Electronica de Putere Convertoare Statice F Ionesc Ed TEhnica PDF

-
I
Tempus
FLORIN IONESCU JEAN-PAUL SIX

DAN FLORICAU PHILIPPE DELARUE
SMARANDA NITU CRISTIAN BOGU~
CUPRINS
GE1'\'ERALITA11 ASUPRA CONvERTOARELOR STATICE DE PUTERE 1

1.1 Defmi?i. C1asificare.Loc '" 1
1.2 Caracterizarea fonnelor de unda nesinusoidale 4
1.3 Puterea ill regirn sinusoidal 10
1.4 Puteri In regirn nesinusiodal 12
2.1 Defmi?i. Clasificare. Ipoteze de studiu 17

2.2 Transfonnatorul '" 19
2.3 Comuta!ia ideala ~icomuta!ia reala 22
2.4 Influenta sarcinii '" 24
2.4.1 Funqionarea cu sarcina rezistiva R 24
2.4.2 Func!ionarea cu sarcina rezistiv-inductiva RL serie 27
2.4.3 Func!ionarea cu sarcina rezistiv-inductiva RL serie ~idioda de regirn liber (DRL) 30
2.4.4 Funqionarea cu sarcina RC-paralel 33
2.4.5 Func!ionarea cu sarcina avand tensiune electromotoare E 36
2.4.6 Concluzli 43
2.5 Funqionarea cu sarcina nonnala 43
2.6 Tensiunea redresata la borne: In gol ~iIn sarcina 45
2.7 Redresoare necomandate '" 46
2.7.1 Redresoare monofazate 46
2.7.2 Concluzii asupra redresoarelor monofazate 51
2.7.3 Redresoarele trifazate 52
2.7.3.1 Redresorul cu punct median 52
2.7.3.2 Redresorulln stea hexafazata cu punct median 56
2.7.3.3 Transfonnatoarele trifazate pentru scheme cu punct median.
Calculul curen?lor primari 59
2.7.3.4 Redresorulln punte 63
2.7.3.5 Gruparea schemelor redresoare 71
2.7.4 Sinteza asupra valorilor tensiunii de mers In gol UdO a redresoarelor 83
2.8 Redresoare comandate. Control de faza.
Calculul valorii medii a tensiunii In gol ~a a redresorului comandat.. 85
2.9 Comuta!ia reala. Calculul caderii de tensiune reactiva UfJ. datorita comuta!:iei 89
2.9.1 Calculul unghiului de comuta!ie )1. 95
2.9.2 Calculullui UfJ. In funetie de reactanta de scapari Xk ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• 98
2.9.3 Calculul1ui)1.In funetie de Z"usc ~i J; 100
2.9.4 Calculul nutnarului caracteristic Z, al caderii reactive de tensiune 101
2.9.5 Calculullui UfJ. In func!:iede Z"usc ~i J; 102
2.10 Caderea rezistiva de tensiune . Calcul 103
2.11 Caracteristica externa (de sarcina) a redresorului 106
2.12 FunC\:ionarea in scurtcircuit. Calculul raportului de scurtcircuit
pentru schemele de redresare 109
2.12.1 Redresorul de tip paralel 110
2.12.2 Redresorul de tip paralel dublu 112
2.12.3 Redresorul de tip serle 114
2.13 Redresorulin punte semicomandata (punte mixta) 115
2.13.1 Puntea semicomandata (mixta) monofazata 116
2.13.2 Puntea semicomandata (mixta) trifazata 121
2.14 Funqionarea redresorului comandat in regim de invertor 125
2.15 Redresorul comandat, cu dioda de regim liber. 133
3 FUNCTIONAREA REDRESOARELOR CU SARCINA REALA 137
3.1 Generalitati 137

3.2 Conductia intermitenta a redresorului P3 (M3) 138
3.3 Conduq:ia intermitenta. Generalizarea rezultatelor 143
3.3.1 Inductanj:a echivalenta a circuitului pentru diverse scheme de redresare 143
3.3.2 Regimul de conductie intermitenta 144
3.4 Consideratii legate de comanda tiristoarelor pentru functionarea
In regim de conductie discontinua 149
4 CONVERTOARELE "IN PATRU CADRANE" CU COMUTATIENATIJRALA 151
4.1 Generalitati. Clasificare 151

4.2 Convertoare In patru cadrane fara curent de circulatie 152
4.3 Convertoarele "in patru cadrane" cu curent de circulatie 157
5 INTERACTTIJNILE: REDRESOR-SARCINA; REDRESOR-RETEA.

CONCLUZII ASUPRA REDRESOARELOR 163
5.1 Locul redresorului 163

5.2 Pulsatiile tensiunii redresate 164
5.3 Comportarea In scurtcircuit. 170
5.4 Puterile aparente de calcul ale transformatorului. Factorii de putere 171
5.5 Curentii absorbiti de la retea 172
5.6 Perturbatiile tensiunii de alimentare 180
5.7 Consideratii asupra puterilor absorbite 180
5.8 Reducerea puterii reactive absorbite 185
5.9 Filtrele pasive 189
5.9.1 Filtrele pe paitea de Curent continuu 189
5.9.2 Filtrele pe partea de curent alternativ 190
5.10 Concluzii asupra redresoarelor 192
6 VARIA TOARELE DE TENSIUNE ALTERNA TIV A 193
6.1 Generalitati , 193

6.2 VTA monofazate 194
6.2.1 VTA format din doua tiristoare montate antiparalel (sau un triac) 194
6.2.1.1 Functionarea cu sarcina R (fig. 6.2,b) 195
6.2.1.2 Func?onarea cu sarcina RL (fig. 6.2,c) :::. J27
6.2.2 VTA constituit dintr-o punte monofazata ~i un tiristor 200
6.2.3 VTA cu triac comandat prin intermediul unui diac 202
6.2.4 Alte tipuri de VTA monofazate 206
6.3 VT A trifazate 206
6.3.1 VTA format din doua tiristoare montate In antiparalel pe fiecare faza 207
6.3.2 Alte scheme de YTA trifazate 210
6.4 Utilizarea VTA ~:~ 211
7 CONVERTOARE DE FRECVENTA. CD ~OMUTATIE NATURAL6.. 213
7.1 Cicloconvertoare monofazate 213

7.1.1 Determinarea unghiurilor de comanda aj ~i az 217
7.1.2 Unda de referinta sinusoidala.. 217
7.1.3 Unda de referinta trapezoidala 220
7.2 Cicloconvertoare trifazate 222
7.3 Multipticatoare de frecventa 224
7.3.1 Multiplicatoare de frecventa printr-un numar impar (k=2q+l) 225
7.3.2 Multiplicatoare de frecventa printr-un numar par (1..=2q) 226
7.3.3 Multiplicatoare de frecventa printr-un numar fraC(:i.onar 227
8 CHOPPERELE(V ARlATOARELE DE TENSIU:t-.'E CONTINUA- VTC) 229
8.1 Generalitati. Clasificare 229

8.2 Choppere (VTC) pentru un cadran ; 231
8.2.1 Chopperul coborator (serie) 231
8.2.1.1 FunC(:i.onarea cu sarcina RL 233
8.2.1.2 Functionarea cu sarcina RLE 237
8.2.2 Alte structuri de chopper coborator 241
8.2.2.1 Chopperul cu tiristor ~i stingere comandata 241
8.2.2.2 Chopperul cu stingere pe catod 247
8.2.2.3 Chopperul cu circuit oscilant de stingere 248
8.2.3 Chopperul ridicator (paralel) 251
8.2.3.1 Functionarea. 251
8.2.3.2 Chopperul ridicator (paralel) cu tranzistoT.. 252
8.2.4 Chopperul coboriitor ~i ridicator (serie-paralel) 260
8.2.5 Comanda chopperelor ' 267
8.3 Choppere pentru doua cadrane 269
8.4 Choppere pentru patru cadrane 274
9 illVERTOARE CU COMUTATIE COMANDATA. 281
9.1 Clasificare ; 281

9.2 Invertoare de tensiune cu tensiune dreptunghiulara la ie~ire 282
9.2.1 Invertorul paralel 283·'
9.2.1.1 Funqionarea cu sarcina rezistiva 283
9.2.1.2 Functionarea cu sarcina rezistiv-inductivL 287
9.2.1.3 Functionarea cu dioda de regim tiber 288
9.2.2 Invertorul monofazat In semipunte 294
9.2.3 Invertorul In punte monofazata 299
9.2.3.1 Comanda simetrica cu unda pOOa 300
9.2.3.2 Comanda asimetrica cu unda pooL 304
9.2.3.3 Invertoare monofaiate In punte cu tiristoare 309
A. Schema Bedford - Mc Murray 310
B. Schema Mc Murray 311
9.2.4 Invertoare trifazate de tensiune 322
9.2.4.1 Comanda cu unda pooa. Ecua1iile de tensiune ale invertorului.
Reprezentarea In complex a functionaru invertorului 322
9.2.4.2 Comanda invertorului trifazat functionand Cll sarcina echilibrata
dupa programul de 1800 •••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• 327
A. Sarcina echilibratil.conectatil.fu stea (fig. 9.29) 327
B. Sarcina echilibratil.conectatil.fu triunghi 331
C. Funcponarea cu fir neutru ~i sarcina dezechilibratil................•......................................... 334
9.2.4.3 Invertoare trifazate cu tiristoare 339
A. Invertoare de tensiune trifazate cu stingere independentil. 339
B. Invertoare de tensiune trifazate cu stingere autonoma 343
9.3 Invertoare de tensiune cu semnal sintetizat 1aie~ire 345
9.3.1 Baza matematica 345
9.3.2 Scheme monofazate de invertoare de tensiune cu semnalla ie~ire sintetizat.. 346
9.4 Invertoare de curent cu curent dreptunghiular la ie~ire........................................................•.. 349
9.4.1 Invertorul de curent monofazat Comanda cu unda pooL 349
9.4.1.1. Funqionarea cu sarcina inductiva 350
9.4.1.2 Functionarea cu sarcina capacitiva 351
9.4.1.3 Concluzii 351
9.4.2 Invertorul de curent trifazat Comanda cu unda pOOa 352
9.4.2.1 Sarcina echilibratil.conectatil.fu stea 353
9.4.2.2 Sarcina echilibratil.conectatafu triunghi 355
9.4.2.3 Concluzii 357
9.4.3 Invertoare de curent trifazate cu tiristoare 359
9.4.3.1 Invertoare de curent cu stingere independenta 359
9.4.3.2 Invertoare de curent cu stingere autonoma 360
9.5 Consideratii asupra dispozitivelor semiconductoare ale invertorului,
aliInentarii ~i sarcinii lui ........................................•............................................................... 364
9.5.1 Dispozitivele semiconductoare ale invertorului 364
9.5.2 Alirnentarea ~ireversibilitatea invertorului monofazat.. 366
9.5.2.1 Alirnentarea de la 0 baterie de acumulatoare 367
9.5.2.2 Alirnentarea de la un redresor conectat la reteaua de curent alternativ 368
9.5.3 Sarcina invertorului 370
J 9.6 Invertoare de tensiune comandate pe principiul modularii impulsurilor de comanda fu durata
(MID, fulirnba franceza MLI, fu lirnba engleza PWM) 371
9.6.1 Generalitati·· 371
9.6.2 Invertorul monofazat fu semipunte comandat pe principiul modulatiei sinusoidale 372
9.6.2.1 Armonicile tensiunii de ie~ire 375
9.6.2.2 Alegerea frecvenrelor Up ~i f,.) ~i a parametrilor modulatiei (m ~i r) 379
9.6.3 Invertorulfu punte monofazata, comandat pe principiul modulatiei sinusoidale 380
9.6.4 Invertorul trifazat fu punte comandat pe principiul modulapei sinusoidale : 384
9.7 Invertoare de curent comandate pe principiul modulatiei impulsurilor de comanda
fu durata (MID, .MLI, PWM) 386
9.7.1 Invertorul trifazat de curent comandat pe principiul modulapei sinusoidale 386
9.8 Alte metode de modulare a impulsurilor de comanda fu durata 390
9.8.1 Modulatia calculata (numerica) 390
9.8.1.1 Comanda prin MID calculatala invertoarele de tensiune 391
9.8.1.2 Comanda prin MID calculatala invertorul de curent trifazat 398
9.8.2 Modulatia MID fazoriala 401
9.8.2.1 Algoritmul de calcul specific zonelor de liniaritate 402
9.8.2.2 Algoritmul de calcul specific zonelor de supramodulare 407
9.9 Invertoare de tensiune multinivel 411
9.9.1 Aspecte specifice futreruptoarelor de fualta tensiune 411
9.9.2 Invertorul trifazat de tensiune cu punct neutru flotant.. 412
9.9.2.1 Defmirea tensiunilor de polfu funcpe de variabilele de comanda.. 413
9.9.2.2 Modulatia MID dipolara ~ 414
9.9.3 Invertorul de tensiune multinivel cu celule de comutatie imbricate 415
9.9.3.1 Stuctura de baza pentru doua ce1ule de comutalie 415
9.9.3.2 Generalizare pentru n ce1ule de comutalie 416
9.9.3.3 Strategia de comanda. 417
9.9.3.4 Invertorulln trei nive1e 418 ~
9.10 Invertoare cu circuit rezonant. 420
9.10.1 Invertoare cu circuit rezonant serie :", 420
9.10.2 Invertoare cu circuit rezonant parale1 >: 425
9.10.3 Comparalie Intre invertorul cu circuit rezonant serie ~i ce1 cu circuit rezonant paralel.. .. 429
9.11 Convertoare de frecventA indirecte 429
9.11.1 Convertoare de frecventA cu comutalie comandatL 430
9.11.2 Convertoare de frecventA cu sarcina cu circuit rezonant.. 430
10.1 Convertoare1e cu absorblie sinusoidala de curent... 435

10.1.1 Preregulatoare pentru coreclia factorului de putere (P.F.c.) 435
10.1.2 Redresorul eu modulalie a impulsurilor In durata (MU) 439
10.1.2.1 Redresorul monofazat cu M.L.L 439
10.1.2.2 Redresorul trifazat cu M.L.L 440
10.2 Filtrajul activ 441
10.2.1 Principiul fJ.1trajului activ 442
10.2.2 Configuralia unui fJ.1truactiv , 443
10.2.3 Comanda fJ.1trelor active trifazate 444
10.2.3.1 Comanda utilizand conceptul de putere instantanee 444
10.2.3.2 Comanda prin extragerea componentelor po1uante din curenlii de sarcina 447
10.2.4 Comanda fJltrelor active monofazate 450
10.2.5 Dimensionarea elemente10r din eireuitul de fortA 450
10.2.5.1 NoJiunea de funcJie de conversie : 450
10.2.5.2 Sistemul de marimi riportate 453
10.2.5.3 Exemp1u 454
10.2.5.4 Dimensionarea fJ.1trelorde intrare ale ftltre10r active 457
10.2.6 Filtrajul activ serie 460
10.2.6.1 Filtrul activ serie comandat in tensiune 461
10.2.6.2 Filtrul activ serie comandat in eurent 461
11.1 Principii de baza utilizate. E1aborarea schemei de proteelie 462

11.2 Proteclia in curent , J •••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• 463
11.3 Proteclia in tensiune 471
11.3.1 Surse1e de supratensiune 471
11.3.1.1 Supratensiunile repetitive 472
11.3.1.2 Supratensiunile aleatoare 474
11.3.2 PosibilitaJile de proteelie 1a supratensiuni 474
11.3.3 ProtecJia 1a supratensiuni a redresoarelor 476
11.4 Conc1uzii 480
12 DISPOZITlVELE FACTS IN RETELELE ELECTRICE DE TRANSPORT.. 481
12.1 CondiJiile care au dus la apariJia ~i dezvo1tarea dispozitivelor FACTS 481

12.2 Obiective1e FACTS 482
12.3 Funclionarea dispozitive1or FACTS 482
12.4 Diferite tipuri de FACTS 484
12.4.1 TCSC - Thyristor Controlled Series Capacitor 484
12.4.2 TCSCR - Thyristor Controlled Series Capacitor & Reactor: 485
12.4.3 SVC - Static Var Compensator 485
12.4.4 ASVC - Advanced Static Var Compensator 486
12.4.5 UPFC - Unified Power Flow Controller 487
12.5 PosibilitAtilede acliune ale unui sistem UPFC 488
1
GENERALITATIASUPRA
,
CONVERTOARELORSTATICEDE
PUTERE
1.1 Definitii.
, Clasificare. Loc
Convertoarele statice de putere sunt echipamente statice complexe intercalate intre
sursa de energie ~i receptor, avand rolul de a modifica parametrii energiei furnizate de sursa
(valoare, forma, frecventa a tensiunii) tinfuld corit de cerintele impuse de receptor.
Convertoarele pot fi de asemenea montate intre doua surse de energie pentru a face
po sibil a functionare:i simultana a acestora. Convertorul static are rol de receptor din punct de
vedere al sursei de energie ~i rol de sursa de energie din punct de vedere al sarcinii.
Partea de putere a convertorului este realizata, cu dispozitive semiconductoare
de putere comandabile (tiristoare, tranzistoare) ~i/sau necomandabile (diode). Aceste
dispozitive, funetionfuld in regim de comutatie, au rolul unor intreruptoare,
deci rezulta un regim permanent format dintr~o succesiune periodic a de regimuri tranzitorii.
kchiderea ~i deschiderea succesiva a acestor intreruptoare se face dupa 0 logica
impusa de principiul de funqionare a convertorului. Aceasta logica este asigurata de schema
electronica de comanda. Toate convertoarele contin deci 0 parte de putere (forra) ~i 0 parte
de comanda.
Convertoarele asigura conversia unor cantitati import ante de energie. Aceasta
impune ca, principalul lor criteriu de dimensionare sa fie randamentul. Acest fapt determina
diferente intre electronic a de putere ~i electronica de semnal, unde scopul principal este
obtinerea unui semnaI de ie~ire fidel.
1) tipul marimii eleetriee la intrarea ~i la ie~irea eonvertorului;
2) tipul de eomutatie.
Fluxul de energie este orientat de la partea de curent alternativ la partea de eurent

eontinuu.
Fluxul de energie este orientat de la partea de eurent alternativ a intrarii spre partea de
eurent alternativ a ie~irii. Freeventa tensiunii de ie~ire este aceea~i cu eea a tensiunii de
intrare, dar valoarea sa efectiva poate fi modifieata.
Fluxul de energie este orientat de la partea de eurent alternativ a intrarii la partea de

eurent alternativ a ie~irii, dar frecventa tensiunii de ie~ire poate fi modifieata in raport cu
eea a tensiunii de intrare, ca ~i valoarea sa efectiva.
chopperele - sunt eonvertoare continuu-eontinuu.
Fluxul de energie este orientat dinspre partea de curent continuu de intrare spre partea de
eurent eontinuu de ie~ire. Tensiunea de ie~ire este reglabila.
Fluxul de energie se transmite de la partea de curent eontinuu la partea de curent

alternativ. La ie~ire gasim una sau mai multe tensiuni alternative reglabile ea valoarea
efectiva ~i ea frecventa.
Fig. 1.1 arata aeeste conversii ale energiei. Sagetile indica fluxul de energie.
'tn plus, conversia continuu-continuu ~i conversia alternativ-alternativ sunt posibile
eu ajutorul convertoarelor eu 0 structura mai eomplexa, numite "cu faza intermediara de
eonversie".
eonvertorul eontinuu-continuu contine un invertor autonom, un circuit intermediar de

tensiune alternativa ~i un redresor;
convertorul alternativ-alternativ contine un redresor, un circuit intermediar de tensiune
sau de eurent continuu ~i un invertor autonom.
Dupa al doilea criteriu distingem:

eonvertoare eu eomutatie naturala;
eonvertoare eu eomutatie eomandata.
Q ~ jj//:!
Chopper
(variator de tensiune continuA)
!
$ I
Invertor
autonom
Fig. 1.1 Posibilitatile de conversie a energiei electrice

prin intermediul convertoarelor statice de putere.
Prin comutarie se intelege trecerea succesiva a curentului de la 0 cale de curent la

alta cale de curent a partii de putere.
Prin defmitie, 0 cale de curent cOl1tine un singur intreruptor (un singur dispozitiv
conductor de putere). Pentru comutarea intre starea inchis ~i deschis, un intreruptor trebuie sa
aiM aplicata la bornele sale 0 tensiune convenabila. Aceasta tensiune este numita "tensiune
de comutatie". Daca aceasta tensiune este disponibila in cadrul partii de putere se spune ca
avem un convertor cu comuta~ie "naturala"; dad nu, ea treabuie creata ~i aplicata la
momente determinate de timp. 1n acest caz avem 0 comutatie "comandata".
Pentru tiristoarele normale, comutatia comandata se nume~te "fo~ata" deoarece
bloc area unui asemenea dispozitiv se face prin intermediul unui circuit auxiliar de blocaj; el
este pus in functiune intr-un moment convenabil de catre circuitul de comanda.
Redresoarele, variatoarele de tensiune alternativa ~i cicloconvertoarele sunt
convertoarecu comutatie "naturala", deoarece tensiunea de comuta~ie se gase~te in partea de
foqa creata de reteaua altern ativ a. Blocajul tiristoarelor sau diodelor in convertoarele cu
comutatie naturala se face la trecerea naturala prin zero a curentului care Ie strabate.
Chopperele ~i invertoarele autonome sunt convertoare cu comutatie "comandata".
Aplicatiile convertoarelor statice de putere apaqin preponderent mediului industrial
deoarece ele permit receptoarelor sa primeasca energie sub forma cea mai convenabila, deci
sa functioneze cu randament optim. 1n stadiul actual, mai mult de 60% din energia produsa
este vehiculata de convertoarele statice ~i procentul va cre~e sensibil catre anii 2000.
Cercetarile asupra dezvoltarii convertoarelor se fac practic in doua direqii:
cre~terea puterii pe unitate de volum;
- mic~orarea gabaritelor ~i a costurilor.
Progresele tehnicii bazate pe convertoare statice de putere sunt legate de progresele

industriei dispozitivelor semiconductoare de putere, care a reu~it in ultimii ani sa produca
dispozitive avand caracteristici nominale ~i fiabilitate din ce in ce mai ridicate.
1 GENERALITATI "
Convertoarele statice joaca un rol primordial in aqionarile electrice utilizate in to ate

domeniile tehnicii ~iin principal in domeniile tracliunii electrice ~i ma~inilor-unellte.
Convertoarele statice sunt utilizate peste tot. Se folosesc in industria chimica
(electroliza, galvanizare), metalurgica (siderurgie), mecanica (sudura), etc. ~i
de asemenea in ma~ini-unelte, aparate electrocasnice (reglajul vitezei cu variatoare de
tensiune altemativa).
Marimile de ie~ire ~i de intrare ale convertoarelor sunt adesea nesinusoidale.

Fie x(t) 0 astfel de funclie nesinusoidala, dar periodic a, x(t)=x(t+T). Pentru a 0
caracteriza se utilizeaza:
a) valoarea medie X (notata de asemenea X AV' Xmed, xmed)
1T
X =- J x(t)dt
To
b) valoarea efectiva X (notata de asemenea X RMS ):
d) valoarea medie redresata IXI:

1T
IXI = -Jlx(t
T '
)!dt
o
x(t) =ao + 2,(ak coskwt+bk sinkwt)

k=l
2n I .
eu w = T' pu sat1a eorespunzatoare
1T _
ao = - J x( r)dt = X
To
2 T
ak = - J x(r)coskwtdt
To
2T
bk = -
To
J X(t ) sin kwtdt
Tinand cont de simetria funqiei x(t), calculul coeficienti1or se simp1ifica.
g) factoru1 de modula!ie 1M (notat de asemenea W):
1M= X =
X JX2X_X2 =vlX=)
~X)2 ~
-1=..;1;-1
X rd =~X2 _X2 1
j) factorul de distorsiune Iv:
Iv = ;d = J 1-( ; rJ = 1-(Ii Y
unde xmax ~i xmin sunt valorile extreme ale funqiei x(t).
In tabelul L 1 sunt date principale1e caracteristici defmite mai sus pentru forme1e de
unda uzuale intilnite in partea de putere a convertoare1or. .
o astfel de forma de unda este cea a curentu1ui rntr-o ca1e de curent care
contine 0 dioda sau un tiristor ~i apartine unui convertor a carui sarcina prezinta un caracter
inductiv important (LOJ ~ 00).
Nr Forma de undl Ecuafia X X X(/) X_ IN
I"
IXMOH"'[o.fJ X X X X. 2X f.cos2krol
1
hn C\
T t
X(/)=
0, ,e[f,T]
-1t 2
-+-smro/+-
1t 2 1t 1-, 1-4e O.3855X 1.57 1.21
2 x( t ) = Xlsin roll
2X
-
X
.J2
2X + 4X i cos2krol
O,3077SX I,ll 0,482
1t TC TC I-I 1-4k1
~;
;/e[o.;] . kn
3
1>,~"~ x(t)= ;X'0

;te[~,T]
XI
v
XI
.r;
X 2X - sm-
-.!.+_I
v
L-_v-coskrot
v I-I kTC
v
X'Jv-l
v
.r; JV-l
Ix,
x
x, ;Ie[o.~]
h I Ii o ',e[~!_!]
tan't.H-1
4
t~
: t
I
X(I)-
'
l'
2' 2
-X.,e[!_! !+!]
2
2
2'2 2
0 xf!T
1
4X - sm---
_I
If
I,
'_1
. (2k-I)1f
2k-1
V cos(2k-l)rot xf!T
I
- -
o 'Ie[T-+-6 6]
, 2 2' T--2
-
X,;IE[T-i,T]
~I.
Tabelul 1.1 (contlnuare)
Ix I F-
Ecuapa
Fonn. '" "'" x I x_ I .._I I
XL --'--- I [XI ;te( O,~)
--x(t) p
[-x: -x; +x;

III
~'x' x' X
S I ~f I ! I I t Ix(t)=~Xl .te(~ T-~)
' 2' 2
lr,-lr
~+ll',
v
.:.:L:.::!..+x'
. Y J
X -x
.:.:.L-.:.:1.+x1+_·
v
2(X -x)
_'_'
JC
-
2,--"
••• , k
kI<
.In-
cosi'CtIt
~
-Xt~
Y
v-I X -xv
-L--!.+x
v t
~ F-
I-'
N
(')
e;
XI •.te(T-~T)2'
..•
III
t">
:f;H=b :1.
III
6I x(t)= 1" ;tEl o'~) 0

4XI f. sin(2k-l)rot
-
~
~
-
-X, ;t e(f. T)
Xl
tr '_I 2k-l XI
- ~Yl t
..,
0-
L. T .i El
~ I I if.v !!.
x(t) = X coscet; ..,
0
.p If
X-5in- XP-'.£..sin~ •p . It( i COskItCOSkPCllt) X X. a-
."
7 I iT/")iT/"tl . I
te[_L+ kT ,L.+ kT]
2p p 2p p
If P 2 4~ P X-sm- 1+2
It P ,_I 1- P
k".
,JX _X
1 1 X X =a-
I:l
k=O,I.2 ... Ill<
I:l
.&." e( 0~}(! !) IX
er
8 1.II{f1 iI 'TI'1'l~/I.T
I. j"" (r'~),',
X 'Ie -- ~i.( sinOlI+.!.sinSrot+.!.sin70l/+ .!L
Ii
i,
a-
X(I) = • 6' 3 0
Xl If S 7 .fi - - !..
-~',e(! .fi ."
3 6 .T)
+2.. sinllOl/ +..!.sin 13oil+ •. ,
2' 2' 2T)~ST 11 13
_x,',e(2T ST)
, 3' 6
tE [0,:]
t E [:,T ]
X -JX
1
==
TO
T 2
(t)dt == -
To
JX
1 Tlv
I
2 ~
dt ==_.-
Xl2 T
Tv.r;
Xl
==-
IXI==x
e) Dezvoltarea in serie Fourier: pentru a p~r(a considera func!ia xU) ca fiind para, se alege
originea timpului ca in fig. 1.2. /
x·A
I••
! T/2
Xl 1"-
I ! I
i i~I2·1
i i i
I o! 1
-j 812 !
~
I••
;0 ~ t <-
e
XI
2
x(t) = 0
e
'-~!<T--
e
'2 2
;T--~t~T
e
Xl
2
x(t) = ao+ La k coskw!

k~l
2 T!2 2 8/2 e X
~=-J~ili=-JX~=~_=_1
TO To T v
48/2 4 1 ~ ')X k
ak = - J XIcosk(j)tdt= -XI-sink(j)tI5 = -=---.!...sin~
ToT k(j) krc v
. krc
XI ~ 2X1 . krc k Xl 2Xl ~ Sill-;
X ()
t =-+ L...-Sill-COS wt=-+-.L.--cosk(j)t
V k~l krc V V V k~1 krc
V
XI..r;::I
fM=~ = V =~
X XI
V
XI
iFM = f =..r; =
---.l
iF
V
X -0 v
k =_1_=_
oX')
2_1 -
V
Fie 0 tensiune sinusoidal a la bomele unui receptor:
u = U cos( (Ot + qJ J
cu U valoarea de van U = uJ2 (U-valoarea efectiva; qJu -defazajul), ~i curentul care iI
parcurge:
i = j cos( (Ot + qJ;)
Cll j valoarea de van j =I J2 (l-valoarea efectiva, qJ;-defazajul)
Defazajul tensiune-curent este:
p = ui = 2UI cos( (Ot + qJu)cos( CUt + qJ;) = UI COS qJ+ UI cos(2wt + qJu + qJ;)
p=P+Scos(20Jt+qJu +qJ;)
Relatia (1.29) arata ca puterea instantanee oscileaza cu 0 frecvenla dubla in raport

cu tensiunea de alimentare, ill jurul valorii medii P (fig. 1.3), care reprezinta puterea activa:
1 1
P =-
T
f uidt = - f uid( rot) = Ul
T
0 2n
2"
0
COS cP
deci amplitudinea oscilatiilor puterii instantanee peste egala cu S ~i:
P = ScosqJ
\\1 P ff\
/ IIs \ /
(\\
j
1\ /
I
i ~. I
/ \
"
01\
I \
.I1.7!-
iF \
1t 'v'
l
31t 21t
\
i V 2 2
p = P + Ul cos( qJ+ 2mt + 2qJi) = P + UI cos qJcos(2mt + 2cpJ - Ul sin qJsin(2mt + 2CPi)
p = p[ 1+ cos(2rot + 2qJi)J - Qsin(2rot + 2qJi)
Reprezentarea grafica a relatiei (1.33) este data in fig. 1.4.
Tinfuld cont de faptul ca:

S
\
P \-/ r
/
/
/
/
/
/
. _. -" - ._- - -_. _._, _. - _.- -
/
. ./. - ._.
/
I
/
/
I
I
/.
1C /2
Qsin(2cot+2 <Pi)]
= ~
u(t} = I Uk coskeot;
k;O
i(t} = Ilk
k;O
cos(kWt + q>k) cu q>o = 0
U= J
-1 u Z() tdt=
T
~Z UO+U1+2 ... U.+

2 ...
TO
sunt date de radacina patrata a sumei patratelor valorilor efective ale armonicilor
(frecven~a zero = componenta de c.c. inclusa).
IT ~~ I~~~ ~~ ~
p =-
T
J u(t)i(t)dt
0
= Uolo +- 'LUJk
2 k=l
COSCPk= UOIO +'LUJk
k=l
COS CPk
Ea nu va fi creata dedt de armonicile de tensiune ~i de curent de acela~i ordin

(aceea~i frecventa, frecventa zero inclusa).
p
Ip =-< I
S
EI este mai mic dedit unitatea din cauza diferen!ei dintre forma undelor de curent ~i
de tensiune ~i defazajului dintre aceste unde.
Se observa ea faetorul de putere este mai mic decat unitatea, de~i cos ([>1 = COS ([>3 = 1
In eazul eonvertoarelor statiee de putere, tensiunea lor de alimentare este tensiunea
sinusoidala a rete lei, dar curetii absorbiti de eonvertoare, avand rolul de sarcina pentru retea,
sunt nesinusoidali.
Se va examina aceasta situatie.
u = Up sin (Ot = J2u p sin (Ot; i = I)k sin(k(Ot - ([>k)

k=)
P = UpI) cos([»
Q1 = U pI) sin ([>1
S) = UpI[
unde SI este puterea aparenta a fundamentalei ~i Q1 puterea reactiva, se poate sene:
S2 = U;(I)2 + Ii +... +1;+ ... ) = (UpIJ + U;(I; + Ii +... +1: +...) = S)2 + D2
111 [mal, putem sene:
Relatiile intre puteri in regim nesinusoidal, pentru 0 tensiune de alimentare

sinusoidala, sunt indicate in fig. 1.5.
b) Convertor trifazat
Tensiunile de alimentare ale fiecarei faze sunt:
iPl = I,ik sin(kmt- CPJ
k;l
2n
in = iikSin(kmt-k -CPk)
k;1 3
ip3 = iiksin(kmt-k 4n -CPk)

k=l 3
Fig. 1.5 Relalille mire puteri m cazul unei tensiuni

de alirnentare sinusoid ale. -
Ca ~i pentru convertorul monofazat, puterile activa ~i reactiva sunt

determinate de catre fundamental a curentului de faza, caci armonicile de
curent avand frecvente diferite de cele ale tensiunii de alimentare nu· pot fumiza
putere activa sau reactiva.
Rezulta de aici ca:
P = 3UpIl cos CPI; 51 = 3UpI1; Q1 = 3Upl[ sin CPI

Relatiile intre puterile in trifazat pot fi reprezentate in acel~i mod ca cele In cazul
monofazat (a se vedea fig. 1.5).
2
REDRESOARELE
2.1 Definipi. Clasificare. Ipoteze de studiu

Redresorul este un convertor static de putere care realizeaza canversia unei tensiuni
ii1remative (mono sau polifazata) illtr-o tensiune continua, sensul conversiei energiei fiind
:r~-pre partea de curent altemativ spre partea de curent continuu.
EI este in general compus dintr-un transformator (po ate lipsi in unele scheme), din
Xibine de limitare a curentului montate pe partea de alimentare aItemativa (in cazul in care
::-£lSformatoruilipse~te), din elemente de netezire a curentului ~i/sau tensiunii pe partea de
.:::;;rentcontinuu, din elemente de protectie la suprasarcini ~i supratensiuni ~i din dispozitive
lCriconductoare de putere cu conduqie unidireqionala (diode ~i tiristoare) ill fiecare cale de
=lirent, caile fiind legate de a~a maniera incat dispozitivele sa aiM acee~i durata de
:,:oductie sau de blocaj. Dispozitivele devin succesiv "conductoare", sub aqiunea "tensiunii
:e ;:omutatie" fumizate de reteaua de alimentare, legile fiind impuse de modul de conexiune
5O:hema).1ntr-o perioada a tensiunii retelei exista un numar precizat de treceri ale curentului
::i:Itr-un intreruptor inchis care se deschide, la urmatorul deschis care se illchide.
Celula de comutarie este formata de em de curent care camuta unele dupa aItele in
=od ciclic.Nurnarui de cai de curent pe fiecare celula de comutatie este notat cu q. Un
:edresor poate avea una sau mai muite celule de comutatie conectate in serie sau ill paralel.
~1lIIlarul de celule de comutatie conectate in sene este desemnat de nurnarul Sc' Nurnarul K
se nurnarul de celule de comutatie ale unui redresor aflate in comutatie in acela~i timp.Cu p
;e noteaza nurnarul de segmente de sinusoida ale tensiunii redresate pe perioada tensiunii
:-mlei.
Clasificarea redresoarelor se face dupa mai muIte criterii:
1) dupa tensiunea altemativa de alimentare:

redresoare monofazate alimentate de la reteaua monofazata;
redresoare trifazate alimentate de la reteaua trifazata.
2) dupa tensiunea continua de ie~ire:
redresoare necomandate (care nu contin decat diode). Ele furnizeaza la ie~ire 0 tensiune
continua de valoare constanta;
redresoare comandate(care nu contin decat tiristoare) ~i semicomandate (cu tiristoare ~i
diode). Ele furnizeaza la ie~ire 0 tensiune continua de valoare reglabili:i.
3) dupa polaritatea tensiunii continue de ie~ire:

redresoare care dau 0 tensiune continua de polaritate unica +U d'
Caracteristica externa (UdJJ va fi in primul cadran al planului (UdJJ (fig. 2.1).
Ele sunt numite simplu redresoare sau convertoare cu comutatie naturala pentru un cadran.
Id
Fig. 2.1 Redresorul (convertor cu comuta\:ie natural a pentru un cadran).
redresoare care furnizeaza la ie~ire 0 tensiune continua de polaritate ±U d' Caracteristica

extern a se situeaza ill cadranele I ~i IV ale planului (UdJJ (fig. 2.2). Ele sunt numite
redresoare coman date sau convertoare cu comutatie naturala pentru doua cadrane.
Functionarea ill cadranul IV este un regim de invertor cu comutatie natural a, pilotat de
reteaua alternativa ~i care nu este po sibil decat cu 0 sarcina activa (RLE), capabila sa
mentina sensul curentului +[d. Redresoarele comandate pot functiona in aceste doua
cadrane.
4) dupa gruparea illfa~urarilor transformatorului, illfa~urarile fiind sursa tensiunilor

alternative:
redresoare de tip paralel (P), numite ~i cu punct median in literatura germana, sunt cele
pentru care cele n illfa~urari (fiecare ill serie cu intreruptorul unidirectional) sunt grupate
in stea ~i sunt iT} paralel in raport cu bornele de ie~ire ale redresorului. Deci, daca de
exemplu redresorul este necomandat ~i format din n diode, valoarea instantanee a
tensiunii redresate va fi egala cu valoarea instantanee a tensiunii celei mai pozitive dintre
cele n tensiuni.
redresoare de tip paralel-dublu (PD), numite ~i ill punte (B), au cele n inf~urari
alternative grupate tot in stea, dar se utilizeaza 2 illtreruptoare unidirectionale pe fiecare
infa~urare, adica in total 2n intreruptoare. Valoarea instantanee a tensiunii redresate este
diferenta intre cea mai pozitiva ~i cea mai negativa dintre tensiuni.
redresoare de tip serie S au illfa~urarile care sunt sursa tensiunilor alternative conectate in
poligon. Sunt 2n intreruptoare unidirectionale, n cu catozi reunite la prima borna,
notatl"+" ~i n cu anoduri legate la a doua born a, notata cu "- ".
Pentru studiul redresoarelor se utilizeaza urmiitoarele ipoteze:
• rezistentele, inductivitatile ~i capacitatile sunt liniare, concentrate ~i egale pe fazele
redresorul ui;
• toate fazele au acee~i functionare;
• curentul de magnetizare al transformatorului ~ipierderile la mers in gol sunt neglijate;
• dispozitivele semiconductoare de putere au 0 caracteristica ideala: in starea de conductie
rezistenta este nula, iar m starea blocata este infmita;
• reteaua are 0 putere de scurtcircuit infmita (Sse = 00), deci 0 impedan!a nula (Z=O),
tensiuni sinusoidale nedeformate, simetrice in cazul retelei trifazate;
• intervalele de functionare sunt identice pentru diversele cai ale celulei de comutatie;
• in fiecare moment soma curen!ilor de linie in primarul transformatorului este nula.
+ ld
d~1t - n
::"--1 -
l/ U
~'
~._----~~(+)
I
- Ud
!~' __
i
I
Sarcina
activa
(RLE)
Cea mai mare parte a redresoarelor contine un transformator. Transformatorul

a:alizeaza separarea galvanica mtre circuitul primar ~i circuitul secundar ~i determina, prin
Taloarea tensiunii sale secundare, valoarea medie a tensiunii redresate.
Functionarea schemei de redresare impune ca mfa~urarile prim are ~i secundare sa fie
pucurse de curenti nesinusoidali. Ace~ti curenti nesinusoidali cer ca puterea aparenta de·
fimensionare a unui transformator utilizat la constructia unui redresor sa fie superioara celei
~1IIluitransformator care functioneaza m regim sinusoidal.
Pentru a caracteriza performantele schemei de redresare in legatura cu
1RIlSformatorul, se utilizeaza ca marime de referinta puterea ideala pe partea de curent
aminuu, Pd~' data de relatia (2.1).
Pd~ =Udold
- valoarea medie a tensiunii de ie~ire in gol a redresorului;

- curentul de sarcina (prin receptor - a se vedea fig. 2.1 ~i2.2)
Pentru transformator se defme~e:
puterea aparenta a secundarului Ss :
puterea aparenta a primarului Sp :
Sp = mU pIp = cpP dO
unde: m este numarul de faze (mf~a.ri) prim are;

Up, I p sunt valorile efective ale tensiunii ~i curentului de faza in primar.
- puterea aparenta de tip Sf:
Ss +Sp
SI =---=CP
2 (dO
1n relatiile (2. I) pana la (2.4) cs ,C p ~i c/ sunt coeficientii care exprima graduI de

utilizare a infa~ura.rilor transformatorului.
Eficienta redresorului se caracterizeaza prin:
- factorul de putere secundar :
Valori scazute pentru Ips ~i Ipp, la PdO' indica costuri ridicate pentru construqia
infa~ura.rilor.
Performantele transformatorului au 0 mare influenta asupra caracteristicii exteme
(I
U d d) a redresorului. Calculul transformat()arelor pentru redresoare se face dupa metode
generale, luand ca puteri de calcul puterile mention ate mai jos.
Tabelul 2.1 da cuplajele uzuale ale transformatoarelor trifazate ~i valoarea raportului
de transformare (raporul intre tensiunile secundare ~i primare omologe).
Cuplajele cele mai frecvente ale transformatoarelor sunt YyO, Dyl1, Ydl1 ~i YzI1.
Exemplu: Calulul raportului de transformare:
a) pentru cuplajul YyO (tabeluI2.I-pozitia I-I).

Diagrama vectorial a a tensiunilor este data in fig .. 2.3.
Pentru transformatorul cu coloane, considerand tensiunile omoloage, in primar ~i
11-,
secundar rezulta: !l.an = -=-!l.AN
~
r=--=-
Uan ~
U AN nl
Sensul de parcurs orar indica f3 = 0, de unde simbolul cuplajului YyO.
b) pentru cuplajul Dy II (tabelul 2.I-pozitia 1-2):

Fig. 2.4 arata diagrama vectoriala a tensiunilor. Ecuatia primei coloane a
transformatorului este:
U n
=......1..U (2.8)
_an _AB
n1
T- c
3 Y"'~8E
;:J
~.
.fi!i
I· c
Fig. 2.3 Diagrarna vectoriala a tensiunilor Fig. 2.4 Diagrama vectoriala a tensiunilor
pentru cuplajul YyO. pentru cuplajul Dy 11.
Tensiunea secundara intre faze, omoloaga lui !lAB este !lab' care se calculeaza
conform fig. 2.4:
!lab = J3uan = J3 !2 UAB de unde rezulta r = Uab = J3 n2

nj UAB n1
1r
f3=11-
6
2.3 Comutatia
, ideala si
, comutatia
, reaIa
o celula de comutarie are mai multe cai de curent ~i fiecare cale con!ine un
intreruptor unidireqional (dioda sau tiristor). Comuta!ia este trecerea succesiva a curentului
de la 0 cale la aha, consecin!a a schimbarii starii intreruptorului din fiecare cale de curent.
Fig. 2.5 prezinta doua cai de curent in comuta!ie.
Tensiunile Ul (t), Uz (t) sunt tensiuni alternative sinusoidale (fig. 2.6) (de exemplu
tensiuni secundare ale unui transforrnator trifazat); ill Lkj, Rkj sunt reaetanta ~i rezistenta eaii
de eurentj (j=1;2); Ls este inductanta reeeptorului.
Daea intreruptoarele 5\ ~i 5z sunt neeomandabile (diode), comutatia va incepe In
momentul in care tensiunea de comutatie Uk (t) = uJ t) - z (t)
U care era pozitiva pentru 51
inellis, lsi va schimba semnul. Pentru Uk < 0, 51 se deschide ~i 52 se Inehide, caci diodele 5\
~i 5z sunt polarizate respectiv in invers ~i ill direct.
Comutatia se nume~e ideal a sau instantanee ~i se considera timpul de eomutatie nul
(fig. 2.6,a). 0 asemenea comutatie este posibila daca se neglijeaza inductantele de comutatie
L kj' deci se considera Lkj = 0, (j= 1, 2, etc.).
& r-_ ,u &

! U // """,/ k
I
I
I /lA~/ .U', ,
~'OO
i ; 360
,.
0)'
i
J
•i i1 i2
&
I
I
I
I
..-
rot
in realitate inductan1ele de comutatie Lk) (fiecare fiind suma dintre inductan1a

retelei raportata la seeundarul transforrnatorului, inductanta de scapari a transformatorului ~i
inductanta caii de curent) nu sunt nule. Ele nu permit variatia brusca a curentului, cu panta
infmita. Comutatia reala va dura un interval de timp Lit (vezi fig. 2.6,b) numit timp de
comutatie, pe durata caruia curentul treee prin cele doua cai.
Daca reactanta receptorului este considerabila (illLs -t 00) se poate considera
curentul I d constant, pe'"toata durata comutatiei ~i:
Curentul de comutatie ik = iz determinat de tensiunea de eomutatie Uk este identic

cu un curent de scurtcircuit, dat fiind caracterul inductiv al eircuitului de eomuta1ie. EI va
cre~te dupa 0 lege exponentiala, simultan eu scaderea lui iJ' Cum tensiunea de comutatie Uk
este diferenta tensiunilor furnizate de retea, comuta1ia este numita "naturala".
Variatia curentului pe durata comutatiei este determinata de evolutia tensiunii Uk ~i
de caracteristieile (inductante, rezistente) circuitului de comutatie.
Durata comutatiei naturale este caracterizata prin valoarea unghiului de comutatie J.l
(a se vedea fig. 2.6,b).
Daca intreruptoarele 51 ~i 52 sunt comandabile (tiristoare coman date cu 0
inwziere a) comutatia va surveni in raport cu punctul de comutarie naturala cu 0 intfuziere
a (fig. 2.7).
Comutatia intre doua intreruptoare (doua cai) evidenriata in fig. 2.6 ~i fig. 2.7 este
denumita normala sau regulata.
iP~ ••Cl de comutalie natur>JA •. I punet de comutatie natural.1

, '"
u I i u~
/ 1 I : /u2
I
~ ..._.L :;
, I
A !
: ;
~tTd :,L
i1 i2
Pentru curenrii de suprasarcina Id' care depa~esc sensibil valoarea curentului

nominal Idn' comutaria poate deveni multipla, adica mai mult de doua cai de curent vor fi
simultan in comutatie (conduqie). Acest fenomen va fi studiat mai tfuziu.
Comutaria determina 0 cadere de tensiune reactiva U/1 care diminueaza valoarea
tensiunii medii U d furnizate de redresor.
2.4 Influenta
, sarcinii
Funqioparea montajului redresor este legata de natura sarcinii conectate la ie~ire.
Aceasta dependenra va fi studiata pe 0 schema foarte simpla: redresor monofazat
monoalternanra necomandat (simbol MID-DIN V4I76I). Se presupune ca dioda este ideal a
(uD = 0 in starea de conducrie; iD = 0 in starea blocata).
Schema este data in fig. 2.8.

Tensiunea secundara a transformatorului Us este:
Us = Us sin rot = us.fi sin rot

Funqionarea schemei este simpla. Dioda D conduce in timpul semialternantei
pozitive (a="+"; b="-") a tensiunii us' deoarece ea este polarizata in direct. 1n acest interval
de timp tensiunea la bomele sarcinii este egala cu tensiunea de alimentare.
111 deeursul semi-altemantei negative a lui Us (a="-"; b="+"), dioda este bloeata,
fiind polarizata in invers:
Ud =0
111 fig. 2.9 se prezinta evolutia tensiunilor ~i eurentilor.
111 eonformitate eu tabelul 1.1 linia 1, se poate sene:
() v.J2(
ud t =_s_
re. 2
1+-SlflOJt--cos20Jt--eos40Jt-
2 ...
)
re 2 3 15
A A
- U U
Vd = _s ; Va = _s ; IF = 1,57; 1M = 1,21
re 2
Unghiul de eonduqie al diodei este e = re. Curentul id este de aeee~i forma ~i in

faza eu tensiunea ud:
1d- _Is.
--,
I -!.L
d-
re 2
VDR =Vs
Curentul seeundar rezulta din relatia (2.17):

- -
Is = Ia = IFId = 1,57Id
Tensiunea seeundara se obtine din re1atia (2.15):

~ Us
I
I
fJ s ~-------
i~
[7 S
Curentul primar ip se obtine din ecuatia solenatiilor tinfuld cont ca nu exista

componenta de curent continuu.
Ip
n2(o
=- Is -
/-)d
11,
Caraeteristieile transformatorului se ealculeaza eu ajutorul relatiilor (2.2)..;..(2.6) eu
n=l; m=] ~i al relatiilor (2.19)..;..(2.23).
fps =_1_=0,286; fpp =_1_=0,371

3,49 2,69
a(+) is
i i :-
I (
~ ~
~ >- • Us
) (I Y
L-o _
b(-)
Fig. 2.10 Redresorul monoalternan\i

cu sarcina rezistiv-inductiva RL serie.
Solutia eeuatiei (2.30) este:
id(mt) = if (mt)+iz (mt)
A A
if(mt) = IfJ2 sin(mt- <p)=~ Us " sin(mt- <p)= Us sin(mt- <p) (2.32)
R2 +(mLt Z
Z= ~
R2 +(mL)" ; <p=aretan- wL
0
Valoarea eonstantei A rezulta din eonditia initiala:
lat=O => uS=O;id=O
eu (2.32) ~i (2.35), (2.31) se serie:
id(mt)=
U
l
A [
sin(mt-<p)+sinq>e
--rol
R
roL
]
-~e
id(e=mt)=o=>sin(e-<p)+sin<pe roL =0
Eeuatia (2.37) se poate rezolva prill metode numeriee.
Rezulta astfel dependenta e( ~L ) reprezentata in fig. 2.11.

o
360
i
180
0'
I i
0,2 10 00
--- ...•.... --Leo
R
Fig. 2.11 Curba unghiului de conductie 8( ~L ).
pentru 0 sarcina rezistiva (L=O)=> wL =0=>8=180°, rezultat deja gasit la

R
pentru 0 sarcina inductiva (R = 0) => WRL ---700 => 8 = 360°, ceea ce semnifica conduetia
permanenti a diodei D. In aceasta situatie:
wL rr
q> = arctan-- = arctan 00 =-
R 2
- pentru 0 sarcina rezistiv-inductiva RL, unghiul de conduetie 8 este cuprins inintervalul

[180°,360°], ceea ce semnifica faptul ca trecerea curentului este prelungita dupa
schimbarea de semn (us < 0) a tensiunii de alimentare.
Cauza acestui fenomen este energia magnetica acumulata 'in inductanta. Variatia
marimilor electrice ale schemei este reprezentata 'in fig. 2.12.
La momentul wt = e cand curentul id devine nul ~i tinde sa-~i schimbe semnul,
dioda D se blocheaza ~i id = 0 pana la semiahernanta pozitiva urmMoare a tensiunii us.
U4
A I
Us ~31t 41t •••
I ~i : . ;~:(Ot
I I I ; i
.! I I i I
ldl~1 : : '
i:
j~:
i/T' •
I... . •. : (J)t
"1 '
uDt
I ::
---~-; ~I ~:
Us i------------------u
I
L/
Fig. 2.12 Evolupa tensiunilor ~i a curentului pentru funeponarea eu sarcina

RL selie.
- 1 J8 A •
Ud =- Ussrnmtd(OJt)=----
Us (l-cose)
2no n 2
deci inferioara valorii obtinute ill cazul sarcinii rezistive (relatia 2.15).
In concluzie, conectarea inductantei L ill serie are drept consecinta cre~erea

unghiului de conductie e
la valori superioare valorii de 1800 ~i diminuarea valorii medii a
tensiunii redresate Ud•
Se observa de asemenea 0 alura mai putin odulata pentru curentul id•
2.4.3 Functionarea
, cu sarcina rezistiv-inductiva RL serie si
, dioda
de regim liber (DRL)
Schema este cea din in fig. 2.13.
Dioda de regim liber (DRL) este legata in antiparalel cu sarcina.
Ea constituie un circuit pentru descarcarea energiei acumulate in inductanta L, ill
timpul intervalului de blocaj al diodei D.
In semialtemanta pozitiva a tensiunii Us (a="+"; b="-"), dioda DRL este blocata.

In aceasta situatie, curentul id = is va avea expresia (2.36).
tn momentul OJt = n, la schimbarea polarit,\tii tensiunii us' DRL devine conductoare
$i D se blocheaza.
tncepand cu acest moment:
U R] =-tU~sin {
=iJn)= ~[ R]
--n --n
Ido ; sin(n-cp)+sincpe roL l+e roL
wt' = wt-n
ip D id
a(+) is
.-
-....
+
"' I
,.--0
•• ~ "' ~
!
~ <
uJ
, ~
-<
-<
<\
../
\
)
~ ~ Us
>-
\ ....
!L.-c
uD
~
•••DRL
. J
DRL
<:R
<,
<;'
ex
c.
ud
,
I
"
,
" b(-)
c>
c-;L
c:>i. i
=~ )
!
Fig. 2.13 Redresorul rnonoaltemanta cu sarcina rezistiv-inductiva sene

cu dioda de regirn liber DRL.
Durata de conductie a diodei DRL depinde de energia magnetica acumulati:i in L.

Regimul de conduqie poate fi continuu sau intrerupt.
La momentul OJt = 2n, Us > 0 va determina blocajul diodei DRL fii punerea in
conductie a diodei D.
Varialia tensiunilor fii a curentului, presupunand conduclia continua, este
reprezentata In fig. 2.B.a.
Se observa ca existenla diodei de regim liber DRL lmpiedica ud sa ia valon

negative; valoarea medie a tensiunii redresate Ud va fi aceea~i cu cea oblinuta in cazul
sarcinii rezistive R (relatia 2.15). Daca se considera cazul:
wL»R (L-7oo)
/
/~
\ r\
I \
.u
I i\
I~I
Ii i\ I~-roti
I
I
I
.
a'N
I d I I
V\ V\
I I
, !
:--_ rot:
I
I
I
ldmaxi
I
I
In: : 3n: 4n::~ wt;

tun i
!
I
I
I
I
!
'
!
i
-u s ~----------
IV
I
: V-·'
Fig. 2.13.a Evolu1ia tensiunilor ~i curentului
pentru schema din fig. 2.13.
I
L\
I I
I
L\
:~cotl
: I
I
I
.. J
I
,
• ._. ..' I
is=id : IbRL=ld:
I
I
;~cot:
I I
I !
. . I
\7="'~;'
D
ip a(+) is + id
.- I
,---<'
I
•• ~I I 121 ••• ~
I
I " I ~
I
fiR Tic
I
,
UD
,t
i 1+
I ~
- U
P1 «<, I
iUs
UR!
,
~R -,-C
~ A 1_
"
(> I
./
'- •I
I. .
I I
I L " •
...d.
b(- )
In regim permanent, dioda D devine conductoare in semialternanta pozitiva a

tensiunii us' in momentul cand Us depa~e~te valoarea U co' tensiune la care a fost anterior
incarcat condensatorul:
~i condensatorul C incepe din nou sa se incarce. Dioda D se blocheaza tot in decursul

semialternanrei pozitive a lui us' in momentul in care Us < UCI' unde UCI este tensiunea la
care s-a incarcat condensatorul C. Astfel, grupul RC este decuplat fata de de sursa de
alimentare ~i condensatorul se descarca pe rezistenra R (traseul desenat cu linie intrerupta in
fig. 2.15). Dupa valoarea constantei de timp l' == RC, descarcarea poate fi totala sau Partia1a;
in acest din urma caz, ea dureaza pana cand noua semialternanta pozitiva a lui Us dep~e~te
ca valoare Uco'
Pentru intervalul de descarcare:
Cazul descarcan.i, partiale a condensatorului este interesant din punct de vedere

practic. Acest caz este prezentat in fig. 2.16.
Pe durata de conductie a diodei D:
du d(~
ic ((JJt) == C_d == C - Us sin Wt == wCUs cos Wt
) ~
dt dt
~
.1-----..
0: wt'
•
wt
wt
•
,...
wt
I"'~'
~...---..'\t=+-~:---~
~I: ,....
wt
,
,....
wt
Fig. 2.16 Formele de unda pentru circuitul din fig. 2.15

(descarcarea parpala a condensatorului).
In raport eu treeerea prin zero a tensiunii us' se noteaza:

a-unghiul unde D devine eonduetoare;
f3 -unghiul unde D se bloeheaza;
e -unghiul de eonduqie.
Valoarea nnghiului 13 rezulta din relatia (2.46)
id (13) = 0 ::::}sin(f3 + q» = O::::} 13 = n- q> = n- arctan( (j)RC) (2.48)
Marimile R, C, OJ fiind pozitive, rezulta de aici pentru 13 valori cuprinse

illtre 900 ~i 1800.
Pe durata de blocare a diodei D, curentul de descarcare este:
U (/3) __ i_rol' (; sinf3 __ i_rot'
i --i
R -
__
C -
d__
R e roRC -
-
S
R
e roRC C'_. 49)
(j)t/ fiind noua OIigine (vezi fig. 2.16) aleasa ill momentul ill care incepe descarcarea
condensatorul ui:
Descarcarea dureaza pana la momentul de egalitate:

Us ((j)t) = UR ((j)t') ::::} Us (2n+ a) = RiR (2n+ a- 13)
21t+a-f3
sin(2n+ a) = sinf3e--;;RC
Ecuatia (2.52) permite reprezentarea grafica din in fig. 2.17.

o
i
20 40 60 80 100 120 140 160 180
wRC -t 00 =:} C -t 00 (sarcina capacitiva) =:}
;r;
a = -,13 = -,
;r;
e= ° (condensatorul
2 2
ramane lncarcat la Us ~i conductia inceteaza; dioda D se va bloca in momentul de maxim al
primei semialtemante a lui daca se presupune ca C nu a fost initialincarcat).
°
Us
wRC = =:} C =0 (sarcina rezistiva) =:} a = 0, 13 = e =;r; rezultat gasit ~i in

paragraful 2.4. L
Valoarea medie a curentului prin R este:
21l+IX-/3 ]
_ 1 /3 {; -.,- (; _.!-
IR = - J _5 sin wtd( wt ) + J _5 sin j3e RC dt'
2;r; [ IX R 0 R
In concIuzie se observa ca, in raport eu eazul "sarcina rezistiva", efectul

condensatorului in paralel cu R este diminuarea unghiului de conduqie ~i a ondulatiei e
tensiunii ud' precurn ~i cre~terea lui Ud (vezi paragraful 2.4.1).
a) Sarcina RE
Schema este prezentata in fig. 2.18.
ip D ld
a(+) +
-----0
~I
•••
I
I
I
!
")
~ '>-
<) ~
,r-'
I
I
----.
u
D
"
i
I
iIUd
•••
uR
,[
,
i
~R
Up! -< >'- • Us ,!
•• '« >-
'--- t ! I
I-L-
)
(
I
! L-..o E
b(-)
'"
Y I E
Dioda D se gase~e:
in starea de conductie in intervalul de timp pentru care:
Us >E
t Us,E
•
Us 1---
I
E,
o I I
Ii,
-0 s l-L---- __L _
;
~d. ! i I u d
I
I
I
U s f -;- -l"::)..' r . .c::"- . I ,

c::--- ;
8
hi I
\J~~---,
1
-----/i
V ~ \
/
v
I
\L1\
o l1/) : 1\
! \ t.
_ / i .1\ \
/ j : \.
: ! (\ i
i I I'. I
I
I I \ I
\ / /
\ J , I
\ / , __ I 1
'-----/
V \;
,..,..---..., I
. ) Us sinwt- E
ld(W[ ==-----
R
Regimul curentului este illtrerupt. Valoarea medie a curentului este:
-
ld =-
1 "-j"'Oid(wt)d(wt)==- 1 "-5"'0 f)s sin Wt - E ( )
d wt
2~ 2n R
"'0 "'0
-
I. U
=_s cosa --- E ( n-2a )
a rrR 0 2rrR 0
. E
ao = arcsm-~-
Us
Unghiul de conductie e= n-2ao devine mai mic decat n. Valoarea medie a

tensiunii redresate rezuWi din:
- U aE E
U d
=_s casaD+_0_+_
n n 2
Se observa ca valoarea Ud ill cazul sarcinii RE este mai mare decat cea ill cazul
sarcinii R (relatia 2.15), in timp ce valoarea curentului Jd este miqorata. Tensiunea inversa
maxima la bomele diodei a crescut la Us + E.
b) Sarcina LE
Montajul este prezentat ill fig. 2.20.
ip D id
a(+)
.-
I
---..
~
I I 9
I
"
,
~ ~ I uD
! - ao = arCSin-A-

A• . E
Us
(J){J di ( ) Wl sincot-E ( )
id ( cot ) = ~(d)d cot = JU s d COt
d COt coL
"'0 lX()
l"a( cot) = COIL[ Us (eos ao - eos cot) - E( co t - ao )]
Momentul valorii sale maxime se ealculeaza eu ajutorul eondiriei:
did =0
dt
~i eeuariei(2.61), serise pentru cor = em'

Rezulta:
. e
SID m
E
=-A-
Us
Unghiul de eonduqie e se ob1ine din eondiria:
iAao + e) = 0 ~i eu relaria (2.63):
~~ [cosa. -cos(a. + 8)- ~ (a. + 8- a.)] = 0
Valoarea sa se poate calcula deci din ecuaria:
cos ao - cos( ao + e) = ~ e => cos ao - cos( ao + e) = (sin ao ). e

Us
Formele de unda pentru tensiuni ~i curent sunt prezentate in fig. 2.21.

Ariile ha~urate deasupra valorii E sunt compensate de catre ariile ha~urate care sunt
sub valoarea E, caci valoarea medie a tensiunii la borne Ie inductantei L este nula. Gasim
pentru valoarea medie a tensiunii redresate :
, ,
:z=J?J I
;zS
, I
c) Sarcina RLE
Schema este prezentata ill fig. 2.22.
Dioda D intra ill conductie ill momentul semialternantei pozitive a tensiunii us' dind
U ssm
A•
(xo = E ::::}(Xo = arCSlll-A-

. E
Us
ip D L id
a(+) +
(21
•• •
l (j
)
I
.....---... I •
I
I -< >- Un I
t
I
~ -u Iu i UR~ ~ R
upl
•• ~
!
St S ~Ud
I
(0
! I
:..-.-..0
b(-)
" E~7
i E
/(;
( i)
~ d~
UssinOJt-E = Rid +L-
dt
OJL
q>=arctan-
R
Constanta se determina plecand de la conditia initiala:
A R
U -E -0<0
~ A :=: _._S_. - Sin( ao - q»e roL
Z
Relatia (2.69) devine:
U~ - E -("'<)-601)
iA OJt) == sZ .. [ sin( OJt - cp) + sin( ao ~ cp)eLmR ]
Momentul tn care id atinge valoarea maxima OJt' == em se obtine din conditia

di
; == 0 tnlocuiti in relatia (2.67):
Acesta va fi deci momentul pentru care:
Us = Rid +E
Formele de unda pentru func!ionarea cu sarcina RLE sunt prezentate in fig. 2.23.
Pe durata blocarii diodei D, ud == E.
t ug,E
D s ~----
E'
o I
I
I '
,I i
~I I I I
- Us I'--T-----T----~--I
u I i I
d4 :I
uS
A 1
~_.l- __
, I
i
i
I
i 1
~ ~ ~
I I
f'
i
;ZS?'sJ
em I
Dupa cum arata relar,ia (2.72.a), momentul em' corespunzator valorii maxime a
curentului id depinde de valoarea id•
Valoarea me die a tensiunii redresate este:
S-a studiat funqionarea redresorului cu mai multe tipuri de sarcina.

Efectd inductan!ei legate ln serie cu sarcina rezistiva este cre~terea unghiului de
conduqie al diodei ~i diminuarea ondula!iei curentului id ~i a valorii medii a tensiunii Ud•
Prezenr,a diodei de regim liber DRL la ie~irea redresorului impiedica tensiunea ud sa
ia valori inst:i.ntanee negative ~i, ln anumite condi!ii, poate elimina conduc!ia discontinua.
Un condensator ln paralel cu sarcina R mic~oreaza unghiul de conduqie al diodei ~i
ondular,ia tensiunii redresate ud• Prin urmare, valoarea medie Ud estesuperioara celei
corespunzatoare cazului rezistiv.
Prezen1;a unei tensiuni electromotoare E ln circuitul de sarcina mare~te tensiunea
inversa aplicata diodei. 'in cazul sarcinii RLE, valoarea Ud a tensiunii redresate depinde de
curentul Jd ~i de tensiunea E.
Aceste concluzii sunt general valabile ~i pentru alte tipuri de redresoare functionand
cu sarcini identice. Tabelul 2.2 prezinta fonnele de unda ~i relatiile de caicul pentru un
redresor monofazat bialteman!a cu punct median, avand schema din fig. 2.24.
Dl
Ip
0 ••
*-<-<"' ~>- * I i I
,
-<, In' U ----. ,
nl-<
-< ~ 02 S1 t uD! i
--~
i
-< I
0
~
-<
/
+
n2i uS2
I
----.
UD2
••I
~
IUd
I
I
I
I
Sarcina
I
I
b lS2 + Id
D2
2.5 Functionarea
, eu sarcina normala (Lw» R)
Experienta arata ca redresoarele alimenteaza de cele mai multe ori sarcini avand un
caracter puternic inductiv. Din aceasta cauza, studiul redresoarelor se simplifica daca se
considera funqionarea lor cu aceasta sarcina tip, nurriita sarcina normala.
Tipul
sarcinii
fj= 7r-arctg(RCro); fje(90o+180o); 8=fj-a;
-U d = U: [ 2Sin-2a-sin2"-RC,\l':
+8 8 j -~-I )sin(a+8 )]
IlC •• ;
2
RC - U d
paralel lll=-;
R
id = Us
R2
J-I-
-+-(roC-)-2 sin(rot + lp); lp= arctgRCro
.
Sarcina normal a este 0 sarcina rezistiv-inductiva RL serie, cu caracter puternic
inductiv (0)£» R). Pentru 0 asemenea sarcina, curentul redresat Id este presupus perfect
neted Id = const.
Ipoteza sarcinii normale permite studiul global al functionarii redresoarelor iii
evidentierea principalelor lor caracteristici. Se adauga deci aceasta ipoteza celor date ill
subcapitolul 2.1.
2.6 Tensiunea redresatii la borne: In gol U dO
~i 10 sarcina U d
Regimul de function are ill gol al unui redresor (fig. 2.25) are un sens mai larg: el
semnifica funqionarea cu sarcina normala cu un curent Id avand 0 valoare suficient de mica
mcat comutatia sa poata fi considerata ca fiind ideal a (vezi subcapitolul 2.3) iii pierderile
nule ill semiconductori. Valoarea medie a tensiunii la bornele redresorului VdO este numita
tensiune redresata ill go!. Tensiunea la borne ill sarcina Ud este inferioara valorii VdO iii are
ca expresie:
U)J. -caderea de tensiune reactiva datorita comutatiei;

Ur -caderea de tensiune datorita elementelor cu caracter rezistiv;
U ex -scadere datorita comenzii redresorului.
~
I d
I ~L
gi
C>- -----j
i
I i
1-
UdO
{'
I-I/----=-~ R
LJ
Udex este tensiunea la borne ill gol a redresorului comandat. Ea devine UdO pentru un
unghi de comanda egal cu zero, caz corespunzator redresorului necomandat.
Tensiunile Up. ~i Ur sunt in functie de valoarea curentului de sarcina Id ~i vor fi
calculate ulterior.
Tensiunea UdD va fi calculata cu ocazia unui studiu al redresoarelor necomandate.
Partea de forta este acee~i din punct de vedere al schemei electrice (pentru redresoarele
comandate ~i necomandate), diferenra fiind legata de dispozitivele semiconductoare utilizate:
diode (pentru redresoare necomandate) ~i tiristoare (pentru redresoare comandate).
Studiul redresoarelor necomandate se poate face dupa unul din criteriile de

clasificare mention ate in subcapitolul 2.1. S-a ales primul criteriu: clasificarea in redresoare
monofazate ~i trifazate. Chiar daca el prezinta dezavantajul de a nu pune in evidenta relatiiIe
general valabile pentru redresoarele de acela~i tip (a se vedea criteriul 4), ne pare mai simpHi
o astfel de abordare pentru utilizator, care dore~te sa gaseasca caracteristicile unei anumite
scheme.
Pentru fiecare schema se va preciza apartenenta ei conform criteriului 4 ~i apoi se
vor generaliza principalele relarii de calcul.
Redresoarele monofazate se clasifica in:

• redresoare monoaltemanra;
• redresoare bialtemanta (dubla altemanra).
Redresorul monoaltemanra a fast studiat in subcapitolul 2.4.
Formele de unda pentru funqionarea cu sarcina normaIa sunt date in fig. 2.14
(pentru cazul cu DRL).
Redresoarele bialtemanta utilizate sunt:

• redresorul cu punct median (fig. 2.24);
• redresorul in punte (nurnit ~i "in punte Graetz"-fig. 2.26)
Redresorul cu punct median (fig. 2.24) face parte din categoria redresoarelor de tip
paralel (simboluri: francez:P2; german: M2).
El are 0 celula de comutatie cu doua cai: q=2; 5 c =1.
Transformatorul cu punct median furnizeaza in secundar doua tensiuni, us) ~i usz'
defazate cu '!t.
Pe durata semialternantei pozitive a lui us!, D1 este in conductie ~i Dz este blocata.

In timpul semialternantei pozitive a lui usz, Dz conduce ~i D! este blocata (vezi tabelul 2.2-
sarcina R). Formele de unda cu sarcina rezistiva R ~i sarcina RC paralel, precum ~i cateva
marimi caracteristice sunt date in tabelul 2.2.
Efectul cre~terii inductivitatii L serie piina la valoarea corespunziitoare unei sarcini
"normale", asupra curentului redresat ld' este prezentat in fig. 2.27.
L-=
(id=Id)
L=O (sarcina rezistiva)
Formele de unda pentru funqionarea redresorului cu punct median cu sarcina

normala sunt date in fig. 2.28. Conform tabelului 1.1, linia 3:
i = ~ 2 Us sinOJt de unde:
P n Rl
'
5 = 5s + 5p = 1 34P
I 2 ' dO
e
iD2 A I
D_id_~ ~I~
I
~11
I wt
ipA
------
I
II
Fig. 2.28 Fnnclionarea ell sarcina normala a redresorului monofazat

ell pnnct median (p2; M2).
1 1 1 1
fps =-=-=0,637; fpp =-=-=0,9009
Cs 1.57 cp 1,11
Daca se compara cu rezultate1e din tabelul 2.2 pentru sarcina rezistiva, se constata
ca, pentru 0 sarcina normala, puterea aparenta este inferioara cu aproximativ 9%.
tn cele doua cazuri, lnf~urarile primara ~i secundara trebuie dimension ate la puteri
superioare lui PdO'
Redresorulm punte este de tip paralel-dublu (simboluri: francez PD2, german B2),
daca se considera existenta unui punct median fictiv la transformator (fig. 2.29-m comparatie
eu fig. 2.26)
Deci, el poate fi vazut ca fiind format din doua celule de comutatie (D!, D3) ~i
(D2, D4) ell punct median, adica q=2; Sc=2.
Dl
+
~ • 0
+(-) I Dz
>-~
0---.,
I
I I
~ n 12
I
i
I
i I I udl
~ t
1
i
~ OZ ,uSll I !
- ~ D4 ii
-(+) :
ii~ • 0
Fig. 2.29 Redresorul monofazat In PWlte eonsiderat ea asoeiere a doua redresoare monofazate ell punet
median. ('-
Conductorul legat la punctul median dispare, deoarece prin el curentul este nul, de
unde ~i schema din fig. 2.26. tn fiecare moment, doua diode vor fi in stare de conduqie sau
bloc ate, fiecare apaI1infuld uneia dintre cele doua celule de comutatie. Astfel, sunt simultan
m conduqie D! ~i D4 sau D2 ~i D3. Formele de unda pentru funqionarea cu sarcina normal a
sunt prezentate m fig. 2.30.
Daca se examineaza figurile 2.28 ~i 2.30, se observa ca formele de unda sunt
identice, dar, la redresorul eu punet median, fiecare jumatate a infa~urarii secundare (2n2 -
fig. 2.24) este parcursa de curent, pe rand, dite 0 semialtemanta.
Tinand cont de alura forme lor de unda din fig. 2.30 ~i de relatiile din tabelul 1.1,
linia 6, rezulta (a se eompara eu relatiile (2.78) ... (2.83)):
S
I
= Ss + SP
2
=I
'
lIP
dO
-0 s/2
-Os r--------~---
-----a-
rot
Ie iDl'iD4
I
tI-----.L-.
iD2, iD3
rot
I
4i
:
I
d
I
Id '-.-----~------------------.-----
Ii
, is :
,
i
:
I
!
I
!
,
, rot
, i I I
I
I I I
I
I
I -
rot
------
v
Fig. 2.30 Evolulia tensiunilor ~i curen?1or fu cazul redresorului monofazat fu punte
(pD2, B2) la funclionare ell sarcina norm ala.
Pentru funqionarea ell sarci'1;,
:.Welul 2.2-sareina R):
fps = fpp =_1_= 0,813

1,23
Sehemaillpuntepoatefialimentata~idirectdelaretea.prin intermediul
reactantelor de limitare, daea tensiunea Ud obtinuta con vine utilizatorului.
Daca se eompara caraeteristicile obtinute pentru redresoarele monofazate

funetionand eu aeela~i tip de sarcina, eoncluziile de mai jos sunt evidente:
• performantele redresorului monofazat mono-altemanta sunt mai seizute; praetie, el nu

este decfit ,foarte rar utilizat;
• redresorul bialtemanta ill punte este eel mai bun (vezi fig. 2.24 ~i 2.26);
• pentru aeee~i tensiune seeundara a transformatorului tensiunea redresata Ud obtinuta este
de doua ori mai mare;
• pentru aeeea~i tensiune redresata U d fumizata la iesire, tensiunea inversa maxima pe
dioda este de doua ori mai mica;
• puterile aparente ale transformatorului sunt inferioare.
eu toate acestea, costul redresorului ill punte po ate fi superior celui eu punet
median, deoareee el utilizeaza 4 diode ill lac de 2.
Aeeasta depinde de raportul cost diode/cost transformator.
Redresorul eu punct median este utilizat pentru tensiuni Ud de ie~ire de valoare
seizuta ~i eurenti nominali ridicati, cand caderea de tensiune pe doua diode ill serie, care
apare la redresorul 'in punte, este importanta 'in raport cu tensiunea U d.
Redresorul monofazat eel mai utilizat este redresorul 'in punte.
_ 2Us
UdO -
n
Dupa cum s-a aratat mai inainte, redresoarele trifazate sunt studiate ca funqionand
cu sarcina normala ~i comutatie instantanee.
Raportul de transformare r al transformatorului este presupus ca fiind egal cu 1.
In cazurile practice ,-:;tol, marimile primare sunt obtinute ill funqie de cuplajul
utilizat, tinand cont de rapoartele de transformare date in tabelul 2.1.
,
Redresorul cu punct median este un redresor de tip paralel (simboluri: franeez P3,
german M3).
Schema sa este prezentata in fig. 2.31. Primarul poate fi in stea sau in triunghi.
El contine 0 celula de comutatie eu trei em: Sc=l, q=3.
Tensiunile secundare pe faze sunt:
Diodele DI' D2, D3 au catozii legati.

In fiecare moment, 0 singura dioda este in conduqie, cea care are anodul la
potentialul pozitiv eel mai ridicat.
Dioda in conduqie transmite la ie~ire potentialul fazei sale ineat celelalte doua
diode vor fi blocate.
Comutatia se realizeaza in punctele de comutatie naturale D, E, F.
Alura tensiunii redresate ud este data de infa~uratoarea pozitiva a tensiunilor de faza.
Formeie de unda sunt ilustrate in fig. 2.32.
Tensiunea inversa pe 0 dioda blocata este tensiunea intre doua faze. De exemplu,
daca D1 este blocata, cand Dz este in conductie, ea va suporta tensiunea inversa Uab' rn
eonseeinta, tensiunea inversa maxima aplieata diodelor este:
Durata de eonduetie a unei diode este e = 120°. Dupa formele de unda obtinute in
fig. 2.32, eu relatiile din tabelul 1.1, se obtine:
.
lkS ((01)
. ((01) = -.£..
= lDk [. [1+2[ --eosmt
3.J3 3.J3
+--cos2(01-
3 2n 4n
k = 1,2,3 ...
---3.J3cos4mt---cos5mt+
313 ...)]
8n IOn
- -
P = 3 =::} Ud = UdO = Us -sm- = --Us

A 3 . n 313 A
= 1,168Us
n 3 2n
1 3 . 2n A
Ud = UdO = Us -+-sm- = 0, 8406Us = 1,188Us

2 4n 3
313
uAau) = --Us A (21+-cos3wt--cos6au+-cos9wt-
2 2 J
...
2n 8 35 80
Curentul secundar are valoarea medie !L ce nu poate fi echilibrata de catre curentul

3
primar, care trebuie sa fie alternativ.
Este deci necesar ca aria alternantei sale negative, care dureaza 2 x 120°, sa fie egala
cu aria alternantei pozitive, care dureaza 120°.
Yn consecinta, cand curentul unei faze secundare este I d, in primarul aceleia~i faze
curentul este 3. f d
; ciind faza secundara nu este parcursa de nici un curent, curentul in faza
3
primara corespondenta este _!..1... (fig. 2.32).
3
ipk( au) = -fd

n
13-( 1
coswt +-cos2wt
2
1
--cos4wt+
4
... J
Relatia (2.105) da:
Us = 0, 855Ud ~i pentru r = I=::} Up = Us = 0, 855Ud
5 = 5s +
t 2
5p -1 35P
' dO
1 I
Ips =-=0,675; Ipp =-=0,826
1,48 1,21
Ud
US----~
t
"'!
+tl
I
I
+t2
I
I
I
I ~,
tt3
I
I
I
~
I
I
I
I
I ~_
~'7 '7 '7 '7 Ud

I '
I ;30 :150 i270 ,390
I
iD1=i1S A : I I
,
Lq
' l: I
I
I' i-_---
I ,~_Id _
, I
im =i2S~: '
ip1• I
2- I
"3Id ~r- ~----------
:
1- ~---- L,, "- _
"3Id :
in. I
I
ip3 ~ i '1
I
-
P=1=3 =d======
, i
Montajul redresor cu punct median prezinta un dezechilibru de excitatie pentru
cuplajul YyO, care determina tensiuni nesinusoidale in primar ~i ill secundar. Tensiunile
nesinusoidale redevin sinusoidale daca primarul este in triunghi (Dyll-fig. 2.33). Relatiile
stabilite (2.109) ... (2.111) raman valabile pentru tensiunile upk ~i curentii ipk'
R S T
Q 0 Q
il Y
oA
,.J
~
I
I
iz YQB
~ I
~tc
•
ntI ~<: I
I ~ I
I uPl•
~
I
i
U
i u~~ €
i
I ~lt '
L-i ~U ~t i
,
~s'
I I I
~t I
I
ilst
I
U •. c;.
an, >-
i ~,
ubn +1---~ ucnt ~
~R
<:
I '- i
aT h6 c9 ~
U
d
yD l tD 2 yD 3
=
gL
I !
~l'
I
~z' I
I
~3t I " ••
+ id
=<
,-J
I
G
II =1, =1 =/3 =v3l p
GJi
=v3-1, 0
- 3
-=
a'
H- -I. =0,8151.
3 a
-
a
Puterile aparente l~i pastreaza valorile (2.112) ... (2.114).
2.7.3.2 Redresorul in stea hexafazata cu punet median

Redresorul in stea hexafazata cu punct median este un redresor de tip paralel
(simboluri: francez P6, german M6). Schema sa este prezentata fig. 2.34. El contine 0 celula
de comutatie cu 6 cai de curent: Sc=l; q=6.
Tensiunile furnizate de secundarul hexafazat sunt:
Uan = Us smwt;
A •
Ubn = Us sm
A • ( 2n)
wt -3 ; Ucn = Us sm A. ( 4n)
wt- 3
u,an= ussmWl-n;ubn= ussm wt- ussm wt-

A A A
2n-n ) , 4n )
;Ucn=
3-n
• ( )' • ( • (
3
Catozii diodelor sunt legati ~i deci, in orice moment conduce 0 singura dioda, aceea
care are anod,:lla potenlialul pozitiv eel mai ridicat.
Potentialul fazei sale va fi transmis la ie~ire, incat celelalte diode vor fi blocate ~i
tensiunea redresta ud va rezulta ca fiind infa~uratoarea pozitiva a tensiunilor hexafazate.
Punctele de comutalie naturale D, E, F, G, H, J sunt cele in care valoarea relativA a

tensiunilor de faza ale sistemului hexafazat se schimba.
Fig. 2.35 arata formele de unda pentru redresor. Unghiul de conductie al unei diode
2rr
este 9=--.
6
Cu relatiiIe din tabelull.1, pentru formele de unda din fig. 2.35, se obtine:
.
IDk I
=-!!.- 3 3/3
[ 1+2 [ -coswt+--cos2wt+-cos3wt+
2 ...)]
6 n 2n n
120[ 180;
~l=~lS·1
=1
PI!
. .!
~=-l
PIt I
\n =~2S.
=~I
Primarul fiind in triunghi, eurentii primari ipl'ip2,ip3 au aceea~i forma eu cea a
eurenti10r secundari eorespondenti. Ei asigura in oriee moment echilibrul solenatii1or
secundare.
Curentii de linie:
Pentru a ealcula puterile aparente ale transformatorului trebuie, de asemenea, sa se

eonsidere:
S
,
= Ss +Sp
2
= 1' 55P dO
1 1
fps =-=0,55; fpp =-=0,78
1,81 1,28
Daea cuplajul primar este in stea, va aparea ca in schema P3 (M3) un dezechilibru
de curent continuu. Aceste fenomene vor fi detaliate in paragraful urmator.
2.7.3.3 Transformatoarele trifazate pentru scheme cu punct median.
Calcu)ul curenliJor primari
Se considera un transformator trifazat cu trei coloane (fig. 2.36), avand secundarul
Fluxul cI> j apare daca exista 0 componenta continua a curentului secundar. cI> j trece
prin aer ~i fierul euvei transformatorului.
Se po ate scrie:
----
<P.
J
-I
-----,
_, <P.
J
1
I -<P.
o J
~----------------------------------- I
cu: <Pi' <P2, <p3-fluxurile in coJoane;

<Pj-fluxul corespunzator componentei continue a curentuJui secundar;
SR""-reJuctanra magnetica a unei coJoane;
SR"!i -reJuctanra magnetica asociata fluxuJui <Pj; 9\ mj > > 9\ ""
n-n~arul de spire, acela~i numar in primar ~i secundar.
3
nI. (iPi - iiS) = SR"" j' de unde:
3
<1>.= n ""(ip--iiS)
J 9\ + 3SR . .LJ 1
ms mJ 1=1
2= -1 -1][i P1
[2 1 -1][i
= =
1S
[
] ]
1 2 -1 ~P2 1 2 -1 ~zs
1 -1 2 In 1 -1 1 l3S
Re1atia (2.135) nu da decat doua ecuatii independente pentru 3 curenti primari
necunoscuti. A treia ecuatie este data de cup1ajul primaruluL Daca curentii primari sunt
calcu1ati, ecuatia (2.132) permite calcu1u1fluxului <t> j'
Pentru 0 sarcina normal a, valorile curentului primar sunt:

*D1 in conductie; Dz,D3 blocate:
. -.. . - 1- 2-
liS =Id; lzs =l3S =0 => lPI =Id- Id =3Id
3
*DpD3 blocate; Dz in conductie:

Valorile (2.137)+(2.139) sunt cele care sunt reprezentate in fig. 2.32, unde au fost
deduse printr-o alta metoda.
Daca sarcina nu este normala:
Fluxul <Pj rezulta din ecuatia (2.132) considerand Rms = 0 ~i tinand cont de relatia
(2.141):
m. n.
,*,. =---£d
) 3SR.m)
Aceste relatii arata dezavantajele cuplajului Yy:

• daca curentul redresat este ondulat (are variatii in timp), fluxul <Pj se va modifica in timp
~i va provoca mcalzirea pieselor metalice vecine, care formeaza circuite electrice inchise;
• pe fiecare coloana exista solenatii continue n i~ , care determina componente de curent

continuu pentru fiecare flux 
k din coloana. 1n consecinta, este necesara cre~terea
suprafetei de fier a coloanei pentru a se evita saturatia.
Datorita acestor inconveniente, utilizarea acestui cuplaj este foarte rara.
b) Cuplajul Dy pentru redresorul cu punct median (fig. 2.33)

A treia ecuatie este:
Daca se neglijeaza dispersia ~i rezistentele:
d1 + d2 + d3 =0

dt dt dt
d
<PI + <P2 + <P3 = 4>j de unde --) = 0 ~ 4>j = constant
dt
Fluxul 4>j va ramane constant chiar daca curentul id este pulsatoriu. Primul
inconvenient al cuplajului anterior este deci eliminat.
Din ecuatia (2.132) cu SRms = 0 ~i 4>j = constant, rezuM:
n(iPk - ikS ):::constant
iPk =ikS +C pentru k=1,2,3
Valoarea constantei C se determina calculand media pe 0 perioada.

1 2" 1 2" 1 2"
- Jipkd(wr) =- JikSd(wt)+-JCd(Wt)
2n 0 2n 0 2n 0
1 2" 1 2" I
-Jipkd(wr)=O ~i -JikSd(wt)=-!!....
2no 2no 3
Curentul din primar ip! pentru 0 sarcina normala va fi:

*DJ fu conductie; D2,D3 bloc ate:
- -
ip! d I
=o--=_--!:...
I.
3 3
- -
. Id Id
IPl =0--=--
3 3
n -
<p. =--1. (2.151)
) 39\. am)
Fluxul <pj este constant deoarece depinde de Id•

Cuplajul Dy prezinta fuca al doilea inconventient al cuplajului Yy. Acest
inconvenient poate fi eliminat daca cuplajul ales este Yz sau Dz (vezi tabelul 2.1)
Schema redresorului fu punte, avand transformatorul cu secundarul fu stea, este

prezentata fu fig. 2.37,a. Cuplajul poate fi de asemenea Dy (fig. 2.37,b). Simbolurile sale
sunt PD3 (francez) sau B6 (german). Aeesta este alcatuit din doua eelule de comutatie cu
punct me~an (Sc = 2, q=3).
Dioda celulei "+" eare are anodulla potentialul pozitiv eel mai ridicat va conduce ~i
va transmite potentialul fazei sale bomei P (boma "+"). Potentialul bomei P urmare~te
fuf~uratoarea pozitiva a sistemului trifazat de tensiuni uan' ubn' uOl• Asemanator, dioda
eelulei "-" eare are eatodul la potentialul negativ eel mai eobodt va conduce ~i potentialul
bomei Q (boma "-") urmare~e fuf~uratoarea negativa a sistemului trifazat de tensiuni uan'
Comutatiile se fac 1n punctele naturale de comutatie, care sunt punctele de
interseelle ale tensiunilor, notate eU D, E ~i F pentru semialtemantele pozitive ~i eUG, H~i J
pentru semialtemantele negative (fig. 2.38).
Pentru fiecare celula de comutatie unghiul de conduetie al diodei este de 110°.
Tensiunea rectresata lieobtine prin diferenta de potential intre bomele P ~i Q.
(2.1~z)
lSl
gruP~l~~~--~~~t
:
i
iLl
~Dl I
i
I I
I
1 : D4
I I
1
~:
La i~~~1! r~dr~sQrului$~ Qb\m@ Q lli\f\shme redr~$llta cu (}pulsuri ~ 0 perioada T a

ret@l~i,care M~ valQar(}1!d~ vw egah\ cu t~f\siun~adintte faze Ie secundar~ J30 s (fig. 2.38).
In ft~. ~t3S se P{~2int~
fQrmele de unda..
VahHlf~amu.imi /}te.n~unii inY~f$~la bQm~le \IDei diQd~e.st~~
DR;;; JjU$ ~ 1,04D:.

