Testul nr.

1
I. (6 pct.)

1. (3 pct.) Momentul unei forţe în raport cu un punct. Definiţie şi proprietăţi.

2. (1 pct.) Ce se înţelege printr-o legătură şi câte tipuri de legături (fără frecare) cunoaşteţi la un rigid?
3. (1 pct.) Definiţi mişcarea de rotaţie a solidului rigid.
4. (1 pct.) Enunţaţi teorema energiei cinetice şi a lucrului mecanic în mişcarea unui sistem de puncte materiale sau
solid rigid faţă de un punct fix.

II. (6 pct.)

5. (1 pct.) Să se determine coordonatele centrului de masă pentru placa plană şi omogenă din figura 1.1 (în funcţie
de a).

P
a a
O

p C
D
y 

a M


 
2a B 300 
2a

4a 2a x A

Figura 1.1 Figura 1.2 Figura 1.3

6. (2 pct.) Se consideră bara din figura 1.2, articulată în A şi simplu rezemată în B. Ea este acţionată pe latura AC de
forţa liniar distribuită de intensitate maximă p (N/m) şi de forţa concentrată P (N) în punctul E. Dimensiunile barei fiind
cele din figură, să se determine reacţiunile din articulaţia A şi reazemul B.
7. (1 pct.) Un mobil plecând din repaus se deplasează pe o dreaptă într-o mişcare uniform accelerată. Ştiind că după
t 1 10 s el atinge viteza v 1 5 m / s , ce spaţiu străbătuse el după t 0  1 s ?
8. (2 pct.) Un punct M porneşte din vârful O al unui con cu unghiul la vârf 2  şi se mişcă pe o generatoare a conului
 
cu viteza u constantă.. În acelaşi timp, conul se roteşte în jurul axei sale de simetrie cu viteza unghiulară constantă 
(figura 1.3). Care este viteza absolută a punctului M după t secunde de la începutul mişcării?
Rezolvare:Testu nr.1
 Testul nr. 2
I. (6 pct.)

1. (3 pct.) Torsorul unui sistem de forţe oarecare. Definiţie şi proprietăţi.

2. (1 pct.) Ce se înţelege prin reazem simplu ? Câte grade de libertate are un rigid cu un reazem simplu? Cu ce se
înlocuieşte un reazem simplu (în cazul fără frecare) ?
3. (1 pct.) Definiţi mişcarea de translaţie a solidului rigid.
4. (1 pct.) Enunţaţi teorema impulsului în mişcarea unui sistem de puncte materiale sau a unui solid rigid.

II. (6 pct.)

5. (1 pct.) Să se determine coordonatele centrului de masă pentru placa plană şi omogenă din figura 2.1 (dimensiunile
sunt date în cm).
 
6. (2 pct.) Asupra unei bare cotite ABCD acţionează forţa F , de modul 100 N. Să se determine momentul forţei F
faţă de punctul A (figura 2.2). Dimensiunile sunt date în cm.

40 y

10
A
20

 8
D F E
10

z 4
4
C
10

4
B
8
10
x

Figura 2.1 Figura 2.2

7. (1 pct.) Acul unui ceas care indică minutele este de 1,5 ori mai lung decât acul care indică orele. Să se calculeze
raportul dintre viteza liniară a vârfului acului care indică minutele şi viteza liniară a vârfului acului care indică orele.

8. (2 pct.) Un cărucior se deplasează pe un drum rectiliniu cu viteza constantă v 1  u . Pe cărucior este montat un tub

1 2
OA având forma unei parabole de ecuaţie y  x (figura 2.3). În interiorul tubului se mişcă cu viteza constantă
2

v 2  2 u un punct material M. Să se determine viteza absolută a punctului M la momentul de timp la care acesta trece

prin punctul de abscisă x = 3.

y
A

1  
y  x2 V2 V1
6

M
20

O
x

30

Figura 2.3 Figura 3.1

Rezolvare:Test nr.2
 Testul nr. 3
I. (6 pct.)

1. (3 pct.) Reducerea unui sistem de forţe oarecare: Torsor minimal, axă centrală.
2. (1 pct.) Ce înţelegeţi prin încastrare? Câte grade de libertate are un solid rigid încastrat ? Cu ce se înlocuieşte o
încastrare?
3. (1 pct.) Definiţi mişcarea rectilinie a punctului material.
4. (1 pct.) Enunţaţi teorema momentului cinetic în mişcarea unui sistem de puncte materiale sau solid rigid în raport
cu un reper fix.

II. (6 pct.)

5. (1 pct.) Să se determine poziţia centrului de masă pentru bara omogenă din figura 3.1. Dimensiunile sunt date în cm.
6. (2 pct.) Asupra plăcii plane şi omogene din figura 3.2 , de greutate G = 2000 daN, acţionează forţa concentrată P =
500 daN şi forţa uniform distribuită q = 250 dan/m. Dimensiunile sunt date în metri. Să se determine reacţiunile în
articulaţia A şi reazemul B.
q
P 30
2 2

30
2 r 6

G B
A
 

Figura 3.2 Figura 4.1

7. (1 pct.) Se dau ecuaţiile parametrice ale mişcării unui punct material în coordonate carteziene:

x  3t 2  3t  7 , y  4t 1
unde timpul t este dat în secunde iar coordonatele x şi y în metri. Să se determine viteza punctului material la momentul de
timp t = 1s.
8. (2 pct.) O piatră este aruncată pe verticală, de la nivelul solului, cu viteza v 0  10 m / s . După cât timp va atinge din
nou pământul?
Rezolvare: test nr.3
 Testul nr. 4
I. (6 pct.)

