L.

1
Tehnologia prelucrării filetelor exterioare prin strunjire

1.1. Obiectivele lucrării

 Cunoaşterea şi însuşirea tehnologiei de prelucrare a filetelor prin strunjire;
 Cunoaşterea şi aplicarea modului de elaborare a documentaţiei tehnologice pentru
o operaţie de filetare prin strunjire.

1.2. Noţiuni explicative

Filetele sunt suprafeţe elicoidale formate pe suprafeţe cilindrice, conice sau toroidale,
interioare sau exterioare. Filetele intră în componenţa unor piese folosite la asamblările
demontabile sau în componenţa unor mecanisme pentru transformarea mişcării.
Metodele şi procedeele de prelucrare prin aşchiere a filetului sunt prezentate in tabelul
1.

Tabelul 1
Felul directoarei Procedeul Tipul sculei
Cuţit normal din Rp3 sau cu plăcută
Strunjire Cuţit disc
Pieptene de filetat
Freză disc
Directoare cinematică Frezare Freză pieptene
Cap rotativ
Disc abraziv cu o spiră
Rectificare Disc abraziv cu mai multe spire
Fără centre
Filieră
Directoare materializată Cap de filetat
Tarod

Stabilirea modului de prelucrare a unui filet se face în funcţie de următorii factori:

 caracteristicile geometrice ale filetului (formă şi precizie);
 materialul piesei;
 tipul producţiei;

1.3. Prelucrarea filetelor prin strunjire

1.3.1. Prelucrarea filetelor prin strunjire cu cuţit normal

1 / 10
 Acest procedeu se aplică pentru piese din producţia de unicat sau serie mică sau pentru
filetele de precizie ridicată. Se pot genera toate tipurile de filete.
Parametrii regimului de aşchiere sunt:
 numărul de treceri “i”, care depinde de: pasul, înălţimea şi precizia filetului,
materialul şi rigiditatea piesei;
 avansul longitudinal “Sl”: S l  zp ;
unde: z- este numărul de începuturi ale filetului, iar p – pasul filetului.
H
 avansul transversal “St”: S t  dacă se realizează radial (perpendicular pe axa
i
piesei, fig. 1.a.)
H
St 
 dacă se realizează oblic (în lungul flancului
i cos
2
filetului, fig 1.b. şi fig 1.c.);
unde: H – înălţimea filetului;
α – unghiul de profil al filetului.
Stabilirea modului de realizare a acestui avans se face in funcţie de profilul filetului şi
de pasul acestuia:
 avans radial: pentru filetele metrice cu p  2.5mm
pentru filetele trapezoidale cu p  4mm
 avans oblic: pentru filetele metrice cu p  2.5mm
pentru filetele trapezoidale cu p  4mm

a) b) c)
Fig. 1

 viteza de aşchiere Vp, care depinde de:pasul filetului, materialul piesei, numărul
de treceri, durabilitatea sculei.
Poate fi stabilită prin calcul analitic sau prin alegere din tabele normative.
De exemplu, pentru prelucrarea unui filet metric cu p  2.5mm cu cuţit din oţel
rapid, cu avans radial, pe o piesă cu material având Rm=65 … 75 daN/mm2, relaţia de calcul a
vitezei de aşchiere este:
14.8
Vp  0.11
[ m/min]
T p 0.3t 0.7

2 / 10
 Normarea operaţiei de filetare prin strunjire cu cuţit normal, în cadrul unei producţii
de unicate sau serie mică, se face cu ajutorul relaţiei:
N T  Tui  t a pd  T pi / N

in care: Tui - timpul unitar incomplet;

ta pd - timpul pentru prinderea desprinderea piesei;
T pi - timpul de pregătire-încheiere;
N – numărul de piese de prelucrat.
Valorile timpilor Tui , t a p  d , T pi se adoptă din tabele normative.

1.3.2. Prelucrarea filetelor prin strunjire cu cuţit cu plăcuţă ceramică pentru filetare

Pentru prelucrarea unui filet prin strunjire cu cuţit cu plăcuţă ceramică pentru filetare
se recomandă următoarele etape:
A. Stabilirea plăcuţei
Din Anexa 4 se alege tipul de plăcuţă şi de suport în funcţie de materialul piesei
prelucrate.
B. Parametrii regimului de aşchiere sunt:
 numărul de treceri “i”, sau de paşi, care depinde de: pasul, înălţimea şi precizia
filetului, materialul şi rigiditatea piesei;
 Stabilirea adâncimii de prelucrare în funcţie de pasul filetului şi de numărul de
treceri sau paşi se determină cu relaţia:
t
 tX   ,
nt  1
unde:
-  tX este adâncimea de prelucrare radială la pasul sau trecerea „X”, mm;
- x – pasul sau trecerea actuală ( de la 1 la nt);
- t – adâncimea totală de prelucrare pe direcţie radială, mm;
- nt –numărul de paşi sau treceri;
- φ – pentru pasul (trecerea) 1 = 0,3; pentru pasul (trecerea) 2 = 1; pentru pasul
(trecerea) de la 3 în sus = X-1, adică pasul curent din care scădem 1.
În Anexa 5 sunt prezentate valorile recomandate de către producătorul plăcuţei,
Sandvik Coromant, pentru adâncimea totală de prelucrare, t, şi numărul de paşi
(treceri), nt , precum şi adâncimea de prelucrare pe fiecare pas (trecere) în parte, în
funcţie de tipul filetului, exterior sau interior.

 avansul transversal “St”: S t   tX ;

 avansul longitudinal „Sl”: Sl = p, pasul filetului;
 viteza de aşchiere, vc, se adoptă din Anexa 3.

1.4. Aspecte specifice privind prelucrarea filetelor prin strunjire

 Repoziţionarea sculei după realizarea unei treceri:

3 / 10
  pentru filete scurte: cu ajutorul şurubului conducător.
 pentru filete lungi: - dacă p  p sc / k , k  N , prin decuplare avans rapid,
urmat de recuplarea piuliţei şurubului conducător.
- dacă p  p sc / k , k  N , prin utilizarea unui dispozitiv
special, indicator de filet.
 Pentru filete precise: numai cu ajutorul şurubului conducător.
 În cazul filetelor cu mai multe începuturi ( z  2 ), prelucrarea spirelor se face
succesiv, apărând problema divizării unghiulare a piesei. Aceasta se poate face astfel:
 Prin utilizarea unei flanşe de antrenare a semifabricatului având z canale;
 Prin utilizarea unei flanşe de antrenare având două discuri: unul fix, altul
mobil şi gradat;
 Prin divizarea cu ajutorul roţilor dinţate de schimb ale lirei;
p
 Prin deplasarea axială a saniei superioare port-cuţit cu mărimea p  E ;
z
 Prin utilizarea mai multor cuţite alăturate, fiecare prelucrând spira unei alte
elice.
Indiferent de procedeul ales pentru divizare, divizarea se face după ce cuţitul a fost
readus în poziţia iniţială.

1.5. Echipamente şi mijloace de lucru

 SN 400x1000;
 Universal cu trei bacuri, vârf fix, vârf rotativ, inimă de antrenare;
 Cuţit normal pentru filetat exterior;
 Şubler universal, micrometru pentru filet, leră pentru filet;
 Semifabricat, material OLC 45.

1.6. Efectuarea lucrării

1.6.1. Prelucrarea filetelor prin strunjire cu cuţit normal
Se consideră operaţia de filetare prin strunjire a piesei “arbore”, din fig. 2, în cadrul
unei producţii de serie mică.
În vederea întocmirii documentaţiei tehnologice (fişa tehnologică) se impune stabilirea
următoarelor elemente specifice operaţiei:
 Stabilirea fazelor operaţiei: se are în vedere faptul că operaţia se execută pe un SN
cu cuţit normal;
 Stabilirea echipamentelor şi S.D.V. - urilor necesare: trebuie să se refere la
orientarea-fixarea semifabricatului, la cuţitul de filetat şi la verificarea filetului prelucrat;

4 / 10
 n(Vc)

St

3,2
Material: OLC 45 Sl=p

Fig. 2.

Tabelul 2.
d d2 P α
z
[mm] [mm] [mm] [º]
20 18 1 1 60

 Stabilirea valorilor parametrilor regimului de aşchiere se face conform

recomandărilor din partea de “Noţiuni explicative” şi a datelor din Anexa 1.
 Calculul normei tehnice de timp: se face conform metodologiei generale, având în
vedere tipul producţiei şi datele din Anexa 2.
După completarea documentaţiei tehnologice se trece la pregătirea maşinii-unelte în
vederea efectuării prelucrării. Se va cronometra timpul de pregătire-încheiere şi timpul
operativ incomplet, care se vor nota în Fişa cu rezultatele lucrării.
După încheierea operaţiei se notează parametrii filetului de prelucrat în Fişa
rezultatelor lucrării şi se desprind concluzii referitoare la lucrare.

1.6.2. Prelucrarea filetelor prin strunjire cu cuţit cu plăcuţă ceramică pentru filetare
Stabilirea parametrilor pentru etapele A şi B de la punctul 1.3.2. şi verificare acestora
cu ajutorul softului de la Sandvik Coromant.

1.7. Interpretarea rezultatelor şi concluzii.

Concluziile lucrării trebuie să se refere la:
 Precizia filetului de prelucrat;
 Concordanţa dintre timpii adoptaţi din normative şi cei cronometraţi;
 Posibilităţi de îmbunătăţire a productivităţii operaţiei.

Fişa cu rezultatele lucrării

5 / 10
1. Documentaţia tehnologică pentru executarea operaţiei “filetare prin strunjire cu cuţit
normal”
Fazele operaţiei Regimul de lucru Norma
Utilaj şi
Nr. Denumire Schiţa operaţiei t i S V n de timp
SDV-uri
NT

2. Concluzii

3. Datele necesare pentru prelucrarea unui filet exterior M20x1 cu un cuţit de strung cu
plăcuţă ceramică pentru filete.

Anexă

1. Durabilitatea economică (T) a cuţitelor de filetat.

6 / 10
 Secţiunea cuţitului Materialul de aşchiat
Rotundă Pătrată Dreptunghiulară Oţel şi fontă maleabile Fontă cenuşie
Dimensiuni [mm] Materialul tăişului
d bxb hxb Rp CM Rp CM
6 6x6 6x4 30 45 45 60
8 8x8 8x5 30 45 45 60
10 10x10 10x6 30 45 45 60
12 12x12 12x8 45 60 60 90
16 16x16 16x10 60 90 60 90
20 20x20 20x12 60 90 90 120

2. Timpii unitari incompleţi la strunjirea filetelor triunghiulare exterioare,

cu cuţit din Rp3, [min]
Diametrul Pasul Lungimea filetului până la
filetului filetului 25 50 75 100 200 300
10 1.5 4.0 6 8.24 10.24
12 1.75 4.51 6.05 8.22 10.12
16 2.0 3.93 5.61 7.56 9.24 10.04
22 2.5 3.89 5.48 7.27 8.76 10.6
27 3 3.74 4.98 6.52 7.76 10.8 15.9
33 3.5 3.75 5.0 6.55 7.80 11.6 17.4
 La filetarea cu depăşirea cuţitului, timpii se corectează cu coeficientul k1=1.2;
 La filetarea unei piese cu alt diametru decât cel din tabel, indicat la pasul respectiv, timpii se
diametrulpiesei
corectează cu ajutorul coeficientului k 2  .
diametrultabel

3. Timpul ajutător pentru prinderea şi desprinderea piesei

la prelucrarea pe strunguri normale.
Orientare Masa piesei [kg], până la
Caraceteristică Felul Verificarea
Fixare
principală strunjirii centrării 0.5 1 3 5 8 12 15
piesă
Fără 0.3 0.3 0.4 0.4 0.5 0.5 0.6
 250 Manuală
Ø universal

Cu 1.9 1.9 2.3 2.3 2.5 2.9 3.3

În
Fără - 0.6 0.6 0.7 0.8 0.9 1
universal  250 Manuală
Cu - 2.3 2.6 2.9 3.3 3.7 4.1
Indif. Pneum. Fără 0.25 0.25 0.28 0.28 0.34 0.34 0.5
În  500 0.5 0.5 0.5 0.6 0.7 0.7 0.8
unversal Manuală Fără
lp

 500 - - - 0.7 0.8 0.9 0.9

şi PM

4. Tipul de plăcuţă şi de suport.

7 / 10
5. Parametrii pentru prelucrarea cu cuţit cu plăcuţă ceramică pentru filete.

8 / 10
9 / 10
10 / 10