I
-;----r
I 1
1
i
1 _,
1
1
1 l.5US: IJ3 US
,
1
1 1 I
I I
130 ;90 1210 1 330 1390

1
iDk• I
1
!
1
1
I
1 I
I ,1 I
!
Id
i I
. 1
I : 1
IDl_ 1
i
I
I
W
1
I
I
I
IU R u ~
ab
!3us ~
,
J _
Fig. 2.38 Formele de unda pentru redresorulm punte de tip paralel dublu
(pD3 sau B6).
Dupa tabelul 1.1. Iinia 7, tensiunea redresata ud (fig. 2.38) are caracteristicile
urmAtoare:
- - r;; ~ 6 . n
Ud = UdO= v3Us -sm- = --Us
3.J3 ~ ~
= 1,65398Us = 2, 34Us
n 6 n ~
r;;~ 1 6. 2n ~
Ud = UdO= v3Us -+-sm- = 1,65544Us
2 4n 6
ud (OJt)
3../3 ~ (?1+-=-cos60Jt
= --Us ?
--=-cos120Jt+ ...
)
n 35 143
.
IDk I [[313
(OJt) =.-!!... 1+2 --coSOJt 313
+--cos2OJt 3.J3
---COS4OJt- ... Ij,
3 2n 4n 8n j
cu k=h6
Caracteristici1e curentilor din secundaru1 transformatorului se calculeaza cu
formulele din tabelul 1.1, linia 4:
e 1200 1
-=--=-
T 3600 3
is' (OI) 213 I- ( COSOJt- -;:cos5OJt

= --- I 1
+-cos70Jt- ... )
, n. d
.) 7
cuj=1,2,3
Curentul din secundar nu are componenta continua; curentii din primar avand
acee~i forma cu curentii din secundar, obtinem:
- (2 -
Ipj = Ip = Is = Idf3 = 0,815Id
Puterile aparente ale transformatorului se deduc astfel:

-din relatia (2.154):
1
Ips = IpF = 1,05 = 0,952
Se remarca valorile ridicate ale factorilor de putere ceea ce serrmifica 0 utilizare

buna a infa~urarilor.
Daca cuplajul transformatorului este Dy (fig. 2.37,b), curentii ip} (j=h3) vor avea
aceea~i forma cu cei din secundar:
2.7.3.~ Redresor in punte de tip serie (S3)
Schema electrica de principiu a redresorului in punte de tip serie (S3) se prezinta in

fig. 2.39.
Cuplajul transformatorului poate fi Y d sau Dd.
u1
~ sin rot;
= Us U::
~ sin ( OJt - 3
= Us 41rJ
21r) ;U:; = Us~ sin l( OJt - 3
tn celula "+" 0 dioda incepe sa conduca atunci cand extremitatea infa~urarilor la
care este conectata devine pozitiva; in tl, u1 > 0 ~i Dj conduce (fig. 2.40).
La momentul t3, u2 devine pozitiva, D3 intra in conductie in locullui D1.
La momentul ts intra in conduqie dioda Ds·
tn cadrul celulei "-" dimpotriva, 0 dioda intra in conductie in momentul in care
extremitatea inf~urarilor la care este conectata devine negativa.
La momentul t2, D2 intra in conuduqie, la t 4 aceasta este inlocuita de catre D 4' iar
la t6 va conduce dioda D6 (fig. 2.40).
i SI iS3
U1t n
2 U1 n
2 U1 n
2
grupul "+" grupul "-"

i
r-f---------~
2
I
3 I
r-------~---,
I i
D1
I
i2 i I i
i1 13 041
D1 D4
. ,
:M iD3 ID6: N
D~
~ D6
I
IDS 102 !
I
: D5 : I D
~__2_______ ;
I
I~ __________ JI
R L
+ ID Ud
••
Unghiul de conductie al unei diode este e = 120°.
La fiecare moment se ami in conductie doua diode, una din fiecare celula de
comutatie.
Diodele aflate In conductie transmit intre punctele M ~i N tensiunile UpU2,U3 de
'-"aloripozitive (fig. 2.40). Tensiunea redresata ud are p=6 ~i valoarea de van Us este cea a
tensiunilor u1 ' u2' u3 '
1 6. 2n
= UdO = Us = 0, 95577Us = 1,35166Us
A
Ud -+-sm-
2 4n 6
uA OJt) = -Us
A
3 ( 2
1+-cos60Jt - - 2 cos120Jt+ ... )
n 35 143
. (OJt)
lSj = 21
_d
1
( COSOJt+-cos5OJt 1
--cos 7OJt+ ... )
n 5 7
../2-
Ipj =lp =31d
Tensiunea inversa care se aplica la bomele unei diode are aceea~i forma ca ill cazul
redresorului PD3.
Valorile puterilor aparente sunt acelea~i ca pentru redresorul PD3 (rela~iile 2.165+
2.167). Schema redresorului ill punte permite, de asemenea, conectarea directa la retea prin
intermediul reactantelor de limitare (fig. 2.41).
2.7.3.5 Gruparea schemelor redresoare
Gruparea redresoarelor in par-aIel sau in serie se realizeaza pentru a 'imbunatat-i

performan1ele acestora.
Gruparile in paralel sau in serie permit cre~erea corespunzatoare a curentului
redresat sau a tensiunii redresate furnizate sarcinii. Mai mult, daca tensiunile de alimentare
ale redresorului sunt defazate, se poate man ordinul "p" al tensiunii redresate.
2.7.3.5.1 Bobina (sau transformatorul) interfaze
Doua redresoare pot fi conectate in paralel daca tesiunile lor redresate in gol sunt
egale. Pentru a 'imP3l1i convenabil curentul total, este necesar ca, in sarcina, redresoarele sa
dispuna de acee~i cadere de tensiune. Funct-ionarea independenta a redresoarelor conectate
in paralel se face prin intermediul unei "bobine interfaze" (numita ~i "transformator
interfaze") care realizeaza legatura dintre acestea. Bobina interfaze (BIF) (fig. 2.42,a)
absoarbe la fiecare moment diferenta dintre tensiunile furnizate de fiecare redresor in parte.
Cele doua infa~urari ale BIF sunt conectate in serie.
•
us1i
i
I
~
(~
A
I
i
B
/-',
'yl
I
I
.•
( _ \ i uS2
• n
i
I
I
Y f i
I
-
~,. y~
2 2
a + I i ~b
! Y •• : ud
I.-- •...
--------~-,')
L ElF@2i.BIFi .•2S;LBlF
-2-R?: 12$-2-
~ ~
c.;-------------' ,J
I !
Cele doua laturi ale celor doua redresoare conectate in paralel prin BIF sunt notate
cu A ~i B in fig. 2.42,a. Datorita diferen1ei dintre valorile instantanee ale tensiunilor redresate
de cele doua redresoare apare un curent de circulatie i de forma _ sinusoidal a
(fig. 2.42,b). Acest curent se suprapune peste valoarea curentului de sarcina !..E... specific a
2
fiecarui redresor in parte. Curentul i este independent de curentul de sarcina, sensul sau
fiind determinat de semnul diferentei uan - ubn.
Dad. valoarea curentului de sarcina Id este mica, pe latura unde i este de sens
contrar lui !..E...., curentul se poate anula ~i dioda se blocheaza. Ca urmare, se deosebesc doua
2
cazuri pentru regimul de function are al BlF:
a) Regimul normal - conductia este continua deoarece:
Id
I max <-2
L di
u =u =u _ BIF_
en d an 2 dt
L di
u =u =u + BIF_
en d bn 2 dt
cu: LB1F - inductanta bobinei interfaze.
Prin adunarea acestor expresii, se obtine:
U = uan +ubn
d
2
La 0 function are normal a a bobinei, tensiunea redresata la bornele redresorului este
semisuma tensiunilor redresate furnizate de fiecare dintre cele doua redresoare conectate in
paralel.
Ia
I max >-2
Curentul Imax este numit curent critic al BIF. Acesta se noteaza cu Idcril• Aparitia
intervale lor de timp pe durata carora diodele sunt blocate conduce la incetarea urmaririi
semisumei tensiunilor de catre potentialul punctului c (fig. 2.42,a), care va lua ca valoare
potentia!?l cel mai ridicat. Curentul continuu este preluat de un singur redresor. La limiti,
pentru ~. -I den! = 0, redresoarele conduc succesiv ~i punctul c urmare~e infa~uratoarea
tensiunilor uan,ubn' Functionarea c~ curenti de sarcina mai mici decat Idenl conduce la
cre~terea tensiunii la bornele r~dresorului. Bobina BIF are 0 valoare critic a
Ide,.;! = (0.5 -;-3)%I dn' unde Idn este curentul nominal al redresorului.
Trebuie sa se evite functionarea in regim de conduqie discontinua
tipurile de sarcina conectate la ie~irea redresorului.
Frecvenra tensiunii aplicate la bornele bobinei BIF este superioara frecvenrei retelei.
Pentru a se evita saturatia sa, pentru a reduce valoarea Idenl ~i pentru a limita pierderile
electromagnetice, induqia in miez este in general scilzuta. Valorile utilizate sunt cuprinse
intre 50% ~i 66% din valorile uzuale pentru transformatoarele de putere.
2.7.3.5.2 Redersorcu stea dubla ~i bobina interfaze
Schemaeste prezentata in fig. 2.43.
Redresorul eu stea dubla este aicatuit din dona redresoare trifazate eu punet median
eonectate in paralel prin intermediul BIP.. BIF poate fi eonectata mtre punetele mediane
(fig. 2.43.a) sau mtre eatozii celor dona celule (fig. 2.43,b).
Prima solutie este eel mai mult utiliza~ deoarece permite montarea BIF lnCliVa
transformatorului de putere.
Transformatorul are dona secundare in stea. realizate astfel ineat sa permita
alimentarea redrewarelor eu sisteme trifazate de tensiuni defazate Clln&tre de. I
Ecuatiile tensiunilor sunt (2.118). Heeare redresor funetioneaza de 0 maniera

independenti, ca un redrewr ell punet median (vezi 2.7.3.1).
Tensiunea redresati de primlll redrewr urmare~ inf~uratoarea pozitiva a
tensiunilor u"",ubn,uQl' iar cea furnizata de al doilea llrmare~te lnf~uratoarea pozitiva a
tensiunilor u;"', u;n' u;".
Tensiunea redresata ud' la ie~ire, este semisuma eelor dOliainfa~llratOri (fig. 2.44).
Aceasta are p=:6.
Din tabelul 1.1, linia 7 se obtine:
- .J3 ~ 6 11: 3.J3 A ~ ~
Ud :::;-Us-sin-:::;--Us :::;0,8269Us:::;1,168Us
2 11: 6 211:
Ud
.J3 ~ 11
:::;--Us'\I-+-sin-
6 211: ~
:::;0,8277Us:::;
1, 1705Us
2 w 2 411: 6
3.J3 ~ ( 1+2,,-
ud ( (,Ot) =-,.,--Us
~ cosk11:
2 cos6kwt
)
_11: ''''11-36k
Unghiul de conductie al unei diode ramane 9 =: 120 dar, datoriUi conectarii In Q

,
paralel, curentul in fiecare ~are din seeundar Se mic~oreaza la jumatate din valoarea pe
care Q avea pentru redresornl eu punet median.
- - lid it!
IN ::Ii'S =23=: ()
R S T
1
1
B C
a) ~i
In
N
n n
Id
BIF
u~t u:nt
ud
D5 D6 L
iDI 1m 1
m 1])4 IDS II)6
A B
R S T
b) IJ
C
Up~
In
N
Id
R
ud
D6 L
ID1 1
m 103 1])4 iDS II)6
A B
M
+
I
I
I
I
im =i3S•
:t
I :
=i: I
P3O_! _;_d - ~;
. . t ,~:
ID6 =16S ~':
I
i J, J
I M
=-IP3 I : rId
I: IT
iP3A
I
i
I
I
i 1=i PI -i P3 [I _--J:__ .L_

: ~I
I i I
I I
, , lId
Fiecare secundar are un dezechilibru de curent continuu de !..E.., dar solenatiile pe
6 .
fiecare coloana sunt alternative, deci nu se pune problema saturatiei miezului.
Curentii primari sunt alternativi (fig. 2.44) ~i conform cu tabelul 1.1, linia 4:
cuj=l, 2, 3.
Curentii de linie sunt:
Pentrucalculul puterii aparente a transformatorului trebuie tinut cont de:
Us = 0, 855Ud (obtinuta din relatia 2.185)
5t -- 5s +5
2
p -1 "65P
,- dO
1 1
ips =-=0,675; ipp =-0,5=0,952
1,48 lA8
Puterea aparenta a secundarului este aceea~i eu cea a redresorului cu punct median,

dar puterea primarului este mult mai mica, fiind egala eu cea a redresorului in punte.
Tensiunea inversa maxima, tinand cont de faptul ca diodele celor doua redresoare sunt
simultan in conductie, este:
Tensiunea la borne Ie BlF este diferenta tensiunilor redresate furnizate de cele doua
redresoare:
Astfel, UDE se obtine prin diferenta fufa~uratorilor pozitive ale tensiunilor uan,ubn,ucn
~i u~n,u~n'u;" (fig. 2.44). Frecventa tensiunii UDE este 150 Hz, deci mult mai ridicata decat cea
a retelei.
Observatie:
valoarea'de van U = J3 Us se caIculeaza

u~or deoarece redresorul este akatuit din
2
doua redresoare cu punct median care furnizeaza tensiunile redresate:
- -
Udl = Udll = --U
3J3 A
s ~i tensiunea sa are p=6, fucat:

2n
uA~. SIn n _- U + Udll A u J3 uA

3J3 us=>
U-,--
A
dl _ _
- S
a n 6 2 2n 2
2.7.3.5.3 Redresoare eu tensiuni redresate avand 12 puisuri pe perioada

Redresoarele cu 12 pulsuri pe perioada tensiunii rerelei se obrin prin gruparea fu
serie sau fu paralel a doua redresoare aviind p=6, redresoare alimentate la randul lor de la
doua sisteme trifazate de tensiuni sinusoidale defazate eu 300 lI1tre ele. Decalajul intre eele
doua tensiuni poate fi obrinut prin intermediul:
unui transformator cu doua secundare: unul in stea ~i altul in triunghi;
unui transformator cu doua primare: unulfu stea ~i altul in triunghi;
doua transformatoare de defazaj: primul decaleaza sistemul trifazat de tensiuni cu 150 ~i
al doilea eu -150.
Principalele scheme utilizate sunt urmatoarele:
a) Redresor obrinut prin eonectarea in sene a 2 punri trifazate (fig. 2.45) (pD3+S3)
Pentru a obtine aeeea~i tensiune redresata la ie~irea fiecarui redresor, numarul de

spire trebuie sa fie in raport:
Aceasta conditie rezulta din relatiile (2.154) ~i (2.173) care dau valoarea tensiunii
redresate pentru fiecare redresor:
-
Udl =--3J3(A)
n Us I =Udil
-
=-3(A) =>ru:r=
7t
(US)I
Us lJ U
S II
I
r;::
.",;3
Tensiunea redresata obrrnuta la ie~ire are p=12 ~i are valoarea medie:
Ud = UdD = 2Udl = 2UdlJ

b) Redresor obtinut prin conectarea in paralel a 2 punti trifazate (fig. 2.46) (PD3//S3).
Conectarea in paralel se face prin intermediul bobinei BIF.
- - 3J3~ ~ .
Ud =UdO =--Us = 1,65398Us = 2, 34Us
n
Repartitia curentului este uniform a intre redresoarele A ~i B.

Tinand cont de rela~le stabilite pentru fiecare redresor (vezi subparagraful 2.7.3.4),
. (wt) = --L
lDk J [(3J3 3J3 3J3
1+2 --COSOJt+--cos2mt---cos4wt- ...)]
6 2n 4n 8n
®
Valorile efective ale curentilor din secundar sunt:

pentru redresorul A:
IJ2 I
Is' 0= ISB 0= -fL_ 0= ~ 0= O,236Id
-. cu)=4-;-6
~ 2 3 }\/2
Solenatia din primar ale unei coloane compenseaza solenatia din secundarul
acelei~i coloane; de exemplu pentru prima coloana (fig. 2.46):
n,ip1 0= n:l~! + J3n:is4 ===> ip! 0= ~ (isl + J3is

n1
J
.J3}Jd!!l-
n
2 3 1
OJtE( O,~)
Id[1+J3)n
2 3
2
nI
OJt E( n n)
6'3
ipI == ld
2
[1 2.J3)!!l-
+
3 nI
OJt E (n--=-
3'3
?n)
ld[l+
2
.J3)n
3
2
nl
OJtE (2n Sn)
-'--
3 ' 6
E.!.ld
23~
nJ.
OJt E(5;,n)
Considerand raportul de transformare egal cu unitatea:
Ip! = 0, 789Id
n -
Us = r;; r;; Ud = 0, 4275Ud (rezulta din ecuatia 2.207)
3v3v2
Up =Us =0,4275Ud
Puteri1e aparente ale transformatorului sunt:

- pentru un secundar:
Ss! = 3UsIs = 3·0,4275Ud • 0, 4275ld = 0, 525PdO
S. = 1,05+1,01 P =103P.
. 2 dO' aO
1 1
fps =-=0,952; fpp =-=0,99
. 1,05 1,01
c) Redresor obtinut prin legarea In paralel a doua redresoare cu stea dub1a ~i bobina
interfaze.
Fig. 2.48 prezinta schema acestui tip de redresor.
Legarea In paralel este realizata prin bobina BIF3. BIFI ~i BIF2 sunt dimensionate
pentru freeventa de 150 Hz ~i BIF3 pentru cea de 300 Hz.
Pentru regimu1 normal de funqionare al bobinelor interfaze, fieeare redresor eu stea
dubla funqioneaza independent, ca ~i fiecare redresor eu punet median.
Pentru 0 repartitie uniform a a curenli10r sunt valabile relaliile (eu k= 1..;-12):
- - 1 Id Id
IDk =IkS =--=-
2 6 12
id
R
Ud
DI2 L
;", i",
Fig. 2.48 Obfinerea unui redresor eu p=12 prin punerea In paralel a doua redresoare eu stea dubla
~i bobina interfaze.
Tensiunea redresata este semisuma tensiuni10r redresate ale eel or doua redresoare eu
stea dub1a:
s = 1,48+1,05
I 2
P
dO'
=1265P
dO
1 1
fps =-=0,675: fn =-:-=0,952
1,48 1,0)
d) Redresor cu p=12 obtinut prin utilizarea a dona transformatoare de defazaj

Schema aeestui tip de redresor eSie plezentata in fig. 2.49.
3~ I
i I
I
X ~
YI ;:r
!
T ~ T ~
dl U -15
0
d2 \J +15 0
i
! I
i A B ----'-
,
~ yi ,l, "~:',
~ I I
p=6 i. !,: ;:,. ~ '.', •• i p=6

1
tg B~ 9?1,'
II'
i
, ,;
I
Pi='
J ~ ~ I f I
~, ,
-~~+--"- ( -, I +
)
~----------0 +
b
Lfg Ld~
=
>= ~
'-c '-0
Fig. 2.49 Utilizarea transformatoarelor de defazaj

pentru obtinerea unui redresor eu p=12.
Cele doua redresoare identice A ~i B cu p=6 pulsuri pe 0 perioada a tensiunii retelei

sunt alimentate prin transformatoarele de defazaj Td1 (-150) ~i Td2 (+ 150) ~i sunt puse in
paralel printr-o bobina intefaze BIF.
Induetantele Lf au rol de filtraj. Este po sibil, de asemenea, sa nu fie defazat decat
un singur sistem eu unghiul total dorit, alimentfuldu-l printr-un ·transformator de defazaj ~i
alimentfu1d celalalt sistem direct de la re!ea prin intermediul unei react ante, egala. eu
reactan!a de scapari a transformatorului de defazaj. Solu!ia este economic a, dar mai PU!in
utilizara, prezentfuld riseul de aparitie a unor asimetrii.
2.7.4 Sinteza asupra valorilor tensiunii de mers in goI UdO a

redresoarelor
In paragrafele anterioare am obtinut valorile tensiunii redresate in gol UdO utilizand
relatia generala (vezi tabelul1.1, linia 7):
eu: U -valoarea de varf a tensiunii redresate;

p-numilrul de segmente de sinusoida pe 0 perioada a tensiunii retelei.
Astfel, pentru:
A A
p=2 *P2 (sauM2) =>U=Us (valoarea de vart' a tensiunii

semi -inf~urarii secundare)
A A
*PD2 (sauB2) =>U=Us (valoarea de vart' a tensiunii

secundare)
A A
p=3 *P3 (sauM3) => U=Us (valoarea de vart' a tensiunii de

faza secundare)
A A
p==6 *P6 (sauM6) =>U=Us (valoarea de vart' a tensiunii de

faza a sistemului secundar
hexafazat)
*PD3 (B6)[~ I~; Ll/~J=> U = J3us (Us-valoarea de vart' a tensiunii
de faza secundare)
(valoarea de vart' a tensiunii
seeundare)
p=12 * Legare in paralel
a unui PD3 ~i a unui 53 => U - ----

J3A Us (Us-valoarea de vart' a
4sin15°
tensiunii de faza
secundare a lui PD3)
a dona stea dubla eu BIF => U

A
= ---Us
J3 A
(Us-valoarea
8sin 15°
de vart' a tensiunii de
faza secundare)
A I P 2n
U =U -+-sin-
dO 2 4n p
Tensiunea U dO poate fi calculata de asemenea eu ajutorul relatiilor generale stabilite

pentru tipurile de redresoare.
Astfel:
pentru redresoarele de tip paralel:
q A • n
UdO =-Ussm-
n q
q -numarul de faze, deci de tensiuni de redresat;

Us -valoarea de vart' a tensiunii de faza.
- pentru redresoarele de tip paralel-dublu:
- 2q~.7T
UdO =-Us SlU-
7T q
q -numarul de tensiuni de redresat cu cele 2q diode;

Us -valoarea de van a tensiunii de faza, sau, in general, pentru cele doua tipuri:
- SqA 7T
UdO = _c_ Us sin-
7T q
q -numarul de tensiuni alternative;

Us -valoarea de van a tensiunii secundare.
2.8 Redresoare coman date. Control de faza. Calculul

valorii medii a tensiunii in gol U da a redresorului
comandat
Schema electrica a redresorului comandat este aceea~i cu cea a redresorului
necomandat, numai ca diodele sunt inlocuite cu tiristoare. 1n fig. 2.50 sunt prezentate scheme
de redresoare comandate: in fig. 2.50,a - redresorul cu punct median (P3;M3) ~i in
fig. 2.50,b. - redresorul in punte (pD3; B6).
in
T1 T4
P in iT6 Q
ud T3 T6
iT5 i1'2
T5 R L T2
+ id ud
••
b)
Controlul de faza este 0 metoda de comanda a redresoarelor (~i ill particular a
tiristoarelor) care permite reglajul continuu al valorii medii a tensiunii furnizate ill gal.
Reglajul se face fara consum suplimentar de putere activa.
Dezavantajul acestei metode este ca defonneaza forma de unda a tensiunii de ie~ire,
deci mare~te factorul sau de modulatie 1M ~i determina aparitia consumului de putere
reactiva.
1n comparatie cu redresoarele necomandate, diferenra vine de la faptul ca acum
tiristoarele intra ill conduqie cu un unghi de illtfuziere cx (nurnit unghi de comanda) ill raport
cu punctele de comutarie naturaHi.
Fig. 2.51 da formele de unda ale tensiunii ~i ale curentilor pentru redresoarele
comandate cu punct median (2.51,a) ~i ill punte (2.51,b), explicand semnificatia controlului
de faza.
Functionarea studiata pentru redresoarele cu diode ramane valabila, dar intrarile ill
conductie sunt illtfuziate cu un unghi cx. Un tiristor conduce, considerand sarcina normala,
pana la amorsarea tiristorului urmator al celulei de comutarie. Din cauza intfuzierii a
tensiunea ud este redusa cu ariile h~ate ill fig. 2.51; de aici ~i reducerea valorii medii UdO
cu cantitatea U a' nurnita reducere de tensiune prin control de faza.
Tinand cont de formele de unda ale tensiunii redresate ud prezentate ill

fig. 2.51, fig. 2.52 a preluat alura generala a unei astfel de forme de unda, pentru a face
calculul lui Uda.
T
-+a
1 1 !.-+a
Uda =-T
_
f
lp
T
~
T
~
Ucoswtdt=£'U-sinillt
ill
2PT
--+a
---+a 2p
p lp
~p J!
= U -sin-eosa =U dO eosa
J! P
Pentru 0:=0, Uda = fidO ~i formele de unda sunt acelea~i ca pentru schemele de
redresare neeomandate.
Relariile (2.238) ~i (2.239) sunt valabile pentru redresoarele funqionand cu sarcina

normal a sau eu sarcina rezistiva ~i ill regim de conduqie continua (pentru unghiurile de
J! J!
comanda a<---).
2 P
Ele raman de asemenea valabile pentru p=2 (redresor bialternanta).
-' 1 1 i
1
: /;.</ ~ >,/
-;::A~-t~iu(--F zf u(f~
1 i
1 , ..... I J...... '. ! I.~·~... ! I ~,~
I! I I'
1 1
I
d
I in I in I
- 13 U SI
I
b)
Fig. 2.51 Formele de unda pentru redresoarele eomandate:

a) ell punet median; b) In punte.
i
Ud
ex:
! U
i
iI i : ',~ V
I !
~ ~
i ex I i ex :
! T/2p
foil( I
i ·1
1-<
Relatia (2.238) arata ea in ipoteza funqionarii eu sarcina aetiva RLE, eapabila sa

menrina sensu I eurentului, pentru unghiuri de eomanda superioare valorii de 900, tensiunea
redresata in gol UdO: I~i sehimba semnul, devenind negativa.
Convertorul trece din regimul de funqionare ea redresor, in eel de invertor cu
comutarie naturala, pilotat de rerea. Curb a Udo:(o:) data de relaria (2.238) este numita
caracteristica de reglaj. Ea este prezentata In fig. 2.53,a. Fig. 2.53,b arata cadranele de
funqionare care Ii corespund.
In practica, unghiul de cornanda (J, pentru funqional,"ea In regim de invertor este
limitat la 0 valoare cuprinsa intre 1500 ~i 1650, deoarece pentru valori superioare se pierde
controlul invertorului. Acest fenornen va fi explicat intr-unul din paragrafele urm<1toare.
t °da
Redresor
;»
°d
i" !
8
°dO'
Redresor
0d >0 Id >0
~
0 a
'" 180 Id
0
Invertor
- °dO
i
Y -Ud Ud <0 Ie >0
Invertor
a) b)
2.9 Comutatia
, reala. Calculul caderii de tensiune
reactiva Uf! datorita comutapei
In paragrafele precedente s-a neglijat existenta inductantelor in circuitul de

comutatie. S-a presupus deci comutalia ca fiind ideala (instantanee). In realitate, prezenta
inductantelor impiedica cre~terile ~i descre~erile instantanee ale curentilor. Comutatia reala
dureaza un interval de timp precis, caracterizat prin unghiul de comutatie I-.l (vezi
subcapitolul2.3 ~i fig. 2.6).
Redresorul este alimentat de la retea (fig. 2.54), prin urmare intervin reactantele
retelei ~i transformatorului raportate la secundar.
Schema
de
redresare
Linie
Ceno-ala
electrica
electrica
Post de
transformare
In practica, reactantele mention ate apar in serie in fiecare cale de curent a celulei de
comutatie, ca ~i reactantele proprii ale cailor. Suma lor este 0 reactanta echivalenta numita
reactanta de comutatie.
Reactanta de comutatie este cea care limiteaza variatia curentilor in dispozitivele
semiconductoare de putere in momentul eomutatiei.
Reactanta transformatorului este, in general, cea mai importanta dintre aceste
reactante in serie.
Se poate lua ea reactanta de comutatie, reactanta de scapari (de seurtcircuit) a
transformatorului. Ea va fi notata eu Xk = wLk•
Studiul eomutatiei reale a redresorului funqionand eu sarcina normala ~i calculul
tensiunii U It sunt tacute pentru redresorul trifazat cu plL.'1etmedian (fig.2.25), dupa care,
rezultatele vor fi generalizate ~i se vor preeiza limite Ie lor de aplicare.
Pe durata comutaliei, de exemplu intre T1 ~i T2 (T1 a eondus, T2 intra in conductie)
eurentul de comutalie ik care apare in intervalul f! (vezi fig. 2.6,b) nu este ,limitat decat de
reaetantele Xk•
R
ud
iT! i12 in
id
El este analog unui curent de scurtcrrcuit. Calculul tensiunii redresate ud fumizate

pe durata comutatiei se face scriind a doua teorema a lui Kirchoff pentru caile de curent in
comutatie:
Relatia (2.240) este valabila pentru comutatia normal a a doua componente

semiconductoare. Pe durata comutatiei, tensiunea redresata este semisuma tensiunilor fazelor
pe care se gasesc dispozitivete semiconductoare in comutatie.
Fig. 2.56 prezinta alura tensiunilor redresate ~i curentilor pentru schema din
fig. 2.55, in doua cazuri:
a) ex =0 (caz identic cu functionarea redresorului necomandat);
b) ex E [0,90°].
Pentru a construi formele de unda ale curentilor ~i tensiunii ud procedura este

urmatoarea:
" f . . .. I U n + ub u + Ucn
bn
se reprezmta slstemul tri azat de tenslunl uan' ubn' Ucn ~l semlsume e: a n ------
2 2
2
se marcheaza punctele de comutatie natural a: in cazul nostru D, E, F ~i se masoara la
inceput unghiurile de comutatie Jl (cazul ex = 0 identic cu redresor necomandat), sau
unghiurile de comanda ex "* 0 ~i de comutatie Jl (redresor comandat, ex E [0,90° J);
se reprezinta grafic curen1ii. Comuta1ia are loc in punetele de eomuta1ie naturala pentru
redresoarele neeomandate, fiind intfu'ziata eu a in raport eu .aeeste punete, in eazul
redresoarelor eomandate. Durata eomuta1iei este j1;
J.l
;-
i I
I
iJ.l .J.l. J.l.