1. (3 pct.) Cazuri de reducere ale unui sistem de forţe oarecare.

2. (1 pct.) Ce înţelegeţi prin articulaţie sferică? Câte grade de libertate are un solid rigid ce are ca legătură o
articulaţie sferică ? Cu ce se înlocuieşte o astfel de legătură?
3. (1 pct.) Definiţi mişcarea circulară a punctului material.
4. (1 pct.) Definiţi noţiunea de impuls în cazul unui punct material, al unui sistem de puncte materiale şi al unui
solid rigid. Precizaţi şi unitatea de măsură pentru impuls (in SI).

II. (6 pct.)

5. (2 pct.) Să se determine coordonatele centrului de masă pentru placa plană şi omogenă din figura 4.1. Dimensiunile
sunt date în cm.
 
 
6. (1 pct.) Forţele care alcătuiesc cuplul F ,  F au modulul F = 15 daN şi se găsesc la distanţa d  3 dm una de
alta. Să se determine momentul acestui cuplu (în N  m ).
7. (1 pct.) Un cilindru, având dimensiunile din figura 4.2 şi greutatea G = 5000 N, este aşezat pe un plan orizontal. Să
se determine lucrul mecanic necesar răsturnarii cilindrului în jurul punctului A de intersecţie a unei generatoare cu planul
orizontal.

1 .2 m

C B
s M
1.6m

O O


h1 G
D A

Figura 4.2 Figura 4.3

8. (2 pct.) Un disc de rază R se roteşte cu viteza unghiulară constantă  în jurul unei axe care trece prin centrul său şi
este perpendiculară pe planul discului (figura 4.3). Pe un diametru al discului se mişcă, plecând din centrul său, un punct

M după legea s  R sin  t . Sa se determine viteza absolută a punctului M la momentul de timp t  .
2
Rezolvare: test nr.4
 Testul nr. 5
I. (6 pct.)

1. (3 pct.) Centrul de masă al unui sistem de puncte materiale şi al unui solid rigid.
2. (1 pct.) Definiţi noţiunea de moment al unei forţe în raport cu un punct.
3. (1 pct.) Ce componente are viteza şi acceleraţia unui punct material într-un sistem de coordonate carteziene
Oxyz?.
4. (1 pct.) Enunţaţi teorema de conservare a momentului cinetic a unui sistem de puncte materiale sau a unui solid
rigid.
z
G F F
F2
D E 
O A

O C  M
y
F1 A
A
B
x C B

Figura 5.1 Figura 5.2 Figura 5.3

II. (6 pct.)

5. (2 pct.) Asupra cubului OABCDEFG de latură a = 10 cm din figura 5.1 acţionează un sistem de două forţe, având
punctele de aplicaţie, direcţiile şi sensurile din figură şi modulele F 1 5 N , F 2  10 2 N . Să se determine momentul
rezultant al sistemului celor două forţe în raport cu punctul O.

6. (2 pct.) Asupra barei AB, de lungime l  3 m şi greutate G  600 daN , acţionează forţa F  400 daN , aplicată în
B perpendicular pe bară, şi momentul M  500 daN  m . Bara este încastrată în A (figura 5.2). Stiind că   60 , să se
0

 
 
determine reacţiunile R A, M A în încastrarea A.
7. (1 pct.) Un mobil, plecând din repaus, se deplasează pe o dreaptă şi în 60 s atinge viteza de 18 m/s într-o mişcare
uniform accelerată. Ce spaţiu a străbătut în acest timp?
8. (1 pct.) Placa dreptunghiulară OABC (OA = 3 dm, OC = 4 dm) se roteşte în planul său, în jurul punctului O cu
viteza unghiulară constantă   2 rad / s (figura 5.3). Care este viteza punctului B?
Rezolvare: test nr.5
 Testul nr. 6
I. (6 pct.)

1. (3 pct.) Echilibrul solidului rigid liber (ecuaţii de echilibru, număr de grade de libertate).
Echilibrul solidului rigid supus la legături (generalităţi).
2. (1 pct.) Enunţaţi principiile mecanicii clasice (principiul inerţiei, principiul acţiunii forţei, principiul acţiunii şi
reacţiunii).
3. (1 pct.) Ce componente are viteza şi acceleraţia unui punct material într-un sistem de coordonate Frenet (naturale)
?.
4. (1 pct.) Definiţi noţiunea de moment cinetic în cazul unui punct material, al unui sistem de puncte materiale şi al
unui solid rigid. Precizaţi şi unitatea de măsură pentru moment cinetic (în SI).

II. (6 pct.)

5. (2 pct.) O sferă de greutate P este rezemată pe o suprafaţă cilindrică de rază r, fiind suspendată printr-un fir de
punctul fix A (figura 6.1). Cunoscând lungimea l a firului şi unghiurile  şi  , să se determine tensiunea din fir şi
reacţiunea suprafeţei cilindrice.
  
6. (2 pct.) Trei forţe de module F 1  F 2  F 3  P sunt aplicate asupra vârfurilor D, O şi E ale unui
paralelipiped dreptunghic (figura 6.2). Să se reducă sistemul de forţe în raport cu punctul O dacă
AB  AD  a, OA  2a .
z
A A B

 F1
l D
C
F2
B y
O
F3
E
r
 N M
x

Figura 6.1 Figura 6.2

7. (1 pct.) Ecuaţiile parametrice ale mişcării unui punct material în coordonate carteziene sunt:

   
x  5 sin 2  t  , y  5 cos 2  t   3
6  6 
Să se determine traiectoria mobilului şi viteza sa la momentul de timp t 1 2 s .
8. (1 pct.) Un corp de masă m  2 kg este aruncat de pe o clădire înaltă de 25 m. Să se determine
lucrul mecanic efectuat de forţa de greutate a corpului până în momentul atingerii solului.
Rezolvare: test nr.6
 Testul nr. 7
I. (6 pct.)

1. (3 pct.) Echilibrul solidului rigid supus la legături fără frecare. Reazemul simplu, articulaţia, încastrarea.
2. (1 pct.) Ce tipuri de forţe acţionează pe un corp izolat dintr-un sistem de corpuri şi ce principiu al mecanicii
clasice trebuie respectat obligatoriu la izolarea lui?
3. (1 pct.) Definiţi noţiunea de traiectorie a unui punct material.
4. (1 pct.) Definiţi noţiunea de energie cinetică în cazul unui punct material, al unui sistem de puncte materiale şi al
unui solid rigid.

II. (6 pct.)

5. (2 pct.) Asupra cubului rigid de latură a = 20 cm din figura 7.1 acţionează cinci forţe de module
    
F 1  F 2  F 3  1 daN şi F 4  F 5  2 daN . Să se determine momentul rezultant în raport cu punctul O.
z
D L
F2 6 6
E K
F3
F5
F4 4
O y 6
C
A F1
B
x r  20
Figura 7.1 Figura 7.2

6. (1 pct.) Să se determine poziţia centrului de masă pentru placa plană şi omogenă din figura 7.2. Dimensiunile sunt
date în cm.
7. (2 pct.) Paralelipipedul dreptunghic OABCDEFG de laturi OA = 3 dm, OB = 4 dm, OC = 5 dm se roteşte uniform
în jurul diagonalei sale OF, cu viteza unghiulară constantă   2 rad / s . Să se determine vitezele vârfurilor F şi A.
8. (1 pct.) Se consideră un disc omogen de masă M = 2 kg şi rază R = 10 cm. Să se determine momentul de inerţie faţă
de centrul O şi faţă de un punct A de pe periferie.
Rezolvare: test nr.7
 Testul nr. 8
I. (6 pct.)

1. (3 pct.) Echilibrul sistemelor de puncte materiale şi de solide rigide. Condiţii de echilibru. Teoreme şi metode
utilizate pentru rezolvarea problemelor de statica sistemelor.
2. (1 pct.) Definiţi noţiunile de cuplu de forţe şi de moment al unui cuplu de forţe.
3. (1 pct.) Ce componente are viteza absolută şi acceleraţia absolută în mişcarea relativă a unui punct material?
4. (1 pct.) Daţi relaţiile de calcul a energiei cinetice a unui solid rigid în cazul mişcărilor de translaţie şi rotaţie.

II. (6 pct.)
  
5. (2 pct.) Se consideră prisma rigidă din figura 8.1, asupra căreia acţionează forţele F 1, F 2,..., F 6 orientate ca în
    6 
figură şi egale în mărime, F 1  F 2  ...  F 6  P . Să se determine forţa rezultantă R   F i .
i 1
z
D
F5
F3
F4

2a
E C
O
a y
a
F2 r
2a
A
F1 R
B
x b
Figura 8.1 Figura 8.2

6. (1 pct.) Dintr-o sârmă groasă se construieşte corpul din figura 8.2. Să se determine poziţia centrului de masă dacă r
= 10 cm, R = 20 cm, a = 3 cm şi b = 10 cm.
7. (2 pct.) O bară OL se roteşte în jurul unui punct fix O cu viteza unghiulară constantă   2 rad / s şi mişcă inelul
M pe o sârmă fixă aflată la distanţa l = 10 cm de punctul O (figura 8.3). Să se exprime viteza şi acceleraţia inelului M în
funcţie de distanţa O’M = s.

L  
O s
M
l
G


Q2
O Q1

Figura 8.3 Figura 9.1

8. (1 pct.) Cu ce viteză trebuie lansat un mobil pe un plan înclinat cu unghiul   30 faţă de orizontală pentru a urca
0

pe plan până la înălţimea h = 1 m. Se consideră g  10 m / s 2 şi se neglijează frecările.

Rezolvare: test nr.8
 Testul nr. 9
I. (6 pct.)

1. (3 pct.) Cinematica mişcării absolute a punctului material. Noţiunile de traiectorie, viteză şi acceleraţie.
2. (1 pct.) Daţi relaţia de calcul a vectorului de poziţie al centrului de masă al unui sistem de puncte materiale şi al
unui solid rigid.
3. (1 pct.) Scrieţi formulele lui Euler pentru distribuţia de viteze şi acceleraţii în mişcarea generală a solidului rigid.
4. (1 pct.) Definiţi noţiunea de lucru mecanic elementar şi lucru mecanic finit al unei forţe.

II. (6 pct.)

5. (1 pct.) O lampă de greutate G este suspendată într-un punct O situat în acelaşi plan vertical cu punctele A şi B. De
 
două fire fixe legate de O şi trecute peste doi scripeţi mici (din A şi B), atârnă greutăţile Q 1 şi Q 2 . Poziţia punctului O
 
este determinată prin unghiurile  şi  (figura 9.1). Să se determine valorile greutăţilor Q 1 şi Q 2 astfel ca lampa să
rămână în repaus în poziţia din figură.
6. (2 pct.) Se consideră bara omogenă de greutate neglijabilă din figura 9.2. Dimensiunile sunt date în metri. Se dau:
M  200 daN  m , P  100 daN , q  50 daN / m . Să se determine reacţiunile în articulaţia A şi reazemul B.
2
y
A B

v2
3
M q
B
B
v1
P 30
2 A A x

Figura 9.2 Figura 9.3

7. (2 pct.) Două şosele se intersectează în punctul O sub un unghi drept (figura 9.3). Pe cele două şosele se deplasează
două autoturisme spre punctul O, plecând simultan din A şi B, cu vitezele constante v 1 10 m / s, v 2  20 m / s . Să se
afle momentul de timp t 1 când distanţa A’B’ dintre autoturisme este minimă. Se mai cunosc AO = 20 km şi B0 = 30 km.
8. (1 pct.) Un corp de masă M = 10 kg se deplasează astfel încât viteza centrului său de masă rămâne constantă şi
egală cu vC  5 m / s. Care este impulsul sau?
Rezolvare: test nr.9
 Testul nr. 10
I. (6 pct.)

1. (3 pct.) Cinematica mişcării absolute a solidului rigid. Mişcarea generală (parametrii de poziţie, formulele lui
Poisson şi ale lui Euler).
2. (1 pct.) Enunţaţi trei proprietăţi ale centrului de masă al unui sistem de puncte materiale sau al unui solid rigid.
3. (1 pct.) Ce ştiţi despre viteza şi acceleraţia unui punct material într-o mişcare circulară a acestuia?
4. (1 pct.) Daţi relaţiile de calcul a momentului cinetic al unui solid rigid în cazul mişcărilor de translaţie şi rotaţie.

II. (6 pct.)
   
5. (2 pct.) Se consideră sistemul de forţe F 1, F 2, F 3 şi F 4 concurente în A (figura 10.1). Să se determine
rezultanta lor, dacă:
F 1 F 4  100 N , F 2  120 N , F 3  80 N ,   45 0 ,   105 0 ,   60 0
y
y B

F3 F2

 F 
 A F1 x

F4 l /3 v
l
A x

Figura 10.1 Figura 10.2 Figura 10.3

6. (2 pct.) Bara omogenă din figura 10.2, de greutate G  200 daN , este articulată în A şi simplu rezemată în B.
Asupra barei acţionează forţa F  100 daN înclinată cu unghiul   60 0 . Să se determine reacţiunile din A şi B dacă
  30 0 .
7. (1 pct.) Bara AB, de lungime l, alunecă cu extremităţile sale A şi B după direcţiile Ox şi Oy, astfel încât punctul A
l
se deplasează cu viteza constantă v. Să se determine viteza punctului B la momentul de timp la care OA  (figura
2
10.3).
8. (1 pct.) Roata de curea a unui electromotor se roteşte cu 1500 rot/min. După t 1 = 2 min curentul a fost întrerupt şi
roata, rotindu-se într-o mişcare uniform încetinită, s-a oprit după t 2  6 s. Să se determine numărul de rotaţii efectuat de
roată în tot timpul mişcării.
Rezolvare: test nr. 10
 Testul nr. 11
I. (6 pct.)

1. (3 pct.) Mişcarea de translaţie a solidului rigid: definiţie, distribuţia de viteze şi

acceleraţii.
2. (1 pct.) Cum apare şi cum se manifestă (ce introduce) frecarea de alunecare?
   
3. (1 pct.) Ce expresii au vectorii v O , a O,  şi  în mişcarea de translaţie a solidului rigid?
4. (1 pct.) Care este ecuaţia fundamentală a mişcării relative a punctului material?

II. (6 pct.)

5. (1 pct.) Un sistem de forţe oarecare se reduce la o forţă unică, egală cu rezultanta R , şi care acţionează pe axa
  
centrală a sistemului dacă elementele torsorului de reducere  O R, M O  în raport cu punctul arbitrar O verifică
 
condiţiile:
               
a) R  0 , M O  0 ; b) R  0 , M O  0 , R  M O  0 ; c) R  0 , M O  0 , R  M O  0 ;
 
d) R // M O .
6. (2 pct.) Se consideră o bară omogenă AB, de lungime l = 5 m şi greutate G = 180 N, articulată în A şi simplu
rezemată în D (figura 11.1). De capătul B, prin intermediul unui fir, atârnă greutatea P = 360 N, firul făcând cu direcţia
barei unghiul   30 0 . Să se determine reacţiunile din articulaţia A şi reazemul D, dacă   30 şi ED  l 0  1,5 m.
0

D
 B

P
Figura 11.1

7. (2 pct.) O placă pătrată ABCD de latură l = 1 m se roteşte în planul ei în jurul centrului O. Să se determine şi să se
reprezinte vitezele şi acceleraţiile vârfurilor A, B, C şi D, ştiind că viteza unghiulară este constantă şi egală cu
  4 rad / s .
8. (1 pct.) Masa unei plăci plane şi omogene de formă circulară este M = 1 kg iar raza sa R = 30 cm. Să se determine
momentul de inerţie polar faţă de centrul O al plăcii.
Rezolvare: test nr.11
 Testul nr. 12
I. (6 pct.)

1. (3 pct.) Mişcarea de rotaţie a solidului rigid: definiţie, distribuţia de viteze şi acceleraţii, proprietăţi.
2. (1 pct.) Ce teoreme şi metode pentru rezolvarea problemelor de statica sistemelor cunoaşteţi?
3. (1 pct.) Definiţi mişcarea absolută, mişcarea relativă şi mişcarea de transport în cazul unui punct material.
4. (1 pct.) Definiţi momentele de inerţie polar, axiale, planare şi centrifugale în cazul unui sistem de puncte
materiale.

II. (6 pct.)

5. (2 pct.) Asupra unui paralelipiped dreptunghic de laturi OA = 30 cm, OC = 50 cm şi OO’ = 40 cm acţionează un

sistem de trei forţe ca în figura 12.1. Cunoscând că F 1 10 daN , F2  5 34 daN şi F 3 20 2 daN , să se
determine momentul rezultant în raport cu punctul O.
z
O C
q P
A B F 
2

F3
3 1
M
O C y 2
F1
A B
A B
x
Figura 12.1 Figura 12.2

6. (2 pct.) Se consideră bara de greutate neglijabilă din figura 12.2, solicitată de momentul M  150 kN  m , forţa
P  100 kN şi sarcina uniform distribuită q  50 kn / m. Stiind că   60 0 şi că dimensiunile sunt date în metri, să se
determine reacţiunile în reazemul B şi articulaţia A.
   
7. (1 pct.) Punctul M se deplasează în planul Oxy după legile x  2 sin  t  , y  3 cos t   4 , unde
3  3 
coordonatele x şi y sunt date în metri iar timpul t în secunde. Să se determine viteza punctului la momentul de timp
t 1 3 s .
8. (1 pct.) Un proiectil este lansat oblic din vârful unui turn. Ce tip de traiectorie parcurge proiectilul?
Rezolcare:test nr.12
 Testul nr. 13
I. (6 pct.)

1. (3 pct.) Cinematica mişcării relative a punctului material. Determinarea distribuţiei de viteze şi acceleraţii.
2. (1 pct.) Enunţaţi axioma legăturilor.
3. (1 pct.) Daţi trei exemple de corpuri care efectuează o mişcare de rotaţie.
4. (1 pct.) Care este ecuaţia fundamentală a mişcării absolute a punctului material?

II. (6 pct.)
   
5. (1 pct.) Să se determine modulul forţei F 3 astfel încât sistemul de forţe F 1, F 2, F 3 din figura 13.1 să fie în
echilibru. Se cunosc F 1 F 2  10 3 N .
6. (2 pct.) Se consideră sistemul de trei bare din figura 13.2, încastrate în A, articulate în B şi D şi simplu rezemate în
C şi F. Se cunosc: P 1 12 kN, P 2  12 kN, M  50 kN  M , q  2 kN / m . Să se determine reacţiunile în A, B, C, D şi
E. Dimensiunile pe figură sunt date în metri.

P1
P2
F1 q
M
F3 A B C 60
30 E
30 D
4 4 4 4 2 2
F2

Figura 13.1 Figura 13.2

7. (1 pct.) Punctul M se deplasează în planul Oxy după legile x  3 t , y  4 t 2  1. Să se determine traiectoria

punctului, precum şi componentele vectorilor viteză şi acceleraţie la un moment oarecare de timp t.

8. (2 pct.) Mobilul M se deplasează la periferia discului D de raza R după legea s  AM   t 2 (figura 13.3). Discul
este articulat în A şi B cu manivelele O1 A şi O2 B care se rotesc în jurul punctelor O1 , respectiv O2 după legea
5 t 3
 2 (radiani). Se cunosc: O1 A  O2 B  20 cm, R  16 cm . Să se determine viteza absolută a punctului M la
48
momentul de timp t  2 s .
B

y
 O R
A N
M
O2
F E
A
 K
L

O1 B D x
Figura 13.3 Figura 14.1
Rezolvare: test nr.13
 Testul nr. 14
I. (6 pct.)

1. (3 pct.) Energia cinetică a unui sistem de puncte materiale şi a unui solid rigid: definiţii, teorema energiei cinetice
şi a lucrului mecanic în mişcarea unui sistem de puncte materiale sau a unui solid rigid faţă de un reper fix.
2. (1 pct.) Câte grade de libertate are un punct material liber în spaţiu? Care ar putea fi parametrii scalari
independenţi care să fixeze, la un moment dat, poziţia punctului în spaţiu?
3. (1 pct.) Daţi trei exemple de corpuri care efectuează o mişcare de translaţie.
4. (1 pct.) Câte dintre cele 10 momente de inerţie mecanice (polar, axiale, planare, centrifugale) sunt independente?
Ce relaţii există între ele?

II. (6 pct.)

5. (2 pct.) Să se determine coordonate centrului de masă al plăcii plane omogene din figura 14.1. Se cunosc: AB = 20
cm, BD = 24 cm, ED = 10 cm, AN = 2 cm, NL = 18 cm, LK = 20 cm, FK = 8 cm.

q0
M Q A

a 2a a B C

Figura 14.2 Figura 14.3

6. (2 pct.) Se consideră bara omogenă CD de greutate neglijabilă asupra căreia acţionează forţa concentrată Q, sarcina
uniform distribuită q 0 şi momentul M. Bara este articulată în A şi simplu rezemată în B. Să se determine reacţiunile în A
şi B dacă Q  4,6 kN, q0  4 kN / m, M  10 kN  m , a  1 m (figura 14.2).
7. (1 pct.) Un mobil porneşte din punctul A fără viteză iniţială şi se mişcă uniform accelerat pe panta AB (figura 14.3),
apoi uniform încetinit pe plan orizontal până la oprirea în punctul C. Cunoscând lungimea AB  x 1 , distanţa BC  x2 şi
timpul t în care mobilul parcurge tot parcursul ABC, să se afle acceleraţiile a 1 şi a 2 pe porţiunile AB, respectiv BC.
8. (1 pct.) Arborele unei maşini se roteşte uniform la turaţia n = 900 rot/min. Care este viteza unghiulară în mişcarea
de rotaţie a arborelui (în rad/s)?
Rezolvare: test nr.14
 Testul nr. 15
I. (6 pct.)

1. (3 pct.) Momentul cinetic al unui sistem de puncte materiale şi al unui solid rigid: definiţii, teorema momentului
cinetic în mişcarea unui sistem de puncte materiale sau a unui solid rigid în raport cu un reper fix.
2. (1 pct.) Câte grade de libertate are un solid rigid liber în spaţiu? Care ar putea fi parametrii scalari independenţi
care să fixeze, la un moment dat, poziţia rigidului în spaţiu?
3. (1 pct.) Daţi expresia acceleraţiei Coriolis din mişcarea relativă a punctului material.
4. (1 pct.) Precizaţi, pe scurt, în ce constau cele două probleme generale ale dinamicii şi anume problema directă şi
problema inversă.

II. (6 pct.)

5. (1 pct.) Un corp de greutate G = 100 daN este suspendat prin intermediul a două fire inextensibile, orientate ca în
figura 15.1. Să se determine tensiunile din fire.
6. (2 pct.) Un mobil se deplasează în linie dreaptă după legea x  t 3  4 t 2  10 t  1 , unde coordonata x este
exprimată în metri iar timpul t în secunde. Să se afle viteza şi acceleraţia mobilului la momentele de timp t 1 1 s şi
t 2  2 s . Să se construiască diagrama vitezei (graficul v = v(t). Care este viteza minimă?

B A

30 D

R K

G O
Figura 15.1 Figura 15.2

7. (2 pct.) Sa se determine coordonatele centrului de masă pentru bara omogenă din figura 15.2 dacă
a
AB  a, BD  iar porţiunea semircirculară DKO are raza R = a.
2
8. ( 1pct.) Un corp de revoluţie, având momentul de inerţie faţă de axa de simetrie J  2000 kg  m 2 , efectuează o
mişcare de rotaţie cu turaţia constantă n  10 rot / min în jurul acestei axe. Care este valoarea momentului cinetic?
Rezolcare: test nr.15
 Testul nr. 16
I. (6 pct.)

1. (3 pct.) Impulsul unui sistem de puncte materiale şi al unui solid rigid: Definiţii, teorema impulsului, teorema
mişcării centrului de masă.
2. (1 pct.) Scrieţi ecuaţiile axei centrale în cazul cel mai general.
3. (1 pct.) Scrieţi legile mişcării rectilinii şi uniforme şi rectilinii uniform variate a punctului material (legea
spaţiului, a vitezei şi a acceleraţiei).
4. (1 pct.) Ce înţelegeţi prin sistem de referinţă inerţial?

II. (6 pct.)

5. (1 pct.) Să se determine coordonatele centrului de masă pentru placa plană omogenă din figura 16.1. Dimensiunile
sunt date în cm.
6. ( 2 pct.) Se consideră bara AB = l = 4 m de greutate G = 0,4 kN, încastrată în A. La capătul B al barei atârnă
greutatea P = 1 kN. Să se determine reacţiunile în încastrarea A ( figura 16.2).
15
10
30

A B
12 l
30 30 P

Figura 16.1 Figura 16.2

7. (2 pct.) Un punct material se deplasează pe un cerc de rază R = 4 m după legea s  4,5 t 3 , unde s este dat în metri
iar timpul t în secunde. Să se determine modulul acceleraţiei la momentul de timp la care modulul vitezei este
v 1 6 m / s .
8. (1 pct.) Fiind dată o placă plană omogenă sub formă pătratică, de latură l = 10 cm, să se determine momentul de
inerţie polar faţă de centrul geometric şi faţă de unul din vârfuri.
Rezolvare: test nr.16
 Testele 17-18-19-20-21-22-23
Subiectele + Rezolvari teorie si probleme:
Rezolvare teorie:
TESTUL 17
1.) def-Momentele de inerţie mecanice sunt mărimi scalare care caracterizează modul de răspândire a masei în
interiorul unui sistem de puncte materiale sau unui solid rigid. Prin definiţie, momentele de inerţie ale unui
sistem de puncte materiale în raport cu un plan, o axă sau un punct (pol) sunt sumele produselor dintre masele
punctelor materiale ale sistemului şi pătratele distanţelor de la aceste puncte la plan, axă sau pol, respectiv.
JO 
1
J  J y J
2 x z J 1
2 Ox y   1
2
 1

J x J y  J z , JO y z  J y J z  J x , JOz x  J z J x  J y
2
  
astfel încât doar şase dintre ele sunt independente ( x y z x y y z z x ).
J , J , J , J , J , J
    
2.)Miscarea de trasslatie K C  0 , K O 1  r C  M v C
       
..rotatie    x i   y j   z k , r i  xi i  yi j zi k
3.)Dacă lucrul mecanic elementar al forţelor exterioare care acţionează asupra unui sistem conservativ este nul
într-un interval de timp, atunci energia mecanică a sistemului este constantă în acel interval.
E m ec  E  V  constant

TESTUL 18
1.)Teorema lui Steiner : Momentul de inerţie faţă de o axă (  1 ) este egal cu suma dintre momentul de
inerţie faţă de o axă (  ), paralelă cu (  1 ), şi care conţine centrul maselor şi produsul dintre masa sistemului şi
pătratul distanţei dintre cele două axe.
J1  J  M  d 2
n1 n1 1 n 1
2.). Miscarea de translatie E   m i v i2   m i v C2  v C2   m i  M v C2
i 1 2 i 1 2 2 i 1 2
n 1 n 1 1 2 n 1
Miscarea de rotatie E   m i v i2   m i l i2  2
   m i l i2  J   2
i 1 2 i 1 2 2 i 1 2
3.)Impulsul unui punct material de masă m, care are viteza v, este un vector coliniar şi de acelaşi sens cu viteza
v, definit prin relaţia: H ( vector ) = (deasupra la = def ) m v ( vector v )

TESTUL 19

1.)Impulsul unui punct material de masă m, care are viteza v , este un vector coliniar şi de acelaşi sens cu
  def 
viteza v , definit prin relaţia: H  m v
 def 
Impulsul unui solid rigid este definit prin relaţia: H  D v dm
Teorema impulsului (enunţ): Derivata în raport cu timpul a impulsului unui sistem de puncte materiale
sau rigid este egală cu suma forţelor exterioare care acţionează asupra sistemului sau rigidului:

 
H   F ext
Teorema mişcării centrului de masă (enunţ): Centrul de masă al unui sistem de puncte materiale sau rigid se
mişcă la fel ca un punct în care este concentrată toată masa sistemului (rigidului) şi asupra căruia acţionează
 
toate forţele exterioare: M a C   F ext
Teorema conservării impulsului (enunţ) : Dacă în timpul mişcării sistemul de puncte materiale (rigidul) este
izolat sau dacă suma forţelor exterioare este nulă, atunci impulsul sistemului (rigidului) se conservă.
 
       
 F ext  0 din H   F ext găsim că H  0 , adică H  M v C = constant.
2.)
3.)Teorema conservării momentului cinetic (enunţ): Dacă în timpul mişcării sistemul de puncte materiale
(rigidul) este izolat sau dacă momentul rezultant al forţelor exterioare în raport cu O 1 este nul, atunci
momentul cinetic al sistemului (rigidului) în raport cu punctul O 1 se conservă.
TESTUL 20

1.)Momentul cinetic al unui sistem de puncte materiale de mase m i , i  1, n , şi viteze v i , i  1, n , în raport cu un
punct fix O, se obţine cu relaţia:
 def n  n  
KO   K Oi   r i  m i vi
i 1 i 1
Momentul cinetic al unui solid rigid se defineşte prin relaţia:
 def  
KO  D r  v dm

Teorema momentului cinetic (enunţ) : Derivata în raport cu timpul a momentului cinetic al unui sistem de
puncte materiale (rigid) calculat în raport cu un punct fix O1 este egală cu suma momentelor forţelor
exterioare care acţionează asupra sistemului (rigidului), momente calculate în raport cu acelaşi punct fix:

 
K O 1   M O 1 ,ext
Teorema conservării momentului cinetic (enunţ): Dacă în timpul mişcării sistemul de puncte materiale
(rigidul) este izolat sau dacă momentul rezultant al forţelor exterioare în raport cu O 1 este nul, atunci
momentul cinetic al sistemului (rigidului) în raport cu punctul O 1 se conservă.
 
      
 M O 1, ext  0 , din K O 1
  M O 1 ,ext se obţine că K O 1  0 , adică K O 1  constant.

   
2.)Mişcarea punctului material în raport cu sistemul mobil se numeşte mişcare relativă. m a r  F  F t  F C

3.)lucrul mecanic elementar corespunzător unei forţe F şi unei deplasări elementare dr a punctului de
aplicaţie al forţei este egal cu produsul scalar dintre forţă şi deplasarea elementară. lucrul mecanic finit

TESTUL 21.

1.)Pentru un sistem de puncte materiale de mase m i , i  1, n , şi viteze v i , i  1, n , energia cinetică se defineşte
prin relaţia:
def n 1
E   2 m i v i2
i 1
Energia cinetică a unui solid rigid se defineşte prin relaţia:
def 1 2
E  D 2
v dm

lucrul mecanic elementar efectuat de forţa F este egal cu:
  
def     
d L  F  d r  F  d r  cos F , d r 
 
 

Lucrul mecanic finit corespunzător unei forţe variabile F şi unei deplasări finite între două poziţii A şi B se
defineşte prin relaţia:
 def  
L AB  AB F  d r  AB Fx  dx  Fy  dy  Fz  dz
Teorema energiei cinetice şi a lucrului mecanic în mişcarea unui sistem de puncte materiale sau rigid faţă de
un punct fix: Variaţia energiei cinetice a unui sistem de puncte materiale într-un interval de timp infinitezimal
este egală cu suma dintre lucrul mecanic elementar al forţelor exterioare şi lucrul mecanic elementar al
forţelor interioare, efectuate în acelaşi interval de timp:
dE  dLext  dLint
teorema conservării energiei mecanice. Enunţul său este: Dacă lucrul mecanic elementar al forţelor
exterioare care acţionează asupra unui sistem conservativ este nul într-un interval de timp, atunci energia
mecanică a sistemului este constantă în acel interval.
E m ec  E  V  constant
    
        
2.) m a  F Observând că a  r , ecuaţia fundamentală (12.1) se scrie ca: m r  F  r , r , t  Unde m este masa
 
 
 
punctului material (constantă în timpul mişcării), a acceleraţia sa iar F rezultanta forţelor ce acţionează

   
asupra punctului. În general, forţa F este o funcţie de vectorul de poziţie r , viteza v  r şi timpul t, adică
  
    
F  F r , r , t 
 
 
3.) O echilibrare partial sau static se realizeaza atunci cand forta de inertie rezultanta este nula Fi=0 respectig
Xg=0,Yg=0 ceea ce inseamna ca central de greutate trebuie sa se gaseasca pe axa de rotatie,sa fie fix si fara
acceleratie.Echilibrarea dinamica a unui motor urmareste anularea componentelor torsorului fortelor de
inertie,pentru a se elimina efectele daunatoare ale acestora.

TESTUL 22

1.) Se considera un solid rigid ( C ) avand doua puncte, si , fixate (adica dreapta este imobila).

Presupunem ca asupra rigidului actioneaza un sistem de forte exterioare arbitrare , care pot fi

inlocuite cu torsorul . Sub influenta acestor forte rigidul va capata o miscare de rotatie in jurul axei
.Se utilizeaza teorema energiei cinetice si a lucrului mecanic in raport cu punctul fix . Fortele de

legatura si si rezultanta a fortelor exterioare nu dau lucru mecanic deoarece punctele si

sunt fixe.

Lucrul mecanic elementar produs de este egal cu:

(1)

Rigidul are o miscare de rotatie astfel incat energia cinetica are expresia:
 Determinarea reactiunilor

Pentru obtinerea reactiunilor si se aplica teoremele impulsului si

momentului cinetic

Teorema impulsului: (4)

sau, in proiectie pe axele reperului mobil Oxyz,

, ,

Teorema momentului cinetic in raport cu punctul fix: pe axele reperului Oxyz ecuatiile:

2.)Se consideră un sistem de n puncte materiale A i , i  1, n , de mase m i , i  1, n , pentru care se cunosc

momentele de inerţie J x , J y , J z , J x y , J y z , J zx în raport cu axele reperului cartezian Oxyz.
Momentul de inerţie al sistemului de puncte materiale în raport cu axa   este dat de relaţia:
n n
J    m i d i2   m i  A i B i2
i 1 i 1
d i  A i B i fiind distanţa de la punctul A i la dreapta    .
 def    
3.)B) -> RASPUNS CORECT K O  r  H  r  m v
TESTU 23

1.)Un rigid are o mişcare plan – paralelă dacă în tot timpul mişcării trei puncte necoliniare ale sale rămân într-
un plan fix din spaţiu. Planul determinat de cele trei puncte şi legat de rigid rămâne de asemenea în planul fix.
Exemple de mişcări care efectuează mişcări plan-paralele sunt : biela unui motor, roata unui vehicul care se
deplasează pe un drum drept
2.)Momentul de inerţie J  depinde de poziţia axei faţă de triedrul Oxyz prin intermediul unghiurilor  ,  , 
pe care axa   le face cu Ox, Oy şi Oz, respectiv. În funcţie de măsurile acestor unghiuri J  poate avea valori
extreme. Axele   care trec prin O şi faţă de care momentele de inerţie au valori extreme se numesc axe
principale de inerţie. Momentele de inerţie calculate în raport cu aceste axe se numesc momente principale de
inerţie (le vom nota prin J 1 , J 2 , J 3 ).
3.)Problema directă : se cunosc forţele ce acţionează asupra punctului material şi se cere mişcarea sa
   
   
Pentru studiul mişcării se integrează ecuaţia vectorială m r  F  r , r , t 
 
 
  
   
În rezolvarea problemelor concrete de mecanică, ecuaţia m r  F  r , r , t  se proiectează pe axele unui sistem
 
 
de coordonate convenabil aleS , AVEM ASTFEL
Sistemul de coordonate carteziene:Sistemul de coordonate Frenet:Sistemul de coordonate polare:
Problema inversă: Se cunoaşte mişcarea punctului şi se cer forţele care-l acţionează.

     
          
Cunoscând vectorul r  r  t  se obţin funcţiile vectoriale v  r  t  şi a  r  t  . Ecuaţia m r  F  r , r , t 
 
 
 
permite determinarea rezultantei F  m a în mod unic, însă această expresie nu ne dă nici o indicaţie
asupra naturii fizice a rezultantei (există o infinitate de sisteme de forţe care au aceiaşi rezultantă).
Rezolcare probleme: