
....'j ...• J I
o .~' __ ~ __ ~ Isl~ __ ~ __ ~ i __ ~ __ ~_
"t
•
2U.
1
u-
I I
!
Daca it)ductan~a Lj a Iiniei trebuie Iuata m considera?e, schema se modifica, dupa
cum se arata m fig. 8.14. Dioda D[ este mlocuita Cll tiristorul Ty Tiristoarele T3 ~i 1;
primesc comenzi simultan.
-,
!
Rs
~
(>
I
I
I
~
=X
" Ls
e>:
ex
~
...!....IIIIIIl---.l~)J L
~- \)U',,-, v 1
: L:
! 2 !
L1 I T} I
+~ t ~-:"",,-_--~.-, ---T---
I
I
~UDUUJJ I
6 T L I
_o 3 ~l_-
Daca se presupune condensatorul C incarcat cu poJaritatea din fig. 8.15, in
momentul amorsarii Jui T2, C se descarca prill sarcina, dar ~i prill calea L2, D3• Tensiunea sa
atinge repede vaJoarea -U C' care, daca se comanda Tr ~i T3, este suficienta pentru
funqionarea schemei.
i Rs
D2
i
u. I
1
U i
D s I
2
Ls
I
"'7
circuit de stingere
I I ::
u~ I . ,II I
T~,,: I
a 1-' -tvT:siJ-L
t?: ' : I :
1iJoli
;TI III, I I ' , I, I
"I'
Is
-
a if: I,
I I
Is I :!
1 !
I i
':~', ..• ;::,'
I . ~ : I
I
:
ii
1
I
Ii
i
I I I
I ! I
i I I
I
I
, a
1
D2
;j .'
J-__'_~
I I
U~i:
s Vi i '
a I_
Schema electrica este prezentata in fig. 8.18. Sarcina este presupusa rezistiva Rs.
Chopperul se leaga la sursa de tensiune continua Vi. tncarcarea condensatorului de stingere C
este oscilant amortizata la valoarea Vi' conform polarita!ii indicate in fig. 8.18, prin circuitul
format din inductanta L ~i sarcina Rs. Schema este pregatita pentru funqionare.
:in
to (fig. 8.19) se comanda amorsarea lui T.
Condensatorul C se descarca prin L §i T ,ajutfuld intrarea in conducye a acestuia.
Curentul prin tiristor va fi;
. V.
Ie = --sm(iJt §l
. 00=----
..
1
wL JLC
ij iT
+
Uc is
,
C
>
u, I
t L C ~""
1C
All =-
w
Apoi, curentul ic l§i schimba sensul, se opune curentului iT §i In t 2' ~ = 0; ca
urmare T se blocheaza.
Tensiunea V co a condensatorului este 0 tensiune inversa pentru T, care il ajuta sa-§i
recapete capacitatea de bloc are in direct.
Dupa t2, C se descarca prin L, Rs §i sursa; In t3 tensiunea Uc este nula.
Condensatorul incepe sa se reincarce, tensiunea sa este acum rinuta In direct de tiristorul T.
Remcarcarea este terminata In t 4' cand Uc = V §i is = o.
10 intervalul (t2, t eurentul is J
devine egal eu -ic-
Pentru 0 noua comanda de amorsare a lui T, data In t5, fenomenele se repeta.
Formele de unda sunt prezentate in fig. 8.19. Tensiunea Ia bornele sarcinii este Vj In
intervalul (to,tJ §i (Vj -uc) In intervalul (t2,t4). Curentul maxim ce trece prin tiristorul T
este:
ib
Is=Uj IRs
o
:
Durata conduqiei lui T rezulta din conditia ir {tJ = 0, care, impreuna cu relatiile
(8.54)~i (8.55) dau:
U U
iT ()tc = -' +-'-sinWtc = 0
Rs wL
.
smwt
c
wL
=---=---
Rs
j¥
Rs
Durata de conductie a tiristorului depinde atat de caracteristicile circuitului de
stingere (L, C), cat ~i de sarcina Rs' Acesta este principalul inconvenient al acestui tip de
chopper.
T2
ii= Ii in M is M
->---+ S
+
~ T2
A
i ~
@
Tl un R
9
I
v: ~ i Us I-
I c
i
i Vs
¥ T'
1
~ N ~
------ A 0
N N
a) b)
8.2.3.1 Functlonarea
,
Funqionarea schemei din fig. 8.20,a va fi explicata pentru cazul sarcinii din
fig. 8.20,b. Fornlele de unda sunt prezentate in fig. 8.21.
Cilld T( este inchis, in timpul duratei t c' el este parcurs de curentul 4-1 = Ii
(fig. 8.21) ~i Url este teoretic nula.
Daca T; este deschis 4-2 =0; U-r2 =-Us' In intervalul (T-tJ intreruptorul '1;' este
deschis ~i T; inchis. Astfel: 4-2 = i; = is == 1;; Ur2 = 0; 4-1 = 0; Url = Us; ui = Us (fig. 8.21).
Conform cu fonna de unda a lui ui' se poate scrie:
ceea ce explica numele de ridicator dat acestui tip de chopper. El mai este numit ~i paralel,
deoarece intreruptorul principal 1;' este legat in paralel cu sarcina.
L
ID is
U.
I
~ T
1
C
Rs
tus
Daca se considera fJ.Us «Us' forme Ie de unda ale curentilor au alurile prezentate
in fig. 8.23. .
Conduqia este continua. Valoarea tensiunii Us se determina scriind pentru regimul
permanent egalitatea cre~terii ~i descre~terii curentului in inductanta L.
M} Ut
u =U =L-=>M =_,_c
LIt J L
c
8 CHOPPERELE (VARIATOARELE DE TENSIUNE CONTINUA)
---y---
---------- ---,--- ! D. I I
;
} }
} 'tI I
_______ L ~------
} I
} ! D. 12
----------- ------- ----,------
: ----y-
: ! D. 1= D. I 1= D. I 2
----------~-----A-
is
Is +------+----i-----~---
u
--!... == 1- t .
. t
•
== 1·--=-
1
U e' e U
-l..
S
Ui
Daca elementele schemei sunt presupuse fara pierderi, puterile la intrare ~i ie~ire
sunt egale:
U Iv •
-' =-=-=l-t
Vs Ii C
ti;
I imax Il------------------
I
0
i ~
J I
t c tc
1< >~ :< I
~
J
I I
T
1-<
I
>r,
uL = Vi = L M] = L I irIm -
0 - L IirIm
tc tc tc
[. = VJc
,rIm L
-
(l) r ut
=~=...1...E...
,I 2 2L
8 CHOPPERELE (VARIATOARELE DE TENSIUNE CONTINUA)
Regimul de conduqie 'intrerupta apare pentru valori IDale curentului, superioare lui
(lD) , cerute
1
de sarcina.
VaJoarea maxima a curentului (Y D) 1 la limita conduqiei continue, se obtine
(Y)D 1=
_
-
2UsT
27L
-
2tp
27L
I
I
-------r-----r----
I
I
I
Fig. 8.26 prezinta alura lui ii 'in cazul conductiei discontinue. Egalitatea (8.64) intre
variatiile curentilor ramane valabila.
- pentru intervalul t c :
tii
I ,•• f~~~~~~~~~~~~~~~
I IT
0
1
,.i
1
0<
te td 1
k
I
1<
1
te
,.
1
T :>-1
i<
Vs
-=-=-=--
Ii (+t;
Vi ID t;
8 CHOPPERELE (V ARIATOARELE DE TENSIUNE CONTINUA)
UTte
/.
Ut
=_,_c = __
i T tOUT
::::_C_'_
H'laJ< L L L
- r; -
Id =-.-" -a Ii
t;
::::-a--.
(at a) a UT a , UT
c +td tc-'-=tetd-'-
tc + td tc + td 2L 2L
. ID2L
t.=--
a (UT
c ,
Us
1,0 -::-=5
U.,
Us
0,8 =-=3
U.
I
0,6
Us
-::-=2
0,4 U.
I
0.2
-
~
0 0.4 (In)
0.2 0.6 0,8 1,0 Imax
I -------------i-f
) I I
: i
I I
I
II
.-----~-
~ II
--~----------
it's
: Us i
I I I
,
I
I t
I
I
I
:>
I
~<
1
1
>-1
Se poate calcula cu aproxima!ie ondula!ia tensiunii in regimul de conduc!ie
continua, in ipoteza ca prin condensator trece componenta altemativa a curentului, iar prin
rezistenta Rs trece componenta continua.
Atunci:
Vi i
I
I
'f
Un chopper coborator (T(, D1) este legat in serie cu unul ridicator (T{, D~).
Intreruptoarele T( ~i T{ sunt comandate la inchidere ~i la deschidere. Ele lucreaza in mod
sincron, se inchid ~i se deschid impreuna.
In momentul t c' cand 1;' ~i T;
sunt inchise, curentul i; =iT! =i LI=
in ~i inductanta
~i D2 intra in conductie, iDl = iL2 = is ~i energia magnetic a acumulata este transferata sarcinii.
Variatia curentului in inductanta este prezentata in fig. 8.30.
I
I
I
I
I
tlI : t.Iu
Ll I
______ 1.. _
I
I
U.t
ML1 =ML2 =>_,_c
Us (T -
=_~~~ tJ
L L
Uj( = Us (1- r; )
- (
Us=_c_U • ,
1-tc
cu: ( = tc / T -factor de umplere.
Relatia (8.94) arata ca daca:
( E (0;0,5) => Us E (O,UJ -schema funqioneaza ca chopper coboriitor,
( E (0,5;1) => Us> U; -schema functioneaza ca chopper ridicator.
Funqionarea chopperului din fig. 8.29 este identica cu cea din fig. 8.31, dar acesta
din urma are 0 schema mult mai simpla. Tensiunile la bomele sarcinii U s ~i de alimentare Uj
sunt de semn contrar.
T1
+~
I
I ~-
Ui , U
I I I s
I
I =V/c=V;(T
L= L L
(Y ) = I L= = V;(T
L [ 2 2L
Daca se Inlocuie~te Vi calculat eu relatia (8.95), rezulta:
Us ii r;
u;= is = t;
Dupa fig. 8.34, valoarea medie a eurentului iL va fi:
- (r; +t;)T
fLam (+t~
fL= 2T =fLamT
Cum t; = ( ~ , atunei
Vs
is se poate sene ~i sub forma:
Us
-;:)
U.
t Us
~;:(l.5
- U
U 1
~;:(l.25
U.
t
continua, ele nu sunt paralele cu axa (isY ; sunt drepte coboratoare din cauza caderilor de
1=
due = Ii
dt C
Formele de unda sunt prezentate in fig. 8.37.
Varia~iile tensiunii Uc a condensatorului sunt egale:
I, (
1;=1-(
Daca se presupune ca elementele schemei sunt perfecte, puterile medii la intrare ~i
ie~ire sunt egale:
I
)ool
T I
in paragrafele precedente s-a vazut ca, valoarea tensiunii Us la ie~irea din chopper
depinde de durata de inchidere (~i de deschidere) a intreruptorului principal notat T1 sau T(
(relatiile 8.31; 8.62; 8.95). Comanda intreruptorului principal se poate face prin una din
urmatoarele metode:
• modularea impulsurilor in durata CMLI, PWM) - perioada T ramane constanta ~i pentru
modificarea lui Us se modifica durata de inchidere te (fig. 8.38).
De exemplu, ill cazul unui chopper cobonltor, tel> tc2 determina USl > US2•
Funqionarea la T constant (frecventa f = ~ constanta) este avantajoasa daca
i - --
Ds,
0
, t
t
"
i
, l.c
,
t"
,..' Ie
t
"T ,..,
I I
,
T T
I I
i
I :
I
,
i --- ---- ---- -y
jus,
0
t
"
T
I
IC
,
t"
T
:.'
'
I
.C
,
t"
T
,..1,
,
,
, " -
~
---- -- ------ -
V
0 rUSl
t, t, ,
;c .'T, t" .,...1
"
...
I'll( i
'T, I T, !
i - - ---
y
0
!D",
t, ,
T,
1
rC
t,
T,
I
:II;
I
C
t,
T,
>=! td I
,c
t,
T,
~:
I
,i "
I I
lUst
I
0
,
t c, td i tCI !
td I tCI I td ! A
T, T, I T, I
i - ---
V
1-
0 iU", t
t", I td i t", td I t", td I t", _: td I A
:
I
T, T, I T, T,
Fig. 8.40 Comanda prin modulatia impulsurilor In frecven12- In cazul unui chopper
coboriltor (td= constant).
Yn acest caz T2 < ~, deci /2 > 1; determina V S2 < V SI' Astfel, pentru a miqora
tensiunea la ie~ire trebuie sa se rnareasca frecventa de cornutatie.
daca t; > 0,5 => Us > 0 (funqionare in primul cadran, £ > 0, vezi fig. 8.42,a);
daca «0,5=>U5 <0 (funqionare in cadranul al patrulea, £<0, 1£1>IU51, vezi
fig. 8.42,b).
pentru t E (o,tJ
pentru (E k,T)
di
U _£=L_5 +Ri5
, d{
+ 'i
+
I
Us ui
Ui I is
i R
II
~ -f
T ,
/D s<O
v
====-.A========
dis .
-U-E=L-+RI
, dt s
k= ( 1max +-'-
U+E)!£ e~
R
. () . () . ()
Is t =Im t =ID2 t =--R-++E Vi (I max+-R-
Ui +E) e _'-:0.
_ T -Ie T
1 . = ~ E + Ui e ~ - e ~- I
rom R R T
l-e ~
-!.£
E U 1-2e .~
1 =~-+-'---
max R R -!-
l-e ~
Curentul sursei se inverseaza periodic:
*
t)=0602U .
, , I conducne
\ '
~ discontinua
1
t)* =0 - Ui
in fig. 8.44 este prezentata schema de principiu a chopperului pentru doua cadrane,
reversibil ill curent.
D1
-Is
-< -
+Is
+
I·I
>
i Tj L
I
i
I
ui I
I
c
T2
I-
iUs
! D2 I
~
~
Us 1. .
-==-=1-[ I
Ui Is C
-- -- -_.-~-:--S -;;0'---~
,
Chopperul pentru patru cadrane fumizeaza ia ie~ire tensiuni ±Us ~i curenti ±ls,
ceea ce permite funqionarea sarcinii in cele patru cadnme ale planului Us' Is (vezi fig. 8.3).
Daca sarcina este 0 m~ina de curent continuu, ea va funqiona ca motor cu
posibilitatea de franare (regim de generator) in cele (laUa sensuri de ratarie.
Schema ehopperelor pentru patru eadrane poate fi iT! punte sau ill semipunte. Tinand
cont de faptul ca tensiunea tinuta de componentele bloeate este jumatate la montajul in punte
fara de eel in semipunte, primul este mai des utilizat.
Fig. 8.46 prezinta un chopper in punte pentru patru eadrane.
lntreruptoarele 1'],1'2,1;,1'4 sunt comandabile la inchidere ~i la deschidere, deci se
pot utiliza tranzistoare sau tiristoare.
Funqionarea schemei pentru a asigura mersul in patru eadrane depinde de prineipiul
de comanda.
Comanda continua se adreseaza S~I'rjla,j "~dIY doua fntreruptoare plasate pe
diagonalele puntii, fntreruptoare care vor avea a( qi s\;>n:(inchis sau deschis).
Funqionarea se realizeaza prin inchid, iuir;, 1; pentru durata t c ~i a lui T2, T4
pentru T - tc (T- perioada de comutajie).
r
1'"
IT1
D, D2
.,.t) s
U
i
I
uTi \' i
D'
A -
>-
B
i
D2
T2
iu
Y T2
I iT4
~
i T3
I Ii
D4 ·u s i
D3
••••
~ I D<
i
uT3
UT4~ D
3 Y
t;=tclT.
Deci:
t~ > 0,5
T!. T3 sauD2, D4
t~ <0.5
vs
---:--
_ l; - 1 (.),
- t
Vi Is c
2 3
n,w:",:. ;~;~,
ii T ..
•.
-
'f .• -
.Bml
m em lW
••
T.. ·
i;~
ra.- .. T.
0.· •. o~·".·
o~t
__ ,
.~ ~I:_
lTl
o ----- -----
~U.LU
iD~t_LII.
+ __
iT4
~ [LLJ _
__ lULl
LL1LLLt
~t
LJL.J.t
Us _ I; _ ( • )'
------ t
ui Is ci
atunci regimul conduq:iei continue este asigurat chiar pentru valori scazute ale curentului de
sarcina.
tn cazul cornenzii secventiale, ondulatia curentului de ie~ire este inferioara celei
obtinute cu cornanda continua.
Se poate rnodifica rolul serniconductoarelor.
8 CHOPPERELE (VARIATOARELE DE TENSIUNE CONTINUA.)
t·::~,~l
. R
Tr A B
n/2 0 n/2
+2U e
U =-u
T1 c
a) Starea ini\iaIA
t<-t I
t:::J
Tr A ---B
~
Tr A ---B
..-- I
.1
u
c
C
~
Tr A ---.
OU
B
I
t:::J
Tr A -·-_-B
---
>
II
:1
ii
u,
C !
In momentul t2, condensatorul s-a descarcat, tensiunea sa este nula ~i tiristorul T2 ~i-
a recapatat capacitatea de blocare. I se poate aplica acum 0 tensiune direeta, care este
intotdeauna tensiunea condensatorului care se remcarca eu 0 polaritate inversa:
nj
-(
I -I
.) --I=nl
nl• •
2 ' , 2' 2s
dis . _ k I
RCk1 -+1 --
d£ s 2'
i(O) = -i(~)
k /'
i (t)=-I + Ae-t/(RCk-)
s 2 e
Daca se noteaza: RCe = 'r ~i se ~ine cont de conditia ini~iala, se poate determina
constanta A:
k k' kI
-I+A=--I-A~m'=A=- e
2 ' 2 ' 1+e-TI2•
-tl'
i,(t) = I, e -Tll
l+e •
~i trebuie comparat cu t q -timp de dezamorsare al tiristorului, care este 0 data de catalog
pentru acesta:
2
tbR = -rln 1+ e _T/O-~ > fq
Aceasta schema nu func?-oneaza bine decat cu sarcina rezistiva. Yn gol, tensiunea la
bomele condensatorului cre~te repede la valori periculoase, datorita energiei absorbite de la
sursa de tensiune continua ~i care nu se poate utiliza m circuitul de tensiune altemativa.
Aceasta energie se va acumula, la fiecare comutatie, m campul electric al condensatorului.
De acest fapt trebuie sa se tina cont, iar condensatorul sa se dimensioneze m a~a fel meat,
pentru sarcina minima, tensiunea la bomele sale sa nu fie prea mare pentru mtreruptoare
(tiristoare). 0 alta conditie impusa condensatorului este aceea de a avea un timp de
descarcare tbR superior timpului de dezamorsare al tiristorului, fq (vezi relatia 9.12). Dar tbR
depinde de valoarea sarcinii acumulate (curentului de sarcina) meat, pentru suprasarcini de
scurta durata, acesta poate deveni affit de mic meat tiristoarele sa nu mai dispuna de timpul
necesar pentru a se bloca, determinand defectarea invertorului (conduqie m "cross").
. dis
U =Rl +L-
s s df
o 1
8=~ OJ~=-.
2L o LC
9 INVERTOARE CD COMDTATIE COMANDATA.
i (t)=!:...l +e-&(AcosWt+Bsinwt)
, 2 '
cu: W = ~(w~- 8 2
)
( T
s:-'
w+ Wcosw--usrnw- T) e- 1ST
,.1° 0+ (8cosw!"" + wSinw!....}e-OT/2
A =_ kl, 2 2 B=_kl, 2 2
w 1+ 2cos w!....e-oT/2 +e-15T w 1+2cosw!....e-IST/2 +e-:15T
2 2
Formele de unda sunt reprezentate cu linie punctata m fig. 9.2. Consideratiile cu
privire la timpul de descarcare al condensatorului raman valabile, dar de data aceasta el este
mai mare decat m cazul precedent: t bL > t bR'
deci relatii similare cu cele scrise pentru schema din fig. 9.3:
Curentul irl cre~e, deci condensatorul se desc arc a, apoi se reincarca pana la
valoarea 2Ve• Din ecuatia (9.16) rezulta d~l = 0; a~adar, irl este maxim cand Uc = 2Ue-
Apoi curentul irl incepe sa scada. Curentul absorbit este egal cu: ie = irl + ic' La momentul
tS,uc=Url=O.
Tensiunile la bomele diodelor sunt:
U ,=-U _!:i_1_
D. e 2 1+k'
U
Dl
=l---+1J
/ k'
k' + 1
U
-.£.-V
2 e
2U,
k'
1---
k' +1
tntrucat: vOo4' = V = const.,
e Uc nu mai variaza ~i ramane la valoarea constanta
2(k' + l)Ve ceea ce determina un curent ic = O. Solenatiile pierdute (ic parcurge jumatatea
OB a s~cundarului) vor fi compensate de cre~terea lui iDl in momentul t I ' in a~a fel incat:
diTI n l"
Lk -=v
dt 0404
,=-11
004
-" =-k U, <0
nil
a) starea ini(:ialii
t=to
(JU
A'I
DS1 Y i c
+-1- .
'~I
~. ---- 'I
\1I I i iu,=.ZU,
I
I
J, i
I
I
'f
i .
I ~ ii +
I I Ii i~!
•••. T" !u, -zu, ;
T~o~unI UDl~.Dl
I
U
i
i
'(
v = 5.. = V - L din
OA 2 e k dt
.
1= Cduc
-
c dt
nj
-
(.
I -I
.)
=n,1
•
2 e c .s
Tensiunea Uc seade putin (cu leve) ~i tinde spre 2V" eurentul ic fiind mie.
Curentul is cre~e, deoarece tensiunea Us > o.
Din ecuatia (9.30) se deduce valoarea repetitiva maxima a curentului care solicita
tiristorul:
9 lNVERTOARE CD COMDTATlE COMANDATA
2(l+k')Ue
2Ue
- 2Ue
- 2(l+k')Ue
ITl
2(l+k')Ue
2Ue
t =0
o -k'Ue
nllLJT
tf =
~2U,
Elementele pasive sunt calculate cu relatiile:
U=2UVl-2a
s e Jr'
Curentul secundar este filtrat cu doua filtre: unul in serie lL 1 ' Cl) ~i unul in paralel
(L2, C2 ), arnbele acordate pentru obtinerea la ie~ire a fundarnentalei U SI (fig. 9.7).
"Li" este un circuit care are rolul de a dezacorda circuitul (LpCJ in cazul unui
scurtcircuit, pentru a limita valoarea curentului de defect.
f
I --+---~----.~
....
~.
Punctul 0 este punctul median al sursei, ob~inut prin intennediul celor doua
condensatoare C.
dUel _ dUe2
dt dt
i
el
= C duel
dt
= -i = -C dUdt = i
e
2 e2
e'
Deci curentuI care ajunge Ia punctuI median 0 este dubluI curentului care circula
prin bratul divizorului capacitiv.
Ciind T1 sau D2 conduc, avem urmatoarele relatii intre curenti:
~adar, comutatoarele sunt mai solicitate in curent (2i.) decat in tensiune (U.), in
comparatie cu invertorul paralel alirnentat la 0 acee~i sursa ~i cu 0 aceea~i sarcina.
Formele de unda pentru funqionarea cu sarcina inductiva ~i capacitiva,cu luarea in
consideratie a ipotezelor 9.a, 9.b ~i 9.c,sunt date in fig. 9.9.
Se observa ca pentru functionarea aut cu sarcina inductiva, cat ~i capacitiva
comutatoarele trebuie sa fie comandabile aut la deschidere , cat ~i la inchidere.
'in fig. 9.1O,a este prezentat un montaj simplu, cu elemente pasive necesare
comutatiei. 'in fig. 9.1O,b ~i c sunt prezentate doua variante: cu ameliorarea comutatiei b) ~i a
recuperarii c). Montajul din fig. 9.1O,c este cel mai des utilizat. Existenta diodelor de
recuperare permite inapoierea la sursa a unei piiI1i din energia inmagazinatii in inductanta L
la inceputul comutatiei.
Us •
Vi
~ T/2
,
s
T/2 •... T/2 ~
e e
+"2
t t
0 0
A
I
S
I
!
.. -~
~-'
I
·····I_l
iK1
Oi
1'1Z]
f
, ~K:h 0'
°ll --t- r
t
~ •• Tl •.•
°L\lu
., Tl .~~.
Dz
."Ppn, "'U/Z
i.
D)
+U/2
i
u. u
""1= I Dz C Dz
I
. U/2
t .1;/2 ·Uj2
Invertorul este constituit din 2 brate de semi-punte. Pentru generalitate, in fig. 9.11
comutatoarele Ki au fost prezentate ca fiind alcatuite dintr-un intreruptor Si ~i 0 dioda
Di' i = (l -+- 4). Comutatoarele Kj pot conduce amt curenti pozitivi, cat ~i curenti negativi.
Pe durata de conduqie a diodelor Dj se restituie sursei de curent continuu energia
fumagazinata in sarcina.
Funqionarea invertorului va fi studiata cu luarea in consideratie a ipotezelor 9.a, 9.b
~i 9.c.
A
@
(+) ie lKI
\
\
\
Sl/ D1 ) UK1 D3
,r
De
Mis N
Zs
S2/ D2 ~
U
D4
s
daca iKl = is < 0 deschiderea la ~ este spontana prin blocarea lui Dp mtrucat apare
U Kl > 0; rezulta ca mchiderea va trebui sa fie comandata prin comanda lui Sl.
Fiind vorba de un invertor de tensiune, la ie~ire este comutata tensiunea, iar curentul
is este irnpus de sarcina care, cu luarea m consideratie a ipotezei 9.c, va fi un curent
sinusoidal.
Practic pentru a evita conductia "in cross" a mtreruptoarelor din acela~i brat, trebuie
lasat un interval de tirnp de garda intre comanda la inchidere a lui Sl (respectiv S4) ~i
comanda la deschidere a lui S2 (respectiv S3).
~
T/2 T rot
--f---------
---------
I
I
I
i
i I I
I I I
:-' 'oe:
i t--I r------------1--r------
q> : : q>:
Kl I 1 I
• I [ I
1 I [ I
K4 I I I
I I [ I
I I [
I I
I [
D~
1 S1 ' D 2' S2
In condllCtie D4 D
S4 S3
I " 3 v
K 1;K4 K2;K3
c) Concluzii
Din studiul formelor de unda prezentate in fig. 9.12 ~i 9.14 rezulta urmatoarele
concluzii:
'_] wr--"-
is~
,
:
I
TI-:
:
!
'T!2
I I
,
~ I'P I
iKl j I I
. T I I
'~ ~~----~---~
, . Kl filt
..-
lK2 ~ I !
i I I I
10 I I I
I
I
I
I
I
i, A I I
~~i-fil-;
UKl
U10
tI I
I
I
I
I
I
i p-ue
~Di
D3
• daca sarcina poate fi amt inductiva, cat ~i capacitiva atunci va fi utilizata atlt aptitudinea
comutatoarelor de a fi comandate la deschidere, cat ~i la illchidere. Acel~i lucru se
Intlmpla ~i daca In locul comenzii cu unda plina prezentata In acest paragraf se utilizeaza
comanda cu modulatie In durata a impulsurilor de comanda (MID, PWM).
9.2.3.2 Comanda asimetricl ell unda plina
Comanda asimetrica cu unda plina apare daca se decaleaza cu un unghi ex comanda
celor doua semipunti.
fig. 9.16 ca Intreruptoarele care apartin aceluia~i brat sunt coman date tot in contratimp.
0 a T/2 T/2+ a T T+ a
• • • • •
K1 I---i
K2
I
K3 I---i
~
I
Fig. 9.16 Comanda asimetnea ell unda plina.
0 pentru tE (0, a)
+U, pentru t E (a, T /2)
us = 0 pentru tE(T/2,T/2+a) (9.40)
-~entru t E (T /2 + a, T)
0 pentru t E (T, T+a)
u S
=U ~I_
,
a
:n:
Us]
2J2
=u --cos- ex
en _
')
U
u 2J2
= __ e_--cos(2n+l)-
ex
sen+l 2n + 1 n 2
;P'~/i'TJ~~~~}1
is~.:'. ._~ ....
c. un.uunuu' •••.••••.•••.•••••••••••••••
i : /: i:", ~ .
°V
~~ . . .
t·I:ZJJ~. _
oW
_1_·· ~ .._,.
.a ,Tl
Fig. 9.18 Invertorul monofazat ill punte funelionand ell sarcina eapaeitiva ( rp < 0);
comanda asimetrica ell unda plina.
c) Concluzii
Relatia (9.41) arata ca valoarea efectiva a tensiunii la ie~ire se poate rnodifica
variind decalajul ex 'intre cornenzile celor doua sernipunti.
Referltor la schirnbul de energie 'intre sursa continua ~i sarcina Zs se vede ca apar
trei tipuri de intervale:
1. Intervale 'in care sarcina este alirnentata de la sursa ~i 'in aceasta situatie curentul ie este
pozitiv. 1n aceste intervale sunt in conductie cornponentele serniconductoare cornandabile
Sj,S4' sau S2,S3.
2. Intervale de-~erare a energiei, in care sarcina trirnite energie spre sursa de tensiune
continua ~i curentul ie este negativ. 1n aceste intervale sunt in conductie cate doua diode
Dl'D 4' sau D2 ,D3·
3. Intervale de descarcare in care sarcina Zs este scurtcircuitata. Circuitul sursei de tensiune
continua este deschis ~i curentul ie absorbit de ea este zero. 1n conductie se vor gasi
intotdeauna 0 dioda ~i 0 cornponenta semiconductoare comandabila, adica D1 ~i S3' sau
D2 ~i S4 (figura 9.17), respectiv Sl ~i D3, sau S2 ~i D4 (fig. 9.18). 1n intervalele de
.
Is =
fA.
S SID
( a q> )
mt-2"-
Daca curentul is ramane mereu pozitiv in intervalul (a, ~ = n), atunci nu vor exista
intervale de recuperare ~i pentru acest caz din relatia (9.45) rezulta conditia:
a a
--<q><-
2 2
Daca curenml is ramane mereu negativ 'in intervalul (a, T = n), atunci nu va mai
2
exista interval de alirnentare a sarcinii ~i pentru acest caz din relatia (9.45) rezulta conditia:
a a
n-- < q>< -n+-
2 2
Daca a~a cum s-a prezentat 'in fig. 9.17 ~i 9.18 curentul is treceprin 0 in intervalul
(a, T = n), atunci exista cele 3 tipuri de intervale ~i valorile defazajului q> pentru aceasta
2
situatie trebuie sa se afle in intervalele:
ex ex a a
(2<q><n- ), sau (-n+ <q><-2") (9.48)
2 2
1n fig. 9.19, in sisternul de coordonate q>, ex sunt prezentate regirnurile de
function are care pot aparea'in functie de valoarea defazajului q>.
Apar unnatoarele situatii:
a a
zona 1 cu 0 < rp < - sau - - < <p < 0 => apar succesiv intervale de alimentare ~i de
2 2
descarcare;
a a
<p> 0 ~i - < rp < re- - => apar succesiv intervale de alimentare,
2 2
recuperare ~i descarcare;
AD la is = 0 pentru ox = re
DC la is = 0 pentru OJt=a
0:
-ue, j
j K..
'< "1
in condu'1ie i D1 51
.0: ~ 0:
i ~~ ..., ~
53 )0-9+ 0: ~I4o:
L1 =~ =~ =L4 =L/2
i
Dr u ! + D3
e c3
ye L
Z (R,L) L3
Ue 1
s
A
U
••
s
B
L4
D4
+
D
2 el2'(" c2 e4
di
U =Ri +L_s
( S dt
Cu condiria is (0) = -is (T/2) (valabila in regim permanent), solutia este:
. ()t =-+
I
V, A e·-1/<
s R
L
'r=-.
R
Ynlocuind relatia (9.40) in condiria data, rezulta:
lVe 1
A=--~·~~-
R l+e-T/h
/
i(t)-~ ')V ( l ')e.-1/<__ )
s - R l+e-T/h
Cfuld tensiunea ~i curentul de sarcina au acela~i sernn (usis > 0), cele care conduc
sunt tiristoarele ~i cfuld sunt de sens contrar (u,is < 0), conduc diodele.
componente
in
conduqie
Chiar daca tiristorul ~ lncepe sa conduca ill t2 (fig. 9.22), semnalul pe poarta sa
este aplicat din t 1 , cand bratul 1 al pun~ii trebuie sa-~i reia conduc!ia.
1n timpul conduetiei lui T1 ~i T4, uc1 = uc4 = 0 ~i uc2 = ue3 = U. /2, cu polaritatea din
fig. 9.21. 1n momentul ill care T2 ~i T3 primesc semnalul pe poarta, curen~ii lor cresc rapid
din cauza curen?lor de descarcare ai condensatoarelor.
Ace~ti curen~i trec ~i prin L2 ~i L3 producand tensiuni induse In inductan~ele cup late
L1 ~i L4• Aceste tensiuni au ca efect blocarea lui T1 ~i T4•
Pe durata conduetiei lui T2 ~i T3, condensatoarele C1 ~i C4 se vor illcarca pentru a fi
gata sa participe la blocarea tiristoarelor T2 ~i T3• Aceste tiristoare (T2 ~i T3) nu permit
trecerea curentului chiar din momentul t3, deoarece este negativ.
B. Schema Mc Murray
Schema este prezentata In fig. 9.23. Comutatoarele K; sunt formate din perechile
tiristor - dioda antiparalel Ti' D;. Invertorul este cu sting ere independenta, blocarea unui
tiristor 1; facandu-se prin conectarea circuitului auxiliar de stingere LC la bomele lui, prin
intrarea In conduc?e a tiristoruhii auxiliar corespondent, Tia• Comanda s-a considerat
simetrica, dar s-au prevazut intervale de garda (pauza) .dt illtre comenzile perechilor de
tiristoare pentru a se evita conduetia "in cross" (fig. 9.23). 1n fig. 9.23 mai sunt prezentate:
succesiunea semnalelor de poarta iG ale tiristoarelor principale ~i auxiliare, ca ~i curentul is
prin sarcina ;;i tensiunea u-" Ja bomele acesteia. .
Funqionarea optima a sehemei depinde de proeesu[ de eomutatie. Fig. <J.Z4prezmfa
succesiunea etapelor m timpuI comutatiei. Se va studia doar comutatia m semipuntea
Tl' Dj - T2, D2, In cealalta semipunte ea fiind la fel. Durata eomutatiei (150 ... 250,us) este
mult mai mica decat perioada tensiunii de ie~ire Us ( 5... 20 ms) mcat se poate considera
curentul de sarcina constant In timpul eomuta~iei.
Fig. 9.25 arata varia~ia catorva marirni implicate ill procesul de comutatie,
considerand intervalul (to' .. t6) dilatat.
Se vor studia fenomenele din fiecare interval de timp.
Se presupune ca la momentul to tiristorul 1; pierde semnalul de comanda ~i tiristorul
auxiliar 1;. este amorsat, condensatorul fiind incarcat cu polaritatea indieata in fig. 9.24,a.
1n primul interval de timp, t E (to' t1) curentul de comutatie se Inehide prin cireuitul
Tj - L- C -1;. (fig. 9.24,b). Curentul in seade la zero.
die _ din
dt dt
1n eel de-al doilea interval, t E (t1 ,t3) eurentul de comuta~ie se lnchide prin eireuitul
Dl-L-C-T1• (fig.9.24,e).
Dioda are rol de dioda de comutatie ~i conduce un curent care reprezinta diferenta
dintre curentul de comutatie ~i curentul de sarcina; avem: ic = iDl + Is'
Acest interval de tirnp asigura blocajul ill invers al tiristorului 1;, datorita tensiunii
la bornele diodei. I
Chiar daca aceasti tensiune este constanta (1,6 ... 20/), data fiind inductanta de
scapari ce exista ill circuitul diodei, tensiunea la bornele tirist~lui va varia dupa cum se
arata ill fig. 9.25.
Timpul t b va trebui sa fie comparat cu timpul de dezarnorsare t q al tiristorului.
In relatia (9.73) tirnpul tb trebuie sa fie majorat de 1,5... 2 ori, deoarece ill catalog tq
este indicat pentru 0 tensiune mai mare.
i~
s _
i
04
')-1 ~,I
i Gla,4a 1-!--!----U..<-·~-----------'~---------------LL,
o I"
!::(6 ,. Ii
lJLJ
(0
'G2a.3a
[I,I. Ii II [i.
II II !! ! I
is 0 II II ~,il' T II
U s
~ :i II
I i
9 INVERTOARE CU COMUTATIE COMANDATA
in I I in ;
I i ins I
u: i
iJTIo
T,
AD,
I
DJ t: (:' I
i
T,. T,
AD,
z,
D,t
I
t: t·
L C J, Z
I I ci De I L C I J, !
I L c'
t:.. jj,.
L I I
'I ~+
i I .H
-I
l~
I i
T,. T:.J-
I
I
iD, D.+
T.
D.A
,
I I I I I
T
'n.
lo
~ D,
i I
(:.
I
I
in.
T,. :J
I
I
.D, D,
I
(:.
Uei ,
i
L c I i Dl J, Z ,
D'i ~
! L c[
u.l L C I
I
J, Z,
~
I L CI
,
I
i i i7"
- + i i
I
i
,
I ~- '02 --I I
!~T2'
• I
..lr
I
2
AD,
I
I
I
D.
t
'..l T
! 1&
"
~,
I
D,
U, i
D. I
I
t·
I
T••
i
in,
Tlo
L
Tj
C
I
i
AD,
i
Z ,
D,
L U,I I
,
iJT,.
!
I
I
:J ,
I
AD,
I Z ,
D,i
]
I
.,
T
'-<>
L
t·
De I Is C! L C ; ! I" C'
f-.
: i~'. -
~
~. ...
I
~.
I
i
-: T,AD, ..
'02
: i I I
iJ:T
I,
I..J T T, D2 D.A za
D.J: ~
~ I ~ I
Za
in ! in I ]
In
relatia de mai sus Ud este tensiunea la borne Ie circuitului de comutatie, ic este
curentul prin condensatorul C, iar Uc tensiunea Ia borne Ie Iui. S-a Iuat ca origine a tirnpului
to· /
Aplicand transformata Laplace, se obtine:
i(.(z) = u'd +
U co e-o, sinw( + I, w() e-o, sin(<p-wt)
wL 00 .
ic(t)=e
_Oru
'l d
WL
+U ,
wS!nwl+I,coswl
]
{ R == 0 =:> 0 == 0 =:> co~<p == 0 =:> <p == rr.!2 =:> sin( <p- wi) == COSUli
, ~ 00 - w() =:> w!w() - 1
Daca se noteaza cu Q factorul de calitate al bobinei, Q= wL! R, se poate scrie:
R 00
0=-=-
2L 2Q
ic(t)=e
-w,,;
/21}
[u d +u.wsInwl+I,cOSWI
, ]
WL
~i, cu (9.58), Tacand 0 = 0, dupa ce s-a rezolvat integrala ~i s-a determinat constanta A Cll
.I
1- =1 UeD
=--e
-/"~Q
e c ax=1c wL
(Q == 10 In mod uzual) avem, eu 0 precizie acceptabila:
j
c
= Ueo
wL
=U
eO~L
rc
In momentul [= t3 dioda D1 se blocheaza deoarece curentul care 0 parcurge se
anuleaza. Tensiunea ue ~i curentul ie In acest moment sunt:
-illI 3!
Uc = Uel = -Ueoe ;2Q COSW13
U -ill/31
i
e
= I = -£E..
swL
e !2Q sin wt
3
Maxirnul lui i e eorespunde trecerii prin zero a lui ue; cos at3 este negativ ~i ue este
pozitiv (relatia 9.62). Data fiind schirnbarea polaritalii lui ue' D2 intra In conduqie.
La momentul t3, eurentul prin dioda D1 devine nul, deei ie (t3) = Is ~i se deschide
D2. In intervalul t E (13,(5)' curentul de comutatie se scurge prin ~a -L-C, deoareee nu-~i
poate schirnba brusc sensu!. Dioda D2 joaca rol de dioda de regirn liber ~i eurentul prin ea
este:
t
to
0
i
c
I
s
0
1 m
0
i
D2
J
0
1<
i
1
~>
~ I
I
I
.I
Un
-u cl
Fig. 9.25 Formele de unda pentru montajul Me Murray.
Pentru circuitul Tla - L ~ C -sarcina, ecuatia diferentiala este aceea~i relatie (9.53),
dar eu originea timpului in t3 deci eu alte eonditii initiale:
VO)=ic(t3)=ls; uc(O)=uc(t3)=UcI ~i [male: ic(ts) =0; uc(ts)=Uco· Tensiunea Ua
are 0 valoare importanta (fig. 9.24,d):
-v el sin OJt + I COS OJt, ]e -O)IS/
o ::::[V OJL d /1Q
s s -
-C015 /
-O)Isl 1
Vco ::::Vel :- IsOJL cotOJts + e /1Q IsOJL-.--
SID OJts
-m[51
Vco - Vcl _
e /1Q -coSOJt 5
-O)~I -o)'sl
1+ e
____
71Q
__
cos_ OJt3_ __
e /1Q - cos OJtS
-0)13/ .
70Q • SID OJts
e I - SID OJt3
IOJL _OJ/3/
_s_
Uco
=e 72Q sin OJt} = J;-(OJt.)•
U -OJ/3/
Ud =e Q
/2 [ COS OJt3 + sin OJt3cotOJt}J = h (OJt})
co
Varia~ia celor trei func~ii h, /2 ~i h reprezentata ill fig. 9.26, permite determinarea
posibilita~i de supraillcarcare a condensatorului ill funqie de momentul de aplicare al
semnalului de poarta tiristorului care intra ill conduc~e ~i de valoarea sarcinii inductive.
Pentru optimizarea circuitului LC, trebuie sa se ~a cont de valoarea scazuta a
rezisten~ei ~i de comuta~ia care trebuie sa se produca ~i la valoarea maxima a curentului de
1
(Otb = arccos- = g(x)
x
1 1 r;-;:: 1
tb =-arccos-=",LCarccos->t
(0 x x q
JLC =~= tb
(0 arc cos 1/x
~i in fmal: W =
r t
b xl U sau, in marimi raportate:
e 2 arc cos 1/x s.max co
I x =h(x)
2 arccosl/ x
Din diagrarna prezenta in fig. 9.28, rezuIta ca energia n.: cheltuita in procesul de
comutarie este minima pentrU Xo = 1,5, cand h(xo) = 0, 89; g(xo> = 0, 84 ~i U co IUd = 3,1.
PentrU 0 valoare oarecare a lui x, se pot calcula valorile corespunzatoare ale lui L
~i C, utilizand reIatiiIe precedente:
Ji - Ueo
x I
C=--~rb
g(x) Uco
L= __ l_rbUco
xg(x) Is.ma:..
52 '
Y-;'
"."",,'
G- NE
Algoritrnul de comanda pentru fiecare dintre aceste programe este dat in fig. 9.30.
-K
6 - - -K
6 -
Ks Ks -
K4 K4
K3 K3
K2 K2
K, --S..
-'-
o 60 120 180 210 300 360
b)
0
•
UR.N ( 0Jt
2V, ( SillOJt+-:;-sm
) =-- . 1 . 3 OJt+-Sill
1. 5 0Jt+ ...
)
1r \ .) 5
2 1r
USN(OJt):=UR."'( mt- )
3
Deci sistemul trifazat de tensiuni real.a~a cum arata relatiile (9.79), (9.81)~i (9.82)
este superpozitia unor sisteme simetrice care corespund fundamentalei ~i diverselor armonici
~i anurne:
sisteme directe pentru fundamental a ~i armonicele 7.13,19 •...
sisteme inverse pentru armonicele 5,11,17, ...
sisteme homopolare pentru armonicele 3.9,15 •...
9 INVERTOARE CD COMDTATIE COMANDATA.
1
USN = "3(uST -uRJ
1
UrN = -(UrR - uST)
3
Componenta homopolara suprimata in tensiunile URN ' USN ~i 11m corespunde unei
diferente de potential intre punctele N ~i 0, date de relatia (9.85).
c) Reprezentarea fn complex afuncfionarii invertorului
Reprezentarea in complex a funetionarii invertorului se poate face pe baza
reprezentarii in complex a unui sistem trifazat simetric de marimi: mj (t), m2 (t), m3 (t);
m1 (t)+m2 (t) + m3(t) = O.
~(t)=Re{m}
Tnz(t) = Re{ ii m}
2
~(t) = Re{iim}
.2n
J-
a=e 3;
m",=%[ ~(t)_Tnz(t);~(t)J
1
mf3 = .J3[Tnz(t)-~(t)]
Pentru invertoruI trifazat se defme~te vectoruI rotitor al tensiunii de ie~ire UiOk'
URO(t),Uso(t)'~o(t) pot lua valorile +V,/2, sau -V,/2, sau in marimi raportate
+1 ~i -1, in funqie de moduI de inchidere aI comutatoarelor de Ia K[ la K6 (fig. 9.29).
Din punct de vedere formal, pentru model area funetionarii invertorului se lucreaza
eu valorile 1 ~i O. Valoarea 1 eorespunde valorii +Ve /2 ~i valoarea 0 eorespunde valorii
-Uc /2.
Spre exemplu, invertorul aflat in starea (1, 0, 0) va avea comutatoarele Kjca ill
fig. 9.32, ceeaee inseamna ca tensiunile de pol vor avea valorile:
uRO = +V, /2;
uso = -Ve /2;
UTO =-V, /2.
Pentru cele trei brate ale invertorului exista 23 combinatii posibile. Prin urmare, se
pot obtine 8 vectori diferiti UiOk ai tensiunii de ie~ire, in funetie de modul de comanda a celar
trei brate.
ie Ill" "0" "0"
+ 0 :> • •
T I I
J 10 -j~
I Kl K3 , K5
,
,
I
9 9 '9 ,
R
J
De i O· C • •
~ S
-I I c·
-- T
I
I I
I
I I ~6 K4 J K6
(;)
K2
¥ I
i
Q ¢ Y
: i I
0 ~ • •
Fig. 9.32 Invertor aflat in stare a (l, 0, 0).
326
Fig. 9.33 reprezinta ace~ti 8 vectori. Ei au toti acela~i modul 2/3Ue ~i sunt defazati
intre ei ell 1f /3, cu exceptia vectorilor nuli, care sunt obtinuti prin secventele de comanda
(0,0, 0), sau (1, 1, 1).
-u
i03
(0 1 0)
"
"-.
. 1\
'Ii ~
71..
..... u i02 (1,1,0)
\\ i / .
U (0,1,1) i \\ I ~1f/3 u
.. iOl
(1,0,0)
i04 ..
(0,0,0)~( ~
< > ::>0:
/ i\ (1,1,1)
/
/ I, \ \
. I \
,/ i \
~
uiO/O,O,1) .J .. ~ ..
i
ui06(I,0,I)
!
i
cot
CDlllllDd'
NE
<Dt
K, K K K, K. K, ! KKK
K,1>s ,
K' tn cocduepe K. K, K, I ~ K: K;
':;1 U, u"" K, KI IS K. K,
-1---'--
j K, !!.
T 2
U, <Dt U, <Dt
--,--,--,
I
I
I
~T --"1--1-- ..,....
I I
I ;
Uso
!
--T--
!
--,--I I
<Dt
uTI!
<Dt
<Dl
uTN
<Dt COt
UNO
U, U,
"6 "6
·U, <Dt ::![e CDt
I "6 6
I
I
I
1
Ii!
--l---~ __ ~--_l Ue
I I I 1
--i-Ue
I
I
I
!
~ ~
Fig. 9. 34 Forme de unda la funclionarea dupa programul de 1800 cu: a) sarcina inductiva; b) sarcina
capacitiva; sarcina conectata In stea.
2Ue
URN=-- ( • 1 . 5wt+-sm
smwt+-sm 1. 7Wt+-sm
1. 11Wt+-sm
1. 13wt+... )
7T: 5 7 11 13
2Ue J2
URN
l
= USN 1
= UTN
' 1
= "'I/27T:
r;:; =-U
7T: e
U
RSl
= Usr1 = UTR1 = .J6 Ue
7T:
iR = Is J2 sin(wt- q»
- 3 r;:;
Ie = -IS "'1/2 cosq>
7T:
Sarcina invertorului poate fi conectata ~i in triunghi, a~a cum se arata in fig. 9.35.
55 D
5
..................
R
5
T i~
iTR
52 D
2
5j (i=1-6) intreruptoare
unidireq:ionale in curent
I--~~-=
I
I 0) t
comanda 60' 120' 180' 240' 300' 360'
NE K
2
r-----I-~--!-=--=--=--=--:r- 0) t
1"6~ i " ' ,)'
K K6Kl K2 K3 K4
ill conduqie tK6Kls ,Kl K2 K3 K4 Ks
iRS ' ~ ~
I
I
~s. . . ., .,
'K ') ,K3
, ,
'K4
.'
Ks ~
I
)
0) t
.JKD
"ul
~t
. . . r;:;3I r::;. ( 2n )
Is=IST-IRS=-V':\' s-vL.SID o.x--:3-CP
. . .
7 = 7R -1ST = -Vr;:; I r::;. ( 4n
.:\. s -V L. SID\ wt - -:3 - cp
)
Curentii dati de relatiile (9.103) sunt de acee~i forma cu cei dati de relatiile (9.98),
cand sarcina era conectata in stea, deci ~i curentii in intreruptoare, ca ~i curentul de intrare i,
vor ramane neschimbati ca forma. Ei sunt reprezentati in fig. 9.36, unde pentru defazajul cp
inductiv s-a considerat acee~i valoare (cp > !!..) ca in fig. 9.34,a.
6
In concluzie inlocuirea unei sarcini in stea prin sarcina in triunghi echivalenta nu
afecteaza funqionarea convertorului static de putere.
~i pentru aceasta situatie este valabila observatia legata de imperfectiunea sarcinii ~i
comutatoarelor. In realitate curenrii absorbiti iR, is ~i iT nu VOT fi siunsoidali, ci vor fi
alcatuiti din segmente de exponentiale a~a cum se prezinta in fig. 9.37, insa succesiunea de
conduqie a componentelor semiconductoare se pastreaza aceea~i ca pentru cazul ideaL
1JR~
U i
e
i
iDil
:>i '0( ):
fD~
: 0(
In conduqie I < >!<
+ @ ®
D1 D3 S5 Ds
SI
R iR
C
Ue S 2
T
3
'0 0
54 D4 S6 D 52 D
6 2 N2 spire
Nl spire
® ® ®
Fig. 9.38 Invertor trifazat eu transformator pentru asigurarea a1imentarii eu ftr neutru.
Daca sarcina este dezechilibrata, suma curenrilor secundari este diferita de zero $i:
Dj Do, Ss Ds
Sl
C
C
S4 D4 D S2 D
6 2
(-) ®
Fig. 9.39 Invertor trifazat eu divizor eapaeitiv la intrare pentru asigurarea
alirnentarii eu fIr neutru.
Se observa ca.:
uR./Ii
r'
+-
'J '
= _ 6,
2 '
{ +-
U,
'J '
daca
daca
daca
K] este inchis
K4 este inchis
K3 este inchis
(9.I07.a)
USN = _ 6, (9.107.b)
daca K6 este inchis
2'
{ +-
U, daca Ks este inchis
'J '
u.m= - (9.107.c)
U,
- 2 ' daca K2 este inchis
336
UST = USN-UrN
U-rR= UTN - U~'i
Valorile tensiunilor calculate cu relatiile (9.107) ~i (9.108) sunt date in tabeluI9.3.
Tabelul 9.3 VaJorile tensiunilor de faza ~i intre faze
U
m
= 2V, f sin(2k-l)mt
rc k=j 2k-1
tn tensiunile de faza reapar annonicile 3 ~i multiplu de trei. Valoarea efectiva a
fundamentalei este:
Vm = VSN = VTN =
1 1 1"
2%,2rc = J2v,
rc
(9.111)
Din compararea tabelelor 9.1 ~i 9.3 rezulta ca tensiunile intre faze URS' uST~i UTR au
ramas neschimbate, deci rela1iile (9.97) raman valabile.
Daca sarcina este dezechilibrata prin frrul neutru va circula curentul iN:
iN = iR + is + iy (9.112)
care va corespunde unui curent iN /2 in fiecare din bratele divizorului capacitiv de intrare
(fig. 9.39).
9 INVERTOARE CD COMUTATIE COMANDATA.
comanda
NE
~~m r ---)rot
Fig. 9.40 Forme de undil. la ie~irea invertorului lrifazat eu divizor capacitiv la intrare,
comandat dupa programul de 1800.
I.
C»-"-
wVi
I
u 0
II
I
I
,
I
Murray: pentru Q = roL > 10, formulele vor fi aseman<ltoare eu (9.76) ~i (9.77):
R
1n fig. 9.45 este prezentat un invertor de tensiune eu circuit de bloeare unic
pentru toate fazele ~i eondensator unic. Condensatorul de blocare este C. Condensatoarele
Col ~i Ce2 confera sursei caracterul de sursa de tensiune ~i permit accesul la punctul median
al sursei. Trebuie deci sa avem: Col = Co2 » C.
Tiristoarele auxiliare Tal;' k = 1...6 au rolul de a conecta circuitul de bloc are pe
tiristoarele principale. Tiristoarele Tel ~i Te2 au rolul de a permite supraincarcarea
condensatorului C mtr-un sens sau altul. Blocarea unui tiristor se face in doua etape: bloc area
propriu-zisa, care se face prin descarcarea condensatorului C ~i reincarcarea condensatorului
cu 0 polaritate inversa.
De exemplu, pentru blocarea tiristorului principal 1;, se comanda amorsarea
tiristorului auxiliar Tal ceea ce permite descarcarea condensatorului, illcarcat la momentul
initial cu polaritatea desenata ill fig. 9.45. Curentul de descarcare este opus curentului care
parcurge tiristorul TI ~i provoaca blocarea aces!?ia. Incarcarea condensatorului cu polaritatea
inversa celei indicate ill fig. 9.45 se realizeaza prin amorsarea tiristorului Te2• Comanda portii
lui Te2 se po ate produce inainte de blocarea lui Dj, cilnd avem IU I > U"
e Daca comanda
portii lui Te2 se produce dupa blocarea lui Dj, cand D 4 este ill conduqie, illcarcarea se face
prin CopC,L' ~i Te2• Daca L' este mica, illcarcarea lui C este mai rapida, dar la 0 tensiune
mai mica. Rolul inductantei L" este de a evita comutatia brusca a curentului de sarcina de pe
circuitul de bloc are pe dioda de recuperare (de exemplu D4 ill cazul blocani lui 1;).
Pentru 0 funqionare optima, elementele pasive ale circuitului de blocare vor fi
calculate cu formule similare cu (9.76) ~i (9.77):
C=1783Ismaxtb. L'+L"=O,793tbU,/2
, U , /2 ' I sma
9 INVERTOARE CD COMUTATIE COMANDATA
o tf+ "L~
C
02
Tn fig. 9.46 este prezentat un invertor de tensiune cu circuit unic pentru toate
fazele ~i condensator divi zat. Tn aceasta schema condensatorul de blocare este divizat in
doua pa¢ egale. C1 = C2 = Co /2. Trebuie sa avem mereu C > > Co /2.
Rolul elementelor active ~i pasive ale schemei ramane acela~i cu cel din schema din
fig. 9.45. Amorsarea lui Tel provoaca un fenomen oscilant care, dupa 0 semiperioada, aduce
tensiunile la bomele celor doua condensatoare la valorile: ucl = -U, /2; uc2 = +3U, /2.
Blocarea se efectueaza tot in doua etape: bloc area propriu-zisa, comandata prin
amorsarea lui Tal ~i incarcarea condensatoarelor C1 = C2 la 0 polaritate inversa pentru a fi
pregiitite pentru blocarea urmatoare prin amorsarea lui Te2-
Amorsarea lui Te2 se poate produce inaintea blocarii lui D1 ~i yom avea:
ucl =(1,5 ... 2,51U" sau dupa bloc area lui DI ~i amorsarea lui D4, cand yom avea:
ucl :::: (1...1, 5)U, .
Invertoarele cu stingere (bloc are) autonoma se impart ill doua grupe, dupa locul
condensatorului de stingere: pe fiecare faza sau illtre faze.
in fig. 9.47 este prezentat un invertor de tensiune trifazat autonom cu blocare
autonoma ~i condensator de blocare pe fiecare faza. Schema contine trei brate
asemanatoare cu cele ale invertorului Bedford-Mc Murray (fig. 9.21). El poate fi comandat
pe principiul 180 sau .MID, pastrand dezavantajele invertorului monofazat de acela~i tip.
0
c . = 0 66 Ismaib
b , U'
.
e
9.3 Invertoare de tensiune cu semnal sintetizat la iesire
,
Unda de ie~ire dreptunghiulara este departe de a fi u~or de utilizat din cauza
numarului mare de armonici pe care Ie contine. a unda mai apropiata de sinusoida, denumita
sintetizata ~i formata din 2p paliere, fiecare de Iatirne n / p ,este mai u~or de filtrat. Aceasta
unda se obtine facand suma mai multor unde dreptunghiulare de arnplitudine ~i Iatrrne
diferite.
aforma de unda sintetizata foarte utilizata este Us din fig. 9.49,e ~i 9.50,b.
Dezvoltarea in serie nu contine decat armonici irnpare, de rang 2n' p ± I, unde n' E N ~i
2p = 12. Armonicile prezente au ca arnplitudine:
A, = 2p = 1 U .fi
2np±1 n(2'n p_+1)Yl ")' p_+1 s
_n
sin[(2k-l)n/2p]
v =Y' I '.
• k
SID n /,.,
L.p
A" =~sin
nn
nnI.Yk
2p k=1
sin[(2k-l) nn]
2p
rn concluzie, pentru 0 unda Us ca cea din fig. 9.49 ~i 9.50, dezvoltarea in serie
Fourier va fi:
u = U v"-r;:;(.SIDillt+---+---+
sin 11illt sin 13 cot sin 23 cot sin 25 cot
+---+
)
...
s s 11 13 23 25
Schema din fig. 9.49 realizeaza suma a trei unde alternative, fiecare egala cu
inaltimea calculata ~i simetrica in raport cu maximul undei sintetizate.
Fiecare forma de unda componenta este obtinuta cu 0 punte monofazata. Cele trei
punti sunt alimentate cu aceea~i tensiune, U,. Cele trei primare sunt cuplate la trei secundare
legate in serie.
'!1l. = k = U, ;
~ Y1
o alta solutie (invertor Salters) este eea prezentata in fig. 9.50: un singur invertor
este asociat, in seeundarul transformatorului, eu trei grupuri de tiristoare montate antiparalel.
rn primar invertorul poate fi in punte sau de tip "invertor paralel", cu diode de regim liber (~i
diode de separare, daca este necesar).
Pentru a se obtine acee~i forma de unda eu cea din fig. 9.49, 0 descompunem in
trepte de durata n / 6 ~i de amplitudine egala eu eea a undei sintetizate pentru intervalul de
timp corespondent.
u,.
-~
=U
P
~3.
,
~
----~-------~.~--------.-------
i
r-------~~----
I
12 0 lQ.Q®-QJ
I3~/
iJQ.Q~)
'lfUOiJD'----··UDUUOIl;
II 22
•• u
U0J
23
>-
··l
>-
Us
o
-1
U 22 /y 1
1,73
US /Y1
3,73
-2,73
-3,73
Us fYl 12f"
3.73
2.73
o
-1
-2.73
-3.73
wt C)
\Hl ;) II'", wt
, I
" d)
¢2"
U GT .~-~4--~~~ , ~--,j
3 ...L i
'
lil!ilii!!!
i I
•• wt e)
>LJI i :. i i
U GT 3 ~:III:!I::iI:11::::::: 11111111111
!
,I !
I
b" •• wt f)
I i
!
:2"
I I
: Olt
g)
I
wt
h)
U GT ~_-+- •...••••.•••.••
__ ~ ~ ~,
S
1_....
_~'-=.J.Jl."'-= : 12" •• Ol t i)
U GT
s J Illlillil!iilillliill !21t .• wt
Fig. 9.50 Invertor de tensiune ell ie~ire sintetizata, ell invertor paraleJ ill primar:
a) montaj; b) tensiune sintetizata; e) ...j) semnale de eomanda a fieearui tiristor.
n21 =k,
~
n22 =_1_=0,268 $i ~= 1+13 =0.732
~3 2+13 n23 2+13 .
L (+) Ie
Si (i=1;2;3;4)
intreruptoare unidireq:ionale in curent
~i bidireqionale in tensiune
Sursa de curent continuu Ie are 0 impedanta intema atat de mare incat curentul Ie pe
care 11 furnizeaza nu este afectatde variatia tensiunii Ue la borne datorita comutatiei
intreruptoarelor Si' prin urmare ea impune curentul la intrarea convertorului Ie $i curentul la
ie~irea Iui is' deci curentul de sarcina.
Curentul nu mai poate Iua valon negative, prin urmare nu mai sunt necesare
comutatoare bidirectionale in curent. 1n fiecare brat aJ puntii sunt 2 intreruptoare
unidireqionale in curent $i bidireqionale In tensiune care functioneaza in contratimp.
Tensiunea Us la ie$ire, ca $i tensiunea ue Ja intrare vor depinde de sarcina de curent
alternativ Zs'
Indiferent de natura sarcinii la comanda simetrica intreruptoarele S1 ~i S4 var fi
inchise pentru un interval de timp tE ( 0, ~), iar S1 ~i S3 pentru tE ( ~ . T), inci't curentul
. _{+I'
Is -
pentru t E ( 0, ~)
(T2' ) (9.126.)
-I, pentru t E T
Tensiunea u, care apare la bomele intreruptoarelor blocate poate fi amt pozitiva cat
~i negativa, prin urmare aceste intreruptoare trebuie sa fie apte sa suporte amt tensiuni
pozitive, cat ~i tensiimi negative in stare blocata deci sa fie bidireqionale in tensiune.
9.4.1.1. Funcponarea cu sarcina inductiva
Formele de unda pentru schema din fig. 9.51 in cazul functionarii cu 0 sarcina Zs
inductiva sunt date in fig. 9.52. Se observa ca fundamentalacurentului i, este defazata in
urma tensiunii Us (If' > 0). Tensiunea Us este negativa in momentul comutatiei intre S\ ~i 53.
Variatii1e in timp au fost trasate considerandipotezele 9.a, 9.b ~i 9.c valabile. 1n cazul unei
sarcini reale tensiunea Us nu va fi sinusoidala, ci formata din segmente de exponential ii, dar
succesiunea comutatiei intreruptoarelor ramane aceea~i.
J ..""1_··· ....········F~·
u, !
u v---....
c~" ~q>-
/
~
Ii -:~.: : ' .
+lol~ _
iSlA
i
I
".~
············(············s
i..··················· __ ..····..-- /
In conduc;ie I 51 ,
5. 5,
id
u.~_. 0:-
is =
r~I,
daca
daca
daca
S3
S6
S3;S6
este inchis
este inchis
sunt deschise
iy. =
r-I,
0
daca
daca
daca
Ss
S2
SS;S2
este inchis
este inchis
sunt deschise
Intervalu1 lntreruptoare in IR IS IT U,
conductie (inchise)
(0°,60°) S6,Sl +1, -I, a uRS
(60° ,120°) Sl,S2 +1, a -I , -UTR
(120°,180°) S2,S3 a +1, -I , uST
(180°,240°) S3,S4 -I, +1, a -uRS
(240° ,300°) S4'SS -I , 0 +1, UTR
Formele de unda pentru curenti sunt date in fig. 9.56. Sarcina s-a considerat numai
de tip inductiv, avfuld in vedere utilizarea lor numai pentru alin1entarea motoarelor asincrone
de medie ~i mare putere.
IR=Is=IT=/{I,
IR
1
= IsI = ITi1 =-1f6
1r'
(9.128.b)
forma IRl J2 sin (ox +!!..), incat tensiunile de faza se vor putea scrie:
6 .
9 INVERTOARECU COMUTATIECOMANDATA
COIll3IldA S, s, s,
p
~--\
I
- M
-
ComandA
I
'\IE I
I
<01
S, S, S , , s,
s, S
URN
i"
U,
o.>t
iSl
-
o.>t
+1,
uS]
<0'
Fig. 9.56 Forme de unda ale invertorului trifazat de curent, comandat dupa programul de 120',
functionand cu sarcina echilibratil. inductiva conectatil. In stea.
URN =UsJ2sin(~+ n +q»
6
U =u J2sin(wt+ n _ 2n +fIl) (9.129)
SN S 6 3 't'
Um = u J2 sin(~+
5
n _ 4n + q»
6 3
Tensiunile illtre faze rezultit
uRS=UF/.V
-USN =../3usJ2sin(~+!!..+q»=UaJ2sin{~+ n +q»
3 3
r:; r;:;. n 2n c . n 2n
Usr =UsN-Um ='V3Us,,2sm(~+3-3+q»=Uav'2sm(~+3-3+q» (9.130)
Schema electrica a invertorului este aceea~i din fig. 9.55, illsa acum sarcina este
conectata in triunghi.
Comanda dupa programul de 120' a invertorului impune curentii iR,is ~i iT la ie~ire.
Ace~tia vor avea valorile din tabelul 9.4.
. 1(. .) . 1(. .)
IRS =- IR -Is; 1ST = - Is - IT ;
3 3
Valorile curentilor de sarcina calculate cu relatia (9.133) ~i valorile curentilor iR,is'
iT din tabelul 9.4 sunt date in tabelul 9.5.
Tensiunea u, va fi descrisa de acelea~i segmente ale tensiunilor 'intre faze (acum $i
tensiuni la bomele sarcinii) ca in cazul sarcinii in stea.
3 3 3 '
(300° ,360°) S5,S6 0 -I , +Ie I, ')
-:::"'1 l--- -U
sr
3 3 e 3
I RSlJ2 Sin(wt+~).
prin urmare tensiunile la bomele sarcinii, considerand un defazaj q> inductiv vor fi:
URS == u J2 Sin( 0)(+;
a +([J)
Ele au acee~i forma de unda cu tensiunile intre faze din cazul sarcinii ill stea (vezi
relatiile 9.130).
- 3 r:::
Ue == -Uay2 ·cos([J
rr:
1 3.[3
Ue == u J2a -+--cos2([J
2 4rr:
Comparatia fig. 9.56 ~i 9.58 arata ca la tensiuni intre faze date, schimbarea
conexiunii sarcinii nu modifica nici regimul la intrarea invertorului, nici regimul la ie~irea
lui, nici funqionarea semiconductoarelor. Este practic 0 simpla aplicare a transfigurarii stea-
triunghi.
Desigur, ill realitate sarcina trifazata nu e perfecta, prin urmare tensiunile de ie~ire
nu VOT fi sinusoidale, ci formate din segmente de exponen~iala.
Comanda S5
P ·-1
1
300 360
wt
~6
Comanda
NE
wt
'In conduC\i s, s, S3 S
4
S5
S, S3 S
4
S5 s.
cu stingere independenta;
cu stingere autonoma.
Dinarnica acestor invertoare este mai buna decat a celor de tensiune, dar comandate
cu unda plina, nu pot fi folosite pana la frecvente joase pentru controlul vitezei motorului
asincron, datorita aparitiei unor cupluri pendulare la arborele acestuia.
Schema invertorului este data in fig. 9.59, iar in fig. 9.60 succesiunea irnpulsurilor
de comanda pentru tiristoare.
Prograrnul de comanda este de 120°. Fiecare tiristor principal Tk are afectat un
tiristor auxiliar Tale' care va fi arnorsat in momentul cand se dore~te stingerea tiristorului
principal. Fiecare condensator serve~e la stingerea pe rand a celor doua tiristoare aflate in
acela~i bra~ al pun~ii, spre exemplu C1 va stinge pe rand pe T; ~i T4•
Lf Ie
,P
Tal Ta3 1;0 Tl T3 TS
Ls Rs
q
R
lie C2- +
S
C3
T
NE
Ta4 Ta6 Ta2 T2
359
9 INVERTOARECU COMUTATIECOMANDATA.
rot o:t
Ot 1t cot2~
ip:i
0
~
600
i
I
1200
1;
1800 Joo
I
1;
3000
c
3600
~o:t
~i
0
T6
I
60 0
1;
120 0
i
180 0
T4
240 0
I
3000
T6
3600
)0 rot
iGrt Taj oi
Tal I
!
I
DTa3
i
~rot
01
I
i GTak i DTa6
I
I
OTa2 DTa4
)0 rot
d
Fig. 9.60 Invertor deeurent eu stingere independentil
(impulsuri de eomanda pentru. tiristoare).
iR = iOSl - iOS4
is =iOS3 - iOS6
amorsare a tiristoului Ts. Condensatorul C3 se descarca in circuitul TS'C3, T3, aplidind lui T3
o tensiune inversa care duce la bloc area lui, iar lui Ts una directa ,care TI ajuta sa intre in
conduqie. Pana la blocarea lui T3 curentul de sarcina va continua sa se inchida ~i pe traseul
indicat anterior. Dupa blocarea lui T3, curentul Ie se comuta pe circuitul format din Ts in
serie cu condensatorul echivalent C3 / / (C1 + Cs)' ~a cum se aratil. in fig. 9.64.
2
imJ
co to co t I co t
IT
0
TI
I
120 0
T3
iH
I
I
240
.
0
II
Ts
360
I 0
TI
:>- cot
k I
TI iT31 i IT
I
cot
U U
Ck cs Umsin cp
cot
!
I I
iDS
I
3 I
iDS
3
3 I
iDSS~ ~cot
I
I !
60
I 0
T 2
1800
T4
3000
T6
[22
420°.
> cot
IT
k
cot
0
Uc kU e
Uc ;
I
Umsincp
41
cot
-Ue/2 4
IDS'
k
IDS IDS cot
6
0
i
R
0
i
S
IDS cot
3
0 -I DS 6 -I DS 6
ij , II IDS
S
, I
I
I cot
-IDS:!
) C
I
e
>-
valoarea maxima a tensiunii de faza), dioda Dss se descrjde ~i curentul in faza T cre~e de la
o la I" in timp ce curentul in faza S va scadea la O.
Comutatia curentului de la 0 faza la alta are un caracter oscilant, determinat de
inductivitatea Ls a sarcinii ~i de capacitatea condensatorului de stingere. ConsiderfuJ.d
condensatoarele de stingere de capacitate egala cu C, pulsatia cu care se face comutatia
curentului este:
1
(j) --- (9.139)
0- J3LsC
Dupa terminarea comutatiei curentul de sarcina se va inchide pe traseul: boma "+",
Ts' Dss, faza T, faza R, DS4' T4, boma "_".
Curentii de faza la ie~ire iR, is ~i iT sunt altemativi dreptunghiulari.
Amt tiristoarele, cat ~i diodele de separare sunt solicitate in tensiune la tensiunea
maxima de incarcare a condensatorului de stingere, care se calculeaza cu relatia:
t
b
='J..!:...U
21 m
sin +J3LC
ffl
't' s
e
cu: a; = ; wJ3L,C ;
w = 21if , f - frecventa curentului de faza.
S-a studiat numai cazul de comanda cel mai simplu ~i anume acel cu unda plina,
pentru ca el permite sa defmim ~i solicitarile comutatoarelor care vor aparea in cazul
comenzii cu modulare in durata a impulsurilor de comanda :MID (pWM).
a unui invertor de tensiune, curentul is va avea atat valon pozitive,cat ~i valon negative
in timpul comutaliilor intreruptoarelor din acela~i brat al puntii, intreruptoare ce
functioneaza in conttatimp.
a unui invertor de curent, tensiunea Us va avea amt valon pozitive,cat ~i valon negative in
timpul comutatiilor intreruptoarelor din aceea~i parte a puntii.
Caracteristica din fig. 9.65,b indica faptul ca intreruptorul Sj din cadrul invertorului
de curent trebuie sa fie bidireqional in tensiune ~i unidireqional in curent, comandabil la
inchidere ~i la deschidere. Intreruptorul Si (vezi fig. 9.67) poate fi: un tiristor normal
prevazut cu circuit auxiliar de stingere (CAS), un tiristor GTO sau un tranzistor (bipolar,
Darlington, MOS sau IGBT) cu 0 dioda in serie pentru a da intreruptorului capacitatea de a
bloca·tensiuni inverse.
Componenta semiconductoare care se alege este in funqie de valorile curentului,
tensiunii ~i frecventei la care trebuie sa luereze in cadrul invertorului. Fig. 9.68prezinta locul
principalelor componente semiconductoare de putere ~i poate fi utilizata pentru alegere.
Ay
•
~
---11
l
B~
1T
J
Ps = - usisdt
To
Studiulfacut asupra functionarii invertoarelor arata ca, daca se utilizeaza
componente semiconductoare cu deschidere ~i inchidere comandata, invertoarele pot
funqiona pentru orice unghi qJ existent intre curentul is sau fundamental a lui ~i tensiunea Us
sau fundamental a ei.
L
~1\11JI L. ~-----~
~ UULiUU . "
I i
i
it II
-L Invertor de
tensiune +
sarcina
produsul Veie este totdeauna pozitiv, deci invertorul nu va putea function a reversibil.
ie L
~UUUUU ~------,"--------,
i
i
~ I! Invertor de
! U (>0· <0) curent +
T-
I
Ie'
I sarcina
I I
~
i
i+
~
I Invertor de
! ue (>0; <0) curent +
'-1_ D2 I sarcina
~-; ~ I
~
1 I Dl
--------~--:~-~.~--~c~-------i~
~
I'
+ L
~------l---o----'~\_---'-";-------~
i (_) VVVv'v
Invertor de
curent +
sarcina
I
t
(+)
~ ~t-----:)~-----------,-------~
~ :>
,
i ~
I
I Invertor de
~ C-r
i i tensiune +
! sarcina
I 1---0--;
, -----
!
I
I
_____ ~!--D
i
I ,
i '------0--1
I
o---jI ~ I
J----,
I,
I
Invertor de
: tensiune +
!
/: ! sarcL.'1a
i / !
i
i~ _ I:~~i I
_
Fig. 9.74 ObJinerea reversibilitilii funcp.onale a invertorului de tensiune prill alirnentarea de la doua
redresoare IDontate in antiparalel.
ie (>0; <0)
~--
• :>
I
L~-~~[
I
I Invertor de
tensiune +
sarcina
Fig. 9.75 Obpnerea reversibiliti1ii functionale a invertorului de tensiune alimentat de la un redresor prill
utilzarea unui inversor.
Fig. 9.76,a arata montajul filtrului LC pentru un invertor monofazat, iar fig. 9.76,b,
pentru unul trifazat.
'L . I
+~.'. Q
I L~.I
! / Ie:!:
'ViiIlVV 1:
i SarCinJ
!
I /! I: I
! / _) };I }
-~/ l-- __ ~ I
.1/ i ,
Desigur filtrul LC poate fi illiocuit cu mai multe filtre LC ill serie sau prin filtre mai
complicate.
Filtrele LC se conecteaza l.'1tre invertor ~i sarcina, pentru sarcini oarecare, dar care
sunt alimentate de la invertor la tensiune ~i frecventa constanta.
Cfu1d frecventa de ie~ire a invertorului este variabila mtre un maxim ~i 0 valoare
foarte scazuta cum este m cazul alimentarii unui motor asincron, caruia i se regleaza viteza,
atunci nu mai este po sibil sa se filtreze tensiunile de ie~ire cu un filtru cu elemente constante
ca valoare. Utilizfu1d un filtru LC, cfu1d pulsatia fundamentalei va scadea, pe masura ce
pulsatia diverselor armonici va deveni egala cu 1/.J LC , acestea m loc sa fie atenuate, vor fi
amplificate. in aceasta situatie receptorul se conecteaza direct la ie~irea invertorului !li
invertorul secomanda astfelmcat sa dea forme de unda de 0 calitate cat mai buna.
D2 I
Fie 0 punctul median al sursei de tensiune continua Ue• Unda purtatoare va avea
amplitudinea Up = U, /2. Se considera cazul cel mai siplu aI unei unde de referinta continua.
Comanda componentelor semiconductoare se decide comparandu-se up ~i ur (fig. 9.77),
astfeI:
cand Ur > up' comutatorul K1 conduce ~i:
cu: Tp = 1/ I p'
Pentru a determina At, trebuie mai intiii sa se calculeze t1 ~i t2, momentele in care
up intersecteaza u, :
U,
u p = --+u T'
-Tt. ~l up = ur Ia momentu 1:
') ,
- p
9 INVERTOARE CU COMUTATIE COMANDATA
- pentru t E
')p)'
(T p I_,T 3Ue
up = -')-- 2"
U e T
t. ~l up = ur Ia momentu I:
- p
to
•
=(3U2e -u 12L
rj2Ue
T
lJt = (U - 2u )-p- deci:
e r 2Ut"
fjs =~(T
')T p
-2Lit)=~[T.'iT -(U -2u
per
)!L]
U
- p - p e
- - U
Us =Ur =r--'2
Daca llme frecventele celor doua unde, relatia ir« ip este verificata, se poate
considera (vezi fig. 9.78) ur = const., intr-un interval de timp scurt. Relatia (9.150) ramane
deei valabila.
La ineeputul subeapitolului 9.6 s-a afrrmat ea unda de ie~ire este eel mai aproape de
o sinusoida daea unda de referinta este de asemenea 0 sinusoida. Pentru a justifiea aeeasti
afrrmatietrebuie sa se studieze armonieile eontinute de unda de ie~ire. Se eonsidera eazul
modulatiei sinerone, eu m = 2 k ~i m = 2 k + 1. Alegerea valorii indieelui de modulatie nu este
intfunplatoare. Din analiza armonieilor undei de ie~ire vor rezulta regulile ee trebuie
respectate pentru a se obtine 0 valoare optima. Dad se luereaza in mod sineran, unda de
tensiune de ie~ire este simetriea daea se face eentrarea modulatiei ill raport ell referinta
Centrarea este optimala ~i tensiunea Us este simetriea in raport eu punctele sale extreme daea
up treee printr-un extrem (maxim sau minim) in aeela~i timp eu Ur•
Fig. 9.79 ~i 9.80 prezinta doua cazuri posibile de modulatie sincrona, pentru m = 6
~i m = 9, pentru r = 0,8. Centrarea este optimal a pentru cele doua cazuri.
De fiecare data unghiurile de conduqie 8;, pentru fieeare intreruptor, stabilite in
eonformitate eu regula (9.146) enuntata la ineeputul paragrafului 9.6.1 sunt tunqie doar de
m ~I r.
- pentru m=2k, unda Us are fieeare altemanta simetrica in raport eu punetul sau de extrem,
amea in raport eu abscisele: !!-, 3n .... , 'In acest eaz, exista m=2k unghiuri de determinat:
2 2·
81'82,···8k ~i 82k+1' 82k+2'···83k, deoareee:
8 _ 3n _ 3n _ 8 . 3n 3n
3k-l 2 - 2 3k' 83h2 -2=2-- 83k-1;··.
3n 3n
... 84k-
2= 2 -82k_1
Us = Us + IB
n=l
n cos(nmt')
, n .
mt =mt-- ~l:
2
Bn =;
"7U[
2' - Jcos(nmt')d(OJt')+ J eos(nmt')d(OJt')-
8i 82
... - J eos(nOJt')d(mt') oJ
n
o 8i ~
1 4 U, ( -smn
Bn =--- . 8'1 +srnn
. 8'2···+srnn. 8')
m
n n 2
1 4 U, ~(
Bn = ---;- )i. cy
.L.. -1 srnn"i
n n - i~1
mI2=k=par:
Bn
2U[8i
= --' J
+ eos(nmt')d( mt')- Jcos(nmt')d(
82
J n
mt')+ ... + eos(nmt')d( mtf
)
J
n 2 0 Eli 11m
-rU/2
-q/2
compcnente in
conductie T:z T1 T2 T 1I'2 T1
j
I
I
)
8~ 8~ 85 8~
rr 3T"J2
, . !. i ! I
Tl ue i
0 81 8, 8) 84 85 1t 88 89 810 E\,
,
q>
I
rr/2
96 i8
I
7
i
I
I
3rJ2
811 2rr
Bn 1 4 U,
==----;;- ( +smn
. e'1-smn
. e'2···-smn. e')m
n n _
Bn ==---')
smn· e',
1 4 U, :z:m ( - 1);+1.
n n - i~l
B'
I
U ==~
sn 12
- pentru m==2k+l, unda Us are inca un punet de simetrie in fieeare perioada, eel al
mijloeului perioadei, adica punetul de abseisa n. Datorita aeestei duble simetrii, nu exista
decat k unghiuri de determinat: el' e2,... ek, deoareee:
n n 3n 3n
2"-ek- i == ek+i+I-2"==2-e3k-'+1 == e3k+i+2-2
AIegand ea origine a timpului treeerea Iui ur prin zero, dezvoharea in serie a Iui Us
4 n/2
14U[
An == .:.._--:;- 1+ 2:Z: (-1)
k , eosne, ]
nn - i~1
U,12
rU,12
componente m
conductie
u,
i I •
Tl U,
~ 3rJ2
u .
u = r-< smWt Usl -r-'
u
sl 2 - 2'
rela!ii similarecu relatia (9.150).
Curentul de intrare are:
• 0 componenta continua corespunzatoare puterii active la ie~irea invertorului;
• un termen cu frecventa 2!r a carni valoare este propoqionala cu fundamental a tensiunii
la ie~ire us;
• termeni de frecven!a 4 ir' 6!r, etc. (cei mai importan!i corespund armonicilor celor mai
importante ale tensiuniide ie~ire).
9.6.2.2 Alegerea frecventelor Up ~i ir) ~i a parametrilor modulapei (m ~i r)
Pentru orice valoare a lui r E (0, I] ~i pentru m ~ 6 armonicile tensiunii de ie~ire sunt
grupZlte in familii, centrate pe frecventele ij = jmfr' cu j = 1,2,3,.... Frecven!a diferitelor
armonici intr-o familie este data de:
domeniul zgomotelor care nuse aud. De aceea, pentru invertoare utilizate la 50 sau 60Hz
(comanda motoarelor de curent altemativ), pentru care frecventa tensiunii de ie~ire poate
ajunge la valoarea de 200 Hz, se va utiliza m==9 ~i fp = 2kHz, sau m ~ 100 ~i fp = 20kHz.
I
~da dreptunghiulara
!
i
I i
=, isupramodular~
• 2 3 i 4
-<
1 3,24
Tot ceea ce a fost prezentat pana aici ramane valabil pentru r::; 1, ceea ce
eorespunde unei MID sinusoidale in domeniul liniar. Amplitudinea fundamentalei are 0
variatie liniara cu r, ca ill ecuatia (9.160).
Armonicile superioare sunt de freevente destul de mari ~i de amplitudini suficient de
mici pentru a putea fi filtrate u~or. in ciuda acestor avantaje, aceasta strategie MID nu este
utila cand este nevoie de 0 tensiune de valoare ridicata. 0 "supramodulare" cu r> 1 conduce
la 0 tensiune de ie~ire cu numar mult mai mare de armoniei. eu r > 1 se utilizeaza
intotdeauna m < 21 ~i modulatia sinerona. Amplitudinea fundamentalei tensiunii de ie~ire
este cuprinsa, pentru r> 1, intre: ~ < {; 1 < ~ U, . Pentru m== 15 variatia lui Us ill valoare
2 s n 2 '
componente in s,
conducfie --~----O>'
i
wt
Ie
i
0 n:1
wt
2n:
9.6 Invertoare de tensiune coman date pe principiul MID
U ==~
sn J2
Armonicile prezente in tensiunea de ie~ire se grupeaza indata ce m este suficient de
mare in fami1ii:
• 0 familie centrata pe frecventa mlr care contine perechile: (m -1)!r ~i (m + 1)!r;
(m-3)!r ~i (m+3)!r.
• 0 fami1ie centrata pe frecventa 2mlr, care contine perechile: (2m -1)!r ~i (2m + 1)Ir;
(2m-3)/r ~i (2m +3)!r;
• familie centrata pe 3mfr' etc.
0
Se observa ca tensiunea de ie~ire Us are un continut armonic mult mai redus decat
cea a invertorului in semipunte comandat pe principiul modulatiei sinusoidale.
Yndata ce peste mai mare sau egal cu 4 se poate considera ca valoarea efectiva a
fundamentalei este egala cu:
TT _ 1 U
USl - J2r. e
- USl
Ie== --Is cos({'
Ue
unde: Js este valoarea efectiva a curentului de sarcina;
q> este defazajul aeestuia fata de tensiunea de referinta ur (vezi fig. 9.82).
Cel mai irriportant termen al curentului ie este eel de frecventa 2!r, care are mept
valoare efectiva:
I C;ireuil de
I
! desca.rcare
I ~. I i ~I I! i! ! I I izrc
KzI ' • N ,i I', Ii: I I'
i : I I I :I I I ::i i I: ! i I,: "i
i:
I I
•••:,,1',1,
:
1
ii:1
i J:'
II
I I :: tn! 1
I I
:i:
:i: I
I i I
•
I' I
'I i I ! I
!
: 2rc
, oot
I: i I
I'
I i ,
II
I I •
I
I
I
!
I
I
:
,
;1 I I ! ,
I ! i II I I[ 'i: ' ! I I i
: I I 1111 'i ii' II :2rc
I I : I, I II I ,
I I I ' 'I: I I I ! I
I I [ " :i ill ':: I I I, :. ': i I
-t- n: j,. ----n i lh1ll .~,V-; 1H1, .~
I l.--~I .~. II)-( : 1"'/1 I L. '2rc
II
II
I
:1 'I!
:1
I,
;1;
: i: I I I!):
I
i
']><ll .i i
. ,
:~'/' >rnl i 2rc
"
IS ,
" ,
Daca undele de referinta raman sinusoidale, invertorul trifazat are acele~i avantaje,
deja prezentate pentru invertoarele monofazate. Mai mult, daca m este multiplu de trei,
annonicile de rang 3 sau multiplu de 3 vor fi suprimate in undele tensiunii de ie~ire.
Singurele armonici importante ale prime lor doua familii inca prezente sunt cele de rang:
m ± 2 ~i 2m ± 1, care nu sunt multiplu de trei.
iR = rle sinoJt
I . (
is=reSIDmt--
2Jr)
3
. = r I.e
IT SID
( mt -- 4n)
3
~ ~ ~
r = Ir /
Ip = Ir / Ie '
Perioada T = 3600 a undelor de referinta'este divizata in 6 intervale de comanda,
fiecare de 600. In timpul fiecami interval de comanda, intreruptoarele unui grup (P sau NE,
fig. 9.55) comuta curentul, in timp ce intreruptoarele celuilalt raman in aceea~i stare: doua
deschise ~i unul inchis.
Pentru doua dintre intreruptoarele active ale aceluia~i grup, durata impulsului de
comanda se stabile~e prin comparatia dintre undele dereferinta sinusoidale ~i purtatoarele
triunghiulare, iar eel de-al treilea trebuie sa conduca atunci cand celelalte doua sunt bloc ate,
astfel incat sursa de curent sa nu ramana in gol.
Modul de stabilire a impulsurilor de comanda icsk (k=1...6) pentru cele 6
Pe durata OJt E (O,~), S6 este inchis in permanenta prin el trecand curentul -Is,
cand SI sau S5 sunt inehise; el pune in scurtcircuit sursa de curent cand S3 este inchis. S2 ~i
S4 sunt deschise.
Tabelul 9.6 sintetizeaza starea intreruptoarelor Sk pentru 0 semiperioada, stare
stabilita pe baza regulilor enuntate.
Dupa tabelul 9.6 s-au trasat curentii de comanda iCSk din fig. 9.85.
Tabelul 9.6 Starea fiecarui intreruptor a1 unui invertor de curent in punte trifazata
comandat MID
Intervalul SI S3 S5 54 S6 S_
sta- cauza sta- cauza sta cauza sta- cauza sta cauza sta- cauza
rea rea - rea - rea
rea rea
> ip1 0
OJt E
(
0,- j
71:'\ I
---
irR I
---------- --- SI&S3-
I irT > ip2
---- -------- 0 I 0
'- 3
0 irR < ip1 I 0 0 irT < ip2
OJt E ( 2
3
71:, Jr J ---I ----------
>
irR ip2 I irS > ipl 0
--- ---------- --- SI&S3
I
0 0 I
0 irR < ip2 0 irS < ip1 I 0
In fig. 9.86 sunt date pentru invertorul de curent trifazat comandat pe baza
modulatiei sinusoidale, fonnele de unda pentru curentii ~i tensiunile de faza, pentru curentul
printr-un intreruptor ~itensiunea la bomele lui, ca ~i tensiunea ue la bomele sursei.
,,
,, ref3
,, wt
0 , ,
"- ,.
,,
,
-r!
+
I.
3rI./2
0
wt
I.
3r:r./2
0
wt
1 CS
J
0
wt
i cS3
wt
i cs
5
wt
ics 4
0
wt
i cs 6
0
il
wt
II I ; I
o
J"tJ .....\I i \
:;!\£ ~'~i::
IW'1: ~ 11.....\ I ! \ I ~"'1lr '¥J.' '\ II \ J\J.f ~l
!\J/! : I\f;~ ~1_Jr IV!" I'V! ,: iVi~ i ~ 1Ji :i~
51 I I! :I 11 i : I It !]I
I :: ~ It , :: ~ : : sf-: .: .: : 12lt ,: . ,:
: " I
'I
• I :: : • '. :: i i I I I
• ::: • : ~lt : .: • i I
I :: i • I 'iT ~:..: i2lt
, ,.: ,
i i R
i i
I
i~ I
in ' tJ ••
:: : ::: I! ii' '. I, "
:::.
:::.
i, :. :J
:::
.~"1.~I. . '.
-, I I
II!
~r- • .: :: I:: I, :~lt-ql/-; I
i ,
I \ I I It i ./~ ,; : i2lt
• : I
". i IU~ •..•. ! II I ,i
i I I :: I i I I: I!: I ,-- 1' I I I ~
I
I ~'
SN
I
I
:!
.....-
I!
I
Ii: ~ ::
I I 1 i ;:' ~ .! :! I " '" I: :;i! : i ;
!? i
;4,J3-ql x" i ,. "
~!::
I I; ;2lt
: I! : : ,: '::"-r---.' ..:
.i. ! i : I: I: ---~ __~
"
I I I I r
I
I'
I.
: :::
i,
I ,
I,: .,
'i "
'. .• i
I' :
'.. .' fI II .'
i
...., i
"
I '
I I
"
1 I
,
0:: ~I :
;2rr
11' '1' Ii I
: ;: :
I ) 1 I ' II I
I I I I: i ,,-' (I li I I I
I II II i ~ !i I: I I
: ::
I, il! I
',. :: I
Ii::
I· •
i I
" ., i
U TI
I
,
~
I
I
i:~1Ii !I IJJ • 1:1I 'nI,! II ! : I~ :: 1 i]Jh ::~::'l
':l;:i~: i2lt
I: I':: : : i i l J ~ ::1 :; i :
,.: i : '5
ii:2,11
il" 11:'1 "l
'I
~ Iii
i 'I
I ,:!. I I:! Ii I
I
I
I
!.
Ii
i!
~:
!
I i
Ii
I
I
I
I::
i I
i
1\ I i -': ,- I I I I : I
3 3 3 3
Fig. 9.86 Formele de tUlda caracteristice ob(inute prin modulalia sinusoidala
la invertoarele de curent trifazate.
9 INVERTOARE CU COMUTATIE COMANDATA
--------~---
in fig. 9.86 se observa ca sistemul curentilor de faza este trifazat echilibrat. Fiecare
unda de curent este simetrica in raport cu punctele extreme ~i alternantele pozitive ~i
negative sunt identice cu exceptia semnului. Pentru caracterizarea curentului de faza (de
ie~ire), trebuie calculate unghiurile aj, j=1,2, ...2k-1, pe durata carora curentul are
valoarea Ie san -Ie. Valoarea efectiva va fi:
rsma·. m[.rr
=- }--a· ]
J rr m J
rsma;
. m r
=-1 a
..
-(j-
1)
-
TC -I .
pentro) par
, TCL } mJ
Valoarea efectiva a fundamentalei acestui curent se calculeaza ell relatia:
716 2k-l. TC
IR =I~
1 'lie
=IT =! -~-~(-l)}-leos(aj+-)
TC L,.. 6
]=1
-
I Rh-Ish -
I I 7 '-;:6 2k-1
e ~"';O "
-ITh - ---L,..(
h TC j=1
-I
'_l)j-l cos h( aj+- TC)
6
I
I
l'n fig. 9.87 se prezinta ca exemplu forma tensiunii de ie~ire Us a invertorului pentru
d=3, realizata eu ajutorul a 3 unghiuri de comanda 0:1,0:2, 0:3 ~i pentru d=4, realizata prin
intermediul a 4 unghiuri de eomanda 0:1'0:2,0:3,0:4,
~2 ·1 3_1t1_2_. 217:~
Cu "d" decupari avem "d" unghiuri O:1'0:2, ... ,O:d de calculat. Trebuie rezolvat un
sistem de d eeuatii ell d neeunoseute.
Prima ecuatie
,
este determinata de valoarea Us'1 a fundamentalei dorite, ceIelaite d-l
ecuatii fiind impuse de anularea primelor d-l armonici impare ale tensiunii us'
1
2"-cos(2d -l)al +cos(2d-1)a2 - cos(2d-1)a•3 +...±cos(2d-l)ad =0
Ji 2 I 1
Us= -Ue-(--cosna +cosna2 -cosna3+···+(-1) d-l
cosad I
I
n n 2
Generarea undei de referinta sinusoidala se face prin citirea unor tabele, iar
generarea purtatoarei se obtine cu ajutorul unor numaratoare directe ~i inverse. Ca urrnare,
unda de referinta este practic discretizata, lufuldu-se cate 0 valoare a ei pentru fiecare
perioada a purtatoarei.
in fig. 9.88 se arata determinarea rnornentelor de comutatie pentru cazul m = 9, in
cazul implementarii rnodulatiei numerice pe baza rnodulatiei sinusoidale, m pastrfuldu-~i
sernnificatia.
Se observa ca:
n. n . 3n 2n n . 3n
al =-+-rsm-; a, =---rsm-;
m m m - m m m
3n n . 7n 4n n . 7n
a3 =-+-rsm-; a4 =---rsrn-, ...
m m m m m m
Daca m este suficient de mare, practic dispare orice diferenta intre caracteristicile
obtinute prin determinarea unghiurilor de cornutatie pe baza modulatiei sinusoidale
(paragraful 9.6.2) ~i cele rezultate ca urmare a utilizarii modulatiei calculate cu unda de
referinta discretizata.
rUe/2
2n
3>- co t
2 11: . 3n
, 2n 1m
, 1m ')_n 1m : 3n
, '1
: 2m , _m
U
S1
+Ue I
I
la l
-U I
. e +
Usl
+Ue
II
!
2n
p=4
Indiferent ca peste par sau impar, valoarea efectiva a fundamentalei ~i a diverse lor
annonici impare ale tensiunii de ie~ire Us sunt date de relatia:
i i
-rUe
ii
:'
U
- e
Ii'
r
Us i
f,\
i!
II
U',!]: ,
_!_lJ_
. !
Fig. 9.90 Discretizarea undei de referinfA sinusoidaIa ~i determinarea rnornentelor de cornanda (m=14);
invertor rnonofazat In punte.
Invertorul trifazat este alcatuit din 3 semipunti, dar ill tensiunile de ie~ire dispar
armonicile de ordinul 3 sau multiplu de 3, care existau in tensiunea semipuntilor.
Analog ca la invertorul in semipunte monofazata, se calculeaza cele "d" unghiuri
care defmesc cele "d" decupari ale fiecarei altemante de maniera sa se anuleze cele d-l
prime armonici impare, altele decat cele de rang 3 sau multiplu de 3.
Se rezolva unnatorul sistem:
1 UR01
--cosal +cosa2 -cosa3+ ... ±cosad =~n
2 2-v2U.
1
2-cos5aj +cos5a2 -cos5a3+··.±cos5ad =0
1 .
2-cos7al +cos7a2 -cos7a3+ .. ·±cos7ad =0
1
--cosllaj +coslla2 -coslla3+ ... ±cosllad =0
2
Spre exemplu, cu d=2 se suprima armonica 5, cu d=3 se suprima armonicile 5 ~i 7,
iar cu d=4, armonicile 5, 7 ~i 11.
9 INVERTOARE CU COMUTATIE COMANDATA
~
-Ur
-U e /2
lmpulsurile de eomanda pentru fazele R, S, T: UCR' uGS ~i uGT sunt simetriee ill
raport eu mijloeul perioadei Tp = 1/ fp a undei purtatoare.
Se noteaza:
• timp i : durata unui impuls;
Tp -timp,
• t
p,
= 2
Gricare ar fi faza, durata unui impuls oarecare timp, se calculeaza in acela~i mod in
funqie de momentul ti de Inceput al treptei care aproximeaza referinta in timpul unei
perioade Tp de existenta a lui timPi.
Timpii ti au, pentru cazul prezentatin fig. 9.91, urmatoarele valori:
t[ = Tp /2; ti = t[ +(i-l)Tp
. Tp
tzmPip = 2 + 2LitiP
cu: p=R,S, T.
Dar:
u (t)=U
A Lit,
--P_=>L1t
T
= P
U r
sin ( Wt -
A'
({J)
r
T
=~rsin(OJt-m)
r, p T 14 tp 4 U 4 ,'t'r
p p
T
timpip = ; [l+rsin(OJti - ({Jr)]
. T K"(
p )
tlmPip =-+-sm OJti - ({Jr
2 2m
Tp - timpiP Tp K"
tp tp =~--~=>tp
2 . tp =---sm(OJt-({J)
4 2m ,r
Tori ace~ti timpi pot fi calculari pentru fiecare valoare a lui r ~i m ~i pentru orice
valoare a lui ti, memorari ~i utilizari pentru comandacu microprocesor a unui invertor pe
baza principiului MID (pWM, MLI).
9 INVERTOARE CU COMUTATIE COMANDATA.
111fig. 9.92 s-a reprezentat principiul comenzii unui invertor trifazat de tensiune pe
baza modulatiei calculate avand la baza discretizarea unei de referinta, metoda numita ~i cu
e~antionare uniform a simetrica.
POR11
de IJ\'TRARE ( COl\'VERTOR ( MEMORIE 'I
---:>-1 : EPROM $1 RAM I
l
ANALOG
DIGITAL 8355
'~------~
i 8155
I
(_1 _
!
CEAS
~--_/
"-->--I MICROPROCESOR
8085
( CONTROLOR
: a1 PRIORDAm
i
: tt-'TRERUPERlLOR
I 8259 i
l'----r-----)
;--~
(
i CEAS
LuTl~
I ,I
CEAS ~>-i
./
PROGRAMABIL i
8253 ,-I --'
i'- ~./
Ceasul programabil are trei numaratoare, cate unul pentru fiecare faza, care primesc,
la inceputul fiecarui Tp, valorile t pR' tps' t pT corespunzatoare. Numaratoarele numara in sens
descresditor ~i, cand unul dintre ele ajunge la zero, transmite un semnal de intrerupere
controlorului prioritatii intrentperilor. Rolul acestuia din unna este de a evita confuziile cand
doua semnale ajung simultan. Dupa ce a facut analiza, controlorul transmite comanda spre
microprocesor, care schimba starea ie~irii corespunzatoare fazei care a cerut intreruperea ~i
apoi incarca in numarator valoarea timp ip care con vine. Sfaqitul perioadei Tp este marcata
pe un singur numarator, spre exemplu cel al fazei R, incarcandu-se doar aici timpul tpR la
sf3r~itullui timp R'
Studiind curentii obtinuti prin comanda pe baza modulatiei sinusoid ale (fig. 9.86) se
vede ca in cadrul fiecarei semiperioade, suma intervalelor pe care curentul este egal cu Ie
este 2n/3. Prin urmare, unda dreptunghiulara din fig. 9.93,a se poate diviza in impulsuri,
astfel incat sa i se conserve durata total a de 2rr/3, a~a cum se vede din fig. 9.93,b ~i c.
Duratele impulsurilor trebuie sa fie egale cu pauzele de curent. Numarul de impVlsuri este
impar daca ele sunt simetrice in raport cu punctele extreme.
a) p = 0
k=2p+ 1=1 impulsuri / r.:
2 impulsuri / 2 r.:
componente in
conduclie
b) p= 1
I, ! \ I
! i i I I
componente in T, T,~T, -:r,!T T, :
~T,
: I
-:r,ITs T, ~T,
conduclie T6 T, T)f6 T, ~T, T.[I', T. ~,!,T, T,
~T,
i i
I
11r.:
(; 21t
In = ~cos
nrc
nrc[co{n ±aj)-cos(n
6 j~l
±aj )+cos
j~2."
l n±aj)-
j~3
...
Tabelul9.7 Valori ale intervalelor electrice calculate pentru a eliminap armonici, pentru
invertorul de curent eu modulatie numerica MID
Nurnar de
impulsuri 6 10 14
pe
perioada
p= ... p=l p=2 p=3
armonici 5 7 11 5,7 5,11 5,13 5,7,11 5,11,13 7,11,13
eliminate
a1= a 1-- a1= a1= a)= a1= a)= a)= a)=
Valori ale 12° 8,57° 5,45 5,82° 6,18° 6,64° 3,36° ~,--
~ 77° 2,13°
intervaleloI
a2 = a ' -- a 2 -- a 2 -- a2 = a2 =
electrice
16,25° 10,86° 8,88° 15,65° 11,09° 11,65°
a3= a 3 -- a3 =
8,74° 7,87° 6,74°
I = 4/, cosn rc
n nrc 6
NumaruI annoni-
de ca
impul- n= 1 5 7 11 13 17 19 23 25
suri pe
perioada
0,118
6
10 In/lID
0,956
0,934
° 0,233
0,199
0,227
0,266
0,174
0,163
0,129
0,Q35
0,036
0,022
°
0,001
° ° 0,031 0,001
14 0,925
° ° ° 0,105 0,292 0,25
9.8.2 Modulatia
, MID fazoriala
Modulatia .MID fazoriala (Space Vector Modulation) estedestinata comenzii
invertoarelor trifazate de tensiune in doua nivele (fig.9.29) ~i trei nivele. Datorita
flexibilitatii algoritmului de calcul al momentelor de comutatie, aceastil metoda a fost
adoptata in ultimul timp in majoritatea aplicatiilor industriale, comandate microprocesorizat,
de aqionare cu viteza variabila a motoarelor asincrone alimentate de la invertoare de
tensiune.
Performantele strategiilor de modulare .MID sunt caracterizate, la 0 frecventa de
comutatie fixata (fp)' prin factorul total al distorsiunilor a...rmonice(THD- Total Harmonic
Distortion). Pentru analiza valorii maxime a fundamentalei tensiunii la ie~ire se introduce 0
notatie noua pentru gradul de modulare - m'. Acesta se defme~te prin raportul dintre
fundamentala tensiunii de faza in cazul comenz,ii de tip MID ([j~) ~i fundamental a tensiunii
de faza pentru 0 funqionare cu ~ase pulsuri (U1.·.6.PolSuri ):
un de, nl
LJ Rli. 6-polsuri --2*" v C I
I
1r .
m' [u.r.] A
l.0
0.953 i Legenda: J
,~
1.zona de liniaritate I
n. zona de liniaritate 2
m. zona de supramodulare 1
ii IV. zona de supramodulare 2
I V. unda eu 6 pulsuri !
\,-----------//
2 4- {3
2 v3 3 3
O. k=O
R LJ~<'__ R
1: _. --dJ
>~U
i
s _I __ ~c__ 1:S~ __
T~! ~ ~ _
C·I·\~\~:::::
to ta tb to
2 2
b)
Ua 0 ta + u;, tb + Uo to
0 0 = l( 0 At
ta +tb +to = At
MN NP PM
- 2
lil= -;;-oUe
.)
MN=~o'!:..U
.. At 3 '
NP =!.L..'!:..U
1:113'
t
a
.[i·u;
=--'Sl
Ue
.{1r--e *J
3
./),1
tb =~'Sl
.[i. U* 'n( e *) ·!1t
e
Se calculeaza duratele ciclice de conduqie pentru primul sector (fig.9.96) - 'T R' 'T s
'T R = I1t + ta + tb
'Ts = /),1-ta +tb
'T T = to = /),1 - ta - tb
Prin permutari circulare se pot obtine expresiile duratelor ciclice de conduqie pentru
celelalte sectoare. Schema general a de implementare este prezentata in fig.9.98.
~ Ee. I
u; (" I) ii 1 (9.196),(9.197) i
'''li'tRi'ts!'tTi
us" ~, : ,:
" 'i
ii :
it' t I
I_'~
\
~tus
" M\
\~'
(sector 1) (sector 2)
R , R ,
~ ~
S
WE 'r Sl
>1 s U_Je 't S'
>U
T IE tr
?LJ T LIE tT'
-dJ
::::::r' ,
tj,
' ..? C
>, )<,.
~'::< ,,
)Ii
to ta to to ta tj, to
Lt 6t
2' 2 2' '2
(sector 3) (sector 4)
R
U
I
tR
>LJ R LJE
i
1: R:
, ~LJ !
s I
I S , ,
~ ~
T
LIE
k· , ~?E
'T'
>L~ r
T
LJ
IE,. • • \
tTr
!{',c
>LJ
,, - ,
to ta ti, to to fa ti, to
61 Dr
2' 2' 2 '2
(sector 5) (sector 6)
~--' - -
sector Ua ub
1 -
ut u2
:2 u3 Uo
3 -
u
-
u4
3
4 u5 u4
5 -
u5 -
u 6
6 ut -
u 6
1n fig.9.100 se prezinta doua posibi1itlti optimale de comanda pentru sectorul I din
fig.9.96, la niveluI unei perioade de comutatie (T;,), care se bazeaza pe modificarea stani de
comutatie numai pe doua faze. 1n decursuI unui sector una dintre faze i~i pastreaza aceea~i
stare de comutatie. Ca urmare, numarul de comutatiii se reduce cu 33% fata de comanda
clasica prezentata in fig.9.99. Duratele corespunzatoare merinerii in conduqie a unei stan
particulare de comutatie (ta, tb ~i to) se calculeaza utilizand acelea~i expresii (9.196).
RL1
S
1
1
Ie
TR;
'rs'
>1
:w I
Ri
s
1
t-.J
I
'tR=Tp ,
TS'
plJ
I
L
d-J
I
I
!
T 1 't-r;=O
TW<
'tT'
'I "
;
'<I •
,
. I
--.,,'.--=.....
-:
\
>1
I
1</ • i
)<c :-1
to ta tj, ta tb to
6t 6t
a) b)
.,
Traiectoria vectorului
tensiunii de comanda
MQ
5iJ ~+eol
'\ 3 )
.J3
=> V
p
=3--u
3
. C • (rr;
2
0":
51111 - +e I
\3 )
Zona de supramodulare 1 (zona II!) este caracterizata prin distorsionarea continua a
fazorului tensiunii de referinta. Gradul de modulare cre~te neliniar, dar continuu, de la
valoarea m'=.x2 ----+ m'=.x3 :::::0,953, fu timp ce modulul fazorului tensiunii de referinta cre~te
liniar de la U e /.J3 ----+ 2 * U e
/3.
In fig.9.103 se prezinta secventa de comanda ill decursul unei perioade de comutatie
( Tp ::::: 1/ fp) pentru cele 6 sectoare atunci cand noul fazor de comanda (preprocesat) se
deplaseaza pe laturile hexagonului (trasee de tipul BC). In acest caz, doua brate (faze) nu
comuta iar, secventa de comanda pe durata ~ (ua ----+ ~ -+ ub ----+ ua) se aplica conform
tabelului 9.9.
UE
j
I
Ts=Tp :::i
Ti I T 'T'= 0
----------
IE"
t. ti,
/ ;3,(
IE:
ta tb
~'E 6t
-,
(sector 2)
i
R !i ,~=O
i
S IE
~---~-------"
'tS-Tp -,i S
UE 'ts:
>U
TW" IE \ ~ I
't
T
:::
:
E
T :c!
I
Ie
TT'=Tp
,
); e
ci
::ai
I
\
ta tb
/
ta tb \6t
(sector 4)
!I
RLJe R
't : >LJ I
'R;= Tp _I
>i
s I 1:S~=O
: Ie 1:s;=O
i
I
I
i I
T :c
It--------------
TT'=Tp •••i TLJe 'T'
?U
Ie \. . P, C k: :::-'c
t. tl, la tb
6t
(sector 6)
Traieetoria noului fazor de referinta u· este ill continuare un cere eu raza euprinsa
intre 2 * Ue / 3 ~ Ue /.J3. :in urma preproeesarii se obtin 2 traieetorii posibile pentru fazorul
tensiunii de eomanda, care sunt asemanatoare eu eele prezentate in eadrul zonei de
supramodulare 1.
Traieetoria Be limiteaza fazorul tensiunii de eomanda la nivelul laturilor
hexagonului (fig.9.104). Durata apliearii fazorului de eomanda 170 este egala eu zero, iar
duratele ta ~i tb se ealculeaza utilizand aeelea~i relaW (9.202).
Traieetoria AB este un segment de cere ~i reprezinta traieetoria fazorului de referinta
u· in interiorul hexagonului (fig.9.104,a,e). Pe aeeasta durata se mentine aeeea~i stare
partieularade eomanda it;. Pentru traieetoria CD, eomanda aplieata invertorului este
veetorul de stare 172 (Fig.9.104,e). Momentele A, B, C, D, etc., sunt determinate prin
eompararea modulului fazorului de referinta u· preproeesat eu laturile hexagonului.
<~ C
1f,.
/ \',
,
.//u· "\'.. \".
/I.:p \ B
,.(/' \9 \
,\
. \
025~--
!
0.2i
Oi5+
i
0' -v-
00: :
o'
Una dintre aceste solutii 0 reprezinta conexiunile serie de mai multe illtreruptoare
(9.106), comandate sincron, pentru a obtine un illtreruptor de inalta tensiune. Aceste
illtreruptoare trebuie sa comute la acela~i moment de timp, altfel pot apare probleme de
echilibrare a tensiunilor (v. semnul ? din fig.9.106), de comanda ~i de solicitari du / d.t
generate Ja fiecare comutatie.
Echilibrarea static a sau dinarnica a tensiunilor la bornele intreruptoarelor este dificil
de obtinut ~i necesita tehnici speciale:
• echilibrarea statica poate fi realizata prin conectarea unor rezistente de valoare mare in
paralel cu fiecare intreruptor;
• echilibrarea dinamica este 0 problema mai serioasa. Toate intreruptoarele trebuie sa
comute la acelea~i momente de timp. Daca aceasta conditie nu este illdepliniUI,
illtreruptorul care se blocheaza prirnul (sau eel care intra ill conduqie ultimul) va suporta
la borne intreaga tensiune.
9 INVERTOARE CU COMUTATIE COMANDATA
~,
i iu e /~.
''1?
I, lR
<tUe /2?
oI
1,1
'9
G
~1
In cele mai muite cazuri, sincronizarea comutatiilor nu poate fi facuta prin simpla
sincronizare a semnalelor de comanda. Dispozitivele semiconductoare trebuie sa fie selectate
pe perechi cu timpi de intrare in conductie/blocare identici; daca nu, este necesar sa se
utilizeze circuite de comanda speciale capabile sa compenseze diferentele dintre ace~ti timpi.
Presupunand ca intreruptoarele comuta la acele~i momente de timp, solicitarea du / dt
generata Ia fiecare comutatie reprezinta suma solicitarilor du / dt generate de to ate
intreruptoarele care comuta. Aceste solicitari pot introduce zgomote importante care
influenteaza buna functionare a circuitelor de semnal mic din apropiere ~i in special
circuitele de comanda pentru intreruptoarele de forta. Indiferent de numami de intreruptoare
inseriate tensiunea comutata la ie~ire are numai doua nivele: 0 ~i Ue•
Cre~terea numamlui de intreruptoare conectate in serie nu influenteaza fundamental
punerea problemei. Totu~i, in practica, solicitarile du / dt ~i dificultatea sincronizarilor ridica
probleme mati.
Un brat in cadrul invertorului in trei nivele cu punct neutru flotant poate fi privit ca
o celula de comutatie care utilizeaza dispozitive semiconductoare conectate in serie.
Circuitul de conectare flotanta a punctului median al bateriei de condensatoare asigura
repartitia tensiunii intre dispozitivele conectate in serie, spre deosebire de fortarea
intreruptoarelor sa comute la acela~i moment de timp. Totu~i, trebuie remarcat ca numai
intreruptoarele exterioare sunt protejate eficient de catre diodele conectate la punctul median
o (fig.9.107). Daca diferite intreruptoare nu pot sa comute la acela~i moment de timp,
solicitarea du / dt nu ia valori importante.
~I -----<.>------------ •
I
I I . I
I """,
b
" t~
I V '2
'il
e'
) 1hJt\ ~
+,I JbCDHJ:
2, 0 1°
~.t t ~iR 2'{J10 iI ?
Ve~
VI Ve
+1
(f)
'"
!I
"
'f?
8· ve(b
I
Ve
~
+1
(1'
I
~
6
•.
I
1o
I 2~' .-...
f
! T T ~t ~ Ve!2
!
it
I
• •
Circuit
de
comanda -. -'~~
---
---------~'Dli
r",-.
ell -C-LfC-W-I -T)j
•. .----i ~/ .i
I
e
_' c_o_;an_ da_,-: _:
I
"-~:-s
..
,~
_:_I T
,r~ •.. ~."r,--=.i T ~:: •.
l' ,
--~------~!D/l
, "---'
it ,
ell Circwr
de
comanda
'''-
• ••
f
T~J !D 11
Genernwr~ I
--
Tensiunea de pol poate fi comutata spre tensiunea pozitiva Ue 12 (T; ~i T1j sunt ill
conduqie), spre zero (T1i sau 1;' sunt ill conduqie) sau spre tensiunea negativa -Ue 12 (1;
~i T1j' sunt in conduqie). S-au notat cu cj(t), c;(t), CJi(t) ~i CJi'(t) variabilele logice care
reprezinta semnalele de comanda ale tranzistoarelor Ti, 1;', T1i ~i '(. in tabe/ul 9.10 s-au
defrnit tensiunile de pol ill funqie de semnalele de comanda.
Cre~terea numamlui de nivele de tensiune Ia ie~irea invertorului prezinta
urmatoarele avantaje:
• forma de unda a tensiunii se apropie tot mai mult de 0 sinusoida;
• mic~orarea factorului total aI distorsiunilor arrnonice;
• reducerea oscilatiilor de curent ~i de cuplu;
• lirnitarea soIicitarilor du I dt ca urmare a reducerii tensiunii comutate.
Utilizarea acestei structuri pentru 4 sau mai multe nivele complica foarte mult logica
de comanda 1v1ID, preferandu-se tot mai mult structura de L.'lvertor multinivel cu celule de
comutatie imbricate (§9.9.3). in plus, soIutia cu celule de comutatie imbricate rezolva
complet problema distributiei tensiunii la bloc area dispozitivelor semiconductoare.
0 1 0 0 1 (pozitiv) 0
0 0 1 0 -1 (negativ) 0
0 0 1 0 1 (pozitiv) -Ue /2 (Di', D1j
I on)
1 1 1 0 - scurtcircuit (a se evita)
0 1 1 1 - scurteircuit (a se evita)
(fig. 109).
, I',
I\. 'I
I \
I ) .I
/\
C11
~JIJDD[]========L~
+
1
A
i
rot
oi
uRO t
Struetura de baza a unui bra! de punte In trei nivele (fig.9.11O) se compune din 2
celule de comutatie imbricate: (A:, Bt) ~i (Az, Bz). tn interiorul fiecarei celule de
eomutatie se afla cate doua mtreruptoare eomplementare bidirectionale 'm eurent ~i
unidireetionale in tensiune (tranzistor+dioda in antiparalel). Se poate observa ell u~urinta ca.
rn aeeasta eonfiguratie. tensiunea aplieata fieeami mtreruptor in stare bloeata este
.intotdeauna egala eu Ue /2 (fig.9.1l0). Ca urmare, aeeasta topologie rezolva problema
9 INVERTOARE CU COMUT ATIE COMANDA T A
Fig. 9.110 Struetura de baza a invertorului trifazat de tensiune in 3 nivele eu eelule de eomutatie
imbricate -jumatate de punte.
Ak-,-].Ak A; A]
-----
: ---r--
,I _ .. --.-_..
. =___, --------'
~ ---r-
--_.-~-----r-----+-- I -~
I r i I • r lR
/1:'\
~!
Cn =
- '
C
k+l
I
I Ck ,
C
2 ~
C
1
...L--:~~,.
~
-."'-
Del I I
!
~ __ ~~. _
•.•
,I__ .. _ __ -+-~.
i
,I _ : ... _-+-_
.~ :~
l3..Ic-::I. B kl3.~
unde lek ~i Ick+l reprezinta funqiile de eonexiune pentru intreruptoarele Ak ~i Ak+1 ~i pot
sa ia numai doua valori: 0 sau 1 (in funqie de starea intreruptoarelor). Aceasta funqie este
dedicata intreruptorului ~i nu unui bra!. De exernplu, Ie k = 1 cand intreruptorul Ak se afla
inchis ~i Ie k =0 cand intreruptorul Ak se afla desehis.
Pornind de la reIalia (9.207) se poate defini conditia de stabilitate in regim
permanent pentru tensiunea la bornele condensatoarelor U Ck (k = 1,... , n) :
Tp Tp
..···t··
: "0 B k+1
··1··········
0 1 * (+/-) 0 Bz - C1 - Al -(R)
1 0 * (+/-) 0 Az - C1 - B1 -(R)
l~
~ul
Fig. 9.113 Invertorul trifazat de tensiune in trei nivele CI: a) structura de principiu,
b) strategia de comanda.
De~i fiecare intreruptor este comandat cu 0 frecventa de comutatie fp' in spectrul de
armonici al formelor de unda de la ie~ire (curenti, tensiuni) nu apar armonicele datorate
comutatiei in jurul acestei frecvente, ci doar in jurul frecventelor k . fp' unde k==2, 4, 6, .... In
concluzie, structura in trei nivele CI dubleaza la ie~ire frecventa de comutatie. Acest fapt
permite mic~orarea ondulatiilor de curent/cuplu, a pierderilor in rna~inajconvertor ~i
utilizarea unor dispozitive de tensiune inalta cu frecvente de comutatie mici.
I
s
---.
C
Condensatorul este fu serie cu sarcina inductiva reala ~i impreuna formeaza sarcina
invertorului. Condensatorul are un rol triplu:
• furnizeaza energia reactiva necesara comutatiei;
• compenseaza energia reactiva consumata de sarcina inductiva;
.• produce un defazaj capacitiv mtre curentul ~i tensiunea la bomele sarcinii. Mul1UIl1ita
acestui defazaj se poate evita conductia simultana a intreruptoarelor aceluia~i bral al
puntii, deci scurtcircuitarea sursei.
Induetan~ Lf limiteaza curentul absorbit de sarcina ~i formeaza impreuna cu Cf un
filtru pentru tensiunea de intrare. Condensatorul Cf are ~i rolul de acumulator de energie
transferata prin invertor spre sursa de tensiune continua, in intervalele in care u)s < O. Astfel,
invertorul poate funq.iona alimentat cu tensiune constanta. Curentul prin sarcina, aproximat
prin fundamental a sa,~i tensiunea dreptunghiulara la bomele sarcinii sunt reprezentate in
fig. 9.115. Succesiunea comenzilor intreruptoarelor este u~or de urman!, deoarece ea este
asemanatoare cu cea descrisa pentru invertorul de tensiune monofazat in punte
(paragraful 9.2.3). Tiristoarele (sau tranzistoarele) sunt comandate doua cate doua: T1 cu T",
apoi T2 cu T3• Ele conduc ca.nd curentul ~i tensiunea de sarcina au acela~i semn (u)s > 0).
Cand uJs < 0 cele care conduc sunt diodele de regim liber.
coroponente
in
cODductie
9 ~VERTOARE CD COMDTATIE COMANDATA
4U
Vt) ==-'
n
2:~
k;I;&;2 kZk
1
-sin(kwt- CPJ
1
kwL---
I J
2
Zk == l/R TlkWL--·
1)2 kwC
W kwC R
1
f< 10 == r- (9.212)
2n.,jLC
. . 4Ue 1 . ( )
1
e
== 1'1
-
== ---- n ZI SID Wt - m.
'1',
1
wL--
wC
'R
T
t, <-.
2
unde: tq este timpul de dezamorsare al tiristorului. Dar <Prn:u. =~. Rezulti ca frecvenra
j,
75<
=-'-""-=-
1
""'" 2ms 4[,
9 INVERTOARE CU COMUTAT!E COMANDATA.
1
coL--
coC
R
1
Cum: co L < --, partea dreapta a egalita.tii este negativa.. Considerand ({)l < 0,
wC
pentru a fi riguro~i trebuie sa modifidim relatia (9.216):
WL __ 1_
-Itancotsl = R coC
,
C 1
[ 1
= w coL + Rltancotsl j
Capacitatea eondensatorului de filtraj Cf trebuie sa fie suficient de mare pentru a
putea primi energia reaetiva de la invertor atunci eand acesta 0 trimite spre sursa, adiea
atunei cand eonduqia eurentului de sarcina este asigurata de catre diodele de regim liber ~i
usis <o. Energia care trebuie sa fie furnagazinata de eatre eondensatorul Cf la fiecare
semiperioada este, eu originea timpilor in 0':
1 's 1 'PI A U A
A4[Tl
1=--<-
s n 2•
1
Condensatorul Cf este deei cu aut mai mare ell cat defazajul este mai mare, deci
tiristoarele mai putin performante. Toti eurentii depind de acest defazaj:
• valoarea medie a curentului prin tiristor:
_ 1 r:/())A j
IT! =- jissinwtdt=_s (l+eoscpJ;
T 2n
'IIi/ID
_ 1 'IIi/": j
ID1 =- j Is sinWt dt =_s (l-eoscpJ.
T 0 2n
Daea se face bilantul energetic pentru 0 semiperioada:
T _ j
f Is
n/O)_
W::: -Vt It::: Vt sin((Ot- 'PI) dt ==U,2..2COS'Pl'
20(0
- I. ,.., . P ,..,UJ.
1,=-=-.!.COS'P1 ~l d:::.!.--"COS'PI
n n
Aceasta putere poate fi deci manta, cresdind tensiunea sursei continue sau
miqorand defazajul capacitiv.
Pentru pornire, acest invertor are nevoie de un condensator auxiliar, fie pe partea
sarcinii, fie pe partea sursei continue, pentru a furniza energia necesara primei oscila!ii.
Montajul in punte este cel mai des utilizat. La puteri scazute se mai pot intalni ~i
montaje ill semipunte, eu divizor capacitiv, pentru a avea acces la punctul median al sursei.
Acest divizor are ~i rolul de condensator de filtrare Cf (fig. 9.116,a). Cum Cf » C,
CC
se pot consideta carn de acee~i valoare C+~f ~i C, deci existen!a lui Cf modifica PU!in
impedanta total a este capacitiva. Inductanta Lf are valoare mare, deoarece invertorul trebuie
sa fie alimentat Ia curent constant.
T1
C
1
c +
i
s
US •••
T2
L R
4/
is(t)=-' I~ 1
-sinkwt
n k=I;~=2 k
1 = 41, = 2.fi /
sl nJ2 n "
L :> rot
n
/l
H~
T2
u ,u [:I_~.' :
O~
~
9 INVERTOARE CD COMUTATIE COMANDATA.
W= -U
"ee
I =I e s
sin(cot- m)
't" "w_s 2cosq>,
dt =1.
~ 0
1
co> COo => f > .fa = r;-;;
2re..; LC
permite blocarea tiristorului: ts -tk > tq_ Limita inferioara a lui q> este impusa deci, de
valoarea timpului de dezamorsare al tiristorului ~i de timpul corespunzator unghiului de
comutatie y.
in acest invertor, curentul prin fiecare tiristor este independent de defazaj, caz
frecventei, pentru a men?-ne constant ~i egal cu valoarea nominal a, raportul ~~. In acest
mod fluxul maxim pe fiecare pol ~i cuplul maxim raman constante ~i egale cu valorile lor
nominale (reglaj la flux constant). La frecvente joase ~i in regim dinamic, acest reglaj nu se
poate face ill acest mod ~i s-a dezvoltat 0 alta tehniGa de reglaj, mai complexa, cu orientare
dupa camp.
Legarura intre doua retele se face de obicei in cazul transportului de energie la
tensiune continua inalta. Circuitul intermediar este format de linia de transport, care poate
avea multe sute de kilometri ~i 0 capacitate foarte mare. Frecventa celor doua retele poate fi
acee~i, dar convertorul de frecven1a este necesar pentru ca cele doua retele nu sunt niciodata
ill sincronism (legatura elastica). Fiecare retea este capabila sa furnizeze energia reactiva
necesara, deoarece ea con?-ne una sau mai multe centrale electrice cu generatoare sincrone.
Aceste convertoare sunt tot cu comuta1ie natural a, dar energia reactiva este furnizata
de receptorul care este un circuit pasiv. Invertorul este un invertor cu circuit rezonant, deci
monofazat.
Ele sunt utilizate cel mai des pentru alimentarea echipamentelor de incalzire prin
induc1ie la frecventa variabila ill domeniul 500Hz la 25kHz.
L
R I
I UL
S
ue
fe
IUd I
I Us
T Cf I '(is R
t
lle Y C
is
Daca sarcina este cu circuit rezonant serie, invertorui trebuie sa fie "de tensiune" ~i
filtrui trebuie sa aiba un condensator de capacitate mare, presupusa infmitl, astfei mcat
tensiunea de ie~ire a redresoruIui sa poata fi considerata compiet neteda.
Formele de unda sunt prezentate in fig. 9.115 ~i un posibii montaj, in fig. 9.120.
Frecven~ f = Is este impusa de frecven~ proprie a circuituIui rezonant, ramanand putin mai
mica dedit aceasta (relatia 9.212).
R u
S e
fe
T
Daca sarcina este cu circuit rezonant paralei invertorui trebuie sa fie "de curent" ~i
filtrui trebuie sa aiM 0 inductan~a de valoare mare, presupusa infmita, astfei inciit curentul de
i~ire din redresor sa poata fi considerat compiet neted.
Formele de unda sunt prezentate in fig. 9.118 ~i un posibil momaj in fig. 9.121.
Frecventa I = Is este impusa de frecventa proprie a circuitului rezonant, ramanfuId mereu
mai mare ca aeeasta (relatia 9.222).
Daca sarcina este un cuptor cu induc?e, parametrii sai (inductanta ~i rezistenta)
variaza eu temperatura. Convertorul trebuie sa fie prevazut eu posibilitatea de urmarire a
aeestor varia!ii ~ide adaptare a freeven!ei I = Is.
10
CONVERTOARE NEPOLUANTE SI
,
FILTRE ACTIVE
a) b)
1\
/\ V
1\
-L
,/\ \
~
pentru a lasa sa treaca curentul ii' care scade, intrucat Uc este tot tirnpul mai mare ca U.
Curentul il este cvasi-sinusoidal pe 0 semiperioada a retelei; el contine annonici de
inalta freeventa datorate comutatiei. Tehniea utilizata. aiei este eea a eomenzii eu histerezis.
care conduce la 0 frecven¢ de comutatie variabila.
Exista ~i alte tipuri de comanda.
p
S
= V;
R
eq
p =UI= vi = vi!
e J2 J2
I reprezinta valoarea maxima a eurentului i ~i II valoarea maxima a curentului i I
in inductanta L.
L il D id I
> N.'-- ~
~I·~.
V'-Jv'J !
I i
I
i I
.7\7\
1U L-..:;,
!
:
! 1 i
C i
0-+-1 , r' i
I -- 1~ : i
iCe T I
i
i
Schema de pri:fiCipiu a comenzii este cea din fig. 10.7. Curentul de referinta i; este
obtinut multiplicand II printr-W1 semnal de acee~i forma de W1da ca ud' dar de arnplitudine
~ ~
maxima egala eu I, altfel zis se multiplica II prin ud / U.
Blocul Modulator MU con~e una din tehnicile de comanda descrise anterior, fie
comanda prin histerezis, fie comanda cu frecvent{l constanta sau eomanda in mod de
conduc?e eritica. Se poate pune un filtrU trece-jos in circuitul de masurare a tensiunii Uc,
pentrU a elimina influenta unei eventuale ondula?i a tensiunii la ie~ire.
Sumator
Scazator Regulator PI
~!.'
.
: ~\
,~~~
~
I
II1
Modulator
MLI
Comanda
Filtru
trece-Jos
~~I
i X I
tranzistorului T
Pana acum, s-a considerat tensiunea la ie~ire perfect constanta. De fapt, valoarea
condensatorului de ie~ire limiteaza odula?a acestei tensiuni. Aceasta ondulatie poate fi
determinata plecand de la conservarea puterii instantanee intre intrarea ~iie~irea choIJper-ului
paralel.
p
TT r;.; .
= u "".!. SID Wt·
I' . ui ui
SID wt = r;.;-
,.,
r;; cos .!.wt
e ",,2 ",,2
Daca frecven!a de funqionare este mare, inductanta L are 0 valoare scazuta, deci nu
inmagazineaza energie lafrecven!e joase. Deci, se poate scrie Pe = P, ceea ce conduce la:
. - ui ui
lc = Is + ic = ~ - --r::::-- cos 2wt
.,;2Uc ",,2Uc
ui -
ic =- r;.; cos 2wt = -I, cos 2wt
",,2Uc
Chiar daca aceast<l analiza a fost facuta considerfuld tensiunea de ie~ire perfect
constanta, ondula1ia tensiunii la bornele lui C poate fi estimata prin:
U
Cond
"" - 1
C
J' <it
I
c
js.
"" ---SID
2Cw
2 Wt
Deci, acest montaj permite ob~inerea unei tensiuni continue stabilizate la ie~ire ~i
absoarbe un curent cvasi-sinusoidal de la re~ea.
'.Aceste structuri sunt ridicatoare: pentru structura de tensiune avem Uc > U, unde U
h h
reprezinta yaloarea maxima a tensiunii retelei; pentru structura de curent ayem II > I unde I
reprezinta valoarea de van a curentului absorbit de la re~ea.
L
TTifT"
---':;lliil'~
, ~ vl Iv V
T
/ \
7\
1\
II
-' -' -' ,-'
,)+
~!/\~i/l\
V+ . Le
,vi
~~ "k
Vi
1 " 1\
. LR,YRY rrJiIIr0.
, ---+- uvvU :-_~I---
I'
I
1 I!'
I -7--.!B~1 ; Ut T
u t i I
I I ,
V' v'
-1l
!~~
T,\ il. T.\
:~-'
~! _i_~'_' _
uc*(sau~~) '1---'.1./: Ii
+ /--·-1
4:(sau~) ~'-: --- iI --i
---l~i ! i
Comanda
~I~\_, \ __ i :_- tranzistoarelor
I
Lj."x/~; ',
.. ;
i
----------~~ 'J. i
. i* _' ~
I.
I
I
'I
i
I
b ---'11'
._ f!iW'.
I I
! i
tt
I
I I
I
-,-
I
c - vVvV . I I I
I ~
,t
.~
i
~~*
~~ Y)7\~V*
k~',~'by
~~
I ';
~~
I I
t
I
IV
,c
TT (
0C sau
I)
j
---:+
_I;
'--f
g~' ,
,
~
-
I j-!;
L.-.
V f-,
i'"
I I
I D.. '
_. -'-'
Comanda
tranzistoarelor
- -*
-'-, '>( _! _le__
ucnN pn ------------~
Filtrele active sunt dispozitive care pot fi folosite In diverse aplicatii, In functie de
modul lor de comanda (In curent sau In tensiune) ~i In functie de tipul de legare (serie sau
paralel).
Cel mai des intaInit este ftltrul activ paralel comandat In curent.
'In paragraful 10-2.1 este descris principiul de functionare a acestui ftltru, in
paragraful 10.2.2 sunt date structurile de baza, iar In paragraful 10.2.4 este prezentata
dimensionarea elementelor de putere. Utilizarea ftltrului activ serie este tratata
in paragraful 10.2.5.
10.2.1 PrincipiuI fiItrajului activ
Un ftltru activ (paralel) este un montaj legat in paralel pe 0 sarcina poluanta. AceS!
ftltru are ca scop sa consume, In totalitate sau 0 parte, din curen1ii reactivi ~i armonici
fumiza\i de sarcina poluanta, astfel incat reteaua sa livreze un curent sinusoidal In faza cu
tensiunea de alimentare, sau, cel putin, un curent mai putin perturbat.
Fig. 10.12 ilustreaza func1ionarea unui ftltru activ cuplat In paralel cu 0 sarcina
poluanta constituita dintr-un montaj redresor cu tiristoare. Curentul ira consumat de redresor
contine, in afara de componenta sa activa irala corespunzatoare pfu1ii active a fundamentalei,
un curent reactiv ira1r ~i curen\i armonici irah•
Reteaua de distribu\ie este perfect depoluata cfuld curen1ii i pe care Ii fumizeaza sunt
sinusoidali ~i In faza cu tensiunile simple (de faza) u de alimentare, deci, in general, dad
i = irala- Pentru ca acest lucru sa fie posibil indiferent de sarcina poluanta, curen1ii ig
,absorbi1i de filtrul activ, trebuie sa fie astfel InCat, spre exemplu pentru faza a :
=
iga irala - ira• Curentii polua1i ir pot sa aiM 0 forma oarecare, deoarece ftltrul activ trebuie
sa fie capabil sa absoarba curenti de orice forma.
in exemplul din fig. 10.12, ftltrul activ elimina toate armonicile de curent ~i toata
puterea reactiva. Se poate avea In vedere, pentru 0 sarcina poluanta data, sa nu se corecteze
decat curentul reactiv, sau doar armonicile, sau doar unele armonici, ete Alegerea strategiei
de corectare constituie un parametru important in ceea ce prive~e dimension area ftltrului
activo
Din ratiuni economice, strategiile de comanda care· sunt actualmente dezvoltate
conduc la doua tipuri de ftltre active, unul care permite doar compensarea energiei reactive
(compensator de energie reactiva) ~i altul care permite doar filtrarea armonicilor
(compensator de armonici)_ Totu~i, linfuld cont de progresele obtinute in domeniul semi-
conductoarelor, putem spera ca, in ca\iva ani, va fi mult mai economica construirea de ftltre
active care sa asigure simultan funqiile de compenare a energiei reactive ~i a armonicilor.
<:
u;
On (Ie b a I
i . _.
i_/~<l~7'"
"',/i. I. \-1
ira
-
1
i.
U./
~a
"-\ '/
,/ .I! / ....."
Filou
I ..... i.= ~ I. '\'::;:/ -'-" .
activ
+ '
h
ira tV!~·
It.
~ t
Sarcina
~~
poluanta
10.2.2 Configuratia unui filtru activ
Progresele 'in materie de electronica de putere ne permit ca, 'in zilele noastre, sa
putem concepe convertoare capabile de a sintetiza orice forma de curent, 'intr-o plaja de
frecvente mereu mai mare ~i la nivele de putere din ce 'in ce mai ridicate. Se poate utiliza fie
un invertor de curent cu MLI (modulatia'in la!ime a impulsurilor), fie un invertor de tensiune
cu MLI comandat 'in curent pentru a sintetiza curentii ig la intrare 'in filtrul activ.
Fig. 1O.13,a prezinta exemplul unui filtru act!v trifazat, construit plecand de la un
invertor de curent cu MLI Se disting: 0 punte cu ~ase 'intreruptoare, 0 sursa de curent (bobina
L) care fumizeaza un curent constant ~i un filtru (Le CO> legat 'intre punte ~i reteaua de
alimentare.
Se poate sintetiza la fel de bine un curent plecand de la un invertor de tensiune
comandat 'in curent, ~a cum se prezinta in fig. 1O.13,b. Filtrul plasat intre retea ~i invertor
trebuie sa fie vazut ca sursa de curent amt dinspre invertor, cat ~i dinspre retea- Se utilizeaza
fie un filtru de ordinul trei, fie un filtru de ordinul'inw.
Din motive de stabilitate, solutia cel mai des retffiuta este cea a filtrului de ordinul
'inw, constituit dintr-o inductantA Le• Fig. 10.14 prezinta structurile de tensiune ~i curent
pentru filtre active monofazate. Filtrul activ furnizeaza retelei numai curenti reactivi ~i
armonici.
Deci pe partea de curent continuu a convertorului, sursa nu furnizeaza putere activa,
deci se poate reduce la un simplu element de stocare a energiei: 0 inductantA L, atunci cand
se folose~e un convertor de curent, sau un condensator C, atunci cand se folose~e un
convertor de tensiune.
tn mod evident, aceste elemente nu sunt perfecte; 0 inductantA prezinta 'intotdeauna
o rezistentA, la fel cum un condensator prezinta scurgeri.
Puterea activa corespunzatoare acestor pierderi, precum ~i cea corespunzatoare
pierderilor inevitabile 'in semiconductoare, poate fi trimisa 'in retea sub forma de curenti
sinusoidali in faza cu tensiunile de alimentare.
cba
II II' ~I *\
~---~,
7\,1 \ """T:""/i'I\:
ti
cba
i; I
V'_! y_i
I~~ ir 'r ,r IlL,:\ y~',L
I I ia L;;,
! "-.--l,I,' 1·1 f" Ii YI VI_I ;1'
!
I
I
H=I
I
~=:~, uJuJ--=;-!"
-i ---<I
----'-1,1 ~ ~
(-
!L
iii,
I I I
- vvvv
'1f~I'
'! i i
I
1~1~,\IUejc
1
\
i: I '
I I~!
'I
ii' II jh 17iIIIi1i'"
uvuu Ce !:
'-,
I ! I I
'7IFJIF'
vvuV' i!
1
! : It
I
II I
1
I ,I. :
! I I i I i
i I
t'I iT
/17\ -ini\-r
~'-' ~G
I, i ! !
I
Pr = va ira +VJl ir {3
qr =vairjl-v{3ira
i,a]
[ ]= H["3
iro:
i~
2 1 -1/2
0 J3 /2 -/3
-1/2
/2 J[
.
;::
tn acel~i mod se pot defmi Pe ~i qe' puterile active ~i reactive instantanee la nivelul
re!elei de distribu1ie, precum ~i Pg ~i qg la niveluI intrarii filtrului activo
Pe de alta parte, aceste puteri pot fi descompuse intr-o valoare medie ~i un termen
(variabil notat cu ·v ).
P, = Pr + Pg P,=P,+Pg Pe=P,+Pg
sau: (10.16)
q, = q, +qg Q, =Q, +Qg cL = q, +qg
Cfuld puterea reactiva ~i armonicile curen!ilor de sarcina se compenseaza, avem
Pe = P, = p,.. Pentru aceasta, trebuie deci sa avem pe de 0 parte q e = 0 ~i pe de alta parte
Pe =0:
Pg = Pe - P, - p, = P + P
g g
due
P g. = Cu-
e dt
Deci, se po ate calcula P,; prin integrarea acestei expresii pe 0 perioada T a retelei,
ob1inandu-se:
I Do WsIf
:--i1-.-1 P
~ f-..!-, I,
i ]1 \! I _
lira iCalcululi Pr
r:---l 1ui .
: (:~>\p;
~/<'v~»\,j
,~/+' ;Pg ICalculul
iU~ ; iq K)-., '--...-/ ~ icurentilor gb·
~--~;
Ni P ~iq P-\~k.,) ~
q
g'
i iga.b.~
__
I _
gc·
1 10
::~' 3/2 ~----------------
1 _
Atunci trebuie sa extragem -qr din valoarea masurata a lui qr ' ~a cum se arata In
fig. 10.16.
.
19b =
I r::: · (
gIa"; L 2
SIll WI -
27r):-+ 19b
"3
.
1ge =I Gla";
r::: · (
L 2SIll wt -
47r):-+ 1ge
3
- - -
= 3U pn I gla + (u"" iga + Ubn igb + UanigJ
'----v----' ' • '
Pg Pg
- - -
= 3Upr. I'la + ~U"" i,a + Ubni'b +Uan i,c~
'-----.r---'
Pr P,.
- - - - - -
U",Jga +Ubn igb +Uan ige =-u""i,a -ubni'b -Uan i,e
.1 W r;:; -
iga = --'-v 2 sincot - i,a
3UpJ
. MV,
19b =-,.,--VLSm
r;:;2' ( illt--2n):- -I,b
JU1'J 3
. .1W r;:;. ( 4n\j:-
1 =--'-v2sm illt-- -I
gc 3U T 3 ,c
pn
Aceste marimi sunt referinlele curenlilor filtrului activ, de aceeaau fost notate cu 0
stea in schema de principiu.
Termenii in sinus se oblin plecand de la tensiunile simple ale relelei uan' ubn ~i uen '
Remarcii:
Acest tip de comanda a fast descris considerand a compensare totala a armonicilor de curent
$i a puterii reactive.
Daca se dore$1e doar compensarea armonicilor, trebuie sa se modifice modul de
defmire a componentelor poluate ir •
Vom avea atunci:
Ue(sau~) -:,-:'y ~ ]
-'~ -'-' i
j "\ ' !
~ j
-----------
!
•....
1 ......;~
! X >-! -----~
!,
:~
---------------'
~X-i
__ '_1
---
i
i,~
-'iX-'_-
------------~
"'--
, _l_ra
•.... -'(~)
i~
____ componentelor .....
_lr_b
1 f?\ --~-b--
\<::~/
poluante I "'--
i 1 ~
i
.*
I
extraqia r~~\ i~
componentelor
poluante
'0
I !
i
I
U i Ue ! he ; U I
Y e
'\'! ir----
s t
---~ _1 1
Daca se considera acum un convertor, de exemplu cel din fig. 10.20, ca 0 asociere
de elem~nte semiconductoare ~i de filtre de intrare ~i de ie~ire presupuse perfecte
(presupunem ca acestea din urma elimina complet armonicile datorate decuparii cu malta
frecven~a ~i nu afecteaza cu nimic marimile de joasa frecven~a) principiul de conservare a
puterii instantanee se poate aplica ~i marimilor de intrare ~i de ie~ire de joasa frecven~,
neafectate de elementele fJ.1trelorde intrare ~i de ie~ire.
Deci, se poate defmi funqia de conversie h , astfelmcat i, = his .$i Us = hu,. Aceasta
functie .continua, cuprinsa mtre 1 ~i -1 nu contine decat armonici de joasa frecventa
corespunzatoare marimilor sintetizate ~i permite deci descrierea completa a caracteristicilor
exteme ale convertorului, fara sa se tina cont de funqionarea sa intema.
1
: •..I7iJ\r\!1 :'~.
----,--ll/i,!---
\j V \./ \)
iu
. e
y
Acest formalism permite, printre altele, studiul funqionarii unui filtru activ
presuptL.'land perfecta comanda convertorului MLI, adica, asociata filtrelor de intrare ~i de
ie~ire, ea este astfelmd.t m fiecare moment h are valoared dorita.
in acest caz, punerea m ecuatie a problemei ~i rezolvarea sa va fi simpla ~i rapida..
Fig. 10.21 ~i 10.22 arata punerea ln ecuatie plecand de la acest formalism, a
functionarii a doua structuri de baza ale filtrului activ: filtrul trifazat ~i filtrul monofazat.
Uae
i '~u<' :.
I 19a I be '.
'I
I 19a ,
I
~ I ! f-+--i
I
I
igb
>
:
I Ii
I
IHLgb! I
I
; I I I
1 I i
i
i
u II
,-eE ,...cE---,
~- __ ~ 11
PI I i
i '
Idi <:::::::>< :
iL<:::::::>< ill
, c::::JV l
~
~ ~i
h=~ I{ ]
di[
u,=hu=L-
. dt
452
h=..!!:- ]
Ue
i = hi =C due
c g dt
j
XI = O)£.-f-
U
trebuie sa fie, 'in marimi raportate, mai marl decat 1 , adica In marimi reale ik > II ~i Uk > U
(unde U reprezinta valoarea maxima a tensiunii u 'in monofazat ~i a uneia din cele doua
tensiuni compuse uab ~i uac 'in uifazat).
Pentru convertorul de tensiune, valoarea nominala a curentului ik al
semiconductoarelor trebuie sa fie mai mare decat 1 'in marime np0rtata, i~ valoarea
A
nominal a a tensiunii Uk mai mare decat Ue, adica 'in marime reala: ik > 18 ~i Uk > Ue•
Rezolvarea sistemului de ecuatii corespunzator montajului ales trebuie sa fie facuta
astfel 'incat sa minimizeze Ee ~i Ue sau EI ~i II' asigurand 'in acel~i timp 0 function are
corecta a filtrului activ, adica avand grija ca, funqiile de conversie sa ramana cuprinse 'intre
-1 ~i 1.
Sistemele de ecuatii sunt destul de simple ~i pot fi rezolvate numeric 'intr-un timp
foarte scUTt.
I
o _! -~~~------~-~
3 ,-;------------
,/i
r
/
Remarcii:
ExistA de asemenea 0 similitudine intre sistemele de ecuatii (10.35) ~i (10.36), care
caracterizeaza function area fUtrelor active trifazate. Functionarea acestor structuri trifazate
este deci asemanatoare functionarii structurilor monofazate corespunzatoare.
Fig. 10.27 prezinta schema filtrului de intrare al unui filtru activ monofazat cu
structura de curent,legat la 0 rete a cu tensiunea electromotoare e ~i de impedantA interna I .
Este ~i schema monofazata echivalenta a unui filtru de intrare al filtrului activ
trifazat eu struetura de curent ('m care tensiunea u corespunde uneia din cele trei tensiuni
simple ale retelei uan' Uz,n sau uen).
Acest flltru este de ordinul doi, frecventa sa de rezonanta fiind:
1
Ie = 2nJ(L, +1)C,
Comanda filtrului activ trebuie sa fie astfel incat sa nu genereze armonici de curent
de frecvente apropiate lui fc pentru a nu produce aceasta rezonanta. Vom privilegia
comenzile cu frecventa de decupare Id fixa ~i alegem 0 frecventa Ie inferioara lui Id'
Daca in caietul de sarcini al fIltnIlui activ este trecuta eliminarea tuturor annonicilor
al caror rang este inferior lui k, este necesara 0 frecventa Ie mai mare decat /if unde I
reprezinta frecventa rerelei. Valoarea lui Ie aleasa trebuie sa verifice inegalitatea urmatoare:
1
rJOVTIU'
I
e I
Vi
e ,
,------------
I ~ 1 0
E=2CP-+2LJ;
Tinand cont de relaria (10.43) ~i neglijand l fara de Le se obrine minirnul lui E
dig u- u'
-=--
dt L,
Ea este cu atat mai scazuta, cu cat L, este mai mare.
in timpul utilizarii unei comenzi cu histerezis, ondula1ia t1I" este cea care este
men1inuta constanta. Valoarea lui L, este aleasa in acest caz incat sa limiteze frecventa
maxima de comuta1ie:
-0 -u'miD
fdr=. = L M
, g
,
i
~
, I
, i
1 __ 1
i ,liMiI I
--!--~~i
!
----- I
,i
1--.
(fIfJ\(\\
UVUu i ~
Cfuld tensiunile retelei de distributie prezinta annonici, legarea unui filtru activ serie
permite mentinerea a tensiunii sau a tensiunilor la bomele sarcinii sinusoidale. De exemplu,
in monofazat se comanda filtrul activ ca el sa genereze 0 tensiune uf astfelincat u, = U - uf
sa fie sinusoidala.
Daca sarcina absoarbe un curent poluat, filtrul activ serie comandat in tensiune nu II
poate coreeta, curentul de linie fiind mereu egal cu curentul de sarcina..
Acest tip de filtru activ poate fi implantat pe sarcini poluante deja prevazute cu filtre
pasive. Ele permit in acest caz sa fie evitate fenomenele de antirezOnan!a (datorate
interactiunii dintre filtrele pasive ~i impedanta tetelei) impiedicand armonicile de tensiune
dinspre retea sa excite aceasti antirezonanta.
10.2.6.2 Filtrul activ serie comandat in curent
Filtrul activ serie, controlat in curent, impune un curent de sarcina, de forma
sinusoidala ~i in faza cu tensiunea re!elei. Curentul absorbit de la retea fiind mereu egal cu
curentul de sarcina, devine de asernenea sinusoidal ~i in faza cu tensiunea retelei. Referinta
de amplitudine a acestui curent poate rezulta, ca ~i pentru comanda filtrelor active paralele,
din reglarea marirnii de stare de pe partea de curent continuu a convertorului, ce compune
filtrul activo
Sarcina trebuie sa fie de natura unei surse de tensiune, in masura sa asigure
continuitatea curentului impus de filtrul activ.
Principiul de function are al acestui filtru presupune a priori ca, atunci cand tensiunea
la bomele sarcinii scade, scade ~i curentul absorbit de aceasta. Mai mult, impunand curentul
la intrarea intr-un convertor alimentat de obicei in tensiune, se modifica function area sa.
Trebuie avut grija ca acest convertor sa asigure mereu, in prezenta unui filtru activ
serie, functia pentru care a fost construit.
11
PROTECTIA
, CONVERTOARELOR
STATICE DE PUTERE
Funetionare
Funetionare
normala Lasuprasarcina
I I I
0.1 In 100 In 1000 In
a) diodele ~i tiristoarele se protejeaza prin legarea in serie a unei sigurante ultrarapide SUR
(fig. 11.2).
SUR SUR
o~_ -_--=--~ I
Siguran!a ultrarapida este ill mod special construita pentru a indeplini unnatoarele
conditii:
illtrerupere sigma ~i foarte rapida a curen!ilor de scurtcircuit de intensita!i mari;
limitarea amplitudinii ~i duratei curentului de defect;
supratensiune scazuta in momentul intreruperii curentului;
aplicarea principiului selectivita.tii protec!iei;
mtre!inere simpla ~i redusa.
Alegerea siguran~ei se face dupa valoarea efectiva a curentului care 0 strabate ~i
dupa valoarea efectiva a tensiunii care apare la bornele sale dupa func!ionarea sa. Siguran!a
asigura protec!ia dispozitivului, daca sunt indeplinite urmatoarele condi!ii:
b) Tranzistoarele bipolare, MOS sau IGBT ~i tiristoarele GTO se protejeaza prin intermediul
propriei lor comenzi. Aceasta metoda constA ill supravegherea unui anumit numar de
parametri vitali ~i In caz de defect sa se plaseze unul sau mai multe componente In starea
in care acestea sunt cel mai pu!in vulnerabile, adica in starea blocata.
Principalii parametri de supravegheat in cazul unui tranzistor de putere care
func!ioneaza in comuta!ie sunt:
• In starea de conriuc?e:
amplitudinea curentului de colector (sau de drena, pentru MOSFET);
starea de satura!ie (curentul de baza sau de grila suficient pentru ca tranzistorul sa
ramana cvasisaturat, oricare ar fi curentul de colector).
• In starea blocata:
tensiunea maxima aplicata illtre colector ~i emitor (sau intre drena ~i sursa);
tensiunea de polarizare inversa a jonc!iunii emitor-baza (cazul tranzistorului bipolar
care func!ioneaza la VCEX) sau tensiunea negativa grila-emitor (cazul IGBT -urilor);
I
I
intirziere i
la inchidere :
Pentru IGBT-uri, eel mai des utilizata este 0 metoda de protectie numita "fn doi
timpi" (vezi fig. 11.4).
• PrimuI timp: se intervine foarte rapid, plecand de la 0 informatie de defect care poate fi
insuficienti, dar care pune tranzistorul intr-o situatie de seeuritate maxima, intrucat
curentul de colector de defect este limitat prin reducerea imediata a comenzii de grila de
la 15V la lOV.
Informatia poate fi, de exemplu, cre~erea tensiunii in starea de conductie a IGBT.
• Al doiIea timp: se analizeaza informatia.
daca este un defect trecator sau 0 perturba1ie, se repune comanda de grila la 15V ~i
convertorul continua sa functioneze fara a fi fost perturbat.
daca este un defect permanent, se ia decizia de blocare a IGBT. Aceasta se face plecind
de la un nivel de curent mult mai scazut, deci supratensiunile vor fi mai pu1in
importante.
curent de curent de
scurteircuit scurtcircuit
/ prezumat ,I. prezurnat
. curent de
scurteircuit
redus
curent de
scurteircuit
redus
V v
GE 15V GE
I lOV
I
;
:-. ••
,I
td
a) Defect trecator
In general, logica de securitate va fi mai mult sau mai putin complexa, in functie de
tipul de circuit in care este utilizat tranzistorul ~i de mediulin care lucreaza.
Fig. 11.6 prezinta circuitul specializat produs de Firma "Hitachi".
i
, , I
the module used.
D: Hitachi Type VI 1M (BOOV, OAA)
Rl: 2.2kD.(1.4kD.-5.8kQ)
To protection R2: lkQ
circuit 9,lOpin: Input signal pin; input signal5V
Ca variante de protectie, siguran1ele ultra rapide se pot lega in serie cu fieeare dioda
(fig. 11.7,a), in seeundarul transformatorului (fig. 11.7,b), sau in serie eu fiecare dioda ~i eu
seeundarul.
Dimensionarea protectiei se face in doua etape:
A) Alegerea siguran1ei ultrarapide dupa parametrii sai nominali;
B) Verificarea daea siguran~ aleasa oferel proteqie diodei.
Fig. 11.7 Proteetia la seurteireuit a redresorului trifazat ill punte, ell siguranre ultrarapide SUR.
U Sf = J3uf
Usf=Uf (11.4)
eu: V = Jiu
f f, unde Vf este valoarea efeetiva a tensiunii secundare pe faza.
Curentul nominal In trebuie sa fie eel pentru care siguranta nu funq.ioneaza eand
este pareursa de eurentii de suprasareina de durata (ore), admisibili pentru redresor.
Pentru montajul din fig. l1.7,a se ealculeaza valoarea efectiva a eurentului de.
suprasareina admisibil ISU•1d care treee prin siguranta, eu relatia (11.5).
1sU.$C.d -
-
cs2 f{--I
3 dn
I
Cs2 este factorul de suprasarcina , dat de relatia Cso = supra:=.sC.d. iar curentul
- Idn
Isuprasarc.sc.d. este impus de caietul de sarcini.
Pentru valoarea Isuprasarc.s.c.d. calculata cu relatiile (11. 8) sau (11. 9), timpul total t de
eliminare a defectului rezulta din caracteristica de protectie (sau caracteristica timp-curent) a
sigurantei.
Siguranta a fost corect aleasa daca:
k I-t
(
0 )
siguranta/150oC
< ()2(
n c
p n
I 2t ) c!iodaI150.C
Pentru verificarea condiliilor (11.11) sau (l L 12) se gasesc In cataloage integralele
de curent ale sigurantei ~i diodei.
k depinde de tensiunea de utilizare a siguran!ei. Funqia k(U), data In mod calitativ
1n fig. 11.8, este furnizata de catre constructor In catalogul sigurantei.
k1 line cont de faptul ca (J2t) pentru dispozitiv este de obicei stabilita pentru 0 unda
de forma unei jumatali de sinusoida de durata 1Oms, dar practic durata de funqionare a
siguran!ei este mai scurta.
Legatura kl (l) (t;::: timpul total de eliminare a defectului) depinde de tipul
sigurantei.
t [ms]
•••
A doua conditie (11.11) demonstreaza limitarea de catre siguranta a curentului de
scurtcircuit la 0 valoare Ie' nepericuloasa pentru dioda.
Valoarea I a curentului limitat taiat se determina din caracteristica de limitare
Ie (I p) a sigurantei. e
Pentru montajul din fig. 11.7 ,a, valoarea efectiva a curentului prezumat este data de
Ie
--< I
n c FSM/l50°
p n
Pentru verificarea celei de-a treia condi!ii (11.11), tensiunea de arc Ua a sigurantei
se ob!ine din diagrama Ua (U) (U =tensiunea de serviciu) data in catalog de catre constructor.
VRRM se gase~e in catalogul diodei.
11.3 Protectia
, in tensiune
Componentele semiconductoare de putere ale convertoarelor statice au un cristal
semiconductor de grosime redusa care determina un raport relativ SC3.Zutintre tensiunea
normala de functionare ~i tensiunea de strapungere prin masa cristalului sau pe suprafata lui.
Acest fapt impune limitarea la valori admisibile a supratensiunilor care apar pe durata de
viata a convertorului. Aceste supratensiuni pot fi interne, datorate comutatiei ori functionarii
unui dispozitiv de decuplare in regim normal ori in momentul unui supracurent, sau exteme,
cauzate de sarcina ori de manevrele tacute asupra pArtii de alimentare.
r\"' (\ (\ (\ (
C/\J\] \J
c) lntreruperea circuitului in caz de scurtcircuit a sarcinii, atunci cfuld sursa de alirnentare
este inductiva (fig. 11.11). .
functionarea
. SUR SUR - siguranlA ultrarapida
Alta
/' sarcina
+v
50n 26V
100mH
rj "\Iv Ie
470n l~
W=_I_io[%] S
2ea 100
ea = 277:f; f - frecventa.
Rezistenta R se obtine din inegalitatea:
R?~
2~C
rL:
2
L = U,J%]U
, WOwS
R ~2J2~s
1
L = usc[%]U;)03 [~]
s lOO.2n! .Ss
12.1 Conditiile
, care au dus Ia aparitia
, si
, dezvoltarea
dispozitivelor FACTS
1n prezent sistemele de transport al energiei electrice sunt puternic interconectate. Se
urmare~e astfel atingerea unui nivel inalt de fiabilitate in aprovizionarea consumatorilor cu
energie electric a ~i oblinerea unor costuri reduse de productie ~i transport. '
1n aceste conditii, 0 problema fundamentaHi a. transportului energiei electrice este
controlul fluxurilor de putere; se incearca a se circumscrie tranzitele de puteri active ~i
reactive unor anumite trasee, determinate de criterii de optim economic ~i de stabilitate ale
sistemului.
Optirnul economic este determinatin principal de variaTia costurilor de productie de
la 0 regiune la alta in functie de conditiile de mediu, regim pluviometric, anotimp, etc.
Criteriile de stabilitate ale sistemului sunt date de capacitatea de transport a liniilor.
Dep~irea unOT anumite praguri de putere activa ~i reactiva tranzitata determina poten!iale
probleme de stabilitate. In· cadrul unui sistem interconectat, cum e cazul sistemului de
transport al energiei electrice, aceste probleme (deconectartea unui generator sau a unei linii)
chiar localizate geografic pot avea un impact notabil asupra intregului sistem.
Mijloacele de actiune pentru ca transmisia de putere sa se efectueze pe anumite
coridoare sunt 10 prezent limitate. Este vorba in special de dispozitive action ate mecanic
(transformatoare defazoare, cu raport de transformare variabil, compensatoare serie sau ~unt)
a caror viteza de reactie este cel mai adesea legata de viteza de reactie a operatorului uman.
___ 12_D_Is_p,ozrrlVELE FAC:rS tN RETELELE ELECTRICE DE TRANSPORT
A X B
•i •
, ,
i
I
I
I
IUA 11.1
u ·US sin a
P = 3_,4__
X
eu: UA - valoarea efeetiva a tensiunii in punctul A.
Us - valoarea efectiva a tensiunii in punctul B.
ex - unghiul de transport, (defazajul intre tensiunile UA ~i Us), Semnu1 unghiu1ui ex
determina sensu1 transferului de putere in retea.
X - reactanta total a a rete1ei.
Putem transfera mai multa putere aetiva prin:
1) cre~erea rnodulelor tensiunilor UA ~i Us' Acest fapt este dificil de realizat, deoareee prin
construetie izolatia 1iniei a fost dimensionata pentru anumite valori nomina1eale
tensiunii.
2) cre~erea valorii unghiu1ui de transport. ~a cum rezuM din relatia (12.1), puterea aetiva
tranzitata este maxima pentru a = !!.. tn practica insa, unghiul de transport nu dep~e~e
2 .
30-40 de grade. Unghiu1 ex este mentinut la valori reduse pentru a se evita probleme1e de
stab1itate ale generatoarelor sincrone in cazul deconectarii unor consumatori importanti
sau aparitiei unor scurteircuite. 0 cre~ere a unghiului de transport nu se po ate face decat
in detrirnentu1 marjei de stabi1itate.
3) compensarea (partiala) a reactantei liniei. Se realizeaza eel mai adesea prin introdueerea
in serie cu conduetoarele liniei a unor condensatoare. Aeeasta duce 1a seaderea reactantei
1iniei ~i 1a miqorarea unghiului de transport (pentru acee~i putere aetiva tranzitata).
4) seqionalizarea liniei.
A X/2 M X/2 B
I
i
, ,Ilk ,
I
i
i
IUA I~
Prin introdueerea unui punet median M (fig. 12.2), pentru care XAM = XMB = XAB ~i
2
mentmand constanta amplitudinea tensiunii in punctele A,M,B, puterea activa tranzitata pe
tronsonul AM poate fi aproximata ca fiind:
12 DISPOZmVELE FACTS tN RETELELE ELECTRICE DE TRANSPORT
P =P.
u 2
=3--sin-
a
AM MB (XI2) 2
Se poate observa ca in acest cax maximul teoretic al puterii active tranzitate pe linie
se dubleaza. De asemenea, in condi!ille in care tranzitul de putere ramane neschimbat
unghiul de transport pe cele doua sec!iuni aleretelei (AM ~i .ME) se reduce la jumatate fata
de valoarea ini!iala. Crea~e astfel marja de securitate a sistemului. Teoretic sec!ionalizarea
liniei de transport se po ate intinde la un numar nelimitat de segmente; in practica insa,
trebuie sa se tina cont de limita termica a conductoarelor, a carei dep~ire poate face linia de
transport nerentabila (pierderi Joule) ~i de costurile suplimentare determinate de introducerea
unor dispozitive care sa mentina constanta tensiunea in anumite punete ale liniei.
Solutiile prezentate la punctele 3) ~i 4) sunt cele pe care se bazeaza cel mai frecvent
func!ionarea dispozitivelor FACTS. 1n cele ce urmeaza, avand in vedere numaml mare de
dispozitive FACTS propuse ~i de asemenea numaml redus de dispozitive construite pana in
prezent, practic toate ill situa!ia de unicat, yom prezenta principalele tipuri de dispozitive
FACTS ~i posibilita!ile lor de ac!iune in reteaua de transport. Nu yom insista in mod deosebit
asupra strategiilor de comanda ale acestor dispozitive, deoarece ele sunt intr-o continua
evolu!ie.
TCSC este constituit din baterii de condensatoare de valori diverite ce sunt introduse
in serie cu linia folosind comutatoare cu tiristoare (fig. 12.3). Se realizeaza astfel 0
compensare paI!iala a reactan!ei liniei. Condensatoarele au valori diferite pentru a permite ca
varia!ia totala a capacita!ii de compensare sa se faca in trepte cat mai mici. Se incearca astfel
a se reduce armonicile care apar in momentul conectarii respectiv deconectarii unei baterii de
condensatoare.
TCSCR (cunoscut de asemenea sub denumirea de ASC ,Advanced Series Capacitor)
utilizeaza condensatoare de valoare fIxa plasate ill paraleI cu inductante controlate de un
variator de curent cu tiristoare (fIg. 12.4). Spre deosebire de cazuJ anterior, reglajuI reactantei
aparente a liniei se face 'lntr-o maniera continua. Functionarea TCSCR se bazeaza pe
proprietatea unui circuit rezonant LC paraleI de a prezenta la frecvente superioare frecventei
de rezonan~ 0 impedanta capacitiva, iar Ia frecvente inferioare, 0 impedanta inductiva.
SistemuI de comanda a TCSCR trebuie sa evite eu orice ptet functionarea Ia
rezonan~ deoarece ill acest caz impedanta circuitului LC este maxima, fapt ce poate
detetmina suptatensiuni importante. Pentru a proteja Ia supratensiuni de acest tip, in schema
au fost introduse dispozitivele D1 ' D2, D3•
Acest dispozitiv petmite absotbtia sau dupa caz generarea de putete teactiva in
scopuI mentinerii constante a amplitudinii tensiunii in retea. 0 schema de principiu a SVC
este data ill fig. 12.5. Introducerea respectiv deconectarea condensatoarelor ~i a induetantelor
se face eu ajutoruI comutatoarelor cu tiristoare.
In cadruI fiecarui comutator, tiristoarele sunt grupate in antiparaleI pentru a permite
circulatia in arnbele sensuri a curentului. In serie eu bateriile de eondensatoare sunt introduse
inductante pentru a diminua vfufuI de curent ce apare Ia conectarea condensatoarelor la retea.
Notatiile din fig. 12.5 sunt:
1.- Transformator.
2 - TCR Thyristor Controlled Reactor, permite generarea de putere reactiva.
3 - Filtro pasiv LC
4 - Baterii de condensatoare comutate de catre tiristoare.
Blocarea tiristoarelor se face in mod narural odatil. Cll inversarea tensiunii la borne,
respectiv cu anularea curenmlui prin tiristor.
Este important de notat cil.functionarea acestui dipozitiv genereaza armonici impare
in re~ea. Acestea sunt in general atenuate prin conectarea in triunghi a inductan~elor din
componenta TCR ~i eu ajutorul filtrelor pasive (3).
Principalul dezavantaj al SVC constil. in diminuarea energiei reactive schimbate cu
reteaua de transport odata cu diminuarea arnplimdinii tensiunii retelei. Acest fapt face ca
SVC sa devina practic inoperant atunci cand arnplitudinea tensiunii retelei este redusa, adica
exact atunci cand este mai mare nevoie de el.
Practic, totalitatea ac!iunilor care se pot exercita asupra unei retele electrice se
tezuma la injec!ia-paralel a unui curent ~i la insef!ia-serie a unei tensiuni. UPFC-ul realizeaza
simultan aceste doua ac!iuni.
Schema de principiu a sistemului este prezentata In fig. 12.7. Dupa caz, prima punte
permite absorb!ia sau generarea de putere reactiva. 1n acel~i timp ea are rolul de a fumiza
energia necesara func!ionarii celei de-a doua pun!i.
Prin intermediul transformatoruluiT, cu raportul de transform are k, se realizeaza
inseJ1:ia tensiunilor ku fu retea Stocarea unei cantita.ti de energie tampon fu sistem este
asigurata de catre condensatorul C.
12.5 PosibilitAtile
, de actiune
, ale unui sistem UPFC
Pentru a descrie posibilita.ti-le de acti-une ale UPFC s-a considerat amplasarea
acestuia fu mijlocul unei linii de transport de energie care dispune la extremita.ti- de doua
surse de energie infinita. (flg.12.8). In amonte de sistem tronsonul de linie este caracterizat de
inductanta La ~i rezistenta ra, iar fu aval de inductanta Lb ~i rezistenta rb• Tensiunile de Ia
capetele retelei se noteaza ell usl' usz' us3' respectiv U,l' U,2' U,3'
Pentru a simplifica notatiile vom folosi notiunea de vector reprezentativ, care face sa
corespunda marimilor Xl' Xz, X3, vectorul K:
.2n
j-
a=e 3 ,
Acest mod ne permite sa reprezentam sistemul de tensiuni, respectiv curenti, intrLun
punct arbitrar al re!elei, chiar daca aceste sisteme nu sunt sinusoidale (in decursul regimurilor
tranzitorii, etc.). Componeneta homopolara a marimilor considerate este considerata nula.
Principiul de functionare al sistemului UPFC se bazeaza pe impunerea vectorilor !!..a
~i !!..b (fig. 12.9). Vectorul !!..b se ob1ine prin intermediul tensiunii inserate in retea, k'!:.. :In
acest mod se realizeaza "section area" liniei. Sistemul UPFC se comporta precmn doua surse
infmite de tensiune. Puterea activa ~i reactiva este transmisa acum intre punctele S ~i A,
respectiv intre B ~i R. Impedanta retelei intre aceste puncte reprezinta jmnatate din
impedanta totala a liniei, deci maximul teoretic al puterii active transmise pe linie se
dubleaza in cazul folosirii sistemului UPFC. Singura conditie pe care distributia vectorilor
!!..a ~i !!..b trebuie s-o indeplineasca este (12.3) .
•
~,I \!i/~-
~ ~
Qr
Fig.12.9 Irnpunerea vectorilor !L, ~i Q;,.
Constantele de timp ale UPFC sunt sensibil mai mici decat cele ale alternatoarelor
de la capetele liniei, ceea ce of era posibilitatea exercitarii unor actiuni care sa previna, in caz
de avarie, destabilizarea generatoarelor. Sensul transferului de energie ~i puterea vehiculata
de catre re!ea poate fi stabilita arbitrar, independent de defazajul sau amplitudinea tensiunilor
de la capetele liniei. Pentru acel~i defazaj ~i aceIe~i amplitudini ale vectorilor !!..S ~i Urea
in fig. 12.9, fluxul de energie poate fi inversat (fig. 12. 10).
UPFC-ul func!ioneaza ca 0 pompa bidireqionala de energie. Din punctul de vedere
al securitatii in functionare se poate dovedi avantajos ca vectorii !!..S ~i !!..r sa fie pIasa?
coliniar (fig.12.11). Astfel, in absenta UPFC-ului transferul de energie pe reteaua de transport
este nul. in concIuzie, in cazul deconectarii intempestive a unor consmnatori de la oricare din
capetele re!elei, marja de siguranti'l. este maxima.
12 DISPOZmVELE FACTS iN RE'fELELE ELECTRICE DE TRANSPORT
~s
•
I
Fig. 12.10 Inversarea sensului de transfer al Fig. 12.11 Amplasarea vectorilor !!.S ~i !!.r
energiei. se poate face arbitrar in cazul utilizarii unui
UPFC.
pb
o uc (50 V/divJ
12 DISPOZmvELE FACTS iN RETELELE ELECTRICE DE TRANSPORT
De exemplu, in fig. 12.13 sunt prezentate fonnele de unda ale principalelor marimi din
cadrul unui sistem UPFC care controleaza puterea activa instantanee in punctul B, puterea
reactiva instantanee ill punctul A ~i mentine constanta amplitudinea sistemului de tensiuni
din punctul B la 0 valoare prestabilita. Sunt reprezentate evolutiile puterii active instantanee
(fig. 12.13,a), puterii reactive instantanee (fig. 12.13,c) in cazul unor variatii treapta ale
referintelor lor, tensiunea la bomele condensatorului de stocaj (fig. 12.13,b) ~i fonnele de
unda ale tensiunilor inserate in retea (fig. 12.13,d), ale curentilor absorbiti (fig. 12.13,e)
precum ~i ale sistemului de tensiuni in punctul B (fig. 12.13,f).
fu decursul intervalului de !imp studiat tensiunea la bomele condensatorului de
stocaj (uc) sufera variatii acceptabile. Simularile au fost realizate ill vederea construirii unui
modella scara redusa (tensiune de linie 220V).