____
uan+ u~ i I
u 3D + ubn ~IL i -00
+ u en --..,...-
2a'! 2 a I ') a
~i ~ -
I "
,, /
: ,/
.,-j/ "',-
~~~ __ ;"..J-/ ;- .
iTk •
- , I I
Id --IT-3--~
In I T2 I T3
~ ~
b)
Fig. 2.56 Tensitmea redresata ud ~i curen\ii in dispozitivele semiconductoare:

a) redresoruI necomandat (a = 0); b) redresoruI necomandat (a 7= 0).
se reprezinta potentialele bornelor redresorului, tinand cont pentru fiecare interval de

timp de dispozitivele semiconductoare aflate in conduqie.
Pentru dispozitivul in conductie potentialul fazei se transmite la borna. in intervalele
de comutatie potentialul bornei "+" este semisuma potentiale1or faze10r in comutatie.
De exemp1u, (fig. 2.56,a) pentru wt E(600,1500), T1 conduce; deci poteil\ialul
bornei M (fig. 2.55) este uan. in punctul E incepe comutatia intre Tj ~i T2, care are durata)1.
M are ca potential U
an
; ubn • Borna "-" este 1egata la neutrul n; potentialullui fiind nul, adica:
ud = vM - vn = Vw Pentru wt E (180 ,270

0 0
), T2 este in conduqie ~i ud = ubn'
Ariile ha~urate in fig. 2.56 reprezinta miqorarea UJL a tensiunii redresate datorita
comutatiei rea1e.
Pentru calculul caderii de tesniune U JL s-au preluat in fig. 2.57 formele de unda ale
tensiunilor redresate, in cele doua cazuri: a = o (fig. 2.57,a); a:f:- o (fig. 2.57,b).
a) a = 0 - redresor necomandat:
Se observa ca ~ reprezinta miqorarea 1ui ud datorita comutatiei rea1e ~i ca Al = ~
deoarece:
A = Aj + ~ reprezinta miqorarea tensiunii redresate corespunzatoare unui unghi de

comanda a = )1.
- 1- (1-cos)1)
UJL=-U dO
2
Aria ~ reprezinta miqorarea lui Ud prin control de faza (vezi relatia 2.239).
A3 = Ua = U do(l- cosa)
poate fi interpretata ca 0 reducere a tensiunii ud din cauza unei comenzi cu unghi al = a + J.l.
De asemenea, cu relatia (2.239):
A = Ual = UdO (I- cosal) = UdO[ 1- cos(a+ J.l)] (2.248)
Inlocuind valorile (2.245), (2.246), (2.248) in relatia (2.247), rezulta:
UdO [ 1- cos( a + J.l) ] = iUJl + UdO (1- cas a)
±
UJl = UdO [ cos a- cos( a + J.l) ]
Pentru a = 0 (redresoare necomandate), plecand de la relatia (2.249) se regase~te
(2.244). Relatiile (2.244) ~i (2.249), stabilite in cazul redresorului trifazat cu punct median,
au un caracter mult mai general, ele fiind valabile ~i pentru redresoarele paralele, paralele
dublu ~i pentru 0 parte a redresoarelor serie, deoarece considerentele asupra egalitati10r
ariilor utilizate pentru deducerea lor raman acelea~i in monofazat (fig. 2.58,a) ~i in trifazat
(fig. 2.58,b). U Jl se po ate calcula daca se cunoaste unghiul de comutatie J.l.
01
! , A]
-Us bi-j-r--
-l!:!:.L
~
~ -l!::L.-
I ~
I
I
'll !
II Ii ~
•
ITk A ,;
j I
,
! j
I
I
I
I
I
_ i :: : : : i
Id @----I-T-]-----X----I-T-2----~-; -l-T-j-
)!,
-;-r--
ex. ; I vp uan
//
i i:
~m
I I
! I I
! I
U =U -U j1i
ab an bn"
r::: -
iJ3Us n-+--
,I :
I;
2.9.1 Calculul unghiului de comutatie Jl
111 fig. 2.59,a se considera doua cai de curent in comutatie, ale redresorului trifazat
eu punct median (fig. 2.55). Fig. 2.59,b arata variatia curentilor pe durata comutatiei.
//lk
/
I
/
1/ iT2
,J:---
/1
/1
/ I
T1 conduce ~i in momentul to se eomanda intrarea in eonduetie a lui T2.

A II-a teorema a lui Kirchhoff da:
Ecuatia (2.250) are 0 solutie de forma:
ik ( wt) = il.i ( wt) + ikl (OJt )
Rk
i
kl
(OJt) = Ae - wLk WI
Tinand eont de faptul ea OJLk » Rk ~ cp == ~ solutia (2.251) se sene sub forma:

A
ik (OJt) =- Uk COSOJt + A
22k
Din conditia initiala a ecuatiei diferentiale (2.250) se determina constanta A:
ik(a)=O=> 0=- Uk coswt+A=>A=~cosa

22k 2mLk
U A
ik (mt) k_( cos a - cos mt)

= __ = Ik (cosa - cos mt)
2mLk
Relatia (2.256) reprezinta valoarea de van a curentului de comutatie.

Ea este independenta de curentul de sarcina fd ~i depinde numai de caracteristicile
circuitului in care se produce comutatia.
A A
Ik este proportional eu tensiunea de eomutatie Uk ~i invers proportional cu

induetanta de scapari Lk•
Conditia fmala ik (a + 11) = Id inlocuita in (2.255) devine:
cos(a +J.l) = cos a - => J.l= arccoi cos a - I) - a

l
~d ~d
Ik Ik
Relatia (2.258) da unghiul de,comutatie pentru redresoarele comandate.

In cazul redresoarelor necomandate, a = 0, de unde:
J.l = J.lo = arccoi 1- ~d

l
)
Ik
Pentru redresoarele comandate J.lo se nume~te unghi de comutatie initial.

Relatiile (2.258) ~i (2.259), care dau unghiul de comutatie ~, sunt valabile in cazul
redresoarelor paralele ~i paralele-duble, pentru valori J.l:5:27r.

P
Pentru valori superioare apar comutatii multiple, fenomen ce va fi studiat mai tarziu.
In general, pentru curenti de sarcina normali ~i chiar in caz de suprasarcina (de 1,5
la 2 ori curentul nominal Idn):
2n
J.l:5:-.
P
Curb a J.1( a), avand ea parametru ~d este prezentata in fig. 2.60.
Ik
0.5 " '

I
.~
I'"
0.25, i
I
I
"!~
I "
I O.h i
0.025 , "k
I ~I
''-1
Fig. 2.60 Curb a J1{a} ell parametrul ~d .

Ik
In regim de redresor, la curent de sarcina Id=const .. deci ~d =const., unghiul de

Ik
comutalie J.1 scade odata eu ere~erea lui a pentru a atinge minimulla a = 90 0
.
In regim de invertor J.1 cre~te din nou cu a pana la limita a + J.1 = 1800, impusa de
function area fara riisturnare in aeest regim.
Pentru un unghi de comanda constant, unghiul de comutatie cre~te cu curentul de
sarcina Yd'
Curb a J.1( a) data de relatia (2.258) poate fi pusa ~i sub 0 alta forma, tinand cont de
relatia (2.259):
I
=> ,#- = 1- cosJ.1o =>
Ik
Rezulta de aici un grafie analog eelui din fig. 2.60.

Acest grafic este prezentat in fig. 2.61.
2.9.2 Calulullui U f.l In functie de reactanta de scapari Xk
I, .
Raportul + se sene:
lk
Uk=2ussin!:=2~(Sc!IUssin!:J= 2n fIdO
q Scq n q Sd
Astfel, relatia (2.261) devine:
a+p180 C
!
cosa-cos(a+ J..L) = ~d
Ik
cosa- cos(a+ J..L) = Scq ~Id

n Vde
Astfel, se ob~ine pentru V)l. cu (2.265) ~i (2.249) expresia:
- 1- Scq XJd Sc - Scq - -

Vil =-;;VdO---=-=-XkId =-?-mLkId =SCqiLkId
_ n VdO 2n _n
Rill este numita rezisten~a de comutalie sau rezisten~a interna. Rill este 0 marime fictiva, fara
semnifica~ie fizica reala, care, parcursa de curentul ld' prezinta la borne
caderea de tensiune V Il'
Deseori, pentru calculele practice, este mai comod sa se lucreze cu marimi raportate.
Se defmesc:
cu: Iin -valoarea efectiva a curentului nominal primar;

V1n -valoarea efectiva a tensiunii primare.
-lL
Id-·--
Idn
UpN
Ze =-
Use
2.9.3 Calculullui Jl in functie de Ze' use ~i I;
J.1= arcco~cosa- 2u!")-a = arcco{cosa- 2 ~!" UpN)- a =

uJJN
J
= arcco:st"cosa- -.)
2 IdupN -a = arcco{ cosa- 2Id-. upN
-use
)
- a
use
2.9.4 Calculul numarului caracteristic Ze al caderii reactive de
tensiune
Ril'fdn
Z = u!JN = UdO = kScq fdn U1n
e Use Xkf1n 2n fIn UdO
U1n
a) redresorul monofazat eu punet median (p2; M2)

Considerflndu-se {;s tensiunea totala in seeundar (pe fieeare priza (; s /2), eu (2.79)
~i (2.98), rezulta:
b) redresoru1 monofazat in punte (pD2; B2)

eu relatiile (2.85) ~i (2.99):
nUdO
1-2.2I 2J2
z =-----=-=- dn 1 J2
e 2n I dn U dO J2 2
e) redresorul trifazat eU'pune! median (p3; M3)

Cu relarii1e (2.1 05) ~i (2.109), rezulta:
2nUdO
Z = 1-1-3 Ian 3J3J2 3 J3
e 2n f? _
~f
U
dO
=2 "\/j
r:::3 ="2
3 dn
d) redresoru1 trifazat in punte (pD3; B6)

- pentru euplaju1 stea-stea:
Z = 1-2·3 I <in
e 2n Jit,
e) redresorul hexafazat eu pUlletmedian

- euplaj triunghi-stea-hexafazatil (rela1iile 2.121, 2.124 - fig. 2.34)
Dad se eonsidera numarul total de spire ale unei infa~unlri seeundare 112 in loe de
2122' rezulta:
Dad se eonsidera numarul total de spire ale unei infa~urari secundare 122 in loc de
2122' rezulta de aid: -
2.9.5 Calculullui UJ.L in functie de Ze' use ~i 1;-

2.10 Caderea rezistiva de tensiune U r. Calcul
Tensiunea rezistiva Ur se calculeaza cu ajutorul relatiei:
- =---=
U
'L,P PJ +PSi8 +Pcs
-
- - -
=uJ +u. +Ucs
r I I "8
d d
Ea reprezinta miqorarea tensiunii redresate Ud datorita pierderilor de

putere activa L,P.
cu : n, m - numaml de faze in secundarul, respeciv primarul transformatorului;

R2, Rj , R; - rezistente de faza ale secundarului, primarului transformatorului,
respectiv ale retelei amonte;
Is' I p' II - valori efective ale curentilor : secundar, primar ~i de linie.
Curentii Is' I p , II se pot exprima in functie de Id, deci:
P =RJ;
J
cu: Rd-rezistenta totala echivalenta raportata pe partea de curent continu;

Astfel:
• Psig reprezinta pierderile in sigurante. Siguranta este un element rezistiv, dar pierderile ei
sunt proportion ale mai mult de cat cu patratul valorii efective a curentului, deoarece
temperatura ei variaza mult Cll acesta. Constructorii de sigurante dau caracteristica puterii
disipate in funqie de curentul Idsig care parcurge siguranta.
in acest caz:
Ns - numaml de sigurante parcurse simultan de curent;

PSigj - puterea disipata obtinuta din caracteristica.
Usig reprezinta 0 cadere de tensiune echivalenta:
p.
U.
s'g
=~I
dsig
cu: Nes - numaruI de componente semiconductoare care se afla in conductie in acela~i
timp;
PF- pierderile in conductie in componentele semiconductoare. Ele se pot calcula sau
se citesc direct din diagramele date in cataloage.
- Pes
V es--
Idcs
Ides - curentuI in componenta.

Caderea de tensiune fics Ia bornele componentelor semiconductoare se calculeaza ~i
Ves1 - caderea de tensiune Ia borne Ie componentei in conduqie, citita din

caracteristica static a directa, in funqie de curentul care 0 strabate.
ReIatiile care permit calculuI pentru VJ se obtin din expresiile (2.292) ~i (2.293)
tinilnd cont de valorile curentilor care au fost calculate pentru fiecare tip de redresor (vezi
subcapitolul 2.7).
Aceste calcule pentru ~ nu tin cont de comutatia reaHi a componentelor
semiconductoare de putere. Pentru 0 valoare Id, avand ill vedere comutatia reala, valoarea
efectiva a curentului in componente Ides' precurn ~i curentul secundar Is' vor fi mai reduse.
Pentru unghiuri de comutatie J1 de valori scazute, 0 astfel de coreqie poate fi neglijata.
In cazul comutavei reale curentul mtr-o componenta semiconductoare I?iin siguranta
asociata este:
pentru (P2;DP2)
pentru (P3)
pentru (P6)
pentru (DP3;S3)
_ sinJ1[ 2 + cos(2a + J1)] - J1[ 1+ 2cos a cos( a+ J1)]

cI> ( a,J1 ) - ,
2n[ cosa- cos(a+J1)f
Ides - curentul in componenta in cazul comutatiei ideale (J1=O).

Pierderile in fier ale transforrnatorului sunt in general constante. Ele deterrnina 0
cadere de tensiune independenta de sarcina. In caIcule, se pot lua in consideratie prin
miqorarea valorii de van {; care intra in expresia lui UdO'
" - Ap n
ill loc de UdO = U - sin - se considera:
n p
- (A
UdO= U-,6,UFe,
A)P. -sm-n
- n p
l::.UFel == ~e 10
2
Z = use -E-
U
se 100 Sp
Caracteristica externa (de sarcina) este curba Ud (Id) pentru toata gama de curenti de
sarcina, de la functionarea in gol pana la scurtcircuit.
Pentru redresoarele coman date funqionand cu sarcina norrnala, in cazul comutatiei
Caracteristicile de sarcina sunt prezentate in fig. 2.62.

Caracteristica pentru a=O reprezinta de asemenea caracteristica redresorului
necomandat.
1
,I
0.75 -:-----------
cx= 41°
!
i
0.5
i
I cx= 76°
0.25 -;-----------
I
rn domeniul comutatiei normale, caracteristicile de sarcina se pot calcula pas cu pas,

cu ajutorul relatiilor (2.75) sau (2.76):
cu: U" = R,id (se calculeaza cum s-a aratat la subcapitolul 2.9);
~ = UJ +Usig +Ucs (se calculeaza cum s-a aratat la subcapitoluI2.10).
Caracteristicile de sarcina sunt date in fig. 2.63. Intersectia caracteristicii cx=O cu axa
curentului reprezinta valoarea curentului de scurtcircuit ideal (sau teoretic) ldser'
Caracteristica de sarcina se poate exprima de asemenea sub forma raportata.

Tensiunea in gol UdO corespunzatoare tensiunii primare Up de alimentare va fi:
cu: (U dO) n
- tensiunea in gol corespunzatoare tensiunii primare nominale.
Relatia (2.315) se scrie:
Ud = 0 do cos a _ UI' _
Ur
(OJ n
(uJ n
(UJ n
(UJ n
Relatia (2.317) da 0 reprezentare grafica asemanatoare celei din fig. 2.63.

Unghiul de comutatie I.l cre~e cu curentul de sarcina Id (vezi fig. 2.60). In cazul
suprasarcinilor (mai mult de 2I etn) I.l ia valori importante ~i comutatia iese din regiunea
normal a, devenind multipla, adica in acela~i moment se gasesc in comutatie mai mult de
doua componente semiconductoare.
Acest fenomen influenteaza relatia intre VI' ~i Id, care inceteaza de a mai fi liniara,
ca ~i caracteristica de sarcina (fig. 2.64,a)
Comutatia multi pia pentru redresorul cu punct median necomandat este explicata 'in
fig. 2.64,b. '
Diodele D1 ~i Dz conduc in intervalul (OJt) , OJtz), tensiunea redresata ud este deci
media tensiunilor uan,ubn'
In momentul OJtz' ud devine nula ~i, cum anodul lui D3 este mai pozitiv dedit
catodul sau, D3 intra in conductie. In momentul OJtz, conduc toate cele trei diode.
Tensiunea ud este nuIa pana in momentul OJt3 unde comutatia intre D) ~i D2 este
'incheiata. Diodele D2 ~i D3 raman in conductie, ud ia valoarea (ubn + ucn) / 2. Curentul iD3
scadepana la zero in momentul OJt4•
Dupa OJt4, iDZ scade de asemenea, dar iD3 cre~e, deoarece ucn dep~e~e nivelul
valorii ubn'
Tensiunea redresata ud ramane egala cu (ubn +ucn) / 2. Funqionarea descrisa mai sus
se repeta periodic.
Fig. 2.65 da caracteristica de sarcina pentru acest redresor, calculata pana la
scurtcircuit.
1 - comutatie normaHl
2 - comutaiie multipla
pentru doua scheme
diferite de red.resare
1
Fig. 2.64 Comutatia multipla: a) earaeteristieile de sarcina modifieate; b) formele de unda pentru
redresorul trifazat ell punet median.
~ '!d
UdO
1!
I /1=0 (numai 0 dioda este ill eonduetie)
2 -
~
Idsct
Fig. 2.65 Caraeteristiea de sarcina, ealeulata, pentru redresorul trifazat

eu punet median neeomand~t
2.12 Funcponarea in scurtcircuit. Calculul raportului de

scurtcircuit pentru schemele de redresare
Comportarea in seurteireuit a unui montaj este unul dintre eriteriile de ealitate.
1n eazul redresoarelor, se poate eonsidera ea limitarea eurentilor de seurteireuit este
faeuta prin reaetant.a de eomutatie, eareia i se da ea valoare reaetanta de seapari (de
seurteireuit) Xk a transformatorului (vezi subeapitolul 2.9). Cazul eel mai defavorabil din
punet de vedere al seurteireuitului este pentru ex = 0 (redresor neeomandat).
I
k
sc
= _dsc
I
dsct
Idsc1 - valoarea medie a curentului descurtcircuit ideal (teoretic)-vezi

fig.2.64,a.
IdsCl este 0 manme ealculata, care reprezinta curentul de sarcina pentru care caderea
- -
de tensiune reaetiva UI' devine egaIa eu UdO' in cazul comutatiei normale. Redresorul este
mai bun daca are un factor ksc scazut.
Scurtcireuitul eel mai sevet este acela la bomele redresorului. Calculele se fac
neglijand caderea rezistiva de tensiune [Jr'
ulO
•••••
,~
,---I I
i \ ~ i
i "-----/
I .
! u20
•••••
I ~ IDsc2
O~I
I \ ~ i •• •
(n)! ~/
I
~--i
~, i
IDscn
.... ,.,
i ., /
, ~.
I
N 6~------------ ..•••
~------_·_-----<-) M
ldsc
Diodele conduc una dupa alta un timp T / n.

Daea D1 este in conductie: iDl = isc1 ' deei:
di . A •
X = ~o = US
--!S!.. SID rot
k dt
i
sc
1 = UX (1- cos cot )
5
[set
&
= [Dscl = _5 -
IT
J (1- cos wt )2dt
. U
= fi-s
Xk T 0 Xk
Astfel ea este de 13
ori mai mare decat cea din cazul unui scurtcircuit Ia bomele
secundare. ~
Valoarea medie a curentului de scurtcireuit prin diode este:
Iscj --[-Dscj = Us =~ eUj"=I+n

Xk wLk
eu relatiile (2.315), (2.232) ~i (2.267): \
- - -
Ud=Udo-UJi.=-
p ( n)p
sin- U--WLJd\
A _\
n p 2n
- - -
~i pentru seurtcircuit eu Ud = a [d = [dsctrezulta:
'
-
[dsct = 2 sin- (nJ p
-U
Xk
_ A
k = ~dSC = __ n_ Uf
sc [
dsct
nu
2sin-
p
=>k =_2_Us =1
sc 2sin~ &s
2
=>k =_3__ U =13 5
sc 2sin~ &s
3
111
6 Us
~k =---=6
sc 2sin~ Us
6
o. D'
(n)! 2 i'Dscz
Cele n borne secundare, datorita celor 2n diode ~i a scurtcircuitului au acela~i

poten1ial ~i formeaza un punct neutru. lnf~urarile se afla intre acest punet neutru ~i neutrul
transformatorului; astfel fieeare faza apare ill scurtcireuit direct ~i curentii secundari sunt
alternativi. De exemplu, pentru prima faza:
X disc!
k dt
=U s sin({)t~i scl =- Us coswt~I
X scl = XUs
k k
Semialtemanra pozitiva a celor n eurenti secundari ajunge la boma M prin diodele

eelulei Dl' D2, .••• ·, Dn, iar cea negativa la boma N prin diodele celei de-a doua eelule
CD;, D;, ... ,D~).
I =..!. Us eUj·=1+12
Dscj X
n k
I =..!:!..L cu j"= 1-;-12
Dscj "X
~ k
Curentul de scurtcircuit nu este constant.

E1 are n sau 2n segrnente de sinusoida dupa cum valoarea n este para sau impara.
Relatia (2.325) care da valoarea curentului de scurtcircuit teoretica ramane valabila;
din (2.333) rezulta:
k = !dse = n Us
sc Idsa 2nsin!£ U
p
Aceasta relatie nu este aplicabila pentru PD2 (B2). tn acest caz (pD2; B2), cu relatia
(2.267) se obline:
- ,,~
Dar UdD ='::::"Us; astfel, in cazul scurtcircuitului:
n
2 ~ 2 - - Us
-Us =-Xkldscl => Idsel =-
n n Xk
1dsc-_3Ys
X
n k
2
kse = - = 0,636
n
k = 3 Us =.J3 = 0 555
sc 2nsin!!.. .J3u s n '
6
Redresorul are n faze secundare ~i bomele M, N sunt scurtcircuitate. Cele n
infa~urari secundare ale transformatorului sunt legate in poligon.
Cum pentru redresorul paralel dublu se poate scne:
v disel A.. . Us
.'1. k -- = US SID (j)t => I sel = - -X COS (j)t
dt k
Curentul care trece prin perechea de diode conectate la aceea~i boma secundara este
diferenta curentilor a doua faze consecutive.
Astfel, pentru perechea de diode D1 ~i D;:
..
Lsc!-Lsc2 Usf
=-
Xk L
-COS(j)t+COS (2n)]
(j)t--
n
U
=- S2 sm
Xk
'l( wt--nJ.nsm-
n n
D1 ~i D; conduc semialtemante1e pozitive ~i negative ale diferentei, astfel valoarea

medie a curentului printr-o dioda va fi:
I- DsCJ.,.,.
,=- Us
2 (.sm--.
n X
n)
,. k
ID Us'
,=-sm-
n
sCJ Xk n
-
Idsc = n- 2( n)u
n n X
sin- _s
k
- n ~
UdO =-Us
n
~i diderea de tensiune inductiva datorita comutariei este:
U = ~ n - 1 X 1 pentru n impar
I" 2n n k d
no =~n-1x [ =}[ =2Us_n_

n s 2n n k dsct dSCl X n-1
k
n. n
k sc = -Sin-
n n
n-1 . n
ksc =--Slll-
n n
Pentru rectresorul S3, din relaria (2.351) se obrine:
k = 3-1sin n= .J3 =0.555

sc n 3 n .
Daca: n = 6 =} ksc = 0,955.

Daca: n = 9 =} ksc = 0,87.
2.13 Redresorul in punte semicomandata (punte mixta)

Redresoarele ill punte semicomandata sunt mai ieftine dedit cele ill punte complet
coman data, deoarece ele au jumatate din componentele semiconductoare diode ~i jumatate
tiristoare.
Ele pot funqiona numai ca redresor In cadranul illtili al planului (Ud, id).
in2- ~ •I ud2
D2 P4
~-
/
Diode
Fig. 2.69 Puntea semicomandata monofazata (PD2 mixta, B2HK) eu 0 eeluHi de eomutaJie
eu tiristoare ~i 0 eelula de eomutaJie eu diode .
•
i u
dl
Fig. 2.71 arata formele de unda pentru schema din fig. 2.69.
Puntea este formata din 2 celule de comutatie T1 - T3 ~i D2 - D 4'
Tiristoarele comuta eu un decalaj in raport cu trecerea prin zero a tensiunilor US1 ~i
uSl' decalaj egal cu unghiul de eomanda ex ~i sunt ill conduetie pe durata semialtemantelor
pozitive.
Diodele sunt in conduetie pe durata semialtemantelor negative a tensiunilor US1 ~i
US2 ~i comutatia se face Ia trecerea prin zero a tensiunilor.
Potentialul bomei pozitive VM este dat de tiristoarele in conduqie ~i se afla pe
infa~uratoarea pozitiva a tensiunilor USl ~i US2 (cu exceptia duratei ex).
Potentialul bomei negative N, V", este transmis prin diodele in conduqie ~i urmeaza
infa~uratoarea negativa a tensiunilor US1 ~i US2'
1\
-2
I
1 1
~l'
1 1
I 1 I 1
I I
1 1 I I
U 1 1
I !
1
I
1
I
~,.
1
1
i.n. I I
I
I
D 1 I
1
I
i
I
I
I 1 I 1
1
I I
! I
U
I
I
i I
I, 1
~+ I
I El=7r I
I
I I
! i
I
1
is' 1 I I
,
J l
~"l,VK'
I
. IT-a H r
1
I I
H
1
Pd
~-~
Fig. 2.71 Forrnele de unda pentru puntea sernicornandata rnonofazata (B2HK)
din fig, 2,69 (comuta\ie ideaJa wLk 0), =
Pe durata unghiului de comanda, 1~ ~i D2 sau T3 ~i D 4 sunt simultan ill conduqie.
Acest ansamblu serie are rolul de dioda de regim liber (DRL) pentru sarcina ~i tensiunea
redresata ramiine nula.
Faciind comparatia intre:
• forma de lmda a curentului iD sau iT ~i cea din tabelul L 1, linia 3, se obtine:
- -
- 2
v-=> f-D -- f-T -- -,fd . f D -- f T _ fd
----,=
2 .,J2
• forma de unda a curentului is ~i cea din tabelul 1.1, linia 4, rezulta:
fs =0 fs =f d ~ n~ a
Tensiunea redresata Ud = Uda

n .
J
A
Ud = Uda= -.!. Us sin cotd(

na
COt) = Us (- cos cot
n
)1: =
A •
Us (1 ) = 2Us l+cosa U- l+cosa

- +cosa = dO
n n 2 2
Yom vedea ca relatia:
- - l+cosa
U·da =UdO~--
2
este vaiabiia pentru toate schemele in punte semi coman data. 0 astfel de schema nu
functioneaza decat ca redresor, in primul cadran al planului (Ud, fd)' deoarece pentru
a E ( 0,1800
) tensiunea Uda ~ O.
Tensiunea Uda se poate calcula ~i cu valorile tensiunilor medii date de cele doua
celule de comutatie:
Uda = Udal -(-Udall )=UdOl coSa+Ud02 =Udo1(I+cosa)
- =-L(I+cosa
U U )
da
n
UdOI = Ud02 = --_._-=-

{U;) Us
n n
p ; (l+cosa)fd fi(l+cosa)
fp =-=~-----
S U s I-~-a
d --
n
g
.,. I--
,.
n
Dependentele tensiunii Uda ~i factorului de putere secundar fp de unghiul de
comanda a sunt date in tabelul 2.3, cu ajutorul camia s-au reprezentat diagramele din
fig. 2.72.
a 30 45 60 90 120 150 180

fp °
0,9 0,92 0,887 0.75 0,63 0,39 0,1478
°
~a
0,8279 0,5 0,25 0,066
UdO
1 0,933 0,853
°
0,60
0.30 I
I
0.40 ,
0,30 I
0.20, 0,20 i
!
0,10! I
oL I
30
Fig. 2.72 Diagramele: a) fp(a) ;b) fp(~da

0dO)
I-
Schema din fig. 2.70 contine doua celule de comutatie identice, fiecare formata
dintr-un tiristoqi 0 dioda: 1;-D3 ~i Tz-D4•
Funetionarea se explica pe forme Ie de unda din fig. 2.73. Diodele eomuta in mod
:latural la treeerea prin zero a tensiunilor USl ~i usz ~i au un unghi de eonduqie 8D = n;- a.
rrristoarele sunt eomandate eu un unghi de intfuziere ex ~i se bloeheaza la trecerea prin zero
1tensiunilor USl ~i usz' Unghiullor de conductie este redus eu ex, deci er = n;- a.
Prima celula de comutatie T1, D3 conduce semialtemantele pozitive ale tensiunilor
:lI,: ~i US2 (cu exceptia intervalelor eorespunzatoare inwzierii a la amorsarea tiristorului Tl),
F<ltentialul VM al punetului M este deei, eu exeeptia mentionata anterior, infa~uratoarea
pozitiva a tensiunilor USl ~i US2'
Cea de-a doua celula Tz, D 4 transmite punetului N semialtemantele negative ale
'.lensiunilor US1 ~i US2 (eu exeeptia intervalelor corespunzatoare intfu'zierii a la amorsarea
tiristorului Tz), astfel potentialul VN este, cu exceptia mentionata, infa~uratoarea negativa a
1le:1SiunilorUS1 ~i US2'
I
I
I
T1 d
_-_-_-_~_---__+__'~:
i •
U_ __ - _-
,'
1 :
~
I;
,:1I ' i:
I !Id
[---1 r---;---·····u .. uj....] m •• I f
iTO A , : A =TC+U: : : I I '
"',::J2 1)0 ! : ' lId :
: .~ .•••••••••• _ ••••••• ll l. i
I·, ..
l, •••••••
, I: :
I
1 •• H~ ••••••• u ••••••••••
: ii'
~ •••• , r ~ n.~
,I
••••
i
i.r ' ' i i,!Id ' :.

: eT=TC-U:»1
1"
1
* cot
,
1
: I
VM ; ,
::/~ :
;1 ":
: /:
~_~,/ I
u =v -vi~ ,
d M
A ~ I
Ust-+-
! I
Fig. 2.73 Formele de unda pentru puntea semicomandata monofazata (B2HZ) din fig. 2.70
(comutap.e ideala wLkj.
Ud = VM - VN
are aceea~i forma eu cea din fig. 2. 71 ~i fela~ia (2.356) pentru U d famane deci valabila.
D3 ~i D 4 ill conduqie simultana ill timpul unghiului de cornanda a, joaca un rol de
dioda de regim liber pentru sarcina ~i ud = o.
Tinand cant de forrnele de unda din fig. 2.73 ~i de cele din tabelul 1.1, liniile 3 ~i 4,
- n+a-
IDj =--Id;
2n
- n-a-
ITk =--1.
2n a
I
Tk
=jn-a1 2n d
(k=1,2)
Is f j1- ~
= d
Marirnile Vd ~i Is raman egale cu cele din schema din fig. 2.69, factornl de putere
secundar fiind dat de relatia (2.358), cu reprezentarile grafice din fig. 2.72.
'r,
u·t
T, D,
M;'" i", N
To Do
i,., i", , I
T, R L D,
i !
!
, i ,
! i
,,
I
•..rot
..
i I
,! i I
!
I
+ i. I
I
, I
I ! , I
I I
,
u, I
I
! I I
!
! I
i i
rot
Fig. 2.74 Punte trifazatil semicomandatil: a) schema electric a;

b) forme Ie de unda pentru a < 60 J.l;f: 0, sarcina normala.
0
•.
Controlul de faza se face prin tiristoarele T1, T2, 1; nurnai pentru sernialternantele
pozitive ale tensiunilor uan' ubn' Ucn • Comutatia tiristoarelor este decalata ill raport cu
punctele naturale de comutatie situate pe semialternantele pozitive cu unghiul de comanda a.
Durata unghiului de comutatie este JlT. Punctul M prime~te potentialul sau VM prin
tiristoarele in conductie.
Diodele Dl' D2, D3 forrneaza a doua celula de comutatie.
Ele comuta 'in punctele de comutatie naturala situate pe semialternantele negative
ale tensiunilor uan' ubn ~i ucn' Durata comutatiei este caracterizata prin unghiul de eomutatie
liD (fig. 2.74,b). Punctul N prime~e potentialul sau VN prin diodele 'in conduqie.
Deoarece controlul de faza nu se realizeaza dedit pentru jumatate din
semialternantele sistemului uan' ubn' ucn' tensiunea Vex are ca valoare jumatate din cea
eorespunzatoare unui redresor complet comandat. Astfel, din relatia (2.239) rezulta:
UdO(1- cosa)
Vex = 2 (2.362)
- - - - Vdo(l-cosa) - l+cosa
Vdex=VdO -Vex =VdO ------=VdO---
2 2
Se regase~te relatia (2.357).
'in acest
- 3J3A
eaz UdO = --Us'
n
Valorile caderii de inductive de tensiune datorita comutat1e1 se calculeaza eu
ajutorul relatiilor (2.244) pentru diode ~i (2.249) pentru tiristoare:
- UdO 1- COSliD
U!'D= 2 2
U eosa- cos(a+liT)
dO
UpI = -2-·---2---
Caraeteristiea extern a (de sarcina) rezulta din:
Ud =Udex-UIJ-T-U/i-D (neglijand~)
Tinand cont de relatia (2.289), se obtine:
l-cosliD =2Zeuj;
Z =~
e 2
-
U fj (l+cosa
=--i!2... fj uj;-
)_--i!2... =~U ( l+cosa-u,J; -)
d
222
Daca unghiul de comanda a depa~e~e valoarea de 600 , funqionarea ~i forma de
unda a tensiunii redresate sunt modificate. Fig. 2.75 arata formele de unda.
Pana ill momentul tl, T3 ~i D2 sunt ill conductie. in t1, D3 devine conductoare, D3
~i T} sunt deci in starea de conductie in intervalul Upt2) ~i au rolul de dioda de regim liber
(DRL) pentru sarcina. Tensiunea redresata ud ramane nula. in decursul aeeluia~i intreval, D2
~i D} sunt in comutatie. Potentialul punctului N va fi semi-suma potentialelor fazelor ubn,ucn'
Prin T3, acest potential este transmis ~i punctului M.
in intervalul U2, t}) T3 ~i D3 sunt in conductie. Punetele M ~i N au acela~i potential,
eel al fazei u"" Tensiunea ud continua sa fie nula. in t3, tiristorul Tl este comandat la
amorsar,~. in intervalul (t3,tJ are loc comutatia intre T3 ~i 1;. Punetul M are potentialul
corespullzator se.-nisumei tensiunilor Ucn ~i uan care este transmis lui N prin D} aflata in
eonduqje. Tensiunea ud este tot nula. :In t 4' T} se blocheaza. Componentele 1; ~i D} raman
in eonduqie. Punctul M are potentialul fazei uan ~i punctul N potentialul fazei ucn' Tensiunea
redresat;1 ud = VM - V'" este diferita de zero ill intervalul U4,t5). Dupa t5, fenomenele
deserise anterior se repeta. Tensiunea redresata prezinta 3 segmente de sinusoida pe 0
perioada T a tensiunii retelei (p=3), decalate eu 2n /3.
Relatia (2.232) da:
- r;;~ 3 . n 9Us
UdD = v3Us-sm-=--
n 3 2n
Prin imp3J1:irea relariilor (2.371) ~i (2.370), se obtine:
313 A
-Us(l- cosf3)
!!-a = 2n 1- cosf3
U dD 9Us J3
2n
eu J3-durata unui puIs de tensiune ud•
Se observa ca:
Ud UdO - U ex. -Ull 1- eosf3

[JdO = UdD = 13
u t ,!_••~ __ 0:_>_6_0_0__ U_ao_"_ , ••..- __
•• 0:_>_6_0_
0
ubn
,;•••.•:
,
! ••
i
I\! , \ ,
U l---+ __
~__ II, _---~---- __ \ "
SI'_
I _"", ,I ••./-'
-- ..•....•.I :
./ V ~i-::
M ,/i;
.. 0:
.. '
.. .. '
wt
I J.iT
-; ;01(
I} t I
I
I
I
, I ,
I Ld N I
I
i
I'
I
I
.-
'\ i} wt
Relatia (2.374) eu (2.373), pentru eazul comutatiei ideale (VII :::= 0; J.LT :::= 0) devine:
1- cosf3 1- cos(rr- a)
J3 J3
Udrx _ l+cosa U- =U- l+cosa
- - r;; ~ drx dO r;;
U~ ~3 ~3
fj _9Us l+cosa
drx - 2n .fi
fj =U 1+ cos a = 3J3 {; 1+ cos a 9Us l+cosa

drx dO 2 n s 2 2n .fi
Identitatea relatiilor (2.375) ~i (2.376) pentru unghiuri de comanda a> 60° ~i
a < 60° arata ca expresia caracteristicii de sarcina (2.369) ramane valabila pentru intreg
domeniul de funqionare al redresorului.
Caracteristicile pentru domeniul comutatiei normale sunt date in fig. 2.76 .
• Ud
i
i
lIdO
i I
l~o ! -*
Id=O
~ ·3~. -*
i i Id=l
I I
~
,~OO
I
I
I
/I-* -*
d= Idrnax
~
I*dmax
Fig. 2.76 Caracteristicile punp.i semicomandate trifazate: a) caracteristica de sarcina

(externa); b) caracteristica de reglaj.
2.14 Funcponarea redresorului comandat in regim de

invertor
Am vazut (subcapitolul 2.8) ca exista posibilitatea ca redresorul comandat sa

funetioneze in regim de invertor cu comutatie naturala pilotat de retea daca unghiul de
eomanda a dep~e~te valoarea de 900 ~i sarcina redresorului este 0 sarcina activa RLE.
!II fig. 2.77 este prezentat un redresor functionand eu 0 astfel de sarcina.
flux de energie
ae (0°.90°); Uda >0; M(+); N(-)
(regim de redresor)
ae (90°,150°); Ucla <0; M(-); N(+)
flux de energie
(regim de invertor)
Daca se scrie ecua~ia lui Kirchhoff pentru circuitul de sarcina, avem:
. . did
Ua=Rla+L-+£
. dt
Considednd valorile medii pentru 0 perioada a tensiunii re~elei, rezuIta: Ua = R fa +E
deoarece caderea de tensiune pe inductan~a L este nula ill regim permanent.

Deci:
- Ua-£
1d=--->0
R
Curentul fd trebuie sa ram.ana pozitiv in cele doua regimuri: de redresor ~i de
invertor, ~and cont de faptul ca tiristoarele nu asigura decat 0 conduqie unidireqionala a
curentului, adici'i:
pentru func~ionarea ca redresor: Ua >0; £>0; 1d >O=>Ud >E;

pentru funqiona:ea ca invertor: Ud <0; £<0; fd >O=>IEI>IUdl
Se observa ca pentru func~onarea ca invertor, sarcina prin intermediul tensiunii

electromotoare E, funqioneaza ca generator, asigurand men~inerea sensuluicurentului fd'
Fluxul de energie este orientat spre re~eaua de curent alternativ (fig. 2.77) ~i
func~onarea are loc ill cadranul IV al planului (Vd, fd) (fig. 2.2 ~i 2.53).
Funqionarea ill regim de invertor nu este posibila decat daca re~eaua altemativa este
suficient de putemica pentru a realiza cu convertorul schimbul de energie activa ~i
deformanta, fara modificarea formei, valorii ~i frecven~ei tensiunilor sale.
1n acest regim reteaua prime~te putere activa, dar continua sa fumizeze putere
reactiva ~i sa inlpUna comuta~a tiristoarelor.
Fig. 2.79 arati formele de unda pentru funqionarea ill regim de invertor a
redresorului trifazat cu punct median (p3, M3) avand schema din fig. 2.78.
Fig. 2.78 Schema electrica pentru functionarea in regim de invertor
a redresorului P3(M3).
Relatiile (2.249), (2.258), (2.267), (2.278) nunan valabile pentru convertoarele

function and in regim de invertor. Se remarca in acest caz, din fig. 2.60 ~i 2.61, cre~terea
unghiului de comutatie J1 cu a ~i Jd, fapt ce creeaza probleme specifice pentru dezamorsarea
tiristoarelor.
De exemplu in fig. 2.79 se observa ca tiristorul T1, odata blocat in to' trebuie sa fie
riezamorsat (sarcina sa reziduala evacuata) in timpul f3, caci in t J el trebuie sa blocheze in
direct tensiunea uab' Aceasta semnifica faptul ca se impune urmatoarea conditie:
_f3
tl-to -->tq
ill
- timp de blocaj (dezamorsare) al tiristorului.

- este nurnit unghi de stingere (sau unghi de siguranta).
Limita lXmaJ( a unghiului de comanda a perltru funqionarea ca invertor a

redresoarelor comandate respecta conditia:
Relatia (2.381), inlocuita in (2.277), da:
cas amaJ( + cas (3= 2ul"

Unghiul maxim de comanda va fi:
lXmaJ( = arccos( 2ul" - cos f3)

I
-.;-------!
a>90° t
_:Ii: I a>90° I
a>90°
-:
1'1 ~ I ~I
i:li; ;.. ubn ~ __ ~"O(_ ucn~ __ ~
I I --I----/..
/~/
~ I
1
11K• : ;
---rxc
I
- 1 1
I' . :----- ..•. 1
d~ in In ~-:--i-T2
1 1
I !
!
V\
I
I!':
\ i
:;
.r"
/
. i; "I ••
i 30 60 90 120 15011,80210 240270 3qO 3S%!360 390 420 450 wt
\ )! ,
\\ Vi! '
~i.:' itJ tt I I I
1
1 I I
ex. J:
:
i
~: I"
:
~
'. ~ ,j J3:.
Fig. 2.79 Formele de unda pentru regimul de invertor al redresorului P3 (M3)

comuta\ie rewa; sarcina Cll {i)L» R .
Pentrufunqionarea ea invertor se consider~ ca un unghi destingere f3 = lO"'este

sufkient, cad la 0 frecventa de 50Hz (frecventa ~elei) intervalul de timp 11-10 (relatia
2.379) este de 555,5 JlS, sensibil mai mare decal timpul de bloeaj al tiristoarelor moderne.
Relatia (2.383) pentru f3 =: 10'" este reprezentatA in fig. 2.80. C~terea lui ul" in funetie de
curentul de sarcina Iii (relatia 1.269) impune valori maxime ale unghiului de comanda amax
din ce in Ce mai reduse.
a reaetan1a de seurtcireuit Xk ridicata (relatia 2.266) sau scaderea tensiunii retelei
(rela~a 2.265) au acel~i efect. Unghiul (Xrrm: = 150 0
corespunde lui uJ.! = 0,0594, deei
UJ.!= 0,0594UdO'
CXmax• 180
II 170
I
160
150
140
130
120
110
100 ,
0 0,2 i 0,3 0,4
t >-
-
Ull
U III
Curentul de sarcina maxim, eorespunziitor unui unghi de comanda (Xrrm I impus, se

ealculeaza eu relatia (2.263), tinand cont de relatia (2.276):
u ,.,-
1 = _7r:_d_O_" ~_U_J.!_I
dmaxl S C .q. X k
Depa~irea eurentului Idmaxl' sau a unghiului de comanda O:maxl pentru un curent de

sarcina Idmaxl ' va provoca 0 eroare de comutatie.
Fig. 2.81 prezinta un astfel de eaz, pentru redresorul trifazat (p3, M3) cu punct
median funqionand in regim de invertor.
Pentru unghiul de eomanda (XI < (Xrrm:' eomutatia ill intervalul (tl't2) se desfa~oara
normal (compara~ cu fig. 2.79).
Unghiul de comanda este mant la 0:2 > (Xmax'

tn t 3' 1; este amorsat, irl cre~te pana in t4 .
in intervalul (t 4' t5) Ucn este mai pozitiva decat uan ~i, ill consecinta, 1; se blocheaza
~i T3 ramane in conduqie ~i pe semialtemanta pozitiva a tensiunii Ucn (t > ts).
in acest caz, tensiunea de alimentare a circuitului de sarcina este suma tensiunilor
Ucn ~iE.
Curentul de sarcina id = in sufera 0 cre~ere putemicti (vezi relatia 2.378, care
. pentru acest mterva
d evme . Ud+E) .
Id· e tunp I- d = ---
R
Alura curentului id = in depinde de inductanta de sarcina L.
in mod obi~uit aceasta situatie de suprasarcina este rezolvata de proteetia la
suprasarcina a convertorului care deschide circuitul.
I
i )..l.'
•• "'l(
Fig. 2.81 Defect de comuta1ie (nlstumare) pentru func1ionarea ca invertor

a redresorului P3 (M3).
Daca curentul de defect nu provoaca distrugerea caii· de curent, funqionarea

normala poate fi restabilita prin comanda in momentul t6 (fig. 2.81) a tiristorului Tl' care nu
a putut ramane in conduqie dupa ts .
• cre~terea unghiului de comanda la valori a> arruu;
•cre~erea unghiului de comutatie !1 ca urmare a unei suprasarcini sau a diminuarii
tensiunii de alimentare.
Aceasta provoaca diminuarea lui f3 sub valoarea sa minima necesara blocajului tiristorului
care se afla ill conductie;
• un defect ill circuitul de comanda ~i absenta accidental a a impulsului de comanda pentru
tiristorul care trebuie sa intre ill conductie.
tn practica, pentru curenti de sarcina normali, unghiul de comanda amax = 1500
asigura proteqia impotriva defectelor de comutatie.

Caracteristicile de sarcina pentru functionarea ill regim de invertor cu sarcina
normal a presupunand comutatia ideal a sunt date, ca ~i cele pentru regimul de redresor, de
relatia (2.314).
Ele sunt prezentate ill fig. 2.82,a.
a=90°,
1
0
i -025
104 0 ~' -' ----------
I
1200 ~I-o-·5---- _
1380 _I -o_.~7_5 _
i
1500 ~!-0_._86_6 _
a t ~d
UdO
Fig. 2.82 Caiacteristicile de sarcina pentru functionarea In regim de invertor

cu sarcina normala: a) cornuta\ie ideala O)Lk = 0; b) cornuta\ie reala (O)Lk ":t 0).
tn cazul eomutatiei reale (Lk =t- 0), eu sarcina normala, caracteristicile de sarcina se
calculeaza dupa relatiile (2.315) sau (2.317).
Fig. 2.82,b aratA aceste earacteristici.
Ele sunt drepte paralele cu cele din fig. 2.63, trasate pentru regimul de redresor.
Fig. 2.82,b reprezinta, de asemenea, limitele impuse de existenta unghiului
de stingere f3.
Ecuatia acestei drepte limitA se obtine prin urmatoarea procedura:

se scrie relatia (2.382) sub forma:
R. I.
cos amax + cos f3 = 2u).L = 2 .!!- a
UdD
n
lrl
Tl T4
lr3 lr6
T3
lrs lr2
E
Ts Tz
Id
a=o° a=90° a=1500

Ud",=VdO Ud",=O Vd",=-O.87UdO
/Ud
I
Tk
+ : I
LSJ===I=T=2=====I=T=.
===5J===l=T:=====IT=.=:~ JO
cot
2R Id
cosamax = ~- cosf3
UdO
Ud = -cos f3 + -UIJ
-=-
UdO
Yn fig. 2.83 sunt prezentate regimurile de funqionare ca redresor ~i ca invertor

pentru un redresor trifazat ill punte comandat, considerand comutatia ideala.
Redresorul comandat permite reglajul tensiunii continue de la ie~ire prin variatia

unghiului de comanda a.
Dar, pentru a tinzand catre 900, forma de unda a tensiunii redresate este din ce ill ce
mai necorespunzatoare din punct de vedere al continutului armonic.
Daca nu este nevoie decat de 0 function are ca redresor, 0 solutie pentru cre~erea
calitatii tensiunii redresate este legarea ill antiparaleI a unei diode de regim liber (DRL) la
ie~ire.
Studiul funetionarii cu dioda de regim liber este facut pe un redresor P3(M3),
prezentat ill fig. 2.84.
Rezultatele vor fi apoi generalizate.
Formele de unda ale tensiunilor ~i curentilor pentru schema din fig. 2.84 sunt date ill
fig. 2.85.
Tiristoarele sunt comandate la amorsare cu unghiul de illtarziere a ill raport cu
momentele de comutatie naturala D, E, F.
Pe durata unghiului de comutatie 11, tiristoarele ~i dioda de regim liber sunt in
comutatie ~i tensiunea ud este nula.
Un tiristor illcepe sa se blocheze Ia trecerea prin zero a tensiunii fazei pe care se
afla, simultan dioda DRL intra ill conduqie ~i illcepe comutatia cu tiristoruI, comutatie cu
durata 11.
Yn timpuI conductiei diodei de regim liber DRL, tensiunea redresata este nula.
R ru.
L (Lw»R)
Fig. 2.84 Redresorul P3 (M3) ell dioda de regirn tiber (DRL)

funq:ionand ell sarcina nonnala.
2rr/p
I •• ~
I j
: I
I U I
U
J.t
U
'
•
1m [ : CJ.
I an
,..J.t,,,
:
: ubn
I \
CJ.
"'1
'
I. c;n
\. CJ.
""' J.t ;"
,..
I
i
r.-
:
I
!
,.,1
i
I
I
1 ~
'u d I...
:
I
\\ Jo: I
i
I
I
1
:...,
I
•• !
1
I
U s ~---~---r-~--L
iI /-,,'- I -.
I
'
I
:
\
.l/----
--.1
:--
1
:
\
)----i--I
: 1
1 .-
- I
1/ 1
1
1
1
1
i '"
, J.t:!''</(
!
I
,. I 1"" }, :
......
y/ I I ' ...•.....
1 I I
I I I
1 I I
I I
I
Fig. 2.85 Formele de unda ale redresorului P3 (M3)

Cll DRL ~i sarcina norm ala.
CH J1 + 8 = 1500 = n +!: ~i m general a +J1 + 8 = !: +!:

2 3 2 P
p=2~a2:0
n n n
a>--- p=3~a2:-
- 2 p' 6
n
p=6~ a2:-
3
Durata (j a tensiunii redresate se ob~ine din rela~ia (2.388) mlocuind J1 prin valoarea
sa data de relatia (2.278):
s: n n n n l,~
v=-+--a-/1=-+--a-arcc')s\cos(j;;--""L.eUsc
~ 1-·)
d +a=
2 p 2 p
= n2 +~-arccos(cosa-2Z
p e
usc Id*)+a
- 1 8
Ud =-2 jUssin(cot)d(COt)=L-U(I-coso)=UE
A A A ( n) 1- cos 0
sin- --
n 2n n p,.,. n
- 0 .::sm-
p p
- - I-coso
Ud =UdO---
.n
2SlD-
p
Considerand eazul eomuta!iei ideale (/1 = 0), durata eonduetiei tiristoarelor este
egala eu durata (5a tensiunii redresate (vezi fig. 2.85) ~i din (2.388) rezulta:
n n
e1 =-+--a
2 p
v= 4_n__ ~i 1Tk = i (..!. +.£. __p_a)

JrP+2n-2pa a 2 4 2n
1 = 1- 1 P pa
-+.-.:--
Tk d 2 4 2n
Durata conduqiei diodei de regim liber este (vezi fig. 2.85):
2n n n
eD =--o=-+a--
p p 2
4n
l'=-----
2n- pn+2pa
1 P pa
IDRL =ld ---+-
2 4 2n
In eoncluzie, sehemele de redresare eu DRL:
• nu funqioneaza decat ea redresor in primul eadran al planului (Ud, /d);

• of era 0 forma de unda a tensiunii redresate de 0 ealitate mai buna decat sehemele
eomandate funqionand fara DRL; ele absorb deei de la retea 0 putere reactiva inferioara
pentru aee1lliii unghi de eomanda;
• prezinta 0 ere~ere putemiea a valorilor maxime ale armonieilor eurentilor de linie, eand p
este mare;
• au aeelea~i perform ante ea puntile semieomandate pentru p=2, din punet de vedere al
armonieilor eurentilor de linie, dar performantele lor devin inferioare aeestor punti, eu cat
peste mai mare;
• dioda DRL poate juea de asemenea rolul de proteqie a redresorului la supratensiuni
datorate sareinii.
3
FUNCTIONAREA
,
REDRESOARELORINSARCINA
REALA
3.1 Generalitati
,
Ipoteza sarcinii nonnale wL > > R (L ~ 00 ), utilizata in studiul redresoarelor, ne

perrnite sa consideram curentul de sarcina id = Id ca fiind perfect neted ~i conduqia continua.
Luarea in considerare a inductantei de comutatie Lk a impus intervale de timp fmite pentru
treeerea eurentului de la 0 componenta semiconductoarer la alta, intervale caraeterizate prin
unghiul de comutatie J.1.
Sarcinile reale prezinta 0 induetanta fmita ~i, in acest caz, curentul continuu id este
nu mai este neted, faetorii sai de modulatie (relatia 1.8) ~i de ondula!ie (relatia 1.12) fiind in
legatura direeta eu valoarea induetantei L a sarcinii.
Ondulatia curentului poate determina aparitia conductiei intermitente, in particular
pentru valori scazute fd•
Conduqia intennitenta poate aparea in eele doua regimuri de functionare: de
redresor ~i de invertor.
Ea determina 0 lege U (ld ) neliniara
d
~i caracteristica de sarcina estediferita de cea
care se obtine in cazul sarcinii nonnale.
Regimul de conductie intermitent va fi studiat mai inw in cazul simplu, al
redresorului trifazat cu punct median (P3, M3). Sarcina este LE (se neglijeaza rezistenta R).
3 FUNCTION AREA REDRESOARELOR iN SARCINA. REALA.
3.2 Conductia
, intermitenta a redresorului P3 (M3)
In fig. 3.1 este prezentati schema redresoruIui, iar In fig. 3.2 formele de unda pentru
un regim de conduc!ie intermitenta.
Conduc!ia intermitenti nu apare pentru 0 valoare fixa a curentului de sarcina id, ci
ea este legata de vaIoarea unghiuIui de comanda a ~i de tensiunea eIectromotoare E.
Tinand cont de faptul ca tiristoareIe Tk conduc succesiv curentul, inductan~a de Iuat
in considerare In circuit este:
M(+)
Fig. 3.1 Redresorul P3 (M3) ell sarcina reali:i LE.
a=90° ; E=O
EJUd ;=0
I
I
I I I
I I I I I i
I I . i"',0 I , --\
:a=9p0 1a=90 I :a=~O°
I I I
I I I I
I I
I ;
: I, I
,
I
I
I I I I
I I
I I
I i I
, I I I I I I I ,
vfl~ V J~I
I
I 'S--'I 713'::\ (fts
I
... .. !
In regim permanent, caderea de tensiune in inductanta circuitului este nula, durata (j
a curentului fiind deci cea pe care ariile pozitive h~urate vertical sunt egale cu ariile
negative h~urate orizontal (fig. 3.2).
Ecualia curentului id in timpul duratelor de conduclie a tiristoarelor se obtine prin
rezolvarea eeualiei diferenliale a cireuitului.
De exemplu, pentru durata de eonduqie a tiristorului 1;:
'A • did
ud == uan == Us smrot == Le &+E
did Us sin rot E did Us sin rot E

-== -~--==--_.-
dt Le Le d( rot ) roLe roLe
ld
. (
rot -
)- "'JI did A(
~( ) rot-
) - "'JI [Us sin rot
"
-+0::
d rot "
-+0:
roLe
6 6
Curba eurentului poate fi eonstruita punet cu punet.

Durata conduetiei (j se ealculeaza eu relatia (3.3), eonsiderand conditia
iJa'+o)==O.
xfs[cosa'-cos(a'+o)] == ED
Relalia (3.4) arata ca durata eonductiei (j este independenta de roLe'

Valoarea medie pentru eurent este, conform relatiei (3.3):
I a:'~o 3 ,,'+0
Id == -;;- J id (rot )d(rot} == --' J[Us(cosa' -eoswt) - E(rot- a')]d( rot} ==
-
Ln «:
2nroL e ex'
3 (3.5)
2
3
==--- {U~s ['"
ucosa ,.-sm ( a ''") . ,] ---E0
+u +sma }
2nroLe 2
3 FUNCTION AREA REDRESOARELOR IN SARCINA REALA
Daca se in1ocuie~e in (3.5) Eo cu valoarea din (3.4), ea devine:
Id =~ Us {~[cosa'+cos(a'+o)]+Sina'-Sin(a'+o)}
2n wL, 2
··
Lrmlta ffitermltente apare pentru us:- = 2n
con d'uqlel .., 3.
Daca se considera a = 90° , rezulta din ecualia (3.4):
cx=90· : E=O
ElUdO=O
'a;=9b
I I
o .: .-'~-icx=-=9~b-o~
I I
; a==90o
I I
i ! I I
I I
A :
1d ! I I
l~i~i~:~
V~V~V~v=
In acest caz, curentul1imita Idtim900 este maxim ~i tinand seam a de ecualia (3.6), in
0
care ex = 90° ~i 0 = 120 , rezuIta:
- 3
Id1im90o =---
Us (r;:; n)
"1/3--
2n wLe 3
A vand in vedere ca, in regim permanent, caderea de tensiune la bomele inductantei

circuitului este nu1a pe durata conduqiei intermitente:
Caracteristica de sarcina, in domeniul conduqiei intermitente, pentru un unghi ex
ales, se calculeaza dupa urmatoarea procedura:
pentru diverse valori E / UdO > cos ex, se deduc din relatia (3.4) valorile corespunzatoare
ale lui 0;
cu valorile 0 obtinute, din (3.6) se calculeaza valorile pentru Id•
Pentru a construi carJicteristica de sarcina in valori relative, curentul Id se raporteaza
- --
la curentullimita maxim al conduqiei intermitente Idlim900' iar tensiunea Ud = E la UdO'
Fig. 3.4 arata caracteristicile de sarcina amt pentru conductia discontinua, cat ~i
pentru conduqia continua.
Fiind yorba de function area in ipoteza comutatiei ideale, caracteristicile in domeniul
conduqiei continue sunt dreptele din fig. 2.62, pentru regimul de redresor ~i cele din
fig. 2.82,a, pentru cel de invertor.
Caracteristicile arata ca, pe durata conductiei intermitente, pentru un unghi de
comanda ex, valoarea medie a curentului Id scade odata cu cre~erea raportului E / UdO'
De exemplu, pentru ex = 60°, limita conducriei intermitente se obtine din ecuatia
(3.4) cu 0=2n/3.
30"
\- lim ta conductiei
\, 60"
discontinue
\
": 90"
ld
Id 1lm 900
11' 1,2 -.
I
I
I
I
,/ 120"
Fig. 3.4 Caracteristica de sarcina pentru convertorul trifazat

P3 (M3) cu punct median (comuta!ie ideala, sarcina reala).
1n fig. 3.5 sunt prezentate aceste variatii..

Valoarea medie a tensiunii se obtine din ecuatia (3.4).
3 FUNCTIONAREA REDRESOARELOR iN SARCINA REALA
, ,,
,,
)
I
I
I
I
I
I I
:~::
L'i Idl;
Pentru un unghi a, conduqia intermitenta fucepe pentru curenti de sarcina Ia < Idlim'
Valoarea maxima la care tensiunea Vd cre~te pentru /d -7 0 (15-7 0) se calculeaza cu relatia
(3.4), tinfuld cant ca Va = E:
V~ 3 . n [cosa ,-cos
s-sm- (,a +v1:)] = E v-sm-
I: 3 . n
n 3 n 3
VdO
[cos a' - cos(a' +(5)] = Ei5 3.J3
2n
cos a' - cos(a' + (5) 2n

VaO
= 15 3.J3
2n .J3 - -
a=90°-7Vdrrm. = r;::-VdO =1,046Udo
3" 3 2
2n 1- n - -
a=120o~Ud= = r;:;-UdO = CUdO =O,604Udo
3"\'3 2 3"\'3
Toate aceste valori se observa in fig. 3.4. Daca sarcina este un motor electric ce
funqioneaza in gol, acesta se poate ambala cand tensiunea la bomele sale depa~e~e U dO'
3.3 Conductia
, intermitenta. Generalizarea rezultatelor
1n practica, din cauza legii neliniare Ud (ld) (fig. 3.4), se evita function area in regim
intermitent, aducand curentul limita al conductiei intermitente Idlim la 0 valoare mult mai
mica decat cea a curentului nominal I dn' Solutia este cre~erea inductantei Le a circuitului
(relatiile 3.6; 3.8), prin legarea in serie cu sarcina a unei inductante saturabile. 1n acest caz,
ipoteza R=O facuta in studiul regimului intermitent al redresorului P3 (M3) este acceptabila
pentru curenti de sarcina cuprin~i in intervalul de la zero la Idlim'
3.3.1 Inductanta echivalentii a circuitului pentru diverse scheme

de redresare
Inductanta echivalenta a circuitului se determina pentru statile de conduqie ~i de
comutatie.
a) Redresor P2 (M2) • fig. 2.24 ~i2.58,a

1n momentul conduqiei unui dispozitiv semiconductor, in circuit apar in serie
inductanta de scapati Lk /2 a transformatorului (caci numai jumatate din inf~urare este
utilizata) ~i inductanta de sarcina L.
L =!:1..+
L
e 2
1n timpul comutatiei, sarcina este scurtcircuitata, deci inductanta transformatorului

nu joaca nici un rol:
b) Redresor PD2 (B2) - fig. 2.26

Tinfuld seama de modul de funqionare, inductanta de scapati Lk a transformatorului
este legata in serie cu inductanta L a sarcinii in intervalele de conductie:
3 FUNCTION AREA REDRESOARELOR IN SARCINA. REALA.
c) Redresor M3 (P3) - fig. 3.1 ~i 2.56

S-a vazut ea ill timpul eonduqiei:
Le = Lk+L
Pe durata cornutaliei, inductanla de scapari a celor doua faze in paralel Lk /2 apare
in serie eu induetanla de sarcina:
L
L =_k +L
e 2
d) Redresor PD3 (B6) - fig. 2.37 ~i 2.58,b

In tirnpul eonduqiei, se gasesc in stare de conduqie doua componente
semieonductoare care apaT1in fiecare unei celule de comutalie, adica inductanlele de scapari
ale eelor doua faze pe care sunt legate eomponentele in conduqie sunt in sene eu induetanla
de sarcina:
Pe durata comutatiei eelor doua componente, induetanla de seapari a eel or doua faze
in paralel se afla in serie cu induetanlele celei de-a treia faze ~i a sarcinii:
Lk 3
L =-+Lk+L=-Lk+L
e 2 2
Forma generala a tensiunii redresate in cazul regirnului intermitent (neglijand

rezistenta R) este data ill fig. 3.6,b. liniind eont de schema echivalenta a redresorului din
fig. 3.6,a ~i de formele de unda prezentate in fig. 3.2 ~i 3.5.
A di
U
d
= Ueosrot= L _d +E
e dt
di
........E-= Ueosrot-E _
dt Le
J UeosOJt-Ed(rot)=
"
-- ••..cx
roLe
p
.
i a 1
~
! ~/-±:
/~II
~:
,I
'II I
IE
II
1 i
I
1
I
.,
i
'III
~I
~i
I'
Fig. 3.6 Regimul de conductie intermitenta:

a) schema electrica; b) formele de unda.
Durata conduq:iei, 8, se deduce din conditia (vezi fig. 3.6):
i{-;+a+8J=o
3 FUNCTIONAREA REDRESOARELOR iN SARCINA. REALA.
Daea se lnloeuie~e In (3.22) Eo eu valoarea din (3.21), valoarea medie fd se poate

scne sub forma:
Valoarea medie a curentului la limita conductiei discontinue ldlim se obtine din
relatia (3.23) eu 8 = T = 2n.

p p
l,~ ~ 2::L, {co{-;+a )-co{ ;+a)- ;['in[ a-; )Hm[ a+;)l

~ [ .., r l
= ~~c sina Sin;-;cos;J=;Sin;U w~c Sina l--;ctg;J=
L
= --UdO
wLe
[
P
n
l--ctg- nJ.
P
sma
Pentru curenti fd < fdlim conduetia este discountinua (intermitenta).

Valoarea maxima a lui fdlim este pentru a = 90° :
Jdlim = sin a
Idlim90.
Tensiunea Vd = E pentru regimul intermitent se calculeaza Cll relatia (3.21):

Deci, la limita conduqiei intermitente, rel:1tia generala (2.238) ramane valabila.
A~adar:
Relap.ile (3.26) ~i (3.29) arata ea punetele care reprezinta., pentru diverse unghiuri a,
limita eonduep.ei intermitente se afla pe un cere.
Tensiunea in gol se obtine din (3.27), pentlU 0 -) O.
- - =~~8{;[sin (n-p+o.+o J -sin ( 0.--;;nJlJ =Ucos (n--;;+0. J=

Ud =Uda '\ A
cos(o.-!!..J cos(o.-!!..J
n
= -sm-U-----p
p. n
= U- dG p
A
------
n p Esin!!.. P sin!!..
n p p
Pentru reprezentarea grafiea a caractersiticilor de sarcina in domeniul eonduep.ei

intermitente, se ealculeaza eu rela1iile (3.23) ~i (3.25):
~{co{ -~+a)-co{-~+a+8H[Sin( a-~ )+sm(-~+a+8)])

pU [.sIDp-peos-p
nmL,
n n n -J
{; E. sin!!.. sin(-!!.. + 0.+ 0) - sin(o.-!!..J

0= n p. p P
E P . n
-Slll-
n p
3 FUNCTION AREA REDRESOARELOR iN SARCINA REALA
. E
pentru diverse va 1on -=- ~ cos ex.
UdO
Metoda este identica cu cea prezentata in subcapitolul 3.2. Rezulta diagramele din
fig. 3.7, care au fost trasate pentru p=3 ~i pentru p=6. tn fig. 3.7,a s-au regasit diagramele
din fig. 3.4.
Din re1atiile (3.21) ~i (3.23), pentru p=3 s-auregasit reIatiiIe (3.4) ~i (3.6), daca se
tine cont de faptuI ca sistemuI de axe pentru relaliiIe (3.21) ~i (3.23) este decal at cu rc /2.
E
E
p=3 UdJ i p=6
UdJ 1 00=30
o:L
00=4~ cx.=4~
00=60 00=60
0.5
0
,00=90. a=90 L.
1 1,2 i Yo 0,2 0.3 0,4 Td""",
j Idlim:lXJ
-0,5.~
tx=120 0:=120
00=1~0
I
I 00=150
~
Fig. 3.7 Caracteristicile de sarcina pentru regimurile conduq.iei

discontinue ~i continue (comutatie ideala).
Se observa ca, la curent redresat dat, tensiunea redresata medie Ud cre~te daca
unghiul de inwziere ex scade. Relatia (3.24), ca ~i fig. 3.7, arata ca marirea lui p reduce
valoarea lui Idfun'
Daca in domeniul conduetiei continue se considera comutatia reala. caractersisticile
de sarcina in acest domeniu sunt identice cu cele din fig. 2.63, pentru funetionarea ca
redresor ~i cu cele din fig. 2.82,b, pentru funetionarea ca invertor. Fig. 3.8 prezinta aceste
caractersitici.
_,\\. ~_R_i~_I_d~j_=_::~
dorneniul de
conduetie
interrnitenta
Fig. 3.8 Caracteristicile de sarcina pentru un convertor comandat,

functionand In sarcina ~i considerfuld comutatia reala..
Studiile demonstreaza ca marirea indicelui de pulsatie p reduce efectele date de
natura receptorului ~i abaterile fata de rezultatele studiului general.
Panta caracteristicilor pentru funetionarea in conduqie intermitenta este superioara
celei pentru conductia continua, rezistenta interna echivalenta a convertorului fiind deci mai
ridicata.
3.4 Consideratii legate de comanda tiristoarelor pentru

functionarea
, in regim de conductie
, discontinua
Pentru a trece in starea de conductie, un tiristor trebuie sa aiba la borne 0 tensiune
Uy pozitiva.
Tinfuld cont ca, in regim de conductie intermitenta Ud = E, este necesar, pentru
amorsare, ca tensiunea fazei pe care acesta se afla sa depa~easca valoarea E.
eu notatiile din fig. 3.6, rezulta:
U cosi(n--
A J --
+ amin ~ E - UdO cos amin
\ p
p. J
cos (n--+a me- =-sm-cosa-
n me
p n p
Ecuatia (3.35) are urmatoarele solutii:
p = 2 ~ amiD= 32,48°
p = 3 ~ amiD= 20,68°
P = 6 ~ amiD= 10,08°
Unghiul amiDdescre~te odata, cu cre~terea lui p.
Pentru curenti de valoare mica, functionarea unui redresor in punte comandata avand
sursa in stea cu un receptor activ RLE necesita, pentru unghiuri de comanda a < 2, semnale
p
n
de comandaavfuld 0 durata cel putin egala cu -- a.
p
In practica, pentru a asigura funqionarea puntii trifazate ~i in regim de conduqie
interrnitenta, impulsurile de comanda pentru fiecare tiristor sunt duble (fig. 3.9).
Se observa, din fig. 3.9, ca prezenta celui de-al doilea impuls de comanda nu este
necesara daca conduqia este continua, sau daca suntem la limita conduqiei intermitente.
Tiristoarele sunt notate ca in fig. 2.83.
3 FUNCTION AREA REDRESOARELOR iN SARCINA. REALA.
1 Ii 1 II 3 II 3 II 5
6 Ii 2 II 2 Ii 4 Ii 4
al do ilea impuls (necesar)

/al doilea impuls (nu este necesar)
II I n I n I "I
1'2
I n
"
I n I I
T3
I II'" I n I I I
T4
I I I I
IS I
'1 n
T6
4
CONVERTOARELE "IN PATRU
CADRANE" CU COMUTATIE
,
NATURALA(CONVERTOARE
BIDIRECTIONALE)
,
4.1 Generalitati., Clasificare

Daca alimenteaza 0 sarcina activa, de exemplu 0 ma~ina de curent continuu,
redresoarele corpandate studiate in capitolele 2 ~i 3 pot funqiona in cele doua cadrane
(I ~i IV) ale planului (U I
d
, d ) :
in primul cadran - in regim de redresor pentru a E ( amiD' 90°);

in cadranul IV -in regim de invertor, pentru a E (90°,150°).
Comutatia este naturala, pilotarea facandu-se prin tensiunea retelei de alimentare,
monofazata sau trifazata.
Caracteristica de sarcina are aspectul din fig. 3.8.

Un asemenea convertor asigura comanda m~inii pentru un singur sens de rotatie
(regim de motor - cadran I) ~i franarea sa (regim de generator - cadranul IV) (vezi fig. 2.53).
Aplicatiile practice impun deseori funqionarea in ambele sensuri de rotatie cu
posibilitate de franare, adica 0 function are "in patru cadrane".
Redresorul comandat - convertor de doua cadrane - furnizeaza tensiunea redresata
Ud: pozitiva (Ud > 0) sau negativa (Ud < 0) ~j curentul Id cu un singur sens (Jd > 0).
4 CONVERTOARELE "i!\' PATRU CADRANE" CD COMUTATIE NATURALA
Funqionarea sarcinii in patru cadrane impune pentru convertor posibilitatea de a da

in mod egal un curent id bidireqional (ld > 0 ~i ld < 0). Scopul este atins daca se utilizeaza
un al doilea convertor cu comutatie naturala, comandat.
Modul de montare a celor doua convertoare, pentru asigurarea functionarii in 4
cadrane, permite clasificarea acestora in:
convertoare fara curent de circulatie (sau curent de bucla);
convertoare cu curent de circulatie (sau cu curent de bucHi).
4.2 Convertoare "in patru cadrane" fara curent de

circulatie
,
Convertorul in patru cadrane fad curent de circulatie se obtine prin montarea in
antiparalel a doua convertoare de doua cadrane. Montajul in cruce este mai rar utilizat.
Funqionarea in fiecare cadran este asigurata de un singur convertor, celalalt fiind
bloc at (montajele se mai numesc cu logica de inversare sau de basculare). Este posibil de
asemenea sa se comande permanent redresoarele, a~a ca sa se reduca curentul de circulatie
incat sa se mentina nul in permanenta (montaje numite cu banda sau zona moarta). tn fig. 4.1
se arata moduI in care se asigura funqionarea in patru cadrane cu un convertor construit dupa
principiul Iogicii de inversare (de basculare).
B - Invertor A - Redresor
Frinare In regim de generator pe Antrenarea motorului In sens
sens orar de rotatie orar de rotatie
Id>O
+ Ud>O
-Ud
B - Redresor A - Invertor
Antrenarea motorului In sens Frinare In regim de generator pe
antiorar de rotatie sens antiorar de rotatie
Fig. 4.1 Convertor in patru cadrane fara curent de circulatie (montaj antiparalel) construit dupa
principiul Iogicii de inversare (de basculare).
Funqionarea in primul cadran este asigurata de convertorul A, care este comandat la
unghiuri a A E (amiD' 90°) .
Tensiunea fumizata UdA ~i curentul IdA sunt considerate pozitive din punct de vedere
al sarcinii RLE:
Energia se transmite de la redresor la sarcina, care funqioneaza in regim de motor.

1n cadranul IV, tot A este in funqiune, comandat la unghiurile aA E (90°,150°). EI
lucreaza in regim de invertor:
Energia se transmite de la sarcina catre convertor. Sarcina functioneaza in regim de

generator.
Daca motorul se rote~te in sens orar, la franarea in regim de generator sensul de
rotatie este inversat.
Pentru cadranele III ~i II, convertorul Beste cel care functioneaza. 1n cadranul III, B
funqioneaza ca redresor la unghiuri as E (amiD' 90°), dar sensul tensiunii sale UdS ~i al
curentului IdB' din punctul de vedere al sarcinii, este negativ.
Energia trece de la convertor la sarcina.

Sarcina funqioneaza in regim de motor, care se rote~te in sens invers (in cazul
nostru in sens antiorar).
1n cadranul II, Beste comandat la as E (90°,150°). EI funetioneaza in regim de

invertor, dar pentru sarcina tensiunea furnizata este pozitiva ~i curentul negativ.
Energia este transmisa dinspre sarcina spre convertor.

M~ina funqioneaza in regim de generator, sensul franarii fiind sensul orar de
Performantele dinamice ale acestor convertoare sunt foarte bune, dar comanda este
complexa. Ea trebuie sa aleaga dintre cele doua convertoare, plecand de la informatii
referitoare la curent ~i la viteza, pe acela care trebuie sa primeasca impulsuri ~i pe acela care
trebuie sa fie blocat.
1n general, inversarea curentului comporta patru etape:
cre~terea rapida a unghiului aA pana la 1500;

detectarea trecerii prin zero a curentului ~i blocarea redresorului A;
temporizare incat tiristoarele redresorului A sa-~i reca~ige capacitatea de blocare in
direct a tensiunii ;
comanda redresorului B pentru care as descre~e de la 1500 la valoarea necesara ceruta
de funqionarea ma~inii.
4 CONVERTOARELE "iN PATRU CADRANE" CU COMUTATIE NATURAL.\.
Caracteristicile de sarcina sunt fumizate de caracteristicile celor doua convertoare

legate in antiparalel.
Ele sunt prezentate in fig. 4.2.
conductie
/ intermitenta
Fig. 4.2 Caracteristicile de sarcina ale unui convertor In patru cadrane

• fara curent de circulalie.
Inconvenientul acestor convertoare este discontinuitatea caracteristicilor de sarcina

~i posibilitatea aparitiei regimului intermitent. Acest regim este evitat prin legarea in serie cu
sarcina RLE a unei reactante saturabile.
Acest tip de convertor este eel mai utilizat, in special pentru puteri mari.
Montajul cu banda moarta (sau zona moarta) are 0 comanda care trimite impulsuri
celor doua convertoare astfel incat curentul de circulatie ramane in permanenta nul.
In felul acesta redresoarele au conduqia dirijata, in a~a mod incat suma udA + UdB
ramane nula sau negativa:
pentru redresoarele monofazate (p=2), in antiparalel:
aA dO,n) => aB = n
pentru redresoarele trifazate ell punct median ~i in punte in antiparaleI:
a A E ( 0, 2 7r)::::}a B = 7r
3
pentru redresoarele trifazate in punte, montaj in cruce:
aA E ( 0, 2 7r)::::}aB = 7r
6
a E(47r 57r)::::} a =37r=7r

A 6'6 B 6 2
p=2
redresoare cu puner median ~i in punte- montaj antiparaleJ
I
/ /
I
I I
------+------ I
------ ------~------, I I
I
I I
------+------+------ redresoare trifazate in
! I :
I I I I 1,-< punte - montaj in cruce
~------+------+------+------i '~-~
'------+------+------t------+------,
I I 1 I 1
,
I
r I I I I I I
i------r------r------i------i------i------1
Fig. 4.3 Legatura mtre unghiurile de eomanda ale eonvertoarelor

pentru montajul ell banda moarta.
4 CONVERTOARELE "rN PATRU CADRANE" CU COMUTATIE NATURAL~
Timpul mort este intervalul de curent nul care apare la inversarea sensului curentului
ld cand punctul de funqionare in deplasarea sa prin zona de conduqie intermitenta
(vezi fig. 4.2) ramane, pentru Id = 0 pe axa tensiunii Ud•
Banda moarta este departarea dintre caracteristicile corespunzatoare celor doua

redresoare pentru /d = O.
Timpul mort este:

pentru montajulin antiparalel:
• a doua redresoare monofazate : 30 ms;
• a doua redresoare trifazate in punte: 15 ms.
pentru montajele in cruce a doua redresoare in punte: 10 ms.
Fig. 4.4 arata, cu titlu exemplificativ, schema electrica a unui convertor in patru
cadrane realizat prin montarea in antiparalel a doua redresoare trifazate in punte.
Inductan~a L evita aparitia conduqiei intermitente la schimbarea de semn a

curentului ld.
Redresor Redresor
comandat comandat
Fig. 4.4 Convertorul'in patru cadrane fara curent de circulatie

(mQntaj antiparalel).
4.3 Convertoarele "in patru cadrane" cu curent de
circulatie
,
Funqionarea in fiecare cadran este asigurata prin funqionarea simultana a celor
doua convertoare de doua cadrane: unul in regim de redresor ~i celalalt in regim de invertor.
Dupa modul de legare a celor doua convertoare pentru a putea livra sarcinii ±Ud ~i
±/d se disting:
montajul antiparalel, la care cele doua convertoare sunt alimentate de la aceea~i sursa de
tensiune alternativa (de exemplu acela~i secundar al transformatorului); daca
convertoarele sunt in punte, apar doi curenti de circulatie intre convertoare, curenti care
sunt limitati de patru reactante Ld (fig. 4.5).
montajul in cruce, la care cele doua convertoare sunt alimentate de la doua surse diferite
de tensiune alternativa (de exemplu doua secundare ale aceluia~i transformator).
ktre convertoare nu apare decat un singur curent de circulatie, care este limitat de doua
reactante Ld (fig. 4.6).
Ld IdA. IdB Ld
Bit
/-----
i
UdA.
I Id
A I
-->-- )
Ie
M
-->- ,
Ie :UdB
I
----- I
Ld Ld
Fig. 4.5 Converorulin patru cadrane cu curenti de circulatie

(montaj antiparalel).
a +a a-a
2 cas A B cas A B - 0 => a + a = n
2 2 A B
Ld idA idB
/
~-,
UdA I
'e I
I
A'f
rt
id I
I
1
M
I
I
I
, /
I
Ld
Relatia (4.12) arata ca, daca redresarul A este camandat cu unghiul a A' deci
funqioneaza intr-un regim (de exemplu de redresor), celaialt, B, trebuie sa fie comandat cu
unghiul aB = n- aA ~i va function a in regimul complementar (in exemplul nostru, invertor).
Datorita faptului ca unghiul limita de comanda in regim de invertor este de 150°,
unghiurile a A ~i a B in regim de redresor nu pot sa scada sub valoarea 300.
Fig. 4.7 aratc'icaracteristicile de reglaj (comanda).

Daca convertorul A este comandat la unghiul a A' el functioneaza in regim de
redresor in punctul MI. Convertorul B trebuie sa fie comandat la unghiul as = n- aA ~i
functioneaza in regim de invertor in punctul ~ (fig. 4.7). Domeniul interzis limiteaza
valoarea maxima a tensiunii continue fumizate sarcinii la ± 0, 866UdO •
UdA U
dE
/ \
--r--------------'\----
M 1 Redresor ' •
11
Fig. 4.7 Caraeteristieile de reglaj (eomandii) ale eonvertorului

in patru eadrane ell eurent de eireula\ie.
tn fig. 4.8 ~i 4.9 sunt prezentate exemple de scheme electrice in montaj antiparalel ~i
'in cruce:
T3 i
._._. __ ._. __ ._~_c .. _ ... _ ... _._.
Uc I
:
L
+~-JI :
Fig. 4.8 Convertorulfu patru eadrane ell eurent de eireula\ie: montaj antiparalel eonstituit din douii
redresoare trifazate eomandate ell punet median.
4 CONVERTOARELE "iN PATRU CADRANE" CU COMUTATIE NATURALA.
Suma UaA + ViS este nula (vezi relatia 4.11), dar suma valorilor instantanee, numita
tensiune de circularie, Uc = uaA +UdB nu este nula, ceea ce determina aparitia unui curent de
circularie ic intre cele doua redresoare. De exemplu, pentru schema din fig. 4.8, se presupun
.
doua cazun de comanda: a) (XA E
( 0'3n) ; b) (XA E
(nl3'32n) . .
fIg. 4.11 arata formele de unda
pentru tensiunile uaA' UdB' Uc ~i curentul ic in ipoteza comutatiei ideale.
Fig. 4.9 Convertorul ill patru cadrane cu curent de circulatie:

montajul antiparalel constituit din doua redresoare monofazate comandate ill punte.
Fig. 4.10 Convertor ill patru cadrane eu curent de eirculatie;

montajul ill cruce constituit din doua redresoare comandate ill punte.
Fig. 4.11 Formele de unda pentru schema din fig. 4.8:
. \
( 1['J
a) (X, E 10.-
3
; b) (XA E
(1[-.-J.
3
21['
3
Pentru convertorul de patru cadrane din fig. 4.8, pentru intervalul de conduqie a
tiristoarelor ~ ~i Ts curentul de sarcina lei > 0 ~i trece prin sarcina, infa~urarea secundara a
fazei uan' tiristorul T1 ~i 0 reactanta Ld, iar curentul de circulatie ic se inchide prin
infa~ura.rile fazelor uan' ubn' tiristoarele 1;, Ts ~i reactantele Ld•
Curentul de sarcina este deci furnizat de convertorul A.
Curentul de circulatie se inchide prin cele doua convertoare fara a trece prin sarcina.
Curentul de circulatie este deterrninat de tensiunea de circulatie, care in acest caz va fi
uan -ubn'
Tiristorul T1 este parcurs de Id + ic' Pentru curenti de sarcina pozitivi lei > 0, suma
curentilor Id + ic pentru intervalele corespunzatoare unghiurilor de comanda ex A' trece de la
tiristorul T[ la T2, de la T2 la T3, de la T3 la 1; (vezi fig. 4.8).
Curentul de sarcina este furnizat de convertorul A. Curentul de circulatie ic trece in
funqie de unghiurile de comanda ex B de la tiristorul Ts la T4, de la T4 la T6, de la T6 la Ts
(vezi fig. 4.8).
Redresorul B nu conduce decat curentul de circulatie
•
ic .
Pentru curenti de sarcina negativi Id < 0 situatia se inverseaza. Curentul de sarcina
este furnizat de convertorul B ~i curentul de circulatie nu se inchide decat prin convertorul A.
mschema din fig. 4.9 apar doi curenti de circulatie, fiecare parcurge circuitul
reprezentat de sursa ~i doua semipunti.
mschema in cruce din fig. 4.10 un singur curent de circulatie se inchide prin
ansamblul celor patru semipunti.
Traseul sau, la un moment dat, este reprezentat in fig. 4.10.
4 CONVERTOARELE "iN PATRU CADRANE" CU COMUTATIE NATURALA.
Tiristoarele m conductie sunt reprezentate cu linie groasa.

in cazul convertoarelor cu curent de circulatie inductantele de limitare sunt
dimensionate astfel meat curentul de circulatie sa fie eel mult 10 piina la 20% din curentul
maxim ldn.
Avantajul existentei curentului de circulatie este mentinerea caracteristicilor de
sarcina la 0 forma liniara m jurul trecerii curentului fd prin zero.
Fig. 4.12 arata alura caracteristicilor de sarcina pentru acest tip de convertor.
Inversarea curentului fa se poate face fATariscul aparitiei unui regim de curent intermitent.
in practica, pentru a evita conduqia discontinua m domeniul curentilor fa scazuti,
este necesar sa se creasca valoarea curentului de circulatie ic• In acest scop, este posibil sa se
faca abateri de la legea as = '!r-aA' as valori u~or inferioare lui n-aA.
diind unghiului
Din contra, pentru curenti fd mari, se face as> '!r- aA pentru a reduce valoarea medie a
curentului de circulatie Ie' caci m acest caz curentul de circulatie nu este necesar.
Convertoarele m patru cadrane cu curenti de circulatie sunt utilizate pentru puteri
mici ~i medii.
Dezavantajele lor sunt:
+ posibilitatea limitata a reglajului tensiunii de ie~ire: doar mtre ±O, 866U dO;
+ pierderile suplimentare ~i necesitatea supradimensionarii mfa~urarilor transformatorului ~i
a tiristoarelor din cauza curentului de circulatie, care se suprapune peste fa in redresoruJ
care fumizeaza curent sarcinii;
+ necesitatea inductanteJor de limitare pentru curentii de circulatie. PrettiJ inductantelor
cre~te foarte repede cu valoarea curentului.
Aceste inconveniente fac ca acest tip de convertoare sa fie din ce m ce mai putin
Fig. 4.12 Caracteristicile de sarcina pentru convertorulm patru cadrane

Cll curent de circula1:ie.
5
INTERACTIUNILE:
, REDRESOR-
SARCINA; REDRESOR-RETEA.
, -
CONCLUZII ASUPRA
REDRESOARELOR
Redresorul se intercaleaza mtre reteaua alternativa ~isarcina.

Din punct de vedere al retelei, este un receptor neliniar alimentat cu tensiuni
sinusoidale; el absoarbe curenti nesinusoidali, jucand deci rolul de generator de arrnonici de
curent pentru retea.
Pentru sarcina, redresorul este 0 sursa de tensiune, dar 0 sursa imperfecta, caci el
furnizeaza 0 tensiune ondulata, determinand un curent ondulat In sarcina..
tn capitolele II ~i IV am vazut influenta sarcinii asupra modului de functionare a
redresorului.
Performantele unui redresor din punct de vedere al sarcinii sunt apreciate prin:
calitatea tensiunii furnizate;
comportarea in caz de scurtcircuit;
puterea aparenta de calcul a transformatorului ~i factorul de putere secundar.
5 INTERACTIUNILE: REDRESOR-SARCINA.; REDRESOR.RETEA. CONCLUZII
Influenta redresorului asupra retelei este cunoscuta, daca se determina valorile

efective ~i contffiutul armonicilor curentilor absorbiti, precum ~i defazajele lor in raport cu
tensiunile sinusoidale ale retelei.
5.2 Pulsatiile
, tensiunii redresate
PuIsatia tensiunii redresate depinde de schema de redresare ~i de natura sarcinii.
Pentru 0 sarcina normala ~i un unghi de comanda (de intarziere) 0: nul, tensiunea in
gol a unui redresor udO este formata din p segrnente de sinusoida pe 0 perioada T a tensiunii
rerelei (fig. 5.1) ~i valoarea sa medie este data de relaria (2.232):
- ~p.1!
UdO = U-sm-
1! p
udO A
I
/\1
U ---
Pentru diverse scheme de redresare, s-a calculat factorul de forma IF ~i factorul de

modulatie 1M ale aeestei tensiuni, eu relatiile (1. 7) ~i (1.8).
Rezultatele sunt date in tabelele 5.1 ~i 5.2.
Tabelul5.1 FactoruJ de forma·
p 1 2 3 6 12
IF 1,57 I,ll 1,017 1.00088 1,000053
Relap.a (2.15) tabeJul 2.2. (2.108) (2.157) (2.207)
p 1 2 3 6 12
1M 1,21 0,482 0,187 0,042 0,0102
Relatia (2.15) tabe1ul 2.2. (2.108) (2.157) (2.207)
UdD (t) = -(U dD L 1-n-p·
1+ 2 ~ 1 cosnncosnpwt J
0 0
.=1
U.=UdD
A - 22 ocosnn~-·
1-n p.
U
UdD
=1
2
oocosn
1-wp-
1
Rapoartele !!..n calculate cu relatia (5.3) sunt date in tabelul 5.3.
VdD
Tabelul5.3 Valori ale raportului !:!n

VdO
2 3 6 12
~
2 0,667 - - -
3 - 0,25 - -
4 0,133 - - -
5 - - - -
6 0,057 0,057 0,057 -
7 - - - -
8 0,0317 - - -
9 - 0,025 - -
10 0,0202 - - -
11 - - - -
12 0,01398 0,01398 0,01398 0,01398
Tabelele 5.1, 5.2 ~i 5.3 conduc la urmatoarele concluzii:

• cu cat peste mai mare, cu aut fF este mai aproape de valoarea 1 ~i fM este mai scazut;
calitatea tensiunii redresate este deci mai buna;
• existenta unei armonici de un anumit ordin este impusa de schema de redresare. Valoarea
de van a armonicii este independenta de schema de redresare ~i este impusa de ordinul
annonicii;
tn cazul in care ex;t: 0, tensiunea redresata in gol este data in fig. 5.2.
Valoarea sa medie este data de relatia (2.238):
Uaa = U dD cosex
1 p. 2n
Uda =U -+-slD-cos2ex
2 4n p
5 INTERACTIUNILE: REDRESOR-SARCINA.; REDRESOR-RETEA. CONCLUZII
, I'"
>f
•rot
!+Lsin 2n cos2a
2 4n p
p . n
-sm-cosa
n p
Curbele IF (a), pentru diverse valon ale lui p soot aratate in fig. 5.3.
•
fF I
,
'4
Se observa ea IF ere~te eu a, ealitatea tensiunii devenind deei din ee In ee mai
slaM. Daea p ere~e, faetorul de forma IF' deei ~i tensiunea redresata se 1mbunata~ese. In
praetiea, redresorul nu funqioneaza in gol, ei eu curen~i de sarcina Id, unghiul de comuta~ie
J.l nefiind negli jabil. In acest eaz, pentru a::j;; 0, J1:;t: 0, alura tensiunii redresate este
prezentata ill fig. 5.4.
-------------~~~=-----I A
I / IU
A
U cos-
n I
~--;----- // I
p /
/ I /
/
~//" ) /
I
n/2-nl p :
~ a J.l
lC ••.:e .•:.
I I
nip
nl2
Calculul general al dezvoltarii ill serie Fourier pentru Ud (O)() este destul de
eomplicat, deoarece trebuie rezolvate integralele (vezi rela~iile 1.5 ~i 1.6):
5 INTERACTIUNILE: REDRESOR-SARCIN..\.; REDRESOR-RETEA. CONCLUZIJ
a, ~ 2;[J U cos; oos("" + a) cos pwtd( w,) + I U SiO( wt + ~ ~; + a )cos pwtd( w+
= 2(~:~1) {(p-1)eos[ a+(p+ 1).u]- (p + 1)eos[ a- (p-l).u J- 2eosa}
bj = A n
;n'") [JI' ueos;eos(mr ~
+ a) sin pOJtd(m[) + JUsin
A ( n n)
0Jt+ -;+a
2 sinpmrd(mr) ,] =
pOI' (5.10)
= 2(~d~ 1) {(p -1)sin[ a+ (p + 1).u]+ (p+ 1)sin[ a- (p-1)1l] +2psina}
Pentru redresoarele eu diode de regim liber (DRL) legate la ie~ire, forma de unda a
tensiunii redresate este data in fig. 5.5 ~i eeuatia sa este:
••
cot
a =~Je (;Sin(OJt+a+ +:l£-
J
2rr
J1
2
rr)COSPOJtd(OJt)=
P
-0
P
=L ~dO [-(p-1)cos(p+1)8+(p+l)cos(p-l)8-2]
2rrp·-1
bl =~Je (;Sin(OJt+a+ +
2rr
J1 rr
2
_:l£)SinPOJtd(OJt)=
P
-0
P
=L ~dO [(p-l)sin(p+l)8-(p+1)sin(p-l)8]
2rr P -1
Re1atiile (5.9), (5.10) ~i (5.12), (5.13) arata ca, pentru 0 schema de redresare,
amplitudinea primei armonici a lui ud depinde de a ~i /1, iar pentru funqionarea cu DRL,
de 8.
Se pot trasa curbele Ud / UdO (UI / UdO)' luand ca parametru U!' (fig. 5.6, 5.7, 5.8).
Din aceste curbe putem gasi amplitudinea primei armonici.
- 1
Ud
UdO
•• 0,9 '
I
0,8
0,7
0,6
0,5
0,4
0,3 ,
0,2
0,1 !
Oi I I
0 0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,4
••
- i 1
Vd f 0,91
VdO I
0,8 I
0,7
0,6
0,5
0,4 , ,
0,3
-
U =60/< 0
\ )\ .
I.J. i \:'
02 - '/\1
UJ.l=12% \
011
, I i
o i
o 0,6 0,7 A 0,8
__ .-_ VI
VdO
0,8 '
I
0,7 I
0,6 ~I 'i, !
0,5 ; : i I I I I
'I ii,
0,4 'i, I I
I
I r---t '
~ I I I Ii!! I uJ.l=12%
o'-'LLI I I I I
0,2 I Funqionare eu DRL

0,1 I
o
o 0,1 0,2 0,3
VI
A
.-
VdO
Comportarea in scurtcircuit a fost studiata in subcapitolul 2.12. Tabelul 5.4 prezinta

rezultatele pentru schemele uzuale de redresare.
Tipul de P2 PD2 P3 P6 PD3 S3 Steadubla
redresor (M2) (B2) (M3) (M6) (B6) cu BIF
p 2 2 3 6 6 6 6
ksc 1 0,636 .J3 6 0,555 0,555 .J3
relaJ,ia (2.327) (2.338) (2.328) (2.329) (2.339) (2.352) -
eu cat ks< este mai slab, cu amt mai buna este comportarea redresorului in
scurtcircuit, caci amplitudinea curentului care poate aparea este mai mica.
Se observa ca cele mai bune montaje sunt in monofazat redresorul in punte PD2
(B2) ~i in trifazat redresorul in punte de tip paralel-dublu (PD3) sau serie (S3).
5.4 Puterile aparente de calcul ale transformatorului.

Factorii de putere
Puterile aparente de calcul ale transformatorului ~i factorii de putere au fost deduse
in cadrul capitolului 2.
Rezultatele sunt reunite in tabeluI5.5.
Redresor P2 PD2 P3 P6 PD3

(M2) (B2) (M3) (M6) (B6)
p 1 2 2 3 6 6
Sarcina R norrnala norrnala norrnala norrnala norrnala
5s 3,49PdO 1,57 Pd~ 1,1lPdo 1,48Pdo 1,81 Pd~ 1,05Pdo
5p 2,69PdO 1,1lPdo 1,1lPdo 1,21Pdo 1,28Pdo 1,05Pdo
5, 3,09PdO 1,34Pdo 1,1lPdo 1,35Pdo 1,55Pdo 1,05Pdo
Ipp 0,371 0,9009 0,9009 0,826 0,78 0,952
Ips 0,286 0,637 0,9009 0,675 0,55 0,952 .
Rela!iile (2.24+2.28) (2.8(}-;-2.83) (2.86+2.90) (2.112+2.115) (2.125+2.129) (2.165+2.169)
Redresor PD3//S3 Doua redresoare S3 Stea dubIa ~i BIF

stea-dubIa BIF (B6)
legate In paralel
p 12 12 6 6
Sarcina norrnala norrnala norrnala norrnala
5s 1,05Pdo 1,48Pdo 1,05Pdo 1,48Pdo
5p 1,01Pdo 1,05Pdo 1,05Pdo 1,05Pdo
5, 1,03Pdo 1,265Pdo 1,05Pdo 1,265Pdo
Ipp 0,99 0,952 0,952 0,952
Ips 0,952 0,675 0,952 0,675
Relatiile (2.215-+-.220) (2.224+2.231) (2.1652.169) (2.1962.200)
5 INTERACTIUNILE: REDRESOR-SARCINA; REDRESOR-RETEA. CONCLUZII
Din punct de vedere al puterilor aparente ~i factorilor de putere, cele mai bune
scheme de redresare sunt: PD2 (B2) in monofazat ~i PD3 ~i 53 in trifazat pentru p=6 ~i
PD3//53 pentru p=12.
5.5 Curentii
, absorbiti, de la retea
,
Redresorul este alimentat cu tensiuni sinusoidale, dar curentii absorbiti sunt
nesinusoidali. Armonicile de curent injectate in retea provoaca perturbatii ca:
interferente cu retelele de telefonie ~i televiziune;
efecte negative asupra funqionarii altor sarcini: m~ini electrice (aparitia unor cupluri
parazite, a pierderilor suplimentare), echipamente de iluminat (imbatranire prematura),
echipamente de comanda (erori de comanda), echipamente de masurare (erori de
masurare);
posibilitatea aparitiei de rezonante paralel in retea.
111cadrul capitolului 2, s-au studiat formele curentilor secundari ~i primari pentru
fiecare schema de redresare functionand cu sarcina normala. Pentru aceste unde s-au calculat
valorile medii, efective ~i dezvoltarile in serie Fourier.
Pentru redresoarele trifazate metoda energetic a este 0 metoda general a simp la, care
permite trasarea formei curentilor primari in urmatoarele ipoteze:
2r.:
J
o
ipdt= 0
daca este in triunghi, suma tensiunilor de linie este nula:
up] +up2 +up3 =0
se neglijeaza curentul de magnetizare al transformatorului;

sarcina redresorului este 0 sarcina normala (wL» R);
comutatia este instantanee (ideal a, Lk = 0).
Metoda energetic a este bazata pe ipoteza egalitatii intre puterea instantanee luata de
la retea ~i puterea instantanee fumizata pe partea de curent continuu.
Redresorul prezentat in fig. 5.9,a este caracterizat prin indicele de pulsatie p ~i
unghiul intern 0, care reprezinta unghiul minim intre tensiunea de faza ~i tensiunea redresata
(fig. 5.9.b, c).
Tensiunile de alimentare sunt:
Tensiunea redresata pentru intervalul (cotp COt2) = Acot = 2n este:
p
eu valorile (5.17) ~i (5.18), relatia (5.19) devine, dupa separarea termenilor in sinus
~i cosinus:
. . 2n . . 4n U /- . s::
In SIll- + lp3 SIll- = -~- d SIll
u
3 3 Up
~o".
~L:J~dL
.'.. ."---.r-
"
1---<I '
I I
p,1;
I
I'"
IU
~-----
d
R
,
l u.wJ t p," a)
,
----0
5 INTERACTIUNILE: REDRESOR-SARCINA; REDRESOR-RETEA. CONCLUZn
k-
-
~.!!.-j
~ d
3 Up
Astfel, pentru intervalul (wtp mtJ, formele curentilor ipp ip2' ip3 se obtin prin
procedeul urmator: se traseaza 0 sinusoida de valoare de van k (fig. 5.9,d). 1n raport cu
momentul valorii sale maxime se masoara defazajul D. Interseqia sinusoidei eu verticala ce
treee prin D da valoarea ipj' Prin interseqiile vertiealelor eorespunzatoare defazajelor 0- 2 7r

3
~i 0- ~7r cu sinusoida se obtin ip2 ~i ip3' Pentru intervalul de timp (wt2,Wt3) urmator,
tensiunea redresata este:
Valorile eurentilor pentru acest interval rezulta utilizand aceea~i sinusoida din
fig. 5.9,d: se traseaza in raport cu maximul sau vericale defazate cu (0+

\. P
27rJ,
( u+p-3
<;: 27r 27r) ~l. (<;:u+ 27r- 47rJ' . va 1on'lid ' .
p 3 ~I se lau e eorespunzatoare puncte or e mterseqle
ale acestor vertic ale cu sinusoida.

Prin aceastii metoda se reprezinta curentii ip! ,ip2 ,ip3 pentru fiecare interval de timp,
pana la semiperioada.
0
Se completeaza forma de unda pentru 0 perioada T a retelei ~iind ca, in circuit,

eurentul este altemativ.
Pentru a ob?ne curentii din primar, nu este necesar sa se determine intervalele AWl
prin reprezentarea tensiunilor redresate (fig. 5.9,c), ci se po ate aplica procedeul urmator:
se traseaza sinusoida auxiliara de amplitudine k. Ea va fi in faza cu tensiunea fazei;

se ia ca referinta punctul de interseqie al verticalei desenate la D, in raport cu valoarea
maxima a sinusoidei, cu sinusoida (fig. 5.10);
plecand din punctul de referinta se traseaza vertic ale la distantele 2n: / p (fig. 5.10) care,
taind sinusoida, defmesc durata treptelor de curent, care se reprezinta prin simetrie, dupa
cum arata fig. 5.10.
Daca a,t:. 0, J.L = 0, forma curentului de faza primar nu se modifica, dar unda sa este
defazata cu a 'in raport cu tensiunea de faza, sinusoida auxiliara trebuie deci sa fie construita
defazata cu a in raport cu tensiunea de faza.
Daca J.L,t:. 0, sau fd nu este constant, se procedeaza in modul urmator:

se traseaza curba idealizata a curentului primar considerand J.L = 0 ~i fd=const.
se face coreqia curbei idealizate ob!inute, pentru ca aceasta curba a curentului altemativ
sa aiba aceea~i forma cu cea a curentului redresat, dar 0 valoare proportional a cu raportul
'intre curentul idealizat ~i valoarea medie fd a curentului redresat pe intervalul de timp
examinat.
Metoda se aplica, de asemenea, pentru gruparile in paralel ale redresoarelor prin BIF
daca:
curentul continuu se lmparte 'in mod egal 'intre redresoarele puse in paralel; .
redresoarele sunt identice ~i functioneaza cu acelea~i a ~i p;
unghiul intern 8 al ansamblului este media aritmetica a unghiurilor interne ale celor doua
redresoare;
Curentii absorbiti de redresoare sunt deci ne-sinusoidali. Pentru curentul de faza,

este interesant sa se cunoasca: valorile efective ale fundamentalei ~i armonicilor, deoarece
e1e determina puterea aparenta (relatiile 1.48; 1.55) ~i defazajul ~l care intervine'in ca1culul
puterilor activa ~i reactiva (relatiile 1.45; 1.53). Cu ipotezele comutatiei ideale ~i ale
funetionarii cu sarcina normala, tinand cont de formele de unda gasite pentru curentii primari
~i de relatii1e corespunzatoare date din tabelul 1.1, rezulta pentru diversele tipuri de
redresoare necomandate:
pentru P2 (Ml) ~i PD2 (B2) (vezi fig. 2.28 ~i 2.30):
. ( ) 4fd ~ sin(2k-1)rot 4fd ( • 1 . 1 . )

lp rot = --£.J - -- smrot +-sm3rot+-sm5rot+ ...
n: k=l 2k -I n: 3 5
pentru P3 (M3) (vezi rela~ia 2.110):
131d ( cosrot +-cos2rot

ipk(cut) = __ 1 -- 1 cos4rot+ ... )
n 2 4
. (2k-l)n
41 ~ sm
ik(cut)=_d
n
L
k=1
3
2k-l
cos(2k-l)cut=
2131d ( cos rot -

= __ -1 cos 5 cut + -cos
1 •)
7 roH ...
n 5 7
- pentru PD3 (vezi fig. 2.38 ~i relatia 2.162):
2../31d ( cosrot --eos5rot

ip(rot) = __ 1 1
+-cos7 rot+ ... J
j n 5 7
- pentru S3 (vezi fig. 2.40):
. ( rot ) =-
lpj 2Id ( 1 . 5rot+-sm
sinrot+-sm 1. 7rot+-sm1. 11rot... )
n 5 7 11
. ( rot ) =-3Id
lpj ( 1 . 5rot+-sm
smrot+-sm
• 1. 7rot+-sm
1. 11rot... )
n 5 7 11
Rezultatele de mai sus ne permit sa concluzionam urmatoarele:

pentru redresoarele monofazate: curentul ip nu eon~ine, ill afara de fundamental a de
valoare efectiva II ill faza eu tensiunea sinusoidala de alimentare, decat armonici impare
care au ca valoare efectiva:
I=!J..
n n
eu : n - rangul armonicii.
- pentru redresoarele trifazate: eurentul ip con~ine ill afara de fundamental a de valoare

efeetiva II ill faza eu tensiunea simpla corespunzatoare, armonicile de rang n:
1n relatia de mai sus:
k-numar intreg, pozitiv;
p-numarul de segmente de sinusoida ale tensiunii redresate pe 0 perioada T a
tensiunii rete lei.
I =!l-=_I_1_
n n kp±1
Deci, este suficient sa se cunoasca valoarea efectiva a fundamentalei pentru a

cunoa~te valorile efective ale armonicilor.
Daca se neglijeaza curentul de magnetizare ~i pierderile ill redresor pentru

Il=O(U,; =U,;o),
11 se determina din egalitatea illtre puterea aparenta a fundamentalei 51 ~i puterea

PdO = UdoI,; furnizata de redresor.
,/ Daca se considera comutatia idealii (p = 0) pentru redresoarele comandate, comanda

prin reglaj de faza nu modifica forma de unda a curentilor: curentii nu vor fi decalati dedit cu
unghiul de comanda a in raport cu redresoarele necomandate (vezi fig. 2.51).
VRelatiile (5.34), (5.31), (5.35) ~i (5.33) raman valabile, dar defazajul fundamentalei
CPj este egal cu a:
I: Fenomenul de comutatie (11 7:- 0) deformeaza curentii absorbiti care nu mai sunt
rectangulari, ci aproximativ trapezoidali (vezi, de exemplu, fig. 2.58, b ~ B).
Valoarea efectiva a fundamentalei se calculeaza in acest caz cu 0 relatie corectata:
I -~(~)
I - 3U P PdO I'~O
Factorul de coreqie (~I) dO JJ."O
se obtine din diagrame cum sunt cele din fig. 5_1I,
sau se calculeaza cu relatia:
..!L = cosa+ cos(a+ ,u)

PdO 2
~ 2,u + sin 2a - sin 2( a + ,u)

PdO 4[cosa-cos(a+,u)]
o
0,8
(81 '\
-----'l~_ ,_ i
I\.P dO) /.l*O
Fig. 5.11 Factorul de corectie (:1 J

dO JJ."o
.
In mod obi~nuit, aceasta influenta a comutatiei este mica asupra amplitudinii undei
fundamentale ~i a armonicilor de joasa frecventa ~i se poate neglija, utilizand relatiile (5.34)
~i (5.35) pentru ,u = O. Dar influenta asupra defazajului ({>I al fundamentalei este importanta.
Ea va fi studiata in eele ee urmeaza.
Daea se neglijeaza pierderile in redresor (Ur = 0) relatia (2.315) se serie:
Puterea pe partea de eurent eontinuu este:
Pd =Uid = udO(eosa-uJl)Id
Puterea aetiva absorbWi este data de relatiile (1.45) pentru redresoarele monofazate
~i (1.53) pentru redresoarele trifazate:
P = 3UpI j cosqJj
Relatiile de mai sus devin, eu valorile (5.34) sau (5.35) pentru I]:
Prin urmare relatii1e obtmute pehtru redresoarele monofazate ~i trifazate sunt formal
identiee (5.43,a ~i 5.43,b).
Daca se serie egalitatea puterilor, eu (5.40) ~i (5.43) rezulta:
UdO ( cos a - UJl) Id = Udold COS qJl
Se inloeuie~te valoarea lui uJl eu eea din relatia (2.277):
cosa- cos( a+ Ji) cosa+ cos(a+ Ji)

cos qJl = cosa- 2
2
CPr == a+!.t
2
Efectul comutaliei este, deci, defazajul suplimentar !.t al undei fundamentale in

2
raport cu unghiul de comanda a. Efectul este important deoarece puterea reactiva consumata
de redresor cre~e.
5.6 Perturbatiile
, tensiunii de alimentare
Datorita comutatiilor care au loc in redresor reteaua este perturbata, forma
tensiunilor la intrarea redresorului inceteaza de a mai fi sinusoidala. Perturbatia este cu atat
mai importanta cu cat puterea redresorului este mai mare, deci nu poate fi neglijatain raport
cu puterea de scurtcircuit a retelei. Tensiunile de alimentare (la barele A-fi~~unt
modificate. Ceilalti consumatori (motoare, instalatii de iluminat) sunt astfel pertur6atl.
Perturbatia se propaga in retea atenuandu-se cu distanta. Pentru barele B (fig. 2.54)
unde puterea de scurtcircuit este mult mai important a, efectul perturbaliei este neglijabil.
Tensiunile intre faze sufera modificari (rupturi) de 0 durata egala cu !.t, durata de
comutatie a componentelor semiconductoare, ~a cum se vede, spre exemplu, la tensiunea itab
(fig. 2.58,b-t D) ill secundarul unui redresor PD3(B6).
Le
Perturbatiile sunt transmise in primar, atenuate cu raportul ---, unde L este
Le + Lk e
inductanta pe faza a retelei ~i Lk - inductanta de scapari a transformatorului. Deci situatia

este mai pulin grava daca redresorul este alimentat prin intermediul unui transformator. Daca
legarea se face direct, tensiunileintre barele A (fig. 2.54) vor avea 0 alura asemanatoare cu a
celor din fig. 2.58,b-t D. Armonicilor de tensiune Ie corespund armonici de curent care se
propaga in retea. Receptoarele plasate in vecinatatea redresorului ~i chiar redresorul illsu~i
sunt cele mai perturbate.
:in practica, se eyita cuplarea directa a redresorului la retea. Daca nu este necesar un
transformator pentru adaptarea tensiunilor, atunci se leaga intre retea ~i redresor inductante
de limitare, care, in propagarea perturbatiilor spre rete a, joaca rolul de inductanta de scapari
a transformatorului. De obicei, intre rete a ~i redresor se intercaleaza filtre.
5.7 Considerapi asupra puterilor absorbite

Teoretic, se considera ca redresoarele sunt alimentate cu tensiuni alternative
sinusoidale, deoarece puterea de scurtcircuit a retelei este mult mai important:! decat cea a
convertorului. Curentii absorbiti sunt nesinusoidali. Relatiile intre puteri: activa- P.
reactiva - Q, aparenta - S ~i deformanta - D, pentru convertoarele monofazate ~i trifazate sunt
date in subcapitolul 1.4.
Daca se considera comutatia instantanee (!.t = 0), atunci:
pentru redresoarele monofazate, relatii1e (1.45) ~i (1.47) se pot scrie, tinand cont de (5.34)
~i de faptul ca CPr = a, se obline:
· Udold· - - .
Ql =UpIlsmcpl =Up--sma=Udoldsma
Up
pentru redresoarele trifazate, relarii1e (1.53), rinfuld eont de (5.35) ~i de faptul ea CPI = a,
devin:
U I - -
Q1 =3UpI1sinCPl =3Up~sina=Udoldsina
3Up
Relarii1e (5.48), (5.49), (5.50) ~i (5.51) arata ca, pentru redresoarele monofazate ~i
trifazate, puterile activa ~i reactiva se pot exprima prin relarii identice daca se iau in
considerarie marimile de pe partea de curent continuu. Forma relariilor pentru P ~i Q indica
faptul ca legea -p - ( Ql_

Udold Udold
J poate fi reprezentata de 0 diagrama circulara (fig. 5.12)
Se observa ca puterea activa Peste proporrionala eu tensiunea in gol Uao; la bomele

redresorului comandat.
0° (B)
1
(UdO)
Diagrama circulara arata modul cum variaza P ~i Q la curent de sarcina Id=constant.

Se observa ca, in acest caz 51 = ~ p2 + Q]2 este constant. Cfuld a variaza de la 00 la 1500,
punctul A se deplaseaza pe cere intre punctele B ~i C. Punctul B (a = 0) corespunde
redresoarelor neeomandate.
Factorul de putere este defmit de relatia (1.43) ~i va fi:
- pent'ru redresoarele monofazate:
f' p UpI}cosqJ} 11
JP =-= --COSqJ}
. S UpI I
- pentru redresoarele trifazate:
f = p = 3UpI} cosqJ} -!.Lcosm

• p S 3U I I 't'}
P
; = If (vezi relatia 1.9) reprezinta continutulfu fundamental a al curentului primar,
de unde rezulta relatia generala:
I
- ./31d
1 - .fin
.fi-
1=1=-Id
p 3
If
=!.L = 3./3 = 0 8274
I 2n '
2Jjid
__
I (dupa 5.27)
1 .fin
- (2
I = II = I ~3 d (dupa 2.124)
I 3
If =-1. =- =0,9554
I n
_ 2Jj~
I
1 - .fin
I] 3
ff =-=- =0,9554
I 17:
Factorul de putere poate fi exprimat ~i in funqie de factorul de distorsiune fD (vezi

relatia 1.11. a).
Relatiile Ip al unui
(5.54) ~i (5.64) pun in evidenta faptul ca factorul de putere
redresor nu corespunde lui cos q>], fiind mai scazut. Cum q>] este proportional cu a
(relatia 5.47) , rezulta ca factorul de putere este cu amt mai seazut cu cat a tinde eatre
valoarea de 90°. Puterea activa seade ~i puterea reactiva cre~te.
in relatiile (5.54) ~i (5.64) cosa a fost Iuat in valoare absoluta, deoarece factorul de
putere este 0 manme pozitiva, iar la function area ea invertor cosa ia valori negative.
Faetorii de putere pentru redresoarele neeomandate se obtin pentru a = 0, deei sunt egali eu
continutul in fundamentala If al curentului primar. Se observa di putem caleuIa continutul in
fundamentala al curentului primar printr-o alta metoda, inloeuind II prin valorile sale date de
relatia (5.34) pentru redresoarele monofazate ~i de relatia (5.35) pentru redresoarele trifazate.
Astfel:
pentru redresoarele monofazate:
Deci pentru redresoarele necomandate:
I] Pd~
ff = - = fp = fpp = -
I Sp
adica, conform tabeluIui 5.5., calitatea curentilor absorbiti de la retea este eu amt mai buna
~ (ff mare), eu cat peste mai mare. ' , ,
Pentru redresoarele comandate Ip se ealcuIeaza eu reIatiile (5.54) sau (5.64).
Trebuie studiata, de asemenea, influenta comutatiei reale (/1:;t. 0) asupra vaIorilor
puterilor P ~i Q.
CU relatiile (5.43) ~i (5,44), puterea aetiva se scrie:
P=UdJdCOSq>1 =UdoIAeosa-ujt) (5.68)

pentru redresoarele necomandate (ex = 0).
Qjl(X=oo = Vdold ~Ui" (2 - Ui")
Exista deci un consum de putere reactiva determinat de caderea de tensiune reactiva

raportata ui" = Vi" / VdO care, la randul ei este legata de curentul de sarcina ~i de
caracteristicile schemei de redresare (vezi relatia 2.290). A~adar, exista 0 putere reactiva
datorita comutatiei.
eu relatiile (5.68) ~i (5.69) se determina coordonatele punctului A (fig. 5.13) pe
cercul redresorului comandat:
Datorita comutatiei reale, punctele care reprezinta diverse unghiuri de comanda ex,
de asemenea ~i pentru ex nul, se gasesc deplasate pe cercul diagramei puterilor (fig. 5.13) in
raport cu cazul Jl = 0 (fig. 5.12).
Fig. 5.13 demonstreaza ca 'in regim de redresor, pentru un unghi de comanda a dat,
puterea reactiva cre~te cu caderea reactiva de tensiune raportata u,,;
dimpotriva, 'in regim de
invertor, QI scade daca U" cre~te.
Principalul inconvenient al redresoarelor este puterea reactiva absorbita. Reducerea

acestei puteri reactive se poate face, 'in principal, prin doua metode:
a) comanda secventiala (decalata);

b) mtrajul activo
In acest subcapitol ne yom ocupa doar de prima metoda, cea de-a doua facand
obiectul unui capitol separat.
Principul metodei consta 'in utilizarea a doua sau mai multe redresoare de acela~i tip,
legate 'in serie ~i comandate de 0 maniera independenta unul fati'i de celalalt, dupa principiul
comenzilor decalate. Daca redresoarele sunt conectate la acel~i transformator, fiecare
trebuie sa fie alimentat de un secundar separat.
In fig. 5.14 se arati'i schema de principiu. In cazul unui singur redresor, cand a
variaza de la 0° la 150°, extremitatea vectorului care reprezinta puterea aparenta 51
corespunzatoare fundamentalei descise arcul de cere BAC (vezi fig. 5.12 ~i 5.13).
Sarcina
RLE
Fig. 5.14 Schema de principiu: montajulm sene a doua redresoare

comandate secvenpal (decalat).
Relatiile (5.48) ~i (5.50) arata ca axa P (fig. 5.12 ~i 5.13) poate fi gradata 'in
tensiune, deoarece cos a = fl.!rx .

UdO
Principiul comenziiva fi explicat pentru Id=const.

Fiecare din cele doua redresoare 'in serie, A ~i B, furnizeaza la mers 'in gol tensiunea
maxima UdO/2 (ud = udA +UdB) ~i pentru a reduce Qt comanda se face 'in modul urmator:
pentru a B = 0, se modifica a A de Ia 00 Ia arDJlX(vezi subcapitoluI 2.14). Extremitatea

vectorului care reprezinta consumul ansamblului descrie arcul de cere BDE (fig. 5.15).
Extremitatea vectorului udB este ill punctul M.
apoi, a A ramane egal cu arDJlX~i se modifica a B de la zero la arDJlX' Extremitatea
vectorului care reprezinta consumuI ansamblului se deplaseaza pe arcul de cere EFC

(fig. 5.15).
Se observa peo fig. 5.15 ca atunci cand tensiunea variaza illtre UdO ~i -UdO cosarDJlX'
traiectoria BAC este illIocuita de BDEFC, adica s-a divizat aproape cu doi maximuI Iui
Q1 ' ca ~i valoarea sa medie.
B (a. =0)
-1 1
(,UdO) ( UdO)
Fig. 5.15 Reducerea puterii reactive absorbita. prin comanda secven1iala (decalata)
a doua redresoare.
Daca se leaga ill serie trei redresoare care sunt comandate decalat unul ill raport cu
celaIalt, se divide cu aproximativ trei valoarea me die a puterii reactive absorbita.
Acest principiu se poate aplica ~icelulelor de comuta~ie coman date decalat.
Pun~ile semicomandate (mixte) prezentate ill subcapitoluI 2.13 au 0 celula
comandata Ia a2 = 0 ~i, din acest motiv, tiristoarele au fostilllocuite cu diode.
Diagrama ;irculara pentru 0 astfeI de punte este reprezentata ill fig. 5.16.
1n loc sa se deplaseze pe semicercul BAC, punctul de funqionare se afla pe
semicercul BDE.
A~a se explica de ce 0 punte mixta absoarbe mai pu~a putere reactiva decat 0 punte
comandata, avand aceea~i structura. Dar puntea mixta nu funqioneaza ill regim de invertor.
Un redresor comandat oarecare, care con~ine doua celule de comuta~ie 'in serie, poate
fi comandat ill mod decaIat, pentru a asigura func~ionarea ill cele doua cadrane ale planului
(Ud,lJ.
UdO Id
Fig. 5.16 Diagrama circulara pentru 0 punte semicomandata (mixta) (J.l = 0).
Fig. 5.17,a aratA schema puntii monofazate (pD2, B2) coman data, iar fig. 5.17,b
diagrama circulara corespunzatoare, in ipoteza J1 = O.
Fig. 5.17 Comanda decalata a puntii monofazate comandate:

a) schema electrica; b) diagram a circulara (J.l = 0).
Mai intii a A variaza de la 0° la 150°. Punctul de functionare se afla pe semicercul

(2) (fig. 5.17). Apoi a A ramane la 150° ~i a Beste modificat de la 0° la 150°. Punctul de
functionare se deplaseaza pe semicercul (3). 1n aceste conditii Udrx acopera plaja de valori
intre UdO ~i -o,87UdO' 1n fig. 5.18 sunt prezentate formele de unda pentru functionarea ca
invertor in punctul T (fig. 5.17,b) eu a = 150 ~i a B = 90
A
0 0
-
Durata curentului secundar, ca ~i a curentului primar, este (J=n+aB-aA·

Fundamentala curentului este defazatAin raport eu tensiunea de alimentare cu (a A + a B) /2.
I
I
I I
)'Is I
I
I
I
I I
2 I I
~ uA=150"
I OB=9O"
,
:
I OB=9O"
UA=150"
~ ~I
•• "I
I I
I I I
I I I
I I
: I
I I
~dSt-----,j, / I '\
'I
I I /
/:, ,
/ \
I / I \ I
I \
i \
I I
I
I \ I
I
I
I
If
J
I I
I
I
\1
\1
\) I
/
I
I I
I I
I
I
I I
/ I
- Us 1----
Fig. 5.18 Formele de unda pentru redresorul monofazat In punte comandat

pe principiul comenzii secven~ale (decalate) aA = 1500 •. as = 900 (p. = 0).
Pentru 1mbunatatirea comporUlrii redresorului ca sursa de tensiune ~i ca sarcina, se
obi~nuie~e folosirea de filtre pe partea de curent continuu - la ie~irea redresorului ~i pe
partea de curent altemativ - la intrare.
Filtrele legate pe partea de curent continuu au drept scop Imbunatatirea formei

tensiunii sau a curentului la ie~irea redresorului, prin reducerea factorului de ondulatie.
Filtrele pot fi de tip C, de tip L sau de tip LC.
a) Filtrul C este un condensator legat m paralel cu sarcina (fig. 5.19). Rolul sau este
o-c=:t *
acela de a reduce pulsatia tensiunii redresate.
c I_SarCina
Dezavantajele acestui tip de filtru sunt urmatoarele:

• provoaca un ~oc de curent la lnchiderea circuitului;
• mic~oreaza durata de conduqie a componentelor semiconductoare de putere;
• modifica panta caracteristicii de sarcina.
EI se utilizeaza de obicei pentru redresoarele de puteri mici (p=I, p=2) ~i pentru
redresoarele de malta tensiune care funqioneaza cu variatii mici de sarcina.
b) Filtrul de tip L este 0 inductanta legata m serie cu sarcina (fig. 5.20). Rolul sau
este de a reduce ondulatia curentului continuu id •
Inductanta este construita cu miez de fier ~i mtrefier pentru a se evita saturatia.

Filtrul L prezinta urmatoarele dezavantaje:
• efectul de filtrare depinde de sarcina;
• determina aparitia de pierderi suplimentare de putere activa m rezistenta inductantei;
• mare~e constanta de timp a circuitului de sarcina, deci timpul sau de raspuns.
c) Filtrele de tip LC sunt construite sub forma de filtre "trece-jos", pentru a atenua
armonicile superioare, sau de "filtre rezonante" acordate pe anurnite annonici.
Filtrele "trece jos" sunt cuadripoli m r sau II legati la ie~irea redresorului
(fig. 5.21).
L
I/<t::' 00000' f c
L L
G---I/<t::'_OO_O_OO_'_*~C_r_oo_o_OO_'--,*~c_1 S=in'
FiItrul rezonant este un ansamblu sene LnCn (fig. 5.22) acordat pe armonica "n" Cate
trebuie suprimata.
Filtrele legate pe partea de curent alternativ illtre retea ~i redresor sunt filtre
rezonante acordate pe principalele armonici ale curentilor absorbiti, pentru a impiedica
aceste armonici sa se propage ill retea. Vazut din rete a, redresorul R este un generator de
annonici de curent (fig. 5.23).
Dupa cum arata fig. 5.23, redresorul R poate fi asimilat, pentru fiecare annonica n,
cu un generator de curent care trimite curentul in ill reteaua simbolizata prin generatorul G ~i
inductanta de linie Lz• Filtrul Ln Cn legat ill paralel la bomele redresorului este acordat pe
annonica "n". S-a notat cu:
in - curentul annonicii "n" generate de redresor;

in! - curentul annonicii "n" care trece prin filtru;
i nr - curentul annonicii "n" care trece spre retea.
----,
I
c-'-,
I I
: :R
I I
a
l_"
,
Fig. 5.23 Schema echivalenta pentru fIltrarea armonicii

de rang "n".
Inr l-co~LnCn
I: = 1- CO~C)LI+ LJ
atunci Inr = 0 ~i curentul annonicii de rang Un" nu cireula decat prin filtru (filtrul a fost
aeordat pe freeventa f,,).
l'n eonformitate cu relatii1e (5.74) ~i (5.75), trebuie sa se evite egalitatea:
deoarece in aeest eaz eurentii spre retea ~i spre filtru devin foarte mari (rezonan1a filtrului).
Se evita aeeasta situatie prin construirea judieioasa a filtrului ~i prin legarea suplimentara a
unei rezistente de amortizare Ra; (fig. 5.23).
Inductanta Ln este construita fara miez de fier, eu 0 infa~urare eoneeputa pentru a
avea pierderi minime prin efect pelicular.
Filtrul aeordat pe freeven1a f" (relatia 5.76) are un comportament induetiv pentru
annonicile cu 0 freeventa superioara lui f". Riseul aparitiei rezonantei (vezi relatia 5.77)
poate aparea la frecvente inferioare lui f", pentru care filtrul are un eomportament eapaeitiv.
Pentru a evita rezonanta, se realizeaza perfect acordarea filtrului (relatia 5.76) pentru
prima annonica. Acest filtru este conectat primul ill circuit ~i deconeetat ultimul. La intrare
se leaga un numar de filtre rezonante egal cu numaml de annonici de suprimat. Punerea sub
tensiune a filtrului nu pune probleme particulare, deoareceinductantele amortizeaza
fenomenele tranzitorii, dar deschiderea trebuie sa se faca cu illtreruptoare fara reamorsare a
arcului electric, pentru a se evita supratensiunile.
Redresoarele sunt practic convertoarele cele mai raspandite. Studiul lor, facut ill
capitolele anterioare ~i ill acest capitol, ne permite sa tragem urmatoarele concluzii:
• performantele redresorului din punct de vedere al calitatii formelor de unda absorbite

(sarcina pentru retea) ~i eliberate la ie~ire (sursa pentru receptor) sunt cu amt mai bune cu
dit peste mai mare;
• dintre eele doua scheme de redresare monofazata P2 (M2) ~i PD2 (B2), a doua este net
superioara (vezi tabelele 5.4 ~i 5.5 ~i paragraful 2.7.2). P2 (M2) nu va fi utilizat de cat
- -
pentru tensiuni U dn scazute ~i pentru curenti nominali Idn de valoare mare.
• dintre sehemele de redresare trifazata eu p=6, cele mai bune sunt redresoarele ill punte
PD3, S3-.(B6) (vezi tabelele 5.4 ~i 5.4). Redresorul in stea dubla eu BIF va fi utilizat in
loeul redresoarelor ill punte pentru valori seazute ale tensiunii Udn ~i pentru eurenti
nominali Idn de valoare mare.
• dad este nevoie de un redresor eu p=12, se utilizeaza un PD3 ~i un S3 moritate in serie
sau in paralel, in functie de earacteristieile nominale ale sareinii.
• daea reeeptorul nu trebuie sa funetioneze decat in primul eadran al planului (U d' ld ) ,
atunei se alege alimentarea printr-o punte semicomandata (mixta).
• se poate reduce puterea reaetiva absorbita, de un redresor eomandat substituindu-l printr-
un ansamblu de doua sau mai multe redresoare de acela~i tip, eomandate secvential
(decalat).
6
VARIATOARELE DE TENSIUNE
ALTERNATIV A
6.1 Generalitiiti
,
Variatoarele de tensiune altemativa (VTA) sunt convertoare altemativ-altemativ

(fig. 6.1). La intrarea lor se aplica 0 tensiune altemativa monofazata sau trifazata cu
frecventa f ~i de valoare efectiva constanta Ua, iar la ie~ire se obtine 0 tensiune altemativa
monofazata sau trifazata de acee~i frecventa f, dar de valoare efectiva Us' reglabila.
:.: :O--N--
f
--[:21__ f- - -; ~u,
sa u
Comanda lor, prin reglarea valorii efective a tensiunii de ie~ire, se poate face dupa
doua principii:
• reglajul de faza;
• controlul numamlui de perioade de conduqie.
Prima metoda este cea mai utilizata, deoarece ea presupune 0 schema de comanda
foarte simpla. Acest capitol nu trateaza decat VT A comandate prin reglaj de faza.
Ca principiu, VT A trebuie sa lase sa treaca curentul ill cele doua sensuri. Deci,
dispozitivele semiconductoare legate pe fiecare cale sunt bidirectionale ill curent. Prin
urmare, se utilizeaza triacul sau, pentru puteri ridicate, doua tiristoare ill montaj anti-paralel.
Tensiunea aplicata fiind altemativa, curentul de sarcina are aceea~i forma ~i se
anuleaza periodic, deci VT A sunt convertoare cu comutatie naturala. Dispozitivele
semiconductoare se blocheaza la trecerea naturala prin zero a curentului care Ie parcurge.
6.2.1 VT A format din doua tiristoare montate antiparalel

(sau un triac)
U
T
0( ~
T1
A B IS M
is T2
A*B
A
R
Ua- C
1
N
Tr A
a)
Cele doua tiristoare in antiparalel T1 ~i T2 pot fi illiocuite de catre triacul Tr• Se va

studia funqionarea VTA cu sarcina rezistiva R (fig. 6.2,b), apoi cu sarcina rezistiv-inductiva
RL (fig. 6.2,c).
Comanda tiristoarelor (sau a triacului) se face prin reglaj de faza. Unghiurile de
comanda a sunt masurate ill rapon cu punctul de tree ere prin zero a tensiunii ua'
Tiristorul 1; conduce, ill timpul semialteman~elor pozitive ale tensiunii ua' iar T2 ill
timpul celor negative.
In intervalele de conductie ale tiristoarelor, Se aplica sarcinii tensiunea de
alimentare ua'
Fig. 6.3 arata formele de unda pentru doua unghiuri de comanda diferite a = at ~i
Tiristoarele sunt comandate la amorsare cu 0 intfu-ziere a.

In
timpul duratelor de conduqie a tiristoarelor, prin sarcina circuHi un curent. Cfu1d
tiristoarele sunt bloc ate, ele trebuie sa tma ill direct tensiunea ua·
Tensiunea directa maxima in starea blocat, care apare la bomele tiristoarelor, este
Uy =V •.
In perioada de conductie, s-a considerat caderea de tensiune la bomele tiristoarelor
neglijabila ill rapon cu tensiunea de alimentare (reprezentata nula ill fig. 6.3).
- 1 ( n- a+-sin2a
1 ) VA
2n 2 a
Din relatia (6.2) se obtine:
a=O~Vs=Va;a=n~Vs=O (6.3)
Legea V s (a) reprezinta caracteristica de comanda ~i este data in fig. 6.4,a.

Deci, se poate modifica valoarea efectiva a tensiunii aplicate sarcinii intre
valoarea 0 ~i valoarea efectiva a tensiunii de alimentare V.' prin reglajul unghiului ex in
intervalul (0, n). Sarcina fiind rezistiva, curentul is are aceea~i forma cu tensiunea.
I_Vs_Va - l( n-a+-sm 1_2) ex

s - R - R 2n 2
Se observa din fig. 6.3 ca formele de unda, curent is ~i tensiune us' au devenit, prin
reglajul de faza, manmi nesinusoidale.
Chiar ~i pentru sarcina rezistiva fundamental a curentului is este defazata -in rapon
cu tensiunea de alimentare ua cu unghiul ({Jt'dat de relatia (6.5).
I
I
I
I
I I
I I
I I I I I
I I I I
~ l-:LJ I
~
, I
I I I I I I I I
I I I I I I [
I I I I I I
I
I I I I I I I
I I ,
: I I I . I
I I
I
I ~ I
, I
I :
I
1\
I \
-V I
. I
If",
-+ __ L__'-/I
a I :
I
i
~
I
~
I
I I
I I
comanda I [
I I
la /,,--.1 /--..1
re=:(l:2 / /
/
/
I
6alf--
I
. I
- Va r----------
sin2a
({>l = arctan 1
1r- a+-sin2a
2
Este yorba deci de un consurn de putere reactiva datorita comenzii. Puterea reactiva
Qr a fundamentalei (relatia 1.47), dupa relatia (6.5) este maxima pentru ex = 90° ~i nula
pentru ex = 0 ~i ex = re. Puterea activa Peste maxima pentru a = 0 ~i scade odata cu cre~erea
lui a. Legile p( ex), Q1 (ex) ~i ({>! (a) sunt prezentate in fig. 6.4,b.
t~Ua
I, t --p
U al2R
1 , : 100° t
lp 1
t
0,8 0,8 80°
0,6 UaQll2R 0,6
0,4 0,4
I
0,2 0,2 ,
I,
0' 0
0° 0° 60°
~ ~
Fig. 6.4 Legile: a) Us(a) ;b) p( a); Q1(a) .. <PI (a) .
Pe durata conductiei unui tiristor, pentru montajul din fig. 6.2, se poate serie ecuatia
diferentiala:
ua = Ua SID COt = R-IS + L -dis

A.
dt
d~
Ua sin COt = Ris + LO)--( -)
A
d cot
Eeuatia (6.6.b) are solutia is(cot) compusa dintr-un termen forrat if(CO(), de forma
tensiunii alternative ~iun termen liber, i, (co() care se amortizeaza in timp:
OJL
~i cp = aretan-
R
R
--aH
if ( OJt ) = ke wL
Astfel, eu ajutorul relaj:iilor (6.8) ~i (6.10), relatia (6.7) se sene:

A R
U --wt
is (OJ£) = _a sin( OJt - cp) + ke wL
Z
R
U
A
--ex
is(a)=O=>o=_asin(a-cp)+ke wL
Z
A R
U .-0:
k= __ a sin(a-cp)e WL
Z
lnloeuind in relaj:ia (6.11) pe k eu valoarea sa din (6.13), rezulta:
di
Valoarea maxima a lui is se obtine din eonditia -( s ) = 0, care, introdusa in relatia
. . d OJt .
(6.6,b) ~i notfu1d OJtl. _[

IS- Sma>::
= eo, da:
Durata eonduqiei tiristorului, OJt = ej se ealculeaza cu relatia (6.14) utilizand

conditia: is (e1) = 0 :
-~(ej-O:)
O=sin(ej-cp)-sin(a-cp)e wL
Ecuatia (6.17) se poate rezolva prin metode numence.

Fig. 6.5 prezinta formele de unda pentru funqionarea cu sarcina RL, la un unghi de
comanda a mai mare decat cp.
Se observa ea pentru amorsarea tiristorului T2 la n+ a este neeesar ca 1; sa fie
bloeat in prealabil, de unde:
-+H-
<p
'"
Iii
I
1 'I
I
1,1
I
I
I
I
I
i
I
! 1
I
I I
- Ua --ci-t-+--'-Ci-' q:
I I I I : a I I I
~ I ,---, r--+i ~
Us + I
II
I
II
I
II
I I
I
i
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
-
!
~ : : : ! I
Ual-~- :
I
I I
I I;
! I
i
I
I
I
'"
-U
a
l
I
I
I
I'
i ! I \
_Ll.. __ L __ L-l_l
I I
..
! I I
I
I
! I'
1 1\
I
j
~:+I;~Lt 'i
; I f I
i I
Iii I
I I I
I I , I
1/ {\ I ! i
I \ I ,
,
\
\
I ! '
I
I
I I I i\ Ii
'~
cot
1 I j : \ 'f II
I ,I I, ' ,
-Ua --:-t--~--J-n-~(
I! I
I I I I I
I I I
I I
,
OJL
a = cp = arctan-
R
Relatia (6.19) da limita conduqiei discontinue.
• Daca ex > cp conduqia este discontinua, formele de unda sunt cele din fig. 6.5 ~i schema
din fig. 6.2 functioneaza ca variator monofazat. Valoarea efectiva a tensiunii la bornele
sarcinii este:
Us = -J8J( U~
I
n a
a sinO)[
)2
d(wt) =
(;2 81
_a
2n
J(I- cos2wt)d(wt)
a
=
• Daca ex < rp, exista doua posibilitati:

a) T1 conduce, T2 este comandat la n + ex, dar el gase~e 1; ill conductie. T2 este polarizat
negativ, deci nu poate trece la starea de conductie. Daca impulsul sau de comanda este
scurt, T2 ramane blocat dupa blocarea lui T1 la trecerea prin zero a curentului sau.
Montajul functioneaza ill regim de redresor monofazat monoalternanta.
b) 1; conduce, T2 este comandat la n+ ex. El nu poate amorsa, dar impulsul pe poarta sa este
lung. Dupa bloc area naturala a lui 1;, T 2 intra ill conduqie. Conduqia este continua ~i
schema se compona ca un illtreruptor illchis ill permanenta.
In concluzie, funqionarea in regim de variator nu are loc decat pentru unghiuri de
comanda ex > cp.
6.2.2 VTA constituit dintr-o punte monofazata ~i un tiristor

Schema este prezentata ill fig. 6.6.
I
tis
~
I A I
R i
c i
r i
I N i
~
Tiristorul Teste legat ill diagonal a de curent continuu a unei punti monofazate cu
diode. Pe durata semi altern ante lor pozitive ale tensiunii ua' D1 ~i D4 sunt polarizate in direct
~i curentul se illchide prin calea A, D1, T, D 4' sarcina, B.
'in timpul semialternantei negative a lui ua' D2,D3 soot polarizate in direct ~i traseul
curentului este B, sarcina, D3, T,D2,A.
Formele de ooda pentru tunqionarea cu sarcina rezistiva R soo:t prezentate in
Ele soot identice cu formele de ooda din fig. 6.3, deci relatiile stabilite in
subparagraful 6.2.1.1 raman valabile.
I· ;
I
! 1
l--~L----L-'
I
I
- D at>:: ;Cl; I
r--;
a: I
i 0: : al
I
u. T
I
I
I
I
I
I
r---1
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
!
r---1
I
I
I
I
I
I
I
I
H
I
I
1
I
D. ~--~~-, ' I
I I
j \
\ I
\ I
\1
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I I
1 I
U I I
S I I
1
•.. i I
U -""t-b
a I I
1/
/
(I
f I
1\ 1
: \J
1 1\
I ! \
1 1
-rT-----r-rr
t :: : :'
1 1 1 1 1
I 1 1 I
1S
I 1 1 1
1 1 1 1
1 I 1
1/ I
(I I
/ i I
Montajul cuprinde:
partea de f011<1,formata din sarcina Rs' triacul Tr ~i siguranta S.
partea de comanda, formata din potentiometrul R, rezistentele r ~i Rj, condensatorul C ~i
diacul Dj•
partea de protectie la supratensiuni de comutatie, realizata din ansamblul serie Rp - Cp•
Tensiunea Uc la bornele condensatorului C poate fi modificata ca valoare ~i faza prin
reglajul rezistentei R. Aceasta permite reglarea unghiului ex care corespunde momentului in
care Uc este egala cu tensiunea de prag a diacului U Br , adica momentului trecerii diacului in
starea de conduqie (fig. 6.9). Diacul in conductie determina descarcarea condensatorului in
circuitul de poarta al triacului Tr ~i amorsarea sa.
b)
Fig. 6.9 a) Diagrama vectorial a a tensitmilor; b) formele de unda.

Yn diagrama vectoriala (fig. 6.9,a), s-a notat cu !l.R - tensiunea la bomele
ansamblului Rs' R, r ~i cu !l.'R - tensiunea la bomele aceluia~i ansamblu, dar avand 0 alta
valoare (R') a rezistentei R, diacul ~i triacul fiind bloc ate.
u~ si ue determina unghiurile mtl = aj ~i mt2 = a2 . prin comparatie cu
tensiunea de prag U Br •
Se alege R pentru a avea valoarea maxima Ue < UBr; diacul nu poate deveni
conductor. Miqorand valoarea rezistentei R, la un moment dat, tensiunea ue este egala cu
tensiunea de prag ±U Br a diacului ~i acesta intra ill conduqie. Triacul prime~te pe poarta un
impuls de comanda ~i amorseaza periodic pe semialtemantele pozitive ~i negative ale
tensiunii ua• Triacul se blocheaza la trecerea naturala prin zero a curentului.
Rezistenf.a R) se calculeaza din conditia de obtinere a unui impuls de comanda pe
poarta triaculm de amplitudine cel mult IGrr=:
f!.U F f!.U F
IG ::;IGrr= =--~Rl :2:--
R1 IGrr=
cu: f!.U F-variatia tensiunii diacului la comutatie;
IGrrox -valoarea maxima admisibila pentru impulsul de poarta (de comanda) al
triacului. i\mbele valori f!.UF ~i I Grr= sunt date de catalog.
Durata impulsului de comanda trebuie sa fie suficienta pentru a permite curentului
prin triac sa atinga valoarea de acro~are I L' Daca se considera 0 durata medie de 20..,..40jJS,
valoarea condensatorului se deduce din:
c = 20..,..40 [~FJ
R[
cu: Rj exprimat ill [.Q].
Triacul intra ill conduqie cu 0 intfuziere a ill raport cu trecerea prin zero a tensiunii
ua' aut ill semialtemantele pozitive, cat ~i ill cele negative. Unghiul a se regleaza prin
varierea lui R (fig. 6.8) ~i permite modificarea valorii efective a tensiunii Us aplicata sarcinii.
Fig: 6.10 arata formele de unda pentru schema prezentata ill fig. 6.8.
Curb a reala de variatie a lui Uc este diferita de cea obtinuta cand diacul ~i triacul
sunt blocate (ue teoretic - desenat punctat ill fig. 6.10), deoarece odata atins nivelul +U Br'
diacul amorseaza ~i condensatorul deSCMCandu-se da un impuls de comanda. Yn consecinta,
ill timpul semialtemantelor urmatoare ale lui ua' Uc ajunge mai devreme la nivelul ±U Br' deci
a2 > a) ~i I S2 > ISl (fig. 6.10). Fenomenul se nume~e histerezis de reglaj ~i constituie
principalul dezavantaj al schemei, deoarece nu permite fixarea exacta a unghiului a de
funqionare al VTA. Unghiul amin pentru care triacul amorseaza este:
. R I
amin = arCSIn~
Ua
cu: Rs-rezistenta sarcinii;
I L -curentul de acro~are al triacului;
Ua -valoarea de van a tensiunii de alimentare.
prima amorsare
lu • u teoretica
,j C
/~
/
/ /
/ /
1/ / /
/
/
oI
! I i
I
~ 1
i
W
! a2 '
i
I i
1
4
a;1
. 2UB.-UaSinamin]
arcSID-~--A----
r
1a ._
= -- tan --E!!!!. Ua
roC 2 2
[
Daca r este negativa, atunci trebuie sa se aleaga un unghi amiD superior valorii gasite
eu relatia (6.23), iar ealeuluI se va refaee. Opera!iile se repeta pana Ia ob!inerea unei valori
pozitive a Iui r.
Rezistenta R este data de relatia:
R = tan~ _r (6.25)
roC
~ ~ arccos
vBr
A
Va
Schema din fig. 6.8 poate fi Unbunatatita prin reducerea histerezisului sau, legand un
condensator suplimentar, C1, ~a cum se arata ill fig. 6.11.
Dupa descarcarea lui C, cand Uc = V Br' C1 (egal cu 1,5-;.-2 C) 11 reillcarca rapid,

asigurand concordanta celor doua curbe: Ucteoretica ~i Uc reala (fig. 6.10).
Acest tip de variator este foarte raspandit. El este utilizat ill instalatiile de iluminat,
pentru a varia intensitatea luminoasa a lampilor incandescente ~i ill aparatele electrocasnice,
pentru a varia viteza motoarelor de curent altemativ. Fig. 6.12 arata 0 schema care permite
comanda unui motor de curent altemativ.
Fig. 6.12 Reglajul vitezei unui motor de curent alternativ prin VT A ell triac
comandat prin diac.
Diodele Dl' Dz, D3, D4 ~i rezistentele R;, R;, R; au rolul de a face simetrice
impulsurile de comanda. trimise in timpul semialtemantelor pozitive ~i negative
ale tensiunii de alimentare ~i de a impiedica aparitia unei componente continue a curentului
in motor.
6.2.4 Alte tipuri de VTA monofazate

tn fig. 6.13 se prezinta alte doua scheme de VT A monofazate.
a n 1 b
nz
D, u. I
Ua
T1
u. I S
A
R
C
I
N
A
Schema din fig. 6.13,a prezinta avantajul unei comenzi mai u~oare deoarece catozii
celor doua tiristoare ~ ~i T2 sunt legati.
tn decursul semialtemantei pozitive a lui ua' curentul is se inchide prin ~, D[ ~i
sarcina, iar in cea negativa prin sarcina, T2 ~i D2.
formele de unda sunt identice cu cele ale variatorului din fig. 6.2.
Pentru schema din fig. 6.13,b, in timpul perioadelor de conduqie a lui Tj ~i Tz'
solenatia secundara 0 compenseaza pe cea primara; intre punctele a - b se afla impedanta
transformatorului care are secundarul in scurtcircuit, impedanta de valoare foarte scazuta,
deci Us = ua'
Cfu1d Tj ~i Tz sunt bloc ate impun intre a ~i b impedanta transformatorului avand
secundarul in gol. Receptorul nu este parcurs de cat de curentul de magnetizare al
transformatorului, care este foarte scazut, astfel Us == 0 .
tn VT A trifazate se se folosesc pe fiecare faza intreruptoare bidireqionale in curent,

identice cu cele studiate in monofazat: triacuri sau tiristoare in antiparalel.
SarcirIa este conectata in stea sau triunghi.

6.3.1 VT A format din dona tiristoare montate in antiparalel pe
fiecare faza
Fig. 6.14 VTA trifazat format din doua tiristoare In antiparalel pe fiecare faza:
a) schema electrica; b) sarcina. rezistiva ih stea; c) sarcina rezistiva In triunghi.
Tiristoarele ~, T2, T3 sunt in conduetie in decursul semialtemantelor pozitive ale

tensiunilor u10' ~o' u,o ~i tiristoarele '1;', T;, T; in decursul celor negative. Intrarea in
conduetie a tiristoarelor este decalata prin comanda cu un unghi a in raport cu trecerea prin
zero a tensiunilor u10' U:!o' u,o'
Funetionarea VT A va fi explicata considerandu-se 0 sarcina rezistiva in stea
(fig. 6.14,b). Tinand cont de schema din fig. 6. 14,a, se observa ca fenomenul de conductie nu
are loc pe 0 singura faza, doua sau trei tiristoare vor fi deci simultan in conductie.
Se pot stabili formele de unda ale tensiunilor U1N' U2N' U3N ~i se pot calcula
valorile lor efective.
Fig. 6.15,a prezinta diagrama fazoriala a tensiunilor retelei.

Daca cele trei tiristoare T1, T2, T3 sunt in conductie, sistemul de tensiuni la bomele
receptorului simetric R, este echilibrat: 0:= N (fig. 6. 15,b):
Fig. 6.15 Diagramele fazoriale: a) a tensiunilor retelei; b) a tensiunilor cu cele trei tiristoare Tp T2, T3 in
conduqie; c) a tensiunilor cu doua tiristoare T2 ~i T3 in conduc\ie.
Cand conductia are loc pe doua faze:

considerand ca sunt in conductie T2 ~i T3 sau T; ~i T;, N se plaseaza ca in fig. 6.1S,c, de
unde rezulta:
U U23• U - _ U23• U _ ulO

2N = 2' 3N - 2' NO - 2
considerand ca sunt in conductie T3 ~i T[ sau T; ~i T(, atunci N se afla. la potentialul

semisumei fazelor 3 ~i 1:
considerand in conductie T[ ~i T2 sau T( ~i T;, N are potentialul semisumei

fazelor 1 ~i 2:
Tinand cont de relatiile (6.28) la (6.32), formele de unda pentru a = 30° sunt
prezentate in fig. 6.16.
Pe acela~i principiu, se pot construi formele de unda ale tensiunilor U1N, U2N, ~N
pentru alte unghiuri de comanda a, apoi se pot calcula valorile efective ale tensiunilor. De
exemplu, pentru U1N, se obtine:
=> UtN = Us
3a 3
1 --+-sm_a . ')
aE (0, ~)
2n 4n
aE( n3'2~) => 1 3J3.
U1N = Us -+--sm ( 2a+-n) (6.33)
2 4n 6
aE (n-- sn) => S 3a
U1N = Us ---+-sm 3 . ( 2a+-n)
2'6 4 2n 4n 3
aEe:,n) => U1N =0
208
1 a. :
r-+1
I I
1
I
I
I I I I I
I 1 I I I
-Va -~-~--~-+-~--~-~--r
u i:! \ 1 1
~OA : ; : ~ :
Va~-1--~-~-~--f-J-
1 I 1 I I i I
I I I I! I
I I I I I
I I
I I
I I
A I I
- Ua 1- I I Ct !
u~~ I ! t : I 1 ! ~ I
U ~--t--I--T--t--r-T--j--i-""t--f-
a I I i I I f I' I I I
) I I ! I I J I
I I I I I I I
I I I I I I
I
I
I
I
I
U3N i :
=U30- '\m
/\
+ I I . I I :
-i--r-I-;--I-'"7--r-T-~----
I I I :
Va', I I : ! I 1 1 I 1
I I ! I I I I i
I ! t I I// I
I I I"
I ' I
I
! ;
- Va i----'--!--+-
II
Fig. 6.16 Formele de undil pentru VTA trifazat din fig. 6.14,
functionand ell sarcina R ill stea; a = 300•
Daca receptorul este legat ill stea, montajul se poate face ca in fig. 6.17, fara ca
funqionarea VT A sa fie modificata.
Avantajul acestei scheme este punctul comun al tiristoarelor, ceea ce u~ureaza
comanda daca se utilizeaza triacuri ill locul tiristoarelor.
I 3 c
f30
Fig. 6.18 prezinta schema unui VT A mixt, care con~ine un tiristor in antiparalel cu 0
dioda pe fiecare faza:
De aceasta data, semialternan1ele pozitive ale tensiunilor u} 0' U2D' U3D sunt singurele
control ate. Diodele sunt ill conductie ill decursul semialternantelor negative ~i reprezinta
calea de trecere pentru curentul corespunzator acestor semialternante.
in fig. 6.19 este data schema cea mai des utilizata daca sarcina are cele ~ase borne
de ie~ire accesibile.
u10
2
R
uzo
~ 3'
u30 R
Se utilizeaza trei VT A monofazate identice.

Performantele sunt cele ale VT A monofazate, dar schema permite suprimarea
armonicilor imp are de rang 3 sau multiplu de 3, ill curenJii de linie. Din acest punct de
vedere, acest montaj este superior celui din fig. 6.14, dar este mai putin bun ill ceea ce
prive~te calitatea tensiunilor furnizate sarcinii.
VTA au numeroase aplicatii, dintre care s-au enumerat deja cele legate de
instalatiile de iluminat ~i de reglajul vitezei ma~inilor electrice.
AIte domenii ar fi: controlul puterii transmise la illcalzirea cu ajutorul rezistentelor
~i reglajul tensiunii transformatoarelor.
Plasate illtre retea ~i sarcina, ele permit schimbarea cuplajului fazelor acesteia,
trecand, de exemplu de la triunghi la stea, far-a vreo modificare a pentru VT A.
VTA asigura reglajul ill limite largi a tensiunii retelei, dar are ~i unele dezavantaje,
cum sunt:
• consum suplimentar de putere reactiva, chiar pentru sarcini rezistive;
• este sursa de perturbatii pentru retea, deoarece curentii absorbiti au un putemic continut
armonic.
Functionarea reala a VT A este legata de natura sarcinii pe care 0 alimenteaza.

tn general, pentru a se evita poluarea rete1ei, se intercaleaza un filtru mtre aceasta ~i
VT A, ~a cum se arata in fig. 6.20.
7
CONVERTOAREDEFRECVENTA ,
CU COMUTATIE
, NATURALA
Convertoarele de frecventa cu comutatie naturala sunt convertoare altemativ-

altemativ care au drept scop obtinerea de tensiuni la ie~ire, de frecventa diferita (constanta
sau variabil!i) In raport cu tensiunile altemative de la intrare. Ele se mai nUfl1esc $i
convertoare de frecvema directe.
De asemenea, exista ~i 0 categorie de convertoare de frecvema cu circuit intermediar
~i cu comutatie comandaHi, deci nu naturala.
Acest tip de convertoare va fi studiat in subcapitolul 9.7.
Convertoarele de frecventa directe pot multiplica sau demultiplica frecventa
tensiunii de la intrare. Cele demultiplicatoare de frecventa sunt numite cicloconvertoare. Ele
au scheme identice cu cele ale convertoarelor care functioneaza in cele patru cadrane ale
planului (ld ' Ud) prezentate in capitolul 4, dar modullor de comanda este diferit.
Convertoarele multip1icatoare de frecventa au nevoie de un numar crescut de surse
de intrare, dependent de ordinul de multip1icare.
Se va studia principiu1 de functionare al cicloconvertorului monofazat pe schema

cea mai simp Hi, formata din doua convertoare reversibile in tensiune, trifazate, cu punct
median, montate in antiparalel (fig. 7.1).
Ansamb1ul formeaza un convertor reversibilin curent ~i in tensiune (patru cadrane),
studiat la capitolu1 4.
tn principiu, se poate uti1iza oricare din montajele prezentate la capitolul 4, care
funqioneaza cu sau fara curent de circulatie.
Cele doua grope de comutatie lucreaza fiecare la randul sau.
7 CONVERTOARE DE FRECVENTA CU COMUTATIE NATURALA
'in loc sa se obtina un curent ~i 0 tensiune de valon medii ~i de un singur semn,

curentul ~i tensiunea de ie~ire au valon medii nule, deci prezinta ~i 0 componenta altemativa
importanta.
Analiza convertoarelor in patru cadrane cu curenti de circulatie a aratat ca:
Ud1 + Ud2 = 0 ~ Ud1 = -Ud2 ~
Dat fiind faptul ca valoarea maxima admisa pentru unghiul de comanda a unui
convertor in doua cadrane este a2 ==
1500, din relatia (7.1) rezulta ca:
Aceasta conditie impusa unghiului de comanda mie~oreaza valoarea maxima a

tensiunii de ie~ire ~i mare~e cantitatea de putere reactiva consumata; iata deci, doua
dezavantaje ale cicloconvertoarelor cu eurenti de circulatie.
GrupII
I4
Is
Lf
1S
Tl
S
u A
R
T2
R
I [ Us usa C
I3
I I .
I I
I
I N
It! uT GropI f A
Of 'f
Daca se dore~te obtinerea unei tensiuni de ie~ire usa = Usa J2 sin illsf, din relatia (7.1)
se deduce imediat:
Deci, valorile unghiurilor de comanda vor varia dupa 0 lege sinus, data intre 300 ~i
1500, ~a cum se arata in fig. 7.2, in care sunt prezentate ~i formele de unda ideale, ale
tensiunii ~i curentului, pentru 0 sarcina rezistiv-induetiva, caz eel mai des intalnit in praetica.
Studiind semnul tensiunii ~i al curentului, deducem modul de funqionare al fieeami
grup, in regim de redresor sau de invertor.
A
-U
sa
-
-UdOI
I
I
funclionarea Blo- I REDRESOR
IInver-
I~~~ I GrupI
cat ! tor
celor douB.
Inver- BIo- I Inver- Grup IT
grupuri I
tor I cat i tor I
.:
a) Usa > 0 ~i is > 0 - grupul I functioneaza ca redresor;

- futreruptoarele grupului II sunt blocate.
b) usa < 0 ~i is > 0 - grupul I funqioneaza ca invertor;
- futreruptoarele grupului II sunt blocate.
c) Usa < 0 ~i is < 0 - grupul II functioneaza ca redresor;
- illtreruptoarele grupului I sunt blocate.
d) Usa > 0 ~i is < 0 - grupul II functioneaza ill invertor;
- illtreruptoarele grupului I sunt bloc ate.
Cand sarcina este rezistiva, curentul ~i tensiunea sunt ill faza.

Regimurile de function are corespund cazurilor a) ~i c). Comutatia de la un grup la
aItul se face fara pauza de curent, ~a cum se arata ill fig. 7.3.
1n exemplul dat ill fig. 7.3, frecventa tensiunii la ie~ire Is este 0 cincime din
frecvenra tensiunii la intrare, Ie: Is = ~ .. Mai mult, valoarea tensiunii ~e ie~ire este cea mai
mare posibila, deoarece unghiul de comanda al tiristoarelor este nul: ex = o. Deci, valoarea
tensiunii de ie~ire poate fi modificata continuu, cu ajutorul unghiului de comanda.
Fig. 7.4 prezinta un exemplu de functionare cu sarcina rezistiva la unghi de comanda
constant, dar diferit de zero.
7 CONVERTOARE DE FRECVENTA CD COMUTATIE NATURALA
\! \;' \ / \./ \ / \ /
\i \!
~" /j1\
V \.v
A
1\.
V
I'
f
\ ;\ !\ /i
\
I V \ I
'J
; \
'J
/
'I,
\
\J 'v Vi
>;
in timpul funqionarii se regasesc toate cazurile precedente: a), b), c) ~i d), a~a cum
se prezinta in fig. 7.5, care da formele de unda la ie~irea cicloconvertorului pentru 0 sarcina
inductiva,la un unghi de comanda nul.
Pentru valori eonstante ale unghiului de comanda, tensiunea la ie~ire este de forma
trapezoidal a cu 0 ondulalie suprapusa de frecvenla pie (p:::: indice de pulsalie).
Acesta este cazul cieloconvertoarelor eu is = ie / 4···ie /2; pentru is« ie
tensiunea la ie~ire devine mai eurand rectangulara. Aeeasta forma de unda are un continut de
armonici ridicat, eeea ee, pentru unele utilizari, este dezagreabil.
Variind cele doua unghiuri de comanda, se po ate obtine 0 tensiune la ie~ire care este
o mai buna aproximare a sinusoidei, ea fiind formata totu~i dintr-o succesiune de pOfliuni de
sinusoida.
7.1.1 Determinarea unghiurilor de comanda a1 ~i az
tn relatia (7.2) se introduce coeficientul de reglaj al tensiunii:
r=·~
u J2
sa
UdO
Unghiurile de comanda se determina prin intersectia unei unde de referinta ur cu
undele modulatoare um• Avem nevoie de 0 unda modulatoare pentru fiecare tiristor ~i ill plus
pentru fiecare amorsare a fiecami tiristor din cele doua grupuri de comutatie. Aceste unde
modulatoare sunt jumatati de sinusoida cu originea timpului ill ponctul corespunzator
unghiului de comanda nul al fiecami tiristor, cu amplitudine egala cu UdO ~i cu frecventa
1m =1:.
Pentru grupul I care permite trecerea semialtemantelor pozitive ale curentului,
undele modulatoare sunt defmite pentru (0 et E (0, n); deci, ele ~aie abscisa cand deseresc.
Pentru grupul II care permite trecerea semialtemantelor negative ale curentului undele
modulatoare sunt defmite pentru (0/ E (n,2n) ~i taie abseisa cand cresco Unda de referinta
poate fi teoretic de orice forma periodic a de frecventa l = Is. Se utilizeaza de bbicei 0
sinusoida egala sau proportional a cu unda ideal a Usa pe care dorim sa 0 obtinem (fig. 7.6).
Ceea ce obtinem ill realitate este 0 unda care are ca fundamental a sinusoida dorita. Tensiunea
la ie~ire este periodica numai atunci cand raportul 1m
!,. = his este un numar natural. Pentru a
obtine un factor de putere mai bun, se utilizeaza 0 referinta trapezoidala (fig. 7.8).
Fig. 7.6 prezinta to ate cazurile posibile: intersectia undei de referinta ur pozitiva
(fig. 7.6,a), sau negativa (fig. 7.6,b) eu unde modulatoare pentru tiristoarele grupului I (um+ -
trasat cu linie continua) sat! II (um_ -trasat cu linie illtrerupta).
7 CONVERTOARE DE FRECVENTA. CU COMUTATIE NATURALA
Pe fiecare figura exista doua origini de timp: 0/ pentru tiristorul grupului I ~i 01/
pentru tiristorul grupului II. Unghiurile de comanda se masoara ill raport cu referinta
corespunzatoare. De exemplu, ill fig. 7.6,a avem: aj = OJet, masurat In raport cu 0/ ~i
az = OJ.tz masurat In raport cu OIl' Pentru determinarea prin calcul a acestor unghiuri de
com ada, trebuie sa se precizeze pozitia originii undei de referinta 0 ill raport cu originile 0/
sau OIl"
I
I
",/
Pentru valori pozitive ale undei de referinta, unghiurile al ~i az rezulta din

ecuatiile:
1- r sin OJsLitt 1 + r sin OJsLit?

at = arctan··----- ~I a, = arctan -
r cos OJsLitt • - r cos OJsLit2
Pentru valori negative ale undei de referinta, unghiurile aJ ~i az rezulta din

ecuatiile:
\
1+ rsin OJsM;
at = arctan-----
-rcosOJsMt
Daca se introduce variabila:
s= {+
1 daca u, ~ 0
-1 dad u, < 0
1- sr sin cosLitl • 1+ sr sin cos,1tz

a1 = arctan------ ~l az = arctan------
sr cos cos,1t1 - sr cos COsLitz
In fig. 7.7 se observa unda de tensiune la ie~ire determinata m modul prezentat

anterior, pentru cicloconvertorul cu p = 3 din fig. 7.1.
Analiza armonica facuta m literatura asupra tensiunii de ie~ire arata ca, m afara
termenului sinusoidal dorit, de frecven~a Is' exista mca doua familii de armonici de
frecvente:
Tensiunea la ie~irea cicloconvertoarelor cu p=6 nu con~ine decat armonicile de

frecven~e: Inz = 6kfe ±(2k' +1)/s' iar a celor cu p=12 are mca ~i mai pu~ine, adica numai
armonicile de frecven~e: In3 = 12kle ±(2k' +1)/s'
AmplitudIDea armonicilor este din ce ill ce mai mica cu cat k sau k' este din ce ill
ce mai mare. Deci, con~inutul de annonici al tensiunii la ie~ire depinde de indicele de
pulsa?e p (forma de unda este mai buna cand peste mai ridicat), de raportul I, I Ie' de
coeficientul de reglaj m tensiune r ~i de factorul de putere cosq>, al sarcinii.
Lirnita irnpusa pentru raportul Ism"" I Ie este determinata de efectul armonicilor de
foarte joasa frecven~a din tensiunea de ie~ire. Aceste armonici produc curen~i armonici m
sarcina, lirnitati doar de rezisten~ acesteia. Deci, ei pot deveni importanti ~i dirninua
randamentul.
Se poate face un compromis: sa se obtina 0 valoare mai ridicata a frecvell!ei hm"" m
schimbul unui irldice de pulsa~ie mai mic.
Dupa calculele prezentate ill literatura de specialitate, pentru p=3, daca se impune
armonicii de frecven~a 3Ie - 10h condi~ia: 3Ie -10 Is ~ 2 Is' yom avea, la limita
Ism"" = 0, 251e ~i amplitudinea armonicii considerate este redusa la 3%UdO'
In fig. 7.7 se poate observa u~or cum curen~ii m fiecare tiristor au valori medii
diferite.
Cu cat raportul Ism"" I Ie este mai mare, cu aut ei sunt mai diferi?, ~i aceasta cu dit
peste mai scazut. Daca Ie I is E N acelea~i tiristoare sunt mereu suprasolicitate, dar nu
putem ~ii dinainte care anume. Deci, trebuie alese toate tiristoarele pentru a face fa~a acestei
sarcini maxime. Unele tiristoare sunt astfel supradimensionate. Daca Ie I Is ~ N sarcina va
afecta pe rand fiecare tiristor.
In orice Caz, utilizarea tiristoarelor nu este optima. Cea mai bWla valoare a
raportului Ism"" I Ie trebuie determinata pentru fiecare aplicatie, tinand cant de
caracteristicile sale.
7 CONVERTOARE DE FRECVENTA CU COMUTATIE NATURALA
wet
0
-U
U
dZ
A
0 wet
La cicloconvertoarele cu unda de referin1a sinusoidal a tiristoarele au in permanen1a

un unghi de comanda a ~ 0; deci, se consurna 0 cantitate de putere reactiva destul de mare.
Pentru a diminua acest inconvenient ~i pentru ameliorarea coeficientului de utilizare al
tiristoarelor, se renunta la unda de. referinta sinusoidal a, daca acest lucru nu este prea
periculos pentru receptor.
o unda de referinta trapezoidal a cu un palier egal cu UdO determina periodic

funqionarea tiristoarelor cu a = 0, deci cu un consum mai SC3zut de putere reactiva.
Unghiurile de comanda ale tiristoarelor sunt determinate intr-un mod asemanator (fig. 7.8).
Undele modulatoare pot ramane cosinusoide, sau pot fi inlocuite cu alte funqii avand acel~i
domeniu ~i codomeniu de varia1ie.
Pentru un calcul mai u~or ~i 0 intersectie mai clara la nivelul de valoare UdO' 0 unda
modulatoare liniara este foarte potrivita.
eu unda de referinlil trapezoidala amplitudinea fundamentalei tensiunii la ie~ire

cre~e de la UdO J2 la aproape i U J2 care este limita maxima,
dO
corespunzatoare unei unde
n ,
de referinta rectangulare. Simultan, amplitudinea tensiunii la ie~ire ramane constanta, ea
neputand fi modificata. De aceea, in situatiile in care nu este necesara variatia amplitudinii
tensiunii la ie~ire sau aceasta se poate face prin variaria tensiunii de intrare, se utilizeaza
cicloconvertoare cu unda de referinta trapezoidala.
De exemplu, daca se utilizeaza cicloconvertorul alimentat printr-un alternator,

tensiunea la ie~ire este modificata prin action area asupra excitatiei altematorului.
Un al doilea caz, propice pentru unda de referinta trapezoidala, se intalne~te daca

dorirn cre~erea puterii debitate de cicloconvertor. Crescand referinta sinusoidal a, ea
depa~e~e UdO ~i 0 inlocuim cu 0 referinra trapezoidal a care prezinta un palier constant de
valoare UdO' din ce in ce mai largo
De~i tensiunea la ie~ire are un numar mare de armonici, scopul propus, acela de a
miqora cantitatea de putere reactiva consumata, este atins. Pentru diferite pante ale
segmentelor de urcare ~i coborare ale undei trapezoidale, se poate cre~e cu 15% pana la 25%
puterea aparenta nominal a a cicloconvertorului.
7 CONVERTOARE DE FRECVENTA. CU COMUTATIE NATURALA.
Un cicloconvertor trifazat este format din trei eicloeonvertoare monofazate, deei din
trei eonvertoare fu patru eadrane (fig. 7.9). Cele trei eicloconvertoare trebuie sa fie
eomandate astfel fucat sa se obtina la ie~ire trei tensiuni de acee~i amplitudine ~i frecventa,
dar defazate eu 1200.
Costul materialului neeesar este destul de important: un mare numar de tiristoare (de
eele mai multe ori 36), un transformator avand 0 eonstruqie complexa, 0 parte de control ~i
de reglaj complieata. De aceea aeeste cicloconvertoare se utilizeaza la puteri mari, pentru a
alimenta motoare sincrone funqionand la freevente joase (Is E (0... 15)Hz).
in acest mod, constructia ma~inii poate fi mai simpla, cu un numar redus de perechi
R L E
R L E
~_._---WJ"'-1 OaDOO '- -
U,R !
of
ill
uRuSuT
(Ii",)
U",
~
=in>
faUR (Ii",)
U",
I
.,I
N'
.ascinl
faLl S
UsT
(u'sT)
I
~
""cin>.
faLl T
d)
Daea reeeptorul permite funqionarea ell fazele izolate, se pot alirnenta eele trei
eicloeonvertoare ell un transforrnator ell un singur seeundar, sau daca. tensiunea rere1ei este
potrivita, se poate chiar suprima transformatorul (fig. 7.1O,a).
De obicei, cele trei faze ale receptorului sunt legate in stea sau in triunghi. Daca
receptorul este maiputin pretentios ~i permite alimentarea cu 0 tensiune cu 3 pulsuri, se
suprima conductorul neutru. Sursa este fie un transformator cu un singur secundar, fie reteaua
(fig. 7.1O,a).
U;R ==USR-j(USR+USS+UST)
u;s == uss -~(USR + uss + usT)
U;T == usT _.!.( usR + uss + usT)

3
unde usR,usS,usT sunt tensiunile obtinute cu punctele neutre (ale sursei ~i receptorului) legate
~i U;R,U;S,U;T sunt tensiunile obtinute cu punctele neutre (ale sursei ~i receptorului) izolate.
Pentru montajele cu 6 pulsuri transformatorul este obligatoriu, deoarece cele trei

grupuri de cite doua punti trebuie izolate. Este mai simplu sa avem un transformator cu trei
secundare, In loc de trei transformatoare identice (fig. T 1O,c). 0 varianta cu un transformator
mai simplu este cea din fig. 7.1O,d. Daca N ~i N' sunt legate, tensiunile la ie~ire sunt
USR ,uss ,usr·
tn caz contrar, ele sunt date de relatia (7.8). tn acest ultim montaj, induct~tele
destinate pentru limitarea curentului de circulatie (daca acesta exista) sunt de 3-4 ori mai
mici.
Tensiunile la ie~ire obtinute cu toate aceste montaje nu contin armonici de frecventa
nula sau multiplu de 3Is.
7.3 Multiplicatoare de frecventi

Pentru a obtine 0 tensiune la ie~ire de frecventa superioara celei de intrare
Us == kl e), trebuie sa avem mai multe tensiuni de alimentare, astfelincat acestea sa formeze k
perioade ale tensiunii deie~ire, pentru 0 perioada a tensiunilor de intrare, a~a cum se arata in
fig. 7.11. Fiecare perioada a tensiunii la ie~ire se obtine eu un grup de doua tiristoare montate
in antiparalel, plecand de la doua tensiuni de intrare defazate ca in fig. 7.11.
Trebuie evitata conduqia simultana a celor doua tiristoare, adica scurtcircuitul eelor
doua surse de tensiune de intrare.
De aceea, unghiul de comanda al fiecarui tiristor, masurat de la inceputul
semiperiodei in timpul careia el va conduce, este limitat la 1jf E ( n- -i, n).

Fig. 7.11,a prezinta cazul sarcinii rezistive.
Tiristorul se blocheaza la trecerea prin zero a tensiunii, care corespunde trecerii prin
zero a curentului. 1n fig. 7.II,b, curentul ~i tensiunea la ie~ire sunt defazate.
Din cauza sarcinii rezistiv-inductive, curentul nu are varia~ii bru~e la amorsarea
tiristorului ~i acesta ramane in stare de conduqie ~i dupa trecerea prin zero a tensiunii, un
timp necesar ca energia acumulata in campul magnetic al sarcinii sa fie disipata.
Unghiul minim de amorsare depinde de factorul de calitate al sarcinii Q, ( Q = L;)

s.i variaza intre ( n- ;) ~i ( n- ~), pentru Q E (0,00).
7.3.1 Multiplicatoare de frecvenFi printr-un numadmpar

(k=2q+1)
Fig. 7.12 prezinta montajul pentru k=3 ~i tensiunile de intrare ~i ie~ire pentru 0
sarcina rezistiva. S-au inscris acele~i valori caracteristice ca in fig. 7.11, dar pentru cazul in
care k=3.
Se observa ca, pentru a obtine 0 tensiune monofazata la ie~ire, de frecvenVI de k ori
mal. mare ~l. de va 1oare eLectlva

.,
.•. vana. b'l
1 xa ~ . I (0 , u~ ---sm-,
m domemu
e
1
2 2n
k. 2n)
k
sunt necesare
k tensiuni defazate cu 2nj k ~i k perechi de tiristoare.

Fig. 7.12 Multiplicator de frecvenpi. printr-un numar impar:
a) schema; b) forrnele de undiL
Pentru 0 ie~ire n-fazata, trebuie de n ori mai multe tiristoare ~i tensiuni Ia intrare
defazate cu 2n/ nk .
Fig. 7.13 prezinta montajul pentru k=2, tensiuniIe. Ia intrare ~i Ia ie~ire pentru 0
sarcina rezistiva.
Fig. 7.13 Multiplicator de frecvenpi. printr-un numar par:

a) schema; b) forrnele de undiL
Se observa ca pentru 0 tensiune la ie~ire monofazata avem nevoie in permanenta de
;; tensiuni defazate cu n/ k, de k perechi de tiristoare, dar ~i de k tensiuni in opozitie de faza
.:u prime1e.
In fma1, avem 2k tensiuni de intrare defazate cu n/ k .
Pentru 0 ie~ire n- fazata, trebuie de n ori mai multe tiristoare ~i de tensiuni de intrare
defazate cu n/ nk .
Fig. 7.14 prezinta montajul pentru k=3/2, tensiuni1e 1a intrare ~i ie~ire pentru 0
sarcina rezistiva.
a)
lU'R u' s lU'T
! uR ~
I
Us ~
I
uT
T1 T2 T3
U sa
T6
~
1s Z
s
=R
Usa
/\
b)
/\
-u
,
componente ,
T5 T3 T4 T2 i T6 T1 T5 T3
in conduCfie I i ) i'
Fig. 7.14 Multiplicatorul de frecventa printr-un nurnar fractionar: N=3; D=2

a) schema; b) forme Ie de unda.
7 CONVERTOARE DE FRECVENTA CD COMDTATIE NATURALA
S-au inscris acele~i valori caracteristice cu cele din fig. 7.11, dar pentru k=3/2. Se
observa ca, daca k = N / D, (D,N E NJ avem nevoie de N tensiuni defazate cu n/N ~i de N
perechi de tiristoare pentru 0 tensiune la ie~ire monofazata, dar ~ide N tensiuni in opozitie de
faza cu primele.
in fmal, avem 2N tensiuni de intrare defazate cu 7r:/ N. Tiristoarele sunt amorsate la
intervale regulate de D7r: / N _
Deci, cu acel~i montaj ~i acele~i tensiuni se poate obtine un factor de multiplicare
diferit, modificandu-se frecventa ~i momentul de comanda al tiristoarelor.
8
CHOPPERELE
(VARIATOARELE DE TENSIUNE
CONTINUA· VTC)
8.1 Generalitati., Clasificare
Chopperele (fig. 8.1) sunt convertoare continuu-continuu, utilizate pentru

alimentarea sarcinii cu curent continuu, sub tensiune reglabila.
Chopperul se intercaleaza intre sursa de tensiune continua constanta Ui ~i sarcina

care necesita la bornele sale 0 tensiune de valoare medie Us reglabila.
Chopperele (VTC) sunt convertoare cu comutatie coman data. Componentele semi-
conductoare utilizate in partea de forta sunt tiristoare, tiristoare GTO, tranzistoare bipolare,
MOSFET sau IGBT. Intrarea in conductie, ca ~i blocarea componentelor, se realizeaza la
momente bine precizate, definite prin comanda. Daca VTC este construit cu tiristoare,
spunem ca tiristoarele au 0 comutatie fortata, deoarece trebuie utilizat pentru blocarea lor un
circuit auxiliar special de stingere (fig. 8.2).
Semnal
pentru bloc are
Fig. 8.2 Tiristorul ell eireuitele sale

de eomandil. ~i de sting ere.
De obicei, chopperele sunt utilizate pentru variatia ~i reglajul vitezei ma~inilor

electrice de curent continuu, care lucreaza in domeniul tractiunii electrice (trenuri,
troleibuze, vehicule alimentate de la baterii).
Avantajele chopperelor in raport cu 'alte tehnici de reglaj ale tensiunii continue sunt:
• randamentul ridicat;
• inertie redusa;
• absenra contactelor electrice alunecatoare.
Deseori, gasim chopperele ca sursa de alimentare cu tensiune reglabila pentru
invertoare. De asemenea, ele sunt f<lspandite ~i in domeniul sudurii electrice.
Chopperele se construiesc pentru puteri cuprinse intre zeci iii milioane de watt.
Uzual, frecventa de comutatie este cuprinsa intre 100Hz ~i 1kHz, dar sunt ~i choppere
construite la 10kHz, sau mai mult.
Clasificarea se poate face dupa mai multe criterii:

• dupa raportul intre tensiunea la ie~ire iii tensiunea la intrare:
chopper cobocitor (STEP DOWN converter) sau chopper serie (BUCK converter),
pentru care tensiunea la ieiiire este mai mica, cel mult egala, cu tensiunea la intrare;,
chopper ridicator (STEP UP converter) sau chopper paralel (BOOST converter), pentru
care tensiunea la ie~ire este superioara, cel putin egala, cu tensiunea la intrare;
chopper cobocitor-ridicator (STEP DOWN/UP) sau chopper serie-paralel (BUCK-
BOOST converter) pentru Care tensiunea la ie~ire poate fi mai mica sau mai mare decat
cea de la intrare.
• dupa cadranul planului (us, [s ) in care funetioneaza (fig. 8.3):
chopperpentru un cadran: furnizeaza sarcinii doar: +Us; +Is;
- - -
chopper pentru doua cadrane: furnizeaza sarcinii ±U s ~i +Is sau +U s iii ±I s ;
- -
chopper pentru patru cadrane: furnizeaza sarcinii ±U s iii ±I s.
• dupa modul de transfer al energiei:
chopper cu legatura directa, cand nu exista element de stocare a energiei intre intrare iii
ie~ire;
chopper cu legatura indirecta (sau cu acumulare), cand exista un element de stocare a
energiei intre intrare ~i ie~ire.
t+us
® 10
v -us
Fig. 8.3 Planul (Us'/s).
+0 T1)G IT!
+
IS
~ M:
I
!
uili
I
T2 \
j
I
Us Sarcina
t Nt
Acesta este construit din 2 intreruptoare 1; ~i T;>. care func\ioneaza complementar.

Cfuld 1; se inchide, T;>. se deschide ~i invers. T;>. este calea prin care trece curentul is' efuld Tj
este deschis.
Sursa care furnizeaza tensiunea U; este considerata sursa de tensiune (eu impedan~a
intern a nula). Funqionarea sehemei din fig. 8.4 va fi explieata pentru eazul sarcinii - receptor
de curent (fig. 8.4,b)
Cfu1d T1 este inchis in timpul t e' Us = V ~i is = irl = Is; Tz este deschis, deci
ir2 = O. Cfu1d T1 se deschide ~i Tz se inchide: Us = 0, ir2 = Is; irl = O. Formele de unda sunt
date in fig. 8.5.
............... ......... -... .....

..············U;
TI T2 T1 T2 T1 ..•..
lnchis lnchis lnchis lnchis lnchis luS
i ..•.
I '!'
tc '>
T
_IJ_U
iTZ A
I_~-D_C
Se observa ca tensiunea de intrare este decupata (choppata) de cele doua

intreruptoare Tl ~i Tz. Intreruptorul principal T1 este in serie cu sarcina.
Valoarea medie a tensiunii la ie~ire V s este:
_ 1 Ie t •
Vs=-JUdt=U-.E..=Ut (8.1)
T I I T,e
o
eu: t; = i; te -durata de inchidere a lui T1; T - perioada.
de la 0 la Vi'
RelaJia (8.1) arata ca, daea conduCJia este continua, exista 0 dependenJa liniara intre
tensiunea de intrare Vj ~i tensiunea la ie~ire V S' independenta de eurentul de sarcina.
Curentul Is este perfect neted. Caracteristica ideala Us / Ui = f( () este prezentata
fn fig. 8.6. 1n realitate, din cauza imperfeqiunii sarcinii, curentul is (desenat cu linie
punctata pe fig. 8.5) are 0 odulatie Ms'
Modul de functionare arata ca 1; trebuie sa fie un intreruptor cu inchidere ~i
deschidere comandata, dar Tz poate fi un futreruptor cu comutatie spontanta, urmand
comutatiei lui T j•
Pentru intreruptorul T1 se utilizeaza un tranzistor bipolar, un MOSFET, un IGBT, un

tiristor normal, sau un GTO. T2 este 0 dioda de regim liber (DRL).
"-
Us
U.
1
Fig. 8.6 Caraeteristiea ideala a ehopperului eoborator

(serie).
Schema din fig. 8.7,a, pentru chopperul coborator funqionand cu sarcina RL

(fig. 8.7,b) utilizeaza ca futreruptor T1 un tranzistor bipolar de putere; Tz este dioda DRL. 1n
timpul conductiei tranzistorului T1, dioda DRL este blocata, deoarece ea prime~te pe catod
"plusul" sursei:
dis
• Us = U•i = R'Is + L -;-
eu k constanta de integrare ~i '( =~ constanta de timp a sarcinii; k se .afla din conditia

initiala:
T1 In
M IS
+
I
I I
I
Uj I DRL
iUs
I
Sarcina
ID
~ ~
N
Comanda
a)
R
M
L
M~R
N N
b) c)
Fig. 8.7 Chopperul coborator (sene):
a) schema electrica; b) sarcina RL; c) sarcina RLE.
Cind tranzistorul 1; se blocheaza, la sfar~itul duratei tc' dioda DRL intra ill
conductie din cauza energiei magnetice acumulate ill inductan!a L a circuitului ~i curentul
is = iD este ob!inut din ecuatia:
" L dis
us= O = R Is+ -
dt
1 _. ( )- (1 _
Sma>: - In tc -
Uj
R + Smin
Ui) -~
R e
'e
U. --T e -< -I
I . =--!.e <---
Smm R _2:
I-e <
_!f. !£
U.I-e < U. 1 e<-I
I = --!._-- = --!._--
Sma>; R _2: R!£ _2:
I-e< e<l-e<
Daca [Scrim> 0, conduqia este continua ~i formele de unda sunt prezentate In

fig. 8.8.
Us t I
1_8_8_ !~s ~t
~
.. If.....
I
i ISmax
Ismini
'f )ot
'D t~E-iBlIs~t=
I •. • f •
J:St-
IS A
r· ..·
I
I
Fig. 8.8 Fonnele de unda pentru chopperul coborator din fig. 8.7,a
cu sarcina din fig. 8.7,b; regim de conductie continua.
8 CHOPPERELE (V ARIATOARELE DE TENSIUNE CONTINUA.)
Ms =ISmaJ< -lsrniJI
U e~
=-' --T-
-1 (-'e-'- T -e
_2:)
T
R --
l-e T
Valoarea maxima a ondulatiei se obtine din:
d(Ms) T
---=O=>t =-
dtc c 2
!-. -1 --
U e2T (T -- T)
()M =-'---eh-eT
S max R _2:
l-e T
Pentru a studia variatia lui (MS ) = cu caracteristicile schemei, se fulocuie~te

succesiv ill relatia (8.14) se fac succesiv urmatoarele notatii: T/2-r=x ~i e-x =u. Rezulta
astfel:
l-u
l+u
Relatia (8.15) arata ca (M s) lui u. Dar u = J..-. Astfel, u

= scade odata cu cre~erea eX
1
T j R
X=-=-=--
2-r 2~ 2fL
R
Deci, x scade daca j, sau L. sau amandoua, cresco Valoarea lui L poate fi manta prin
legarea ill serie a unei inductante de netezire L/. Solutia este limitata de gabarituJ ~j de
costurile ridicate ale inductantei Lj, pentru valori mari. Deoarece f reprezinta frecvema de
comutatie a componentelor semiconductoare, trebuie sa alegem componente performante,
care pot function a fa frecvente de comutatie ridicate. Frecventa este fusa fimitata, Ia randuI
sau, de pierderile ill comutatie.
Pulsatia M S (fig. 8.8) po ate fi dedusa ~i dintr-un calcul foarte simplu, dar
aproximativ: caderea de tensiune uL la bornele inductantei L (fig. 8.7,a ~i b) este:
- dis .1ls
u =U-U =L-=L-
L , s dt .dt
t
Us =-E...U.,
yom ayea:tc = T-
Us
T ' Ui
Relatia (8.18) cu (8.19) devine:
.& =TUs. Ui-Us

s U l
L
_1 U
jL S
(1- Us)Ui
Concluziile sunt acelea~i cu cele date de relatii1e (8.14) ~i (8.16).

8.2.1.2 Funeponarea en sarcina RLE
Chopperul serle din fig. 8.7,a alimenteaza sarcina din fig. 8.7,c. Funqionarea poate
fi in conduqie continua sau discontinua.
a) Regimul conduc(iei continue

111 intervalul de conduqie teal tranzistorului 1;, tensiunea Ui se aplica sarcinii.
Cfu1d tranzistorul se blocheaza, dioda DRL conduce. Formele de unda sunt identice cu cele
din fig. 8.8.
111 timpul conduqiei lui T1 se poate serle:
. di
U =Ri +L_s +E
ls dt
Eeuatia (8.21) se rezolya la fel ca ecuatia (8.2):
Ui-E=Ris+L ~: ~is(t)=if(t)+dt)
U-E -!!.,
is(t) =-' -+ke L
R
di di
O=Ris+L-s +E~-E=Ris+L-s
dt dt
i (t)=i D (t)=--+R
E (I +- e
E) -!!.(r-rc)
L
S Sm"" R
Valorile Is= ~i ISmiD se obtin scriind conditiile de continuitate ale curentului la

momentele t c ~i T:
irl(tJ= Is=
iD(tJ = ISmiD
_ U- E (
I U - E) -!!.r
L f C
ISmaJ< --R-+ ISmin --R- e
E (I
= --+ +-
E) -!!.(T-rc)
ISmm. R Sm"" R e L
R
E U. l_e-I1c
ISmaJ< = --+-'
R R .----
-!!..T
l-e L
R
E U. -!iT eL1c -1
I . =--+-' e L ---
Smm R R -!!..r
l-e L
- t •
Us =...£.U =t U.
T' c,
Tensiunea la ie~ire este independenta de curentul de sarcina Is ~i variaza liniar in

raport cu tensiunea la intrare Ui•
b)Regimulconducpeid~continue
Regirnul conduqiei discontinue intervi..'1e cand curentul is se anuleaza in intervalul
(t c' T) la momentul t d' deci inainte ca tranzistorul 1; sa fie comandat pentru a deveni
conductor (fig. 8.9).
Formele de unda sunt ilustrate in fig. 8.9. Valoarea E = E1 care caracterizeaza lirnita
conduqiei continue, se obtine din relatia (8.30) cu ISmin = 0 :
.......................
Ui
Us
'DRL . • DRL
( » (deschis
• indUs.
Fig. 8.9 Formele de unda pentru chopperul serle din fig. 8.7, cu sarcina din fig. 8.7,c;
regimul conductiei discontinue.
Daca E > E1, apare conductia discontinua. Dupa alura lui Us (t) din fig. 8.9, rezulta
pentru valoarea medie Us urmatoarea expersie:
-Us=U,...£.+--E=U.t
t T -td * + ( I-t *) E
IT TIC d
eu: r; =tcIT; t; =td IT
Legea Us (r;) a incetat sa mai fie liniara.
Valoarea medie Us in regim de conductie discontinua este superioara celei care

apare in regimul de conductie continua (vezi relatia 8.31).
Curentul pentru intervalul (O,tJ de conduetie allui T1 se obtine dinrelatia (8.23) in
care se inlocuie~te I SmiD = 0:
S D
) £(
i(t)=i(t=--+I R Smaxl
+-eL
R
£) _!!.(t-t )
C
0=--+
R
£( ISmaxl +-
£)
R e
_!!.(t,;-tcl
L
L (
t =t +-101+ RI Smaxl )
,; c R £
J = Us-E
S R
Caracteristicile de sarcina ale chopperului, calculate cu relatiile (8.31), pentru

conductia continua ~i (8.33), (8.39), pentru conductia discontinua, sunt prezentate ill
fig. 8.10.
t*1= 0,8
t*1= 0,6
t*1=0,4
Fig. 8.10 Caracteristicile de sarcina pentru chopperul coborator

funcjionand Cll sarcina RLE.
Caracteristicile prezinta doua zone: una liniara, corespunzatoare conduqiei continue ,

~i una neliniara, pentru conduqia discontinua.Calculul caracteristicilor pentru domeniul
conductiei discontinue se face punct cu punct.
De exemplu, pentru a obtine coordonatele punctului M (fig. 8.10), procedura este
urrnatoarea:
pentru valoarea t c stabilita, se calculeaza r;, apoi £1' cu relatia (8.32);
se alege 0 valoare £ > E[ eu care se gase~ ISmaxl (relatia 8.35) ~i t,; (relatia 8.38);
- se calculeaza Us (relalia 8.33) ~i is (relatia 8.39).
Pentru a obtine 0 tensiune la ie~ire de ondulatie neglijabila, trebuie sa plasam intre
chopper ~i sarcina un flltru "trece jos" constituit dintr-o inductanta serie Lf, urmata de 0
capacitate in paralel Cf (fig.8.lI). tn acel~i timp, pentru ca sursa de tensiune Uj sa se
comporte ca un generator de tensiune, este util sa se lege la intrare 0 capacitate C, ca parte
constituanta a unui filtru de intrare LC (fig. 8.11).
Din punct de vedere al sarcinii, ansamblul chopper-filtru echivaleaza cu un

generator de tensiune continua, de valoare medie reglabila.
Filtrul de intrare LC are doua roluri:
• de reducere a ondulaliei tensiunii livrate chopperului;

• de reducere a ondulaliei curentului absorbit de chopper.
8.2.2.1 Chopperul ell tiristor ~i stingere eomandata

Schema electric a este data in fig. 8.12.
T1
Yntreruptoarele T1 ~i T2 (fig. 8.4,a) sunt inlocuite de catre tiristorul 1; ~i dioda de

regim liber D2. Tiristorul 1; suporta comutalii fOflate.
Circuitul auxiliar de stingere este constituit din: C, Tz' L ~i D!. Sarcina este rezistiv-
inductiva Rs' Ls' de constanta de timp 'is = Ls / Rs > T (T-perioada de comanda a
chopperului).
Initial, schema trebuie sa fie pregatita pentru funqionare lncarcand condensatorul C.
Tiristorul Tz este amorsat in acest scop. Condensatorul se incarca la valoarea tensiunii Ui
(polaritate indicata fara paranteze pe fig. 8.12) in regim oscilant amorizat prin calea:
Tz, Rs' Ls:
/
ic = ~e z<s sinwot
woLs
1 Ls
wo= ~LsC; 'is = R ; Ls»L
s
Tz se blocheaza cand valoarea Uc = Ui este atinsa, deoarece Dz se
Tiristorul
deschide. La momentul to (fig. 8.13), chopperul este pus in funqiune prin comanda de
amorsare a tiristorului 1;. Acesta ~i Dz se blocheaza. Tensiunea U. este
intra in conduqie
aplicata sarcinii. Simultan, exista descarcarea oscilanta a condensatorului C prin calea T1, L,
D1, curentul sau fiind:
Aceasta descarcare ajuta la punerea in conduqie a lui T[. La momentul t 1 al trecerii

prin zero a lui ic (fig. 8.13), D1 se blocheaza ~i condensatorul C ramane incaccat la tensiunea
-Uj (polaritatea marcata intre paranteze pe fig. 8.12). In intervalul (to.l!), Tj este parcurs de
suma curentilor Is ~i ic:
cu Is curentul de sarcina.
Tensiunea la bomele sale, care este caderea de tensiune in conductie, a fost

reprezentata aproximativ nula pe fig. 8.13. In acela~i interval, tensiunea aplicata tiristorului
Tz, Urz este:
In intervaluI (tl'lz) fenomenele trallZitorii legate de amorsarea lui 1; au incetat, T1

conduce ~i tensiunea la bomele sarcinii este Uj•
La momentul t2, este comandata bloc area lui 1; prin amorsarea lui Tz·
Condensatorul C se descarca in circuitul Tz, 1;.
Curentul de descarcare are 0 panta putemica ~i este de semn contrar lui Is prin Tl.
Cfuld curentul ir1 devine nul, T1 se blocheaza. Curentul de sarcina Is este preluat de T2•
Curentul de descarcare a lui C este aproximativ constant ~i deci tensiunea la bomele
sale are 0varia?e cvasi-liniara. Pe intervalul (t2 ,tJ,
Uc este 0 tensiune inversa pentru Tj ~i
ajuta la blocarea lui. Dupa t3, C se re1.1carca sub curent constant la valoarea +Ui, atinsa la
momentul t4; cfuld irz = 0, T2 se blocheazel ~i D2 se deschide.
111 intervalul (t2 ,tJ, tensiunea pe sarcina este:
Se observa eel in intervalul (t3,tJ, Uc este 0 tensiune directa pentru T1. Deci, in t3,
Tj trebuie sa-~i fi regasit capacitatea de bloc are a tensiunilor directe.
Dupa t 4' de exemplu, in t5, se del 0 noua comanda de amorsare pentru 1;.
Fenomenele sunt identice cu cele care exista dupa to.
Formele de unda sunt prezentate in fig. 8.13.
Valoarea medie a tensiunii Us la bomele sarcinii este:
Timpul de conductie minim po sibil tCmiD pentru schema din fig. 8.13 va fi:
tCmiD = (t l - to)+ (t4 - t2)

deoarece el este impus de durata tl - to' necesara pentru inversarea polarita!ii lui C ~i de
durata t4 - t2 necesara blocarii lui 1;.
Intervalele (tl - to) ~i (t4 - t2) se calculeaza bazfuldu-ne pe urmatoarele

considerente:
• in intervalul (tl - to) schimbarea polarititii condensatorului este oscilanta, frecventa

curentului fiind data de relatia (8.41,a):
1 1
It = 2rr~ LC - T;
• in intervalul (tz - t4) condensatorul C se descarca ~i se fucarca cu 0 polaritate inversa, sub

curent constant, deci:
I '4 I
Lluc =2U =-Jicdt=-1..(t4 -to)
C I C -
'2
8CHOPPERELE (VARIATOARELE DE TENSIUNE CONTINUA)
Cu relatiile (8.46) ~i (8.48), rela~ia (8.45) devine:

r;-;:; 2UC
[ . ::= 7rvLC +-'-
crnlD Is
- [.
Us . ::=~U::=-
1( r;-;:;
7rvLC +--'- U
2U.C)
IDlD T ' T Is'
Rela~ia (8.50) arata ca reglajul tensiunii la ie~ire nu se poate face plecand de la

valoarea nula, acestafiind un inconvenient al schemei.
Pentru dimensionarea tiristorului ~, se ia in considerare curentul:
I Tlrnax ::= Is + icrnax ::= Is + U i If

Valoarea condensatorului C se calculeaza ~inand cont de faptul ca in intervalul
[4 ; [2 , tiristorul T1 trebuie sa-~i recapete capacitatea de blocare in direct, astfel:
[ -[
_4__ 2 >[ =:} __
CU ' > [ =:}
[ Is
C > ...fl:.!-
2 m Is <1TI U,
[<1TI -timp de blocare (dezamorsare) al tiristorului ~, dat in catalog.
Valoarea inductivita~ii L rezulta din condi~ia de bloc are a lui T:, care trebuie sa-~i
recapete capacitatea de bloc are ib. direct pe intervalul [I -to :

2
[m -timp de bloc are (dezamorsare) al tiristorului T:, dat in catalog.
Daca se considera 0 sarcina RLE, in ipoteza unui curent de sarcina constant,

funetionarea descrisa ramane identica.
In cazurile practice, trebuie sa ~inem cont in schema variatorului ~i de inductanta
liniei de alimentare dintre sursa de teniune ~i chopper. Funqionarea chopperului este
modificata. Cu cat inductan~a este mai mare, cu amt durata de stingere scade, deoarece
condensatorul ramane incilrcat cu 0 tensiune inferioara valorii U;.
Putem scapa de acest inconvenient prin cre~terea valorii lui C, dar perioada de
oscila~ie 27r/ WI cre~e, la fel ~i [cmiD; pragul minim al tensiunii reglabile se milre~e.
u
C to t 1
Uj
-Uj
iC
0
IZ
Uj
'uj _
.
1
1~
m
'o
~~
1
I
~
,
1
I. i
1
I
I
IZ~
1
I
1
I
V '-t
'-t
imJj _D
I
I
: 1,1 I I "t
1= __ -------_ ..•.t _------------- 1 I
.
1S
....'j ...• J I
o .~' __ ~ __ ~ Isl~ __ ~ __ ~ i __ ~ __ ~_
"t
•
2U.
1
u-
I I
!
Daca it)ductan~a Lj a Iiniei trebuie Iuata m considera?e, schema se modifica, dupa
cum se arata m fig. 8.14. Dioda D[ este mlocuita Cll tiristorul Ty Tiristoarele T3 ~i 1;
primesc comenzi simultan.
-,
!
Rs
~
(>
I
I
I
~
=X
" Ls
e>:
ex
~
ReIa~ia (8.47) arata ca durata remcarcarii condensatorului piina Ia valoarea tensiunii

care asigura dezarilOrsarea Iui T1 depinde de curentul de sarcina.
Pentru a-i reda independen~a, se adauga Ia schema din fig. 8.14 un ansambiu serie
D3, L2 (fig. 8.15).
...!....IIIIIIl---.l~)J L
~- \)U',,-, v 1
: L:
! 2 !
L1 I T} I
+~ t ~-:"",,-_--~.-, ---T---
I
I
I c -L:: 6 os: . ..->.---, Rs

j + I ---
~
I
I
Tii 2 6
I
I
I
I ~D
• 2
, !
I i
~UDUUJJ I
6 T L I
_o 3 ~l_-
Daca se presupune condensatorul C incarcat cu poJaritatea din fig. 8.15, in
momentul amorsarii Jui T2, C se descarca prill sarcina, dar ~i prill calea L2, D3• Tensiunea sa
atinge repede vaJoarea -U C' care, daca se comanda Tr ~i T3, este suficienta pentru
funqionarea schemei.
8.2.2.2 Chopperul en stingere pe catod

Principiul de stingere al tiristorului principal T1 este bazat pe cre~erea potentialului
catodului care devine "mai pozitiv" decat anoduL Schema este prezentata in fig. 8.16.
i Rs
D2
i
u. I
1
U i
D s I
2
Ls
I
"'7
circuit de stingere
Cfuld variatorul este conectat la sursa de tensiune continua constanta V, C se

Incarca de 0 maniera oscilanta prill L ~i D, care este polarizata In direct. Circuitul LC este
dimensionat astfel incat condensatorul C sa se incarce la 0 tensiune Uc > V (de exemplu
Uc = 1,5Ui) ~i in acest caz, D se blocheaza.
Schema este pregatita pentru funqionare. La momentul to (fig. 8.17) se comanda
amorsarea lui T[. Curentul Is trece prill sarcina, tensiunea la bornele srcinii este Ui. La
momentul t 1 ' se comanda bloc area lui Tr prill amorsarea lui Tz. In consecinla, catodul lui T1
prime~e potentialul bornei "+" a lui C, care este superior lui V, deci Tr se bJocheaza imediat
~i curentul de sarcina trece de la Tr, la dioda de regim liber Dz' care intra In conduqie.
Tiristorul Tr prime~te ca tensiune inversa diferenla Uc - Ui• Tensiunea la bomele lui
1; ajunge la zero in momentul t2, cfuld Uc = Ui' apoi ea devine pozitiva. In intervalul (tl, t2),
tiristoru! 'r; trebuie sa-~i recapete capacitatea de blocare in direct. In t2, Url = 0, D intra ~i ea
Inconduqie ~i prill circuit trece curentuJ i [.
Curentul i2 apare la momentul tide amorsare a lui Tz. In t 3' din nou Uc = Ui ~i
tensiunea la bomele lui Tr i~i schimba semnuL
tn t4, i2 este nul, D1 se blocheaza ~i tensiunea la bornele tiristorului T1 este acum
Vi. C i~i continua remcarcarea piina la valoarea superioara lui Vi (1,5V), care este atinsa in
t 5' ciind i1 devine nul ~i D se blocheaza. Schema este pregatita pentru 0 noua comanda de
amorsare a lui 1;., in t' O. Fenomenele se repeta. Formele de unda ale curen1ilor ~i tensiunilor
sunt prezentate in fig. 8.17.
I I ::
u~ I . ,II I
T~,,: I
a 1-' -tvT:siJ-L
t?: ' : I :
1iJoli
;TI III, I I ' , I, I
"I'
Is
-
a if: I,
I I
Is I :!
1 !
I i
':~', ..• ;::,'
I . ~ : I
I
:
ii
1
I
Ii
i
I I I
I ! I
i I I
I
I
, a
1
D2
;j .'
J-__'_~
I I
U~i:
s Vi i '
a I_
8.2.2.3 Chopperul Cll circuit oscilant de stingere
Schema electrica este prezentata in fig. 8.18. Sarcina este presupusa rezistiva Rs.
Chopperul se leaga la sursa de tensiune continua Vi. tncarcarea condensatorului de stingere C
este oscilant amortizata la valoarea Vi' conform polarita!ii indicate in fig. 8.18, prin circuitul
format din inductanta L ~i sarcina Rs. Schema este pregatita pentru funqionare.
:in
to (fig. 8.19) se comanda amorsarea lui T.
Condensatorul C se descarca prin L §i T ,ajutfuld intrarea in conducye a acestuia.
Curentul prin tiristor va fi;
. V.
Ie = --sm(iJt §l
. 00=----
..
1
wL JLC
ij iT
+
Uc is
,
C
>
u, I
t L C ~""
:in t I , ic trece prin zero §i tensiunea condensatorului devine Uc = -Vj •

Intervalul Atl = t1 - to se obtine din condiya:
1C
All =-
w
Apoi, curentul ic l§i schimba sensul, se opune curentului iT §i In t 2' ~ = 0; ca
urmare T se blocheaza.
Tensiunea V co a condensatorului este 0 tensiune inversa pentru T, care il ajuta sa-§i
recapete capacitatea de bloc are in direct.
Dupa t2, C se descarca prin L, Rs §i sursa; In t3 tensiunea Uc este nula.
Condensatorul incepe sa se reincarce, tensiunea sa este acum rinuta In direct de tiristorul T.
Remcarcarea este terminata In t 4' cand Uc = V §i is = o.
10 intervalul (t2, t eurentul is J
devine egal eu -ic-
Pentru 0 noua comanda de amorsare a lui T, data In t5, fenomenele se repeta.
Formele de unda sunt prezentate in fig. 8.19. Tensiunea Ia bornele sarcinii este Vj In
intervalul (to,tJ §i (Vj -uc) In intervalul (t2,t4). Curentul maxim ce trece prin tiristorul T
este:
ib
Is=Uj IRs
o
:
Daca Is cre~e, iT intfuzie sa devina nul, condensatorul va fi incarcat la 0 valoare

Uco inferioara, micsorand timpul disponibil pentru ca tiristorul sa-~i recapete capacitatea de
bloc are in direct.
Durata conduqiei lui T rezulta din conditia ir {tJ = 0, care, impreuna cu relatiile
(8.54)~i (8.55) dau:
U U
iT ()tc = -' +-'-sinWtc = 0
Rs wL
.
smwt
c
wL
=---=---
Rs
j¥
Rs
Durata de conductie a tiristorului depinde atat de caracteristicile circuitului de
stingere (L, C), cat ~i de sarcina Rs' Acesta este principalul inconvenient al acestui tip de
chopper.
T2
ii= Ii in M is M
->---+ S
+
~ T2
A
i ~
@
Tl un R
9
I
v: ~ i Us I-
I c
i
i Vs
¥ T'
1
~ N ~
------ A 0
N N
a) b)
In cazul chopperului ridicator sursa de tensiune continua de alimentare ui are

caracter de generator de curent (impedanta intern a infmita) ~i furnizeaza schemei curentul
ii = Ii' Sarcina se comporta ca un receptor de tensiune. lntreruptoarele ~' ~i T; lucreaza in
mod complementar. lntreruptorul principal T;
este legat in paralel cu sarcina.
8.2.3.1 Functlonarea
,
Funqionarea schemei din fig. 8.20,a va fi explicata pentru cazul sarcinii din
fig. 8.20,b. Fornlele de unda sunt prezentate in fig. 8.21.
Cilld T( este inchis, in timpul duratei t c' el este parcurs de curentul 4-1 = Ii
(fig. 8.21) ~i Url este teoretic nula.
Daca T; este deschis 4-2 =0; U-r2 =-Us' In intervalul (T-tJ intreruptorul '1;' este
deschis ~i T; inchis. Astfel: 4-2 = i; = is == 1;; Ur2 = 0; 4-1 = 0; Url = Us; ui = Us (fig. 8.21).
Conform cu fonna de unda a lui ui' se poate scrie:
( = i factor de umplere; (E (0,1).

- I-
Us =--u
1-(
~ I
Us >Ui
ceea ce explica numele de ridicator dat acestui tip de chopper. El mai este numit ~i paralel,
deoarece intreruptorul principal 1;' este legat in paralel cu sarcina.
Modul de funqionare arata ca T( trebuie sa fie un intreruptor comandat la conduqie

~i la blocare, dar T; poate fi necomandat, deoarece comuta~iile T; - T( sunt spontane. k
schemele pentru choppere, T( este un dispozitiv semiconductor de putere comandabil
(tranzistor, tiristor) si T; este 0 dioda.
Schema electrica este data in fig. 8.22.

ktreruptoarele schemei din fig. 8.20 au fost inlocuite: 1;' de catre tranzistorul 1;, T;
de catre dioda D. Caracterul de generator de curent pentru sursa de tensiune Ui este dat de
inductan~a L ~i caracterul de receptor de tensiune pentru sarcina Rs' de catre condensatorul
C. Tranzistorul T1 conduce saturat in intervalul tc' Dioda D este blocata ~i C, care era
incarcat, se descarca pe rezistenta Rs' k intervalul T -tc' T1 este blocat. Dioda D, polarizata
in acest caz in direct, se deschide ~i curentul care a circulat prin L ~i T1 se comuta prin dioda
D. Curentul prin L nu se poate modifica instant~eu, deci la bomele inductan~ei L apare 0
supratensiune care face ca boma Al sa fiemai pozitiva ca Az (fig. 8.22).
111consecinta, tensiunea la bornele sarcinii va fi mai mare decat Ui• Condensatorul C
se incarca la aceasta valoare.
1.
I
L
ID is
U.
I
~ T
1
C
Rs
tus
Energia acumulata in inductanta in decursul intervalului tc este transferata sarcinii

Rs ~i condensatorului C, care prime~e energia consumata alimentfuld sarcina Rs
in intervalul T - t c'
111regim permanent, tensiunea la ie~ire se stabili,zeaza la valoarea Us' Condensatorul
C determina pulsatia fJ.Us a acestei tensiuni.
Daca se impune fJ.Us' rezulta de aici valoarea condensatorului C, presupunand
curentul de sarcina Is constant:
Daca se considera fJ.Us «Us' forme Ie de unda ale curentilor au alurile prezentate
in fig. 8.23. .
Conduqia este continua. Valoarea tensiunii Us se determina scriind pentru regimul
permanent egalitatea cre~terii ~i descre~terii curentului in inductanta L.
M} Ut
u =U =L-=>M =_,_c
LIt J L
c
8 CHOPPERELE (VARIATOARELE DE TENSIUNE CONTINUA)
---y---
---------- ---,--- ! D. I I
;
} }
} 'tI I
_______ L ~------
} I
} ! D. 12
----------- ------- ----,------
: ----y-
: ! D. 1= D. I 1= D. I 2
----------~-----A-
is
Is +------+----i-----~---
Fig. 8.23 Formele de tmda ale curenlilor pentru schema din

fig. 8.22 (conductie continua).
UJe _ (Us -U.)(T

--------~
-tJ U.t -
_(-U·s -U)(. T
_.)
t
L L ' e ,e
Se regase~te rela1ia general a (8.62) stabilita pentru chopperele ridicatoare.

Reglajul tensiunii la ie~ire se realizeaza prin variatia lui ( == te / T.
Relatia (8.67) se poate pune sub forrnele:
u
--!... == 1- t .
. t
•
== 1·--=-
1
U e' e U
-l..
S
Ui
Daca elementele schemei sunt presupuse fara pierderi, puterile la intrare ~i ie~ire
sunt egale:
U Iv •
-' =-=-=l-t
Vs Ii C
ti;
I imax Il------------------
I
0
i ~
J I
t c tc
1< >~ :r,
Caderea de tensiune la borne Ie inductan~ei L, in intervalul tc este:
uL = Vi = L M] = L I irIm -
0 - L IirIm
tc tc tc
[. = VJc
,rIm L
-
(l) r ut
=~=...1...E...
,I 2 2L
eu relatia (8.68) rezulta:

1 *)u --
(T) = UJc = ( -tc stc =(1_t")Us !.£.T= Us (1-t")t"T
'I 2L 2L c 2L T 2L c c
Valoarea sa maxima (T)

'1=
= UsT
8L
este obtinuta pentru t * =
' c 2
.!..
Valoarea medie a
curentului iD la limita conduqiei continue se obtine cu relatii1e (8.70) ~i (8.73).
Regimul de conduqie 'intrerupta apare pentru valori IDale curentului, superioare lui
(lD) , cerute
1
de sarcina.
VaJoarea maxima a curentului (Y D) 1 la limita conduqiei continue, se obtine
pentru tc* = -1.~1 va fi1:

3
(Y)D 1=
_
-
2UsT
27L
Variatia valorilor medii ale curentilor la limita conductiei continue in functie de t;

(relatiile (8.73) ~i (8.74)) este data in fig. 8.25.
-
2tp
27L
I
I
-------r-----r----
I
I
I
Fig. 8.26 prezinta alura lui ii 'in cazul conductiei discontinue. Egalitatea (8.64) intre
variatiile curentilor ramane valabila.
- pentru intervalul t c :
tii
I ,•• f~~~~~~~~~~~~~~~
I IT
0
1
,.i
1
0<
te td 1
k
I
1<
1
te
,.
1
T :>-1
i<
V.t (Vs -V.)td (-)

_,_c =----~Vt = VS-V. td
L L ' C ,
Vs
-=-=-=--
Ii (+t;
Vi ID t;
8 CHOPPERELE (V ARIATOARELE DE TENSIUNE CONTINUA)
Relatia (8.82) descrie comportarea chopperului ridicator ill regim de conduqie

discontinua.
Legea U 5 (t; ) inceteaza de a mai fi liniara.
Valoarea maxima a curentului i; este data de rela~ia (8.76).
UTte
/.
Ut
=_,_c = __
i T tOUT
::::_C_'_
H'laJ< L L L
- (+t;/ (+t; aU;T (, ,\,UT

1.=--.
I 2 H'ax
=--t
2 C
-:::: t +t)t _,-
Led 2L C
eu relatiile (8.82) ~i (8.84) se obtine:
- r; -
Id =-.-" -a Ii
t;
::::-a--.
(at a) a UT a , UT
c +td tc-'-=tetd-'-
tc + td tc + td 2L 2L
. ID2L
t.=--
a (UT
c ,
(()2 =(U5 _11U5 ~.D 2L

c U 1 -'
) U ~'5 T
I
Relatia (8.89) da caracteristicile de sarcina In regim de conduetie discontinua pentru
chopperul ridicator. Pararnetrul este V S / Vi' Caracteristicile sunt reprezentate in
fig. 8.27. Pentru regimul de conductie continua, caracteristicile au fost calculate cu
reIaria (8.68).
Us
1,0 -::-=5
U.,
Us
0,8 =-=3
U.
I
0,6
Us
-::-=2
0,4 U.
I
0.2
-
~
0 0.4 (In)
0.2 0.6 0,8 1,0 Imax
I -------------i-f
) I I
: i
I I
I
II
.-----~-
~ II
--~----------
it's
: Us i
I I I
,
I
I t
I
I
I
:>
I
~<
1
1
>-1
Se poate calcula cu aproxima!ie ondula!ia tensiunii in regimul de conduc!ie
continua, in ipoteza ca prin condensator trece componenta altemativa a curentului, iar prin
rezistenta Rs trece componenta continua.
Atunci:
A .1.Q (TI D (TUs

LJ.Us =-=--=--
C C RC
cu: 1"= RC.

Ondulatia tensiunii de ie~ire scade cu cre~terea frecventei
constanta de timp 1", deci cu cre~erea capacitatii condensatorului C.
8.2.4 Chopperul cob orator ~i ridicator (serie-paralel)

Schema din fig. 8.29 poate functiona ca chopper coborator sau ridicator. Regimul
este stabilit de durata de inchidere a intreruptoarelor 1;' ~i T{.
T'
+~iTJ
Vi i
I
I
'f
Fig. 8.29 Chopperul eoborator ~iridieator

(eu inductan~ ea acumulator de energie).
Un chopper coborator (T(, D1) este legat in serie cu unul ridicator (T{, D~).
Intreruptoarele T( ~i T{ sunt comandate la inchidere ~i la deschidere. Ele lucreaza in mod
sincron, se inchid ~i se deschid impreuna.
In momentul t c' cand 1;' ~i T;
sunt inchise, curentul i; =iT! =i LI=
in ~i inductanta
L acumuleaza 0 energie magnetic a W = Li~ .

m
111 timpul deschiderii lui T( ~i T{, diodele Dj
~i D2 intra in conductie, iDl = iL2 = is ~i energia magnetic a acumulata este transferata sarcinii.
Variatia curentului in inductanta este prezentata in fig. 8.30.
I
I
I
I
I
tlI : t.Iu
Ll I
______ 1.. _
I
I
U.t
ML1 =ML2 =>_,_c
Us (T -
=_~~~ tJ
L L
Uj( = Us (1- r; )
- (
Us=_c_U • ,
1-tc
cu: ( = tc / T -factor de umplere.
Relatia (8.94) arata ca daca:
( E (0;0,5) => Us E (O,UJ -schema funqioneaza ca chopper coboriitor,
( E (0,5;1) => Us> U; -schema functioneaza ca chopper ridicator.
Funqionarea chopperului din fig. 8.29 este identica cu cea din fig. 8.31, dar acesta
din urma are 0 schema mult mai simpla. Tensiunile la bomele sarcinii U s ~i de alimentare Uj
sunt de semn contrar.
T1
+~
I
I ~-
Ui , U
I I I s
I
Fig. 8.31 Chopperul coborator ~i ridicator care inverseaza tensiunea la ie~ire

in raport ell cea de la intrare.
---------
Relalia (8.94) ramane valabila, dar tensiunile V s ~i Vj sunt de semn contrar.
In caIculele care urmeaza, nti se tine cont de aceasta inversare, deoarece ea nu
produce modificari.
In regim de conduqie continua, daca elementele schemei sunt perfecte, puterile la
intrare ~i ie~ire sunt egaIe;
I =V/c=V;(T
L= L L
~i valoarea medie a curentului iL (la Iimita conductiei continue) este:
(Y ) = I L= = V;(T
L [ 2 2L
Daca se Inlocuie~te Vi calculat eu relatia (8.95), rezulta:
(IJ =(I_()VsZ; (JJ =VsT; (YJ =(J"J (l-()

[ 2L [= 2L i [=
Dar: is = iL - ( (vezi fig. 8.31), deci Iimita conduqiei continue:
(Is )I =(I_t")2e VsT (-)

Is VsT
=-- =::}
(-)
I, =(-)
Is ( I-te ")2
2L [= 2L . i i=
VJc VStd
-=--
L L
Us ii r;
u;= is = t;
Dupa fig. 8.34, valoarea medie a eurentului iL va fi:
- (r; +t;)T
fLam (+t~
fL= 2T =fLamT
Cum t; = ( ~ , atunei
Vs
is se poate sene ~i sub forma:
- ViT( .)2 -=-=--t V

2 (-)
Vi VsT( .)2 =-=f j Vi
2
(.)2
f =-t =-t
s 2L c V 2L c V 2 S lam U2 c
S S S
Rela{ia (8.107) reprezinta caractenstlca de ie~ire pentru chopperul coborator-
ridicator care functioneaza in regim de conduqie discontinua. Caracteristicile de ie~ire,
pentru cele doua regimuri de conduc{ie: continua ~i discontinua. calculate cu relatiile (8.94)
~i (8.107), sunt prezentate in fig. 8.35.
Us
-;:)
U.
t Us
~;:(l.5
- U
U 1
~;:(l.25
U.
t
Aceste caractensUcI sunt ideale, deoarece in realitate, In regim de conduqie
continua, ele nu sunt paralele cu axa (isY ; sunt drepte coboratoare din cauza caderilor de
1=
tensiune proportionale cu curentul de sarcina. Se observa ca chopperul coborfttor ~i ridicator

face parte din categoria chopperelor cu legatura indirecta sau cu acumulare, deoarece
transferul de energie se realizeaza prin intennediul inductantei L.
Astfel de choppere sunt utilizate pentru a comanda transferul de energie Intre doua
surse de aceea~i natura, aici Intre un generator de tensiune ~i un receptor de tensiune. Daca
acest transfer de energie trebuie sa se faca intre un generator de curent ~i un receptor de
curent, atunci se utilizeaza ca acumulator de energie un condensator. Schema este data In
fig. 8.36. Inductanlele Li ~i Ls dau sursei ~i sarcinii un caracter de generator respectiv de
receptor de curent.
Se considera condensatorul C incarcat cu polaritatea indicata in fig. 8.36. Daca T(
este inchis In intervalul te, condensatorul se descarca prin sarcina Rs - Ls; dioda D este
blocata. Astfel:
+o---J 00000"'
I
u.1
1 i
Fig. 8.36 Chopperul coboriitor ~iridicator

(ell condensator ca aeumulator de energie).
Daca T( este deschis, in intervalul (r -tJ condenstaorul C se descarca sub curent

constant, deoarece dioda D este in stare de conduc~ie.
due = Ii
dt C
Varia~iile tensiunii Uc a condensatorului sunt egale:
I, (
1;=1-(
Daca se presupune ca elementele schemei sunt perfecte, puterile medii la intrare ~i
ie~ire sunt egale:
Rezulta de aici, cu rela~ia (8.112), in regim de conduc~ie continua pentru acest

chopper:
: T1 deschis
I
)ool
T I
Deci, comportarea descrisa in conduqie discontinua pentru primul tip de chopper,

ramane valabila.
in paragrafele precedente s-a vazut ca, valoarea tensiunii Us la ie~irea din chopper
depinde de durata de inchidere (~i de deschidere) a intreruptorului principal notat T1 sau T(
(relatiile 8.31; 8.62; 8.95). Comanda intreruptorului principal se poate face prin una din
urmatoarele metode:
• modularea impulsurilor in durata CMLI, PWM) - perioada T ramane constanta ~i pentru
modificarea lui Us se modifica durata de inchidere te (fig. 8.38).
De exemplu, ill cazul unui chopper cobonltor, tel> tc2 determina USl > US2•
Funqionarea la T constant (frecventa f = ~ constanta) este avantajoasa daca
chopperul are un condensator tampon C, deoarece este exclus ca frecventa de comuta!ie f sa

se apropie de frecventa proprie de rezonanta fa a circuitului LC;
• modula!ia impulsurilor in frecventa (MFI, PFM) - durata t e de lnchidere a intreruptorului
principal este constanta ~i pentru a varia U5 se modifica perioada T, deci timpul de
deschidere (fig. 8.39).
i - --
Ds,
0
, t
t
"
i
, l.c
,
t"
,..' Ie
t
"T ,..,
I I
,
T T
I I
i
I :
I
,
i --- ---- ---- -y
jus,
0
t
"
T
I
IC
,
t"
T
:.'
'
I
.C
,
t"
T
,..1,
,
,
, " -
~
---- -- ------ -
V
0 rUSl
t, t, ,
;c .'T, t" .,...1
"
...
I'll( i
'T, I T, !
i - - ---
y
0
!D",
t, ,
T,
1
rC
t,
T,
I
:II;
I
C
t,
T,
>=! td I
,c
t,
T,
~:
I
,i "
I I
Fig. 8.39 Cornanda prin rnodulalia impulsurilor In frecvenfli

in cazul unui chopper coborator (t e = constant).
Se observa ca 1; >:r; determina U 52 > U51' 1n acest caz, miqorarea tensiunii de

ie~ire Us se realizeaza prin reducerea frecventei f de comutatie, a carei limita inferioara este
impusa de ondulatia maxima admisibila pentru curentul de sarcina.
o alta varianta a metodei de modulatie a impulsurilor in frecventa consta in
modificarea amt a duratei de inchidere t e' cat ~i a perioadei T, astfel incat durata de
deschidere td = T - te sa se mentina constanta (fig. 8.40).
,
, - - -- ..-- V
lUst
I
0
,
t c, td i tCI !
td I tCI I td ! A
T, T, I T, I
i - ---
V
1-
0 iU", t
t", I td i t", td I t", td I t", _: td I A
:
I
T, T, I T, T,
Fig. 8.40 Comanda prin modulatia impulsurilor In frecven12- In cazul unui chopper
coboriltor (td= constant).
Yn acest caz T2 < ~, deci /2 > 1; determina V S2 < V SI' Astfel, pentru a miqora
tensiunea la ie~ire trebuie sa se rnareasca frecventa de cornutatie.
Chopperele studiate pana acum furnizeaza sarcinii +V S ~i +Is' funetionand in

primul cadran al planului (Us' Is ). Pentru franarea unui motor electric care functioneaza in
primul cadran, este necesar un chopper reversibil pentru doua cadrane. Chopperele pentru
doua cadrane sunt:
- reversibile in tensiune: ele dau la ie~ire ±U s ~i Is, deci funetioneaza in cadranele I ~i IV

(fig. 8_3);
- reversibile in curent: ele furnizeaza la ie~ire +Us ~i ±Is, deci functioneaza in cadranele I
~i II (fig. 8.3);
Fig. 8.41 prezinta schernele electrice pentru variatoare reversibile in tensiune.

Varianta (a) utilizeaza tranzistoare ca intreruptoare cornandate la inchidere ~i deschidere, iar
varianta (b) folose~e tiristoare echipate cu circuite de stingere CEo
Yntreruptoarele ~ ~i T2 sunt simultan in conductie sau bloc ate. Yn intervalele de
conduqie ale lui ~ ~i T2, este aplicata la bornele sarcinii tensiunea Vi _ In intervalele de
blocaj, D1 ~i D2 sunt in stare de condutie ~i sarcina prime~te la borne tensiunea -Vi' Sensul
curentului is ramane neschimbat.
Valoarea medie a tensiunii la bornele sarcinii este:
Us =!.sU _!LV. = (U -( T -tc

T'T' c'. T'c,
Ju = (2t' -1)U
t• t
=...E... - factor de umplere.
C T
Relatia (8.115) arata ca:
daca t; > 0,5 => Us > 0 (funqionare in primul cadran, £ > 0, vezi fig. 8.42,a);
daca «0,5=>U5 <0 (funqionare in cadranul al patrulea, £<0, 1£1>IU51, vezi
fig. 8.42,b).
Chopperele pentru doua cadrane au de asemenea, doua regimuri de funqionare:

conduqie continua (regim normal de funqionare) ~i conduqie discontinua, ciind diodele D1
~i Dz se blocheaza inainte de intrarea in conductie a lui ~ ~i Tz.
Studiul regimurilor de functionare se face in mod analog ca ~i la chopperele pentru
un cadran.
Se examineaza numai conduqia continua, in cazul (> 0.5. Tensiunea pe sarcina
pentru t E (o,tJ
pentru (E k,T)
di
U _£=L_5 +Ri5
, d{
+ 'i
+
I
Us ui
Ui I is
i R
II
~ -f
T ,
/D s<O
v
====-.A========
dis .
-U-E=L-+RI
, dt s
Curentul are ° componenta fort:ata ~i una libera:

U+E _!..
is(t)= if +i, =-~+ke ~
8 CHOPPERELE (V ARIATOARELE DE TENSIUNE CONTINU~)
Constanta k se determina din conditia initial a:

U+E -!-
is(tJ= Imax =-~+ke ~
k= ( 1max +-'-
U+E)!£ e~
R
. () . () . ()
Is t =Im t =ID2 t =--R-++E Vi (I max+-R-
Ui +E) e _'-:0.
Valorile lmiD ~i 1= din relatiile (8.118) ~i (8.121) se calculeaza din conditiile de

continuitate ale curentului:
_ T -Ie T
1 . = ~ E + Ui e ~ - e ~- I
rom R R T
l-e ~
-!.£
E U 1-2e .~
1 =~-+-'---
max R R -!-
l-e ~
Curentul sursei se inverseaza periodic:
i,(t) = is(t) pentru t E (O,tJ
Calculul caracteristicilor de ie~ire este identic cu cel executat in cazul chopperului

pentru un cadran. Alura caracteristicilor este data ill fig. 8.43.
us'~ limita conduqiei continue
* =1
t) Ui
u.1 I
* =0,8
t) 0,6 U i
*
t)=0602U .
, , I conducne
\ '
~ discontinua
1
t)* =0,4 -0,2 Ui Is

t)* =0,2 -0,6 Uj
t)* =0 - Ui
Fig. 8.43 Caracteristicile de ie~ire ale chopperolui "pentru doua cadrane"

reversibilm tensiune (funqi.onare ideala).
in fig. 8.44 este prezentata schema de principiu a chopperului pentru doua cadrane,
reversibil ill curent.
D1
-Is
-< -
+Is
+
I·I
>
i Tj L
I
i
I
ui I
I
c
T2
I-
iUs
! D2 I
~
~
ktreruptoarele 1; ~i T2 sunt comandabile la illchidere ~i deschidere. Montajul este

format dintr-un chopper sene (T1 ~i D2) ~i un chopper paralel (T2, Dj).
Pentru curentii de sarcina pozitivi, Is> 0 chopperul sene funqioneaza ~i, conform
rela!iei (8.1):
Pentru curentii de sarcina negativi "-Is" funqioneaza chopperul paralel 1'2'Dl .

Conform relatiei (8.70), adaptata acestui caz, avem:
Us 1. .
-==-=1-[ I
Ui Is C
Printr-o comanda adecvata U; +(] = 1) se poate evita funqionarea in regim de

conduqie discontinua. In acest caz, daca se tine cont de pierderile rezistive, ci'xacteristicile
de ie~ire au alura prezentata in fig. 8.45.
-- -- -_.-~-:--S -;;0'---~
,
Fig. 8.45 Caracteristicile de ie~ire ale chopperului "pentru doua cadrane"

reversibil in curent
Chopperul pentru patru cadrane fumizeaza ia ie~ire tensiuni ±Us ~i curenti ±ls,
ceea ce permite funqionarea sarcinii in cele patru cadnme ale planului Us' Is (vezi fig. 8.3).
Daca sarcina este 0 m~ina de curent continuu, ea va funqiona ca motor cu
posibilitatea de franare (regim de generator) in cele (laUa sensuri de ratarie.
Schema ehopperelor pentru patru eadrane poate fi iT! punte sau ill semipunte. Tinand
cont de faptul ca tensiunea tinuta de componentele bloeate este jumatate la montajul in punte
fara de eel in semipunte, primul este mai des utilizat.
Fig. 8.46 prezinta un chopper in punte pentru patru eadrane.
lntreruptoarele 1'],1'2,1;,1'4 sunt comandabile la inchidere ~i la deschidere, deci se
pot utiliza tranzistoare sau tiristoare.
Funqionarea schemei pentru a asigura mersul in patru eadrane depinde de prineipiul
de comanda.
Comanda continua se adreseaza S~I'rjla,j "~dIY doua fntreruptoare plasate pe
diagonalele puntii, fntreruptoare care vor avea a( qi s\;>n:(inchis sau deschis).
Funqionarea se realizeaza prin inchid, iuir;, 1; pentru durata t c ~i a lui T2, T4
pentru T - tc (T- perioada de comutajie).
r
1'"
IT1
D, D2
.,.t) s
U
i
I
uTi \' i
D'
A -
>-
B
i
D2
T2
iu
Y T2
I iT4
~
i T3
I Ii
D4 ·u s i
D3
••••
~ I D 0, curentul se fnchide prin ~ ~i T3 i?ipentru Is < 0

prin Dl' D3•
Daca: t E (tc,T) pentru is> 0, curentul trece prin D4, D2 i?i pentru Is < 0
prin T2, T4•
Valoarea medie a tensiunii la ie~ire este:
t;=tclT.
Deci:
Pentru t; E (0,1), tensiunea la ie~ire Us E ( -Vi' +VJ ~i curentul is E (-Ii' + IJ

Caracteristicile de ie~ire sunt date fn fig. 8.47.
Trebuie sa se evite t; = 0,5, pentru care motorul se blocheaza i?i curentul cre~e
foarte putemic. Ma~ina poate fi distrusa daca nu exista 0 inductanta de limitare, legata fn
serie. Comanda continua poate fi facuta, de asemenea, a~a cum se arata in fig. 8.48.
Functionarea in cadranele I ~i IV este asigurata prin fnchiderea, in intervalul lea
intreruptoarelor T1 i?iT3•
Cfuld ~ i?i T3 sunt blocate, diodele D2,D4 se desehid. Componentele Tl'T3,D2,D4
formeaza un chopper pentru doua eadrane, aeela~i eu eel din fig. 8.41,a. Funqionarea in
cadranele II ~i III este asigurata fn aceea~i maniera, de chopperul format din T2, T4,Dl'D3•
T!. T3 sau D2• D4
t~ > 0,5
T!. T3 sauD2, D4
t~ <0.5
Comanda contiuna are ca principal inconvenient numaml dublu de comutatii pe

perioada, deoarece se comanda.in acel~i timp doua dispozitive semiconductoare.
Amplitudinea tensiunii de ie~ire variaza intre +Ui ~i -Ui, ondulatia curentului de sarcina is
flind, din acest motiv, marita.
Comanda secventiala (fig. 8.49) reduce numaml de comutatii mentiniind in mod
constant inelus unul din cele doua intreruptoare care se afla in sene in timpul penoadelor de
conductie.
Schema din fig. 8.46 este comandata pentru funqionarea ca chopper sene, pentru
cadranele I ~i III ~i ca chopper paralel, pentru cadranele II ~i IV.
Pentru functionarea in primul cadran, T3 este mentinut inchis ~i 1; are rolul de
chopp are, in timp ce T2 ~i T4 sunt deschise.
1ntreruptorul T1 este m conduqie in intervalele t c m decursul unei perioade T. 1n
acest eaz, eurentul trece prin 1;, sarcina ~i T3:
Funetionarea in cadranul al doilea se realizeaza mentinand T3 inchis permanent ~i

facand chopp area cu T4, care este in conduqie pe duratele (t J' ale unei perioade T.
1ntreruptoarele 1; ~i T2 sunt deschise.
Daca T4 este mehis, curentul treee prin D3, sarcina ~i T4:
vs
---:--
_ l; - 1 (.),
- t
Vi Is c
Pentru mersul m eadranul al treilea, T4 este inehis m permanenta ~i ehopparea este
realizata prin T2 care se afla m conduqie in timpul kJ pe fiecare perioada T.

1ntreruptoarele T1 ~i T3 sunt deschise.
8 CHOPPERELE (V ARIATOARELE DE TENSIUNE CONTINUA)
2 3
ro_" I . :T~':: _- -__ -_-__ T_ T __
n,w:",:. ;~;~,
ii T ..
•.
-
'f .• -
.Bml
m em lW
••
T.. ·
i;~
ra.- .. T.
0.· •. o~·".·
o~t
__ ,
.~ ~I:_
lTl
o ----- -----
~U.LU
iD~t_LII.
+ __
iT4
~ [LLJ _
__ lULl
LL1LLLt
~t
LJL.J.t
Us _ I; _ ( • )'
------ t
ui Is ci
Pentru cadranul al patrulea T4 ramane fuchis ~i T3 are rolul de chopp are;

futreruptoarele ~ ~i T: sunt blocate.
T3 este m conduqie pe intervalul t cl din T. Daca T3 este mchis, curentul trece prin
D 4 ' sarcina ~i T3:
atunci regimul conduq:iei continue este asigurat chiar pentru valori scazute ale curentului de
sarcina.
tn cazul cornenzii secventiale, ondulatia curentului de ie~ire este inferioara celei
obtinute cu cornanda continua.
Se poate rnodifica rolul serniconductoarelor.
8 CHOPPERELE (VARIATOARELE DE TENSIUNE CONTINUA.)
De exemplu, pentru tensiuni Us > 0, se poate men~ine 1;.lnchis In permanen~a ~i se

face chopparea prin T3 pentru primul cadran, iar prin Tz pentru cel de-al doilea.
Pentru tensiuni Us < 0, Tz poate fi In conduqie permanent ~i chopperele sunt T.•
pentru cadranul al treilea ~i T1 pentru al patrulea.
9
INVERTOARE CU COMUT ATIE
,
COMANDATA.
lnvertoarele sunt convertoare statice de putere continuu-alternativ. Ele transforma 0

sursa de tensiune (sau curent) continuu intr-o sursa de tensiune (sau curent) alternativa, de
arnplitudine sau/~i frecventa variabila. Ele sunt utilizate ca surse de tensiune alternativa de
siguranta sau pentru alimentarea ~i reglajul vitezei m~inilor electrice.
Invertoarele cu tiristoare sunt numite "cu comutatie fortata",deoarece ele au nevoie
de circuite auxiliare speciale pentru blocajul acestora. Aceste circuite contin condensatoare
~i/sau inductante pentru acumularea energiei necesare blocarii.
Invertoarele cu comutatie comandata se pot clasifica dupa mai multe criterii:
a) dupa numaml de faze ale semnalului la ie~ire:

monofazat => invertor monofazat;
trifazat => invertor trifazat.
b) dupa natura circuitului de alimentare ~i dupa marimea comutata in circuitul de ie~ire:

invertoare de tensiune: sunt cele alimentate de la 0 sursa de tensiune continua, marimea
comutata in circuitul de ie~ire fiind tensiunea, iar forma curentului este impusa de
sarcina;
invertoare de curent: sunt cele alimentate de la 0 sursa de curent continuu, marimea
comutata in circuitul de ie~ire fiind curentul, iar forma tensiunii este impusa de sarcina.
Aut invertoarele de tensiune, cat ~i cele de curent pot fi monofazate ~i trifazate.

Natura sursei continue impune natura receptorului alternativ:
invertoarele de tensiune alimenteaza receptoare de curent;
invertoarele de curent alimenteaza receptoare de tensiune, pentru ca sursa ~i receptorul
(sarcina) trebuie sa fie de naturi diferite.
c) dupa forma de unda la ie~ire:

invertoare cu semnal dreptunghiular;
invertoare cu semnal dreptunghiular modulat in durata;
invertoare cu semnal sinusoidal;
invertoare cu semnal sintetizat care aproximeaza sinusoida prin trepte.
d) dupa modul de comanda:

invertoare comandate cu unda plina;
invertoare comandate pe principiul modularii in durata a impulsurilor de comanda (MID;
MLI - in limba franceza, PWM - in limba engleza)
Invertoarele de tensiune mai pot fi clasificate ~i dupa numaml de nivele de tensiune

de la ie~ire in:
invertoare cu doua nivele;
invertoare cu trei nivele cu punct neutru flotant;
invertoare multinivel cu celule de comutatie imbricate;
Majoritatea invertoarelor monofazate ~i trifazate sunt construite aviind la baza bratul
de semipunte monofazata. Puntea monofazata contine doua brate, iar cea trifazata trei.
Fiecare brat conline doua comutatoare care funqioneaza in contra-timp: ciind unul este
indus, celalalt este deschis ~i invers.
Comanda comutatoarelor este facuta. astfel incat manmea alternativa de ie~ire daca
este monofazata are valoarea medie nula ~i daca este trifazata are valoarea medie a manmii
de faza nula.
o categorie special a de invertoare sunt cele cu circuit rezonant. Comutatia
intreruptoarelor se face cu 0 frecventa apropiata de frecvenra de rezonanta a sarcinii ~i
sarcina este aceea care controleaza comutaria, de aceea aceste invertoare mai sunt numite ~i
cu comutatie de la sarcina. Aviind modul de comanda ca ~i de aplicatie particular, vor fi
studiate intr-un paragraf separat. Pentru fiecare tip de invertor, funetionarea depinde de
natura sarcinii. Diferentele de funqionare se vor exemplifica pentru anumite cazuri,
consideriind diverse tipuri de sarcini.
Pentru a u~a inrelegerea fenomenelor legate de funcrionare, in unele cazuri se vor
considera valabile 3 ipoteze:
9.a Sursa care furnizeaza marimea de intrare continua este perfecta (sursa de tensiune cu
impedanra intern a neglijabila, sursa de curent cu impedanra intern a infmita);
9.b 'tntreruptoarele sunt ideale, (cadere de tensiune in direct nula, curent de scurgere in
invers nul, comutatii instantanee);
9.c Receptorul alternativ este perfect (absoarbe un curent sau 0 tensiune sinusoidala).
Studiul invertoarelor se va face conform clasificarii de la punctul c).
9.2 Invertoare de tensiune eu tensiune dreptunghiulara

la iesire
,
Invertoarele cu tensiune la ie~ire dreptunghiulara sunt utilizate in convertoarele cu
faza intermediara de tensiune continua (in combinarie cu redresoare comandate) sau pentru
alimentarea sarcinilor care suporta armonici de rang ridicat.
Pentru sarcinile care cer 0 alimentare de cali tate, ob~inerea tensiunii sinusoidale la
ie~ire se realizeaza printr-un filtru "trece-jos".
Invertorul paralel este un invertor monofazat de tensiune. Schema este prezentata in

fig. 9.1. Numele sau provine de la apari~ia in paralel a condensatorului care furnizeaza
puterea reactiva necesara comuta~ei, cu tiristorul care se blocheaza.
9.2.1.1 Funeponarea eu sarcina rezistiva
Privind schema din fig. 9.1, se poate observa u~or ca aeeasta este asemanatoare ell
schema unui redresor monofazat cu punet median, la care se adauga condensatorul necesar
blocarii pe rand a tiristoarelor.
t·::~,~l
. R
Tr A B
n/2 0 n/2
Sarcina rezistiva R este conectata in secundarul transformatorului

Tr, considerat
:3ra pierderi ~i cu un curent de magnetizaee neglijabil. Primarul transformatorului are 0 priza
::Jediana, astfel incat, daca se aplica 0 tensiune V, intre punctele A ~i 0, se ob~ine la bomele
.:ondensatorului Uc == uBA == 2V" prin efect de autotransformator. to acel~i timp, avem
;&: == USA == Uc (daca nj==n2 numaml de spire). Inductan~a Lf de filtrare ne permite sa
.:onsideram constant curentul furnizat de sursa. to acela~i timp, Lf limiteaza curentul
lhsorbit la valori acceptabile. Circuitul de comuta~e este format din C, Tj ~i T2•
Formele de unda sunt cele din fig. 9.2, (trasate cu linie continua). to fig. 9.3 se poate
Jmlari comutapa intre tiristoarele T2 ~i ~, etapa eu etapa.
9INVERTOARECUCOMUTATIECOMANDATA
+2U e
U =-u
T1 c
Fig. 9.2 Invertorul parale! cu sarcina rezistiva sau rezistiv-inductiva:

(linie continua-sarcina rezistiva; linie futrerupta-sarcina rezistiv-inductiva).
Se presupune ca, la rnornentul to' T2 este in conduqie. EI este parcurs de curentul

4-2=le•
in secundar se aplica UOB = Ve ~i rezulta de aici (vezi fig. 9.3,a):
UAB = 2V, ~i Uc = -uAB = -2Ve

La mornentul t1 se cornanda arnorsarea lui 1;. Tz se blocheaza, deoarece:
~i curentul de descarcare al condensatorului se adauga la curentul initial in tiristorul 1;,
ajutfuld astfella amorsarea acestuia.
a) Starea ini\iaIA
t<-t I
t:::J
Tr A ---B
~
Tr A ---B
..-- I
.1
u
c
C
~
Tr A ---.
OU
B
I
t:::J
Tr A -·-_-B
---
>
II
:1
ii
u,
C !
Fig. 9.3 Invertor paralel cu sarcina rezistiva sau rezistiv-inductiva.

a), b), c), d) - partea activa a circuitului in timpul fiecarui interval de funqionare
In momentul t2, condensatorul s-a descarcat, tensiunea sa este nula ~i tiristorul T2 ~i-
a recapatat capacitatea de blocare. I se poate aplica acum 0 tensiune direeta, care este
intotdeauna tensiunea condensatorului care se remcarca eu 0 polaritate inversa:
In intervalul (t3,tJ eondensatorul ramane incarcat ~i uc= 2Uc- La momentul t4, se

comanda amorsarea lui T2• 1; se blocheaza, deoarece:
9 INVER TO ARE CU COMUT ATIE COMANDATA
~i curentul de descarcare al condensatorului determina cre~terea curentului initial in tiristorul

T1, facilitand astfel amorsarea acestuia:
Se poate considera ca intervalul t4 - tl reprezinta jumatatea perioadei de funqionare

a invertorului. Situa~ia circuitului la momentul t7 este aceea~i cu cea la momentul £1 ~i
fenomenele se repeta periodic.
Pe durata comutatiei, de exemplu t E UI'(3)' pentru circuitul din fig. 9.3,b se poate
nj
-(
I -I
.) --I=nl
nl• •
2 ' , 2' 2s
~i: Us = Ris ~i de asemenea: Ur2 = U, = kus•

1n final, se obtine:
dis . _ k I
RCk1 -+1 --
d£ s 2'
i(O) = -i(~)
k /'
i (t)=-I + Ae-t/(RCk-)
s 2 e
Daca se noteaza: RCe = 'r ~i se ~ine cont de conditia ini~iala, se poate determina
constanta A:
k k' kI
-I+A=--I-A~m'=A=- e
2 ' 2 ' 1+e-TI2•
-tl'
i,(t) = I, e -Tll
l+e •
~i trebuie comparat cu t q -timp de dezamorsare al tiristorului, care este 0 data de catalog
pentru acesta:
2
tbR = -rln 1+ e _T/O-~ > fq
Aceasta schema nu func?-oneaza bine decat cu sarcina rezistiva. Yn gol, tensiunea la
bomele condensatorului cre~te repede la valori periculoase, datorita energiei absorbite de la
sursa de tensiune continua ~i care nu se poate utiliza m circuitul de tensiune altemativa.
Aceasta energie se va acumula, la fiecare comutatie, m campul electric al condensatorului.
De acest fapt trebuie sa se tina cont, iar condensatorul sa se dimensioneze m a~a fel meat,
pentru sarcina minima, tensiunea la bomele sale sa nu fie prea mare pentru mtreruptoare
(tiristoare). 0 alta conditie impusa condensatorului este aceea de a avea un timp de
descarcare tbR superior timpului de dezamorsare al tiristorului, fq (vezi relatia 9.12). Dar tbR
depinde de valoarea sarcinii acumulate (curentului de sarcina) meat, pentru suprasarcini de
scurta durata, acesta poate deveni affit de mic meat tiristoarele sa nu mai dispuna de timpul
necesar pentru a se bloca, determinand defectarea invertorului (conduqie m "cross").
9.2.1.2 Functionarea cu sarcina rezistiv-inductiva

La funqionarea cu sarcina rezistiv-inductiva, energia acumulata m campul magnetic
al inductantei nu se disipa deeat par?-al m rezistenta. Restul de energie este cedat, m timpul
perioadei de comutatie, condensatorului. Sursa nu poate primi aceasta energie din cauza
componentelor semiconductoare unidirec?-onale. Yn ipoteza m care m circuit nu exista
elemente disipative, tensiunea la bomele condensatorului cre~e la infmit. Yn realitate,
regimul tinde sa se stabilizeze, dar tensiunea Uc cre~te la fiecare comutatie ~i poate atinge de
10... 20 de ori valoarea tensiunii de alimemare Ue• 0 sarcina cu induetanta mare are avantajul
ca determina 0 forma de unda a tensiunii secundare Us mai apropiata de sinusoida. Se va
d,eduee din nou expresia variabilelor. Yn acest caz, plecand de la :
. dis
U =Rl +L-
s s df
~i eu toate eelelalte relatii nesehimbate, se ob?-ne:
LCe di; + RCk2 dis +i ='!.../

dt2 dt s 2 e
Solu?-a depinde de semnul determinantului .1 al ecuatiei caraeteristice, dedus din

ecuatia diferen!iala:
.1 = R2C2e -4LCe = 4eL2C2(~ __ 1_) = 4eL2C2(82 ~ OJ~)

4L2 LCe k2
o 1
8=~ OJ~=-.
2L o LC
9 INVERTOARE CD COMDTATIE COMANDATA.
Daca A> 0, atunci i, are 0 variatie exponential a;

Daca A < 0, adica: 8 < w /k ' sau
0 ..!!...- < ~, ceea ce reprezinta de fapt cazul
lk 2L k-.;LC
real al unei sarcini rezistiv-inductive, raspunsul este periodic amortizat:
i (t)=!:...l +e-&(AcosWt+Bsinwt)
, 2 '
cu: W = ~(w~- 8 2
)
Tinand cont de conditiile impuse de simetrie:
i(O) = -i( 1i) di'l = -ilidi'l

ili 1=0 I=T/2
( T
s:-'
w+ Wcosw--usrnw- T) e- 1ST
,.1° 0+ (8cosw!"" + wSinw!....}e-OT/2
A =_ kl, 2 2 B=_kl, 2 2
w 1+ 2cos w!....e-oT/2 +e-15T w 1+2cosw!....e-IST/2 +e-:15T
2 2
Formele de unda sunt reprezentate cu linie punctata m fig. 9.2. Consideratiile cu
privire la timpul de descarcare al condensatorului raman valabile, dar de data aceasta el este
mai mare decat m cazul precedent: t bL > t bR'
9.2.1.3 Funeponarea ell dioda de regim liber

Dezavantajele prezentate mai mainte pot fi eliminate cu ajutorul a doua diode de
regim liber Dj ~i D2 (fig. 9.4). Ele permit scurgerea de energie spre sursa de tensiune
continua. Dj ~i Dz sunt montate simetric m raport cu mijlocul mf~urarii prim are, m a~a fel
=
mcat: n,z (0, 1...0,2)nw Aceasta schema se nume~te Mc Murray - Shattuck.
Diodele DSj ~i DS2 sunt diode de separare, care impiedica descarcarea accidental a a
condensatorului daca sarcina este activa ~i prezinta 0 tensiune electromotoare altemat~va.
Daca sarcina este pasiva (rezistiv-inductiva), nu este nevoie de diode de separare.
Inductanta de comutatie Lk separa tiristoarele Tj ~i T2 de diodele D1 ~i Du ~i
formeaza impreuna cu C un circuit oscilant. Inductanta de filtrare Lf nu mai este necesara.
Lk este mult mai mica decat Lf, ceea ce reprezinta un avantaj. De asemenea, ea are rolul de
a limita vfufurile curentului de intrare i, la intrarea ill conduqie a tiristoarelor.
Condensatorul de comutatie C poate fi destul de mic, chiar pentru valori mari ale lui
L. 1n gol, tensiunea la bomele sale nu depa~e~e dedit cu putin valoarea 2V,.
Pentru a mtelege mai u~or functionarea acestei scheme, trebuie sa se ?na cont ca:
inductanta de sarcina L impiedica variatia discontinua a curentului de sarcina i, ~i deci a
solenatiilor secundare ~i primare;
tensiunea Uc la bomele condensatorului C nu poate prezenta discontinuitate. Potentialele
diverselor puncte ale primarului transformatorului (v A' VB' V A" VB')' sau ale secundarului
au aceea~i proprietate;
induetanta Lk fiind m serie eu 1; sau T2, suma irl + iT2 nu poate suferi discontinuitati·
I
I I T
Iu I
I Tit
Ue !
i
!
f
Succesiunea fenomenelor pe durata comutatiei este prezentata In fig. 9.5 ~i formele

de unda, In fig. 9.6.
kainte de momentul to' considerat drept origine a timpilor, se presupune ca T2 este
cel care conduce, curentul ir2 avand 0 variatie foarte Ienta, determinata de cea a lui is' k
circuitul desenat cu linie groasa in fig. 9.5,a, care este cel parcurs de curent In acest interval,
avem:
deci relatii similare cu cele scrise pentru schema din fig. 9.3:
uAB = 2V, ~i Uc = -uAB = -2V,
k momentul to tiristorul T1 prime~e un semnal pe poarta, se deblocheaza ~i permite

3.plicarea tensiunii Uc la borne Ie lui T2, a~a InCat acesta se blocheaza: U-r2 = Uc = -2V,_
Curentul ir2 este nul ~i, deoarece suma irl + in nu poate avea discontinuitati, irl ia imediat
"a}oarea lui ir2 exact mainte de blocare. Pentru a compensa variatia curentilor ~i a evita 0
discontinuitate a solenatiilor, curentul i c ia brusc valoarea 2iT! - ktre t 0 ~i t I' evolutia
:i:rcuitului (vezi fig. 9.5,b) este descrisa de:
u = UBA =!!:E- = V _ L diT!

OA 2 2 ' k dt
din = Ve _u;{ _ 2V e >0
dt Lk Lk
Curentul irl cre~e, deci condensatorul se desc arc a, apoi se reincarca pana la
valoarea 2Ve• Din ecuatia (9.16) rezulta d~l = 0; a~adar, irl este maxim cand Uc = 2Ue-
Apoi curentul irl incepe sa scada. Curentul absorbit este egal cu: ie = irl + ic' La momentul
tS,uc=Url=O.
Tensiunile la bomele diodelor sunt:
U ,=-U _!:i_1_
D. e 2 1+k'
Aceasta tensiune trebuie sa ramana negativa ~i D2 blocata.

din
uDi = -Uo4,o4 - Lk --, sau, tinand cont de relatia (9.16):
dt
U
Dl
=l---+1J
/ k'
k' + 1
U
-.£.-V
2 e
2U,
k'
1---
k' +1
tntrucat: vOo4' = V = const.,
e Uc nu mai variaza ~i ramane la valoarea constanta
2(k' + l)Ve ceea ce determina un curent ic = O. Solenatiile pierdute (ic parcurge jumatatea
OB a s~cundarului) vor fi compensate de cre~terea lui iDl in momentul t I ' in a~a fel incat:
cu: Ie - valoarea curentului de incarcare al condensatorului la momentul t 1 •

Etapa urmatoare, intre t1 ~i t2 este reprezentata in fig. 9.5,c. Evolutia variabilelor se
face conform ecuatiilor:
diTI n l"
Lk -=v
dt 0404
,=-11
004
-" =-k U, <0
nil
a) starea ini(:ialii
t=to
(JU
A'I
DS1 Y i c
+-1- .
'~I
~. ---- 'I
\1I I i iu,=.ZU,
U I uT1~~T uDltiDI D,~tUD2

'I !I Uu
i
I ' i
't t ~
I
I
J, i
I
I
'f
i .
I ~ ii +
I I Ii i~!
•••. T" !u, -zu, ;
T~o~unI UDl~.Dl
I
U
i
i
'(
Fig. 9.5 Invertorul paralel eu diode de regim liber:

a), b), e), d), e), f) - partea aetiva a eireuitului ill timpul fiecarui interval.
Analizand aceste ecuatii, se constata ca:
irl descre~e ~i tinde spre zero;
- is' negativ din cauza defazajului inductiv, variaza de asemenea spre zero, avand tendinta
sa devina pozitiv;
diferenta(irl - iDl) este de asemenea negativa ~i tinde spre zero, adica iDl este pozitiv ~i
tin de spre zero, simultan cu is' dar mai lent decat irl .
fn momentul t2, irl =0 ~i T1 se blocheaza spontan. fn intervalul (t2,t3), data fiind
conduqia lui Dl' tensiunea ramane constanta: Uc = 2(1 + k')Ue•
Ecuatia (9.22) ramane fuca valabila ~i:
Curentii iDi ~i is tind impreuna spre zero.

fn momentul t3, iDi = 0, D1 se blocheaza, dar 1; trebuie sa poata prelua conductia
(adica semnalul pe poarta sa trebuie sa fie mentinut) pentru a asigura evolutia lui is spre
valori pozitive, dupa trecerea lui prin zero. 1ncepand eu t3 evolutia eireuitului este deserisa
de:
v = 5.. = V - L din
OA 2 e k dt
.
1= Cduc
-
c dt
nj
-
(.
I -I
.)
=n,1
•
2 e c .s
Tensiunea Uc seade putin (cu leve) ~i tinde spre 2V" eurentul ic fiind mie.
Curentul is cre~e, deoarece tensiunea Us > o.
Curentul ir, poate fi1 aproximat prin ie: 2n, is·

In "" Ie "" -_. El cre~te pana
~ 1a 0 va 1oare
n1
egala cu cea pe care a luat-o dupa amorsare, la t = to.
fn momentul t4 = T/2, tiristorul T2 prime~e eomanda de amorsare ~i fenomenele se
desfa~oara fu aeela~i mod fu cealalta jumatate de fufa~urare principala.
Din studiul variatiei formelor de unda, rezuWi cateva eonditii care trebuie sa fie
satisfacute de catre eomponentele semiconductoare ale montajului:
trebuie sa suporte 0 tensiune inversa:
notatiile avand semnificatiile care rezulta din fig. 9.6.
Pentru a putea utiliza aceasta formula, este necesar sa se calculeze iT' t c ~i t f .
Expresia analitica a lui irl se obtine plecand de la ecuatia:
ueU ) = R·In + L k-+-

din 1JI(. Ie +Ie·)dt +
Uco
dt Co
irl (t) = 2U, sin (Ot + 210 cos cot - 10

X
Trebuie sa se verifice ca.: t q ~ (1...1,5) t )2.
Din ecuatia (9.30) se deduce valoarea repetitiva maxima a curentului care solicita
tiristorul:
9 lNVERTOARE CD COMDTATlE COMANDATA
2(l+k')Ue
2Ue
- 2Ue
- 2(l+k')Ue
ITl
2(l+k')Ue
2Ue
t =0
o -k'Ue
nllLJT
tf =
~2U,
Elementele pasive sunt calculate cu relatiile:
c= 269 lotb!: L = 203 U.tbl

, U,' k ' /0
Functionarea rilinane neschimbata daca condensatorul este montat intre bornele

secundare ale transformatorului.
Acest gen de invertor se utilizeaza atunci cand tensiunea disponibila pentru
alimentarea sa este mica, deoarece el este "dublor de tensiune": cand ~ = n2, dar tensiunea
de ie~ire nu este reglabila.
Un alt avantaj al acestor invertoare , cu doua tiristoare, este ca sursa de alimentare
trebuie sa suporte doar caderea de tensiune pe un tiristor, lucru important pentru randarnentul
transformarii, cand sursa este de tensiune scazuta.
Daca se utilizeaza doua montaje "invertor paralel", care lucreaza pe cele doua
prim are ale aceluia~i transformator (fig. 9.7), se poate obtine 0 buna stabilizare ~i reglajul
tensiunii de ie~ire, chiar cu 0 sursa constanta de tensiune scazuta ca alimentare.
Comanda tiristoarelor celor doua montaje este decalata cu un unghi 2a, astfel indit
arnplitudinea rezultantei celor doua tensiuni, deci ~i valoarea sa efectiva, sa fie funqie de
acest defazaj:
U=2UVl-2a
s e Jr'
Curentul secundar este filtrat cu doua filtre: unul in serie lL 1 ' Cl) ~i unul in paralel
(L2, C2 ), arnbele acordate pentru obtinerea la ie~ire a fundarnentalei U SI (fig. 9.7).
"Li" este un circuit care are rolul de a dezacorda circuitul (LpCJ in cazul unui
scurtcircuit, pentru a limita valoarea curentului de defect.
Invertoarele in semipunte (fig. 9.8) numite ~i invertoare cu sursa de tensiune cu

punct median sunt "dubloare de curen!".
Comutatoarelel K; (i = 1,2), aici prezentate ca fiind formate din cate un tiristor T; ~i

o dioda D; sunt bidirectionale ill curent ~i unidireqionale in tensiune.
f
I --+---~----.~
....
~.
Punctul 0 este punctul median al sursei, ob~inut prin intennediul celor doua
condensatoare C.
dUel _ dUe2
dt dt
i
el
= C duel
dt
= -i = -C dUdt = i
e
2 e2
e'
Deci curentuI care ajunge Ia punctuI median 0 este dubluI curentului care circula
prin bratul divizorului capacitiv.
Ciind T1 sau D2 conduc, avem urmatoarele relatii intre curenti:
~adar, comutatoarele sunt mai solicitate in curent (2i.) decat in tensiune (U.), in
comparatie cu invertorul paralel alirnentat la 0 acee~i sursa ~i cu 0 aceea~i sarcina.
Formele de unda pentru funqionarea cu sarcina inductiva ~i capacitiva,cu luarea in
consideratie a ipotezelor 9.a, 9.b ~i 9.c,sunt date in fig. 9.9.
Se observa ca pentru functionarea aut cu sarcina inductiva, cat ~i capacitiva
comutatoarele trebuie sa fie comandabile aut la deschidere , cat ~i la inchidere.
'in fig. 9.1O,a este prezentat un montaj simplu, cu elemente pasive necesare
comutatiei. 'in fig. 9.1O,b ~i c sunt prezentate doua variante: cu ameliorarea comutatiei b) ~i a
recuperarii c). Montajul din fig. 9.1O,c este cel mai des utilizat. Existenta diodelor de
recuperare permite inapoierea la sursa a unei piiI1i din energia inmagazinatii in inductanta L
la inceputul comutatiei.
Us •
Vi
~ T/2
,
s
T/2 •... T/2 ~
e e
+"2
t t
0 0
A
I
S
I
!
.. -~
~-'
I
·····I_l
iK1
Oi
1'1Z]
f
, ~K:h 0'
°ll --t- r
t
~ •• Tl •.•
°L\lu
., Tl .~~.
Dz
."Ppn, "'U/Z
i.
D)
+U/2
i
u. u
""1= I Dz C Dz
I
. U/2
t .1;/2 ·Uj2
Invertorul este constituit din 2 brate de semi-punte. Pentru generalitate, in fig. 9.11
comutatoarele Ki au fost prezentate ca fiind alcatuite dintr-un intreruptor Si ~i 0 dioda
Di' i = (l -+- 4). Comutatoarele Kj pot conduce amt curenti pozitivi, cat ~i curenti negativi.
Pe durata de conduqie a diodelor Dj se restituie sursei de curent continuu energia
fumagazinata in sarcina.
Funqionarea invertorului va fi studiata cu luarea in consideratie a ipotezelor 9.a, 9.b
~i 9.c.
A
@
(+) ie lKI
\
\
\
Sl/ D1 ) UK1 D3
,r
De
Mis N
Zs
S2/ D2 ~
U
D4
s
Fig. 9.11 Invertorul de tensiune monofazat
In fig. 9.11 s-au notat cu Si' i = (1 -+- 4) intreruptoarele unidireqionale in curent

.conduc doar curenti pozitivi). Comanda cu unda plina a comutatoarelor Ki se poate face:
::0) simetric;
b) asimetric.
9 INVERTOARE CD COMUTATIE COMANDATA
Indiferent de natura sarcinii comutatoarele K1 ~i K4 vor fi mchise pentru un interval
de timp t E ( 0, ~). iar K2 ~i K3 pentru t E ( ~ ,T ) mcat tensiunea la bornele sarcinii va fi:
Pe durata (0, ~) comutatorul K1 leaga born a A a sursei de born a M a sarcinii, el
fiind parcurs atat de un curent pozitiv cat ~i de unul negativ.

Modullui de comanda este functie de semnul curentului la momentul T.
. 2
Astfel:
daca iK = is > 0 deschiderea la T trebuie sa fie comandata prin comanda lui Sl.
1 2
daca iKl = is < 0 deschiderea la ~ este spontana prin blocarea lui Dp mtrucat apare
U Kl > 0; rezulta ca mchiderea va trebui sa fie comandata prin comanda lui Sl.
Fiind vorba de un invertor de tensiune, la ie~ire este comutata tensiunea, iar curentul
is este irnpus de sarcina care, cu luarea m consideratie a ipotezei 9.c, va fi un curent
sinusoidal.
a) Funcfionarea cu sarcina rezistiv-inductiva

Formele de unda pentru schema din fig. 9.11 in cazulfunctionarii cu 0 sarcina Zs
inductiva sunt date m fig. 9.12.
Curentul is este defazat in urma tensiunii Us cu unghiul cp.
Unghiul cp, deci intervalul de tirnp (0, to) depinde de sarcina, a~a incit
intreruptoarele Sl , S4 trebuie comandate la mchidere pe tot intervalul (0, ~} iar S2' S3 pe
( ~ , T ), chiar daca ele nu vor fi in conductie tot tirnpul pe aceste intervale.
Practic pentru a evita conductia "in cross" a mtreruptoarelor din acela~i brat, trebuie
lasat un interval de tirnp de garda intre comanda la inchidere a lui Sl (respectiv S4) ~i
comanda la deschidere a lui S2 (respectiv S3).
tn realitate, receptorul alternativ nu este perfect si curentul de sarc7 is se abate de

la forma sinusoidal a, a~a cum se arata m fig. 9.13.
Se observa ca succesiunea m comutatie a componentelor a ramas acee~i ca m

fig. 9.12.
-------------
~
T/2 T rot
--f---------
---------
I
I
I
i
i I I
I I I
:-' 'oe:
i t--I r------------1--r------
q> : : q>:
Kl I 1 I
• I [ I
1 I [ I
K4 I I I
I I [ I
I I [
I I
I [
D~
1 S1 ' D 2' S2
In condllCtie D4 D
S4 S3
I " 3 v
K 1;K4 K2;K3
Fig. 9.12 Forme de unda ale invertorului monofazat de tensiune

functionand ell sarcina indllCtiva; comanda simetrica ell unda plina.
u
s 'I
t
+U e
b) Funcponarea cu sarcina capacitiva

Formele de unda pentru schema din fig. 9.11 in cazul functionarii cu 0 sarcina Zs
capacitiva sunt date in fig. 9.14.
Curentul is este defazat cu unghiul <p inaintea tensiunii us.
La momentul t = 0, S\ este comandat la inchidere ~i preia curentul de la D2•
La t = to curentul devine negativ, deci Sl se blocheaza in mod natural ~i Dj preia
conduqia, ea fiind parcursa de curent pfula la t = ~ unde intervine blocajul ei determinat de
intrarea in conductie prin comanda a lui S2.
c) Concluzii
Din studiul formelor de unda prezentate in fig. 9.12 ~i 9.14 rezulta urmatoarele
concluzii:
• comutatia curentului de la Kj la K2 se face:

in cazul sarcinii inductive prin comanda de deschidere (bloc are) a lui Kj (ca urmare a
comenzii de deschidere a lui Sl care este parcurs de un curent pozitiv);
in cazul sarcinii capacitive prin comanda de inchidere (amorsare, intrare in conduqie) a
lui K2 (ca urmare a comenzii de inchidere a lui S2' caci K1 era parcurs de un curent
negativ);
• curentul is are 0 polaritate la comutatia de la Kj (respectiv K4) la K2 (respectiv K3) ~i

polaritatea inversa la comutatia de la K2 (respectiv K3) la Kj (respectiv K4). Prin urmare
va fi utilizata doar capabilitatea la blocare sau la amorsare a intreruptoarelor.
• modul de parcurgere al caracteristicii statice a comutatorului K1 ln cazul ln care sarcina
este inductiva este dat ln fig. 9.15,a, iar cand este capacitiva,fu fig. 9.15,b;
'_] wr--"-
is~
,
:
I
TI-:
:
!
'T!2
I I
,
~ I'P I
iKl j I I
. T I I
'~ ~~----~---~
, . Kl filt
..-
lK2 ~ I !
i I I I
10 I I I
I
I
I
I
I
i, A I I
~~i-fil-;
UKl
U10
tI I
I
I
I
I
I
i p-ue
~Di
D3
Fig. 9.14 Forme de unda ale invertorului monofazat de tensiune

funqionand cu sarcina capacitiva; comanda simetrica cu unda plina.
Fig. 9.15 Caracteristica statica curent-tensiune a comutatorului K1 pentru:

a) sarcina inductiva; b) sarcina capacitiva.
9 INVERTOARE CU COMUTATIE COMANDATA
• daca sarcina poate fi amt inductiva, cat ~i capacitiva atunci va fi utilizata atlt aptitudinea
comutatoarelor de a fi comandate la deschidere, cat ~i la illchidere. Acel~i lucru se
Intlmpla ~i daca In locul comenzii cu unda plina prezentata In acest paragraf se utilizeaza
comanda cu modulatie In durata a impulsurilor de comanda (MID, PWM).
9.2.3.2 Comanda asimetricl ell unda plina
Comanda asimetrica cu unda plina apare daca se decaleaza cu un unghi ex comanda
celor doua semipunti.
Indiferent de natura sarcinii, K1 este illchis In intervalul [0, ~ J K2 In intervalul
[~ ' T J In timp ce K4 va fi illchis In [ a,~ + a] ~i K3 in [~ + a, T + a J se observa in
fig. 9.16 ca Intreruptoarele care apartin aceluia~i brat sunt coman date tot in contratimp.
0 a T/2 T/2+ a T T+ a
• • • • •
K1 I---i
K2
I
K3 I---i
~
I
Fig. 9.16 Comanda asimetnea ell unda plina.
Corespunzator logicii de comanda prezentata ill fig. 9.16, tensiunea Us la bomele

sarcinii va fi:
0 pentru tE (0, a)
+U, pentru t E (a, T /2)
us = 0 pentru tE(T/2,T/2+a) (9.40)
-~entru t E (T /2 + a, T)
0 pentru t E (T, T+a)
Studiul functionarii cu sarcina inductiva, respectiv capacitiva, va fi facut luand ill

considerare ipotezele 9.a, 9.b ~i 9.c.
a) Funcfionarea cu sarcina rezistiv-inductiva
Formele de unda pentru function area cu sarcina rezistiv-inductiva sunt date in
fig. 9.17. Pentru fiecare din comutatoare sunt specificate componentele aflate in conduqie la
un moment dat.
Tensiunea la bomele sarcinii are valoarea efectiva:
u S
=U ~I_
,
a
:n:
Us]
2J2
=u --cosex
en _
')
Valoarea efectiva a annonicii de rang (2n + 1) este:
U
u 2J2
= __ e_--cos(2n+l)-
ex
sen+l 2n + 1 n 2
;P'~/i'TJ~~~~}1
is~.:'. ._~ ....
c. un.uunuu' •••.••••.•••.•••••••••••••••
i : /: i:", ~ .
°V
~~ . . .
t·I:ZJJ~. _
oW
Fig. 9.17 Invertorul monofazat in punte functionand eu sarcinarezistiv-induetiva (q» 0);

eomanda asimetrica eu unda plina.
b) Funcfionarea cu sarcina capacitiva
Formele de unda pentru funet:ionarea cu sarcina capacitiva sunt date in fig. 9.18.
_1_·· ~ .._,.
.a ,Tl
Fig. 9.18 Invertorul monofazat ill punte funelionand ell sarcina eapaeitiva ( rp < 0);
comanda asimetrica ell unda plina.
c) Concluzii
Relatia (9.41) arata ca valoarea efectiva a tensiunii la ie~ire se poate rnodifica
variind decalajul ex 'intre cornenzile celor doua sernipunti.
Referltor la schirnbul de energie 'intre sursa continua ~i sarcina Zs se vede ca apar
trei tipuri de intervale:
1. Intervale 'in care sarcina este alirnentata de la sursa ~i 'in aceasta situatie curentul ie este
pozitiv. 1n aceste intervale sunt in conductie cornponentele serniconductoare cornandabile
Sj,S4' sau S2,S3.
2. Intervale de-~erare a energiei, in care sarcina trirnite energie spre sursa de tensiune
continua ~i curentul ie este negativ. 1n aceste intervale sunt in conductie cate doua diode
Dl'D 4' sau D2 ,D3·
3. Intervale de descarcare in care sarcina Zs este scurtcircuitata. Circuitul sursei de tensiune
continua este deschis ~i curentul ie absorbit de ea este zero. 1n conductie se vor gasi
intotdeauna 0 dioda ~i 0 cornponenta semiconductoare comandabila, adica D1 ~i S3' sau
D2 ~i S4 (figura 9.17), respectiv Sl ~i D3, sau S2 ~i D4 (fig. 9.18). 1n intervalele de
descarcare tensiunea u la bornele sarcinii este 0; durata acestor intervale este a .

S m
Fundarnentala tensiunii la ie~ire se scrle:
A a
USl = USl sin(mt- 2)
iar curentul de sarcina presupus sinusoidal:
.
Is =
fA.
S SID
( a q> )
mt-2"-
Daca curentul is ramane mereu pozitiv in intervalul (a, ~ = n), atunci nu vor exista
intervale de recuperare ~i pentru acest caz din relatia (9.45) rezulta conditia:
a a
--<q><-
2 2
Daca curenml is ramane mereu negativ 'in intervalul (a, T = n), atunci nu va mai
2
exista interval de alirnentare a sarcinii ~i pentru acest caz din relatia (9.45) rezulta conditia:
a a
n-- < q>< -n+-
2 2
Daca a~a cum s-a prezentat 'in fig. 9.17 ~i 9.18 curentul is treceprin 0 in intervalul
(a, T = n), atunci exista cele 3 tipuri de intervale ~i valorile defazajului q> pentru aceasta
2
situatie trebuie sa se afle in intervalele:
ex ex a a
(2<q><n- ), sau (-n+ <q><-2") (9.48)
2 2
1n fig. 9.19, in sisternul de coordonate q>, ex sunt prezentate regirnurile de
function are care pot aparea'in functie de valoarea defazajului q>.
Apar unnatoarele situatii:
a a
zona 1 cu 0 < rp < - sau - - < apar succesiv intervale de alimentare ~i de
2 2
descarcare;
a a
 0 ~i - < rp < re- - => apar succesiv intervale de alimentare,
2 2
recuperare ~i descarcare;
zona 3 cu rp>O ~i re-~<rp<re => sau rp<O si -re~<p<-re+~ => apar

succesiv intervale de descarcare ~i recuperare;
zona 4 cu rp < O· Sl - re + -a < rp < - -a => apar succeSlV
. mtervale
. de aI'rmentare,
2 2
recuperare ~i descarcare.
Segrnentele din fig. 9.19 corespund:
AB la is =0 pentru OJt =a
BC la is = 0 pentru OJt = re
AD la is = 0 pentru ox = re
DC la is = 0 pentru OJt=a
Se observa ca natura comutatiilor care trebuie realizate nu mai~de numai de

natura sarcinii ( 0 sau rp < 0) ca ill cazul comenzii simetrice, ci de unghiul de decalare a
comenzii a.
Spre exemplu, ~a cum se vede ill fig. 9.17, K] conduce curentul is in intervalul
(O,re), interval ill care acest curent se inverseaza; is este negativ pentru OJt = 0, deci in
T
conduqie este Dl' apoi Sl intra in conductie cand is devine pozitiv; pentru OJt = - = re, Sl
2
trebuie sa intrerupa curentul is pozitiv, deci deschiderea trebuie sa fie comandati'L
Daca curentul is> 0 pentru OJt = 0 (fig. 9.18), inchiderea comandata a lui 51
stabile~e curentul prin sarcina is' apoi acesta cand devine negativ va trece prin dioda D1
care se va bloca spontan la momentul OJt = 7! cand este comandat la inchidere 52.
Zonele delimitate in fig. 9.19 indica ~i natura comuta!iilor care trebuie realizate.
5pre exemplu, trebuie sa funqioneze cu deschidere comandata: in zona 1: 51 ~i 5:;
in zona 2: 51~i 52' ca ~i 53 ~i 54; in zona 3: 53 ~i 54; in zona 4: nici un intreruptor .
.~
in realitate, sarcina alternativa nu este perfecta, incat curentul is nu va fi sinusoidal,
ci practic va fi format din segmene de exponentiale, a~a cum se arata in fig. 9.20, pentru 0
sarcinaRL
5e observa ca succesiunea in comutatia componentelor semiconductoare a ram as
aceea~i ca in fig. 9.17, pentru un acel~i qJ > O.
0:
-ue, j
j K..
'< "1
in condu'1ie i D1 51
.0: ~ 0:
i ~~ ..., ~
53 )0-9+ 0: ~I4o:
Utilizarea tiristroarelor in cadrul invertoarelor presupune posibilitatea blocarii lor la

momentele cerute de principiul de comanda.
Bloearea se face ell eireuite auxiliare special coneepute pentru acest seop ~i se
:lUme~te fortata.
Dupa modul de sting ere al tiristoarelor invertoarele pot fi: cu stingere independenta,
.:and cireuitele auxiliare de stingere sunt coneetate la bomele tiristoarelor la
momentele de timp dorite prin intermediul unor tiristoare auxiliare, sau eu stingere
autonoma, cand circuitul auxiliar de stingere intra in aqiune pentru
bloc area tiristorului care a condus in momentul cand este amorsat tiristorul care va prelua
.:onduetia.
Schema este prezentata in fig. 9.21. Comutatoarele Ki i = (1 + 4) sunt reprezentate

de perechi1e tiristor-dioda antipara1el, T;, Di. lnvertorul este Cll stingere autonoma, intrarea in
conduqie a tiristorului dintr-un brat ducand la bloc area tiristorului din acela~i brat, care a
condus. Circuitele de stingere sunt formate din inductantele ~i condensatoarele L;, ( .
Bobinele sunt cu priza mediana, cele doua jumatati fiind deci cup late magnetic.
L1 =~ =~ =L4 =L/2
Condensatoarele sunt de valoare egala:

C1 =C1 =C3 =C4 =C
Comanda puntii se considera simetrica. Tiristoarele T1 ~i T4 (sau diodele D[ ~i D")

sunt in conductie simultan, indit boma A va avea un potential pozitiv, iar boma B unui
negativ (fig. 9.21).
i
Dr u ! + D3
e c3
ye L
Z (R,L) L3
Ue 1
s
A
U
••
s
B
L4
D4
+
D
2 el2'(" c2 e4
Fig. 9.21 Montajul Bedford - Me Murray.
Dupd 0 semiperioada T1 ~i T3 (sau D1 ~i D,) vor prelua conductia ~i boma A va

avea potentialul negativ. De aceea, tensiunea la bomele sarcinii este c!reJStunghiulara, de
amplitudine Ue (fig. 9.22). S-au notat eu UGTI,4 ~i UGT2.3 irnpulsurile ~comanda pe poarta
tiristoarelor.
tn tirnpul perioadei de conduqie a lui T1 ~i T4, avem:
di
U =Ri +L_s
( S dt
Cu condiria is (0) = -is (T/2) (valabila in regim permanent), solutia este:
. ()t =-+
I
V, A e·-1/<
s R
L
'r=-.
R
Ynlocuind relatia (9.40) in condiria data, rezulta:
lVe 1
A=--~·~~-
R l+e-T/h
/
i(t)-~ ')V ( l ')e.-1/<__ )
s - R l+e-T/h
Cfuld tensiunea ~i curentul de sarcina au acela~i sernn (usis > 0), cele care conduc
sunt tiristoarele ~i cfuld sunt de sens contrar (u,is < 0), conduc diodele.
componente
in
conduqie
Chiar daca tiristorul ~ lncepe sa conduca ill t2 (fig. 9.22), semnalul pe poarta sa
este aplicat din t 1 , cand bratul 1 al pun~ii trebuie sa-~i reia conduc!ia.
1n timpul conduetiei lui T1 ~i T4, uc1 = uc4 = 0 ~i uc2 = ue3 = U. /2, cu polaritatea din
fig. 9.21. 1n momentul ill care T2 ~i T3 primesc semnalul pe poarta, curen~ii lor cresc rapid
din cauza curen?lor de descarcare ai condensatoarelor.
Ace~ti curen~i trec ~i prin L2 ~i L3 producand tensiuni induse In inductan~ele cup late
L1 ~i L4• Aceste tensiuni au ca efect blocarea lui T1 ~i T4•
Pe durata conduetiei lui T2 ~i T3, condensatoarele C1 ~i C4 se vor illcarca pentru a fi
gata sa participe la blocarea tiristoarelor T2 ~i T3• Aceste tiristoare (T2 ~i T3) nu permit
trecerea curentului chiar din momentul t3, deoarece este negativ.
Energia acumulata In inductan~ele L2 ~i L3 determina deschiderea lui D2 ~i D3.

Cand curentul se anuleaza, In t4, diodele se blocheaza ~i curentul circula pana la sfaqitul
semiperioadei, prin T2 ~i T3•
B. Schema Mc Murray
Schema este prezentata In fig. 9.23. Comutatoarele K; sunt formate din perechile
tiristor - dioda antiparalel Ti' D;. Invertorul este cu sting ere independenta, blocarea unui
tiristor 1; facandu-se prin conectarea circuitului auxiliar de stingere LC la bomele lui, prin
intrarea In conduc?e a tiristoruhii auxiliar corespondent, Tia• Comanda s-a considerat
simetrica, dar s-au prevazut intervale de garda (pauza) .dt illtre comenzile perechilor de
tiristoare pentru a se evita conduetia "in cross" (fig. 9.23). 1n fig. 9.23 mai sunt prezentate:
succesiunea semnalelor de poarta iG ale tiristoarelor principale ~i auxiliare, ca ~i curentul is
prin sarcina ;;i tensiunea u-" Ja bomele acesteia. .
Funqionarea optima a sehemei depinde de proeesu[ de eomutatie. Fig. <J.Z4prezmfa
succesiunea etapelor m timpuI comutatiei. Se va studia doar comutatia m semipuntea
Tl' Dj - T2, D2, In cealalta semipunte ea fiind la fel. Durata eomutatiei (150 ... 250,us) este
mult mai mica decat perioada tensiunii de ie~ire Us ( 5... 20 ms) mcat se poate considera
curentul de sarcina constant In timpul eomuta~iei.
Fig. 9.25 arata varia~ia catorva marirni implicate ill procesul de comutatie,
considerand intervalul (to' .. t6) dilatat.
Se vor studia fenomenele din fiecare interval de timp.
Se presupune ca la momentul to tiristorul 1; pierde semnalul de comanda ~i tiristorul
auxiliar 1;. este amorsat, condensatorul fiind incarcat cu polaritatea indieata in fig. 9.24,a.
1n primul interval de timp, t E (to' t1) curentul de comutatie se Inehide prin cireuitul
Tj - L- C -1;. (fig. 9.24,b). Curentul in seade la zero.
die _ din
dt dt
1n eel de-al doilea interval, t E (t1 ,t3) eurentul de comuta~ie se lnchide prin eireuitul
Dl-L-C-T1• (fig.9.24,e).
Dioda are rol de dioda de comutatie ~i conduce un curent care reprezinta diferenta
dintre curentul de comutatie ~i curentul de sarcina; avem: ic = iDl + Is'
Acest interval de tirnp asigura blocajul ill invers al tiristorului 1;, datorita tensiunii
la bornele diodei. I
Chiar daca aceasti tensiune este constanta (1,6 ... 20/), data fiind inductanta de
scapari ce exista ill circuitul diodei, tensiunea la bornele tirist~lui va varia dupa cum se
arata ill fig. 9.25.
Timpul t b va trebui sa fie comparat cu timpul de dezarnorsare t q al tiristorului.
In relatia (9.73) tirnpul tb trebuie sa fie majorat de 1,5... 2 ori, deoarece ill catalog tq
este indicat pentru 0 tensiune mai mare.
i~
s _
iGl,4 ! >: TI2 • rl.~ .t>l~ ')0 (
i
04
')-1 ~,I
i Gla,4a 1-!--!----U..<-·~-----------'~---------------LL,
o I"
!::(6 ,. Ii
lJLJ
(0
'G2a.3a
[I,I. Ii II [i.
II II !! ! I
is 0 II II ~,il' T II
U s
~ :i II
I i
in I I in ;
I i ins I
u: i
iJTIo
T,
AD,
I
DJ t: (:' I
i
T,. T,
AD,
z,
D,t
I
t: t·
L C J, Z
I I ci De I L C I J, !
I L c'
t:.. jj,.
L I I
'I ~+
i I .H
-I
l~
I i
T,. T:.J-
I
I
iD, D.+
T.
D.A
,
I I I I I
a) t < to ; starea initial! b)t <l't<t)

i, i,
T
'n.
lo
~ D,
i I
(:.
I
I
in.
T,. :J
I
I
.D, D,
I
(:.
Uei ,
i
L c I i Dl J, Z ,
D'i ~
! L c[
u.l L C I
I
J, Z,
~
I L CI
,
I
i i i7"
- + i i
I
i
,
I ~- '02 --I I
!~T2'
• I
..lr
I
2
AD,
I
I
I
D.
t
'..l T
! 1&
"
~,
I
D,
U, i
D. I
I
t·
I
T••
c)t t<t<t:J. d)t ,<t<t,

i,
" +
i
in,
Tlo
L
Tj
C
I
i
AD,
i
Z ,
D,
L U,I I
,
iJT,.
!
I
I
:J ,
I
AD,
I Z ,
D,i
]
I
.,
T
'-<>
L
t·
De I Is C! L C ; ! I" C'
f-.
: i~'. -
~
~. ...
I
~.
I
i
-: T,AD, ..
'02
: i I I
iJ:T
I,
I..J T T, D2 D.A za
D.J: ~
~ I ~ I
Za
in ! in I ]
e)t,<t<t n t > ~ ; starea finaJA
Ecuatia circuitului de comutatie evidentiata in fig. 9.24,b sau c, considerand R

rezistenta intrinseca a acestui circuit, este:
In
relatia de mai sus Ud este tensiunea la borne Ie circuitului de comutatie, ic este
curentul prin condensatorul C, iar Uc tensiunea Ia borne Ie Iui. S-a Iuat ca origine a tirnpului
to· /
Aplicand transformata Laplace, se obtine:
R£{ic}+L(p£{ic}-I,)+_l i{d=~d +Uco

pC P
R o 1
0=-: 00---'
()- Le'
2L
i(.(z) = u'd +
U co e-o, sinw( + I, w() e-o, sin(<p-wt)
wL 00 .
cotg<p=o!W ~ sin<p= w/w()

Deoarece R este foarte mica, ecuatia (9.56) se poate pune sub forma:
ic(t)=e
_Oru
'l d
WL
+U ,
wS!nwl+I,coswl
]
{ R == 0 =:> 0 == 0 =:> co~ sin( <p- wi) == COSUli
, ~ 00 - w() =:> w!w() - 1
Daca se noteaza cu Q factorul de calitate al bobinei, Q= wL! R, se poate scrie:
R 00
0=-=-
2L 2Q
ic(t)=e
-w,,;
/21}
[u d +u.wsInwl+I,cOSWI
, ]
WL
~i, cu (9.58), Tacand 0 = 0, dupa ce s-a rezolvat integrala ~i s-a determinat constanta A Cll
ajutoruI conditiei initiate uc(O) = -{jell' se obtine:

9 INVERTOARE CD COMDTATIE COMANDATA
Dar In intervalul (to' tJ pe durata comutaliei Ud = 0 V, circuitul neavand 0

tensiune exterioara aplicata la borne. Cum curentul inilial al condensatorului este nul,
relatiile (9.58) ~i (9.59) pentru intervalul (10'[3) se transforma in:
.I
1- =1 UeD
=--e
-/"~Q
e c ax=1c wL
(Q == 10 In mod uzual) avem, eu 0 precizie acceptabila:
j
c
= Ueo
wL
=U
eO~L
rc
In momentul [= t3 dioda D1 se blocheaza deoarece curentul care 0 parcurge se
anuleaza. Tensiunea ue ~i curentul ie In acest moment sunt:
-illI 3!
Uc = Uel = -Ueoe ;2Q COSW13
U -ill/31
i
e
= I = -£E..
swL
e !2Q sin wt
3
Maxirnul lui i e eorespunde trecerii prin zero a lui ue; cos at3 este negativ ~i ue este
pozitiv (relatia 9.62). Data fiind schirnbarea polaritalii lui ue' D2 intra In conduqie.
La momentul t3, eurentul prin dioda D1 devine nul, deei ie (t3) = Is ~i se deschide
D2. In intervalul t E (13,(5)' curentul de comutatie se scurge prin ~a -L-C, deoareee nu-~i
poate schirnba brusc sensu!. Dioda D2 joaca rol de dioda de regirn liber ~i eurentul prin ea
este:
In momentul 15, curentul in condensator devine nul ~i curentul de sarcina va treee

prin D2, pana la trecerea sa naturala prin zero, moment ee depinde de factorul de putere
caracteristic al sarcLTlii.
La sfar~itul comutatiei, condensatorul lncarcat cu 0 polaritate opusa, de aeee~i
valoare Ueo (fig. 9.24.e ~i f), este gata pentru 0 noua comutatie intre T2 ~i ~.
In intervalul (13,t5) se asigura 0 incarcare suplimentara flUe = Ueo - Uel' pentru
compensarea pierderilor de tensiune "in circuitul de eomutatie. Condensatorul prime~e
aceasta energie direct la sursa de tensiune U e'
Se observa ca, daca lamomentul t3, curentul de sarcina este foarte mic sau nul,
aceasta lncarcare suplirnentara este irnposibil de realizat; dupa cateva comutatii tensiunea ue
devine atat de mica ln~at ea em mai poate determina un curent de comutatie cu valoarea
necesara.
Evitarea acestui impediment se face prin asigurarea unei tensiuni de sarcina
constanta Ueo' dupa fiecare comutatie; In acest scop tiristoarele auxiliare primesc doua
semnale de amorsare, separate printr-un interval flt (fig. 9.23).
Al doilea semnal este sincron cu senmalul pentru celaIalt tmstor principal al
semipuntii care trebuie sa preia conductia. Pentru a nu lmpiedica blocarea primului tiristor
principal, At trebuie sa indeplineasca conditia: t2 - to < At < t3 - to' Condensatorul se incarca
in doua etape:
prin traseul 1;. -
L - C - sarcina pfuJa la momentul ts;
- prin traseuI 1;. -L-C-1; in intervaluI (ts' t6)·
1
n amorseaza 1J.a
amorseaza 1a
t I
t
to
0
i
c
I
s
0
1 m
0
i
D2
J
0
1
~ I
I
I
.I
Un
-u cl
Fig. 9.25 Formele de unda pentru montajul Me Murray.
Pentru circuitul Tla - L ~ C -sarcina, ecuatia diferentiala este aceea~i relatie (9.53),
dar eu originea timpului in t3 deci eu alte eonditii initiale:
VO)=ic(t3)=ls; uc(O)=uc(t3)=UcI ~i [male: ic(ts) =0; uc(ts)=Uco· Tensiunea Ua
are 0 valoare importanta (fig. 9.24,d):
-v el sin OJt + I COS OJt, ]e -O)IS/
o ::::[V OJL d /1Q
s s -
-C015 /
Vco :::: Vd + e /2Q IsOJL[ sin OJts + cotwts cosOJts]
-O)Isl 1
Vco ::::Vel :- IsOJL cotOJts + e /1Q IsOJL-.--
SID OJts
-m[51
Vco - Vcl _
e /1Q -coSOJt 5
IsOJL sin OJts
-O)~I -o)'sl
1+ e
____
71Q
__
cos_ OJt3_ __
e /1Q - cos OJtS
-0)13/ .
70Q • SID OJts
e I - SID OJt3
IOJL _OJ/3/
_s_
Uco
=e 72Q sin OJt} = J;-(OJt.)•
U -OJ/3/
Ud =e Q
/2 [ COS OJt3 + sin OJt3cotOJt}J = h (OJt})
co
Varia~ia celor trei func~ii h, /2 ~i h reprezentata ill fig. 9.26, permite determinarea
posibilita~i de supraillcarcare a condensatorului ill funqie de momentul de aplicare al
semnalului de poarta tiristorului care intra ill conduc~e ~i de valoarea sarcinii inductive.
Pentru optimizarea circuitului LC, trebuie sa se ~a cont de valoarea scazuta a
rezisten~ei ~i de comuta~ia care trebuie sa se produca ~i la valoarea maxima a curentului de
sarcina Is notata Is.ma:x' Fie x =~ .

Is.ma:x
In confonnitate cu fig. 9.27, se poate scrle:

9 INVERTOARE CU COMUTATIE COMANDATA.
1
(Otb = arccos- = g(x)
x
1 1 r;-;:: 1
tb =-arccos-=",LCarccos->t
(0 x x q
Energia maxima acumulata in condensator trebuie sa se poata transfera in

2 ~2
inductanta: W = CU eo = Lie2 . Cu relatia. (9.61), se deduce imediat:
W = ../LCjPeo .
e 2 e 2
JLC =~= tb
(0 arc cos 1/x
~i in fmal: W =
r t
b xl U sau, in marimi raportate:
e 2 arc cos 1/x s.max co
I x =h(x)
2 arccosl/ x
Din diagrarna prezenta in fig. 9.28, rezuIta ca energia n.: cheltuita in procesul de
comutarie este minima pentrU Xo = 1,5, cand h(xo) = 0, 89; g(xo> = 0, 84 ~i U co IUd = 3,1.
PentrU 0 valoare oarecare a lui x, se pot calcula valorile corespunzatoare ale lui L
~i C, utilizand reIatiiIe precedente:
• din (9.72) ~i (9.73), rezulta: JiJC =_lb_;

g(x)
• din (9.61) ~i defmiria lui x rezulta: JC ---xl

-
s,max
Ji - Ueo
x I
C=--~rb
g(x) Uco
L= __ l_rbUco
xg(x) Is.ma:..
Fig. 9.28 Diagrama pentru ealeulul valorilor optime ale Jui L ~i C

pentru montajul Me Murray.
Pentrux=xo=1,5,avem: C=l,SIs.ma:..rb ~i L=O,SlbUCO cu Uco/Ud=3,1.

Uco Is,ma:..
Tensiunea Uco trebuie sa fie suportata de tiristorul principal ~i blocata in direct.
In compararie cu celalalta schema prezentata, invertorul Me Murray are unele

avantaje. Prin tiristoarele principale circula doar curentul de sarcina, curentul de comutatie
circula prin tiristoarele auxiliare ~i prin diodele de regim liber, care joaca aici ~i rolul de
diode de comutatie.
Randamentul montajului este mai ridicat, data fiind absenra unui curent de circulatie
dupa comutatie care sa determine 0 disipare de energie prin efect Joule in elementele
circuitului.
Acest fapt permite lucrul ~i la frecvenre mai ridicate (pana la 5 kHz). Capacitatea de
comutatie este independenta de curentul de sarcina, deoarece condensatorul de comutarie se
incarca suplimentar.
9.2.4.1 Comanda eu unda plina. Eeuapile de tensiune ale invertorului.

Reprezentarea in complex a functionarii invertorului
a) Comanda cu undii plinii

Schema invertorului trifazat de tensiune prezentata in fig. 9.29 se obtine utilizand 3
semipunti monofazate de tensiune, cate una pentru fieeare faza ~i un divizor eapacitiv la
intrare.
52 '
Y-;'
"."",,'
G- NE
Daea numim eomutatoarele KI'K3,K5, eomutatoare, ale p;1rtii P, iar K2,K4,K6

comutatoare ale partii 1'i"E, atunei la eomanda eu unda plina pentru a obtine un sistem trifazat
altemativ simetrie de tensiuni la bornele sareinii, indiferent de modul ei de eoneetare, este
neeesar ca :
eomutatoarele unei semipunti sa fie eomandate in eontratimp;

eomutatoarele partii P ~i cele ale Partii NE sa fie coman date decalat eu 60° electrice;
eomutatoarele aeelei~i Parti sa fie eomandate decalat eu 120° eleetriee;
Dupa durata de eonduetie a comutatoarelor se disting doua programe de comanda:
programul de 120° eleetriee la care fiecare eomutator este inconduetie un interval de

timp eehivalent eu 120° electriee;
programul de 1800 electrice la eare fieeare eomutator este in conduqie un interval de
timp echivalent eu 1800 eleetriee;
Algoritrnul de comanda pentru fiecare dintre aceste programe este dat in fig. 9.30.
-K
6 - - -K
6 -
Ks Ks -
K4 K4
K3 K3
K2 K2
K, --S..
-'-
o 60 120 180 210 300 360
b)
Pentru invertoarele de tensiune este de obicei utilizat programul de comanda de

1800. Considerand comanda dupa acest program, daca intreruptorul K din fig. 9.29 este
indus atunci V", == Vo ~i:
( V, pentru 0 < OJt < 1800 cand K este inchis

URN (OJt) == jl--:tu pentru 180
?
0
•
< OJt < 3600 cand K4 este inchis
UR.N ( 0Jt
2V, ( SillOJt+-:;-sm
) =-- . 1 . 3 OJt+-Sill
1. 5 0Jt+ ...
)
1r \ .) 5
2 1r
USN(OJt):=UR."'( mt- )
3
Um(OJr) = URN ( OJt- 4

3
1r)
Deci sistemul trifazat de tensiuni real.a~a cum arata relatiile (9.79), (9.81)~i (9.82)
este superpozitia unor sisteme simetrice care corespund fundamentalei ~i diverselor armonici
~i anurne:
sisteme directe pentru fundamental a ~i armonicele 7.13,19 •...
sisteme inverse pentru armonicele 5,11,17, ...
sisteme homopolare pentru armonicele 3.9,15 •...
Daca sarcina este echilibrata,fiecarui sistem de tensiuni Ii corespunde un sistem cu

acee~i pulsatie m curentii de faza iR ' is ' iT ,trecerea de la unul la altul depinzand de
impedanta sarcinii pentru pulsatia considerata.
Prin urmare curentii de faza vor fi formati prin superpozitia sistemelor simetrice de
curenti,directe,inverse ~i homopolare. Sistemele directe ~i inverse dau 0 surna nula,msa
sistemele homopolare vor da un curent care va parcurge conductorul de legatura mtre N ~i 0 .
Deci este avantajos,ln cazul sarcinii echilibrate,sa deschidem mtreruptorul K (fig.
9.29.), incat sa suprimam legatura mtre N ~i O. tn acest caz nici nu mai este necesar un
divizor capacitiv la intrare ,ci se po ate utiliza un condensator C, de 0 valoare suficienta ca sa
dea caracterul de sursa de tensiune alimentarii.
Deschiderea lui K semnifica suprimarea armonicelor 3, 9, 15 din curentii de
faza,deci suprimarea armonicelor impare de rang multiplu de 3 din tensiunile de faza
URN ' USN' Um u~urand astfel filtrarea lor.
b) Ecuafiile de tensiune ale invertorului trifazat

Pentru constructia formelor de unda ale ·tensiunilor de ie~ire de faza ~i mtre faze ale
invertorului trifazat funqionand cu sarcina in stea echilibrata esteutila exprimarea
tensiunilor de faza m functie de tensiunile mtre bornele de ie~ire R,S,T ~i punctul median "0"
devenit fictiv prin deschiderea lui K.
Aceste tensiuni mai sunt numite ~i tensiuni de pol.
Tensiunile URN ' USN' UTN au suma nula:
Facand surna relatiilor (9.84) ~i tinand seama de (9.83) rezulta:

1
UNO = -(uRO + uso + Uro)
3
tnlocuind valoarea (9.85) fu fiecare din relatiile (9.84) se obtin tensiunile de faza:
Relatiile (9.86) reprezinta ecuatiile de tensiune ale invertorului trifazat.
eu relatiile (9.86) tensiunile futre faze se pot scrie:
UST = USN - uTN = uso - Uro

UrR = Um -URN = uTO -uRO
Din relatiile (9.87) rezulta posibilitatea de calcul a tensinilor de faza in functie de
tensiunile intre faze:
I
URN = "3 (uRS -UrR)
1
USN = "3(uST -uRJ
1
UrN = -(UrR - uST)
3
Componenta homopolara suprimata in tensiunile URN ' USN ~i 11m corespunde unei
diferente de potential intre punctele N ~i 0, date de relatia (9.85).
c) Reprezentarea fn complex afuncfionarii invertorului
Reprezentarea in complex a funetionarii invertorului se poate face pe baza
reprezentarii in complex a unui sistem trifazat simetric de marimi: mj (t), m2 (t), m3 (t);
m1 (t)+m2 (t) + m3(t) = O.
ml (t) = M eos '¥

2n
m2 (t) = Meos( '¥--)
3
4n
m3 (t) = Meos( '¥--)
3
~(t)=Re{m}
Tnz(t) = Re{ ii m}
2
~(t) = Re{iim}
.2n
J-
a=e 3;
m",=%[ ~(t)_Tnz(t);~(t)J
1
mf3 = .J3[Tnz(t)-~(t)]
Pentru invertoruI trifazat se defme~te vectoruI rotitor al tensiunii de ie~ire UiOk'
asociat tensiunilor de pol uRO (t), uso (t), Uro (t):
U;Ok ==%[URO(t)+auso(t)+a2uro(t)] (9.93)
URO(t),Uso(t)'~o(t) pot lua valorile +V,/2, sau -V,/2, sau in marimi raportate
+1 ~i -1, in funqie de moduI de inchidere aI comutatoarelor de Ia K[ la K6 (fig. 9.29).
Din punct de vedere formal, pentru model area funetionarii invertorului se lucreaza
eu valorile 1 ~i O. Valoarea 1 eorespunde valorii +Ve /2 ~i valoarea 0 eorespunde valorii
-Uc /2.
Spre exemplu, invertorul aflat in starea (1, 0, 0) va avea comutatoarele Kjca ill
fig. 9.32, ceeaee inseamna ca tensiunile de pol vor avea valorile:
uRO = +V, /2;
uso = -Ve /2;
UTO =-V, /2.
Pentru cele trei brate ale invertorului exista 23 combinatii posibile. Prin urmare, se
pot obtine 8 vectori diferiti UiOk ai tensiunii de ie~ire, in funetie de modul de comanda a celar
trei brate.
ie Ill" "0" "0"
+ 0 :> • •
T I I
J 10 -j~
I Kl K3 , K5
,
,
I
9 9 '9 ,
R
J
De i O· C • •
~ S
-I I c·
-- T
I
I I
I
I I ~6 K4 J K6
(;)
K2
¥ I
i
Q ¢ Y
: i I
0 ~ • •
Fig. 9.32 Invertor aflat in stare a (l, 0, 0).
326
Fig. 9.33 reprezinta ace~ti 8 vectori. Ei au toti acela~i modul 2/3Ue ~i sunt defazati
intre ei ell 1f /3, cu exceptia vectorilor nuli, care sunt obtinuti prin secventele de comanda
(0,0, 0), sau (1, 1, 1).
-u
i03
(0 1 0)
"
"-.
. 1\
'Ii ~
71..
..... u i02 (1,1,0)
\\ i / .
U (0,1,1) i \\ I ~1f/3 u
.. iOl
(1,0,0)
i04 ..
(0,0,0)~( ~
< > ::>0:
/ i\ (1,1,1)
/
/ I, \ \
. I \
,/ i \
~
uiO/O,O,1) .J .. ~ ..
i
ui06(I,0,I)
!
i
Fig. 9.33 Reprezentarea in complex a funqionarii invertorului

prin vectorul rotitor al tensiunii de ie~ire.
9.2.4.2 Comanda invertorului trifazat funclionand cu sarcina echilibrata dupa

programul de 1800
in fiecare moment vor fi ill conduqie (illchise) trei comutatoare. in funetie de

pozitia acestor comutatoare tensiunile de pol uRO' uso, UTO vor avea valoarea +Ue /2 sau
-Ue /2.
Pentru reprezentarea grafica a formelor de unda, dupa calculul tensiunilor de pol, cu

relatiile (9.86) s-au calculat tensiunile de faza ~i cu relatiile (9.87) tensiunile intre faze.
Cu relatia (9.93) s-a determinat pentru fiecare interval de timp valoarea veetorului
U;Ok al tensiunii de ie~ire.
Rezultatele calculelor sunt eentralizate in tabelul 9.1. Pentru reprezentarea curen1ilor

s-au considerat valabile ipotezele 9.a, 9.b ~i 9.e.
Formele de unda pentru un defazaj inductiv (cp > 0), respectiv capacitiv (cp < 0) sunt
date ill fig. 9.34.
Intervalul Comutatoare URO USO Ur-o URN USN Urn URS UST Ur-R
ill conductie
(illchise)
(0°,60°) Ks;K6;K1 U _Ue U Ue _2Ue Ue Ue -Ue 0
+_e +_e
2 2 2 3 3 3
(600,1200 K6;K1;K2 U _Ue Ue ?U Ve _Ve Ue -Ue
)
+_e
2 2 2
~
3 3 3 °
(120°,180°) Kt;K2;K3 Ue Ue Ue Ue 2Ve Ue -Ve
+-
2
+-
2
_Ue
2 3 3 3 °
(180° ,240°) K2;K3;K4 Ue Ue Ue 2Ue _ Ue -Ve Ue 0
+- -~
2 2 2 3 3 3
(240° ,300°) K3;K4;Ks Ue Ue _ 2Ue Ue Ue -Ue Ue
-~
2
+-
2
+-
2 3 3 3 °
(300° ,3600) K4;Ks;K6 Ue Ue Ue Ue __U e ?U 0 -Ue Ue
+- ~
2 2 2 3 3 3
Intervalul Comutatoare ujOk Starea comutatoarelor

ill conductie corespunzator reprezentarii ill
(illchise) complex
(0°,60°) Ks;K6;K1 ~(1-i.j3) (1,0, 1)
3 .
(60° ,1200) K6;Kt;KZ 2Ue (1,0,0)
+-
3
(120° ,180°) K1;Kz;K3 u
-;f(l+
~
).,;3) (1,1,0)
(180° ,240°) Kz;K3;K4 -%-(-1-' JJ3) (0, 1, 0)
(240° ,300°) K3;K4;Ks _ 2Ue (0, 1, 1)
3
(300° ,360°) K4;Ks;K6 .s.H- )/3) (0,0, 1)
3
Examinand pentru fieeare interval de timp pozitia eomutatoarelor Kj, observam ea

valoarea eurentului ie va fi:
OJt E (0· ,60·) ~ ie = iR + ir = -is
OJt E (60·,120·) ~ ie =-is -ir = iR
OJt E (120·,180·) ~ ie = iR + is = -iT
0)( E (180·,240·) ~ ie = -iR - ir = is
OJt E (240·,300·) ~ ie = is +ir = -iR

Cu valorile (9.94) s-a reprezentat eurentul ie 1n fig. 9.34.
Curentul de intrare are perioada egala eu 1/6 din eea a marimilor de ie~ire.
CDlllllDd'
P
cot
CDlllllDd'
NE
<Dt
K, K K K, K. K, ! KKK
K,1>s ,
K' tn cocduepe K. K, K, I ~ K: K;
':;1 U, u"" K, KI IS K. K,
-1---'--
j K, !!.
T 2
U, <Dt U, <Dt
--,--,--,
I
I
I
~T --"1--1-- ..,....
I I
I ;
Uso
!
--T--
!
--,--I I
<Dt
uTI!
<Dt
<Dl
uTN
<Dt COt
UNO
U, U,
"6 "6
·U, <Dt ::![e CDt
I "6 6
I
I
I
1
Ii!
--l---~ __ ~--_l Ue
I I I 1
--i-Ue
I
I
I
!
~ ~
Fig. 9. 34 Forme de unda la funclionarea dupa programul de 1800 cu: a) sarcina inductiva; b) sarcina
capacitiva; sarcina conectata In stea.
2Ue
URN=-- ( • 1 . 5wt+-sm
smwt+-sm 1. 7Wt+-sm
1. 11Wt+-sm
1. 13wt+... )
7T: 5 7 11 13
2Ue J2
URN
l
= USN 1
= UTN
' 1
= "'I/27T:
r;:; =-U
7T: e
Valoarea efectiva a tensiunilor futre faze este:
URS = Usr = UTR = ~Ue

iar valoarea efectiva a fundamentalei lor:
U
RSl
= Usr1 = UTR1 = .J6 Ue
7T:
Curentii prin dispozitivele semiconductoare (comutatoarele K;) au aceea!?i forma ca

la invertorul monofazat (vezi paragraful 9.2.3). Comutatiile care trebuie realizate vor fi
acelea!?i: comutaW comandate daca q> este inductiv !?i naturale daca q> este capacitiv.
Curenrii de sarcina, de exemplu pentru cazul sarcinii inductive, se scriu:
iR = Is J2 sin(wt- q»
is = Is J2 Sin( wt- 2;- q»
i, = Is..fi Sin( wt - 4 7T:- q>)

3
- 3 r;:;
Ie = -IS "'1/2 cosq>
7T:
Ca !?ipentru invertorul monofazat, sarcina trifazata nefiind ideal a, formele curentilor

de faza iR' is' iT nu vor fi sinusoide, ci se pot aproxima prin segmente de exponential a, dar
succesiunea intervalelor de conductie a componentelor semiconductoare ramane aceea!?i.
B. Sarcina echilibrata conectata in triunghi
Sarcina invertorului poate fi conectata ~i in triunghi, a~a cum se arata in fig. 9.35.
55 D
5
..................
R
5
T i~
iTR
52 D
2
5j (i=1-6) intreruptoare
unidireq:ionale in curent
in cazul sarcinii in triunghi stare a comutatoarelor Ki impune direct tensiunile Ia

bomele acesteia. CalculuI tensiunilor se va face Iufuld drept origine pentru potentiale boma
"-" notata cu B, a sursei.
Se vede ca:
RezultatuI caIculului tensiunilor URS,UST ~i U-rR facut cu relatiile (9.99) ~i (9.100)

este dat in tabelul 9.2.
9 INVERTOARE CU COMUTATlE COMANDATA.
Intervalul Comutatoare fu VR ~ Vr uRS us, Un

conductie
(0,60°) Ks;K6;K1 U, 0 U, U, -Ue 0
(60° ,120°) K6;Kj;K2 U, 0 0 U, 0 -U,
(120° ,180°) Kl;~;K3 U, U, 0 0 U, -U,
(180° ,240°) K2;K3;K4 0 U, 0 -U, U, 0
(240° ,300°) K3;K4;Ks 0 Ue U, -U, 0 Ue
(300° ,360°) K4;Ks;K6 0 0 U, 0 -U, U,
Se observa ca tensiunile uRS ,uST !ii Un puteau fi calculate !ii in functie de tensiunile
de pol uRO,USO !ii Uro' considerate fata de un punct median fictiv "0" al sursei, aplicand
relatiile (9.87). Valorile pentru uRO,USO !ii Uro care trebuie luate in calcul sunt cele din
tabeluI9.l.
Formele de unda ale tensiunilor !ii curentilor sunt prezentate in fig. 9.36. Sarcina a
fost considerata cu caracter inductiv. Se observa ca tensiunile intre faze URS,UST !ii uTR)care
acum sunt tensiunile la bomele sarcinii,au aceea!ii forma !ii valoare ca tensiunile intre faze in
cazul sarcinii in stea (vezi tabelul 9.1), deci relatiile (9.97) raman valabile.
Aceste considerente ne indreptatesc sa afrnnam ca reprezentarea in complex a
functionarii invertorului (fig. 9.33) este generaIa, ea permitfuJd deducerea tensiunii la ie!iire,
indiferent de sarcina. Formele de unda au fost trasate considerand valabile ipotezele 9.a, 9.b
!ii 9.c.
La trasarea curentilor iRS' iST !ii iTR s-a tinut seama ca daca ei formeaza un sistem
echilibrat, vor fi caracterizati prin valoarea lor efectiva Is !ii defazajul <p fata de
fundamental a tensiunilor carora Ie corespund, adica URS,UST !ii UrR. Fundamentalele celor 3
tensiuni la bomele sarcinii, avand in vedere forma lor, se scriu:
URS1 == URSl Ji sin(wt+ rr)
6
U
STt,
== U
STl
Ji sin(wt+ rr _ 2rr)
6 3
(9.101)
UrRl == UTR1 Ji sin(wt+ : - 4 rr)

3
ips == IsJi Sin( wt +~- <p)

. I r;; . (
'-
"T
==
S
'" L SIDI
~
OJ{ + -rr
6
2rr
- --3
(()
't'
)
i,'R == Ish sin( OJ{ +.::_ 4rr - <pI

\ 6 3 ')
comanda
p , IS _
!'"---------,-----t
I--~~-=
I
I 0) t
comanda 60' 120' 180' 240' 300' 360'
NE K
2
r-----I-~--!-=--=--=--=--:r- 0) t
1"6~ i " ' ,)'
K K6Kl K2 K3 K4
ill conduqie tK6Kls ,Kl K2 K3 K4 Ks
iRS ' ~ ~
I
I
~s. . . ., .,
'K ') ,K3
, ,
'K4
.'
Ks ~
I
)
0) t
.JKD
"ul
~t
Fig. 9.36 Formele de unda la funqionarea dupa programul de 1800

cu sarcina inductiva (q> > !!-) echillbratl, conectata In triunghi.
6
Curentii la ie~irea invertorului se pot ob~ine tinand seama de relaria (9.102):
iR = iRS - irR =.[3. Is.J2 sin(Wt- cp)
. . . r;:;3I r::;. ( 2n )
Is=IST-IRS=-V':\' s-vL.SID o.x--:3-CP
. . .
7 = 7R -1ST = -Vr;:; I r::;. ( 4n
.:\. s -V L. SID\ wt - -:3 - cp
)
Curentii dati de relatiile (9.103) sunt de acee~i forma cu cei dati de relatiile (9.98),
cand sarcina era conectata in stea, deci ~i curentii in intreruptoare, ca ~i curentul de intrare i,
vor ramane neschimbati ca forma. Ei sunt reprezentati in fig. 9.36, unde pentru defazajul cp
inductiv s-a considerat acee~i valoare (cp > !!..) ca in fig. 9.34,a.
6
In concluzie inlocuirea unei sarcini in stea prin sarcina in triunghi echivalenta nu
afecteaza funqionarea convertorului static de putere.
~i pentru aceasta situatie este valabila observatia legata de imperfectiunea sarcinii ~i
comutatoarelor. In realitate curenrii absorbiti iR, is ~i iT nu VOT fi siunsoidali, ci vor fi
alcatuiti din segmente de exponentiale a~a cum se prezinta in fig. 9.37, insa succesiunea de
conduqie a componentelor semiconductoare se pastreaza aceea~i ca pentru cazul ideaL
1JR~
U i
e
180· 240· 300·

"""
0 60· 120· 360· CJ)
i
iDil
:>i '0( ):
fD~
: 0(
In conduqie I < >!<
Daca pe partea de curent altemativ este necesar un conductor neutru ~i trebuie

utilizat ~i un transformator, atunci se va utiliza schema prezentata in fig. 9.38, in care
transformatorul are conexiunea t::./), .
9.2 Invertoare de tensiune cu ie~ire dreptunghiulara
+ @ ®
D1 D3 S5 Ds
SI
R iR
C
Ue S 2
T
3
'0 0
54 D4 S6 D 52 D
6 2 N2 spire
Nl spire
® ® ®
Fig. 9.38 Invertor trifazat eu transformator pentru asigurarea a1imentarii eu ftr neutru.
Intreruptoarele Ki comandate dupa programul de 1800 vor impune tensiunile intre

faze URS,UST $i UTR in primar, deci tensiunile de faza UlO,U20 $i u30 in secundar, ca $i
tensiunile intre faze U12,U23 $i U31.
Daca sarcina este dezechilibrata, suma curenrilor secundari este diferita de zero $i:
ij +i: +i3 =io (9.104)
Curentul io va circula prin fIrul neutru.

Av antaju 1 conexiunii primarului in triunghi este compensarea amper-spirelor pe
fiecare miez al transformatorului. Astfel:
1n realitate curentilor primari trebuie sa Ii se adune ~i curen~ii de magnetizare, dar

aportullor poate fi neglijat pentru 0 constructie corecta a transformatorului.
Daca alimentarea trifazata in curent altemativ trebuie facuta cu fir neutru, fara a fi
necesar un transformator, atunci se intrebuin~eaza rnontajul din fig. 9.39, in care se impune
utilizarea divizorului capacitiv de Ia intrare.
Dj Do, Ss Ds
Sl
C
iK1 iK3 iK5

iR
i~2 R
U : tR."l
e is
S
iT !UsNI
T illrNi .
0 iN
N 'if Y Y
iK4 iK6 iK2
C
S4 D4 D S2 D
6 2
(-) ®
Fig. 9.39 Invertor trifazat eu divizor eapaeitiv la intrare pentru asigurarea
alirnentarii eu fIr neutru.
Legatura O-N face ca prin comanda cornutatoarelor Kj dupa programul de 1800, sa

fie impuse tensiunile de faza URN ,USN ~i Um.
Se observa ca.:
uR./Ii
r'
+-
'J '
= _ 6,
2 '
{ +-
U,
'J '
daca
daca
daca
K] este inchis
K4 este inchis
K3 este inchis
(9.I07.a)
USN = _ 6, (9.107.b)
daca K6 este inchis
2'
{ +-
U, daca Ks este inchis
'J '
u.m= - (9.107.c)
U,
- 2 ' daca K2 este inchis
336
UST = USN-UrN
U-rR= UTN - U~'i
Valorile tensiunilor calculate cu relatiile (9.107) ~i (9.108) sunt date in tabeluI9.3.
Tabelul 9.3 VaJorile tensiunilor de faza ~i intre faze
Intervalul Comutatoare ill Um USN Urn uRS UST U-rR

conductie
(0,60°) KS;K6;Kj V, _ V, V, V, -V, 0
2 2 2
(60°,120°) K6;Kj;K2 V, _ V, _ V, V, 0 -V,
2 2 2
(120° .180°) Kj;K2;K3 V, V, V 0 V, -V,
--'
2 2 2
(180° ,240°) K:;K3;K4 _ V, V V -V , V, 0
-' --'
2 2 2
(240° ,300°) K3;K4;Ks V V V, -V , 0 V,
--' -'
2 2 2
(300° .360° ) K4;Ks;K6 _ V, V V 0 -V, U,
--' -'
2 2 2
Variatia in timp a tensiunilor este data in fig. 9.40. Valoarea efectiva a tensiunilor de
faza este:
U
m
= 2V, f sin(2k-l)mt
rc k=j 2k-1
tn tensiunile de faza reapar annonicile 3 ~i multiplu de trei. Valoarea efectiva a
fundamentalei este:
Vm = VSN = VTN =
1 1 1"
2%,2rc = J2v,
rc
(9.111)
Din compararea tabelelor 9.1 ~i 9.3 rezulta ca tensiunile intre faze URS' uST~i UTR au
ramas neschimbate, deci rela1iile (9.97) raman valabile.
Daca sarcina este dezechilibrata prin frrul neutru va circula curentul iN:
iN = iR + is + iy (9.112)
care va corespunde unui curent iN /2 in fiecare din bratele divizorului capacitiv de intrare
(fig. 9.39).
9 INVERTOARE CD COMUTATIE COMANDATA.
comanda K_.-s ---

p ,- -_.- ---- ._-_._.
comanda
NE
... 1=··· ==--) rot
~~m r ---)rot
~:b-.········_····-_.···· _[---J-~--.-:1_.==-=4- rot
Fig. 9.40 Forme de undil. la ie~irea invertorului lrifazat eu divizor capacitiv la intrare,
comandat dupa programul de 1800.
Pentru ca fluctuatiile tensiunii Ia borne Ie condensatoarelor C sa ramana neglijabile,

valoarea capacitatii C trebuie aleasa:
I.
C»-"-
wVi
unde: Iv este valoarea efectiva a curentului ill conductorul neutru

ill este pulsatia curentului iN
Vi este tensiunea la borne Ie divizorului capacitiv.
Daca in decursul funqionarii invertorului conditia (9.113) ramane indeplinita, gradul
de dezechilibru al sarcinii nu va influenta forma ~i valoarea tensiunilor furnizate de acesta.
Ca ~i invertoarele monofazate cu tiristo are , cele trifazate pot fi ell stingere

independenta sau ell stingere autonoma.
Invertoarele trifazate eu blocare independenta pot fi eomandate dupa programul de

1800 sau:MID (Modulatia lmpulsurilor in Durala va fi explieata la subeapitolul 9.6).
Circuitul de bloc are poate fi separat, pe fiecare faza, sau unic, unul pentru
ansamblul invertorului. 1n fieeare situatie, eondensatorul poate fi unie sau divizat.
1n fig. 9.41 este prezentat un invertor de tensiune cu circuit de bJocare separat,
pe fiecare faza ~i condensator unie. Fiecare brat al puntii trifazate este 0 semipunte
Mc.Murray (subparagraful B).
Calculul elementelor eircuitului de blocare se face pentru fiecare faza, considerand
manmile de faza ca fiind variabile de ie~ire.
Reglajul tensiunilor de ie~ire se face prin reglajul tensiunii de intrare U" cu un

chopper sau prin comanda. Condensatorul trebuie sa se incarce la 0 tensiune superioara lui
Ue•
Daca se alirnenteaza invertorul cu ajutorul unui redresor necomandat ~i daea se face
reglajul tensiunilor de ie~ire prin comanda invertorului, se renunta la supn(mcarcarea
eondensatorului de bloeaj.
1n acest scop, se completeaza schema cu diode pentru lirnitarea incarcarii

condensatorului. Descarcarea condensatorului se face in circuitul: borna "-", D4.C,L,R,D1a,
born a H+H (fig. 9.42) ~i este puternic amortizata.
I
u 0
II
I
I
,
I
Fig. 9.42 Varianta a invertorului din fig. 9.41

(cu dioda pentru limitarea lncarcaru condensatorului).
In fig. 9.43 este prezentat un invertor de tensiune co circuit de blocare separat pe

fiecare faza ~i condensator divizat. El este utilizat pentru valori mari ale lui U,.
Fig. 9.43 Invertor de tensiune cu circuit de blocare separat

pe fiecare faza ~i condensator divizat
Valoarea medie a eurentului se ealeuleaza in aeela~i mod. ea in montajul Me
Murray: pentru Q = roL > 10, formulele vor fi aseman<ltoare eu (9.76) ~i (9.77):
R
1n fig. 9.45 este prezentat un invertor de tensiune eu circuit de bloeare unic
pentru toate fazele ~i eondensator unic. Condensatorul de blocare este C. Condensatoarele
Col ~i Ce2 confera sursei caracterul de sursa de tensiune ~i permit accesul la punctul median
al sursei. Trebuie deci sa avem: Col = Co2 » C.
Tiristoarele auxiliare Tal;' k = 1...6 au rolul de a conecta circuitul de bloc are pe
tiristoarele principale. Tiristoarele Tel ~i Te2 au rolul de a permite supraincarcarea
condensatorului C mtr-un sens sau altul. Blocarea unui tiristor se face in doua etape: bloc area
propriu-zisa, care se face prin descarcarea condensatorului C ~i reincarcarea condensatorului
cu 0 polaritate inversa.
De exemplu, pentru blocarea tiristorului principal 1;, se comanda amorsarea
tiristorului auxiliar Tal ceea ce permite descarcarea condensatorului, illcarcat la momentul
initial cu polaritatea desenata ill fig. 9.45. Curentul de descarcare este opus curentului care
parcurge tiristorul TI ~i provoaca blocarea aces!?ia. Incarcarea condensatorului cu polaritatea
inversa celei indicate ill fig. 9.45 se realizeaza prin amorsarea tiristorului Te2• Comanda portii
lui Te2 se po ate produce inainte de blocarea lui Dj, cilnd avem IU I > U"
e Daca comanda
portii lui Te2 se produce dupa blocarea lui Dj, cand D 4 este ill conduqie, illcarcarea se face
prin CopC,L' ~i Te2• Daca L' este mica, illcarcarea lui C este mai rapida, dar la 0 tensiune
mai mica. Rolul inductantei L" este de a evita comutatia brusca a curentului de sarcina de pe
circuitul de bloc are pe dioda de recuperare (de exemplu D4 ill cazul blocani lui 1;).
Pentru 0 funqionare optima, elementele pasive ale circuitului de blocare vor fi
calculate cu formule similare cu (9.76) ~i (9.77):
C=1783Ismaxtb. L'+L"=O,793tbU,/2
, U , /2 ' I sma
9 INVERTOARE CD COMUTATIE COMANDATA
o tf+ "L~
C
02
Tn fig. 9.46 este prezentat un invertor de tensiune cu circuit unic pentru toate
fazele ~i condensator divi zat. Tn aceasta schema condensatorul de blocare este divizat in
doua pa¢ egale. C1 = C2 = Co /2. Trebuie sa avem mereu C > > Co /2.
Rolul elementelor active ~i pasive ale schemei ramane acela~i cu cel din schema din
fig. 9.45. Amorsarea lui Tel provoaca un fenomen oscilant care, dupa 0 semiperioada, aduce
tensiunile la bomele celor doua condensatoare la valorile: ucl = -U, /2; uc2 = +3U, /2.
Blocarea se efectueaza tot in doua etape: bloc area propriu-zisa, comandata prin
amorsarea lui Tal ~i incarcarea condensatoarelor C1 = C2 la 0 polaritate inversa pentru a fi
pregiitite pentru blocarea urmatoare prin amorsarea lui Te2-
Amorsarea lui Te2 se poate produce inaintea blocarii lui D1 ~i yom avea:
ucl =(1,5 ... 2,51U" sau dupa bloc area lui DI ~i amorsarea lui D4, cand yom avea:
ucl :::: (1...1, 5)U, .
1n fiecare din aceste cazuri, tensiunea la bomele condensatorului C2 va fi negativa

pentru a avea mereu: Uc1 +Uc2 = U,_
B. Invertoare de tensiune trifazate cu singere autonoma
Invertoarele cu stingere (bloc are) autonoma se impart ill doua grupe, dupa locul
condensatorului de stingere: pe fiecare faza sau illtre faze.
in fig. 9.47 este prezentat un invertor de tensiune trifazat autonom cu blocare
autonoma ~i condensator de blocare pe fiecare faza. Schema contine trei brate
asemanatoare cu cele ale invertorului Bedford-Mc Murray (fig. 9.21). El poate fi comandat
pe principiul 180 sau .MID, pastrand dezavantajele invertorului monofazat de acela~i tip.
0
in fig. 9.48 este prezentat un invertor de tensiune trifazat cu blocare autonoma ~i

condensator de blocare intre faze.
Condensatoarele de bloc are sunt Cki, i = 1 +- 6. Inductantele de bloc are Lki, sunt
cuplate magnetic doua cate doua. Fiecare brat al puntii are 0 dioda de separare Dei'
De exemplu, pentru a bloca ~ trebuie sa se amorseze T3• Condensatorul Ckl se va

descarca prin ~ ~i T3; curentul de descarcare are sensul contrar curentului irl' ceea ce
produce blocarea lui ~.
Condensatorul se reincarca in circuitul oscilant boma"+", T3,Ckl' Lkl'Lk4,Dl'
boma" +". Dioda Del se blocheaza la trecerea prin zero a curentului de descarcare ~i
condensatorul ramane incarcat. Schema are inconvenientul ca inductanta de comutatie este
parcursa de curentul de sarcina.
Fig. 9.48 Invertor de tensiune trifazat eu bloeare autonoma

~i eondensator de bloeare mtre faze
Energia neutilizata in timpul comutatiei va fi disipata in sarcina. Randamentul

acestei scheme este mai bun decat cel al schemei precedente, dar ramane SC3zut.
Elementele pasive se calculeaza cu relatiile:
c . = 0 66 Ismaib
b , U'
.
e
9.3 Invertoare de tensiune cu semnal sintetizat la iesire
,
Unda de ie~ire dreptunghiulara este departe de a fi u~or de utilizat din cauza
numarului mare de armonici pe care Ie contine. a unda mai apropiata de sinusoida, denumita
sintetizata ~i formata din 2p paliere, fiecare de Iatirne n / p ,este mai u~or de filtrat. Aceasta
unda se obtine facand suma mai multor unde dreptunghiulare de arnplitudine ~i Iatrrne
diferite.
aforma de unda sintetizata foarte utilizata este Us din fig. 9.49,e ~i 9.50,b.
Dezvoltarea in serie nu contine decat armonici irnpare, de rang 2n' p ± I, unde n' E N ~i
2p = 12. Armonicile prezente au ca arnplitudine:
A, = 2p = 1 U .fi
2np±1 n(2'n p_+1)Yl ")' p_+1 s
_n
unde: }\ este arnplitudinea primului palier;

Yk este arnplitudinea celorlalte paliere.
sin[(2k-l)n/2p]
v =Y' I '.
• k
SID n /,.,
L.p
- se scriu,arnplitudinile armonicilor in funqie de arnplitudinea palierelor:
A" =~sin
nn
nnI.Yk
2p k=1
sin[(2k-l) nn]
2p
se calculeaza arnplitudinile palierelor in funqie de arnplitudinile armonicilor;

,- se scrie egalitatea dintre arnplitudinea undei fundarnentale ~i tensiunea pe care dorim sa 0
obtinem 'Ia ie~irea invertoruIui:
Y2 = sin(3n/2p) = sinn/4 =1+13

Y1 sin(n / 2p) sin n/12
Y3 = sin(5nl2p) = sin5n/ 12=2+13

Yl sin(n/2p) sin n /12
Date fiind simetriile undei de tensiune, pentru p = 6 relatii1e obtinute sunt suficiente
pentru a determina forma fiecarei unde componente.
rn concluzie, pentru 0 unda Us ca cea din fig. 9.49 ~i 9.50, dezvoltarea in serie
Fourier va fi:
u = U v"-r;:;(.SIDillt+---+---+
sin 11illt sin 13 cot sin 23 cot sin 25 cot
+---+
)
...
s s 11 13 23 25
9.3.2 Scheme monofazate de invertoare de tensiune cu semnalla

iesire
, sintetizat
Dupa ce s-a stabilit forma de unda sintetizata dorita, aceasta se descompune in trepte
dreptunghiulare ~i se schiteaza schema care va putea realiza suma treptelor care 0 compun.
rn fig. 9.49 ~i 9.50 sunt prezentate doua exemple.
Schema din fig. 9.49 realizeaza suma a trei unde alternative, fiecare egala cu
inaltimea calculata ~i simetrica in raport cu maximul undei sintetizate.
Fiecare forma de unda componenta este obtinuta cu 0 punte monofazata. Cele trei
punti sunt alimentate cu aceea~i tensiune, U,. Cele trei primare sunt cuplate la trei secundare
legate in serie.
Rapoartele de transformare ~i unghiurile de eonduqie sunt diferite, pentru a se

realiza forma de unda sintetizata dorita:
'!1l. = k = U, ;
~ Y1
o alta solutie (invertor Salters) este eea prezentata in fig. 9.50: un singur invertor
este asociat, in seeundarul transformatorului, eu trei grupuri de tiristoare montate antiparalel.
rn primar invertorul poate fi in punte sau de tip "invertor paralel", cu diode de regim liber (~i
diode de separare, daca este necesar).
Pentru a se obtine acee~i forma de unda eu cea din fig. 9.49, 0 descompunem in
trepte de durata n / 6 ~i de amplitudine egala eu eea a undei sintetizate pentru intervalul de
timp corespondent.
Tensiunile see un dare sunt:
u,.
-~
=U
P
~3.
,
~
----~-------~.~--------.-------
i
r-------~~----
I
12 0 lQ.Q®-QJ
I3~/
iJQ.Q~)
'lfUOiJD'----··UDUUOIl;
II 22
•• u
U0J
23
>-
··l
>-
Us
o
-1
U 22 /y 1
1,73
US /Y1
3,73
-2,73
-3,73
Fig. 9.49 Invertorul de tensiune Cll ie~ire sintetizata,

Cll trei pun? monofazate (I1.I2 .I3) in primar
a) schema; b), c), d) forme Ie de unda date de fiecare punte; e) tensiunea totala us'
Us fYl 12f"
3.73
2.73
o
-1
-2.73
-3.73
wt C)
\Hl ;) II'", wt
, I
" d)
¢2"
U GT .~-~4--~~~ , ~--,j
3 ...L i
'
lil!ilii!!!
i I
•• wt e)
>LJI i :. i i
U GT 3 ~:III:!I::iI:11::::::: 11111111111
!
,I !
I
b" •• wt f)
I i
!
:2"
I I
: Olt
g)
I
wt
h)
U GT ~_-+- •...••••.•••.••
__ ~ ~ ~,
S
1_....
_~'-=.J.Jl."'-= : 12" •• Ol t i)
U GT
s J Illlillil!iilillliill !21t .• wt
Fig. 9.50 Invertor de tensiune ell ie~ire sintetizata, ell invertor paraleJ ill primar:
a) montaj; b) tensiune sintetizata; e) ...j) semnale de eomanda a fieearui tiristor.
n21 =k,
~
n22 =_1_=0,268 $i ~= 1+13 =0.732
~3 2+13 n23 2+13 .
9.4 Invertoare de curent cu curent dreptunghiular la

iesire
,
Schema principiala a invertorului de curent monofazat este data in fig. 9.5!.
L (+) Ie
Si (i=1;2;3;4)
intreruptoare unidireq:ionale in curent
~i bidireqionale in tensiune
Sursa de curent continuu Ie are 0 impedanta intema atat de mare incat curentul Ie pe
care 11 furnizeaza nu este afectatde variatia tensiunii Ue la borne datorita comutatiei
intreruptoarelor Si' prin urmare ea impune curentul la intrarea convertorului Ie $i curentul la
ie~irea Iui is' deci curentul de sarcina.
Curentul nu mai poate Iua valon negative, prin urmare nu mai sunt necesare
comutatoare bidirectionale in curent. 1n fiecare brat aJ puntii sunt 2 intreruptoare
unidireqionale in curent $i bidireqionale In tensiune care functioneaza in contratimp.
Tensiunea Us la ie$ire, ca $i tensiunea ue Ja intrare vor depinde de sarcina de curent
alternativ Zs'
Indiferent de natura sarcinii la comanda simetrica intreruptoarele S1 ~i S4 var fi
inchise pentru un interval de timp tE ( 0, ~), iar S1 ~i S3 pentru tE ( ~ . T), inci't curentul
prin sarcina va fi:
. _{+I'
Is -
pentru t E ( 0, ~)
(T2' ) (9.126.)
-I, pentru t E T
Tensiunea u, care apare la bomele intreruptoarelor blocate poate fi amt pozitiva cat
~i negativa, prin urmare aceste intreruptoare trebuie sa fie apte sa suporte amt tensiuni
pozitive, cat ~i tensiimi negative in stare blocata deci sa fie bidireqionale in tensiune.
9.4.1.1. Funcponarea cu sarcina inductiva
Formele de unda pentru schema din fig. 9.51 in cazul functionarii cu 0 sarcina Zs
inductiva sunt date in fig. 9.52. Se observa ca fundamentalacurentului i, este defazata in
urma tensiunii Us (If' > 0). Tensiunea Us este negativa in momentul comutatiei intre S\ ~i 53.
Variatii1e in timp au fost trasate considerandipotezele 9.a, 9.b ~i 9.c valabile. 1n cazul unei
sarcini reale tensiunea Us nu va fi sinusoidala, ci formata din segmente de exponential ii, dar
succesiunea comutatiei intreruptoarelor ramane aceea~i.
J ..""1_··· ....········F~·
u, !
u v---....
c~" ~q>-
/
~
Ii -:~.: : ' .
+lol~ _
iSlA
i
I
".~
············(············s
i..··················· __ ..····..-- /
In conduc;ie I 51 ,
5. 5,
Fig. 9.52 Forme de unda ale invertorului monofazat de eurent

func1ionand ell sarcina inductiva.
9.4.1.2 Funefionarea eu sarcina eapacitiva
Formele de unda pentru schema din fig. 9.51 in cazul funqionarii cu 0 sarcina
capacitiva sunt date in fig. 9.53. Se observa ca fundamental a curentului is este defazata
inaintea tensiunii Us (q> < 0) ~i tensiunea Us este pozitiva in momentul comutatiei intre Sj ~i
Sj. $i In acest caz s-au considerat valabile ipotezele 9.a, 9. b $i 9.c.
id
p=l-Ie [,.-- --_rot
u.~_. 0:-
Fig.9.S3 Forme de llllda ale invertorului monOfazat de eurent

funelionfud eu sarcina capacitiva.
Daca sarcina poate fi inductiva sau capacitiva se utilizeaza aptitudinea

intreruptoarelor de a fi comandate la bloc are ca ~i la intrarea in conduqie, deoarece nu se
poate garanta ca tensiunea Us are mereu aceea~i polaritate in timpul comutatiilor. Situatia
este aceea~i ~i in cazul comenzii cu modulatie in latime a impulsurilor de comanda (MID), la
care in interiorul fiecArei altemante se fac mai multe comutatii intre Sl ~i S3' respectiv
S2 ~i S4·
Modul de parcurgere al caracteristicii statice a intreruptorului Sl in cazul in care

sarcina este inductiva este aratat in fig. 9.54,a, iar cand este capacitiva,in fig. 9.54,b.
Fig.9.54 Caracteristica statica curent-tensiune a intreruptorului SI pentru:

a) sarcina inductiva; b) sarcina capacitiva
Invertoarele trifazate de curent servesc pentru alimentarea motoarelor asincrone de

me die ~i mare putere.
Schema invertorului trifazat de curent prezentata in fig. 9.55 se obtine utilizand 3
semipunti monofazate de curent, cate una pe fiecare faza. lnductivitatea L da caracterul de
sursa de curent alimentarii., lntreruptoarele Sj unidireqionale in curent ~i bidirectionalein
tensiune sunt comandabile amt la inchidere,cat ~i la deschidere.
Pentru a obtine la ie~irea invertorului un sistem trifazat altemativ simetric de
curenti, comanda intreruptoarelor Sj trebuie sa respecte cele trei reguli aratate la invertorul
de tensiune (vezi 9.2.4.1.). Comanda cu unda plina la invertorul de curent se face dupa
programul de 120°,al cami algoritm a fost dat in figura 9.30,a. Consideram valabile ipotezele
9.a, 9.b, ~i 9.c.
9.4.2.1 Sarcina echilibrata conectata in stea
Prin inchiderea intreruptoarelor S; conform algoritmului de comanda se impun

curentii de faza iR ' is ' iT . Astfel:
r +1, daca Sl este inchis

este inchis
iR =1 ~I, dad
daca
S4
Sl;S4 sunt deschise
is =
r~I,
daca
daca
daca
S3
S6
S3;S6
este inchis
este inchis
sunt deschise
iy. =
r-I,
0
daca
daca
daca
Ss
S2
SS;S2
este inchis
este inchis
sunt deschise
Intervalu1 lntreruptoare in IR IS IT U,
conductie (inchise)
(0°,60°) S6,Sl +1, -I, a uRS
(60° ,120°) Sl,S2 +1, a -I , -UTR
(120°,180°) S2,S3 a +1, -I , uST
(180°,240°) S3,S4 -I, +1, a -uRS
(240° ,300°) S4'SS -I , 0 +1, UTR
(300° ,360°) SS,S6 0 -I, +1, -uST
Formele de unda pentru curenti sunt date in fig. 9.56. Sarcina s-a considerat numai
de tip inductiv, avfuld in vedere utilizarea lor numai pentru alin1entarea motoarelor asincrone
de medie ~i mare putere.
Tensiunile de faza au fost trasate tinfuld seam a de defazajul qJ intre tensiunea de

faza ~i fundamental a curentului de faza. Valoarea efectiva a curentilor de faza este:
IR=Is=IT=/{I,
IR
1
= IsI = ITi1 =-1f6
1r'
(9.128.b)
Fundamentala curentului iR, notata cu iRl va fi defazata cu ~ inainte, deci va fi de
forma IRl J2 sin (ox +!!..), incat tensiunile de faza se vor putea scrie:
6 .
9 INVERTOARECU COMUTATIECOMANDATA
COIll3IldA S, s, s,
p
~--\
I
- M
-
ComandA
I
'\IE I
I
<01
S, S, S , , s,
s, S
URN
i"
U,
o.>t
iSl
-
o.>t
+1,
uS]
<0'
Fig. 9.56 Forme de unda ale invertorului trifazat de curent, comandat dupa programul de 120',
functionand cu sarcina echilibratil. inductiva conectatil. In stea.
URN =UsJ2sin(~+ n +q»
6
U =u J2sin(wt+ n _ 2n +fIl) (9.129)
SN S 6 3 't'
Um = u J2 sin(~+
5
n _ 4n + q»
6 3
Tensiunile illtre faze rezultit
uRS=UF/.V
-USN =../3usJ2sin(~+!!..+q»=UaJ2sin{~+ n +q»
3 3
r:; r;:;. n 2n c . n 2n
Usr =UsN-Um ='V3Us,,2sm(~+3-3+q»=Uav'2sm(~+3-3+q» (9.130)
U =1/-,-U =../3u J2sin(~+!!..- 4n+fIl)=U J2sin(o:t+!!..- 4n+fIl)

TR "IN F/.V S 3 3 't' a 3 3 't'
Se observa ca valoarea tensiunii de intrare ue este determinata de intreruptoarele S,

illchise. Ea este impusa de sarcina ~i apare ca fiind tensiunea intre diversele faze aflate in
conduqie. Valorile ei sunt trecute in tabelul 9.4 Variatia ill timp a tensiunilor este aratata in
fig. 9.56.
Schema invertorului trifazat de curent funqionand cu 0 sarcina echilibrata conectata

in triunghi este dati in fig. 9.57.
Schema electrica a invertorului este aceea~i din fig. 9.55, illsa acum sarcina este
conectata in triunghi.
Comanda dupa programul de 120' a invertorului impune curentii iR,is ~i iT la ie~ire.
Ace~tia vor avea valorile din tabelul 9.4.
Curentii de sarcina iRS ,isr ~i iTR nu au componenta homopolara, deci:

Scazand doua cate doua relatiile (9. 132,a), (9.132,b) ~i (9.132,c) ~i tinand seama de
relatia (9.131) rezulta:
. 1(. .) . 1(. .)
IRS =- IR -Is; 1ST = - Is - IT ;
3 3
Valorile curentilor de sarcina calculate cu relatia (9.133) ~i valorile curentilor iR,is'
iT din tabelul 9.4 sunt date in tabelul 9.5.
Tensiunea u, va fi descrisa de acelea~i segmente ale tensiunilor 'intre faze (acum $i
tensiuni la bomele sarcinii) ca in cazul sarcinii in stea.
Intervalul tntreruptoare IR IS IT iRs Isr ITR u,

rn conduq:ie
(rnchise)
(0° ,60°) S6,SI +1, -I , 0 ')
:::"'1 I, uRS
-~
3 ' 3 3
(60° ,120°) SI'S" +1, 0 -I, I, ~
2 -U
TR
--I
3 3 3 '
(120° ,180°) S:,S3 0 +Ie -Ie ')
:::"'1 Ie Usr
-~ 3 e
3 3
(180° , 240° ) S3,S4 -I , +1, 0 '7
-:::"'1 ~
l--- -U
RS
3 e 3 3
(240° ,300°) S4,S5 -I , 0 +1, _l--- -~
')
:::"'1 UTR
3 3 3 '
(300° ,360°) S5,S6 0 -I , +Ie I, ')
-:::"'1 l--- -U
sr
3 3 e 3
Formele de unda ale curentilor sunt reprezentate in fig. 9.58.
Pentru trasarea tensiunilor se observa ca fundamental a curentului de sarcina iRS se

poate serie sub forma:
I RSlJ2 Sin(wt+~).
prin urmare tensiunile la bomele sarcinii, considerand un defazaj q> inductiv vor fi:
URS == u J2 Sin( 0)(+;
a +([J)
UST == U a J2 Sin(Wt +~- 3 + 't'

3 2rr: m)
UrR == U a J2 Sin( OX + ; - 4 rr: + ([J )
3
Ele au acee~i forma de unda cu tensiunile intre faze din cazul sarcinii ill stea (vezi
relatiile 9.130).
- 3 r:::
Ue == -Uay2 ·cos([J
rr:
1 3.[3
Ue == u J2a -+--cos2([J
2 4rr:
Comparatia fig. 9.56 ~i 9.58 arata ca la tensiuni intre faze date, schimbarea
conexiunii sarcinii nu modifica nici regimul la intrarea invertorului, nici regimul la ie~irea
lui, nici funqionarea semiconductoarelor. Este practic 0 simpla aplicare a transfigurarii stea-
triunghi.
Comutatiile la blocare ale intreruptoarelor trebuie sa fie coman date. ll1chiderea

intreruptoarelor se face atunci cand tensiunea la bomele lor e negativa ~i se face in momentul
blocarii (deschiderii) intreruptorului din acel~i grup care a condus.
Desigur, ill realitate sarcina trifazata nu e perfecta, prin urmare tensiunile de ie~ire
nu VOT fi sinusoidale, ci formate din segmente de exponen~iala.
Comanda S5
P ·-1
1
300 360
wt
~6
Comanda
NE
wt
'In conduC\i s, s, S3 S
4
S5
S, S3 S
4
S5 s.
Fig. 9.58 Forme de unda ale invertorului trifazat de curent,

comandat dupa programuJ de 120·. funclionand Cll sarcina echilibrata
inductiva conectata In triunghi.
1n cadrul invertoarelor de curent trifazate cu tiristoare, tiristoarele au tot 0 stingere
"foItata", incat clasificarea acestor invertoare se poate face analog cu a celor de tensiune
dupa modul de intrare in aqiune a circuitului de stingere (bloc are) in:
cu stingere independenta;
cu stingere autonoma.
Dinarnica acestor invertoare este mai buna decat a celor de tensiune, dar comandate
cu unda plina, nu pot fi folosite pana la frecvente joase pentru controlul vitezei motorului
asincron, datorita aparitiei unor cupluri pendulare la arborele acestuia.
Acest inconvenient dispare daca comanda se face pe principiul MID (pWM).
Schema invertorului este data in fig. 9.59, iar in fig. 9.60 succesiunea irnpulsurilor
de comanda pentru tiristoare.
Prograrnul de comanda este de 120°. Fiecare tiristor principal Tk are afectat un
tiristor auxiliar Tale' care va fi arnorsat in momentul cand se dore~te stingerea tiristorului
principal. Fiecare condensator serve~e la stingerea pe rand a celor doua tiristoare aflate in
acela~i bra~ al pun~ii, spre exemplu C1 va stinge pe rand pe T; ~i T4•
Sarcina face parte din circuitul de comutatie ~i incarcarea unui condensator C;

(i = 1,2, 3) se face amt datorita tensiunii intre faze la inceputul comutatiei, cat ~i ca urrnare a
trecerii curentului de sarcina prin el pe durata comutatiei.
Spre exemplu, in momentul to (fig. 9.60) se gasesc in conduqie T3 ~i T4, iar
condensatorul C2 este incarcat cu polaritatea indicata in fig. 9.59.
Lf Ie
,P
Tal Ta3 1;0 Tl T3 TS
Ls Rs
q
R
lie C2- +
S
C3
T
NE
Ta4 Ta6 Ta2 T2
Fig. 9.59 Invertor de eurent ell stingere independentl.
359
9 INVERTOARECU COMUTATIECOMANDATA.
rot o:t
Ot 1t cot2~
ip:i
0
~
600
i
I
1200
1;
1800 Joo
I
1;
3000
c
3600
~o:t
~i
0
T6
I
60 0
1;
120 0
i
180 0
T4
240 0
I
3000
T6
3600
)0 rot
iGrt Taj oi
Tal I
!
I
DTa3
i
~rot
01
I
i GTak i DTa6
I
I
OTa2 DTa4
)0 rot
d
Fig. 9.60 Invertor deeurent eu stingere independentil
(impulsuri de eomanda pentru. tiristoare).
Pentru a bloca T3 Ia momentul t 1 se amorseaza Ta3• Curentul de descarcare al

condensatorului C2 este, de sens opus celui prin T3, care se va anula, incat T3 se blocheaza.
Condensatorul se reincarca oscilant cu polaritate opusa pe traseul : borna "+", Ta3, faza S,
faza R, T4, borna "-", fiind pregatit pentru a bloca tiristorul T6.
Dupa terminarea comutatiei curentul de sarcina se inchide pe traseuI: borna "+", Ts'
faza T, faza R, T4, borna "-".
Invertorul din fig. 9.59 este eu condensator de comutatie pentru fiecare brat de
punte. Existainsa ~i varianta cu eondensator unie (fig. 9.61), dar in aceasta situatie apar inea
2 tiristoare auxiliare, TCl ~i Te2•
+
9.4.3.2 Invertoare de enrent en stingere autonoma

Schema lui este prezentata in fig. 9.62 ~i el este cea mai raspandita varianta de
invertor trifazat de curent. Po ate fi comandat cu unda plina dupa programul de 120° sau pe
principiul MID Yn cele ce urmeaza se va studia funqionarea schemei comandate dupa
programul de 120°.
Condensatoarele de stingere Ck (k=I,2, ..,6) sunt legate intre faze ~i se incarca

datorita trecerii prin ele a curentului de sarcina. Tensiunea la bornele lor i~i schimba
polaritatea ~i ele se supnimcarca datorita energiei inmagazinate in inductivitatea sarcinii.
Diodele de separare DSk (k=l, 2,.. ,6) au rolul de a linpiedica desc arc are a condensatoarelor
Ck la function area cu sarcina activa RLe.
Curentul Ie se comuta de pe dioda de separare a fazei care a condus, pe cea a fazei
care preia conduqia numai dupa ce s-a terminat incarcarea condensatoarelor de stingere;
Curentul unei faze este determinat de curentii diodelor de separare de pe faza respectiva,
fiind defazat in urma curentilor tiristoarelor de pe aceea~i faza datorita proceselor de
incarcare a condensatoarelor. Se poate scrie:
iR = iOSl - iOS4
is =iOS3 - iOS6
Formele de unda sunt date in fig. 9.63.
Pentru explicarea procesului de comutatie ne situ am. spre exemplu, la momentul to

(vezi fig. 9.63 ~i 9.62) cand in conductie se afla tiristoarele T3 ~i T4• Curentul de sarcina se
inchide pe traseul: borna "+", T3, DS3' faza S, faza R, DS4' T4, borna "-" ~i condensatorul C3
se afla incarcat cu 0 tensiune avand polaritatea din figura. La momentul t 1 se da comanda de
amorsare a tiristoului Ts. Condensatorul C3 se descarca in circuitul TS'C3, T3, aplidind lui T3
o tensiune inversa care duce la bloc area lui, iar lui Ts una directa ,care TI ajuta sa intre in
conduqie. Pana la blocarea lui T3 curentul de sarcina va continua sa se inchida ~i pe traseul
indicat anterior. Dupa blocarea lui T3, curentul Ie se comuta pe circuitul format din Ts in
serie cu condensatorul echivalent C3 / / (C1 + Cs)' ~a cum se aratil. in fig. 9.64.
2
imJ
co to co t I co t
IT
0
TI
I
120 0
T3
iH
I
I
240
.
0
II
Ts
360
I 0
TI
:>- cot
k I
TI iT31 i IT
I
cot
U U
Ck cs Umsin cp
cot
!
I I
iDS
I
3 I
iDS
3
3 I
iDSS~ ~cot
I
I !
60
I 0
T 2
1800
T4
3000
T6
[22
420°.
> cot
IT
k
cot
0
Uc kU e
Uc ;
I
Umsincp
41
cot
-Ue/2 4
IDS'
k
IDS IDS cot
6
0
i
R
0
i
S
IDS cot
3
0 -I DS 6 -I DS 6
ij , II IDS
S
, I
I
I cot
-IDS:!
) C
I
e
>-
Prin C3 circula (2/3)1" iar prin C1 ~i Cs un curent egal cu (1/3)1,. Tensiunile la

bomele condensatoarelor variaza aproximativ liniar ~i condensatoarele se incarca cu
polaritatile indicate in fig. 9.64. CfuJ.d tensiunea la bomele condensatorului C3 atinge 0
valoare pozitiva egala cu tensiunea instantanee dintre fazele S ~i T (uc, = {;m sin rp; (; m -
o
valoarea maxima a tensiunii de faza), dioda Dss se descrjde ~i curentul in faza T cre~e de la
o la I" in timp ce curentul in faza S va scadea la O.
Comutatia curentului de la 0 faza la alta are un caracter oscilant, determinat de
inductivitatea Ls a sarcinii ~i de capacitatea condensatorului de stingere. ConsiderfuJ.d
condensatoarele de stingere de capacitate egala cu C, pulsatia cu care se face comutatia
curentului este:
1
(j) --- (9.139)
0- J3LsC
Dupa terminarea comutatiei curentul de sarcina se va inchide pe traseul: boma "+",
Ts' Dss, faza T, faza R, DS4' T4, boma "_".
Curentii de faza la ie~ire iR, is ~i iT sunt altemativi dreptunghiulari.
Amt tiristoarele, cat ~i diodele de separare sunt solicitate in tensiune la tensiunea
maxima de incarcare a condensatorului de stingere, care se calculeaza cu relatia:
Ucma:x. = U m sin rp+ I,

A f5L
__ s
3C
este valoarea maxima a tensiunii de faza a sarcinii;

este defazajul fundamentalei curentului de faza, fata de tensiunea de faza.
Valoarea timpului cat tiristorul are aplicata tensiune inversa este:
t
b
='J..!:...U
21 m
sin +J3LC
ffl
't' s
e
~i trebuie sa fie superioara timpului t q de dezamorsare a tiristorului.

Capacitatea condensatorului de comutatie se poate determina cu relatia:
cu: a; = ; wJ3L,C ;
w = 21if , f - frecventa curentului de faza.
9.5 Considerapi asupra dispozitivelor semiconductoare

ale invertorului, alimentiirii si
, sarcinii lui
In paragrafele precedente s-au studiat invertoarele de tensiune ~i cele de curent

funqioniind cu sarcina inductiva ~i capacitiva,pentru a vedea care sunt cerintele ce se impun
comutatoarelor, respectiv intreruptoarelor, care alcatuiesc partea de forta.
Se poate remarca dualitatea intre invertorul de tensiune funqioniind cu sarcina

inductiva ~i cel de curent funqionand cu sarcina capacitiva, respectiv intre invertorul de
tensiune functioniind cu sarcina capacitiva ~i cel de curent functioniind cu sarcina inductiva.
Dualitatea se aplica amt marimilor de intrare cat ~i celor de ie~ire:

Ue -+ Ie i, -+ Ue; Us -+ is; is -+ Us; defazaj capacitiv - defazaj inductiv,
cat ~i intreruptoarelor:
amorsare -7 bloc are; blocare -7 amorsare.
S-a studiat numai cazul de comanda cel mai simplu ~i anume acel cu unda plina,
pentru ca el permite sa defmim ~i solicitarile comutatoarelor care vor aparea in cazul
comenzii cu modulare in durata a impulsurilor de comanda :MID (pWM).
A~a cum se va vedea in paragrafele urmatoare, in cazul comenzii :MID (pWM):
a unui invertor de tensiune, curentul is va avea atat valon pozitive,cat ~i valon negative
in timpul comutaliilor intreruptoarelor din acela~i brat al puntii, intreruptoare ce
functioneaza in conttatimp.
a unui invertor de curent, tensiunea Us va avea amt valon pozitive,cat ~i valon negative in
timpul comutatiilor intreruptoarelor din aceea~i parte a puntii.
Prin urmare, in cazul comenzii :MID, in momentul comutatiilor, receptorul poate

aparea amt inductiv, cat ~i capacitiv ~i intreruptoarele trebuie alese astfel incat sa satisfaca
aceste exigente.
Din studiul facut invertoarelor trifazate comandate cu unda plina, se vede ca
solicitarile impuse intreruptoarelor sunt similare cu cele din cadrul invertoarelor monofazate.
Examiniind fig. 9.15, respectiv 9.54, deducem caraeteristiea statica necesara pentru
un intreruptor, incat invertorul sa poata functiona cu 0 sarcina oareeare. Aeeasta
earaeteristiea statica este prezentata in fig. 9.65,a pentru un intreruptor din cadrul invertorului
de tensiune ~i in fig. 9.65,b pentru un intreruptor din eadrul invertorului de curent.
Fig.9.65 Caracteristica necesara pentru intreruptor din cadrul:

a) unui invertor de tensiune; b) unui invertor de curent
functionand cu sarcina oareeare.
Conform caracteristicilor din fig. 9.65,a, comutatorul K; din cadrul invertorului de
tensiune trebuie sa fie bidirectional in curent ~i unidireqional in tensiune, comandabil la
inchidere ~i la deschidere.
EI contine 0 dioda D; ~i un intreruptor Si comandabilla lnchidere ~i la deschidere.
Acest intreruptor po ate fi (vezi fig. 9.66): un tranzistor (bipolar, Darlington, MOS
sau IGBT); un tiristor GTO sau un tiristor conventional prevazut eu circuit auxiliar de
stingere (CAS), pentru ca stingerea lui va fi fortata.
Caracteristica din fig. 9.65,b indica faptul ca intreruptorul Sj din cadrul invertorului
de curent trebuie sa fie bidireqional in tensiune ~i unidireqional in curent, comandabil la
inchidere ~i la deschidere. Intreruptorul Si (vezi fig. 9.67) poate fi: un tiristor normal
prevazut cu circuit auxiliar de stingere (CAS), un tiristor GTO sau un tranzistor (bipolar,
Darlington, MOS sau IGBT) cu 0 dioda in serie pentru a da intreruptorului capacitatea de a
bloca·tensiuni inverse.
Componenta semiconductoare care se alege este in funqie de valorile curentului,
tensiunii ~i frecventei la care trebuie sa luereze in cadrul invertorului. Fig. 9.68prezinta locul
principalelor componente semiconductoare de putere ~i poate fi utilizata pentru alegere.
Ay
•
~
---11
l
B~
Invertoarele cu structura simetrica studiate au marimile de ie~ire (tensiuni ~i curen!i)

alternative ~i, prin urmare, receptorul trebuie sa fie reversibilill tensiune ~i ill curent.
Examinfuld curentii de intrare if' ill cazul invertoarelor monofazate de tensiune
(fig. 9.12 !ii fig. 9.14), respectiv tensiunile la intrare u ill cazul invertoarelor monofazate de
f
'
curent (fig. 9.52 ~i fig. 9.53), rezulta ca:

o SUTsade tensiune continua care alimenteaza un invertor de tensiune trebuie sa fie
reversibiIa in curent ~i
o sursa de curent continuu care alimenteaza un invertor de curent tebuie sa fie reversibila
in tensiune pentru a asigura pentru invertor function area, respectiv reversibilitatea
funetionala.
Problema reversibilitatii funqionale apare numai daca pe partea de curent alternativ,

in loc de un receptor (Ps > 0), apare un generator (Ps < 0), unde:
1T
J
Ps = - usisdt
To
Studiulfacut asupra functionarii invertoarelor arata ca, daca se utilizeaza
componente semiconductoare cu deschidere ~i inchidere comandata, invertoarele pot
funqiona pentru orice unghi qJ existent intre curentul is sau fundamental a lui ~i tensiunea Us
sau fundamental a ei.
Sa vedem ce calitati au principalele alimentari utilizate pentru invertoare:

bateria de acumulatoare;
redresorul alimentat de la reteaua de curent altemativ.
Bateria de acumulatoare este 0 sursa de tensiune continua reversibila in curent, deci

ea este potrivita pentru alimentarea invertoarelor de tensiune.
La funetionarea normal a ca invertor, valoarea medie a curentului de intrare Ie > 0 ~i
bateria se descarca. tn regim de recuperare Ie < a ~i bateria se incarca. Se obi~nuie~te
conectarea in paralel cu bateria a unui condensator (avand 0 inductivitate parazita foarte
scazuta).
Se poate utiliza chiar un filtru de intrare (fig. 9.69) pentru a reduce ondulatiile
curentului dat sau primit de baterie.
L
~1\11JI L. ~-----~
~ UULiUU . "
I i
i
it II
-L Invertor de
tensiune +
sarcina
Fig. 9.69 Utilizarea unui fJltrude intrare la alimentarea invertorului

de tensiune reversibil.
Daca dorim alimentarea unui invertor de curent de la 0 baterie de acumultoare,
atunci este necesara montarea in serie a unei bobine cu 0 inductivitate L ridicata (fig. 9.70).
Inductivitatea L, prin caderea de tensiune L ~ poate absorbidiferenta dintre V, ~i u" dar
produsul Veie este totdeauna pozitiv, deci invertorul nu va putea function a reversibil.
Pentru ca invertorul de curent alimentat de la 0 baterie de acumulatoare sa aiM

reversibilitate functional a, este necesar sa se intercaleze un inversor (Tp D1; T2' DJ de
curent intre baterie ~i invertor, ~a cum se arata in fig. 9.71.
ie L
~UUUUU ~------,"--------,
i
i
~ I! Invertor de
! U (>0· <0) curent +
T-
I
Ie'
I sarcina
I I
~
i
i+
~
I Invertor de
! ue (>0; <0) curent +
'-1_ D2 I sarcina
~-; ~ I
~
1 I Dl
--------~--:~-~.~--~c~-------i~
~
I'
Fig. 9.71 Alimentarea invertorului de curent reversibil de la baterie de acurnulatoare.

Pentru Ps > 0 sunt in conduqie T1 ~i D1 (i, = Ie; ie > 0), iar pentru Ps < 0, T: ~i D:
(ie = -Ie; ie < 0).
9.5.2.2 Alimentarea de la un redresor conectat la reteaua de curent alternativ
Pentru ca redresorul sa constitue 0 alimentare de calitate, el trebuie sa funqioneze in
regim de conduqie continua. De aceea, la ie~ire, cand alimenteaza un invertor, i se
conecteaza 0 bobina de inductivitate L pentru reducerea ondulatiilor curentului redresat id .
Ansamblul redresor comandat + bobina (fig. 9.72) reprezinta 0 sursa de curent
continuu reversibila in tensiune, prin urmare poate constitui alimentarea unui invertor de
eurent camia Ii asigura reversibilitatea funqionala.
+ L
~------l---o----'~\_---'-";-------~
i (_) VVVv'v
Invertor de
curent +
sarcina
I
t
(+)
~ ~t-----:)~-----------,-------~
Pentru Ps > 0, unghiul de comanda al tiristoarelor redresorului este IX < 90° $i

fa> 0, in timp ce pentru Ps < 0, IX> 90° $i U d < o. Daca se alimenteaza un invertor de
tensiune de la ansamblul redresor + bobina, este necesara ~i montarea unui condensator C in
paralella intrarea invertorului (fig. 9.73) care sa absoarba diferenta dintre curentul totdeauna
pozitiv ia > 0, furnizat de redresor $i curentul i, care ia valori, amt pozitive, cat $i negative.
Valoarea medie a lui i, este aceea$i cu a lui ia, deci este mereu pozitiva. Prin urmare,
schema din fig. 9.73 nu asigura reversibilitatea funqionala a invertorului de tensiune.
ie (>0; <0)
(---
~ :>
,
i ~
I
I Invertor de
~ C-r
i i tensiune +
! sarcina
I 1---0--;
, -----
!
I
I
_____ ~!--D
Fig. 9.73 Alimentarea invertorului de tensiune nereversibil de la un redresor comandat sau

necomandat.
Daca se dore$te obtinerea reversibilitatii pentru invertorul de tensiune alimentat de

Ia un redresor exista mai multe solutii, dintre care cele mai utilizate sunt:
- intrebuintarea ~i unui al doilea redresor, identic eu primul, montat in antiparalel (fig.
9.74); unul dintre redresoare va fumiza curentul +ia, iar celalalt, curentul -ia.
- intrebuintarea unui inversor plasat intre redresor $i invertor (fig. 9.75). Pentru Ps> 0 sunt
comandate sa conduca 1; I $i 1;2 (U, == Ud > 0), iar pentru Ps < 0, 7;1 $i 7;2 (U, "" -Ua < 0).
<
id (>0; <0) L
<
ie (>0; <0)
id <ot :> ruuuuu\ .....

~o--:>----~
I
i
I ,
i '------0--1
I
o---jI ~ I
J----,
I,
I
Invertor de
: tensiune +
!
/: ! sarcL.'1a
i / !
i
i~ _ I:~~i I
_
Fig. 9.74 ObJinerea reversibilitilii funcp.onale a invertorului de tensiune prill alirnentarea de la doua
redresoare IDontate in antiparalel.
ie (>0; <0)
~--
• :>
I
L~-~~[
I
I Invertor de
tensiune +
sarcina
Fig. 9.75 Obpnerea reversibiliti1ii functionale a invertorului de tensiune alimentat de la un redresor prill
utilzarea unui inversor.
in concluzie, ob!inerea funqionarii reversibile a invertorului monofazat de curent

alimentat de la 0 baterie de acumulatoare sau a invertomlui de tensiune alimentat de la un
redresor este posibila, dar este relativ costisitoare.
Pentru ca invertorul de tensiune sa poata debita un curent sinusoidal sau un sistem

trifazat de astfel de curenti, ar trebui ca sarcina pe care el 0 alimenteaza sa prezinte 0
impedanta infmita la frecventele corespondente armonicilor prezente in tensiunea sau in
tensiunile sale de ie~ire, ceea ce in realitate nu se intaInpla.
Pentru a atenua efectele valorii fmite a impedantei receptorului se plaseaza intre

acesta ~i invertor de obicei un filtru LC.
Fig. 9.76,a arata montajul filtrului LC pentru un invertor monofazat, iar fig. 9.76,b,
pentru unul trifazat.
'L . I
+~.'. Q
I L~.I
! / Ie:!:
'ViiIlVV 1:
i SarCinJ
!
I /! I: I
! / _) };I }
-~/ l-- __ ~ I
.1/ i ,
Desigur filtrul LC poate fi illiocuit cu mai multe filtre LC ill serie sau prin filtre mai
complicate.
Filtrele LC se conecteaza l.'1tre invertor ~i sarcina, pentru sarcini oarecare, dar care
sunt alimentate de la invertor la tensiune ~i frecventa constanta.
Cfu1d frecventa de ie~ire a invertorului este variabila mtre un maxim ~i 0 valoare
foarte scazuta cum este m cazul alimentarii unui motor asincron, caruia i se regleaza viteza,
atunci nu mai este po sibil sa se filtreze tensiunile de ie~ire cu un filtru cu elemente constante
ca valoare. Utilizfu1d un filtru LC, cfu1d pulsatia fundamentalei va scadea, pe masura ce
pulsatia diverselor armonici va deveni egala cu 1/.J LC , acestea m loc sa fie atenuate, vor fi
amplificate. in aceasta situatie receptorul se conecteaza direct la ie~irea invertorului !li
invertorul secomanda astfelmcat sa dea forme de unda de 0 calitate cat mai buna.
9.6 Invertoare de tensiune comandate pe principiul

modulcl'rii impulsurilor de comanda in durata (MID,
in limba franceza MLI, in Iimba engleza PWM)
Cu invertoarele comandate pe principiul modulatiei irnpulsurilor ill durata (MID) se

obtin forme de unda calitativ mai bune, care nu mai trebuie filtrate, sau sunt mult mai u~or de
filtrat. Realizarea lor a fost posibiIa odata cu dezvoltarea dispozitivelor semiconductoare care
permit comutatia cu frecvenla ridicata a unor tensiuni ~i curenli de valoare mare.
Modulatia ill Ialirne permite variatia fundamentalei tensiunii la ie~ire ca valoare
efectiva ~i frecventa ~i translateaza spre domeniul frecventelor malte armonicile tensiunii de
ie~ire, ceea ce explica filtrarea mai u~oara.
tn acest tip de invertoare, semnalele de comanda sunt generate prin comparati~a mtre
o unda triunghiulara u/t) numita unda purtatoare, de frecventa fp ~i amplitudine Up ~i 0
unda de referinla, asemanatoare ca forma cu cea pe care dorim sa 0 oblinem la ie~irea

invertorului, notata cu ur' de frecvenla 1,. ~i amplitudine Ur• Comparalia celor doua unde se
face in cadrul unui comparator. Forma undei de referinla poate fi oarecare, dar este preferata
forma sinusoidala, atunci cand dorim sa oblinem 0 unda sinusoidala la ie~irea invertorului.
Frecvenla undei de referinla trebuie sa fie egala cu cea dorita pentru fundamental a undei de
ie~ire. Tensiunea de ie~ire a comparatorului, prelucrata, este tensiunea de comanda a
dispozitivelor semiconductoare ale invertorului. Aceasta tensiune, notata Uc este pozitiva,
dad Ur > up' sau negativa, dad ur < up' Frecvenla Ip da frecvenla de comutalie a
dispozitivelor semiconductoare.
Strategia .MID poate fi:
• singulara, cand dispozitivele semiconductoare primesc un singur impuls de comanda in
timpul fiecarei perioade a tensiunii de ie~ire. Durata conduqiei dispozitivului
semiconductor poate fi modificata;
• multipla, cand dispozitivele semiconductoare primesc mai multe impulsuri de comanda
in timpul fiecarei perioade a tensiunii de ie~ire. Aceste impulsuri de comanda pot avea 0
durata reglabila ~i pot fi egale (cand tensiunea de referin!a este de valoare constanta) sau
neegale (cand unda de referin!a este altemativa) in timpul fiecarei perioade.
o buna calitate a undei de ie~ire a invertorului este obtinuta aplicand modulatia
multipIa, cu unda de referinla sinusoidala, numita ~i modulalie sinusoidala.
Strategia .MID este caracterizata de doi parametri:
• indicele de modulape (sau modulare), notat m ~i defrnit de:
Modulatia poate fi:

sincrona, cand mEN;
asincrona, cand mER.
Cand modulalia este sincrona, fundamentala este periodic a, de perioada T = 1/Ir '
conlinutul de arrnonici superioare depinzand de valoarea lui m (vezi paragraful 9.4.1).
Modulatia asincrona intervine cand se utilizeaza Ip = const. ~i 0 frecvenla 1,. variabiIa.
Centrarea se spune d este optimal a cand pozilia relativa a undei de referinla ur ~i a
purtatoarei up face ca fiecare altemanla a tensiunii Us sa fie simetrica fala de mijlocul ei.
Variatia valorii efective a tensiunii Us se face prin modificarea lui r, iar varialia frecvenlei
prin modificarea lui m.
9.6.2 Invertorul monofazat in semipunte comandat pe principiul

modulatiei
, sinusoidale
Schema invertorului monofazat (vezi paragraful 9.2.2) este reluata in fig. 9.77,a, iar
in fig. 9.77,b este prezentat principiul modulaliei sinusoidale.
102 ~U
: 02
D2 I
componente ,TzIT, sau

in conduq:ie Dz! D,
Fie 0 punctul median al sursei de tensiune continua Ue• Unda purtatoare va avea
amplitudinea Up = U, /2. Se considera cazul cel mai siplu aI unei unde de referinta continua.
Comanda componentelor semiconductoare se decide comparandu-se up ~i ur (fig. 9.77),
astfeI:
cand Ur > up' comutatorul K1 conduce ~i:
Se observa ca cele doua intreruptoare nu sunt niciodata ill conduqie simultan ~i ca

tensiunea de sarcina variaza intre Ue /2 ~i Ue /2.
Valoarea medie a tensiunii de sarcina (de ie~ire) este egala cu:
fj =[Ue P (T -At)- Ue AtJ_l (9.147)

s 2 2 Tp
cu: Tp = 1/ I p'
Pentru a determina At, trebuie mai intiii sa se calculeze t1 ~i t2, momentele in care
up intersecteaza u, :
U,
u p = --+u T'
-Tt. ~l up = ur Ia momentu 1:
') ,
- p
- pentru t E
')p)'
(T p I_,T 3Ue
up = -')-- 2"
U e T
t. ~l up = ur Ia momentu I:
- p
to
•
=(3U2e -u 12L
rj2Ue
T
lJt = (U - 2u )-p- deci:
e r 2Ut"
fjs =~(T
')T p
-2Lit)=~[T.'iT -(U -2u
per
)!L]
U
- p - p e
- - U
Us =Ur =r--'2
Daca llme frecventele celor doua unde, relatia ir« ip este verificata, se poate
considera (vezi fig. 9.78) ur = const., intr-un interval de timp scurt. Relatia (9.150) ramane
deei valabila.
La ineeputul subeapitolului 9.6 s-a afrrmat ea unda de ie~ire este eel mai aproape de
o sinusoida daea unda de referinta este de asemenea 0 sinusoida. Pentru a justifiea aeeasti
afrrmatietrebuie sa se studieze armonieile eontinute de unda de ie~ire. Se eonsidera eazul
modulatiei sinerone, eu m = 2 k ~i m = 2 k + 1. Alegerea valorii indieelui de modulatie nu este
intfunplatoare. Din analiza armonieilor undei de ie~ire vor rezulta regulile ee trebuie
respectate pentru a se obtine 0 valoare optima. Dad se luereaza in mod sineran, unda de
tensiune de ie~ire este simetriea daea se face eentrarea modulatiei ill raport ell referinta
Centrarea este optimala ~i tensiunea Us este simetriea in raport eu punctele sale extreme daea
up treee printr-un extrem (maxim sau minim) in aeela~i timp eu Ur•
Fig. 9.79 ~i 9.80 prezinta doua cazuri posibile de modulatie sincrona, pentru m = 6
~i m = 9, pentru r = 0,8. Centrarea este optimal a pentru cele doua cazuri.
De fiecare data unghiurile de conduqie 8;, pentru fieeare intreruptor, stabilite in
eonformitate eu regula (9.146) enuntata la ineeputul paragrafului 9.6.1 sunt tunqie doar de
m ~I r.
- pentru m=2k, unda Us are fieeare altemanta simetrica in raport eu punetul sau de extrem,
amea in raport eu abscisele: !!-, 3n .... , 'In acest eaz, exista m=2k unghiuri de determinat:
2 2·
81'82,···8k ~i 82k+1' 82k+2'···83k, deoareee:
8 _ 3n _ 3n _ 8 . 3n 3n
3k-l 2 - 2 3k' 83h2 -2=2-- 83k-1;··.
3n 3n
... 84k-
2= 2 -82k_1
Daca se ia ca origine a timpului mijlocul altemantei pozitive a lui ur ,dezvoltarea in

serie a lui Us are forma urmatoare:
Us = Us + IB
n=l
n cos(nmt')
, n .
mt =mt-- ~l:
2
Integrala din relatia (9.153) se transforma in sum a, eu: 8; = 8k +

i - n12, astfel:
m/2=k=impar:
Bn =;
"7U[
2' - Jcos(nmt')d(OJt')+ J eos(nmt')d(OJt')-
8i 82
... - J eos(nOJt')d(mt') oJ
n
o 8i ~
1 4 U, ( -smn
Bn =--- . 8'1 +srnn
. 8'2···+srnn. 8')
m
n n 2
1 4 U, ~(
Bn = ---;- )i. cy
.L.. -1 srnn"i
n n - i~1
mI2=k=par:
Bn
2U[8i
= --' J
+ eos(nmt')d( mt')- Jcos(nmt')d(
82
J n
mt')+ ... + eos(nmt')d( mtf
)
J
n 2 0 Eli 11m
-rU/2
-q/2
compcnente in
conductie T:z T1 T2 T 1I'2 T1
j
I
I
)
8~ 8~ 85 8~
rr 3T"J2
, . !. i ! I
Tl ue i
0 81 8, 8) 84 85 1t 88 89 810 E\,
,
q>
I
rr/2
96 i8
I
7
i
I
I
3rJ2
811 2rr
Bn 1 4 U,
==----;;- ( +smn
. e'1-smn
. e'2···-smn. e')m
n n _
Bn ==---')
smn· e',
1 4 U, :z:m ( - 1);+1.
n n - i~l
B'
I
U ==~
sn 12
- pentru m==2k+l, unda Us are inca un punet de simetrie in fieeare perioada, eel al
mijloeului perioadei, adica punetul de abseisa n. Datorita aeestei duble simetrii, nu exista
decat k unghiuri de determinat: el' e2,... ek, deoareee:
n n 3n 3n
2"-ek- i == ek+i+I-2"==2-e3k-'+1 == e3k+i+2-2
AIegand ea origine a timpului treeerea Iui ur prin zero, dezvoharea in serie a Iui Us
nu contine decat armoniei impare:
4 n/2
A" == - Jus sin(nwt )d( ({)t)

n 0
An == ---1 4 Ue ( 1- 2eosne1 +2eosne2.·.+ ()k)-1 2eosnek '

n n 2
14U[
An == .:.._--:;- 1+ 2:Z: (-1)
k , eosne, ]
nn - i~1
U,12
rU,12
componente m
conductie
u,
i I •
Tl U,
0 el ~, e, e, eS e, It ell 8"i 81s 8.

,
816
rp i It 12 8, 8g
i 8lOi 81, 1914 21t
~ 3rJ2
Fig. 9.80 Comanda M.LD. ell m=9 ~ir=O,8.
Cand m 2: 6 avem, ell 0 aproximare aeeeptabila, pentru fundamentala tensiunii de
u .
u = r-< smWt Usl -r-'
u
sl 2 - 2'
rela!ii similarecu relatia (9.150).
Curentul de intrare are:
• 0 componenta continua corespunzatoare puterii active la ie~irea invertorului;
• un termen cu frecventa 2!r a carni valoare este propoqionala cu fundamental a tensiunii
la ie~ire us;
• termeni de frecven!a 4 ir' 6!r, etc. (cei mai importan!i corespund armonicilor celor mai
importante ale tensiuniide ie~ire).
9.6.2.2 Alegerea frecventelor Up ~i ir) ~i a parametrilor modulapei (m ~i r)
Pentru orice valoare a lui r E (0, I] ~i pentru m ~ 6 armonicile tensiunii de ie~ire sunt
grupZlte in familii, centrate pe frecventele ij = jmfr' cu j = 1,2,3,.... Frecven!a diferitelor
armonici intr-o familie este data de:
Amplitudinile armonicilor unei familii, simetrice in raport cu fj sunt egale.

Dupa analiza facuta in paragraful 9.6.1.1, valorile impare ale lui m sunt preferate
datorita con!inutului in armonici mai redus (doar cele de rang impar). in aceste condi!ii,
rezulta din relatia (9.161) ca:
Se utilizeaza frecvent invertoare cu MID cu m ~ 9 (exceptand pentru puteri mari).

Amplitudinea armonicilor este practic independenta de m, dar m defme~te frecventele la care
apar armonicile. Ca regula generala, valoarea armonicilor scade cand frecventa central a a
farniliei cre~te ~i, in interiorul aceleia~i familii, cand sunt mai departate de valoarea centrala.
De obicei, se acorda aten!ie primelor doua farnilii, celelalte armonici fiind din ce in ce mai
scazute ~i, deci, mai u~or de filtrat.
Pentru valori mici ale lui m «21) nu se utilizeaza dedit MID sincrona. Pantele lui
up ~i ur trebuie sa fie de polaritate opusa in momentul trecerii lor comune prin zero. La
valori foarte mici ale lui m «6) semnul pantelor este foarte important. intotdeauna pentru
m<6, .separarea diverselor familii este mil putin neta deoarece distan!a dintre doua fj
consecutive este prea mica.
Pentru valori mari ale lui m (>21) nu se utilizeaza decat MID asincrona, deoarece
arnplitudinea subarmonicilor care apar este mica. Doar in cazul in care invertorul este
destin at sa alimenteze un motor, subarmonicile tensiunii de ie~ire, la frecven!e foarte joase
(chiar zero), determina curenti suficient de important! pentru a jena funetionarea; MID
asincrona trebuie deci evitata in acest caz.
Deoarece este mai u~or sa se filtreze armonicile de tensiune cand sunt de frecevnte
inalte, suntem tentat! sa utilizam tensiuni purtatoare eu frecventa fp cea mai mare posibila.
Dar ip determina ~i frecven!a de comutatie a eomponentelor semiconductoare ale
invertorului ~i pierderile in comutatie crese propoqional eu i p' De aeeea, in multe aplieatii se
lucreaza eu: ip < 6 kHz sau ip > 20 kHz.
Daca frecventa optima pentru montaj se afla in domeniul 6 ...20kHz, dezavantajele
datorate cre~erii lui fp la valoarea de 20 kHz sunt deseori anihilate de avantajul lucrului in
9 INVERTOARECU COMUTATIE COMANDATA
domeniul zgomotelor care nuse aud. De aceea, pentru invertoare utilizate la 50 sau 60Hz
(comanda motoarelor de curent altemativ), pentru care frecventa tensiunii de ie~ire poate
ajunge la valoarea de 200 Hz, se va utiliza m==9 ~i fp = 2kHz, sau m ~ 100 ~i fp = 20kHz.
I
~da dreptunghiulara
!
i
I i
=, isupramodular~
• 2 3 i 4
-<
1 3,24
Tot ceea ce a fost prezentat pana aici ramane valabil pentru r::; 1, ceea ce
eorespunde unei MID sinusoidale in domeniul liniar. Amplitudinea fundamentalei are 0
variatie liniara cu r, ca ill ecuatia (9.160).
Armonicile superioare sunt de freevente destul de mari ~i de amplitudini suficient de
mici pentru a putea fi filtrate u~or. in ciuda acestor avantaje, aceasta strategie MID nu este
utila cand este nevoie de 0 tensiune de valoare ridicata. 0 "supramodulare" cu r> 1 conduce
la 0 tensiune de ie~ire cu numar mult mai mare de armoniei. eu r > 1 se utilizeaza
intotdeauna m < 21 ~i modulatia sinerona. Amplitudinea fundamentalei tensiunii de ie~ire
este cuprinsa, pentru r> 1, intre: ~ < {; 1 < ~ U, . Pentru m== 15 variatia lui Us ill valoare
2 s n 2 '
raportata la U, , ca functie de r, este prezentata ill fig. 9.81.

2
9.6.3 Invertorul in punte monofazata, com and at pe principiul

modulatiei
, sinusoidale
Pentru sarcinile monofazate este preferata 0 schema in punte completa (fig. 9.11)
deoarece filtrarea este mai u~oara, datorita unei aproximatii mai bune a sinusoidei printr-o
variatie de 0 singura polaritate in timpul fiecarei perioade, illtre +U, (sau -U,) ~i zero.
Pentru generarea semnalelor de eomanda MID se compara analog 0 unda de
referinta (de obicei sinusoidaHi) ur eu 0 unda purtatoare up' Dar acum, unda up tot
triunghiulara are doua eomponente (fig. 9,82): 0 componenta up+ triunghiulara variabila intre
o ~i +U, ~i 0 componenta up_ triunghiulara variabila illtre 0 ~i -U,:
Up+ cand ur > 0

U
p
={ U cand ur < 0
p-
Cu 0 astfel de unda purtatoare, unda la ie~irea invertorului are, ill decursul
alternantelor pozitive, variatii illtre 0 ~i +Ue, cu poftiuni de valoare nura ~i, ill decursul
altern ante lor negative, variatii illtre 0 ~i -Ue, de asemenea cu intervale cu Us nula.
Functionarea presupune urmAtoarele etape (vezi fig. 9.11):

• pentriJ alternant:a pozitiva: K4 inchis permanent, comutator rara comutapij Kl ~i
K1 comutatoare de chopare;
Potentialul bornei N va fi mereu egal cu VB' datorita lui K4.
Potentialul bornei M va fi: VA' cand Kj va fi illchis ~i atunci: Us = VA - VB = +Ue;
VB' cand K2 va fi illchis ~i atunci: Us = VB - VB =0
• pentru alternant:a negativa: K3 inchis in permanenta, comutator rara comutatii; K1
~i K2 comutatoare de choppare;
Potenpalul bornei N va fi meren egal en VA datorita lui K3•

Potentialul bornei M va fi: VA' cand Kj va fi illchis ~i atunci: Us = VA - VA = 0
VB' cand K2 va fi illchis ~i atunci: Us = VB - VA = -Ue·
Comutatoarele sunt mereu comandate de un semnal rezultat din comparatia illtre ur
~i up' a~a cum arata relatia (9.146).
cand ur > up comutatorul K1 conduce (dispozitiv comandat sau dioda);
- cand Ur < up comutatorul K2 conduce (dispozitiv comandat sau dioda).
Formele de unda ~i perioadele de conductie ale fiecarui dispozitiv semiconductor se
deduc u~or din formele de unda din fig. 9.82, tinand cont de sensul curentului ~i al tensiunii
pentru fiecare comutator ~i prin sarcina.
1n afara de coeficientul de reglaj ill tensiune r ~i indicele de modulatie m, mai putem
utiliza pentru caracterizarea modulatiei numarul de impulsuri p.
EI reprezinta numarul de impulsuri de amplitudine +Ue sau -Ue pentru fiecare
semiperioada. Pentru a se obtine 0 tensiune de ie~ire cu semialternante identice, exceptand
semnul indicele de modulatie trebuie sa fie un numar par, bineillteles pentru 0 modulatie
sincrona. 1n acest caz yom avea pentru p:
m
p=--l
2
Analiza formei de unda a tensiunii de ie~ire se face la fel ca cea din paragraful
9.6.1.1. Datorita simetriei nu exista decat p unghiuri de determinat.
Dezvoltarea ill serie a tensiunii de ie~ire nu contine, in afara de fundamental a, decat
armonici impare. Avand ca origine a timpului trecerea prin zero a lui ur' dezvoltarea in serie
a lui Us este: .
~
Us = IAn cos(nw()
n::::1,.1n=2
componente in s,
conducfie --~----O>'
i
wt
Ie
i
0 n:1
wt
2n:
9.6 Invertoare de tensiune coman date pe principiul MID
Integrala se transform a in suma de integrale ~i:
An == ~'±Ue(COSnel -cosne2···+(-ly+1 cosneJ

nn
Valoarea efectiva a fiecarei armonici este:
U ==~
sn J2
Armonicile prezente in tensiunea de ie~ire se grupeaza indata ce m este suficient de
mare in fami1ii:
• 0 familie centrata pe frecventa mlr care contine perechile: (m -1)!r ~i (m + 1)!r;
(m-3)!r ~i (m+3)!r.
• 0 fami1ie centrata pe frecventa 2mlr, care contine perechile: (2m -1)!r ~i (2m + 1)Ir;
(2m-3)/r ~i (2m +3)!r;
• familie centrata pe 3mfr' etc.
0
Se observa ca tensiunea de ie~ire Us are un continut armonic mult mai redus decat
cea a invertorului in semipunte comandat pe principiul modulatiei sinusoidale.
Yndata ce peste mai mare sau egal cu 4 se poate considera ca valoarea efectiva a
fundamentalei este egala cu:
TT _ 1 U
USl - J2r. e
Curentul ie absorbit de la sursa are ca frecventa fundamental a 21r• Valoarea lui

med.ie este:
- USl
Ie== --Is cos({'
Ue
unde: Js este valoarea efectiva a curentului de sarcina;
q> este defazajul aeestuia fata de tensiunea de referinta ur (vezi fig. 9.82).
Cel mai irriportant termen al curentului ie este eel de frecventa 2!r, care are mept
valoare efectiva:
EI este cel care determina dimension area filtrului de intrare.

Celelalte armonici ale curentului de intrare ie sunt legate de armonicile tensiunii us'
astfel:
armonicilor de tensiune de rang m - 3, m -1, m + 1, m + 3 Ie eorespund armonicile de curent
de rang m - 4, m - 2, m, m + 2, m + 4;
armonicilor de tensiune de rang 2m-3,2m-I,2m+l,2m+3 Ie corespund armonici de
curent de rang 2m-4,2m-2,2m,2m+2,2m+4, ...
Daca m este suficient de mare pentru ca doua armonici ale perechii situate de 0 parte
~i de alta a valorii centrale a gruparii (m -1 ~i m + 1, 2m -1 ~i 2m + 1, etc.) sa aiM aceea~i
valoare, armonicile de rang m, 2m. etc. ale curentului ie d.ispar.
9.6.4 Invertorul trifazat in punte comandat pe principiul
modulatiei
, sinusoidale
Schema generala a invertorului trifazat in punte a fost prezentata in fig. 9.29. Pentru
diversitate in fig. 9.83 s-a considerat ca intreruptoarele Sk sunt tranzistoare.
I C;ireuil de
I
! desca.rcare
Deoarece reglajul tensiunii de ie~ire se face MID, alimentarea invertorului se poate

face printr-un redresor necomandat, el insu~i fiind in punte (fig. 9.83). In acest mod, factorul
de putere al ansamblului este destul de aproape de unitate.
Sarcina este un motor asincron trifazat. Un montaj de descarcare format din
tranzistorul TD, dioda Dn ~i rezistenta RD este intercalat intre redresor si invertor.
Tranzistorul de descarcare TD este comandat cand motorul este franat ~i funqioneaza in
regim de generator.
Energia debitata pe acest interval de timp, neputand fi transferata spre reteaua de
curent alternativ datorita diodelor redresorului, este acumulata in condensator. Daca TD este
pus in conductie, el permite descarcarea condensatorului prin rezistenta RD. In acest fel,
tensiunea la bornele condensatorului ramane in limite acceptabile, dar franarea este fara
recuperare.
Succesiunea ~i durata semnalelor de amorsare sunt stabilite dupa principiul deja
enuntat, ilustrat de regulile (9.146). De aceasta data insa, unda purtatoare, tot triunghiulara,
variabila intre +U. /2 !?i -U. /2 este comparata cu trei unde de referinta care formeaza un
sistem trifazat simetric. Tensiunile pe fiecare faza sunt determinate de diferenta de potential
intre punctul median al fiecarei semipunti !?ipunctul median al sursei. Aceasta tensiune !?i
curentul prin fiecare faza se determina observand care sunt intreruptoarele in conduqie la
fieeare moment. Proeedeul este similar eu cel utilizat deja la paragraful 9.2.4. Intre tensiunile
de faza, intre faze ~i tensiunile de pol sunt valabile relatiile cunoseute (9.86), (9.87) !?i(9.88).
Fig. 9.84 prezinta unda purtatoare triunghiulara up !?i cele trei unde de referinta
sinusoid ale urR,urS,urT' variatia potentialelor punetelor R, S !?iTin raport cu un punet median
fietiv 0, 0 tensiune de linie uRS (sau intre faze), 0 tensiune simpla URN (de faza),
curenrii de sarcina pe fiecare faza !?icurentul debitat de sursa.
Diagramele au fost trasate pentru m=6 ~i r=O,75.
Uj2 up
rUe/2
o -~ Jr ~UrR~ ~n"r¥ \j-\~"fIiT/: ~--
-TUe/2 j I; 1;\Ai~~\../ \lJ ~ II 1\ ~12rc
-Uj2 I' ,
Ii Ii ; II : I ',! I; ; Ii: ' I ,

i: II I Ii, I "I I, , I'; Iii
• I; ;!: ; 'I i ;!; i! I J I ' I : I
! I (!
I
URo I' ~ I " 'ii rf I! I I! '.

Uj2 I'," "
o'i: I I
i Kt
I "
~i
'I
:11t.
I ',1
:
"
' I I
_U)2 ~;! I ~ : I: : I : : i 2rc

Uso ' :, I Ii: i : I:! ': f I I ': I :
Uj2o :: '5,
I 'I' ~I
I,
I
ir\ i 'I"
:
:,1
,I I
I I
!: I
I
II'
I:".
li'tJ I
:
I
¥til'
1'1
:
I
II ' I:!I I! ,IIi; 'I! ill
:: I i2rc
I
I " I I ~ I : I :i ':! i ' : I : I
I ~. I i ~I I! i! ! I I izrc
KzI ' • N ,i I', Ii: I I'
i : I I I :I I I ::i i I: ! i I,: "i
i:
I I
•••:,,1',1,
:
1
ii:1
i J:'
II
I I :: tn! 1
I I
:i:
:i: I
I i I
•
I' I
'I i I ! I
!
: 2rc
, oot
I: i I
I'
I i ,
II
I I •
I
I
I
!
I
I
:
,
;1 I I ! ,
I ! i II I I[ 'i: ' ! I I i
: I I 1111 'i ii' II :2rc
I I : I, I II I ,
I I I ' 'I: I I I ! I
I I [ " :i ill ':: I I I, :. ': i I
-t- n: j,. ----n i lh1ll .~,V-; 1H1, .~
I l.--~I .~. II)-( : 1"'/1 I L. '2rc
II
II
I
:1 'I!
:1
I,
;1;
: i: I I I!):
I
i
']><ll .i i
. ,
:~'/' >rnl i 2rc
"
IS ,
" ,
Daca undele de referinta raman sinusoidale, invertorul trifazat are acele~i avantaje,
deja prezentate pentru invertoarele monofazate. Mai mult, daca m este multiplu de trei,
annonicile de rang 3 sau multiplu de 3 vor fi suprimate in undele tensiunii de ie~ire.
Singurele armonici importante ale prime lor doua familii inca prezente sunt cele de rang:
m ± 2 ~i 2m ± 1, care nu sunt multiplu de trei.
9.7 Invertoare de curent comandate pe principiul

modulapei impulsurilor de comanda in durata
(MID, MLI, PWM)
Principiul modularii in durata a impulsurilor de comanda este practic utilizat numai
pentru comanda invertoareloir trifazate de curent. Schema de forta a invertorului este cea in
punte prezentata in fig. 9.55. Metodele de comaI)da sunt modulatia sinusoidala ~i modulatia
calculata, care va face obiectul unui paragraf ulterior.
Comanda MID a invertorului de curent permite:
• reglajul amplitudinii fundamentalei curentilor la ie~ire ~i a frecventei acestora;
• ameliorarea continutului armonic al acestor curenti, deplasand spectrul lor annonic spre
frecvente ridicate.
9.7.1 InvertoruI trifazat de curent comandat pe principiul

modulatiei
, sinusoidale
Dintre intreruptoarele S1'53 ~i S5 (fig. 9.55) trebuie sa fie inchis intotdeauna unul
singur ~i la fel ~i dintre intreruptoarele S2,54,~i 56' Aceste restriqii decurg din faptul ca este
interzis ca sarcina considerata ca sursa de tensiune sa fie scurtcircuitata, iar aliment area
considerata ca sursa de curent sa fie lasata in gol.
Modulatia sinusoidal a descrisa este cea propusa de ONISHI ~i OKITSU.
Se utilizeaza doua unde purtatoare triunghiulare ipl'ip2' unidireqionale, de
amplitudine Ie' defazate cu 0 semiperioada care se compara cu sistemul trifazat sinusoidal de
unde de referinta irR,irs,ir~ (fig. 9.85). Indicele de modulare m trebuie sa fie un multiplu
impar de 3.
Curentii dori!i a fi obtinuti la ie~ire sunt in faza cu sistemul undelor de referinta ~i se

pot scrie:
iR = rle sinoJt
I . (
is=reSIDmt--
2Jr)
3
. = r I.e
IT SID
( mt -- 4n)
3
~ ~ ~
r = Ir /
Ip = Ir / Ie '
Perioada T = 3600 a undelor de referinta'este divizata in 6 intervale de comanda,
fiecare de 600. In timpul fiecami interval de comanda, intreruptoarele unui grup (P sau NE,
fig. 9.55) comuta curentul, in timp ce intreruptoarele celuilalt raman in aceea~i stare: doua
deschise ~i unul inchis.
Pentru doua dintre intreruptoarele active ale aceluia~i grup, durata impulsului de
comanda se stabile~e prin comparatia dintre undele dereferinta sinusoidale ~i purtatoarele
triunghiulare, iar eel de-al treilea trebuie sa conduca atunci cand celelalte doua sunt bloc ate,
astfel incat sursa de curent sa nu ramana in gol.
Modul de stabilire a impulsurilor de comanda icsk (k=1...6) pentru cele 6
intreruptoare va fi exemplificat pentru intervalul ())(= ( o,~).

SI va fi lnchis pe duratele in care irR > ipl' iar S5 pe cele pe care irT < ip2. S3 va fi
inchis cand SI ~i S5 sunt ambele deschise.
Pe durata OJt E (O,~), S6 este inchis in permanenta prin el trecand curentul -Is,
cand SI sau S5 sunt inehise; el pune in scurtcircuit sursa de curent cand S3 este inchis. S2 ~i
S4 sunt deschise.
Tabelul 9.6 sintetizeaza starea intreruptoarelor Sk pentru 0 semiperioada, stare
stabilita pe baza regulilor enuntate.
Dupa tabelul 9.6 s-au trasat curentii de comanda iCSk din fig. 9.85.
Tabelul 9.6 Starea fiecarui intreruptor a1 unui invertor de curent in punte trifazata
comandat MID
Intervalul SI S3 S5 54 S6 S_
sta- cauza sta- cauza sta cauza sta- cauza sta cauza sta- cauza
rea rea - rea - rea
rea rea
> ip1 0
OJt E
(
0,- j
71:'\ I
---
irR I
---------- --- SI&S3-
I irT > ip2
---- -------- 0 I 0
'- 3
0 irR < ip1 I 0 0 irT < ip2
OJtE(2 271:) 0 I I -i rS > ip I -irT > ip:

3' 3 I 0 0 ---- S6&S2 ---- ---- ----------
I 0 0 ---------- - -irr < ip2
-irS < ip 0
OJt E ( 2
3
71:, Jr J ---I ----------
>
irR ip2 I irS > ipl 0
--- ---------- --- SI&S3
I
0 0 I
0 irR < ip2 0 irS < ip1 I 0
In fig. 9.86 sunt date pentru invertorul de curent trifazat comandat pe baza
modulatiei sinusoidale, fonnele de unda pentru curentii ~i tensiunile de faza, pentru curentul
printr-un intreruptor ~itensiunea la bomele lui, ca ~i tensiunea ue la bomele sursei.
,,
,, ref3
,, wt
0 , ,
"- ,.
,,
,
-r!
+
I.
3rI./2
0
wt
I.
3r:r./2
0
wt
1 CS
J
0
wt
i cS3
wt
i cs
5
wt
ics 4
0
wt
i cs 6
0
il
wt
II I ; I
io"~l nf3i tIO I

121t13 rei OJ ::- wt
Fig. 9.85 Principiul modulatiei sinusoidale la invertoarele de curent trifazate.

3rI,/~ \ 1\ 1\ f\ API f\ f\ f\ f\ f\ f\ f\ A 1\
o ~,~ 4i~~-~R
•' • !~ • .4f .' " It t ' I •. 5,f .!:Tlt
1\ 1\ A 1\./\
p2 f!:.. I 1\. 1\ A I. I
"iT li\ -iflf\: IrR n\ -',., Il\lr"." /1\ -tr.; I
o
J"tJ .....\I i \
:;!\£ ~'~i::
IW'1: ~ 11.....\ I ! \ I ~"'1lr '¥J.' '\ II \ J\J.f ~l
!\J/! : I\f;~ ~1_Jr IV!" I'V! ,: iVi~ i ~ 1Ji :i~
51 I I! :I 11 i : I It !]I
I :: ~ It , :: ~ : : sf-: .: .: : 12lt ,: . ,:
: " I
54 I I I II II i I II I I II! I ii' I, Iii I I !!

I ,
'I
• I :: : • '. :: i i I I I
• ::: • : ~lt : .: • i I
I :: i • I 'iT ~:..: i2lt
, ,.: ,
i i R
i i
I
i~ I
in ' tJ ••
:: : ::: I! ii' '. I, "
:::.
:::.
i, :. :J
:::
.~"1.~I. . '.
-, I I
II!
~r- • .: :: I:: I, :~lt-ql/-; I
i ,
I \ I I It i ./~ ,; : i2lt
• : I
". i IU~ •..•. ! II I ,i
i I I :: I i I I: I!: I ,-- 1' I I I ~
: :: !' . I I I: I , i' ' I' I I

I! ! : r: ii, i : : i I! I I !
I I I i
I I ; il i :il "\'! i.,'

I'
I
".
I
I:
II '.'.'.!r.l:
I !
I..
Ii: i I :: : i:
: I
I
I!
I:
1l
I
i
r
I
I ~'
SN
I
I
:!
.....-
I!
I
Ii: ~ ::
I I 1 i ;:' ~ .! :! I " '" I: :;i! : i ;
!? i
;4,J3-ql x" i ,. "
~!::
I I; ;2lt
: I! : : ,: '::"-r---.' ..:
.i. ! i : I: I: ---~ __~
"
I I I I r
I
I'
I.
: :::
i,
I ,
I,: .,
'i "
'. .• i
I' :
'.. .' fI II .'
i
...., i
"
I '
I I
"
1 I
,
0:: ~I :
;2rr
11' '1' Ii I
: ;: :
I ) 1 I ' II I
I I I I: i ,,-' (I li I I I
I II II i ~ !i I: I I
: ::
I, il! I
',. :: I
Ii::
I· •
i I
" ., i
U TI
I
,
~
I
I
i:~1Ii !I IJJ • 1:1I 'nI,! II ! : I~ :: 1 i]Jh ::~::'l
':l;:i~: i2lt
I: I':: : : i i l J ~ ::1 :; i :
,.: i : '5
ii:2,11
il" 11:'1 "l
'I
~ Iii
i 'I
I ,:!. I I:! Ii I
I
I
I
!.
Ii
i!
~:
!
I i
Ii
I
I
I
I::
i I
i
1\ I i -': ,- I I I I : I
u: l N Jril rl 1Jfl H If:r1l11l 1I 2lt rr

Jiil H Jril
41t 5lt
N '"
2lt
I
!
3 3 3 3
Fig. 9.86 Formele de tUlda caracteristice ob(inute prin modulalia sinusoidala
la invertoarele de curent trifazate.
--------~---
in fig. 9.86 se observa ca sistemul curentilor de faza este trifazat echilibrat. Fiecare
unda de curent este simetrica in raport cu punctele extreme ~i alternantele pozitive ~i
negative sunt identice cu exceptia semnului. Pentru caracterizarea curentului de faza (de
ie~ire), trebuie calculate unghiurile aj, j=1,2, ...2k-1, pe durata carora curentul are
valoarea Ie san -Ie. Valoarea efectiva va fi:
rsma·. m[.rr
=- }--a· ]
J rr m J
rsma;
. m r
=-1 a
..
-(j-
1)
-
TC -I .
pentro) par
, TCL } mJ
Valoarea efectiva a fundamentalei acestui curent se calculeaza ell relatia:
716 2k-l. TC
IR =I~
1 'lie
=IT =! -~-~(-l)}-leos(aj+-)
TC L,.. 6
]=1
-
I Rh-Ish -
I I 7 '-;:6 2k-1
e ~"';O "
-ITh - ---L,..(
h TC j=1
-I
'_l)j-l cos h( aj+- TC)
6
I
I
Ca iii la invertorol de tensiune, armonicile se grupeaza in familii:

• familia centrata pe frecven\a m!, care contine in principal armonicile m - 2 ~i m + 2 .
m-4 ~i m+4;
• familia centrata pe frecventa 2m!, care contine in principal armonicile 2m -1 ~i 2m + l.
Tensiunea de intrare ue contine in afara unui term en mediu, termeni cu pulsatia
6w,12w, ... , a caror valoare este legata de valoarea armonicilor de curent 5 ~i 7, 11 ~i 13, ....
a curentilor la iesire.
9.8 Alte metode de modulare a impulsurilor de comanda

in durata
Pastrfind principiul de comanda cu modularea in durata a impulsurilor de comanda

se pot obtine rezultate foarte bune privind calitatea marimii sau marimiJor de ie~ire ale
invertorolui daca se calculeaza durata impulsurilor de comanda, astfel ineat anumite
armonici sa fie eliminate, rezultatul calcuJelor se memoreaza ~i comanda se face prin
intermediul unui microproeesor care gestioneaza aceste date.
Modulatia nu se mai poate earaeteriza prin m, ei se indica numarul de decupari "d"
practicate in fiecare dreptunghi al unei altemante, eomparativ eu invertorul comandat clasic
cu unda plina ~i avand un dreptunghi pe semiperioada tensiunii Us de frecventa Jr, pentru
care se considera d=O.
l'n fig. 9.87 se prezinta ca exemplu forma tensiunii de ie~ire Us a invertorului pentru
d=3, realizata eu ajutorul a 3 unghiuri de comanda 0:1,0:2, 0:3 ~i pentru d=4, realizata prin
intermediul a 4 unghiuri de eomanda 0:1'0:2,0:3,0:4,
~2 ·1 3_1t1_2_. 217:~
Cu "d" decupari avem "d" unghiuri O:1'0:2, ... ,O:d de calculat. Trebuie rezolvat un
sistem de d eeuatii ell d neeunoseute.
Prima ecuatie
,
este determinata de valoarea Us'1 a fundamentalei dorite, ceIelaite d-l
ecuatii fiind impuse de anularea primelor d-l armonici impare ale tensiunii us'
1
2"-cos(2d -l)al +cos(2d-1)a2 - cos(2d-1)a•3 +...±cos(2d-l)ad =0
La modulatia calculata cu d decupari, vor aparea 4d + 2 comutatii pe perioada ~i

prima annonica care nu poate fi suprimata va fi cea de rang 2d + 1. Indiferent ca d este par
sau impar, tensiunea de ie~ire se scrie ca valoare efectiva a fundamentalei ~i annonicilor:
Ji 2 I 1
Us= -Ue-(--cosna +cosna2 -cosna3+···+(-1) d-l
cosad I
I
n n 2
Modulatia calculata se poate implementa ~i pe baza rnodulatiei sinusoidale,

calcuHindu-se numeric interseetia dintre purtatoarea triunghiulara ~i referinta sinusoidal a,
incat sa rezulte mornentele de comanda ale intreruptoarelor.
Generarea undei de referinta sinusoidala se face prin citirea unor tabele, iar
generarea purtatoarei se obtine cu ajutorul unor numaratoare directe ~i inverse. Ca urrnare,
unda de referinta este practic discretizata, lufuldu-se cate 0 valoare a ei pentru fiecare
perioada a purtatoarei.
in fig. 9.88 se arata determinarea rnornentelor de comutatie pentru cazul m = 9, in
cazul implementarii rnodulatiei numerice pe baza rnodulatiei sinusoidale, m pastrfuldu-~i
sernnificatia.
Se observa ca:
n. n . 3n 2n n . 3n
al =-+-rsm-; a, =---rsm-;
m m m - m m m
3n n . 7n 4n n . 7n
a3 =-+-rsm-; a4 =---rsrn-, ...
m m m m m m
Daca m este suficient de mare, practic dispare orice diferenta intre caracteristicile
obtinute prin determinarea unghiurilor de cornutatie pe baza modulatiei sinusoidale
(paragraful 9.6.2) ~i cele rezultate ca urmare a utilizarii modulatiei calculate cu unda de
referinta discretizata.
Pentru rnodulatia calculata, tensiunea la ie~ire se caracterizeaza prin numarul de

impulsuri "p" pe serniperioada. ...~
Indiferent ca peste par sau impar, "p" unghiuri sunt suficiente pentru a determina
latimea tuturor impulsurilor.
Ue/2
rUe/2
2n
3>- co t
2 11: . 3n
, 2n 1m
, 1m ')_n 1m : 3n
, '1
: 2m , _m
Fig. 9.88 Discretizarea undei de ieferin1A sinusoidala ~i determinarea momentelor

de comanda (m=9); invertor monofazat ill semipunte.
U
S1
+Ue I
I
la l
-U I
. e +
Usl
+Ue
II
!
2n
p=4
Indiferent ca peste par sau impar, valoarea efectiva a fundamentalei ~i a diverse lor
annonici impare ale tensiunii de ie~ire Us sunt date de relatia:
Avem la dispoz*e p unghiuri pentru a determina durata celor p impulsuri.

Daca vrem sa variem valoarea tensiunii de ie~ire, anuland in acel~i timp primele
p-l armonici, se rezolva urmatorul sistem:
USl
cosal -cosaz +cosa3-···±cosap =-r;;-rr
2...;2U,
cos3a1 -cos3az +cos3a3- ••• ±cos3ap = 0
cos5aj -cos5az +cos5a3- ••• ±cos5ap =0
impunandu-se de fiecare data valoarea dorita a fundamentalei USl' Prima annonica ce va

ramane in tensiunea de ie~ire Us este cea de rang 2p+ 1.
tn cadrul invertorului au loc 4p+2 comutatii pe perioada, repartizate intre cele 2
semipunti.
Spre exemplu, pentru eliminarea annonicilor 3 ~i 5 este necesara 0 forma de unda cu
p=3, deci trebuie calculate trei unghiuri al'aZ ~i a3• Din sistemul (9.177) se obtine pentru
p=3:
~i tinand seama de (9.176):
Us == 2J2 U, ..fi(O, 835sinlUt + 0 + 0 + 0,21sin 7 (O[ + 0,32sin 11(0[+ ... )

rr
Si in cazul invertorului monofazat in punte 0 varianta de modulatie calculata
(numeric a) este cea care utilizeaza principiul modulatiei sinusoidale, numai ca se calculeaza
numeric intersectiile intre purtatoarea up (formata din ur ~i up_) si unda de referinta
sinusoidaIa ur' care este discretizata (fig. 9.90).
Exista 0 valoare de referinta pentru fiecare perioada a undei purtatoare, adica la

fiecare 2rr/ m.
Unghiurile de comanda vor fi:

2rr rr. . 2rr 2rr rr . 2rr
a1 =---rsm-; az =-+-rsm-;
m m m m m m
4rr rr . 4rr 4rr rr . 4rr
a3 =---rsm-; la, =-+-rsm-;
m m m r
\
m m m
6rr rr . 6rr \ 6rr rr . 6rr
as =---rsm-; a6 =-+-rsm-;
m m m m m m
U ~
e !
i i
-rUe
ii
:'
U
- e
Ii'
r
Us i
f,\
i!
II
U',!]: ,
_!_lJ_
. !
Fig. 9.90 Discretizarea undei de referinfA sinusoidaIa ~i determinarea rnornentelor de cornanda (m=14);
invertor rnonofazat In punte.
c) Invertorul trifazat in punte (fig. 9.29)
Invertorul trifazat este alcatuit din 3 semipunti, dar ill tensiunile de ie~ire dispar
armonicile de ordinul 3 sau multiplu de 3, care existau in tensiunea semipuntilor.
Analog ca la invertorul in semipunte monofazata, se calculeaza cele "d" unghiuri
care defmesc cele "d" decupari ale fiecarei altemante de maniera sa se anuleze cele d-l
prime armonici impare, altele decat cele de rang 3 sau multiplu de 3.
Se rezolva unnatorul sistem:
1 UR01
--cosal +cosa2 -cosa3+ ... ±cosad =~n
2 2-v2U.
1
2-cos5aj +cos5a2 -cos5a3+··.±cos5ad =0
1 .
2-cos7al +cos7a2 -cos7a3+ .. ·±cos7ad =0
1
--cosllaj +coslla2 -coslla3+ ... ±cosllad =0
2
Spre exemplu, cu d=2 se suprima armonica 5, cu d=3 se suprima armonicile 5 ~i 7,
iar cu d=4, armonicile 5, 7 ~i 11.
~i ill eazul invertorului trifazat se poate utiliza 0 modulatie numeriea bazata pe

prineipiul modulatiei sinusoidale, eonsiderandu-se pentru fieeare perioada a purtatoarei unde
de referinta eonstante.
In fig. 9.91 se prezinta modul de determinare a timpilor de eomanda ~i duratelor de
eonduqie pentru fieeare faza, ill situatia diseretizarii undelor de referinta.
~
-Ur
-U e /2
lmpulsurile de eomanda pentru fazele R, S, T: UCR' uGS ~i uGT sunt simetriee ill
raport eu mijloeul perioadei Tp = 1/ fp a undei purtatoare.
Se noteaza:
• timp i : durata unui impuls;
Tp -timp,
• t
p,
= 2
Gricare ar fi faza, durata unui impuls oarecare timp, se calculeaza in acela~i mod in
funqie de momentul ti de Inceput al treptei care aproximeaza referinta in timpul unei
perioade Tp de existenta a lui timPi.
Timpii ti au, pentru cazul prezentatin fig. 9.91, urmatoarele valori:
t[ = Tp /2; ti = t[ +(i-l)Tp
Se poate scrie pentru fiecare impuls:
. Tp
tzmPip = 2 + 2LitiP
cu: p=R,S, T.
Dar:
u (t)=U
A Lit,
--P_=>L1t
T
= P
U r
sin ( Wt -
A'
({J)
r
T
=~rsin(OJt-m)
r, p T 14 tp 4 U 4 ,'t'r
p p
cu valori diferite ale lui ({Jr pentru fiecare faza:

({Jr =0 pentru faza R;
({Jr = 2rcl3 pentru faza S;
({Jr = 4rcl3 pentru faza T.
lnlocuind in relatia (9.183), se obtine:
T
timpip = ; [l+rsin(OJti - ({Jr)]
Uzual, trebuie sa se mentina: Us Ilr = const. ~i, deoarece: Us"" r, avem: r = KI T

-
Relaria (9 ..184) devine:
. T K"(
p )
tlmPip =-+-sm OJti - ({Jr
2 2m
Tp - timpiP Tp K"
tp tp =~--~=>tp
2 . tp =---sm(OJt-({J)
4 2m ,r
Tori ace~ti timpi pot fi calculari pentru fiecare valoare a lui r ~i m ~i pentru orice
valoare a lui ti, memorari ~i utilizari pentru comandacu microprocesor a unui invertor pe
baza principiului MID (pWM, MLI).
111fig. 9.92 s-a reprezentat principiul comenzii unui invertor trifazat de tensiune pe
baza modulatiei calculate avand la baza discretizarea unei de referinta, metoda numita ~i cu
e~antionare uniform a simetrica.
POR11
de IJ\'TRARE ( COl\'VERTOR ( MEMORIE 'I
---:>-1 : EPROM $1 RAM I
l
ANALOG
DIGITAL 8355
'~------~
i 8155
I
(_1 _
!
CEAS
~--_/
"-->--I MICROPROCESOR
8085
( CONTROLOR
: a1 PRIORDAm
i
: tt-'TRERUPERlLOR
I 8259 i
l'----r-----)
;--~
(
i CEAS
LuTl~
I ,I
CEAS ~>-i
./
PROGRAMABIL i
8253 ,-I --'
i'- ~./
Ceasul programabil are trei numaratoare, cate unul pentru fiecare faza, care primesc,
la inceputul fiecarui Tp, valorile t pR' tps' t pT corespunzatoare. Numaratoarele numara in sens
descresditor ~i, cand unul dintre ele ajunge la zero, transmite un semnal de intrerupere
controlorului prioritatii intrentperilor. Rolul acestuia din unna este de a evita confuziile cand
doua semnale ajung simultan. Dupa ce a facut analiza, controlorul transmite comanda spre
microprocesor, care schimba starea ie~irii corespunzatoare fazei care a cerut intreruperea ~i
apoi incarca in numarator valoarea timp ip care con vine. Sfaqitul perioadei Tp este marcata
pe un singur numarator, spre exemplu cel al fazei R, incarcandu-se doar aici timpul tpR la
sf3r~itullui timp R'
Studiind curentii obtinuti prin comanda pe baza modulatiei sinusoid ale (fig. 9.86) se
vede ca in cadrul fiecarei semiperioade, suma intervalelor pe care curentul este egal cu Ie
este 2n/3. Prin urmare, unda dreptunghiulara din fig. 9.93,a se poate diviza in impulsuri,
astfel incat sa i se conserve durata total a de 2rr/3, a~a cum se vede din fig. 9.93,b ~i c.
Duratele impulsurilor trebuie sa fie egale cu pauzele de curent. Numarul de impVlsuri este
impar daca ele sunt simetrice in raport cu punctele extreme.
a) p = 0
k=2p+ 1=1 impulsuri / r.:
2 impulsuri / 2 r.:
componente in
conduclie
b) p= 1

6 impulsuri / 2 r.:
I, ! \ I
! i i I I
componente in T, T,~T, -:r,!T T, :
~T,
: I
-:r,ITs T, ~T,
conduclie T6 T, T)f6 T, ~T, T.[I', T. ~,!,T, T,
~T,
i i
I
11r.:
(; 21t

10 impulsuri / 2 r.: -1 <
componente in h'"T,i T;< 'I : h,

conduclie
T,. :: ! : "'f, 114 rr. I T
~ LL..:.iJ
i i rt.
Pentru a optimiza amplitudinea fundamentalei eurentilor de ie~ire trebuie sa se evite

punerea in scurtcireuit a sursei de eurent, care are loe in cazul modulatiei sinusoidale. Pentru
a realiza aceasta, trebuie ca, ill timpul fiecarei ~esimi de perioada, comutatiile sa nu se
efectueze decat illtre doua dintre illtreruptoarele aceluia~i grup ~i nu intre cele trei, ca in
cazul modulatiei sinusoidale. Acest principiu se vede clar pe fig. 9.93,b ~i c.
Amplitudinea armonicii de rang n este:
In = ~cos
nrc
nrc[co{n ±aj)-cos(n
6 j~l
±aj )+cos
j~2."
l n±aj)-
j~3
...
.... +(-1) p-1 cosnap+ (

- l)P 1]
2"
cu numaml de impulsuri pe semiperioada: k = 2 P + 1. Se pot elimina p armonici, calculand

cele p intervale electrice ale sistemului dedus din conditia In = 0, impusa pentru cele p
armonici alese. Oiteva rezultate sunt date ill tabelul 9.7.
Tabelul9.7 Valori ale intervalelor electrice calculate pentru a eliminap armonici, pentru
invertorul de curent eu modulatie numerica MID
Nurnar de
impulsuri 6 10 14
pe
perioada
p= ... p=l p=2 p=3
armonici 5 7 11 5,7 5,11 5,13 5,7,11 5,11,13 7,11,13
eliminate
a1= a 1-- a1= a1= a)= a1= a)= a)= a)=
Valori ale 12° 8,57° 5,45 5,82° 6,18° 6,64° 3,36° ~,--
~ 77° 2,13°
intervaleloI
a2 = a ' -- a 2 -- a 2 -- a2 = a2 =
electrice
16,25° 10,86° 8,88° 15,65° 11,09° 11,65°
a3= a 3 -- a3 =
8,74° 7,87° 6,74°
Pentru unda dreptunghiulara arnplitudinea armonicilor este:
I = 4/, cosn rc
n nrc 6
Fundamentala, illacest caz este:
1)0 = 4~, cos ~ = 1,103/,

Tabelul 9.8 da valorile rapoartelor intre arnplitudinile rrunelor armODlCl, pentru
p=1,2,3 raportate la aceasta fundamentala, pentru unele din cazurile prezentate ill tabelul 9.7.
Pentru invertoarele de curent se poate de asemenea Tealiza modulatia calculata cu 0
unda de referinta ill trepte, in maniera deja prezentata la subparagraful 9.8.1.1.

Tabe1ul 9.8 Amplitudinile armonicilor in raport cu fundamentala lID pentru invertorul de curent
cu modulatie numeridi MID
NumaruI annoni-
de ca
impul- n= 1 5 7 11 13 17 19 23 25
suri pe
perioada
0,118
6
10 In/lID
0,956
0,934
° 0,233
0,199
0,227
0,266
0,174
0,163
0,129
0,Q35
0,036
0,022
°
0,001
° ° 0,031 0,001
14 0,925
° ° ° 0,105 0,292 0,25
9.8.2 Modulatia
, MID fazoriala
Modulatia .MID fazoriala (Space Vector Modulation) estedestinata comenzii
invertoarelor trifazate de tensiune in doua nivele (fig.9.29) ~i trei nivele. Datorita
flexibilitatii algoritmului de calcul al momentelor de comutatie, aceastil metoda a fost
adoptata in ultimul timp in majoritatea aplicatiilor industriale, comandate microprocesorizat,
de aqionare cu viteza variabila a motoarelor asincrone alimentate de la invertoare de
tensiune.
Performantele strategiilor de modulare .MID sunt caracterizate, la 0 frecventa de
comutatie fixata (fp)' prin factorul total al distorsiunilor a...rmonice(THD- Total Harmonic
Distortion). Pentru analiza valorii maxime a fundamentalei tensiunii la ie~ire se introduce 0
notatie noua pentru gradul de modulare - m'. Acesta se defme~te prin raportul dintre
fundamentala tensiunii de faza in cazul comenz,ii de tip MID ([j~) ~i fundamental a tensiunii
de faza pentru 0 funqionare cu ~ase pulsuri (U1.·.6.PolSuri ):
un de, nl
LJ Rli. 6-polsuri --2*" v C I
I
1r .
Pentru un invertor trifazat distingem mai multe zone de functionare (fig.9.94) in

funqie de duratele ~i secventele de comutatie. Functionarea in cadrul zone lor de liniaritate 1
~i 2 este asemanatoare (d.p.v. al performanrelor) cu modulariile MID care utilizeaza 0 injeqie
a armonicii a 3-a, dar algoritmul de comanda adoptat este diferit.
Zona de liniaritate 1 (zona I) este obtinuta prin utilizarea unei tensiuni de referinra
sinusoidala (m:u.xl = 0,785). Fundamentala tensiunii la ie~ire cre~te liniar cu modulul
tensiunii de referinta.
•
Valoarea 1 se obtine pentru
m'1I13X' [/ = U e /2
·S
(s-a notat cu Us' -
modulul fazorului tensiunii de referinta).
Zona de liniaritate 2 (zona II) permite cre~erea liniara a gradului de modulare pana
la valoarea m:u.x2 = 0,907. Aceasta cre~tere este posibila prin introducerea componentelor de
secventa zero (arrnonicile triple) in comanda invertorului. tn aceasta zona modulul
vectorului tensiunii de referinta poate cre~te liniar de la U. / 2 ~ U. /.J3 .
m' [u.r.] A
l.0
0.953 i Legenda: J
,~
1.zona de liniaritate I
n. zona de liniaritate 2
m. zona de supramodulare 1
ii IV. zona de supramodulare 2
I V. unda eu 6 pulsuri !
\,-----------//
2 4- {3
2 v3 3 3
Zona de supramodulare 1 (zona III) este caracterizata prin distorsionarea continua a

fazorului tensiunii de referinra. Gradul de modulare cre~te neliniar, dar continuu, de 10.
valoarea m:uax2 -t m'-X3 = 0,953 , in timp ce modulul fazorului tensiunii de referinra cre~te
liniar de 10. U e /.[3 -t 2 * L', /3. in funqie de traiectoria fazorului tensiunii de referinra sunt
adoptate doua proceduri diferite. Aceste proceduri au 10. baza 0 preprocesare a fazorului
original 0.1 tensiunii de referinta (Ii;), calculandu-se fazorul tensiunii de comanda vp care
este folosit pentru determinarea duratelor de conduC1;ie a intreruptoarelor (fig. 9.95).
Sistemul : u* !~. ---:v! \

de : s) Preprocesare i p ~ P\\lM :.-.-'
comandii
I: (: -----
Zona de supramodulare 2 (zona IV) se obrine in urma preprocesarii continue a

fazorului original 0.1 tensiunii de referinra (fig.9.95). Gradul de modulare cre~te in continuare
neliniar de 10. valoarea initiala m:uax3 spre unitate, in timp ce modulul fazorului original 0.1
tensiunii de referinta cre~te liniar, dar ipotetic, de 10. 2 * Ue /3 -t (4 - J3) * U, /3 .

Zona de func(ionare in 6 pulsuri (zona V) este caracterizata prin mentinerea unei
stan particulare de comutatie pentru 0 durata de 60°. Funqionarea in 6 pulsuri permite ceo.
mai buna lltilizare a tensiunii continue de alimentare ( Ue)'
9.8.2.1 Algoritmul de calcul specific zonelor de Iiniaritate
Variabilele control ate de catre modulatorul fazorial sunt componentele fazorului

spatial de tensiune statorica, nurnit ~i fazor de tensiune de referinta alat in coordonate u:
carteziene, cat ~i ill coordonate pol are. In acest paragraf se va utiliza reprezentarea in
coordonate polare.
In timp ce fazorul tensiunii de referinta descrie 0 traiectorie circulara de diarnetru

variabil, vectorul tensiunii de ie~ire al invertorului (Uk) po ate sa ia numai 7 valori discrete ill
planul (a, f3 ), care se mai numesc ~i vectorii stani de comutatie:
Uk ={%. ·u, .ex{/k-;).n J k=1. .... 6
O. k=O
R LJ~<'__ R
1: _. --dJ
>~U
i
s _I __ ~c__ 1:S~ __
T~! ~ ~ _
C·I·\~\~:::::
to ta tb to
2 2
b)
Fig. 9.96 Modulatia MID fazorialii: a) vectorii starilor de comutatie,

b) secvenf:' de comutatie pentru sectorul 1.
tn fig.9.96,a s-au prezentat pozitiile vectorilor stani de comutatie. Fiecare pozitie

corespunde unei stan de comutatie k, care este produsa printr-o anumita combinatie de stan
de conductie ale celor 6 dispozitive semiconductoare ce alcatuiesc structura de forta a
invertorului. Notalia ul = (1,0,0) arata ca potentialul bratului R al invertorului este pozitiv, in
timp ce potentialul bratelor S ~i Teste negativ. Pentru k=0, exista 0 dublare a vectorului de
tensiune zero care, corespunde conectani brarelor R, S, ~i Tale invertorului, fie spre linia
pozitiva de c.c., fie spre cea negativa. Ca urmare, vectorul de tensiune zero poate fi:
uo- =(1,1,1) sau uo- =(0,0,0).
Modulatia MID fazoriala se bazeaza pe aproximarea fazorului de referinta "i( pe
durata intervalului de e~antionare At = 1/(2· Ip) printr-o secventa formata din 3 vectori de
comanda ua' ub ~i uo, unde ua ~i ub pot fi oricare 2 vectori succesivi din setul cidic
it; ,... , u;,. S-a notat cu Ip frecventa de comutalie a invertorului. In fig.9.96 se prezinta
situatia cand us' este pozitionat ill triunghiul format de it;, u2 ~i uo' Este evident ca
9 INVERTOARE CU COMUT ATIE COMANDAT A
alegerea ill acest caz trebuie sa fie: u = it;

a ~i u =u
b 2• Rezultatul mediei celor trei vectori de
tensiune, eonsiderati pe un interval de e~antionare At, trebuie sa fie egal eu fazorul tensiunii
de referinta.
~ aceste eondi!ii, se pot defmi urmatoarele eeuatii:
Ua 0 ta + u;, tb + Uo to
0 0 = l( 0 At
ta +tb +to = At
unde, ta ~i tb sunt duratele corespunzatoare proiectii1or vectorilor ua ~l Ub pe laturile

adiacente, iar to este durata de aplieare a vectorului Uo pentru jumatate din perioada de
comutatie (1:11
).
Determinarea duratelor ta, tb ~i to
Se considera ca fazorul tensiunii de referinta se afla in sectorul 1 (fig.9.97) ~i Se

aplica teorema sinusului in triunghiul !iIv1NP:
MN NP PM
sm( ~ - e') - sin( eO) - Sine:)
Deoarece PM = U; ~i Sin( 2;) = .J3 / 2, expresia (9.193) devine:
- 2
lil= -;;-oUe
.)
Se atribuie segmentelor MN ~i NP expresiile din fig.9.97 ~i se tine cont ca valoarea

maxima a tensiunii de faza este egala eu 2 U, /3: 0
MN=~o'!:..U
.. At 3 '
NP =!.L..'!:..U
1:113'
t
a
.[i·u;
=--'Sl
Ue
.{1r--e *J
3
./),1
tb =~'Sl
.[i. U* 'n( e *) ·!1t
e
unde e* E [0,60") ~i reprezinta unghiul care caracterizeaza fazorul de referinta in cadrul

sectorului curent. Prin sector curent se intelege acel sector de 60° in care se localizeaza
fazorul tensiunii de referinta (v.fig.9.96,a).
Se calculeaza duratele ciclice de conduqie pentru primul sector (fig.9.96) - 'T R' 'T s
'T R = I1t + ta + tb
'Ts = /),1-ta +tb
'T T = to = /),1 - ta - tb
Prin permutari circulare se pot obtine expresiile duratelor ciclice de conduqie pentru
celelalte sectoare. Schema general a de implementare este prezentata in fig.9.98.
~ Ee. I
u; (" I) ii 1 (9.196),(9.197) i
'''li'tRi'ts!'tTi
us" ~, : ,:
" 'i
ii :
it' t I
I_'~
\
_"',' / il-!~ --v

--'~'--il-~-'
:' I ' _
~tus
" M\
\~'
In fig.9.99 se prezinta secventele clasice de comutatie pentru cele 6 sectoare in cazul

cand comuta to ate cele 3 brate (conform tabelului 9.9).
Dublarea in origine a secventei de comutatie Ua permite minimizarea numamlui de

comuta!ii in secventa de comanda a invertorului. De exemplu, se poate observa din fig.9.96
ca secventa de comanda it; = (1,0,0) ~ u
o" = (1,1,1) necesita inversarea polaritatii de la negativ
spre pozitiv in 2 brate ale pun!ii (fazele S ~i T), in timp ce secventa de comanda echivalenta
u;
it; = (1,0,0) ~ = (0,0,0) necesita comutarea unui singur brat (faza R).
9 nWERTOARE CD COMUTATIE COMANDATA
Evitarea comutatiilor suplimentare se poate realiza numai printr-o optimizare a

secventei de comanda. Astfel, tranzitia de la 0 secventa de comanda la aha trebuie sa se
realizeze numai prin comutarea unui singur brat (uo- -7 ua -714 -7 uo+ -7 14-7 ua -7 uo- ).
R i ;;L I,· tR;

U
sL-E?J=LJ ?i
l &Y _
I ' ,
k;~, i ~,?>:: \ :::i

to t a tb to \
2' 2' 6t
(sector 1) (sector 2)
R , R ,
~ ~
S
WE 'r Sl
>1 s U_Je 't S'
>U
T IE tr
?LJ T LIE tT'
-dJ
::::::r' ,
tj,
' ..? C
>, )<,.
~'::< ,,
)Ii
to ta to to ta tj, to
Lt 6t
2' 2 2' '2
R
U
I
tR
>LJ R LJE
i
1: R:
, ~LJ !
s I
I S , ,
~ ~
T
LIE
k· , ~?E
'T'
>L~ r
T
LJ
IE,. • • \
tTr
!{',c
>LJ
,, - ,
to ta ti, to to fa ti, to
61 Dr
2' 2' 2 '2
~--' - -
sector Ua ub
1 -
ut u2
:2 u3 Uo
3 -
u
-
u4
3
4 u5 u4
5 -
u5 -
u 6
6 ut -
u 6
1n fig.9.100 se prezinta doua posibi1itlti optimale de comanda pentru sectorul I din
fig.9.96, la niveluI unei perioade de comutatie (T;,), care se bazeaza pe modificarea stani de
comutatie numai pe doua faze. 1n decursuI unui sector una dintre faze i~i pastreaza aceea~i
stare de comutatie. Ca urmare, numarul de comutatiii se reduce cu 33% fata de comanda
clasica prezentata in fig.9.99. Duratele corespunzatoare merinerii in conduqie a unei stan
particulare de comutatie (ta, tb ~i to) se calculeaza utilizand acelea~i expresii (9.196).
RL1
S
1
1
Ie
TR;
'rs'
>1
:w I
Ri
s
1
t-.J
I
'tR=Tp ,
TS'
plJ
I
L
d-J
I
I
!
T 1 't-r;=O
TW<
'tT'
'I "
;
'1
I
1</ • i
)<c :-1
to ta tj, ta tb to
6t 6t
a) b)
Fig. 9.100 Variante pentru optimizarea secven\ei de comanda:

a) comura numai fazele R ~i S, b) comura numai fazele S ~i T.
9.8.2.2 Algoritmni de calenl specific zonelor de snpramodnlare

1n zona de supramodulare 1 amplitudinea tensiunii de referinta se modifica printr-o
procesare adecvata, in timp ce pozitia fazorului de referinta este transmisa corespunzator.
Daca fazorul tensiunii de referinta se afla in interiorul hexagonului (traseul AB),
duratele de conduqie se pot calcula utilizand relatiile (9.196).
.,
Traiectoria vectorului
tensiunii de comanda
Pentru cazul cand traiectoria originala a fazorului de referinta depa~este laturile

hexagonului (traseul BC pentru sectoml 1, fig.9.101), utilizarea relatiilor (9.196) conduce Ia
obtinerea llnor valori nereale pentru duratele de aplicare ale vectorului zero (uo). Prin
9 INVERTOARE CD COMDTATIE COMANDA T A
preprocesarea fazorului original de referinta se obtine traiectoria BC (m sectorul 1) pentru

noul fazor de comanda (vp ):
Comanda aplicata invertorului se bazeaza pe proiectia fazorului v p pe laturile

adiacente, conducand la determinarea numai a duratelorta si tb (to =0). 1n continuare se va
prezenta procedura de calcul a duratelor de conduqie pentru sectorul 1 m cazul cfu1d fazorul
tensiunii de referinta depa~este laturile hexagonului.
Prin aplicarea teoremei sinusului m triunghiul !J..lvfNP din fig.9.102, se obline:
Pentru calculul amplitudinii fazorului preprocesat (Vp) se aplica teorema sinusului

m triunghiul !J.MQP din fig.9.102:
MQ
5iJ ~+eol
'\ 3 )
Deoarece, AIP =V MO = 3-. u \lIN = .!E.... 3- U "i NP = .!..L. 3- C egalitatea

p
- 3 " .. ill3'" ill 3 ,
.J3
=> V
p
=3--u
3
. C • (rr;
2
0":
51111 - +e I
\3 )
Zona de supramodulare 1 (zona II!) este caracterizata prin distorsionarea continua a
fazorului tensiunii de referinta. Gradul de modulare cre~te neliniar, dar continuu, de la
valoarea m'=.x2 ----+ m'=.x3 :::::0,953, fu timp ce modulul fazorului tensiunii de referinta cre~te
liniar de la U e /.J3 ----+ 2 * U e
/3.
In fig.9.103 se prezinta secventa de comanda ill decursul unei perioade de comutatie
( Tp ::::: 1/ fp) pentru cele 6 sectoare atunci cand noul fazor de comanda (preprocesat) se
deplaseaza pe laturile hexagonului (trasee de tipul BC). In acest caz, doua brate (faze) nu
comuta iar, secventa de comanda pe durata ~ (ua ----+ ~ -+ ub ----+ ua) se aplica conform
tabelului 9.9.
UE
j
Ri" 'tR!=Tp R TR;

-'U
sUE't I
S, i
S i<
!
I
Ts=Tp :::i
Ti I T 'T'= 0
----------
IE"
t. ti,
/ ;3,(
IE:
ta tb
~'E 6t
-,
(sector 2)
i
R !i ,~=O
i
S IE
~---~-------"
'tS-Tp -,i S
UE 'ts:
>U
TW" IE \ ~ I
't
T
:::
:
E
T :c!
I
Ie
TT'=Tp
,
); e
ci
::ai
I
\
ta tb
/
ta tb \6t
(sector 4)
!I
RLJe R
't : >LJ I
'R;= Tp _I
>i
s I 1:S~=O
: Ie 1:s;=O
i
I
I
i I
T :c
It--------------
TT'=Tp •••i TLJe 'T'
?U
Ie \. . P, C k: :::-'c
t. tl, la tb
6t
(sector 6)
Fig. 9.103 Secvenra de comutatie in cazul cand fazorul tensiunii

de referinta se deplaseaza pe laturile hexagonului.
:in zona de supramodulare 2 gradul de modulare raportat poate sa ereasea in
eontinuare neliniar ~i eontinuu de la valoarea initiala m'=3 spre unitate. Modulul fazorului
original al tensiunii de referinta ere~e liniar, dar ipotetie, de la 2 * Ue / 3 ~ (4 -./3) * Ue /3 .

Pentru a mentine in eontinuare hexagonul ea traieetorie limita a fazorului de
eomanda se reduce valoarea modulului tensiunii de referinta raportat (U; / (2 * Ue /3)) sub
unitate, prin seadere din 2:
Traieetoria noului fazor de referinta u· este ill continuare un cere eu raza euprinsa
intre 2 * Ue / 3 ~ Ue /.J3. :in urma preproeesarii se obtin 2 traieetorii posibile pentru fazorul
tensiunii de eomanda, care sunt asemanatoare eu eele prezentate in eadrul zonei de
supramodulare 1.
Traieetoria Be limiteaza fazorul tensiunii de eomanda la nivelul laturilor
hexagonului (fig.9.104). Durata apliearii fazorului de eomanda 170 este egala eu zero, iar
duratele ta ~i tb se ealculeaza utilizand aeelea~i relaW (9.202).
Traieetoria AB este un segment de cere ~i reprezinta traieetoria fazorului de referinta
u· in interiorul hexagonului (fig.9.104,a,e). Pe aeeasta durata se mentine aeeea~i stare
partieularade eomanda it;. Pentru traieetoria CD, eomanda aplieata invertorului este
veetorul de stare 172 (Fig.9.104,e). Momentele A, B, C, D, etc., sunt determinate prin
eompararea modulului fazorului de referinta u· preproeesat eu laturile hexagonului.
<~ C
1f,.
/ \',
,
.//u· "\'.. \".
/I.:p \ B
,.(/' \9 \
,\
. \
Odata eu tranzitia de la zona de liniaritate spre funqionarea eu 6 pulsuri ere~te

faetorul total al distorsiunilor armoniee pentru curent - THD(iR) ~i seade pentru tensiune -
1HD(uRN) (fig.9.105), spre deosebire de eazul funqionarii invertorului in zonele 1 ~i 2 de
liniaritate cand THD(i R) ~i THD( URN) scad pe masura ee gradul de modulare ere~te.
035
1
03-Y
025~--
!
0.2i
Oi5+
i
0' -v-
00: :
o'
Cre~erea domeniului de aplicabilitate al invertoarelor trifazate de tensiune

comcndate pe principiuJ MID ~i in special al celor cu tranzistoare IGBT, spre puteri mari $i
foarte mari, se poate obtine prin:
• utilizarea conexiuniJor serie cu comanda sincrona (dispozitivele semiconductoare
conectate in sene trebuie sa comute la acelea~i momente de timp);
• introducerea celui de-al treilea nivel de tensiune printr-o topologie cunoscuta sub numele
de invertor de tensiune ill trei nivele cu punct neutru flotant;
• introducerea topologiiJor multinivel cu celule de comutatie imbricate.
COTIvertoarele statice de putere pentru tensiuni inalte au in general nevoie de

intreruptoare (dispozitive semiconductoare) care pot sa lucreze la aceste tensiuni. Daca
aceste illtreruptoare TIUsunt disponibile trebuie dezvoltate diferite topoJogii de convertoare ill
cadrul carora nurnai 0 fraqiune din tensiune este aplicata fiecaru~ intreruptor.
Conectarea in serie a intreruptoarelor
Una dintre aceste solutii 0 reprezinta conexiunile serie de mai multe illtreruptoare
(9.106), comandate sincron, pentru a obtine un illtreruptor de inalta tensiune. Aceste
illtreruptoare trebuie sa comute la acela~i moment de timp, altfel pot apare probleme de
echilibrare a tensiunilor (v. semnul ? din fig.9.106), de comanda ~i de solicitari du / d.t
generate Ja fiecare comutatie.
Echilibrarea static a sau dinarnica a tensiunilor la bornele intreruptoarelor este dificil
de obtinut ~i necesita tehnici speciale:
• echilibrarea statica poate fi realizata prin conectarea unor rezistente de valoare mare in
paralel cu fiecare intreruptor;
• echilibrarea dinamica este 0 problema mai serioasa. Toate intreruptoarele trebuie sa
comute la acelea~i momente de timp. Daca aceasta conditie nu este illdepliniUI,
illtreruptorul care se blocheaza prirnul (sau eel care intra ill conduqie ultimul) va suporta
la borne intreaga tensiune.
~,
i iu e /~.
''1?
I, lR
<tUe /2?
oI
1,1
'9
G
~1
In cele mai muite cazuri, sincronizarea comutatiilor nu poate fi facuta prin simpla
sincronizare a semnalelor de comanda. Dispozitivele semiconductoare trebuie sa fie selectate
pe perechi cu timpi de intrare in conductie/blocare identici; daca nu, este necesar sa se
utilizeze circuite de comanda speciale capabile sa compenseze diferentele dintre ace~ti timpi.
Presupunand ca intreruptoarele comuta la acele~i momente de timp, solicitarea du / dt
generata Ia fiecare comutatie reprezinta suma solicitarilor du / dt generate de to ate
intreruptoarele care comuta. Aceste solicitari pot introduce zgomote importante care
influenteaza buna functionare a circuitelor de semnal mic din apropiere ~i in special
circuitele de comanda pentru intreruptoarele de forta. Indiferent de numami de intreruptoare
inseriate tensiunea comutata la ie~ire are numai doua nivele: 0 ~i Ue•
Cre~terea numamlui de intreruptoare conectate in serie nu influenteaza fundamental
punerea problemei. Totu~i, in practica, solicitarile du / dt ~i dificultatea sincronizarilor ridica
probleme mati.
Un brat in cadrul invertorului in trei nivele cu punct neutru flotant poate fi privit ca
o celula de comutatie care utilizeaza dispozitive semiconductoare conectate in serie.
Circuitul de conectare flotanta a punctului median al bateriei de condensatoare asigura
repartitia tensiunii intre dispozitivele conectate in serie, spre deosebire de fortarea
intreruptoarelor sa comute la acela~i moment de timp. Totu~i, trebuie remarcat ca numai
intreruptoarele exterioare sunt protejate eficient de catre diodele conectate la punctul median
o (fig.9.107). Daca diferite intreruptoare nu pot sa comute la acela~i moment de timp,
solicitarea du / dt nu ia valori importante.
~I -----<.>------------ •
I
I I . I
I """,
b
" t~
I V '2
'il
e'
) 1hJt\ ~
+,I JbCDHJ:
2, 0 1°
~.t t ~iR 2'{J10 iI ?
Ve~
VI Ve
+1
(f)
'"
!I
"
'f?
8· ve(b
I
Ve
~
+1
(1'
I
~
6
•.
I
1o
I 2~' .-...
f
! T T ~t ~ Ve!2
!
it
I
• •
Principalul avantaj al acestei structuri se bazeaza pe introducerea flotanta a unUI

nivel intermediar de tensiune Ue /2, atunci cand se afla in stare a on unul dintre
intreruptoarele interioare (fig.9.107). Datorita acestui extra nivel, topologia este in general
denumita convertor cu (rei nivele (0, Ue /2, Ue).
In practica, cele doua surse Ue /2 sunt doua condensatoare incarcate cu aceasta
tensiune. Ca urmare, valoarea medie a curentului prin fiecare condensator este zero. De
fiecare data cand sursa de curent (i R) este conectata la nivelul intermediar de tensiune.
curentul iR circula prin condensatorul divizorului de tensiune. Daca curentul iR este
unidirectional, curentul prin condensator este unidirectional ~i tensiunea la borne nu mai
poate fi pastrata la 0 valoare dorita. In concluzie, cu un astfel de convertor funqionarea in
regim de chopper nu este posibila.
In cadrul invertorului de tensiune in trei nivele I\TPC valorile capacitatilor
condensatoarelor din divizoarele de tensiune sunt impuse de frecventa curentului de sarcina.
Introducerea unui nivel suplimentar de tensiune conduce la imbunatatirea factorului total al
distorsiunilor armonice de aproximativ doua ori.
Desigur. aceasta structura poate fi generalizata pentru un numar orieat de mare de
intreruptoare, dar optimizarea comenzii constituie 0 problema.
9.9.2.1 Definirea tensiunilor de pol in funqie de variabilele de comand:!
Fiecare brat al invertorului (fig.9.108) este alcatuit din 4 intreruptoare bidireqionale

in curent ~i unidireqionale in tensiune (1; - D;, 1;; - D1i, 1; - Dj', T1i' - D]i' i=h3) ~i 2 diode
(DCi' DCi') pentru introducerea flotanta a punctului neutru 0 (punct median al bateriei de
condensatoare ).
Circuit
de
comanda -. -'~~
---
---------~'Dli
r",-.
ell -C-LfC-W-I -T)j
•. .----i ~/ .i
I
e
_' c_o_;an_ da_,-: _:
I
"-~:-s
..
,~
_:_I T
,r~ •.. ~."r,--=.i T ~:: •.
l' ,
--~------~!D/l
, "---'
it ,
ell Circwr
de
comanda
'''-
• ••
f
T~J !D 11
Genernwr~ I
--
Tensiunea de pol poate fi comutata spre tensiunea pozitiva Ue 12 (T; ~i T1j sunt ill
conduqie), spre zero (T1i sau 1;' sunt ill conduqie) sau spre tensiunea negativa -Ue 12 (1;
~i T1j' sunt in conduqie). S-au notat cu cj(t), c;(t), CJi(t) ~i CJi'(t) variabilele logice care
reprezinta semnalele de comanda ale tranzistoarelor Ti, 1;', T1i ~i '(. in tabe/ul 9.10 s-au
defrnit tensiunile de pol ill funqie de semnalele de comanda.
Cre~terea numamlui de nivele de tensiune Ia ie~irea invertorului prezinta
urmatoarele avantaje:
• forma de unda a tensiunii se apropie tot mai mult de 0 sinusoida;
• mic~orarea factorului total aI distorsiunilor arrnonice;
• reducerea oscilatiilor de curent ~i de cuplu;
• lirnitarea soIicitarilor du I dt ca urmare a reducerii tensiunii comutate.
Utilizarea acestei structuri pentru 4 sau mai multe nivele complica foarte mult logica
de comanda 1v1ID, preferandu-se tot mai mult structura de L.'lvertor multinivel cu celule de
comutatie imbricate (§9.9.3). in plus, soIutia cu celule de comutatie imbricate rezolva
complet problema distributiei tensiunii la bloc area dispozitivelor semiconductoare.
C, cJi c j c1j Sign(iR lis I iT) u RO luso IUTO

0 1 1 0 * 0
1 1 0 0 * Ue 12
0 0 1 1 * -Ue /2
0 1 0 0 -1 (negativ) Ue/2 (Di,Dh on)
0 1 0 0 1 (pozitiv) 0
0 0 1 0 -1 (negativ) 0
0 0 1 0 1 (pozitiv) -Ue /2 (Di', D1j
I on)
1 1 1 0 - scurtcircuit (a se evita)
0 1 1 1 - scurteircuit (a se evita)
9.9.2.2 Modulapa MID dipoJara
Modulatia MID dipolara se obtine printr-o adaptare corespunzatoare a modula!iei

MID sinusoidale. in fig. 9. 109 s-a reprezentat principiul de baza al modulatiei pentru 0 faza.
Comandatranzistoarelor de pe fiecare brat rezulta din compararea a doua unde de referinta
sinusoidale cu 0 unda purtatoare. Undele de referinta sunt distantate illtre ele cu
amplitudinea undei purtatoare ~i defazate cu 2n/3 pentru celelalte faze. Unda purtatoare
este aceea~i pentru fiecare faza ~i are 0 forma triunghiulara sirnetrica.
Prin compararea undelor de referinta uref_l ~i uref_ll cu purtatoarea up se obtin doua
trenuri de impulsuri care reprezinta secventele de comanda pentru Tj ~i 1;; de pe faza R.
Acestea s-au notat cu Cj, respectiv C11, ~i sunt prezentate ill fig.9.109. 1n cadrul bra!Ului R,
perechile de tranzistoare (T" 'r;') ~i (T[i Tj;') formeaza cate 0 celula elementara de
comutatie. Se cuno~te ca, ill cadruI unei celule elementare de comutatie, illtreruptoarele sunt
comandate de maniera complementara. Daca se ~e secventa de comanda pentru Ti, ~i T1j
se pot determina comenzile pentru Ti' ~i .(, notate eu c; ~i c;! m aceea~i figura. Tinand
seama de alura semnalelor de eomanda ~i de tabelul 9.10 se deduce tensiunea de pol URO
(fig. 109).
, I',
I\. 'I
I \
I ) .I
/\
o_i DDDD-- >-

C 1
C11
~JIJDD[]========L~
+
1
A
i
rot
oi
uRO t
9.9.3 InvertoruI de tensiune multiniveI eu eelule de eomutatie

,
imbricate
Invertorul de tensiune multinivel eu celule de eomutatie imbricate completeaza
gama invertoarelor de tensiune. fiind destinat aplieatiilor de mare ~i foarte mare putere. Prin
intermediul aeestor strueturi s-a reu~it 0 uniformizare a distributiei tensiunilor la bloearea
dispozitivelor semieonductoare ~i 0 1mbunatatire a faetorului total al distorsiunilor armoniee
m comparatie eu strueturile prezentate.
. 9.9.3.1 Structura de baza pentru doua ce)ule de comutape
Struetura de baza a unui bra! de punte In trei nivele (fig.9.11O) se compune din 2
celule de comutatie imbricate: (A:, Bt) ~i (Az, Bz). tn interiorul fiecarei celule de
eomutatie se afla cate doua mtreruptoare eomplementare bidirectionale 'm eurent ~i
unidireetionale in tensiune (tranzistor+dioda in antiparalel). Se poate observa ell u~urinta ca.
rn aeeasta eonfiguratie. tensiunea aplieata fieeami mtreruptor in stare bloeata este
.intotdeauna egala eu Ue /2 (fig.9.1l0). Ca urmare, aeeasta topologie rezolva problema
9 INVERTOARE CU COMUT ATIE COMANDA T A
echilibrarii statice ~i dinamice a tensiunilor la blocarea intreruptoarelor, care este specific a

structurilor in conexiune serie.
Fig. 9.110 Struetura de baza a invertorului trifazat de tensiune in 3 nivele eu eelule de eomutatie
imbricate -jumatate de punte.
Yntreruptoarele care alcatuiesc celule de comutatie diferite pot fi eomandate la

momente diferite de timp. Astfel, solicitarile du /elt sunt limitate la valori accesibile. Daea
tensiunea aplicata la blocarea unui intreruptor este Ue / 2 (~i presupunand ca tensiunea in
conduqie este zero), tensiunea furnizata de catre celula de comutatie (B1, B2) poate fi 0,
Ue /2 sau Ue in funqie de numaml de intreruptoare deschise (0, I sau 2), asemanator cu
cazul clasic al invertorului in trei nivele.
In practica, sursa de tensiune U e / 2 din fig. II O,a trebuie inlocuita cu un condensator
Cj fucarcat la aceasta tensiune. In functie de starea intreruptoarelor, curentul prin
condensatorul C] poate fi -IR (B] ~i A2 sunt in conduqie), 0 (A] ~i A2 sunt in conduqie
sau B] ~i B2 sunt in conductie) sau +IR (AI ~i B2 sunt in conduqie). Prin urmare,
curentul prin condensatorul C1 poate fi modulat direct prin comanda corespunzatoare a
intreruptoarelor din imediata apropiere. Aceasta proprietate permite, dupa cum vom vedea in
seqiunea urmatoare, mentinerea constanta a tensiunii la borne Ie condensatorului amt in
regim de function are ca chopper,dit ~i in regim de funqionare ca invertor.
9.9.3.2 GeneraIizare pentru 11. celule de comutape

Pentru a Se determina treptelede tensiune care pot fi obtinute in cazul general
(fig.9.11I), s-a considerat ca tensiunile la bomele condensatoarelor indeplinesc urmatoarea
conditie:
U
UCk=k._e• k=I, ...,n
n
Tensiunea aplicat<l mtreruptorului bloc at din cadrul celulei de eomutatie k depinde
numai de tensiunea la bornele condensatoarelor Ck~i Ck_], fiind data de:
U U U
Uo k =k·-' -(k-1).-' =-'
1!_ n n n
~tiind ea tensiunea la bornele unui intreruptor in stare bloeata este U, I n (~i

presupunand ea tensiunea la bornele intreruptorului in stare de eondue!ie este zero) se poate
in!elege eu u~urinta function area convertorului: tensiunea eliberata de catre 0 celula de
comutatie multinivel (B1, B2, •.• , Bn) la orice moment de timp se determina prin
multiplicarea treptei de tensiune U, In eu numaml intreruptoarelor blocate. Aeeasta arata ca
exista n+l nivele posibile de tensiune: 0, U, In, 2· U, In, ..., U,.
Ak-,-].Ak A; A]
-----
: ---r--
,I _ .. --.-_..
. =___, --------'
~ ---r-
--_.-~-----r-----+-- I -~
I r i I • r lR
/1:'\
~!
Cn =
- '
C
k+l
I
I Ck ,
C
2 ~
C
1
...L--:~~,.
~
-."'-
Del I I
!
~ __ ~~. _
•.•
,I__ .. _ __ -+-~.
i
,I _ : ... _-+-_
.~ :~
l3..Ic-::I. B kl3.~
Fig. 9.111 Un brat al convertorului multinivel pentru cazul generalizat

cu n celule de comutatie imbricate (n+l ruvele de tensiune).
9.9.3.3 Strategia de comanda
Comanda celulelor de eomutatie multinivel trebuie sa indeplineasea doua cerin1e

importante:
• eompatibilitate eu U Ck = k .U, In = const.. k = 1..... n ;
• optimizarea spectrului de armonici.
In vederea defmirii strategiei de cornanda pentru cele n pereehi de intreruptoare se

presupune ca valoarea initiala a tensiunii U Ck este data de UCk = k· U, In (k=l, ...,n) ~i se
studiaza eondiliile necesare pentru men!inerea acestor tensiuni eon stante.
Fiecare condensator Ck este conectat intre pereehile de intreruptoare k ~i k + 1
(fig.9.112). In funqie de starea acestora eurentul prin condensator poate fi: -IR' 0 sau +IR
(s-a presupus ea, 1R = iR = canst. pe durata unei perioade de comuta!ie Tp)' Aceasta se poate
exprima astfel:
unde lek ~i Ick+l reprezinta funqiile de eonexiune pentru intreruptoarele Ak ~i Ak+1 ~i pot
sa ia numai doua valori: 0 sau 1 (in funqie de starea intreruptoarelor). Aceasta funqie este
dedicata intreruptorului ~i nu unui bra!. De exernplu, Ie k = 1 cand intreruptorul Ak se afla
inchis ~i Ie k =0 cand intreruptorul Ak se afla desehis.
Pornind de la reIalia (9.207) se poate defini conditia de stabilitate in regim
permanent pentru tensiunea la bornele condensatoarelor U Ck (k = 1,... , n) :
Tp Tp
JCk =o~ JiR(r)·(.rek- fck+I)·dt~ S(fck- fck+l)dt=O

o 0
..···t··
: "0 B k+1
··1··········
Solutia banala a ecua~iei (9.208) corespunde structurii clasice de conexiune a

intreruptoarelor fu serie, unde semnalele de comanda sunt identice. Daca ar exista un singur
semnal de comanda pentru toate intreruptoarele, curentul prin condensator ar fi tot timpul
zero (teoretic) iar acestea nu ar mai fi necesare. Mult mai general, conditia de stabilitate este
indeplinita daca semnalele de comanda (fe k' fe h) au aceea~i durata de conduqie in
decursul unei perioade de comutatie 1 chiar daca acestea sunt defazate (s-a considerat
tensiunea de alimentare continua fara ondulatii).
in cazul convertoarelor multinivel, ob~inerea unor durate de conduqie egale penLru
toate celulele unui bra~ necesita utilizarea a n unde purtatoare defazate Tp In. Astfel conditia
de stabilitate pentru condensatoarele C;, C2' ••• , Cn este indeplinita.
9.9.3.4 Invertorul in trei

, nivele
Structura de principiu a invertorului in trei nivele cu celulele imbricate (CI) este
prezentata in fig. 9.113 ,a.
Tensiunile de pol uRO' uso ~i Uro se determina in f1.ll1qie de strategia de comanda.
Comanda clasica adoptata penl:fU un brat consta in compararea unei unde de referinta
sinusoidal a cu doua unde purtatoare triunghiulare simetrice defazate cu 1800 (fig.9.113,b). in
urma procesului de comparare rezulta doua funqii de conexiune pentru fiecare brat, fcl ~i
fe2 ' defmite in seqiunea precedent<l.
Uref_R > up) ~ fcl =L uref_R > up2 => fc2 =1
uref _R < up; => fcl = 0, uref _R < Up2 => fe2 = 0
Odata comandat un intreruptor, indiferent de sensu I curentului, acesta se inchide.

Daca sensul curentului prin faza respectiva este conform cu tipul tranzistorului, acesta va
circula prin tranzistorul comandat; daca nu, va circula prin dioda de regim liber conectata la
bornele tranzistorului in antiparalel. De exemplu, pentru fcl =1, intreruptoruI A; va fi inchis,
indiferent de sensul curentului prin circuitul de sarcina (iR)' tn tabelul 9.11 se prezinta
tensiunea de pol ~i traseele curentului de sarcina in funqie de comanda adoptata.
fez fel iR URO traseul curentului
1 1 * (+/-) Ue /2 (+)- Az - Al -(R)
0 1 * (+/-) 0 Bz - C1 - Al -(R)
1 0 * (+/-) 0 Az - C1 - B1 -(R)
0 0 * (+/-) -Ue /2 (-)- B: - B1 -(R)
l~
~ul
Fig. 9.113 Invertorul trifazat de tensiune in trei nivele CI: a) structura de principiu,
b) strategia de comanda.
De~i fiecare intreruptor este comandat cu 0 frecventa de comutatie fp' in spectrul de
armonici al formelor de unda de la ie~ire (curenti, tensiuni) nu apar armonicele datorate
comutatiei in jurul acestei frecvente, ci doar in jurul frecventelor k . fp' unde k==2, 4, 6, .... In
concluzie, structura in trei nivele CI dubleaza la ie~ire frecventa de comutatie. Acest fapt
permite mic~orarea ondulatiilor de curent/cuplu, a pierderilor in rna~inajconvertor ~i
utilizarea unor dispozitive de tensiune inalta cu frecvente de comutatie mici.
Invertoarele rezonante, sau cu circuit rezonant, sunt convertoare statice de putere cu

cornutatie comandata, a caror energie necesara comutatiei este stocata ~i furnizata de sarcina.
Principiul de function are este bine cunoscut in electrotehnica: un circuit R, L, C este un
circuit oscilant care, fiind alimentat la 0 tensiune de frecventa apropiata de frecventa proprie
de oscilatie, intra in rezonanra cu oscilatii intretinute. Circuitul furnizeaza la ie~ire un curent
apropiat de cel sinusoidal daca circuitul rezonant este serie, sau 0 tensiune cvasisinusoidala,
daca circuitul este paralel.
Ele sunt invertoare monofazate in punte utilizate pentru alimentarea sarcinilor care
prezinta 0 inductivitate ridicata ~i care, cu ajutorul unor condensatoare montate in serie sau in
paralel, sunt aduse la rezonanta. Exemple de astfel de sarcini apar in aplicatii ca: incalzirea
prin curenti de inductie, procedee de top ire sau sudare a metalelor. Circuitul oscilant impune
frecventa de comutatie, condensatorul furnizand energia reactiva necesara comutatiei.
Alimentarea invertoarelor se face plecand de la 0 rete a monofazata sau trifazata, prin
intermediul unui redresor. Invertoarele rezonante pot fi serie sau paralel, dupa modul de
montare al condensatorului, in serie sau in paralel cu sarcina inductiva.
Invertorul cu circuit rezonant serie este un invertor de tensiune. Schema este in

punte (nu se utilizeaza semipuntea decat pentru puteri mici), a~a cum se prezinta in
fig. 9.114.
I
s
---.
C
Condensatorul este fu serie cu sarcina inductiva reala ~i impreuna formeaza sarcina
invertorului. Condensatorul are un rol triplu:
• furnizeaza energia reactiva necesara comutatiei;
• compenseaza energia reactiva consumata de sarcina inductiva;
.• produce un defazaj capacitiv mtre curentul ~i tensiunea la bomele sarcinii. Mul1UIl1ita
acestui defazaj se poate evita conductia simultana a intreruptoarelor aceluia~i bral al
puntii, deci scurtcircuitarea sursei.
Induetan~ Lf limiteaza curentul absorbit de sarcina ~i formeaza impreuna cu Cf un
filtru pentru tensiunea de intrare. Condensatorul Cf are ~i rolul de acumulator de energie
transferata prin invertor spre sursa de tensiune continua, in intervalele in care u)s < O. Astfel,
invertorul poate funq.iona alimentat cu tensiune constanta. Curentul prin sarcina, aproximat
prin fundamental a sa,~i tensiunea dreptunghiulara la bomele sarcinii sunt reprezentate in
fig. 9.115. Succesiunea comenzilor intreruptoarelor este u~or de urman!, deoarece ea este
asemanatoare cu cea descrisa pentru invertorul de tensiune monofazat in punte
(paragraful 9.2.3). Tiristoarele (sau tranzistoarele) sunt comandate doua cate doua: T1 cu T",
apoi T2 cu T3• Ele conduc ca.nd curentul ~i tensiunea de sarcina au acela~i semn (u)s > 0).
Cand uJs < 0 cele care conduc sunt diodele de regim liber.
coroponente
in
cODductie
9 ~VERTOARE CD COMDTATIE COMANDATA
Tensiunea la bomele sarcinii este dreptunghiulara. Dezvoltarea m serie este

cunoscuta (tabelull.l):
4U
Vt) ==-'
n
2:~
k;I;&;2 kZk
1
-sin(kwt- CPJ
1
kwL---
I J
2
Zk == l/R TlkWL--·
1)2 kwC
W kwC R
unde k==1,3,5,7 ...

Parametrii circuitului se calculeaza astfel meat curentul de sarcina sa aiM 0 forma
foarte apropiata de sinusoida. Trebuie sa se ramana m regim de rezonanta a circuitului, deci
frecventa de comanda a tiristoarelor, 1, va fi apropiata de frecventa proprie a circuitului, fo'
dar mai mica:
1
f< 10 == r- (9.212)
2n.,jLC
In aceste conditii, fundamental a curentului este foarte mare, comparativ cu

armonicile superioare ~i putem considera:
. . 4Ue 1 . ( )
1
e
== 1'1
-
== ---- n ZI SID Wt - m.
'1',
1
wL--
wC
'R
T
t, <-.
2
n T r;;:: 1 r;;:: 1 r-l CT 1 1

tl == - < - ~ n..,; LC < - ~ "LC < -- ~ .J LC < - ~ -V wL < r-;:; ~ wL < -
Wo 2 21 2rrf w ..j wC wC
ceea ce semnifica faptul ca reactanta total a este capacitiva ~i circuitul oscilant este
supracompensat.
Valoarea capaciti!ii se stabile~e tinand cont de dubla conditie: aceea de a avea 0
reactan!a ~i un defazaj capacitiv. Pentru a obtine 0 relatie care sa permita calculul capaciti!ii
trebuie, mai intai, sa se detalieze functionarea puntii.
Se presupune ca in momentul OJ to tiristoarele ~ ~i T4 sunt in conductie, iar T: ~i T3
sunt blocate ~i curentul de sarcina is are valoarea maxima. Dupa OJta, is scade, pana devine
inferior curentului de mentinere al tiristoarelor; ~ ~i T4 se blocheaza.
Din OJt!' diodele de regim liber D1 ~i D4 intra 'in conductie, condensatorul se
descarca ~i curentul in sarcina i~i schimba semnul, devenind negativ. Se transmite deci
energie spre sursa de tensiune continua. Cum sursa este de obicei un redresor necomandat,
aceasta energie nu poate fi transferata in reteaua de curent altemativ. Ea este stocata de
condensatorul Cf" Caderea de tensiune in diodele D[ ~i D4 reprezinta 0 tensiune inversa
pentru tiristoarele T1 ~i T4, care Ie ajuta sa se blocheze ~i sa-~i reca~tige capacitatea de
bloc are in direct.
Momentul [2 in care tiristoarele T2 ~i T3 primesc comanda de amorsare trebuie sa fie
suficient de departe incat ~ ~i T4 sa fie deja capabile sa blocheze 0 tensiune directa. In
acel~i moment, diodele D1 ~i D 4 se blocheaza, tensiunea de ie~ire Us devine negativa, de
acel~i semn cu curentul de sarcina is' care-~i men!ine sensul trecand acum prin T: ~i T3•
Condensatorul se reinearea eu 0 polaritate inversa eelei pe eare a avut -0 'in OJ [0.
In OJ [3' cand eurentul tinde din nou spre zero, tiristoarele T: ~i T3 se blocheaza, D:
~i D3 permit curentului sa se scurga in sens pozitiv, chiar daca tensiunea ramane negativa.
Condensatorul se descarca ~i se reincarca din momentul OJ[4' cand T1 ~i T4 primese impulsul
de amorsare. Fenornenele se repeta periodic.
Tensiunea Uc la bomele eondensatorului este foarte apropiata de 0 sinusoida ~i in
cuadratura eu eurentul de SarCiJla i,. Tensiunea la bomele sarcinii rezistiv-induetive, notata
ell UL' rezulta din diferenta UL = Us - Uc. Datorita fenomenului de rezonan!a. aceasta
tensiune are valori de van mai ridicate decat tensiunea de sarcina us.
Din analiza acestei succesiuni a diferitelor etape de funqionare ale invertorului,
rezulta ca defazajul <PI intre fundamental a curentului ~i tensiunea la bomele sarcihii Us
trebuie sa fie suficient de mare pentru a permite blocarea in direct a tiristoarelor ~i pentru a
evita astfel eonductia simultana a tiristoarelor acelui~i bra! al puntii. Deci, trebuie ca:
unde: tq este timpul de dezamorsare al tiristorului. Dar <Prn:u. =~. Rezulti ca frecvenra
maxima posibila pentru invertoarele cu tiristoare este limitata la:
j,
75<
=-'-""-=-
1
""'" 2ms 4[,
9 INVERTOARE CU COMUTAT!E COMANDATA.
1
coL--
coC
R
1
Cum: co L < --, partea dreapta a egalita.tii este negativa.. Considerand ({)l < 0,
wC
pentru a fi riguro~i trebuie sa modifidim relatia (9.216):
WL __ 1_
-Itancotsl = R coC
,
C 1
[ 1
= w coL + Rltancotsl j
Capacitatea eondensatorului de filtraj Cf trebuie sa fie suficient de mare pentru a
putea primi energia reaetiva de la invertor atunci eand acesta 0 trimite spre sursa, adiea
atunei cand eonduqia eurentului de sarcina este asigurata de catre diodele de regim liber ~i
usis <o. Energia care trebuie sa fie furnagazinata de eatre eondensatorul Cf la fiecare
semiperioada este, eu originea timpilor in 0':
1 's 1 'PI A U A
~ =-;;CfU; = jU<isdt=- jUJsSincotdcot=-< Is(l-eos({)I)'

- 0 Wo W
A4[Tl
1=--<-
s n 2•
1
Condensatorul Cf este deei cu aut mai mare ell cat defazajul este mai mare, deci
tiristoarele mai putin performante. Toti eurentii depind de acest defazaj:
• valoarea medie a curentului prin tiristor:
_ 1 r:/())A j
IT! =- jissinwtdt=_s (l+eoscpJ;
T 2n
'IIi/ID
_ 1 'IIi/": j
ID1 =- j Is sinWt dt =_s (l-eoscpJ.
T 0 2n
Daea se face bilantul energetic pentru 0 semiperioada:
T _ j
f Is
n/O)_
W::: -Vt It::: Vt sin((Ot- 'PI) dt ==U,2..2COS'Pl'
20(0
se obtine,cu (0::: 2n IT, valoarea medie a curentului absorbit ~i puterea la ie~irea

invertorului:
- I. ,.., . P ,..,UJ.
1,=-=-.!.COS'P1 ~l d:::.!.--"COS'PI
n n
Aceasta putere poate fi deci manta, cresdind tensiunea sursei continue sau
miqorand defazajul capacitiv.
Pentru pornire, acest invertor are nevoie de un condensator auxiliar, fie pe partea
sarcinii, fie pe partea sursei continue, pentru a furniza energia necesara primei oscila!ii.
Montajul in punte este cel mai des utilizat. La puteri scazute se mai pot intalni ~i
montaje ill semipunte, eu divizor capacitiv, pentru a avea acces la punctul median al sursei.
Acest divizor are ~i rolul de condensator de filtrare Cf (fig. 9.116,a). Cum Cf » C,
CC
se pot consideta carn de acee~i valoare C+~f ~i C, deci existen!a lui Cf modifica PU!in
calculul circuitului rezonant. Condensatorul C se poate utiliza ~i ca divizor (fig. 9.116,b),

mai ales dad invertorul func!ioneaza la ftecvente ridicate.
a alta solu!ie posibila este cea a unui divizor asirnetric, a~a cum se prezinta in
fig. 9. 116,c, unde sarcina este alirnentata prin trepte unidireqionale de tensiune.
Datorita rezonantei paralele, la ie~irea acestui tip de invertor se ob!ine 0 tensiune

sinusoidala ~i un curent dreptunghiular defazat inainte in raport cu tensiunea. Acesta este
deci un invertor de curent.
Schema este in punte (fig. 9.117) ~i curemul trece numai prin tiristoare.
lntreruptoarele trebuie sa fie deci unidireqionale in curent ~i bidirec!ionale in tensiune, iar
diodele de tegim liber nu mai sunt necesare.
Condensatorul C are acel~i tol ca ill cazul invertorului cu circuit rezonant serie, dar
este conectat in paralel cu sarcina inductiva. Valoarea sa trebuie sa fie cea pentru care
impedanta total a este capacitiva. Inductanta Lf are valoare mare, deoarece invertorul trebuie
sa fie alimentat Ia curent constant.
Functionarea poate fi urmariti pe diagramele din fig. 9.118. Consideram ca in wto

T1 ~i T4 conduc. Condensatorul C se incarca eu polaritatea din fig. 9.117. Tensiunea Us este
sinusoidal a: Us = Us sine Wt + cp), cu originea timpilor in 0 ~i eonsiderand cp < O.
T1
C
1
c +
i
s
US •••
T2
L R
In W t! tiristoarele Tz ~i T3 primese impulsul de comanda. De la amorsarea lui Tz ~i

T3 condensatorul C se desearca prin Tz, sursa ~i T3. In timpul descarcarii, acesta aplica
tiristoarelor 1; ~i T 4 0 tensiuneinversa asigurandu-le astfel blocajul. Se poate considera ea. in
timpul comutatiei, eondensatorul C ~i tiristorul T3 formeaza un circuit de bloc are pentru 1;,
eondensatorul C ~i tiristorul Tz avand aceI~i rol pentru T4•
Curentul iL prin inductan!a are 0 forma apropiata de sinusoida ~i este aproxirnativ in
cuadratura eu tensiunea de sarcina us' Curentul prin condensator, notat ic rezulta din
diferenta ic = is - iL. El are valori de van mai ridicate decat curentul de sarcina is' datoriti
fenomenului de rezcnan!a.
Dezvoltarea in serie Fourier a curentului este data de relatia (vezi tabeluI1.1):
4/
is(t)=-' I~ 1
-sinkwt
n k=I;~=2 k
cu valoarea de van a undei fundamentale: ~

Is! = -'
41 . va If'
~l oarea e ectlva:
n
1 = 41, = 2.fi /
sl nJ2 n "
L :> rot
n
/l
H~
T2
u ,u [:I_~.' :
O~
~
Daca se face bilan~l energetic pentru 0 semiperioada:

T_
Ju
1t!(D A (;
W= -U
"ee
I =I e s
sin(cot- m)
't" "w_s 2cosq>,
dt =1.
~ 0
{; = ref!. ~i Pd =2!Ps cos q>

S 2cos <p re
Aceasta putere poate fi crescuta prin marnea curentului sursei continue sau prin
miqorarea defazajului capacitiv.
Pentru 0 funqionare corecta, defazajul trebuie sa fie negativ:
 COo => f > .fa = r;-;;
2re..; LC
Se noteaza: ts =: ~i tk =:. Intervalul ts -tk trebuie sa fie suficient pentru a
permite blocarea tiristorului: ts -tk > tq_ Limita inferioara a lui q> este impusa deci, de
valoarea timpului de dezamorsare al tiristorului ~i de timpul corespunzator unghiului de
comutatie y.
in acest invertor, curentul prin fiecare tiristor este independent de defazaj, caz
contrar invertorului cu circuit rezonant serie: valorile medie ~i eficace vor fi IT = 1. ~i

2
I A
IT = ~. Valoarea maxima a tensiunii directe este U ; trebuie sa se asigure deci:

..;2 s
Alimentarca invertorului trebuie sa fie facum printr-un redresor comandar, deoarece

invertorul cu circuit rezonant paralel nu poate lucra la 0 tensiune continua constanta:
cre~erea defazajului conduce la 0 tensiune Us mai ridicata, deci la 0 putere primita mai mare
~i 0 suprasolicitare a dispozitivelor semiconductoare.
Pentru a mentine nivelul de putere trebuie sa se modifice parametrii sursei prin
comanda tiristoarelor.
Acest invertor are nevoie, pentru pornire, de 0 frecventa minima. El trebuie sa fie
prevazut cu un circuit auxiliar de pornire, circuit format dintr-un condensator, 0 inductanta ~i
un tiristor auxiliar.
La amorsarea acestui tiristor, condensatorul se descarca oscilant pe sarcina
invertorului, care este astfel parcursa de 0 semialternanta de curent.
Circuitul de comanda al invertorului sesizeaza acest curent ~i comanda tiristoarele
principale.
9.10.3 Comparatie intre invertorul eu circuit rezonant serie
si
, eel eu circuit rezonant paralel
Pentru a putea alege cea mai convenabila solutie, trebuie analizata comportarea in
timpul exploatarii ~i costul ansamblului: redresor, invertor ~i protectie.
Redresorul este mai costisitor pentru alimentarea invertorului paralel, deoarece el
trebuie sa fie comandat.
Defazajul minim, proportional eu timpul de dezamorsare al tiristoarelor, depinde de
frecventa de lucru. Frecventa maxima este mai mare pentru invertorul cu circuit rezonant
serie, deoarece pentru invertorul paralel trebuie sa se ?na seama de timpul de eomutatie t k •
Functionarea invertorului cu circuit rezonant serie incepe de la 0 frecventa oarecare.
Funqionarea invertorului cu circuit rezonant paralel incepe la 0 frecventa minima impusa.
Comanda invertorului cu circuit rezonant serie este mai simpla, deoarece tiristoarele
sunt eomandate la ts > tq, dupa trecerea naturala prin zero a curentului de sarcina. Pentru
invertorul paralel, comanda trebuie sa se faca inainte de trecerea prin zero a tensiunii, pentru
a asigura tirnpul minim necesar pentru bloc are. Circuitul de proteqie este mai simplu in
cazul invertorului paralel. Inductanta mare Lf limiteaza curentul I, in cazul unui defect de
comanda sau al unui scurtcircuit al sarcinii.
Cfu1dinvertorul cu circuit rezonant serie are un defect. condensatorul C r se descarca
. J
prin tiristoarele in conductie ~i Ie poate distruge. A~adar, este necesar sa se introduca un

circuit suplimentar de descarcare pentru Cf ~i sa se ia masuri pentru limitarea pantei ~i a
nivelului curentului de descarcare. Cel mai recomandat este un intreruptor !imitator, ultra-
rapid. Costul protectiei nu variaza prea mult cu puterea vehiculata. Riscul de punere in
scurtcircuit a sursei de tensiune continua prin amorsarea defectuoasa ~i conduqia simultana a
tiristoarelor acelui~i brat al puntii exista ~i pentru invertorul paralel.
m concluzie, este recomandat sa se utilizeze invertoarele cu rezonanta paralela
pentru puteri medii ~i mici ~i invertoarele cu rezonanta serie pentru puteri mari.
9.11 Convertoare de frecventii

, indirecte
Convertoarele de frecventa indirecte sunt numite ~i convertoare cu circuit
intermediar ~i sunt formate dintr-un redresor ~i un invertor. Redresorul ~i invertorul sunt
separate printr-un filtru de netezire. Acest filtru stabile~e tipul de invertor de utilizat (fig.
9.119).
Aceste convertoare de frecven!A contin un invertor eu eomuta1ie comandati, la fel
cu cele prezentate pana aici, ill acest capitol.
Daca filtrul intermediar este de tensiune, cu un condensator de capacitate ridicata,
invertorul trebuie sa fie ~i el de tensiune, eu intreruptoare bidirec1ionale in curent ~i
unidirec1ionale ill tensiune, deci formate dintr-un dispozitiv comandat, ill paralel invers cu 0
diodii (subcapitolul 9.5). Dispozitivele semiconductoare utilizate sunt rapide, supratensiunile
care apar la blocarea acestora fiind limitate de catre pro1ec?e.
Daca filtrul intermediar este de curen!, cu 0 induetanta de valoare ridicatil., invertorul
trebuie sa fie ~i el de curent, cu intreruptoare bidirec1ionale in tensiune ~i unidirec1ionale ill
curent (subcapitolul 9.5). Din cauza valorii ridicate a inductantei, supratensiunile la blocarea
sunt foarte roari ~i nu pot fi reduse decat prin cre~erea timpului de blocare. Dispozitivele
semiconductoare comandate sunt deci lente ~i eu tensiuni inverse foarte ridicate.
Convertoarele directe iau de la reteaua primara, de frecventa Ie, toata energia
reaetiva necesara comuta1iei ~i reglajului de faza. Receptorul poate fi pasiv. Convertoarele
indirecte au nevoie de un receptor capabil sa furnizeze putere reactiva pentru comuta1ia ~i
reglajulilltreruptoarelor invertorului.
Convertoarele de frecventa indirecte, cu circuit intermediar, sunt utilizate pentru
alimentarea ma~inilor sincrone ~i asincrone, sau pentru realizarea unei legaturi elastice illtre
doua retele alternative. Aproape 0 treime din energia furnizata la 50Hz este utilizata de
motoarele electrice, in special asi.!1Crone.Convertoarele de frecventa trebuie sa fie capabile
sa modifice amplitudinea ~i frecvent'i tensiunii de ie~ire, pentru a face posibil reglajul vitezei
In limite largi, fara a provoca satura1ia m~i.nii. Pentru convertoarele de frecven1a cu invertor
comandat cu MID freeventa variaza de obicei in domeniul lO... 100Hz, dar acest interval se
poate man de la OHz pana la aproximativ 1.000Hz.
Cel mai frecvent aceste convertoare lucreaza cu reglaj simultan al amplitudinii ~i
frecventei, pentru a men?-ne constant ~i egal cu valoarea nominal a, raportul ~~. In acest
mod fluxul maxim pe fiecare pol ~i cuplul maxim raman constante ~i egale cu valorile lor
nominale (reglaj la flux constant). La frecvente joase ~i in regim dinamic, acest reglaj nu se
poate face ill acest mod ~i s-a dezvoltat 0 alta tehniGa de reglaj, mai complexa, cu orientare
dupa camp.
Legarura intre doua retele se face de obicei in cazul transportului de energie la
tensiune continua inalta. Circuitul intermediar este format de linia de transport, care poate
avea multe sute de kilometri ~i 0 capacitate foarte mare. Frecventa celor doua retele poate fi
acee~i, dar convertorul de frecven1a este necesar pentru ca cele doua retele nu sunt niciodata
ill sincronism (legatura elastica). Fiecare retea este capabila sa furnizeze energia reactiva
necesara, deoarece ea con?-ne una sau mai multe centrale electrice cu generatoare sincrone.
Aceste convertoare sunt tot cu comuta1ie natural a, dar energia reactiva este furnizata
de receptorul care este un circuit pasiv. Invertorul este un invertor cu circuit rezonant, deci
monofazat.
Ele sunt utilizate cel mai des pentru alimentarea echipamentelor de incalzire prin
induc1ie la frecventa variabila ill domeniul 500Hz la 25kHz.
L
R I
I UL
S
ue
fe
IUd I
I Us
T Cf I '(is R
t
lle Y C
is
Daca sarcina este cu circuit rezonant serie, invertorui trebuie sa fie "de tensiune" ~i
filtrui trebuie sa aiba un condensator de capacitate mare, presupusa infmitl, astfei mcat
tensiunea de ie~ire a redresoruIui sa poata fi considerata compiet neteda.
Formele de unda sunt prezentate in fig. 9.115 ~i un posibii montaj, in fig. 9.120.
Frecven~ f = Is este impusa de frecven~ proprie a circuituIui rezonant, ramanand putin mai
mica dedit aceasta (relatia 9.212).
Dupa trecerea prin zero a curentului de sarcina trebuie sa se a~epte un timp t s

(reiatia 9.214) mainte de a comanda ceIelalte tiristoare ale invertorului.
Controlui acestui tip de convertor este destui de simpIu: trebuie sa se detecteze

trecerea prin zero a curentuIui ~i sa se lntfirzie Cll t s comanda celorlalte doua tiristoare.
Frecven~a se adapteaza automat Ia fiecare variatie a inductan~ei ~i a rezisten~ei de
sarcina antrenate de variatia temperaturii.
R u
S e
fe
T
Daca sarcina este cu circuit rezonant paralei invertorui trebuie sa fie "de curent" ~i
filtrui trebuie sa aiM 0 inductan~a de valoare mare, presupusa infmita, astfei inciit curentul de
i~ire din redresor sa poata fi considerat compiet neted.
Formele de unda sunt prezentate in fig. 9.118 ~i un posibil momaj in fig. 9.121.
Frecventa I = Is este impusa de frecventa proprie a circuitului rezonant, ramanfuId mereu
mai mare ca aeeasta (relatia 9.222).
Daca sarcina este un cuptor cu induc?e, parametrii sai (inductanta ~i rezistenta)
variaza eu temperatura. Convertorul trebuie sa fie prevazut eu posibilitatea de urmarire a
aeestor varia!ii ~ide adaptare a freeven!ei I = Is.
10
CONVERTOARE NEPOLUANTE SI
,
FILTRE ACTIVE
Poluarea retelelor de distributie este datorata conectarii la ele a sarcinilor, care

determina un schimb important de putere reactiva sau 0 absorbp-e de curenp- annonici. Ca
efect, la putere activa consumata data, puterea reactiva antreneaza 0 cre~ere a valorii
efective a curenwor absorbip- de catre sarcina, deci ~i 0 cre~ere a pierderilor ill lungul liniei
de transport; se vorbe~e atunci de un factor de putere slab.
Absorbtia curentilor annonici conduce de asemenea la un factor de put ere slab ~i
produce caderi de tensiune pe linie nesinusoidale, care deformeaza tensiunile disponibile
pentru consumatorii vecini.
Aceasti poluare este ill principal datorata convertoarelor statice care au fost studiate
ill capitolele precedente. Pana ill ultimii ani, numai 'convertoarele de puteri mari faceau
obiectul atenp-ei i;i beneficiau de sisteme de depoluare ca: baterii de condensatoare,
compensatoare statice pentru compensarea componentei respective i;i/sau filtre pasive pentru
reducerea annonicilor de curent.
Astazi, numarul crescut de convertoare de mica sau medie putere, prezente ill to ate
ramurile industriei, dar ~i ill instalatiile casnice, conduce la 0 poluare suficient de importanta
ca ea sa nu poata fi neglijata.
tn acel~i timp, solutiile clasice folosite la puterile mari sunt prea costisitoare i;i prea
voluminoase pentru a putea fi implantate iii la instalap-ile mici.
Convertoarele care polueaza reteaua de distribup-e pot fi de natura diferita:
redresoare, variatoare, cicioconvertoare, ete .. Totu~i, redresoarele (de mica i;i medie putere)
constituie,cea mai mare parte a convertoarelor poluante.
Aceste redresoare au ca obiectiv fumizarea unei tensiuni continue care va alimenta,
de exemplu, 0 sursa ill comutatie sau invertorul unui variator de viteza. Ele sunt constituite
dintr-un redresor cu diode i;i un condensator de valoare mare, utilizat ca filtru de iei;ire.
Schemele acestor redresoare sunt prezentate ill capitolul 2.
In fig. 10.1 sunt reprezentati curentii absorbiti de redresoarele in punte: mODofazat:a
PD2 (B2) (fig. 2.26) ~i trifazata PD3 (B6) (fig. 2.37). Ace~ curenti contin multe armonici ~i
constituie 0 sursa de poluare importanta. Legarea redresorului monofazat intre faza ~i neutru
determina aparitia unui curent prin find neutru, care are 0 frecventa triplil fata de cea a
rete1ei ~i amplitudinea comparabila cu cea a curentilor de faza (fig. 10.2). 0 astfel de situatie
impune subexploatarea instalatiei, adica nu este posibil sa se consume puterea pentru care
aceasta a fost dimensionata.
Progresele in materie de electronica de putere permit in zilele noastre combaterea
aceastei poluari, fie construind convertoare nepoluante, care absorb curenti sinusoidaIj, fie
utilizand un filtru activ in amonte de montajul poluant. SubcapitoluI 10.1 trateaza
convertoarele nepoluante, jar subcapitoluI 10.2 va fi consacrat filtrelor active.
a) b)
Fig. 10.1 Curen\ii absorbi\i de redresoare: a) PD2 (B2); b) PD3 (B6).
1\
/\ V
1\
Fig. 10.2 Curen\ii de faza ~iprin neutrul unei instala\ii poluate

de redresoar~ monofazate.
10.1 Convertoarele en absorbtie
, sinnsoidala de eurent
Pentru a reduce poiuarea retelelor de distributie se pot inlocui redresoarele poluante
cu convertoare cu absorbtie de curent sinusoidal. Cele doua structuri principale sunt
preregulatoarele pentru corectia factoului de putere (p.F.C: Power Factor Controller) $i
redresoarele Cll modularea in latime a irnpulsurilor (MLI; PWM).
10.1.1 Preregulatoare pentru corectia factorului de putere

(PFC)
Acest tip de convertor este preferat redresorului .MLI, pentru montajele de putere
mica «lkW). Conceptia sa este simpla, dar el nu permite recuperarea energiei in retea. Este
constituit dintr-un redresor cu diode urmat de un etaj chopper paralel (fig. 10.3).
Chopper-ul este comandat astfel incat sa absoarba un curent de la retea cat mai
sinusoidal posibil; un condensator la ie$ire permite minimizarea ondulatiilor tensiunii.
~ ~
Aceasta structura este, prin natura, ridicatoare. Deci, avem Uc > U, unde U reprezinta
vaioarea de van a tensiunii ia intrare u, adica a tensiunii retelei.
L· .
11 Id I
.-:--:-'~~~C
, • Jc\L : D I
T i,
i
,uc
-L
,/\ \
~
Aceasta structura este interesanta, in masura in care:

in general izolarea galvanica intre ie$irea $i intrarea sistemului nu este necesara. Dad
este necesara, po ate fi asigurata printr-un etaj de conversie in aval (de exemplu sursa in
comutatie);
este necesar sa se regleze tensiunea la ie$ire Uc ' structura permilfuld acest Iucru;
aplicatiile sunt numeroase.
Pentru a intelege principiul de funqionare al acestui montaj, se considera, pentru
inceput, tensiunea la ie$ire perfect continua.
Curentul i trebuie sa fie sinusoidal, curentul i, in inductanta L trebuie deci sa fie
de forma "sinusoidal redresat"; se noteaza cu i; curentul dorit (fig. 10.4). Cand curentul real
ij este mai mic decat i; - Ese inchide tranzistorul T: curentul i, cre$1e.
Cand i, este superior lui i; + se deschide tranzistorul T, dioda D intra in conductie
E
pentru a lasa sa treaca curentul ii' care scade, intrucat Uc este tot tirnpul mai mare ca U.
Curentul il este cvasi-sinusoidal pe 0 semiperioada a retelei; el contine annonici de
inalta freeventa datorate comutatiei. Tehniea utilizata. aiei este eea a eomenzii eu histerezis.
care conduce la 0 frecven¢ de comutatie variabila.
Exista ~i alte tipuri de comanda.
Fig. 10.4 Curentulfu inductant:a L din fig. 10.3.
in eomanda cu freeventa constanta tranzistorul este eomandat la deschidere cand

curentul i! atinge valoarea de referinta. El este repus in eonductie ca:nd perioada de
eomutatie este atinsa.
La comanda in mod de eonductie critica (fig. 10.5 ~i 10.6) se blocheaza tranzistorul
eand curentul il atinge valoarea 2i; ~i se comanda conductia tranzistorului T cand curentul
iI se anuleaza.
in fig. 10.6 se prezinta alura curentului il obtinut. La ie~irea din redresorul eu diode
este plasat un condensator Co pentru a elimina annonicile continute in curentul il, valoarea
sa ramanand totu~i scazuta, pentru a nu deforma tensiunea redresata ud. Curentul i' in
amonte de eondensator este reprezentat in fig. 10.6.
Acest tip de comanda este eel folosit in cea mai mare parte a circuitelor integrate de
comanda, destinate preregulatoarelor pentru corectia factorului de putere.
Aceste eomenzi diferite permit sintetizarea' formei sinusoidale redresate a
curentului i I' Amplitudinea maxima II a acestui curent depinde de puterea absorbita de
sarcina, pe care nu 0 cuno~tem dinai:nte ~i care poate evolua in timp. Aceasta sarcina poate
fi modelata. de 0 rezistenta echivalenta Req, deci puterea la ie~ire va fi:
p
S
= V;
R
eq
La intare, tensiunea ~i curentul fiind ambele sinusoidale, puterea la intrare se

exprima prin:
p =UI= vi = vi!
e J2 J2
I reprezinta valoarea maxima a eurentului i ~i II valoarea maxima a curentului i I
in inductanta L.
L il D id I
> N.'-- ~
~I·~.
V'-Jv'J !
I i
I
i I
.7\7\
1U L-..:;,
!
:
! 1 i
C i
0-+-1 , r' i
I -- 1~ : i
iCe T I
i
i
Amplitudinea lui I, va fi construita plecind de la un regulator de tip PI care

controleaza tensiW1ea Uc la bomele condensatorului de ie~ire.
Schema de pri:fiCipiu a comenzii este cea din fig. 10.7. Curentul de referinta i; este
obtinut multiplicand II printr-W1 semnal de acee~i forma de W1da ca ud' dar de arnplitudine
~ ~
maxima egala eu I, altfel zis se multiplica II prin ud / U.
Blocul Modulator MU con~e una din tehnicile de comanda descrise anterior, fie
comanda prin histerezis, fie comanda cu frecvent{l constanta sau eomanda in mod de
conduc?e eritica. Se poate pune un filtrU trece-jos in circuitul de masurare a tensiunii Uc,
pentrU a elimina influenta unei eventuale ondula?i a tensiunii la ie~ire.
Sumator
Scazator Regulator PI
~!.'
.
: ~\
,~~~
~
I
II1
Modulator
MLI
Comanda
Filtru
trece-Jos
~~I
i X I
tranzistorului T
Multiplieator ____ ----" I
Pana acum, s-a considerat tensiunea la ie~ire perfect constanta. De fapt, valoarea
condensatorului de ie~ire limiteaza odula?a acestei tensiuni. Aceasta ondulatie poate fi
determinata plecand de la conservarea puterii instantanee intre intrarea ~iie~irea choIJper-ului
paralel.
p
TT r;.; .
= u "".!. SID Wt·
I' . ui ui
SID wt = r;.;-
,.,
r;; cos .!.wt
e ",,2 ",,2
La ie~ire,puterea instantanee se scrie:

Ps =Ucic
Daca frecven!a de funqionare este mare, inductanta L are 0 valoare scazuta, deci nu
inmagazineaza energie lafrecven!e joase. Deci, se poate scrie Pe = P, ceea ce conduce la:
. - ui ui
lc = Is + ic = ~ - --r::::-- cos 2wt
.,;2Uc ",,2Uc
ui -
ic =- r;.; cos 2wt = -I, cos 2wt
",,2Uc
Chiar daca aceast<l analiza a fost facuta considerfuld tensiunea de ie~ire perfect
constanta, ondula1ia tensiunii la bornele lui C poate fi estimata prin:
U
Cond
"" - 1
C
J' <it
I
c
js.
"" ---SID
2Cw
2 Wt
care poate fi minimizata printr-o alegere corecta a lui C.
Deci, acest montaj permite ob~inerea unei tensiuni continue stabilizate la ie~ire ~i
absoarbe un curent cvasi-sinusoidal de la re~ea.
Aceste redresoare utilizeaza tehnica modula?ei impulsurilor in durata (MLI, PWM).

Sunt structuri reversibile, care permit schimburi de putere activa de la retea spre redresor, dar
~i inyers, de la redresor spre relea.
Este constituit dintr-o structura de invertor cu MLI, alimentat de re~ea pe partea de

curent alternativ, iar sarcina este legata pe partea de curent continuu.
Fig. 10.8 reprezinta un redresor cu .MLI construit plecand de la 0 structura de

tensiune a) ~i un redresor MLI construit pomind de la 0 structura de curent b). h h
'.Aceste structuri sunt ridicatoare: pentru structura de tensiune avem Uc > U, unde U
h h
reprezinta yaloarea maxima a tensiunii retelei; pentru structura de curent ayem II > I unde I
reprezinta valoarea de van a curentului absorbit de la re~ea.
L
TTifT"
---':;lliil'~
, ~ vl Iv V
T
/ \
7\
1\
II
-' -' -' ,-'
,)+
~!/\~i/l\
V+ . Le
,vi
~~ "k
Vi
1 " 1\
. LR,YRY rrJiIIr0.
, ---+- uvvU :-_~I---
I'
I
1 I!'
I -7--.!B~1 ; Ut T
u t i I
I I ,
V' v'
-1l
!~~
T,\ il. T.\
:~-'
~! _i_~'_' _
Fig. 10.8 Redresorul MLI monofazat

a) convertor de tensiune; b) convertor de curent
Schema d~ principiu a comenzii este cea din fig. 10.9.
Regulatorul marimii de stare pe partea de curent continuu (tensiunea Uc la bomele
condensatorului pentru structura de tensiune, curentul II in induetan1a pentru structura de
curent) da amplitudinea maxima j a curentilor la intrare.
Tensiunea re1elei fumizeaza imaginea sinusoidala a curentului la intrare, care este
multiplicata cu j pentru a obtine referin1a curentului la intrare (, care este apoi eomparata
cu eurentul real i pentru a fi tratata de modulatorul Mil.
Funetionarea acestei comenzi este identica eu cea a corectorului pentru factorul de
putere numai ca se lucreaza direct cu eurentul absorbit de la retea.
Blocul modulator MLI contine comanda directa a convertorului care are ca obiect
elaborarea semnalelor logice de comanda ale dispozitivelor semiconductoare.
Tehnicile utilizate pot fi comparatia cu 0 purtatoare triunghiulara de inalta frecventa
sau 0 comanda cu histerezis.
uc*(sau~~) '1---'.1./: Ii
+ /--·-1
4:(sau~) ~'-: --- iI --i
---l~i ! i
Comanda
~I~\_, \ __ i :_- tranzistoarelor
I
Lj."x/~; ',
.. ;
i
----------~~ 'J. i
. i* _' ~
Principiul absorbtiei sinusoidale de curent se poate extinde ~i la structurile trifazate.

Fig. 10.10 prezinta un redresor 1vU..I cu convertor de tensiune a) ~i un redresor 1vU..I cu
convertor de curent b).
~ ~
Aceste structuri sunt ridicatoare; pentru structura de tensiune, avem Uc > U, unde U
repre~zinta val~area de vfuf a tensiunilor compuse ale re1elei; pentru structura de curent avem
II > I , unde I reprczinta valoarea de vfuf a curentilor absorbiti de la re1ea.
Schema de principiu a comenzii poate fi cea din fig. 10.11. Regulatorul marimii de
pe partea de curent continuu (tensiunea Uc la bomele condensatorului la 0 structura de
tensiune, sau curentul i I in inductan1a la 0 structura de curent) da amplitudinea I a
curentilor la intrare.
Tensiunile simple ale re!elei, uar.' ubn ~i Ucn divizate cu valoarea lor de vfuf U pn' dau
imaginile sinusoidale ale curentilor la intrare care sunt multiplicate cu I . Referintele de
curent la intrare i;, I; ~i ( sunt apoi comparate cu curen!ii reali I~,
ib ~i I~,peptru a fi tratate
in blocul modulator Mil \
Exista ~i alte tehnici de comanda, in particular cele bazate pe controlul puterilor
active ~i reactive instantanee. Aceasta tehnica de comanda a convertoarelor 1vU..I trifazate va
fi studiata in subcapitolul urmator, care trateaza filtre active.
~+ ••u-t••!\
~l. / \ ~[,
•
;)+ ,)~
. L I~-r I'\::.
I '''''~.-
I!
a
1
~J7i1i(ir:UI
vvvv-n 1'
I
j; i
I
I.
I
I
'I
i
I
b ---'11'
._ f!iW'.
I I
! i
tt
I
I I
I
-,-
I
c - vVvV . I I I
I ~
,t
.~
i
~~*
~~ Y)7\~V*
k~',~'by
~~
I ';
~~
I I
t
I
IV
,c
TT (
0C sau
I)
j
---:+
_I;
'--f
g~' ,
,
~
-
I j-!;
L.-.
V f-,
i'"
I I
I D.. '
_. -'-'
Comanda
tranzistoarelor
- -*
-'-, '>( _! _le__
ucnN pn ------------~
Filtrele active sunt dispozitive care pot fi folosite In diverse aplicatii, In functie de
modul lor de comanda (In curent sau In tensiune) ~i In functie de tipul de legare (serie sau
paralel).
Cel mai des intaInit este ftltrul activ paralel comandat In curent.
'In paragraful 10-2.1 este descris principiul de functionare a acestui ftltru, in
paragraful 10.2.2 sunt date structurile de baza, iar In paragraful 10.2.4 este prezentata
dimensionarea elementelor de putere. Utilizarea ftltrului activ serie este tratata
in paragraful 10.2.5.
10.2.1 PrincipiuI fiItrajului activ
Un ftltru activ (paralel) este un montaj legat in paralel pe 0 sarcina poluanta. AceS!
ftltru are ca scop sa consume, In totalitate sau 0 parte, din curen1ii reactivi ~i armonici
fumiza\i de sarcina poluanta, astfel incat reteaua sa livreze un curent sinusoidal In faza cu
tensiunea de alimentare, sau, cel putin, un curent mai putin perturbat.
Fig. 10.12 ilustreaza func1ionarea unui ftltru activ cuplat In paralel cu 0 sarcina
poluanta constituita dintr-un montaj redresor cu tiristoare. Curentul ira consumat de redresor
contine, in afara de componenta sa activa irala corespunzatoare pfu1ii active a fundamentalei,
un curent reactiv ira1r ~i curen\i armonici irah•
ira = irOja +irOjr + I,irOh

h
ira = Ir"Ia J2 sinOJt + Ir"Ir J2 cOSOJt+ LIrah J2 sin(hOJt- CPh)

h
Reteaua de distribu\ie este perfect depoluata cfuld curen1ii i pe care Ii fumizeaza sunt
sinusoidali ~i In faza cu tensiunile simple (de faza) u de alimentare, deci, in general, dad
i = irala- Pentru ca acest lucru sa fie posibil indiferent de sarcina poluanta, curen1ii ig
,absorbi1i de filtrul activ, trebuie sa fie astfel InCat, spre exemplu pentru faza a :
=
iga irala - ira• Curentii polua1i ir pot sa aiM 0 forma oarecare, deoarece ftltrul activ trebuie
sa fie capabil sa absoarba curenti de orice forma.
in exemplul din fig. 10.12, ftltrul activ elimina toate armonicile de curent ~i toata
puterea reactiva. Se poate avea In vedere, pentru 0 sarcina poluanta data, sa nu se corecteze
decat curentul reactiv, sau doar armonicile, sau doar unele armonici, ete Alegerea strategiei
de corectare constituie un parametru important in ceea ce prive~e dimension area ftltrului
activo
Din ratiuni economice, strategiile de comanda care· sunt actualmente dezvoltate
conduc la doua tipuri de ftltre active, unul care permite doar compensarea energiei reactive
(compensator de energie reactiva) ~i altul care permite doar filtrarea armonicilor
(compensator de armonici)_ Totu~i, linfuld cont de progresele obtinute in domeniul semi-
conductoarelor, putem spera ca, in ca\iva ani, va fi mult mai economica construirea de ftltre
active care sa asigure simultan funqiile de compenare a energiei reactive ~i a armonicilor.
<:
u;
On (Ie b a I
i . _.
i_/~<l~7'"
"',/i. I. \-1
ira
-
1
i.
U./
~a
"-\ '/
,/ .I! / ....."
Filou
I ..... i.= ~ I. '\'::;:/ -'-" .
activ
+ '
h
ira tV!~·
It.
~ t
Sarcina
~~
poluanta
10.2.2 Configuratia unui filtru activ
Progresele 'in materie de electronica de putere ne permit ca, 'in zilele noastre, sa
putem concepe convertoare capabile de a sintetiza orice forma de curent, 'intr-o plaja de
frecvente mereu mai mare ~i la nivele de putere din ce 'in ce mai ridicate. Se poate utiliza fie
un invertor de curent cu MLI (modulatia'in la!ime a impulsurilor), fie un invertor de tensiune
cu MLI comandat 'in curent pentru a sintetiza curentii ig la intrare 'in filtrul activ.
Fig. 1O.13,a prezinta exemplul unui filtru act!v trifazat, construit plecand de la un
invertor de curent cu MLI Se disting: 0 punte cu ~ase 'intreruptoare, 0 sursa de curent (bobina
L) care fumizeaza un curent constant ~i un filtru (Le CO> legat 'intre punte ~i reteaua de
alimentare.
Se poate sintetiza la fel de bine un curent plecand de la un invertor de tensiune
comandat 'in curent, ~a cum se prezinta in fig. 1O.13,b. Filtrul plasat intre retea ~i invertor
trebuie sa fie vazut ca sursa de curent amt dinspre invertor, cat ~i dinspre retea- Se utilizeaza
fie un filtru de ordinul trei, fie un filtru de ordinul'inw.
Din motive de stabilitate, solutia cel mai des retffiuta este cea a filtrului de ordinul
'inw, constituit dintr-o inductantA Le• Fig. 10.14 prezinta structurile de tensiune ~i curent
pentru filtre active monofazate. Filtrul activ furnizeaza retelei numai curenti reactivi ~i
armonici.
Deci pe partea de curent continuu a convertorului, sursa nu furnizeaza putere activa,
deci se poate reduce la un simplu element de stocare a energiei: 0 inductantA L, atunci cand
se folose~e un convertor de curent, sau un condensator C, atunci cand se folose~e un
convertor de tensiune.
tn mod evident, aceste elemente nu sunt perfecte; 0 inductantA prezinta 'intotdeauna
o rezistentA, la fel cum un condensator prezinta scurgeri.
Puterea activa corespunzatoare acestor pierderi, precum ~i cea corespunzatoare
pierderilor inevitabile 'in semiconductoare, poate fi trimisa 'in retea sub forma de curenti
sinusoidali in faza cu tensiunile de alimentare.
cba
II II' ~I *\
~---~,
7\,1 \ """T:""/i'I\:
ti
cba
i; I
V'_! y_i
I~~ ir 'r ,r IlL,:\ y~',L
I I ia L;;,
! "-.--l,I,' 1·1 f" Ii YI VI_I ;1'
!
I
I
H=I
I
~=:~, uJuJ--=;-!"
-i ---<I
----'-1,1 ~ ~
(-
!L
iii,
I I I
- vvvv
'1f~I'
'! i i
I
1~1~,\IUejc
1
\
i: I '
I I~!
'I
ii' II jh 17iIIIi1i'"
uvuu Ce !:
'-,
I ! I I
'7IFJIF'
vvuV' i!
1
! : It
I
I 1 ~ ~ 7\ Ii [i lira 1~~ 1k~1~~

1'~ Y ,: ~ ,it,!,'
l i
I
"
"
:\
'
Fig. 10.13 a) Filtrul activ trifazat cu convertor de curent;

b) Filtrul activ trifazat eu convertor de tensiune.
u
I II
1 I I 1 I
i i·1
II
V-
-i I~
V-'
1\ ~, /\
1
. I..e L..j k. L->
I Ilc ,I I i
II Ii'" vvvU'viIII .
'7F I,',
II I
1
I ,I. :
! I I i I i
i I
t'I iT
/17\ -ini\-r
~'-' ~G
I, i ! !
I
Fig. 10.14 a) Filtrul activ monofazat Cll convertor de curent;

b) Filtrul activ monofazat Cll convertor de tensiune.
Comanda consUl m elaborarea semnalelor de referinta ale curentilor care trebuie

'1~., curenti de referinta, notati• ell t
absorbiti• de catre filtrul activo Acecti ga ,t.
gv '(<:itge , sunt elaborati.
m modul clasic, fie printr-o reglare a puterilor reactive ~i active instantanee, fie printr-o
comanda care utilizeaza extractia eomponentelor poluante ale eurentilor de sarcina.
Referin!ele i;a' i;b ~i i;e ajuta la sintetizarea semnalelor logice de comanda a
mtreruptoarelor, dupa eompararea lor cu curentii reali iga, igb ~i ige.
Tehnicile MLI utilizate sunt acelea~i cu eele de la invertoarele MLI sau de la
redresoarele MLI: compararea referin!elor eu 0 purtatoare trinughiulara de malta frecventa-,
comparatoare ell histerezis, vector spatial instantaneu, etc.
Schema de principiu a acestui tip de comanda este prezentata m fig. 10.15.

Plecand de la curentii poluati de sarcina ira' irb !?i ire !?i de la tensiunile simple ale
re!elei uan' ubn ~i ucn se elaboreaza marimile Pr ~i qr care reprezinta puterea reala
instantanee ~i, respeetiv, puterea reactiva instantanee a sarcinii. Ele sunt defmite de
urrnatoarele relatii:
Pr = va ira +VJl ir {3
qr =vairjl-v{3ira
i,a]
[ ]= H["3
iro:
i~
2 1 -1/2
0 J3 /2 -/3
-1/2
/2 J[
.
;::
tn acel~i mod se pot defmi Pe ~i qe' puterile active ~i reactive instantanee la nivelul
re!elei de distribu1ie, precum ~i Pg ~i qg la niveluI intrarii filtrului activo
Pe de alta parte, aceste puteri pot fi descompuse intr-o valoare medie ~i un termen
(variabil notat cu ·v ).
P, = Pr + Pg P,=P,+Pg Pe=P,+Pg
sau: (10.16)
q, = q, +qg Q, =Q, +Qg cL = q, +qg
Cfuld puterea reactiva ~i armonicile curen!ilor de sarcina se compenseaza, avem
Pe = P, = p,.. Pentru aceasta, trebuie deci sa avem pe de 0 parte q e = 0 ~i pe de alta parte
Pe =0:
pentru a avea P, = 0 trebuie ca:
Pg = Pe - P, - p, = P + P
g g
Daca se neg1ijeaza pierderile in filtrul activ, precum ~i energia stocata in filtrul de

intrare al convertorului sau (energie cu amt mai scazuta cu cat elementele filtrului sunt mai
mici, adica frecvenp de comuta!ie a convertorului mai mare) conservarea puterii instantanee,
atunci cfuld se utilizeaza un invertor de tensiune asociat Cll un condensator C, ne permite sa
scriem:
due
P g. = Cu-
e dt
Deci, se po ate calcula P,; prin integrarea acestei expresii pe 0 perioada T a retelei,
ob1inandu-se:
unde: L1~ reprezinta variatiile de energie stocata in condensatorul C.

Deci, valoarea 1ui P,; po ate fi dedusa din variatiile valorii medii a lui uc' Ca efect,
daea ~ se distanteaza de 0 (eeea ce duce la p. = P,), tensiunea la bomele condensatorului va
cre~e sau va scadea. Pentru a mentine valoarea medie a lui Uc constanta, trebuie ea manmea
~ sa fie obtinuta printr-un regulator de tip PI asigurand controlul lui U"""d' Se deduce
expersia lui P 8 din ee1e pentru P,; ~i pentru P g :
P1ecand de 1a Pg ~i qg se construiesc curentii de referinra i;" ~i i;/3 care ne permit sa

eomandam convertoru1, fie direct, fie treciind din nou prin eurentii rea1i i;a' i;b ~i i;c:
I Do WsIf
:--i1-.-1 P
~ f-..!-, I,
i ]1 \! I _
lira iCalcululi Pr
r:---l 1ui .
: (:~>\p;
~/<'v~»\,j
,~/+' ;Pg ICalculul
iU~ ; iq K)-., '--...-/ ~ icurentilor gb·
~--~;
Ni P ~iq P-\~k.,) ~
q
g'
i iga.b.~
__
I _
gc·
1 10
::~' 3/2 ~----------------
1 _
Ucn ____ I,v~
Fig. 10.15 Comanda fJ..ltrului activ prin contro1ul puterilor instantanee.
Aceasta tehnica de comanda necesita mijloace de calcul destul de importante sau

cireuite analogice specia1izate, dar pemite compensarea unui eventual dezeehilibru al
curentilor de sarcina.. Se poate apliea ~i filtrului activ utilizand un invertor de curent. Pentru
aceasta, se in1ocuie~e tensiunea Uc cu curentul i[ ~i valoarea condensatoru1ui C eu valoarea
induetantei L.
Remarcii:
Acest tip de comanda a fost descris considecind 0 compensare a armonicilor ~i a curentului
reactiv. Daca este avuta In vedere doar compensarea armonicilor, trebuie sa avem:
Atunci trebuie sa extragem -qr din valoarea masurata a lui qr ' ~a cum se arata In
fig. 10.16.
Fig. 10.16 Comanda fIltrului activ prin controlul puterilor instantanee

[ilIa compensarea energiei reactive.
10.2.3.2 Comanda prin extragerea componentelor poluante din curenpi de

sarcina
Schema de principiu a acestui tip de comanda este prezentata in fig. 10.17. Aceasta
tehnica de comanda este bazata direct pe principiul filtrajului activo Ea se aplica atunci ,?and
sarcina este echilibrata.
Considerand:
unde: Ir1a reprezinta valoarea efectiva a componentei active a fundamentalei curen1ilor

ira' irb ~i ire de sarcina.
Cantita1ile £,.", £"b ~i ire reprezinta componentele poluate ale curen1ilor de sarcina.
Analog:
iga = Igla .fi sin wt + T ga
.
19b =
I r::: · (
gIa"; L 2
SIll WI -
27r):-+ 19b
"3
.
1ge =I Gla";
r::: · (
L 2SIll wt -
47r):-+ 1ge
3
- - -
= 3U pn I gla + (u"" iga + Ubn igb + UanigJ
'----v----' ' • '
Pg Pg
- - -
= 3Upr. I'la + ~U"" i,a + Ubni'b +Uan i,c~
'-----.r---'
Pr P,.
- - - - - -
U",Jga +Ubn igb +Uan ige =-u""i,a -ubni'b -Uan i,e
.1 W r;:; -
iga = --'-v 2 sincot - i,a
3UpJ
. MV,
19b =-,.,--VLSm
r;:;2' ( illt--2n):- -I,b
JU1'J 3
. .1W r;:;. ( 4n\j:-
1 =--'-v2sm illt-- -I
gc 3U T 3 ,c
pn
Aceste marimi sunt referinlele curenlilor filtrului activ, de aceeaau fost notate cu 0
stea in schema de principiu.
Termenii in sinus se oblin plecand de la tensiunile simple ale relelei uan' ubn ~i uen '
multiplieate eu faetorul 1/ U1'n' Aceasta eomanda se poate aplica ~i la un filtru aetiv eu

convertor de eurent, inloeuind. cum s-a aratat la subcapitoluI3.1, Uc eu i, ~iC eu L.
Daca curentii de sarcina ir sunt dezechilibrati, curentii de linie vor fi $i el
dezechilibrati·
Remarcii:
Acest tip de comanda a fast descris considerand a compensare totala a armonicilor de curent
$i a puterii reactive.
Daca se dore$1e doar compensarea armonicilor, trebuie sa se modifice modul de
defmire a componentelor poluate ir •
Vom avea atunci:
u~ ( sau \* _)--/P':-'-: V-~,' "

\,~A/ I L- I I
Ue(sau~) -:,-:'y ~ ]
-'~ -'-' i
j "\ ' !
~ j
-----------
!
•....
1 ......;~
! X >-! -----~
!,
:~
---------------'
~X-i
__ '_1
---
i
i,~
-'iX-'_-
------------~
"'--
, _l_ra
•.... -'(~)
i~
____ componentelor .....
_lr_b
1 f?\ --~-b--
\<::~/
poluante I "'--
i 1 ~
i
.*
~_i---~~- I rc ()( ~\ 19c

In monofazat, notiunea de putere reactiva instantanee nu este defmita, deci se
uti1izeaza comanda prin extractia componentelor poluate ale curentului de sarcina. Schema
de comanda este prezentata m fig. 10.18. Ea este construita m acel~i mod ca 'in trifazat, daca
se considera doar 0 singura faza.
I
extraqia r~~\ i~
componentelor
poluante
'0
Dezvoltarea ~i comercializarea unui fJ.1truactiv sunt legate de prerul sau de cost ~i de

dimensiunile lui. Deci, este important de studiat dimensionarea fJ.1tre1oractive, adica
dimension area elementelor de stocare a energiei, a semiconductoarelor ~i a fJ.1tru1uide
intrare.
Pentru aceasta, se procedeaza m doua etape:
• se determin~ valoarea elementului de stocare ~i parametrii caracteristici ai dispozitivelor
semiconductoare, utilizand nor,iuneade functie de conversie care ne peunite sa neglijam
functionarea interna a convertorului ~i strategia de comanda utilizata; influenta fi1trului de
intrare este atunci neglijata.
• se determina valoarea elementelor filtrului de intrare, r,inandcont de funcr,ionareaintema
a convertoru1ui. Pentru a valida calculele de dimensionare, 'in general se recurge 1a
simu1area numeric a, 'inainte de trecerea 1arealizarea unui prototip.
Daca se considera un convertor (fig. 10.19) ca un ansamblu de semiconductoare

presupuse perfecte, principiul de conservare a puterii instantanee, care se scrie u)s = u.ic
permite defmirea unei functii de conexiune he care ia valorile 1, 0 sau -1, dupa starea de
conductie sau blocata a serniconductoarelor; astfe1, avem ic = heis et Us = heuc. Pentru un
convertor de tip MLI aceasta funqie contine armonici de joasa frecventa, corespunzatoare
marimilor sintetizate ~i armonici de malta frecven~ corespunzatoare decuparii MLI.
I~--i
I
I
e
\
I
!
I~~:-~~I
I
i
I !
i
I
U i Ue ! he ; U I
Y e
'\'! ir----
s t
---~ _1 1
Daca se considera acum un convertor, de exemplu cel din fig. 10.20, ca 0 asociere
de elem~nte semiconductoare ~i de filtre de intrare ~i de ie~ire presupuse perfecte
(presupunem ca acestea din urma elimina complet armonicile datorate decuparii cu malta
frecven~a ~i nu afecteaza cu nimic marimile de joasa frecven~a) principiul de conservare a
puterii instantanee se poate aplica ~i marimilor de intrare ~i de ie~ire de joasa frecven~,
neafectate de elementele fJ.1trelorde intrare ~i de ie~ire.
Deci, se poate defmi funqia de conversie h , astfelmcat i, = his .$i Us = hu,. Aceasta
functie .continua, cuprinsa mtre 1 ~i -1 nu contine decat armonici de joasa frecventa
corespunzatoare marimilor sintetizate ~i permite deci descrierea completa a caracteristicilor
exteme ale convertorului, fara sa se tina cont de funqionarea sa intema.
1
: •..I7iJ\r\!1 :'~.
----,--ll/i,!---
\j V \./ \)
iu
. e
y
Fig. 10.20 a) Convertor .MI.I Cll fIltre de intrare ~ide ie~ire;

b) Funclia de conversie asociata.
Acest formalism permite, printre altele, studiul funqionarii unui filtru activ
presuptL.'land perfecta comanda convertorului MLI, adica, asociata filtrelor de intrare ~i de
ie~ire, ea este astfelmd.t m fiecare moment h are valoared dorita.
in acest caz, punerea m ecuatie a problemei ~i rezolvarea sa va fi simpla ~i rapida..
Fig. 10.21 ~i 10.22 arata punerea ln ecuatie plecand de la acest formalism, a
functionarii a doua structuri de baza ale filtrului activ: filtrul trifazat ~i filtrul monofazat.
Uae
i '~u<' :.
I 19a I be '.
'I
I 19a ,
I
~ I ! f-+--i
I
I
igb
>
:
I Ii
I
IHLgb! I
I
; I I I
1 I i
i
i
Fig. 10.21 Modelarea prin funqia de conversie a fIltrelor active trifazate:

a) Cll structura de curent;
b) Cll structura de tensiune.
u II
,-eE ,...cE---,
~- __ ~ 11
PI I i
i '
Idi <:::::::>< :
iL<:::::::>< ill
, c::::JV l
~
~ ~i
Fig. 10.22 Modelarea prin funqia de conversie a IJ1trelor active monofazate:

a) Cll structura de curent; b) Cll structura de tensiune.
h=~ I{ ]
di[
u,=hu=L-
. dt
452
h=..!!:- ]
Ue
i = hi =C due
c g dt
in montajele practice din fig. 10.13 ~i 10.14, curentii ic 'in condensatoarele de

stocare C ~i tensiunile ut la bomele inductantelor £ contin armonici de 'inalta frecventa
datorita decuparii, 'in masura 'in care nu exista fIltru de ie~ire. A~adar, tensiunile u[ ~i
curentii ie din fig. 10.21 ~i 10.22 nu vor fi decat componentele de joasa frecventa ale
marimilor reale corespunzatoare. Binemteles, acest fapt nu altereaza cu nimic utilizarea
formalismului ~i dimension area diverselor elemente.
Dimensionarea elementelor de stocare ~i a semiconductoarelor consta 'in rezolvarea

sistemelor de ecuatii (10.35). (10.36), (10.37) ~i (10.38) prezentate In fig. 10.21 ~i 10.22.
Pentru acesta se def~e~e mai Intai un sistem de marimi raportate. Tensiunile sunt raportate
la valoarea maxima U a lui u 'in monofazat, sau a lui uab ~i uae' tensiuni compuse 'in uifazat.
Curentii sunt raportati la valoarea maxima Ig a curentului de intrare 'in filtrul activ.
in text,in continuare, marimile reduse vor fi srise eu careetare itallce zngrofate. Elementele
de stocare sunt caracterizate prin impedan1a lor redusa:
j
XI = O)£.-f-
U
OJ reprezinta pulsatia tensiunilor de alimentare.
Energia medie stocata corespunzatoare va fi deci In marime raportata:
Uc ~i II sunt respectiv valorile efective ale lui Uc ~i i[ 'in marimi raportate.
Cantitatile Ec ~i EI caracteristici sunt fundamentale. deoarece dimensionarea unei

inductante sau a unui condensator este proportionala cu energia medie stocata 'in element.
Valorile maxime, il a lui it pentru convertorul de curent ~i Dc a lui Uc pentru
convertorul de tensiune, ne permit sa defmim caracteristicile nominale ale componentelor
semiconductoare ale filtrului activo Pentru convertorul de curent, 'in monofazat ~i 'in trifazat,
valoarea nominala a curentului ik al semiconductoarelor ~i valoarea nominala a tensiunii Uk
~ A
trebuie sa fie, 'in marimi raportate, mai marl decat 1 , adica In marimi reale ik > II ~i Uk > U
(unde U reprezinta valoarea maxima a tensiunii u 'in monofazat ~i a uneia din cele doua
tensiuni compuse uab ~i uac 'in uifazat).
Pentru convertorul de tensiune, valoarea nominala a curentului ik al
semiconductoarelor trebuie sa fie mai mare decat 1 'in marime np0rtata, i~ valoarea
A
nominal a a tensiunii Uk mai mare decat Ue, adica 'in marime reala: ik > 18 ~i Uk > Ue•
Rezolvarea sistemului de ecuatii corespunzator montajului ales trebuie sa fie facuta
astfel 'incat sa minimizeze Ee ~i Ue sau EI ~i II' asigurand 'in acel~i timp 0 function are
corecta a filtrului activ, adica avand grija ca, funqiile de conversie sa ramana cuprinse 'intre
-1 ~i 1.
Sistemele de ecuatii sunt destul de simple ~i pot fi rezolvate numeric 'intr-un timp
foarte scUTt.
Se considera un redresor monofazat cu diode functionand cu 0 sarcina fixa ~i

puternic inductiva. Curentul absorbit de la re1ea ir ~i curentul i8 dorit sunt reprezentati 'in
fig. 10.23.
Cu scopul de a compara cele doua structuri de baza, dimensionarea elementelor de
stocare a fost facuta pentru filtrele active cu convertor de curent ~i cu convertor de tensiune.
Fig. 10.23 ir -curentul poluat;

i8 - curentulla intrarea 'in filtrul activo
Acest sistem poate fi rezolvat numeric 'intr-un mod foarte rapid.

Fig. 10.24 prezinta evolutia lui ii' i , h ~i U In functie de timp pentru XI == I ~i
iio == 1.5 (iw reprezinta valoarea medie a lui i I)'
e
De la = 0 la e!, e
filtrul activ este decuplat; la = e1 se leaga filtrul activ, curentul
it m inductanta se stabilizeaza; la e= e z, se mcepe coreqia; i devine sinusoidal ~i pulsatia
e e
lui it in jurullui ieo cre~e; la = 3, sarcina redresorului este raportata la jumatate: curentul i
scade m amplitudine, dar ramane sinusoidal. Faptul ca functia h ramane cuprinsa mtre 1 ~i -I
demonstreaza buna funetionare a filtrului.
Caracteristicile din fig. 10.25 ~i 10.26 dau, pe~tru intreaga sarcina a redresorului ~i
pentru diverse valori ale lui X" evolutia lui E[ ~i a lui I[ m functie de Iwo Cu linie mtrerupta
apare limita bunei funqionari a filtrului activ, la dreapta careia avem mereu h I I~
1.
Deci, alegerea lui X[ ~i Ieo nu poate rezulta decat dintr-un compromis intre
preocuparea de a minimiza dimensiunea inductantei ~i cea de a reduce valorile nominale ale
dispozitivelor semiconductoare.
2,
I
I
!
1,5
i,-;--.---
I
i
I
I
I
1!
I
o _! -~~~------~-~
0,8 1,2 1,4 1,6 1,8 2
3 ,-;------------
,/i
r
/
2,5, ~ /_; X 1=0.1

i i
=u..L= X_c
du
C U
c
C de
Se constata 0 similitudine intre aceste ecuatii ~i cele caracteristice convertorului de
curent. De fapt, daca inlocuim in sistemul de ecuatii (10.41) il CU ue' u/ CU ie ~i XI cu Xc'
se regase~e ecuatia diferentiala a sistemului de ecuatii (10.42).
Deci, caracteristicile din fig. 10.25 ~i 10.26 P?t fi ,:tilizate pentru filtrul activ cu
convertor de tensiune, inlocuind EI CU Ee, I/o CU Ueo' II CU Ue ~i XI cu Xc (Ueo reprezinta
valoarea medie a lui Ue). Mai mult, chiar daca functia h are 0 expresie diferita, rezolvarea
sistemului (10.42) conduce la acee~i limita a bunei functionari a filtrului.
Remarcii:
ExistA de asemenea 0 similitudine intre sistemele de ecuatii (10.35) ~i (10.36), care
caracterizeaza function area fUtrelor active trifazate. Functionarea acestor structuri trifazate
este deci asemanatoare functionarii structurilor monofazate corespunzatoare.
in decursul dimensionarii elementelor de stocare ~la semiconductoarelor, influenta

flitrelor de intrare a fost neglijatA, in masura in care frecventa de decupare a fost presupusa
foarte mare.
in practica, frecventa de decupare este limitata de timpii de punere in conductie ~i
de deschidere a semiconductoarelor utilizate, sau de pierderile in comutatie foarte
importante.
Filtrele de intrare sunt dimensionate pentru a reduce cat se poate de mult armonicile
datorate decuparii. in acela~i timp, limitarea benzii de trecere a acestor filtre duce la 0
miqorare a performantelor dinamice ale filtrului activo
Fig. 10.27 prezinta schema filtrului de intrare al unui filtru activ monofazat cu
structura de curent,legat la 0 rete a cu tensiunea electromotoare e ~i de impedantA interna I .
Este ~i schema monofazata echivalenta a unui filtru de intrare al filtrului activ
trifazat eu struetura de curent ('m care tensiunea u corespunde uneia din cele trei tensiuni
simple ale retelei uan' Uz,n sau uen).
Acest flltru este de ordinul doi, frecventa sa de rezonanta fiind:
1
Ie = 2nJ(L, +1)C,
Comanda filtrului activ trebuie sa fie astfel incat sa nu genereze armonici de curent
de frecvente apropiate lui fc pentru a nu produce aceasta rezonanta. Vom privilegia
comenzile cu frecventa de decupare Id fixa ~i alegem 0 frecventa Ie inferioara lui Id'
Daca in caietul de sarcini al fIltnIlui activ este trecuta eliminarea tuturor annonicilor
al caror rang este inferior lui k, este necesara 0 frecventa Ie mai mare decat /if unde I
reprezinta frecventa rerelei. Valoarea lui Ie aleasa trebuie sa verifice inegalitatea urmatoare:
1
rJOVTIU'
I
e I
Vi
e ,
,------------
Pe de alta parte, impedanta Zf a fIltnIlui de intrare la frecvenra I (vazuta dinspre

rerea) trebuie sa fie importanta pentnI a nu se consuma curent reactiv. PentnI a fixa aceste
idei, 0 putem compara cu impedanta U II g ce caracterizeaza dimensionarea fIltnIlui activ (U
corespunde valorii efective a tensiunii nominale a rerelei =?iIg valorii efective a curentului
nominal de intrare in fIltnIl activ).
Elementele Le ~i Ce trebuie sa verifice inegalitatea de mai jos:
(L c +l)C c (2;if)2-1 ! »_U

IZ I = I
f Cc2;if Ig
Aceasta inegalitate ne sugereaza sa alegem Le mare ~i Ce mic. In acela~i timp

trebuie avut grija sa se minimizeze dimension area acestor elemente. Dad pentnI
componentele de frecvenra I se neglijeaza caderea de tensiune la bornele lui Lc ~i curentul
in Ce, energia stocata in aceste elemente va fi.:
I ~ 1 0
E=2CP-+2LJ;
Tinand cont de relaria (10.43) ~i neglijand l fara de Le se obrine minirnul lui E
Aceste valori ale elementelor conduc, neglijand l , la 0 impedanra la frecvenra I,

V3zuta din rerea egala cu:
• Filtrul de intrare aI fi)tru)ui activ CD structura de tensiune
Fig. 10.28 prezinta schema fIltrului de intrare aI unui fIltru activ monofazat cu
structura de tensiune legat la 0 retea cu tensiune electromotoare e ~i impedanta intema I .
Schema este ~i schema monofazata echivalenta a fIltrului de intrare aI unui fIltru activ
trifazat cu structura de tensiune (tensiunea u corespunde uneia din cele trei tensiuni simple
ale retelei Uan, !ton sau ucn). Acest fIltru este de ordinul I, deci se pot utiliza, fara riscul
rezonantei, toate tipurile de eomanda cu MLI (histerezis, frecventa fIxa, etc.).
In cazul utilizarii unei comenzi eu frecventa de decupare fd fIxa, se poate determina

ondulatia maxima (L1lg)max a curentului ig•
Daca se presupune ca tensiunile u ~i u' sunt eonstante pe 0 perioada de comutatie,
u.:.m corespunde minimului tensiunii u' .

Se arata ca:
in monofazat u.:.m = -Uc;
in trifazat u~ = -2Uc /3.
Valoarea lui L, este aleasa in functie de ondulatia (Mg)max tolerata. Yn acel~i timp,
o prea mare valoarea a lui L, reduce performantele dinamice ale fIltrului, adica limiteaza
capacitatea sa de a elimina armonieile de rang important.
Panta curentului ig va fI:
dig u- u'
-=--
dt L,
Ea este cu atat mai scazuta, cu cat L, este mai mare.
in timpul utilizarii unei comenzi cu histerezis, ondula1ia t1I" este cea care este
men1inuta constanta. Valoarea lui L, este aleasa in acest caz incat sa limiteze frecventa
maxima de comuta1ie:
-0 -u'miD
fdr=. = L M
, g
10.2.6 Filtrajul activ serie

Filtrele active pot fi legate ~i in sene cu sarcina. In fig. 10.29 este data schema de
principiu a montarii in sene a unui fLltru monofazat ~i in fig. 10.30, schema montarii in sene a
unui fLltru activ trifazat. In trifazat legarea se face printr-un transformator. Dupa modul in
care convertoarele ce compun filtrele active sunt comandate in tensiune sau in curent, ele
permit depoluarea fie a tensiunii de alimentare a sarcinii, fie a curentului absorbit de la retea.
Se poate utiliza, la fel ca pentru fLltrajul activ paralel, once structura, de curent sau de
tensiune.
,
i
~
, I
, i
1 __ 1
r----:w-, -----1 --.J ~- i

i
Filtru
I ri i activ
i ,liMiI I
--!--~~i
!
----- I
,i
1--.
(fIfJ\(\\
UVUu i ~
Cfuld tensiunile retelei de distributie prezinta annonici, legarea unui filtru activ serie
permite mentinerea a tensiunii sau a tensiunilor la bomele sarcinii sinusoidale. De exemplu,
in monofazat se comanda filtrul activ ca el sa genereze 0 tensiune uf astfelincat u, = U - uf
sa fie sinusoidala.
Daca sarcina absoarbe un curent poluat, filtrul activ serie comandat in tensiune nu II
poate coreeta, curentul de linie fiind mereu egal cu curentul de sarcina..
Acest tip de filtru activ poate fi implantat pe sarcini poluante deja prevazute cu filtre
pasive. Ele permit in acest caz sa fie evitate fenomenele de antirezOnan!a (datorate
interactiunii dintre filtrele pasive ~i impedanta tetelei) impiedicand armonicile de tensiune
dinspre retea sa excite aceasti antirezonanta.
10.2.6.2 Filtrul activ serie comandat in curent
Filtrul activ serie, controlat in curent, impune un curent de sarcina, de forma
sinusoidala ~i in faza cu tensiunea re!elei. Curentul absorbit de la retea fiind mereu egal cu
curentul de sarcina, devine de asernenea sinusoidal ~i in faza cu tensiunea retelei. Referinta
de amplitudine a acestui curent poate rezulta, ca ~i pentru comanda filtrelor active paralele,
din reglarea marirnii de stare de pe partea de curent continuu a convertorului, ce compune
filtrul activo
Sarcina trebuie sa fie de natura unei surse de tensiune, in masura sa asigure
continuitatea curentului impus de filtrul activ.
Principiul de function are al acestui filtru presupune a priori ca, atunci cand tensiunea
la bomele sarcinii scade, scade ~i curentul absorbit de aceasta. Mai mult, impunand curentul
la intrarea intr-un convertor alimentat de obicei in tensiune, se modifica function area sa.
Trebuie avut grija ca acest convertor sa asigure mereu, in prezenta unui filtru activ
serie, functia pentru care a fost construit.
11
PROTECTIA
, CONVERTOARELOR
STATICE DE PUTERE
11.1 Principii de baza utilizate. Elaborarea schemei de

protectie
,
Alegerea schemei de proteclie a unui convenor static este 0 problema complexa,
deoarece ea presupune mai intai efectuarea unei analize a modului de defectare ~i apoi
stabilirea condili-ilor critice care pot aparea. Schema de proteclie trebuie sa fie construita
linand cont de un optim economic global, ce rezulta din evaluarea costurilor componentelor
deteriorate, evaluarea costului reparaliei ~i a indisponibilitili-i pe 0 perioada detern'linata a
echipamentului din care face pane convenoruL Din punct de vedere practic, acest optim
economic po ate evolua, pentru un acel~i tip de echipament, dupa regimul sau de utilizare,
tipul ~i frecventa de aparili-e a defectelor ce provin din mediulin care acesta funclioneaza.
Se cerceteaza optimul, dupa patru criterii defmite de inilialele FDMS: fiabilitate,
disponibilitate, mentenanta ~i securitate.
Constructorul trebuie sa descopere sursele posibile de defectare, probabilitatea de
aparilie a acestora ~i consecin!ele lor asupra convenorului. EI trebuie sa foloseasca
mijloacele necesare de protecli-e pentru a asigura funclionarea echipamentului in
conformitate cu exigen!ele utilizatorului, dar cunoscand faptul ca protecli-ile suplimentare
maresc pre!UI echipamentului ~iII diminueaza fiabilitatea.
Asigurarea unei protec!ii complete este teoretic posibiIa prin diverse componente de
proteclie, dar, practic, ea duce la costuri foane mari.
Protecli-a convenoarelor se face, in general, in curent ~i in tensiune; se evita cu 0
probabilitate precisa dep~irea curenlilor ~i tensiunilor maxime admise de componentele
prezente in schema convenorului.
11.2 Protectia
, in curent
In convertoarele statice de putere, defectele care determina aparitia unor curenti
foarte mari sunt, de obicei, scurtcircuitele interne sau externe. Scurtcircuitele interne au drept
cauza punerea ill conductie intempestiva a unei componente semiconductoare, ca urmare a
unei perturbatii, a unui defect de comanda sau a defectarii componentei.
Scurtcircuitele externe sunt cele care apar ill circuitul de sarcina. Cel mai
defavorabil este cella bornele sarcinii.
Componentele supuse celor mai severe solicitari sunt cele care se afla in starea de
conductie in momentul defectarii. Mai mult, distrugerea uneia din aceste componente
determina de obicei un scurtcircuit.
La fel ca ~i pentru alte echipamente electrice, protectia minimala in curent,
indispensabila pentru un convertor, consta in mijloace de deconectare (intreropere) care 11
izoleaza de sursa sau de sursele de energie, cat mai rapid posibil dupa aparitia curentului de
defect. In general, este yorba despre intreroptoare automate limitatoare sau de contactoare
echipate cu relee magneto-termice, dublate de sigurante ell mare putere de ropere. Daca
sarcina se poate comporta ~i ca sursa de energie (de exemplu 0 m~ina electrica), atunci
trebuie instalata ~i de aceasta parte 0 protectie de acel~i tip.
Este uzual sa se prevada 0 plaja de curenti, pentru care sistemele de protectie
utilizate sunt simultan eficace, dupa cum se arata in schema din fig. 11.1, unde valorile
curentului sunt date in coordonate logaritmice.
Funetionare
Funetionare
normala Lasuprasarcina
__________ Proteqia contra

arnplitudinilor foarte marl
1•••----01 Proteetia contra arnplitudinilor de valoare scazuta
I I I
0.1 In 100 In 1000 In
In general, protectia globala, care permite izolarea convertorolui de sursele de

energie exterioare, nu este suficienta, deoarece ea este prea lenta pentru a proteja
componentele semiconduetoare de putere ale convertorolui.
Pentru componentele cu inertie termica scarota ~i cu comportare cvasi-adiabatica
vizavi de illcalzirea la scurtcircuit, este indispensabila 0 protectie suplimentara.
a) diodele ~i tiristoarele se protejeaza prin legarea in serie a unei sigurante ultrarapide SUR
(fig. 11.2).
SUR SUR
o~_ -_--=--~ I
Siguran!a ultrarapida este ill mod special construita pentru a indeplini unnatoarele
conditii:
illtrerupere sigma ~i foarte rapida a curen!ilor de scurtcircuit de intensita!i mari;
limitarea amplitudinii ~i duratei curentului de defect;
supratensiune scazuta in momentul intreruperii curentului;
aplicarea principiului selectivita.tii protec!iei;
mtre!inere simpla ~i redusa.
Alegerea siguran~ei se face dupa valoarea efectiva a curentului care 0 strabate ~i
dupa valoarea efectiva a tensiunii care apare la bornele sale dupa func!ionarea sa. Siguran!a
asigura protec!ia dispozitivului, daca sunt indeplinite urmatoarele condi!ii:
k este un factor de corec!ie dat de constructor;

Ie este curentullimitat taiat de siguran~a;
Ua este tensiunea de arc a siguran!ei;
(I2 t) sigurantal150"C
este integral a de curent a sigurantei
'0
la l50°C, t
iar (l2 )c m ta
PO"""
cea a
componentei, la accea~i temperatura;
IFSM (pentru diode); ITSM (pentru tiristoare), I2t, VRRM sunt caracteristici ale
componentei semiconductoare.
b) Tranzistoarele bipolare, MOS sau IGBT ~i tiristoarele GTO se protejeaza prin intermediul
propriei lor comenzi. Aceasta metoda constA ill supravegherea unui anumit numar de
parametri vitali ~i In caz de defect sa se plaseze unul sau mai multe componente In starea
in care acestea sunt cel mai pu!in vulnerabile, adica in starea blocata.
Principalii parametri de supravegheat in cazul unui tranzistor de putere care
func!ioneaza in comuta!ie sunt:
• In starea de conriuc?e:
amplitudinea curentului de colector (sau de drena, pentru MOSFET);
starea de satura!ie (curentul de baza sau de grila suficient pentru ca tranzistorul sa
ramana cvasisaturat, oricare ar fi curentul de colector).
• In timpul comuta!iei la deschidere (blocaj):

respectarea ariei de comuta!ie sigura la polarizarea inversa (RBSOA);
• In starea blocata:
tensiunea maxima aplicata illtre colector ~i emitor (sau intre drena ~i sursa);
tensiunea de polarizare inversa a jonc!iunii emitor-baza (cazul tranzistorului bipolar
care func!ioneaza la VCEX) sau tensiunea negativa grila-emitor (cazul IGBT -urilor);
• In timpul comuta!ieila illchidere (punerea in conduc!ie):

respectarea ariei de comuta!ie sigura la polarizare directa (FBSOA).
ActuaImente, pentru tranzistoarele de putere, protectia activa descentralizata este cel
mai des utilizata ~i a fost posibila gra!ie integrarii. Ea asigura 0 protectie totala. Tranzistorul
participa activ la propria sa protectie. In acest nou concept, circuitul de comanda
conventional este inlocuit printr-un circuit integrat inteligent capabil sa asigure, in afara
funq:iei de comanda, supravegherea ~i proteqia tranzitorului. Un astfel de integrat con!ine
toate circuitele de supraveghere a parametrilor vitali pentru tranzistor. Supravegherea
parametrilor se poate efectua in diverse moduri, direct sau indirect. De exemplu, curentul de
suprasarcina poate fi detectat masucind curentul de colector cu ajutoruI unui ~t inserat pe
returnI negativ al alimentarii cu inalta tensiune. Caderea de tensiune este aplicata la intrarea
unui comparator continut in circuitul integrat ~i, in caz de suprasarcina, ea va dep~i un nivel
prestabilit reglat anterior. Atunci tranzistorul va fi blocat. Pe de alta parte, starea de saturatie
a tranzistorului in timpul fazei de conductie poate fi controlata in mod direct, printr-o
supraveghere a tensiunii de saturatie colector-emitor, care este in mod analog transmisa unui
comparator.
Pragul de interventie a fiecaruia din circuitele de supraveghere poate fi ajustat
separat. Dep~irea unuia din aceste praguri provoaca imediat 0 ac!iune corectiva.
De exemplu, circuitul integrat UAA 4002 (vezi fig. 11.3) con!ine toate circuitele de
supraveghere a parametrilor vitali pentru un tranzistor bipolar de putere: limitarea curentului,
men!inerea in conduc!ie cvasisaturata, supravegherea tensiunilor auxiliare ~i a timpului de
conduqie minim ~i maxim, ajustabile separat. EI permite organizarea protectiei convertorului
sub forma unei protec!ii active descentralizate.
I
I
intirziere i
la inchidere :
Pentru IGBT-uri, eel mai des utilizata este 0 metoda de protectie numita "fn doi
timpi" (vezi fig. 11.4).
• PrimuI timp: se intervine foarte rapid, plecand de la 0 informatie de defect care poate fi
insuficienti, dar care pune tranzistorul intr-o situatie de seeuritate maxima, intrucat
curentul de colector de defect este limitat prin reducerea imediata a comenzii de grila de
la 15V la lOV.
Informatia poate fi, de exemplu, cre~erea tensiunii in starea de conductie a IGBT.
• Al doiIea timp: se analizeaza informatia.
daca este un defect trecator sau 0 perturba1ie, se repune comanda de grila la 15V ~i
convertorul continua sa functioneze fara a fi fost perturbat.
daca este un defect permanent, se ia decizia de blocare a IGBT. Aceasta se face plecind
de la un nivel de curent mult mai scazut, deci supratensiunile vor fi mai pu1in
importante.
curent de curent de
scurteircuit scurtcircuit
/ prezumat ,I. prezurnat
. curent de
scurteircuit
redus
curent de
scurteircuit
redus
V v
GE 15V GE
I lOV
I
;
:-. ••
,I
td
a) Defect trecator
In general, logica de securitate va fi mai mult sau mai putin complexa, in functie de
tipul de circuit in care este utilizat tranzistorul ~i de mediulin care lucreaza.
Fig. 11.6 prezinta circuitul specializat produs de Firma "Hitachi".
Astizi, au fost puse la punet module de putere cu tranzistoare auto-protejate ~i

izolate galvanic fa!<l de circuitul de comanda. Astfel, se obtine 0 foarte mare siguran1a in
function are a circuitelor tranzistorizate, independent de mediulinconjurator exterior.
Se va trata, cu titlu de exemplu, dimension area proteqiei la scurtcircuit pentru un
redresor trifazat in punte (pD3, B6) necomandat (fig. 11.7).
V :25 V+5%
GG
C 1, C2: 1000 JlF, 25 V
C7-4:220OpF(1000pF-3300pF
:Miss operation preventive capacitor
ZDl: Hitachi Type AUOl-16 (Vz=16V)
RJj] R2: C7-4 D RG: Select a gate resistance according to
i
, , I
the module used.
D: Hitachi Type VI 1M (BOOV, OAA)
Rl: 2.2kD.(1.4kD.-5.8kQ)
To protection R2: lkQ
circuit 9,lOpin: Input signal pin; input signal5V
Ca variante de protectie, siguran1ele ultra rapide se pot lega in serie cu fieeare dioda
(fig. 11.7,a), in seeundarul transformatorului (fig. 11.7,b), sau in serie eu fiecare dioda ~i eu
seeundarul.
Dimensionarea protectiei se face in doua etape:
A) Alegerea siguran1ei ultrarapide dupa parametrii sai nominali;
B) Verificarea daea siguran~ aleasa oferel proteqie diodei.
Fig. 11.7 Proteetia la seurteireuit a redresorului trifazat ill punte, ell siguranre ultrarapide SUR.
Pentru etapa A), trebuie sa se stabileasea tensiunea nominala Un ~i eurentul nominal

In neeesare alegerii sigurantei.
Tensiunea nominala Un trebuie sa fie mai mare (eel putin egala) eu valoarea de van
USf a tensiunii intre fazele secundare ale transformatorului:
Pentru euplajul In stea (fig. 11.7):
U Sf = J3uf
Usf=Uf (11.4)
eu: V = Jiu
f f, unde Vf este valoarea efeetiva a tensiunii secundare pe faza.
Curentul nominal In trebuie sa fie eel pentru care siguranta nu funq.ioneaza eand
este pareursa de eurentii de suprasareina de durata (ore), admisibili pentru redresor.
Pentru montajul din fig. l1.7,a se ealculeaza valoarea efectiva a eurentului de.
suprasareina admisibil ISU•1d care treee prin siguranta, eu relatia (11.5).
eu: CSl = ----

Isupr= duro
- faetoru 1 d e suprasarcma;
.
Idn
[SUPras3IC.dur. - valoarea medie a eurentului de suprasareina de durata., impus de caietul
de sareini;
Jdn - valoarea medie a curentului redresat In regim nominal (curenml nominal).
np - nurnarul de diode legate In paralel pe aeee~i eale (pentru 0 singura dioda
Cn factor de neuniformitate a repartitiei curentilor prin diodele legate In paralel

(cn=O,7 ... 0,95).
Pentru montajul din fig. 11.7,b curentul de suprasarcina ISU.ld admisibil prin
siguranta este:
Tinfuld cont de relatiile (11.2) ~i (11.7), se alege siguranta din catalog.

Etapa B) constl in verificarea comportarii sigurantei la suprasarcini admisibile de
scurta duratl (minute) ~i la scurtcircuit. Siguranta nu trebuie sa functioneze pentru
suprasarcini admisibile de scurta duratl Isu.sc.d (impuse de caietul de sarcini). Valoarea
efectiva a curentului Isu.sc.d se calculeaza, astfel:
- pentru montajul din fig. 11.7,a:
1sU.$C.d -
-
cs2 f{--I
3 dn
I
Cs2 este factorul de suprasarcina , dat de relatia Cso = supra:=.sC.d. iar curentul
- Idn
Isuprasarc.sc.d. este impus de caietul de sarcini.
Pentru valoarea Isuprasarc.s.c.d. calculata cu relatiile (11. 8) sau (11. 9), timpul total t de
eliminare a defectului rezulta din caracteristica de protectie (sau caracteristica timp-curent) a
sigurantei.
Siguranta a fost corect aleasa daca:
tsuprasarc.sc.d este durata impusa (suprasarcina de scurta durata).

Siguranta protejeaza dioda la scurtcircuit daca sunt respectate conditiile (11.1).
Luarea in considerare a integralelor de curent (I2t) este impusa de necesitatea
topirii sigurantei ~i a intreruperii circuitului, inainte ca dioda sa fie distrusa prin efect termic.
in cazul nostru, conditia se serie:
pentru montajul din fig. 11.7, a:
k I-t
(
0 )
siguranta/150oC
< ()2(
n c
p n
I 2t ) c!iodaI150.C
Pentru verificarea condiliilor (11.11) sau (l L 12) se gasesc In cataloage integralele
de curent ale sigurantei ~i diodei.
k depinde de tensiunea de utilizare a siguran!ei. Funqia k(U), data In mod calitativ
1n fig. 11.8, este furnizata de catre constructor In catalogul sigurantei.
k1 line cont de faptul ca (J2t) pentru dispozitiv este de obicei stabilita pentru 0 unda
de forma unei jumatali de sinusoida de durata 1Oms, dar practic durata de funqionare a
siguran!ei este mai scurta.
Legatura kl (l) (t;::: timpul total de eliminare a defectului) depinde de tipul
sigurantei.
t [ms]
•••
A doua conditie (11.11) demonstreaza limitarea de catre siguranta a curentului de
scurtcircuit la 0 valoare Ie' nepericuloasa pentru dioda.
Valoarea I a curentului limitat taiat se determina din caracteristica de limitare
Ie (I p) a sigurantei. e
Pentru montajul din fig. 11.7 ,a, valoarea efectiva a curentului prezumat este data de
Use (%] -tensiunea de scurtcircuit a transformatorului.

Valoarea Ie rezulta din caracteristica de limitare Ie (/p) pentru Jp calculat.
Siguranta a fost bine aleasa daci':l:
pentru montajul din fig. 11.7,a:
Ie
--< I
n c FSM/l50°
p n
Pentru verificarea celei de-a treia condi!ii (11.11), tensiunea de arc Ua a sigurantei
se ob!ine din diagrama Ua (U) (U =tensiunea de serviciu) data in catalog de catre constructor.
VRRM se gase~e in catalogul diodei.
11.3 Protectia
, in tensiune
Componentele semiconductoare de putere ale convertoarelor statice au un cristal
semiconductor de grosime redusa care determina un raport relativ SC3.Zutintre tensiunea
normala de functionare ~i tensiunea de strapungere prin masa cristalului sau pe suprafata lui.
Acest fapt impune limitarea la valori admisibile a supratensiunilor care apar pe durata de
viata a convertorului. Aceste supratensiuni pot fi interne, datorate comutatiei ori functionarii
unui dispozitiv de decuplare in regim normal ori in momentul unui supracurent, sau exteme,
cauzate de sarcina ori de manevrele tacute asupra pArtii de alimentare.
Supratensiunile pot fi repetitive (de exemplu, in cazul supratensiunilor de comutatie)

sau aleatorii. Primele sunt previzibile, cunoscand principiul ~i schema de function are a
convertorului, deci mult mai u~or de limitat. Cele aleatoare apar la momente imprevizibile.
Energia acestor supratensiuni este, din pac ate, necunoscuta. Dar, prin experimentari,
se pot estima valori care sa fie luate ill consideratie pentru a dimension a protectia ill tensiune.
11.3.1.1 Supratensiunile repetitive
1n general, supratensiunile de comutarie sunt generate de energia stocatil. in

inductanta circuitului. Variaria curentului di I dt in inductanta L da 0 tensiune egala cu
-L di , care are 0 polaritate de 0 asemenea maniera indit mare~e solicitarile. Acest fenomen
dt
genereaza supratensiuni.
Se pot cita cateva exemple:
a) Alimentarea primarului transformatorului convertorului.
Daca convertorul este alimentat de la retea, inchizand intreruptorul montat in
circuitul primar al transformatorului, in momentul maximului tensiunii retelei (fig. 11.10),
datorita inductantei ~i capacitatii de scapari a 1nf~urarii secundare, apare 0 tensiune
tranzitorie secundara de 0 amplitudine Uss, mai mare decat de doua ori tensiunea secundara
normala Us.
b) Deconectarea primarului transformatorului convertorului
Deconectarea primarului transformatorului convertorului, ce lucreaza cu un curent
de sarcina mare, conduce la supratensiuni ce pot atinge de 10 ori valoarea tensiunii secundare
normale (fig. 11.10).
r\"' (\ (\ (\ (
C/\J\] \J
c) lntreruperea circuitului in caz de scurtcircuit a sarcinii, atunci cfuld sursa de alirnentare
este inductiva (fig. 11.11). .
Sursa va genera 0 supratensiune - L di de energie mare, care actioneaza asupra

<it
componentelor.
d) Deconectarea circuitelor de fUtrare (fig. 11.12)
Pentru contactorul K, filtrul reprezinta 0 sarcina inductiva care po ate conduce la
amorsarea repetata a arcului electric in camera de stingere. Acest fenomen genereaza
oscilatii de inalta frecven¥t ale tensiunii fumizate convertorului.
functionarea
. SUR SUR - siguranlA ultrarapida
Alta
/' sarcina
e) Regimul dinamic (de comutatie)

In convertoare, componentele semiconductoare de pe partea de fOT!afunctioneaza in
regim dinamic (de comutatie). Fenomenul generator de supratensiuni este intreruperea
curentului in diferitele semiconductoare in timpul blocarii lor naturale sau comandate, in
functie de principiul de function are ale convertorului. Limitarea supratensiunilor generate de
acest fenomen este asigurata de catre circuitele de imbunatatife a comutatiei (CALC sau
Snubber) construite pe baza circuitelor RC sau RCD (rezistenta-capacitate-dioda) ~i uneori pe
baza unor componente neliniare (diode cu avalan~a controlata, varistoare, etc.).
Trebuie subliniat faptul ca, in regirn de bloc are, tensiunea la bomele componentelor
evolueaza in functie de modul de funqionare al convertorului ~i poate prezenta forme de
unda foarte diverse.
11.3.1.2 Supratensiunile aleatoare
SupratensiuniIe aleatoare sunt produse de traznete, de comutaria sarcinilor paraleIe

legate fu paraIel pe acel~i sistem de distriburie sau, in cazul fu care multe componente
semiconductoare protejate individual prin cate 0 siguran~ sunt conectate fu paralel, datoriti
eliminarii curentului de defect fu una dintre componente, prin funcrionarea sigurantei sale.
Pentru a defmi aceste solicitari sunt utilizate metode statistice.
Protecria impotriva supratensiunilor externe se face fu general Ia intrarea

convertorului, prin eclatoare sau descar-catoare cu rezistenta neliniara (carbura de siIiciu, oxid
de zinc, etc.). Ele joaca un rol de limitare. Descar-catorul se defme$!e prin caracteristica sa
curent-tensiune, tensiunea maxima de serviciu ~i energia maxima absorbita fu regim de scurti
durati. Protecria impotriva supratensiunilor interne se face prin componente sau scheme de
limitare care limiteaza supratensiunile la nivele stabilite, admisibile pentru componentele
convertorului. Tipul de proteqie utiIizat ~i legarea sa fu schema convertorului sunt funqie de
originea supratensiunii, de nivelul sau ~i de nivelul de limitare impus. in momentul
proiectarii convertorului, dupa estimarea nivelului supratensiuniIor, exista multiple
posibilitiri de acriune pentru a evita defectarile datorate supratensiunilor. dintre care
enumeram:
a) alegerea componentelor cu tensiuni de strapungere foarte ridicate (sau montarea lor fu
serie), superioare nivelului supratensiunilor. Pentru diode ~i tiristoare, raportul Vsu
v~
poate fi ales futre 1,5 ~i 3 (Vsu=valoarea maxima a supratensiunii), dar soluria trebuie sa
ramana ~i economica.
b) eliminarea sau reducerea cauzeloT ce provoaca supratensiuni. Se impune sa se decupleze
futfu secundarul transformatorului convertorului ce funcrioneaza fu goL
c) legarea fu schema convertorului a elementelor de protecrie la supratensiuni, cum ar fi
grupurile RC, diodele Zener, cu avaIan~a controlata, cu seleniu, varistoarele, etc.
De obicei, protecria este 0 combinarie futre posibilitarile a), b) ~i c).
Deseori, se preconizeaza montarea unui element de protectie la supratensiuni pe
fiecare componenta semiconductoare de putere. Aceasta situatie este prezentata fu fig. 11.13,
pentru diferite componente. Elementul de protecrie este dimension at astfel fucat sa
acumuleze ~i sa disipe energia supratensiunii, asigurand nivelul de supratensiune admisibil la
bomeIe componentei semiconductoare.
in cazul grupului RC, condensatorul acumuIeazaenergia suplimentara care apare
odata cu supratensiunea ~i 0 cedeaza treptat, dupa dispariria acesteia. Tensiunea maxima
Uemu la bomele condensatorului este aIeasa fu funcrie de valoarea instantanee maxima
admisibila a tensiunii inverse VRSM (sau directe VDSM) a componentei semiconductoare.
Valoarea condensatorului se calculeaza Cll relaria:
U este vaIoarea maxima a tensiunii fu regim normal (nominal);

W este energia supratensiunii.
Valoarea rezistentei este determinata astfel incat sa se evite oseilatiile eireuitului ~i
sa se limiteze amplitudinea ~i integral a eurentului de dese3.ryare al condensatorului la valori
admisibile pentru componenta semiconductoare.
Utilizarea altor elemente de protectie (diode eu avalan~a controlata, diode cu
seleniu, diode Zener, varistoare) este bazata pe caraeteristicile lor neliniare curent-tensiune.
Ele prezinta 0 rezistenta ridicata sub nivelul tensiunii de strapungere ~i 0 scadere brusca a
acestei rezistente, cand nivelul de strapungere este atins.
Aceste elemente se diferentiaza prin ordinul de marime al tensiunii de strapungere,
panta caracteristicii, dispersia ei, curentul maxim admis, viteza de raspuns, etc.
Din punct de vedere al energiei supratensiunii de limitat, se poate impune solutia
legarii in paralel la bornele componentei serniconductoare a doua elemente de protectie
diferite (de exemplu un grup RC ~i 0 dioda cu avalan~a controlata).
Tensiunea de limitare Vc a elementelor de protectie alese (diode cu avalan~a
controlata, diode Zener, varistoare) trebuie sa fie inferioara tensiunii maxime admise Vmal< a
eomponentei de protejat:
in acel~i timp, curentul care Ie strabate ill timpul regimului tranzitoriu nu trebuie sa
dep~easca curentul maxim adrnisibil. Fig. 11.14 arati efectul proteqiei prin varistor pentru
un tranzistor bipolar de putere. Se observa ca nivelul supratensiunii este putemic redus.
+v
50n 26V
100mH
rj "\Iv Ie
470n l~
11.3.3 Protecfia la supratensiuni a redresoarelor

S-au ales redresoarele ~i in particular redresorul trifazat in punte, pentru a ilustra
posibilititile de alegere ~i de dimension are a protectiei la supratensiuni.
Protectia se poate lega:
a) in primarul transformatorului, pentru a proteja redresorul la supratensiunile datorate
manevrelor de deschidere-"mchidere facute ill primarul transformatorului ~i contra
variatiilor de sarcina. Protectia se poate face de exemplu cu grupuri RC (fig. 11.15,a),
diode cu avalan~a controlati (fig. 11.15,b) sau varistoare (fig. 11.15,c).
Daca este yorba de un grup RC, valoarea capacititii C se calculeaza cu relatia
(11.17).
Energia acumulata in campul magnetic al transformatorului este data:

- pentru transformatoarele trifazate:
W=_I_io[%] S
2ea 100
Notatiile sunt urmatoarele:
io [%] = llOO -curentul relativ ill gol;

I1nom
S - puterea aparenti;
ea = 277:f; f - frecventa.
Rezistenta R se obtine din inegalitatea:
R?~
2~C
rL:
2
L = U,J%]U
, WOwS
Use [%] - tensiunea relativa de scurtcircuit a transformatorului;

U - valoarea efectiva a tensiunii nominale.
b) In secundarul transformatorului, pentru a proteja redresorul impotriva supratensiunilor
datorate aut conectarii $i deconectarii transformatorului $i sarcinii, cat $i comuta\iilor
componentelor semiconductoare de putere. Fig. 11.16 arata cateva tipuri de scheme de
protec\ie.
Una dintre cele mai utilizate scheme pentru proteqie este cea cu punte auxiliara,
prezentata in fig. 11.16,b. Rezistenta R] atenueaza oscila\iile supratensiunii $i lirniteaza
curentul prin diodele puntii auxiliare m timpul mcarcarii condensatorului C Rezistenta Rz
reprezinta calea pentru descarcarea condensatorului C, dupa disparitia supratensiunii.
Valoarea condensatorului C se caIculeaza cu relatia:
f [Hz] - frecventa tensiunii secundare;

Ss = 1,05U d)dn [kVA] - puterea aparenta de caIcul secundara;
Udo - tensiunea redresata m gol;
Yd. - curentul redresat nominal;
U2" - valoarea de varl a tensiunii secundare intre faze;
iJ%] - eurentul relativ In gal al transformatorului.
Rezisten!a de limitare R1 se alege dupa inegalitatea:
R ~2J2~s
1
L = usc[%]U;)03 [~]
s lOO.2n! .Ss
C!j.lF], ealeulat eu relava (11.23); U2r. [V]; Ss [kV AJ; ! [Hz].

R1 se calculeaza din condi!ia care impune descarcarea condensatorului C pe durata
unei semiperioade (lOIns), de la valoarea supratensiunii la 10% din aceasta valoare:
Se aleg pentru rezistentele R1 ~i R1 valori normalizate. Ele pot fi constituite dintr-

una sau mai multe rezistente.
Practic, puterile lor trebuie sa fie cu aproximativ 10% mai mari decat valorile
calculate cu rela!ia (11. 27).
Diodele pun!ii auxiliare trebuie sa aiba tensilmea VRRM' a componentelor
semiconductoare de pe partea de putefearedresorului ~i curentul I FSM > VRRM •

R1
Avantajul acestui tip de protec!ie este posibilitatea utilizarii condensatoarelor

electrolitice.
c) Pe partea de curent conunuu, pentru protejarea redresorului contra varia!iei sarcinii. In

fig. 11.17 sunt prezentate cateva exemple. Daca se utilizeaza un grup RC, avantajul este
ca C este un condesator electrolitic (fig. 11.l7,a).
Dioda D1 are un rol de decuplare. Fig. 11.17,b prezinta utilizarea varistorului, iar fig.
1L 17,c utilizarea diodei cu avalan~a controlata.
d) Pe fiecare componenta semiconductoare (fig. 1L 13), in locul montarii ei In secundarul
transformatorului
Trebuie subliniat faptul ca nu exista 0 solutie unica in ceea ce prive~ protectia la
supratensiuni a redresoarelor.
Solu!iile b) ~i d) sunt eel mai des utilizate. Daca in unele cazuri nu este suficienta 0
solutie, se iau in considerare ~i celelalte posibilitati.
Elabotarea schemelor de protectie in curent ~i tensiune a unui convertor de putere

este 0 problema complexa, pentru care nu exista solutie unica. Schemele alese trebuie sa tina
cont de considerentele prezentate In acest capitol.
12
DISPOZITIVELE FACTS IN
RETELELE
, ELECTRICE DE
TRANSPORT
12.1 Conditiile
, care au dus Ia aparitia
, si
, dezvoltarea
dispozitivelor FACTS
1n prezent sistemele de transport al energiei electrice sunt puternic interconectate. Se
urmare~e astfel atingerea unui nivel inalt de fiabilitate in aprovizionarea consumatorilor cu
energie electric a ~i oblinerea unor costuri reduse de productie ~i transport. '
1n aceste conditii, 0 problema fundamentaHi a. transportului energiei electrice este
controlul fluxurilor de putere; se incearca a se circumscrie tranzitele de puteri active ~i
reactive unor anumite trasee, determinate de criterii de optim economic ~i de stabilitate ale
sistemului.
Optirnul economic este determinatin principal de variaTia costurilor de productie de
la 0 regiune la alta in functie de conditiile de mediu, regim pluviometric, anotimp, etc.
Criteriile de stabilitate ale sistemului sunt date de capacitatea de transport a liniilor.
Dep~irea unOT anumite praguri de putere activa ~i reactiva tranzitata determina poten!iale
probleme de stabilitate. In· cadrul unui sistem interconectat, cum e cazul sistemului de
transport al energiei electrice, aceste probleme (deconectartea unui generator sau a unei linii)
chiar localizate geografic pot avea un impact notabil asupra intregului sistem.
Mijloacele de actiune pentru ca transmisia de putere sa se efectueze pe anumite
coridoare sunt 10 prezent limitate. Este vorba in special de dispozitive action ate mecanic
(transformatoare defazoare, cu raport de transformare variabil, compensatoare serie sau ~unt)
a caror viteza de reactie este cel mai adesea legata de viteza de reactie a operatorului uman.
___ 12_D_Is_p,ozrrlVELE FAC:rS tN RETELELE ELECTRICE DE TRANSPORT
Consecintafrreasca a ace5tei lipse de mijloace este aparitia unor "bucle" de putere ce

sUprai\1CarCa liPiile de transport, determina pierderi suplimentare ~i ridica probleme de
stabilitate.
Aeeste probleme (legate de trallzitarea energiei electrice ~i de stabilitatea sistemului
de transport) au cunoscut m ultimii ani 0 aeutizare crescanda datorita mai multor cauze:
dificultAtile foarte mari m obtinerea drepturilor de traversare necesare construqiei de noi
linii de transport;
ponderea crescanda a schirnburilor de energie mtre regiuni.
politiea Comunita!ii Europeene de a deschide concurentei sectoml de produc!ie al
energiei electrice ~i m aeeasta perspectiva, separarea aeestui sector de eel de transport.
(Liberalizarea produe!iei va face ea produeatorii nou aparuti sa fie constrln~i sa-~i
transporte energia catre diver~ii consumatori folosind retelele existente.)
La to!i ace~ factori se adanga ~i introducerea masiva a microprocesoarelor in
sectoarele indnstriale, fapt ce Ii face pe consumatori din ce in ce mai dependen!i de calitatea
energiei ce Ii se livreaza.
Este greu de imaginal, m aceste condi!ii, cum va fi mentinuta stabilitatea ~i
integritatea sistemului de transport folosind mijloacele de reglaj ~i control actuale.
Aceasta stare de fapt este principala forta motrice care a dus la apari!ia ~i
dezvoltarea unei Doi clase de dispozitive, reunite sub denumirea generiea FACTS ( Flexible
Alternating Current Transmission Systems). Necesitatea ca aceste dispozitive sa reae!ioneze
rapid la schimbarile intervenite m reteaua de transport a impus in mod natural utilizarea pe
scara larga in constructia lor a electronicii de putere.
Utilizand resursele oferite de electroniea de putere (fiabilitate ~i viteza mare de

raspuns), dispozitivele FACTS of era urmatoarele posibiliti!i:
a) un control sporit a1 fluxurilor de putere activa ~i reactiva simultan en direqionarea lor pe
a...,umite eoridoare prescrise;
b) manrea capacita~i de transport a liniilor existente pani in apropierea limitei termice
simultan eu extinderea marjei de stabilitate a sistemului;
c) atenuarea pani la eliminare a oseila!iilor de putere (care pot antrena avarii sau reducerea
capacitAtii de transport a liniei) prin varia!ia rapida a impedantei aparente a liniei ca
raspuns la variatiile transferului de putere din sistem;
d) evitarea avariilor in cascada prin izolarea rapida a sectoarelor cu defect '(scuncircuite
etc.);
e) pe lermen lung, fLltrarea armonieilor sau "decuplarea" armonica a diferitelor tronsoane de
lirlie.
12.3 Funcponarea dispozitivelor FACTS

Pentru a explica func!ionarea dispozitivelor FACTS, ele trebuie plasate in contextul
in care opereaza. Acesta este eonstituit de eatre grupurile de produc!ie, eonsumatori ~i
retelele electriee de transport. Considerand cazul eel mai frecvent Carat pe continentul
europeean, cat ~i ill tara noastri), retelele eleetrice sunt "electric scurte". Drept eonsecint;i,
capaeitatea lineica ~i rezistenta rete lei pot fi neglijate in raport en induetivitatea lineica a
acesteia.
tn aeeste eonditii, puterea aetiva tranzitata intre doua eapete A ~i B (fig 12.1) ale
rete1ei poate fi aproximata eu ajutorul relatiei (12.1)
A X B
•i •
, ,
i
I
I
I
IUA 11.1
u ·US sin a
P = 3_,4__
X
eu: UA - valoarea efeetiva a tensiunii in punctul A.
Us - valoarea efectiva a tensiunii in punctul B.
ex - unghiul de transport, (defazajul intre tensiunile UA ~i Us), Semnu1 unghiu1ui ex
determina sensu1 transferului de putere in retea.
X - reactanta total a a rete1ei.
Putem transfera mai multa putere aetiva prin:
1) cre~erea rnodulelor tensiunilor UA ~i Us' Acest fapt este dificil de realizat, deoareee prin
construetie izolatia 1iniei a fost dimensionata pentru anumite valori nomina1eale
tensiunii.
2) cre~erea valorii unghiu1ui de transport. ~a cum rezuM din relatia (12.1), puterea aetiva
tranzitata este maxima pentru a = !!.. tn practica insa, unghiul de transport nu dep~e~e
2 .
30-40 de grade. Unghiu1 ex este mentinut la valori reduse pentru a se evita probleme1e de
stab1itate ale generatoarelor sincrone in cazul deconectarii unor consumatori importanti
sau aparitiei unor scurteircuite. 0 cre~ere a unghiului de transport nu se po ate face decat
in detrirnentu1 marjei de stabi1itate.
3) compensarea (partiala) a reactantei liniei. Se realizeaza eel mai adesea prin introdueerea
in serie cu conduetoarele liniei a unor condensatoare. Aeeasta duce 1a seaderea reactantei
1iniei ~i 1a miqorarea unghiului de transport (pentru acee~i putere aetiva tranzitata).
4) seqionalizarea liniei.
A X/2 M X/2 B
I
i
, ,Ilk ,
I
i
i
IUA I~
Prin introdueerea unui punet median M (fig. 12.2), pentru care XAM = XMB = XAB ~i
2
mentmand constanta amplitudinea tensiunii in punctele A,M,B, puterea activa tranzitata pe
tronsonul AM poate fi aproximata ca fiind:
12 DISPOZmVELE FACTS tN RETELELE ELECTRICE DE TRANSPORT
P =P.
u 2
=3--sin-
a
AM MB (XI2) 2
Se poate observa ca in acest cax maximul teoretic al puterii active tranzitate pe linie
se dubleaza. De asemenea, in condi!ille in care tranzitul de putere ramane neschimbat
unghiul de transport pe cele doua sec!iuni aleretelei (AM ~i .ME) se reduce la jumatate fata
de valoarea ini!iala. Crea~e astfel marja de securitate a sistemului. Teoretic sec!ionalizarea
liniei de transport se po ate intinde la un numar nelimitat de segmente; in practica insa,
trebuie sa se tina cont de limita termica a conductoarelor, a carei dep~ire poate face linia de
transport nerentabila (pierderi Joule) ~i de costurile suplimentare determinate de introducerea
unor dispozitive care sa mentina constanta tensiunea in anumite punete ale liniei.
Solutiile prezentate la punctele 3) ~i 4) sunt cele pe care se bazeaza cel mai frecvent
func!ionarea dispozitivelor FACTS. 1n cele ce urmeaza, avand in vedere numaml mare de
dispozitive FACTS propuse ~i de asemenea numaml redus de dispozitive construite pana in
prezent, practic toate ill situa!ia de unicat, yom prezenta principalele tipuri de dispozitive
FACTS ~i posibilita!ile lor de ac!iune in reteaua de transport. Nu yom insista in mod deosebit
asupra strategiilor de comanda ale acestor dispozitive, deoarece ele sunt intr-o continua
evolu!ie.
TCSC este constituit din baterii de condensatoare de valori diverite ce sunt introduse
in serie cu linia folosind comutatoare cu tiristoare (fig. 12.3). Se realizeaza astfel 0
compensare paI!iala a reactan!ei liniei. Condensatoarele au valori diferite pentru a permite ca
varia!ia totala a capacita!ii de compensare sa se faca in trepte cat mai mici. Se incearca astfel
a se reduce armonicile care apar in momentul conectarii respectiv deconectarii unei baterii de
condensatoare.
TCSCR (cunoscut de asemenea sub denumirea de ASC ,Advanced Series Capacitor)
utilizeaza condensatoare de valoare fIxa plasate ill paraleI cu inductante controlate de un
variator de curent cu tiristoare (fIg. 12.4). Spre deosebire de cazuJ anterior, reglajuI reactantei
aparente a liniei se face 'lntr-o maniera continua. Functionarea TCSCR se bazeaza pe
proprietatea unui circuit rezonant LC paraleI de a prezenta la frecvente superioare frecventei
de rezonan~ 0 impedanta capacitiva, iar Ia frecvente inferioare, 0 impedanta inductiva.
SistemuI de comanda a TCSCR trebuie sa evite eu orice ptet functionarea Ia
rezonan~ deoarece ill acest caz impedanta circuitului LC este maxima, fapt ce poate
detetmina suptatensiuni importante. Pentru a proteja Ia supratensiuni de acest tip, in schema
au fost introduse dispozitivele D1 ' D2, D3•
Fig. 12.4 Compensator sene ell circuit antirezonant-~

(Schema Siemens pentru postul Kayenta -USA).
In fig. 12.4 s-au facut notatiiIe:

C • condensatoare;
D!, D2, D3 - dispozitive de protectie Ja supra.tensiuni.
L!, L2 - inductante de reglaj.
La - inductanta auxiliara.
Ra - rezistenta de ambrtizare.
TCSCR a carui schema de principiu a fost prezentati functioneaza ill prezent ill
Arizona (WAPA Kayenta Substation) inserat illtr-o linie de 300km, 230kV, 300MW.
Utilizarea Iui a permis cre~erea puterii tranzitate de Ia 300 Ia 400MW.
Acest dispozitiv petmite absotbtia sau dupa caz generarea de putete teactiva in
scopuI mentinerii constante a amplitudinii tensiunii in retea. 0 schema de principiu a SVC
este data ill fig. 12.5. Introducerea respectiv deconectarea condensatoarelor ~i a induetantelor
se face eu ajutoruI comutatoarelor cu tiristoare.
In cadruI fiecarui comutator, tiristoarele sunt grupate in antiparaleI pentru a permite
circulatia in arnbele sensuri a curentului. In serie eu bateriile de eondensatoare sunt introduse
inductante pentru a diminua vfufuI de curent ce apare Ia conectarea condensatoarelor la retea.
Notatiile din fig. 12.5 sunt:
1.- Transformator.
2 - TCR Thyristor Controlled Reactor, permite generarea de putere reactiva.
3 - Filtro pasiv LC
4 - Baterii de condensatoare comutate de catre tiristoare.
Blocarea tiristoarelor se face in mod narural odatil. Cll inversarea tensiunii la borne,
respectiv cu anularea curenmlui prin tiristor.
Este important de notat cil.functionarea acestui dipozitiv genereaza armonici impare
in re~ea. Acestea sunt in general atenuate prin conectarea in triunghi a inductan~elor din
componenta TCR ~i eu ajutorul filtrelor pasive (3).
Principalul dezavantaj al SVC constil. in diminuarea energiei reactive schimbate cu
reteaua de transport odata cu diminuarea arnplimdinii tensiunii retelei. Acest fapt face ca
SVC sa devina practic inoperant atunci cand arnplitudinea tensiunii retelei este redusa, adica
exact atunci cand este mai mare nevoie de el.
Este constituit in principal dintr-un convertor continuu - altemativ ~i dintr-un

element de stocaj al energiei eJectrice. In versiunea STATCON elemenml de stocaj este
constituit dintr-un condensator, dar existii in studiu variante in care eJementul de stocaj este 0
bobina supraconductoare (versiunea SMES, Super Conducting Magnetic Energy Storage).
ASVC aqioneaza ca un compensator ~t:

daca arnplitudinea tensiunii Ja bomele compensatorului este inferioara celei dorite, ASVC
injecteaza in retea un sistem de curenti defaza~ cu 90° in urrna tensiunilor de faza,
comportfuldu-se deci ca 0 inductanta pura conectata in paralel cu reteaua.
invers, daca amplitudinea tensiunii la bomele compensatorului este superioara celei
dorite, ASVC injecteaza In retea un sistem de curen!i defaza!i cu 90° Inaintea tensiunilor
de faza, compoItindu-se ca 0 capacitate conectata In paralel·cu reteaua
Principalul avantaj al ASVC fata de SVC consta In aceea ca amplitudinea sistemului

de curen!i injecta!i In reteaua de transport nu depinde de amplitudinea tensiunii din retea. 1n
timp ce In cazul SVC, puterea reactiva schimbata cu re!eaua variaza cu patratul tensiunii, In
cazul ASVC limitele de reglaj !in practic de valoarea maxima a curentului ce poate fi
suportat de catre dispozitivele semiconductoare din componen!a convertorului continuu-
altemativ.
Un alt avantaj al ASVC este acela ca In condi!iile In care exista posibilitatea ca
energia furnizata de catre elementul de stocaj sa provina de la ni~te baterii de acumulatoare,
respectiv 0 bobina supraconductoare, sistemul se poate comporta ca un generator de rezerva.
De asemenea un compensator ASVC poate fi introdus In serie cu linia. 1n acest caz
el va insera 0 tensiune In quadratura cu curentul ce parcurge linia. Dupa necesita!i sistemul
de tensiuni introduse de catre aceasta structura va fi defazat cu 90° inaintea sau In urma
sistemului curen!ilor de linie.
Un sistem care combina compensa!ia ~unt Cll cea serie a fost propus sub denumirea
Practic, totalitatea ac!iunilor care se pot exercita asupra unei retele electrice se
tezuma la injec!ia-paralel a unui curent ~i la insef!ia-serie a unei tensiuni. UPFC-ul realizeaza
simultan aceste doua ac!iuni.
Schema de principiu a sistemului este prezentata In fig. 12.7. Dupa caz, prima punte
permite absorb!ia sau generarea de putere reactiva. 1n acel~i timp ea are rolul de a fumiza
energia necesara func!ionarii celei de-a doua pun!i.
Prin intermediul transformatoruluiT, cu raportul de transform are k, se realizeaza
inseJ1:ia tensiunilor ku fu retea Stocarea unei cantita.ti de energie tampon fu sistem este
asigurata de catre condensatorul C.
Actualmente se preconizeaza realizarea futreruptoarelor cu ajutorul GTO ~i a unor

diode fu antiparalel. Odata. cu progresul dispozitivelor semiconductoare, Iocul GTO ar putea
fi Iuat de catre IGCT, dispozitive care pot fi comandate la frecvente mai mari decat GTO ~i
nu necesita. snubbere pentru proteqia la supratensiuni de comutati-e.
Prin comanda UPFC se asigura egalitatea puterilor active instantanee tranzitate prin
punctele A ~i B.
In acest mod se evita acumularile importante de energie fu condensatorul de stocaj,

care, fu timp, ar putea determina distrugerya acestuia.
12.5 PosibilitAtile
, de actiune
, ale unui sistem UPFC
Pentru a descrie posibilita.ti-le de acti-une ale UPFC s-a considerat amplasarea
acestuia fu mijlocul unei linii de transport de energie care dispune la extremita.tide doua
surse de energie infinita. (flg.12.8). In amonte de sistem tronsonul de linie este caracterizat de
inductanta La ~i rezistenta ra, iar fu aval de inductanta Lb ~i rezistenta rb• Tensiunile de Ia
capetele retelei se noteaza ell usl' usz' us3' respectiv U,l' U,2' U,3'
Pentru a simplifica notatiile vom folosi notiunea de vector reprezentativ, care face sa
corespunda marimilor Xl' Xz, X3, vectorul K:
.2n
j-
a=e 3 ,
Acest mod ne permite sa reprezentam sistemul de tensiuni, respectiv curenti, intrLun
punct arbitrar al re!elei, chiar daca aceste sisteme nu sunt sinusoidale (in decursul regimurilor
tranzitorii, etc.). Componeneta homopolara a marimilor considerate este considerata nula.
Principiul de functionare al sistemului UPFC se bazeaza pe impunerea vectorilor !!..a
~i !!..b (fig. 12.9). Vectorul !!..b se ob1ine prin intermediul tensiunii inserate in retea, k'!:.. :In
acest mod se realizeaza "section area" liniei. Sistemul UPFC se comporta precmn doua surse
infmite de tensiune. Puterea activa ~i reactiva este transmisa acum intre punctele S ~i A,
respectiv intre B ~i R. Impedanta retelei intre aceste puncte reprezinta jmnatate din
impedanta totala a liniei, deci maximul teoretic al puterii active transmise pe linie se
dubleaza in cazul folosirii sistemului UPFC. Singura conditie pe care distributia vectorilor
!!..a ~i !!..b trebuie s-o indeplineasca este (12.3) .
•
~,I \!i/~-
~ ~
Qr
Fig.12.9 Irnpunerea vectorilor !L, ~i Q;,.
Constantele de timp ale UPFC sunt sensibil mai mici decat cele ale alternatoarelor
de la capetele liniei, ceea ce of era posibilitatea exercitarii unor actiuni care sa previna, in caz
de avarie, destabilizarea generatoarelor. Sensul transferului de energie ~i puterea vehiculata
de catre re!ea poate fi stabilita arbitrar, independent de defazajul sau amplitudinea tensiunilor
de la capetele liniei. Pentru acel~i defazaj ~i aceIe~i amplitudini ale vectorilor !!..S ~i Urea
in fig. 12.9, fluxul de energie poate fi inversat (fig. 12. 10).
UPFC-ul func!ioneaza ca 0 pompa bidireqionala de energie. Din punctul de vedere
al securitatii in functionare se poate dovedi avantajos ca vectorii !!..S ~i !!..r sa fie pIasa?
coliniar (fig.12.11). Astfel, in absenta UPFC-ului transferul de energie pe reteaua de transport
este nul. in concIuzie, in cazul deconectarii intempestive a unor consmnatori de la oricare din
capetele re!elei, marja de siguranti'l. este maxima.
12 DISPOZmVELE FACTS iN RE'fELELE ELECTRICE DE TRANSPORT
~s
•
I
Fig. 12.10 Inversarea sensului de transfer al Fig. 12.11 Amplasarea vectorilor !!.S ~i !!.r
energiei. se poate face arbitrar in cazul utilizarii unui
UPFC.
Din punct de vedere constructiv este avantajos ca arnplitudinea maxima a vectorului

ku sa fie de ordinul amplitudinilor vectorilor !!.a ~i !!.b. Aceasta conduce la diminuarea
puterii la care se dimensioneaza dispozitivele semiconductoareale celor doua punti din
componenta UPFC-ului ~i in acela1li timp determina pierderi in comutatie reduse. Solutia
adoptata va realiza un compromis intre aceste doua deziderate (siguranta in exploatare,
dimension are avantajoasa a UPFC-ului).
De asemenea, daca tensiunea la bornele condensatorului de stocaj al sistemului
permite sintetizarea unor arnplitudini ale vectorului kl!: care dep~esc valorile insumate ale
arnplitudinilor vectorilor !:L ~i !!.b' atunci pot fi realizate transferuri de putere intre retele
care functioneaza la frecvente diferite (ex variabil).
Acest fapt nu constituie numai un avantaj, ci ~i una din problemele majore ale unei
structuri de acest tip. Posibilitatea impunerii unui transfer de energie arbitrar pe reteaua de
transport poate conduce la aparitia unor necorelari intre puterea mecanica dezvoltata la axul
generatoarelor ~i puterea electrica ce se cere a fi tranzitata. Neconcordan!e intre aceste doua
marimi pot cauza variatia frecventei tensiunilor generate ~i probleme de stabilitate ale
generatoarelor.
De asemenea, aviind in vedere diferenta dintre viteza de reactie a unei centrale
electrice, unde controlul este eel mai adesea tertiar, ~i viteza de raspuns a unui sistem UPFC
(de ordinul zecilor de ms) se evidentiaza necesitatea unor bucIe suplimentare de reglaj intre
central a SUTsa,UPFC ~i central a receptoare. Aceste bucle vor avea rolul de a armoniza
vitezele de reactie ale celor doua sisteme (central a ~i UPFC). Functionarea lor va necesita
stabilirea unor re!ele de comunica!ii suplimentare.
Un alt aspect important al utilizarii UPFC este referitor la distributia armonicilor in
reteaua de transport (fig. 12. 12). Consideriind curen!ii absorbiti in punctul R ca fiind poluati
cu armonici diferite de fundarnentala (tensiuni de linie in punctul R nesinusoidale), prin
impunerea unor tensiuni sinusoidale in punctul A se evita propagarea reziduului deform ant in
sectiunea SA a re!elei (amt tensiunile din punctul S cat ~i cele din punctul A fiind
sinusoidale, caderea de tensiune pe re!ea va fi sinusoidal a, iar curentul prill aceasta sectiune
va fi de asemenea sinusoidal).
Se evidentiaza astfel 0 proprietate de fJ.ltraj activ care poate fi exercitata de catre
UPFC. (Se preconizeaza ca arminicile dedecupaj create de catre function area UPFC sa fie
eliminate prin filtraj pasiv sau eu ajutorul unor filtre pasive eontrolate de eatre eonvertoarele
UPFC in seopul evitarii rezonantei).
Daea ambele sisteme de tensiuni (din punetele S ~i R) sunt nesinusoidale, prin
impunerea unor sisteme sinusoidale in punetele A ~i B eurentii annonici din seetiunea SA
sunt lmpiedieati sa se prop age in seetiunea BR ~i invers, eei din sectiunea BR nu vor trece in
seetiunea SA. Se realizeaza astfel 0 deeuplare din punet de vedere armonic a eelor doua
tronsoane ale retelei de transport.
Fixarea fazei ~i amplitudinii sistemelor de tensiuni din punetele A ~i B ofera

posibilitatea eontrolului tranzitului de putere aetiva ~i reaetiva, preeum ~i ai unor parametri ai
retelei de transport (impedanta aparentil).
[2.5 kW/divj
pb
o uc (50 V/divJ
12 DISPOZmvELE FACTS iN RETELELE ELECTRICE DE TRANSPORT
De exemplu, in fig. 12.13 sunt prezentate fonnele de unda ale principalelor marimi din
cadrul unui sistem UPFC care controleaza puterea activa instantanee in punctul B, puterea
reactiva instantanee ill punctul A ~i mentine constanta amplitudinea sistemului de tensiuni
din punctul B la 0 valoare prestabilita. Sunt reprezentate evolutiile puterii active instantanee
(fig. 12.13,a), puterii reactive instantanee (fig. 12.13,c) in cazul unor variatii treapta ale
referintelor lor, tensiunea la bomele condensatorului de stocaj (fig. 12.13,b) ~i fonnele de
unda ale tensiunilor inserate in retea (fig. 12.13,d), ale curentilor absorbiti (fig. 12.13,e)
precum ~i ale sistemului de tensiuni in punctul B (fig. 12.13,f).
fu decursul intervalului de !imp studiat tensiunea la bomele condensatorului de
stocaj (uc) sufera variatii acceptabile. Simularile au fost realizate ill vederea construirii unui
modella scara redusa (tensiune de linie 220V).

Electronica de Putere Convertoare Statice F Ionesc Ed TEhnica PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Electronica de Putere Convertoare Statice F Ionesc Ed TEhnica PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

-

FLORIN IONESCU JEAN-PAUL SIX

GE1'\'ERALITA11 ASUPRA CONvERTOARELOR STATICE DE PUTERE 1

2.1 Defmi?i. Clasificare. Ipoteze de studiu 17

3 FUNCTIONAREA REDRESOARELOR CU SARCINA REALA 137

3.1 Generalitati 137

4 CONVERTOARELE "IN PATRU CADRANE" CU COMUTATIENATIJRALA 151

4.1 Generalitati. Clasificare 151

5 INTERACTTIJNILE: REDRESOR-SARCINA; REDRESOR-RETEA.

5.1 Locul redresorului 163

6 VARIA TOARELE DE TENSIUNE ALTERNA TIV A 193

6.1 Generalitati , 193

7 CONVERTOARE DE FRECVENTA. CD ~OMUTATIE NATURAL6.. 213

7.1 Cicloconvertoare monofazate 213

8 CHOPPERELE(V ARlATOARELE DE TENSIU:t-.'E CONTINUA- VTC) 229

8.1 Generalitati. Clasificare 229

9 illVERTOARE CU COMUTATIE COMANDATA. 281

9.1 Clasificare ; 281

10.1 Convertoare1e cu absorblie sinusoidala de curent... 435

11.1 Principii de baza utilizate. E1aborarea schemei de proteelie 462

12 DISPOZITlVELE FACTS IN RETELELE ELECTRICE DE TRANSPORT.. 481

12.1 CondiJiile care au dus la apariJia ~i dezvo1tarea dispozitivelor FACTS 481

Fluxul de energie este orientat de la partea de curent alternativ la partea de eurent

Fluxul de energie este orientat de la partea de eurent alternativ a intrarii la partea de

chopperele - sunt eonvertoare continuu-eontinuu.

Fluxul de energie se transmite de la partea de curent eontinuu la partea de curent

eonvertorul eontinuu-continuu contine un invertor autonom, un circuit intermediar de

Dupa al doilea criteriu distingem:

Fig. 1.1 Posibilitatile de conversie a energiei electrice

Prin comutarie se intelege trecerea succesiva a curentului de la 0 cale de curent la

Progresele tehnicii bazate pe convertoare statice de putere sunt legate de progresele

Convertoarele statice joaca un rol primordial in aqionarile electrice utilizate in to ate

Marimile de ie~ire ~i de intrare ale convertoarelor sunt adesea nesinusoidale.

d) valoarea medie redresata IXI:

x(t) =ao + 2,(ak coskwt+bk sinkwt)

Tinand cont de simetria funqiei x(t), calculul coeficienti1or se simp1ifica.

g) factoru1 de modula!ie 1M (notat de asemenea W):

j) factorul de distorsiune Iv:

unde xmax ~i xmin sunt valorile extreme ale funqiei x(t).

1>,~"~ x(t)= ;X'0

[-x: -x; +x;

6I x(t)= 1" ;tEl o'~) 0

x(t) = ao+ La k coskw!

Fie 0 tensiune sinusoidal a la bomele unui receptor:

i = j cos( (Ot + qJ;)

Cll j valoarea de van j =I J2 (l-valoarea efectiva, qJ;-defazajul)

Defazajul tensiune-curent este:

Relatia (1.29) arata ca puterea instantanee oscileaza cu 0 frecvenla dubla in raport

deci amplitudinea oscilatiilor puterii instantanee peste egala cu S ~i:

Reprezentarea grafica a relatiei (1.33) este data in fig. 1.4.

Tinfuld cont de faptul ca:

~Z UO+U1+2 ... U.+

Ea nu va fi creata dedt de armonicile de tensiune ~i de curent de acela~i ordin

u = Up sin (Ot = J2u p sin (Ot; i = I)k sin(k(Ot - ([>k)

111 [mal, putem sene:

Relatiile intre puteri in regim nesinusoidal, pentru 0 tensiune de alimentare

ip3 = iiksin(kmt-k 4n -CPk)

Fig. 1.5 Relalille mire puteri m cazul unei tensiuni

Ca ~i pentru convertorul monofazat, puterile activa ~i reactiva sunt

Rezulta de aici ca:

P = 3UpIl cos CPI; 51 = 3UpI1; Q1 = 3Upl[ sin CPI

2.1 Definipi. Clasificare. Ipoteze de studiu

1) dupa tensiunea altemativa de alimentare: